C hiș in ă u
ț a r i s t Istoria Etimolog
Oraș ul
Dezvoltarea târgului ca oraș începe odată cu
stăpânirea rusească (1812) care alege Chișinăul,
rebotezat Кишинёв (Kișiniov), drept capitală a noii
gubernii botezată cu acest prilej Basarabia, după
numele purtat până atunci de ținutul moldovenesc
anexat de turci între 1484 și 1538 și denumit de ei  drumul tătarilor, care stăpâniseră ținutul între 1224
Bucak (Bugeac).
În 1834 începe construirea orașului rusesc, cu
străzile care se întretaie în unghiuri drepte, deasupra
târgului moldovenesc de pe malul Bâcului. Unul
dintre cei mai de seamă arhitecți ai orașului din a
doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost A.
Bernardazzi. În cadrul dezvoltării economice din
secolul XIX, Basarabia este menită să producă
îndeosebi cereale, exportate pe calea ferată
(terminată în 1871) spre portul Odesa. Numeroși
ruși, ucraineni, germani și evrei se stabilesc atunci
în provincie, cu precădere la orașe. Spre 1898
 românii nu reprezentau decât 14% din populația
orașului.
ie
Există mai multe ipoteze despre etimologia
numelui. Una din ele, emisă de Iorgu Iordan, este că
numele orașului ar veni din limba maghiară Kis +
Jenő („micul Eugen” sau „mica latură”[14])
pronunțat Chișienău, trăgându-se de la ostașii secui
 pe care voievozii Moldovei îi stabiliseră aici în
și 1359. Această ipoteză a fost susținută și de
cercetătorii Ștefan Ciobanu, A. V. Sava, Al. Boldur,
Al. Graur, Anatol Eremia și alții.[15] A. Boldur a
emis ipoteza că numele vine din limba cumană:
"kesene" și "aul", in care primul cuvant inseamnă
schit sau mănăstire iar al doilea, cătun sau seliște[16].
O alta ipoteză, emisă de cercetătorii sovietici și
adoptată de autoritatea sovietică, a fost aceea că
numele orașului ar veni din suprapunerea cuvântului
românesc Nouă peste cuvântul tătar Kâșla (iernut):
Chișinăul ar fi așadar o Câșla-Nouă. Această
ipoteză ignoră existența toponimiei cu
prefixul Chiș- în zone nelocuite de tătari, precum 
Chișineu-Criș, Chișcău și altele.
 Grădina Publică
„Ștefan cel Mare”
d in C
Istoric
Se consideră că ar fi fost plantat în 1818. De
fapt, planul a fost întocmit de Ozmidov, în
anii 1816–1817, arhitectul și inginerul
cadastral al Basarabiei în acei ani. Lucrările
principale au început a se efectua în 1825,
când inginerul cadastral Bogdan Eitner a
trasat aleile, au fost plantați arbori și arbuști,
înclusiv 1000 salcâmi. Forma definitivă
Grădina Publică si-a căpătat-o în 1835. Mai
târziu apar intrările, două fântâni arteziene
cu o adâncime de 13 m, pavilioane de
recreație, scrâncioburi, 2 orologii. Accesul
în parc era cu plată. Până în 1863 parcul era
înconjurat de un gard de nuiele, înlocuit de
unul din lemn, apoi de un zid de piatră, la
hotărârea Primăriei și, în sfârșit, de un gard
din fontă, proiectat de  Care păstrează-n pietate dorul
Alexander Bernardazzi.
hișinău
Aleea Clasicilor
Versuri de Svetlana Ciobanu
Avem noi o alee’n Chişinău,
Unde ne-aşteaptă bărbaţii destoinici,
Cei ce au înveşnicit poporul meu
În proză, poezie şi în cronici.
Ca viu, priveşte din granitul greu
Alexe Mateevici, autorul
A imnului, cântat de noi mereu
În clipe de izbândă şi de glorie.
Îşi deapănă Ion Creangă cel sfătos
Din „Amintiri”. Mereu răsună
Vers de Eminescu, tribun luminos,
Luceafărul, care pe toţi ne-adună.
Cantemir, cronicarul maiestos,
În „Descriptio..Moldova veche ‘nvie
Şi Grig Vieru, ca Orfeu, duios,
În vers îşi cântă Mama veşnic vie…
În Aleea clasicilor arde sacrul foc
De LIMBA MEA ROMÂNĂ. La un loc
Se adună Poezia şi Poporul
 Teatrul de opera si balet
Maria Biesu

Susținînd cu brio examenele “de admitere

în marea familie lirică sovietică”, teatrul Eve
liric Moldav devine subiect de referință ni nte
a
pentru care se deschide comunicarea cu
omologii săi din spațiul unional, dar și din ctu
ătorie a ale
Frumoasa căl
cel socialist.
În prima perioadă de activitate a teatrului,
se cristalizează bagajul repertorial, cu o urșilor panda
acumulare de ordinul zecilor, a titlurilor
de operă și balet: opere - Casa mare de M. Coifura militară
Kopytman, Rigoletto, Traviata, Aida,
Othello, Trubadurul de G.Verdi, Tosca,
Madama Butterfly de G.Puccini, Paiațe de
R.Leoncavallo, Bărbierul din Sevilla de
G.Rossini, Carmen și Pescuitorii de perle
e a f em eii în
de G.Bizet etc.; balete - Fântîna din Imagin
Bahcisarai de B. Asafiev, Precauțiuni işul so vietic
inutile de P. Hertel, Sraussiana de J.
af
Strauss, Lacul lebedelor de P. I.
Ceaikovski, Noaptea valpurgică de Gh.
Gound, Frumoasa din pădurea adormită,
Spărgătorul de nuci, Giselle de A.Adam,
La Silphide de H.Levenskiold etc.
 CAPELA CORALĂ ACADEMICĂ DOINA
Colectiv emerit din Republica Moldova, a fost înfiinţat în anul 1930,
fondatorul şi primul său dirijor fiind C.Pigrov.
Numele „Doina", emblematic pentru esenţa folclorului moldovenesc, Capela
îl deţine din anul 1933. Capela Corală Academică „Doina" este unul dintre
cele mai reprezentative colective corale din Moldova, dispunând de un efectiv
de 70 de artiști de cor, inclusiv solişti de înaltă ţinută profesională.
Capela a desfăşurat o prodigioasă activitate concertistică. Harta turneelor sale
cuprinde întregul spaţiu cultural al ex-U.R.S.S., precum şi multe ţări ale lumii:
România, Rusia, Cehia, Slovenia, Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Franţa,
Austria, Israel, Coreea de Nord, etc.
Repertoriul Capelei Corală Academică „Doina" este amplu, în el se întrunesc
cele mai valoroase creaţii corale laice şi sacre din tezaurul muzicii universale,
lucrări vocal-simfonice, prelucrări corale ale melodiilor folclorice.
Spectrul genuistic este bogat şi variat: de la producţiile monumentale, ample –
oratoriul, cantata, simfonia, etc., la miniatura corală, de la preclasicism la
contemporanietate, de la muzica corală naţională - la cea universală.
Profesionalismul, diapazonul larg de posibilităţi de exprimare, armonia
timbrală şi intonaţională, măiestria interpretativă elevată a Capelei Corală
Academică „Doina" au fost deseori obiectul veneraţiei şi profundei admiraţii
din partea unor specialişti cu renume, precum dirijorii V. Minin, G. Ernesaks,
O. Cekigean ş.a.
La pupitrul dirijoral al Coralei s-au succedat: D.Gerşfeld (1940),
M.Kononenko (1945), V. Minin (1958), V.Garştea (din 1962). În calitate de
dirijori au colaborat T. Zgureanu, V.Condrea, A. Jar, ş.a.
În anul 1962 la conducerea Capelei Corală Academică „Doina" vine Veronica
Garştea, Artistă a Poporului din URSS şi R.M., Laureată a Premiului de Stat,
Cavaler al Ordinului Republicii, profesor universitar, care a condus cu mare
măiestrie, talent și demnitate Capela Corală Academică „Doina" până la
sfârșitul vieții sale - 16 iulie 2012. În februarie 2013 director artistic și prim-
dirijor al Capelei Corale Academice „Doina" devine Ilona Stepan, Artistă
Emerită.
 Lia-Ciocîrlia
Studioul Muzical-Coral „Lia-Ciocîrlia” este un colectiv care
dezvoltă capacitățile vocale și instrumentale ale copiilor prin
intermediul cântului coral. Este format din grupe corale în funcție
de vârsta copiilor, cercuri de studiere a instrumentelor muzicale.
Beneficiarii studiază: arta corală, solfegiu, instrumentul muzical:
pian, acordeon (în numărul disponibil de locuri). Instruirea se
desfășoară într-un proces de îmbinare a cunoștințelor din teoria
muzicii și a  practicii interpretative.
Scopul final al activității vocal-corale este:
Corul mic: acumularea deprinderilor vocal – corale de
bază și calităților organizaționale; însușirea a peste 40
de cântece pe o voce cu acompaniament în tempouri
moderat lente și moderat rapide.
Corul mediu: lucrul  intens asupra dezvoltării
deprinderilor vocal-corale; studierea gramaticii
muzicale; studierea a peste 45 creații corale în unison
(desen ritmic variat, linii melodice dezvoltate, cu
acompaniament și acapella) și pieselor cu
acompaniament la 2-3 voci.
Corul mare: interpretarea, posedarea și aplicarea în
practică a deprinderilor vocal-corale; interpretarea
creațiilor omofono-armonice și polifonice, pe 3-4 voci,
cu acompaniament și