Legendele Troadei PDF

ACADEMIA ROMANA
MEMORIILE
SECTIUNII LITERARE
SERIA III, TOMUL III
CVL TVR A NATIONALA

BUCURE$TI
1 9 2 7
www.digibuc.ro
I
ACADEMIA ROMANA
MEMORIILE
SECTIUNII LITERARE
SERIA III, TOMUL III
CVLTVR A N ATIONAL A
BUCURE§TI
1 9 2 7
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
CUPRINSUL
Pag.
Dr. A. Veress, Cantece istorice vechi unguresti despre Romani
Al. Viciu, Suplement la #Glosar de cuvinte dialectale din gra-
iul viu al poporului roman din Ardeah> 41
N. Cartojan, Legendele Troadei in literatura veche româneasca 57
Per. Papahagi, Numiri etnice la Aromani 131
G. Popa-Lisseanu, Un manuscris al Gramaticei lui I. Eliade
Radulescu 169
Pr. V. Ursdchescu, Psaltire slavona (1577-1580) 179
S. Puscariu, Dictionarul Academiei 195
R. Ortiz, Goldoni e la Francia 1 7 231
Al. Marcu, V. Alecsandri si Italia 319
Dr. A. Veress, Note si scrisori Sincaiane 479
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
CANTECE ISTORICE VECHI
UNGURESTI DESPRE ROMANI
DE
DR. ANDREI VERESS
PROFESOR
$edinta dela 24 Octomvrie 1924
Traditiunea nobila de a comemorh faptele eroice ale familiei, respec-

tive principalele evenimente istorice ale Orli prin «diaci* i «poeti de
casb, impreunatä cu obiceiul nobilimii de a manch si de a petrece
ascultand cantece, a format de timpuriu in Ungaria o literatura istoricl
epica nescrisa, care a continuat si in veacul XVI-lea, in care s'a latit
tiparul, veac atat de bogat in fapte rasboinice. Obiceiul acesta, devenit
aproape indispensabil, a dat nastere tipului de Mutari (hegediis) cari
cantau din vioara prin carciumi si in randuI poporului i celui de cobzari
(kobzos, lantos), cari cantau din cobza sau lauta; niste tineri cu carte,
de multe ori poeti talentati, cari cunosteau atat istoria ärii, cat si
evenimentele contemporane si se indeletniceau cu arta de a versifich
intamplarile stiute ori auzite. Aceste fiinte se dadeau meseriei de cob-
zari, deoarece aveau caracterul vechilor trubaduri i astfel nu le con-
venià sa se faca dascali, putin considerati in trecut, ori preoti, legati
de parohiile Si indatoririle lor duhovnicesti, ci preferau sa vagabondeze
prin tara «ca literatia, umbland dintr'o curte boiereasca intr'alta, can-
tand la mese, nunti i petreceri, 'Ana erau bine primiti sau pang ce
boierul, gazda lor, aveh nevoie de slujbele lor, retribuite, de obiceiu,
boiereste, cu toate ca venitul astfel castigat nu prea aveh roade la acest
fel de oameni, obisnuiti a trai si a castigh usor.
Activitatea acestor cobzari produse cu timpul o literatura bogata de
ash numite cantece istorice, astfel ea Academia Ungarl hotarind
z A. R. Mem. Li:erare. Seria III. Torn. III.
www.digibuc.ro
2 ANDREI VERESS 2
culegerea lor, pana acum au aplrut din ele 7 volume ') cari, insa, abii
ajung la anul 1566, desi stim ca anii mai recenti intrec in evenimente
anii trecuti, atat prin belsugul faptelor rasboinice, cat i prin varie-
tatea lor extraordinara, produsa de räsboaiele aproape nesfarsite cu
Turcii i cu alti vecini ai Ungariei, desmembratä dui:4 batälia dela
Mohacs in trei parti de destinul sub care aveau sa sufere apoi gene-
ratii intregi.
Fe lul acesta de a transmite prin #cantece» istoria i legenda, adevarul
petrecut i traditiile mostenite dela strabuni, era obisnuit dealtfel ai
la Romani. Ba e chiar interesant, ca, pe and cobzarii au disparut cu
totul din societatea ungara, ei existä i pana in ziva de astlzi in Ro-
mania, unde cuvantul de cobza i cobzar fiind unguresc
2) - s'au
ivit probabil din Ungaria vecina 3.
Cel mai vestit dintre cobzarii unguri fü diacul Sebastian Tinddi pe
la mijlocul veacului al XVI-lea, care Ii publica cantecele (impreunsi
cu notele melodiilor lor), sub titlu de <Cronica», in primávara anului
1554 la Cluj4), exercitand prin cartea sa o inraurire mare asupra poe-
tilor veacului sau i pastrandu-ne, pe de o parte, monumentele vechii
literaturi corale 5), iar pe de, alta un sireag de amanunte istorice, de
1) Editiunea aceasta importantA pornl la Null 1877 sub titlul de Régi Magyar
Kaltdk Tara i volumul VII (aparut la 1912), contine bucAti poetice dintre anii
1560-1566.
2) Cuvintele acestea apar in Ungaria deja la anul 2237 fu 2327 in documente;
Magyar oklevél-s2dar (Budapest, 1902-2906) columna 509.
3) FatA de aceasta, d-I profesor Sextil Puscariu sustine (in scrisoarea primita dela
d-sa) el forma cuvantului cobzd indica intrarea in limba romanA prin intermediul
rutean kobza. Tot Rutenii au mijlocit raspandirea cuvantului de origine turco-
tAtarA si la Poloni, Cehi i Rusi. ItAspandirea cobzei mai mult in Ardeal si Mol-
dova indica deasemenea provenienta ruteana in romaneste. Cu ungureasca koboz
se potriveste varianta romaneasca cobuz' (care se gAseste si la Rusi, dialectal, si in
vremile mai vechi la Cehi, Poloni i Serbo-croati) si este tot de origine orientalA;
cfr. Berneker, Slavisches etymologisches Wörterbuch P. 534. Enciclopedia Romana,
vol. I, p. 869.
4) Cronica. Tinddi Sebestien szörzése. Colosvárba, 2554 esztendobe; cuprinzand
in partea intaia lucrtuile petrecute in Ardeal dela moartea regelui loan (Zapolia) din
anul 2540 si in a doua diferite intamplari din tail i strAinatate pana la anul tipAririi.
0 retipArire a cronicii (intregite pfina la 2555) formeazA volumul III al editiunii
Academiei Ungare, mai sus citate.
5) Valoarea muzicali a notelor antecelor lui Tinddi si ale tovarAsilor sai cobzari
a fost stabilitA de catre Matray in lucrarea sa fundamentalA aparutA sub titlul:
www.digibuc.ro
3 CANTECE ISTORICE VECHI UNGURESTI DESPRE ROMANI 3
cari altfel n'am avea nici o cunostintä, ele nefiind cuprinse in cronici
oH hrisoave.
Iata importanta cea mai de capetenie a acestor cantece istorice, cari
de obiceiu nu prezinta o compozitie sisteinaticl, nici o epica mai cu
avant sau vreo modelare poetica, ci se multumesc a ne Inirà intam-
plarile istorice culese sau auzite inteo poezie foarte simpla, cu ritmica
stangace, rime proaste i fara multà inventie1); tinta lor principala
fiMd conform cerintei mediului timpurilor sa imprastie cunostinte
istorice i fapte memorabile descrise in ordine cronologica, instniind
in acelas timp, and auditorii petreceau, ascultand poeziile patrio-
tice, cari se declamau cii cantece la cobzà, in folosul obstesc, pe
care-1 serveau dupl priceperea i darul harazit lor de bunul Dum-
nezeu.
Cel mai vechiu dintre cantecele istorice este acela al lui Andrei
Farkas din anul 1538, scris despre natiunea evreeasca i ungureascl.
Acest titlu este insä alegoric si face aluzie numai la faptul, ca si Un-
gurii fuseserd adusi din Scithia tot de acelas Dumnezeu, care a scos
si pe Evrei din Egipt; caci altfel poema nu se ocupa de Evrei, ci
facand istoricul regilor vechi unguri, insira pe cei mai distinsi dintre
ei, zicand intre altele ca oMarele Dumnezeu a dat pe impäratul Si-
gismund, pe lancula Vodd i pe fiul ski bun, puternicul rege Mafia»,
&and pe langa acestia i ari frumoase cu multe orase, ca spre ra-
sarit Moldova rece si Muntenia cu Romanii ei salbateci 2).
Autorul acestui cantec este un preot reformat, de obarsie din Esz-
tergom (Strigoniu), de pe malul Dunarii, care terminand o parte din
studiile sale in Wittenberg, intors in tara, deveni partizan al regelui
Történeti, bibliai as gunyoros magyar énekek dallamai a XVI. szazadbdl. A. M. Tud.

Akadémia megbizásábál megfejtve közli Matray Gabor. Pesten, 1859. In 40 p. VIII
yi 142.
2) A se vedeli mai pe larg in studiul lui Erdélyi Pal: A XVI. és XVII. század.
magyar hist6rids énekek. (Budapest, 1887); in buna biografie a lui Tinaodi de Dri
Dézsi Lajos: Tin6di Sebestyén 15o5-1556. (Budapest, 5952), *i in introducerea
studiului lui Hegedus Istvan despre cantecul grecese ii lui Stavrinos despre Mihaiu-
Vocla; Irodalomtörténeti Közlemények 1893, p. 40.
2) Apirut in Régi Magyar Koltök Tara, vol. II, p. 59.
1*
www.digibuc.ro
4 ANDREI VERESS 4
Ioan (Zapolia) 3) i astfel e usor probabil, ca numele de Iancula al

lui Ioan Huniadi a fost auzit de el dela vreun ardelean venit de pe
acolo.
Vazand acest nume ni se impune dela sine intrebarea, de unde a
pornit forma de Iancula , dupa sunet nume curat romanesc, dar cu
toate acestea necunoscut in documentele contemporane. Poruncile lui
Vlad Dracul si ale lui Vladislav Dan de pada, dintre anii 1431-48 catre
orasul Brasov, vorbesc de un Ionä, Ionas Vlahul,Viteazul fangs ori Iones
Voivod (probabil Huniadi 1), forme connine in Ardeal, pe langl cari
-se iveste si in Moldova un Ionas inca din anul 1419, in judetul Neamtu 2),
precum i un Iancu din anul 1497 intr'un document al lui Stefan cel
-Mare ; Cara ca sà avem Inca istoricul complet al formei Iancula ,
care pare a fi fost mai obisnuità in Ardeal, deoarece chiar i peste
un veac vedem ca Iancu-Voda (Sasul) insus se numeste lancola si
stirn despre dansul, ca a fost crescut din prima sa copilarie la Brasov 5) ;
ba semneazA chiar acte publice din scaunul domnesc cu numele de
Iancula 6).
, 1) Datele biografice ale poetului sunt adunate de editorul cantecului, Aron Szilddy;
ibidem P. 374-5.
2) Parerea lui Ioan Bogdan in Documente i regeste privitoare la relatiile Tarii
ruminesti cn Brasovul i Ungaria in secolul XV si XVI (Bucuresti, 1902), p. 39,
40, 44, 53 si 6o. In editia a II-a a publicatiunii sale (din 1905) nota de pe p. 66
isi paräseste insa aceasti hipoteza, numita de d-sa sindrazneataa cu toate cA un alt sIones-
Voivods contemporan al lui Huniadi, istoria ungara nu cunoacte. Ocupandu-se de
aceastä .observatie a lui Bogdan si d-1 Iorga crede, cà dupa ce Ioan Huniadi se nu-
meste intr'un document slavon olands ot Hunods el trebue O. fie identic cu acel
Ioanas, Ianas dela curtea lui Vlad Dracul, pe care Bogdan intaia oara l'a precizat
asa de bine ; N.. Iorga, Istoria Rominilor din Ardeal i Ungaria vol. I. (Bucuresti,
1915) P. 94.
3) Citat de Joan .Bogdan in Documentele lui Stefan cel Mare,. vol. I, (Bucuresti,
1913) p. 238.
1) Ibidem, vol. II. 94.
'5) Vezi cronica brasoveanului Simon Massa si Ioan Teutsch, unde cetim la anul
.1579 cS sultanul gonind din Moldova pe Petru-Voda trimise in locul sau pe unul
aqui sese Jankolam nominavit, qui a prima aetate educatus in urbe Coronensis, etc.
Quellen zur Geschichte der Stadt Brass& mol, IV, p. 82, 83 si um). Iancul-Vocla
S.asul 11 numeste altfel i Neculai-Costin; Kogalniceanu: Letopisete, I, p. 389, 411 si 470.
6) Asa scrisoarea sa (din Iasi, 13 Martie 1581) catre principele Cristofor Báthory
-cu semnatura: lancula Dei gratia Princeps Moldaviae; Torténelmi Tar 1879 p. 25.
Si. tot Iancula 11 numeste i contemporanul istctric ardelean Stefan Szamosközi, in
istoria sa, vol. I, p. 234-
www.digibuc.ro
5 CANTECE ISTORICE VECHI UNGURESTI DESPRE ROMANI 5'
Numele lui Huniadi (cu forma Iankula) a patruns, dealtfel, deodata

cu faima stralucitului lui purtator si la Sarbi i Bulgari, ptintre cari,
a umblat, batand pe Turci, dupl cum intalnim la Sarbi si forma
de jancul, Radul, cantati in poezia populara slava 1).
Trecand in ordine cronologica la cantecele lui Sebastian. Tinddi;
gasim in ele urmatoarele arnanunte si reminiscente rominesti, culese
de dansul i folosite apoi in cantecele sale din editia originala citata
sau aiurea.
In cronica craiului Sigismund cetim ca, dupg ce Moldova se alatura
Tarii Romanesti si nu vrii sä se supuna lui Sigismund, acesta navali
asupra vecinilor sai, dar *tefan Domnul Moldovei, taind drumul re-.
gelui, Romanii au tras cu sagetile de pe un munte in Unguri, insa, .
vazand pe cavaleri, Romanii au luat-o la fuga, ash ca Ungurii au taiat
pe multi dintre ei. La aceasta, *tefan-Voda ingrozit ii arunca capul .
cu minte la noroc» si ducandu-se cu boierii sai in fata regelui, dela
care cerir iertare, cazü in genuchi inaintea lui i regele,iertandu-1, se
intoarse la Buda. *ezand acolo un an, regele Sigismund intra in Tara.
Romaneasca i dupl ce a ocupat Turnu-Magurele (Nicopol) pleca
iaras acasa, primind vestea despre moartea sotiei sale. Dupa batalia
dela Nicopole (din anul 1396) *tefan-Vodal fi ornorit cu cativa tovarasi
ai sai, pe and in Tara Romaneasca Dan-Voda, invins de Mircea, cerü .
ajutor dela Turci, si fugarind pe Mircea, acesta se adresä regelui
Sigismund, care ii trimise in ajutor pe banul *tefan Losonczi.,
Dupa batalia avuta cu Dan, Banul pieri de armele sultanului Ma-
humet 112).
Obiectul acestui cantec (publicat la 1574. de Heltai in Cluj) e luat
din cronica lui Than Thurciczi, fara a fi intregit cu nimica nou.
Inteun alt cantec despre prinderea lui Petru Perenyi, tefan Mailat ai
Valentin Török, diacul Tin6di spune, ca cu oastea begului Kucig Bali
venind i Petru, Domnul Moldovei sub cetatea Fagarasului, aparata
de Mailat, comandantul turc imbraca trei boieri saraci in niste haine
bogate (aurite) i trimitandu-i in cetate la Mailat, i-a dat de veste, ca:
«acesti mari voivozi ii sunt trimii de sultan ca chezasie, voind sä-1
facà rege in Ardeal; dar prin mielia aceasta Mailat fü prins i dus la
1) Teodor Capidan: Originea vocativului in -le. (Cluj, 1920), p. 2o-21. (Extras

din anuarul Dacoromania, vol. I.)
2) Régi Magyar IC6ltök Tara, III, P. 333-346.
www.digibuc.ro
6 ANDREI VERESS 6
Stambul, pe and cei trei «boieri» fictivi fuel lasati in curtea sotiei lui
Mailat 1), care n'a mi avut parte sl-si vada sotul.
*tim cä prinderea lui MaiIat se petredi la 20 Iu lie 1542 si e inte-
resant, cä evenimentul acesta facand mare impresie asupra contempo-
ranilor, a fost prelucrat in versuri, cantat pe urma in toata tam, ca o
o pilda vie a atrocitatii Turcilor.
In istoria pasei Ali din Buda, Tinódi ne spune cà The Domnul Mol-
dovei (fiul lui Petru-Voda), navalind cu o oaste de 50.000 Turci si
Romani pe la Oituz in Ardeal, a pradat si a ars toata tam dela Turia
(in Secuime) pana jos la Presmer, prapadind catesi trei scaunele (Semi,
Kezdi si Orbai), de unde fit apoi izgonit de vice-voivozii Transilva-
niei, Ladislau Odönfi si Pavel Bank2).
Se stie ca numitul pase a fost comandantul cetatii Buda din luna
Maiu 1551 pana in Fevruarie 1553. Cu toate acestea lucrurile descrise
aci de cobzarul nostru s'au petrecut ceva mai inainte, in toamna anului
1550, Child Ilie-Vocla, impreunl cu fratele ski *tefan, intra in Ardeal
in ziva de i Noemvrie in ajutorul reginei Izabella contra «asupritorului
ei» Fratele George (Martinuzzi), dupa cum il numea regina sensi-
bird; acesta, insä, strânse repede oaste i nal/Mind pe neasteptate la
13 Noemvrie asupra ostii voivodului moldovean, furl omoriti mai mult
de too° de Romani, Turci si Mari, prinzandu-se si un «hodnoghim
roman; pe cand pe de aka' parte Joan Kendefi alunga pe Muntenii
intrati in tara prin stramtoarea dela Turnu-Rosu, ash ca dupa aceste
fapte, pasa din Buda, ajuns deja la cinci mile (sub Deva) de Fra-
tele George, paräsi in graba tara, pe care era aproape sa o ocupe
sub pretextul ajutorului dat reginei nervoase i mereu neastampa-
rate fata de inteleptuI calugar ocrotitor al Orli, pe care insa ea nu-I
suferia 3).
In cantecul despre vitejia lui loan Török de Enying gasim asemenea
niste reflexii despre Romani, intrucat Tinódi spune ca in anul 1553
Feru aga intrand din Muntenia in Ardeal cu oastea sa turceasca i ro-
mâneascl, aceea a fost batuta impreuna cu doi capitani ai sai la Hateg
si gonitä din tat-A.4).
') Ibidem III, p. 279.

2) Ibidem III, p. tor.
3) A se vedeii mai pe larg pe baza datelor istorice contemporane Iii Veress Endre:
Izabella kirilyné (Budapest, 1901), p.307-320.
4) Régi Magyar Koltök Tára, III, p. 284.
www.digibuc.ro
'7 CANTECE IsTORICE VECHI UNGURESTI DESPRE ROMANI 7
II
Dela Matia Nagybdnkai, un preot (ori poate (lased].) calvin din Un-
garia de Sus, avem o istorie despre ((loan Huniadi-Voda Viteazub,
:scrisä in versuri la anul 1560, in orasul Nagyszombat (Tirnavia), in
cinstea soldatilor din garnizoanele cetatilor de prin prejur. Aceasta poemä
,de 428 randuri, tiparità la anul 1574 in Debreczen'), e interesanta
din punct de vedere romanesc, pentru cä nume§te pe loan Huniadi
chiar in prima strold de «Iancula-Vodä» i pentru ea' expunandu-i fap-
tele si vitejiile savarsite zice, ca Huniadi bland pe Meczet bék nu
departe de Alba-Iulia (Gyulafejervar) acesta pieri impreuna cu doi fii
ai sài, iar vestea acestei vitejii ajungand la voivozii Moldovei i Tarii
Romanesti, acestia se temeau de puterea lui Huniadi, care stia ca ei
plateau tribut Turcilor i astfel amandoi de buna voie s'au supus regelui
Ungariei Vladislau. Pentru acest lucru sultanul s'a maniat foarte mult
pe voivozii romani i chemand pe Mustafa pasa i-a dat o oaste de
'80.000 de oameni cu porunca sa cucereascl Moldova si Tara Roma-
neasca i sà prinza pe Domnii lot. Mustafa trecand Dunlrea la Turnu-
Mägurele (Kis Nikapol) devasta tam si intrand pe urma in Ardeal fü
intampinat si batut de Huniadi la Portile de fier din Hunedoara2).
Confruntand aceste amanunte cu analele Ungariei stim, ca prima
parte a lor se refera la lupta lui Huniadi cu Mezit beg din a Martie
1442 dela Santimbru, unde existd inca pe un deal mica biserica fa-
Cuta de Huniadi in amintirea bataliei, in care pier! episcopul Ardealului
'Gebrge Lepes, pe cand celelalte informatii privesc batalia avutä in Iulie
1442 cu Sehabeddin pasa, care rlmase pe campul de bataie impreunä
.cu sase begi ai sai.
Autorul descriind pe urma batalia dela Varna (din to Noemvrie
1444) spune, ca Huniadi scapa cu greu i pribegind prin munti si
') Nagy Bancai Mathias: Historia az vitëz Huniadi Janos vajclinak... az Mathias
király atyjának, sok killömb kiilömb viadalja és Jo szerencséje, etc. Debrecembe,
1374. (Descris in Szahd Karoly: Régi Magyar Konyvtir, vol. I, No 107). Intre-
buintam editiunea critica a lui Aron Szilady din Régi Magyar Költtik Tara, vol. IV.
(Budapest, 18831, P 27-40 cu notele ei explicative p. 273-281. Altfel un fragment
al poemei era tiparit intaia oara (depe un manuscris) de Balogh Lajos in Vasdrnapi
.Ujsdg 186o p. 338 si tot dupl acelas exemplar de Erdélyi Pal in Magyar Kanyv-
zszemle 1901 p. 62-64 verbal, scriind insa Ianiwla, ceeace este o eroare ortografica
vadita a formei vechi Iancwla.
2) Pe p. 31 a editiunii de mai sus.
www.digibuc.ro
8 ANDREI VERESS 8
paduri, ajuns in Tara Romaneasca fz prins de «Dragul-Voda», care, insa,

peste putin 11 rasa slobod, ba Ii dàdü i daruri pretioase i o oaste cu
care RI insotit pana in Ardeal. Cu toate aceste Huniadi, ales de boierii
unguri de guvernator al Ungariei, «aducandu-si aminte de robia sa
din Muntenia*, stranse o ostire mare, cu care intrand in anul 1445
in Tara Romaneasca bath. pe Dracul-Voda, i prinzandu-1 impreunä cu
fiul lui, puse sä li-se taie capul la amandoi 1).
Aceasta reminiscenta a poemei se refera la Vlad-Voda, care hi omorit
impreunä cu fiul ski mai mare, Mircea, insa in anul 1446 cand Huniadi
puse in locul lui Vlad pe Dan, care ii era cumnat dupà sotia sa, sora
lui Huniadi.
Poema lui Nagybankai de mai sus a fost scrisa pe baza amanuntelor
aflate de dansul in istoria Ungariei a lui Bonfini 3), in «cronica lumii»
a lui Szekely 3), cum si in cronica ungureascl a lui Heltai4), preotul
literat luteran din Cluj. Acesta retipari chiar in tipografia sa intere-
santa poema a autorului nostru, imediat ce o avuse dela Debreczen
(vasäzica tot in anul 1574) in cartea intitulata «Cantionale» care cuprinde
si alte cantece istorice 5).
Retiparirea aceasta e pripita si neexacta, dar din punct de vedere
romanesc este foarte pretioasa, intrucat Heltai dupa prima strofá
a poemei adaoga dela sine 44 strofe (tot de Cate patru randuri) cam
in stilul autorului, interpoland astfel propria sa opera in aceea a lui
Nagybankai, in care descrie pe baza prozei sale din cronica citata,
1) Descrise in trei versuri, pe p. 32-33 de rnai sus.

2) Pe timpul autorului existà editiunea din 1543 Pi:Ariel sub titlul: Antonii Bon-
finii Rerum Ungaricarum Decades Tres (Basileae, 1543), fäcutS de Martin Brenner
Bistriciensis Transylvanus i aceea mai bunä din 1568 (tot din Basel), facutfi de scrii-
torul umanist ungur loan (ZsEimboki) Sambucus.
3) Székel Estván: Chronica ez világnak jeles dolgairól. KralcO, 1559. RetipArità in
anul 1854 in colectiunea Ujabb Nemzeti Konyvtár.
4) Heltai Gispdr: Chronica az magyaroknak dolgairol... az Bonfinius Antalnak nagy
konyvdböl és egyéb historiiis konyvekbol nern kicsin munkival. Colosvárott, 1575
RetipAritá in volumul mai sus citat.
5) Gdspiir Heltai ii &Air urmStorul titlu: Cantionale. Chronica, avagy histdrids
inek, az jeles vitéz fejedelemrkil, az Hunyadi Janosról, Erdéli vajciáról, és egész
Magyar orszagnak gubernatorról, annak eredetirdl, nemzetsegeröl, sok jeles hadairol,
gyozedelmiröl, és jeles sok vitéz cselekedetiröl. Nem Bonfiniusból csak, hanem az
igaz histdriából egybe gyütettet és egybe szörzettet. Colosvár, 1574. (Descris de Szahd
Károly: Régi Magyar Konyvtár, I. No. 112).
www.digibuc.ro
originea lui Loan Huniadi 1). Dau aci un extras al acestui cantec istoric
(facut de Heltai) cu atat mai vartos, Ca aceasta frumoasa legenda s'a
raspandit tocmai prin versurile, si nu prin proza lui, caci cantecele
acestea se invätau usor de cobzari, cari le cantau pretutindeni pe unde
umblau.
In anul 1392 dup5 nasterea Domnului zice Heltai trdiau doi
frati in Tara Romaneasca, Dan si Mircea, cari insa certandu-se intre
ei, Dan-Voda «pierzandu-si minteao ceru ajutor contra fratelui sdu dela
Amurat, imparatul Turcilor i acesta trimitandu-i bucuros oaste, alunga
pe Mircea din Tara, care, fugind in Buda la curtea regelui Sigismund,
cazU la picioarele lui i facandu-i daruri frumoase ii ruga sa-1 ajute, cici
Dan-Voda s'a dat Turcilor. Sigismund auzind aceste lucruri raspunse
lui Mircea-Vodd astfel: «Dada e adevarata stirea ce mi-o aduci, bine
ai facut ca ai venit sus la Buda». Apoi aflfind toate cu deamánuntul dela
Mircea, 11 cinsti si el cu daruri i adunandu-si ()stile plea contra Tur-
cilor prin Ungaria i Ardeal. Aci trecand pe sub Deva, pe valea Stre-
iului sub cetatea Hunedoarei, a hotarit sä stea acolo pana ii yin toate
ostile randuite de boierii i capitanii sai, pentru ca sa le duel Voivodul
roman in taxa sa. Regelui Sigismund fiindu-i urit, intreba odata in taina
pe slugile sale, daca cumvh au vazut prin apropiere ceva fete frumoase
cu cari sl se poata intretine. CamArasii raspunsera ca au vazut la un
boier bogat o Ltd frumoasA «cum nu se gaseste alta mai fruuloasa pe
fata pàmântului i aducand-o seara la rege, fata zise regelui, ca ea fiind
din neamul bun si neaos delVlorzsina «sa vaza Maiestatea Sa» ce va fi
de ea si fiul ei, daca se va intampla cevh cu &Ansa. Iar de s'ar intampla
acel lucru raspunse regele fetei frumoase sa nu-ti fie grijà, cà iti
jur pe omenia mea, ca iti voiu da mosie frumoasa tie si fiului tau, si
iti voiu inalta si neamul tau la cinste mare.
Dupà aceasta regele plecand cu ostile sale in Tara Romaneascà, batU
acolo pe Romani i Turci pana pe la Nicopol, care fU ddrimat i apoi
intorcandu-se iaras in Ardeal, tot in locul acela unde statuse cu flu-
moasa fata a lui.Morzsinai, aceea veni din nou la dansul seara 1iii
spuse ca a rarnas grea dela dansul i cata sa ingrijasca de ea. Regele
socotind timpul, gdsi ca trecusera inteadevar aproape patru luni de
1) Aceastä poeznA a lui Heltai e retipAritA de SzilAdy pe p. 273-278 din Régi

Magyar KoltAlc Tára, vol. IV, printre note, dupd ce nu dA nici o insemnAtate lacestui
lucru de curiositateo nAscocit duptt convingerea sa de Heltai !
www.digibuc.ro
TO ANDREI VERESS io
cand vazuse fata ce i-a placut i astfel incredintandu-se ca vorbeste

drept, ii dada un inel ce-1 trase de pe degetul sàu, zicand ca sa-1 aiba
de semn, asteptand «blagoslovenia lui Dumnezem, Vara ce va naste;
apoi, dandu-i i cheltueala imbelsugata, plea cu oastea sa la Buda.
In timpul acesta glsindu-se pe acolo un boier pribeag din Tara Ro-
maneasca, cu numele de Voik Buthi, frumoasa Ltà a lui Morzsinai
Ii povesti cele intamplate cu ea si despre bogatia ei, ash ca el o i lua
de nevasta. Dupà aceasta Voik fiind chemat in tarl de Mircea-Voda,
Ii restitui toate mosiile si bucatele luate mai inainte i astfel ducand
pe sotia sa frumoasä in tard, traià bine cu &Ansa i peste putin femeia
nascü un prunc frumos, caruia i-au dat numele de botez Iancula. De
copil avura pe urma amandoi mare grija, dupa cum le poruncise re-
gele Sigismund, iar and acesta veni din nou in Tara Romaneasca contra
Turcilor, sotia lui Voik, frumoasa Margineanca, se duse cu baietelul
ei, Iancula, la rege, aratandu-i i inelul capatat dela dansul. Regele
vazandu-si inelul avii mare placere sä vaza pe Iancula i zise femeii
ea" atunci and baiatul se va face mai mare, sl vie cu dansul la el in
Buda, unde va ingriji de el si de tot neamul ei.
Regele Sigismund intorcandu-se in Ungaria, iar frumoasa sotie a lui
Voik Buthi stramutandu-se (dupä moartea barbatului) indarat in Ardeal,
se aseza cu Iancula la casa ei din Hateg. Peste catava vreme asà gill.
femeia fratelui ei mai mare, lui Gaspar Morzsinai: #Frate draga, eu
trebuie sà merg cu copilul asta mic la Buda, dar nestiind drumul, te
rog vino cu mine si du-ma acolo». Fratele Ii raspunse: «Draga sofa',
nu sti tu ca schiopului e prea departe Buda si apoi ce ai cath tu acolo ?»
Zise femeia: «Frate draga, n'as avea eu acolo nici o zabava, dar am
mare treaba sa merg acolo, caci mare folos Ii va fi micului Iancula,
ba chiar i neamului nostru intreg de ai veni cu noi». Gaspar Mor-
zsinai mult se mira de aceste vorbe, dar amang lucrul, iar femeia pu-
nand jos pe Iancula, incepa sa-i spele rufele, i pentru ca bgiatul sã
nu planga, Ii &Liu in mana inelul regelui ca sa se joace cu el. Iancula
jucandu-se cu inelul frumos, tacii din plans, and iata ca un corb se
Casa din copac si furl inelul din mana bliatului. Iancula, la aceasta
incepand sa tipe tare, veni mama-sa i cautand inelul, ii zari in ciocul
corbului. Femeia se sperie de moarte i alerga la fratele sau, chemandu-1
in ajutor, caci de va zbura corbul cu inelul capatat dela rege, and
ii implini pofta» va trece i norocul eizise femeiacaci fall de
inel ea nu va putea merge in fata regelui, care nici nu va face ce i-a
www.digibuc.ro
II CANTECE ISTORICE VECHI UNGURESTI DESPRE ROMANI
fagaduit, nici va cutezà sä aminteasca interesele lui Iancula inaintea

lui. La aceste cuvinte Gaspar Morzsinai sari cu puzdra i arcul la corb,
in care trase cu o sageata, insa gresind in graba, corbul sbura pe alt
copac, cu inelul regelui in cioc, iar omul fugind dupl el il nemeri a
doua oara cu o altà sageata si corbul cazand jos, il duse sorei sale im-
preuna cu inelul, cu mare bucurie.
Gaspar Morzsinai intelegand povestea cu regele, pleca cu sora sa si
<thaiatul ei frumos» la Buda, unde gasind pe regele plimbandu-se dupl
masa in piata, frumoasa Margineancà se duse la dansul cu inelul in
mana zicand: «Maiestate, privind acest inel, judeca pe acest copil ai
gandindu-te la fagadueala mare ce-mi facusi, vezi-ti fiul tau, frumosul
Iancula, si nu ma rasa pe mine si sarman neamul mem. Regele Sigismund
s'a cam rosit putin, dar zambind baiatului Ii restitui inelul frumosului
Iancula, zicand femeii: «Bine ati facut cà mi-ati adus copilul aci la
Buda, unde voiu ingriji de dansul; voiu face Domn din el, iar de tine 0
si neamul tau voiu avea grija». Regele intorcandu-se apoi spre Francisc
Ban, ii porunci sa ingrijeasca bine i sa nu uite de ei, ca pe urrna
sa-i poata trimite bucurosi acasl in Ardealul bogat. Banul inteadevar
ii i duse la o gazda buna din Pesta, unde erau tinuti zilnic #ca la
nunt i regele trimiteh des ca sa-i aduca pe micul Iancula, cu care
jucandu-se ii dadeà mereu zloti cu pumnul. Vazand Banul voia bund
a regelui, peste o lung de zile i-a pomenit odata ca ar fi bine sä tri-
meata pe Iancula acasa, facandu-i daruriintregului neam al sau, caci de
va teal Iancula, <mei vedeh Maiestateziseca va deveni om mare».
Regele la aceste vorbe a dat neamului Morzsinai i frumosului Ian-
cula intreg judetul Hunedoarei, i punand pecetea secretä pe cartea
de danie (radii porunca voivodului din Ardeal, ca sa-i introduca numai
deck in posesiunea mosiilor primite. Apoi regele ordona Banului sä
le dea o suta de fiorini de cheltuealà, iar corbul cu inelul de aur Ii
dada de pajura.' lui Iancula, care plea cu mama-sa, cu voie bunä, din
Buda.
Astfel ajunse Iancula la numele de Ioan Huniadi si nu crede zice
Heltai jignitlingusitorului italian Bonfini, care cu mare prefacere
mincinoasa facii un Italian din el 9, nici nu s'a educat Huniadi in
1) Heltai se referi ad la pasajul din cartea a IV-a a partii a III-a a operei lui
Bonfini, unde scrie astfel despre obArsia lui Ioan Huniadi: Hic enim Valacho patre,
matre vero Graeca natus, industria et virtute supra omnium opinionem, suum genus
illustravit, parentibus nequaquam obscuris editum tradidere. Pater namque inter Va-
www.digibuc.ro
12 ANDREI VERESS 12
curtea regelui la Buda, nici nu i-a murit mamh-sa la Pesta (duph cum,
se afirmh) ci zace laugh Hunedoara in satul Teleac1), pe and Ioan
Huniadi a slujit in finer* in curtea familiei Csiki, unde Ii arätà din
zi in zi tot mai bine barbatia. Luindu-si apoi rhmas bun deacolo, s'a
dus la episcopul din Cenad, iar mai pe urmä a servit cu iz chlhreti sub-
episcopul din Zagabria i dead mergand cu un boier in curtea re-
gelui in Ungaria, se fäcii eunoscut i acolo; iar and regele pled.* in
Italia, a mers si Joan Huniadi cu dânsul, famânhnd cu io chlhreti ai
shit chtiva ani in slujba ducelui Filip din Milano. Venit deacolo large
in Ungaria, Huniadi lupth contra Turcilor i and jefuirl odath in
Misia o mAnhstire de calugäri greci, loan Huniadi se intoarse cu mari
scumpeturi. Pe urmh duchndu-se cu regele in Germania si-a fkut
acolo nume mare de viteaz, purtfindu-se CU omenie fath: de man i mith
la fel, asà ch deveni voivodul Ardealului si mai thrziu guvernatoruI
Ungariei, iar in Hunedoara fächndu-si o cetate frumoasã pe deal, luh.
de sotie din neamul Gerebilor pe doamna Elisaveta. Dela ea avil doi
feciori, pe ducele Ladislau i pe regele Matia 2).
Jatà rézumatul frumoasei traditii a obArsiei lui Joan Huniadi impreunä
cu datele biografice ale tineretii sale, descrise de Heltai in versuri
stângace, dupä prima compunere in prozà, afratoare in cronica sa 3)
lachos, qui Getarum Dacorumque loca nunc incolunt, et e Romanis superfuisse colonis
(veluti linguae similitudo testatur) sane creduntur, plurimum apud earn gentem potuisse
dicitur... in Coruinam Romanorum familiarn genus retulit. Mater vero e Graecis
edita, e veteri et imperatorin sanguine promanasse credita est. (Editiunea din Basilea
dela 1568, p. 448).
1) Prin aceastA observatie Heltai vru sfi exerciteze o critica fata de afirmarea din
cantecul istoric al lui Andrei Giircsdni, cum cä mama lui Huniadi a murit in orasul
Pests, unde fu inmormantata cu mare cinste, fiind plAnsa tare de catre Iancula,
ajuns deja pe atunci ein varsta de barbats.
2) Toate aceste date biografice privitoare la tineretea lui Huniadi, Heltai le
scoate aproape verbal din Bonfini, fall a adaugh sau a putek adaugl lor ceva
dela sine. E bine de mentionat ad insA ca castrul Hunyad fu donat de catre regele
Sigismund la 18 Octomvrie 1409 lui Voic, fiul lui Sirb (Sorbe) miles aulae regiae
si fiului salt loan, ash cä Voicul se numeste de acum inainte Huniadi, docurnentat
a,à chiar i dela 1414 inainte. DupA cartea de danie din Fejér la Csinki Dezs8:
Magyarország történehni ftildrajza a Hunyadiak koraban, vol. V (Budapest, 1913) p. 47-
2) ConfruntAnd aceasta proza cu versurile lui Heltai, vedem cä autorul ferecan-
du-si rimele a trecut cu vedere in pripa multe amanunte interesante din propria cro-
nica ; ask de pildA fata MargineancA a primit dela rege afarA de inel i un bilet cu
care trebuii sa se legitimeze de va vent la Buda; ferneia se strAmutit din Tara Ro.,
www.digibuc.ro
.13 CANTECE ISTORICE VECHI UNOURESTI DESPRE ROMANI 13
1mentionata mai sus1). Interesant e insa in aceastä descriere faptul,

.ca dupà cum marturiseste insus Heltai: r) istorioara de mai sus el a
auzit-o dela ostasi, ai caror parinti au slujit pe vremuri sub loan Hu-
niadi, cu care au luat parte in multe bàtàlii i 2) el Huniadi e numit
consecvent Iancula 2). Altfel pe langa acest nume era numit de Ungurii
Sarbii contemporani i Janko (adica Iancu), probabil dupa mosia sa
Jankovacz din comitatul Bics, avuta de ambii Huniadi dela regele Al-
bert in anul 1438 Sj e numità Ora la finele veacului XVI-lea cu ter-
menul unguresc de Jankószallása adical salasul lui Iancu3).
Spre mai mare justificare a sa, Heltai declara chiar si in titlul poemei
,lui Nagybankai, retiparitä i intregita de dansul cu aceastal istorie a
obarsiei lui Huniadi, el aceea nu e compusa nurnai dupd Bonfini, ci
datele ei au fost adunate i redactate din istoriile adevarate. N'am nici
o indoeala ca Heltai a primit istorioara sa intr'adevar dela descendentii
ostasilor veterani ai lui Huniadi, ba cetind proza lui Heltai cu ,bagare
.de searna, galsim in ea atatea inversiuni romanesti, straine de geniul
limbii ungare, ca trebuie sa credem, ca acei descendenti erau chiar
Romani i ca Heltai reda aproape verbal povestirea lor4); ceeace se
poate primi cu atat mai vartos, cu cat Heltai era de origina saseascal
si ca atare niciodata n'a invatat i n'a scris perfect ungureste.
Ori cum ar fi, e caracteristic, ea a) aceasta traditie poetical a obarsiei
lui Huniadi träià in Ardeal chiar si in a doua jumatate a veacului al
XVI-lea i el s'a latit probabil tocmai prin versurile lui Heltai, auzite
poate chiar literalmente dela vreun stralnepot al ostasilor marelui erou,
maneascrt numai dupa moartea sotului ei, a lui Voic Buthi; i and s'a reintors dela
Buda cu Iancula, a mai primit dela rege si o trAsura cu case cai.
1) Aceasta traditie era cunoscuta pana acurna I, literatura românS numai frag-
mentar din $incai (Cronica, vol. I, p.575-6), care o dSdi pe scurt dupa manuscrisul
lui Borsai Pal ( ?!) vorbind cu dispiet despre laceasta poveste sau minciunk ijdSniti
de Heltai Sasub mai mult spre hula Ungurilor, de cat a Romanilor.
2) In introducerea lucrarii sale Az Hunyadi Janosrol, erdéli vajdArol, és annak
jeles dolgairials, care e compusl din patru capitole i formand o parte a cronicii lui
Heltai se afla pe paginile 279-287 a editiunii citate din 1854 a acelei cronici.
3) Dupa constatarea lui Szilady, in editiunea sa citatA, p. 278-9.
1) A1A de pildA femeia din Morzsina astfel graeste fratelui sau: Ha eljösz velem,
nagy hasznot teszsz a kis Jankulanak, sot az egész nemzetanknek; la care Gaspar
Morzsinai rAspunde Lisa: Hadd haladjon a dolog valamennyere. Majd meglassuk. Pe
urma porunca regelui Sigismund cAtre Francisc Banul, sau Mircea catre regele ce-
r andu-i ajutor, 4mert az 6 atyjafia Dan tOriiichOz adta volna magát# si altele.
www.digibuc.ro
14 ANDREI VERESS 14
deoarece Heltai nu era poet si afara de aceste versuri n'are nici o aka'
opera in poezie, caci nu se cam pricepeà sa faca rime; 2) iar pe de
alta, cä ne conserva si el numele de Iancula, pastrat deja de poetul
Andrei Farkas in anul 1538; precum si 3) cä ne repetä originea romana
a lui Huniadi, amintita atat de Bonfini, cat si de Székely in cronica
sa citata').
Alt lucruinsa cu desavarsire irevelat este in sfarsit, intrucat
corespunde data de 1392 (a calatoriei regelui Sigismund prin Ardeal
si Muntenia) adevärului istoric, adica itinerarului regelui. tim ca
acesta in anul indicat nici n'a umblat prin Ardeal, unde fusese in vara
anilor 1390 si 1391 pentru a reveni in iarna anului 1395, gasindu-se-
la 13 Fevruarie in Brasov, unde incheia cu Mircea-Voda la 5 Martie
1395, tractatul sau de alianta privitor la trecerea sa prin Tara Roma-
neasca, care trecere o amana pana in vara urmatoare, petrecand Si-
gismund ziva de 21 Iunie in Brasov, iar dela r pana la 6 Julie la
Carnpulung, gonind pe Turci pana la Turnu-Magurele, ca sa fie deja
la 28 Julie din nou la Buda, pentru ca revenind, sä-1 intalnim la
24 August la Orsova, a doua zi la Caransebes si dela 13 pana la 21 Sep-
temvrie iaräs in Sibiiu, apoi dela 29 Septemvrie 'Ana la 12 Octom-
vrie la Medias si la 4 Noemvrie 1395 din nou in scaunul sau din
Buda; date incontestabile, luate de pe datarile documentelor emise de
rege2), acest ciudat itinerar fiMd pricinuit de miscarile militare ne-
astamparate ale regelui, facute in ajutorul vasalului sàu Mircea, vesnic
amenintat de Turci3).
III
Iscusitul tipograf din Cluj, Gaspar Heltai, observand ca cantecele
istorice sunt mult cautate i cetite, publica in Cantidnalul ski din 1574
si un alt cantec istoric despre Ioan Huniadi, care avea i avantajul,
ca cuprindea i istoria fiului ski, a regelui Matia. Acest cantec era
scris de un diac salajan, Ambrosius Literatus de Görcsön», care in
prima stroll declarl ca a inceput sl scrie poema pentru ca a vazut cu
1) Székely Istvdn in cronica sa (editia din 1854), P. 41
2) A se vedelt in ridth Kdroly: A magyar kirdlyok és erdelyi fejedelmek hadjd-
rati, utazdsi s tartdakoddsi helyei. Editia II. (Györ, 1866), p. 88-93.
3) AmAnuntele campaniei regelui Sigismund din Tara RomineascA sunt bine adu-
nate de episcopul Ioan Kardcsonyi in articolul sfiu recent din revista clujanA 4Cul-
turas, anul 1924, p. I2-x6.
www.digibuc.ro
15 CANTECE ISTORICE VECH1 UNGURESTI DESPRE ROMANI 55
durere de suflet, ca poetii nu s'au ocupat de bunul rege si duce Matia,

ramas, astfel, uitat de lume. Poetul nostru ii prelucra insa poema,
care iesi in editie completä in anul 1577 in tipografia vaduvei lui Heltai
sub titlul urmator:
Historiás Enek az Felseges Mittyas kiralynak, az nagyságos Hu-
nyadi Janos fidnak jeles viselt dolgair6l, életir6l, vitézségir6l, vegre
az 6 ez világb61 yak') kimulásár6l; adica pe romaneste:
Cantec istoric despre faptele distinse slvarsite i despre vieata, vi-
tejia precum i moartea Maiestatii Sale regelui Matia, a fiului Ma-
riei Sale Joan Huniadi.
Cartea aceasta in 40 are 51 foi nenumerotate cu sigla coalelor AN3
si flind cunoscuta din ea trei exemplare, unul din de se pastreaza in
Biblioteca Muzeului Ardelean din Cluj 1).
Numele autorului (care in acest timp nu se puneh in titlul operelor
simile) reiese din initialele primelor randuri ale versurilor din partea
intaiu, el insa pare a nu mai fi fost in vieata, and i se tiparia poema,
asa ca a fost ispravita in anul 1576 de un alt diac, Nicolae Fazekas
(Figulinus) de Bogat in Turda, deoarece din cele 5 parti ale ei, ultima
ramasese nescrisa de Glircsöni.
In prima parte a poemei lui Görcsöni, ni se descrie originea lui
Ioan Huniadi, urmand in toate poetna lui Heltai, iar in cele ce ur-
meaza, descriind faptele istorice ale lui Huniadi, se bazeaza pe poema
lui Nagybinkai, pe care insä o prelucreaza, addogand date noui aflate
de dansul. Asa de pilda descrierea bataliei de pe Campul Mierlei (din
anul 1448) la Görcsöni e mai larga si mai frumoasà, dar altfel greseste
in multe locuri cu cronologia, ca cei mai multi cobzari ai timpului,
cad imediat dupa ea trece la batalia dela Santimbru (care stim ca se
daduse mai curand, in primlvara anului 442) i apoi canta bätälia
dela Portile de fier din Hunedoara, pe care o pune la anul 1441.
Tot cam ash plteste autorul si cu descrierea campaniilor lui Ioan
Huniadi contra lui Dracul-Voda, care prinzandu-1 la intoarcerea sa din
batalia nenorocitä dela Varna (to Noemvrie 1444) Huniadi, voind a se
rdsbuna pentru aceasta neprietenie a sa, porni in contra lui (in toamna
1) Descried de Szab6 Karoly: Régi Magyar Konyvtir, vol. I, No. 132, iar edi-
tiunile ei din 1581 si 1683 ibidem sub No. 18o, 331 si 1307; editia dela mijloc fiMd
fait an.
www.digibuc.ro
16 ANDREI VERESS 16
anului 1445) in Tara Romaneasca, unde dupl cantecul nostru pu-

nand mana pe Dracul-Vodä, puse sä i se taie capul feciorului sàui
sa se scoata ochii fratelui aceluia, dupa care fapfa." uni Muntenia cu
Ungaria, adica, cu cuvintele poetului:
Az Drakul fiának fejet vetete,

Az öcscsenek szemeit kitollyati,
Havaselt Magyar orszighoz foglald.
Fatà de aceasta naratiune stim, c Vlad-Dracul reusi sa-si recapete

scaunul domnesc cu ajutorul Turcilor, dupA care Huniadi venind (in
vara anului 1446) din nou in Muntenia, prinse pe Vodl, in locul cä-
ruia puse un altul (pe Dan-Voda) i e cunoscut cã insus Dan fA acela,
care in urml savarsi cruzimile de mai sus, imputate de diacul cobzar
lui Huniadi.
E de relevat cä autorul numeste pe Huniadi consecvent tancula gi
lancula-Vodd, dar in descrierea traditiei obarsiei sale deviaza in multe
locuri dela rnodelul sau din Heltai. Asa de pilda intalnirea regelui
Sigismund cu mama lui Iancula s'a facut chiar in casa «unui buier mare»
din Ardeal, al carui nume insä nu-1 cunoaste, iar epizodul cu inelul
furat de corb se intamplä cu prilejul mergerii mamei lui Iancula la
Buda, ocand ajunsera pe muntii BraovuIui i infine Iancula nu aveh
mai mult de un an, and mama-sa 11 dusese la Buda, unde fit re-
chemat de regele Sigismund la varsta de 5 ani, «cand ii veni in gaud»
incredintandu-1 ingrijirii lui «Frantz Ban» ca sa-1 creascl; tot atria-
punte placute, cafi arata, ca traditia era cunoscuta in diferite variante
prin Ardeal, pe cari poetul le-a dat intentionat, ca sa-si faca poerna
mai interesanta.
Partea a II-a a poemei e consacrata luarii Belgradului i mortii pe
neasteptate a eroului loan Huniadi (intamplata la II August 1456 la
Zimony, in fata Belgradului), pe and partea a III-a descrie cum a
ajuns fiul sari, Mafia, in scaunul regal al Ungariei i ce fel de räsboaie
a condus el, ocupand i Viena (la anul 1485) cu care eveniment sfar-
seste cantecul. In aceasta a IV-a parte gasirn totdeodata i patru ver-
suri despre campania regelui Matia contra lui Stefan cel Mare, cu
care s'a batut la Baia, in Moldova, dupa cum se stie, in ziva de
15 Decemvrie 1467. lath' strofele respective de interes pentru Ro-
mani:
www.digibuc.ro
Nagy haragja királynak Molduára,

Istvári vajda fart vetett az királyra,
Sok US/IA& is hozott Molduára,
Kiraly hamar merle István vajdára.
Hazug, álnak pogin az 6 dolgában,
Az kirdly juta Moldua-bányákban,
Ejjel nyugszik firadt nepe táborban,
István vajda rohanna 1) ejfélkorban.
Vágják, lövik sivalkodva táborát,
Megvivák oláhok rajok 2) az Bányát,
Kiraly hallá, ottan iitete3) dobját,
Nagy felszóval nogatja magyarokat.
Vad oroszlán Inc:Kira rivalkodának,
Oldhokra magyarok rohanAnak,
Sok nepe hala meg István vajdának.
Nyereseget Isten ada királynak.
Aceste rfinduri ne spun, a regele Matia s'a supdrat pe Moldova,
unde tefan-Vodd. «i-a ardtat dosul», aducând multi Turci in tall, ard-
tandu-se Eta de el misel i fltarnic. Pentru aceasta regele porni contra
lui, dar la Baia, tefan-Vodd ndvAli noaptea in tabArd peste oastea
obosità a regelui i lud Baia. Dar regele, punând sl batà tobele, im-
bArbdtd pe Ungurii sdi, cari se näpustird ca niste lei peste Români,
dintre cari omorird multi, biruind regele in cele din urmd cu ajutorul
lui Dumnezeu.
Evenimentele ultimilor cinci ani din vieata xegelui Mitia, descrise
de continuatorul poemei lui Görcsöni, nu prezintd relatiuni mai im-
portante despre tärile române4). Cu toate acestea mai gdsim niste
atudnunte privitoare la Români si in alte doul cfintece istorice din epoca
lui Mafia. Aceste cântece se ocupd amândouà cu bdtdlia de pe Câmpul
piinii, ceeace aratä in mod foarte caracteristic in ce grad luptele cu
Turcii i izbAnzile räsboinice fatd de ei interesau i preocupau lumea
crestind, ingrozitá de un veac intreg de puterea pdgdnilor.
2) Gresit: rohánna 2). Poate: racok, adica Sarbi 3). Astfel: e&ete.
4) Continuatorul nostru (Bogathi) a mai scr:s afaril th partea a V-a i alte tre
parti despre evenimentele d dupa moartea regelui Maria §i descriind in partea a
VIII-a vecinii Ungariei pomeneste astfel de Domnii tarilor romane: Valának akkor
fd urak országban, Moldovában Istvan, Radul Havaselben; Kik Magyarhoz hall-
gattak az-tildben.
.2 .4. R. Mem. Laerare. Seria III. Tom. III.
www.digibuc.ro
x8 ANDREI VERESS i8
Primul cântec e scris de un Secui pribeag, in luna Ianuarie 1568

in cetatea Nikolsburg din Moravia. Autorul dnonim descriind cu
deaminuntul bitälia, zice ci, voivodul Ardealului Stefan Bithori, gatin-
du-si armata la atac, in rândul intaiu orândul conform cererii lor
pe Sasi, iar dupä ei pe <Românii iuti» si in rfindul din urml pe vi-
tejii Unguri i Secui. Bàtälia cu Ali beg se dida pe malul Muresului,
unde Sasii cu Românii au omorit foarte multi pigini, caH inconju-
rand pe voivodul Bithori, rinit in sase locuri, acesta fit scipat de
chiar mina strasnicului Pavel Kinizsi. Turcii pierdurà 30.000 oameni,
crestinii 8000, pe and 2000 de Sasi i Români pierirl in apa Mu-
resului, din care furl scosi i inmormintati dupg bitälie pe câmpul
de luptä 1).
Caracterizeazi mult timpurile i lipsa cunostintelor istorice exacte,
faptul el autorul spune chiar la inceputul poemei sale, ea' bitilia a
fost data in anul 1480, desi ea a avut loc in ziva de 13 Octom-
vrie 1479.
Cântecul al doilea citeazi bine anul bitiliei, ba ii pune chiar i ziva
in titlul sàu, ceeace se datoreste poate i imprejuririi c. autorul ace-
luia diacul Stefan Temesvdriinvacatorul din Teleagd e un ardelean,
care ft-End in taiä avii de sigur prilej mai bun de a-si aduna datele
necesare pentru lucrarea sa poetici (de 96 foi tiparite) care se al-1th
pe melodia cântecului Cirus. Cintecul istoric scris la anul 1569 e
aproape o transcriere a aceluia de mai sus si iesind la lumina' tot in
Cantionalul lui Heltai pomeneste si de Romfini, cam in felul can-
tecului anterior.
IV
Rasboiul ofensiv al Turcilor contra lumii crestine, din ultimul de-
ceniu al veacului XVI-lea, pe pimântul Ungariei, durà deja de patru
ani, cind tinirul i curajosul principe al Ardealului, Sigismund Bi-
thori se hotiri a merge contra lor pentru a infringe puterea pàgânibor
chiar in tam lor. Aceastä mireatá hotirire era urmarea directä a
1) Pekk Kkoly: Histdrids ének a kenyérmezei viadalról 1568-1361. Budapest,
1905. (Killonnyomat a Budapesti VII. keriileti all. fögimndzium 5904/5 évi Ertesi-
töjéböl).
2) Cantecul istoric al lui Temesvki apkb ca No. i al pktii a IV-a din Can-
tionalul lui Heltai citat, al ckui unic exemplar (din 1574) se aflil in Biblioteca
Muzeului Ardelean din Cluj; cantecul fiind retipkit in Maly Kaman: Rdgi magyar
vitézi dnekek és elegyes dalok vol. I. (Pest, 1864), p, 56-44.
www.digibuc.ro
pohticii sale inaugurate in toamna anului 1594 prin deciziunea dietei din
Cluj, and, rupand cu politica Ardealului de pan'atunci, s'a declarat
inimic fatis al sultanului, sub care tara traià deja de peste o jurnatate
veac, fara ca vreodati sa' fi suferit de Turci vreo dusnagnie sau cal-
care de hotar mai mare. l3athori a dus campania aceasta din toamna
anului 1595 impreunä cu Mihai-Voda Viteazul si se stie cä sfarsi cu
victorioasa infrangere a lui Sinan pasa i luarea cetatii Giurgiului §i. a
altor forturi. Infrfingerea aceasta a facut mare impresie in lumea apu-
seana, asà el pretutindeni aparura asanumite «avize» i relatiuni» pline
de vitejiile i faptele eroice ale acestor barbati, can au cutezat sa atace
pe Turci 1).
Cea mai buna i autentica dintre aceste relatiuni contemporane, de-
altfel adeseaori pline de nascociri i exageratiuni, este ((naratiunea fap-
telon, scrisa pe latineste de loan lacobinus, notarul orasului Cluj, care,
insotind pe Bathori, a fost martor ocular al tuturor evenimentelor pe-
trecute in Tara Romaneascl i, intors acasko tipari in prinavara anului
1596 in orasul sat' natal, dedicand-o principelui. Din dedicatia auto-
rului aflarn ca el aveh nurnai varsta de 22 ani and Ii scrise lucrarea2),
care pe urma a fost retiparita de mai multe ori 3) si folosita des 0 de
Ion Sirbu, istoricul lui Mihaiu-Voda Viteazul4). Lucrarea lui Iacobinus
cuprinzand amanunte istorice interesante, a fost intrebuintata insa pi
de istoricii contemporani, ba chiar 0 de doi poeti (cobzari) unguri,
cari, glsind subiectul ei interesant, au compus eke ó poema despre
1) Pentru detaliile acestei intreprinderi ma refer la studiul meu cu titlul <Cam-
pania crestinilor in contra lui Sinan pasa din 1595* apArut in Memoriile Sectiunii
Istorice ale Academiei Române, vo 1 .IV. No. 3
2) Data dedicatiei este Claudiopoli, VIII. Calendarum Aprilis. Anno Domini 1599
adica 25 Martie 1596.
a) Cartes lui Iacobinus apArU sub titlu: Brevis enarratio return, a Serenissimo
Transylvaniae Principe Sigismundo Anno M.D.XCV. gestarum. Authore Ioanne Ia-
cobino, Notario urbis Claudiopolitanae. Claudiopoli, 1596. Unicul exemplar se af15.
in Biblioteca Todoreszku din Budapesta; cArticica a fost insä retipAritA de Iacob Bon-
gars in Rerum Hungaricarum Scriptores (Francofurti, r600), p. 536-547; de Niculae
Reusner in Rerum rnemorabilium in Pannonia... gestarum (Francofurti, 1603), p.
211-227; in Syndromus rerurn Turcicarum-Pannonicarum (Francofurti, 1627), p.
211-227 i, in sffirsit de George Schwandtner in Scriptores Rerum Hungaricarum
vol. III. (Viennae, 1768), p. 27-46.
4) Lucrarea lui Iacobinus (numitA de Sirbu un panegiric) se aflA citatA de Sirbu,
in cartea sa despre Istoria lui Mihaiu-VocIA Viteazul, voL I. (Bucuresti, 1904), pe
paginile 331, 333/4, 336/341, 344, 346/8, 350 ;41 354.
20
www.digibuc.ro
20 ANDREI VERESS 20
vitejiile sävarsite de persoanele aratate in naratiunea latineasca, cu rime

cari erau apte pentru a se putea canth la cobzà, dui:4 obiceiul tim-
pului.
Prima poema, al carei autor nu ne este cunoscut, a aparut la anul
1596, tiparità in atelierul tanarului Gaspar Heltai, sub urmatorul titlu 1):
Historia, melyben az Felseges Bathori Sigmondnak, erdelyi fejede-
lemnek 1595 esztend6ben vale) viselt hadai irattattanak meg. /Az ke-
nyermezei diadalomr6l való eneknek nOtájára, Bathori Istvan és Kinizsi
Pal mikoron Ali beket 6o.000 magival megvertek/. Ad notam JO Ma-
gyar országnak mult allapatjáról/. Nyomtattatott Kolosváratt Helthai
Gaspar muhelyében 1596 esztendöben.
Traducerea acestui titlu este :
Istoria, in care s'au scris luptele Maiestätii Sale principelui Sigismund
Bathori savarsite in anul 1595. A se canth dupa cantecul victoriei din
Campul Painii, and *tefan Bathori si Pavel Kinizsi batit oastea de
6o.000 a lui Ali beg. /Ad notam: Despre starea veche a bunei Ungarii./
Unicul exemplar al acestei tiparituri se aflä in Biblioteca Muzeului
Ardelean din Cluj, bask' nu este complet, avand numai primele 7 foi
cu siglele coalelor AB3. Mai inainte se credea, di aceastä poema for-
meaza prima editie a poemei cu acelas subiect din anul 1635, insa' nu
e greu de stabilit ca ea este o lucrare independenta2), iar o compa-
ratie bibliografica minutioasa cu aceasta a doua he dovedeste chiar ea'
nu lipseste mult din ea si cà ne-a rathas mai mult de jumatate din-
teansa.
Lucrarea anonimului nostru poet incepe cu comemorarea serviciilor
credincioase aduse patriei sale de principele Sigismund Bithori, care
porni campania din 1595 cu scopul de a desrobi pe cei ce robiau de
mult in mainile paganilor. Ad poetul se indeparteaza de Iacobinus,
care zice, ca principele porni campania pentru ca sa-si apere ostile
tarii sale fata de Turci. Astfel de deviatiuni gasim, dealtfel, mai multe
in poema, pricinuite de multe ori si din cauza rimelor i lungimea
1) Interesandu-ne pe noi in acest studiu numai continutul cantecelor, ne mar-
ginim a da titlurile tipariturilor vechi ungure§ti intr'o transcriere fonetica, pastraud
toate caracteristicile stilului, trimitand pe fdologi la operele bibliografice citate, unde
vor gas1 tanscrierile titlurilor copiate literaLnente,
2) Prima descriere bibliografica exacta a acestei carti o avern dela Szabd Kiroly
in Régi Magyar Konyvtir, vol. I, No. 283.
www.digibuc.ro
21 CANTECE ISTORICE VECHI UNGURESTI DESPRE ROMANI 2I
randurilor, Cali 1-au influentat in desvoltarea temei sale. Poietul descrie

pe urma expeditia lui George Borbely din primavara anului 1595 contra
Turcilor din Banat, care s'a sfarsit cu luarea cetatilor Boccia, Varset,
Faget i Lipova, care a fost cuceritä dui:A ce statuse 44 de ani sub
puterea Turcilor pagani. Amintirea acestor 44 de ani ne dovedeste ca
autorul urmeaza pe Iacobinus, din care ia i datele privitoare la ha-
talia dela Calugareni, in care Sinan pasa avit o oaste de 12.000, iar
Mihai-Vocla ntimai una de 6000 soldiçi. Intre acestia fiind i multi
Unguri, Mihai-Vocil Ii indemna astfel la vitejie:
Legyetek vitezek, er.gem kövessetek,
En fejemet ele viszem iii veletek,
Kevely e11ensegt61 soha ne feljetek,
Az mit csak en töllem littok azt tegyetek.
Jobb egy lábig fegyver között elesnünk,
Hcgy sem ter geren tul vasat zorgetniink,
Ha jól vittok gyilzedelmesek leszünk,
Nohat bitorsággal basára menjünk.
Redat in traducere libera, Mihaiu-Voda imbarbata pe Ungurii sai,
ca &à fie viteji i sa-1 urmeze pe clansul, care bucuros Ii primejdueste
capul inainte cu dãnii, numai s n'aiba tearna de dusmanii falosi si
sa facà ce vor vedei dela el; cad e mai bine sl cada cu totii cu anna
in mana de cat sä zuraie lanturile in t,arile de peste mare. Asadar sa
dam naval' cu curaj asupra pasei grai Domnul si de yeti lupth
bine, vom fi invingatori !
Vorbele acestea in gura lui Mihaiu-Vocla nu sunt lipsite de oarecare
originalitate, mai cu seama el poietul a nimerit (poate pe nestiute) felul
yt firea Domnului viteaz, gata a-si jertfl vieata in luptä cu paganul
vrajmas. Importanta versului citat consta tocmai in aceea, cà releveaza
vitejia lui Mihaiu-Vocla, mentionata rareori de contemporani; nu din
partinire unilaterala precum se crede mai cu seama de autori romani
ci din singurul motiv, ca campania acestui an a fost initiata din partea
Vaticanutui, care astfel 'nu se putea ocupà de schismatici, cum era
Domnul Tarii Romanesti, cu al clrui ajutor duse la bun sfarsit princi-
pele Bithori intreprinderea -sa pornita cu atata evlavie.
Din strofele ce mai urmeaza afläm ca bätalia a tinut de dimineatä
'Ana seara, and Ungurii obositi primind in ajutor o ceata de pede-
strasi de-ai lui Mihaiu-Vocla, au respins pe Turci, cari au fugit cu chin
www.digibuc.ro
22 ANDREI VERESS 22
vai. Sinan pasa, voind insä a se rasbuna pe Mihaiu-Voda, pentru in-

vingerea suferitä, la chernarea acestuia principele Bithori porni cu
oastea sa, care se inmulti cu Secui pe campul Bursei, de unde plea
apoi prin trecatoarea dela Bran in Muntenia 1).
Dead incolo lipseste partea a doua a poemei, care se poate insa usor
intregi din poema analoaga a lui Stefan Szölkisi, scrisä deasemenea
dupa carticica lui Iacobinus i tiparitä la anul 1635 in Cluj, tot in ve-
chea tipografie a lui Heltal, ajunsa acuma din maina urmasilor sli in
aceea a lui George Abrugyi, care o conduce timp de 30 ani.
Titlul acestei tiparituri de interes romanesc este:
Rivid historia, melyben megiratik, Szenin bassanak, török csiszár
erejevel, Havasalfoldenek, es Erdely országának pusztitására valO kijö-
vetele 1595 esztend6ben. Es Istennek segitsége által, annak az sok
poginságnak az magyarok altal megveretése es szegyen vallása. Annak
felette ugyan akkor, Borbely Gyorgy kapitinságában, Lippa várával
egyetemben tizennyolcz váraknak es kastelyoknak az törökökt6l való
megvetele. /Ad notam: Trojanae historiae, etc.
Adica pe romaneste: Istoria scurta, in care se scrie cum a pornit in
anul 1595 Senan pasa cu puterea imparatului turcesc spre nimicirea
Munteniei si a Ardealului si cum full batuti, pltind rusine, acei multi
pagani de catre Unguri cu ajutorul lui Dumnezeu, precum si cum furl
luate dela Turci sub capitania lui George Borbely cele 18 cetati i cas-
teluri impreuna cu cetatea Lipovei.
Pe frontispiciu se afla i o epigrarna latineasca de patru randuri
adresata catre Bithori, care e interesanta inteatata, caci in ea princi-
pele e intitulat de «Daciacae princeps Sigemundus*, urmand apoi nu-
mele tipografului, citat mai sus.
Aceasta poema descrisa intaias data de bibliograful Carol Szabd2)
a fost gasita i retiparitä incl in anul 1844 intr'o gazeta ungureasca3),
insä nefolosita deatunci si pang in ziva de astazi de nimeni.
Poema lui Szöll6si nu este aitceva cleat o transcriere a prozei lui
Iacobinus in niste versuri greoaie, omitand adeseaori multe date §i
1) Un scurt extras al continutului acestui clintec se aflii si la Ddzsi Lajos :
Tinódi Sebestyén, p. 2o2-6.
2) In bibliografia R6gi Magyar Könyvhir, vol. I, No. 647.
8) Scriitorul P. Thewfewk József pomenind de ea in ziarul sAu de cAlAtorie (Uta-
zasnaplö, p. 566 si 57'7/8), a'retipArit-o ih numerile 96 si 98 din 1844 a`le gazetei fliratik.
www.digibuc.ro
arnanunte ale autorului sas; cu atat mai usor, cu cat nefiind contem-
poran cu evenimentele descrise, nici nu prea simte pierderea acelor
amanunte, pricinuitä de superficialitatea sa. Ash de pilda descriind
trecerea oastei lui Bathori peste munti in Muntenia si istoria cu vulturul
care s'a lasat deasupra cortului principelui, omite a spune c. aceasta s'a
intamplat in tabara dela Rucar; iar mai pe urma insirand ostile lui Bathori,
nu le descrie asa pe larg ca Iacobinus, care mentioneaza ca au existat
doul armate, una cu steagul de aur de mom calareci cu sulite i alta
tot asà de mare cu principele, fiind in total 7 armate sau cete.
Urmeaza apoi descrierea luarii cetaçii Targoviste, a modului cum
Sinan pasa fugind deacolo pusese praf de pusca la temeliile bisericii
din Bucuresti, zidità de Alexandru-Voda, cu gandul ca sä o arunce
in aer, in momentul and oastea lui Bithori se va gasi in curtea bi-
sericii; precum si a asaltului cetatii Giurgiului, de pe insula Dunarii,
pe care o descrie astfel:
Gyirgyó vára egy szep szigetben vagyon,
Duna vizzel környiilvetetvén vagyon,
Utja rea csak az egy hidról vagyon,
Ott nem messze más hid is Dunin vagyon.
Monotonia acestor randuri si rime va fi fost micsorata poate prin
cantul care urma melodia «istoriei cetatii Troia i prin rularea destul
de vioaie a continutului poemei, plina de amanunte cari atrag us or
atentiunea ascultatorilor. Dintre aceste amanunte mentionam, ea sub
zidurile fortului Giurgiu pasind pe podul aceluia i oastea lui tefan
Razvan Domnul Moldovei cu doul steaguri, Turcii au sfaramat iute
partea cealaltà a podului cu securile, asa ca in ziva aceea (intaia) nici
n'au putut intrà in cetate ai nostri, cari au luat apoi cetatea a doua
zi, dupa ce statuse too de ani in Traria paganilor. Dupà aceasta, prin-
cipele Bathori arzand orasul Giurgiu, se retrase in Ardeal, de unde
trimise pe Itazvan-Voda cu o oaste de z000 Secui in Moldova, pentru
ca sa-ai ocupe scaunul parasit; principele oprindu-se la Brasov, ca sa
astepte sosirea din Tara Romaneasca a generalului salt Bocskay, cu care
apoi plea spre Alba-Iulia.
Vazuram ca aceastä poema nu cuprinde nimic nou afara de ama-
nuntele luate din opera lui Iacobinus. Importanta ei constä insa in
faptul, cá evenimentele descrise in ea au impresionat lumea iubitoare
de cantece istorice, chiar i la 40 ani dupá ce ele trecusera.
www.digibuc.ro
24 ANDREI VERESS 24
V
Tot evenimente rasboinice insufletirà peste doul decenii i pe preotul
reformat al Ungurilor din comuna Mez6csivis (Ceausul de Campie)
de langl Targu-Muresului, loan Baptista Kördspataki, and a inceput
sa-si scrie poema despre patania lui Vasile Lupu-Voda cu Mateiu-Voda
Basarab i principele George Rákóczi II.
Titlul acestei tipärituri este urmatorul:
Lupuj vajdardl való enek. Mid 6n maga fel-fuvalkodottságában, Ha-
vasalföldi Mathe vajdara mentebe, Isten csudálatoskeppen megbiintette,
es nagy szegyenbe hozta, Mithe vajda es az erdelyi fejedelem altal,
etc. /Esaias, 37, 20. Mostan azert Uram, mi Istenünk, szabadits meg
minket az 6 kezeb61, hogy ez földnek minden országi ismerjek meg,
hogy egyediil te vagy az Ur./ A Johanne B. Korospataki, pastor
Mez6csavensis/. Nyomtattatott, 1655. esztend6ben.
Acest titlu suna pe romaneste astfel:
Cantec despre Lupul-Voda, and in inganfarea sa mergand asupra
lui Mateiu-Voda din Muntenia, Dumnezeu l'a pedepsit minunat i 1-a
adus in mare rusine prin Matei Voda i principele Ardealului, etc.
Isaia, 37, strofa zo: i acum, Iehova, Dumnezeul nostru, mantuie-ne
din mana lui, ca sà cunoasca toate imparatiile pamantului, ca tu esti
Iehova, numai tu singur/. De loan B. Korospataki, preot din Mez6-
csávás/. Tip arit in anul 1655.
Un exemplar din acest antec istoric se pastreaza in Biblioteca
Muzeului Ardelean din Cluj si cuprinde 4 foi (format 40) nenume-
rotate. Unul dintre legatorii vechi ai tipariturii a taiat numele ora-
sului, unde a fost tiparità, insa bibliograful Carol Szabd comparand
literile cartii si mai cu seama ilustraciunea xilografica de pe frontispiciu,
cum si hartia ei, cu alte tiparituri contemporane, a dovedit a a fost
tiparita la L6cse, gasindu-se aceias ilustralie (reprezentfind doi Cala-
reti luptatori) pe o carte din L6cse dela anul 1656 scrisa despre pri-
mejdia Troiei 1). Tiparitura aceastä rara fi pomenita altfel prima oara
la anul 1766 de ardeleanul Petru Bod2), dupa care a fost citata la
1) Régi Magyar Konyvtgr, vol. I, No. goz. E interesant altfel, cg aceastA xilo-
grafie nu este o ilustratie fAcutg direct spre acest scop, ci o initialg Q aplicatg acl
pe frontispiciu ca potrivitg continutului cAntecului si pe care am ggsit-o chiar pe o
carte a tipografiei din Löcse de la 16zo care contine istoria viteazului Tholdi Miklos.
2) Bod Peter: Magyar Atherias (1766), p. 153.
www.digibuc.ro
LVPV! VAI
DAROL VAfJO
E .9C 8 lc.
Md5n.rnagafc1fuva1kodorsgában1 Havafalf3I-
doxiimvaicmts tnedtbc, !lien tsliclilatos.képpramcp
littatctte,,es nagy rzegyenbc hozta, Mahe Vai-
da ds az ErdelyiTejedelcrna
Oral, Fec
Iefit 3 7 to. tAfoflanaze'rt (trent mi IAA's& fz.akaditt-mtgonivket
(take:W:14 logy ezfUdnetemiNotrn OeflAigi ;fp/IA:meg,
bogy tgyeal te wag, az, Ur.
Jahn. & largfpnaki, Paitor Ward..
",+
OM*
Nyetntattatott r65 5 thitcnaben

TITLUL CANTECULUI DESPRE VA SILE LUPU -V ODA
IfiC SE) 1655
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
25 CANTECE ISTORICE VECHI UNGURE$TI DESPRE ROMANI 25
anul 1766 de Hordnyi1) i pe urma (la anul 1778) de Benkti pentru

ca sä intre (aproape peste un veac) in prima vistorie a literaturii un-
gam> a lui Francisc Toldy, care insa nu a vazut textul poemei 3)
retiparit de un gazetar la 1870 si 1876 in douà locuri diferite 4).
Poema lui Korospataki, de interes roman, are 67 strofe de Cate
patru randuri si din ultima strofa aflana, ca a fost scrisa in anul 1653,
dupg ce ostile unguresti se intorsesera din Moldova, unde fusesera tri-
mise de catre principele Rákóczi.
Opera aceasta poetica incepe cu descrierea mergerii ostilor unguresti
in Muntenia, in ajutorul Iui Mateiu-Voda, care era in galceava cu Va-
sile Lupul. Principele Rákóczi nu este prezent in persoanl, insä ii
trimite cele mai frumoase osti, cari bätand pe Moldoveni, Vasile Lupu-
Voda fugi din batalie impreuna cu Cazacii, 'Mara i Ienicerii sag,
pe cari nu-i poate adaposti nici chiar in Iasi. In batalie la parte si
Mateiu-Vodä in fruntea ostirii sale, taiand multi dintre vrajmasi, cu
cuvintele poetului:
Mdthe vajda iitközetben, nyargal ela az seregben, sokat levdg ellen-
segben, fegyvere mires kezében;
iar generalul moldovean fiind prins, fi dus in cetatea Gherlei (Sza-
mosujvár) la inchisoare, unde ofta mult, mai cu seama dupa sotia sa.
Vasile Lupul-Voda ocaruia nici numele nu e cinstit, ci plin de miselie ca
si el0), fi batut de Dumnezeu pentru lacomia cu care näpustindu-se
1) Alexius HorAnyi: Memoria Hungarorum et provincialium scriptis editis notorum I.

(Viennae, 1776), P. 440 unde scrie astfel: Ioannes Köröspataki H. C. Minister, vul-
gavit Lupuli Moldaviae reguli vicissitudines et infeliccm exitum MDCLV. 4-to. In
pats iis versibus nitor et elegantia.
1) Iosephus Benk6: Transsilvania siVe magnus Transsilvaniae principatus vol. II
(Vindobonae, 1778), p. 399, unde cetim urmaIoarele: Ioannes Korospataki, ecclesiastes
Mez6-Tsávasensis, Carrnina hungarico expressit casum Lupulii, Wajvodae Moldaviae,
qui temerario et fastuoso ausu Matthaeum TranssilvaMae Wajvodam adortus, a
Georgio II. Rákóczi Sede pulsus est. A. 1655. 4-to.
3) Toldy Ferencz: A magyar költeszet története. (Pest, 1867) p. 292.
4) Cântecul istoric despre Vasile Lupu fiMd uitat cu totul, a fost regasit si co-
piat in anul x868 de baronul Albert Nyáry in Cluj (Századok, 1870, p. 735) i pe
urmA retipa'rrt sub titlul de aLupuj vajdárál vald enelo>, de Mátrai Erni% in ziaruI
4Reforms, 1879, No. 337 (din 18 Noemvrie 1870) i dupà aceea verbal (sub pseudo-
nimul de Ompolyi M. Ern8) in revista literarà 4Figyeki*, anul I, (1876), p. 296-300.
5) ha ccle doul stiofe privito are: Megfizet Isten Lupujnak, mint oly hamis yen
latornak, ki ugy örül az precianak, mint az farkas az baránynak. /Neve is nem tisz-
tesseges, maga is ncm embersegcs, hamissággal igen hires, veszszen gonoszul el 6 is.
www.digibuc.ro
26 ANDREI VERESS 26
asupra lui Mateiu-Voda Arca sa ocupe Muntenia si dupa aceea Ardealul;

insa o pati ca ci cainele lui Isop, care &and cu gura dupl umbra
prazii, ramase cu stomacul gol. Astfel Vasile-Vocla fugind peste Nistru
in tam Tatarilor, sotia sa cazit in mfina biruitorilor cu toata averea
ti copiii sài si cu chiar orasul Sucevei, care fa pustiit de ostasii un-
gun i lei. Cazacii nemilosi, veniti in ajutorul lui Vasile Lupu-Voda,
a pustiit manastirile àrii, 'fug intrand in canturi, au pierit multi de
foame si de hoiturile ci buruenile cu cari se nutreau; aceasta fiind
pedeapsa lui Dumnezeu pentru miselia cu care au venit si au pradat
tara pe unde au umblat.
lath pe scurt continutul poemei lui Korospataki despre batalia dela
Finta si despre evenimentele urruatoare ale campaniei ostilor princi-
pelui Rikoczi din Moldova; care abia ne da cateva amanunte nOui
despre intamplärile ce le descrie in poezia cu ceva mai bunä cleat
cele de mai inainte. Obiectul icantat» ad cu duiosie si ura contra
*blestematului# Vasile Lupul, era expeditia lui Rákóczi trimisä in
Moldova sub capitania lui loan Kemeny, la inceputul lunii Aprilie
1653, care sat* cu luarea capitalei Iasi (la 3/13 Aprilie) si asezarea
in scaun a lui Stefan George-Vocla1) c dupa aceea cu izgonirea ar-
matei ungare si a protejatului ei Voda; lucruri, despre cari contem-
poranul cronicar ungur Ioan Szaldrdi ne-a pastrat foarte bune date si
amanunte, nefolosite Inca de istoricii romani afar/ de Sincai.
Acest cantec scris la 1653 pare a fi circulat in copie si a fi servit
de fond si model cel putin in privinta temei sale cantecului
inedit despre «prsapadenia* lui Lupul-Voda ci vitejia Ungurilor, cum
si despre starea victorioasa a Tarii Romanesti, cantec scris #cu voia
lui Dumnezeu de un anahoreto intr'o petrecere vesela (si poate chiar
pentru veselia conmesenilor sal de petrecere) in anul 1645 precum ne
o spune insus autorul dupa moda timpului in ultima strofa a
poemei sale.
1) Vezi despre aceasta cele scrise de Alexandru Szilágyi in Erdélyi országgyulesi

emlékek, vol. XI. (Budapest, 1886), p. o i in Erdély es az északkeleti háboru,
vol. I. (Budapest, 1890), p. 246-254, precum s Ioan Sirbu: Mateiu-Vocil Basa-
rabfis auswartige Beziehungen (Leipzig, 1899), p. 327-8.
2) Szalárdi Arms siralmas magyar krónikeja (Pest, 1853), p. 271-7. Nu le-a fo-
losit nici macar Sirbu, care altfel, in studiul sSu citat mai sus, a intrebuinlat multe
izvoare unguresti. Cfr. si insemniirile anonimului sas din Brasov, in Trauschenfels:
Deutsche Fundgruben p. 342-3.
www.digibuc.ro
Titlul original al poemei citate este:

Lupulj vajddnak romldsdrdl és vitéz magyaroknak s Havasel földenek
nyertes dllapatjakról vald inek. Isten engedelmeböl egy anachoreta &tab
Acest cantec se afla intr'un volum de miscelane al bibliotecii baro-
nului *tefan Apor din Abu§ (Abosfalva) din judetul Tarnava-Mica,
unde fu descoperit (la anul 1906) de profesorul clujan Ludovic Ke-
lemen, caruia ii datoresc copia sa.
Cantecul recita tot ce autorul a aflat in cantecul de mai sus al
preotului Körospataki, pana §i pasajul, el Vasile Lupul a Vrut sa'
devie Doran peste amandoua tari romanesti §i peste vitejii Unguri
se intelege din Ardeal. Dar ca autorul s'a servit inteadevar de
acest text ni-o dovedeste: metafora cu #barba nevopsith a lui Lupul-
Voda i imprejurarea, ca gasim in legatura cu 4cAderea# lui Vasile
Lupul-Vodä descrisä, aluziunea la patania cainelui lui Isop, pe care
o formuleaza astfel:
Lupulj most ugy jára, mint Esopus ebe,
Koncz árnyekahoz kapa:
Ket felé tekentven, az ki volt elveszte,
Semmi nélkült marada.
Autorul avand insa dorul i ambitiunea de a-si intregi datele aflate
in modelul sàu, ne da §i cateva amanunte noui, pe cari le relevam
in urmatoarele: ca Ungurii castigara 18 steaguri in batalia cu Lupul;
cà hatmanul sau, cazut in liana principelui ItalcOczi muri ca prizonier
oin flare)), iar chid Lupul fugi in Tara Cazacilor, rasa in locul sàu
intru apararea orasului Suceava si a Moldovei ca «gubernaton pe gine-
rele sat' Timus, insa acesta fu omorit de o ghiulea de tun, pe and
zacea beat in pat; dupl care Cazacii incetara a mai ocari pe ostasii
unguri, pentruca acestia atat dimineata, cat si seara invocau numele
lui Hristos in tabara, i aceasta cu atat mai putin, cä Cazacii isprä-
vind prada facuta in Suceava, cum si carnea de cal, mancata chiar
si nesarata, ajunsesera sl flamanzeasca, a§a ea mfincau 'Ana si aria-
cina socului.
Caracteristic sunt i urmatoarele asertiuni ale cantecului i anume:
I) cä Mateiu-Voda Basarab la intrarea in batalie se ruga astfel cu
sufletul lui Mahnit creatorului: Oh Doamne, Dumnezeule, intru-
parea cuvantului, care locuesti in ceruri I Numai in tine am incredere,
izvor de viata. Nu ma lasa in cauza mea dreapth; a) ca Lupul-Voda
www.digibuc.ro
28 ANDREI VERESS 28
la fugirea sa la Cazaci si-a uitat sa-si vopseasca barba in graba care

a avut-o; iar 3) ca Cazacii batuti i infricosati, dupa moartea hatma-
nului lor cerura pace in numele marelui Dunanezeu, dela Unguri
«cari se luptau ca niste lei cu palosul stralucitorv pentru ca azacii
sa nu piara cu totii de arme i foamete.
Cantecul schitat in cele de mai sus, nu e lipsit de frumusete poe-
tice, mai cu seama ca in prima strofl introducatoare autorul spune
ca nu a mai vazut o tara mai minunata ca Ardealul, care e cea mai
frumoasa dintre toate tàrile crestine romane i anume cu cuvintele
originalului astfel :
Gyony6riisegesbet fold kerekségében nem találtam eltemben,
Mint keresztyénseg kOzt is az olá ország közt adott Isten Erdelyben 1),
Ca opera poetica poerna nu are valoare mare, iar dupa stilul gi
limba ei pare a fi scrisa de un Secui 2). Deoarece insa autorul se nu-
meste anahoret, ceeace inseamna un calugar ortodox convertit la cato-
licism, flu e lipsita de oarecare temeiu supozitia prietenului meu
Kelemen, cum cä anahoretul nostru ar fi celebrul franciscan P. Ican
K4oni, care ca «Valalb> precum se numeste intr'una din melodiile
sale, se trage din Leghia (de langa Cluj) si era contemporan eveni-
mentelor descrise in cantecul inedit. Obiectiunea mea fata de aceastä
presupunere ingenioasä ar fi insa, c I) stilul cantecului e prea
secuesc si el 2) Kajoni ne-a lasat melodii cu texte unguresti mai
scurte, cari sunt toate mai bune ca acestea.
Interesant e dealtfel cà campania Ungurilor impotriva lui Vasile
Lupul a fost descrisa si de un al treilea poet ocazional, a carui lucrare
e mai mare si mai vioaie cleat cea de mai sus, pe care insa pare
ca o cunosteh. Tiparitura aceasta e fragmentara, caci scoasa in anul
188o de istoricul ardelean Iosif Koncz dintr'o scoarta de carte veche,
s'a gäsit nurnai 7 foi din ea si au fast daruite biblictecii liceului ungar
al reformatilor din Targu-Mures. Tipariturii Ii lipseste insa frontispi-
ciul i astfel nu-i cunoastem autorul. Acest lucru e regretabil, caci
lucrarea e mai poeticl cleat a lui Korospataki, plina de descrieri lirice
gi expresiuni luate din proverbe i zicatori si chiar stilul i limba ei
e mai bun.
1) Scris groit in original: mind.
2) Cantecul inedit descris ad intftia oari are 24 strofe de eke 6 randuri ca o
ritmicA foarte slabs.
www.digibuc.ro
Din aceasta poeml ne-a ramas partea mijlocie cu 98 de strafe de

ate 4 rinduri, din cad culegem urm'atoarele amanunte noui, pe cari
autorul, flea indoeala le-a adunat dela ostasi cad au luat parte in aceastä
campanie a ostirii principelui Ardealului.
Autorul ajungand cu descrierea la incäerarea ostilor lui Vasile Lupu
cu acele ale lui Mateiu-Basarab, spune ca oastea aceasta a lui a fost
mai mica, dar curajul Domnului mai mare, deoarece Dumnezeu erh
cu el, iar Mateiu-Voda sarind cu calul inaintea oamenilor sài, ii imbar-
bath' i Ii sfaitui cum sa se poarte. Dealtfel, Mateiu ii tinia in batalie
ai trasura cu s'ase cai, plina cu scumpeturile sale, iar and boierii ii
sfatuiau ca sa trimeata trasura cu bogatiile sale primejduite astfel,
indarat, Vodà nu le urrna sfatul, zichnd: 1) cà n'are frica; 2) ca este
Voda si are cheltuealä destula si 3) ca de s'ar intâmpla s. piara in
batalie, nu vrea cu moartea sa sä se prabuseasca i Domnia sa in
pulbere. Dumnezeu aratându-si milostenia luiMateiu-Voda, acesta in-
vinse oastea lui Vasile Lupu, cu toate ca cel din urinal era ajutat de
ginerele sàu,. hatmanul Timus, care insa a fost lovit in pfintece de o
ghiulea de io funti, in patul ski din cort, a$ a ca a murit pe loc si
corpul lui a fost dus in cetate (la Suceava) dupà care intAmplare Lesii
ii aleserl un nou hatman, Insa suferiti si sub acela foarte mult de
foame, ash ca murind multi din ei, au umplut de tot santul pâraului
Bahluiul, unde zaceau pititi.
Intr'una din navalirile cad se repetau zilnic, <Ufl viteaz ardelean in-
vatat» prinzAnd pe marele hltman al lui Vasile Lupu, Ii smulse toate
hainele i scumpeturile i 1-a condus numai in càma i izmene, pe o
sea proastä in fata lui Stefan-Voda, cum spune poietul:
Vittek Stephan eleiben,
Egy Mbravalóban s ingben,
Iszszonyu ketelensegben,
Ultettek kopott nyeregben.
Domnul insa privindu-si propria cinste i neluand in searna vino-
vatia lui, II invell cu una din mantalele sale. Dupa aceasta i s'au legat
picioarele sub burta calului i astfel fit dus #pe un cal prost de posta»
prin trecatoarea Oituzului, in fata principelui Rákóczi, care ordona sa
fie inchis in temnitele din Gherla. Aci i s'au pus pe urml feare pe
picioare si cu toate ca i se gatia bine la bucatárie, erh foarte mahnit
si nu ranch bine. Dar tot ash se simta i Doamna lui Vasile Lupul,
www.digibuc.ro
30 ANDREI VERESS 30
neavand odihnä nici in somn, din pricina lacomiei Cazacilor, cari in-
tr'una ii cereau pretul cailor prapaditi in batalie, adicl, cu cuvintele
poietului:
Lupuj vajdine buskodik
jjel is ibren aluszik,
Kozikokt6I nem nyughatik
Holt lovoknak irát keri.k.
Rau ii mergeh insa i lui Vasile Lupu, care wribegind cu rusine*,

trecii apa Nistrului i fugi la hanul Tatarilor, unde dupa svonul
sosit prins si pus i.ntect odaie intunecoasà, cu feare la picioare,.
de unde neputand iesl, se gandià mereu cum va fi oare tratata sotia
sa de $tefan-Voda i ce se va alege de fill, sai, cari acum nu-1 vor
mai urmh in scaunul Moldovei 1).
Ad sfarseste fragmentul acestui cantec, care ne-a pastrat amanuntele
interesante si in parte noui, de mai sus. Aceste amanunte nu se prea
pot comparh de pildl cu acele detailate ale lui Miron Costin, sa nu
uitam, insa el ele furl culese dela simplii ostasi intorsi din Moldova
si prezentate intr'o poema tiparità, ce se canth cu pläcere prin Ardeal
lumii, care era obisnuita sa asculte atari lucruri instructive, scrise in
versuri.
De altfel faptul duios neobisnuit i tragico-comic, c. o Voivodeasa
de seama sotiei lui Vasile Lupul sà caza in robia unui slujbas
al ei, cum era Logofatul*tefan George, devenit acum Voda, a impre-
sionat ash de mult lumea compatimitoare, cà cazul s'a cantat si
intr'un cantec separat, care ne-a fost pastrat de contemporanul calugar
franciscan loan Keijoni in forma sa originala precum Ii prezentarn
allturat 2) pe contrafoliu.
Poietul nostru din Ceausul de Campie, loan Koröspataki facii de-
altmintrelea peste doi ani i o altà poerna despre ispravile celeilalte
1) Koncz József: Lupuj vajdarcil ismeretlen XVII. szAzadi magyar ének; Magyar
Konyvszemle, 1880, p. 284-297, retipArind intregul text al fragmentului aflat de
d Ansul.
2) Cântecul a fost publicat intaia oarà transcris gresit de Dr. Fab6 Bertalan, in
cartea sa: A magyar nepdal zenei fejltidése (Budapest, 2908), p. 209, iar descifrat
exact, cu mare dibacie, de cAtre regretatul Sepriidi JAnos, in Irodalomtörténeti
Kozlemények 1909 p. 395-6. Tot aci se reproduc (pe p. 387-8) din 9Codicele
KAjoni* notele a doul edansuri românesti, cari sunt cele mai vechi monumente
de muzia româneascA lumeascA, despre cari voiu trath aiurea.
www.digibuc.ro
1
V
"MINI LUPU
MI
KAJOND
EllIl.
IOAN
NIMMI11NINC
www.digibuc.ro
1211ii VASILE
P.
ANEW. MM.. MK
ENEKE
LUI
ROMAN
-1=1=111
..1===MMIIIIIIIIIN4M11E11111111111111
MNIINIK
VAJDANE DOAMNA
r
FRANCISCANULUI
LUPUL
ti DESPRE
CODICELE
bc (DIN
CANTEC
Irl=/1=11 IMI6Vd116MNIMMIMIZMINNIMi=t
MIM,PNIMEMIVIMJIMI
11:11.NiIMINIMM-7=1
32 ANDREI VERESS 32
osti ungare, conduse de principele George RikOzzi II, in vara anu-

lui 1655 in ajutorul lui Constantin Basaraba (Carnul), cu urmatorul
titlu :
Az havasföldi harczrój való historia, ez havasalföldi ének, melyet
nem regen szerzenek. Magyarok emberkedenek, ellenseget megverenek,
Istentöl segittetenek. /Prov. 21, V. 31: Az ló elkeszittetik az titkö-
zetnek napjára, de az Ure a megtartás. /Author Joannes B. Köröspa-
ta ki , minister Mez6-Csivi3iensis/. Nyomtattatott M .DC .LVI . eszten-
d 6ben.
Adica pe romaneste:
Cantec din Muntenia, care cuprinde istoria rasboiului din Muntenia,
in care Ungurii au luptat omeneste, batand pe dusmani, ajutati fiind
de Dumnezeu. /Prov. 21, versul 31: Calul poate fi cat de bine pre-
0:tit pentru zina de lupta, darg biruinta vine dela lehova/. De auto-
rul loan B. Korospataki, preot din Mez6-Csivis/. Tiparit in anul
1656.
Aceasta carte de format mic 80 a fost scoasa in anul 1876 din scoarta
unei carti a Mazeului National Ungar, insa ne-a ramas din ea numai
patru fete, adica aceea, care poarta titlul i ultima foaie a cartii, precum
si douà foi dela mijloc signate A4 0 A5, asa ca o putem folosi destul
de bine 1). Strofele existente ne pastreaza multe amanunte despre ba-
talia dela Soplea din valea Teleajenului, iar din ultima strofd a poemei
istorice, ce trebuià sa se cante pe melodia unui cantec vechiu biseri-
cesc (Virom Uram Isten fejemre) aflam ea a ceea a fost scrisa dupà expu-
nerile vitejilor inapoiati din batalie, pentru pofta si in cinstea unui
boier i sfetnic mare al principelui de sigur unul, care a luat parte
in aceasta campanie din Tara Romaneasca, despre care voia sa auza
din cand in cand cantandu-se.
Cantecul incepe cu plangerea autorului asupra mortii lui Mateiu-
Voda Basarab, care in vieata sa recitä poietul era ca si o cetate
tare, pe langa care cu greu intrau Turcii i Tatarii, nici in Tara Ro-
mai-leased nu s'ar fi auzit acuma atata planset, daca n'ar fi murit, dupa
moartea caruia s'a rasculat seimenii, jefuind tam.
1) Régi Magyar Könyvtár, vol. I, No. 1037. Cfr. Magyar Konyvszemle 1876
p. 319-320 *1. 1878 p. 273 precum i 13. 299-300 pe cari fragmentul a fost reti-
panit cle FrakruSi Vilmos.
www.digibuc.ro
CANTECE ISTORICE VECHI UNGURESTI DESPRE ROMANI 33
Partea aceasta introductiva suna' astfel:

Mathe Vajda meg-holt, országunknak nagy kat-,
A' mi szerencstinkre eine ne bannók bar,
Mert a' meddig ele volt ollyan mint vegvár,
Nem johetett rank konnyen török tatár.
Havasalföldében sem lett volna szorulas,
Nem hallatott volna annyi sirás rivas,
Sem pedig másoktól sok el-huzis vonis,
Az miolta meg-holt nem tamadt ollyan más.
Lipsind partea intaia, care cuprindea descrierea trecerii oastei prin-
cipelui Rákóczi in Muntenia, ne gasim deodata in fata mornentului,
cfind seimenii au inceput sa bata cu tunuri tabara ungureasca, din care
cauza ostasii au sarit in picioare i punandu-si insus principele arma-
tura sa, cu maned de fier i coiful, au intrat in bataie. In primul atac
oastea ardeleana fü impinsa spre apà, dar peclestrasii cu cavaleria
nerateasca &and navala au invins pe inimici, urmarindu-i pana la
Ploesti.
In descrierea acestei invingeri, e interesant ea poietul consacra fie-
carui capitan ate o strofa, ash cl aflarn din ele numele tuturor con-
ducatorilor, cari au luat parte la aceasta expeditie, cu toate cà modul
autorului de a-si fauri randurile nu i-a permis de a pune i numele
de botez al lor, dealtfel la cei mai multi bine cunoscut din istorie.
Incepand cu Ioan Kemeny, care era mai mare peste toata arrnata ungu-
reasca, poietul nostru trece la (Clemente) Mikes cu care veni (Acatiu)
Barcsai, capitanul (Ioan) Boros cu un alt Boros de numele sàu, un
Gellyen si batranul Banházi, care neputand lupta cu propriile maini,
incuraja vitejii cu ((limba* i vorba; un Kovács, care nu cruta pe eine
prindeh, un Jacmai i Szilágyi, care lupta far% crutare, cum si un Har-
sanyi in capul haiducilor; pe cand tunarii nemti erau condusi de capir
tanul (Andrei) Gaudi, iar calarasii de capitanul Mansfeld (scris Maxfel)
care taià tabara seimenilor in doua.
Armata ungureasca a principelui trecit apa Teleajenului, iar and
dupa biruinta, principele Ii lua rlmas bun dela Dornnii rornani, in
ajutorul carora venise in tara in persoana, nici unul nu-si putit refne
lacramile, dupa ce principele Rákóczi le ura ca *tefan-Vocla sa-si tina
tara Moldovei cu pace, iar Constantin-Voda sa traeascl fericit in
Muntenia.
3 A. R. -- Mem. Literare. Selia III. Tom III.
www.digibuc.ro
34 ANDREI VERESS 34
Comparand aceste arnanunte cu datele istorice, stirn c principele

RákOczi ordonä nemesilor Si Secuilor in ziva de 7 Iunie 1655 sa se
adune in tabara i inand revistä la 12 Iunie asupra oastei sale de
30.000, adunate la Sighisoara, o porni cu capitanul Clemente Mikes,
iar peste putin trecti i eI in Tara Romaneasca pe la trecatoarea Bu-
zaului 1) i cand ajunsera in valea Teleajenului, batalia cu capitanul
seimenilor Hrizea se dächi in 27 Iunie2); dupa care principele zabovind
aproape trei saptarnani in tail, la sfarsitul lunii Julie intra iaras in ca-
pitala sa salutat de autoritati ca triumfator i primit cu
salvele tunurilor cetatii3).
VI
E cunoscut ea principele George Rákóczi II avand ambitiunea sa-si
cucereasca coroana polona, ca altädata Stefan Báthori, care a devenit
regele Poloniei, porni in vara anului 1657 o campanie in Polonia, care
insa avit un sfarsit sinistru. Turcii, voind sä se räsbune asupra lui
pentru rniscarea facuta Carl vestirea sultanului, in toamna anului 1658
intrara in Ardeal impreuna cu vasalii lor, Domnii Munteniei i Mol-
dovei, devastand tam Cara' mil. Navalirile Turcilor, pan'acum necu-
noscute in Ardeal, devenirà dead inainte mai tot asà de dese ca si
in tarile romane. Aceste lucruri intristara pe multi dintre patrioti
oameni de seama, iar unul dintre curtenii principelui, Cristof Pasko,
care fusese trimis de multe ori in solie la Domnii romani si la Con-
stantinopol i aveh Si talentul de a scrie, in anul (mai linistit) 1662,
a hotarit sà descrie faptele petrecute i vazute de dansul, inteo poema,
care aparü peste un an, intr'o editie de 49 pagini.
Titlul acestei compuneri poetice, mai lungi si mai bune deck toate
cele trecute de noi in revista, este urmatorul:
1) Erddlyi országgyiilési emlékek, vol. XI, p. 37 §i 225.

2) Desaierea anoniml germana a campaniei muntene din anul 1655 a principelui
George Rákóczi II. aflata de d-1 Iorga in Muzeul National Ungar din Budapesta §i
publicata in Studii §i documente IV, p. 126-0, este lucrarea preotului sasesc David
Herman.(mort la 1682) §i publicata deja de mult in gazeta aBratter für Geist, Gernilt
und Vaterland* din anul 1840, p. 213-6.
2) Cfr. §i descrierea campaniei plincipelui Rakciczi de Szilágyi Sandor: II. Rákóczi
G),6rgy (Budapest, 1801), p.517-126 §i Iorga in introducerea volumului IV din Studii
§i documente, p. 240-271 a prefetei; iar ca insemnare contemporanfi Szalardi,
P. 279-288.
www.digibuc.ro
35 CANTECE ISTORICE VECHI UNGUREETI DEEPRE ROMANI 35
A' Nernes, es regenten hires Erdely Országanak keserves es szomoru

pusztitásáról irt siralom, Mellyet 1658, 9 es 6o, esztend6kben az igaz
Isten ismeretin kivüJ vale) pogány tatár ham, sok koborló kozaksággal,
s Erdely végs6 romlására régen igyekez6 török nemzettel, havasalföldi
és moldvai sok kurtány hadakkal kegyetlentil minden irgalmasság
nelkiil el-követtenek, ezek utin törtent változásit Erdelynek rövideden
megmondja, RakOczi Gyorgy a' törökkel tött ket harczaival, egynehany
váraknak Erdelyttil el-esesekkel eggyütt, vegtere ama dicsiretes nagy
emlekezetii szep Váradnak kegyetlen viadalok altal lött pogány kezbe
vale eseset irja le, edes hazáján s nemzeten szivesen szánakozó Bihar
varmegyebeli Nernzetes szekelyhidi Pasko Christoph, a' mint latharta
s' tudhatta, igazán szinezes nelkiil, meg ennyi változásokban meg n:aradt
keves magyar nemzetnek emlekezetire. /Nyomattatott M.DC.CLXIII.
esztend6ben.
E de prisos a traduce acest lung titlu al eartii, care ne da aproape
tot continutul ei, adica descrierea blesternatiilor savArsite in Ardeal de
Turci, Tàtari, Cazaci, curteni munteni i moldoveni, veniti cu ei intre
anii 1658-60 dearandul, in urma carora s'a pierdut i cetatea Oradea
din Bihor, de unde se trageh si autorul, care descrie lucrurile vazute
si suferite Jara nici o schimbare» de mila fata de nearnul sau umilit,
intru amintirea sa.
Carticica a fast tiparità (dupil cercetarile lui Carol SzabO) la Sibiiu
Si scris 'a. in anul 1662, cântându-se poema dupa cântecul istoriei lui
Apoloniu. Din ar.!easta compozitie poetica ne-au rämas trei exemplare,
dintre cari unul frumos apartine Bibliotecii Muzeului Ardelean din
Cluj 1).
Autorul acestui cfintec istoric descrie felul cum au intrat Turcii (in
toamna anului 1658) in Ardeal si devastand Alba-Iulia, hanul Tatarilor
impreuna cu voievozii moldo-români i pasa din Silistra, luand cu
asalt orasul Aiud, 1-au ars, insä aparatorii din cetate facand multe stri-
caciuni in ostile Domnilor români, au trebitit s plece dup l. sase zile
de sub zidurile ei, pustiind toata tara pang catre Cluj. Deacolo tre-
cand pe la Irian cu robii luati in numar de 85.000, Turcii numira pe
Acatiu Barcsai de principe i pasa Hagi Mustafa insotindu-1 'Ana' la
Sighisoara, Barcsai fit intarit si de ordinele adunate in dieta Orli.
Astfel Transilvania s pomeni a are doi principi deodata, pe Barcsai
1) Regi Magyar Konyvtár, vol. I, No. 1007 .
www.digibuc.ro
36 ANDREI VERESS 36
in Ardeal i pe principele legitim George Rákóczi in partile ash nu-

mite anexate ale tarii, la Skmar, unde se retrasese de teama Turcilor.
Auzind insa de intrarea lor cu rivalul ski Rarcsai, in ajutorul caruia
sosira i ()stile pasei Seidi Amhet, Rákóczi veni si el pe la cetatea Deva
cu ostirile sale adunate in pripa i intrand in %aril pe la treckoarea
Portii de fier din tinutul Hunedoarei, se intalni cu oastea rivalului ski
patronat de Turci pe locul ruinelor vechiului oraf Traiana i dupa ce
anticul oras cazi1 tocmai intre cele doua osti beligerante, ne putem
inchipui zice autorul cat au suferit acele ruine de bataia tunurilor
ambelor parti.
Din toata poema autorului ne intereseaza aceastä singura observatie,
pentru care am %Mut sà reproducern pe larg toata istoria (dealtfel bine
cunoscutä) a rivalizarii celor doi principi, deveniti amandoi victime
mortale ale politicii turcesti si ale imprejurarilor triste ale timpului,
Observatia autorului despre existenta ruinelor cetatii Sarmisegetuza.
indicata cu numele de <(Traiana* si citata. de el exact de doua ori, me-
rita o speciall atentiune, din doua puncte de vedere: 1) pentru cà ne
arata interesul poietului, rar in aceasta epoca, pentru atari lucruri, si
al 2) pentru ca ne impune datoria de a stabili izvorul cunostintei sale
despre existenta vechei cetati daco-romane.
N'avem insemnari directe despre cadrul de studiu al liii Cristof
Pasko, caruia Ii datorim aceasta pretioasa informatie despre numele de
araiana)), care iota' cá exista in Ardeal Inca si in a doua jurnatate a
veacului al XVII. Dar vedem din poema lui, ca era mu cu invatatura
deosebita si trebuie sa admitem, ca cunostea cartea din anul 1593 a
renumitului umanist ungur Stefan Szamosközi (Zamosius) despre monu-
mentele romane din Ardeal, in care ne descr:e i vorbeste si de Ulpia
Traiana, nurnita pe vremuri (dupa, Romani) cu termen slavon pe roma-
neste Gradiste, ceeace insearnna loc cu cetate, iar pe ungureste in acelas
fel : Várhely1) . Tot asa numeste Szamosközi Iocul Gradistei si in istoria sa
ardeleana (pe atunci cunoscuta numai in manuscris) unde descrie pe
1) Stephanus Zamosius: Analecta lapidum vetustorum et nonnullarum in Dacia ane

tiquitatum. Patavii, 1593. Editia II. Apud haeredes Andreae Wecheli. Francofurti ad
Moenum, 1598, unde pe fol. 14 cetim: A Traiano, qui earn regionem in provincia-
formam redegit, dicta est Ulpia Traiana metropolis Dacia, quae antea Sarmiz Aege-
thusa dicebatur... Nunc ad eius rudera viculus est Valachorum Gradistia. Ruinae ipsae
vocantur ab accolis Vat hel, id est, arcis locus, nec proinde aliae ruinae, corrupto ex
Decebalo nomine Veczel appellatae.
www.digibuc.ro
larg ruinele rarnase i studiate de el insusi.1); manuscris folosit pro -

habil si de poetul nostril, care insä ornite numele secundar de Ulpia,
poate din motive poetice, fiind poate impiedecat de lungimea silabelor
de a zice s; scrie pe deplin Ulpia Traiana.
VII
Cu cartea de mai sus si dela mijlocul jumatatii a doua a veacului
XVII dispare cu incetul cultul cantecelor istorice. Boierii tineau si
mai departe oslugi cantaretb> ca sa le ante la mese de intamplari vechi
frunioase ori de amor. Dar acestea erau numai reminiscente sau imi-
tatii acompaniate cel mult de ate un fluier turcesc ori o tobl sgo-
motoasa 2), nu antece de cobzari, -can se imputinarä cu schimbarea
traiului si a vietii, cu venirea altor mode si obiceiuri. Astfel disparir
un tip original al vechei societati ungare si totdeodata o arta specialà,
iubit i favorizata veacuri intregi; arta care comemorhin lipsa ga-
zetelor evenimentele de toate zilele, faptele eroilor nationali 0 in-
tretineh iubirea de patrie in generatiunile cari treceau i petreceau,
ascultând cantece, cari le desveleau trecutul, le mentineau traditii marete
legende inantatoare, in van de cercetat prin arti sau documente.
Locul antecelor istorice narative 11 ocupa acum antecele populare,
niste antece triste de rasboiu, earl _nase in timpuri grele, far% sa se
stie cum si se cantà la un fel de clarinet sau bucium (arogatd) de
ostasii lui Thokoly i Rakciczi, pline de amaraciune contra Nerntilor
asupritori si nesuferiti, cari s'au napustit peste taxa si au jefuit lumea
pe unde treceau.
Cultul trecutului traeste insa si mai departe, mai cu seama la oamenii
cu carte, la boieri cari se ocupau bucuros cu literatura, ca sa le treacä
vremea sau la arturarii dibaci s fad.; poezii. Ash se desvoltà pe ne-
simtite un nou soiu al povestilor istorice, scrise in versuri, Cali nu se
mai caned la petreceri, dar se cetesc in timpuri de restriste i trec din
mama' in mina prin curtile nobilimii ori cu prilejul intrunirilor ei
11 Descrierea aceasta a ruinelor dela Sarmisegetuza fäcutà de Szamosközi in anul

1603 se aflä in editiunea istoriei sale, vol. III. (Budapest, 1877), p. 81 si a8o-1
(din vol. XXIX al colectiunii Monurnenta Hungariae Historica. Scriptores) pe eat
stiu, n'a fost pAn'acum folosia de arheologii romani.
2) Dupii insemnarea lui Petru Apor in Metamorphosis Transylvaniae, scrisl la
1736, in varstä de 6o ani. (Pest, 1863), P. 330.
www.digibuc.ro
38 ANDREI VERESS 38
obisnuite, cand se strangeau la diete, tinand viu sentimentul patriotic

si interesul pentru lucrurile insemnate ale trecutului.
Aceste povesti istorice contribuirà mult la latirea gustului cetitului
si a cunostintelor istorice, insa obiectul lor e curat national si nu cu-
prinde arnanunte privitoare la Romani. Tocmai pe la sfarsitul veacului
al XVIII-lea aflam ceva de relevat, intalnindu-se o cronica in versuri
despre revolutiunea lui Horia din anul 1784 scrisa de un functionar
contemporan din Cluj, Inca la 22 Decemvrie 1784, pe baza stirilor si
expunerilor sinistre si adesea exagerate auzite dela refugiati dinaintea
oamenilor rasculati ai lui Horia , ori dela autoritatile oficiale, pe cari
el avia prilej sä le consulte. Autorul acestei povestiri istorice (scrise in
alexandrine de cate patru randuri) e Sarnuil M. Bölöni, fost #ageno
la cancelaria aulica ardeleana din Viena si in urma profesor de limba
ungara in Colegiul Theresianum deacolo. Lucrarea sa dealtfel, e de
mica valoare poetica, descriind insa zi cu zi evenimentele si in special
jafurile i nelegiuirile comise de oamenii revoltati, ne da amanunte cari
intregesc in multe locuri detaliile acestei rascoale, pe cari un viitor
istoric al ei le va folosi cu bun succes; dat fiind ca istoria amanuntita
si pragmatica a revolutiunii nu o posedarn Inca, nici chiar dupa cartea
lui N. Densusianu1).
Urmand cursul acestei poeme, aflgm din introducere, ca Horia Florea
era de statura mica, aveh un picior mai scurt i rasculand pe oamenii
sai contra Ungurilor, aduna 7000 de tarani, cari facura juramant in
Paltinis ca vor sterge pe Unguri de pe fata pamantului sau ca Ii vor
boteza Romani i ca amagi poporul, cusandu-si o cruce de aur cu o
stea pe caciula, zicand cä e trimis de imparatul Iosif. Tovarasii lui
Horia furg loan Closca, George. Crisean (numit Dsurs) i Horia,
tanarul, precum i unul cu numele de Marczi Samu, care pare a fi fost
vreun ungur (renegat), calarind cu «fata Invelitä, pe roibul sau.
Closca aduna poporul din 15 sate, iar Horia acela din 7 sate, cu care
pornira in 2 Noemvrie 1784 din Curechiu, unde omorirá pe cei doi
«solgabirai* unguri i ajungand in putine zile pang jos la Deva, furl
batuti acolo de soldati si de nobilimea care s'a adunat pentru apararea
ei proprie.
i) Monografia cea mai mare este aceea a lui Niculae Densusianu: Revolutiunca
lui Horia in Transilvania §i Ungaria, 1784-1785. (Bucuroti, 5884), care cu toate
cà e Sscrisa' pe baza documentelor oficiale* qi arc 519 pagini, e fragmentara si in
multe privinti neindestulltoare.
www.digibuc.ro
Omitem ad reproducerea cruzimilor revolutionarilor i descrierea

felului cum ei omorau pe neaosii, preotii unguri, pe can Ii tarau afara
din biserici, impreura cu lumea care se adapostise acolo, batjocorind
femei si fete pe unde urnblau, arzand i devastand tot ce le cadea sub
mana, sdvarsind faradelegi ingrozitoare, cunoscute in parte deja din
alte izvoare si cari se pot usor completh din aceasta poema, care insirà
pana i numele si numarul jertfelor din fiecare sat, cutreerat de «po-
porul amagifi cu gandul i deviza avutä, ca omorind pe proprietarii
unguri vor intra Romanii in posesiunea mosiilor acelora.
Autorul povestii istorice, descriind toate acestea cu deamanuntul,
ne lasa date bune si de vitejia Ungurilor surprinsi si nepregatiti la
revolta iobagilor bor. Ash de pilda, perceptorul de stat llai din Ri-
bita nevoind a preda banii vistieriei, omoara nouà ini 'Ana ce cazA if
el mort, iar cand poporul din Telna a dat peste nobilime, un stegar
husar cu patru viteji ai sai fugari vreo 500 dintre tarani, omorind
multi din ei. Povestea sfarseste cu descrierea devastärilor din ziva de
ix Noemvrie din Galda, dupl care Horia se pregatia sä intre si pe teri-
toriul comitatului Cojocna, unde insa Ii astepth comandantul suprem con-
tele Ioan Cad, gata sa-1 infrâne i sa puná capat salbatacimilor Fara
nici un sens ale oamenilor sai infuriati, intru apararea patriei sale si
«a bunului salt impArab, numele caruia fusese uzurpat de Horia 1).
Altfel avem i o poema de ro versuri scrisa drept «epitafi despre
George Crisan, care s'a sugrumat cu sfoara in temnita dela Alba-Iulia,
inainte de a fi fost judecat cu cei doi tovarasi ai sai 2) i e interesant,
Ca poeme simile despre Horia se mai afla i altele prin colectiunile
ungare publice i particulare 3). Tot asemenea se mai gasesc ici-colea
1) Povestea istorica cu titlul de *Sok nemes eidélyországi urak s magyarok rom-

lásinak.keseives gyászas a fost publicatà ca fragment §i firi cunoa§terea autorului
ci, de tefan SzilAgyi in revista istoricS din Budapesta sHazánl e, vol. III. (Buda-
pest, 1885), p 425-441, fAcand observatia, Ca partea a doua a manuscrisului lipse§te
Un alt scriitor (Coloman Dékáni) insä publicA peste 22 ani sub titlul de (4Egykorii
vers a Hdra-ldzadásra intreaga poema, dui:a Ian alt exemplar care ne pastril §i nu-
mele autorului, dar Dékini neavând cunotinta de edittunea ei citata mai sus, o ti-
pSrl ca necunoscua in analele societIO istorice-arheologice din Deva; A Hunyad-
megyei történelmi és réeszeti társulat 1907-iki XVII. Evkonyve, p. 93--124.
2) Publicafa in revista citatS diazánks, vol. II. (Budapest, 1884), P. 390-1.
3) Editorul epitafului de mai sus (Samuil Borbély) observa, CS posedk 9 poeme
contempor ane despre cruzimele lui Horia, dintre cari douä sunt scrise romane§te;
ibidem, p. 390.
www.digibuc.ro
40 ANDREI VERESS 40
rezlatite i alte poeme unguresti descriind evenimente mai noui in lega-

tura cu Romanii. Acestea insa ies din cadrul limitat al memoriului de
fata, in care am dorit sa studiem amanuntele istorice ale cdntecelor
istorice vechi, cari intregesc in multe locuri cunostintele de pan'acum
ale literaturii si istoriografiei romane; dandu-ne in acelas timp chiar
pi dupa aprecierea d-lui Sextil Puscariu o idee destul de dal% despre
feIul cum s'au reflectat, in veacurile trecute, diferite evenimente istorice
in legaturl cu Romanii in cantecele «cobzarilom unguri, din cari cele
mai vechi privesc in mare parte, originea i vitejiile lui loan Huniadi 1).
Aceasta constatare este cu atat mai pretioasa, cu cat dacd am
putea da perfectä credinta editorilor minunata legenda a corbului
cu inelul si a originei lui Ioan Huniadi exista la Romani mai pana
in zilele noastre, cu toata frumusetea detaliilor traditiunii ce ni s'a
conservat prin poema ungureasca a lui Heltai.
2. Balada publicata in ungureste de Iosif Vulcan sub titlul «A
gyilaii es a holl& a aparut in: Rom in nepdalok (Budapest, 1877)
p. 109 116 i o gasim pe romaneste sub titlu de «Anelti i Corbulti»
in Poesia popurala, Balade. Culese i scrise de At. Marianu Marienescu,
(Pesta, 1859) p. 116-124.
3. Aceasta balada nu mi se pare sa fie originala, adica cunoscuta
de popor, ci cred ea este faurita de editorul ei (Marienesuu) ori de
vreun colaborator al sau.
1) Din raportul d-sale in scris (dela is Octomvrie 1924) fkut ckspre studiul
de faffi.
www.digibuc.ro
SUPLEMENT LA
GLOSAR DE CUVINTE
DIALECTALE" DIN
GRAIUL VIU AL POPORULUI ROMAN DIN ARDEAL

ADUNATE I EXPLICATE
DE
ALEXIU VIC IU
PROFESOR
Urrnare la Glosarul publicat in Anale t. XXIX. Mern. &el. Literate

Prezentat de d-I SEXTIL PUSCARIU M. A. R.
$edinta dela r r Iunie r924
_
Adeverl, constata, afla; in povestea Ma- s5i bddita-i amdrald,
riei P. C. (col. propr.): dtra-o delnità 'ntr'o verb.
Luara (= lua) Maica-sfanta ammo i anumit, sigur. In graiul vulgar :
Carte sf Arita «nu stiu anumec Intr'o doina din Uri-
'n mana stanga, cant (Jiu):
Carte alba' «Foaie verde de spdnac
'n mana dreapa «Sa spui, badeo, adevArat,
Tori (= pe toti) shill lui Dumnezo «Cate mandre ai in sat ?
I-o cetit *i sa-mi spui, badeo, anume,
5i-i-o adeverit = constatat, aflat tiCke mandre ai in lume ;
agèst, (v. in glosarul la Colinde din Ardeal) «$i sa-mi spui tu anumit,
adaugl : 2. rnaciucii. Comunic. profesor. «Cate mandre ti-ai iubit ?
Horea Avram, din Maier, jud. Bistr.- aritilturA, om mic, nut-nal chip de orn si
NA's. Printre ogranierii* din NIsaud si bliistamat. Exemplu: P. bate pe N.,
jur agest venitarl; comunic. dr. intreabA Ion pe P. cine te-a batut ?
Gavr. Tripon. Niculae I
amarall, 1. d. amareall (amar), amdrdt, Ardtdtura Ma?
slab. Intr'o doinä pop. din Craciunel Until nu-i da pace la altul, acesta
d. s. (col. propr.): zice: «sezi, mai, ardtaturd!*
xCa' badita-i mititel, argela, erghelie. In bal. inedita GStoicano
<41,\T'asculta boii de el; (col. pp.):
4 A. R. Memoride Sect. Literare. Seria Tomul ILL
www.digibuc.ro
2 ALEXI U VICKI 42
4Cand era Stoican de-un an inalta, ci dupa aceea. 5i barzócii se

4Furà calul din pdivan; pun la topit §i fac calti din ei.
aCand era Stoian de doi (ani) A. V.
«Lua argela dinapoin. bfitlige, bate de razem pentru schiopi.
aritun, 1. d. arvon, arvuna; v. si aron. Crivobara, (Banat).
Carnal-as. des. (Campie). beano, de a ,umbla copilul de-a beaua,
armilna, demin. d. arman I. d. armean; in patru branci, curn se zice
pron. loc. din jurul Gherlei, Varviz, etc. pe alocuria, beana = oaia? Oh7ba,
Intr'o cimilitura din Varviz: (Seca§).
eArmdnaf cu haine scurte, bieg, numai in gura copiilor: ibica,
4Ce gaseste, tot ascundes. bica, tauru, samana balaurui (ca un b.)
(lacatul). Intr'o cimiliturä din Veza (Blaj) (col.
aNtora, astaseara, de seat* ca i.-rom., pr.) oStriga. bica dintr'un thal» = rage
in graiul din Agristeu §1 jur, Tarnai-a- taurul.
Mica, Jiu si aiurea: binele, «mama nu vinde binelei = bunul
Intr'o doina din Hob-Uricani (Jiu): s. averea. Banat (Biser. Alba).
sTrandafir cu tri ramuri, blenefini, ca flencanI: a bate din gura.
Badea cu tri naravuri; Intr'o cimilit. din Silivas.rom.
«De-asi ajunge pan' astard, »In padure naste,
Unul sa i-1 scot afarb. »In padure creste,
babe, ciocan (nu cocian) mic de cucuruz (Nine 'n sat si blencdnqte.
cu boambe (boabe, boane) mici si rari. blenderezat, suman , atarnand prost.
Crivobara (Banat). Intr'o doina pop. din Sebe§.-sas. (col.
b ac iulie, maciulie, capatina macului. propr.).
1ntr'o doina pop. (col. pr. din Mes- pe toanta vinind
teacan (Zarand). C'un suman blenderezat,
...«Samana tu mac in paie, C'un malaiu mare crepats.
»Sa rasara fàrà ploaie; Cfr. i vorba de batjocura: bleoanddr
»Cand 'a fl cu bdcinlie, = natarau.
»Eu ti-'oiu fI nevasta tie». bobolosi, (din boabd) prin Lipova se nu-
balillale, balaie,bala, alba, blonda. Intfo mese coenii din graunte de cucuruz
bora pop. (col. pr.) din Mahaciu: (porumb).
»Asta-i mandra bolbotine, bolboeine, (pron. provine. din
»Care ne face malaies. Banat), fructe, poame. Intr'o doina
barbatfis, un «amnarn cum se mai pop. (col. pr.) din Resita:
zice de lemn, (fig. ab) intepenit la »Frunza verde bolbocine,
dreapta in capataiul sulului de dinainte »Doru-meu e mare cane».
al rasboiului; in »barbatuss intra ono- boldb3or, deminut, cu gen. schimbat, din
ieru.ycaS (fig. cd), o lopätica de lemn, bola, bola = pra.valie. Intr'o doina
toata gaurèle, in cari poate intra un pop. din *ieut (Bistrita), (col. pr.).
cuiu, dupa trebuinta, mai sus catre (Arn avut si io-'n dragut
varf, ori mai jos, dupl ce au intins »Si I-am tinut ca pe-un strut,
panza pe sul. Hida, Trestia, A. »Ca pe-un strut din boldifor
Nossa, st. »SA nu-1 bath' vant §i colbn.
barzaci, Agristeu, Tarn. mic. canepa ma- bor, melcul, s. bourelul, pe la Bldjel
runta, care nu s'a smuls deodata cu cea (Medias).
www.digibuc.ro
43 SUPLEMENT LA 4GLOSAR DE CUVINTE DIALECTALE. 3
bort (bord), bolovan v. bord. *du-te la 4Dar eu stiu !melt de bine,

birt si-rni adn un bort de saro. Ca bei yin si manca pane4.
Crivobara (Banat). (Ragla, col. pr., Bistr.- Ms.).
bortoc, un mincinos mare, sacul cu min- burajiu, la, la petrecere, la joc.
ciunile. Fildul de sus.
Bucium-5asa, I 905. bursuch, a se , busumfla, mania, su-
bosiioc, busuioc, bot. basilicum. Intr'o para. Intr'o hora pop. din $ard (Alba -
doina pop. (col. propr.) din Ilva- Iulia) (col. pr.):
mare: uMandra inalta, cat o nuca,
eBosiioc rosu din setre Toti feciorii se bursucdts
<Cana la noi douà fetes. burtucal, pe la Boutariu (Hateg) se zice:
brata, badea, prov. d. Banat. brutucal, prin metateza ca: crapd
i(Brata cu coda goala < capra.
Suie-ma ca mi-s usoarN... butuc, la sapcari, este o forma, de lemn,
Chizdia (Timis) col. pr. cilindrica, deasupra rotunda, ca emis-
Pe la Crivobara (Banat) brata =-- un- fera; pe acela trag sapcarii sapca sa
chiu tindr; de e batran, 11 numesc se usuce si iea forma.Blaj, col. pr.
unchiu. cal, se numeste, pe la Georocuta, §i apa-
brAtire, v. in. s. bracire. ratul de lemn (fig.), irnepenit
Crivobara (Banat). de-o masä, pe care deapana fe-
breze, in Panade I. Blaj t(floricele din meile bumbacul cumparat din
válceleo, cum scrie Cipariu intr'o poe- pravalie.
zie. V. cit. la vorba ochieFele, mai jos. carantariu, calamara, calimari.
Este planta: Heidenkraut, in bot. ...sNu-i diac, s'o poata scrie,
briza media (?). Nici de ar fi cerul hartie,
bromte, cele doua arlige de fier dela $i luna un caldnuiriu,
qeleharp> (v. acolo) (Sura-mare Sibiiu). Iar soatele un diecel,
broitic, broasca verde, care se zice si Sa tot scrie maruntelc
brotac, broscoiu: Doina pop. d. Mihalt, Blaj, col. pr.
t(Striga-un broatic din paraua. calca, oil nevoia S. nevoile* = are epi-
Tebea (Zar.), col. pr. lepsie, 4cdicaturth, (inevoie.
bu:), femeile and leagana copiii zic: oDa-mi, bade, naframa ta,
((abud, bud, bud. Agristeu Tarn. mic. si oSa le fac (= vrajesc) doar' le-a
Ciachi Garbau. cdied».
budicioare, dentin. d. bucate. Intr'o doina Doinl d. Mahaciu, col. pr.
pop. (col. pr.) din Ceanul des. Carnpie : calin, a, apa a =- calduta. Lunca-
c..Numa' o beata turturea Cernii. Aron Mihaiescu si Dr. Bari;
S'a aflat, ca i-a time, Cluj, auzit prin OrAstie.
Si s'a dus pe subt razoare calus de alone, trei sau patru alune
Sa le-aduca bucdcioarec concrescute intr'o coaja comuna.
bodle, budiu mic, steand, budacl fig. in Vaslab (Giurgeu). Eug. Rus, st. VI.
batjocura:-scurtä-groasà: cainara, imparateasca, oficiul erar ia 1,
qoaca, joacA, tu budie! erarul. Doina pop. din Ighiu (Alba
juch si nu ma 'mbie !,) Julia), col. pr.
bugat, mai des: bogat, tonul pe gd, des- ((Si-am umblat din Tara 'n ;ark
tul, mult. sCa banii dela ecintard,
4*
www.digibuc.ro
4 ALEXIU VICIU 44
((Si-am umblat siin OH, in tari, cergilfii, o comisiune de insi dintre cu-
((Ca banii dela cdmeric ratorii bisericei si altii, cari a 2-it zi
eapfit, aflu, gasesc. Intr'o doing cata- de Pasti de dimineati pleaca in sat si
neasca din Spatac (I. Blaj), col. pr. umblä dela casi la cask al capete oui
4De m'ar fi facut niscut) maica si colac pentru petrecerea obisnuita din
4Deodati cu frunzuta, a 2-a si a 3-a zi de Pasti.
4Neamtu1 nu ma cdpdtd Posaga de sus (munt. apus.).
eareln, primitivul lui cdrceiu, cdrcel. Din cernatt, negriu, brunet.
cdrciu este si dirninutivul: cdrciut. Am- 41\Tu Omit (tintl) ochii la mine,
bele aceste le-am aflat ca porecle la aCa ochii mei is cerndi,
numele de familia in Panade: Cam- 4$111Pnceluie boii täi 1*
pean Carciu i Carnpean Carciut. Cerg.-mic, col. pr.
carsnie, adauga: mai frecuent si mai co- cheluit, 1. d. celuit, ung. csal, infdlat.
rect: cdrsnic, pe la Jabenita 1. Reghi- Doina pop. din Ohaba (Fagan, col.
nul sas.) se zice: sdculet. (col. propr.).. pr.):
eäruple, floarea ce se zice ci bocioi, 4Cu ochi negri de ochit,
craita, flparea Doamnei, bot. tagetes 4Cu gura de cheluit,
patula, v. si buO.ugi. (Campie), pass. ((Cu sprancene de-amagit*.
carni, di: (tonul
*, pe cd), ii trece prin cherehiu, doara: terciu (?). Intr'o bora.
minte,prin gand. Crivobora (Banat). pop. din Mogos-Cojoc. (col. pr.):
prin Agristeu (Tarn.mic) si Brasov. ((SA jucam pe fata Cosmii
<Ca ne da cherchiu cu pumnii;
eitfirea, satires, ton..pe sil. td, in zi- xCherchiu nu plateste mults...
cerea: 4nu-i acatarea* = nu-i ceva ales, chiara, pe Ia *oncuta-mare, se numeste
frumos, placut s. a. chiard rgsboiul s. stativele: gnu pot,
Crivobora, Lugos.
ca arn chiara in casgo.
Prin Ardeal: acdtare, in uzul general. Corn. p. Adrian Otoiu, ci. lic.
cata, pe Tarn.-mica: coatd,=, eau* tre- Cfr. Mold. teara, panza.
buie, totodati si caut. Intr'o sat..pop. chlblá, Crivobara (Lugos), masura de
(col. pr.) din Ilva-Mare: capacitate pentru solide, cuprinde doug
4Acuma biata nevasta, mfisuri (v. acolo).
sN'avir alta ce sa faca, chill, (in Ardeal numai adj. chilav) la
eCatcl trebuie) cojocul sa-1 Crivobara (Lugos) = nacaz, <man, cum
cate (caute)». mai zic in partile locului. ' ,
eatitn, colt, stanci, peatra. S. Georzul masurit pentru solide = Y4 din
rom. corn. Hor. Avram, prof. ghicd (v. acolo).
ceicea, cèlea, tetea. cornunic. Al. Trufas, Giorocuta, jud.
Crivobara (Banat). Salagiu. .
Cfr. istr.-rom. cigce, tad.. chiton, suba de Ulna alba (tundra neagra
eeaptil, ceapsa, caita., ((gAtealg>. Inteo se numeste suman)...
sat. pop. din -Boj, jud. Cluj, (col. Feldru-Rodna. J. Muresan, preot.
pr.): cloabi, si masc. eiob, oall stricati la
4.P'in parete, ca prin gard, gura, franta la margini. Intr'o doina
4Canii 'n Qui au intrat, pop. (col. pr.) din Sebes. sas.
40ale, blide, au stricat, <Cu borsu nestrácurat
4C'eapta ti-o au sfarticatc Da' inteo cioabd bagam
www.digibuc.ro
4.5 SUPLEMENT LA GLOS AR DE CUVINTE DIALECTAL& 5
<cloina, donna! do:Ina-n(31s expresie de codeatA, in Feleac, 1. Cluj, se numeste

strigat porcii, prin Valcaul roman, jud. locul, lunca; unde nu creste decat
Salagiu. Cornun. Al. Trufas, st. ecoada calului*.
cioarck ceura, ceaciri, chioari; codorle, codariste, codoriste --= coada s.
eLa fata cu 6 boi, manerul unui biciu.
Wioarcd de ochi, de amandoi*. Crivobara (Lug*.
Doina din Rebrisoara, jud. Bistr.-Nii- codret, diminutiv din codru. AO am gii-
saud (col. pr.). sir o porecla a nurnelui Cipariu din
doe, oala lu1g i subtire, la mijloc mai Panade: eCipariu Codrets.
largfi, la fund si la gurE mai stranta. colqer, instrumentul cu care se me-
Cdmdra§....de;. (Campie), steca ecoleasas (.= mamaliga), pe Tar-
chunk taciunele de pe cucuruz: *do- nave si 'n Banat: mestecatoriu.
boar% ciuma acea de pe cucuruzs, se 00111IS si prefont, panea ostasllor, in
zice prin Haleg Const Munteanu, st. limbajul catanesc din Ardeal, passim.
eiurez, buha 4numai ate o cucuveica comoard, drunza verde de plant& de
si care un ciurez se mai audo... coloarea ferului, creste pe locurile, unde
Cfr. Moldov. ciuhurez §i huhurez, s'a starpit padurea si prin cimitire;
cum se - zice ei'n Ardeal pe la cred ci de aid i-se trage numirea,
Gherla. fiindca cimitirul se numeste si co-
ciuturigi, tninchiu de fag tusinat, pe . moara:
dinauntru scorburos. Banat, Chizdia.
Boutariu (Hateg). copta, gaura in tarmurul raului s. lacu-
Seitrzi, V. la oglajie. lui, in care se retrage racul; o fac.
cleanci §i cleangl, creanga, de .aici valurile de apa. Se zice pe Cris.
dengdros, crengos. pron. loc. Blaj. corau, tigan..
dem* singular dela deste, instrument Nocrich, (Sibiiu).
de lemn, cu care ciubararii nostri moti, cortorble, pl. deminut. d. cort,-uri, su-
print' doagele de cerc, pana le pun in pune singularul agtorel, slab cort:
rand, cand dreg vreun ciubar desfa- (Uncle sunt tri cortorele
cut de tot, numai doage. acolo-s ciisile mele Is 4
Dela un Vidran, in Blaj. Doing, d. Micasasa. (Blaj), (col. pr.).

(Man, pej. cube, prin Agristeu (Tarn. cotare, (cautare) asentare, in intreg Ar-
mare) crifoiu, o bucata s. felie (cum dealul.
zic pe la Blaj) de pane mare. Chimiteln. crimf, tun de pane* pe la lc odul
d. camp; in Riciu (M.-Turda, Campie) Mare (corn. Dr: Gavr. Tripon) = un
se zice: scrifon de pane. A. Viciu. cdrfan, cum se zice pe la Oiesde (Alba
olombiti, demin. d. cloamba, cleoamba, Julia), com. de piof. Traian Pope,
creanga, ramurä ; Dumitra, A.-Julia (col. o felie mare, un alcdiu bun, strujea
pr.), de aici clomburat ramuros. buna de pane.
col, scurt. din cauta, cauta, =-- trebue: crawl, inteo doina din Ilva--Mare, Bisrt.
<Casa voastri-i_cesa hada NM.):
eCine mere cod si radii Is eTinerel, ca si-o bumbusca
Skndu (Turda) col. pr. dladele pe mine crdscds...
cocoyardä, placinta subtire, ce pe la scrasnesc in dinti (col. pr.).
Blaj i jur se zice: ecldtites. credinti, a , a logo& s. incredinta, In
Berchis, (jud. Turda-Ar). poez. pop. la nunti (col. pr.).
www.digibuc.ro
ALEXICT VICIU 46
cresta4e1§1 crestAte5, o iarba, ce in geim. .dalbiueatA, albeneati, cu d epentetic pen-

se zice Wundkraut. , tru incungiurarea hiatului in doina
4Crestc4el de lartga drum, pop. din Silvas. rom. (col. pr.).
*Spune-i badii al nebun...* *Hai mandrata dalbineatd,
din. Hob-Uricani (col. pr.) .(j. Hunie- tNu te tineh asit faleata.
doara). dapirA, deapanii, dal:auk rotacisrn in
ericif, contr. d. cred cd. doina pop. din Varviz (col. pr.).
Crivobara (Banat). tBra, bra, oaie oacara,
eroaing., 1. d. crosna, sarcina de lemne. tSezi tu jos si dapdrdb.
V. si crdsnie. dArAboantA, tfriboanta. Cilmäras. des.
Boutariu (Hateg). (Campie).
cucA, adauga: Istro-romanii zic: kukei, dau, fata, o marit; ii bund daub ==
kukeit, kukésk, tkiikavitsa kukehi). trebuie maritata:
auzit in Susnievita (azi Frascati). *Fost-am si io octal fad,
cuculbAu, rack, bourel, Ghana i jur.; eMaica-a zis ca-s bund data
v. si culcubdu, ear prin Micus (1. Turda) tFost-am i. io-odat a. floare,
se zice chiar curcubeu. tMaica a zis ca-s ducdtoarca == de
Dula),mhq, inteun joc de copii prin dus, de maritat, doina d. Mahaciu
rnuntii apus, sa nu fie: cujus? meta? (col. pr.).
Bucium, Bistra, igizt. A. V. de-a-una, drept, direct:
culcubAu, prin Ghirif melcul, 1. d. cucti- oBadea, dorul dela tine,
Mu, cum se zice pe la Gherla, Nicula, eDeauna la mine vine*
Lapusul, ung., Sava, Feleacul sAs., Dumitra, Alba-Iul., (col. pr.).
Giula etc. ditto, dieeel, scriitor, student, in poez.
euptruOt, vântu-op, probabil cuptoro- popor. passim., dar i cu insemnarea
sit, inteun bocet din Rachitova (Banat). de cantor in biserica.
tFlorile au picat di-lu, contr. din (in) di-[reptul] lu ; cum zic
t$i le-am cuptrusit, pe la Blaj si jur: diript, din dirept =
*De n'au putrezit I* (col. pr.). drept, fata. 'n fata, vis-A-vis.
cürle-1! croeste-1, loyeste-1, bate-1:- Ocna Sib.
*Si atunci c'o bata mare donicutA, mica. donita,_ cofita.;..
4Carde-1 peste spinares. Mei cu mere rosiuta (e)
Colect. d. poez. pop. A. V.. ((Fir (ci, numai) cu yin din
curAru§A, cu r < 1, curelusk. Sacadate doniculd$
(Sibiiu), (col. pr.). Sard. Alba-lul., col. pr.
curanA, pe la Varfaliu, 1. Turda, rota- drtigla, dargul, instrumentul de lemn
cism 1. d. cununa, (col. pr.). (este si de fier) cu care trag carbunii
cureA, adaugl in jurul Huniedoarei, (jarai) din cuptorul de pane. Este ca
ceeace pe Tarnave se zice clichind, (din o sapi cu coadi lungl.
sasescul Klidchen), iar pe Mures: Crivobara (Lugos)..
yulnecariu. drill!, I. d. dracul, la Daia (pl. Vintul de jos).
cuviint), ca verb act. transitiv: a-1 cu- dirept, in_ intelesul de dreptate: snu-i cu
vdtad = agral. direfita = nu-i cu dreptate.
dfidiorI, de , de dota ori, d. e. a fost Bucium-Sasa (col. pr.).
in padure dupi lemne de cliciaoric diru, (pron. di-ru) ceeace in Ocna-Si-
Vaslab (Giurgeu). biiului se zice dilw = In clreptul lu (i),
www.digibuc.ro
47 SUPLEMENT LA 4GLOSAR DE CUV1NTE DIALECTALEt 7
iar in Blaj i jur: dirip 1= dirept) = Tailor *), pron. loc. 1. d. faur,
in drept cu, fata cu si langä. tL'am vazut, fatà, oftand,
Mihalt, Alba-inf. tCaii la fauor rnananth.
driclla, salteaua urnpluta cu paie (Pe Torac.-M., col. pr.
aiuri se zice dricala num. la cea urn- far, (fara) in graiul vulg. si'n poez. pop.
plutä cu pene). = ci, numai, passim.
Crivobara, Banat. felehart, la carutii, lemnul orizontal in-
drugäleatfi, fus mare, fdcut a nume pen- tepenit peste capetul dinapoi al rudei
tru a toarce cu el lana de batut. (oistei) carutului; cele 2 capete ale
Camaras. des. (Campie). acestuia legate cu 2 fere de capetele
ducatoare, de dus, de maritat, v. cit. la osiei de dinainte (aceste 2 fere Inca
dau fata. se numesc felehart). De felehart se
duce, pl. din dutcd, veche monetil austr. leagá funiile cailor prin mijlocirea alor
de arama, in val. de 4 cretari, vorba 2 lemne mobile numite cruci (pe alo-
obsoleta i numai in poez. pop. curia: chifarfaie); fierele, carlige, cfe
due lin, (sarb.), pravalie, Banat. cari se agata crucile, se numesc broaste.
dulgu, dovleac, s. tbostan de -orb, curn fieia, a) un joc de copii 1de-a ficeat,
se mai zice. Pe la Blaj. b) ucl'aficia,d'aficilea; pron.
Nocrich, Sibiiu. loc. din fitea, v. m. s. fetea.
dub% pe la Mihalt (Alba-inf.), v. Crivobara (Banat).
durbt, fiiirilgil, pe Tfirnave: firfirigd, moneta de
dupaci, a , dupie(t, t) o cusaturk fii- 5 cr. poate a din germ: fiinfer -= de
cuta a doua oat* ca o tivitura asa cinci. Cf. firfiric.
pune intaiu un petec, 11 fixeaza pe dos, Legiu (Campie).
apoi pe fata ii dupacestes. Chirnitelnic Viol interj. = destul.
(Campie) Valeria Maior. a) a dupdcl = Crivobara (Banat).
a batucl: tcalea-i dupacitb. Vaslab Ikea, <dela mine iea-ti s, gandul,
(Giurgeu). mintea, poez. pop.
en, cet. Ten, Teni, ia, (iata) interject. in firee-firea', = fie, fie. Intr'o colinda din
gura poporului passim. Blaj, scrisi de mine:
Me, cu a de tot deschis, din Singular a, (...Si putere am prea mare
1. d. cele, passim. <Tirea' de a te rdstignirea,
Weide, se numeste ruda rotilelor. nFirea' de a te slobozireac
Carta sas. Pagans. Obs. infinitiv lung, 1. de infin. scurt.
talet-rt, (ton. p. ult.) din fad =-- fa- nth, chitanta, chita.
loasä. Intr'o doinit pop. din Silvas.- Crivobara (Banat).
rom. col. pr. silori domne0b>, bot. graphalium leon-
«Hai mandrutä dalbineata topodium, passim.
eNu te tinea-asa fdleatds. lunar, lampa de grajd. Cfr. fdnar. Su-
falicios, cam falos, care se faleste, superb, plaiu.
tBadita hal fdlicios, B. Nasaud. A. Viciu, inv.
<Mere pe ulitä 'n joss. . foreoti, a ---# a fierbe, clocoti: tasa for-
Sandu (Turda), (col. pr.). cote sfingele in vines. Pe la Blaj se
Munk bund , soiu bun de vite. lice: fleorcotl, a ferbe cu sgomot, ca
Eu am auzit i faild si faAra: tnu-i
friedd buna 1# *) Cum se aude i auor (am).
www.digibuc.ro
ALEXHI VICTU AS
d. e. varza (curechiul). Buciurn sasa, ghicAjtil, detninut din ghicaf (acesta in uz

1905. general) pietricea rotunda de cuart.
fortoanii, furtuna. Vaslab (Giurgeu).
Carnaras. des. (Campie). ghi5A, ghioiti (aceasta e i nume pr. fa-
freca, a mamaliga = a o mesteca. miliar). Cfr. visa (pron. yisa) germ.
Nocrich (Sibiiu). gieszen, a värsa; deci ghisa --= cata-
trumuOa, frumuseta: recta, se aude intre Margineni. A. V.
#Nu-i frumoasa frumu,sia, ghin, abundanta (de recoltä); Inter)
IDa-i frumoasa omenia.)), in doina doina din Micasasa (Tarnava mica):
din Nocrich (Sibiiu), (col. pr.). aDare-ar Dumnezeu un ghiu,
Min*, brau (in costum, fern.) #Sa mance si cucu grauo.
Posmuf, pl. Teaca. (Col. propr.).
a frunzi, frunzeste = cauzeaza freamat grAnat, grau, sacara; (suf. at = et, ca in
de frunze. Intr'o cimilitura din Cisteiul bradet, faget):
rom.; #Cine trece peste padure si nu *$i sa vincla grdnatul,
frunzegeh (umbra). <GI deschida lacatul...s,
lumen, funia, care se face din fonfiu, Mad. d. $onfalau, Tarn. mic. (col. pr.).
<cSi le leaga cu funceu, grip* pe la Nocrich, (Hartibaciu) V.
SI s'auda din parko. gripca.
Doina din Tebea (col. pr.). grurnurA, a , a acoperi ca o crusta.
Turipr, gandacul galbin de Maiu. Intr'o colinda:
Legiu (Campie). 0... pe-o gura de raiu
furl-cat:4 matrice, reuma, Ocna-Sib. Boare imi trageh,
Luduf (1. Miercurea). Maru-rni leganit,
agIbing, in Banat v. copta. Merek-mi pica
Illeu, rnunte(?) Intr'o colinda din Mi- Masa-mi grumurd.
casasa, scrisd de Marian Cosma, el. (Col. pr.).
lic., cetirn: guib, jacheta fern.
4Eu de aici mi-'oiu Insburcl Posmuf, pl. Teaca.
Sus la nori, gurnek ca si gura, termin de desrnier-
Intre nuori, dare, metafor. --- drag, iubit, scump,
Intr'un varf de Galileu, passim.
In poarta lui Dumnezeto gut5, gut, gutute, scurtat din di-44-d,
Col. popr. ca terrnin de desmierdare, passim.
gnint15, pe fa Iclod, Reteag, Dindeleag hAizav, soar S = om puternic, tare.
(pe Scrim* = nevoie, stropsala, epilep- $omcuta-M.
sie, d. e. in zicerea: dua-te-ar gehnba!#. halaoae, mare si proasta, ne-
grisleji, caslegi, carnilegi, carneval. ghioaba, termin de batjocura; in-
Crivobara (Banat). tr'o hora din Micasasa (Tarnava- Mare)
gAurele,podoabe in cusaturifacute ((à jour,), col. pr.
41C'o pareche de obiele, olVlandra nalta hdmdlae,
aCusute cu gdurèle*. t(Cum da soarele, se 'moaier.
Cerg. mic (1. Blaj), (col. pr.). hamiAn, (ung. him-fa) lemnul dela ca-
ghicii, din ung. véka feldara, banita (ma- ruta s. trisura, de care se leaga fu-
sura). njile hamurilor.
Giorocuta, Sfilagiu. Georocuta Salagiu.
www.digibuc.ro
49 cUPLEMENT 'Lk GLOSAR DE CUVINTE DIALECTALFs 9
haplfin, batjocura., r. mare i prost, Blaj ib65tie, (4 silabe), loc de o oam o ibostie-
i.jtir; 2) care mama. mult. in sea -- un loc de 8 (opt) 4smierte»
Crivobara (Lugos). (felderi, banite), = de un jugar.
hftreie, cu ton. pe a, hart e. Camar . Vorba este din turc. ivag, fevafi,
des. (Campie). dupà Cihac (El. sl. 587) ttorche nez,
harmani, Banat, se zice i piroti, v. acolo. caveçon, morailles*, streangul, funia s-
<<Ce mai harmanesti ?» = ce mai faci ? capastrul, pus in gura ealului ash, cat
handl, aschii; intr'o leg. pop. Povestea sa-i strangl buza din jos; deci: loc,
Maicii Domnului: cat ai masura cu acei funie, cu acel
OD !nester de lemn capastru. Vidrasau (I. Mures).
tHafcii multe i bani putinei#. itnbarligk, a incovoià ca sa facil cerc.
(col. pr.). Intr'o satira poporana din Agristeu,
heleiu, ((am cur:4ft casa helcia*, Melania Tarnava mica:
Banciu din Seliste; asa spell rufele (Tata popii cea mai mare
curnu-i helciu* (Blaj) = alb, curat. Asa (1Sade 'n c.. si face zale,
si la Midis = ((rufe spalate cumu-i #Cea mai mica le 'm5dr1iga
helciu*, cfr. moldov. helge. o*i le dä pe mamäliga la
hiarfi, ferea. Rasinar. imprejurA, a , verb, act. trect., umblu
hodolean, odolean, odolan, b3t. Vale- in jur :
riana officinalis si dioica. r(Umbla badea md 'mprejoarei,
rom. (col. pr). ilsiu ma, bade, frnprejura*...
(Cu carul de hodolean, Ragla (Distr.), (col. pr.).
«Cu biciul de inagheran*, ineeur, rad , ma infior; pronunta loc.
holds's, in Banat = un loc (la hotar) 41-)ä- Vaslab (Giurgeu).
rnant cam de un lanp. ineurenbat, nehotarit; nici incoace, nici
holteril§, pron. loc. Brad, diminut. din incolo. r(1\l'am vrut sit ma incurcubez*
holteiu, junisan: = sa ma incurc, a zis un om din
hDragostea de holteraf, Alind, jud. Tirni. Acelasi: tvreme 111-
nCa carnea de iepurap. curcubata*.

hori din Brad, (col. pr.). indemn, pron. inghemn, cu inrelesul de
hultur, pron. locala 1. d. vultur. incep, pornese: ((am indemnat path- con-
Vaslab (Giurgeu). tra frate-mieu».
iarbft neagrii, bot. brunella vulg., cal- orricuta-M.
luna vulg., scrofularia alata. inentre, inainte, pe Tarnave, iar pe
(iFloricica iarba neagra, Seen: Inente. In cimilitura:
fAm o mandrulita dragb. oAm o iapà, and rancheaza,
Bistra, (col. pr.). oNime 'nentre nu-i cuteazfic
hist', scurt. din aiasta, asta es aceasta : din Micasasa (Tarn.-M.), col. pr.
riLasa-rna, bade, de mana influrit, cu u din o ca sicil. ciuri 1. de
tSà m'arunc in iast' gradinas. fiori. Intr'o colinda din t. Hapg,
Doina din Ilva M., Somes, (col. pr.). ((Si se dede la hodina
ibomnleil, pron. loc. 1. d. ibovnica, dra- Sub un porn mandru 'nflurit,
guta, amanta. Florile 1-or cotropit...
qbomnica parasita Banat si Haleg.
(4Si ea trebe inghera§, demin. d. inghbr 1. d. hin-
Toracu M. (Banat), (col. pr.). gher, germ. = cala u. Intr'o ba , pop
www.digibuc.ro
so ALEXIU VICIU 50
(col. propr.) eGeorget, din Toracul-M. jutAtori, martorii cari jura:

(Banat): t$i ai jurit cu jurdtori,
*tar' nanasul eC'o purtat un car de florit.
eIngherafule. Sat. d. Craciunel. d. s. Tarn.-mica,
inrotat, rotund. Intr'o doina din Ilva M. (col. pr.).
(Bistr.-/sIas.) col. pr.. legiult, osandit s. condarnnat prin lege.
((Faunas mandru 'nrotat, Intr'o balada din Ciuguzel (Alba inf.,
tDulce ai fast la sárutatt. col. pr.).
V. innotat, in Glos. tCine dracu o vast ask,
insotitura, Insotire. Intr'o doing. din Pe- tFata., ca o peunita
telca (Alba inf.), (col. pr.) eLegiuitd la temnita!*
eSaraca singuratate libovi, a se , a se vesell, a Ii petrece
oMult mi-esti sor cum ii place. Tarnave.
t$i mult frate Hoare% copiii numiti cam In gluma,
tSi de 'nsotitura ta doara, in k d. logofeti; intr'o sat.
Mi s'a 'näcrit inimat. pop. din Varviz (col. pr.):
instrutil, a a, a face strut, a pune bu- tSà ma duc la sora 'n targ,
chete de flori: tC'a facut tri lieofreti
tSa o taie doamnele, eCu parul de aur, cret.
aSa 'nstrute icoanele*. 'Mil, mica masura de pond, iesita din
Rebrisoara, (col. pr.). uz. Blaj.
intinat, ncopila era tare infinatch Tagu liuliu, prin Agristeu si Balauseriu j.
Mare, Chimitelnic, Cdropie, Ocna Sib. Tarn. mica, se canta copiilor, and
= incapatinat, cerbicos. Ii adorm; e identic cu nani-nani. In
insburh, sbura. v. vorba Galileo. comuna Panade acest cuvant II gasim
japk, (Blaj i jur) = nuieh lungrt, varga, ca porecli: Borcea-Liuliu.
oda-i cu japa!n Prin Boutariu (Hateg) boo, de , in zicerea: aba, de lock> = nu,
se zice japa. nici de cat; inse intr'o colinda din
judeceasa, femeia judetului, judelui. Sancel (ca agn graiul de toate zilele
OCe te tii, bade, Met, din partite locului) se zice In Intelesul
Ci tatà-to nu-i judet, de: indatd, imediat:
tNici muna-ta judeceasd tSufletul cA 1-a mustrat,
Nici soru-ta preuteasan. 4i*i de doe s'a spanzurat !*
Biia (Tarn.-mici, col. pr.). colinda spusa de Emil Fratila, scrisa de
judet., judetask intr'o chiuitura din Bit- elev. lie. Visente Fratila, din Sancel
eerdea gra. (1. Blaj): 1. Blaj.
Mai baclit'o albinet, Lig, vale din jos de Reghin Brescu.
Ce te tii asa maret, mitram, foarte des intrebuintata in Ocna
Ca tata-to nu-i judet, Sib., din tnagh. ámbár, bararn, dar in
Nici maica-ta judetasa, intelesul de: defi, macarea.
Nici soru-ta preuteasi. mtirgarete, opeanan (buchetul de flori):
junere, pron. loc. ginere; intr'o Satira spodobita 'n mdrgdrete, rUlrgasitare;
din Silivas-rom. (Alba inf.): poate floarea margarita, bot. bellis
nNa, junere, boi frumosi, perennis. Biia (Blaj) col. pr.
411Ta, junere, vaci cu lapten. masMe, fata de masa, masdrild, intr'o co-
(Col. propr.). Linda din Carnesti (t. Hateg) comunic.
www.digibuc.ro
51 SUPLEMENT LA (GLOSAR DE CUVINTE DIALECTALE. is
d. elev. licean Marian Hica, dictat mug:, = meus ?

de Danila Hica, de acolö: Bucium, Muntii apus, v. cuiuc?
*Cu mdsdie de matasa ruogongheatit, pron. loc. 1. de mogan-
*Sus pe ea mancare-aleasa*. deata (Blaj), = matahalä, mare ci proa-
niatahalà, ferneie mare ci proasta ci la sta; Chizdia, Timic:
forma exterioara, halaoaie ci neghioaba; ((Strang In brata o mogongheards
Da' nu-i hibä (grecala, sminteala) (col. pr.).
din sucala, ruorW,4te, ca dupa morti: intr'un cantec
sCa-i hiba din matdhaldo. din Copand (Alba inf.):
Sat. din Micasasa (Tarn.-M.) (col. pr.) *Trecui Dunarea pe-un pecte,
mazdcIe, neewiitie (externa), murdärie; *Mandra m canta morteflest.
din mazac, necuratit, murdar. (col. pr.).
Vac lab (Giurgeu). inotaiu, ud bine; I-a moldit ploaia*; Sli
mealA, forma femen. intreaga a substan- plouat de-i tot motdits. Blaj.
tivului miel, mia, miala; motantoe, tare natang, prost, natantoc.
oMielele pasc pe costita, *Motantoc, cede la foc*.
oLupu cede 'n dambovita; Micasasä (Tarn. - M., col. pr.).
oMiala pa§te §i se culca muierucert, a doua parte constitutivl a
*Lupu sare ci-o apueao. instrumentului dela sulul dinainte al
Buduc (Bistr.) col. pt. rasboiului, cu care intind panza. Vezi
mierizg, sub voc. ebarbatue.
*cand miériza vitele* = stau zacand iniure 1. d. mare,
intr'amiaz; este lat. meddles. tiure, 1. d. tare, este pronunta popor.
Bistra, munt. ap. locall pe la Halmocd (Salagiu, catre
mimiligi, bornboane. Bihor).
*ura-mare (Sibiiu). mupille, ceeace pe aiuri se zice sipcd
mingea, joc de-a, ce se zice ode-a mija* (magh.) V. muflicd, sub voc.
se face aca: Crivobara (Lugoa).
I. Dintre mai multi copii in rand, unul naspreala, inaspreala, scrobeala. Blaj,
numara zicand: zicta, zicta, mandalela passim.
tomisvara, idng, bang, du-te 'n cani, nece, exclamatiune, ce se aude pe Sacac,
mingi! Copilul, pe care cade vorba d. e. in Rocia: sasta n'o fac, neces =
osningio, acela merge ci omingeo, mijefte odata cu capul, nici snort (nex, necis,
curn zic pc la Blaj §i jur. nece = ornor). Auzita i comunic. de
Feleud. (1. Aiud). I. M. Moldovan, Blaj, 1914.
II. In jocul de-a omingeas obicnuesc negurl, a , a supara, S. intristi pe
a numarà §i ash: oni, dnzi, tri, patroni, cineva: cnn iM negurdo.
linca, stochi, bochi, sclava 'n
cinca, Tagu-M,
chic, zece vorbe, joc de cuvinte (?), iir!, nil (cat. nya) expresie din Georo-
pe cari colectantul Eug. Paccu, st., cuta, cand strigi vitalul.
din Feleud le numecte onumeri bdtrdnio, niearia, metateza din nicarea, frecvent
Copilul pe care cade vorba ociacs acela prin Ardeal, pe Tarn.-Mica.
eminges. niei-eare, in Banat (Hususeu) = nici unul.
ntiaeoranta, esä nu belt ceva o vi- nienie (nyenye) sv nene, zice nora la st)-
clenie, incelaciune; ducrul asta-i cu crul-sau.
multa, = istetime, dibacie. Blaj. A. V. Bucium I. B.-Huiedin.
www.digibuc.ro
7 7. ALEXTTI VICIII 52
nillar (nyilar), metru de lernne de foc, pe cal, apoi se asaza (pe cal) berbin-
cum se fac in padure: oAl. meri (mergi) tele, ori altà povara; pamesul scu-
mane la nyildri?# (sa duck' stanjini la teste spatele calului, sa nu se roada.
gara calii ferate). 5ohnu, (Aiud).
Georocuta. pindici, a-, a potcovi. Intr'o balada. din
numitrus, sorti, numar, la recrutare, Ciufud (Blaj, col. pr.).
Ardeal. *Sede Petrea cu Negea,
oblanie, stergariul facut in forma de oPetrea calu plinchicecic
cerc, ce se pune pe cap, and duc pandosit, pe la Gurghiu, raft, amarit
api cu sofeul (ciubarul) nedesvoltat, onapii-s pandositis (nu s'au
Crivobara (Lugos). facut curn se cade).
oebie§ele, prin Chimitelnic. d. camp si panganét, in limb. catán. din Ardeal =
pe Tarnava-Mica (Panade) pe alocu- baionetä.
rea i ochifori, flori cu eorola galbena; pad, zic pe la Reifinari (St. Vidrighin), ce
stamina cu <Ibuzdugii*, bot. anagallis pe Tarnava mica zic: panel = pana.
arvensis. patitsca, mancarea facutá din flage»
Intr'o poezie popor. de T. Cipariu umplute cu ogriz* (urez).
(publicata in oUnirea poporuluis No. Bucium-Sasa.
39, 1922): patrunicA, metataza, din poteirnicd, in
Ca Mariuta s'a jurat munti, pass.
Pe breze, pe oclziefele, paungii, patru nuiele legate tot ate
Floricele din valcele, doul, cari se pun in varful claii de fan,
Juramant infricosat !* ca sa nu-1 sufle vantul. V. Glos. pan-
oehit, *s'a ochit* zic tarenii no§tri prima- gini.
vara de timpurfu, cand s'a topit zapada Bontariu ( Hateg).
rotogoale mici si s'a facut rost de pas- rat, a , a fierbe, a face, gal de
cut oile in acele rotogoale (ochiuri). mancare. Cfr. pazatürl mancare.
*Poti scoate oile ?* oPoti, Ca s'a B. Huiedin i jur, pana in Gillu
ochit!)) (Cluj).
Blaj. pecip, o ocruce» de claie de grill, costa-
oghsie, vága, faga§,uz general prin toare din 13 snopi; <<cruceco> costa
Ardeal. din 21 snopi.
ogBjie, pl. ogldjii, unealta de pick (talp5) Crivobara (Banat).
ce se mine la imbldch, una la ddrged picotese (pron. kc. pchicotesc) verb frec.
(= coada cea lunga) 4i alta la hdddrag din pic, pica, picurd. In doina:
(acea parte a imblaciilor, care cade pe UStre§inile pchicotesc,
snop, and. imblatesc. Cureaua, care oDupa tine ma topesc*.
leaga cele doua ogldjii se numeste Copand (Alba-inf., col. pr.).
einz5. pineé ?, in graiul vulg. = pentru ce ?
Carnfiras. des. (Carripie) sCa pince's o tar' negrucl
pitein, copilul umbla páciu = in 4 oNu-s la tot ciufu dragutab
branci. Doina din Ilva-Mare, (col. pr.).
Balsa, Sacaramb. pingi = pe langa. Tarnava Mica., Alba
pAivan, poivan, fune; v. cit. la argela. inf., etc. Viva casa)).
initnes, pl. e, desagi mari umpluti cu pirotfi, lucru mic. sCe mai pirotesti ?*
paie, ori cu fan, s. asa ceva, si se pun ce mai faci? Banat,
www.digibuc.ro
53 SUPLEMENT LA .GLOSAR DE DUVINTE DIALECTALE. 53
monetà austriaca de io cretari, pristui, snu mai pot pristul cu muierea

Ardeal, pass.; acurn vorba e in desue- asta* = n'o mai pot duce; nu pot in-
tudine. vinge ; nu pot tral.
plasturii, mica claie de fan. Castau (1. Somcuta-M.
Or Altie). prundariu, prund, loc .plin de prund:
poiloben = curcan, pe la Albac. sCine mere prin prundariu?
Zlatna, 5914- sIa', bädita cu pieptarius.
pojinarin, buzunar. Inteo horn din Bu- Doina din Ciugna (col. pr.).
cium-Sasa: opuiu-neas, expresie, cand se striga rndn-
sAsta-i idea, nu-i cu drept, zul, sn viie dupa. car.
SA poarte banii la piept, Georocuta, Silagiu.
44$i la mine 'n pojinariu punt, sun punt de branza*, veche ma-
Nu-i gasl nici un gritariza. sued de greutate, pond (funt), pe Olt
d. e. la Dridif, printre Margineni
pont, figura., in zicerea: sea fa-mi on
Re*inari, jurul Sibiiului, Ocna-Sibiiu-
pontb) (o figura' de joc).
Nocrich (Sibiiu).
lui; pe Tarnava-Mare, d. e. Ibidorf
*point» se zice un cuiu din dricul rotilelor
Nocrich §. a.
Carta (Fagara).
pup, mugur, boboc, Inteo doina din
Toracu-M. Banat:
popoaie, fern. d. popä = preuteasà
sFost-ai pup de trandafir,
neuzitat in graiul comun; Intr'o sat.
sDar' d'acuma boz i tirs.
- pop. din Dragu (Olt). $i 'n Crivobara (Lugo§) v. cit. sub
sTe chiteqti ca ;i-o popoaiels
voc. rujnicutd.
pornese, o luncihu = prind a inverzl, rAdita, radiche, ridiche, bot. raphanus.
passim. 0 sat. pop. Brad:
portia, veche masurA pentru lichide la <Cu rdditd §i cu ceapa,
crilmari, cam o.6 dcgr., era in uz ge- <Cu legumi de car' cer apa Is
neral in Ardeal. (Col. pr.).
pri, pron. loc. prin Banat = pe. ramäniat, I. d. ramas. Intr'o balada din
prdesor, dimin. d. prat (obsolet), = lunca. Toracul-M, (Banat, col. pr.).
Vorba existä ca numele unei datine sDe prd toti ea ii manca,
cu joc, la Pwi, and ies la spraqors sEarà ce-o mai rdmtiniat,
= in livadä, spre a-§i petrece. sStoican tot ca §i-o luats.
Bistra, munt. ap., 1.án:inns, I. d. rAmas, Bistra, Campeni,
pránie, maiul, cu care bat rufele spalate; 1914.
deaici: a pranica, a bate rufele cu ralnatOta, urgita. Intr'o doina pop. din
maiul. Sebe.-sils., (col. pr.):
Maramurel, Sopânta. eDumnezau de ne-o lash,
prepeleag, ruda steagului: sAmandoi ne-orn cununa
((ID, nevastà ca un steag, oPe cum sta rdnduitac
sBarbatu mi-i prepeleags. rapaeloage, bot. helianthus tuberosus.
Doinn. din Basna, (col. pr.). Lumprird (Carnpie).
prior, adauga.: pe la Sangeorzul-rorn. ritstina, ristinat. rastignire. Intr'o colincla
(j. Bistrita-Nasaud): da oile in priors din Chince (Tarn.-Mic.), scrisa de
= la p4une inainte de a le mulge de elev. lic. in Blaj: Nicolae Ignat, de
dimineatd. acolo.
www.digibuc.ro
14 ALEXIU VICIU 54
«Rabda Domnul rastinat, saeuleata, saculet, saculete:

Pentru a lui Adam pacats. 4Ce te tii, mandro, fAleatà
(Col. propr.). Ca esti ca o sOculeatcb.
re,tin, rastigni. Intr'o colinda din San- Sat. pop. Ohaba, Fagaras, col. pr.
eel (1. Blaj) scrisa de elev. lic. Visente Sfingiene, pronunta din Georocuta
Frati la, spusa de Emil Fratila, de acolo: Sanziene.
«Dati-mi 30 de arginti, samtiem, = suntem, Musca, muntii apus.
Sà vi-1 dau sa-1 restinitb)... 1914.
4Sfatul lor a hotarit, sarat, sagarat, 4grdunt e nedesvoltat
Ca sä fie restinio. deplin, mic i sgarcit.
Col. propr.). Vaslab (Giurgeu).
re.flugeal, 1. d. rastignit, ntr'o col nda sarditiche, este laptele inchegat, (fara
din t. Hateg., chiag) s. prins; dapte acru», cum se
«CA nu-i sange vinovat, zice pe la Blaj, Agristeu, Tarn.
Ci de jidovi restingeab. Mic.
Notez, ca in aceea§ gasim si vorba !astiu, pron. loc. saschiu, bot. vinca
rOstigni: minor, M.-Sancraiu, (Alba-inf.):
»Jidovii banii puma., «La gat sastiu inflorit,
Pe Hristos mi-1 rOstigneti». «Ca de grea moarte a murit».
rautate, pl. rOutd(i, §i vrdjbi a§a numeste seala, un cutit, nu. taios, lat ca de 3 de-
poporul ardelean revolutia din 184S, gete, lung c. 17 CM., intepenit intr'un
pass. maner de lemn. Cu acesta curata pieile
roata stelelor, constelatia ce se zice in de oaie de partile grase s. carnoase.
popor si jood (= hora) germ. nord- Blaj, la sapcarul J. Strajan.
fiche Krone: seAloiu, firul de ceapa rasadita, care inse
4-i-nte, Doarnne, ce m'ii face, nu s'a desvoltat in pamant (n'a fAcut
«Fa-ma roata ste!elom bulb), ci a crescut in sus, fara sä aiba
Doina din Miles (Campie), (Col. pr.). capatana; gros cam ca degetul. Se cu-
rostomp61, planta: rostopasta, bot. che- lege deodata cu ceapa si se mananca
lidoniunn majus. mai de timpuriu, ca nu se conserva.
«Pe dealu cu rostompOl Fagaras.
«Nu mai pot mere de dor». selepti, adauga: singular un sclepete,
Doina catan. d. Micasasa (col. pr.). ibid.
rujnieuta, rujulita, ruja (roza) mica: seobteele, maciese.
eRujnicutzi din razor Crivobara (Lugos).
«Nu ma blästama sá mor, serifon, de pane, pe la Rici (Campie,
«Ca n'arn rupt eu pipit tau, Mur.-Turda) v. clzfan, crifoiu.
«Ca l'o rupt bAdita mieu». scrip, talie. Varviz (Ciuc).
Doina cat. d. Crivobara, Lugoj, (col. serivese, sinonim cu scancese: piling, nu
pr.). tare. Intr'o colinda (Col. pr.):
rumineaua, = rumenelele: «Fiul plange i scriveste,
aRumineaua s'o scumpit, Maica din graiu ii graeste».
«Feciorii nu o iubits. sfargie, a se , a se sgariea rat, cum se
Sat. pop. Craciunel d. s. (col. pr.). sfargie vitele, and se impung intre
rusala, rusit, scrie I. Bunea, st. din sine. Substantiv: sfOrgietUrci. Camaras.
Ludos (Miercuria) 1. d, rosala, etc. des. (Campie).
www.digibuc.ro
55 SUPLEMENT eGLOSAR DE CUVINTE DIALECTALEI xg
sfArtnieat, (sfariiicat) sfaramat. Inteo steles, merg dup l. o stea, urrnez. Inteo
colindä din Cisteiul rom., 1900: colinda din Blaj,:
sApele s'au- turburat (Craii 1 cu imparatii
Pietrile s'au sfdriticatto, frot urmeaza
sfirtaiu i !Utah', sfert, Y4. Blaj si jur. aSi steleaad*.
sfat, consiliul cornunal, magistratul urban. strijnie, manz de doi ani.
Ocna Sibiiulul. strujeni, sing. strujan (cfr. strujek =
simean, planta siminic, siminoc. ' bucata) de cucuruz =-- coceni, s, tulei
1Frunza verde de simedn de porumb:
sSä m'astepei, munte, 'ntr'alt ana. si-ofrige (glina) cu strujeni,
Hob.-Uricani, (col. pr.). $i-o, di la laturani*.
sineag, masura, care cuprinde doui Busium-$asa, col. pr.
achiblets v. acolo). sn, pron. poses. sdu pe alocurie so:
Crivobara (Lugos). ma-so. Inteo colinda Med. din valea
Mari, (cet. skhiri) a strigh cuiva la joc Jiului: Hob-Uricani:
in batjocura. *Nu ti-i ruline, sa-I sLa taicg-su *) se ducea...
sitirelti aah de spurcat !? subvintreaza =-- suvrina; femeile sub-ivin-
siritel, pl. siritele, demin. d. ir. Cimilit. treazd oile = le tund pe sub foale.
din Cianul des. (thl. pr.). Bistra.
4Sugur, mugur, maruneele aufuleat, apoalele e4a, sumese, prinse in
slVferg pe drum tot §iritele* = brat:- Toracti-M., si'n Ardeal passim.
in sir, silin; in injuraturi: umance-te fuiul* -=
slegher, (fail t4.) = sfredel. boala: scrofula. Tarn. mic. Agristeu
Cdmaray. clef. (Canyie). si a.
smeurita si lel, bot. reseda odorata; sumariu, 2. pe la Crivobara (Banat):
in doing din Ilva-Mare, col. pr. pazitor de camp, la aspithii* (v. ac.)
sothim, blestern, afurisanie, chin; Inteo ce e gornicul la sate.
sat, pop. din Hob.-Uricanl (col. propr). suninfi, sucna, sugna, fusta groasi.
*CI furca-i mare soddna>. swank I. d. sulcing, cum se aude mai
sontorog (ung, santa), in batjocura . des in Ardeal, = sulfina; pas.
schiop, pass. suror6, demin. d. sord, <to &liars surorecia.
sovalta, a , a rupe aluatul de pane intr'o doing, din Nusfaläu, Bistr.-Nis,
din covata (albie) i a-I pune 'pe car- col. pr. -
pfitoriu, dfindu-i forma rotunda. Se sustaci, v. dutcá, passim.
zice si a soage, soace, soalge (lat. solvere); AA', Or, din lark, putin, putintel lo td,
<Pita reo stiu framanta de branzro; passim..
<Niel in troacd (albie) sothiltio. tahalusi, cacea, in Lexic. Bud., dar am
Sat. pop, Ohaba, near. (col. pr.). auzit'o si'n Agristeu (Tarnava mica
spahie, proprietate mare lie parnant. acum 60 de-ani, baciul Costin a strigat
Crivobara (Banat). cat eaua : anea tabalusa 1* In Riciu (Cam-
stajargrie, stejaril. inteo doing din Ilya- pie) este vorba uzuala, in asemanarea:
Mar (col. Pr.).: alatra ca e tdbdlufclu, despre o femeie
sPrunza din stdjdrdrie, rea de guri.
sSi-un domn din canealarie*.
stiur, inteo, poezie pop. = staulul oilor. *) Ca in dialect sicilian.
www.digibuc.ro
ALEXI U VICI U 56
tainA, in intelesul de tainita (v. urm.) #Thrtura zicea a§h:

*s'au bagat vitele 'n fain& = parau, Du-te din padurea mea!
valcea; unde sta apa 'n loc §i se in- Bucium (Fagiira§).
vArte. Gurghiu. tuturigl, plecat jos, cu genunchii in-
talpiga, pl. td/pigi, legatori de panura, doiti, sgArcit. Va§lab (Giurgeu).
late ca de 2 degete, lungi C. 0,5 rn., Ora, matuia. Crivobara (Banat).
cusute la cioareci din jos de glesne, uruidei, prin Agristeu, Tarn:Mica, uri-
pe langa cari se 'nfaloari trecandu-le Oisi, <CV. S. Joana (Gherla), aridci,
pe sub ta/pa piciorului, de aici nu- Fild. de tnijl., Hida, Trestia; urioudshi,
mirea de talpigi. Tarnave, pass. Pusta-Camara§, Palatca, Pintic, = res-
lArnaie, intr'o doina din Me§creac (1. tul de urzeala, dela ite panA la spata.
Aiud), col. propr., este planta: bos- s fintälag, anul adunat in sir lung.
welia Carteri. Carriara§. de§. (Campie).
.tap, (t. Hateg) zool. acheta campestris, viirtej, adauga: 2. un fel de scrdnciob,
cosa§. (pe Olt) v. mai sus: svardol.
lApaligA, in batjocura: picioare mari §i vrtruid., veripara. Pela Ocna Sib.:
proaste, diforme. Blaj, jur. etc. vdrucd. Crivobara (Banat).
'Ore, are intelesul special de inchisoare veack adauga: 2. veacd se nume§te §i
de capre. Crivobara (Lugo§). cercul cel de lemn la ciur s. la sità:
tat*, a , a scoate buciumi (trunchi), ssteaua o fac din o veacd de ciur, ast,
radacini. Banat, Crivobara (Lugos), ca pun §iclu pe ea* zice Iul. Iona§.
In Ardeal ca verb refl. a se tarsi = Blaj §i jur.
a se goll in mod rusinos. viganA, roche la doanme, haina de vi-
tatbieá, pe Tdrnava-Mare = scrânciob (v. gogne, pass.
m. s. svfirdon = la Hodi§, 1. Huedin). virghina, o firida; goluri intre cloud
vdrtej, la Bozias, D. Smartin, T.-Mica. bArne la casele de lemn. Uricani, Jiu.
10, a se , a se sfil, s. jena: ts'a te§it volbb, nu = nu venl mare; cfr. holba,
inholba = (in) volbei.
few), Agri§teu, Tarn.-Mica.
sOltule, Mureiule...
-tiniOn, pron. chinisdu, argint viu, mer-
sNu volbel, nu tulbura*.
curiu, Bucium-Sasa, 1905. V. §i Glojar,
pag. 96 achinisdo la fig. 15. (Col. pr.).
zamachi§a, laptele acru inghegat
bottle, in Banat, haine, vesminte.
scurs de zar = branza de vaca*, cum
(Ankh tantari, Rebriioara, jur. Nasau- se mai zice.
dului. Agri§teu, Tarn.-mica.
.tomna, (cu o curat), pron. vulg. pe zAnat, 2, maiestrie, meserie: #cid copilul
Tarnave s. a., = tocma. la un zdnal, nu-I tinea acasa !s
tormagi, adaus: pe la Varviz (jud. Ciuc) Crivobara (Lugo§).
se zice: toandgi. egad, onomatopee imitand fo§netul ce-1
trag, e de sfinti = injura, pass. face trestia cand o bate vantul. Inteo
tura,,, in chiuitura din joc: shai tura, ghicitura (cimiliturA) din Reteag (So-
lele!* ce se aude prin Maramure§ §i me§, comun. Leon Sonea) . . . ce trece
prin Ardeal d. e. la Teaca. printre trestii §i nu zdzdie?
Urturit, (nu dentinutiv: TurtureA): zeicdni, obiceiu, datina, lege.
<0.3/1ä suii pe ciUturfi, Cricovara (Lugo§),
$i-auzli 0 tUrturd, zApsi, a , = a observa. Varviz.
www.digibuc.ro
LEGENDELE TROADEI IN LITERATURA
VECHE ROMANEASCA
DE
N. CARTOJAN
CONFERENTIAR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Prezentat in edinta dela 5 Iunie 1925, de

I. BIANU M. A. R.
I. EPOPEILE HOMERICE IN LITERATURA

ROMANEASCA
Epopeile homerice, care in Occident au intrat la temelia culturii
moderne Inca din epoca renasterii, patrund tarziu in literatura noastra.
Abià in secolul al XVII-lea, and cultura slavona la noi intra in amurg,
curentul influentei grecesti, p rinzfind din ce in ce mai mult teren,
deschide treptat perspectivele spre literatura elena. In veacul ur-
mator, in scolile inalte, infiintate de catre Domnii Fanarioti, la
care ((paradosiau» cei mai de searna reprezintanti ai culturii grecesti
din kaisarit, se cetiau, se interprdtau i se parafrazau, intre scriitorii
clasici, si Homer. Printre caietele de sward, rämase din aceste vremuri
pastrate acum in Biblioteca Academiei Române, se gasesc si
atevh cèpii din epopeile homerice cu traduceri interliniare in greaca
moderna 1).
Traduceri din Homer apar tarziu, in ultimele decenii ale veacului
al XVIII-lea. Cea dintaiu mentiune o gasim la Budai-Deleanu,
1) Cf. C. Litzica, Catalogul manuscriptelor grecefti, Bucureti, t00% p. 36+, (no. 654
113, (no. 227), 311, (no. 616), 340 (636) §. a.
3 A. R. Memoriile Sectiunii Literare. Serat III. Tom. III.
www.digibuc.ro
2 N. CARTOJAN 58
care, in niste notite redactate in limba germana prin anul 1803,

ocup andu -se intr'un paragraf consacrat literaturii romane de operele
care circulau pe vremea sa in manuscript, spune intre altele textual :
dn soweit ich Kenntniss davon habe, ihre Manuscripten, (die oberer-
wahnten einheimischen Chroni ken ausgenommen) sind folgende :
die Illias und die Odysee von Homer, frei übersetzt 1). ..».
D-1 Leca Morariu in studiul sau despre cunoscutul text cu ca-
racter poporan, Istoria Troadei, referindu-se la acest pasaj, crede eca
aceasta Iliadà i aceasta Odisee nu poate fi, bine inteles, cleat Rasboiul
Troadei* textul de care ne vom ocupa in capitolul urrnator. Nu
putem impa'rtasi. parerea d-lui Leca Morariu, fiindca Gaster in Grundriss
der romanischen Philologie, II, 3 (1896), P. 338, mentioneaza o tra-
ducere a Odiseei pastrata in douà manuscripte, unul din Muntenia, altul
din Moldova, derivand ambele dintr'un prototip pe care Gaster ii
aseaza in epoca dela 1750-1780. Dupa aceste douà msse., pastrate
pe atunci in Biblioteca Centrala, Gaster publicase chiar in volumul
H (p. 82-5) din Chrestomatia sa, doua fragmente si anume : cartea III, v.
102-166 I cartea X, V. 210-250. Un alt manuscript al Odiseei, care
circula prin Bucovina pela 180o, a fost semnalat de curand de Parintele
Econ. D. Furtuna 2). Dupl informatiile i notitele pe care bmevoeste a rni
le cornunich P. C. S., mssul a fost copiat de Paharnicul Gheorghe Hens-
cul, dráitor in Botosani, in preajma bisericii Sf. Spiridorn ; iar textul
este identic cu cel pub licat de Gaster. La aceste manuscripte cred ca
se refera Budai-Deleanu in notitele sale, caci altfel ar fi intr'adevar
surprinzator ca Budai-Deleanu, care, precum se vede din opera lui ra-
masa in manuscript si pastrata in Biblioteca Academiei Romane 3),
avea pentru vremea sa o cultura aleasa, sä fi confundat epopeile homerice
1) Notitele poarta titlul: Kurzgefasste Bemerkungen iiber Bukowina §i se pistreaza

in Bibl. Acad. Rom. sub cota No. 2424. Au fost publicate in traducere romand de
G. Bogdan-Duica in Gazeta Bucovinei, an. IV, no. 8 si urm., jar tn originalul ger-
man de I. Nistor, Ronninii i Rutenii in Bucovina, Bucuresti, 1915; ed. Acad,, p. 168
urm. Textul citat la p. 174.
9 Revista Tudor Pamfile, Dorohoiu, an. II (2924), No. 4-22 (Maiu-Decemvrie),
p. 51, nota 4.
3) Ms. 2411-2429. Intre altele: lexiconu romdnescu-nemtescu (No. 2421); o grama-
ticä: Tenteiurile gramaticii romdnesti (No. 2425); un lexicon latino-romanicum seu va-
lachicum (No. 2424.) Pentru cultura lui literarä cf. G. Bogdan Duick Convorbiri
Literare, XXXV (19ox) p. 438 si urm. 483; si C. Radu, Influenta italiand in Tiga-
niada lui Budai-Deleanu, Focsani, 1925.
www.digibuc.ro
59 LEGENDELE TROADEI IN LITERATURA VECHE ROMANEASCA 3
cu cele catevh foi extrase din cronografe, in care povestirea mitului

troian se departeazd de traditia homerica.
_ Manuscriptele cu traducerea Odiseei, mentionate de Gaster in fosta
Biblioteca Centralà, au trecut mai tarziu in Muzeul National si se
pastreaza actualmente in Biblioteca Academiei Romane, i anume : A sub
cota no. 2600 (3 vol. in 4°)i B sub no. 2782 (i vol. in folio) dupa, cum
ne-am putut incredinth din deplina concordanta a amanuntelor descrip-
tive si desavarsita identitate a fragmentelor publicate de Gaster in
Chrestomatia sa (II, p. 82) cu pasagiile respective din manuscriptele
Academiei 1). Manuscriptele sunt de provenienta moldoveneasca
8i pe la 1850 se gasiau in biblioteca familiei cunoscutului scriitor
al generatiei dela 1848, N. Istrati, dupa cum se poate vedea aceasta din
notele de pe coperta. Particularitatile de limba nu ne ingadue insä sä
admitem pdrerea hd Gaster ; Ca unul din acestea ar fi fost scris in
Muntenia. Din potriva, fonetisme cu pronuntat caracter dialectal ca :
e final > i : fimei, fimeile Ar6 r., B25 r. 24 v. ; lucrari Ar6 r, sali Ar6 r.; salesti
B15 r; praznuiri Ai v. r. naroadi Bz r ; e neaccentuat > : sä dusa A3, Intl-
lept B2, s arguinlale Az, orasale Bz; r i > i: sane, sangur A2 V. B2 V. ; ea
final (la irnperf. verbelor sau e + a articol) > e: nebunie (pentru nebuniea),
imputinare Az, B2 r;j>g: gumatate, impregurat, aguns, gura ;
toate aceste particularitati Cu colorit moldovenesc ne indreptatesc a
crede ca textele au fost scrise in Moldova. Ele sunt insa côpii dupa
texte rnai vechi, al caror prototip a fost fixat de Gaster in epoca
dela 1750-1780.
Limba traducerii, desi impestritata cu elemente grecesti (poliorhie,
politie, praxis) este totusi ingrijità, plastid.
Traducerea este insa facuta liber, dui:4 cum se poate vedeh chiar
din invocatia pe care o repro ducem aci:
«Tu, muso a cantarilor, Dumnezaoae, povesteste noaa intamplarile
acestui om intalept, cari dupd ce au rasipit sfanta cetate a Troadei,
indelunga vremi umbra' ratacit in multe ; au vazut orasale a
multor naroadi ; a invatat toate obiceiurile i firile lor ; au suferit
trude i nenumarate nacazuri asupra marii, sarguindu-sa cu tot chipul
a mantui viiaça sa si a pricinui tovarasilor sai o fericita intoarcere
in patrie lor ; dar toate sarguintale sale au fost in zadar. Toti
1) Ms. 2600 din Bibl. Academiei Române = Ms. Bibl. Centr. No. 334 b ; iar ms.
2782 din Bibl. A. R. = Ms. Bibl. Centr. No. 334.
5.
www.digibuc.ro
4 144 CARTOJAN 6a
tiloii acie a pierit prin nebunie i imputinare mintii tor. Nevred-

nicii au indraznit cu nebagare de samä a sa hrani din turmele aceli
de boi, cari, era inchinate Soarelui. Si. acest Durnnezan, cu totul
infecat pesti nelegiuirile lor pe toti i-au pedepsit. Dumneogoae,
fiica, Lt Zeal; invrednieeste-ne a ne mai inatiinta o parte den; in-
tamplarik acestui vitiaz irou# 1).
Plasticul vers cu care incepe cantul al II-lea.
'1/1..yos 6' i'imgvela codyn do6o64x-cv1oc 'Hcbg,
este redat in româneste prin:
De-abia zorile incepusd a polii vdrfurile, orizonului
care, fireste, nu-ilipsit de farmec, dar care se indeparteaza de original.
Data de 1750, fixata insa de Gaster, ni se pare ea ar trebui sco-
borità mai jos, catre ultimele decenii ale veacului XVIII, cand in-
cope- sa se flack' simtit la noi influenta franceza, fiindca inclinärn
a credo ca traducatortil roman s'a folosit si de un text francez.
Nurnai asà ne-am putea explich uncle alterari ale numelor proprii
grecesti. De- pilda batranul e.A.A.c4e9cox din cantul al II-lea apare
in ambele msse. romanesti sub forma Kalithersa A f. 17 v., B; f.
26 v. Se stie ca ln limba franceza aspiratia vocalelor grecesti este
redata prin 14; 'A2x/9;409x din originalul grecesc apare in tradu-
cerile franceze sub forma Xalitherse. De la o asemenea forma trebue
se plecam pentru a explich pe Kalithersu. Traducatorul, influentat
de textul francez, a ortografiat numele cu h initial,. unul din copistii
sal a confundat pe X chirilic cu K, ceeace este foarte usor. Tot
prin infhienta unui text francez ne putem exp1ic i ortograiii
1) latA aal ai textuli gracese:

"Avbea bloc gvvene, ltfofiaa :soYneonov, Og Ac'eAa =LI&
miciyen, gnei Teoing tee& nroille79pov ETCEQ6EV'
noDilw (5' civaedinorv iSev Cio-rea mai vriou gyvto-
oroRet c5 ote il aMq., arcit9.ev erelyea, Ov wiz« AVIL6V3
dprOitevoc Pot re Ipuriv Oat vc;crrov gratQcov.
'AAA! o06' el); irdeovg egqiaaxo, igitevdg zee
artaiv ycie aTeTgencrcv draoz9aAinatv CO.ovro
vOtot, oi ;caret floiig `Yneelovog 'HeAtow
na-Olov atinie 4 roiotv &Imam vóanyov &tag.
Taw diudOev ye, &Cc, Ovydree [hog, sing mai 4gtv
www.digibuc.ro
/ LEGENDELE TROADEI IN LITERATURA VECHE ROMANEASCA 5
ca : Hermionia A 37 v. B. 62 v ,< gr. 'Eeptdvn, fr. Hermione Misina

A f. .16 r. v B f. 25 r. < grec. Mvx0ri., frcz. ycenes; Sirsa,
(conf. pasajul reprodus in Gaster Chrest. II p. 84) <.grec. Klapc7i,
frcz Circe; spre Eubea A. f. 29 V. B. f. 47 V. < grec. dç Ei513otav, frcz.
vers Eubee; redarea diftongului cv prin eu: Eurimah A. f. xi v. B. f.
18 r. < grec. Eq33izaxoc; Eurinom <grec. Ekovo,ttog. Intr'un loc chiar
numele lui 'Ewing apare sub forma latina Mercurie A. 79, B. 138.
Din nada nu ne este pang acum cunoscuta o traducere mai veche
decat incercarea, care se margineste numai la 200 versuri din cantul
I, facuta de Marele Vornic al Tarii Romanesti, Iordache Golescu 1) in
primele decenii ale veacului al XIX-lea. Desi Marele Vornic nimereste
pe alocurea versuri frumoase, totus in genere ritmul este schiop, iar
limba plina de expresii prozaice. Traducerea lui Aristia, publicata
la 1837, cu o inimoasä prefata a lui Eliade Radulescu, este cu mult
superioara; dar spre nenorocul lui, Aristia, in loc sa-si continue opera,
se infundä pe ardrile raTacite de italienizarea limbii ale lui Eliade Ità-
dulescu i, prelucrfindu-si traducerea in hexametri, o recta' la i868
intr'o liinbà irnpestritatà cu: Pedagerul divul Achille in loc de :
Ahil de picior ager, din prima traducere Achaei eycnemizi, illustri-
simul _later Vulcan, importune horrible "loie, pulchrigéna copilld, moth
mortifer, vorbe mordaci, celestele dome2) p. a.
A trebuit sà treacA aproape un veac de straduinte i framantari 3) p and
sa ajungem la traducerile din vremurile noastre ale lui G. Cosbuc (in en-
decasilabi) 4) §i ale d-lor C. Papacostea si G. Murnu, care prin alegerea
cuvintelor din graiul popular si a formelor arhaice din scrierile vechi a
creat limba plina de plasticitate, de pitoresc si de tinereasca vigoare,
care sa poatä evoch farmecul vietii patriarhale al poemelor homerice.
cunoscuta parodic a rasboiului troian Batrahomiomahia a
patruns in literatura noastra pe la inceputul veacului trecut. La 1816,
l) Reproduse de N. Banescu, Vieata ci scrierile .Marelui Vornic Iordache Golesc u
Valenii de Munte, 2910, pp. 289 ci urm. Cf. ai p 103.
2) Observatiunile d-lui N. Banescu din op. cit. p. 203 privesc, deci, editia din 1868.
3) Alte traduceri: Ion Barac in Albina Carpatilor, 1877, p. 102-117; Odysea V
Batrachomyomacizia, traducere in proza de J. Caragiani, Iasi, 2876; Sim. P. Si- V
mon, Homeru, Ratecirile lui Odysseu, poerna epico-traditionaria in 15 canturi, Hristian
N. Tapu, Omer, Odyseia, incercarea de traducere in exml?tru (cfintul IX) Focleni
902 (comunicat de 4. C. Papacostea), Blasiu, 188o; Christodul J. Suliotis, Iliada
Cartea I-a, tradusd i idnotatd, Braila, 1876.
1) Flacara, 2913, p 59, 114, 411-
www.digibuc.ro
6 N. CARTOJAN 6z
Koncz Iosif o traduce in versuri schioape, dupa versiunea ungu-

reasca a lui Csokonai Vitez Mihaly, sub titlul: Batrachomyomachia
lui Homerus. Bataje brastilor ku soaretsi intorsze dintej in verszur
ungurefti de Domnu Csokonaj A. Mihaly fi dupd jel in rumuneste de
Koncz Idszi in anul 1816, luna lui Iu liu1).
Cu mult inainte de aparitia primelor incercari de traducere ale
poemelor homerice in limba romana, stramosii nostri cunosteau mitul
troian prin o redactiune foarte raspandità in literatura noastra veche,
cunoscuta sub numele de istoria Troadei i care in unele puncte ne
infatiseazd amanunte diferite de cele cunoscute din poemele homerice.
Despre aceasta si altele similare ne vom ocuph in lucrarea de fata.
II. ISTORIA TROADEI

In afara de materialul epic transmis prin poemele homerice, s'au
mai pastrat in lumea greaca, prin ash numitii poeti ciclici, o suma de
traditii despre mitul troian, din care s'au alimentat in cursul veacu-
rilor logografii i istoricii, filozofii i retorii, gramaticii i comenta-
torii. Aceste traditii, elaborate si prelucrate necontenit din anticitatea
greaca pana in epoca alexandrina si in lumea romana, se aflä la baza
a doua vestite plasmuiri, Dictys si Dares, cari au avut un adânc rasunet
in lumea medievala a Occidentului si cari ciliar in secolul al XVII-lea
erau publicate in editii elegante cu comentarii de d-na Dacier, pentru
uzul Delfinului.
Sub numele lui Dares, pretinsul troian, care ar fi luat parte la lup-
tele de sub zidurile Troiei, ni s'a pastrat, precum se stie, intr'o latina
medievalà, plina de barbarisme, o povestire De excidio Troiae historia,
care incepe dela prima ciocnire a Grecilor argonauti cu Frigienii si
se incheie cu cucerirea i arderea Troiei. Opera, atribuità unui nume
troian, pomenit in Iliada (V, 9) vadeste tendinta de a infatish lumii
intr'o lumina simpatica soarta nenorocità a Troiei i vitejia eroilor salt.
Ephemeris belli Troiani, atribuita lui Dictys, pretinsul tovaras al lui
Idomeneu, regele Cretei, povesteste in 6 carp, intr'o latina' plind de
expresiuni arhaice din sec. al IV-lea: rdpirea Elenei, rasboiul troian,
4) Nic. Densusianu, Cercetdri istorice in arhivele fi bibliotecile Unglriei fi ale Tran-

silvaniei. Bucuresti, 1880 p. 117. Mai pe larg insä in Dr. Siegescu J6zsef, A rongdn
hslyesirds tärténete, Budapest, 1906, unde se dau i extracte p. 127-140.
www.digibuc.ro
intoarcerea in patrie a eroilor greci i nenorocirile ce i-au pandit

in dminurile lor. Dictys cretanul, care pretinde a povesti faptele la
cari a fost martor ocular sau pe care le-a auzit din gura lui Menelau,
Ulise i Neoptolem, este insufletit de ngzuinta de a intunech gloria
lui Achile i Ulise si de a o concentra asupra lui Pa lamed si Ajax Te-
lamonius, eroii cretani.
Amandoug aceste plgsmuiri, cari se reazimg pe o traditie diferità
de cea homeric i cari se caracterizeazg prin excluderea interventiei
divine din luptele intre muritori, sunt precedate, dupg cum se stie,
de ate o scrisoare menitg. sà serveascg de prefatà i sg explice origina
lor. Opera lui Dares este insotitg de o presupusg scrisoare a lui Cor-
nelius Nepos dtre Salustius Crispus, in care cel dintaiu atestg cg,
descoperind in timpul petrecerii sale la Atena, istoria lui Dares Phry-
gius,scrisg chiar de mana acestuia, a tradus-o in limba latin, pentru
ca sg se cunoascg adevarul, intrucat Dares a fost contimporan cu
evenimentele si a luat parte la rásboiu.
Opera lui Dictys este insotitg si ea de o scrisoare a lui L. Septimus,
in care acesta povesteste cg istoria ar fi fost scrisg cu litere feniciene
de cgtre cretanul Dictys, care a lgsat cu limbg de moarte ca sg-i fie
asezatä in mormint; d mult timp dupg aceasta niste pästori ar fi
gdsit opera in ruinele mormantului lui Dictys, ar fi dus-o la Eupraxil,
stgpanul locului; cà acesta transpunand-o in litere atice a trimis-o
la Roma impgratului Nero si cg in sfarsit, din ngzuinta de a se afla
cum s'au petrecut lucrurile in realitate, iar nu cum le povesteste
FIomer care a pus pe zei sg se lupte cu oamenii, el, L. Septimus, o
traduce in limba lating.
Chestiunea dacá aceste doug ngscociri naive au fost plásmuite in
literatura gread si au trecut apoi in Occidentul latin, sau dacg dim-
potrivg punctul lor de plecare trebueste cgutat in cuprinsul literaturii
latine, a dat nastere unei lungi serii de controverse, care au inceput
din secolul al XVII-lea si care abia in zilele noastre se pare cg. au ajuns
la capgt, cel putin pentru Dictys.Dupg discirtiuni indelungate, la care au
luat parte invgtati ca Dunger, Joly, Meister, Patje, Havet, Wagener,
Haupt, Momsen, Wilamowitz, Collilieux, Greif, Noack, Patzig, Ed.
Griffin s. a.1), s'a ajuns la concluzia cä la baza lui Dictys latin trebueste
Pentru studiile intreprinse asupra acestor doul texte vezi excelentul rezurnat
al lui Leopold Constans, Le roman de Troie par Benolt de Sainte-Maure (Société des
anciens textes francais), vol. VI (Paris, rgrz), p. 192-264.
www.digibuc.ro
8 N. CARTOJAN 64
adrnis un original grecesc, care s'a resfrânt si in cronografele bizantine

incep And cu Malalas din secolul al VI-lea. Existenta unui original
grecesc ceruta prin unele coincidence surprinzatoare dintre textui
latin si cronografele bizantine a dobAndit o siguranta deplina inanul
i9o7, and englezii Grenfell, Hunt si Goodspied au descoperit la
Tebtunis, in Egipt, un papirus, continand un fragment grecesc
care corespunde cu 7 capitole din cartea a IV-a a textului latin. Pa-
pirusul dateaza, dupà editori, dela inceputul secolului al II-lea d. Chr.;
dar el este o copie dupa un original a carui alcatuire trebueste asezata
in secolul al II-lea, clack' nu chiar la sfirsitul primului veac.
Aceasta redactiune greaca a trecut apoi in Occident, a fost tradusa
in limba latina si se afla alaturi de Dictys la baza mai tuturor prelu-
crarilor despre mitul troian atat in limba latina Oat si in limbile
romanice si germanice 1). 0 asemenea prelucrare alcatuitä probabil
in Italia sau in Ungaria catolica si latina s'a resfrânt, dui:4 cum
vom vedeh in capitolul urmator, in literatura s'arbeasca. Lea mai de
searna plasmuire a materialului lui Dictys si Dares este insa epopeea
truverului normand din sec. XH-lea, Benoit de Sainte-Maure, care a
folosit insl si alte isvoare 2). Aceasta opera a avut un adânc fa-
sunet in epoca ei, fiind tradusa si prelucrata in toate Wile Occiden-
tului. Prin Dictys si Dares, prin Benoit si prin prelucrarile acestora,
materia epica troiana s'a raspAndit in toate clasele sociale si a avut
o influenta deosebità si in arta medievald. In veacul al XI-lea, con-
tesa Ade la, fica lui Guillaume Cuceritorul, avea tapiseria brodata
en scene din istoria Troei; iar mai tArziu prelati rafinati isi zu-
graveau apartamentele cu scene din Benoit 3).
In Orient, redactiunea greceascd a lui Dictys a fost prelucratil
intr'o redactiune bizantina, care la rândul ei a imprumutat alaturi de
Dictys materialul pentru plasmuirile istorei Troadei din cronogra-
fele lui Malalas, Ioan de Antiohia, Kedrenos, s. a. Din aceste crono-
grafe istoria Troadei, prescurtata in unele parti, amplificata cu remi-
niscence din Homer intr'altele, a intrat in compilaciile de cronografe
8) H. Dunger, Die Sage vom trojanischen Kriege, Leipzig, 1869. W. Greif, Die
mittelalterlichen Bearbeitungen der Trojanersage, Marburg 1896.
2) Leopold Constans, op. cit. VI, p. 192 qi urm; Gustav Brockstedt, Benoit de
St.-Maure und seine Quellen, Kid, 1923.
8) G. L. Hamilton in Rumania XLII (x913), pag. 584; A. Thomas, ibidem,
pag. 83.
www.digibuc.ro
6_5 LEGENDELE TROADEI IN LITERATURA VECHE ROMANEASCA 9
in greaca moderna care, dupà cum vom vedea la locul sau,au raspandit
in literatura noastra mitul troian.
V ersiunile pulalicate. Dintre toate legendele populare cari au cir-
eulat in literatura noastra veche, istoria Troadei a avut norocul sa
atraga mai de aproape atentia istoricilor literari. Textul ei a fost pu-
blicat de mai multe ori in diferite rastimpuri, iar in cautarea surselor
din care decurge, s'au straduit sal aduca partea lor de contributie, ala-
turi de istoricii nostri literari Si invatatii straini. In anul trecut chiar,
d-1 Leca Morariu a publicat dupd un nou ms. o versiune necorn-
pieta' (lipsesc foile dela inceput si dela sfarsit), copiata in Cernauti,
la 1796, de catre Const. Popovici, clinic in anul al V-lea. Autorul se insala.'
in prefata, and crede ca «Rasboiul Troadei din Codicele C. Popovici
se infatiseaza in chip prea pretios#, caci ar fi «primul text de felul acesta
publicat In romaneste». D-1 Leca Morariu a scapat din vedere versiunea
cu mult mai veche, din 1748, copiata in satul Hundorf din Ardeal,
de catre «gramaticul* Mateiu Voileanu, versiune publicata la Sibiiu,
in 1891, de catre un stränepot al gramaticului1). In afard de aceste douà
versiuni: Matei Voileanu (1748) si C. Popovici (1796), o a treia, extrasä
dintr'un crcnograf, a fost publicata in traducere germanl de catre
d-1 Dr. M. Gaster, acum treizeci de ani 9.
Cereetári asupra originalului. Problema privitoare la sursa din care
decurge redactiunea romaneasca a Istoriei Troadei a fost pusa pentru
intaias data de Gaster in introducerea cu care insoteste textul pu-
blicat. D-sa, desi admite un prototip bizantin, totus intre acesta ai
traducerea romaneasca presupune ca a existat o redactiune sarbeasca,
caci numele propriu Paris din redactiunea romaneascl (pentru gre-
cescul Hciptc] corespunde slavonescului Parij : «Die Form der
Eigennamen, wie Parisch oder Odisef, wiederum lassen schwerlich
ein reines griechisches Original vermuten. Odisef liesse sich noch aus
der spätgriechischen Aussprache des Diphtongen ev erklären, aber
woher Parisch, wenn nicht an die slavische Form Parii gedacht wer-
den soll ?* (Cf. si L. Morariu p. 26). Gaster nu a putut gasi insa
prototipul versiunii romanesti in literaturile slave, deoarece textele
Codicele Mateiu Voileanu... publicate de Mateiu Voileanu, asesor consistorial, v
Sibiiu, Tipariul tipografiei Itrhidiecesane, 1891, pp. 25-44.
2) Byzantinische Zeitschrift, III (1894), P. 528-552.
www.digibuc.ro
10 N. CARTOJAN 66
slave, cunoscute pal-là la el, se deosebiau fundamental de redactia

ro m anea sea..
Cercetarile pentru aflarea originalului dela care deriva redactiunea
româneasca a legendei Troadei au fost continuate de Karl Praechter
in (iDas Original der rumanischen Troia» in Byzant. Zeitschr. IV,
1895, 519-546 si de W. Istrin in Oeitrage zur griechisch-slavischen
Chronographie» in Archly fiir slavischePhilologie, .XV II, 1895, 416 429,
dar nici unul nici altul nu ajung la rezultate definitive. Praechter
crede a vedea prototipul legendei romanesti intr'un cronograf grecesc
pastrat in biblioteca din Berna, care parafrazeaza cronica lui Manasses;
dar versiunea romaneasca, publicata de Gaster se deosebeste de pa-
sajul respectiv din cod. Bern. prin omisiuni si mai multe adausuri
imprumutate din Kedrenos, Malalas, Homer si alte izvoare necunos-
cute. Istrin crede insa ca prototipul din care decurge, printr'un inter-
mediar slay, versiunea romaneasca a istoriei Troadei este redactia
greaca a cronografului no. 6oi, copiata in 1570 si pastrata in mana-
stirea Vatoped din Athos. Acest cronograf, studiat de Istrin, contine
o parafrazare a lui Manasses, amplificat prin imprumuturi din Kedre-
nos si dintr'un izvor necunoscut. In acest cronograf se afM i pasajul
cu filozoful Palamed, prietenul lui Ahile, care a izvodit slovele elinesti
Acesta < Palamed > au aflat 17 slove in carte elineasca, adica a, 13, 7,
Z, s, x, i, , p, v, o, r, e, a, r, oy, iarä alt filosof anume: Cadm au
isvodit trii slove: i, 9), x, iara alt filosof Simonidu au isvodit doao slove
x, co; alt filosof anume Epiharm au isvodit trii slove 3, tp, e i s'au facut
de toate 24 carele sta de treaba in carte elineascb.
Dupà acest pasaj nrmeaza in versiunea romaneasca un adaus foarte
important care lipseste din redactiunea cronografului grecesc i anume:
#iarà alte slove ce sant mai multe in carte sarbeasca le-au izvodit Kiril dela
Palestina, cand i-au zis ingerul sa marga in tam. Bulgarilor precum spune
istorie».
Cativa ani dupà aceasta i Istrin 1) i Praechter revin asupra parerii
lor, sustinand cà orginalul versiunii romanesti trebueste cautat in-
tr'un cronograf din familia Dorotheiu de Monembasia, care, dupa
Praechter, are la baza sa o parafrazare in prozä a lui Manasses
') Jurn. Minist. de Instr. rus, 1896 Noemvrie, (la fine) p. i 12. OTHera
Romarignposamiaro aa rpammy...
www.digibuc.ro
67 LEGENDELE TROADEI IN LITERATURA VECHE ROMANEASCA II
prelucrata in greaca vulgaral cu amplificari din Theofan, Kedrenos si

altii 1). In orice caz insa, intre cronograful grecesc i versiunea roma-
neasca amandoi admit un intermediar slay.
Incercgri de datare §i localizare a traducerii. Parerea ca istoria Tro-

adei a fost tradusa din limba sarba a fost admisal de toti istoricii
nostri literari 2).
In ce priveste epoca traducerii, d-1 Iorga, revenind in anul trecut 3)
asupra unei pareri mai vechi 4) i intemeindu-se pe asernanarea dintre
stilul istoriei Troadei cu al traducerii lui Herodot, aseaza cu drept
si prototipul traducerii aceleia in intaia jumatate a secolului al XVII-lea.
In chestiunea localizarii traducerii, d-1 Iorga, pornind dela forme ca
Parij, presupune cà traducatorul ar fi un ardelean; d-1 Bogrea, in-
temeindu-se pe cuvfintul «hiukb, localizeaza traducerea in Moldova.
In randurile ce urmeazä voiu cauth sä dovedesc mai intaiu Ca ver-
siunile istoriei Troadei, publicate de Voileanu, Gaster i Leca Morariu,
precum i alte cateva inedite i nesemnalate din Biblioteca Academiei
Romane, decurg dintr'un acelas prototip, care a fost tradus pe la mij -
ocul secolului al XVII-lea in Moldova, nu din usarbeste», ci din gre-
ceste i apoi ea, in afara de aceasta redactiune, au mai circulat in lite-
ratura veche romaneasca i alte legende, dintre care una se leaga de
literatura medievala a Occidentului.
III. ORIGINALUL REDACTIUNILOR

DIN CRONOGRAFE
Redactiunea romaneascA i redactiunile sud-slave. Originalul le-
gendei troiane, cunoscuta din textul publicat de Voileanu, Gaster
Leca Morariu, a fost cautat in cuprinsul literaturilor sud-slave fara
sa fi fost insa gasit pana acum. In literaturile sud-slave se cunosc
numai trei redactiuni independente ale istoriei Troadei.
1) K. Praechter, Byzantinische Zeitschrift, VIII (1899), P. 328 9i urm.; 343.
2) N. Iorga, Faze sufletegi si cdrti reprezentative la Romani... Analele Academiei
Romane, Tom XXXVIII Mem. Sect. ist., p. 572; Sextil Puscariu, Istoria literaturii
romdne. Epoca veche, I, Sibiiu, 1921, p. 75; Leca Morariu, Istoria Troadei, Cernauti,
1924; V. Bogrea, Daco-Romania, III. p. 865.
8) Revista istoricd, 1924, p. 152.
4) Faze sufletefti i cdrti reprezentative, p. 572, data traducerea <cin aceea§ epocä de
pasiune pentru vitejii ci fapte marie (a lui Mihaiu-Viteazul).
www.digibuc.ro
12 N. CARTOJAN 68
0 prima redactiune slava' 1), a fast tradusa In partile Croatiei 2),

de uncle a patruns pevremea tarului Ioan Alexandru in Bulgaria. Ea de-
curge dintr'un izvor occidental, care a fost utilisat si in alte prelucrari
precum: Konrad de Wiirzburg, Pedro Nufiez Delgado (Cronica Tro-
jana), Simon Capra aurea, Batayle of Troye i TrOjumanna saga 3).
Aceasta redactiune, care a avut o circulatie mai intensa in cuprinsul
literaturilor sud-slave, se deosebeste fundamental de textul romanesc
cunoscut. Legenda slava, incepe cu o serie de episoade privitoare la
fapte anterioare rasboiului troian, cari lipsesc din redactiunea romd-
neasca, precum: zidirea cetatilor frigiene i genealogia regilor 'Ana
la ridicarea Troiei; nunta lui Peleu, cu marul discordiei i judecata
lui Paris; zidirea Troiei de catre Priam cu ajutorul a doi diavoli ai
pamfintului (ARA Anasona SEMIl4i1): Tebug (Phoebug) i Neptenabug
(Neptun). Legenda rornaneasca incepe insa cu Priam Ecavia i nas-
terea lui Alexandru, in urma visului fatal. Dar 0 dead inainte redac-
tiunea romfineasca difera de cea slava, caci aceasta din urma cuprinde
o multime de episoade cari lipsesc din prima, ca de pilda: jocurile
sglobii ale lui Paris pe langa turmele pastorului; dragostea lui cu
Oineug3 (§ II) ; prefacerea lui Ulise ca e nebun, spre a scaph de rasboiu,
gi dejucarea lui; uciderea cerboaicei consacrate Dianei (in textul
1) A fost pub oath' dupá msse diferite de: Fr. Mikla i6 versiune medio-bulgara
ei traducere latin6 in Starine, III (1871), p. r56: Trojanska pri6a; fragmente
dupä un ms. din sec. XV croat, cu caractere glagolitice de JagiC: Primjeri star. hrv.
jezika, 1866, II, pp. 18o-184; dup'a un alt ms. croat complet de Jagi6 in Prilozi k
historij knifrievnosti naroda hrvatskoga i srbskoga, Arkiv za povjest. jugoslav. (IX.
1868, pp. 121-135 Dupä versiunea din Cod. Vatican de Dr. P. T. Gudev in C6013-
HMO, aa Hapopm ymoTaopemasi, Hayxa 14 ICHHHCHHHH. VI (1891) p. 345-357.
Versiunea ruseascl din sec. XVII-lea: Pyp n, Ogepwrs, nirrepaTypaoii acropiti
CrapHHH131311, HOBICTeri H caaamm pyccinum, 1891. (w), cl 345-357.
2) M. Murko, Geschichte der ölteren Sudslavischen Litteratur, 131 . JagiC a propus:
Bosnia sau Nordul Dalmatiei. 4rchiv für slay. Phil., II, 24-25; cf. pentru dovezi ci:
3) A. Wesselofsky: Die altslavische Erzahlung vom Tro anischen Krieg in Archiv
far slav. Phil., X (1887), PP. 27-42. 3); 1437, acTepia pomaaa 11 nowbcrn p. 1888, p. 25
i urm. (dare de seaml: Romania XVIII, p. 3030 urm.); Nathaniel Edward Griffin,
Dares und Diktys an introduction to the study of medieval versions of the story of Troy,
Baltimore, 1907 (nu am putut-o aflà). B. Coney, in C6opaam1 ea HapogHa mono-
pemisf, Hayga 14 Emnimmia, Sofia, 1892, VII, P. 224-244, admite cá originalul a
putut veni ci din Ungaria; Prof. Dr. Milo5 Weingart Byzantské .Kroniky v literatufe
cfrktvneslovanski, Bratislava, 5922, I. p. 173-4, in legatued cu cronograful lui Ma-
nasscs in literatura slava.
www.digibuc.ro
69. LEGENDELE TROADEI IN LITERATURA VECHE ROMANEASCk 13
slay: *EMU& POMMAA); sfatul preotului Calchas i sacrificarea An-

tigonei (Cvetana); imputarile OineuLi catre Paris si Elena (V);
vicleniile lui Ulise pentru a aduce pe Ahile in rasboiu (VII); cearta
lui Ahile cu Agamemnon pentru Briseida; fabricarea altor arme
pentru Achile de catre Vulcan cu ajutorul a 300 de diavoli mici
T. thlitkl-rik AikRoirb.); plecarea lui Priam, travestit In haine de can-
taret la cortul. lui Ahile si induiosarea lui Ahile, care aduce in
Troia, pe umerii lui, trupul lui Hector (IX); disputa lui Ulisse ei
Ajax pentru armele lui Achile i. sinuciderea lui Ajax (X).
La, randul ei, redactiunea romaneasca cuprinde amanunte ce nu
se gasesc in redactiunea slava, ca bunloarl: cearta lui Paris cu fratele
sau, uciderea acestuia i fuga in Grecia (Leca Morariu, p. 41, § 3),
poposirea lui Paris si a Elenei la capistea lui Lracliu i izgonirea lor
din Egipt de catre imparatul Protea (pp. 43-44); cartile trimise de
Tindareu, Meneleu i Clitemnestra atre Elena, la :Troia (p. 46 f.
91 r.); infruntarea imparatilor i domnilor eleni de catre Elena (p.
49 f. 92 v.); uciderea lui Palamed prin viclenia lui Odisevs i retragerea
lui Ahile din lupta (L 51-2); ajutorul trimis lui Priam de atre Tain,
imparatul Indiei i lupta lui Memn cu Grecii (p. 58); aducerea lui
Pirus in tabara greceascl (p. 61).
Dar si in nararea faptelor comune, ambele redactiuni infatiseaza
divergente insemnate. De exemplu: rapirea Elenei. In redactiunea
romaneasca se povesteste c Menelau, intelegand el Alexandru Paris
este «fecior lui Priam imparat», 11 primeste cu cinste i, and imparatul,
din pleaca la «Crit, unde era, boziul lui Dios, ... au invatat pre im-
parateasa lui sa OA de grija lui Alexandru Parij si a oarnenilor lui
sa nu le lipsiasca de ce le va trebui, Rana va veni el». In lipsa lui Me-
nelau, Alexandru si Elena, gasind prilejui a-ei marturisi dragostea
unul altuia, se inteleg si fug. IJI textul slay, Alexandru sosind la curtea
1) Nimfa Oenone pe care o indragise Paris in vieata sa de pastor. Sursa indepartata
este Ovidiu,: Eroida V-a. Eroidele au fost traduse, precum sa tie, in limba franceza
in sec. XIII (cf. Leopold Constans, Romania, XLIII (19x4), p. 176-198); si in ita-
liana (cf. E. Gorra in op. tit si mai ales Egidio Bellovini, Note sulle traduzioni italiene
delle (tEroidi* d'Ovidio anteriori al rinascimento, Torino, 1900 si L. Constans, Romania,
5914, Appendice, p. 194), Episodul a fost apoi introdus in versiunile mitului troian
precurn: intr'o versiune venetiana din sec. al XIV-lea a textului lui Guido delle Col-
lona, intr'o poema in versuri (Gnra, op. cit., p. 186-187, 297, 321, 324, 532); in
eFiorito lui, Armannino Giudice. Pe o asemenea versiune se. reazima dupà cum crede
Wesselofsky episodul din redactia, slava.
www.digibuc.ro
54 N. CARTOJAN 70
lui Menelau, ii spune ca nu a venit sa-1 serveasca pentru -aur ç1 argint,

ci ca sa vada cum sun t oaspetele (CKstk).1a curtea lui. Dupg ce Me-
nelau 1-a poftit la masa si au baut irnpreuna cu regina Elena, yin rosu
dinteacelas pahar, Alexandru scrie pe servet alb (HA 6*A0A/Vh 01(6001r-
C*) cu yin rosu, in litere, pe cari numai Elena le cunosteh: Eleno,
iubeste-ma, te voiu iubi. Zadarnic 11 satusete Elena- sä renunte la ea,
caci 11 va pierde Menelau and va prinde de veste; el ii raspunde ca
n'a venit sa serveasca pentru aur i margaritar, caci palatul troian
are mai mult aur i argint cleat toate stapanirile grecesti; ci plata
serviciilor lui va fi ea, si ca mai curand va suferi sa fie chinuit pentru
ea, cleat sa se chinuiasca singur pentru frumusetea ei. Chid apoi Me-
nelau Ii strange armata sa spre a pleca in tinuturile pelasgice, Ale-
xandru Paris se preface bolnav si Ii spune ca indata ce se va in-
sanatosi, 11 va urrna. In lipsa lui insa, Paris, poruncind alor sai ca sl-i
pregateasca o corabie, rapeste pe Elena tocmai and aceasta iesise
in oras, cu fecioarele dela curtea ei.
Cred cà detaliile, date mai sus, sunt suficiente pentru a invederà
ca intre a doua redactiune slava i intre redactiunea româneasca nu
se poate stabili nici o legatura. La aceasta mai adaugam divergentele
de nume proprii. Pe and redactiunea slava infatiseaza numele proprii
(derivate dupà cum a al-kat Wesselofssky din prototiperomanice)1), intr'o
formd slavizatd. Prèjamug, Parig sau Para sau Fari, Acileg; Mene-
laug, Iacupa, Iiici, Cagtandra, Policgeda, Polinegterb etc.; redac-
tiunea romaneasca, dupà cum vom vedeh mai jos, pastreaza numele,
afara de unul singur, in forma greceasca.
A doua redactiune slava 2), plasmuità dupa toate probabilitatile in
sec. al XIV-lea unii istorici Ifterari cred ca chiar pe parnantul
Bulgariei se indeparteaza si mai mult de versiunea romaneasca a
istoriei Troadei, publicata pada acum. Redactiunea slava nu a pastrat
Archiv f. slay. Phil. X p. 4o-4x.
2) S'a publicat pentru Intâia data, dupà un ms. medio-bulgar de pe la sfaqitul
sec. al XVI-Iea sau inceputul sec. XVII-lea de P. A. Syrku (cu traducere latina de V.
Jagie) in Archiv far slav. Philologie, VII (1884), pp. 81-87. S'a republicat dupa un
text dintr'un sbornic, cu recenzie sarbeasca, apartinand sec. al XV-Iea de W. Mo-
Euljskij in Archiv für slab. Philogie, XV (5892), pp. 371-380 (Zur mittelalterlichen Er-
zdhlungsliteratur bei den Südslaven). 0 versiune deosebita dintr'un codice din sec.
XV-XVI cu redactie Ad* gasit la Veles in Macedonia, asupra caruia imi atrage
atentia d-1 St. Romansky, in B. Coney, OITHCI, Ha enaHHHcHHTe imiconHcH B CO-
43RACRaTa Hapoima 1146.nnoTexa, S f __, 1923, Q. I80I81.
www.digibuc.ro
din tema clasicä a mitului troian cleat catevh reminiscente : visul

Hecubei (atribuit aci lui Paris), parasirea lui Paris in pustiu i hranirea_
lui de catre o cerboaica, rapirea Elenei, cucerirea i daramarea Troiei
prin ajutorul calului de arama. Pe aceasta tema insa s'au altoit o mul-
time de elemente si motive disparate din legendele antice, din epo-
pea bizantina Digenis Akritas, din Varlaam i Ioasaf, din ciclul le-
gendelor solomoniace, din legenda bizantina despre Fv22.6 s. a. 1).
Ash de pilda, primul copil nascut lui Priam (care in aceasta reda-
tiune se numeste cars Amorb), dupà visul fatal, este o fag pe care
imparatul o inchide intr'un turn cu poruncà strasnica, ca copilul sa
nu aucla nici un cuvant omenesc si sa nu vada nimic. Acolo traeste
fata pana la varsta de 15 ani, and, indreptandu-se in fiecare diminezta
spre rasaritul soarelui, spunea cuvinte intr'o limba neinteleasa. Regele,
cuprins de adanca mirare, aduna oameni din toate «limbile» trimite
sub turn ca sà asculte. Acestia, prinzand cuvintele spuse de fata gi
cautand a descifra sensul lor, se lamuresc ca este o rugaciune catre
Dumnezeu:#Doamne nu-i socoti ca pacat; este nebun si nu stie ce
face. Cine poate sá inteleaga vointele divine ? Visul se refera la fratele
meu, care se afla inca in pantecele mamei». Catva timp dupa aceasta,
imparateasa naste un copil, care, ca in legenda troiana, este aruncat
in pustiu, unde este hranit de o ursoaica. Fata este scoasa apoi din turn
si numità Magduna, care in limba siriaca inseamnä inteleapta. Inteo
zi, pe and se afla la fereastra palatului, zareste,calatorind pe mare
la douà stadii departare de tärm, un tanar pe care-1 arata tatalui sau,
spunand ca acela trebuie sa fie sotul ei. Tatal trimite intru intam-
pinarea calatorului i afla Ca este Sultanul Saracenilor i ca vantura
marile in cautarea unei sotii frumoase i intelepte,pe care a vazut-o
in vis. Fiind adusa Magduna, Sultanul recunoaste in ea fecioara vi-
sata si o ia in casatorie.
Episodul rapirii Elenii cuprinde si el ingrediente din ciclul legen-
delor solomoniace. Alexandru porunceste magilor sai sa cutreere lumea
si sa-i gaseascà femeia cea mai frumoasa si mai inteleapta. Acestia
o gasesc la curtea imparatului Amoreei i, dupà cererea lui Alexandru,
prin puterea vrajilor, ei fac ca cei doi eroi sa se vada 2 ani dearandul
1) Asupra izvoarelor acestei legende cf. V. Jagie. in Archiv f. slay. Phil., VII, p.
78; Reinhold Köhler, ibidem, p. 88 nota 1; MoCuljsky, Arch. f. slay. Phil., XV p. 375;
A. Wesselofsky, Hsi, ucTophi pomma H =ACTH. I, 4.4o; II, 8, 6o.
www.digibuc.ro
26 N CARTOMM 72
in vis 4 sä se indrageasca. Alexandru, travestit intr'un negutator

bogat, pleacl cu o corabie spre Amoreea, incarcat de daruri; ajunge
la liman; 0, dupl & sapamani, cei doi indragostiti fug la Troada. La
intrarea lor In cetate, un cutremur de pamant face pe regele Amor
sà presima c visul fatal se va Implinh Urmeaza, apoi expeditia im--
potriva Troiei, cucerirea i daramarea cetatii prin mijlocirea calului
de aramä a carui nascocire este. atribuita aci lui Palmid (Palamed).
Inchcierea difera insa cu totul de mitul. troian. Dupa daramarea
Troiei, Alexandru fuge la cumnatut sau, Sultanul Saracinilor i, cu
ajutorul acestuia, nimiceste pe imparatii. dim Chonaan, Mesopotamia
si Haldeea (care aci tin locul imparatilor greci), pe imparatul Amoreei
gi pe fratele sau i, la sfirsit, cand vede cat prapad s'a facut de pe urma
unei femei 130 de cetati distruse, 19 imparati ucisi ei toata armata
nimicità, Alexandru taie capul femeiei blestemate i o arunca in mare.
Daca la cele de mai sus adaugam ca numele eroilor troiani sunt
cu totul schimbate, cà Menelau, se numeste Sion, ca Agamenon Joe>:
Priam = Amor (ca un erou din Digenis Akritas), Elena =, Egyluda
sau Gyluda, atunci se va intelege 0 mai bine cata departare este intre
a doua versiune slavä i versiunile romanesti publicate.
Totus aceasta, de a doua redactiune slava a legendei troiane a fost
cunoscuta la noi, daca nu in traducerea romaneasca, in orice caz in
original slay. Manuscriptul medio-bulgar, dela sfarsitul sec. XVI sau
inceputul sec. al XVII-lea, s'a gasit in manastirea Mihaiu-Voda din
Bucuresti (dela Arhivele Statului), cuprins in sbornicul dupà care a
publicat Hasdeu versiunea slava a vietii lui Avraam: cnoso W atwria
.11 W ClIaMplaTH ANIAAMOIrk KAKW npium apprreith, 111131i1TH AOIrWM, WO,
in «Cuvente den Batrani», Id. (p. 189).
Nu cunoastem nici o versiune romaneasca a acestei curioase le-
gende troiane, dar legenda a trebuit sa fi fost macar in forma slava
destub de cunoscutd lanoi, caci sub influenta ei, copistii.unor rnanuscrip-
te romanesti de Alexandrie doug din Bucovina 2), unul din Munte-
nia3)au inlocuitnumele lui Menelau prin Sion, al Elenei prin Egulida.
') Numele acestea se gasesc *i in Biblie.

2) Ms. 1296 B. A. R.., copiat de dascalul George in man4stirea Putnii la 1781
Februarie 22 (f. 132 v.); ms. 4646 din 2788 (Egulida are acl forrnele: tooled, lglada),
3) Ms. 270 B. A. R., copiat de Ionita Giurescu ologolatu din sarafia judevului Pra-
hova la, anul 1799 Februarie. Pentru toate vezi N. Cartojan, Alexandria in litera-
V aura rornt2neascd. Noui contribuii, Bucure.gti, 2922, p. 7, & j x.
www.digibuc.ro
.73 LEGENDELE TROADEI IN LITERATURA VECHE ROMANEASCA 17
In afara de cele douà legende de sine statatoare de care ne-am ocupat

mai sus, se mai cunosc in literaturile sud-slave catevA versiuni incor-
porate in cronografele lui Hamartol, Malalas, Manasses s. a. crono-
grafe traduse din greceste. Textul românesc se apropie inteadevar
mai mult de versiunea slava a lui Manasses, care dealtfel se resfrange
inteo forma prescurtata si in cronograful lui Moxa. Totus nici ver-
siunea slava a lui Manasses nu poate fi asezata la baza textului nostru.
Versiunile romanesti infatiseaza fata de Manasses, in forma slava, o
redactiune mai desvoltatä. Din versiunea slava a lui Manasses, lipsesc
unele incidente ale versiunii romanesti precum inventiunea literilor
de catre Pa lamed, iar din evenimentele post-homerice Manasses nu
pomeneste deck uciderea lui Agamemnon si rasbunarea lui Orest;
pe and versiunea romaneasca povesteste sarsitul tragic al tuturor
eroilor greci. La aceasta mai adaugam ca in textul slay al lui Manasses
unele nume grecesti sunt corupte: ALiH (Moxa: Darie pentru Tin-
dareu); AHKCfC (Moxa: Discos pentru Odiseos); Gana ThL (pentru Sala-
mina 2).
Cercetarea noastra indreptata spre domeniul literaturilor Sud-slave
ne-a dus dar la concluzia cä cele douà versiuni slave, care au circulat
independent ca opere de sine statatoare, se dcosebesc fundamental
de redactiunea romaneasca. Numai redactiunea cronografului lui Ma-
nasses s'ar apropia intrucatva de legenda româneasca, fara sa se
poata stabili insa vreo filiatiune intre ele. Nu ar fi fost exclusa posi-
bilitatea ca la temelia textului romanesc sl se afle un original slay
desprins dintr'o cronica pierduta; este insa inteadevar curios ca. de
30 de ani acest original nu a putut fi Inca descoperit. Numele propriu
Paris, cu variantele sale din redactiunea romaneascd, se regäseste in
adevar in prima legendl slava analizata de noi mai sus si
intr'aceea; in celelalte nu ; dar prezenta acestui nume, sub forma
numai
sa slava, in redactia romaneasca se poate explich i pe altà cale.

1) Murko Geschichte der illteren Sudslavischen Literaturen p. 77, 129. Aceste cro-
nografe au patruns si in literatura rusa cf. V. A. Keltuiala, Kypcm, HcTopill pyccgoil
JurrepaTypbl, I, Hcropis gpermefi pyccgori narreparypar, ed. II, St.-Petersburg, 1913,
p. 291-295 . Despre aceste hronografe in lit. veche slava mai pe larg Prof. Dr. Milog
Weingart: Byzantské kroniky v literatuie cirkevngslovanske, Bratislava, I pp. 18,
160 II, 1, (1923), p. 5.
2) Textul slay al lui Manasses in Cronica lui Constantin Manasses, traducere medio-
bulgard fdcutd pe la 1350... de I. Bogdan cu o prefatd de Prof. I. Bianu, Bucuresti,
1922, p. 36-45.
6 A. R. Monorile Secgunii Literare. Seria III. Tom. III.
www.digibuc.ro
18 N. CARTOJAN 74
Numele Parij, cu variantele: Faref, Farij, se regaseste si in romanul lui

Alexandru cel Mare, unde corespunde formei sarbesti PariA 1). Ale-
xandria s'a tradus, precum am aratat intr'o altà lucrare, prin a doua ju-
matate a sec. al XVI-lea in Ardeal 2). In veacul al XVII-lea era destul
de raspanditä in toate straturile societatii noastre. Nu este deci exclus
ca numele Parij sa fi fost raspandit i sa fi devenit familiar cartura-
rilor nostri din sec. al XVII-lea, prin mijlocirea Alexandriei. In acest
caz, el singur nu poate indica numaidecat un original slay, mai ales
ca in unele versiuni ale istoriei Troadei se gasesc i celelalte forme
obisnuite in textele Alexandriei: Farij.
Pentru ca din numele proprii ale istoriei Troadei sà se poata scoate
o concluzie trainica, trebuesc luate in considerare, nu unul singur,
ci toate. Exceptand insa pe Par4, Farij, toate celelalte nume proprii
pastreaza forma greacl corespunzatoare, dupa cum se poate vedea
din tabloul de mai jos:
Textele romAnesti Textele grecesti
Priam G. § i. V. 26 14(ayog
Laomedont G. 1. V. Lameodont 26 Yii); Aaogg&nrcoc
Ecavia G. 1. Ecavie M. V. 26 vExcifin
Kiseu G. 1. Chisiu V. 26 Ktostis
Manelau G. 9. Minaleu M. V. Maneleu 26 Mavi)aog
Elena G. V. 27; Elena si Ileana M. 46 si 49. EZévri
Proteea G. 6. Protisdu. V. Proteia 28 17 ecoria
Sidon M. Sindona G. 6. V. Sildona 29 tacI5va
Troada G. 1. V. 26 Tewdâce
Tindareu G. 9. V. Tildareu 29 TvAageog
Agamemnon G. ii. V. 31. Agaminon G. II M. 'Ayagépvcov
Crit, Critu G. 5. V. 27 Ke4-rn
Odiseo G, II; V. 30; Odisei M. 50 Odisdi '0 buaccei5g
Kinovic M. 43 Kavcofloajv
Iraclie G. 6 Iracliu M. 43. Iracleu V. 28 eax),fig
Clitemnestra G. ri. Clitemnistra V. 3o; Cliministra M.46 K2vractiv4arc,a
1) Cf. N. Cartojan, Alexandria in literatura ronulneascci, Noui contributii (Studiu

si text), Bucuresti, 1922, p. 1 o.
2) Alexandria in literatura romdneascd, Bucuresti, 1910. Atrag si ac I atentia cà
lucrarea din 1922 nu este, precum s'a afirmat de unii recensenti, editia II-a a stu_
diului din 1910, ci este 0 lucrare cu totul independentii.
www.digibuc.ro
75 LEGENDELE TROADEI IN LITERATURA VECHE ROMANEASCA rg
Textele romarie§ti Textele grece§ti

Mizivtra G. Tz Mazaftra G. Mezavtra M. 42. Ma-
zothres V. 27; Mazitra 30 Mv CliaOctic
Evropa G. 12. Europa V. 30 Ei3057rn
Finikiia G. 6 M. 43. V. 28 Ocarixri
Athina G. 12. V. 30; Atina M. 47 ' Ax9fivett
Theta lia G. 12. V. 30; Fitalia M. 47 eerrciAlct
Elada G. 12 M. 47. Ellada V. 30 eEDzig
Rodos G. 12 M. 47. V. 30 e.Pdbog
Ftie M. 47 00ta
Salamina G. 12. M. 47. V. 3' ZaAapivl
Fersala G. 13 Oleoci Aa
Tirsala M. 47
Telaftia G. 13
Argosu G. 12 M. 47. Argos V. 31 "Aeyog
Corintu G. 12 Corint(h) M. 47. V. 31 Koetvi,og
Ahileu G. 13 Ahiläu M. 48. V. Akileu 31 'Axilkos
Ector G. 17 M. 49. V. 23 l'Extcoe
Palamidu G. 18 M. 50. Palamid V. 33 Ilcactpliâns
Cadm G. 22 M. 52 Kciopog
Simonidu G. 22 Siminid M. 52 Etpcbviorig
Epiharm G. 22. M. 52 'Enizaepog
Patroclu G. 25 M. 54. V. 36 ficitemaoc
David G. 30. V. 39 A OM
Memnu G. 30 Mimnd M. 58. Memn(os) V. 39 M ipvcov
Tainu G. 30. Tais V. 39 Totting
Scamandru G. 30. V. 39 Excipayko;
Eanda G. 33 Aenda M. 59 -rOv Aravra
Polixenia G. 31. V. 40 17oAvUvr;
Difov G. 31. Diifov V. 40 Llojcooflos
Pir G. 34 M. 61. V. 42 17110"og
Tenedu G. 35 Tinedu M. 62. 43 Tened V. 42 Tivedos
Gamnimidu G. 37. Ganimid 44 raminPng
Enia G. 38. Enea V. 44. A inlets
Antinor G. 38. Antinos V. 44 vr*we
Filochitu G. 41 OtAGIcrirais
Vunimu G. 41 Baovtpos
Theu G. 41 Ken9aios
6*
www.digibuc.ro
zo N. CARTOJAN 76
Textele romfinqti Textele grecqti

Ediu G. 41 'likdov
Epiro G. 43 '11.7tt.00s
Teacusa G. 43 Osavollg (genet.)
Diomid G. 43 copijong
Ea Telamonie G. 44 A7a; Te Actiuthno;
Maronia G. 44 Maecovia
Sikelia G. 45 2' ocelta
Kiclop G. 45 KI5x2cov
Kirki G. 45 Kipxn
Kalipso G. 45 ICa2vwth
Atlandu G. 45 "Arlavros
Telagonon G. 45 Tn2Zycovos
Harivda G. 45 Xa0613(527
Skila G. 45 ExiblAct
Idomenie G. 45 '.16opnvas
Corfu G. 45 Koffoli
Alkinon G. 45 'AAxlvoos
Itaca G. 45. V. Itachia 30 '179.ci,07
Casandra G. 45. Kaocivôea
Egistu G. 45 A'lytcrOos
Oristu G. 45 'Oeiorris
Skitia G. 45 IxvVia
Artemida G. 45 'Agremba
Afigenia G. 45 'Icolyiveta
Piladu G.. 45 lIv24S7g
Melanthu G. 45 Mekivrcov
Ilictra G. 45 'HAIxrea
Gealia G. 50 AlytdAsta
Malavrita G. 50 MaAaflivrov? +
Ka2afiela
Argiripia G. 50 'Agyveinan
In tabloul de mai sus am reprodus nu numai formele corecte, ci

s formele corupte cari s'au putut desvoltà in cuprinsul literaturii
române prin cetirea gresità a cop4ti1or. Din 76 de nume proprii
unul singur: Parij, care a putut fi impgmântenit in literatura car-
turarilor notri prin mijlocirea Alexandriei, are forma slavd; toate
www.digibuc.ro
celelalte 82 au formd greceascd. Daca am admite intre originalul

grecesc i traducerea romaneasca un intermediar slay, atunci ar fi in-
teadevar surprinzator ca atunci cand primul nume ale legendei a fost
slavizat, toate celelalte nume proprii sa-si fi pastrat forma lor greaca
nealterata in traducerea slava si sa se fi resfrant apoi exact in aceeas
forma in traducerea romaneasca, chiar admitand ca traducatorul ro-
man a avut la indemana tocmai originalul traducerii slavone si nu
copie de pe cOpii, cum este cazul obisnuit. Studiul comparativ al
tuturor numelor proprii ne indreapta deci, dupa cum dealtfel am mai
spus-o si in altä parte 1), spre taramul literaturii grecesti.
Inainte insä de a cauta originalul istoriei Troadei in cuprinsul
literaturii bizantine, este nevoie pentru a aseza cercetarea noastra pe
temelii mai sigure sa extindem studiul i asupra bogatului material
inedit din colectia Academiei Romane.
Tersinni inedite ale istoriei Troadei. Redactiunea romaneasca a

istoriei Troadei se mai pastreaza, in afara de versiunile publicate, in
urmatoarele msse din Biblioteca Academiei Romane:
A. Ms. no. 63 in 4°sec. XVIII f. 1-18 v.: Istoriia a Troadei cetati
B. Ms. no. 270 in 40 f. 1-27, scris Ia detu 1826 Noemvri 21.»
de <Scdrlat Vdrnav*. Titlul: Istoriia Troadei cetati ce au impdratit
intr'ansa Priiam imp arat, tatal lui Paris 9.
C. Ms. no. thor in 40 sec. XVIII. Pe dosul primei coperte, ur-
matoarea notita posterioara, facuta de o mana strainä:u797 de and
am venit la Tarigrad».
D. Ms. no. 1702 copiat in Moldova de Costandin Chiricean pe
vremea lui Grigore Ghica dupa cum rezultà din urrnatoarea nota de
pe prima scoarta: #Sa sa stii de and s'au dus Moscalii din tara Mol-
dovii umbla velet atunce le(a)t 7283 (1775) i aci au ramas domnii
in taxa Moldovii Maria Sa Gligori Ghica-Voda»3) f. 175: «Istoriia
Troadei cetatii intru care au imparatit Priiam imparat, tatal lui Pares».
E. Ms. No. 4104 copiat de Enachi sin Hagi ot Tighine in du-
ghiana jupanului Theodor Dorobatul la leat 1777, la Efi. Inceputul
1) Alexandria in literatura rorntineascd. Noui Contributii (Studiu qi text), Bueurwi

1922, p. 26 nota r.
2) Cf. qi I. Bianu, Catalogul mss-elor romdnefti I, rsz §i 616.
3) N. Cartojan, Alexandria in literatura romdneascd, Bucurevi, 1910, p. 35.
www.digibuc.ro
22 N. CARTOJAN 78
pe f. 81 r. 40 prea frumoasä istorie a minunatei i iscusitei cetati

a Ot Troadei care s'au fost batut 12 ani pentru o muere* 1).
In afara de mssele, mai sus notate, in care istoria Troadei ni s'a
transmis, mai mult sau mai putin, ca opera de sine statatoare, aceeasi
legenda se mai gdseste, ca fragment dinteun tot, incorporatä in asa
numitele cronografe.
Versiunile din eronografe. Inca din 1894, Gaster observase ea pro-

blema privitoare la prototipul istoriei Troadei sta in legatura cu ches-
tiunea privitoare la originalele cronografelor si in aceasta directie au
fost indreptate, precum am vazut mai sus, cercetarile ulterioare. Dar
chestiunea cronografelor a fost larnuritä in 1912, cand d-1 Russo 2)
a aratat cä in literatura noastra veche au circulat douà tipuri de cro-
nografe, arnindouà inrudite cu ash numita 4cronica din 1570*, atri-
buita de catre unii pe nedrept lui Malaxos 3) si care are la baza sa
o parafrazare in proza populara a cronografului lui Manasses 4).
Primul tip este o traducere de pe cronograful aparut la Venetia
sub titlul: Bt1311ov laroptxdv neetépv lv avvdtpet btacpcisoovg xal adpvg
faroe(ag, 0 este opera lm Dorothem, Mitropolitul Monembasiei, §i
nu a lui Ierotheiu, precum s'a incercat sa dovedeasca Sathas 5). Cro-
nograful face parte din aceea faniilie cu cronica dela 1570 si are
la baza sa o parafrazare in proza a lui Manasses prelucrata in greaca
vulgard cu amplificari din Theofan, Kedrenos i altii 6). A fost co-
Semnalat ai in Daco-Romania, I, 453.
2) Elenismul in Romania, p. 33-35. Mai pe larg in cursul universitar din
1923-4
3) Th. Preger, Byzantinische Zeitschrift, XI (1902). PP. 4-15. Die Chronik vom
Yahre 1570.
4) Praechter, Byz. Zeit., VII 589, VIII (3899) 343; T. Preger, Byz. Zeit., XI, 15.
6) Cf. D. Russo, Elenismul in Románia, p. 33, nota 2. In cursul despre istoriografia
greco-roman6 tinut la Facultatea de litere in 3924-3925 instt d-sa, plecând dela
faptul c numele lui Dorotheiu revine de mai multe ori ai in prefaca' ai este distinct
scris de numele Ierotheiu, care revine ai el de mai multe ori in corpul cronicii a
adus argumente hotaritoare pentru paternitatea lui Dorotheiu, care trebueate clutat
printre predecesorii lui Ierotheiu ai nu printre urmaaii lui. Ierotheiu va fi adus cro-
nica in Moldova, iar la intoarcerea din Rusia a povestit cele vazute i patite acolo,
amAnunte cari au fost apoi incorporate in cronici.
6) K. Praechter, Byzantinische Zeitschrtft, VII, 589 ai urm. VIII (1899), p. 328
qi urm.; cf. ai schema dela p. 343. T. Preger in Byzantinische Zeitschrift, XI
(3902), 13 15.
www.digibuc.ro
piat in Moldova Cu cheltueala lui Apostol Tigara, ginerele lui Petru

Schiopu, i fusese publicat la Venetia in 1631, cu o dedicatie catre
Alexandru Coconul.
Al doilea tip de cronografe romanesti deriva din cronograful gre-
cesc al lui Matheiu Cigala (din Cipru), parohul bisericii grecesti din
Venetia. Cronograful a aparut sub titlul: Náa al5voling ocaccOeaw &m-
eat) v i cu data 1637 1) la Venetia 0 este o compilatie dupa cronica
din 1570, Dorotheiu i Kedrenos. Tipul Cigala este reprezentat in
literatura noastrA prin traducerea lui Patrasco Danovici ce a fost
isupt vld'stiia Domniei Moldovei logofdt al tread fi grdmaticil de
scrisoare greciascdu2). Este cel mai raspandit 0 se pastreaza intr'o
surna de rnsse din Biblioteca Academiei Romane, dintre cari cel
mai vechiu, din cele datate, poarta cota no. 86 3) 0 a fost copiat
in anul 1689 de catre Gavril Diiac ot Baltatesti «cu cheltueala lui
Ion Iordachie Cantacuzino sinti Toader Eordachie vel vistiernic*
Tipul Dorotheiu de Monembasia este reprezentat, in afara de ma-
nuscriptul descris de Aron Densusianu in Revista criticd literard,
IV (1896), p. 305 i urn1.4) si poate de cel aflat de Schuchardt in
Muzeul Hohenzollern din Sigmaringen 6), i prin catevh manus-
cripte pastrate in Biblioteca Academiei Romane. Niciunul dintre
mssele, cunoscute de noi, nu numesc ca traducator pe Nicolae
sin Mihalache sau pe Ion Buburuzai 6). CAtevA dintre ele (d. ex.
ms. 938) pomenesc in prefata ca traducator pe Grigore Das-
calul Buza : acoasd dupd grecie pa limba rumaneasca de Grigore
Dascdlul Buzd».
1) D-1 Russo, intemeindu-se pe faptul 66 in corpul cronografului se gisesc poves-

tite evenimente petrecute dup6 1637, presupune cl textul, scris in 2637, s'a tiparit
in 1650 (cursul din anul 1924-5)
2) I. Bianu 91 R. Caraca, Catalogul manuscriptelor romdnegi, I, p. as i urns.
3) Pentru identificarea lui cu Cigala cf. D. Russo, Elenismul in Rorndnia,
P. 35.
4) D. Russo, Elenismul 36.7 no .
5) Zeitschrift fur Rom. Philologie, I (1887), P. 484. Nu am posibilitatea de
a controla identificarea lui Schuchardt. Pasagiul din acest cronograf, publicat de
Gaster, in Chrestom., I, p. 321, corespunde Inteadevar cu inceputul prefetei lui
Dorotheiu.
6) Gaster, Grundriss der rom. Phil. II, 3 (1896), p. 288. Schuchardt, op. cit.; I. G,
Sbiera, Mifcdri culturale literare la Romdnii din stanga Dundrii, Cernauti, 1897,
p. 245.
www.digibuc.ro
24 N. CARTOJAN 8a
Nu voiu intra aci in detalii privitoare la aceste doua tipuri de cro-

nografe; intrucat, din tot complexul materiei lor, pe noi nu ne inte-
reseaza deck un singur capitol: istoria Troadei.
ParalelA fntre versiunile Dorothei i Cigala. Versiunea istoriei Troa-
dei, desi infatiraza cateva puncte de asemanare in cele doua tipuri
de cronografe romanesti intrucat se sprijina precum am vazut mai
sus amândouà pe redactiunea lui Manasses totus in intregul lor
difera una de alta. Versiunea istoriei Troadei in redactiunea Cigala,
dupà ce povesteste naruirea cetatii, adaoga, dupà cum arata si d-1
Russo, cateva capitole despre soarta tragica a eroilor greci, capitole
luate din Kedrenos; in Dorothei acest capitol lipseste. Trebuie insa
sd adrog ea acest interesant adaos in unele msse din grupa Da-
novici-Cigala vine, ca si in originalul grecesc, la sfarsitul povestei
despre istoria Troadei (de ex. ms. 1469 f. 92); in altele insa
apare dislocat 0 este asezat tocmai spre sfarsit: dupa «boeriile impa-
rataii Grecilorb (ms. 86 f. 408 ; altele ,in sfarsit 1-au omis. Dar ex-
ceptand acest capitol, 0 in restul povestirii sunt deosebiri: versiunea
Dorothei infatiraza o redactie mai sumara, mai seaca; redactiunea
Danovici infatiseaza o redactie mai bogata in amanunte, mai plastica,
mai plind de vieata si, ceeace este interesant, aceste amanunte ale re-
dactiei Danovici nu se gasesc toate in originalul grecesc.
Spre a invedera rnai bine raporturile dintre cele doua redactiuni
românesti i corespondenta lor cu originalele grecesti i spre a putea
fixà apoi raporturile dintre versiunea cronografelor i versiunile in-
dependente publicate sau inedite, punem pe doua coloane in paralela,
catevh pasagii mai caracteristice din versiunea Danovici dupa ms. 86
B. A. R. si din versiunea Dorothe de Monembasia dupa ms. no. 9381),
adaogand dedesubt textul corespunzator din originalele grecesti:
') Titlul acestui ms. corespunde cu titlul primului capitol din originalul grec
al lui Dorothei:
Versiunile rornine§ti Dorotheiu ed. 1786
AdunAturà de pove§ti, incepandu-se de Etivoiptc icrroetiov dezopérn d.nd sat-
la ziditul lumii pang la impAratia lui (wog x6agov pixet T77g BacnAela; Eon,-
Costandin Paleolog, imparatul cel de apoi orav-rivov roi IlaAcuoAoyov roi &rimy
al Romanilor adicA al Grecilor. A§ijderea Bac nlicog Teo v P`copalwv. E'rc nrecgicovaa
cuminzAndu-se §i de impAratiIa Turcilor xal td i7c Baollelag sew Tovexeav,
prini acum, a§ijderé ci pentru Venetie 11 eet 777g Beverlag grehe ink*, mai no-
www.digibuc.ro
8r LEGENDELE TROADEI IN LITERATURA VECHE ROMANEASCA 25
GRIGORE DASCALUL BUZA DANOVICI (CICALA)

(Dorothei de Monembasia Ms. No. 86
Ms. No. 938
F.118 v. bra ace sluga a lui PriIa-
F. 103 r. i nu s'au indurat sa-1 mu imparat au luatu pruncul i s'au
ci omoare ; numai ce l'au dat ca sa-1 dus cu dansul si 1-au pus suptu o tufa
cresca laun sat. Iar altii zic ca 1-au desa ca sa nu-1 ardza soarele, ca lui
lepadat ca sa-1 manance fiarale si 1-au Inca i sa facusa mila de un baiatu
gasit niste pastori i l'au crescut ca acela i 1-au lasat i s'au dus de
i.4u pus numele lui Paris. Iar cand au spus imparatului Prifam. Iara in
au agjuns copilul de cincisprezece ani urma acela au nemerit acole niste
au aflat Priamos 1) si au trimis de pacurari cu niste oi i audzara pre
1-au adus la palaturile lui. pruncu unde plangia supt ace tufa
Dorothei ed. 1786 p. ri6 gi cautara s vadza ce iaste. i nu-
Kai 42inoe rd natSt, aI âgv rd mai ce dedera asupra cuconului
it9avdrwas, 1u5vor TO g6coxer ao) multu sa mirara. i daca.-1 vadzura
dig rag xthgag, va roicpwatv and. atata frumusel i curatil s'au voro-
xai dUot 2gyovv, on Sansev and vitu ei in de ei sa nu-1 lag sä piara.
riv(or clOcokraw, rec TO jitiovv eig Bi 1-au luat acei pastori i i-au pus
xd flovrOv, rd. id Tciyovv ra Orieta. numele Pariju i 1-au dus la un satu
cand s'au zidit i cati au domnit intrAnsa ao Tern) dovxctiv 65ewav atiriiv, nal nOcca
si eke cetAti au luat. Asijdere si pentru xdaTen 2aIov. Heel sdiv Ilanetagicio,
patriarsi si cum au patriersit in scaunul nal 7reog inaretdexevaav iv 'up 0616vcp
sventei biséricei lui Dumnezeu mari. Tfig reytOneitng roi Cleo() psyd2ng E'x-
xAnotag.
adunate aceste toate din rnulte féluri vvaeirra Taxa nthrra ix StaT6ean.
de carti ce au fost mai de treaba si mai BtPlaw , rd dvayxac&reea nal yAvx(rceea,
cu dule'atA si ore limba noastrd scrises. ;cal eig r eViv (pedal» ye acoivra.
Capitolul ultim Wespre impdra tiia lui Sultan Suleimin, felorul Li Sultan Sulimano,
alcAtuit in textul romfinesc numai din 2 randuri, corespunde cu primele douà ran-
duri din capitolul respectiv al lui din Dorotheiu:
DascAlul BuzA Dorot ei (p. 443)
Si au luat impArAtila Sultan Selemin 'Mafia Si TO flaatletav 6 Zovkav
qi and au venit cu oastea au adus si Zegurig, xal &ay Wev dna rd Toy-
trupul tAtAne-sAu s au ingropat la (Ara, fiTses xai Za Aelvavov tot-, narek
Imarec si au impAratit 46 de ani. Toy, nal Malpi so elg rè Ipaei-rt Toy.
iflaallevae zedvong /4C'.
Textul cronografului romfinesc se intrerupe acl brusc.
1 ) PAammos.
www.digibuc.ro
26 N. CARTOJAN 82
Kai oijuo t gjoneay plaa gig ra §i 1-au datu pre maim unii mance
x2w51ce. xat Ogociv ro oi t3oaxol, qi 1-au aplecat i 1-au crescut pana
&tot, gpooxay Tee 7r2di9ara, xal gmil- 1-au facut voinic de 15 ani. Tara ada
eay TO, Xal dy0Qetpdv ro,xa173a2ay muiare era saraca ce gandi sä marga
rcl dyojud ray Ilciety. Kai thady a- la impäratul sa inchine pre Parij si
veco..cipi tc3 naa51, mai gytys 6exa- sä spue cum 1-au gasit n4te pàcu-
nlyrs nove6y, gibstOgy ro ó 11 eta- ran i I-au adus pruncu micu i ia
pog, gal etagaret2e, Xa14998eav &nod. 1-au crescut si a§ia au marsu la im-
paratul §' au spus de totu. Iara im-
päratul chemä pre imparatiasa
spusä de a'easta. i 'ntrebara pre ada
mufare pre ce vriame i 1-au adus
acei pastori. Iara ia spusa cu direptul
si socotird cä laste fiCorul lor cel le-
pädatu. i trimisä impäratul cum mai
de sargu i 1-au adus inaintia irn-
paratului s'a imparatesai 1i-1 vadzura
a§ia frumos §i iscusatu, ea samana
bine thane-Au lui Prilamu imparat
1i-1cunoscura cà iaste flit' den trupul
lor. i foarte li-au parut bine i 1-au
luat in curtile imparatuluiin cetatia
Troadei si-1 imbracarä cu haine im-
parate§ti ca pre un fie'or a lor ce
era i el ca i ceialalti ; §i-i pusara
numele Alexandru Parij.
G 2 ; Aceecif versiune o gdsim in
A, 2v. 3r. B, I V. 2 V. C, 2 V.,-3
D. 125 v.-126 v. E. 81 v. 82 r.
Gaster 52; Voileanu 26-7.
Cigala p. 143
gpcog g7rp_8rev =Tee T.1)1, j9ov2iiy rdiv
aoTthy yd TO VayaTc6ori e22a ta
griretxec oorkina Sgv zip clOixav
va TO xaxonot4an, judyov ncoav
ro ea) Eig 612,17v ri)2ay, xal 6-
1,el1pay to. "A.12ot 5 g Aiyovatv no3g
www.digibuc.ro
ord ncoxsv rtvthv clOecinraw va TO

jiZolvv sic TO 8 eog va TO soci7ovv th
19-rieia, ;sal trcn ljjtipav ro Idoa sig
ree x2a6ta xal yekav ro ol flooxot,
;cal brijeav, veal dvh,estpdv ro, xai
evogaociv TO Hciocv, xal (body d-
vsrGdpn, xal gycvsv xeoveijv bexa-
ravre, gyaNv ro e Hojapog, xal
clir&ireacv, xal gTeeiv ro.
Alexandru la curtea lui Menelaos.
F.103 r. Iar Menelaon 1-au primit F. 119 r. Tau oblicitu (Menelaos)
ca pe un feCor de implrat cu multä c. iaste <Parij> fie'orul lui Prilam im-
cinstedupa cum i sä cade gi-I avea la parat foarte i-au parutu bine si 1-au
palaturile lui. Deci Menelau au esit priimit bucuros si-1 tania pria la cinste
din locul stapaniri lui i s'au dus pa- mare ca pre un fiCor de imparat. i era
ste locuri pentru trebuinta i folosul de toatä credinta In casa lui Menelau
stapanirii lui. i au ramas Alexandru imparatu ; s'au fost catava vréme in-
singur in palaturi i s'au intamplat teach lark* acolo la acel imparat.
de au vazut pa imparatesa lui Me- lark' tata-sau PriIam imparatu gi
nelau pa Elena care au fost foarte maica-sa imparatiasa s'au fost aprin-
impodobita cu frumusete la cap si dzandu de dorul lui i i-au tot fost
la tot trupul. i frumusete ei era trimitind WO in toatä vriame si
neasemanata ea nu sa afla alta tanärä marga, sa nu La intr'alt chip. Iara
asemene cu dansa. *i cum au vazut Alexandru Parij are hi marsu la ta-
Alexandru frumusete muieri Si s'au ta-sau; ce nu putia, cä apucasa de
impreunat amandoi i s'au aratat sä indragisa cu imparatiasa lui Me-
unul atrà altul dragoste cu care nelau imparatu pre anume Elena, fata
s'au rAnit la inimä i foarte au in- lui Tindareu imparat, el era mai fru-
dragit-o asijdere i Ia 1-au indragit moasä de catu toate muerile den
si mai mult. lume, ca unde o vedial paria-ti ca
Dorothei p. 116 laste zugravitä, cum spun la istorii.
'0 6g Msvaaog 1.5nsbaaro &new Iara candu au fost odata Menelau
.thg cdra.gvrylv xal flaocAion viov. Kai imparat s'au gatitu sä marga la Critu,
per& ,usyciArig wzc rdv gq9cAoUvnos cä au fost avandu Elenii sarbätoare
xai xatazd 7re &coy A 7u3 rcirs Ci2xcoav s'au fostu strangandu toti domnii
calnacyvibca rof 12corog, fiyovv rijg elenesti si toti craii s'au fost facand
ecydmig, xa roi tisydko 7102gpov, intr'un an odatä jirtfa lui Dios Dum-
www.digibuc.ro
28 N. CARTOJAN 84
El3yijnev ol5v 6 Mevgiaog ti-t6 tea nedzAu. Deci când au venit vrémla
rdnov «Ora"), mai Abion d22a- acéla, s'au gAtat i Menelau imparatu
xog eta xedav dvaymalav Onof, elxe, s'au dus si el acolo la Critu, unde
mai 'ittstvev 6 'AAleavbeog gOvog au fost acel bulciu elenescu, cum le-au
rot) eig rd annrtov. Kai grlxe mai fostu obi'ena bodzilor loru. Iarà daca
elbe rip yvvaima roil Meve2dov, s'au dus Menelau la Crit, au lasat
rip "E2gvriv, n &rota 21T01, 7ro2.22t invataturl pre urml la imparAtiasa
theatordrn &re) xvpcd.fig xal dg lui la Elena, sl-i foarte fie aminte.
82ov 16 xoetz mai 26 metRog de acel fiCoru de impkat adecg de
ai3rng nrov Cittereov, 8rt ögv Alexandru Parej, sä 'Inv* stolnicii 5i
e25elomero aeg pia via, vez rng 6- päharnicii s'a" nu-i lipsasca nemicA nie
potdon sic Tip sxcoetariiv dpop.- lui nice oamenilor sài pànà cAndu
yot'av. mai thg daev 6 'A2aavdoog va veni si el de la Critu. Iarà daca
Tn.; yvvatm6g rip 823,aos)lav, hecon s'au dus Menelau, iarl Alexandru Pa-
eig rip mcteelav, mai nydnnag ip riju si cu Elena, impgrätiasa lui Me-
no226 Opoicog mai aim) dycinnaer nelau, s'au gAsitu vremla i 'au in-
(Aviv neetoaoriecog. ceput a-s aräta dragostile unul cAtrà
altu...
Aceeay versiune se afM in A, 3 v. 4 r.
B, 3 r. v. C, 3 v. 4 r. D, 126 V.-
127 T. E. 92 T. V. 76 Voileanu 27;
Gaster 3, 4, 5; Morariu 42 (f. 89 r.).
P. 143-4.0 adiog r6v Mixon sic
r6 act24rn rov, vet dva7rveon 621yov,
xal rdre va iindyn vet mdmi rip Or-
day. '0 eg Mevaaog lautaevasv eig
rip Kenrnv vet md,un Ovalav Tar,
Z1t6g eig rip raortivrp. mai play
ibugectv 6 Hdotg dvg92elpev sic r6
nceti3dAnv, mai de rnv 'E2ivnv
yvvaima roc, Meveldov eig 26 md2-
2og 1912vklaarnr etOrt nrov eig rip
n2tm1av si5aro2og, itg eiipoecoa fivtd,
2ewen (body xabv, tà Opoieta zng
(Wu, ma,udeeg, 4 orrn Ccoyeagnorn
avOdretxog, 6 tor( psyd2a mai
eig rd dad 62a xagerco,ulvn, kafrOn
el; rip dydanv rns.
www.digibuc.ro
;85 LEGENDELE TROADEI IN LITERATURA VECHE ROMANEASCA 29
F. 120 r. V. i daca audzará tot

domnii <grecesti> i toti imparatii si
toti craii i mici i mari s'adusära amin-
te de guramintul carele au fostu facut
pentru Ilena si cum s'au adeverit sa
sae tot pentru vola lui Tindareu s'a lui
Menelau i ncepura a-s da stire unul
altuk i scriia carti sa hie toti gata.
sä gatirà toti domnii elenesti
era numai de purces sl sä stranga
la un loc Si dzasara sä trimita carte
la Troada i s scrie Tindareu, tatal
Elenii, i cu Menelau, imparatul Elenii,
gi sa scrie de la toti imparatii ai
domnii si crai elenesti i sa o trimita
ada carte cu un sol ; i sa-i dzaca
lui Prikm implrat sa trimitä pre
Ileana si cu toata avutiia ce au luatu ;
gi sä vie la imparatul, al nu sa po-
trivasca Priktn imparatu fiiu-sau lui
Alexandru Parij ; i O. nu mai fie osti
gi rlzboae pentru o muiare. Ina de
nu vor vre s o trimitä cu pace, sa
stie ca. tot Elenii cu totul santu gata
sä marga asupra Troadei. i scrisa
Tindareu Imparat tatal Elenii carte
la Prilam imparatu i scrisä de la
Menelau barbatul Elenii si de la toti
domnii si craii elenesti de tot cumu-i
invatasa acei domni elenesti ; s'au scris
Clitemnistra sora Ilenii carte la
soru-sa Ilena 6-au facut si 6-au lu-
.cratu. i trimisära cu cartile sol pre
Agamemnon, cumnatul Elenii, barba-
tul Clitemnistrei, i trimisärä si pre
Odiseiu ; i venial cu cartile de la
Tindareu imparat si de la Menelau
imparatu si de la toti domnii i craii
www.digibuc.ro
3o N. CARTOJAN 86
elenesti i intrara in cetatia Troadei

gi sä inchinara lui Priiam imparat
gi imparatésai lui si dedera cartile
domnilor elenesti. Md. Dena muiaria
lui Menelau sedia alature cu Alexan-
dru Pariju langa tata-säu Prilam, ca
SA o vadza mai bine solii lui Menelau
daca diaderä agile lui Priiam,
diade Agamemnon cartia Ilénii de la
soru-sa Clitemnistra i o ceti i rasa
gi nemica in sarna nu bagd.
Aceeas versiune se aflei fi in A,
5 v.-6 r. B, 6 r.- 7 r. C, 6 r. r. D,
130 V. 131 r. E. 84 r. v. Voileanu
29-30; Gaster 10, II, 12; Morariu 46
(90 v. 91 r.).
Cigala P. 145
.Kal pee 621,yov Xaled7) 4X0vVrat
(3.7CCMe MOOG Ox aov wi Mevs-
Mov xal to() A yajullzvcovog. 6 '0-
6vcaei,g aZ &nag 6 Mevaiog xal
TeQav ;cai. -dig' .0.497; yecippata 6.7r6
zv lavratto4oreav, 0aq* zijg
'Elgyric Nal yvvaixa Toff 'Aya1u4u-
vcovog. KaZ inaeaxaloiioav 6i va
anathoovv v)v yvvabsa roi) Me-
vadov, ata va AsApovv dna Ta crxciv-
6a2a mat dad roil noguovg. mai
Av lb v voi,g 16grOv70av.
F. 104 v. Iar deca au vazut Troa- F. 121 v. i daca sosara in campii
denii atata oaste de multa si de tare a Troadei cat sä vedia cetatei sa asedzara
Elinilor s'au infricosat foarte rau gi ostile elinecti si sa ravarsara preste
au trimis indata in toata parté rasa- campi cat nu le mai incapIa campii
ritului si le-au venit ajutoriu oaste Troadei. Iara imparatul Priiam den
mu1t i voevozi mari si tot invatati Troada i cu tot domnii sai, daca va-
la razbolu si au inceput a sa bate dzura atata greime de oaste elenesca ce
cu razboiu in toate zilele. era si unde cauta preste oaste, ei scri-
www.digibuc.ro
Dorothei p . ii8 piia ca ghiata cA tap era imbracati in

'S2g yofiv el6av oi einovag Tijg her ca unul. Tara Troadenii sä spa-
Tecod6os TOoov soovodror nab nal riiara foarte rau.*i inteadia au venit
&Tardy taiv'EA24vani, IToPliOrioav oamenii de pren tam lui Priiam §i-i
noRa, xa &retAav naesvgk Eig spusara cum au lovitu vitiazul Ahileu
ttinv rip 'Avaxo4v, nal ?Wel, a15- cu o sama de o§ti elene§ti de s'au
ziov PoOsta noRii nal ,usyd2n, 71- arsu §i pradatu, cat c'au pututu cu-
yovv Tovadra, nal arElavuoi no2.1oZ prinde targuri §i sate §i i-au taiat §i
nal 6vvortoi, 6oxtpc&rarot 'sof no- i-au robit, cat nu s'au ales nemici de
Algov, nal cienoav vsai btoguovv dan§ii ; §i s'au pustiit ada parte de
xat51' ibuiear ... nal ingeaos xatedg tall. Tara Prilam imparatu §i deeasta
gmag, xai. 6 to'to 5v &ravas. Inca §'au facut voia ria. 'au i tri-
mis spre rasarit, pre ni§te domni ai
sai sa-i aduca o§ti multe inteaglu-
toriu cu fete mari . . .
Aceeof versiune se afM # in A,
7 v. B, 8 r.- 9 r. C, 7 v. 8 r. D,
131 V. 132 T. E. 85 V. Voileanu 31-2;
Gaster 14.; Morariu 47 (f. 92 r.).,
C igala 145-6
nal iov12fiov1e6orco va 71et2adflovv
thy Tedav... thg yoin, &Soy oi de-
xonEg zfic Teotag uloov TovoCtrov
no2i) nal 6ovardv tiov `Ektlivcov
isoofiliOriaar nal &instAav nacgo-
tng dç obp, vv dvaro20, nal 41-
158v Tovg 1340eta nagi xai psyci-
Aov coovaiitov ;sal aroarnyoi 6v-
vavoi xal 6oxquinarot voi37roguov
mai 62noav, asal. earo2g1uCov xaY
4,ugeav
Coneluzii.Din textele paralele repro duse mai sus sa putut vedea, cred,
destul de clar raporturile dintre cele doua versiuni ale istoriei Troadei.
Pe and versiunea Grigore dascalul Buzà este mai sumara, versiunea
Patrascu Danovici este mai desvoltata ; ceeace Grigore Buzl expune
pe scurt in cateva cuvinte, Danovici poveste§te pe larg cu o multime
de incidente noui, cari dau lucrurilor mai mult relief §i mai multa
www.digibuc.ro
:3 2 N. CARTOJAN 88
.coloare; pasagii intregi din Danovici, lipsesc astfel din Dascalul Buza.
Prin toate aceste particularitati versiunile independente atat cele pu-
blicate (de Voileanu, Gaster, Leca Morariu) cat i cele nepublicate,
pastrate in Bibl. Academiei, se leagà de versiunea Danovici; n'am
putut gäsi nici una, care sa se apropie de versiunea Dascalului Buza.
Danovici fat5, de Cigala. *i in ce priveste raporturile cu textele

grecesti, publicate sub extrasele romanesti corespunzatoare, constata-
rile nu sunt lipsite de interes :
Versiunea Grigore Dascalul Buza, urmareste deaproape, cuvant
de cuvant, originalu 1 lui Dorothei de Monembasia; versiunea
lui Patrasco Danovici se indeparteaza intrucatvh de originalul lui
Cigala, infatisand mai ales interesante amplificari.
Astfel in capitolul privitor la nasterea i copilaria lui Paris, pe and
.Cigala ne sp.une cà copilul a fost parasit sub un desis, ca acolo : «1-au
.gasit ciobanii i 1-au ridicat i 1-au hranit i i-au pus numele Paris si
dupa ce 1-au crescut si a implinit 15 ani a aflat Priam si a trimis ai
1-a adus...#, textul romanesc corespunzator amplifica mult poves-
tirea, introducand o multime de incidente noui: ciobanii, auzind plan-
sul pruncului de sub tufa si aflandu-1 «curätel i frumusel», s'a in-
teles sa nu-1 lase O. piara, ci 1-au dus in sat si 1-au dat unei mance,
,care 1-a crescut pana la 15 ani'; ca apoi femeia, fiind saraca, a inchinat
pe Parij imparatului; spunandu-i povestea; ca imparatul i impara-
teasa, socotind vremea and a primit femeia cdpilul, i vazandu-1 pe
acesta el searnana cu Priam, 1-au recunoscut ca al lor i 1-au primit
5n curtile imparatesti.
In Cigala urmeaza apoi o a treia versiune a copilariei lui Paris
irnprumutata din Kedrenos dar care lipseste cu totul din textul
romanesc. In Cigala anume se povesteste (p. 143 r. 21) ca Priam
4temandu-se de oracol, ca sa nu se intample ruina impäratiei Fri-
giei#, a trimis pruncul la locul ce se numesteMay6e632), «ca sa fie crescut
de catre un agricultor (and bay recogyelv), pana va implini cei trei-
zeci de ani ai oracolului3). Acolo ai-a petrecut Paris copilaria si a invatat
1) Georgios Kedrenos E6voting icrroetciiv ed. Bonn, 1838 p. 216-7. Aceeaa ver-
siune ai in Malalas Xeovoyeacola ed. Bonn, p. 92.
3) In Malalas, p. 92: 'Aucivbea.
3) In Cigala :pasajul este obscur, deoarece nicAiri mai sus nu se pomeneate
.cevh despre oracol i despre vArsta fatall: 30 de ani. Kedrenos insä §i mai clar
www.digibuc.ro
literile, cä primul lucru pe care 1-a facut a fost un panegiric al Afro-

ditei tvoluptatea din care se nasc i copii i intelepciune i tiinta si
toate artele i pe care comparând-o cu Athena 0 Hera, o socota su-
perioara. In chipul acesta s'a nascut apoi mitul despre marul pe care
Paris 1-a oferit Afroditei, preferind prin aceasta iubirea i dispretuind
intelepciunea i vitejia. In sarsit, Cigala povesteste mai departe el, dupa
aceeas versiune, la varsta de 30 de ani, Priam a adus pe Paris in palatul
sat' 0 ca, d'andu-i scrisori de recomandatie, 1-a trimis cu zoo de tineri
alesi la principii din Europa si mai intaiu la Sparta, unde domnia
Menelau, ca sa aduca jertfe lui Apolon. Din intreg acest pasaj, care
contine in editia din 1636, 18 randuri de tipar, nu se gaseste nimic
in nici unul din mssele ce ne sunt cunoscute ale versiunii românesti
Danovici. Dealtfel el lipseste si din versiunea greaca a cronografului
publicat de Praechter.
In schimb insä, episodul, care urmeaza imediat: primirea lui Paris
si fuga celor doi indragostiti, este altfel povestit in Danovici i altfel
in Cigala. In Cigala, ca si in Kedrenos i Malalas, ni se spune ea Ale-
xandru indragosteste pe Elena dupd plecarea lui Menelau la Creta:
aruncandu-si intr'o zi ochii in gradina zareste pe Elena 0 ramfine
incantat de frumusetea ei. In versiunea româneasca Alexandru in-
dragise pe Elena inainte de plecarea lui Menelau, fiindca textul ro-
mânesc adauga un amanunt, care nu se afla in Cigala: Priam 0 Ecuba,
aprinsi de dorul lui Paris, ii trimeteau necontenit carti sa se intoarca
in tara, dar Paris nu se indura sa plece din Sparta, diindca apucase
de sa indragisa cu imparateasa lui Menelau imparatn. Imediat
dupa. aceasta, vine descrierea Elenei 1). Textul romanesc amplifica
apoi povestirea cu tin element nou: Menelau, plecând la oCritn, sfa-
tueste pe Elena sa ia aminte la Alexandru Parij i sä invete stolnicii
si paharnicii ca sa nu lipseasca nimic nici lui Alexandru, nici oa-
menilor lui.
Din textul românesc lipseste mai departe amänuntul pe care ni-1
da Cigala de acord cu Kedrenos ea Alexandru a izbutit sà
fapeasca pe Elena cu ajutorul Aetrei, care era cumnata lui 1VIe-
decfit el Malalaslarnuresc astfel pasajul: La nasterea lui Paris, Priam a trimis la
oracolul lui Apolon spre a afla cc trebuie sa spere dela fiul ce i s'a näscut. Oracolul
raspunde: (ci s'a nascut un fiu Paris, nefericit, care in al treizecilea an al vietii sale
va aduce sfar§itul domniei frigieno.
') P. 217.
7 A. R. Mentoriile Sectiunii Literate. Seria III. Toni. III.
www.digibuc.ro
34 N. CARTOJAN 90
nelau 1). i in aceasta omisiune Danovici se apropie de versiunea lui

Praechter.
In Cigala amintirea regilor greci, cari se adunä din toate unghiurile
Greciei pentru a räsbuna necinstea adusa lui Menelau i Tindareu,
tatal Elenii, are loc inainte de a se povesti plecarea solilor lui Priam
cu scrisori dela Menelau i Clitemnestra pentru a cere pe Elena, pe
and in textul romanesc acest incident este povestit dupd plecarea
solilor. In episodul soliei lui Odisevs i Agamemnon la Troia, textul
romanesc mai desvoltat, contine un incident care nu se afla in Cigala,
dupa cum nu se afla nici in Kedrenos. Pe cand Cigala ne spune nu-
mai : xai xv igv To'bg loir9riaav (si nici macar nu i-a primit), versiunea
romfineasca a lui Danovici ne povesteste ca solii greci, intrand in
Troia si inchinandu-se lui Priam, «Elena, solia lui Menelau edeh
alaturi cu Alexandru Parij, langa tata-sau PriIam, ca s. o vaza mai
bine solii lui Menelaw> i el dupa ce ceti cartea, pe care i-o scrisese
sora ei Clitemnestra sit pe care i-o adusese Agamemnon, a ras batjoco-
ritor.
Rezumand cele expuse mai sus, ajungem la urmatoarele con-
cluziuni.
i) Textul istoriei Troadei a patruns in literatura noastra prin 2
hronografe a) hronograful tradus in Moldova de Patrasco Danovici
b) hronograful tradus de Grigore Dascalul Buza ; Versiunea lui
Grigore Dascalul Buza este mai stearsa, mai sumara, pe and
versiunea lui Patrasco Danovici este mai amplificata, mai vie,
mai colorata; deaceea versiunea lui Patrasco Danovici, ajutata si
de faptul ca cronograful era mai raspandit, s'a desprins ca o
individualitate de sine statatoare. Versiunile publicate de Leca
Morariu, Gaster, Voileanu 2), precum i toate versiunile indepen-
dente cunoscute nouà din .Biblioteca Academiei se leaga una de
aka si descind din cronograful lui Pdtrago Danovici. Versiunea lui
Grigore Dascalul Buza, pe cat putem afirma din materialul cu-
noscut, a ramas incorporata in cronograf si nu a avut o viata in-
dependenta. 3) Nici Patrasco Danovici, nici Grigore Dascalul Buza
1) Cigala (p. 244): s,e, kegoov -a-7g AiNag, evyysvoiic Tof, IlleveAdov.
Kedrenos (p. 217): 6td T.77g Aibteas, firns v avne* Meveldov (r. 22).
2) Pentru raporturile versiunei Leca Morariu cu versiunea Gaster cf. Si N. BA-
nescu in Byz. Zeitschrift, 1925, p.187; rentru raporturile de dependenta ale versiu-
nilor publicate cu PAtra§co Danovici cf. i D. Russo: cursul citat.
www.digibuc.ro
nu se leaga de originale slavonesti; ambele versiuni sunt traduceri

din greceste, dupa cum indica numele proprii si dui:ä cum o spun
traducatorii insisi in titlu Patrascu Danovici 4grarnatic de scrisoare
greceascd*, sau #scoasa dupd grecie pa limba romaneasca de Grigorie
Dascalul Buza». Patrasco Danovici porneste de la cronograful lui Cigala ;
Grigore Dascalul Buza traduce dupa cronograful lui Dorothei de
Monembasia 1). 4) Versiunea lui Grigore Dascalul Buza urmeaza de
aproape textul grecesc al lui Dorotei ; versiunea lui Patrascu Danovici
prezinta Ltd de Cigala omisiuni si mai ales amplificari interesante.
Explicarea acestor divergente intre textul romanesc i originalul
grecesc impune analiza comparativa a tuturor manuscriselor din
grupa Danovici cu originalul grecesc in toata intinderea lor, ceeace
depaseste cadrul studiului de fata. Lamurirea acestei chestiuni o
asteptam de la d-1 Iulian Stelanescu, care studiaza acum cronografele
din tipul Danovici-Cigala. 5) In afara de versiunea cronografelor
Patrasco Danovici i Grigore Dascalul Buza a mai fost cunoscuta
la noi i versiunea bulgareasca a istoriei Troadei. Sub influenta
acestei versiuni unii copisti ai Alexandriei au modificat numele lui
Agamemnon in Og, al lui Menelau in Sion, al Elenei in Egulida.
IV. ALTE VERSIUNI ALE ISTORIEI TROADEI

Istoria Troadei a fost cunoscuta carturarilor nostri mai intaiu sub
forma slava. Din aceasta legencla, in versiunea lui Manasses, au im-
prumutat colorit pentru stilul lor calugarii carturari din Moldova
veacului al XVI-lea. Cu epitete, expresiuni figurate si chiar fraze
intregi, luate din istoria Troadei a lui Manasses, exprima Macarie
räsbunarea i indarjirea lui Petru Rare§ contra Polonilor ; cu remi-
niscente din Manasses, vorbeste de «ucigatoarea Tindarida» 2); si tot din
acelas model slay de sursa bizantina, imprumutä i Azarie cuvintele
pe cari le pune in gura lui Stefanita, in fata mortii: «Vai de tine drep -
tate; pe tine te plang i dupà tine oftez, caci inainte de mine tu ai
pierit i ai murito 3). Sunt cuvintele pe cari le spune in istoria Troadei,
Palamed osandit la moarte.
') Pentru o traducere rusa a acestui cronograf, asupra areia imi atrage atentia
d-1 P. Panaitescu, vezi Sobolevski, nepeBoxias asTepaTypa MOCKOBCHOri PM P. 356.
2) I. Bogdan, Vechile cronici moldovenegi pdnei la Creche p. 87, 209; I. Minea, V
Letopise(ele moldovenefti scrise slavonefte, Iasi, 1925, p. 75, 75;
3) I. Bogdan, Cronica lui Azarie. A. A. R. XXXI p. 90.
7*
www.digibuc.ro
36 N. CARTOJAN 92
lame despre mitul troian in Alexandria. Exceptând insa ateva

aluzii vagi din cartile bisericesti 1), reminiscence despre mitul troian
patrund pentru intalas data in literatura româneasca, in a doua junaa-
tate a sec. al XVI-lea, odata cu romanul lui Alexandru cel Mare,
tradus din limba sarbeasca in Ardeal.
In acest roman, dupa ce se povesteste intalnirea lui Alexandru
cu Voevozii trimisi in lume sä cucereasca Wile la Alexandria,
urmeaza expeditia lui .Alexandru la «Troada ce sa chilarna frânceste
Frichiia». Cetatea este «mosila Frincilor i o judech 12 filozofi». Acestia
impreunä cu Troadenii ies inaintea lui Alexandru cu «poclon:
sà inchinara lui Alexandru cetatenii ai
spusara de Antelus crain
citii au fostd de vitezu si cum au peritti i acei domni mari; au peritd
pentru o muiare, ca oareand pribegisa Alexandru Farij de la Troada
Si mersa la Mialania craiu si boiarii. Iara Mialanila cralu sa dusä la
oaste oareunde departe lasä pre Alexandru Farij cu et-Hasa lui
Elenuse. Iarà pre frumoasà. i sl indragi cu Alecsandru Farij i luara
comoara lui Mialaniia cralu i fugira amândoi la Troada. i deca
veni Malaniia craiu, nu -s gasi crarasa, ce gasi comoara luata i sd
manila si radica cu sine 7 crai ialinesti Si strânsAra ostire lor si mersara
la Troada si o batura io ani 'Ana' o batura cu mare vicleniia ca mai
mare cetate nu-i pre lume cleat Troada si intdi facuta de Nem-
vrut imparat. i acole perira Frfinci i cu Antulus craiu l cu Alcsandru
Parij i cu curva Elenusa si mult norod perirà farl numar pentru
o muiare».
dupa ce povestirá acestea lui Alexandru scoasera darurile aduse:
«sabila lui Antilus cram Si celelalte.
Cronograful lui Moxa. Intr'o forma mai precisa, cu amanUnte mai
bogate, mitul troian patrunde in literatura româneasca prin crono-
graful calugarului oltean Mihail Moxa, la 162o. In acest cronograf
oscosd den...carti slavortesti pre limba noastra,»)cu zisa... Orin-
telui Kyr Theofil, Episcopulil de Rabnicd» se afla un capitol despre
«imparatiia Troianilor0). Capitolul cuprinde in linii mari toate ele-
mentele pe cari le gasim la baza naratiunii din redactia cronografelor
lui Cigala i Dorothei i anume: visul cel fatal al lui Priam, aruncarea
1) Cf. Diaconul Coresi, Carte cu invelpturd (1581) publicath de Sextil Pu9cariu
§i Alexia Procopovici (Comisia istoria. a Rom.), I, Buc. 1914 p. 13.
2) B. P. Hasdeu, Cuvente den bdtrdni, I. p. 352-354.
www.digibuc.ro
copilului intr'un camp si cresterea lui de catre pastori, reprimirea

lui «Alexandru Parie» in palatul impäratesc, uciderea fratelui i «pri-
begia» in «Sparth», ademenirea i rapirea Elenei in lipsa lui «Menelai»,
pornirea «voivozilon> greci impotriva Troadei, uciderea lui «Palamid»
prin viclenia lui Devsisti Odisevs) i retragerea lui «Ahilei* din
lupta; omorirea lui Patroclei i reintrarea lui Ahilei in rasboiu;
lupta acestuia cu Ector i caderea lui Ector; venirea Indienilor in
ajutorul Troienilor; sagetarea lui Ahilei de catre «Alexandru Park»;
cucerirea Troadei prin viclesug cu ajutorul calului de lemn; arderea
si naruirea cetatii pang in temelie si
in sfarsit un amanunt diver-
gent fata de redcatiunile Cigala i Doroteiu: ratacirea lui Menelai pe
mare si aflarea Elenei in cetatea «Memfa» la Preteu (in alt loc Protives)
imparatul Eghipetului.
Regretatul Ion Bogdan a cautat acum 34 de ani sà precizeze sur-
sele diferite, dupl care si-a compilat Moxa cronograful sau 1). Prima
parte, care cuprinde i capitolul despre imparatia Troianilor, este o
traducere din «Skazanije Vi, kratce la randul ei o prescurtare din
traducerea medio-bulgara a lui Manasses 2).
Compararea textului romanesc al lui Moxa cu textul bizantin al
lui Manasses invedereaza ca cronograful lui Moxa desfacut de in-
floriturile stilistice, de multe ori artificiale, ale operii bizantine nu
numai ca nu corespunde nicairi verbal cu Manasses, dar omite foarte
adesea din naratiune episoade ins emnate. Astfel: portretul Elenei
(versurile 1157-1167); intrarea lui Paris cu Elena in templul lui
Hercules, dupa sosirea la Konovic (v. 1178-1182); cuvintele de
) Archiv far slavische Philologie, XIII, p. 501-502; cf. si XIV, 255 si urtn.
2) Argumentul adus de Sbiera in Mifcdri culturale fi literare la Romdnii din stdnga
Dundrii, Cernauçi, 1897, P. 243, pentru a sustine, impotriva pdrerii lui Haldeu, cà Moxa
a utilizat i izvoare grecesti, nu este intemeiat. Pasajul: Iatd se sfdrfi povestea de Troian,
cd In scurt, deplina n'am scris ca Omir, th elti aft avut lzmbd dulce, de i-au fosta draga
a podobi povegilen, pe care Sbiera II comenteaza' astfel: #Cine afirma cà Omir a avut
limbä dulce i apoi se scuza" c n'a scris ca el, trebuie s'a fi citit epopea i s'a' se fi
familiarizat cu frumuselea stilului din eas, pasajul acela din Moxa se regAseste in
Manasses:
'Opneog yeze 6 1usAtxedg r?)1, ylciirrav 7tal Ocnivoog
pe,66Soic zethpevog ooTaig olxovogel Toik Aóyovg,
ivtaxoil Si Tti aoRcl crelTet seal percarcelq,ct.
dA2ci ycle ii6/7 pot 2otstdr -cairta btrlynriov.
V. 114-7 ed. Bonn, 1837.
www.digibuc.ro
38 N. CARTOJAN 94
imputare ale lui Protevs catre Paris (v. 1195-1204); cauza urii lui
Odisevs impotriva lui Pa lamed (v. 1284-1295); cuvantarea prin care
Odisevs invinueste pe Pa lamed de tradare, indintea lui Agamemnon
(v. 1311-1319); cuvintele desnadajduite, spuse de Pa lamed in ceasul
mortii i reproduse in mai toate cronografele grecesti, cafi povestesc
istoria Troadei 1) (v. 1327-1329); prinderea in cursä i uciderea
lui Ahile (1377-1412), despre care Moxa spune numai atat : «sagetà
Alexandru Parie, feèeorul lui Priamü crain pre Ahilei*; sosirea lui
Pir in tabara greceasca (v. 1413-1417); necredinta Clitemnestrei,
uciderea lui Agamemnon si rasbunarea lui Orest (v. 1467-1471).
Dar in gall de omisiuni, versiunea lui Moxa prezinta i divergente
fop de originalul grecesc. Astfel in Manasses visul fatal este atribuit
Hecubei, in Moxa lui Priam; in Manasses Paris ucide pe cinevd din
neamurile lui [ma ritiv dpoyvicov], in Moxa pe un frate.
Cercetarea mai deaproape a raporturilor dintre Moxa i Manasses,
impunand extinderea analizii comparative si asupra altor capitole,
iese din cadrul lucrarii de fata. Voiu mentiona numai ca originalql
slay, care se afla la baza cronografului lui Moxa, nu este o simpla tra-
ducere sau prescurtare dupà Manasses, caci pe lang1 omisiuni in-
semnate si transpuneri de text, Moxa cuprinde numeroase elemente
cafi lipsesc din Manasses 2), dar se gasesc in alte cronografe bizantine,
dup a. cum vom arata aceasta intr'un studiu aparte.
Herodot. Amanuntele pe cari le gasim at at in versiunea lui Moxa, cat si
in istoria Troadei, despre fuga lui Paris in Egipt, la imparatul Protea
ni le-a transmis, precum se stie, i parintele istoriografiei grecesti,
Herodot, a carui opera, tradusa in limba romana, a fost descoperita
in 1908, de d-1 N. Iorga, la manastirea Cosula, din judetul Botosani,
In cartea I (§ 3-5) si a II-a (§ 112-120), editia romanesca a lui He-
rodot, ne povesteste despre «Alicsandru Paris, ficiorul lui Priam*.
«care a jacuit muerea lui Menelaw, despre fuga lui Paris cu Elena
1) en SvarvAs ciA415 eta, ag 9.cal nev$63 xal crrévor

we, ycie goy 7reocuraco2a; aZ areos6avarcOng».
2) De pildä: Istoria Evreilor (dela plecarea din Egipt) in Manasses este aaezatä
dupa impärätia lui Ptolomeu Philadelphul inainte de istoria Troei (versurile 966I ro6):
in Moxa dupl imparfitia lui #Sostrie Eghypteans. (Hasdeu, Cuvente den bdtrani , I.
13. 349). Toarà aceh inairare de judecgtori i regi cu anii cAti au domnit peste Evrei,
care in Moxa se aflä in capitolele 4Impar4ila lui Sostrie Egyptearo ai eImpárätiia lui
David* (Hasdeu, op. cit., P13 349-350) lipseate din Manasses.
www.digibuc.ro
da gura Nilosului, ce-i zic Kanovicom, «la biserica lui Iracliso ; despre
infruntarea facuta lui Paris de catre imparatul Protea, care isgoneve
pe Paris V opreve pe Elena pana ce vine Menelau sa o ridice V in
sfarsit despre rásboiul i surparea» cetatii «Troadei» «pentru o muiare»1).
Dupa filoanele din Alexandrie V din Moxa, traducerea operii lui He-
rodot al carei prototip a fost datat de d-1 Iorga la 1645 a con-
tribuit la raspandirea legendei despre Troia in massele cetitorilor
romani din veacurile trecute. .
Cronicarii. Mitul troian a fost apoi, dupa cum se vie, amintit pe scurt,
dupa datele cronografelor V in legatura cu fundarea Romei, de catre cro-
nicarii moldoveni caH s'au ocupat de chestiunea originii romane a
neamului : Miron Costin 2) si Nicolae Costin 3). Mai pe larg Dimitrie
Cantemir, pomenind pe «Omiros poeticul» carele in «versuri» #C11 iscusita
limbä elineasca au scris», povesteve V el «rasboiul i risipa vestitei
cetati a Troadei». Dar aläturi de traditia lui «Omiros» cunoaste i alte
versiuni, fiindca la caderea Troiei spune : «deci 'Ana mai pe urma
Elladenii sau cu puterea armelor sau, precum vor alli istorici, cu vi-
clefugul si vdnzarea lui Antenor fi a lui Eneas, au razbit pe Troadeni*.
Este versiunea care vine din Dares V Dictys. i tot de acolo, probabil,
vie V de prima ciocnire a Grecilor cu Troienii, de omorirea lui Lao-
medon prin Iraclis, de rezidirea Troiei V de atrecerea lui Antenor
Enias la Italia»4).
V. 0 VERSIUNE OCCIDENTALA A ISTORIEI TROADEI

Manuscriptul no. 2183 din B. A. R. Cea mai frumoasa ca sitl xi
alcatuire si mai interesanta prin originea ei dintre versiunile romanevi
ale istoriei Troadei, n'a fost insa semnalata pang acum. Ea se pastreaza
intr'un codice din Biblioteca Academiei Romane sub cota no. 2183.
Codicele contine mai multe texte de natura poporana i religioasa 5),
1) N. Iorga, Herodot (1645). Traducere romAneascl publicata dupà ma

Limbă

Legendele Troadei PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Legendele Troadei PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA ROMANA

CVL TVR A NATIONALA

Traditiunea nobila de a comemorh faptele eroice ale familiei, respec-

Történeti, bibliai as gunyoros magyar énekek dallamai a XVI. szazadbdl. A. M. Tud.

Ioan (Zapolia) 3) i astfel e usor probabil, ca numele de Iancula al

Numele lui Huniadi (cu forma Iankula) a patruns, dealtfel, deodata

1) Teodor Capidan: Originea vocativului in -le. (Cluj, 1920), p. 2o-21. (Extras

') Ibidem III, p. 279.

paduri, ajuns in Tara Romaneasca fz prins de «Dragul-Voda», care, insa,

1) Descrise in trei versuri, pe p. 32-33 de rnai sus.

1) Aceastä poeznA a lui Heltai e retipAritA de SzilAdy pe p. 273-278 din Régi

cand vazuse fata ce i-a placut i astfel incredintandu-se ca vorbeste

fagaduit, nici va cutezà sä aminteasca interesele lui Iancula inaintea

1mentionata mai sus1). Interesant e insa in aceastä descriere faptul,

durere de suflet, ca poetii nu s'au ocupat de bunul rege si duce Matia,

anului 1445) in Tara Romaneasca, unde dupl cantecul nostru pu-

Az Drakul fiának fejet vetete,

Fatà de aceasta naratiune stim, c Vlad-Dracul reusi sa-si recapete

Nagy haragja királynak Molduára,

.2 .4. R. Mem. Laerare. Seria III. Tom. III.

Primul cântec e scris de un Secui pribeag, in luna Ianuarie 1568

vitejiile sävarsite de persoanele aratate in naratiunea latineasca, cu rime

randurilor, Cali 1-au influentat in desvoltarea temei sale. Poietul descrie

vai. Sinan pasa, voind insä a se rasbuna pe Mihaiu-Voda, pentru in-

Nyetntattatott r65 5 thitcnaben

anul 1766 de Hordnyi1) i pe urma (la anul 1778) de Benkti pentru

1) Alexius HorAnyi: Memoria Hungarorum et provincialium scriptis editis notorum I.

asupra lui Mateiu-Voda Arca sa ocupe Muntenia si dupa aceea Ardealul;

1) Vezi despre aceasta cele scrise de Alexandru Szilágyi in Erdélyi országgyulesi

Titlul original al poemei citate este:

la fugirea sa la Cazaci si-a uitat sa-si vopseasca barba in graba care

Din aceasta poeml ne-a ramas partea mijlocie cu 98 de strafe de

Rau ii mergeh insa i lui Vasile Lupu, care wribegind cu rusine*,

osti ungare, conduse de principele George RikOzzi II, in vara anu-

Partea aceasta introductiva suna' astfel:

Comparand aceste arnanunte cu datele istorice, stirn c principele

1) Erddlyi országgyiilési emlékek, vol. XI, p. 37 §i 225.

A' Nernes, es regenten hires Erdely Országanak keserves es szomoru

in Ardeal i pe principele legitim George Rákóczi in partile ash nu-

1) Stephanus Zamosius: Analecta lapidum vetustorum et nonnullarum in Dacia ane

larg ruinele rarnase i studiate de el insusi.1); manuscris folosit pro -

11 Descrierea aceasta a ruinelor dela Sarmisegetuza fäcutà de Szamosközi in anul

obisnuite, cand se strangeau la diete, tinand viu sentimentul patriotic

Omitem ad reproducerea cruzimilor revolutionarilor i descrierea

1) Povestea istorica cu titlul de *Sok nemes eidélyországi urak s magyarok rom-

rezlatite i alte poeme unguresti descriind evenimente mai noui in lega-

GRAIUL VIU AL POPORULUI ROMAN DIN ARDEAL

Urrnare la Glosarul publicat in Anale t. XXIX. Mern. &el. Literate

4 A. R. Memoride Sect. Literare. Seria Tomul ILL

4Cand era Stoican de-un an inalta, ci dupa aceea. 5i barzócii se

bort (bord), bolovan v. bord. *du-te la 4Dar eu stiu !melt de bine,

<cloina, donna! do:Ina-n(31s expresie de codeatA, in Feleac, 1. Cluj, se numeste

Dela un Vidran, in Blaj. Doing, d. Micasasa. (Blaj), (col. pr.).

cresta4e1§1 crestAte5, o iarba, ce in geim. .dalbiueatA, albeneati, cu d epentetic pen-

d. e. varza (curechiul). Buciurn sasa, ghicAjtil, detninut din ghicaf (acesta in uz

nCa carnea de iepurap. curcubata*.

(col. propr.) eGeorget, din Toracul-M. jutAtori, martorii cari jura:

d. elev. licean Marian Hica, dictat mug:, = meus ?

monetà austriaca de io cretari, pristui, snu mai pot pristul cu muierea

«Rabda Domnul rastinat, saeuleata, saculet, saculete:

tainA, in intelesul de tainita (v. urm.) #Thrtura zicea a§h:

Prezentat in edinta dela 5 Iunie 1925, de