LETOPISITELE

TEREI MOLDOVEI

www.dacoromanica.ro
 CRONICELE ROMANIEI
sEU

LETOPISETELE
MOLDAVIEI I VALAHIEI
A DOUA EDITIUNE

REIT#ITTA, INJ?ESTRATA CII NOTE, BIOGRAFII yI FAC-SIMILE,

CUPRINONDt MAI IIITLTE CRONICE NEPITBLICATE INCA ; V, CA ADAOSt

TABLELE ISTORICE ALE ROMANIEI

de la 1766 pana la 11 Februarie 1866.
DE

MICHAIL KOGALNICEANU

TOMU II°

Letopisetul Moldovel (1662-1711) de Logofnul Nicolae Costin

A doua Domme a lul Nicolae A Navrocordatii in Moldova (1711-1716) de
Acsintz Uricarul.
Tietopisetul Moldovel (1662-1793) de Ion Neeulce Vornict de tera de susii.

BUCURESCI
IMPRIMERIA NATIONALi, C. N RIDTJLESC13, STRADA. A C.ADEIIIEI 24

1872

www.dacoromanica.ro
 LEATOPISETTIL

TEREI MOLDOVEI
DE LA STEFAN-0 SIN VASILE-VODA
De unde este pdrAsitu de Miron Costin Logofetul de pre isvo-
dele lui Vasile Damianti ce ati fostil treti Logofetti, a luT Tu-
dosie Dubati Logofetul i altora
DE

NICOLAE COSTIN
CARELE AU FOSTtr

LOGOFETt MARE LN MOLDOVA

(1662-1711)

LEATOPISETELE TOM. 2.
www.dacoromanica.ro
 De domnia lui Evstratie Dabija-Voda

Dupe mortea lui Stefanita sett Vasile-Voda, sosind boeril la Czarigrad, Ki-
rip Dracu Ruset i klexandru Costin Postelnicul, cu veste de mortea lul Ste-
Mnita-Voda tramisi de la tea cu mare rugaminte terei pentru Domnil de
tern sa le dea imperatia, la care indata ati pomenitit de Dabija-Vornicul.
Ce gland pe acea vreme pe Chipruliul celti betranti cu veziria forte slabit de
bola, si aprope de m6rte, chiamandti. bettinulti Chipruliul pre feciorul sett
Ihmet-Pasa, care a statut pre urma tatana-sed Vezir, i -ad dist' «Set' facci pre
voia terel Dome» §i asa purcese tota boerimea terei la Porta, lasandu ai-
cea in Iasi Caimacamif mal alesu. pre Toma Cantacuzino Vornicul
Dupe ce au sosit boerii la Porta, ati i pomenit inaintea Vezirulul lul Ah-
met-Pasa Chipruliul de Dabija-Vornicul, priimindu-lit tOta Ora Domml. Si
asa Vezirul sciind pi cuventuld tatana-sed Chipruliulul, pi vedend pi voia terrel,
att datti Domnia Orel' Dabijii-Vorniculu, imbracandu-14 dupe obiceiti cu caftanti;
care nefacendti zabava, a purcesti Dabija-Voda cu Domnia de la Porta spre sca-
unul sett, Si acesta s'a intimplatti in anulti 7170; la luna lul Dekembre au
sositti in Iasi.
Era la alt. doilea anti a Donmiei Dabijii-Voda, cat s'a desvaratti, indata ati
venitti porunca sa purada singurti cu ostile terel la Uivar, la care oranduindu-lif
Imperatia pre ostile turcescI Saraskeriti pe Sari-Husein-Pasa. Aceeasi porunca
i Domnulul Muntenescil lul Grhore-Voda i-a mersti.
Puce-s'ati de aice Dabija-Voda i Grigore-Voda din Ora Muntenesca, im-
preunandu-se cu Pasa care era Sarasker cu ostile turCescf la Rava; Si asa aft
purcesti asupra Uivarului, in care era pucina 6ste nemtesca,; care luptandu-
se septe septemani, de la ua vreme s'at1 inchinatti cu tocmala de ail esitii rata
6ste au fost in cetatea nemtescd, cu petrecatori pene aprope de Pojoni. Era
dupe ce s'aft desertatd cetatea Uivarului de Nemtl, au use cute -va dile Pasa
pi cu Domnii amenduoi de all tocmitt cetatea, asedend-o cu 6ste imperatesch,
Si asa s'ati intorsti Dabija-Voda la scaunul seu. Preste i6rna neavendti nici-ua
dodeiala despre Imperatia, era la anul de isnova desvarandu-se i ti venial po-

www.dacoromanica.ro
 4

runca de la Imperatia de au mersu la cetate la Leva, fiinda scum pi Ahmet-

Faso, Chipruliul Vezirul purcesu spre Bosna. gra la Leva, an orandnita Sa-
rasker pre Sari-Husein-Pala impreuna si pre Domnii amUnduoi tine T cu os-
tile sole, si pre Tapangeali-Ahmet-Aga-Elagasi cu Marl Si asa batendu
cite -va Vile Leva, eta si &tea nemtesca pogorita improtiva (*flora orin-
duite la Leva, pre care gheneral cum Vied el hatmanti, ati fostti Zuza, vestitil
de resbOie pre acele vreml la Imperatia Nemtului. Esit-ati in intimpinarea osti-
lor nemtesci Turcii ci cu °stile tUreloru anAndurord it cu Mani, la care res-
boiu mare vitezie au aretatu Grigorie-Voda, luand cu sine tota, boerimea terel
Muntenescl, vrendii sa mal arete pi mal multi slujba catre Imperatia. Pleat-
ati multi boeri la acea navala fara socotela a WI Grigore-Voda, anume Con-
stantin Varzarul, comisul eel mare; Ivascu Serdarul ; Pavel Buciom comi-
sul i alti multi. Nici este saga a navali In focul nemtescu cu ostea ce-I de-
prinsa mai la largo si la arma mai usora, ce pucina vreme au statute resboi-
ul acela. Si biruind Nemtii, au purcest Ostea turcesca in risipa, cu care si
a! nostril am6nduoi Domni.
Fost-au in acesta oste Turcil cu. Tata: 6000, si oste de Ora pi muntenes-
el cu Dabija-Voda pi cu Grigore-Voda ca la 9000, de tote ca in 15,000. gra
Zuza gheneralul cu oste nemtesca, precum amii intelesu din omenii ce s'au in-
timplat cu Dabija-Voda la oste, pucini de anti fi trecutu de 7000. Si asa amen-
duol Domnii neasceptandti sa se impreune cu Vezirul, s'ait intorsii dreptit ei-
nesi la scaunul see. Dupe ce intelegendd Vezirul, a §i rapeclitii de i-au chid-
matu la sine faro. zabava. Deci Dabija-Voda veVend porunca Vezirului, indata
s'au intorsti de ail mersu in Vezirul la Beligrad, sfatuitil si de Domna sa Da-
fina. Era Grigorie-Voda Domnul Muntenescii, nevrend mai multu adunarea cu
Vezirul, pote fiind-ca, socotise sa, nu alunge asupra lore perVarea aces osti
Imperatesci, dupe prepuitorea pi neodihnitorea fire turcesca, pi elu toc-
mese& lucrul seti. despre Imperatia ; luAndu-si pre Domna sa cu tote ce au a-
vutti, au lovitu prin Moldova pre la Suceva, ci au trecutu in tern Lesesca de
undo au trast la Beciu In Imperatia Nemtului. gra pre Dabija-Voda imbracan-
du-1 Vezirul cu caftanti si pre 12 boeri at hut, fara zabava l'aii intorsii Domni
la scaunul set' in Iasi, si acesta norocire a Dabijii-Voda au fostu fuga lui
Grigore-Voda. Era in tera Muntenesca, in locul lul Grigorie-Voda au pusti
Domnti pre Radti-Voda.
S'att fostu ispititu pi Dabija-Voda sa nu m4rga in adunare cu Vezirul, ci
sa urmeze calea In! Grigorie-Voda : ci sfaturile cele intrege aducu norocire
Domnilor, precum pi aice se vede cu sfaturile boerilorti de tent, trainchi pre
acea vreme §i Toma -Cantacuzino Vornicul, (tact Iordake Cantacuzino Spa-
tarul §i -a fostu dat datoria cea de obsce a fires), de s'au inturnat Dabija-Voda
era in scaunu cu Domnia terei. i asa domnindu Dabija-Voda', cu norocire, au
ispravit pi monastirea Barnova, care era din temelia zidita, de Barnovsky-Voda
Facut-au Dabija-Voda pi banarie de bans de arama in Suceva.
In clilele acestui Donint, s'aii scornitt pi pogonaritul de vii; lust numal in
duet ronduri s'au luatu pogoniritfi. Era, pre urm'a cu mare blestem au legat Oka
lasltu sit nu mai fie pogonrxritii pre vii.

www.dacoromanica.ro
 5

Era, cand a fostti cursul aniloru 7174, in luna lug Septembre, 0-au pla-
titd datoria sa si Dabija-Voda, si l'ad astrucatti cu cinste in monastirea sa in
Barnova.
Acestu Dabija-Voda a fostil omit de teed, omit bunu era betivd ; de duo-
on facea divanii in cli. Deci la Divanul celu de dimineta, dvoria top la Di-
yawl ; era la celu de kindie, umblau fustasii prin tergii chiamand omeniT la
Divaml. La betia lug pre multi fi da la armasi sa-i spenclure. Era deca se tre-
zea nimic nu scia, nici mai intreba ; ci-I luasse- sema si rondul top, §i de
4i oianduia on pre me la armasi on la inchisore, ii sloboqea cad sciad ca a
duoa-cli nitnicii nu era. §i a domnitu patru ani si jumotate.

De domnia Ducai-Voda d'antein

Dupe mortea Dabijii-Voda, flinch" cursul anilord 7174, era de la Christos

1666 Sept. 11, Duca, ginerele Dafinii Winne]. Dabijoie, fiindu Visternied mare
intr'acea vreme, deo, a muritit Dabija-Voda remanend terra fara Boma, s'ad
sfatuit boerii cef man ai terrei Moldovei si Matt, ait purcesu la Czarigrad de
0-ad cersitii Dolma de la Porta dupe obiceiul lord fiind sub stapanirea Im-
peratiei turcesci. §i pre pofta lord de acolo le-at data Dolma. Sultan-Mehmet
Imperatul pre Duca Visternicul, care a venitd la scaund in Iasi inteacelasi
anti, in luna lug Ghen'trie. Acestii Duca-Voda era de nemul lul Greeti de
la Rumilia, si crescutii de midi in cassa laY Vasile-Voda, aci in terra Moldo-
vei. Apoi pre urma lug Vasile-Voda remanendu eld in terra plena ce s'aii facutd
boerd mare, cum s'a clissu mai susd ; deci mai pre urma s'a si domnitd, ci
n'a avutil norocd sa,' domnesca multa la acesta Domnia, fara numai 5 hini a
domnitii si s'a mazilitu.
§i pentru care pricina i s'a intemplatil acesta smintela, asa despre Vezirul
Ahmet-Pasa, feciorul Chiopruliulug celui betrand, care a intemeiatu mal cu din
adinsd Imperatia turcesca, caclendii si eld pe urma tatana-seu Vezir-Azem. Si
deco, au facutu pre Duca-Voda Domnul Moldovei, catu s'ad aseciatti cu Domnia
in scaunti. a si scrisit Vezirul ua carte la Duca-Voda, poruncindu-I ca sa scrie
Duca-Voda de h sine cu iscodire la Mehmet Gherei-Sultan Chanul de Krim,
care atunci umbla ca sa haneasch, de catre Imperatia turcesca. Duca-Voda pre
porunca VeziruluT, scriindu la Chanulii asa": Cei de avea gdndu set' se radice as-
supra Impth.yitieY, el incci a hi cm dinsul una. §i asa tramitendu Duca-Voda
cartile sole la Krim s'a intemeiatu de le-au prinsu pre cale unu Kara-Musta-
fa-Pasa ce era la Sllistra ; care pe urma tarcliu a statutu si Veziru ; si Pasa
nesciindu c'au fostu porunca Vezirului la Duca-Voda, i-a parutu ca suntu car-
tile viclene inteadeveru, can indata le-at si &Arnim]. la Imperatul turcescii ;
asijderea eriisi nice Imperatul nesciindu ca este socOtela cu sfatul Ve7irului seu
ca sa cerceteze de aceld lucru la Krim si sa iscodesca, si Vezirul inch', pre
acea vreme erasi nefinidu Hugh,' Impera'tia, ca atunci batea cetatea cea vestita
a Franciloru Krttul, adeca Candia, pre care apoi a si luat'o acelti Veziru, fe-
www.dacoromanica.ro
 6

don't Chipruliulul. 7Si asa veclendd Imperatul cdrtile lul Duca-Voda ce scria
la Hanul de Krim, si cele ce scria Pasa de Silistra la dfnsul cu plra asupra
Ducai-Voda, intr'acel cease s'ad maniatd gi Indata au si clisti se se mazIlesca
Duca-Voda Domnul Moldovei, 0 rail si mazilitd; si in local lul all data Dom -
nia lui Masa Alexandra Voda.

De Domnia lui Ilia, Alexandru -VodA.

Dupe ce au mazilitti Sultan-Mehmet Imperatul pre Duca-Voda, tote intea-

cestit and, fiindd cursul anilor 7174, all si rapeclitd Imp 61-Alia lard veste de
la Udrid. la Czarigrad de all adusii pre Iliasd Alexandra Voda la Porta care
era crescutd Intre Grecil Czarigradulm ¢t cunoscutd Portii dupe mazilia lul
Alexandra Voda tatana-sell, gi indata ce au sositn. la Udriu si data Sul-
tan Mehmet Imperatul steagd de Domnia, terei in local Ducar -Voda la Mol-
dova, Maid 2. Si all venita cu domnia la scaund in Iasi in luna lul lulie in
20, in cliva de santul Ilie proorocul, fiindu cursul anilor 7174, precum s'ad
tlisd mar susti.
tra pre Duca-Voda Pad dust cu tota casa luT la Czarigrad, i all asceptatd
acolo pene cand au luatd Vizirul cetatea Kritul, si ispravind trebele Impe-
ratiei d'intracolo bin e, at venial la Enisari despre Burnell, unde era dusti gi
Imperatul in pr6jma Kritulul, pre care all batut'o ostea turcesca, 25 de ani
i atunci ad luat'o. Deci venind Vezirul ling& Imperatul, atunci au intelesii
Imperatul dintru acelti Vezird al set, tota dreptatea Ducal-Voda., si cum
all fostd lucrul la Duca-Voda cu porunca luY sa scrie la Chanul de la Crim;
§i tocmindd lucrul Ducal-Voda, '1 all data de isnova domnia la Moldova, ma-
zilindd pre Iliasti-Voda, care si eld dupe ce au domuitti 2 ani gl Jumetate
s'ad dusu la Czarigrad, i acolo ad at muritd.
Era altii splint.' cum mortea luY n'au fostd curata, ci se-la fie otravitd doctoriT
cu inv6tatura Ducdi-Voda.
Acest Masa Alexandra Vodd, era la Domnia lui onad band gi prea milos-
tivd, cAld nu este lesne a scrie milostivirea lul ca si el s Donana lui ; ca,
de se pirad lui omenI la densul la divand, gi remanendu cu giudetd unul
pe altul, decd 11 respundea Voda celul remasu clicenda-I: pas de pldtesce cello
Yalta, ca ti-al luatei cu strimbul. Deci de clicea unul: pleitz-votei Domne, nu-
mal ca Se m6 mat pdsuiascd pdnd la ud Ila, cd sum sciracd gi n'amd cu ce'l
pldti actin. Era piritul asisderea de isnova, d.eca @ma: mie incd imi trebue,
ca sum sciracei asi imY morn copiti de fame cd n'amei cu ce4 hrdni, ci me
rogii Domne ca se se pond acesta omei la inchisore, sea se-mi pleitescd acum
cd nag pociei ascepta. Atunci Ilia tt Voda scotea banl din pozunard de la sine
§i platea pre datornicu. La multi facea asa. Dera ate milostenil ce fara nu-
meru de nu le 'Ate povesti nime, fara numal Dumnecled. Care Domnd asa de
milostivu gi induratord ca acesta n'au mar venial altul la Moldova; si in cli-
lele Jul au fostd mare bilsugd Si linisce.

www.dacoromanica.ro
 7

De a doua domnia a DucalVoda erali la Moldova.

Oandil au fostti cursul anilord 7177, era de la Christos 1669 Noemvre,

Intimplandu-se Mehmet-Sultan Imperatul tureescil fiindu intr'acel anu la
Enisar despre Rumeh, precum s'au pomenitu mal susti la Domnia lui JEW-
Volt, si de acolo ati data Domnia Ducal -Vocia de al doilea Audi, si venindu
in scaunu a Domnitti cu bunk pace. Era candil ati fostti cursul an. 7180, era
de la Christos 1672, au ziditd si santa monastire Cetatma linga Ia in deal
despre ameba -{ii cu mare osirdi. si cheltuialk, si cu multe odore si vestminte
scumpe, si cu mosii bune Inclestrand'o, d'aceea au Inchinat'o santulul mormentu
al Domnulul nostru Is. Chr. la Ierusalim, indreptandu pre acea vreme scaunul
patriarsescd fericitul parinte Kir Dosotheid patriarhul de Ierusalivati si a tOta
Palestina, la care este hramul sAntilord apostoli Petru si Pavel iproci.
Inteacesta a dun Domnie a sa, Duca-Voda au inceputu a scote multe si
grele dari pre boeri si pre OA. Insa pre ua sema de boeri Lipusneni si Or-
heanl ne lipindu-i de curte ca se-I boeresca; era cu darile si cu asupririle
Vistieriel nu-i uita in tota vremea. Deci, candu au fostu cursul anilord. 7181,
era eel de la Christosti 1673, in luna lul Noemvre in 29 de Mile s'au scu-
latti Mihalcea HIncu ce au foctti Stolnicti mare si Durac ce ati fostd. Serdard, si
Constantinti ce at fostti Clucerii si alti boeri si multe capete, si altiI mai de
josu dintr'acele doue tinuturi. StrAngendu-se la unu locd multa Ora s'ati in-
vitatti asupra Ducai-Voda si au venittt cu este in Iasi de ad Inchisil pre
Duca-Voila in curtea cea Domnesea si multe reutati si jafuri au facutu prin
0'1.0; si tinendu-1 doue tree clue Inchisti, apol fiindu norocul lui ca all fostti
intr'acea data si Aga Biraiol in curte, purcegatord cu birul Orel si n'ad cu-
tezatti pentru bird a face refl. Apol Pad slobopd gonindu-1 cu mare rusine
din scaunu de la Iasi, si fara scirea Imporatiei Eld deck, s'ati veclutu slobodii
de la densit, s'ati dusts in tern Muntenesca si de acolo au scristi cu jalba la
Imperatia de all tea nisi dinsul scire in POrta, toemindu-si lucrurile sale de la
Imperatia ca se fie era Domnul Moldovel, se-si faca isbinda animel sale. §i
de cite ati graitil Fall creclutil Imperatia, si f-ad data 'Mari aujutorti, si pre
Kaplan-Pasa care era Saraskerd in margine cu ua shah' de Turd, era mal
mare preste 'Mari au fostti Imir-AaIi, si all venial Duca-Voda de isnOva in Ora
sa fie Domnd. Insa acele capete ce s'au fostd roeositti asupra lul, nevrendd
sa i se Inchine, Duca-Voda le-ad data resboid la Kisanku, si infrengendu-I pre
acel Moldoveni cu Tatarii si Turcii multa multime de omenf ad peritti de sa-
bia. Pre altil i-ad robitd si multi all muftu de frigu fiindti vreme de erna, si
f6rte gerosa si mare; multi din prostime barbati, femei si copil all peritti de
frigd fiindti blijeniti. Era Hincul si Dune, si capetele cele-l-alte au fugitti top
in Ora Cazacesca. Era Duca-Vo 'a, dupe isbinda s'au intorsti la scaunu in Iasi
in luna lul Ghenare, totu inteacestu andi; si in pisma pre multi i-au =wit .

si el, si pre unit i-au superatti cu pedepsk in multe chipuri rele.

Rra candti all fostil prima-vera, totu intr'acestu anti 7181 si veleatul cel
nod de Ia Christosu 1673 s'atti sculatil singuru cu sine Sultanul-Mehmet Im-
peratul turcesed cu tote puterile sale cu marl osti turcesci si Tatarl cu Han
www.dacoromanica.ro
 8

cu tau, si au purcesii cu tOta graimea in Ora lesesch, trecend prin Mol-

dova asupra Camenitiei. Deci cand au fostii Iunie 9 Ole Marti, au sositti la
Tutora Enicer-Aga cu enicerii; era Sultan Mehmet Imperatul au sositil a doua
di, Iunie in 10 clile, MercurI, 3i atunci Wad cutremuratti f pamentul. Joui au
seclutil in loci]. Imperatia, era Vineri Wad preumblatil prin Iasi cu alaiu. Dupe
aceea au purcesh la Camenitia, i bhtendii cetatea numai 9 Mile si ail dobindit'o
in Avgustti in 16 `isle; ca nici era intr'Insa omens de oste nici bucate de hra-
nh; cu nimicil nu o grijisse cetatea Lesii. i luand'o Turcil 1ndath au pusii
inteinsa unii. Pash cu ostl de ail Inthrit'o cu arme si palm 91 cu tote ce tre-
buescii cethtilorti. Pra pre 'Mari si ua sem& de Turd i-au tramisil in Cemburil
prin tera Lesesch de au prAdat'o si ail robitu in susil pans uncle ail pututh
ajunge. Atund au bgtutti i tergul Leovul unu Caplanii-Pash tfamisil de Im-
peratul la Camenita, ce nu l'ati pututil lua, ca apoi Leovenii veclenclii greii s'ati
imphcatil cu banI.
Deci ispravindil Imperatul turcescii tote acestea, Wad maniatii de la Came-
nita pre Duca-Voda, cats au piritg mai 'nainte pre Ora Moldovei in desertil, Si
au fostil graitu cu pismh. Tocmai acolo Pad adeveritti atuncea i s'aii aflatil ca
ail phial cu str1mbhtate. Altii spunii sA-lii fie plritii i tera pre taina, pi Pat
mazllitu Imperatul vrendii Inca sh-1 yi °more, veclendu-1 °Intl cu inima rea;
ci apol Duca-Voda scost capul cu dare de bani de la mortea ce i se
ghtea, 9i Wail dusii cu tOth, casa lui de isnova la Czarigrad mazil la Porta.

De Domnia luf Stefan-Voda Petriceicw.

Asijderea de la Camenitia intorcendu-se Imperatia, &tit au sositti la Hotin

au chihmatii pre boerii Orel MoldoveI cu ceausil Imperatescii la Porta Veziru-
lui dandu-le porunch, pre care volt pofti ei dintru 015111 sa -1 arate ca sal-
puna sh le fie Domini. Ci boerii cu totii s'ati fostti sfatuitil i cu totii ail a-
ratatii pre The Sturza, yt asa apucandu-1 ceausul numai sa-1 duch la Ve-
zirul, ci The Sturza macar ca n'aii avutil feciori n'ati priimitti nici Domnia. Ci
boerii poftindu-1 yi veclendii ca -1 tragea ceausul, Indath s'ati juratii ca de va
fi el Domnil sa scie bine ca pre tots boerii Ii va pune sub sabih. Ci boerii
auclindti asa all si contenitfi, ca au fostil omit aprigii. Si Indath ail aretatil pre
Stefan Petriceicu ce ail fostil Medelnicerg mare, feciorti de boeril de tell, mol-
dovang dreptil; si l'ati Imbracatii cu caftanti dandu-I steaga de domnia Orel
Moldova Ci fiindil el omit bllndu i slabg la Domnie, ca cite cum graia in-
data pre toti credea ; si toti craft fhriti frich, de chtre dinsul.
Pentru acesta neputendu birui poruncile Imporatiei fiindti multe, trebi si
Ora slaba ca o chlcase preste tad locul cu ostile, au domnitil si el numai unil
anti tad de chlare, ca Ora era tote bajenith.
§i intr'acel anti Candi' eta veleatul cel vechiti 7181, &a eel de la Chris-
tosu 1673 , au tramisii Sultan-Mehmetil Imperatul pre unil Husein-Arap-
Pasa cu oste ttu.dsch, la pradh in Ora Lesesch. Deci care lucru princlendii
www.dacoromanica.ro
 9

Lesil de veste s'au gatitu si el cu este improtiva Turcilord. Deci Turcii ve-
Rudd asa, s'ati trasti in cetatea Hotinulul si ad facutti sant(' in firgti in Ho-
tind de s'au ingropatil ca sa, scape de primejdia, ci nimica nu 'O au. pututd
folosi, ca (Mudd Lesil resboid au intratd in Ocopti si au scosti pre Tura Vain-
du-I si omorindu-I acolea, si asa risipindu-le temeiul numai ce au scapatil
Pap cu pucini de ai sei la Camenita cu fuga, &Ida In note prin Nistru. Intr'a-
cea este turcesca elicit sa fie fostil ca la 20,000 Turd earl scriti ea mai top
s'au prapdditit la acel resboid. Atunci strangendu-se ostea Imperatesca la care
au fostd si Stefan-Vodit-Petriceicu cu Moldovenl din porunca Imperatesch si
Grigore-Voda Domnul Muntenescd s.i Caplam-Pasa, si Sari -Husein-Pasa , si
Sendi Oulu Pasa cu Serbimea; decl Intr'acea very oblocindd si craiuld Lesescd
de venirea acestord PasI la Hotind, s'ad gAtitd cu puterea sa, si ajungendu
si cu Petriceicu-Voda si cu Grigore-Voda in Solin fost'ail tramitendd craiul
6menl iscode si cu micllocul Domnilora umblad iscodele printre Turd in tote
clilele. Era Hasein Pasa suntindd si nu prea bine umbletele Domnilord, facead
scire pre ascunsti Ia Vezirul. Vezirul intr'acea very se scoborise in Oblucita
si 1ntelegendti de pogoritul Craiului, ascepta sa vecla cum s'ar alege ; si in-
telegendu din Sari-Husem-Pasa Saraskerul pentru Petriceicu-Voda au tramisti
de ad cersitu zalogu boeri. Ci ad tramisa Petriceicu-Voda pre Nicolae Racovita
logofetul, si pre Ionaseu Balsti Vornicul de tern de susti, si pre Aldea Vel-
Med, si pre Caraiman Capitanul. Era Husein-Pasa in multe chipurl supera
pre Petriceicu-Voda; pre bietil boeri cel marl fI batea la tilpl, era pre Grigo-
re-Voda mai pucind 11 supera ca area forte prietend pre Vezirul si mai scie
si rondul Turcilord.
Deci clicd unii sa-1 fie chidmattl Pasa si pre Grigore-Vodd la scald, si in-
trebandu-1 sa-I fie clisd sa nu se 1ngrope la santuri, ci sa les& in campil ca
alta e 6stea la &rapd slobodd, alta este candti e inchisa, ci nu l'ad ascultatii
si au facutu santuri in tergti in Hotinu unde au bagatti Ostea. Acolo asceptandd
pre Craiul Lesescd, era, Grigore-Voda fiindu si el adjunsti in carti cu craiul
sa fie totil una, dupe ce au sosttu Craiul la Hotind ad tocmitti &tea si din
cotro a fostii Grigore-Voda ad slobozitti tote puscele cele marl catti l'a acope-
ritti negro-0, fumulul si atunci au gatitu si el vreme de s'a inchinatu de care
Ind Turd' n'ad pututti sa clica ca dord, au fa',cutd. viclesugd ; si apol si elu im-
preuna cu lesu si cu Petriceicu-Voda au. batutd in Turd Ore sboindu-1 de prin
santuri catti d'abia au scapatt. Pap cu pucini omeni de ad data inotu presto
Nistru. Deci Grigore Von, dupe isbinda, veclendd ca cu Lesil nu va putea suite
lucrul la cape ca sa-1 pota duce in scaunul Orel Muntenesci, ad amagitti
si pre Craiul, clicendu cum va sa 'si fact cautare ostilord, si inteua nopte au
fugitti din este, si lovindu pre in Cotnard apol pre Barlazel, si au trecutti
la Oblucita in Imperatie. Era Petriceicu-Voda mai vertosil cu indemnarea hat-
manulul sed Habasescului s'ati haimtt de Multe necazuri ce-1 faceau Turcii, si
ad domnita numai unu and, si au facutu santa monastire linga tergul Siretului,
hramul antului Onufrie, pre care ad santit'o parmtele Dosotheiti Mitropoli-
fill pref. i de acolo au fugitti si el in tern Lesesca de, au ramastl scaunul
fart Mitropolittl.
www.dacoromanica.ro
 10

De Domnia lui Dimitrasco-Voda Cantacuzino, fiindil cursul annilord 7182.

Dupe ce au fugitu Stefan-Voda Petriceico in tera Levesca, era boerii terei

dIndu scire la Porta de fuga lul, i fiindd veleatul cel vechid 7182, era de la
Christosd 1674, au tiamisd Sultan Mahmet Imporatul turcescii de la Porta lui
Domnd Orel Moldovei pe Dimitrasco-Voda-Cantacuzino, liiresti din Grecil eel
de frunte a Czarigradului, care era destuld cumplitti i vrajmavii, dupe cum
suntd faptele omemlord inteacesta lume ad bune au rele ; deci cate reutati ad
fostu ai erau mai 'nainte de dinsul vi pre vremea lul pre pamentd, tote le fa-
cea el bune Cate erau. Numai ca era fricosd forte ; ca-i pusese Dumued.ed a-
cea zebala in gull' vi intr'Insul frica de era fricosti. Si din clilele lui a sla-
bitd mai red, soma mare cumpena de perire.
Ca indata ce a luatil el Domnia, vi s'au aveclatd la scaund, avendd Turcil
vrajba cu Le il, ca atunci de curendd luasera Turcil Camenita de la Levi.
Dec]. Dumitravco-Voda fiindu fricosti cum s'a clissu, vi de reutatile lui necre-
clendu pre nimene, adus'ati pre Hanger-Sultan cu ratans de at iernatti in tera
Moldovei peste ierna aceea la veleatul 7182, cari ca nisce pagani multa reu-
tate ad facutu omenilord din Moldova, muncindu-i vi pre carbuni punendu-i vi la
capii cetauindu -i vi de femel vi de fete riclendu-vi aevea cerendd bane de la
omeni, oclore, haine ce-vi avea. Pane le scotea de prin gropi vi le versa inaintea cai-
lord loru, ai istoviudu acele hid vi mai casnea de isnova, numal ca se le mai
afle de on-unde, vi pre multe locuri pre multi omeni vi omoritu. Inca vi
din boeri rnazili ce fusese mai d'inainte vreme cu boerii la carte, pre call
i-au apucatti la Ora de cu tomna la casele lotu child au mersd Tataril la
ernaticil, nu i-au mai lasatd sä iesa in latun, 1i-1 muncea in tote chipul, nas-
lindii sa, le dea ce le venea lord in cugetil. Era venindd primavara, calla at
statute a se radica ei de pre tell, au luatu totii de la tine ce air fosttt re-
mash nemancatu de didvii ai neluatd, ce nu stricara de cu ierna : iepe, cal,
boi, vacs, ol, vi pre multe locuri ad pradatil vi ad luatd ai Omeni de i-ad ro-
bitu ; de aceea s'au radicatii ai s'ad strinsii 8i au evitd din terra.
Era la isvodul lui Minn logofetuld, scree pentra acesta Domnia a lul Du-
mitravco-Voda ava : Fugind Stefan-Voda Petriceico de la Hotin in Ora Le-
vesca, era boeril cart tramisese la Imperatia ce li s'a pomenit, numirile mai
susu, dupe ce a sositti la Galati Ionavcu Baled Vornicul i Caraiman capita-
nul, pea a nu se ausli de fuga lui Petriceicu-Voda ad mersti boeril la Oblucitit,
ca acolo era Imperatia la ernaticii. Era Nicolae Racovita i Aldea Medelniceru
remanendu la Galati, deci venindil veste de fuga lul Petriceico-Voda, boeril ce
s'au intemplatti la Galati au fugitu temendu-se de Imperatia. Atunci indata ail
chiamatu Suleiman Kehaiaoa Vezirului, care mai pe urma a cadutu vi Vezir
Adem, avendu preitevugu cu Dumitravco-Cantacuzino ce au fostu mai 'nainte
Visternicu in terra Romanesca, ce era Capi-Kihaiaoa lei Petriceicu-Vocla, ne-
fiindu altil din Greci acolo linga Imperatia, vi flinch]." in cunnoscinta Turcilord,
i sciindu-lu ca-i e casa in Czangradd. Boerii cart erau acolo, gura n'aveau spre
Imperatia, bucurovi erau se'vi scutesca viata. Ci data Imperatia Domnia
lui Dumitravco-Voda fora nici-u6, cheltuiala ; ai indata ad scosd bani vi i-au data

www.dacoromanica.ro
 11

de cheltuiala care n'ati fostu nici-a-data dura§1 ca acesta Domnia. i indata

l'ati pornita cu Domnia in tern; §i e§inda pe la Rend au trecutu Prutul pre
la Giurgiulesci, au e§itil in Galati unde i-au e§itti acolo toti boeril inainte
de i inchinata, cand ail foga veleatul 7183, Decemvrie.
Deci de acolo aft trasti drepta pre Prutu la Ia§1, §i aflanda scaunul Mitro-
poliei fara stapana, pus'ati Mitropolita pre Theodosie ce era Episcopa la Ro-
manti ; ci in Iasi multa n'aa zabovita, ca eta Petriceicu-Voila cu cats -va este
Le§esca au fostu coborinda in josa.
Caplan-Pa§a era la Tutora pus de Imperatia se fie pentru streja. Dumitra§co-
Voda auclindu de venirea lui Petriceico-Voda cu Le0, zabovita in Ia§i nici
doue septamane, ci au e§itti la Tutora in prejma Pa§ii, §i au lasata in Ia§i de
street cu pucmi slujitori pre Buhu§u hatmanul §i pre Contest Slugerul, card ail
asteptata pang au sosita strejile lui Petriceico-Voda printre vii, §i atunci au
purcesa din Ia§i. Care dupe ce Pad veclutu pre Buhu§a streja lui Petriceico-
Voda, Pad gonitu ; §i veclendt ca-1 volt adjunge, avendu cuhnii dupe Socola, in-
data §i-aa Matt cal §i au lasata cuhnii ce au avuta, §i veclenda §i Le§ii ca nu-la
vor mai ajunge s'aa intorsa in Iasi.
Dumitra§co-Voda in Tutora au trecutu Prutul §i impreuna cu Caplan-Pap
au luata Prutul in josa §i s'ati scoboritu la Zernesci, §i acolo zabovinda ca-
te-va clue, as trasa era la Oblucita in Imperatia, §i fart zabava au orinduita
Imperatia pre Kir-Husein-Pa§a cu ua sena de Serdenghesci, §i intr'acea vre-
me poruncise Imperatia de venea Galga-Sultan cu Tatarii din Grim, §i cu Ha-
gi-Gherei Sultan, care in vremea Beciului au ajunsa. §i Hana, precum vei gasi
In rondul sea. insemnatti. i e indit era§i de a duoa ora Dumitra§co-Voda, la
Galati, au purcessa pre Prutti in susu §i veninda impreuna cu Kir-Ha§ein-Pa§a
pant la Falciu, au mersu de s'aa impreunatti cu Galga-Sultan la codrul BIghe-
ciului. De la Falcia au purcesa in susu pre Prutu, au trasu la Hu§i. De in Hu§i
au alesa 20000 de Tatari ce erati cu cal mai barbati, cu Hagi Gherei Sultanul
§i cu Buhu§a hatmanul, ci s'aa intimpinatti cu Petriceico-Voda §i cu Lecil in
gura Buhotinulul, ca se pogorise §i Petriceico-Voda pant in gura Buhotinului
Ci cum s'ati intImpinatu ail data pucinel resboia intr'acea cli, ce princlenda
limbs din Tatar, preste nopte au §i fugitti Le§ii pre Prutti in susu ; §i Tatarii
n'aii avuta pre ce-i goni, ca le eraa caii slabi. Era Petriceico-Voda aft lovita
pre la Ia§i, §i lovindu pre in Suceva §i pre in tergul Siretului, §i au trecutu
in Ora Le§esca.
Dent Dumitra§co-Voda impreuna, cu Kir-Husein-Pa§a au mersa in Ia§1, §i
s'au a§eclata in scauna §i au tinutu §i pre Pa§a ua lima cu atata cheltuiala,
jacuinda pre in tent vacs, oi, pane, cell putea gasi, en unu omu farit mila
§i fara frica lui Dumneclea. 'Era, pre Hagi-Gherei-Sultan, impreuna cu Tataril
i-ail impartita prin tent la ernatica in Orheia, in Lapu§na §i la tinutul Ia§i-
loru §i la Hirlau; in Saida mai pre pucinik Pre aceste tmuturi au fostu ma-
nia ha Dumneclea. Atunci sa vecli casna spre bietil omeni,precum s'ati scristi mai
susu, muncindu-1 in totu felul ; pre carbuni it putea, le cetluia capetele, ba-
tai in totu chipul care nu este putinciosu omul a le spune, I l rideaii de fe-
tele §i femeele Omenilora de facia ; ce aveaa omenii le luati totu, panea de
www.dacoromanica.ro
 12

prin gropl o scoteati si o turnad inaintea cailorti. Si a4a au chimutd bietil (anent
duoe luny, era la radicatura lord ad robitti i omeni pre une locuri, si pre multi
i-ad si omoritti. Inca si din boeril mazili ce au fostd mai 'nainte vreme cu bo-
erii la curte, pre cart i-ad pututa apuca in tera in casele lord dud ad mersd
Tatarif in ernaticd, nu i-au mai lasatti sa iesa in laturi si-f muncea in tote
chipul naslindu-le sa, le dea ce le venea lord in cugetd ; era la radicatul lord
nici ad remasd iepa, nici cal, nici bol, si de a,tunci a remasti tera la mare
slabiciune, care adtiogandu-se din red in red One intr' acesta vreme. i asa au
fostd traiul Orel intr'acea ierna cu acel Domna atheista.
Era Lesii apucase de pusese Este de a lord prin cetati in Nemta, in Su-
ceva, socotindd ca dupe ce void lua cetatile, prea lesne vorti lua si Ora. Ci la-
sase nisce Nemti prin cetati. Era, de prima -vary au si tramisa Dimitrasco-Voda
pre Sandu Buhusa hatmanul si pre Velicico-Costinti Spatard aid duoilea si cu
6stea ce avea spre cetati inchiclendu-I de la hrana ; deci Nemtil ce flamanclise, si
ad cantata a esi din Nemtu, si mergenda spre eel ce erad in Nemtd, i-au lo-
vita' pre sesulti Baiei si le-ad data Buhusti hatmanul cu Moldovenii resboid ; ci
ad statutu si Nemtif vertosd, ce de totti nu i-ad pututd sparge. tea, cate-va
capete au adusd la Iasi In Dumitrasco-Voda ca la very -ua 50 de capete si
very -ua 20 Nemti vii, era altil au scapatu apartindu-se pea au intratti in ce-
tatea Sucevei, ci esindti totu-d'a-una de lovea in tergii de si apucad cate ce-va
de hrana, era nu de adjunsti. Deci standti impregiurul Sucevei in resboiti Bu-
husti in tots -d'a una. Veclendu si Nemtil., ca flamanpscii, numai ca au cautata
bietilorti Nemtilord a se inchina. Decl dupe ce s'ad inchinata, si aceea i-au dust'
la Dumitrasco-Voda, pre call i-ad scristi slujitorl si-1 Linea in carte.
Era pentru cetati, au lndemnatd Dumitrasco-Voda pre Greet de le-ad stri-
catd cetAtile cele vestite ale MoldoveT Hotinul, Suceva, Nemtul. Insa anteia
pricina de risipa asestorti cetati ad fostd si Petriceico-Voda ; era a duoa pri-
cina cea maY deseversitti este Dumitrasco-Voda acesta, care lucru tine va vrea
sa scie din ce a fostti pricina acelord cetati de s'ad stricatd, eta o scrimti
Domnindd Stefan-Voda Petru in tera, inaintea lul Dimitrasco-Voda reul, si
apoi deed s'ad dust' la Iasi lasandii scaunul Orel cum amt' si clisti mai susd, era,
Nemth au tramisti slujitori de al lord ca sa tina, si sa pazesca cetatile, soco-
tindu ca cu aceste vorti coprinde mai pre lesne Ora subt ascultarea sa. tra
dupe ce ad venitu Dumitrasco-Voda in Domnia, si inca nu bine aseclendu-se la
scaunu in Iasi, indata au si scristi la Turd de-si au tramisti Este, i asa punend la-
guniti ierba de sineti pre sub zidurile cetatilord le-ad arruncatd din temelia. Nu-
mai cetatea Sucevei neputend-o strica cu lagumti, au umplut-o de lemne si
de paie, apol i-a datd foci de an ars-o, si asa slabindu-1 zidul s'ad risipitti
cum se vede acum. Irish mai d'anteiti neputendti-I sate cu resboiti de prin
cetati pre Nemti, s'a fagaduitti Dumitrasco-Voda ca de se vorii inchina de bu-
na-voia lord si sa-I dea cet'tile, ii va erta de mOrte si-I va darui. Si asa au
esita Nemtil din cetati, apol le-ad risipitti cum s'ad scrisd mai suss.
Inteacestil and a venitu i Mitropolitul Dosothe din pribegia la Dumitrasco -
Voda si Pau inchisa in monastirea sAntului Sava de a seclutti cat -va.

www.dacoromanica.ro
 13

Inteacestd anti ad inceputd a umbla §i tractate de pace cu Lech, care all fostd
trhmisti de duod-ori Miron Costin Vornicul celti mare la tera de josd.
Era candu au fost cursul anilorti 7183, vara, de isnovh s'ati pornitd Sultana
Mehmet cu toth puterea sa de all mersti la Umani in tera Cazhcesch, si au
trecutti Nistrul pre la Soroca. Unde atunci au mersti §i Dunaitrasco-Vodh de
all fault podd mercd peste Nistru, era de la Soroca s'ad intorsd inapoi la sea-
und. Atunci all mersil cu Imperatia §i Duca-Voda Domnul Muntenescd cu Mun-
tenii, i mergendd Imperhtia au luatt Umanii i alte cethti i multi prada §i
robi alt facut i multu singe de chrestinti all versat, si cetatile ce le-ad luatd
le-au risipitu pdnd in phmentd. Ci de acolo bolnhvindu-se Impdratul, s'a in-
torsti fara' veste ce nu i-ad prinsd nime de scire pre unde s'ati intorsti.
Era Vezirul s'ad vertejitu pre la Hotin, §i luandti Prutul in jog' s'ati in-
torsti la Udriu.
Era candd au fostti veleatul 7184, ierna, au scosti Damitrasco-Vodh hartil; de
atunci ad esitd acea pomanh in tera, de umblati toti omen)." cu pecetile lui
Di mitrasco-Voda, cum dad Turcii iova haraci chrestinilorti in -Ora turcesch,
§i aceste tote pentru lhcomia banilorti le-ad facutd, ca sa nu scape nici bo-
gatti, nici shracti. Si cati bani venea din terh, nu-i tramitea la Visteria
string dupe obiceiul terei, ci-i numdra elti singurd §i-I strangea in cash la
dlnsul.
ySi totti inteacestasi iernh la Bogoeavlania, s'ati strinsd chlugdrii la Iasi du-
pe obiceiul lord, ce in lord de ospetti ce au Domnii of sa -f ospeteze a
duoa-cli dupe Bogoeavlamh, i -aft bagatti pre toti in temnita in Iasi dandu-le
pricing ca alt venitd MOM.
Intracesth vara ad scosti din IfichisOre pre Dosotheiti Mitropolitul, OVA pusti
erhsi la scaunul lui. Era pre Theodosie pre care lilt facuse elu Mitropolitt,
Pad inchisti erhsi la santul Sava la monastire.
Inteacestasi and prima -vara, au tramisti Imperatia pre isman-Ibraim-Pala,
fhcendua Sarasker la Juravna, i impreunh cu Husein Gherei-Han si Duca-Vodh
Domnul Muntenescti cu Muntenii, uncle acolo s'aft pogoritii, si Ion Sobietki
craiul Lesescii, care crtcluse de curindii Craid. Unde acolo s'ati aseciatd pace
cu Lesii, care s'ati tinutu pens, la vremea Beciului.
Intfacestti and, la luna lui Avgustii fost'ad mare omord de dumb'. in Iasi,
Cad i-ad cAutatd a esi hti Dumitrasco-Voda din Iasi si ad esitti la Galata si
acolo sedea cu corturi; drd cand au fostu veleatul 7184 la luna lui Septem_
vrie ad sositd istuan-Ibraim-Pala venindu de la Juravna la 'Nora, si avendd
porunch de la Imperatul sa mazilesch' pre Dumitrasco-Voda, ; rad chihmatft la
Tutora si dupe trei Mile Part §i mazilitti, dandu-lti la inchisore la Deli-basa,
era pre Duca-Vodh Domnul Muntenescd inch de la Hotint l'au sloboclitt Pasa,
§i lovindd pre Siretti l'ati adusii la scaunul sell la Bucuresci.
Era pre Dumitrasco-Voda Cantacuzino, l'aft dusd mazilti la Czarigrad dupe
ce ad domnitti duoi anni.

www.dacoromanica.ro
 14

De Domnia lul Antonio Ruset-Voda, care mai 'nainte se numea Kirite Draco.

Tad inteacesta§1 anu, candu au fostO cuisul anilerh 7184, duIe ce all ma-
zilitti pre Dumitra§cu-Voda, au datu steagti de Doronid. lui Kirite Draco, care
0-ati pusti nume de Domnia Antonie-VodA, §i purcegendti de la Udrit au venitti.
la Galati unde '1 -at e§itu totd, tera §i 'boeril inainte, Smpreuna cu fiul. set A-
lexandru ce fusese la clilele lul Petriceico-VodA Sluger mare. De la Galati
au mersti pand. la Timpescl din josii de Tecuci pre Bei. lad, de acolo all luatt
Siretul si pre la tergul Frumosti all intiatii in Iasi in luna Dekemvrie, §i
domnindt preste erna cu pace; era de primi-i-vara, s'at apucatii sd, lucreze la
biserica lui Santul Nicolae de linga curtea cea Donmesca, cd, era biserica
descoperitA i clopotnita stricata. Deci cu tota osirdia s'ati apucatii §i au toc-
mitt clopotnita, §i all istovitti §i zidul prin pregiurul bisericei la veleatul 7185,
§i au facutti §i ua ci§mea, adica fontand in zidul bisericei despre porta cea
mare a curtii Domnesci, aduandu apa, pe olurl de departe la care all fostti
ispravnicii Abdza Clucerti, §i au zugravitu preste totti pridvorul lul santul Ni-
colae, apol si biserica au zugavitti pre din intru, §i au traraisil in tera Le§esca
de all adusti sfesnicile cele marl de arm& §i alte vase multe de argintii all fa-
cutti, si carl suntu §i astacli in Santul Nicolae. A§ijderea all facutti §i cearda-
curile cele inalte despre casa Domasca cea mica cu multa cheltueld, ca la
Czarigradu, si '§1 all fostti fdcutu §i gropnita in Santul Nicolae in intru, derd,
n'ati avutti parte a acea in care groprata s'a fostti mai pe urma Ingropatti
Cantemir-Vodii cum se va areta la rondul sell. Apoi sal apucatti de all facutt
si zidti prin pregiurul monastirei antului Sava, (lora n'ati ajunsti sA '1 isto-
vesa pre jumAtate, §i aru fi §i mai facutti multe lucrurl in tell bune, a era
unti Domnti milostivti §i induratorti; numai tern n'ati avutu norocti ca se domnes-
ca multu. Ca pizma§ul diavolul pururea este nembitorti in binele chrestinescii.
Deci andii ati fostti veleatul 7185 vara, s'ati scoinitti oste asupra Cehrinului,
de an orinduitti Impel. Alia era§1 pie §kman Maim Pa§a, cu multi Pali cu multa
putere Turcesch §i Gereiti-Han cu Tataiii, §i au orinduitu pre Antonie-Vodb, cu
Moldovenil. Atunci era Gaviil Costake hatman, §i au merst §i Duca-Vodd Dom-
nul Muntenescti cu Muntenil, §i treandt Nistrul pre la Tighinea, all mersti
in Cehrin §i au batutu Celirinul cate-va Mile, §i neputendu-lu lua l'au lasatti.
Spunti ca all fostti esindt Cazacii de all fostii scotendii pe Turci din metereze
§i le-au fostu dandu cu stupi vii din cetate in capti, §i neputendu dobindi ce-
tatea in acea yard, s'ati intorsti ostile eia inapoi pre la Tighinea, si slobo-
clindu pe DommI au venitu cine§i la scaunul set.
tin and au fostil la veleatul 7186, at chiamatti Imp6ratia pre feciorul
lui Antonie-Voda, pre Alexandiu Beyzade la Portti care era caltiretu bunt §i
curvaru forte; pre multe locurl facea sila de lua fetele omeniloru cu sila, insit
Omeni pro§ti. Libornicu era In beutuii §i in alergaturi de cal, hisa nu pica pre
nime in tata-sell; de nu gala de bine pre omu, de feu nu-1 grain.
Duca-Voda domnindti in teia MuMenesca, erdii acum Muntenil sAtui de
dinsu], ci incejuse a se cerca mai vortosu §eiban-Logofetulti cel mare cu

www.dacoromanica.ro
 15

f rap lul. Duca-Vocla prepunea dell nu putea prinde nimica, ci la adsta Este
de la Cehrinti au cercatt Duca-Veda pie boeril de Moldova ce unii 11 priimea;
era cercendu pre Gavrilita hatmanul clicendu-I ma: eAntonie-Voda este Ina-
ad, ce pe tine vorti path ca sd silescei ca sei-1 scow la domnici.» Au respunst
Gavrilita hatmanul : de soil Maria Ta eci este adeveratei mazilu, silesce Maria
Ta sd ne fie D Olet ; era de nu, set' nu-/ onesteei Maria -Ta, sd ni-1 IGO cd
este unit Domnfi bunt. Solia acesta o purta Antiohie Jora ce era Postelnicti
la Duca-Vodd, nepott de sorb lul Gavrilita hatmanul.
Antonie-Vedd, Intercendu-se de la oste, au ernatt cu pace despre tote partite
pent in primb,-vara, ; era de prima-vari cum s'a desvdratti, fiindt inteacesta
cam la veleatul 7176, s'au gatitti singurt Vezirul Kara-Mustafa-Pala de at
purcest la Cehrtnii, ce atunci eras a luatt pre Antonie-Vedd cu Moldevenii,
§i Duca-Voda, cu Muntenii, de i-au dust Vezirul cu sine la oste, §i trecendt
Nistrul pe la Tighinea at merst la Cehrin in luna lul Iunie 11 chile §i au
batutti cetatea 37 Ole, §i au luat'o cu mare resboiu, Duminecd, Avgustt 18.
Ci vedendu-se Turcii la cetate, dupe cite -va clile Rd le veni veste la Vezi-
rul cum vine de preste Nipru, Popovici Samuel hatmanul chzdcescit cu oste
intr'ajutorul cetatii, ci mai bine n'art fi venitii, ca mai multd stricAciune s'a
facutti. Deci Caplan -Pala §i cu TAtarg impreund au trecutd apa Casmenulul
pe podurile ce facuse ; unul Antonie-Veda, altul Duca-Vodd, mergendt ca
se Tina calea lul Popovici hatmanul ca sa, nu treed Niprul; ci nimica n'a
pututd sit-1 sprijinOsca, indatd §i a infrintti Cazacii pre Turd §i pre Tdtari. La
acel resboid s'au rdnitt si Caplan-Pap, §i i -au luatti Cazacii §i corturile Pasii,
§i 1 -ail gouitt pre Caplan -Pala pent la apa Casmenulul. Vezirul vedendu ca
vino bh'tuti, au pust de at stricatil podurile ca sa, nu treed, ci Cazacii cum at
sositti, cum indatd le-att tomtit-a podurile la loci §i at trecutt, §i '0-au pusti
tabera Improtiva cetatii preste Casmenti ei despre sore-resare, ei asa au §e-
clutt veri-ua, septemana. Ci diet unit se fie ajunsti Vezirul cu bans la Popo-
vici, cd acum le perise Turcilor nadejdea de a lua cetatea, ce pote fi a festt
§i voia lul Dumnedet, numal cand fu inteua nopte att legatt Citzacii tabara
§i at fugitil; ci Indatd, at trecutt Tataril dupe dinOi de i-au petrecutti tale
de ud, di.
h:a altii diet ca au fostu smintela cethtii intr'acestti chipti: Cum at sositd
Popovici hatmanul cu Cazacil, s'au schimbatit polcurile de au intratu oste pros-
peta in cetate ca sit iesd cei vechi afard din cetate, ei ma de bucurid au in-
ceputt a se cinsti cu beutuid, si cum le e rindul citzacilort nebdgendu semd,
§i de bucurid vedendu ajutord, neavendit grip, s'au datt la betia, ci Turcil
princlendt limbd i int,elegendtt de betia Cazacilorti, indath, alt Batt cu tett
dinadinsul navala mare §i anteitt luandt cetatea, ci fiindii §: unu §antti in in-
tru in cetate, inch all mai finutti inteua cli §i Inteud nopte, ci Pat luatti a
duoa Ali in reversatul zorilorti; Jima diet um\ ca an fostti e§itti intr'acea nopte
Cazacii §i Muscalii ce at festd Intr'aceltt §antu cam cu fuga, §i au intratu
Turd de aicea la cliud ; ci a mai ,?eclutt Vezirul de a mai risipitti cetatea
pent in -pdmenttt, care nu s'ait mai facutu like in cliva de astdcli. De acolo s'a

www.dacoromanica.ro
 16

intorsti pre unde fusese Umanii, §i Vezirul pe la Soroca au intratil in tera

Moldova
Maul la intorsul Vezirului au inceputti unii din boerl a amesta §i a part
pre Antonie-Voda, din cart era unul Buhu§il hatmanul, §i. altul Inca pre care
treca-111 condeiul meu, ce i-ama veclutit osinda perindti nevinovatit de alt1
Domni, fwa totti prin micilocul Ducal-Voda §i cu indemnarea lui, ci dupe o-
biceiul Turcilorti ce au facuth unit Mihnea-Voda din tera Muntenesca, care
all desclusti ochii Turcilorit sä faca la trebele anti mucareina, adeca invoke
Domnief pentru sa se iea bani. Deci dupe ce all intratti in tera pe la Soroca
Vezirul, §i venindit la unit satti ltnga Ki§anati, Pali mazilitit pre Antonie-Voda
§i au pusit Vezirul Caimacamti in scaunti pre Ghenghea Vormcul §i pre Sandu
Buhu§u hatmand.
Era pre Antonie-Voda punendu-1 Vezirul in fere l'ait Matti cu dinsul, §i
mergendit boerif dupe dinsul: Miron Logofetul , Dubai]. Visternicul, Cons-
tantin Postelnicul, Gheuca ftori logofetil §i altn maI din prostime; unii trageail
sa fie Duca Domnit la Moldova, altit cliceati pre unit Eremie din boerii de te-
ed. Gheuca Logofetul umbla §i pentru sine era forte pre ascunsit, era la
aevea pentru Duca-Voda. Manat'a §i Duca-Vodd boerii ce erati pribegi in Ora
Muntenescd Moldoveni, ca de s'a scapa de domnia terei Muntenesci sa fie la
Moldova cum s'a §i intimplatil, precum se va areta la rondul sell.
Acestti Antonie Ruset-Voda, era omit chrestinil §i omit bunt' §i milostivit si
blandu, pucinit nu ca vrednicul de pomenirea lui Ilia§ti Alexandru-Voda ce s'a
serial mai sus ; nelacomit, bunti la judecati, hbovnicti, erati boerii forte desfatati
cu preumblari cu veselu, §i a domnitit numai trei ant.
Era in urma lui, dupe ce s'ait a§eclatil Duca-Voda la scaunit, au §i tramisd pre
boeri §i pre tera la Porta, de all piritu pre Antonie-Voda, facendu Duca-Voda
§i acestti obiceid, sa pirasca tera pre Domnti la Impera'tia deca se mazilesce
§i-1 baga la mare nevoia. cu Ora la Turd', ca fait muncitti cu multe feluri de
munci : trestli pre sub unghii i-ad batutti ; datui-ad de a inghititit unit. neme-
tett). unlit, §i tragendu-lit afara i -au scosii matele la gura §i alto munci ca SA
dea bani, ci el bani nu stransese, ca unit lacomil nu era, alta game tera
stricata de la Domnia lui Dumitra§co-Vocla Cantacuzino reul, inca de cand
ernase Turcii in tera ; §i dupe ce fall muncitil ce au gasitti luatti tutu.
A§a i-au fostit multamita calosului Antonie-Voda de la Moldoveni, care de a-
tunci One' in acesta vreme ce suntemb acum, vedemit totti osinda lui ca tra-
gemit, ca tail din cIi in cli, din reit in reti ph§inati, §i cap all fostit la acea
pica, mai pe toti osinditi veclutti.
Era Antonie-Voda dupe ce a scapatit din muncile §i inchisorile Turcilorti, a
§eclutti la casa sa in Czarigradit, ca era §i el unul din Czarigradeni, omit de
frunte, §i traindit pene la la domnia, a lui Dumitra§cu-Voda i s'a sfer§itit vieta
in Czarigrad, traindti cu multa lipsa in casa sa. Pote sa, fi trasti osinda si
Antonie-Voda pentru fiul sell anume Alexandru Beizade ce s'a pomenitti mai
susti' pentru desfranate fapte a ctuviei ce lua de prin tera fetele omenilorit
cu sila, neayendll nici-ua fried' de catre parintele sett

www.dacoromanica.ro
 17

De a treia Domnia a Ducal-Veda tend s'ati mutati, din lora Muntenesca. la

Moldova, veleatul 7187, Dechemvrie in 6 Ole.

Dupe ce s'ati mazIlittt Duca Voda, de la Camenita, cum s'ad scristi mai susii,
§i ducendu-se la Tarigra,d cu tad, casa lui, §i ail sedutii acolo unit ant mazil, de
acia i-au datt. Imperatia Domnia la Ora Muntenesca. Domnit'ad si acolo ca la
cinci ani, §i au sugrumatt pre trei boieri : pre Papa, Visternicul sett eel mare,
si pre Gotta vel Capitanit de margine, si pre Voicu, unu boierg mai de josit, fu-
se cu divanul giudecatit. Ci neparasita lacomia a Ducat-Veda, cum dice unu
cuventu, ca lupul perul 1st' schimbd, era firea ba; de care vedendd Mun-
tenii la atata lacomia, ea Duca Voda trasese din boieri pe unit tetra sine de-1
facusse al sei, anume pre Baleanul eel betra.nit, pre Staicu Paharnicul; a-
vea si cati-va din Greet, era mai vertosit pre Cuparesci, ca se tngradise cu
densii. Era, Cuparul cel betranu, unul din Terigra'denii eel de frunte, Kapu
Kehaie, i unit fecioru al lui anume Lascarachie, era Spatarti mare, si era omit
mandra §i trufas, pre care nu'l putead se-1 sufere unil din Munteni nici In-
tr'unit chipii. Era si alit fedora al lui, anume Iordake, Postelnicii mare. carele
luase pre fata Dabijoiei, pre Maria sora a:Spinel Ducal-Yob.", ci acesta n'aii
fostd superatoril, ci pisma fratine-seu 11 acoperia si pre dinsul; mai era si
altul Scarlataki, era Gramaticii. Deci, vedendii Muntenii, alesit unit nemd ce le
dicead Saita'ne§cii, cum Duca Voda §i-ad largitit manele pre lacomid, care nu mai
putea se rabde, ce au Inceputd a se cam cerca ; ce cam simtindit si Duca Voda,
itir mai cersutu-§'att Cantacozine§cil voie, la unit Santul Nicolae, avendit praz-
nicit Serban, Logofetul eel mare, de au mersit la teee la unit sate anume
Draganescil ; ce pismasii lui alt Indenmatii pre Duca Voda de au tra.misu ca
se-I cuprinde pe toil', se-i prinda, ce unora le-at Matta Dumnedett tale de ail
scapatit in tera Unguresca. Mihaiii biv-vel Spatar scapase asis. din Radvan adu-
cendu-1 la Cucoresci, ca intr'acea vreme acolo era Domnia fugitd, ca era °mod
mare de ciuma in Bucuresci, tinendu-i jupanesa lui pola trimbariului despre par-
tea ce erait. paznici. Era Mateiti Aga de la Ru§i ait prinsit veste si all fugitil
iarasi in Ora Unguresca, era Iordake biv-Postelnicit la Moldova, si cu unul
din nepoti, anume Mateitt Filipescul. biv-ftori Post; era pre 'erban Logofetul
si pre Constandin Stoluicul, care Linea pe nepota Ducal' Voda, i -au prinsu-i; ci
scapandii cet-alti fratI al lord, j-at. cantata Duca Voda a slobodi pre eel doi,
§i iardsi la locul Toni la boierie i-ad lasatit. Ci punendu-se Inca mai mare cu-
tad Intru inimile lord, acesta cerca Ali §i nopte. Duca Voda mergendg cu po-
runca Imperatiei la Cehrin, al doile rondit, era pre erban Logofetul s'ait
temutd a-1 duce cu sine la oste, ca -i era Vezirul mare prietenil, catil §i la a doua
Somnia a lui Grigore Voda, acesta Vezirit Kara-Mustafa-Pasa, fiindit caima-
&mit linga Imperatul, 11 ascunsIse. Ci pre acea vreme racea Duca Voda crisele
Ronanesci la Bucuresci ; pusese pre erban Logofetul ispravnicit se le gatesca,
ce erban lard, zabava pang la 1ntorsul o§til le-at gatitii. (Licit se fie clistt
atunci Serban-logofetul: bune case de unit Domini tenerii). Ce gandul lui ne-
potolindu-se, ca era suffletulti lui amarItti de binele Ducal Voda, deci totil
cerca vreme.
www.dacoromanica.ro
LEATOPISETELE TOM. 2. 2
 18

Ce cand ad fostd veletul 7187, in luna lul Septemvrie in 10 Mile, facOndull Ser-
ban cale din Bucurescl, ca merge la o mosie a sa la Cotroceni, unde apoi la dom-
nia sa ati facutti o monastire forte frumosa, si asa de acolo fugindd cu totul
ati scapattl la Giurglov cu tots casa lul. Ci scapancld preste Dunare, indata ati
inceputil a agiunge la Vezirul cu ping asupra Ducal Voda, si asupra lul Las-
carachie vel-Spatard ; ce Vezirul atunce, aruncand viva lul Lascarachie, Pad luatti
de linga Duca Yob, si Pad bagatti in fiera, si cu multa cheltuiala hit esitti.
DecT, Duca Voda, intelegendti de fuga lul Serban Logofetul, si veclendd si
inchisorea 1111 Lascarachie, socotind ca, nu va mai putea se mai Domnesca in tera
Muntenesca, ce indata s'ad agiunsd cu boeril teril mistre a Moldovel, si ail
inceputti a ambla pentru domnie la Moldova, pre cum s'ad pomenitii mai susii,
ca atunce mazilise si pre Antonie Voda, acel Vezird Kara Mustafa Pa.sa.
Dec!, fiindii totti inteacestil anti, la veletuld 7187, era de la Hristos
1678, luna Noemvrie, i-ad sositti caftanti de Domnie Duel's Voda, de l'ad mutatd
la Moldova; era in locul Ducal Voda au pusd Domnii Muntenilord pe Serban-
Logofetul Cantacuzino, carele purcedend de la Udriti cu steel, au sositt Ia-
nuarie in 7 cline in Bucuresci, de carele destul said letopise tele Muntenilorti
chat au fostil de betrinti si lacomt la sange; ca luandu Domnia, si acela pre
multi bolerl marl si mici ad omoritd fara de villa, cu multe feluri de moll
bra Duca Voda, mutandu-se din Bucuresci, ad sositti in scaun la Iasi, Dechemvrie
6 Mile, in cilua de sfintul Necolai. Ce cum s'ad aseclatti la Domnie, au la,satil
tern in odihna One la vremea seceriI, si ad platitti atunce si mucareameoa,
cum se clicea, inoirea Domniei, ad datd bani din casa lul. Cu divanurile M-
cuse mare volnicie teranilorti; si asa ad domnitti peste ierna cu pace; era in
prima -vary ad seversitil de ad zugravitil si biserica lul sfintul Necolai pe din
nuntru, pe catil remasese neistovitti de Antonie Ruset Voda, de la ferestri in
giosti. De acia i-ad venitil porunca, de ad trimisti &tea Ia Doan Ghecet cu. Jora
Serdarul, ca pe atunce se faceati niste cetati aprope de Doan Ghecet, pe Nipru.
ySi asa Domnindii. Duca Voda, al treile rondtl, Ora 1VIoldovei, se imultira ne-
voile terii cu darea ce-I venia de la Turd, avendii Imperatia multe si dese
resbeie in top anii, cu top megiesil de grin pregiurul Imperatiei sale, si
fiind si Moldova de totti supusa Otomanilord. Duca Voda inch mazilindu-se
de atate ori de la Imperatae, era inteund rondd scotendu-1 sl tera cu rusine,
precum scrie maI susil; eld MAO avendti mare credinta la Porta, pentru slujba,
drepta, ce facea Agarenilorti, ca nu se hainea se se duca printr'alte teri, ca alti
Domni, daca se mazileati: unit s'ad dusti, era acesta nu. DecT, pentru acestea, dan-
du-1 Domnia terei, Inca i-ad mal data Turci! si Ucraina, tern Cazacesca, subt
ascultarea lui, precum veT intelege maI nainte si mai pre 'argil.
Decl, domnindd el de °data amendoe Valle, Moldova si Ucraina, avendii
el pre Moldova mare mania si pizma vechia: una, pentru cad ii %case rusine
de-111 gonise din domnie ; a dota, ca si din firea lul era red si pismatard, In-
delungaretu la mania, si lacomti la avutie, si el si Domna sa; si indata ad
aflatti pricing, ca era si omd mesterd si istetti Ia fire, clicendil ca are Impe-
ratia multe trebi, did sere de la teri m ulti bane; si asa indata au si scosti darT
multe fara sem& pre boieri st pre Ora, nelasandu-se nemica mai josti In fap-
www.dacoromanica.ro
 19

tele cele rele, (de cum at fostu tovaresul lui Dumitrasco Voda Cantacuzino
Atheista), Cad scornitil si Duca Voda Mortasipia in tell, si au facutil obiceiA
de aid datii si deft boleril cei marl si monastirile gostina de oi; ca de lacomia
mare ce avea ca se tail mai stranga bani mai multi, si Domnu era, si Vie-
ternicii mare, si negutatoril, si vamesil, ca tea hrana tutuloru luase ehl si
Domna de precupia tote cafe eraii, si da de la sine din cash unde ce trebuia
terei. Apol rinduia de plata Visteria de la ter& pentru unii band si altul.
Domna sa, de alta parte, carcimaria bucatele din cash, panea on pe unde avea,
si beutura si poclOnele ce le veniail la beciii; inch facea bol de negotii, si manta
iarna fonatele omeniloru, seraciloru, cu boil lore, One se vindea aceia, si apol
se apuca de al it. Numai o bunh.late aveati amendoi Intre densii, ca eraii forte
curatl, cum se graiesce, in casa lord se vrea putea canta sfinta lyturghia ; insa
numai pentru curatie graimii acesta.
tra sosindii cursul aniloril 7188, Noemvre in 2 Mile, Sambata, au taiatti Duca
Voda pre trel bolerl: pre Vasile Gheuca, Visternicul sea cel mare, si pre Gheor-
ghita Bogdan, vel-Jegnicer, si pre Lupul, ce fusese Sulgerd al duoile la Dom-
nia lul Dumitrasco Voda.
tra povestea acestor bolerl au fostii asa: Veclend marea lacomia a Ducal Voda,
s'ail vorovitil cu Gheuca Visternicul si Racovitescii, ca unul din RacovitescI Ii
era cumnatil, Ion Paharnicul i cu Ion Spatarul, feciorul lul Postolaki Milescu
Spatar, si facend card cu iscalitura lui Dumitrasco Voda, ales iscalitura o au facut-o
Ion Milescu, si asa tramitendu Gheuca Visternicul pe Lupul Sulgerul la Orheeni
si la Lhpusneni cu acea carte, clicendii ca-1 de la Dumitrasco Voda, intr'acesta
chipd: se se sae asupra Ducal .Voda ca se-1 princla, gandinclii ca vor priimi eI,
ca i d'anteid, chndd Hancescii, intr'aduoa domnie, asupra Ducal -Voda ; ce acum
indata au racutil scire lul Buhus Hatmanul, i lui Nicolae Racovita biv-vel Lo-
gofetii, ca, clisese Lupulii Sulgerul precum este si cu scirea lul Racovita Lo-
gofetul ; ce atuncea indath i-aft cantata a face scire Ducal Voda.; ea de si in-
demnase lar, atuncea lar el au Melia" scire Ducal Voda, ca self scutesca vi-
ata, cum s'ail i templatii; era mai mult au lost dintru intelepciunea Ducal Voda
de Cad din mestersugul lul, ca indata aft repeclitii Duca Vodh pre Gheorghita
Ciudin, Serdarul set"' la Orheiii, i '1 -au prinsti pre Lupul Sulgerul si '1 -aft adusii la
Iasi; Or in ce 1i au trimisii pre Serdarul se princla pre Lupul Sulgerul, indath au
inchisii si pre Gheuca Visternicul si pre Bogdan Jicnicerul; si Pall pusil in
beciii, sub casa cea mare; era pre Gheuca Visternicul, in Visteria ; er pre Lupul
Sulgerul inchisti in beciul de sub casa cea mica, si de acia au trimis de '1-ati
intrebatil, dhndu-I strInsore, infricosindu-1 ca-1 volt munci; ce atunce aft Mita
pre top ; i atunce si pre Ion Milescu fait inchisd, era. pre RacovitescI n'ati
lasatu se-I ivasch pecum au fostd si el la acele amestecaturl; si ava i-au tinutu
trei clile inchisi, din Mercuri Septemvrie in 29 ; era Sambata, Octomvrie in 2
Mile, i -au scosti pre Cate trel,k,si, dupe judecata Divanului, le-aii Watt' cape-
tele la fOntenh ; Or pre Ion Milescu mai pre urma '1-ad fertatii; s'aii squat tru-
purile cele taiate pone in sera, la Mita& ; de acia datii de i-au strinsu
si i -alt ingropatil : pre Gheuca Visternicul la Biserica lul Dancu, era pre Bog'
clan Jicnicerul '1-au dusii la casa lui la Ivesci, de '1-ail ingropatii.
www.dacoromanica.ro
 20

Fost'aii la acea fapta a Gheucai sub prepusa si Gavrilita Vornicul, Viten-

du-i Gheuca o nepota de sora. Ci Duca Voda era omit' inteleptil, au cercatit Si
'I-ail aflatu dreptu, neatinsii in nimica; si el fiind atunce in Ora, i -au scrisa car-
te, si mergenda in Iasi '1-ati imbracata dupe trei Mile, pre Gavrilita Vornicul, cu
unit contesit cu soboli.
i tail inteacestasil and, in luna MI Decemvrie 11 Ole, au trimisii Duca
Voda la Donie, fiiastrulii Hincului, ce fusese vataf de aprocli, era atunce era
staroste in Putna ; si de la Focseni aducendu-lit pine la Tergula-Frumosit, '1-ait
sugrumatil in curtile Domnesci, acolo, Rosca-Aga, cu porunca Ducal Voda, pre
obiceiul Muntenescii, luata de la Turd, fa'ra, de nici-o vina, ci tocma in pisma
ca se redicase tera pre dinsul.

De Cometa, sten cea mare ce s'aii ivitil pre certi in ililele Ducal Voda.

La cursul anilorii 7188, era, de la Christosit 1689, in luna lui Decemvrie

10 clile ivitu-s'ait pre cerii o stea cu coda, careia ii clicit Latimi Cometa, adeca
matura. §i lunga era de coprindea cu lungimea sa giumetate de cert., incepen-
du-se anted de josa dintr'o stea, despre partea 'Orel' Unguresci, intre amecla-
cli si intre apusil. Apoi de tli ce trecea, totii se urea pre cent catre mecla-
nopte in susa, si dindarata se scurta, mergendit in spre mecla-nopte, precum
este umbletul cerului, cu stelele invirtindu-se catre apusii. i asa ail traittl
septe septemani si patru clile, pene la cli Antal a lui Fevruarie ; de acia s'atl
stinsa si au peritii. De care multi astronomi strangendu-se prin alte toil, at
racutii progniticii ce se va lucra in lume dupe aceea in urma ; care lucru a-
poi curincla dupe acea comet& s'ail scornita vrajba mare de WI mai la tote
Imperatiile si terele, cap sunta megiesi impregiura, de se hotarescii cu Turcii,
era mai vertosil intre Imperatia Turcului si intre Imperatia Nemtului, precum
scrie mai josit.
Inteacestasi and, fiind cursul anilora 7188, era de in Cluistosit 1679, fiind bise-
rica cea Alba de linga feredee, in Iasi, batrana si vechia, de demultil si resipita,
ail stricat-o Duca-Voda de totii si at zidit-o din pajiste, cum este acum, cu de
tote impodobita, cum se vede ; insa mai vertosa o facu DOmna Ducal Voda,
Anastasia, punendu-i hramul Stratenia Domnului nostru Iisus. Christos, la
care ante% era hramul nascerei Sfantului Ion Botezatorul ; si ait fostii isprav-
nicii. Petrascu Jicnicerul.
Inteacestasi anti at inceputa a umbla Duca Voda se is si Ucraina de preste
Nistru, ca era o sama de Ca,zaci rupti de la cei-alti ce le cliceali U-
craineni, carif eraii sub ascultarea Turcilorit ; ca dupe ce au luatii Turcii Ce-
hrinul, precum s'ait pomenitit in Domnia lui Antonie Ruset Voda, at fostii cu-
prinsit Turcii tots Ucraina, din Nistru. pine in Nipru, si at fosta pust si Hat-
mana In Nemirova pre Iorasco, feciorul lui Hmil, cel mai mitt de chat Ti-
musii, ce at tinuta pre Donna Rucsanda, fata lui Vasile-Voda; care si Iorasco
ail fostil Hatmanti vr'o dot ani, si multe retail at facutt 6menilorti, bagen-
www.dacoromanica.ro
 21

du-1 prin puturi, si alte pedepse facendti tote ca se-1 dea avutie ; si pre unti
Stamatenco, ce era Greet, singurd cu sabia cu mana miff din piciore Pad hacuitd
bucati; ce de acesta destulu'i; se povestimti de ale nostre. Dupe ce V-au ispra-
vitii Duca Voda pentru Ucraina, in luna lui Iunie, ail purcesti la Tarigrad cu top
boierii cei marl, pe porunca ce-i venise de la Imperatia, ca se merga la sa-
rutarea polei Imperatului pentru Ucraina, si atunci gl-aft dust" Duca Voda si
pre fiica-sa, Domna Catrina, la Tarigrad, ca avea mare Ora de feciorul Ra-
dului Voda, ca au fostil de mid logoditi, si apoi bolnavindu-se feciorul Radu-
lui Voda, din care bola lipsise si din minte, era mai pre urma se indreptase ; era
tutu se clicit ca era deplinti cu minte, ca on din fel era asa, on dintr'acea
bola, ca umbletul lui nu-1 areta a fi deplind ineleptu, si multu ad silitit
Duca Voda in tail felul si n'ati pututit, ce numai cautatti a-I face ginere.
Inteacestit ant, in luna lui Augusta 9 Mile, Marti de nopte, cu trei ce-
surf de catre dine, spre sfantul apostol Evangelistul Mateiti, au fostu cutre-
murtt mare de pamentil, catil au caqutit Iconele josti de prin biserici la Ora,
si vase si polite de prin casele omenilorit. Spuneati omenii betrini cum n'ad
apucatu cutremurti mare si strasnicti ca acela ; si huetul venia despre mecla-
nopte ; era dupe aceea se vecii reutati in Ora despre Domnie, $i prlt 1, $i robil
de osti pagane si Lesesci, si versare de sange in tote Wile, precum vei ceti
mai 'nainte la rondul seg.
Era Duca Voda, fiindii la Tarigrad, '1-au data Imperatia si Hatmania la IT-
craina, imbracandu-1 cu caftand, dandu-1 si busduganu aces teri, si intor-
cendu-se iarasi la scaunul sett, la Iasi, cu mare bucurie, fiindu stapand a doue
teri; era la Ucraina au trimisu pre unit nemesnicit al sett, anume lane, ce
era Postelnicti al duoile, de '1-ad pusil Hatmantl la Nemirova; si de atunce au
inceputil a se Malta si a se scrie la titulusiti : FocnoAapz aeuni 310348BCIOD i
zemni Ygpaiscifoh'.
Deci, dupe aceste tote, facenda Duca Voda atata cheltuela cu calea Tani-
gradului si cu luatul Ucrainel, si cu pira ce avusese cu ginerele sett, feciorul
Radului Voda, la care plea de fata esise si fata Ducal Voda, Domna Catrina,
cu feciorul Radulut Voda, pentru acesta tota, cheltuiala s'ail apucatil Duca-
Voda se o scota tau din spinarea terei.
Era candt au fostti cursul anilorit 7189, In luna lei Noemvrie 4 Mile, au
facutti Duca Voda nunta fiicei sale, Dome Catrinei, cu feciorul Radului Vo-
di, cu Stefan Voda, la care nunta multi soli dintr'alte teri venise. Era din
Ora Muntenesca Mateiti Cantacuzino biv-vel-Aga, cum clicti la Munteni, si
alti feciori de boeri; erati si din Ora Lesesca, si din Ora Unguresca; cu mare
veselia ca la doue septemani s'ait nuntitd; numai celorti de Ora nu le era forte
veselie, ca acea cheltuela era tote din spinarea bietei teri. Atunce mergendu
Vornicil de WO, Necolai Ciocarlan si Ponici, la Duca Voda, de all cerutti nu-
mai de chieltuiala ca se cump6re ce art" trebui din tergii ca se fad nisce cuh-
nil, i -au batutil cu buzduganul pene is morte, si alesd pre Necolai Ciocarlan,
chat Pat dust]. omenii lui pea la gazda, as si muritd, nici-und cease dupe ba
taie n'att pututti trai. Era Ponici s'ati redicatti; dr de OW senatosit n'atz ni-
fostil One all With.
www.dacoromanica.ro
 22

§i tota inteacestil anu au mersu Duca Voda la Nemirova cu Demna sa ft

cu ginere-set si cu multe glote; si mergendii, apol intorcendu-se pe la So-
roca au facutii case Domnescl cu beciuri de petra la Ticanauca improtiva So-
rocil peste Nistru, si alte case la pestere, linga, Buh, aprope de Nemirova; era
la Nemirova au inceputu a'sf face stupi, vacl, of, plugurl de bol pre la tote ter-
guile pe de ceea parte de Nistru, dera velnita de horilca, de bere si de altele,
cumpera miere, domnesca ce era, si ducea la Ucraina de facea mieduri de
vindea, ci ori-ca avea gandu se se mute acolo, cum si era cuventii intre ome-
nif lul, cum se parasesca Moldova, si se se mute cu Vita casa lui la Ucraina
§i de acolo so trap'. la Mosel Ci voia lul Dumnecleii nu se potrivesce cu a 6-
menilort, (ce precum slice la santa Evangelie, aduna, aduna, si nu scie cui).
Duca Voda &Idea ca mare agonisita face cases sale cu Ucraina; era lui
i-au venitA in locu de agonisita, mare risipa, cum vol ceti la rondul peirei lul.
Totii inteacestasti anti, dupe ce s'ati intorst. Duca Voda de la Ucraina, afiandii
si el obiceiu/ facutU de la Dumitrasco Voda, au scosti si el hartil pe era for-
te marl, si cumplite de grele, carele MAMA child le-ail dat4 pe fe$ele omenilorii
se panel a fi *re, era mai apol pe cisla loril au scosii multe orinduiele alte-
le, de sati venitu argaplord carii luase hartie de 2 lei, era mai pre urma la
orinduiele as data eke 10 ug. era casasii cart luase hartie in fats de 2
ug. era la orinduiele au data sate 16 ug. si mai bine; era carii luase
hartie de 4 ug. au datii Cate 32 ug. a,ltii ajunsese si la 60 ug, era cu
napastile ce all platitii pentru cei fugip, si drumeti, si multe necazuri ce
au trasii bietil pamenteni, de la unii facetorti de rele ce fu Duca VodA.
Strinsere mare pentru bani facea tutulorii, si boTerilorti, si negutatorilorii,
si a tots tern, muncindu-I Si casnindu-i pre top in tote chipurile, pre
unit cu inchisori pedepsindu-I, pre altil cu munca, si WAY cu busduganulii
pang, la morte ucigandu-i, carii si mai susti s'ail pomenitti; nu erupt nici boierii,
nici Seracii, nici Ora* nici femel. Dintru carii i anume se-I pomenimU: pre
T6der Paladie vel-Vornic de Ora de susii, Tudosie Dubai". vel-Spatar, Chi-
riac Sturdza biv-vel Spatarit, si all mazili, ere" top inchisi la Seimeni si
pusi in fiere. Pre Ursachie, ce aft fostii Visternica mare, celti vestitti de bo-
gatii, si din bani la top in tote Odle, desbracatd cu pelea 1i l'ait le-
gatu la stilpii la geril, fiindu lama, de la carele Hindu -lii unit and in temnita
i batendu-lii la talpe, i-au luatil 250 pungi de bani. Pre Ion Isar Visternicul si pre
Andreiti §ipotenult. Vornicult de porta, desbracandu-I cu pielea gold, gt ungen
du-I cu miere, vera, i -au legatti la stelpti, de-I mancau muscele i albinele.
Dera Inca pre Giupanesa lul Stefan Braescu si pre Giupanesa lui Bucium ce
au fostd Vel-Medelnicer, si pre Giupanesa Sandului Stamati Comisulii, acesta
tnca fiindii a doua vara a DomneY, murindu-le boerii de curend, la acele ber-
th a lul, le-au legatu §i pre densele la pusci, de sta cliva legate, era noptea
stag, tuchise la odaile Seimenilorii. Asa pnendu-le inchise seta -va vreme, ca se
istovesca ele remasita bolerilorii Bel din hartii, i ele n'aveall de uncle, ca re-
mAsese satele tott. pustil ; ci de la o vreme au intratii la Duca yoda unii.
Hadimb ce-I clicea Iane, carele au facutii monastirea la Multi mare, de au
grAitt., si in tottilelulu aducendu-I aminte
www.dacoromanica.ro
 23

(Graiult" lul fate Hadimbult. ce ail grand Ducal Veda pentru glupanese).
«DOmne, me Toga se aibti la Maria-Ta pasil, se graiescu Mariel-Tale doe -tree
cuvinte. Eu, Domne,.coi n'amu, muiere n'amti, copil n'amt", se me temti de o-
sinda lord; in trecute clile to -al maniatd Maria-Ta pe mine, al trimisd und
Armasti se me mete in Bahian"; elti, bata-ld Dumnecied, armasultl, (si se me
ierti iubite cetitorti) Wad pazitti se me Inece, ci m'ati Ingaduitd. pana to -al des-
maniatd Maria-Ta, i m'ai iertatti. Ci acum Indrasnescti de graiescti Mariei-Tale
pentru cele trel giupanese serace, ce sedd legate la pusci, ca vecld ca nime
nu II indrasnesce a grai Mariei-Tale, ci eft am Indrasnitti: una, ca-sa bucurosd cu
unu cease mai inainte se moru; a doua, ce nu s'art auclitti nici Intr'o Ora, nici
aflu semi" nici in istorn acesta, se se 1nchicla si se se lege la pusci feme-
iele boierilord, deco, morti». (Atunci se fi clisu Duca Voda: se-I bath,' Dumne0.eti,
paganiI) ; si 1ndata au Invetatii de le-ad sloboclitt, ca acum si boierii stair In-
cremeniti i Iii cautatti loco tine incotro va lua.
De care veciendil boleril ca nu mai potd birui nici mai potti satura nesatiul
Ducal Veda, ca i se desfrinase si i se largise stele spre luatti, (cum ,lice
la psalmul alit cincile, rpo61 OT Bpscr rsprab ix : Adeca grOpa deschisa ga-
tlejiul lord), ce numai ce le -ad cautaii a se risipi.
Fugit-au atunce Dubai" vel-Spatar, si Gavriil Neniul vel-Stolnicti, Ilie Motoc
vel- Medelnicer, Ilie Dragutescu vel-Armas, Necolai Murgulet ftori Logofet , pe
urma, si Savin biv-vel-Medelnicer, i frate-seti Gheorghita Postelnicul, Varian
Logofetu cu frate-set Sberea, i altii multi; acestia de-o-data tots, in Ora
Lesesch, ce pe atuncea se Linea pace Lesii cu Turcil, de and facusse la
Juravna. Ce le-ati cautata boierilorti a astepta vreme, la care vreme peste na-
dejdea lore le-o dedese Dumnecleti, precum vei ceti mai josti. Era, alts boeri
ce mai remasese, Chiriac Sturdza vel-Spittar, Contes Stolniculk Iorga Cara-
cas Spatar alit duoile ; acestia au muritti de ua bola ce -I clicea Duca-Veda,
adeca de suparul Ducal. Veda; era alth carii aft fostA mai remasti, in mare ne-
voie si superb. si strInsore de bani. Blestematu era boierulil de pe atunce ce
avea sub ascultarea lord bresla, cumu'i in vel-Lagofetti Curtenii, la vel-Vornicu
Hinsarii, la Hatman Calarasii, ca i tinuturile istoviati, i breslele ce aveati sub as-
cultarea sa, earl de atunce s'ati stinsti casele boieresci mai tote, si au Inca-
putti la marl datorii, de ad remasti venduti i fecioril led" pan& astacli. Dena
pre tergoveth din Iasi, si de aiurea, Ii punea pin grosurl de stair InchisT sate
unit anti, tote pentru acele hartil. El, semi", de mare lipsa ce aveatt asupra,
multi cl-ad lasatu femeile i copii, si casele, de groza mare, si fugal"). in lu-
me; elti prindea pre vecinii de aprope sed pre femeile lord, de le tinea In
grosurl, pre uncle sate unit and si mai bine, dintru care multe ad si muritti de
Mule, altele de pruncit, ca ere" multe si grele, de 's1 Wee" copiii pin grosuri,
si totti nu le sloboclia, pant la multe le -ati crescutu copiii acolo in grosurl,
pana ad inceputit a grai, uMi a umbla in piciOre.
Asijderea si pe preeti Inca it Inchidea d'a valma cu mirenil in grosurl, si
bisericele stair Inchisse Cate duos -tree lunI i mai multu. Nimerui nemica nu vrea
se lerte sat" se ridice macar unu band; si multi omenl, tine ce avea, b.aine, o-
done, de alte bucate, i mo ii, lepedad in ce pate* si cu acel bani platindull
www.dacoromanica.ro
 24

capetele, si cum scApail de la inchissere, cum se duceau in cotro puteail se sca-

pe, lasandull tail in peire, si case, si bucate, yi femei, yi copil fugindit printr'
alte tell se instrainail. Care lucru multi feciori de boieri de tere,, gi mazih
gi curteni, si slujitori, si din terani, precum s'au scrisu si mai susil, si-ad
Varasitil parintli yi frail, de acele necazuri, de s'ati dust pin alte ,ere, yi u-
nil s'ail facutil omens ref yi talhari, de mare nevoie ce li era asuprh, ca nu mai
aveati de ce se mai apuca.
Asijderea gi pentru alte poruncI ale sale ce avea, fiindd omit forte grew la mane
yi aprigii, batea el singurd tote cu buzduganul, pre tine se mania, care
multi din bataia lui au muritil, carii nu se potti scrie top anume. Dintr'aceste
nemilosardil multe si de tote feluld ce avea rele, au Inceputu Ora a scadea
si a seraci forte -tare, lipsindii si Imputinandu-se deomeni, ce, din cap' yi eraii
seracisse de tote, dos6dindu-1 in tall chipul.
De care lucru multi din cetitorii acestui leatopisetil, pote se nu nici crecla
vre-unii, cetindu yi veclendil atatea tiranii cumplite ce au fticutd, eke s'ait scrisa
aice; socotindu cineva ca dor& au fostii vent -unti pismasil acestul Donanti acela
ce au scristi, isvodindu anteiu vieta domnielorii Ductu-Voda, de Cate on a dom-
nitil el tera Moldovel, Si ce i s'ad lucratti in tote rendurile domnieloillui, cum si
intea lui Dumitrasco Vodh Cantacuzino atheista. Inca, et acela scriitor punt martor
pre Dumnecleu, si me last pre marturia a tote, Moldova, de la mare pane, la
midi, a el top marturisasce, de nu este asa. (Dare, este cu greil a nu se scree a-
ceste lucruri, ca scrie- santa scripture, ce, de volt acea omenii ere,' petrele volt
respunde). Insh, necum ()meal cests pamenteni petimasi, ce straini de alte terf im-
pregiurti, Turd', Mari, Greci, Serbi, Arbemasi, Latini, gi albs toti cati s'ati in-
tamplatit intr-acele vremi, de all veclutti tote necazurile Moldovemlorti, cars
pre Duca Voda blastemati, si pre top 6menii Moldovel fl caiau toti.
Ce impetrita de pisma a lui inime (ca si ore dud a impetritului Faraon de
pisma si de latomie) ca in ce chipt acela, Inteacelasi chipii acesta facendu im-
potriva lui Dumnecleil, aievea nici cum nu se umilia se se parasiesca cand-va,
si se slobocla pre chrestini se fie volnici a jertvui lui Duranecled cu ini-
ma curate.; ce asa pedepsindu-I cu Inchisori, cu WM, precum s'ad pomenitil
mai gust', &fa i-ati venitti yi lui osinda, precum vel ceti mai josh la ron-
dul set.
inteacestil anti, la veleatul 7190, all ziditti Duca Voditi monastirea lui Sfantul
Ion Zlataust, din Iasi, pre care limn au fostd o biserice, mica, pe temela
inalte. de Ora, care era facuta de Stefan Voda Tomsa; yi Inzestrand'o cu mosil
au lnchinat'o la o monastire de la Rumele, la Andriano de la Arghiro Castro,
cats, WW1 era monastirea Hlincea a lord, si au luat'o Duca Voda de at dat'o
la monastirea sa, la Cetatuia, mai multi pentru moyiile ce are pin pregiurti.
Era sosind cursul anilorti de la Adam 7191, ere, de la Christos 1683, all Inceput
Imperatul Turcescii, Sultan-Mehmet, genduri Inane asupra chrestinilorti, ca pre
atunce Turcil erau man si tari, CAM lumea se cutremura; ca incotro se por-
mail nu era se nu biruiesca. Veziru-Azem statuse atunce in locul lui Ahmet
Pasa Chiupruliul, Cara Mustafa-Pay a, omit mandru, lacomii forte, gandul lu,
se pusese la mare lucru Intr'acesta chipu. Luhndd Beciul si supunendil Im-

www.dacoromanica.ro
 25

peratia Neint,esca, se cobOra prin Ora Lesesca, i asa Intorandu-se prin Mol-
dova se pule Pasa si In Ora Muntenesca. (Ce precum scrie psalmulti 170
i3pi, i icHoutti, lima/tees Hs lanky jam° cs-rHopi. Mica: ant sapa si cap Intr'-
insul eel ce l'ati facutil). Asa si acest Kara-Mustafa-Pasa chibzuindti aceste.
Era apol cum all fostd voia lui Dumneclett asa au fostti, precum dice tote lute-
acelasti psalinti ; (06paries 6o3e3Hs ero iarnaBy ero, i ittHepxs ero, He npaima
ero °vapor). Adica : Intorcese-va durerea lui la capulti lui, i spre crescetulti
lul nedreptatea lui se va pogorl.
Decl, Incependii anteiu Turcii acesta vrajba mare In lume, gatindu-se Intea-
cestti anti de cu ierna cu osti; era cum s'ati desverattl, au pornitu tote pute-
rile sale asupra straluminatului i adevoratti nebiruitulul Leopoldos, Impera-
tuld Nemtescii, carele este din cassa Austriei; si asa all trasti acel Vezirti cu
mare putere de Turd de all ocolitti cetatea Beciul, eareia 'I dice Viena. Ire-
nit'ati porunca si la Duca Voda si la Serban Voda, Domnultt Muntenescd, ca se
se gatecle de este. Ce One a nu se porni ostile turcesci in Beciti, venit'ail a-
tunce sol nemtescti cu mare rugdminte se nu strice vecinica pace ce o au ase-
(lat'o stramosil vostri. i a§a dandii solului r6spunsil Imperatul, se merga la
Vezirul sell is respunsul; de la Vezirul '1-ad rinduitti se-si is respunsul
de la Ecucer-Aga; mergendii acolo, Enicer-Aga au strinsit Ciorbagil, si asa si
din Eniceri i -au datl. respunsti, cum de are si vrea Imperatul se asecle pace
cu Nemtai, si Vezirul, noi aveinti a cere hacul sangelui nostru si a parintiloril
nostri; ci noi cerenati este.
ySi acestil respunsti luanclic de la Turd solul, au fostil §i opritd. Era la 15
a lul Martie, au si inceputil a scote urdiele, si apoi si &tea, cinesi dupe o-
rInduiala sa, cu alaiurl. Si avendti si solul nenatescd gazda data In calea pre_
unde era esitul ostii, de era tot' in privela lul, atunce se fi disti solul: pe
acestia numai Dumnecleti i-a bate, candil 11 va fi voia, Santiel Sele.
Duca Voda Inca au exit din Iasi la oste, April 24 Mile, Luni. Deci, atunce lasand
In urma pe Ora 32 de orInduiele marl, pe teed luatu-si-au atunce si pre Domna cu
sine One la Focseni, ca de in Focseni despartindu-se cie Domna sa, nu s'au mai
adunattl, nisi se volt mai aduna One la a doua venire a lui Christosq. Lua-
Vag atunce Duca Voda si pre Plesca, Jicnicerul al duoile, legatd, la pusci,
si l'ati dust]. One la Focseni, pentru band ce remasese din tinutu, care nu -1
gasise, ca fugise omenii; pre boieri, cap nu er' in tinuturi, II luase la Oste
cu sine ; numal ce lAsase Caimacami pre Necolai Racovita biv-vel Logofettl, §i
pre TOder Paladie vel Spam-, $i pre Teder Iordachi vel Visternicd. Lasase
si pre Gheorghita Ciudin vel Stolnicd, se pazesca pre tine ar vrea se fug, era
,i camii in prejma Caimacamilorti.
Pe aceea vreme, cand purcedea Duca Von, la, este, eta ii veni veste cum
si Murat Gherei Hanul, cu tota puterea Crimului si a Bugeagalul, merge la Beck'.
Si trecendic Prutuld pe in Pagul, si luandd Barladulti, all trecutti Siretulu pe
la Furcenl. Deci, nedandu-1 Duca Voda poclonele, pe unde au agiunsu, pin
Tutova, tat all pradattl, numal caci s'al robitti.; era ce au gasittl pe la omeni,
vacs, boi, iepe, cal si borfe, tote all luau'
Dupe purcesul Ducal' Voda, all mai fugitti cats -va boieri din Gioseni, caril e-

www.dacoromanica.ro
 26

tai rinduiti pe la tinuturi, Constantin biv-vel Coatis, Cantemir vel-Clucer,

Stefan Scarlet(' biv-Postelnicii, Dabija Scarlet biv-treti Vist. Preda Paladie Pos-
telnicu, Neculal Antiohie vtori Clucerd, si altii multi ca acestia, tot(' in Ora
Muntenescu ; era calf si mai remasese, asteptat din cesd in cesd se la care inco-
tro vord putea, cum s'ad si timplatd.
Imperatia mergendu cu tota puterea sa pene in Belgrad, ce acolo aid remasu
Sultan-Mehmet Imperatul cu curtea sa ; era Veziru cu tote puterile Impe-
rape, si cu Murat- Gherel, Hanul Crimului, si cu Apafi Mihaiu, Domnul Ar-
delulul, si Duca Voda si Serban Voda, Domnul Muntenescd. Insa pre Apafi
Mihaiu '1-at lasatd de streja inapoi, nu '1-ad dust' in Becid. Deci, asa sosindu
subt cetatea Beciulul, indata au si repeclitii Vezirul Turd si Tatari in pra-
da prin tera Nemtesca, caril au facutrt mare robie si prada, si versare de klu-
ge, pene unde si-ad pututii agiunge cu ceamburul lord, fimdii. Nemtilord fard de
veste ; care morte si stricaciune si robie ca aceea nu se mai povestesce se fi mai
fostii si altd-data, ca atuncea, de candu-i tera Nemtesca. §i batendu si Beciul
patru-cleci de file, era, apoi si Nemtii starnindu-se ca din somnd, s'at gatitd
degraba, si sosindu-le si agiutord insusi cu sine si Joan Sobietzki, craiul Lesescd,
cu osti; si asa aflandu pre Turd, caril incungiurase de batea cetatea Viena, a-
deca Beciul, si cu agiutorul lui Dumnecled dandu chrestinil resboid Turcilord
si Tatarilorti, i-ad biruith si i-ad batutit preste putere, can all scapatti de acolo
Vezirul cu fuga, si cu ua, shah de calarime ; era pedestrimea cana at avutd,
toti au topitu-o Nemtii si Lesil acolo pre loch, si corturile cum ere" intinse
si hasneua Imperatesca tot& cu tunuri, cu ierbaril, cu tote ce all fostd, le-ad
luatt. tote Nemtii. Acesta rusine patindu Imperatia Otomanicd si Hania Ma-
resca, all fugitil, si tocma la Belgrad s'ad opritit.
Era (led, au sositti Veclirul in Belgrad, turcescd, atunce, ca se-0 tocmasch
lucrul set' despre Imperatie, veclendd el au gresitt, cad el all fostd indem-
nath pre Imperatuld sell de all fh'cutii acea este asupra Nemplord, n'ad a-
vuth ce face, ci au inceputit a omorl Pasii, si a le lua avutia.
'ma venindii atunce pre in Buda Vezirul cu ostea Turcesca cata, scapase,
ca era Buda atunce a lord, mai avut-ad Turcil und resboid cu Lesii, tad a-
tunce, si la Ostrogon. la care resboid, aflandd Turcil pre craiuld Lesesch am-
blandtt dreptu venatul, si lovindu-1 fara, veste, putind de nu '1-ad prinsii; si asa
gonindit Turcil pre Lesi One in tabara lord, si cute -va capete au adusii la
Vezirul. Atunci Vezirul indata all mai repeclitil ostea, si cu catl -va Pasf; ce
intimpinandu-se cu ostea Lesesca, era i-aft infrinth. Lesii pre Turd, si i-ati
batutd forte red. Atunce all caclutil si duoi Pasi in robie, anume Mustafa-Pa-
ea pi Cara-Pasa, caril apoi, tarchd s'ad rescumperatil cu bani multi in Domnia
lui Cantemir Voda.
Imperatul, auclindii de cinstea si de ospetul ce avusesse Vezirul set' in Be-
cid, all si purcesd din Belgrad de s'ad dust" la Udrid ; era Vezirul cum all so-
situ in Belgrad, cum s'ad pomenitd mai susti, de all °morn Pasii, unde acolo s'ad
piritit de fata Serban Voda, cu Duca Voda, pentru nisce haul' ce aveati. galceva
din birulu Muntenescu, pentru care haul au remasd ca se-I platesci Duca-
Voda; si asa punendu-si i, 100 de Mile, se dea banil, si-ad push zdlogu doi
www.dacoromanica.ro
 27

boeri, anume pre Catargiul, Comisul set. cel mare, si pre Tanasie de la So-
roca vet-Setrar; si ava sloboclith pre Duca Voda de la Belgrad.
Era Vezirul inca fiindh acolo, all =MIRO. pre Murat - Gherel, Hanul Maresca,
Si all push Mari lor Han pre Ahgean Gherel Sultan. Ci nici cu schimbarea
Haniei nu vi-ah pututh folosi nimica ; pentru ca, intelegendu Sultan- Mehmet
Imperatulti de tail lucrula cum s'att tlmplatu, de i-air perith. &tea vi has-
neua, de la Udritr all repeclith la Belgrad de '1-au sugrumata pre Cara-Mustafa-
Pava, Vezirul sea, vi taindu-1 capul late adustl la dinsul la Udriii. De acia
all push pre anti Vezira, ce-la chiama Cara-Chihae; apol vi pre acesta Pat ma-
zllitu mania, vi all push in locul lul pre Suleiman-Pava, ce era Sarasker des-
pre Moldova. Ci de aceste destulu-1; se venimu iaravi la ale nostre.
Cazacil de la Ucraina, caril erau sub ascultarea Ducal Voda, au0.inda de bi-
ruinta ce racuse chrestinil, la Becia, indata au gonitil pre Ene Draghinici Hat-
manul, ce era push de Duca Vodh la Nemirova ; vi veclenda si Bugeagulit pus-
tin, ca Tatarii emit duvi la Becia, indata vi -au radicatti unit Hatmanti dintre
dins% anume Cunitkie, ce era Inductar, pus de Ene Hatmanul la Bohoslav, des-
pre Nipru, la granita, si inchinandu-se la Levi, care era remasii la granita Le-
vesca, unul ce era Catelen Cracovskie, si Hatmana Polnii ; vi ava viinda
i cati-va din Moldovenl pribegi, acolo era vi Petriceico Voda in terra Levesca
si ava cu totil indemnandu-se au inceputii a se cohort. Deci Cunitkie Hatman
cu Chzacii, trecenda Nistrul pe la Soroca in terh, redicatu-s'aft vi So-
rocenil, vi Orheenii, i Lapuvnenii, impreunh cu Cunitkie. Auclinda acum si car-
tile Crhesci strigendu se pe margine ca se mergh' top in oste asupra Bugea-
gului. tra, plugurile cu bol, si stogurile cu pane de pe la tote tergurile ce a-
vea Duca Vodda pre marginea Nistrului, pe de ceea parte, tote in resiph al pur-
cesa, de n'att avuttl nici o parte din acele bucate.
Domna Ducal Vodh, auclindu aceste vests de Cazaci, si boeril cart erau Cai-
macami in Iavi, erau bucurovi de una ca aceasta tulbureala, ca sit pita 9i el
scapa se nu le mai fie a da mana cu Duca-Voda, mai tare all inceputa a pur-
ta vestile; si ava numal ce bat ch'utath Domnel a se ridica din Iavi, Inch'r-
candu-se cu tote ce all avutti; vi ava viinda si boleril Caimacami cu D6mna
pene la Vasluiti, acolo remainda, i boleril Inch parasind'o, luanda drumul se tra-
ga spre tera Unguresca, cum s'att i timplata ; numal din toll boleril de tera
s'aa tinutil de Domna Toder Paladie vel-Spatar. Lasat-aa straja in Iavi pre
Ioan Costin, alit doile Postelnicti ; ce venincla Domna la &dada, socotise se
se avecle acolo ; ce veninda vi Ioan Costin, Posteleicu alit doile, de la Iavi,
indata i DOmna at' purcesa. din Barlada in josh; vi ava mirandu-se Incotro va
lua, spre Galati ad la Focveni, ce p1 -au alesu calea de all mersa la Focveni,
trecenda Siretult pe la Mhrcevci; ce dupe ce all sosith. la Focseni n'ati facuta
zabava, ca acolo Inca au inceputa a striga cartile lui Petriceico Voda, nude nu-
mal ce cantata a trece print Ora Muntenesch la Braila, si acolo s'ari aveclatii.
Era bucatele cele Domnescl, epele, boil cel de negoth, oile, carele cele
cu bol, all remasti tote in urma, si le -au toff]. jecuith omens de ter& si altii,
cum all pututh. Acea dobinda au facuth Duca Von', cu negutatoriele lui.
Petriceico Voda, coborinda la marginea, Wei Levesci, vi indata au trimisa

www.dacoromanica.ro
 28

pre Savin, ce-hl poreclea Smucicane, biv-vel Medelnicerh, §i pre Ilie Motoc Me-
delnicerul, §i pre Gheorghita Postelnictl, fratele lei Savin Medelnicerti, inainte
la Ia§I ; era Petriceico-Voda au pogorith la Suceva, §i au §ecluth clece clile ;
deacia as purcesti de all venith la Boto§eni, de la Boto§eni all venial. in
Ia§1. Era bolerii ce-I trimisese Inamte strIngendii este de tera, au pogoritil
pe Prutti, §i s'ati apclatti la Epureni, la unit' sate a Vorniculul Gavrilita. §i
a§a strIngendu-se anteiu cu sila, era apoi alergail de bung -vole.
Cunitkie Hatmanul adunandu-se cu este de tera, all trash de-o-data la
Chi§inail, de acolo spre Tighinea, unde i-ad e§ith Beiul de Tighinea Inainte cu
6ste Turcesca §i Maresca, §i lovindu-se filth' cu Cazacii §i cu Moldovenil, i-ad
InfrIntil pre Turd; §i a§a gonindu-I i-ad thiata pene ce i-ail bagatii in Tighinea
la cetate. De acolo, Invertejindu-se, ali purcesti pe Kogalnicu, prin Tatari, tote
arclendu §i taindti, §i copiii §i muerile Tatarilore, §i a§a all trash asupra ko-
drului ca se se impreune cu bolerii ce ere' trimi§i de Petriceico Voda. Uncle,
trecendh §i bolerii Prutul pe la Falciti, §i adaogandu-se §i Codrenii, s'ati hn-
preunath in Ialpuh amendoua o tile. §i a§a purcegendu pre Ialpuh in josh, tote
pradandtl, arclendh §i taindti, §i Mari §i muerl, §i copil, tail sub sable pu-
indti ; §i a§a pogorandu-se pene Impotriva Ca§lei celei marl.
tra, Duca-Voda, de la Belgrad purcegendti, au venial prin terra Unguresca,
unde s'ati adunat cu Apafi Mihaiu, Domnul Ardealulul, §i 'had chemat craiul de Pau
ospatatti, la care °spat se fi dish Apafi Mihaiti pecum au umblatti Duca-Voda se fie
Crain, §i dupe aceea sosindu acolo o sluga a Vornicului Gavrilita, §i i-al spusti de
tote cate erati in tera. Atunci Duca Voda sfatuiudu-se cu boeril lui pe uncle
socotesctl se merga in tera, ce unii all (psi! pre Oituz, era Gavrilita Vorni-
nicul se fi {lied: 5Ed, Domne, sfatuiesdi a§a: se e§inati pin tera Muntenesca:
Hanul vine, Domna Mariei Tale este la Braila, §i de la Braila de vor sta ci-
ne-va Impotriva Mariei-Tale, atunce vel lua este de la Turd §i de la Tatari
§i vet' merge la scaunl» i a§a d'anteiti all plecatil §i Duca Voda spre sfatulii
lui Gavrilita Vorniculti. (Ce unde nu va Dumnecled omuld nu 'Ate). De care
veclendil Gavrilita Vorniculti, ea all intorsh Duca Voda se merga pre Mud', §i
sciindti §i pre sfetnicul pre al cui sfatti era se merga pre Oituz, sosindii la
Va§arhei, atunci se fi luatti pre Postelnicul Constantin ce--111 poreclea Cioba-
nul, de peptti, §i pre unit nepotti de vara primare a Ducai-Voda, ce-hl chiama
Cirstea, fiind vatavti de aprozi, §i all dish : «Multi meti, Cirsteo, ell sunth be-
trinh, era, to esci tenerti, voih se still tine duce pre Maria Sa Voda pe Oi-
tuz se-111 dea neprietenilorti.» A tunce Postelnicul Constantin respunse : «Eti ill
dual, §i pre sfatulti melt merge». Era betranulti Gavrilita Vorniculii died: «Sa
mi fii marturie, ca ell nu-lt sfatuiesch. Duca Voda are feciori , ca ell poth muri,
§i volt romanea feciorii mei, cu fecioril Ducal' Voda, §i marga Maria Sa senatosti,
ca eh nu void merge». i a§h§1 de acolo Pall parasitii GavrilitA Vornicul pre
Duca Voda, §i Joan Racovita vel-Paharnich, §i Gheorghita Logofetit alit trelle,
§i lovindil pre la unit prietinti, ce-I clicea Gherfa§ I§tioan, le-ad datti povata, la-
sandu-§I carele acolo, I-au scosit pe potica Buzeului in terra Muntenesca.
Duca Voda, de la Va§arhei all trash la Britco, §i trecendu muntele pe 0i-
tuz ail e§itu la Trotu§h; Ins& trimitendt pre Sandul Buhu§il Hatmanuld straja,
www.dacoromanica.ro
 29

Inainte, ca acum la ocna era The Plesca cdmarasii, push de Petriceico Voda.
Si ma princlendii de veste au flighu de acolo. Neculai Racovita biv-vel-Logo-
feta, si TOder Iordakie vel-Visternicl, si Gheorghita Ciudin vel-Stolnicd, tre-
cuse erasi in Ora Unguresca, de frica Ducal' Voda. Duca Voda, de la Tro-
tusi ad trasil la Domnesci la casele sOcra-sa, a DOmne1 Dabijoel, si s'aft
aseclatil acolo, si astepta de Ali in Ali se merga la Iasi, se se apuce de
ale lui. Scarsca cu dintii, 011 largea matele. (Cum dice la psalmulil alt" noe-
lea : Lesuesce Intr'ascunsti ca unit lea Intru ograda sa ; pandesce se apuce pre
celd semi", se apuce pre celti seracii ca se-la inghita pre clinsuld). Ci Dura-
necled nu I-ail sporitii, ca 1-ati vemtu si lui la capti perirea.
Cunitkie liatmanulti, cu ostea Cazacesca si cu ostea Moldovenescd, ce era cu
Savin Medelnicerul, ce-lti poreclia Smucicane, si cu the Motoc Medelnicerul,
flinch" acolo la Casla, precum s'ai1 pomenitd mai susd, unde de acolo all trasil
Cu ostea la Tobacti, eta ca le -au venitti veste pecum vinu nisce Tatarl de la
oste, si at" orInduitii pre o sama de Moldoveni cu Stefan Cerkezulti biv-ftori
Paharnicti, si agiungendu-i pre acei Tatari la Valcanesci, si asa flinch" Tataril
cu tail slabi, unit si pe boi &Uri, era erati cu bani si cu de alte multe lucruri
bune pe giur-dansii aducendi" de la Becid, din tera Nemtesca, dupe ce all pur-
cesi" Stefan Cerkezt" Paharniculii, asa s'aii insiratd ostea mai pre giumetate
de s'ati trail la Valcanesci, si cumu 'I rOnduld Moldovenilord, s'ati Imprastaatti
pe la jacuri, nu cautati anted de isbenda; ce unii agiunsese aprope de Rent,
era Sultanulil all pripitil de all lovitit la tabera, asa d'anteiti, ca in chipii de
ispita, cu pucina oste. Rea Moldovenii si Ca'zacii au si datti inapol putind ; deci
Tatarii, veclendil ma, s'ati mai adaosil, era pe deluri tote hergheliele emit pe
depute all fosta aducenda, Intru ochii Cazacilord si a Moldovenilorii, ca se se
vada multimea de Mari ; si venindil si acea oste ce era la Valcanesci, totu
nimica n'ait mai adaosii ; ci si acia au inceputil a se spaimanta; ca Turcii,
cart esiail la harta, One in tabera venial cu sulitele, ci liana Cazach foci"
Indata 11 departail Deci de la Casla au purcesii cu tabera spre Prutu, si asa W-
audit pe de o parte Troianuld, era pe de aka parte se aparad. Si ma ye-
nindil la satil la Trojan, au luatu Prutuld in susil cu tabera legata. Acolo au
agiunsti si Motefeleul de Smil cu ostea Turcesca, si cu (Toile pusci, si cu nisce sa-
caluse. Asa all Inceputa a-1 bate si mai tare pre Cazaci, ce tinendil Cazach
tabera, nu le putead strica nimica; si veclendd Cazach pre Moldoveni Indoiti,
socotindt" se nu -I viclenesca cu fuga, cum s'aii si timplatil, i -au pedestritil
pe Moldovenl, si caii ii bdgase in tabera, era el pre Jost" pre IMO tabera.
Si ma all mersti Ilene la gura Frumosei, unde acolo le-au "lath Tatarii mare
"Ayala, dal, asa spund, ca sOrele unit cat" bunt" nu s'a"1 veclutil de multimea
sagetilord, ci tail all tinutti tabara ; era de acolo le -au datti mai resuflu, ye-
clendit ca, nu I-at pututti sparge; si asa tragendu-se tote cu tabara pene la gura
Largh, acolo au Inceputti anteidl Moldovenii, cum RI rondulti lore a fugi :
unil spre Codru, altil, calif erail de peste Prutil, peste Prutu, si asa amid
unil Inotal cu cal cu tote, altii cu luntri, carii cum putea se-s1 scutesca viata,
si se haladulesca de robie.
Atunce, in cliva de aglunul Craciunului, In luna lui Decemvrie 24, lovise
www.dacoromanica.ro
 30

ninsere, §i und gerd mare, di pone atunce fusese vreme buna. Pra din loc,i
ail lnceputd a veni slot, §i asa princlendu-I pre unit sloil asa remanead; era ca-
petele ostilorti peste nopte all fugitd si au trecutd Prutul, lovindti pin be-
jenii, pin Ora, s'ad dusd la Iasi. Caclut'ad o lerna forte mare atuncea. TA-
taril peste nopte n'ad datti ca fugea ostea ; §i asa putini Cazaci mal rema-
nendil, ca vr-o cincl sese mil in tabard, veclendil ca i -au viclenitd si Cunitkie Hat-
manul, de i-au lasatu s'ati fugitd. Atunce indata si-ad redicatil dintre d1n§i1 altd
Hatmand, anume Movila Polcovnicul; si au mal tinutd tabara One in desera,
si peste noptea aceea s'ad trasiz, unit pe pantece, tine cum all pututti, peste
ghiata Prutulul, §i all trecutil ; era cap au fugitd prin stuhti robitd Tatani,
fail soma de multi, si Moldovenl §i Cazaci; era cap au trecutd Prutul all
haladuitd; si asa s'ad ispravitti acea este.
Norocul Orel s'ati tamplatti, ca all *luta Ierna forte mare, ChM se pome-
nesce ierna lui Cunitkie; si multi din Weill s'ad Inecath in Prutti, fugindd de
Tatar! ca se scape, uncle sosiad la Prutd acolo sariad din mal, si dad sarindti
din mal cu cal cu tat, si asa penal

De a doua Domnie a Iui Stefan Voda Petriceico, veletul 7192, Decemvrie.

Petriceico Voda, dupe ce au venitti in Ora la Suceva, apol s'ad pogorittl la

Botoseni, precum Wad scristi mai susd, fiindu ostile la Bugeagti, apol all venitl
si la scaunti in IasI, in luna lul Decemvrie. Ce One era &tea la Bugeag,d Ince-
puse Petriceico Voda a se cerca la Turd. Era und boerti pusa Parcalabd la
Galati, anume Alexandru Burnaz, ce fusese Sluger mare, Greed; ce-I scrisese
Petriceico Voda carp se merga la Saraskerul, ca dora sl-ar putea face de la
Turd pace, se-I dea Domnia larasi; ce n'au apucatti a merge.
Ca all fosttt trimisd Petriceico Voda Este sprintena, Lesi, §i Moldovenl, si Ca-
zaci; punendu-le capete peste Levi §i peste Ca' zaci, pe und Demidetkie Reimentar,
Leah, era presto Moldoveni pre Varian Armasul seu eel mare, si pre Vasilie
Baenskie, nepotul sed, si pre Ilie Plesca, ce au fostil Jicnicertt al duoile, §i
pre Nekitele Vornicul, pentru straja impotriva Ducal Voda. Si asa incetti tra-
gendu-se in josti, i intelegendd de Duca Voda cum este in Domnesci, la tinutul
Putnei, era si Vasile Habasescu cu nisce adunatura, emenl de Ora, pe la
Movileni; trimis'ail pre Sandu Bah*, hatmanul seti, de i -all lovitti; ce el de
resboiti nu s'ati apucatil, ce indata i-au imprastiatii.
Baenskie §i cu cei-alp bolerl ce end trimi§i cu densul, ce s'au numittl
mai susti, princlendti de veste cum cu Duca Voda, este nu-I, §i tine si era 11
urise, §i slujitoril toti erau induoiti, putintei Seimenl ce erad ; §i asa fara
veste au sirguitu de '1-ad lovitti pre Duca Voda, Decemvrie 25, Marti, in cliva de
Craciunti, la vremea ce au septa la masa ; i asa princlendti vremea pre bolerl
afara in sate, prins'ati pre Miron Costin vel-Logofett.; ce norocti ad avutti
de unit prietenil Leahti ce s'ati tiinplatti acolo, ca au statute. §i asa de
totu nu '1-ad jecuitti ; era pre Constantin vel-Postelnicti, ce-I cliceati Ciobanul,

www.dacoromanica.ro
 31

1-au jecuitu totti, de l'ati lasata cu pielea; si pre glupanesele boierilorti desbrd-
candu-le, cum ergi cu tote hainele, si od6re podobite, in Oiva de Craciunu,
cu peile le-au lasatii; era Sandul Buhusa. Hatmanul, fiindu-1 gazda mai de-
parte, ail scapatid cu giupanesa si cu trei coconi al lui, aparandu-se la Focseni.
SSi asa tinendu-1 pre Duca Voda 1nchisti Intr'acea cii in ograda curtil, ce era
cu bolovanl grosi ingradita; slujitorii ce erat in Intru cu densultt nu le de-
dese mg de timpurid lefe, 11 urise; prafit n'avegi, era, din catti si aveati, nu-I
tragea Mime.
Derma Ducal Voda venise la Focsenl ca se merga si ea la Domnesci; ce n'au
apucatti a trece, ca eta si ati venita penrea. Buhusti Hatmanul, dupe ce ati sea-
patti la Focsenl, au clisu DomneI: «Da Maria-Ta bani se facemti slujitorI, se
mergemii se scotemti pre Maria-Sa Voda din mina neprietenilord». Domna n'au
vrutti se dea, ce Oise: «merga anteni se-1 scka, si apoi va da ; Omenil erad
bucurosi se-1 ia, ca-1 urise tots. §i asa a doua cli facendid navala eel' de afara, si
venindtt la porta, era eel din 1ntru sluntori le-au deschisid porple ; si asa in-
trandit '1-au luatii de grumazti pe Duca Voda, via nevatamatii, dupe ce au dom-
nittt Inteacestil rondd cinci and si trel septemanI. Era omenil ce avea pre
ling& dinsul, pre unit i-ad desbracatd si le-ad luatu totti ce au avutti ; altii
card ati data preste cunoscutl, all haladuitu. i asa fu plata de la Dumnecleu
si a Ducal Voda.
Era lui Petriceico Von, mergendA veste de bataia Cazacilord si Moldoveni-
lord din Bugeagu, dupe ce at seclutti in scaunil in Iasi numal 15 Mile, I-ad can-
tata a esi dm Iasi, si luandit calea spre Suceva, unde aducendu si nepotul sett
Vasile Baenskie, pre Duca Voda, s'au impreunatti la monastire la Dragomirna
amendoi, si asa de acolo 'l -ad triraisu to tera Lesesca la robie, in tergd in
Liovti.
Cunitkie Hatmanul, cu cap Cazaci scdpase el Inainte de tabard, mer-
&chi prm tern, s'ati dust la Ucraina si s'au opritt in Movilati, de ceea parte
de Nistru, asteptandu ca se mai string& din &tea ceea ce ar fi scapatti de pre
urma. Era dupa aceea, preste cate-va Mile, eta si Cazacii pedestrimea, ce sca-
pase mai pre urma, cu Hatmanul lore cel not', cu Movila ; carii dacd au
sositit in Movilati, si fundu intr'o Duminica, esindti Cunitkie Hatmanul din
biserica, s'ad sculatii Cazacif cu totdi si 'had °morn cu maciucI, caci i-ad vide-
nitti si au fugitu din tabard. Acestd plata art luatd de la Cdzacl si Cunitkie
Hatmanul ; era in locul lui au remasti Hatmand Movila, aseclendu-se la tergt
la Nemirova.
Asijderea si Petriceico Voda, ad mai seclutii la Suceva One in luna lui Mar-
tie; decia s'ati dust si el in Ora Lesesca; era. Moldovenh caril umblase la
Bugeaga de jacuise, si pra'dase, data s'au dusts Petriceico Voda, in urma
lui au platitti pagubele Tatarilord, Induoite si intreite, cu bucate de pre la ca-
sele lort; si multi si cu omen platitd, ca i-at luatti robl, ca si-aft plinitti
totti ei singuri cats le-ad fosta voia, si cu judetit si fara judetti, cu sila, fiindti
Moldovenil red slab* de osti, ce le calcase sera. §i de Care Turd si despre
Mari Is era numele de hainl, adeca vicleni Imperatiei. Era in Ora at venitu
Doran% cu a doua Domnie, Dumitrasco Voda Cantacazino.

www.dacoromanica.ro
 32

De mortea Duce Voda, fiindu robil in tera LeOsca.

edendii Duca Voda la robie unit and si trel luni, §i ar hi si esitti din ro-
bie, ca acum Iii asedase lucrul despre Craiul, cu rescumphrarea, ca se dea
180 pungi de haul si se iasa; Insa acele 180 pungi de bani, cu tot, cheltuiala
au fostti se dea. (Ce cum se dice unti cuventil prostesce, ca suffletul bucurosl
este se intre in rain, numai ph' catele nu-1 lash' ;) asa si Duca Voda, trAmi-
tencla la Domna sa carp prin Anastasie Visternicul ca se le ducA la Tani-
grad; de61, trecendft prin tera Muntenesch', atunce s'ail timplatti §erban Von.
la Buzeti, mergendii la Camenita, si intelegendit de Anastasie Visternicul, in-
data ad trimisu nisce slujitori la tote drumurile si indatA '1-ati aflatu; ci du-
cendu-1 prin lunca BuzeuluT, mergendu Saragelele inaintea lul, el s'ati fa-
cutti a merge din drumu in padure pentru treba lui, fAcendil semnii lui Span-
doni, ce au fostii camarasu de raftun, i au aninatil cantle cu o traistA intr'-
unu copaciu, §i indatA all purcesti dupe Saragele.
Spandoni Chmarasul, dupe cum i -au fostil invetatura de la Anastasie Vister-
nicul, au luatil cartile, i aA sirguitu calea pre alte drumuri, trecendti Dunarea
pre la Giurgiov ; era de la Rusciuk au luatti in josh si au mersti la Udrifi, de
la Udriii la Tarigrad, §i all scapatil cu cArtile de le-au data la Domna Ducal' Von,.
Pre Anastasie Visterniculil, ducendu-lti Saragelele la §erbanii Voda BSI cer-
candu-lti pentru carp, n'ati aflatu nimicA la densul; pentru care dandu-i stran-
sore §i grozil cum ca-1 voril munci, au cAutatA a spune dreptd, ca suntii car -
tile la Spandoni Camarasul. Dec' erban Voda indatA au repeditii cati-va Sa-
ragele in urma let pre tote drumurile cele marl si preste Dunare de l'att go-
nitti pone la Udriti, si nu Pail aflatu ; cad el all fostg luatA pre alte drumuri,
precum s'ad pomenitti mai susii; decl intorcendu-se Inapoi Saragelele, si spu-
nendit cum all datti in urma lul Spandoni, de la Udriti la Tarigrad purcesu,
au sloboditti §erban VodA si pre Anastasie Visternicul.
Dupe ce au mersti i Anastasie Visternicul la Tarigrad la DOmna, dAndu-si
solia, au grijitti DOmna bami tots, tote galbeni de aura, prin anteree cusuti, im-
bracati pre omen', si (land larAsi pre sama lul Anastase Visternicul, caril dada
au luata banii ad sositil in tera Ungurescd, la vamesul de Bistrita, anume Apor
Istioan; de acolo all socotitil cu altI Domni de s'ail popritti banii, si s'ati trimisu
nisce boleri Unguresci ca se remAne in locul Ducal Voda pone 0-or da bami
Ce sosindu acolo, eta si mortea '1-aft pripitii pre Duca Voda.
Sossindii veleatulii 7193, era cel de la Christos 1685, la luna lui Martie in 24
ee rifle, inteo Marti sara spre Mercuri, catre Blagovestenie, la a1 treile cease
de n6pte, '1-ati lovitd de palizu, adecA cataroiii, psi dupe acea lovitura as mai
traitil Inca o septemanA, pone 'lard Marti sara, 1Vlartie 31; era Marti sara, in
spre Mercuri nOptea, au reposatii Duca VodA in tera Lesesca, in robie, in 0'1-0
in Liovii. Si spintecandu-1 doftorii, dupe ce au muritti, splint ea au gAsitti in
herea lui 27 de petre roil, asa de late si de grose, inteund chip:1 cumu'i a-
cesta figura, ce scrie aicea Q. Ira deosebi de aceste, spunti ea all mai
aflatu si la rarunchii lul, de catre stanga, alte dote pietre, Inca mai marl de
catil acele din here, cumu'sil aceste doue figurl;
www.dacoromanica.ro
 33

Lera plamanele cele albe ati fostu arse de sete; maiul

celd negru i -au fostii senatosd, si inima senatosa, lima
forte mare, ca de giunculd intertiu. i asa petrecen-
,--\ I du-se Duca Voila '1-ail astrucatil in biserica lul Alexie
Balaban, negutatoruld cel mare, carele au avutd si cate-va Bude in tera Moldo-
vel, mai 'nainte, cu Ursachi celd vestitti de bans multi ce are. Punendd trupul
Ducal Voda asa in schpuld gropnitei lui Alexe Balaban, de la carele mil luatd
si acesta istorie pentru mortea Ducal Voda ; ca, Balaban s'ati tamplatd la tom
vieta lui si la mortea lul, flinch' ronduitil de Craiuld Lesescti se fie Mug
Duca Voila : pentru ca era si Balaban greed de la Rumeli, heamsera cu Duca-
Voila, de la unit loci'. i asa s'ad petrecutil. §i banii Inca s'ai1 prapaditti la Thi-
guri, a nu i-ati mai datd WI duck inapol la Domna. tra la mortea Ducal -
Voda, din trel feti al lui, Constantin Pirvorodnil, Matel, Stefan Voda, si din
sese fete ale sale, Domna Catrina, Dena, Salida, Maria, Safta si Anastasia, ce
ad avutd, nu sad timplatti se fie; inca tocmal nicl Domna sa nu In acolo.
Deci, asa platesce acesta lame celora ce vorti se o coprincla cu tote des-
fatarile, si cu averile si cu stapanirile ei. tra blastemuld remane in urma in
vecl de vecT petrecup, cum vedemli si acestui Domntt astacii cum scrie, ci si
altora, iarasi dupe fapta, si plata.

Do a dua Domnie a lul Dumitraqco Von Cantacuzino.

Hindu cursul anilord 7192, era de la Christos 1684, in luna lui Martie, ca-
clend Duca Voda, la robie, gi ad muritu acolo, cum s'ail iisa mai susd, asijde-
rea ci Petri' Voila, dupe ce ad batutil Tataril pre ostea lul, la Bugeagd, si pre
Cunitkie Hatmanulti, socotindu ca nu-I merge pe treba lul, ea Tatarii cum
s'ati desveratti ail si inceputil a prada pe marginea Wei; deci si elu, temen-
du-se, s'ati duu in tera Lesesca iarasi. Era Dumitrasco Voda, aflandu-se intr' a-
cea vreme la Porta cunoseutit tutulord, §i sciindu-1 ea, ad mai domnitil tera Mol-
dovei, eta de alit doile randti i -ad datd Imperatia stegti de Domnie, i ad
venitti la scaund in Iassi in postuld cel mare, In luna lui Martie. Ci asa foinete
era in lass! ci in tera, in Mu manta omit pe omit si se vindea. Multi s'ad
dusu la robie de bun& void, la Tatari, caril, aducendil pane aid in Iassi de
venduttl, gi Intorcendu-se, stringeati copi!, fete, si omeni casasi, seracime, mer-
gendd la Bugeagii, acolo se istoviati la robie. Acea urgie era a lui Dumnecled
pre acestd pamentd, pentru pecatele nostre.
Dumitrasco Voda data s'ad aseclatti la Domnie, ci Tara neparasindu-se de reit-
tape lui ce avea, nicI acum la acesta Domnie n'ati avutd striate se dom. 'sea
multi', ea facea multe asuprele Itoioilorif, si Orel marl greutati facea, fiindu
cumplitd tutulorti. Nimica bunt. nu era Inteinsuld, numai lacomie gi luatura
nespusa; ci rnirandu-se ci socotindil nil din boleril Orel, de tera de giosd, ce voru
face se null 005, pamentulu, ci alt pribegita in tera Romanesca, la §erban Voda
si cu dragoste i-ad prihnitil. De acolo s'ad dusti la Soleiman Paca Saraskerul
1_,EATOPISETELE www.dacoromanica.ro
TOM, 2. 3
 34

la Oblucita, si le-ad data Domnil diutre dInsii pre Cantemir Clucerul, ce-T died
Constantin Voda. nra Dumitrasco Voda Cantacuzino, pane a-I mazili, cum luase
puterea monarchiei al doile rancid la mana sa, avendd nesatula Min* ca de
lacomia banilord si de reutatl neparasindu-se, ca frica lui Dumnecled Inaintea
ochilord. lul n'avea, Indata ad si scosu hartil, mestesuguld isvodului _sett, ce -lu
scornise el Inca de la anteia domnie a sa, mar dobIndindti Inca si altd isvodu
de obiceiu de la tovarosuld sell Duca-Voda tiranuld, gata obicluitil; in ce chipd
s'ati Imprumutatd si Duca Voda cu reutate de la dinsul cata nu avusese el.
Acestit tirand fricosti, Inca pentru se scota band multi, all spInduratti de
mani pre Gavril Braescu, ce all fostll Jicnicerd mare, si pre TOder a Naculul,
feciori de bolerl marl ; asijderea si pre alth mu1tI. Pline erad odaile Seimeni-
lord si ale Avgielord, nisce slujitorl de ad lul ce le pusese eld acesta nume, ti-
nendu-1 mal de credinta ; si beciurile si Divanuld cell mare, erad pline tot('
de omeni pe carii fu pedepsia in tote chipurile, mar ca si in dilele reului
Duca Voda. Insotindu-se amendol la tovarosie cu 1.611041 asupra bietel Mol-
dove, seraca, ca si cum all fostd luattl fratie si tovarosie ore-eand Raasim Im-
peratulti lul Isramli, si cu Fakei Imperatuld lui Israil, se ostesca amendol
asupra Ierusalimului si asupra lui Ahaz Imperatulti ludeei ; ce, precum au
numita Dumnecleu atunce pre Rasim si pre Fakei, doi th' clum afumaton, cli-
audit, nu te teme : «si ca se 1111, slabasca sufietuld tad de doe lemne taciundse
afumandu-se,» asa dice Dumneded si acum catre Ora Moldovei : nu te teme! si
ca A nu sleibascci sufletulu tell de doi, td'ciuni ce se alumd cu foculzi Iadu-
ha.» Ca si acestd Dumitrasco Voda mazilindu -se dinteacesta domnie a &um,
s'at' dust' la Turd ; si tmendu-lil Turcii in temnita, di all fostd intelesti de
tote pentru jacurile ce au fostd jacuitti fare, de isprava din Ora, luandd
nea si bucatele 6menilord, si dobitocele tote, fare socotela, si mergendd si din
boieni cal marl al terel la Porta, tragendd pira asupra lull, si remanendil a-
supra lui din band terel, mancati, multe pungi de bard. i asa fiindti inchisti
au muritd acolo la inchisore; era au muritd si und copild al lui, voinicd. Deci, all
scapatd. Moldova de amendol vrajmasii sel.
In dilele acestui Dumitrasco Voda, asa jacuindu penile de pre la Omen'
din catasi era In Ora, ca, de 4-5 ant totil osti si pradl erad Inteinsa, si arati
6menii forte cate putind, pentru neputinta. Deci, luandu-le pawn si de cate avea,
s'ati facutti forte fomete mare, cart au agiuns mirta tergulul cea de 16 oca de grafi, 3
lei batuti; era saculd de secara, ca de 2 mirte si polu, era cinci sese lei;
pentru ac6sta s'ati facutti fometu marl, de manta omd pre omti; ea In Iasi
au amagitti tmu tiganti pre ua fate, grad si all bagat'o Inteua pivnith pustie, si
acolo au ucis'o si au taiatti dintr'insa de all fript si au mancattl, pe care l'ati si prinsu
Dumitrasco Voda; spunOndu dreptd nu u all facutd nimica ; si pre multe locuri
s'ati Intelesti asa. Apol murindd multi omeni de fome, ca de ciuma, za. Condit
pe ulite , de aceea se invetase lupii de mancau acele trupuri morte, ne-
putendu-1 birui cu ingroparea pre tote mortil. Di.ntru caril mai pre urma se
Invetase lupit de apucati si &nem vii In multa vreme, femel si copii mid,
de-I mancau din medlloculu tergului, si prin sate pe la Ora, amid navala si
a upra a Omni man de i smintead asa au tinutu mania lul Dumnecled ca
www.dacoromanica.ro
ta-va vreme. Si au domnitu Dumitrasco Voda inteaceastd Domnie a sa a doa
numai unit and si trel luni, si s'ad mazilitil, precum s'ad pomenitti mai susu.
Spunti, cum fiindil mai vr'o doi am la inchisore la Tarigrad, si facendu-i-se
o bola Ia, grumazi in chipu de tiaganu si dintr'aceea timplatu si nior
tea ; era in loculd IUi au caclutti la Domme Cantemir Voda

Be domnia lui Cantemir Bey, ce-i dial Constantin Voda batranuirt.

Cand ail fostit cursuld anilord de la inceputuld lumii 7193, era, de la Christos
1685, in luna lui Iunie in 15 Mile, au imbracatd caftand de Domnie Cantemir Vodit
la Oblucitit, precum s'ad ponienitd mai susu ; si Mad ad si trimisti pre fiul sell,
pre Antioh Beizade, In Tarigrad, pentru credinta, ca se se ale in chipd de zalogti;
ins& si boleril cei marl de Ora si-ail trimisti tots cite unit flit alit sell cu Bei-
zade, de all seclutu trel ant la Tarigrad, in Bogdan- Saral, totti cu cheltuiala te-
rei. trd la scaund in Iasi ail venitu in luna lui Iulie in cinci Mile. Carole din
boierie era numitu Cantemir, ce ail fostu Clucerft mare la Domnia Ducal Voda,
omit de tent, Moldovan dreptti, fiindu de la Tobac de loculd lui, st forte vi-
tOzd bun i, era la fire blanch' si eu Mina milostiva, rabdatord, cu putina ma-
te tinteid, apol ertatoru, si nelacomil la avere, si induratorti, necarturard, era
slujitd, si la tote priceputd. Bisericele cu ruga pdzia, si cu sfatti bund inte-
meiattl, impodobitti in cuvinte, duke II era vorba lui, limba Turcesca bine scia,
la respunsuri gata era. Viten', t otnicil, slujitoril ii end dragi, si-I militia din
cad era prilejulu Orel forte slai"; ca despre Lesi din susti remasese ter-
guild Iasit granita si hotaru, in locu de margine, precum vet intelege si mai
pre largd inainte, de sprijinia tote relele din susu anteid in Iasi, despre Lest.
Ca multi feciori de omens buni, si de boierl, si de curteni, si de alti slujitori,
cum s'ad scrisd mai susu, in a treia Downie a Ducal Vodd, ca au fugitti multi
grin Ora Lesesca si in fora Unguresca, si de acolo Wend]. cete de talhari,
eniati in tern de o pradait si jacuiati mil ad pututit, anteid in tote monastirile si
lavrele cele marl domnesci, cate ad fostit pre sub munte, incependu de la Putna
din susu, si de la Soveja si pene la Focseni, an alit omens straini, ci tau Moldo-
vent, omen] de Ora. i acestia pribegise tad in chicle Ducal Voda, si a
Iui Dumitrasco Voda, mai d'inainte vreme; si neputendu Linea domnia slujitoril
ca nu era Ora nemica, precum s'au scrisd, ce n'avea cu ce plati Domnuld
se tint slujitori, ca se se pots apera de talhari, si pre multi omen] as friptu
si all arsti de '1-au omoritil talharil. Si asa eatt pustiitti Ora de tote, catd n'au
fostit asa mai de candu-i ea.
Osebitti de aceste, cum s'ad aseclatd Cantemir Voda Ja scaunuld Orel in
IaqT, inteacestasi and in Septenivrie, ad si pogorita Ioan Stanislav Iablimovs-
kie, Hatmanuld celd mare a coronet Lesesci, cu oste, si all intratu in tern,
de all venitti One la Bolan, pe Prutti, vrendti se popresca zahereua turcesca,
care o duceati turcil se o bage in Camenith, fiind Camenita a lord, luata de la Lest cu
labia. Ce esindd impotriva Lesilord, Suleiman -Pala Saraskerul si cu Selim-Gheret
www.dacoromanica.ro
 36

Hanul Tittarescd, ad datd resboiti te§ilord de tap, din -tote partite; ce nu le

putead strica nemica ; §i a§a batendu-se, spund cum §i Cantemir Voda ad e§itti
singurti cu dapulu lul §i cu curtea lull, cu boTerina§iT §i cu slujitorii ce avea
mai de trebrv, la harth, ji mare vitezirt ail aretatu, la aces aripa dincotro ad
data el naval& asupra Le§ilord, cattl spund ca 1ndata au legatd Le§ii tabera, §i
ad elatitii Inapol dintr'acela cesd; care veclendti Suleiman Pa§a, cu cats -va gal -
bini 1-au daruitil pe Cantemir Voda atunce.
tra child all fostil la veleatul 7195, in luna lul Augusta, pogorIt'att §i lard
Sobiezki, Cralulti Le§escd, cu tote puterile sale, in josd, de ad intratd in tea,
tragendu-se cuventul pecum merge asupra Bugeagulul, luandd Prutuld in
josd, §i all venitu §i in tergd in Iasi de all facutil bencheturl. Cantemir Voda,
princlendd de veste, as e§ittt din Iasi mai timpurid, §i ati luatd dreptd in
josd la Mid, spre Tatari. nil statute' unit din boleni cel marl pre Cantemir-
Voda ca se merge spre Foc§eni, ce el at tinutti sfatul sell de all mersd dreptd
la TatarT, pentru tea mai cu deadinsu, se nu eacla in vr'o primejdia de
robie §i de prada.
Craiuld Sobiezki Inca pogorIndd en tote ostile sale pe Prutil in josd, pre-
cum s'ad scrisd mai susd, §i Intorcendu-se atunce, all datti toed de at arsd §i Tref-
sfetitele, Mitropolia cea vechie; §i atunce venindti ostile si trecendd pe lInga
Ia§i, ad datti toed Monastirel Goliei de ad arsti; Dumnecled se nu'l erte, ca
§1-ad luatti §i el plata: spun" se-1 fid spancluratil Craiul.
ySi a§a mergendd pe Prutii in josd pene la Fa,lcid, cu mare paguba §i jut"
facendu terii, de acolo Invirtejindu-se Inapol, §i Tara all venial pe la Iasi,
ducendu-se in tera Le§esca.; §i de atuncea at remasil tera Moldovei la mare se-
rade §i pustietate din prada yi jacul Le§ilorti, ca mai n'ad scapatti nime
cu nimica.
Atuncea, la intorsuld Craiulul, eel sculatd Dosoteld Mitropolitul, §i ad Inchi-
natd mO§tele sfantului mucenicil Ioan Novi in Craiul Sobietzki. Care pre acestal
stantti '1 -ad fostd adusti in tent cu multa theltuiale, reposatul Domnu, betri-
nul Alexandru Voda, feciorul lul Roman Voda, de la pagan', de la Cetatea
Alba, din veldtul 6923, de ad statute in tent ca la trel sute de ani; §i slab.
dust §i Dosoteiti Mitropolitul Impreunit cu stantul in tera Le§esca, cu tote
odorele de multd prep' a Mitropoliel §i a sfantului, carea de atunce este lipsitd
sfantul din Ora, de-ld tinit Le§ii fare de nici-o pricina.
Asijdere, tote atunci, la intorsul eraiulul Le§escd de la Meld, reschiran-
du-se Le§ii, §i Cazacit, §i Moldovenil pribegi, prin tent, dreptu jacti, de ad a-
giunstl §i pre sub munte, aflat'alt pre Donna Rocsanda, fata lul Vasile Voda, pre
carea o ail fort tinut'o feciorullui Hmil, anume Timu§, in cetatea Nemtului, si cu mul-
te munci at muncit'o pentru avutie; pe urma, i-ad tatatd capuld pe pragil cu
toporuld. Spund cum se fie gasitd la dtnsa 19,000 de galbeni. Si de atunce
nu mai al ea Cantemir Voda odihna in Domnie de podghiazurl, ca se Impluse
Ora de talharitti; numal §i lui IT didese Dunmecled striate de-I prindea lesne,
ci cu inunci grele IT muncla; ca pre unit de vii cu foci" II ardea, pre altii in
patru bucatI de vii IT taia, altora le th.'ia manele §i piciorele, §i a§a 11 lasa de
se pedepsiail pitta ce mead ; §i asa punka si la Foc§eni pre Miron Costin Lo-
www.dacoromanica.ro
 37

gofetul staroste de Putna, dandu-1 volnicie pentru Omenl rel, de-1 Intepa awl°
la margine, pre cap 11 prindea, movile de dinsil facea; care de la, q vreme sip -
gurl o sama din talhari venlaii de buna-voie de se Inchinail si se facead
Omeni buni, ti apol el mergead de prindead pre sotil lord, si4 adu-
ceati de 11 Intepa Cantemir Voda, 91 Miron logofetul, ysi tota nu-1 putead sterpli
Era Inca multi s'ati lasatt de aces brava si s'ad facutd Omeni buni, vedenad a-
cele casne si muncl strasnice ce le facea Cantemir Voda, far& de nicl -o milA,.
Inteacestd ant, la vel6tul 7196, at mazflita Turcii si pre Imperatul set col
vestitti de resboie, pre Sultan Mehmet, carele all 1mperatitO 47 ant; era in
local lul statu la Imperatie frate-sod Sultan Suleiman, carele all seclut 47 ant
la poprela, pe catd ad seclutti la scatmul Impera,tiei Sultan Mehmet.
Inteacestasi and s'ail prestavitu si Serban Voda, Domnul Muntenescd, h hum
lul Noemvrie 8 dile, §4i cu mare cinste '1-ad Ingropatu in monastirea sa la
Cotrocenl, carele at domnitd in terra Romanesca 10 awl Era in local lui re-
dicat'ati tera pi boleril Domnd sie pre ant nepotti de sora a lul, anume Constan-
tint. Brincoveanu, ce a fosta Logofetu mare, carele 11-at pusti name de domnie
Constantin Basarab Voda,
Scrie la isvodul lul Teodosie Dubati, ce all fosta vel-Logofetd la Cantemir
Voda, cum One la al patrule and a domniel lul Cantemir Voda domnindi
bine, tinendti prietenie cu Serban Voda, care pentru megiesia ce avea cu Mol-
dova, cu multa nevointa, as silitti Serban Voda de i -ati scosd. Domnia. Era lipin-
du-se Cuparescii pe ltnga Cantemir Voda si standd la sfaturile ha, din al
patrule anti 'unite amestecaturi Intro Domnii i Intre terl facut'au Cupa-
rescii, si la mita cheltuela adus'ad tera. De care lucru pisma, si zavisti4 nici-
und lucru buni nu aduce, fora numai perdare de sufietO, 1i unora resipa ce
case; cum Ward fi vedutO pre urma, ca acel prietenl al lul Cantemir Voda, Cu-
paresciI, adusese pre Cantemir Voda pone la atata, ca, de nu i s'ar4 A prileii+tti
mortea in domnie, prin temnit,ele Turcilorti ar fi putreditO (ce aceste de pe
urma nu 'ite nime a sci sfIrsitul sell la ce va sosi, ce numal cum da Dunmeclea).
Facut'ati Cantemir Voda, §i obiceiti blind preotilord din 00, tera, pentru care
de -111 vorti uita de la pomelnicti volt avea plata de la Dumnedeti, ca
obiceiti
One atunce erad si preotii de dad bird cu tera, ca i teranii, de -1 cisluiad te-
ranii cu satul pe preoti la tote oronduielele, si de mare ocara erau preotil cand
se cisluiati cu teranii, suduiati de plete s,1 mai re,il cum nu se cadea,
bateau, de remasese bisericele pustil mai prin tote satele ; mu ia(t Ornenil
nepricestuip, neprohoditi. Ce Intr'acea vreme, la veletul 7201, timplandu-se
de at fostu venitu aice in Iasi $i fericitul Dositeiti, Patriarhul de Ierusa-
limb, ti cu inaemnarea santiel sale s'ati umilita Domnul si at facutii preoti-
lord testamentil de asedare, gi cu mare blasteind legatti, ca se fie din darile
terei preotil alesi de alta tern; $i on bogatti, orl scapatatd, le-ad facutd rup-
tore ca, se dea pre and numai cate auol ug. la bird, si la 1noirea, Domniei lar
cate-doi ug., era all& peste and la nimica, se nu dea; si scutdla de bueate se
aiba a scuti en soma si preotil t i diaconii, precum scid to'l aeve. i s'ad datti
acel testamentd in Vistieria, ti dg atunce au lialaduitd preotii din cisla Ora-

www.dacoromanica.ro
 88

niloru, si de superul loru, de use mli afla pie la biserici, la sate, Cate und pre-
otti, ca acum remasese bisericele pustil fora preoti, la tend.
La acesta domnie a lui Cantemir Voda, la veletul 7199, in hula lul August,
era s'ad sculatti Ioan Sobietzki, Craiulu Lesescd, cu °stile sale, de ati pogorltd
in Ora, si aid duoile rondtl, si ad venitu pad, la Tergulti Frurnosd, si lar ad
facutd mita paguba si jacu ter' ; ce de la Terguld Frumosd Invertejindu-se,
atuuce ad Watt cetatea Nemtul si cetatea Sucevei cu Campul-Lungti cu
tau, si (VI pusu este de a sa prin cetati. Insa, in Suceva, au Medd ocopd pc
giurd capistea Armenesca despre AreanT, si acolo si-ail aseclatti lestea de ad
tinutu terguld Suceva; era in cetatea Sorocel ad intratu este Caza.cesca. F-,;i asa
Craiul Lesescd, dupe ce ad luatd aceste cetati, s'ad Intorst lar la scaunul
set's in Ora LeOsca. Dupe aceea voclendu se Campo-lungenii sub alta strtpa-
nire, trimitendd la dinsil Cantemir Voda cu pofta ca se dea ajutord terei cu
o soma de berbeci, era el n'au bagatil sama, ce Inca cu rusine ad scosti pre
trimisil lul Cantemir Voda. Intr'aceea, veclendit Cantemir Voda neascultarea
lord, ad trimisd de ad adusd Tatari de ai lui Bek Mdrzea, si ad trimisti si
pre loruk Dima Buliuk-Bas al sed cu Simenil si Lefecil de ad mersd 1m-
preuna cu Tatarii de ad intratd fora veste pe la Varna in Campu-lungd, si
multa stricaciune si prada si robie au facutti, si multd dobitocti de vite si of
au scosfi, care apoi voclenda Cantemir Voda robie ca aceea, multd s'ad caitiff
ce ad facutd.
Acum, la atata remasese lucrulti, de se domnia Ora Moldovei in trei parti ;
ca, cetatea Nemtul, si Suceva cu Campul-Lungti, si cu acele tinuturi, le ti-
nead Lesii, precum s'ad cliSti mai susd, si cetatea Sorocel. Asijderea la tinutul
OrheiuluT si a Lapusnel coprinsese acum Hanul Tittarescd, de facuse Hatmand
Cazacescd, de Linea pe locul terel Ucraina cu" terguri si cu sate, numindu-se
Cana si mai multi Moldoveni erati. Deci, se facuse si sate Tataresci a lui
Giaun Marza, si altor Marzaci, de cuprinsese local terei aprepe din Iiisinad
pan& in Nistru; remasese si Cantemir Voda de domnia numal Iasil cu tera de
josti. Ce, mai multu sedea la Cetatue de chat in tergt1 in Iasi, At n'avea o-
dilina, de poghiazurl lesesci si de Moldovenii ce ere"' pribegi in Ora Lesesch.
Ce fiindd Ora 1mpartita in multe parti §i putina, si stricata de neprietenii
Imperatiei, Post -ad cu gra si Domnulul si Orel, mal vartosd cu chilele Came -
nitiel de dad cu darile; ce neavendd putinta Intealtd chipt, cercat'au de au
afiatd isvodul a Dabijei Voda, pogona'rituld de vii, de ad scost si Cantemir
Voda in Ora pre vii, de ad data si dad tots Cate mitt talerd de pogonti, tine
are vii, care si pang acum total umbla acectd obiceiti. Insa la Cantemir-Voda
Intr'und and 11 lua, era Intr'unti and 11 lasa, 'And ce s'ad sevirsitti.
La veleatuld 7200, in luna Decemvrie, in domnia sa, Cantemir-Voda, thiat-ad
pre Miron Costin, ce ad fostti Logofett mare, si pre frate-sea Velicico, ce ad
fostd Vornicti mare, dandu-le villa ca s'ad redicatti pre domnia asupra lui ;
Insa, Miron Logofetuld nefiindd in Iasi iutr'acea data, ci la terra, la unit satti
al lul, si s'ad fosta timplatti de T -au fostti muritti giupanesk ce vrendii se o as-
truce, eta ad sositd si la dinsnl, de la Cantemir Voda, Armasulti al doi-
le, Racovita, cu and stegd de lefecii, ca se-lti clued la Iasi ; ce elti se ru-
www.dacoromanica.ro
 89

gase se aibh pasuiala One §1-a ingropa giupanesa, Si se purcega ; Qi fiindti

asa, eta de sirgti at sosita si Macrii vatavul cu a doa porunca, cum in ce
loch 11 va afla acolo se-I taie capulri; si dupe porunca asa intr'acela cesti i -au
Watt" capul, si '1-aii astrucatu impreuna cu giupanesa lul. Si asa intorcendu-se
trimisii inapoi cu ispravirea de porunca, atunce noptea, ca la cincl cesuri, scosera
si pre Velicico Vornicul din beciii, de sub casa cea, mica, 0-1 dusera la fon-
tana de-1 tdiara capul. ail statutti acolo de fata, pentru credint,a, fiiul seri
Dumitrasco Beizade, pine ce 1-ad taiatti capita.

De mortea Jul Cantemir VodA.

Era cand an fostii veleatulti 7201, in lima 1u1 Martie in 17 Mile, all mu-
ritti si Cantemir Voda, dupe ce au domnitu opt' an1 Ewa trei luni, si '1-an
astrucatti cu mare cinste in biserica cea Domnesca a hit Stefan Voda cel
bunt", uncle este hramul Sfantului Nicolal, in gropnita ce si-ad fostil facutq
Antonie Voda ; si la mortea 1"11 s'ati timplatti doi sfintl patriarchi, Kir Ghe-
rasim de Alecsandria si chir Iacov de Tarigrad. Era dad au venita la domnie
fiul salt Antioh Yoda, mutatu-i-au Osele la a loru sfanta monastire, ce'i fa-
cuta de Cantemir Voda, pre aniline Mira, ce este pe apa Milcovulul, la thin-
tulfi Putnel.
Acestti Constantin Cantemir Voda fost-au omu cinstita la cuvinte, s' cunos-
cator la giudet,e, &cella" dreptate tutuloril ; numal terra fiindti putina si stri-
cata de neprietenii Imperatle1, fost-au cu greti si Wei; Ara, carmuitora si pur-
tatora de grije fost-ati Orel preste tota, vremea, si s'ati sevirsitu in domnie.

De domnia Jul Dumitraloo Voda, feoiorul Jul Cantemir VodA Mart. 19.

Dupe mortea lui Cantemir Voda, aiu redicatti boierh, cu sfatul lord, carii au
lost' de casa lui Cantemir, pre fiul sea cel mat midi, pre Durnitrasco Voda, la
domnie, ducendu'l dupe obiceiti la sfintul Nicolal, uncle acolo i-au cetitu mo-
litfa de domnie parintele chir Gherasim, Patriarhul de Alecsandria ; si asa e-
sindt" din biserica, mergendti cu alaid domnesei la curte, acolo in Divanuld
eel mare an mere" tog bolerii si cu tot," slujutorii si tera din caul s'au
timplatti, do i-ati serutatti pOla de domnie nod; cad frate-set" cel mai mare, An-
tioh Voda, nu s'ati timplattl la, mortea tatane-sed, lul Cantemir Voda, fiindu
2,11°0 in Porta in Tarigrad. i asa Dwaiitrasco Voda, dupe ce domnitti
boierii si terra, au astrucate pre tata'seti cu mare cinste la sfintul Nicola', in
gropnita ce sf-ati fosta gatitti repAaLl Antonie Ruset Voda, precum s'ati scrisit
mal sus' ; ci in putina vreme au fostti bucuria Domniel lul, ca nu s'a,ii pli-
MU' bine nici trel septemani, si au venitix veste de la Tarigrad si carp la
boieri, in c,liva de staule Floriilorii, Aprilie 8, cum este domnia Orel data lul
Constantin, feciortil Ducaf Vocla; si peste *tea aceea au si fugitti Bogdan
www.dacoromanica.ro
 46

Hatinanul, ginerele lul Cantemirti Voda, si Iordake Ruseth ye! Visternicti, in O-

ra LeOsca.
Pr& pre Dumitrasco Voda, din Joia mare '1-an redicatti Turcul Aga, ce ye
nise de la Porta, si 'l-ati dusk la Tarigrad cu totul, Aprilie in 13 chile.

Pentru Domnia lul Constantin Duca VodA.

Dupe mOrtea lul Cantemir Voda, la veletul 7201, in luna 1111 Marge, at
Imbracatu caftanU de domnie la Porta, si au zabovith ca la trey lunI, ca, at
venith in scaunti la Iasi in luna lui Iunie in 24 Mile, Vinerl, in cliva de nas-
ceres, lul Sfantu Ioan Botezatorul, si all domnitt dol and si jumetate, si s'au
mazllitu Decemvrie in 8, la veletul 7204.
Inteacesta domnie au trimisu Constantin Duca Voda sol in tera Lesescii
pre loan Costin ce ad fostil Serdar, de i-art adusti osele a reposatulul parintelul
sell, Ducal Voda, de la Liovti, si cu mare cinste, cu sobord de Archierer si de
preotl, si cu tutu sfatuld set, cu litie, din Iasi '1-ail petrecutti pene la Monas-
tire la Cetatuia ce'l zidita din temelia de Duca Voda, si i-au astrucath osele.
Inteacestasi anti, iarnt, s'ah sculatti unti Sultan cu Tataril din Bugeagg, si all
mersh pin Ora de ail intratd la. Ora Ungurdsca, pe OItuz, si Fault& pradt
si robie au facutu ; ca fart de veste ah fostu intrath ca unh puhoiti, si cu
multa dobanda si robl s'ati inturnatu inapoi fall, de nici-o smintela, si multa pa-
guba facuse in tera, intorcendu-se inapoi; ca acum fiindu cetatea Nemta luI pe
soma Lesilorti, deci se invetase Tataril de umblau pe Ber141e1 si se suiati
pentru prada la cetatea Nemtului, de apucati emenI de pin pregIurti de acolo,
si de pe la monastirl de sub munte, si Intorcendu-se inapoI multa stricaciune
faceati si in tera.
In clilele acestul Domnit, fiindti tera stricata de talharI, precum s'ad scrisd si
maI susu, si maI vertosti de Marl., ca o strebiltuse peste totq locul, si ne-
avendil Domnia putinta de aiurea cu ce plini poruncile ImperatescI, s'at
scornitd unit obiceiti pe vite , arch obiceid clicrt muntenesce vacaritulti, de
aft data top cite unit sloth de boa, de vaca, tine cite vite au avutit, de go-
nitorti §i de gonitore cite unq tun, de cal, de ept, cite mph lett. i asa
s'ah trash acestii obiceiti vr'o clece an!, pant la a doua domnie a domniel
sale, precum veI ceti la rondulti set acolo.
Si s'all maI scornitIt qi alta obiceiti, Cate doI ortl de pogonu de pre popu-
pill, ca, acum la omenl se 4mputinase boil, si seracimea cart era in terit
se 'nvetase dell faceah °gore cu saga, pin paduri si pin silisti, pe sub
,

paddrI, de semaliail popusoitl, si cu acea hrana se tineaa; era la plugA a nime-

nil nu vrea se amble. Si mal multti pentru acesta pricinA cu Ott sfatuld alt
socotith de s'ad scosti pogontritul pe popusoil
In al trelle anti al domniel lul Constantin Ducal Voda, venise aice In Ias1 unit
Turch mare de la Imperatie, nu scimtl cu 'noire& domniel, all cu alte trebY,
canna era numele Cerkez-Aga; 1l dedese gazda despre Bahluiti, dupA moms-
www.dacoromanica.ro
 41

tirea Trel-sfetitele. Care acel turca facea multe reutati In tirga 6nienilord, si graia
multe cuvinte pr6ste si Improtiva Domniei, faxa, tale, si de fata; si pre und turcu bo-
tezatd, ce era ceusd, Inca 1-atimuncitti cu muncl groznice pang. la morte. Ci a-
poi nici el paganul n'ad scapatil de osinda, ca de sargti i-adplatitu Dumnecled;
ca Intr'acea vreme Intelegendil Moisel Serdarul, carele era reimentard la cetatea
Nemtului, lipsise si el din Ora de curanda vreme pentru nisce galceve unord
'Mari din clilele lui Cantemir Voda. Deci, s'au sculatd el de acolo cu osti cri-
larime, ca 300 de voinici, Ins& tad alesi, mai multi Moldoveni pribegi, cu In-
deniharea ore-cui, si au venitd In luna lui Augusta de ail lovitti pane In cliva
unii, la acel tired Cerkez-Aga, si multil s'au luptatd cu dinsul path '1-au omo-
ritu, ca viii se-'l is n'ati vrutd se se dea; altii au lovitti chervasaria cea tar-
c6sea, oborIndu gardul din dosti si ad jacuitd ton chervasaria de banT si de
!leg*, si pang. In OM s'au bulucitd si ad esitd din Iasi. Sarise dupe dinsil
Seimenii si slujitorii din call se tImplase gata Intr'acel cesd, si 'i-au agiunsd
de laturea Paeurarului, s'au facutd a da resboid; ce cu gred este eel putini
si negata a sta Impotriva celord mai multi si grijiti gata de resboid. §i i-au la-
sata de s'au dusu fare -de nici-o smintelti, cu multa dobinda; ca mai multi din sin-
jitori se mind, curtea ore pacli despre acea unda, au la monastiri s'ord care
ca si alti tergovet1; ca fiindd de n6pte, nu putea sci nime multrsti veniti din
neprieteni, as pupa §i asa s'au mantuitu si terguld Iasil de reutatea acelui
pagaml de Turcd.
Spund pecum dupe ce s'au mazIlitti Constantin Duca Voda, 0'1 fi piritd la
Porta in Tarigrad cadlna, muierea acelul Tared Aga, pentru mortea barbatului
sea; care si Constantin Duca Voda au esitd In divand fata cu acea cadlna, si ni-
mica nu i-au stricatti; cad Constantin Voda ad fostti und Domnd de carte prea,
Invetutti si crescutti in Tarigrad Intre Turd; si s'au chivernisitd bine, at cheltuitil
si cu intelepciunea lui s'au Indreptatti si s'au mantuitu.
Acestu Constantin Duca Voda, macard ca era omit tenerd, lar Mrte Intereptu
si prea Invetatu la cartea Elinesca, negrabnicti la manie, nerstitorti. De avea
pre cineva ald certa, cu blIndete respundea clicendti: «Ce-af feieutei asa?» OA
celorti mai de fire, on $i celorti mai prosti, macard de se tImpla si Omni
din eel de jbsu: «titati-bi pre dunznealui qi-la puneff la poprelii; self de era de
certatd : daril ateitea tdege. ,
Asijderea si la Divan facea dreptate tutulord, si mai virtosti celord ce se
*au pentru vecinatate, nu-I da fie-cum la vecinatate si fare juramentO; ci
mai ea deadinsul respundea celui ce avea nevoid, de vecinatate, clicendu-1 : «limit de-
'ti cauta trei patra omenT juratori, cum n'ad fostd nici tata.-sea, nici mosul sell ye-
cin de mosie aceluia eine '1 tragean ; si asa jurandii, II da volnicie se fie slobodu
in yeti de vecinatate; cit acum facuse boieril obiceitt nod, de cliati: «eine col
seclutii in sate botereseig 12 awl', se rereinei teeineg». tilt Constantin Duca Voda
nu se Oita acolo, si Inca clicea : « du peeatel este se-lei robesd pe frate-tell, cdci
p&gdnif gqi emnperci roU pe bog, qi in al 5spetelea andi is 614 era altii .i mai
eurdnil4 to daft sloboclenie; era tu escl chrestinil fi, netudndu-lit pe bona, gifi-
indig Arestina ea ,i tine, .i tu vd in- ted sea vecimesef».

www.dacoromanica.ro
 42

De Domnia lui Antioh Vocla, feolorti lul Cantemir Voda.

Dupe mazilia lul Constantin Duca Vodii, all venitu cu st6gu la domnie An-
tioch Voda, feciorul lui Cantemir Voda cel mai mare, carele dupe mortea ta-
tane-see, aflandu-se MO Porta Imperatesca, in Tarigrad, fiindti In cunoscintit
in tots Agalarii din curtea Vezirului, si avendti credinta si muue bunt depe
tata-seti, '1-ati miluitti Imperatul cu domnia Orel Moldovel, flinch"' cursul anilorti
7204, In lima lui Decemvrie cli anthill; era la scauntt in Iasi at' sositti in lanuarie; si
au domnitti cinci ani fora done luni si done septemani, si i -au venial mazIlia,
Septemvrie 14 chile, in veletul 7209, precum vei ceti in randul sett.
Dupe ce s'ail aseclatil Antioch Voda la Domnie, fost'at Orel cu usurinta anteiti,
In anulti cel d'anteiti; era in al duoile anti, neavendti cu ce ca se pea phial
poruncile Imperatesci, nmnai ce 'i -au cautatti a scote vacaritulti pe vite, precum
s'ati pomenitti mai sust, In domnia MI Constantin Duca Vodii.; Insa mai pre susti
adaosti, eke unit ug. de vita, on cal, iepe, on boi, vaci, Lie vita mare,
era cee mica nu se punea in socotela.
Asijderea Inteacestu tutu si Inteacesta iarna, In caslegile Craciunului, s'att ca-
satoritti Antioh Vodd, de aft Matti sie Domna, de tern pe Catrina, fata lui Du-
mitrasco Ceaur de Valea Sad, ce au fostu Logofetit mare; si cu mare veselie au
nuntitit ua septemana, si 'I-ati cununatti santia sa parintele chir Iacov, Patriarchul
de Tarigrad, carele au fostu lipsitil din scaunul patriarchiel, si ati_fostit venitti
la Moldova In clilele parintelui sea, lul Cantemir Vodd, si apoi tan la dom-
nia Jul Antioh Voda mai pre urma s'att si prestavitd, si l'au astrucatti in sfInta
monastire Golia, si cu mare evlavie, ca alt mersti tote norodul de I -alt serutatu
maim, luandu'si erthciune.
Cercatu-s'ail Antioh Voda, cand au vrutu se se casatoresca, pentru ua fata
si la Constantin Brancovenul, Domnul de tern Romandsca, ce nu i s'att trecutt;
care spund ca, una pentru neprietenia ce avea cu tata-set, cu Cantemir Voda,
pentru Staico Paharnicul de Ora Muntenesca, care au fostit atunce pribagt aice
in Iasi, si cu lndetnnarea Jul Cantemir Voda se fie mersit de aice, Staico Pahar-
nicul la Porte, de ail piritti pre Brancovenul ca se-1 meta din Domnie, pre ca-
role apoi, seracul, '1-ati doveditt Brancovenul cu cumpena lui la Turci, si aducen-
du'l la Bucureci, 1-ati spancluratit cu cartile de grumazi, In targul denafara.
A Ma, pentru caci au scosu Antioh Voda din Domnie pre ginere-seti pre
Constantin Duca Voda; ca nu'i lucru putintel, ca pana a nu lua Domnia Antioh-
Voda, au fostti logoditti mai lnaiute vreme cu ua sora a lui Constantin Duca-
Voda, cu Domuita Maria; ce fiindti ca nisce cum*, era dud au gasitti vreme
petrecere si indemana, '1-ati scosti de domnie, pe Constantin Duca Voda, cu prie-
teni si cu dare. Ce dupe Mt au incaputti Antioh Voda la Domnie, dupe cum
suntti gandurile, si cugetele, si faptele omenesci, pismatare unuia asupra altuia,
de vrea hi cum all fostu logodtti, amu se plea se face, nunta. (Ce uncle nu
va Duntneclea omul nu pote). Ce pote fi si datulti de la Dumnecleti, urmeza
dupe fire, si dupe faptele amenilorti se nu fie prietenti deseversitit, cd, n'att
traitu DOmna Maria cu care era logoditti, si all remasti lucrul la vrajba intre dinsii
deplinil. (Ca si casatoria omenilott pote fi ca este cu namitult la ce loch art
www.dacoromanica.ro
 43

a cu temeid, cum scrie Sirah la cartea lul cap. 13 stih 18, de (pee: a TOM'
trupulli dupe nernii se adund, gi la cel de potriva luY se va lipi bdrbatulu)i'
A treia pricind ad pusii cd smit . de n6naii prostii Cantemirescii; ce n4-
muffle le preface nit mal unul cel de suss'. (Cd, lards' griliesce Sirah la cap 13
stih. 5, de Mice asa: «/Ifu/fi tiran1 au qeOut4 pre terinci, era cel nepriceputil aei
purtatii sterna. qi mulp puternicI s'aft necinstitti forte, qi sldvifl s'au data In
eruanile altoran). Ce si Antioh Voda, veclendit ca nu s'ad trecutil la Domnuld Man
tenescii, n'aii mai cercatil si pe la alti monarchs, ci s1 -ad luta DOmna de tent,
precum s'ait OiSll maT SUStiii §i ad domnitd ChM ad fOStil voia lnl Dumnecled. Ce
de aceste destulu'i clad amd povestitd.
Inteacestil and, fiindd la veleatulu 7206, in luna lui Ghenarie, s'ad sculatii
Devlet- Gherel Sultanul, carele este acum Han, si au mersit cu Tatarii de an ha
tutu cetatea Liovul din Ora Lesesca, si putinit de n'ail luatu cetatea, de nu
s'ard fi prilejitit Hatmanuld coronet lesesci cu &tea la cetate de s ad ; ca
acum didese Tamil navald, la parcane de intrase, si le arsese; ci apol din lk-
untru din cetate &tail cu tunuri, s'ad dad Tatarii inddriiptd, si aii seclutd trel
Mile acolo de ail priidatil pin pregiurd, si asa s'ad. invertejitu inapoi fOrd nice
o sminteld. Ce i-ad fostii cuprinst und °meth mare de el statute caii a multi
de ad venitii pedestri, si a multi an degeratd piciorele; si ad venitu tota, grei-
mea prin argil prin 14, si de aice at luat in giosti prin tinutul Vasluiului,
si pre la Falcid, si bogatd stricdciune au facutd, CAW si aid in Iasi tergovetdi
de pre de laturi s'ad cdratii cu totuld pe la Afonastiri, ca ail trecutil Mari)
ea unil pohoiu degrabd prin Iasi.
Inteacestasi and ad inceputd a umbla si tractate de pace intre Turd ell
Nemtil, si cu Lesii, care apoi s'ad legatd la Carlovita, in Ora Nemtesch, fiindu
trimisii sold de la ImperatUld Turcescii Sultan-Mustafa, and Rami-Reiz, lin-
preund cu Tergimanul celu mare Imperatescd, anume Alexandru Mavrocordatt,
carele scia, 12 limbl, omu alert si forte invetatd; 6rd din partea Hanului ad fostd
unit Aga, anume Subangaza Oulu, si at zebovitil teas -va vreme acolo. nfma, dud
b'ati legato pacea, Beciului.
Inteacestasi and, in luna lul Martie, Vineri, in septemana cea mare d'anteid a
postului celui mare, ad sositd si und sol Lesescd In Iasi, anume Lescinski, carele au
trecutii la Port& pentru socotela pteil, ei Lan *SA Antioh Vodd inainte, loci' de
o mi1a, ca yen% cu mare tam% cu vre-o 500 omens, cum li'i firea Lesilord, si
cu mare dirjie; si multi cheltuela au facutil terei, si pre multi Omeni au omo-
vita in Iasi cu betia lord. Era Candii s'ad intorsil inapoi, mil mole all fostd.
Dupe acesta venise porunca, de la Imperatie la Antioh Voda, de all mersd a-
supra Bugeacului, ca Amblad Tatarii rocosindu -se asupra Turcilord, si nu vreu se
dea Kazan-Ahcesi; si s'aii cercatd Muradin-Sultand si la Moscali se se inchine si
nu i-ad priimitil, eh se dad soil Xoskicesci la Tarigrad pentru asedarea pacii.
Ce s'ad fostd coboritd si Antioh Voda pand, la Mid, si potolinclu-se vrajba in-
tre TAtari cu Turcil, s'ad inturnatil la scaunu-si cu pace.
Inteacestd and, la veletuld 7207, vara, in luna lul Maid, fdeut'ail Antioh-
Voda mare veselic cu nunta fratelui sett Dumitrasco Voda, cu fata lul Serban-
Vodd, atiume Casandra, pre care o all adusd din t4ra Unguresca.
www.dacoromanica.ro
 44
Asijderea Inteacesta and, dupe ce s'ail legatt pacea Beciulul la CarlovitA,
Turcil cu Nemtil @i cu Lesil, au venitti poruncA dela Impir Atie la Antioh VodA
pentru desertarea Camenitiei; ca de candti o ad luatti Turcii, de 27 ani, tocmai
Intfacestit and all dat'o Lesilorti. Asijderea si Lesii all data cetatile terei Mol-
dovei Inapoi: Nemtul, Suceva cu Campu-Lungd, 1i cetatea Sorocei. asa, dupe
poruncA, a. purcesil Antioh Voda la Camenith In luna lul munie, Ali WW1, i all tri-
misii ei Domnul Muntenescd, Constantin Basarab, o samA de este MuntenescA,
si ad zabovitd 3 luni acolo, pang, o as desertatti si all dat'o pe mana Lesilord
In luna lui Septemvrie In 12 dile, Marti, veletul 7208. Era a doua cis Mer-
curl, Septemvrie 13, s'ad Intunecattt i sorele, de at tinutd Intunecare mai bine de
unit cifertd, de clicead omens ea, ad inseratu de cAtre nopte.
Si dupe desertarea, CameniteI, s'ad mutatd si llanul de Crim de pe local O-
rel in cea parte de Nistru, In olatuld Tighinei; 1i TAtaril cariI s'ad fostd tinsd
de si-ati fostd fAcutti Geaun-Marzea, si cu alti, Ma'rzaci, sate, la, tinutuld La-
pupil, din giosd de Chisaned, pe de ambe pArtile de Bid., Inca all lAsatd lo-
culd terei $i all lipsitd de acea stb,panire; si all fostu hAlAduitti pAmentuld
Moldovei de sub cumpana paglnilord putini vreme, ca o lerbA ce este nadu-
otg de iern1 grea, cum vedemti a all citclutd pAmentul Moldovei acmu subt
acea nenorocire de pe acea vreme, care se o lasAmd la mila lui Dumneded. A,.-
costa Indemand all adusti Orli din nesocotia minte 3i grabA, a sa Dumitrasco-
Voda, care vei ceti, iubite cetitord, la fond* Domniei luL
La al cincile and alit Domniei lui Antioh VodA, scos'ad uA socotela peste
tetA Lora, si pe boieri gi pe mazIli, si pe tote breslele, gi pe terani, ruptA,
ca se se scie totd omul ce va da Inteund ant, audit a tad omul pecetluitti Dom-
nescd, anume i pe fata omului scristi; si banil se-si dea omul4 In patru cifer-
turi, dupe cum era asedatii la vistieria,, dupe tocmala ci putinta onmlui ; era
altA peste tutu anu1., Intro nimicA se nu fie superatd la casa hit Si cu acesta
socotell se yrea mai tocini si Ora; numai, nenorocirea el a4 o lasA, cu ethiln-
barite Domnielord,
La acestA Domnie a lift Antioh Vodl, s'ad nitscutl and viteld cu doua ca-
pete, qi cu patru ochi, la Andrei Stegam, In WO in Iasi. i apqi curanda, vreme
i -all venitti ei mazllie, Septemvrie 14 Bile, la veletul 7209. ErA cu ua di mai
'naite, petrecuse pe unit sold Moskicescd, anume Emeliano Voznitin Armisti-
tium, carele pe la Crim all trecutd, mergendd la Tarigrad, el aft zabovitti acolo
doi ani pentru graiurile pAcei, carele aceclase pe 25 de ani anted. asa invarte-
jindu-se de la Tarigrad, a. venial pe la Moldova, prin Iasi, si all trecutil pre
la Soroca In ceea, parte. Era pre unna lui ce all fostii mai remasd altd sold la
Tarigrad, anume Gospodin Ucrainetd Ceredeaev, prin porunca stApana-sed, Lupe-
ratulul Mosk, ad legatti pace, tocmai pe 30 de ani, in anal de la Chnstos 1700,
fiindd am_ la scaunuld Taxigradului Imperatu Sultan Mustafa, fecioruld cel mai
mare al lui Sultan Mehmet, carele all luatti Camenita.

www.dacoromanica.ro
 45

De a doua domnie a lui Constantin Duca Voda, veletu 7209.

Dupe mazilia lul Antioh Voda, feciorul lul Cantemir Voda, eta de al doile
rondh at venitt cu steel la Domnie Constantin feciorul Ducal Voda, cu a doua
domnie, fiindii cursul anilora 7209, la luna Jul Septemvrie 4 dile, tend au
imbracatil caftant de domnie. Si dupe obiceid indata ati trimist de olact, de
acolo de la Porn,, cu unt Tared, pre al sett credincios, pre Costea Capitanul, carif
at Sositt In Iasi Septemvrie 14, In Ohm Crucii, dimineta, dupe ce at esith be-
Ierii de la Leturghie, si pre WV 1-au cuprinsil In visterie, Inchidendti portile
curtii tote.
Si maI vertost. acel Costea Capitanul avea porunc,a se primp la mama pre
Iordachi Ruset vel Visternicti, si pre Lupul Bogdan, Hatmanul ; si asa vr'o
septemana de bile i -au paditt1 cu slujitorl, si diva si noptea, prin pregiurul
curtii domnesci, pane ce at purcesti Antioh Voda cu mazilie in glosu, si totil nu
i-au pututt prinde ; cit pre Iordachi Ruset Visternicul 'had scost cu mestersugh
din curte Ilie Cantacuzino Comisul, imbracandu-1 In halite proste, In loch de
comisea, mergendtt pre ling boTeri pe giosu, ducendt In Spate si ua epingea.
Si asa au trecutti pen streja, pe porta cea mare, si nime din strejeri nu '1-au
cunosctitil. tra pre Bogdan Hatmanul 'I -ail scost altul din boieri, altti dich cum
au datt si Costil Capitanului tali -va banT de s'at scost ; ce orl -cum au fostd,
ca tat cu mestersugh '1-at scost.
Bogdan Hatmanul, dupe ce au scitpatti din curte, au fugitu in tera Man-
tenesca, si acolo Inca at triruist Constantin Duca Voda pre Dumitrasco Buhus,
cu mestersugt, In chipt de pribagt, ca se-1 impusce. Ce apoi Dumitrasco Buhus
maw eh at foal' veru premare cu Constantin Duca Vodh, nu s'ati abatutu spre
ucidere, se-si perda credinta de catre mosia sa, se se chieme ucigast; ce at
facutt chrestinesce, audit scire cu taina lul Bogdan Hatmanul, care apoi si el
facendt mestersugt, prindendii pre Dumitrasco Buhus si cercandu-1 au gasif pistol
midi, in manica supust, si asa dandtt scire lui Basarab Vodh,, '1-at push la
oprela de at sedutt cite -va dile la inchisore, si pre urma '1-at sloboditt ; si cu
acesta socotela si meStersugh au haladuith si Bogdan Hatmanul de morte.
Era Iordachi Ruset Visternicul, at fugitit in Ora Lesesca, dupe ce au scapattl
din curte; ce pre urma adustl in tredinta pre tog boleril cant ati fostii fugiti,
Constantin Voda, si all venial si Iordachi Ruset Visternicul, si 'hat push Vornich
mare de Ora de giost ; era. Bogdan Hatmanul tad n'at vrutti se vie din Ora
Muntenesca, asteptandt la cea de apoi, la ce va esi lucrulti.
Si asa Constantin Duca Voda, domnindd cu pace in anul d'anteid, era in al
duoilea and at ziditti din temelie si o monastire frumosa, si forte iscusita, In
targtt la Galati, unde este hramul Adormirea prea Sfintei de Dutnneded Nas-
catere si pururea fedora. Maria, inTtrand'o cu mosil si cu bucate si cu yes-
mint° scumpe; si at inchinat'o la Banta monastire de la Mavromol, care mo-
nastire este deasupra Feanariului, de unde se latesce marea Negra, aprepe de
Tarigrad.
Asijderea si Monastirea lul Danco, carea ati fostd mainte beserica de mirh, de
140 anl, era acmu Inteacestil ant at face() monastire, dandu-1 mosil din lo-
www.dacoromanica.ro
 46

cul targului Iasilorti, si bucate, si ai inchinat'o la Rumeli, la o monastire unde

este hramul patru-clecl de mucenici.
Asijderea si monastirea de la Copoti, carea ad fostu ziclitti de Vasile Voda, si
fiindu rescale s'ad fostu pustietu de cats -va am, fiindti arsd, numal petra rema,
sese, o all tocmitu ca de isneld, Constantin Duca Vodd, cu de tote podobele,
si pe din intru si pe din afara, precum se vede aevea si astd411.
Facut'au si case donmesci la Mitropolia din Iasi, la biserica Alba, carea este
zidita de maica-sa, de Damn Anastasia, si ad tocmitu si ferecleul cel mare a Trei-
sfetitelor, aducendd mesteri din Ora Turcesed, care fereded este ziclitll din te-
melie de reposatul Vasile Voda, si s'au fosti pustietu red dm vremea Craiu-
lui Lesesca, cand all fostit venitti cu tote puterile luf, in death ronduri, de all
cdlcatu Ora Moldovei, si au jecuit'o la chicle lul Cantemir Voda, cand ail luau
9i pre sfantul Mucenic Ioan Novil, precum scrie si mai susti; atunce alt stricatti
Lesii si feredeuld, ca all ruptti ua bucatd din caldarea cea mare ce este zi-
dita sub feredeie.
La acesta domnie a ha Constantin Duca" Vodd, indcar ca se implicase tote
Wile, era despre Turd era mare asupreld, ca all inceputit a cere tote obi-
ceiurile de pat, cumu'i Barieantliczcl, Illucareame, Cearasaul, si altele mul-
te, carele pe vremea rescelelorti le lasase Turcii, fiindti Ora stricata si risipitil.
§i Ifnga aceste addogandu-se adese schimbiirde Domnielorit, s'ad socotitd de s'au
venduttl vdcaritulu, la Koki-veki, ca gorstina de o'i, si desetina de stupi ; ce
'tote fi, neputendu-se plini poruncile Imperatesci nice en aata, s'ad mai scor-
nitit pe vino cite 2 bard pe vadra, cine pre cite buti au avutd, insa numal in
tergd in Iasi, la negutatori si la Tergoveti; era boierii wail datu.
Asijderea si la vremea desetinei, all mai adaosti pre harm desetinei cort
yst miere, osebitil de ba,nif desetinei, ce mai mare ciudd era celora, ce aveau

numai inascuri, ca, n'aveati de unde da cent si miere.

Deci, Neclendii Constantin Voda aceste obiceiurl nu bune, au socotitu cu Ar-
chiereif Orel si, cu tat' sfatul sea. si au legatti cu mare blasterati, si vacdrituI
si ceracti mierea se nu mai fie. Insd au facutil seborti in divanul eel mica, strin-
gendu-se tera si bolerimea, si s'aii inabracatil top archiereii in vestmintele sale
cele archierescf, si Anton"' s'au sculatil Domnul Constantin Voda in piciore, luau-
gugiumana din capti, plecandu'si capul cu chipti smeritti spre tern, de si-ad
cersiutti ertaciune, cad In domnia Jul s'au isvodittl aceste obiceiuri de mare
neputint,a a tereT. §i asa Ora cu toil cu dragoste all strigatd pant in de trel
on : «Dumnecleti sel erte».
Era dupe ertaciune, pus'ad de s'au cetitu testamentuld carele era scristi cu
blastemd, intru auclitulti tutulo,11, standii in piciore si Domnuld si Archiereii,
si cu toil all clisd: (rAmtn!), si all blastematii se nu mai fie in veci aceste obi-
§i S'ail facutu patru testamenturl, cut mare blastemti legate, si asupra
acelora tine s'aru ispiti se mai deslege; si unul s'ati data. in Vistierie, era cele-l-
alte pe la episcopii. §i asa s'au reschiratu si &Moroi, multamindu Ora lui Dunne-
IPA si Domnului de bucurie ca acesta, ca, se lipsise amu multi Om "enteM de
vite pentru real vdcaritului.
Inteacestti anti all venial din Tarigrad unit sol a Moscului carele ad legatu pace.
www.dacoromanica.ro
 47

cu Turcii, pre urma altor soli moschicesci, anume Knez Dimitrie Go litin, pre
carele dad, 'I -ad vedutti Constantin Duca Voda, sositti in Iasi, 1-ad poftitt se-I
boteze unit, cuconit ca se -i fie cumatru; si indata ad priimitu 5i bo-
tezatti. i i-au facuttz' Constantin Veda masa mare, si cu multa veselie '1-aii cin-
start, ca pre unu Voevod; carele acestu solo, Knez Dimitrie Go litin, si astadt
este Voevod, la Kiev. Si dupe purcesul solului din Iasi, au si inceputd neprie-
tenii a cuventa de reu pe Constantin Voila, punendd acea cumetrie la mare
socotela, care splint cum d'intfacesta pricind i s'au tamplatu si mazilie.
Dupe aceste tote, domnindit Constantin Voda Ora Moldovei, s'au fostit redi-
catti Sultanul Devlet-Gherei cu Nohaii, si cu toti Tatarii Bugeacului, asupra
Imperatiel Turcului, carele Devlet Gherei este acmu Han. Deci, dupe ce ati fa-
cub). Turcil pace, ati trimisit la Tatari ca sell dea Cazan-Ahcesi, §i ei nu vreu
dea, si pentru acesta pricina ail facutti zorbalicti, de au facutti resboitt
cu Tamil, la Snail, si inchisese amu in cetate si pre Iusuf-Pala Saraskerul, si arsese
tergul Renii si alte sate prin pregiurti, si pradad peste tote locul pe acolo,
si nime nu le putea sta inainte. Ce noroctl ail avutti Turcil ca n'ail Inghetatft
intr'acea ierna Dund'rea; nu small la cea de pe urma cum ar hi fosta ; era asa
spunit ca de ar hi Inghetatti Duntlrea, si cum se ga'tise Tatarii, tocmai la Ta-
rigrad arti hi tonsil cu prada intr'acea iarna.
Atunce de sirgii trimisese Devlet Gherei Sultanul firmanul sea cu unu Mir-
zac la Constantin Duca Voda, dandu-1 porunca, cum mai de strgti se se stole
cu tota &tea sa si se-I maga inteajutorti asupra Turcilor; era nemergendu
vor prada tent Moldovei. Ce veclendu Constantin Voda unit greit ca acela, care
dicti se hie mersil porunca ca aceea si la Basarab Voda, Domnul Muntenescii,
i asa Constantin Voda temendu-se mai virtosit de prada, flinch]. Tatarii buzurluiti,
si inherbantati, si facendu atatea reutati In olatul Turcescii, precum s'au ponaenitti
mai sust, numai ce i-au cautatti a merge la este. Si dupe ce s'au Width, pornit'au
agarlaculti inainte cu Seimenif, pedestrime, de ajuusese amu la Vasluiu, era sin-
gait ati purcesti a treia qi din Iasi, Fevruarie 8 stile, si ait mastt la Scantem.
Acolo i-au sosittt de sirgti ispravd, de ail data in grab& 15 pungi de barn Sul-
tanului, si s'ail intorsu din calea aceea de la Scanteia inapoi la scaunti in Iasi.
Pet Tatarii vedendti ca nu Ingh.eta Dunarea, indata s'au slabitit puterea lor;
ca mud fugise ua sama de Mirzaci, de ail mersit la Porta, tragendii pira a
supra Sultanului si altor Mirzaci, carii ati fostti pricina zorbalicului din in-
ceputd. i asa Imperatia ail si oronduitil o sama, de oste Turcesca ca se
maga asupra Bugeacului; si asa s'au data si Tatarii inapoi, 'mil intro parte
altil intealta parte dosindu-se, aruncand tOta vina asupra Iui Geaun Mirza.
Ce dad ad sositti si Cazi Gherei Hanul, din porunca Imperatesca, asa ail mersti
asupra Sultanului, lui Devlet Gherei, ca-1 era frate, si asa '1 ail luatil cu toti
Mirzacif carii mai rand sese cu dinsulti rocoselnici; se pusese et cam d'anteitt
improtiva cu resboid, ce nu le -ail spbritu. Atunce si pe Geaun Mirza '1-att luatu
cu toot ogecul lui, si pre toti i ait gonitit fora drama pin stuhil ; ,si asesi
i-ad trecutit peste Nistru, de i au dustt la Ordie ; ca acum se intelesese ca
tots pricina era zorbalicult. despre Geaun Mina. Mers'att atunce si Constantin
Duca Voda pana la, Chisinad cu Oste ca eia in luna ha Maiu, si s'au Impre
www.dacoromanica.ro
 48

unatu cu Hanul, la local ce se chiamit Gemena; si acolo zebovindil vr'o lunti

de clile, s'ad invartejitd in scaun la Iasi.
Dupe isgonirea SultanuluI, cata stricAciune ad Manta Tataril in raiaua tur-
cescd, pus'ad Turcil bumbasiri asupra lord In Bugeacil de ail platitil tote, si
a Tared, si a Chrestind, pre Tefterd, cui ce au peritd, si pana in butile de lemnd,
vase deserte, tote pagubele ad platitd cu prep. Si de osebI de aceste,
trimis'ad Imperatia Enicerl asupra lord de ad iernatu, si multd superd le-at
facial intr'acea lerna, ca -s1 ridead aevea de femel si de fatale lord. i asa ad
patitil Tatarii pentru acea greseld a lord.
Era Constantin Duca VodA, spund ad ad fostd trimisd cote -va care de sare
si cu vial in Ora Cazdcescd, fAcendil negutAtorie ; altii clicd cd dintr'acele bu-
cate au trimisil si peskesil cumAtrului sea, lul Dimitrie Golitin, VoevoduluI de
Kievd. Ad esitii cuventul de la neprieteni cum este se fug intr'acea parte de
load; deal Imperatia ad repeclit fermand cu Hasan Vezir Aga, la Iusuf Pasa Saras-
kierul de la Babaoa, de ad trimisii ford veste vr'o cinci Bute de Spahil de
'had redicatil din Iasi, si '1-ail pornitd cu totd casa lul in giosd, de '1 -at dual la
Imperatie. Si ad Domnitd. Constantin Duca Vodd Inteacestd a doua domnie a
sa numai 2 ani si 9 luni, si s'ad mazilitd la velotul 7211, lunie in 15 clile.
Si in domniea lei ail taiatd capuIii lei Goie, cdpitaauld de la Cohurluit, cu
pravila, pentru add ad rapitil ud fatd logodnicd altuia, si 1-ad ingropatil la San-
tub Necolai, si bucatele lul incd au clad fetiT.
Era Constantin Vodti, ad mersil domnesce, pecum vet ceti inainte.

De domnia lul Midair, Veda Racovita, veletul 7212 Septemvrie 23.

Facendu-se intr'acesta chipil cu Spahiii redicatura domniei lul Constantin

Ducal Vodd, precum s'ad clisu mai suss, la fermanu scria ca so remand In sca-
unuld Iasilord caimacam Iordaki Ruset Vornicul, carele dupe ce ad intolesu
si au venitil la cute, Indata, dupe obiceiii, au poruncitil se se is samd ce bu-
cate remand in curtea donmescd. Asijderea si Moldovenil, cum WI firea de
suntil gata la galcevitii, aIesil la mazilitul Domnilord, pote fi ca bogatil fiindu
neciziti si asupriti de acel Domnii, si facil si el atunce calabalicit cOlu potil;
ce de vomit socoti la dreptate, ca Domnil toti Banta bunt, si ar face tuturord
dreptate, numai totii vina boierilord, carit suntd indemnatori si imbunatori spre
stingerea unuld altuia.
Constantin Vodd, dupe ce veclu la calmacamie pre Iordachi Vornicul, nu ti
paru bine, socotindii cele de pe urniA.; ce fiindd si unit Domnil mesterd si is-
tetd la firea lei, inteacela cease pe taind au repeclitd In cal de olacd pe Pa-
leologil la Iusuf Pasa, Saraschierul de Babaoa, fdndii intr'acea vreme Pasa la
Chilie, trimitendu-isi peschesd 600 de galbenl rogil, si o bland, si unit cal, si und
soimil; si a treia cii au venit un AgA, name Chiosa-AgA, cu ferman, cum Constan-
tin Duca Vodd nu este mazild, ci '1 poftesce Imperatia ca se mergit cu toti
bolerii terei la Porta, ford catd Than Buhusil Logofetuld ca se remale Caima-
www.dacoromanica.ro
 49

emit in scauna. Dec, pe Iordachi Rusetti Vornicul indata poprira, si pe alt

boleri ca T fug acolo ; ca, altii din boleri erati fugiti mai 'nainte in tera Mun-
tenesca, anume Vasile Vornicul, Mihalachi Racovita Spatar, Ilie Cantacuzino Pa-
harnicu, Ilie Catargiu Comisti, si altii multi, de frica lui Constantin Voda. ySi
trimisese Constantin Veda la Porta cu plra asupra lore, si asa ail venitu unu
Kapegi-Basa, cu ferman Imperatescti ca se'l iea cu sila din tera Muntenesca,
de nu vont merge de bunk void, ca se'l dud, la Constantin Voda, carele multi
cheltuiala Fame, si tett' n'att pututt" face nimica. Atunci ail mazilittt Constan-
tin Veda si pre Sava Mitropolitult", dandu'i vina ca n'ati vrutd se merga la
marginea Wei Muntenesci, la FocsenT, se chieme boleril pribegi, In credintit, pe
cuventul Domniel. Altil spuna cum pentru ca n'at' priimitu ca se deslege va-
caritul, ca au fostu legatti mai 'nainte de Antioh Veda; ce cum at" fosttt, tott"
pentru o pricina '1-ail mazilitu. Si au pusti Mitropolitti pe Misail Episcopul, of
Roman, carele apol att mersti cu Donici vel Logofetti, si impreund si cu alti bo-
leri, in Focseni, de au chiamatu pre pribegi in credinta, si unii amu trecuse
in tera. Purcese si Vasile Costache Vornicul, ce pripindu-1 mortea, acolo s'a0.
sevIrsitti.
Era Mihalache Racovita SpatarA, si Ilie Cantacuzino Paharnicti, si altii, teal
nu vreati se vie ; era, cuventil tramiteful ca voru veni si el. Ce tntorcendu-se si
Kapigi-Basa, venindu in Iasi, sl-au luatil ciubotele ce au fosta de in Constan-
tin Voda si s'ati dusii la Tarigradd cu atata isprava. Ce de aceste ajunge
cat" amu povestitt, si se venimil in cuventulti de mazilia lui Constantin Du-
ca Veda.
Dupe ce i -au sositfi alto fermang luT Constantin Veda cu Chiusea Aga de la
Chilie, de in Iusuf-Aga Saraskerul, precum s'ati clisu mal susti, si dupe ce au
ase0atli pre loan Buhust" Logofetulti Caimacamil, si esindu cuventula, precum
Constartin Veda nu este mazilti, ci '1 poftesce Imperatia se merga in Porta et'
boleril terii; si asa invota Constantin Veda, pre Turd, ca IT 1mpluse de bani
pre toti, ca se-T princla pre boleri; si asa, ce rise eel Aga: tut quinar ce bee-
rii ticalosil, nesciindu ce este mestersugulti acela, in ce chipil este, 1ncepurd a
fugi din Divan; Turcii i-au luatii in gond; deci, pre uni '1 scoteati de prin podul
Divanulul, pre altii din Visterie si de la Imbltitori, ca, umpluse tote gaurile de
densii; si multi se lepadati, jurandu Turcilord ca nu mitt" boleri; (Ca santuld
Apostol Petru, cand Wail lepadatti de Domnul nostru Iisus Hristosu, fuaintea
Evreilora, Candi" 11 munciati; deci frica, asa face). Ce asa, prinendu-I pre boiert,
pre uniT i-au pusil la feare, pre altil la paze ; era cant tineati cu Constutm
Voda erati slobocli, pana s'ati gatitii cu totil de calea Tarigradului.
i asa, Constantin Duca Veda., cu acesta mestersugfi, au redicati" tofu ce au
avuttl din curte, de all incarcatil si bucate, si vinul, si graul, pana Inteunil
capti de ata, de all lasatu numal petra sad,. §i au pornitti la Galati, unde, de
acolo au incarcatti in corabie si a4 trimist" la Tarigrada.
Era singuru, cand all purcesil Constantin Duca Veda din Iasi, all esitii dom-
nesce, cu tabulhanaila, cu slujitorii, si pre toti boleril 1 -au luatti cu sine; card
veclendti nevoia si fiind sub paza Turcilorti, numat ce le-afi cantata a mergere,
din cull ere': Iordalde Vornicul, frate-setl Manolachie Ruset biv -vel POSteliliCA,
LEATOPISITELE. TOM, 2, 4
www.dacoromanica.ro
 50

Ciocarlan vel Vornicti, Savin vel Ban, Lupu Costaki, Pavel Rugina vel Setrar,
§i altii multi. Rd. child ad fostil la Galati, au inceputd Constantin Voda pre
unit din boieri a'l maclili, pre altii a'i boieri; ce acolo, deed, ad trecutd Dunarea,
ad sosittl in urma lui, la Galati, §i alti boieri, carii au fostd pribegi, rema0 in Ora Ro-
manesca, anume: Mihalachi Racovita biv SpAtar, §i socru-sed Dediul Medelniceru,
The Cantacuzino biv Paharnicd, Ioan Sturza, GheorghitA biv Serdarti, Costachi
biv Serdar, §i altii multi, caril nu'l putemd scrie toff' anume. Deci, indata cum ad
sositti in Galati, ad si inceputd a prinde pe omenil lui Constantin Duch'i Voda, §i
pre null i -au trimisti pre la ocna, pre alp in butud; ca acum le dedese scire
boierii cei-alti de peste Dunare, cum ad slabitti puterea lui Constantin Duca
Voda ; ca, la Macin, se thmplase de au nAscutd pruned Domna MI Constan-
tin Voda, i numal o c1i dupe nascere au asteptatil Turcii. Era decia n'ad
mai lasatd, ce cu mare sirguela 'l-ad §i pornitd de a &Ida cii, de la Macin §i
pe boieri inca i -au slabitt din paza; caril dacA s'ad -aqua' slobocli, iscodindil,
din Turd, ad priceputd CAI mester§ugii, era,' tots nu se incredead. Era scire au
(lath bolerilord la Galati ca se sirguiesca se vie pre urma lord la Udrid, chtd
de multi, i se mai stringa cite -va capete si din omenii de tern. Si dupe po-
runca lord, asa au facutd : ad strinsil omeni de teed, si au purcesd la Udrid
dupe cei-alti boieri.
Era Constantin Duca Voda ad mersti phnA la Udrid, totti domnesce, din co-
nacd in conacd, totu cu surle $i cu (lobe, inca §i cu trimbiceri Lesesci; era ad
§i cheltuitd chtd-va cu Turcii, socotindd ca se-i infrico§eze pe boieri, se-I in-
duplece sub voia lui. Spund, precum ii era chrmuitord Panaiotachi, vel Postelnicil
al sett; .trimisese Constantin Voda inainte la Porta, ca se fach firman pentru
boieri, dupe ce volt sosi la Udrid, se-I pule la poprela, care cliCti el au fostti
§i ispravitd. Ce boierii inca nu donniati, ca au fostti trimisd §i ei, prin taina,
de ad repeclitti inainte la prietenil sei de le facuse amu ferman gata, §i le
dedese in mina, scriindit ca se le dea pace pans la divand, cum s'ad §i tam-
plata. CA dupe ce ad sositd Constantin Voda la Udrid, indata ad si trimisd
unit ceusd ca WI redice de la conacul lord, se'i ducA la opreld, ce indata §i
aretara boierii ferman ; ce cum veclu aqui fermanul, indata se ru§ind, §i II lasa
Inteacea data, cand au sositti Constantin Voda la Udrid, eta cd, s'ad atitatu
§i zorbalicti intre Imperatia Turcesch ; ce cum ad fostti lucrul, au biruitt par-
tea boierilord. tea pe Constantin Duca Voda l'ati trimisti Turcii surghun tocma
la cetate la Cavala, de ad seclutil acolo la poprelA cate -va luni, ORA ad OW
de la inchisore. Si asa au fostd mazilia lui Constantin Duca Von,.
Dupe ce seat veclutil boierii de Constantin Duca Voda mintuiti, aid §i ajunsii
la densh Antioh VodA, feciorul lui Cantemir Voda, carele mai fusese Domnd o
datA in tern, precum seat scrisd mai susd, poftindu -i ca se le fie Domnd, pre-
cum le-ati §i mai fostd; §i nici-unii, dicendu-le : n'ai'l avail de calre not strim-
beitale. i se apuca asa cum : «EU' void redica MN aeltuela, de care mine, era
nu de la tern. §i dedese cuventti §i boierii, cum pe voia MAriel sale va fi; era
la imma lord altele cugetati, insd, nu toti, ce o sama, carii erad mai frunte. A-
§ijderea nici Antioh Von Mt se lasa in nadejdea aceea numai, ce 0-au fostd
a?edatu luoutile despre Vezirul, prin midlocul lui Ienicer-Agash cu giuruite;
www.dacoromanica.ro
 51

si ascepta din cesti in cesti ca se mergd s6 imbrace caftand de domnie; si cu

nd,dejdea aceea s'ad scdpatii.
Ca inteacestil and, la veleatul 7211, precum s'afi pomenitd mai susu, fiindti
zorbalicti intre Imperatia Turcesca, de s'ad mazilitit Sultan Mustafa Imperatul,
feciorul cel mai mare al lui Sultan Mehmetti imp6ratul, carele ail fostd luatd
Camenita, si in locul lui statu frate-sed Impe'ratti cel mai midi Sultan Ahmet ;
si au facutti boierii mult6, zabava acolo pang s'ad aseclatti Imperatia Turcesca.
Era, child s'ad trezitti Antioh Vodd, el didese la Imp6ratie arzu, rugandu-se
ca se le dea domnd terii dintre dinsii, ca s'ad saturatti de domni streinI, si
incepuse a se jelui si de Antioh Von.. Deci, el veclendti asa, indata ad dositu
se nu cacla la vre-o inchisore, si indata au lipsitti. Era, boierilord le-ad esitd
de la Impe'ratie respunsd, dupe pofta lord, pe carele 511-(111 alege dintre sine,
acela se le fie Domnd teril lord.
Si asa fiindti pe voia lord, se sfatuira boierii, si aleserd dintre dinsil pre
Mihalache Racovita ce a i fostd vel Spatarti, pre carele aretandu-1, 1-ati dusti
la Vezirul de 1-ad imbracatti dupe obiceiu cu caftand. Pre urma ad mersd de
ad serutatd si pola Impe'ratului, carele atund statuse Imp6ratd Sultan Ahmet. Si
acestea ati fostd la veleatu 7212 in luna lui Septemvrie in 23 de Mile. i purce-
gandti de acolo domnul cu totI boerii si cu Ora catd mersese acolo, au sosit in
Iasi in luna lui Noemvrie in 19 Mile in postul Craciunului. i au mersti la bi-
serica cea Domnesca la sfintul Nicolae, unde i -au cetitd si molitfa de domnie
Grigorie Arhiepiscopul proin de Ohrida, impreuna cu Misail Mitropolitul teril,
si cu tad clirosul bisericii. Si decia i -au pusti nume de domnie Mihaiu Voda.
Si dupe ce s'ad aseclatti la scaund, si decia all domnitd numai unit anti si
patru luni, fa' 14 clile, ca i-au venitd mazilie Fevruarie in 12 Mile, la veleatu
7213; si s'ad dust"' mazil cu tota casa lui la Tarigrad. Era in locul lul statut'ati
in domnie Antioh Voda, feciorul lui Cantemir Voda, cu a doa domnie.
Inteacesta domnie ad mai adaosd Mihail"' Voda Biserica cea domnesca de.
pe porta, carea este zidita d'anteid de Stefan Voda Tomsea, si era biserica mica;
ce apol Mihaiti Voda au stricatd clopotnita, sub carea era visterie anteiti, si ad
lungitti biserica cum se vede acmu.
Asijderea si camana, si bezmdnul cu ceparie ce au fostti dandti carsmele
din totti t4ra, ca pe la terguri au fostd scutindu boleril eel mart si mid
carciume, asijderea si Archiereil si Monastirile ; era Mihaiti Voda ad legatd acestil
obiceid, s6 nu mai fie carsina scutelnicti a nemeruia pe la terguri in tout Ora,
ce s6 alba a da venitul totri deplind. la domnie. Era in Ora de la cel marl,
pane la eel raid, si Ono la terani, pe a cui mosie va fi carsma, aceluia s6 dea
venitul. Era de camand ce se lua in domnie se n'aiba a mai da, care de atunci
asa sta neclatitd.

Q./

www.dacoromanica.ro
 52

De a doa domnie a ha! Antioh Voda, feciorul lui Cantemir Vodi, fiind
cursul anilorii 7213.

Dupe ce ad maztlitil Imperatia pre Mihald RacovitA VodA,, dat'ait steagd de

domnie lui Antioh VodA, feciorul lui Constantin Cantemir Voda, la Veleatu 7213,
in luna lu! Fevruarie in 2 Mile. Si acesta'l fu a doua domnie; deci all zAbovitti la
PortA ma! vr'o 4 Ina Si purcegend spre iere, ati sositd in scaunii in IasI tote
inteacestasi and, in luna lui Maid in 21 Mile, Luni, in dida de sfintul Constantin
si maica-sa, Elena Imperatil. Si cAnd all sositd in valea Ezh'renilord, viindd en
alaill Imperatescd, dupe obiceie, unde all asceptatil tera si boieril, deci cum ad
trecutd valea EzArenilord §i s'ail suite in dealt"! acolea i s'ad inchinatd top
boierii, si 'I-ad serutatd pOla de cAlare standd. Si asa en top cu mare pohvalA
all intratd in tergii in Iasi, si dupe ce s'ad cetitil fermanul Imperatescd, alt
sedutii Domnul la mash cu top' boIeril si s'ad veselitit intr'acea di cu toil,
dna. lauds lui Dumnecled de Domnd build ce le-ad venite.
Intfacestil and s'ad nAscutil unit copil in Braniste, la mil omd anume 'roar,
Rill man! si fart cerul gurii, si ad traitd numal o septemana si ad muritd.
Povestescd omenii, unde se facd de aceste semne nici de unit bine nu este.
Dec!, candd alt fostil la alit doilea and al domniel sale, ad. mersd Antioh VodA,
la tergil la Haifa de ail socotitd pentru biserica cea domnescA, care .este zi-
ditA de Stefan Von, edit build, din veleatu 6995; si ad vrutd se o tocmasca
se o Inzestreze cu mosil si cu bucate, se o fact monastire si se o Inchine in
Sfintagoral ce apol n'ad sirguitd si cu fapta se-'§I plinesca gindul desever-
sitd, si ad remasii lucrul in desertd.
InteacestasI and s'ad apucatil. Antioh Voda, de all ziditil monastirea de pail
din temelie la Milcovd, ce se chiama, Mira, cu zidd de petrA pen pregiurd, unde
este monastirea de lemma, fAcuta de tats -sett de Cantemir VodA, si ail fostii
ispravnice Cirstea Vornicul.
InteacestasI anti at! ra'cutii Antioh Voda, tutulord monastirilord Cate suntii in
tern, de le-ad asedatd cu rupta, si le -all facutd §i testamentd, carele '1-ati legatil
cu mare blestemt ImpreunA eti Archiereil 'OAT si cu totd sfatul sett de in mare
One la mica iscaliti, cum se nu mai fie amestecate la dAri cu tera, ce se-§1
platescit rupta pe sferturi; pe cum ad facutil si Milmid Voda rupta monasti-
rilor Ierusalimului ce smittt din ter% inchinate acolo; fiindit atunce venitii nice
in Iasi repausatul fericitul Dositheid PatriarchuI de Ierusalimd.
Dupe aceste tote, InteacestA tOmnA s'sd isvoditd si vedritul pe vine In tots
Cara unde suntit vil, de ad data tot! cite 2 ban! de vadra, care acestd obiceid
alt purcesil de atunce ca and pojaril viilord, pe cum ye! ceti Inainte in rondul
sea; ca apol Mihaid Voda '1-ati adaosil One In 4 ban! de vadra, 2 ban! cela ce
vinde,* 2 ban! cela ce cumpera, dra carele nu vinde, plAtesce singurd ace! 4 ban!
de WA vadra.
Osebitd de acesta, ad mai esitd si altd obiceid nod, anume fumAritul, tad
Inteacestd and iarna, ate 2 orti de cast, si de grajdil tine avea, sad de po-
eatii iar 2 orti, In terg,ii In Iasi. Ert la teed ad data Omenii fumaritd, Me 1
www.dacoromanica.ro
 53

zlotti de cash. Aceste obiceiuri bane s'ad isvoditu in clilele Jul Antioh Voc
de 'i -ad remasti poinana.
Rra dada au fostd acmu la veleatu 7215, era de la Hristos 1707, iarna,
all intratti cu ostile In Cara Lesesca Imporatul Mosculul Petra Alexeevici, de
aia iernatti peste Lesi, si au mersti si la cetatea Jolkva, unde este aseqatd. si
sfintul mucemcd Ioan Novii, carele au fostti a Moldovn odord, si '1-au luatti
Craiul Sobietski, coma au fost venitd cu tote puterile sale asupra Moldovel,
la veleatu 7194 in luna lui Avgustd, la pole lui Cantemir Voda betrinul, pre-
cum s'ad scrisd si mai susd la randul sell. Deci, aflandu-se Tar Petra la Jolkva,
all fostti socotitd Antioh Vodd, se trimata sol pre Savin Banal ce'l poreclia
Smucicane, se i se rage pentru sfintul, ca sal dea inapoi tern Moldovii, precum
all fostti, c t tera n'ati fostti cu nimica Craiului Lesescd datore. Si de ar fi
trimisti cu rugaminte cum &Wise' , 'Ate rani fi si data pre sfintul; ce nu 'si -an
plecatti cugetul, si asa art romasti luciul, Cl 'i -all si venitu ponmed se se ga-
tesca de mersd la cetatea Tighinii.
Inteacestd anti in lima lui Fevruarie au venitu veste de la Tarigrad nice,
cum all repausatti fericitul panntele chir Dositheiti, Patriarchal sfintei cetati
Ierusalimului, si a toth Palestine, carele multi nevointa as pusd pentru credinta
pravoslavnicd, si aii intemeiatti Sfintul si de view facatorti mormentul a Domnului
nostru hsus Cristos. §i multe carp all scosti in tiparti improtiva Ereticilor,
cu filosofia dascaliel lui, di era and omit prea invetatti si indraznetti la euventti,
si nu veghea voia din dreptate afara nisi a domnd, nici a boieri, nici a bogatti,
nici a semi'. Pelle si improtiva Agarenilord de multe orl cu cuventul s'ati past);
era in local sell aprope de mortea sa all ldsatti diadohti pre nepotul-sea, Hri-
santh Patriarchu, carele nu este mai giosti la invotaturele dichhillord de catd
unchm-sed repausatul Dositheiti Patriarchul.
Totti inteacestasi and, la veleatti 7215 in luna Jul Aprilie in 20 Mile Du-
minica Thomei, lute° septemana dupe Pasci, din porunca Imparatesca all pur-
cesti Antioh Voda din Iasi la cetatea Tighinea, si in 23 clile acestei luni Mer-
cud all seclutd la Chisinati in clma de sfintul Gheorghie. De acolo all purcesii
in giosd pe Riot pe marginea torii pene in termurile Nistrulul la sate la Davida
la hotaruld terii, si all seclutti acolea o septemend. §i de acolo ad mersti Kati
namal cu curtea sa Antioh Vodd la Tighinea de s'ati impreunatti cu lusuf Pasa
Sarascherul la corturi delaturea de Tighinea. Apol a treia cli au venal. si Pasa
la tabera la Antioh Voda, la sattt la Davida, numal cu curtea lui, si ad popo-
sitd acolo de all odihnitit ca vr'o 3 cesuri veclendii tabera, ai Lad daruitil An-
tioh Voda si and cal Turcescii cu tote podobele. i decia s'ati invirtejitti Pasa
off la Tighinea. §i dupe aceea de a treia cli s'ati sculatti si Antioh Vodd, cu
&Ad &tea sa din cad' avea, si au mersd la Tighmea, si din susd de Tighinea
pe podisti, despre Nistru, acolo era tinsd vivanal Pasii si corturile, uncle acolo
cu algid mergendti Antioh Voda s'ati adunatil , si dupe obiceiti '1-au imbracatti
cu caftand, si pre boierii eel marl cati au fostd. De acia Pasa s'qd redicatti in-
teacea data de acolo, era Antioh Voda s'ad 1,seclatti acolo pe locti, intre Varnita
si intre Tighinea de so -ad facutti bordee in pamentd, altii colibi.
Muntenia amu vemse inainte de sapad unii in santul cetatu, alto dm la lemnd
www.dacoromanica.ro
 54

eh Muntenil adusese si salahori, era Moldovenii ba. Ca inteacestid and ad mai

adaosit cetatea Tighinii Turcii de au marit'o cu santul ziditd de petra, qi cu
tabil, si ad facutd si 4 porti marl zidite de pet* si acu si-ad mutatd Si Iu-
suf Pap Saraskerul din porunca Imperatesca scaunul Serdhriei din Babaoa la
Tighinea de s'aii aseciatd ; carea de atunci au chclutii mai cu deadinsul tot.
greul asupra Orel Moldovei, de card in tog anii Ora li bolovani, dera find
ai lemne 1 De le trebue o (MA ua sita inch alergh la Moldova, carea vedemd
eh Ind unit bine nu va fi de Moldova seraca !
Ce dupe ce s'aii aseclatil Antioh Voda linga Tighinea, veclendii pre Munteni sa-
pandh i Turcii gi Tatarii din Bugiacil, i s'ait facutd rusine, ai clicendu'l si sin-
guru Iusuf Pap: Befit! not n'amd venitil aicea se facemii zefchiuri, ce se lucramd
se plinimii porunca Imperatului cu o Ali inainte. Ce atuncea al-ad cersutd cu
mesura o bucata de loch se sape ; si neavendd cu ce sapa, I-ad datti de In
Pap traiste i sape ai harlete tad cu samh, gi nefiindd salahori, au push slu-
jitoril in sapatii, siimenii de Ida i calarasii, si capitanii gi caril
nu erad de acea treba. Ce veclendil ca nu sporesce lucrul nimich fiindd omens
putini, decia ad push zapcii de ad SCOSI1 curtea WA, i boleril eel' marl si eel
micl, si tote diregatorfile, si de rusinea boierilor, sh'pat-ad cite -va Mile si An-
tioh Voda singurd, indemnandii pe boieri, li alta se intre in voia Turcilor; care
si Pap singurd trecendd pe acolo cu cercarea, al veciendu'ld sapandd, '1-ad
laudatii din gura dicendul, aferimii Beiii ! era de in ininah nu scimil parutu-i-ad
Cu dragoste ad ba. (Ch Turcului WI dal bans si sel scoti ochii).
Asa Antioh Voda sapandd in Tighinea, era altii ilu sapa pe densul la Porta;
eh elu socotindu-se ca este la treba si la porunca imperatesca , nu'si adu-
cea aminte de mazilie, ca teta vara au lucratii. Era candd ad fostd Julie
in 20 clile, Duminech sera, i-ad sositu si mazilia; si nu 1-aii fostd nicl de unit
folosii cad au sapatd i singurd, ce mai mare defhimare si necinste de catre
Munteni, si de catre Turd.
Atunce aprope cu vr'o clece Mile mai 'nainte de mazilie, done semne i s'ail
aretatii proste, ai nime n'ad socotitii ca nu este a bine. Anteia, seciend An-
tioh Voda pe unit scaund den afara de corturl, bendil tiutiunti, era unit Turd.
au (lath cu pusca, clicu, inteund venatii ; aka all data Turcul samh data '1-ad
prinsd §i au inceputd a'l bate, era glontul au trecutii vejiindd a,prope pe dea-
supra capulul lul Antioh Voda, care indata spaimentatd fiindii au saritil, si aii
strigatti seld princle. Ce fiindii Turcd 'had cam batutd al '1-ad datii la Pap.
A doa, venindu'i veste bunt de la Tarigrad de la fratele sea Dumitrasco-
Voda si de la Kapi-Kihai, si de voia buna facendii mast mare, si veselindu-se
cu toil boieril, si clicendd surlaril i trimbiceril, era unit cane de ogard mersa
alaturea cu mehterii, si el de urla gonia ; era elit pant in de 3 ori alt
totd venitil de alt urlatd. Era in septemana duph aceea i-ad venitd gi mazilie.
Atunce ad fostii trimisd Antioh Voda pe al sett Sphtard al treile pe Cons-
tantin Silion zapcid la tinutul Falciului ; ce dandth peste dinsul omenii lui
Mthaiu Voda caril mergeau la Iasi, si ap au luatd fuga si el s'al silitit de ad
venitd noptea ca la 4 cesuri Dominica spre Luni, de ad datd mire lui Antioh
Voda de mazilie.
www.dacoromanica.ro
 55

A doua di Luni, vedendil ca de nicaire nu sosesce nime nici cu o veste,

s'ad sculatti singurd Antioh Vodd, de ad mersd si ad data scire Pasii. Pasa
atunce nu I-ad disc nemica neavendti nici o poruncl; 6rd, cum ad inseratd, au
si trimisu vr'o 100 de spahil de '1-ad strejuitd impregiurd peste nOpte. A
doua di dimineta s'ati redicatti de acolo Spahil, era la chindie Marti cum au
sositd veste si la Iusuf Pasa, indata au trimisti Turd de al set de l'a1 redi-
catd cu totul pe Antioh Voda si '1-ad dusti inuntru in Tighinea si 'I-aii ase-
datti la unit serail, si cu pazitorl la tote portile. Si de aciea au trimisd An-
tioh Voda omeni de casa sa, si au trimisii si Iusuf Pasa pre und Aga al But
cu Turd de ad adusd si pre Domna lul Antioh Vodd cu coconi cu ton, la
Tighinea, si de acolo '1-ati pornitd in giosti pin Bugiacd spre TarigradA. Si
asa au hdldduitd si bietii boierI §i slujitoril de sdphtura §antului, ca 1-au ld-
satti pre top Iusuf Pasa Saraskeriul, de ad mend la Moldova.
Acestti Antioh Voda cand giudeca la Divand, groznicd era; intru totd so-
mama Wane-sea lui Cantemird Voda; giudetul lui ca pe pravild era. Numal
prea infruntatord era. Si nu numal spre eel midi, ce si spre cei marl; ca an-
teu la unti divand au disd Vlddich'i de Husl lul Varlaam strigandd: Popo/ ce
nu giudeci dreptli, candit iti vino cartile viele? p-oid rade pletele. Atuncea
Vlddica Varlaam e§ind de la divand cu lacrimi plangendti si red '1-ad bleste-
mtg. (De care asa scrie la cartea lui Sirah, la cap 11, de dice : mai Inainte
de ce nu vei cerca, nu hull; gandesce anted si atunci dojenesce.) Asijderea tine
se 'Aria alesti pentru vecindtate cu boierii, lesne da pre mid la vecindtate.
Ce pentru unele ca aceste, si altele, se aducti necruthrile domnielord. (Dreptu
aceea dice si sfintuld Prorocti Davidd, la psalm 31: Nu fired ca calul, si ca-
tlrul, cdrora nu este intelegere.) Asijderea mai dice si la psalmulti 42: Giu-
decd-me Dumnedeule, §i resgiudecd Ora plea.) Deci on cum nici o data nici
und giudecatord cu giudetul se nu se pripescd nici se invoiasca ; ca wide este
puterea acolo'i si dreptatea.
lush Antioh Voda forte era milostivii §i alesti spre calugeri streini si la mo-
nastiri; libovnicd si desfathtord la mese marl; catre boierif cei marl cu cinste
le era, si cdtre top cats se aflad la masa cea domnescd, care top cu glumi
si cu cuvinte dulci vorbia. La preurubldri si la venaturi cu soimi si cu ogari
pururea Imbla, de se desfata si cu mancdri, §i beuturi, si la arcti Inca trdgea
bine.
Si in domnia lui d'anteiti, fost-ati aice in Iasi unti slujitord bums, si de frunte
cu cast si Cu femee, lefegiti ; ci apoi nu mid din ce pricing ad fostii ca -si -au
lasatti casa si s'ail dusti de s'au curtenitti la Hanul, si dupe aceea mai tar-
die vreme venindti cu nisce porunci aice a Hanului aceld slujitorti anume Ste-
fan Boulti, si din simetia lul art sudaitd pe Bogdan Hatmanul de fatd; ca-
rele apoi spuindii lui Antioh Voda, ca '1-ad suduittl, raudandu-se cu Hanul
ca-'l va face si alta mai cu asupra, ce Candid s'ad desceptatti omenb, a doa
di, '1-ad vedutd pre Bould spanduratd delaturea tergului, si nu-iati folositd
niminea.
i inteaasth a doa domnie a sa, a i domuitd Antioh Voda, numai doi ani

www.dacoromanica.ro
 56

si giumetate fara si 1-au venlig mazilia, lulie in 20 Mile, la Tighinea, pre-

cum s'ati clisti mai Bust'', fiindtl in velaul 7215.

De a doa Domnie a lul Mihaiu Vodd Raeovila, lulie.

Dupe mazilia lui Antioh Voda, feciorul lui Cantemir Voda, venit'aii cu steagu
de in Imperatie, la Moldova, cu a doa domnie, Mihaig Voda. i at sositti in
scaund in Iasi Noemvrie in 13 clue Joi, in clitia de sfantul Ion Zlataust, fiindti
cursul anilorO 7216.
Inteacestasi anti au venital vara si 16custe in tera Moldovel de ati acoperitd
cu taberile lorti pe multe locuri, si ati mancatti r6da de pane la multe parti;
si asia s'ati ingropatti in tell, care din anti in anti totti s'ati ingropatti si s'ati imul-
titti fara cisla de multe, One intr'acestti anti la veleatit 7220, si asa s'ad a-
daosti de s'ati immultitu, catil nu se vedea sorele de densele, cand sburaii;
ce nu era putinta se merga omul pe drumuri calare sail cu carul si de pu-
torea mare unde se timpla masul lord. Ci atita se scumpise panea, catti s'ait
adaosti mare cumpena 6menilorti spre fomete; si acesta fu certare de in Dum-
necled pentru pecatele nostre; ca preste aceste Inca ati mai trimisil sfintia
sa Dumnecleti i osti streine asupra terii, ,si schimbarile Domnilorti adese, si cu
obiceiuri izvodite de nog, si pracliSi robiI, precum vei ceti inainte la rondul sett.
Inteacestasi anti, in veleatti 7216, era de la Hristos 1708, ad si stricatit
Mihaid Voda obiceiul desetinii, si ati scosti peste WO, tera de ati datti desa-
tin& teranesce si Mitropolitul cu Episcopii, §i bolerii eel marl si midi, si mo-
nastirile, i preotii, si tote breaslele, carii all avutti scutela pre obiceiul carele
all fostd legatti de in Domnii cei betrini.
§i dupe ce s'ati string' banii desetinei, au si facutti carp domnesci, cu mare
blestemti scrise, si au trimisti pre la tote tinuturile fagaduindil tutuloril ca nu
vorti mai da in anul viitorti desetina, teranesce, ce volt fi cines1 dupe statul
sou in scutela ca d'anteiti, si pre urma stringendu-se si Archiereii, vomit face
si testamental cu mare blestemil, adeverindu-le cum ca se va urma dupe o-
biceiti. §i cu adeveratil asa ail facutii, si cu mare blestemii ati legatti, i cu
strasnica afurisanie ati scristi testamentul, ca se stea neclatitil in veci, Ora tine
s'arti ispiti se mai deslege, orl Dorunti, on Archiereti, sail tine ar hi indemna-
tort% spre stricare, unil ca aceia cu tota casa lorti si cu feciorii lord impreuna,
se fie cu Antihristu, si cu tots diavolii, se ocineze focul cel nestinsti, si vier -
mit cei neadormiti, iproci.
§i asa all iscalttu Mihatit Voda acel testamentti, si sfintia sa chir Ghedeon
Mitropolitul a tot, Moldavia, $i acmu asceptati si pre cei-altI Episcopi viindii
de in tent in Iasi se iscalesca si el, si acesta fu in tuna lui Julie. Ce apoi
nu s'au tdnutu de cuventd; ce de isnOva ati strigatti in koki-vechi; carts data ati
voclutii numai ce s'ati miratti de fapt, ca acesta necuviosa, cu atata blestemti
ce au fostil legatti yi apoi '1-au calcatU.
Osebitu de acesta, ail mai adaosu $i pogonaritul de vii inteacesta vara cu unit
/loth mai multu peste leil, de au datu blebs omens eel cu yule ate unit galbeng
www.dacoromanica.ro
 57

de pogon, §i tare se oftad si se vaetail, §i ei nu sciad ce li se gala la cap. Era, dud

s'ad trezitd Ia vremea eulesuluY le-ad sivedritul cite 4 banl de vadrd si uitase
pogonarituld. Era Inca bine nu se platise de vedritil, eta ca le-ad esitdpeste
tots Ora gi fumaritd, de tad hornulii, cite 2 ughi, de care data au Intelesd
pamenteni multi stricatil casci6rele de le-ad resipitd din temeliel,
altil resipiad hornurile de pen cdsciore; cad cite hornurl avea omul in casele lul
de totd hornul da cite 2 ughi ; gi macar ca era iarna era bietii omeni gi ba-
bele si alts seracime pustiad casele ysi fugiad in lume plangendd cu lacriml sus-
pinandd ; ca, alts casciora nu platea nici dol ortY. Era, Inca §i aceia caril aii cum-
peratii aceld fumaritil dela koki-veki ii s'ad stinsd a multi casele, ca ad luatti
banl de la Turd de ad datd pentru slujba, s'apoi n'ati pututu scote slujba la
capii. Ce aceste obiceiurI de nevoie Vote fi ca le-ad scosti syi Mihaid Voda, (ca
scrie la und locd asa: Hyacsia 6oia ixrdeaRicT 3aHotr. Adica, nevoia schimbli legea.)
Era de ad scosd de vr'o lacomie, acole lathe]. In giudecata lul Dumnecled, carele
este sciutorii a totd inima si a tote cugetul omenescd.

Istoria pentru Craiult1 §vedulul Carol XII-lea, eand eat seulatti asupra Impera-
tuld Petru AlexevieT, Ia anul 1709.

Acestd Craid fiindd cu mare sumetie 5i cu multi indrasnire, s'ati fostu scu-
laid asupra altord stapinitori cu 6ste : asupra Craiulul Poloniei, si a Craiului
Danimarcei, si a Curfurst de Brandeburg, si a Curfurstii de Saxonia, si asupra
altord Ftirsti; la calif multi stricaciune §1 paguba le-ad facutil la Odle lord,
tiindil este vre-o cati-va ani; gf cu atata sumetie i marire, s'ad fostd inaltatii,
catti s'ati fosttz' scriindd Led nebiruitii. Dupe aceea la acestd and 1709, la al
doile and a domniel lul Mihaiu Voda, de cu tOmna la luna lui Noemvrie, s'att
sculatd cu tote puterile sale asupra Imperatului Petru, gi intrandd In hotaruld
Imperatiei sale la Movilail, de acolo mergendil in josti pe margine, ad trecutii
apa .Desna de ad intratd in Cara Cazacesca de ati ernatii. Si acesta intrare a
lul, mai multd ad Sostd din viclesugul Mazepil Hatmanul Cazacescil si a pol-
covnicilord lul, carele din clip hatmani Cazacesci, cel ce au fostii mai n'ainte
de densul, altuld n'aii fostd mai credinciosii $i mai cinstitii de chat densuld,
carele ail fostd gi juratii Imperatului Petru, si au tinutil hatmania ani 22. Dupe
aceea data s'ad Ingrasatd $i s'ad Imbuibatd cu sfetnicil lei cu PolcovniciY, s'ad
viclenitd de titre stapenuld see, ca gi Iuda venclendit pre Domnul Isus Hri8-
tos Jidovilor. Asijdere au vrutd se fad gi Mazepa stapinului sett Impera-
tului, precum odiniora s'ad. viclenitd gi Hmil Hatmanul de sub Lesi; deed Dunk-
necied nu 1-ad ajutatii, nevrendd se se stings de tots cornuld chrestinatatii; pen-
tru aceea si red '1-ad osInditd, care se va aucli mai Inainte.
Dupe ce au intratd Craluld Sveclescii in1 tera Cazacesca, era Mazepa Hatma-
nul au fostd grijitti bine cetatea Baturina unde era scaunuld lul, si ad 15,satti
In cetate oste de a sa cu polcovnicul anume Cecel gi und Generald nemtd a-
nume Fridrich Kenicseka, gi cu dinsit multe polcuri de Cazad ce le 41icu ser-
denci, pre caril Implondu-i cu bans, si nu numal la Baturina ceSi prin alte ce-
www.dacoromanica.ro
 58

tali pen chte-va, dandu-le porunca se nu cum va se slob* in cetatl osteni

MoscalT, ca se se afle acesta cetate cu tote ostile a Zaporohhi cu tote cele tre-
buinciose ale ostii, cu tot, gephaneoa, cu pusci, prafit, glonte, ei altele, ca se
fie pentru treba Craiului Sveclescil, ca se alba din destult, chnd va face oste
improtiva Mosculul. Era Mazepa insusi s'ail sculatl cu tots Polcovnicii ca se
se mchine Craiului Sveclescil ; ce pentru nesciinta celoril multi osteni arethn-
du-le maT 'nainte cuventil pentru sine, precum are porunch de la Imperatull se
merga cu °stile improtiva neprietenulul; i purceghndil cum as trecutri apa
.Desna, s'ail facutii a se apropia spre ostea Sveclesch tocmindu-si ostea spre chi -
pulu resboiului. Si dupe aceea yeal descoperitl totd viclesugull tutulor, precum
n'all venitti se se bath' cu densii, ce sub ajutorulii Craiulul se fie. Era child
ah fostii dupe graiuld lui, era ostea lui numal de cold s'ad voclutii Incongiu-
rata de ostea Svedului, precum datil ell parola cu Craiull mai 'nainte.
Era Tara Petru princlendil de veste acesta, indata in graba all triraisil la
cetatea Baturina, pre unti Generals al sell de calarime, pre Cnezil Menjicl,
carele d6ca au sositil cu ostea acolo, au trimisl de vr'o cite -va on de la sine
cu porunca Imperatesca catre maT susil pombnitul Cecel Polcovnicul, si la Fri-
drich, ei catre totl deobste de le-al graith, ca se nu se pue improtiva os-
Word Imperatesci, si de bung voie se-I slobocla, se intre in cetate, aretandu-le
si viclesuguld Mazepil. Ci eel din cetate dupe invetatura vicleanulul Mazepa
n'aii vrutil se'f lase, ce Inca all inceputil a da foal din pusci Intr'Inyii.
Veclendii Cnezul Menjicul sumetia lord, all data navala cu Moscalii asupra ce-
tett, si o all dobinditil ; dupe aceea pre nimene n'ati crutatil, ce One in copii de
tita tad sub sabie au push, de cura shngele pe ulite ca rlurile. Si asia au arse
si tergul cu bisericl cu tote, de all remasii jariste. Asa hnteiasi data s'ah are-
tatii barbatia Cazacilord improtiva Moscalilorii, si au peritii cu top eel din ce-
tate; ca Dumneclel T -art osinditil, cad s'ad viclenith de catre stapinull lord,
Imperatull, a caruia au mancatii phnea ei sarea si ail vrutii se se inchine la
Svedul, la fratele lui Moamet; ce Dumnecleil nu le-al ajutatl.
Candid Craiulul Svedului era suite sush, ei cu laude mare, care spund ca all
fostri scrisl la Imperatull Mosculul, se-I gatesca conacil la Stolita, care era de
a si credere, ca calcase cite -va tort: Slezia, Saxonia, Litva, Curlandia si Jmun-
dia, ei in Crhia Lesesca coborindu-se One la Liovii, si athta avutie strinsese
Lea numerl, ca unde mergea pre la cetati arunca milione de bani de se res-
cumperal ca din robie omenii de prin cetati de da sSvellilaru, si nimene nu
putea sta improtiva loft Care apoi acea strinsore cu nedreptate a lul intru
multi ani au gramadit'o ; Ora apoi inteuril cOsii au repus'o. (Scrie la sfinta
scripture : «S'azti inciltatei pene la eerei 'i s'af'c coborftei pea la Iaclii.»)
Dupe ce s'ati facutd Mazepa tote una cu Svedull, Ora o shah, de Polcov-
nici au si fugitil la Imperatul Mosculul. tea Craiul au §i push phclitori la cei-
alti ce ad maT remasil ; si anti au si intratii cu °stile prin cetatile chzacesci
la ernaticu. Ere Tarul Petru au si trimisu ostirile sale in prejma lui, ei all re-
dicatu omenii de prin sate si de prin tergurile cele mid din calea lul, si i-ail
dusu cu totulu prin cetatile cele marl; Ora altil venial in urma lord de da
focu ei caselorl §i nutreteloru, de nu al remasii nimica in urma lord. Era iarna
www.dacoromanica.ro
 59

era forte grea si gerOsa, cae si lemnele plesniad de gerti. Da Moscalil noptea
ndvala pe de laturea tergurilorti, sm da fon caselord unde eraii §vetlii la er-
natica, si pre multi 1-au arse prin case ; era ca mai multi all muritd dP gerd,
carii erad pre la streji ; ce Moscalil mai luptad. cu mdnusele ; era asa spund ca
pre vecli dimineta mi gaseati 1nghetati tepeni cu sinetele a mand. Asijderea si
din eel &Mari ti &lad morti cu cal cu tad ; si de lipsa panel multi mu-
riad, ca-T strimtorase Moscalil pre §vech despre tote partile, despre hrana. i asa
din ch. in cli multi s'aii scacluttl din &tea veclilord ; Old Moscalil tote
s'ati fostol addogindd. §i mai alesti ca I-al Costa inchisl din urma, ca avea
§vedul gindd ea acela ca se merge spre Kiovti, ca -i venia o same de oste Le-
sesca din cei vicleni intru ajutorii, si i-au mai fostd venindil si und General
al lul anume Levenhoupt cu 16 mil de ostasi cu obuzul sett de 8000 de care
cu zaherea sm cu multa avere din Polscea, si din Litva si din Curlandia. Rra
Moscalii princlendii de veste ad mersd asupra for sm cu ajutorul lui Dumnecled
1-ad biruitg ; dintru caril nice 3000 n'alt sctipatti; era carele, cu puscile, cu
steaguri si cu tote ce alt fostd totl pe mama Moscalilord au romasl. Era pen-
tru acestlt obuzd ce anal scrisd mai sus, ce 'had luattt Moscahi, asa amt a-
flatti scrisu la izvodul lord eel tiparitd, dinteund universal a lul Tarti Petru.
Craiul daca s'ati veclutd coprinsd din da' Opal, 1-ati cautatti a urma in -Ora
Cazacesch uncle apucase loci la cetatea Hadead. tra data s'ati desveratd bine,
s'ad socotitl si ait mend spre cetatea Poltava, unde si-ad (lath parola cu Ta-
rul Petru ea se se lovescd lath la fate unul cu altul, precum s'ati si timplata.
Rra de and' parte mestersuguia se merge in Azac se aprincla flotele (adecd, ga-
lionele) cele de oste de pe apd ce se aflatt acolo ale Moscului; cad se vi-
clenise si Cazacii Zaporojeni de catre Moscali, si se unise cu Dupe
aceea art trimisl Moscalil este asupra lord, si neputendti rabda focul Mosca-
Mord, multi all peritti, si le-ati spartti de atunce cuibul lord de la praguri,
unde le era locasul lord din clue batrine. §i eel cari ali scapatd unil cu vase .

pre apa, altii prin stuhuri si prin alte locuri, era dupe ce s'alt adunatti care
unde alt fostd nsipitd de frica Moscalilord, s'at. dust sm s'ad inchinatil Ia TatarT.

Rdsboiul ce s'ati intimplatti Ia Poltava, §vedul cu Moscul, fiind cursul

aniloril 1709 lunie 27.

Inteacestti lung 20 de Ole, au trecutl OVA armia Moscului preste apa Vor-
scla si de pe acesta parte ca o mild mica de la armadia neprietenulul au sta.-
tuft Dupe aceea in 24 de clile s'ati mai miscatri si alt statute mu aprope ca
und sfertlt de mild de la neprietenu. §i pentru ca sa nu dea §veclul fard veste
asupra lorti alt facutd pregiurd tabera cu santri ; era calarinaea o alt aseclat,i
Moscul in drepta intre paduri, si din naintea lord cite -va metereze alt facutu
cu ameni si cu pusci asrlate, asupra cdrora a i comenduitd pe unti Brigadirti
Augustrt.
Era, in 25 si 26 de Mile al data Imperatul porunch ca se fie tot]. Bata a da-
re navald asupra neprietenului. Ce totusi §vedul dupe a sa obiclnuita cumpe-
www.dacoromanica.ro
 60

tare mai 'nainte all apucata, ca in 27 de clue, in revarsatul zerflord flinch"' in-
tunerecd cu tots toemela ostilora sale all data navala cu tots calarimea sipe-
destrimea, asupra calarimea Moscului, si cu atata vrajmasie all naphditii, can
pina in starsita s'aa silita se surpe calarimea Mosculul, cu metereze, cu tote.
Era Moscalil ca nisce vrednici, cu vitezie all statute improtiva veliloru, si
numal doe metereze le-au Matti, care intr'acea nepte all testa incepute si ne
ispravite ; era celorii-alte nici-cum vr'o stricaciune nu le-aa pututii face; si
pina la atata au ajunsa, ca sese batalione de pedestrime a le vedului, si cate-
va steguri de calarinae ce se numesca qcadrone dinadrepta din fruntea ostii
s'au rupta si de nevoe la padure s'aa trash. Era fruntea ostil lui cu neputina
paguba s'au strebatuta unde 14 steaguri si standarturi Moscalii au debindita,
si de multe on pe calarimea a neprietenulul au Infrinee ; ce pururea acea ca-
larime de la pedestrimea neprietenulul afla secursu (ajutoril). Intru acesta
bataia General Rene a Mosculul s'au rants. Era pedestrimea Moscului, asa
in grabs nu era cu putinta, se iesit din metereze, a dare ajutora calarimei sale ;
pentru aceea s'au data porunca la General Baur ca se se dea cu calarimea in
drepta despre metereze, ca se pots afla vreme si pedestrimea se iesh', si dupe
porunca asa all facuta. §i cum all incepute Baur Generalul cu calarimea a se
misca si a se roti, era neprietenul asupra lui au nepadita. Ce atunce prea In-
demana siesi as aflata, ca Moscalil au inceputa cu tunurile din meterezele
sale si multi merte in &tea vedului au facuttl. 4i asa neprietenul, veclendii ca
nu-I fu indemana a goni pe cala'rime, Wad lasata si s'aa data lute° lunch
spre aprtrare call se nu-lti ajunga, din tunuri. Intre aceste fu trimisa Cnezul
Menjicul si alti Generali, General Leitenant Ghensili si Reuse' cu 5 polcuri de
calarime si cu 5 batalione de pedestrime, dupe eel mai suss pomeniti co s'au
rupta si s'aa data in padure, la carii mergenda I-ad incongiurata, si de sirgl
cu ajutorul lui Dumneqeii deseversita 1-ad biruita, si pe General Major li.-
penbach '1-au prinsa.
Era General Major Rozen s'aa rotita cu al sea aperandu-se catre al sei, sub
deal ; dupe carele as urmata Generalul Leitenant Rentel de al Mosculul si
i-ait °eolith in mi lloca. 5i trimitendii la dinsii pe unit solitord alti sea care-
ra le clica Baranbancik, de le-aa disc se se incline, era el sl-at' cerutii soroca,
ce mai multi' pasii de o jumatate de cesa na le -au data. Dupe aceea Ge-
neral Major Rozen cu toti ai sea esinda din metereze all pusa armele lora
josti si pre credinta Imporatesca s'aa inchinata. Intr'acea vreme indata tots pe-
destriin'ea Moscului din santh as esitd si s'au alesa dintru dinsii 3 batalione
de s'ait trimisa cu Polcovnicul Galovm in deal in monastire pentru comuni-
catie cu cetatea si cu Hatmanul Scerepadeski ; General Major Devolcon cu
6 polcuri de dragoni, asijderea si 6 polcuri de cavalerie luttnda din aripa direpta,
si s'au dusu pe din dosu do pedestrime de s'aa aseclatii in aripa cea stings,
si asa tea armia au statutu gata de resboia. Ce veclenda neprietenul asa, in-
tr'acel cesu au esitu din lunca, si au statuta si el cu fruntea dinaintea Mo-
scalilor gata de resboiti. Ci Moscalii dupe aceea intru numele lui Dumnecleti
pe neprietenul '1-au aseclatu ca se purcega in resboia asupra lui, carele ne as-
eptandu, pre loci' insusi au pornitu asupra Moscalflor.
www.dacoromanica.ro
 61

Si a§a la alu 9-lea twit din cli s'art inceputh. battilia forte iute, care de teas-
netul puscelor si aid sinetelor, si de fumul prafului ce era nu se cunoscea u-
nul cu altul, frtra can pre semnele lord ce aveah ; ca Svedil avead semnd de
purtad sumologh de paie, era Moscalit purtail o flore de htirtie la palarie. Ce
mticar clad de iute le-ad fostti btitaia, era mat multd de doti cesuri nu s'au
delungatd ; cad nebiruitul Sved precum se socotia a fi, de sirgii dosul st-au
aretatil, pe earl Moscalii cu mare indrasnire au inceputh a-I goni si a-I junghia
cu spege si cu baghionete ce suntd in gura flintelor, si cu sulitele, care de
minune ad fostil, ca dupe ce i -au 11'11'1.111th Moscalii, era Sveclit dupe aceea
nici o-data nu s'aii mat pututh inclrepta, ce One In ster§itd gonnu omo-
rtndu-I, One la o padure ce se afla acolo.
Dupe gona aceea anteiasi data, la acea padure General Major Stakelberg
si General Major Hamilton, asijderea pe urma" si Feldmarsalul Renselt si
printul de Wiurtemberg, Impreuna cu multi Polcovnici, si cu alto capete din pol-
curt yi alti ofiteri, si cite -va mit de eel de rondii, mat multi parte cu acme
si cu cat, s'ail Inchinatil si la robie luatt.
Era Svedul Craiuld dupe ce 1-ad infrintd Moscalii, n'ati mat ctiutatii se mat
dea resboid, ci indatti cu o semi de oste a sa ce era pe linga densul de o
parte, s'au data si s'ad ocolitd. Era o semi care ad e§itit d'anteiti, gonitu-i-
ad Moscalii etilarimea o milt si jumatate de loch. Era mat in scurtil pins undo
ail pututil birui caii ; si argil catd s'ard socoti de la singurd Poltava (circum-
ferentti) ea In trot mile si mat bine, pre top campii si pe,durile trupuri morte
de a le neprietenulul se afiati, si a§a s'ati socotitti dintru dInsii piny in 13000
omoriei, cad s'au numeratd pe locul resboiului si prin santuri 9224. Asijde-
rea si cite -va pusci, si steagurl, si litavre si tote ale estit s'ati luath de in
neprietend.
Asijderea §i din partea Mosculut chg. omeni s'au °mortal si s'ati ranitil, vet
afla inainte, precum va areta isvodulti.
Asa cu mila celut a totti-puternicul Dumnecled s'au sfersitti victoria (de
care asemene putine s'au auclitd) cu u§era truda si cu putind kluge impro-
tiva trufasului neprietemi, prin socotela si chivernisela con prea inteleptii a
prea luminatului Petru Alecseevicl, §i prin btirbatia si vrednicia capetelord si a
solda,tilord biruinta s'ati fticutti. Ca si Impertitia sa insult cu chipul sett nu s'ar'i
crueatd, ci acolo fiindd cu a sa ispitire, §i barbatie aretandu-si, neavendil grije
spre Infrico§are, mat pre susu s'au nevoitu, si pre lInga acestea §i prin paltiria
ce era in capul sea, printr'insa unh glontd at trecutd, (§i Dumnecled de altti
vtitemare '1-ad feritd).
Asijdere si sub luminatia lut Cnezul Menjicul, carele erti§t acolo barbtitia sa din
destuld 'si -au aretatil, tril cat sub dinsuld s'au ranith.
Pe lingti aceea si acesta se cade a sci, precum din pedestrimea Mosculut,
numal o linie (sail o gramada) In care nici Oece mil nu se WW1, care cu ne-
prietenul resboid ad aretatu, era alta la acea bataiti n'ah fosth sosith, diet ne-
prietenii de acea linie a Moscului d'anteiti desever§itd au fostil Intranet §i 11-
tuti §i goniei.
Inteaceeast cli dupe sfersitul norocitulut resboiu, Indeserti, dupe nepriete-
www.dacoromanica.ro
 62

nul in urma filed trimisi General Porutcic si Polcovnic de gvardie Cneazul Ga-
litin cu gvardia, si General Porutcik Baur, si polcurile draganesci. tra dimi-
neta la 28 Iunie, si luminatia lul CnOzul Menjicul inteacolo In trimisil.
Asijderea la 30 Mile lul Iunie Insusi Tarul Petru Inteacolo au purcesd, si
macar cata nevointA au facutd ca se pota cum mai de sirgd a-1 ajunge pe
neprietenul, ci toot pe insul inteaceeasi Ali nu '1-ad pututd ca sh'I ajunga, ca-
rele lasand mal mare parte de strinsura sa, cu slrguela catre Nipru aft fugitd.
Era toti inteacesta cli nu Area departe de Perevolocina in forte tare locii sub
deal Tina Nipru, aflat'ad din stile lui stand; si dintru ai lord din care s'ad
luatil in robie and cfartir-maistru (adecd vel- conaccid) si cati-va Moldoveni, s'ad
cu cite -va
insciintatd. ca Craiul Sveclescii pina la acea vreme cu trei cesuri,
sute de calorep preste Nipru au trecutd cu mare truda, si nuinal pe doi Ge-
nerali-majori pe Spar si pe Lagercron cu sine ad luatd. Era pre general Le-
venhoubt cu cel remasi din armia cea batuta a ostii, pe de acOsta parte de
Nipru ad lasatii despre Ora CazacOsca ; cad pentru lipsa vaselor, a trece nu
au pututd.
Deci dupe insciintarea aceea au socotitd de ad poruncitd luminatia lui Cnezulii
Menjicul, Era perdere de vreme celord ce se aflad sub a lui comendie, carii mai
multd. de 9000 nu erad, ca so merga asupra neprietenilord. Si de vreme ca de
h cei limp in robie s'ait insciintatd de la densil cum neprietenii s'ait sfatuitd
ca se vord inching, si pentru aceea luminatia lui Menjiculd au trimisid la den -
sii ca se le died, si catre acesta se le arate ca se se socotesca et cum tota
scaparea si mantuirea lord despre Offish shaft curmatd; era, timplandu-se Impro-
tivire, el se nu-si mai ascepte crutare ca top vord fi omoriti.
Dupe aceea neprietenii ad socotitd si ad trimisd pe General Major Creize
si pre Polcovnicul Diker, si pre Pod-R,olcovnicul Traut-Feter, si pre General-
adjutant graf Duclas la Cnezul Menjicul, cerend acordd ca se se inchine. Si
asa s'ad si facutd; care de Cnezul Menjicul, si de General Grat Levenhoubt
s'ai% iscalitd. Si dupe aceea neprietenul s'avt Inchinatit si armele sale le-ad pusii
josd, ca nisce slujitori robiti, carii ad fostd de top o mina 14000 intearmati,
mai mare parte de cavalerl. Si intr'acea Ali cu totd ce ad fostii ale ostii, cu
artilerie si cu alte ce ad f std. de a puscarieisi steaguri, si cu hazneaua cu lo-
gofeth s'ad trimisd la General Leitenant Baur.
Era vicleanul Mazepa Inca cu cite -va cesuri mai Inainte de Craiuld Svediei
impreund cu al sei, Intru cugetd vicleand preste Nistru au trecutd.
Asa cu ajutoruld celul prea puternicd Dumnecled tota, neprietenesca greime
cea in lume vestita (carea cu fiintarea sa la Sacsonia, nu pucina fried al facutti
in Evropa), in mina lul Tar i Petru ad caclutd. Din care nu multe sute cu Cra-
iuld peste Nistru Iii Ora Turcesca au scapatii ; dintre carii dupe aceea vr'o
200 s'au ucisd, si mal multi de catii 260 s'ad prinsd de gonasi, Intru carii ail
fostd si General auditord si altii. Nime n'ait scapatii, ce top la mina Impe-
ratului ad caclutd si s'ail Inchinatd, atatd catd nime nu s'ad pututd intorce la
mosiele sale.
Era cate de la neprieteni , pusci, steaguri, s tandarte, si alte Iucrury rle ale

www.dacoromanica.ro
 63

ostii, si cap verII s'an" omoritil si s'attt prinsil robl de Moscall, asijderea si din
Moscalf cap an' peritit si s'ail ranitii va areta izvodulti care se scrie Inainte .

I svodula in vremea resboiulta de la Poltava, cats soma s'ari loath robi din
vecli qi cate lucrurl ale oqtii.

r. Graf Piper, celd d'anteit sfetnicd aid Craiulut

r. Secretaril Zederhelm.
I. Secretar Diben.
2. CancelierY.
x. General Feldmar5alt, 5i alt Craiulut Sfetnicti Graf Renschelt.
Generali illaiorI.
4. lipenbah, Rote, Stachelberg, Enschelt.
Polcovnici.
5. Cneaz de Wiirtemberg, Hornu, Apelgrin, Hamilton, Capralul de
la Drabani.
Podpolcovnici.
7. Sastt, Fridrich, Adolf Pelmu, Ghendrich Ribenderl Iulius Mode,
Vranghel, Spensu.
IlilaYor`i.
4. Iagan Veidemer, Strik, Pepper, Beer.
16. Rotrnaistri.
r8. CapitanY.
5. PrabancY.
59. Porucinicl.
16. CorneturY 5i stegari.
5. Adiutanti.
6. Cvartir Maistri de a polcurilor.
186. Acestora ce le cued Stab 51 Ober-O*ri, osebitil de Generall.
2587. Deregatori 5i de cei de rOndt.
2773. Face suma acata preste top..
.De eel ne slujiti.
r. Ober Krigs Comisar.
4, Krigs Comisari.
/. Krigs Fiscal.
De eel de rota ne slujiti.
45. Slujitori de a jicnivi 51 de alts, oranduela. 5i acelord ce le clict
volonteri.
2824. §i altl cu ceT ne sluji ;i.
Fara acestia ce se scriii mad sushi ce s'ah luatil din cu'rtea Crainliti
x. Camerher Carol Ghinter.
x. Stolnicti.
1. Doctor de medicine,.
x. Duhovnict alt's Craiuluf.
www.dacoromanica.ro
 64

T. Stabd Feldmedicus.
I. Apotecar (sat Spi ler) de curte §i de campt.
I. Feld Camerier (sat ImpArtitolit).
2. Cvartir maistri crgesc/ (adicg, conaccil).
1. Camer Schreiber, (adicti grarnatict).
I. Futer-Mar§alt.
29 TrImbita§T §l Lacal, §i Cucert, si de tort felult de muzican1T.
4o. AY lort ce suntii de cdtg.
2874. Preste tote OmeniT cet robiti.
24. Standarte de Cavalerie.
29 Steagurl draggnescY.
93. SteagurY de pedestrime ; Intr'acesta sumg, at fostt 6 de la Leib -
gvardte.
236. Preste tom steagurT.
4. Puscl, 4 htavre; Inteacesta numl:rd de la Leib- regiments uncle
de argintt.
Aice ami, serial altil isvodil cats Oste veilesca s'ail inchinatii Ia Mescal,
mind if a6 ajunsii Ia Perevolocfna IMO Nipru, si cata artilerie s'ail Matti
de la dinsii, si standarte, si steaguri, si altele.
1. Generalt de Riga Gubernatort, Graft Lewen-Haupt.
Generall-MaiorY.
6. Kreize, Kruz, tijil Generalit aT lul Feldmar§al ce at fostd AdiutanIT, dot
frail, Grafit Duglesie, §i Graft Bonde; §i General-Auditort Stein.
Numele poleurilorii Beatarilora.
Laib regimentd. De SmolenIca.
De Ostergoica. De Corellca.
Sfezescu Adel sfan. Liflender Adel sfan.
De Oboleansca. De Norde Sconsca.
Zider-§onsca. Inlandsca.
a KruzuluT.De tote II polcurt.
Polcurile a Dragonilonl.
De la Gvardia. A lul §reltelfeld.
A Jut Taub. A luf §lipembah.
A lul Alfendeil. A MT aker.
A lut Meerfeld. A lut Ghilden§tern.
De Cherner-Sternsca. A lul Wilrtemberg.
De Ghemsca.Fact II polcurt de aceste.
Poleurile de pedestrime.
De la Gvardia. Iunche Pinsca.
De Zidermanleansca. De Vester-GoIsca,
De Vest-§coIca. De Vest-MarlenIca.
De Carmarleansca. A lul Ostergotu.
De Upleansca De Dalcarsca.
Ivermoleansca. De El-itettsca.
Suntt polcurl 12,
www.dacoromanica.ro
 65

Numele Stabofileriloru.
Poleovnid:
/0. Fongera Felt Lesercu. Andor Ramsfert. Taub. Diker, Gildestern. Ver.
ner stet. Helm. Magnus Posse. Croiman. Foc.
, Pod_polcovnid:
12. Then Durn, Freidenfelt. Enze Cron. Platar. Etistet. Congars. Anton Fon
Fralman. Fonsvabe. Clasmhu. Cristap. Sac. Brunseltu.
Maio 11:
2o. Iacov Bblistreiman, Brin He rtu, Holdu, Carol Prin0 Stern, Carol Iagan
Ganster, Co scut, Ande Stremsiltu, Gamel Stern, Fon Freimon, Fon HolIu, Rozen-
Camf, Lode, Fon Criger, Iagan Indric, Diker, Iacov Indric, Rotuzin, Graf
Ocsenter4ten, Ocs, Ramze.
Numele Ober-Ofiterdorii.
Ritmaistri, Capitani, Poruclnicl sat LeItenantY, CorneturY, StegarY, Adiutan;y,
(Ceausi), Cvarta-Maestri, Buzraci (sat conaccil).
Diregatori, (sat Zapcii), qi cu cep de reindii.
A polcurilort AuchtorT (adect judecttori), §i ComisarY, ceY de rOta, si ne slu-
jiti de tutu felulil de cete, i ronduitorY, i Volonteri, adeca cinesi dulA sta.-
tuld qi vredrncra sa, precum este socotela ostilort veclescY dup6 limba lord, a
ctrora, iubite cetitorule, vel afla suma cu num6n1 legatt preste tote maT glost
de cetele puscanel.
Artderie, adeed .puqedrie.
Isvodul de °filers ale puscaneY, ce le char ober si unter, §i de altt-felt
de slujitorY.
r. Polcovract Bomus care de rant at nauntd.
2. Pod-Polcovmd, Post si Appelmand.
1. Marort
4. CapitanY.
I. CApitant-PorucInicd.
6. Porucinici.
I. Adurtantir.
6. Stegall.
5. Stmci, -Iunkeri (adect dreg6tori de tunuri).
I. erjanIf (adect Bas-Ceusilor).
28. Funeri si pisarT (adict taingil §i conaccit, 9i gramatici).
13. Bumbaragii, 9i ucenicil lord.
49. Puscarl, qi ucenicil lor.
62. Pomosnicul, §i Mmeni (adect lagumgii).
200. SlugY de al Tort.
400 preste tote.
De cep ne slujiff.1
1. Felt Zaig-MaYstru (adect venclsetort de bucate).
1. Ober tal-Maistru (sat welt Comis.)
I. Cvartir-Maistru (sat vel conaccit).
2. PastorY (sat duhovnicY.)
LEATOPISETELE TOM. 2, 5
www.dacoromanica.ro
 66

1. Auditoria (sail judecatord la st6gti).

r. Zaig-Varter (sad Ispravnicti preste paste).
1. Doftord.
I. Ober Vaht-MaYstru.
4. ',Inter §tal si Vaht-Matstri (adecd vel tunart).
r. Notart.
I. Unter Adiutantd.
19. Furiert sad Taingit.
301 totd felulti de mesteri, si de alte cete mat de josh.
335. i acelord neslujiti.
535. De totT, eel de susu, si de josh, sr cu cel ce nu slujescd.
Lucruri de a pufccirie1.
18. Pusce de gluing..
2. Haubite.
8. Mortirt.
4. Tara, ce s'atl luatti In vremea re'sboTuluT.
1:4. yStandarte si stegurt.
136. lard, ce s'ail luatd to vremea re'sbotulta.
Erg preste totti, cel in vremea bataltel la Poltava, si la Niprul
1610 Perevoloctna, Oment s'ar'i prinsti:
59 taburT Ofitert de caldrune.
16,98o Ober si unter Ofiteri, si de cet de rtMdd, si de a puscdriet, sin-
jitort; drd cu cet neslujitt, si din rurtea Cratulut slujitort, facti
18,746 1)-

1011.1ior

Aice se scrie isvodulfi, cats lista de a Moscului la Wan de la Poltava

s'ati UCiSrl qi s'ati ritnitil.

Din cavalerie ucifI :

r. Polcovnict, Loy.
3. Maiort: Vasilie Cropot, si Erst, si Gelt.
12. Capitant.
7. Porusnict,
8. Pod-porusnict, si Cornell.
22. Unter-Ofitert.
571. Caprart, si de cei de rondo,
624 suma preste top'.
Rinitl:
1. Generalti-Laitenant, Ren.

' AdurAndu suma totall cu deametuntu10, acestd num6n1 nu ese; 1-amt ptistratil,inse, fi-
t ndil a se aill in ambele manuscripte de carl m'amU sluptil: in generalu, in aceste isvdde si
nunula It numerile mai tote suntO gre§tte
www.dacoromanica.ro
 67

2. Polcovnicr : Iacov si §amordin Leontie,

3. Pod-polcovnicr: Mihail o§tochin, si Petru Pohvisnea. §i Cnelz
Pet Ell Horcdc.
4. Matori : Ivan Vidman, Mater Cusnic, Mater Neilov, Stefan Za-
hresca.
26. Capitanr.
18. Porusnicr.
19. Pod-porucinici i Coinep.
59. Unter-Ofiteri.
1322 Caprari, si de cer de rondd.
1454 facu peste total.
De Infanterie uciff:
1. Brigadir, Felengeim.
1. Polcovnicu, Nectar.
1. Pod-polca vnicu, CoLlo.
6. Gapitanf.
6. Porucinici.
2. Pod-poruclnicr.
4. Stegall.
691 Cdprari, si cer de rondd,
712 carer se facu suma peste to/r.
Cel reintti:
1. Bregadir de Polon/ca.
3. Polco vnicr : Leslin, Ingai, Voerco.
4. Pod-polcovnici : Korcrt, Cojele v.
4. Maiorr : Larionie, Cozlov, Buhal/. Clambers.
4. Cap itani.
7. Capitani Poruchncr.
8. Porucinicr.
3. Pod-porucrnicr.
3. Achutamp.
6. Stegall.
1784. Caprarl, i cer de rondt.
1825. cant ce facu suma peste to/r.
Din artilene ucift:
1. Serjant (adecA Bascduj%)
3. Canoniri.
5. Fuzeleri.
9. peste total.
Gel rani('! :
2. Canonirr.
6. Fuzelerr.
8. facu peste totti.
www.dacoromanica.ro
 68

Erd indeolvte :
1345. to Cavalerie, infanterte §1 artilerie uci5I.
3287. De Cavalerie, infanteiie §i artilerie a till.
4632. fact peste totd de a Mosculul uci§1 §i rdnip la bataea de la
Poltava.

Craiul Sveclescii, dupe ce 'sl-a) repusii ostea tota, §i au fugitii trecendil Ni-
prul, precum s'ail scrisii mai sus, inapreuna cu Mazepa Hatmanul, au nazuitii
la Turd la cetatea Vozia, ci ci One acolo avut'aa pedeca apa Buhului; ca
din urma avea filch de gonaci. Ce acolo la trecotore, tine s'ad templatil
cu vase, s'aii ampluta de galbeni, ci Turd ci Cazaci; ca anten1 acelu cu luntrea
tindea vesla de-I puneit cate 16 galbeni de nit, §i apoi infra in luntre pe tail
omens putea radica, c'aca II trecea in testa parte de Buhil despre Vozia. Era
§i pana acolo ajunsil gonacil Moskului (Cazacii §i Moldovemi), pe carii
ajungendu-i, pe multi ail omoritii, si au prinsti §i vii, §i multi dobanda, ail luatti
de la dencii, carii unii voru hi buni catu vorii trai, dinteacelii ducicit ce li s'aii
templatu atunce, care ca acesta nu s'ad mai pomenitd , precum s'att templatti
Svechlor atunci.
Era calitrimea de Cazaci Zaporojeni ce s'aUfostii Inchinatil subt protectia Craiu-
lui Sveclescii, asijderea ci o sepia de Moldoveni, ce slujiau cu lefa Craiului,
carii, veclendti cit nu potit trece Buhul, §i avendii &kit de in urma de gonaci, au
luat t anvil cei pustil pentre Nipru §i intre Buhu, spre Crime, ci cu mare
truda, flamancli si insetati au scapatil, ci de acolo an mersti in stapanul lore
Craiul.
Aice to poftesca, lubite cetitoril, se nu ne divesci ca s'aii prea delungatii a-
cesta istorie cu acestii resboiti de in Poltava; cad, d'inteacesta intemplare §i
fuga Ciamlui, Wart mazilitu §i acelti Fuca de la Vozia, ci Iusuf Paca Saraschie-
rul, asijderea §i vre -o doi-trei Veziri; ci dinteacesta prima s'aii templatti ci ma-
zilia lui 117thatu Voda; dentr'aceea s'ati 410tu ci alte reutati de s'ati stricatil
ci pacea intre Turd ci intro Moskali, ci mai alesti tots peirea asupra Orel'
Moldovei, cu prada, cu robie, ci cu multe asuprele, catu sosise lucru la cum-
'Ana de istovii, precum se volt arata mai 'nainte fiesce-care la rondul sell,
Dupe ce au scapatal Craiul la Vozie, de acolo s'att trasii de ail mersil in
Tighinea (ce se slice Bender), ci acolo Wad aceclatti, hnpreuna cu Mazepa, Hat-
manul Cazacescii, ci cu alte capete de polcovnici, carii dupe aceea pentru cre-
stinatate s'ae pohtitii in Craiul, ci. in Mazepa, de 'i -au lasatti cu muierl, cu
copii, de all mersu nice In tergii in Taci, anume : Ion Lamikovski General, 0-
buznik cu tote fill sei, Filrp Orhk Pisar-general cu top cantalierii ce au fostd
de treba odttlorit Caziicesci, Dimitrie Horlenco Polcovnicul de Preluca ci alti
Polcovnici mai de josil. Si le-au datu Mihaiu Voda, gazde bune nice in Tact tote
in curti boieresci, §i Cate o lalovita de boieru , ca atunce venise in poste, Av-
gustu in 12 Mile.
Dupe aceea au venitti de la Tighinea i unit General a Svedului, cu vr'o 600
de §vech §i cu vr'o 700 de Cazaci, cn se erneze In tern ; ce Mihaiu Voda 11
www.dacoromanica.ro
 69

indrepta spre tinutul Sucevel, aretandu-le cuventd se se feresca de margins

pentru neprietenul lord Moskul; ci el, ca nisce omen semeti, nu ad bagatd sema,
ci au mersti dreptd la Cernauti de eel asedatd. acolo , tocmai Improtiva ne-
prietenilord sei, Moskul. Care fiindd und Bregadird cu este de streja acolo, pe
marginea Orel Lesesci, stab. Impanati peste tote locul, pentru ciuca a Cralulul
Sveclescd, se nu cum-va se treed, pe furisd spre provintie la partea so; ce cum
au intelesd aceld. Bregadird de venirea Sveclilore. la Cernauti, asa s'au sculatd
cu o sema de Moskali Impreuna si cu Turcul Rotmistru si all trecutii pre ho-
tarul Wei, din sus de Cernauti, si fora-veste all lovitti pe Sveill, si pre tog
luatd de grumazi de 'i-ad dusti la robie, fora can' au scapatd putintel
Svecli, calif all fostti reschirati prin sate dreptd hrana. Era Mach: all data
Intr'o lunca de padure aperandu-se, si si-ad scutitti viata; era, multi si-ad, pu'
si capetele acolo. Ce nici acela n'ard fi sch'patii, ce lasan fandu crestini
pravoslavnici; ad socotitu ore-cine, se nu Incapa la mama lul Tar Petru, ca
'i-aru fi belita de vii. Rra pre Svecli, pre cati Moscahi cu Constantin
Turculetti Rotmistru, pe toti 'i -au trimisti la Kievti.
Dupe acea Intemplare au si esitd cuventuld de la neprietenT, precum si cu
scirea lui Mihaiu VodA se fie fostd. Si asa, in scurta vreme, au venitti de la
Tigine Iusuf-Aga cu vr'o 600 de Spahii si cu und capegiti Imporatesca, fora
veste, si '1 -ad, radicatti pe Mihaiu Voda din scaunti, si cu mare manic si graba
1-ad cuprinsti, in 14 (tile, fiinda Vineri, fiind.t1 Mihaiu Voda la biserich la Tril-
sfetitele, fimde. in clioa serbatorei a Prepadenmei Paraskivel, fiindti cursuld ani-
lord de la Adam 7218, era de la Hristos 1710. Si cam i-ad data scire, n'ati
mai asteptatti sfanta liturgic, ce all mersd de graba la curte. Era Demna au
remasti cu jupanesele boierilord pens s'au sfersitt1 sfttnta liturgie; era dupe ce
au mersii. stDam la curte, eta la pranzul celd mare an sositti si Spahiul.
Dupe aceea, a tne-di '1 -ad pormtd cu mare paza pe Mihaiu Voda cu casa
lul, spre Tighinea ; era in scaund in Iasi pus'al Turcil Calmacam pe Ion Bu-
hus, ce all fostti logofetti mare la alti Domni, si pe Ciocarlan biv-vel Paharnicti;
cad', pane la pormtul lui Mihaid Voda din Iasi, cap boierl marl erau fiindd de
casa lul Mihaid Voda, tot' fugise, tine incotro all socotitu, negoniti de nime.
All domnitti Mihaid Voda intfacesta a doa domnie numal dot ani si doe
luni, si s'ati
Era dupe ce '1-ad dusd la Tighinea, acolo i-au scrisd. tots averea imperl-
tesca (fora cad ce and hi pututti supune). De acolo pormndu-lii in giosi prin Bu-
giacti, trecendd Dunarea pe la Simi, unde de acolo '1-ad dusd la Tangrad si
'1-ad pusd la inchisore la Edecule cu tota casa lul, la loculti unde au fostti si
Vasile Voda inchisd. Si all fostti acolo inchisd septe tun. Norocul lui all fostil,
ca as ajunsl unul din prietenil lui, Chiopriliolu Vezir-Azem, anume Numam-
Pasa Vizir, de '1-ati scosii din Edecule; dupe Tea avea nevoie multa de da-
tornici, si pane intr'acesta vreme.
Inteacestd and 1710, la luna lul Martie 18 Jule, all muntd si Mazepa, Hat-
manul Cazacescii, la Tighinea, si '1-au astrucatd in Biserica la and satu anume
Varnita, ce este liinga cetatea Tighine. De acolo i-au mutatu trupul in Galati
4e '1-au ingropatu la menastire la Sfeti George, si nici acolo n'ai avutl
www.dacoromanica.ro
 70

odihng. Spuna, pe cum '1 -ail desgropatil Turcii h vremea rescolei, la domnia
lul Dumitrasco Voda, dud all robita omenii din Galati, de i -all ajunsil osele
la termurile Dunarei; pre care nicl dupe mortea, lui nu '1-ati rabdatti nice pa-
mentul.
Spunll precum la mortea lui s' gasita 160,000 de galbeni de aura, fora
de bani de arginta, forI taleri, for potori, §i fora capeice, §i alte scule de
aura §i de arginta, gi fora de halite scumpe. Ce din acestl galbeni au mancata
vr'o 40,000 §i crtiul veclescl; era cel -alti a t remasa la mana nepotu-sell
Voinarovski. Ada platesce acesta lume celora ce nu se satura de lacomia el,
§i de marirea el. Ca avutia lui au remasu h mana cut' n'art gandita; era ela
nisi partea de terina, odihnitore trupulul Jul n'ati avutti; ce au remasa numal
cu fapta, din care fapta multa robie §i versare de singe s'ati facuta intre chrestini
tra dupe mortea lui, radicat'aa Craiul veclescl. Hatmanti pe pisarul Jul Ma-
zepa, pe Filip Orlik, care de atunce tau hatma,nesce pe loci' la Tighinea, nu
scima pans cand ; ca unde curt apa repide anevoie este improtiva repeglunei
el a inota. Ce inainte precum se va lucra, vremea va arata.

Domnia lul Nicolal Alexandru Vodd, veleatul 7218.

Dupe mazilia lui Mihaia Voda Racovita, care s'att template la veletul de la
ziditea lumel 7218, era de la Hristos 1710, la luna lul Octomvrie In 14,
In clioa de serbatOrea Pre-cuviosei Parasckevei, pribegit'ati o sent de boleri
de tell (§i acesta obiceia de la o vreme incoce s'ail facuta),. anume: Lupul
Costchi, Vornicula de Ora de jos pe acea vreme, i Manolache Ruset, Vor-
nicul de tera de sus, cu Dediul vel Spatara, socrul lui Mihaiti Voda, §i cu altil,
in sus in tera Le§e§ca; fuse, nu depute de marginea terel, ce la Sneatinti. PIA
Dumitrasco Racovita, Hatmana, fratele lui Mihaia Voda, all pribegita de-o-data
la socrul sea Mihaia Cantacuzino, Spatarul, In tera Muntenesca. tea a doa-cli
15 Octomvrie, inca nepornitti Mthaitt Voda, all fugitu §i Iordaki Ruset, ce fusese
mai 'nainte Vornica mare (matca tuturor reutatilor), in tera Le§esca la cei-alti
boleti pribegi, precum s'ati aatatti mtii pre-larg uncle s'ati scristi de domnia lttl
Mihaia Racovith Voda.
Era aice cats -va vreme nu s'ati sciuta de domnia Orel, dui s'ard fi data de
la Imperatie. Se templase aice in ora0 din boierii terei Ioan Buhu§, ce fusese §i
logofeta mare, i Clocarlan, de nail." prosta, facuta de Constantin Duca Voda, mat
'nainte Vornica mare de Ora de sus. Pre acesti dol i-ad facuta acela Aga ce
venise cu mazilia lui Michaia Voda, anume Iusuf Aga, Caimacami de all pazita
scaunul pant la venire cu veste de domnia not. Iuse, pant la acea vreme, nes-
ciindu-se adeveratii, mai multi'. se socotea ca va fi Domna Antioh Voda, fecIo-
rul Jul Cantemir Voda, carele in doe randuri fusese Domn aice in tern. Pen-
tru care sta tare Domnul Muntenesca, Constantin Bastrab Voda, impreund cu Iu-
suf Pap, Sarasker de Tighinea; §i Domnul Muntenesca mai multi' nevola, §i pen-
tru cuscria care facuse §i legase cu Antioh Von., logodindii unit feciorri alit sett,
www.dacoromanica.ro
 71

anume Raducanul, cu fata 1uT Antioh Voda cea mai mare, Maria. Pornise si
pre boleril carii fusese din clilele lui Mihail"' Voda pribegi in .tera Munte-
nesca, anume lie Cantacuzino biv vel Visternict, si The Catargiul, tiji, ce
fusese Visternicti mare , de ad venita aice in Ora, , cu acea nadejde ca
art lua domnia terei Antioh Voda; cad si lucrurile lui, prin prieteni, si la
Porta, si Iusuf Pasa Saraskerul, si Domnul Muntenesed, -se parea mg tare
si mai aprope de Domnia Orel elti, de can altf DomnI ce se glad ma-
zill la Tarigrad. Ca acmu si cartile lui Antioh Voda eraid la acel boieri scrise,
si cu data porunca, si mai ales la Ilie Cantacuzino Visternicul, pre carele a-
vusese mai aprope de chat pre alti boieri, In domnia sa, Antioh Voda, se prinp
pre tali -va din Grecii ce fusese pre lfinga Domnia lul Mihaiii Voda; precum ali si
cutil: ca all prinsu pe Mihalachi Ralachi, ce fusese Postelnicil aid doile la Mi-
hair' Voda, pre carele lit trimisese la cetatea IsTemtului, si pre alp. Pra, tad n'ail
cutezatil Ilie Cantacuzino se vie la Iasi, veclendii intarclierea caftanulul de Dom-
nia lul Antioh Voda. Ce au pornitd pe Ilie Catargiul Visternicii in Iasi ca se
fie Caimacamii cu Buhus Logofetul, si cu Ciocarlan Vornicul ; era, ad singuril
la satul sed, la erbescI, purta trebile, de cerca in tera Muntenesca de zabava
Domniei ce art fi pricina. Era avendii grije de Costantin Duca Voda, aflan-
du-se si eld din Domnil mazili la Tarigrad, se nu 'la Domnia, poftit'ad pre Ne-
egg Costin Vornicul, fiindu-I cumnatd, si cumnatii si lui Constantin Ducal Voda,
de ad venitd la Iasi, pentru ca, de s'ard templa Domnia terei data lul Costan-
tin Voda, se-I fact scire, se nu -lit apuce omenii lui Constantin Voda aice in tera,
si se alba si de grije lui lie Catargiul.
Mirarea si grija nu lasa pre bietil boieri aice in Iasi se fie in oclihna: ca una,
pricina de grija lord, cum nu he venia mime se he spue de domnie not; a doa,
cea mai mare grije, ca le valise poronca de la Tighinea, unde acmu se afla
si Cralul §veclescd scapatil de la Poltava, precum este poronca de la Impera-
tie, se lerneze cats -va oste turcesca pe locul terel. Ce se fact? repeclit'ail de-
o-datt cu rugaminte la Constantin Basarab Voda, Domnul Muntenescd, se-I sfa-
tuiesca la grija lord, si mai alesii se he fact scire ce aru fi intarclierea Dom -
niel de la Porta, de nu se aude nimica.
Era la Iusuf Pasa at repeclitil pe Iamandi biv vel Armand, onail streind, der
deprinsd cu trebile terei, cu mare jaloba pentru lipsa torch, si cu mare ruga-
minte se li se 'Mice aceld I ernaticil de osti imperatesci. Trirnisu-i-ati si 2 pungi
de bani, si o shalt de oh, fora ce i -au data si pe la porta lui. Venitu-le-ad cu
isprava de la Iusuf Pasa, cum li s'atl radicatil aceld iernaticil de osti din tera
nOstra.
Osebitti de acesta, au nemeritii si una Aga, trimisd de la imperatie, si aItt.
Aga de la Saraskerul; carora, dandu-li-se slujitori si din tort, si purtatorh de
grija lord pre Hristea, ce fusese Jicnicer, impreuna si cu Ion Abaza, aflandu-
se la Cernauti staroste, de at mersti acel Agi lie all veclutd &tit loci.' de Ora
din Prutii, de uncle se hotaresce Ora Moldovel cu Ora Lesesca, all calcatt Mos-
calif, cand au lovitd pe o semi de §vecli la Cernauti; carii, mesurandd si lo-
cal torch cite cesuri all calcatd, s'ad intorsd iarasi pe aice prin Iasi, si pe la
Tighinea all trecutd la Porta.
www.dacoromanica.ro
 72

i asa, Nicola Vornicul, veclendii cd s'ati ispravitti aceste, au purcesa la casa

sa, nesciindu-se nimica de Domnie nod cui s'ati data; macar ca de la Ilie Can-
tacuzino Visternicul veniati scrisori, precum altul nu-I, ce Antioh Voda va fi
Domnti ; numai se astepta sosirea mazilului, lul Mihal Voda, la Tarigrad. Ce
departate-su lucrurile lui Dumnecleit de a bietului coma, ca, la Noemvrie in 6
clile ad imbracatil caftan de domnia term Nicolai Alexandru Voda. )ice und
poetica batjocuresce puterea Dumnecieesca lucrurile omenesci. Precum si aice
se cumisce cute nevointe pentru domnia lui Antioh Voda, i pote fi sr Costan-
tin Duca Voda, ca ambla pentru Domme ; dell din poronca puternicei Impe-
ratil ad luata Domnia Nicoltil Voda, precum s'aa clisti ma' sus, oemvrie 6, la
veleta. 7218, dupe obiceid, de la Vezirul, flindti Vezir Ali Pap, an imbracatti
caftan.
Ra,peclit'ati indata cu cartile sele, Nicolal Voda, pe unti gramatica alit sea, a-
nume Enachi, la Iasi, facenda Caimacamu pe Ion Buhus logofetul, Si pe Antiohie
Jora Hatmanul. ySi scrisese carti si la Mitrea Vornicul, ce nu '1 -ad aflatd via.
Pre Nicolai Vornicul '1 -ad aflatd vestea acesta mergendti pe tale la casa sa; inse,
Ilie Catargiul Visternicul ad i plecatd indata din Iasi dreptti in jos; era
Ilie Cantacozino Visterniculd si eld n'ail cutezatti a sedea la Serbesci, ce ad
plecatd era se treca in Ora Muntenesca. Venise acmu poronca la margine
de la Domnul Muntenesca se nu lase pre nime din boieri, nice pre sin
guru Ilie Cantacuzino Visternicul (ma' car ca-I era cuscru) , se treed, in
Ora Muntenesca; ce '1 ad tempinata. drepta Faraoni cartea de la Basarab
Voda, si de la Nicolai Voda, cum se n'aiba_nice o grije cat' ad Waal Domnia
terel Nicolal Voda. Intorsu -s'ad era la casa sa, la §erbescl; inse, au mersd pe
la cumnatul sea, Nicolal Vornicul, de s'ati impreunatii, si 'i -ad ard'tatti si cartea
Jul Nicolal Voda ; si-I stria, si carte cuscru-sea lui Basarab Voda, Doinnului
Muntenescti; fuse, pe urma 'i-ad venita car' de la unchiu-sea, Constantin Can-
tacuzino Stolnicul, de 'lit sfatuia se nu secla in tera, de-odata, ce se treed in Ora
Ardelului la Brasovii, unde se aflati si alts boieri; cad, si Dumitrasco Racovita,
Hatmanul trecuse din Ora Muntenesca la Brasovti; si Manolachi Ruset Vorni-
cul trecuse la, &molt, avencla grije Inca de Domnia lui Antioh Voda, i sciindil
pe Ilie Cantacuzino neprietend (precum totl Cantacuzinescii, Cuparescilor); inse,
din Ora LesOscd, pin Ora, de °data la satul NI la, Bogdanesci, care satti sta
subt munti, apol pe Oituz ad trecutti la Brasovii.
Era gatindu-se Nicola' Voda, dupe ce ad imbracatti caftanti Noemvrie, 29, si
ad luatu si cuca, dupe obiceiti, de la, Impertitie, WA au muritd si tata-sea A-
lexandru, marele tainica si celti din launtru aid Imporatiei , si acesta ad fostd
zabava, lul Nicohl Voda, pana as astrucata osele tatane -sed.
Era pre Die Cantacuzino Visternicul nu '1-au lasatti socotela scrisoriloru lul
Basarab Voda si a ginere-sed se trOca la Ardelti, ce ad asteptatd in Ora.
Era Nicolal Costin Vornicul, seclendd la casa lui, IA& venita i lui carte
de la Nicolal ;Todd, se se afle si elil Caimacama la Iasi. Purces-au, dOra, i elli pe
poronca Domnesca fora, zabava la Iasi, uncle ad aflatd si pre Enachi gramati-
cul sositti in Iasi.
Mee la inceputd s'ati aratatu intelOpta chivernisela Jul Nicolal Voda, pentru

www.dacoromanica.ro
 73

folosul terei, ca nimicA n'ati facutri zdbava aicea la Iasi Enaki Gramaticul, vi
au purcesu la Tighmea cu cartile lui Nicolai Voda, pentru trebile torei. Si la
boierii caimacami porunca era, nice remavite vi nice null fell de dare in ter& so
nu esa", vi cum co, nu'i trebue so-I trimita din tern nici bani, nici alta ni-
mica, ca so nu cadd cu greii pamentenilorii. Era, dupe astrucarea tdtane-seii, lui
Alecsandru, ail purcesd gi Nicolai Vodd din Tarigradil spre Ora la scaunul se's.
Aice ne -au pdrutti cu cafe se ponienimil pentru acestii Alecsandru Tergima-
nul, tatal lul Nicolai Vodd. Fost-ad Tarigrad6nri, nascutti In Tarigradti, care ad
statute mare omit la impdrAtie ; ca dupe mortea lui Panaiotaki ce au fostit
omit vestitti pre acele vremi, vi Tergiman mare la Imperatie, statut'aii acesto.
Alecsandru, ce se numia din Slehtecie Mavrocordatti, Tergiman mare ; pi pe -lama
i s'ati data titlul, Ecsaporitu, adica, tainicul din launtru la imperiit,ie, omit prea
invetatti in tote invethturile, ava filosofesce, astronomesce, cum vi teologesce,
carele se arata din cartile ce a l facutd, vi se afia tiparite; omit vestitu vi la
Imperatille crevtinesci. Fost'ati trimisd de Imperatie vi sold la Beciti, la Leo-
pold, Imperatul Nemtescil, i popritil acolo dila" -va vreme; Ca pre acea vreme
era trimisii de Imperatia Turcului la Becid, Cand avea mare price vi resboie
Imperalia Turcului cu imperatia Nemtului. Pe urnart iaravi cu Intelepta chiver-
nisela sa, sloboclinduld de acolo au trecutri la Porta. Acesta au fostri trimisu
mai pre urma cu Rami Reiz Efendi is Carlovita, uncle s'ati legatu pacile intro
Imperatia Turcului i Intre Impel-hp Nemtului, vi intre Crdia vi Republica Le-
vesca" cu ImperUtia Turcului pi on Venetianii, fiindd strinvi la Carlovita. Despre
acevti soli cinevi ai sel trims i, era despre partea Turcului, acelu Rami Reiz
Efendi, carele dupe aceea In scurta vreme au agtunsti vi Vezir Azem, pi acestti
Alecsandru Mavrocordatd, cum s'ait pomenitil vi mai sus.
A vecldmenturile i legUturile pAcilorti, tine va vrea se scie, va afla Marne.
Acestii pontit numai 'I -amit pusit aice, pentru cdci pe urma se va vedea ce
folosti au adusti dupd sine cord. Era pinit i acestd. pontil: Turd sea Tatari,
in Ora Moldovei nice-odata se nu se laitesa cu sapinirea, ce totti Domni tri-
mivi de impftatie. Legandu-se, dent, pace Intre tots, cum s'ait pomenitti mai sus,
inturnan la-se vi Camenita iaravi catre craiea Levesca, pi ten, Moldovei care
era ingiumatatith, i luatd de Levi, iaravi inturnatl de Levi titre stapanirea
Turcului, adaosu'vi-all mare veste ,Si laudA, vei slice, la tota, Europa, acestil A-
lecsandru Ma.vrocordatl, pre carele nuld volt uita curand vecurile viitore. Aces VI
Alecsanchu Mavrocordatd au fostd facutd cuscrie cu Domnul Muntenescii, Con-
stantin Ba'sdrabii Voda, logedindull fecioruld Tergimanul, pe Scarlat, cu fata
Domnului Muntenescd, cu Binca. Facutu-s'ait la anul pi nunta in tOra Romh-
nesca, aflandu-se vi cAti-va boieri pribegi din Moldova la nunta in Bucuresci.
Templatu-s'ait Inteacea vreme pi sfintia sa Dosotei Patriarhul de Ierusalimii,
care 'i -au gi cununatu pie cei tineri. Acestd Alecsandru Mavrocordatal all avutii
femee, nepota de fata fits Alecsandru Iliad Vodk, i nepota de sora lab Iliav
Alecsandru Voda.
Dupe ce au sositti Tergimanul Alecsandru la POri a, fu priimitd. de L..apera.-
tie cu mare cinste, imbradinduli Imi eratuld cu bland, de sobold; care acesta,
este cinstea cea mai mare la Piro, and imbraca pie cineva tmperatula cu
www.dacoromanica.ro
 74

bland de soboll; §i nice-odatd acesta pand arunce nu se facus5, ca se mai im-

brace pe vre-u.nu Crestind cu bland, nice pe Domnti, nice pe altu cineva. Ca-
rele fiindit acmu si Imbetranitti, nu asa din verstd, cum de ostenele, slujindit
Portii, au isprdvitu Tergimania cea mare fiultu sell, lul Nicolai, care si eld slu-
jindti Portil 12 and In slujba Tergimbiei, all sositti §i la Domnia terei Moldo-
vei de care scriemd.
Era, pe urma la mare primejdie fusese Alecsandru betranul, tatal lul Nicolal
Vodd, pe vremca zurbalelord Tarigradului, asupra lul Sultana Mustafa la 0-
drid, de Tad mazilitti, puindu-lti la Inchisore; §i pe urma lul au stAtutd Lupe-
rata frate -sell Sultan Ahmet, carele este si acmu Imperattl. Si all cercatti
tare pre Alecsandru se-ld princld, pentru pacile ce se facuse Intro Imperdtia
Turcului §i titre Impordtia Nemtului, §i alesll pentru inturnarea Camenitei de
subt stepanirea Turcului, c5,tre Cram Lesesca. Pierdutu-srati §i averile Alecsan-
dru pe a eea vreme ; '1-ad feritd until Dumnecled de primejdia vietei.
Dupe ce ad purcesti Nicolae Vodd din Tangradd spre scaunuld terel, venit-
au poruncd se'l esd la Galati Ion Sturza Paharniculd, §i Ilie Cantacuzino Vist.
§i Georgita Apostol biv Vist. Manolachi Hrisovergi Comisul ; uncle nu nu-
mai acestil ce s'ad pomenitti, ci totd boierimea terel 'i-ad e§itti Inainte la Ga-
lati de i s'aft. inchinatd. Era, dupe ce all purcesd din Galati, in tote conacele
multime de teranY si de slujitorl II e§iad inainte : unit, jeluindu-se de strimba-
tati ce aveati; altil, fiindd Instreinati din tern, se poftiati se vie in pamentul lord,
si indata pe locd li se facea ispravd. Intrat-au Domnia In Iasi, Genarie 25, cu
mare poldald, cu alaia imperatescil, si cu iscusite pod6be. §i mergendd in
sfantulti Nicolae, s'ad blagoslovitti de Gedeon Mitropolitul terei ; §i ducendu-
se la curtea cea domnesca s'ad cetitil Beratul celd Imperatescd, Intru care erail
multe cuvinte neobicinuite : ce. stria Imperatul pentru Nicolal Vodti , cd,
este slug& dreptd, din paring..., §i alte laude. Erd, Duminica, dupe ce au esitd
de la biserica domnesca de in utrine, au boieritti, dupe obiceiu, boleril cei marl:
anteid pre Ion Buhu§ Logofetu mare, pre Nicolal Costin Vornicit mare de tera
ra de jos, pre Ion Sturza Vornicd de tern de sus, pre Antiohie Jora Hat-
man, pre Ilie Catargiul Spatard mare, pre Georgip.' Apostol Paharnicti ma-
re, pre Ilie Cantacuzino Visternicti mare.
Era nu lasti aice, mai 'nainte a pomeni de pecetluiturile ce scosese In tera Mi-
haf Vodd, care s'a data in tail omul ce esise in pecetluituri ; erd, pe urma,
neputendu-se stringe banii atatia chat WO plinescd ldcomia cea nesatie,
esise porona la zlotasi se arunce napasti se se imbrace tots banii dupe so-
mele care esise din Visterie. Ce, apucAndu-lu mazilia, o sem& din boieri soco-
tiad se nu mai supere tera cu acele nevoi, §i napastile acelorti pecetluituri ;
ca.' el lama si Nicolai Vodd, Domnia, n'ad avutll nice poruncd boierti, cum era
la Domnil trecuti, de trimiteau ban' inamte la Tangrad, ce nici unti band ca
se se trimita nu s'ad trimisti. Ce n'ad lasata alti boieri din caimacani se fie
dupe socoteld, ce au poroncitu pe in zlotaii ,se arunce nepasti pe emeni si pe-
cetluituri albe, nescrise facia omulut. Erau si cats -va boieri, carii cheltuise In cli-
lele lul 111thai Vodd, unit in Visterie, altil in Sulgerie, altii in Jicnitd, altil cu
imprumutele earl luau bletil bolen cu porunca domasch" de la negutitorif Turd,
www.dacoromanica.ro
 75

si pe-urma II lasau ne-oronduiti, de au venitri casele boleresci la marl datorii

fi resipa cu 1mprumutele. §i unit din boleril lul Mihai Voda, la mazilia Iui, ITT
facuse pecetluiturl domnescI, cum, li s'ati oronduitti Cate o soma de bani din
tr'acele pecetluituri, ca mai multu aceia stall se'si ia bami, ce didese Imprumutil;
era pe-urma au venitti poronca de la Nicolai Voda, Inca nesosite. In scaunii,
se se lase napastile se nu se dea omenilorti, care se didese si se strinsese si
o semi de haul. Ce, peurma, dupe ce au sositn. Domnia In Jasi, au avutti bole-
rii mare scarba, pentru nesocotela a o sema de boierl; macar ca pe-urma
au oblicitil tine au Iasatu acea nesocot611 cu napastile pecetluituiilorti de s'art
data. Se invitase acmu teranil de veniati la divantl cu pird, asupra zlotastlord
Ca le -au luatu athte ndpa§ti ; ce indata poronca esia, si cu mare scarbd, asu-
pra, acelore zlotasi carii n'arti intorce banii omeniloril ce le-ad 'LIMA pentru na-
ph'§ti. Inchisese pe Rugind Sulgerul, i pe Stefan Luca Visternicul, pentru ba-
nil napastiloril in Visterie ; ce, Rugina apucase de-graba de intorsese omenilorti;
era Stefan Luca, nedAndii, cu mare scarba '1-al pusti si in inchisore In tern-
mnita, si vre a pliti si mai reit, ce cu mare chizesie ati esittl de s'all aseclatii
se platesca omenilora ce le luase.
Era aflandu-se boierii In Visterie, Tata lute() cli numal ce veni Armasul alit
doile, de att luatti pre Ion Sturza Vornicul, si pre The Catargiul Spatarul celd
mare, de 'i-au dusii la odae de Siimeni de '1-ati Inchisu; cu mirare fu tuturord
cum asa curInd, in a doua septemand, dupe ce boleritti, de all aratatti
acesta scarba asupra acelorti boieri, si cum unit Domnit asa de chibzuitti, dupe
ce 'i-aa boTeritti au aratatil acesta scarba, Nicolai Voda, asupra lora, fiindu unit
Domuil caacela, ca nu numal pornirea k pie reutate ci Avila acelorti bane Indemna
de, multe, orl pre eel prey 1ntelepti la, fapte cti aceste. Cercati cei-alti boieri
pricina, Dell si el Ingrid I acmu, dupe ce luase dintre densii pre aces dot
boieri la inchisore. S'ati aflatti ea mai multa vorbele si indemnarea 1111 Iordaki
Ruset Vornicul, pre carele macar ca null Meuse cu diregatorie la curte, era
la Visterie si la socotelele terei deatocma cu cei-alti boieri, din poronca
lul Nicolal Voda, se afla mai inaintea altorti boleri cu diregatorie. Pricina ace
sedate asupra acelord boieri s'ati fostii alesti asupra Vorniculul Sturzii, cum
ca este pricitoriti de se pricesce, Si se pune improtiva Domnilortl, cum fa' cea
in Mihal Voda. Din gura lul Iordaki Vornicul au fosta Oita acesta reutate, -si
cu indemnarea lul s'aii &cutu de s'ail Improtivitu asa degraba Nicolai Voda asu-
pra acelorti dol boieri, precum se va vedea mai pe-urma adeverul acestui
Attu si Indemnarea viclena a lul Iordaki Vornicul, precum de nime bine nu
grata, cum '1-ae. descoperitil Dumneclea (dupe cum dice sfanta Scripture: «gro-
pa all sapatti, §i au caclutti Intr'ensa).» Lra avea §1 vatamare i banatti mare Nicolal
Voda asupra Jut Die Spatarul Catargiul, pentru superdrile ce facuse nice in tera pre
vremea ce trecuse din tera Muntenesca cu Ilie Cantacuzino Vist. cum s'ail
pomenitii mai sus, de 1nchisese fora poronca, Sit luase si haul de la slujItorii
de Focseni, neflindii de la nice -unit Domnu poroncd, flinchi holed]. de Ora,
se fact si unuie si altuie superil cu Inchisorea; si catre acesta, fusese searbitil
si pentru unit tilharti, auume Bucurill ce Meuse multe reutati si furtisagurl, si
nice in Ora si In tern Muntenesca, care princlendu-se dincoce aceld tilharl
www.dacoromanica.ro
 76

Bucurd, tlfi didese Ilie Catargiul de ceea parte c5.pitanului Muntenescil, peste
obicelul i hotarele terilord. acestora, de i s'ad facutti acelul tilhard de ceea par-
te certare. Muse, pe urma Nicolai Valk pricependd aceea fapta, degraba, cu in-
chisel-ea acelord boieri, au poroncith fora nice-o vatamare de 'i -ad sloboclitd pe
boleri de h inchisere. Didese el §i o rind, de bani Visteriel imprumutd, fi_
indt §i Ora in mare slabaciune cu vremile trecute; base, dupe ce 'i -au slobo-
clitti de la 1nchisore, nu 'i-ad lasatd de tad pagubasi, ci la vremea desetenii
le-ad oronduitd de 'si-ad luatti o sama de bani, din imprumuta ce didese, cu
adeverinta si fagaduinta ca si cei-alti bani ce nit data nu'i va lasa pagabasi,
§i scosese §i cei-alti boleri in imprumutd de didese, flindd mai in-graba a se
da o sama de bani pe poronca Imperapei. Era pe-urma nu s'au lasatu pagu-
basi; ce tuturoru li s'au intorsd banii, nu o-data, ce pe-randti.
Era lie Cantacuzino, Visternicul celd mare facutu, n'au apucatd a intra, sutra-
cul, In Visterie, ca dupe ce '1-ad lboieritu, a don-cli au si caclutd in zacare
de bola, din care la septemana ad si muritd. Era pe-urma Pavel Rugina, ce
fusese Sulger mare la Antioh Voda, §i cu Luca Visternicd ce fusese Logofetii
aid -treile la Mihal Voda, au fugitti in tern Lesesca esiti acmu din tote nevo-
ile, dap pe chiezasie se -la merga amu in casele stile. Ce, dupe ce au fugitti Tar,
Luca Logofetul avut-all mar pe unna de instreinarea sa; §s nemica za-
bovmdd unde au fostd prtbegttu, scnindd si in Nicolai Voda, si pre in boieri nice
In Ora, 1-ad facutd pace despre Downie de ad venitd in tell neavendii nice
o nevoie pre-urma. Era Rugina Sulgerul, fiindd omit mai sprintard, nu s'ad ma
intorsii in tera, ce s'au trasu spre Moskali, de care la rondul sea se va pomeni,
unde se va scrie de Domnia lui Dumitrasco Voda Cantemir.
La Tighinea Inca aflandu-se Cralttl veclescti, dupe mortea Hatmanulul Mazepii,
fiindu despre primavara, in lung lui April 14 cltle, pus'ati Hatman Cazacescdi
pre Filip Orlik, carele fusese mai 'nainte pisar la Hatmanul Mazepa (precum
s'au pomenitd si mai sus); era dupe Palm, April In 23 tune, au intratd in Iasi
cu mare cinste i Domna lui Nicolai Voda, Pulheria, petrecuta, de boleri, si de
glupanese, §i cu slujitori cu pohfala, precum s'au caclutd.
Trecut-au la Porta pen tera §i and sold Frantuzescu, anume Marchez Dezalor,
inaintea caruia, din poronca lui Nicolai Voda, 'i-ad egitu Nicola' Vornicul cad
mare de tern din jos, ASSpentru limba Latmesca, esindu'l mai sus de Copod
inainte cu slujitori, de 1-all petrecutd pana nice in orasti la gazda.
Era pre acesta vreme aflandu-se Tarul Moskului i cu ostile MY in tern
Lesesca, dupe isbinda sa in Poltava asupra Craiului veclescd, flindd Lesii adu-
nati la Varsav la Seth* §i strinsi de grijo au alesd de isnova cu totii, unit
si de fried, ales cei ce fuser cu partea lui Stanishvii Craiului In partea ve-
dultn, au primitu Craid Lesescd pe Avgust, care fusese parasitd de-o-data craia
Lersca. Era Iosif Pototki, Voevodul ce se chiama de Kiov, ne putendu'si
afla locd de amistuiti in tern Lesesch' ca und viclent (cad' mai 'nainte cu pu-
tina vreme ad fostu caclutu elu pre mama Moskalflord, si era, cu viclesugd au
scapatu); deci, acmu pi Craiulu Stanislav flindu esitti din Ora Lesesca in Pome-
rania, ail trecutd ysi Iosif Pototki in tern Unguresca la Racoti, care si elu
fnca cu o sema de boieri Unguresci sta Improtiva Imperatiel Nemtului, cercandu-si
www.dacoromanica.ro
 77

si Ha litki slujba, la Racoti; inse, mai cu putini omens de cum purcesese, cis
1-ati fostii luata in gong Moskalii, de au agiunsti pre o saind de Levi neintrati
bine in munp, sparcuitu. Era aice cati-va in tera boierl, si nemisi Un-
curl, pribegiti de Inca Nemplorti, Inca, din Domnia lui Mihai Voda, si o sand
si de la Antioh Vodd, anume Mihai Mdds, oma de cinste, Petki David, Lazor
Ferent, si alp cats -va, carora le -ali ardtatil dragoste, si caclutd priimirea cresti-
nesed, Nicola Voda. Fost-ail i aicea vents acesti boieri Unguresel de s'ati a-
dunata cu Nicola Vodd; datu -le -ail carp de volnicie si lore si omenilorti lore,
se fie slobocli de tote superarile; si on ce felti de hrand aril face in Ora, se
n'aibd nime despre vamesi nice despre ptirealabl nice o nevoie, &id dud
Dumneclea is va scote lards' la mosiile bort'.
Era, pentru solula Frantozescti, de care ama pomenitti mai sus, pre carelo
eu mare cinste aducendu-lit la adunarea sa Nicola Vodd, de aice '1-ati pe-
trecutti cu omenii sei pang la Tighinea.
Iosif Pototki, Voevodul Haliteha, in seurta vreme petreeendu in slujba lui Ra-
cop, all esita peste munti, si ford-veste, prin Campul-Lunge rusescti, aice in
tera, si lasandu'si omenii in urma pe la Cernanti, ca la 3000, elti singura cu 40
de omens al sei, cu Gruginskie, Starostele de Rava, i cu alp ofiteri ai sel, au
venita aice in Iasi. De a arum sosire intelegenda Nicolas Voda, cu cele ce s'ara
fi caclutti until omit de cinste i streina deplinti '1-ati eautatu trimitendu'i la
gazda lui de tote ce 'i-aril fi trebuitti. Trimis'ati pre Nicola, Vornicul de Ora
de jos, pentru limba Les6sed, cu inchinaciunea si cercetarea venires mut
A doua-;h all purcesa la adunarea sa, cu Nicolal Voda, pe calti turcesca
prea impodobitti, i alp doi cal lar turcesci pentru alti dos oficeri a sus, cu
alaia domnescti, Shmeni, Paid, pana la carte. Acolo, in casa cea mare, scaund
donmescii si lui pusti din stanga, alature cu scaunul lul Nicolai Voda.; esindu'l
inainte Nicola' Voda, dreptil Spatarie, petrecutti Vaud in casa cea mare la semi-
nal sea. Acolo standa in piciore amendoi cu slicele a mana, ante% vorovd
Latinesca, all Inceputa Voevodulti de Kiov, catie Nicolas Vodd; pe amid res-
punsti la vorova sus a lul Nicola Voda. iar Latinesce. Cine s'ati templatil
cu mare mirare all fosttt a intelege limba latinesca din cuvintele alese si im-
podobite, catie Voevodulti De Kiov. ySi acolo, esinda alto intr'alte case,
numa Nicolai Voda si Voevodul cu starostele Rayskii, tus -trel remasi in
cash all facuta vorova eath-va; si la pureesti, petrecup liana la SpAtarie,
Tardsi cu alaiu '1-ail petrecutti boierii orenduip pana, la gazda lui. A doua-cli
dupe adunare 'i-ati trimisa daiu unit cala Moldovenescu. Era pe-urmd ce ne-
multdmitorti s'ad aretata lei Nicolas Voda, la rondulti sel se va pomeni.
A patra-cli dupe venirea lui in IasI, au nemeritti -anti Aga de la Tighinea,
impreund cu omul craiului §veclescti, de all mersti Voevodul de Kiov la Tighi-
nea, la'sanda in urma lui In tern 3000 de omens, Lesi si Lipcani ; aice ma-
re Devoe si mare prada si nespuse l supdrari bieplorti locuitorilora. Fost-au
poftitit pre Nicolai Voda, Wit imprumuteze cu o sama, de bani, sea sel
oronduiasca 1000 de ialovite pentru hrana slujitorilorti lei, aratAndii mare fla-
mancldclunea lore; si mergenda la Tighinea Ii va trimite banil, on pentru bani,
on pentru acele vite ce se volt da la slujitorii
www.dacoromanica.ro
 78

N'aa pututu Nicolal Voda se'l fad, indestula poftel lul, fiinda tera in lipsa,
si neavendri nice poronca imperatescd, care pe urma i acesta ail fostti prici-
na Ia neprietesugul lul Halitkie Voevodul, cu Nicolai Voda. 'Era 3000 de
emeni al lul au remasa de all veratti si peste tomna aice in tera la Carle-
gdturd, cu colibi pe val; nu remanea nime nice cu boa, nice cu vaca, nice cu
stupt, nice cu finate, nice cu pane, ca calcati terinele cu call sel, ce'l lasase
slobocll nelmpedicap; halesteele gel de pesci venandu-le el, era,' tail muriati
de Mine, si acmu si bola intrase intrensii.
La aceste nevol a Orel, Nicolal Voda facea scire si la imperatie de strica-
cIunea terei despre (161'01. Veniati Lesii ysi aice In °rasa. pe la carcme de se Im-
batati, amblati cu sabiile smulte, raniati, bateau, pre multi si °morel pen terga.
Nu era o cli se nu vie plingere, vaete pe la divanuri, omeni ranitl. Sta tare
Nicolai Voda pentru pa,menteni; de la o vreme se aseclase i giudecatorul ostii
Lesesci aice la gazda. In Iasi, pentru galcevele ce s'ari% face Intre ()methl lorti cu
al nostri, se se gludece. De-odata se parea luau bunti, si deed se volt mai
Inceta galcevele; si alesese si Nicolal Voda pre Nicolai, Vornicul de tera de
jos, sciinda limba Lesesca, despre partea sa. Nemica nu s'ati pututti ispravi
nice cu acea socotela; ca mai multe batal si morp se Mesa, ameni deprinsl in
betii, in volnicie nesupusi. De la o vreme as data vole ci poronca Nicolai Voda
Hatmanulul de all poroncita slujitorilorti de amblati tote cu beld,i, si acmu si
tergovetii amblad cu bete; poronca era se amble si singurti Hatmanulti se nu
lase uncle are a vede ca se facti galceve, ce de la o vreme Ii bateatt si al no-
stri pe Lesl. Era aice, pre Lest fiinda. lasatti Relmentarti Gruginskii, Staro-
stele Rayskil, mutt nebunti, si grabnicti la galceve si la price, as scristi in Cate-
va rondurf la Tighinea la Voevod Halitkii, si acolo fiindft i CraIul Sveclesca,
s'ati atitata neprietesugul asupra lul Nicole Voda, care, cuma s'ati obarsitil,
se va cunesce mai pre-urma.
tra, negutitoril Turd, ce erati si aice In orasti, si pe la alte terguri in tell,
incetase a face superari pentru datoriile stile, cum deprinsese mai 'nainte la
all Domiti, a face si a supera cu cametele. Nu'l incungiura nimica cu vorOvA
Nicolai Voda, nice li da °brazil, avenda i Fermanti imperatesca la mama sa
pentru cametele lora; nice se pomenla de camata, nice carp de plinita cu Ar-
masi, cu Copil din casa, sea cu Aprozi, nu dati ; ce carp pe la scaune, la Para-
labl, se chieme lard pe cutare cu turcul, se stea se le is sem, si ce ar fi dreptti
pe zapisti cu cli se'i platesca, era nu cu plinela sail cu Inchisore.
Se Meuse obiceifi intr'a-doa Domnie a mai Antioh Voda, pe boi de negota,
de lua, deosebi de vama, de boa Cate unti ; i se pusese acei dari nume or-
naritul. Aice In tell de la o vreme deprinsese negutitorii Turd, neindestu-
lap cu mierea, cu cera, cu alte negote ce precupiati, cu dughene prin terguri,
veclendu i tera si boierimea lipsite, de '0 fa' ceati cirecli de boi de negopi. Esise
poronca se dea si Turcii, cavil volt avea boi de negott, In clilele lul Nicolai
Voda, Wsi dea cornaritul de pe boi; stair Improtiva Turcil tare se nu dea, di-
&edit ca el vama 'si platescil, era, cornaritulti nici-cumil nu volt da cu alta
tent. Traganatu-s'ati acesta galceva catti-va: Turcii se nu dea, OmeniT domnesci,
ce era ye acesta slujba, se Ia; pana, lata ce'sl-aii scosti Nicolai Voda, si Fermanti
www.dacoromanica.ro
 '79

de la imperatie, se -¢l pla'tesce Turcil boil de cornaritti; de vreme ca e negu-

titorescii §i cu boY de negotti.
Era si acesta scrisa In Fernia,ne de la imperatie, se nu mai fie slobodi Turcil
a negutitori in tera cu NI de negotd. tntr'o 1i, din poronca s'au strInsd Tura
toti din Carvasarie la curtea Domnesca, acolo esinde In Spatarie Nicolal
Voda, ne sciindir chemarea sa Turcii, mule acolo intrande si Turcil, chemande
si pre Jazagiul de le -all cetite Fermanuld imperatesce, scriinde se dea Turcil
cornaritul, indata au amortite si s'ati mahnite, unit scarsninde In dinti au esitg
din Spatarie; cautatu-le-ae a'sY plati cornaritul de boY de negota.
Pe aceeasi vreme, scos-ad Nicolal Voda rupta pe tote Ora, ysi pe mazili, oron-
duise boleri marl pe la tinuturl. hall la Suave oronduise pe Savin, Bane mare,
se socotesca rupta aceluY tinutti intrt'unti anti, dandu-se soma din Visterie la
tote tinuturile, fora mazili, ce s'ati asedatti din Visterie o sema. Era o sema
carii ad poftite se'si cisluesca ei banii, i se se pue rupta lord cinesi pe pri-
lejil, le-ati data vole; ce Banul, neasteptandti se-si plinesce slujba, mergendul
zapcii asa pentru tabla se trimita, la Visterie, cum pentru fruntea baniloril ce
se oronduise la tote tinuturile, ari pribegite in Ora Lesesca, luandu'si gi giupa-
ndsa, si n'ati mai venitti In Ora pans ce au nabusitti Moskalii in tera, si ele
cu. densil, precum se va pomeni mai pre -Iarg uncle se va scrie de Domnia
lui Dumitrasco Voda.
Era, la luna lul Tunic, tote intr'acestasti anti, s'au mazilitti si Vezirul All Pa-
sa, luandu'l 1000 de pungi Imperatia, dupe ce s'ati mazilitd. Adeverata si la-
comti ail foste acela All Pasa, ; era in veziria lul, in care facuse aprope de 3
aril, multi haul ad adunatd si pusi in visteria Imperat6sca. Cu ostile trecute,
si cu lacomia deosebita a Ispravnicilore mai nainte de densul la Imperatie, la
mare lipsa era visteria Imporatesca; ca aceste. Ali Pasa, fiindtt Vizire, si vrendil
se intre in vola Imperatului Sultan Ahmet. unde scia Pasi avuti trimitea de'I
lua avutia si o punea in visteria Imperatesca. Statut-ati pre urma lul Ali Pa-
sa Vizir Numam Pasa KYuprilaulti, ce n'ati acute mai multa. de 2 luni in
Vezirie; cu anevoe va fi Vezir dad' nu va fi lacomd la bans; precum si a-
cesta Numam Pasa nemid nu era data spre lacomie, precum totti nemula
Klupriloescilorti.
Venise wig Aga imperatesce aice in tera, fiinda Inca Numam Pasa Vezir, la
Nicolal Voda, pentru birul din domnia lul Mihai Voda, anume Mastrap Meh-
met Aga. Acolo la Tarigrad fiihda mazil Mihai Voda, si stringendulti de rema-
vita birului, ae fostir date sell* dupe marturia ce facuse la mazilia sa cu Iu-
suf Aga, fiindil Inca ne esitti din Iasi, Iordaki Vornicul, de at puse anteiti la
tale pre acelti Iusuf Aga (se pricepea la acesta tordaki Vornicul se bage pre
altif in nevoie, §i se fie numal ele slobodti), de facuse marturii cu pecetile
boieriloru, caul se templase pe aceea vreme in Iasi, anume Ion Buhu§ Logo-
fetul, Ciochrlan Vornicul, Georgi Piharnicul, Rugina Slugeru, Sandul Cru-
penski Jicticerti, sf pOte fi fostii §1 altdi de lead cer§utti pecetile acelii Iusuf
Aga, venitti cu Mazilia lul Mihai Voda., de la boieri, dicende ca va Imperatia
se scie, tine ae remasu din boieri in Orn si tine all pribegita. §i cu acela
midlloca s'ati foste amegita boierii acela de '§Y-au data pecetile, de au mersil
www.dacoromanica.ro
 80

Intealte marturil, In marturia birului. Nici puteati boierii se nu'si dea pecetile,
ce oma stra§nicti fusese acelti Aga.
Veninda., derd, acelti Aga Imperatesca, cum s'art pomenitti, stransu-s'ati boieri-
mea si mazilii de la Ora, venindii poronca domnesca, si Lupul Costaki, ce au
forte Vornicti mare la Mthai Voda, de tera de giosa, si I6n Paladi Vister-
nicul, si Basota ce fusese vel Vist. la Mthai Voda, fiindti si Cadiul de Braila
fata, de s'au doveditti cum birul s'ati Matti din Ora, care de nu '1-ail data
Mihal Voda, se dea shad, ca tera 'l -ail data ; ca alte remasit,e ce lh'sase Mthal
Voda in tern, de oronduise pre la boieri se le ia el, luandti domnia Nicolai
Voda tote din poronca lui s'au lasatti de nu s'au strinsa, se se mai supere
Ora, fiindti acmu lipsita si slh'bita de-tot.
Nevortu-s'au Nicolai Voda, se lipsesca si se se parasesca Odle (deprinse de
la o vreme incoce asupra domnilorti dupe ce se- maztliaa), prin michlocele §i tri-
miterea la Porta bolerilorti;:care socotelh a lui Nicolai Voda, pentru nevointa
se nu se paresca domnii, nu socotimii se o hulesca cine-va, ce mai multi
se o laude.
Vicea Nicolai Voda ca nici-unti folosti dintr'acele part' nu aducti dupe sine
torei, ce mare scadere §i stricaciune, si a ochiti luata la Impera, tie tera, po-
menindu-se de atata soma de oani strinsa si luata din telt, §i pe alta parte
se prangea Ora de seracie ; si cu acele pari nemica alta fOra catti folosti al-
tora, si resipa Orel, si celu mai mare reit, ura bietilorti boieri ai terei despre
ace' Donmi ce se parescti de densii; si la domnia sa Nicolal Voda, n'ati tri-
mist.' park asupra lui Mthal Voda.
Mazilit'ati Nicola]. Voda pre Hatmanul Antiohie Joara, la luna lui Iunie, din-
teaceste pricmi: antetti, ea-1u pricepuse forte slai"' in slujba Hatmanesca, ; a-
doua, ca vrendu se faca cautare sluntorilora, din care se se trimita, o sama
de salahori pe poronca hnperatesca, ae poroncitti, cu cite -va dile mai-nainte,
se fie to' Siimenii Hatma,nesci §i cei Agesci de cautare Bata, si cinesi cu ca-
pulu sea, era nu argatii lorti se se afle la cautare, se le poroncesca Hatma-
nul se nu faca, alttt mestersuga. Esitati dupe aceea la graidunle domnesci la
cautare, fiinda tot' boierii acole ; Inceput-aa pre isvode all striga pe numele sett
se treca la cautare; ce in loculti mania trecea altulti cu altu nume. De isno-
va flu chema pe acela ce trecea Intreba: «cum to chiama?» atuncea 'sl spu-
nea numele care nu era in isvoda, si mai multi argati esise la cautare. A tria
pricina, cuscria lui cu Iordaki Ruset Vornicul, dandu-si Antiohie Joara Hat-
manul fata in nemul Kuparescilorti dupe Iordaki, ce fusese Aga la Mihai Vo-
da, feciorul lui Lascaraki din Tarigad, si nepotti lui Iordaki Vornicul; si i se
clisese de o sama de boieri se nu faca acea cuscrie, pricependa peste voia
lui Nicolai Voda ca s'ar face acea cuscrie. §'ati trebutta se pricepa si singurt,
c and ati poftitti Hatmanul pe Nicolai Voda sel cunune fata si n'ati prtimitti :
nul clisese aevea Nicola' Yob', se nu fach acea cuscrie, era in sine nu priimia;
cad vechiti neprietesugti era cu Alecsandru betranul, tatal lul Nico1ai Voda cu
casa Cuparescilora. Curend dupe ce s'ati ispravitti nunta, care s'ati templatti
la lasatul secului de postul San-Pietrului, si in poste '1-ag mazilitti pre An-
tiohie din Hatmanie, trimitendti pre Postelnicul celd mare, pe aceea vreme Du-

www.dacoromanica.ro
 81

mitraki Ramadan, omit bunk din Omerii strain], sl cucernicti cu toil boieril,
fiindt. in Spatarie cu alti boleri si Antiohie Hatmanul, i-au soptitti h urechi
poronca lui Nicolai Voda ; si luandu-I toiagul '1 -au dusit in launtru. -gra pe
Antiohie Hatmanul '1-aii push la poprela in Visterie, poroncindu-i si de o se-
ma de haul pentru tinutu, la care erau si alti lamed sope, si cei-alta 10 di-
dese partea lorfl la Visterie; si atuncesi ar] poroncitu vatavului de Aprocli, de
sit luatti si pe Iordaki Ruset Vornicul de '1-ati dusti la odaYea lui ; asijderea
si pre nepotul setl. Iordaki Aga, ginerele Hatmanului Antiohie, de curend fa-
cuttl, la odaiea lul vel Camarask
Era pricina lul Iordaki Ruset "Vornicul si a nepotului se'ti era acea data :
vemndil unti Aga de la Porta, standil Vezirti. Numan Pqa Chiuprmli Oul,
cum s'ati pomenitu mai sus, el, socotindil (pote fi cu scire de unde-va) ea schim-
bandu-se Vezirul si in grabs venindti acelf]. Aga, nu cu alta ce cu mazilia lut
Nicolai Voda ca vine, all alergatu omenii lui Iordaki Vornicul cu Iordaki Aga,
de pe h gasdele sole, trimisi se veda ce se va lucra la curte, si se auda si
fermanul ce va fi adusii acelti Aga, cad., Iordaki Aga, fiindu Tarigradenu, scia
Turcesce. Asa cur'end se saturase Iordaki Vornicul de Nicolai Voda, neavendii
nice -o nevoie 'Ana atunci. Intrat-all nisce femori a Vornicalm Iordaki si in
casa cea mare, unde intrase acelti Aga, de s'ati adunatti cu Nicola]. Voda.
Pang la acesta vreme, cum nail pomenitti mai sus, fiindti Vornicul Iordaki
o cli nelipsindil din 11°1.6-vele cu Nicolai Voda, de se IngrIpse boierii, clic'end
(,Se'racil de nor, Tar all incaputti Iordaki Vornicul si la acestu Domnu f» Ce,
luendti soma deamanuntul omenii lui Nicolai Voda eel' de curte, cum indata
se afla ii omenii in Iordaki Vornicul la curte cu melt' Aga, si cum oss cu in-
drasnela all intratti s] in casa cea mare, in carea boierii eel' marl erau slobocli
a intra si a sedea numal, aceste spuindu omenii de curte lui Nicolae Voda, a
doa-41i au inchist. pe Iordaki. Si atunce, fiindu boleral la curte, dupe inchisorea
Hatmanului Antiohie in Visterie, si a Vorniculul Iordaki la odaiea vatavului
de aprocli, si a nepotu-ser] la odaiea Camarasulm celui mare, nu en putina mi-
rare afiandu-se boterii ; ce, vorbindu-se in desme, au purcesti nezabavindu ni-
mica, all intratii in casa cea mare la Nlcola]. Voda de s'ail rugatti de-o-data
pentru Hatmanul Antiohie; 5i, pe rugammtea bolerilorti, au poroncltu de '1-au
sloboditil din Visterie la gasda sa, dicendd numal s6 caute dumnialut bardi ce
s'aa oronduitti a tinutulul, set istovesca, precum istovittl si dumniavostra.
A-patra-cli au poroncitti de all sloboclitti si pre Iordaki Aga, ginerele lu]. An-
tiohie Hatmanul, nepotul lul Iordaki Vornicul. Era pe lordak Vornicul, tri-
mit,endti pre Manolaki Hrisovergi Connsul, netemplendu-se Arm, 11 celu mare
acea-data, la dvorba curter, '1-aii mutatti la odaea lui Bas-Buliuk-bag de Millen'
de lefa. Era Antiohie Jora, Hatmanul. standa o luna mazilu, dupe carea, adu-
cendu-Iii la curte, si facendu'si incredintare de isnova, puindu'si Imam, pe E-
vangelie de all gIuratti lui Nicolai Voda, cum it va sluji cu dieptate, si nu se
va luta la cuscriea lu] Iordaki Ruset Vornicul, atuncea i-au (Mu tolagul, fa-
cendu-lti lark Hatman.
Era dupe ce veclura "hieru cum pre Iordaki Vornicul '1-au mu atu de la o-
daea vatavului de aprocli, la odaea lut Bas-Buhucbas, nu cuteza mine se gra.-
LEATOPISETELE TOM. 2.
www.dacoromanica.ro 6
 82

esca din bolerl, pricependti acmu boieril ca arts hi alto pricina a lul, de
scirba despre Nicola' Voda. Nezabovindd dupe aceea nimica zabava, vrenclii
Nicola' Vodl se le arate pricmile Inchisorel lul Iordaki Vornicul, chiemat'ati
boieril in casa cea mare, si acesta cuventil at grain care boieri: «Intre vo-
rovele ce aveame. cu Iordaki Vornicul, nici-odata de-bine de dumniavostra nu
grata, veclendu-ve pre dumniavostra de no' trasi cu diregtoriile curtii.» §i 'si
ad radicatil putin slicul din capu ; «Marton'," puff', dice, pre Dumnecled, cum
dumitale aceld felu de hull iv da ; dumitale, asijderea, feld-de-feld de hull
(insirandu pre cat" erad boleri chilmati la acea vorOvl a lul Nicola' Voda),
de sta cu vorovele lul, Iordachi, se ye depArtezd pre dumniavostra de Wing mine.»
De awe se cunoscea scirba cea mainainte a 11.11 Nicola' Yob', pre Sturza
Vornicul si pre Catargiul Spltarul, qua' mainainte din gura Jul Iordaki Vor-
nicul, de vreme ca la vorovele lui Nicola". Voda aliase meidend si vreme a
grai red de boieri ; erad ysi alte pricini inchisorei lul Iordaki Vornicul aceste
s'ad cunoscutt, nepnetesugul vechiti case' Cuplrescilord, cu Alecsandru celd
betrand, tatal lul Nicola" Voda. Era,' si nepotu-sed Iordaki Aga, ginerele lul
Antiohie Hatmanul, multe role au spud' de unchiu-sed, de Iordaki, lul Nico-
la' Von,.
Doveditu-s'att si acesta asupra lul Iordaki Vornicul, cum, ad indemnatii pre
Turcil carvasaragn se mergb, la Port/ se paresca pre Nicola' Voda, precum au
si facutd, de '1 -ad i paritd, ca, le art" face mare nedreptati cu datornicil lord,
de nu va se lase se li se plinescl datoriile.
i acesta, precum fndemna si au indemnatd de ad fugal boleril din Ora,
se se aucle la Porta, cum de reul lul Nicola' Voda fugd boleril (deprinsu obi-
ceiu a lul Iordaki acesta); precum si in clilele lul Constantin Ducal Vodl au
Read, de ad indemnatd de ad fugitti cati-va boleri, unit in tera 1VIuntenesca,
altii in -Ora Tjuguresch", cu cheltuiala lui, si eld sta in Iasi, facendu-se ca n'ard
sci nimica. Precum and boierii dinteaciel ad marturisitd, dupe ce s'au intur-
nate. din ter", precum si Luca Logofetul, dupe ce s'ad intorstt din Ora Lese-
sea in tern, se fie spusu singurti lul Nicola" Voda, cum, din indemnarea lul
Iordaki se fi pnbegitii in Ora Lesescl ; si cartile lui, cum pe la Basarab Vo-
dl, neparlsite, si pen tern Lesesca, precum s'ad afiatil cateva cart"; ca, dupe
ce'lil inchisese, inteaceeasi iii trimisese Nicola' Voda omenii se' de casa de
ad aftatii ford veste cateva sensor" in casa Jul Iordaki Vornicul, cartile lul
Mihaid Voda mazilul, si a fre,lane-sed. lul Scarlataki, scriindd Scarlataki pre-
cum elu nu dorme, ce ambl'a, tare, pentru se se mazilesca Nicola' Voda,
cum este band nedejde, ca fora zlbava va lua Mihal Voda domnia ; si acele
ce i-ad fostd scristi lul Scarlataki, precum le-at intolesd Iordaki Vornicul aceste
pricini ; nesocotindu-le Nicola" Voda se le mite pe-taina asupra Jul Iordaki
Vornicul, ce la ivela tuturord. Esit-ad lucrurile asupra lul Iordaki de-odata in
Spatarie; era pe-urma in divanul celd mica cu par/ de la terd asupra Jul Ior-
daki Vornicul, fiindu tera cata se templase la divand, de s'ail cetitd asupra
lul carte iscalitl de top.
Scria in carte cu jaloba, cum, fiind Iordaki Vornicul straind eu fratil
cu-vreme an supusu tote casele beieresci, 9i air stinsii cateva case boleresci;
www.dacoromanica.ro
 83

fiindd fratii lu.i Capi-kihdi la Porta, atata vreme, si eld vreme Indelungata pu-
ternicti aice in tell, Invrajbitoru de domni, de nu se mai satura de domni. De
cunoscea pe vre-und domnii ca nu 'i imbla in tote pe vola §i pldcerea lui, cerca
mijlOce de se maziliad domnii aciea, de alegea pre altii se'' intre in voia lui,
si se fie ton. puterea in mana lui; Si acele se facead cu mare cheltuele terei, WSJ

cu risipa tuturord. Si pentru acesta atunce au pusd Nicolal Vodd de ad in-

trebatti pre Mitropolitul Gedeon, care era fatd la divand, dovedindu-se aceste
asupra lui Iordaki Vornicul, ce clicea pravila; si mergendti la gazda Mitropo-
litul, dupe ce s'ad rddicatii divanul, au trimisd. Mitropolitul scrisit cu slova lul
dindosul carol cel de OA asupra lui Iordaki Vornicul, cum pravila scrie: do-
vedindu-se aceste asupra lui Iordaki Vornicul, mortea ! Trimisu'i-au lui Ior-
daki Vornicul, unde era inchisd, cartea aceea ce stria tera asupra 14 de ati
veclut'o ysi o au cetit'o; Intrebanduld ce respunde la aceste Iordaki Vornicul
Atuncea Iordaki, de anti hi respunsii cu brand*, ard fi esitd de la inchi-
sore; ce, au respunst improtivd, cu semetie, clicendu d'sd minciunI acele to-
te. Acestii respunsil a lui Iordaki, dupe ce ad intratit la urechile lui Nicolal
Voda, semete si ford' socoteld cuvintele lui (fiindd la popreld, dar slobodd), s'ad
Implutd de mane (cu blandetele ca bumbacul se molosezd si se imbranclescil
inimele Domnilord); de sirgd chiemandd pre Bas-Buliuc-bas, poronci ser tae
limba. Ira aflandu-se Inca boierii la curte, neesitl pre la gazdele stile, au a-
lergatti la Domnd cu rugaminte de l'ad ertatii de acea slutire, poroncindd Mid
lase. Rrd Horopcenul, ce ad. &std. capitant, trecendd pre la odae unde era In-
chisii Iordaki Vornicul, 'Ate fi fostd i beat', striga: «Se ni'lti dea Voda Witt
ucidemd cu petre pre Iordaki; sad vomit strica ratezile vomit ucide a-
colo in odae, ca ne-ad mancatd maine-ad serdcitii eld cu fratii lul, si nu se mai
saturd.de Domni. Aceste cumte a Horopcenului, chntealtii ce le auclise si i
le-ad spusd lui Nicolal Voda,, indata au poroncrtd deld puse la inchisore pre
Horopcenul, si pre alth ce fusese cu densul; si era se petreca mare pedepsa
Horopcenul. Aicea and. se vede si se cunosce negraba spre pedepsa a lui Ni-
colal Vodd, nice spre versare de singe, macar cu pricini aratate. i acmu si
boleril stall se nu esd cu Mile Iordaki Vornicul; Nicolal Voda nu primia, cli-
cendd : nu void se-mI implantti manele in spurcatd sangele lui ; si socotindd
dmtr'acele cuvinte a Horopcenului se nu se fad. vre-o ndvald, asupra lui Ior-
daki se'ld °more tera, au poroncitti de Tad mutate inlauntru in curte, la odae,
subt sari, despre casele DomneI, si acolo all fostd inchisd Vaud la mazilia lui
Nicolal Voda.
Ira §i acestl ni s'ad perutd cu tale a fi se pomenimil nice : Dupe ce se
veclu Iordaki Vornicul in urgia lui Nicolal Voda, avendd grije se nu'i cerce casa,
o scatuld ce avea cu odorele stile le-au trimisd prin taina la und Mitropolitu
ce fusese de Ohrida, in Iasi, Grigorie, socotmdit ca, flinch"' chipu duhovnicescii.,
nu o va vedi acea scatuld. Ce, frumOsa table, 1 Ca Mitropolitul acela, luandd
acea scatula cu odorele lui Iordaki Vornicul, o duse la Nicola' Voda ; spu-
lucid ce.'i a lui Iordaki Vornicul, trimisd la densul se o ascum-A.
Rea Nicolal Voda, deschiciendd acea scatuld, in carea au aflatd si isvodu
de cite odor° suntd, si care de clad prep, atuncea all trimisd aceld isvodd
www.dacoromanica.ro
 84

la Iordaki unde era inchisd, de i '1-au aratatti, §i '1-art intrebatti a cui suntu
acele odore ce senu in isvodti; au respunsti Iordaki ctt'sa tote a liii, era nu
le scie unde le -au fostii trimisu gmpanesa lei se le amistuesca. Si atuncea i
le-ail trinnsti tote neatmse ; ce, Iordaki Vornicul, fiindu la inchisore, s'au a-
flatti la densul isvode cu pecetea lul Mihai Voda', cum ca all luatil din tern
15,000 ug. Pentru aceea i s'au poroneitti de ail data 12 pungi de bani, in
bard]. birului ; inse, si pang, a nu incapea la inchisore au &hi o suma de bani
imprumutti, care si aciea s'au socontii tote de as mersti in nevoile terei, cu
alte imprinnute ce s'au fostii data, precum au aratatt tOta sema sea Nicolai
Voda, la a-doa domnie a sea, de care se va pomeni la, ranclul set.
Templatu-s'au de a perith si unit Buliuk-bas anume Paraschivti, dinteacesta
pricing,. Elise in preamblare Nicolai Voda, spre Copou, si, in intorsul lui de la-
preamblare, ii esise inainte vr'o 100 de Siimeni cu beldii, ca asa amblati pen
tergl atunce, de reul Lesiloiti, de strigati pentru ruptele ce esise si pre Sinneni
Hatmanesci; inse, pe-usorti, la greul terei, se puses' si Siimeni Hatmanesci, si
cei Agesci. Se ingrijiso Nicolai Voda, veclendti atata slujitorI cu beldii, care aril
fi pututti mai cu tale se fie mersti fora bete inaitea Domnului ; si pre-langa
acesta, se intelesese cum acela Parashivti, ce era Bas-buliuk-bas pe Siimeni Hat-
manesci, era se radice slujitorii asupra boienlorti. Aceste pricmi asupra lui
Paraskivu fiindu si slatitindu-se cu cats boieri, s'au afiatu, au poroncitu de i-ati
thlatti capul, din glosti de grajdiurile Domnesci.
Pe aceeasi vreme tiecendti salahorii din tera Muntenesch, se merga la Vozia,
pe la Galati, din ce prima alta, aril fi, nu s'au sciutti, ca inabatandu-se in
Galati Muntenii, as aprinsti tergul de all arsti, si au jecuitti cite -va case in
Galati. Venial Meth omens eel arsi si jacuiti, aice in Nicolai Voda, cu jaloba
asupra omenilorii Muntenesci ; ce se fad, alta Nicola]. Voda, neNrendip se va-
tame pe Constantin Brisarab Voda, stria in densul, si de acolo Jar scrisori pe
scrisori ven1ail.
Trimisese cartile Fele pe In margine de slobodii, de curiae omenii in Ora
de preste Nistru, si din tern Muntenescii, si tie preste Dundre din tern Tur-
resca ; sf sfatumil boiern se-I mute aces omens de in margine mai inlauntrul
terei, pentru se nu pota lesne a trece lax preste Nistru. La aceste respundea
Nicolai Voda, ca nu tine pe omit locul, ce mila.
Poruncise pe In giudete in Ora, pe in Parcalabi, se nu inclaida oinenii pen-
tru fie-ce vina ; ce, care fall fi mai grele giudecati, set orOnduesca In Iasi la
divan, en sorocti de In Parc:dab].
Dupe mortea Iui the Cantacuzino Visternicul, statuse Visternicti mare Ge-
orgita Apostol Paharnicul, pre circle ilu avea Nicolai Voda aprOpe ; ce, elt,
nesimtindu-se de sepia Visteriel, ca i-arti lua'o asa curendti, nu'ci lua sepia
cu died' de Visterie. Eta de o-data porunca la Visternicul se'si caute sema
Visteriei ; poruncit-ati din boieri lei Ion Buhus, fiindu vel Logofetr-r, si lei Ion
Pitladi, ce fusese Visternicu mare in Miliiti Voda. Statut-aii aces boieri cite -v.)
Mile in Visterie, luandu sema lei Georgita Visternicul, fiindit isvodele din laun-
tru scose, se potrivesca cu isvodele din Visterie; ca avea Nicola Voda tote oron-
duelele cite Se stiangeati din tOra, asa pre terani cum §i pre mazili, isvode
www.dacoromanica.ro
 85

Grecesci, pe sema lui Scull camaxasul din nuntru. Aflatu-Pati aces boieri pe
Georgitit vel Visternicu aatoru Visteriei cu ate-va pungi de barn ; si atunce,
dupe sema si socotela acelorti don boien, sarbindu-se Nicolas Yam pe Geor-
gie vel Vistermcd, 'I-ati aruncatti la Snmeni, la lefe, de '1 -au inchisli la odaile
see, (Nina Visternicu Mare pe Gligorie Jora). Tinutu-Pati. Siimenii 'a oclaile
stile inchisti pentru lefele stile ; ad datd de-nevoe, veclendu-se de nisce ameni,
peste porona, pedepsitti. 0 semi de bani au date pe la steguri Siimenesci,
la cam era oronduitd. , Si atunce '1-au slobocbtti Snmenii, and ad nemeriti
mazili a lui Nicolai Voda,
Facuse Nicolai Voda in domnia sa a socotela, care ni se pare a nu o %a
huli mme pe-urma, pentru hotarele terguriloru domnesci, de la o vreme de
deprinsese Domini cei mai de curencli a da, si a balerl si a altora, att, catu
read remasd locu deosebitu pentru hrana 5i agonisita, pe dansul, terguriloiu.
Harazit-ad locuri Domnn cei vechi, a boleti, a slujitori, pentru slulba si ere-
dinca sere staphni ; era, nu asa aprope de orase : dad se n'aaba tergurile de-
°se-131W hotarele sole nesupuse zeciulehlord a boiers si a calugeri, precum se
cunoscii betrinele mice, §1 ispisocele a betrinilorti Domni cu ce au miluitti pre
altil. Era hotarele trebuitere terguldorti nu le-ail clintatti ; ce, de au data lin
locurile tergurilorti, ce prisosia terguriloru da, era ce era trebuitere tergurilord
le-ati lasatti neelmtite ; nu cum stall acmu, de n'all tergurile made se se hranesca,
fork cleciuela de pre alto. Aceste, socotindu-le Nicola]. Voda, nu clicea nemica
de daniile cele vechi (a vechilord Domni celord betani), ce, de daniile cestord
de-curend domni; inse, anteiti au spusti i boierilord set socotela sa. Pus'ad
de au head carts se se strice dandle cele ce s'au facutti de DOMMI mai de-
curend, cu imputinarea locurilorti tergurilord domnesci; ca venire Jalobele de
la cats -va tergoveti a ateva terguri, cum, n'ati uncle se hrtini. Cr, pe-urma,
mm-nainte de ce le -era trimite pm teed se le sane, pricependii acme hem-
tuli despre o semi de boieri, carora Ii se didese dtiniile, i mlluirile aceloru
Domni trecuti, socotindu se mfs mtlhnescd, au parasitd, de au poroncitu se
nu se mai iveasa acele carp.
Lease Nicolai Voda de la Iordaki Ruset Vornicul satul keea, tergu, nu locd
de a tergultu, i Dragsanul, care 'had fostii datu antes Bias Voda' Alecsan-
dru, lui Ur a hi Visternicul, ctind 'I-ad cimunatu pe-nrina de Constantin Vo-
ila Cantemir, dati lei Iordaki Ruset Vornicul, ce, aceste pe-urina lara,1 le-ad
data Nicolai Voda, trimitindu'l si seri 'orile ce usese de la Constantin Can-
temir Voda de i le-ati datu lui Iordaki Vornicul.
Dupe Inclusorea lei Iorlall, pribegit-^ a Lupul Costachi Vornicul, cu nepo-
fill sea Constantin Comisul, ginerele lei Iordaki Vornicul, si cu Catargiul Spa-
Lanai, in tera Unguresca, mai multi]. pentru inchisorea sus Iordaki Vornicul.
.2r,1 Manolachi Vornicul, fratelp lui Iordtiki Vornicul, mainainte trecuse in Ora
Unguresca, Om a nu se Include Iordaki; legAnda pe unu Cihodaru a lut /rico-
'at Vocld, ad pribegitd la Brasovu. Si acesta legatura a omulni seu, de Mano-
laki Vornicul, au mai adaosti searba pe Iordaki Vornicul.
Era la veletul 7219, de cu tomna, trecut-au Clime Imbrohorul imperatescti
la Crim, la Devlet Gerei Hanel, de 'I -a i chiamatu la Tarigrul. Statuse acmu
www.dacoromanica.ro
 86

Vezir, dupe Numan Pap Klupriolioulu, Mehmet Pap BaltagYul, cu a-doa Ye-
zirie; de au statute la daft: din care s'ati stncatti" pacea cu Moscalii, Indem-
nandti Craml Sveclescii, aflandu-se totti in Tighinea; de care se va pomeni la
rondul see.
Era Nicolai Voda, Intelegendil de Hanul ca au trecutil in Porta, §i ca s'ati
schimbatti §i Vezirul, sciindit pe Hanul neprietenfi Inca tatane-sett, i sinitindti
§i de lernatecul nice in tern a Le§ilorti lul Halitki, cu cheltuela terei, §i sin-
gurti ITT pohtia mazilie, veclendti. §i tera slabith. A§tepta din cli in cli, WI so-
sesca mazilie; precum s'au §i templatti; ca, nezabovinda vreme, flinch"' Inca Ha-
nul in Porta, la lung lul Noemvrie in 23 Mile, i-ail sositti mazilie, dupe ce au
domnitu unti anti. Era Intel) gioi la divand, Nicolai Voda, i acolo giudecandii
done rondurl de omeni, veclura boleril, earl' se templase in (lima, cum au
benitti unti Copil din cash de at spusti Postelnicului celui mare cum at in-
trata doi Turd dreptti la odae unde este Inchisti Iordaki Vornicul, de ail sfa-
ramatti ra'tezile, §i at intratti in launtru in Iordaki. Aceste spuindu-le acelti
copal din casa Postelnicului in taina, i Postelnicul cell"' mare ail §optitti lul
Nicolal Vodtt, Indata s'au sculatti de in divanti, Ins6 nemica schimbatti din fa-
ta; era boierii, caril se templase in divanti, Indata nu priceputa mazilia dom-
niel, §i o serna ati e§itti pe porta despre sfantul Nicolai, ca cele-alte portI ac-
mu eratt inchise. Deci, ides -di, stringendu-se boleril in curte, ne aflatti Cal-
ntacami mi de in Domnul nod, Dumitrayo Cantefnir Voda, pre Iordaki Vor-
nicul, pre Antiohi Jora Hatmanul, Dabija Paharnicul. Inse, nu aka vesela Ior-
daki de domma lei Dumitraco Vodh', cad nu'I era pe vole nicl aceea domnie,
numal cad s'ati veclutti slobodti de in Inchisore; §i atuncea §i Gheorghita Vis-
ternicul, nu e§itti de in Inchisore, de in odaea Siimenilorti. Si dintr'acel doi
Turd ce scosese pre Iordaki de la Inchisore, era unul sluga lul Antioh Voda,
Invalitt turcesce, anume Saracea, pre carele apoi Pad facutti. Dumitraco Vo-
da Aga. Intr acea cli sosise §i Iusuf Aga cu mazilie.
Era fermanul cell." de mazilie, fimdu'I acela Aga prietenti, nu s'atI cetitti in
ivela tuturorii; ce, 'hat" data lei Nicola"' Voda de '1-ati vecluttl, pi Pad coda"
singurti, de nime auclitu. Era Dabija Paharnicul, Indemnatti de Vornicul Ior-
daki, ati mersti h odaea Canittraylui celui mare, se is bani ce va gasi de a
lul Nicolai Voda. Dat-ati veste lei Nicolai Voda pecum Dabija Paharnicul nu
merstt se cerce pentru bani in Camara ; degrabA, infocatti de manie, luatulti
buzduganul, §i purcesese singurti se merga in Camara ; ce, oprindu-lti Postel-
nicul cell mare, Dumitraki Ramadan, aratandu'i, ca nu i se cade singurti se
merga, as mersti Postelnicul celil mare in cei-alti Caimacami; i ay, s'ati in-
torsu Dabija Paharnicul din calea sa.
Era Nicolai Voda, gatindu-se spre calea Tarigradului, ati purcesq Noemvrie
in 26 de chle; §i, mamainte de purcesti, galcevitu-s'air. Iordaki Vorhicul cu Ni-
cola' Voda inaintea Agai; care lucru nu'i va lauda nime, a supera pre Bomnt
la mazilie. Petrerutu-l'au boleti". care s'ati templatti aice cu slujitori, §i Sve-
clii, §i Cazacii carii se aflati nice in °rap pe aceea vreme; numal Iordaki Vor-
nicul, vrendt self' petreca i elu, i acmu se suise in leftica lui, cad era slabii
de piciore, nu '1 -au petrecuta, oprindu-lit unit Turd", trimisti de acell Iusuf
www.dacoromanica.ro
 87
Aga, clicendu'l WM mergh, la gazdh'i ; §i aice se vedu ca Nicolai Vodh nice
petrecerea lui n'aq vruttii se primesch,.
La luatul dioa burg de Ia boieril ce Fag petrecutti, au distil giurandu-se,
cum n'ati avutti ghndil mu, nice spre boieril nice spre terh; era cine i-ail gre-
OW se fie toti ertati.
Buhu§ Logofetul era inchisil in Visterie de Iusuf Aga, pentru acesth prici-
ng: Venise acestil Ag5, nainte §i cu mazilia lui Mihal Vodh; §i atuncea, la a-
ceea mazilie, aflandu-se Buhu§ cu alti boieri aice in ora§il, cu Indemnarea lui
Mihai Vodh, acmu mazil, au fostil facutit mhrturie acelil Aga, cu pecetile bo-
lerilorti acelora ce se templase pre acea vreme, Intre carii §i Buhu§ Logofetul
era, cum, birul ce era snit dea Mihal' Voda la Imperhtie ail remasil asupra te-
rel. Care, pe urmh, venindil Nicolai Vod5, Domnii, au cercatti cu cadii, §i nu se
aflase asupra terei ; ce, acelil Iusuf Aga, vrendii sip indrepteze acele martu-
rii ca s'ati facutil drepte, de all remasil tern datere cu acelti bill] din dilele
lui Mihal Vodh, §i Buhu§ Logofetul pricindti, cum el n'ati mhrturisitil atuncea
nice sciil nimica ; era de le suntii pecetile, atunce ail strinsu peceti cu poron-
ca lui, pomenindh ca face alte marturii, se se scie tine din boleri au remasil
nepribegiti in tera Le§esch, §i tine suntti rema§i nedu§i din Ord ; era,' de al-
tele nu scie se fie maxturisitti; era pecetile lord de le-ati luatu, cine scie la ce
felil de mhrturii le-au pusti. pi a§a, maniindu-se Aga, aiit poroncitti de at in-
chisii pe Ion Buhu§ Logofetul, vrendil se-lii ia cu densul se-lti clued la Porta
(Ce, pote fi §i pentru se -i mai is cate-ceva, dupe lacomia lord). Fugit-au Buhu§
Logofetul din Visteria cu o cli mai- nainte de ce era se purcegh acelti Ag5, cu
mazilia lui Nicolai Voda, noptea, la Miroslava ascunsil, pans all purcesti ace1U
Iusuf Agh §i s'au dephrtatil, de all e§ittt iarh§i Ia gasda sea Buhu§ Logofetul.
Dupe ce au purcesti Nicolai Voda din Iasi cu mazilie spre Tarigrad, de la
Piscu s'atil pornitti agarlicul inainte la Galati ; §i acolo la Piscu Lad e§itil ip-
nainte cats -va omens sloliodieni, pre carii i ati fostti adusii cu chrtile stile din-
tr'alte teri, in tore., fiindti in odihnh pe chrtile de tocme15, ce li s'ati fostil (lath,
de all graitu inaintea lui Iusuf Agai, care ducea pe Nicolai Voda la Porte., di-
cendii ca mare strimbatati au facutti Imperatia de all mazilitti pe Nicolai Vo-
de., care all facutti Ora. «Era unil Domnil 41.e se tinea de cuventii ; ne-au
adusu cu chrtile sae; ne-anati amlatti tern; acmu, ne vorti resipi alp». A-
ceste acmu fiindii sositti §i Dumitra§co Cantemir cu Domnie la Galati, intele-
gendtil acmu aghrliculti lui Nicolai Voda, ca Iordaki Aga sosise la Galati, all
pusti de nit poroncittil acelui Agh ce era Ispravnicil pe agArlicul lui Nico-
lai Vodh, se trech mai ingrabh in ceea parte, se nu'lil apuce dioa in Galati ;
era, Nicolai Vodh, au intratii cu tog omenii sei ce aft avutti in Galati, de all
§edutii oturacti doue dile.
Mers-au la. Dumitra§co Vodh de s'at impreunatti, de all vorovitil cat -va a-
mtndoi Domnii, §i mai multil 1 entru acpste, ca, trinaitendii Nicolai Vod5, nisce
tescherele §i fermanuri Imperhtesci, §i polite, mainainte, la Tarigrad, §i fiindn
unele §i pentru soma birului terei, pre tale ducendu-se emenii lui Nicolai Vo-
da, le-ail tilnitu Dumitra§co Vodh §i le-au luatti la sine. Pentru acele flit pof-
tia Nicolai Voda pe Dumitra§co Voda se i le dea ; ci, au respunsti Dumitra§co
www.dacoromanica.ro
 88

Voila cum nu'sti la dansul, nice suntil. inclemana. Era trecendii Nicolai Voda de
ceea parte Dunarea, au repeclitu de isnova la Pa§a de Tighinea, de i -au tri-
mist alte tescherele, de au incheiatu bind data din domnia sea la Visteria hn-
pOratesca. Ii scrisese si pritenii de la Porta, precum se nu'§i faca mima rea
Nicolai Von, de mazilie ; caci, asa acesta-data au impinsu viemile ; era, fad,
zabava va fi iar Domini ; precum au si poroncith la o semi"), de boieri, se scie
ca nu va zabovi uni anti, §i va e§i Domnti. Ac. 1u Aga Iusuf, ce venise cu
maclilia lm Nicolai Voila, ft era prietenti, precum s'ati veclutti §i cu fermanul
celu de mazihe, de i 1-ad datu de crl-ad cetatu singurtl, neauclitti de nime,
cum s'au chsu si mai sus.
Acesta Nicolai Alecsandru Voda era la statti de michlocq; era cinstesti omit;
si in filosofii, §i in istorn, §i intr'altele ce se cade a sci unu Domnii, era de-
plinu invetatu ; scm si cate-va hmbi, precum amu aretatil §i mai sus ; si, °nail
Duinnecleescd, par ia, tare biserica ; la mancare si la beutura forte putinti ; spre
sfintele biserici §i monastin scapate milostenie facea ; spre seraci §i spre ve-
duve cu mila era. Dera era grabnicu la manie, §i mai alesil asupra acelora
ce'i cunoscea ca manual barn]. Visteriei, si spre cei ce faceati strimbattiti, zit
suparan seraciloru, si spre carii erati neascultatorY la poronci ; era fora, pre-
gedu, si cu priveghere la trebile ce erati a terei, gata si cu nevointe a plini
poroncile imperatesci Macar ca nu era resipitoril, dera incasi spre cei ce slujiati
cu osardie era darnicii ; ca, cunoscendii acele ce suntti de folosii terei, din
mite pricini impedecendu-se nu pota se se fad, §i v'eclendti pre unii din boleti
ca nu ertu multomiti, clicea acestea : «Nu odata se semana §i se secera, si nu
odata se altuesce pomul, §i se culege dinteausul rodul ; asa si noi, tota aye-
rea nostrti, o, mu ch ltuitu in trebile terei, si avenni rabdare. Trebue si dam-
n6vostia se rugati pe Dumnecleu se trannii si noi in domme, si pe mina yeti Cu-
n6 ce dun:11119,1,6 ti.a s1 1 lata osteneleloru vOstre, si in.temeerea caselorti dumi-
lon ostre.» i in donthia lut ems unu obiceiti nou nu s'atl istovitti: radicat-ati,
deia, §i darea del re popupi, si au legatti se nu mai fie, care s'ati fostti scor-
nitu la alts domni de-mainainte-vreine.
Inse, nice acesta intarei nu vomu da : cum ati sositu Nicolai Voila in Ga-
lati, venindu la domme, si facendii divan, care jeluindu-se cmi send pre boien
1 entru stiimbatati ce aye% pentru dansu, pentru care veclendti Nicolai Voila

nedieptatea, n'au fa,antu mmarui , ce, pre multi i-au certatti din Gal 41 piintt
in Iasi, pie unde au facutu pre in conace divanuri, pre obicenl. i in tergti
in Ballad fiindu stilt §i toti boieni cei man §i micl, ci mazilii, ci tota Ora de
giosu, si fiindu tem lita Barladultu pima de omeni, pentru datoriele Turcilorti,
din chlele lui Mihai Voda, indata au poroncitu de i-au sloboclitu pre toti; ce,
len= Turd' de aretau cart! de giudecati de in bolen ; pre carii intrebandu-I
Ni ohm Voda, iesp ncle du-le aceste giudecati faced clumnevostra seracilorti?
Ce, boiern asa au datu sema, cum le-au scrisu cartile lul Mihai Voda, asa au
giudecatu. Dupe cale, fiindu et stain§i toti de Etta' in divanti, le-au respunsil:
In clilele mele se cautati in d 'opiate, ca se nu cheep pe urma ca nu v'amu
da u dunnlonostre a mtelege ) Pre-limga aceste, carii nu vreati din cei
neintelegaton s vie de fata la divanu, dupe jaloba omului. indata trimi-
www.dacoromanica.ro
 89

tea del aduceaa omeni domnesci cu ciubote, fora voia lore. Ce, veclendii di-
vanuri strasnice, se invitaso omenil cei cu strimbatati asupriti, de apucau unul
pre altul, strigande: «haide in dlvanu Dec', cei vinovati, si mai virtose cei
ce'su mancatori din slujbe, veclut'ama acolea pre-loca, si din cei mai de frun-
te, si din boieri, si din cei mai de giose, scotea bani din buzunare de se hn-
pacae, numai in divanil se nu merge',. Carea apoi si In Iasi, in toth domnia a-
cesta, multi se impecail afara din divane, ferindu-se de fata Donanului se nu
cada la rusme. 81 eras veseli to' pamentenii, multaminde lei Dumnetleti ca
ne -au trinuse Donne bunt si milostiva, ca era. linisce mare si, pentru dari si
de cal de- olacu; nime boul omului, sea carul, sae panea se is cu sila la jic-
nip, cum luau la alt' Domni, ba. Sta, tergul Fame' eziti de pane din tote
phrtile; eftinatate si bilsuga in tote bucatele Numai mancatorii aveaa vole
rea, ea an putele manta ea in chicle de-namte altora Domni; ce in putina
vreme au fosta acea bucurie Imet}lora plimente,nilore Moldoveni, ca s'ae ma-
zihtii Voda, dupe ce au doumite una anu, precum s'at pomenite mai
sus 8i pre urma lui au venial in domme Dumitrasco Voda, feciorul ha Cante-
mir VodO', cele mai mica, de ail facute m tern maxi zorbale.

11123.2771110=a1M271

De domnia lui Dumitrwu Voda Cantemir, Veletii 7219.

Domnia lui Dumitrasco Voda inteacestasil chip'i aii fosta. nudu elu ome
istetd, sciinda si carte Tarcesca bine, se vestise acmu in tote Tarigridul nu-
inele lui chiemaa Agii la ospetele loru cele Turcesci, pentru prietesuga
ce avea cu (Mush. Altil ;lieu, scnadi bine in tamburii, Ile. cluemae. Agii in 0-
spete pentru clicaturi. 8i ales, au fosta legatu mare prietesuge. cu unii Daul
Ismail Aga, care, finale Kapi-Kihae Hanulin la Porta, deci, chiemandu-se Ha-
nd Devlet Gerei, precum s'au pomenitii si mai sus, prin Cuciuk Imbrohorul
anperatesce, la Porta, gi acmu Haim]. a,vende. a °chit pre Nicola' Voda, afla-
Van vreme acela Daul Ismail Aga, prin miclilocul Hanului, fiindu'l Kapi-Kihae,
de au scose domnia terei lui Dumitrasco Voda, sciinda Turcii si credinta th-
trtne-sed, lui Cantemir Voda betranul, si filnde acmu si pacea stricata intre
impera'tia Turoului cu Moscalii. Dec', dupe ce al lua,tu Dumitrasco Voda dom-
nia, nemica zabave facute, ce, de sirgil a t purcese. din Tarigrad sere
Moldova, in cal de menzil, impreuna cu Skimni Aga, fora tuiuri, fora sangece,
feed tabulhanaoa imperatesca; psi pre-urma, tarclia, i s'ati trimisu de in Impe-
ratie tuiurile. 8i au sositii Dumitrasco Voda la Iasi, m scaunu, in luna hll
Decemvrie 10 clile. Else, dad s'au apropiata de ()rase, i-au esitu bolero terei
si cu slujitoil, si cu tabulhanaoa terei de i-au acute alai, dupe obiceia ; ce
m-loc-de ore -care semnu, venia inamtea lei man turce cu o ghiga limp de
leume, Vindu amana; si asa intrande. in orasii, au merst in biserica hu sfan-
tul Nicola!, unde cetite molifta de domnie Kir Ghedeon Mitropohtul te-
rei, si de-acolo, mergenda la cuitile domnesci, s'al cetitu fermanul impera-
www.dacoromanica.ro
 90

tescd, si, dupe diced, i-ad sarutatd boieril mana si pola, ca until Domnd
tenerd, in divanul cell mare.
Dupe aceste tote, si Dumitrasco Vodd au &cuff' vorOva singurd la top de
obscite, ca era slovednicti la aceste, clicendd se fie unii chtre altil Intru dra-
goste, poftindd pre cel betrhni ca pre nisce phrinti, pre cei de versta sa ca
pre nisce frati, pre cei mai tined ca pre nisce fii, aratandik ce and fi folosul
unirei boierescl ; si dupe aceea ad Imbracatil pe Caimacami cu caftane, mul-
tamindu-le de slujba. Peste tril Mile ad boieritti si pre boleril cel marl ; era
Decemvrie in 23 clile au sositii la Iasi si Domna lui Dumitrasco Vodd, anume
Casandra.
Aice in Iasi, acmu venise vr'o 3000 si mai bine de Lesi a lui Halitki; emu
amestecati si Lipcani, si Tatari, si Cazaci; asupra carora era mai mare Gru-
zinski, Staroste Rayski. Ernaticul lord era din teed oronduitil, care ad luatu
bolerii, cu poronca lui Dumitrasco Vodd, pungi de bani de la negutitorl Turd
de le-ad datti Lesilord pentru iernaticd; ce lernandil Lesii in Iasi, multe reu-
tap au facutil omenilord; ce batai si morti, la betia lord, cum lit obiceiul Le-,
silort, care nu le putemd lungi cu scrisore.
Era child ad fostd in luna lui Fevruarie, iii antelik, din poronca ce ad avutd,
ad purcesd tots Lesii din Iasi la este, si ca se se Impreune cu Thtaril la Ni-
stru, lo, tinutul Sorocei, si cu stepanul lord, cu Halitki ; ce, atata au fostit
de gerd, vr'o patru clile, catik, One, la Soroca, multi Less si Cazaci au inghe-
OW; era pe unde le-ad fostd calea, din Prut 'Ana in Soroca, cite sate ad
fostd tots ad mancatti, de ad ramasii pagiste.
TatariI Inca le -ad fostd poronca se merge, pe de ceea parte de Nistru; ce,
el, ca nisce pagani crudi, n'atii begatii senad si ad trecutii peste omens pen
tinutul Lapusnii, si a Orheiului, si a Sorocei; care, se nu lungescd cu vorova,
cad nunkai ca n'ad robitil, era alte ce ad &Rd tote au maacatti, si ad pra-
datti pe omens pang la Soroca, de n'ati rhmasd cu nemica. Prinsese omens
de-veste pentru ostirea Tatarilord; si s'att cercatti si la domnie ca se se dea
in laturi din calea lord ; ce, Dumitrasco Vodd, avendii fermand de la Hanul
si de la Vezirul, si de la Saraskerul, cum so nu treed Mani pin tea, si in-
tr'aceea nadejde au poroncitti acelord locuitori se secla pre-locii; ca, carele se
va clad, de pedepsh', va fi ; si nu s'ad clatitd, si la mare stricaciune ad re,-
masd aces bieti omens.
§i asa, Impreunandu-se ostile, de la Soroca au trasit H tli ki .cu Sultanul la
Nemirova, la mosia lui ; ce, bietil crestini, locuitorii de pin sate de-pe-acolo,
veciendil atata spuclime chclendii asupra lord, s'aik Inchinatii, de ad ernatii Td-
taril si Lesii peste densis, 'Ana in primavara; Chef, ostile Moskicesci ad fostd
departate, in Ora Lesesca, o soma la Litfa, alta la Riga cu Seremet, la ler-
naticti aseclate, era lard Petru, la Sant-Petersburg ; cad, cats Moscall osteni
au fostd din Nistru pane, in Nipru, si Cazaci de cei nevicleni, dace, ad ince-
lest de venirea, Tatarilort, ad paclitii de s'ad datti top sere Kiov.
Asijderea, totu atuncea, si de la Crim s'aii sculatii Devlet Gherel Han, cu
multime de Tatari, si cu Cazacil Zaporojeni, carii slat fostik rocositii, si de
frica Moskalilord fugise la partea ratarilord, spre Perecov, pre carif, incala-
www.dacoromanica.ro
 91

rindu-1 Hanul, i -au luatU cu sine; fiinda apele inghetate, mers'ari Hanul cu
Ott greimea pe dincolo de Nipru, pant aft intrata in Ora Mosculul, uncle se
chiamt la Sloboclii, la terga la Harcova, care nice acolo nu se templase din
°stile Moskicesci, fiinda deptrtate, cum s'aii clisti mai sus; ce, o semt de ter-
gull, mai slabe, veclendu nevoea, s'ai'l inchinatil; i larasi ail ernatil si acolo
Tataril peste densii, si multi reutate i robie au facutti.
Intplegendit Moskalii de acesta, cad ei au sciutit ca,' ail pace, s'att bulucital
unit Voevoclit cu osti, impreunt cu Hatmanul Cazacescti, Scoropadski, pre care
'1-ati pusit. Moskalii Hatman in locul Mazepel ; ¢i asa, aft mersit acolo de ail
data resboiti Tatariloru, vitezesce ; ca-e, veclendil TAtarii focal Moskalilorti, au
data dog; si cat' au pututti au robitil pre crestini, si s'ati invertejitti lar la
Ora lorti, la Crim, cu multime de robi.
Era Galga Sultan si cu Halitki, total pre acea vreme, sculatu-s'ati de la
Nemirova, si de prin tote tergurile si satele cele inchinate, stringencla oste,
ai mojicil cu sape, Si cu harlete, si cu alto maestrii, si ail mersit de au o-
colitti cetatea Biela-circov; unde, numal acolo se inchisose putinei Moskali de
oste, si cu orasenil de-locti, si mare ntvala le -ail datti cite -va Mile ; fatut'aii si
metereze; ce, n'ati pututti isprtvi nimica. Deci, tavtlindu-se Tataril tote pe acolo
pen-pregiuril, spun' ca,' au fostti 30,000 de Tat' i pi cu ostea lul Halitki; si au
venue Galitin Voevodul cu 8000 de Moskali, i cu nisce steguri de Moldoveni,
de eel slujiCi in left, care ei s'ati lovitti antela cti strejile Tataresci; intre caril ail
fostti emit' Grigoras Ivanenco Polcovnicul, i frate-sell Ionita Rohmistrul, care
1-ati fostil robita. Craiul Svedului fort veste de In Iuhurlucti, si apol fusese
scapatti. Ce, Tatarii, cum HI firea cea vide* au statute anteia a dare res-
bout, era apol au doll dosti a fugire; Moldovenii au data inteensil a'l gonire,
taindu'l, pant ail data asupra Tululul, i atuncea i-au impresuratti TAtArimea,
si multi all chclutti subt sable, ¢i robi, pre mama ratarilorti. Atunce all peritil
si Ionita, fratele lul Grigoras Polcovnicul, fiindil viteza bunt, numal avendti
smintela de i s'att poticnitil calul i au aqua' gios, ai asa fiindit Impresuratil
de ptgani au peritti de sulitt. Era, altii putini au scdpatti; ce, sosinda si Ga-
licia Voevodul cu Moscalil, au datti resbolti fata Talarilorti; ce, TAtarii, nepu-
tandit suferi focul Moskalilorti, au data' dosil inapoi ; nice Moskalii fiindit os-
te grea, nu i -alt gonitil. i asa, Thtarii, amplandu-se de robi si de alte jacurl,
pi-Wanda si robinclu, s'ail invertejitil lar inapol, pe la Tighinea, la Bugiac, plini
de robi. Aceste bine ad Malta Halitki Crestinilord.
Lucrandu-se aceste intr'acele teri, eta acmu venise de la Imperktie poronca
la Domnul Muntenescti, Bqsarab Vodt, si in Dumitrasco Vodt, ca se fact pod'
mere' peste Duntre, la Oblucitt ; deci, Dumitrasco Voclda oronduise pre Ion
Buhus biv vel Logofetil, fiindit mazil, se merga la Patna pentru sirgueala lem-
nului ; ce, elti, fiind omti hetrenti, si cam bOnavii, si neavendii nice cal in grabs
s$ purcegt, s'ati maniatti Dumitrasco -Voda de all pusti Copil din cast de '1-aa
scosil din tergii numal pe unit calf" ctlare, kVA slugl, fort nimica (ocarnict
faptal pentru pricing mica au ocarita pe boierti mare D. Era pre-urnat, nu se
scie din ce pricing, alt venitti poronca de la Perth', ca se porte de grije Du-
mitrasco Voda pentru Craiul Racoti se nu tree& pin tell la °stile Moskicesci ;
www.dacoromanica.ro
 92

datu-s'au tare poronca la streji pe margine ; ce, elu, dud ad fostri h cea de
apol, ad esitti pe-de-Alta -parte pentre muntai terei Unguresci, si s'ad dust. la
Imperatul Moscului, fiindti la Iavorov. Ce, de aceste'l destul.
Domnindu Dumitrasco Voda Ora Moldova de-odatd se parea tuturord ca
aru avea de grije pentru chivernisela spre folosul terei, ceva ; sciindu-se elu
pre sine forte a fi invetatil, n'au socotitu ca se mtrebe sfatii de boierii eel be-
trani ; ce, cu mintea sea cea cruda au socotitu de ad trimist. pe Pricople Cti-
pitanul pm fora Lesesca. la Imperatul Moscului, ca so yap', cercendu-se cu
cacti inch, de cu ierna pe ctind se afla Hanul sn Ora Moscului, si Sultanul cu
Halitki la Bilagercov, pe cum s'ad pomenitti mai sus, dandt1 parola di, de va
cobori Imperatul Moscului cu. °stile in giosd asupra Turcilord, va fi si Oa tail
una, dandd a mtelege ca, dtindu-i-se bans, va, face si elu vr'o 20,000 de Mol-
doveni calarime. Afidere si Basarab Voda, Domrul Muntenescil, inca, s'au fostu
mai-de-demulta cercandti, ca asa'si avea rezidentu acolo, ca so fie si elu tail
una la acea templare, cu. oste Muntenesca
Imperatul Turcescii inca gatise oste improtiva .Moskului, cu Vezirul set, Meh-
met Baltagiolu, ca la 150,000, altai chit. ca all fostu si mai multu ; ce, lul
Dumitrasco Voda, data i-at venitti adeverinta de la Tnipratul Moskulul, au
inceputd si mai tare a Arabia, si in ce chipti aril face se se hainesca si se nu'l
prina Turcil de-veste ; ce, de-oparte trimitea vestile la Porta, de-alta-parte
trimitea cu giura'menturi in Moskali despre sine, ca se vie mai tare, si ce se
lucreza, la Tura
Era sinytindii si pentiu Nicolaf Voda, precum nu donne, si se cercti la Porta
pentru Downie, ad ss oronduitd ctiti-va boleri se merga la Tarigrad cu pira
asupra lus Nicolaf Yodti, mime : Ion Sturza vel Vornicd de Ora de sus, Ma-
nolaki Ruset, biv vel Vornic, Dahlia Banul Gheorghith', biv vel Visternie, Va-
sili Habasescul Medelnicer, si pre alth mri de giosti ; Fevruarie 13 all pur-
cesu din Iasi. Era pe Lupul Costaki, vel Vo mc, cu o septemtina inainte '1-att
trimisti la Tighinea la Cara Mehmet Pasa Sarascherul, de all facutt. si Pain
arzu cu pirti asupra lus Nicolas Vodti ; ce, child au sositd boierii la Tarigrad n'ati
apucatti pe Vezirul acolo, flinch,'" acmu esitu si purcesd in Odrid Deci, nefi-
indu Vezirul, dat'ad boierii rugl la singur Imperatul, aprincleneu'si si o ro-
gojina in civil, ca despre Vezirul isi tocmise acmu lucrurile icolai Voda,
ca intelesese cum vinu boiern cu ptirtt; ce, nice de null folosu nu i-ati fostti,
fiindd Veclirul la °dud ; si macar ca au fostd poroncitu Vezirul in Calmaca-
mul de Tangrad, se trimita boierii terel cu jalobele lord la Odriid, ce n'ad a-
vutu cum face Caimacamul poronca Vezirulul, caci acmu intrase in urechile im-
peratului jaloba asupra lm Nicola]. Voda, si an dositd ctitava vreme de in eTisa
sea. CO esise poroncii de in Imperatul in Baltagi-Bas. de Fad calcatti casele
palm in tin on, cercandu-lu; si aticheltuitti boieni cateva chic acolo ; si nemica
ispravinda s'at inturnatu Ora in Ora ; si Ind are nox octi all avutd di, nu i-at
apucatu acolo pe-locu vestea, precum s'au hairulu Duuntrasco Voda asupra
Imperatiei, ca n'aru fi mai veclutti Mo dova in vesi
Inteacestasu ant, vel-1 u 7219 April 6 chile, murit'ail si Iosif Leopold, Im-
peratul Nemtesca, fiindu si Imperatul Moscului In Iavorov, in tera Lesesca
www.dacoromanica.ro
 93

cu °stile la lernatict, Era pre -lungs acesta,_ lubire cetitord, se scil ca

amd mai adaosti la acesta istorie, si nisce respunsuri din nisce- trataje Mos-
kicesci tiparnice, precum au wcrisii Imperatia Turcului la Imp6ratul Mosculul,
si apol si Imparatul Mosculul la Imperatul Turcescd, pentru pricinile pacer,
cum S'ad Intaritt, si 'pre-urma cum s'ad stricatti ; care aceste r6spunsur1 s'au
purtatd mainainte, pans a nu se cobori ostile Moskicesci din sus in grog.

Cartea Sultanuld Ahmet, catre marele Domnul Mosculd, Petru Alecsievicr.

Sultan Ahmet Han, fi'iul lul Mehmet Han, pururea biruitora.
Slavitului si .alesulul Intro eel Inaltati Domni, ce credd Intru Iisus, care este
Intru norodul Potentatului a Mesiei, resjudecatorelui de lucrurile cele mai
de tr6ba a norodului Crestinescd, Domnulul Infrumosetului cu mare cuviinta
coversitului cu cinste, cu slava, Imperatorului a domniilord Moskicesci, si a
tots Rusia, si altord multe teri domnitort, subt stapanirea, lei aflandu-se, lul
Petru Alecsievici. (Caruia sfersitul ca se fie norocitu, si cu bine aflatd, si in-
dreptatl &titre tale de spasenie). Cum acesta a nostra Imperatesca carte va
sosi, tnsciintate ca se va fie, precum mainainte de ace% care s'ad trimisd din
partea vostre, patru carp la solul vostru, care acmu este petrecetord limga a
mea Porta, slavitul Intro cei mart Voevocly. a norodului Mesiasesca, Petru An-
drievid Grosul (a caruia sfersitul se fie norocitt), si pomenitul solul vostru
Mudd acele de mai sus cliso carp, la a nostra Marire imperatesca si pentru
ispravirea a lucruri ore -care lei poroncite de la ma'rirea vostre, elu, del.* in-
tro a nostra norocita ICOrta, dupe vechiul obiceia a st6panirel Otomanilord,
din rostul sou le-ad aratatil nemesnicului Vezird (a caruia slava si puterei a.
lul All Pasa, intru tote celd de sus Ca S6'1 immultesca in veci). Prin a caruia
miclilocire, a nostra Imperatesca marire amu poroncitti, ca de mai sus numi-
tul solul vostru s6 se arate Intru seninata si prea Inaltata a nostra impera-
tesca Porta, si cu plecata Inchinaciune, dupe vechiul obiceid, 06 ne dea car-
tile vostre, si dupe aceea prin pomenitul Vezirul nostru, din transele se se
prepue. Asijdere, dupe aducerea solulni vostru intro a nostra puternica imp&
ratesca curte, precum se cade s'att adusd, si de tota, catra a nostra, impera-
tesca marine s'ati facutd vestire; mai vIrtosit Intru acea d'anteld a vostra, In-
bita carte s'ail scrisii, cum Intru bunk vreme a fericitt repaosatului nostru
frate, Sultan Mustafa Han (carele'T de la Dumnecleil aseclatil in cuibul raiului),
de la mutarea 1111 Moamet (asupra carol ca s6 fie blagoslovenie), in anul 1112
in luna lui Muharem 26 Mile, cu pre Inaltata 'Porta a fi petrece in veci, cu
a vostra imperatie urmatii este pe 30 d6 ani ca se stea pace. §i pan& la a-
cestii numere, despre ambe pantile gralurile de pace ferite sI paclite suntil
ce acmu, de-vreme dintru a sea parte Vol ca ati socotitil si ap a-
ratatii, cum aceea ca se o tnnoimu, si a nostra imperatesca marine bUTII ne-
Amu radicatt si ne-amd pusii pre bunt aflatul, pre lnaltatul si 'mperatesCul
www.dacoromanica.ro
 94

scaund, i ne-amti coronitd, ce pand la acestu numard, macar ca acestd lucru

pentru ore carele prepusuri s'ad delungatd, ce totusi alit vostru cugetit s'ad
aratatu curatd, si din partea vostra solului vostru depl'n putinciosa vole s'ad
datu, pentru aducerea minute, i pentru intaritura aseclarei de prietesugu §i
a dclutei pact. Asijdere §i dintru a nostra Imperatesca parte s'au hothritd a-
cesta pentru bund a vostra tovarasie, si a sanNtatei prnmire, ¢i ald vostru
curatd prietesugd a 'lit Linea ; pecum din vremea fericitti repaosatului nostru
frate, din numeral asedatii, cea intdria cu gralurl imperatesca carte, tocma
pe 30 de ani at fostit data. Deci, §i nor, dupe cea intdrita cu graluri a no-
stra imperatesca crate, cu cele numerate starile, cu tote gralurile de pace a-
seclate si acorde, carele stait intr'acea intaritd c'trte, si din partea Impen'tiei
nostre asemenea innoimii, §i denainte preluminatel fetei nostre Imperdtesci, so-
lululul vostru acea carte s'ad datii la main. i, asa dar, dupre acele de mai
sus numite ase4rile, pentru mai bung intaritura si a starer, cum s'ati facutti
pace, si cdtre Hanul Crimului, si la marginile impregiuru Niprulul, si altorti
capete, §i diregatorilord ce se alid intr'acele parti, precum se cade forte tare
emu contenitd si air& data poronca. Asijdere i din partea vostra pentru fe-
rinta pdcei, si a gralurilorti pre la locurile ce s'ard cadea, Ispravnicilorti §i
zapciilord ostilord vostre, era asa se poronciti, ce, deed, aevea s'ard face, a-
cea vrednica de laude va fi. bra ce mai poftiti in cartile vostre pentru Sfan-
tul Mormentd, carele se aild la Ierusalimii, ce, aceea statatore este intru ore-
carele socotele, ca dupe pace de ambe partile cu folosd se fie. i pentru a-
cesta de graitd cu solulti vostru s'ad intirchatii, era cum inainte se grai, §i
acele prin de mai sus numitul alit vostru sold, respunsul vi s-a trimite.
Pe -urma aces carts, alte ale vostre trei &III ad mai venitd, si ce este scrisd
inteensele, pentru acele cu solul vostru prelargti §i din-destul s'ati poronciti
a grai. Deci, i acele lucruri precum de amanuntul i se va face lul scire §i ce
se va cadea amendurorti partilord de intaritura prietesugului, care si ce s'ard
cadea, dupe datornicesca aretare de tote vomit face insciintare. Pace, dent, ca
se fie asupra acelula carele va urma calea de mantuire.
Scrisu-s'au in anal 1121, la afergitul numerului, in luna lui Zilcadea, intru nup6ratesca
cetate Constantnopoh, ultra a nostra Sultanesca prea inalcati carte.

www.dacoromanica.ro
 95

CAPITOLA

Adecei intariturci
A tuturore bunatatilorti Ziditorul, intru tote. Puternicul, carele in veci este
petrecatore, neapropiatul, neveclutul, pururea lh'udatul, i pururea slavitul, u-
nul Dumnecleii i Domnul : cu agiutorul i mila si a Proorocilore, mai Cape,
Muhamet Mustafa (asupra carue ca se fie blagoslovenia lui Dumneclet), carele
este amendurord lurainelore mai slavitti, a carue debive multe a lui i minu-
nate ciudease, asupra tuturore ca se fie pace si blagoslovenia lui Dumneclee.

Sultan Ahmet Han, fiiul 10 Sultan Mehmet Han, pururea biruitorii.

Eu, a Area cinstrtelord si a blagoslovitelord cetati si a cinstitelord hramurl,

si a Sfintelord locuri, unde tote norodul se inching, de Dumnecleii cinstitel
Meca, sfinte Beninatei Medine, si a sfintei cetati Ierusalimului, slujitore si ste-
pane, §i Monarha poftiteloru a trei marl cetati, Tarigadului, Udriiului, si a
Brusei, poroncitorul Vavilonului, i Damascului, avende duhul Raiului, si mai
alesii in vremile de acmu neprotivnicul Egipetul, a tots Arabia, Halepul, Anti-
ohia, Haldea, Arapia, Persia, Ahea, Dalsia, Richia, Mesopotamia, si a altore 041
de tell: Vania, Cilicia, Gruzia, sera Mitilina, Giurgio, marea Armenie, Sivasa-
etna, Caramania, Barbaria, Etiopia, Algeria, Tripolia, si a ostrovelork Rodo-
sul, Ciprul, §i Candia, a marilorii eel Negre §i eel Albe, si a ostrovelore Si-
vah, Anadolul (adeca mai mica Asia), si terei Rumelil si a teri]oru Tataresci,
si a terilord de la Kefe, §i cu terile carele sante subt ascultarea ei, si a Bos-
ml, Temisvarul, si ale. Belgradului, $i cu cetatile tari pin olatul de acolo, §i
a terei Muntenesci, si a Moldovei, si a multe slavite, laudate, §i vrednice ca-
tre aratare locuri, si a cetati Imperatt, si a visteriilore celore direpte, Imperate
peste Imperati, mai milostivu, si mai puternicl Sultan, fiiul Sultanescii si Monar-
ha si Monarsesce fiiii : Sultan Ahmet Han, fiiul lui Sultan Mehmet Han, nepo-
tul MI Sultan Ibraim Han. In ce chipia cu insemnare de malnainte, noi, a nostra
marire Sultanesca, acele prea inaltate si mai norocite, Otomitnesce §i Impe-
ratescii si Monarsesce, §i Sulth'nescii si forte prea lh'udatul scaunul cu intari-
tura '1.-anati afiate, era mainainte de acesta intru buns aflata vreme a fericite
repausatului, carele este de la Dumnecled aseclatii in Rale, al nostru forte Sul-
tan Mustafa Han (asupra caruia ca se fie milostivire §i ertare), cu slAvitul §i
alesul intre domnii eel inaltatT, caril credil in Isus, asupra Potentatilore ce o-
bladuesce intru norodul Mesiei, Potentatului resgiudecatorului celoru mai de
treba lucrurl a norodelort crestinesci, Domnului eel prea infrumusiate cu prea
coversita, cu mare cuviinta, cu chaste, cu slava §i cu cetenie, Imperatore a dom-
nielord Moskului, si a tote. Rusia, si a inulte ce se afla subt insu teri, cu Dom-
nul Petru Alecsievici (a carui sfersitul ca se fie norocite, cu bine afiate, 0
indreptate chlre calea de spasanie), urmate este de 30 de ant ca se stea pa-
ce. §i cum au foste grain i intarita cea Imperatesca carte all fostii data la
maul, era acmu, de-vreme ce din partea de-mai-sus numitului Domne, pentru
www.dacoromanica.ro
 96

cea mu vertosa aseclare si moire, datu-s'au deplin putmciosa vole solului,

intro cei marl Domni a norodulul Mesiasiulul, Stolnicului, pre c-trele
'l -au alesd ca se se afle pre-16.nga a nostra seninata Porta, lui Petru An-
drievici Grosul (a carui sfer;dtu ca se fie norocitil), si a lui iubite carti ad a-
gmnsit cu pofte, cum pre acea intantura cu graluri d'fiateitl imperatesca carte
se o mtarimil si se o inoima Si de vreme ca alit nostru celu de frunte sfet-
nied, si alesul nemesnicu, luminatul Vezini, Ali Pasa (a crtrui slava si puterea,
eel intru tad de sus ci, se'l imulfesca in veci), catre a nostra Imperatesca se-
pinata fata pentru acele ne-ad datd a intelege ; si noi, derd, din partea lads-
Irk cu mai sus numitul Imperatoru, acea cacluta, toverasie si cuventare se o
paclimit, poftimd. Dieptu aceea, dupre acestd ald nostru prea cinstitd si mai
puternicu imperatescul seumu, acele de pace graiun i acorde, carele intru
acoa intanta carte cuprindl, cuventu intru cuventa, innoimu : cu acestd ald
nostru plea inaltatit, si prea slavitu semnul, a merge 14 statii, ca se fie std.-
tAtore intru acesta a nostra prea cmstita si intanta, precum s'au grartii,
cartea, cu intanre o mattimil, iu vremea, de mai sus pomenitului si feri-
citii repaosatului nostru frate, in anul 1112 in luna lui Muhtrem in 26 (We.
Aseinine, tocnaa pe 30 de alai, pecum s'au fostd puse de mai sus nunutele sta-
tole, si pecetluite poncturi, cuventu in cuventd, si ed, cu cmste intarescit; po-
n enindu pre ,e1 ce au facutti ceiiul si pamentul, si pre cinstitti, si pre sem-
tul numele ha Dumnecled, Si a cello de-pre-urma tuturorri prorocilord, Mah-
met Mustafa (asupra carne ca se fie pace, si blagosloverne, si spaseme lul.
Duinnecleu), pnvindu pre a lei inultc giudete, dupe aid nostril Monarsescd si
incoromtu obiceiu curate, pentru tmerea cuventului nostru, fagaduima, de mai
sus prenumitele straun, pecetlmte graiuri, si aseclari, cum se cade s' le ferimd
pima cand dintru acea, parte nice find felt' de vedere pretivnica nu se va a-
rata. Era pintru a nostra Imperdtesca parte se poroncesce, ca din partea ce-
lora ce vord urma, si mainainte infimtati Ispravnici, si si clintealti ai nostri
prea cinstiti zapcii, i despre tote a le nostre biruitore osti, cu toti podimi,
pe la no! cu cinstrti sloptori, nice de and feld protivire se nu se faca.
Scrisu-s aft in anul 1121 in numerul de'ntem, in luna lui y5eval, in cetatea impetatesc'a,
Constantinopole. natin a Rostra Sultanesca prea Inaltata elute.

A marelui Dome, carte, dire' Sultan Ahmet.

Manr ca noi de doue-ori catre a vostra, Sultanesca marire, in trecutul and

1710, in cartile nostre, in luna lul Iulie din 17, si a lei Octomvrie din 18
numerul, prelargu socotirea nostra, pentru oprirea a Craiulut Sveclescd, prin
atilta indelungata vreme intru obhstaa vostra, impreund cu acea intr'und en-
getii a lei rocoselnici dintru ai nostri podam Cazaci, asijderea si de a mArlei
sole Craiului Lesescd tovarosul nostru, cu viclenii lui, Voevodul de Kiov, si
altil, amd aratatii, poftindu ca pre pomenitul craid Sveclescii din oblastie a
a sea, fora de nice o grijd pre_ tale a poronci seld slobo(liti; ca fora de clin-
www.dacoromanica.ro
 97

tirea paceI se mergd la stepanirea lui. Catre cat, rand aratatid si nos: de vets
vrea si prin Ora Lesescd slobodi, aceea putemil lui pentru a vostra Sul-
Vaasa marire a Invointa, a trecere pentre °stile nostre, cu calarime Tur-
cesca, pand in 3000 de omens; era prin solul nostru, dupe aceea amii po-
roncitii ca s5 prate si rand in 5000 de omen'. Pentru carea si despre Maria sea
Craiul, si a recii-pospolitei Lesesci posvolire, qjderea asa au figaduitti, luandti
asupra sea acea petrecere a luI. i pre-liinga ac 'sta iii aratatii, de vreme ce
vets Maria vostra pre insul a'14 trece preste Polscea, mai multi' de acelti a-
rdtatu numerul cu chlarime se nu fie cu mai mult5, putere, si ca se ne datI
aratatd vedere si noue, si Cramlui Lesesdi, cittre clintirii de pace; care aceea
n'amit putea suferi si tovarOsii pre tovarosll, dupe datoria legaturef ce avemii
Intre not asedate, nu vomit putea lasa; si nevinovati vomit fi intru rumptorea
de pace: cue nos, cinesI din partea sea, cu sfantA a tmere fagaduiniti. tra de
se va Intempla dintr'aceea ca se esa vr'o versare de singe omenescu, aceea
va cerca Duranedeu deasupra acelui ce'i Incepatord a clatirel de pace. Pre-
lfingd acestea, Cralului ySvetleset, multe si alte drumuri slobode, si osebitd
de Po lscea suntii de a trecere : era acesta tale peste Ora Lesesca, cu ma-
re numeric de osti, nu este de alta trebuitOre, fora cabu aducerea prepusul
ditre aratata rumptore. Ca totusi despre amendoue de mai sus numite a le
nostre carp, netocma nice -unit respunsti ca se aflame, ce Inca nice de la so-
lul nostru pre-lUnga aceea nice-o veste n'avemii, piiimitu-le-aii elu acele la
densul, si adusu-le-ail la a ta Marire Sultb,nesca ; ce, mai vIrtosti dintealte
part1 auclimit, si de la cei de gios vestile avemil, cum, de mai sus numitul
al nostru sol la pada s'au pusii, care si in Tarigrad intru totii norodul aeve
este, si poroncl preste tote trimise, ca se se string osti titre margine; asij-
derea si la Marl pretutindene poroncit'au ca se fie catre ostirea ta gata.
ce socotiti pe Craral §vedescii selti petreceti cu sila peste tera Lesescd, si
Intru totii a face incepere resbaralui Improtiva imperatiel nostre ? Pentru a-
ceea, not amu resgiudecata pentru bune, cu acesta a nostru carte, titre a vo-
stra Sultanesca marire,, ca dm partea nostra Mai odatd a se respunde, tre-
buindii pre acea d'anteiu, si pre acesta a le nostre carp respunsuri, si de a-
deverata a vostra socotela a sci: Yeti, dera, cu not dupe asedatd, si din tre-
cutul anti, IarAsi de la a vostra Sultanesca marire, Intaritei, si cu giurameu-
tul despre voI, denaintea luI Dumnedeii, ca cu unit giudechtorii adeveratul In-
taritu'l, in 30 de ant de a se tine pace, sea fort de nice -unit felii de pricinI
de la 'not vi s'ati datti ca aceea se o surpati? i eta ca aratamti pre liraga a
ceste, de nu cumva la aceste de la a vostra marire nisctic respunsuri si ne-
dejduirea pentru de a thiere pace nu vomit afla, ce, cum si pand la acestii
numeric auditors vomit fi, pentru a vostra &ire a ostire, si acea socotita pe-
trecere a Craralui vedesci.i cu sila prin -Ora Lesesch, ce de nevoie ne va fi
a priimi acesta pentru adeverata rumptae de pace. §i nu vomit da nice pre
sine adormirei mai multi', nice cu o delungare; ce Wanda pre celii de susu in-
teagiutort, vomit fi intru a sea griud, tote pasiturele neprietenesci a le Intre-
ce, pentru care acme si ostiloru sele titre granite a clad amid poroncitil. §i
data va esi dintru acea clintire de pace, si varsare de singe omenescu, ce in-
LEATOPISETELE TOM. 2, 7
www.dacoromanica.ro
 98

-tru aaela, denaintea lui Dumneclea, 'Si denaintea a OM lumea Indreprati pu-
tetna fi ; cad, noir. spre acesta suntemil asupriti ;,intru care pre acelti Intru
tote de sus la marturie flu chiamama, Pentru cad not nice cum socotela n'amti
avutti catre clintire spre sfanta pace, ce pre insa dup6 fagaduinta sea sfanta
si neclatita dmit tinuta, si inainte a tinere fagaduimil. i nadajduimti cum dupe'
dreptatea nostra ne va agiuta celti de sus, Improtiva tuturorti clintitorilorti de
pace si a gluramentulul set. i spre acesta vomiit fi asteptatori de rospunsti.
Era intarcliindu-se, eta ca vomit priimi acmu pentru adeverata rumptore. Era
de mei afla de la a vostra Sultanesca Marire, Wu decurand vre una res-
punsti spre acesta, si nadejdi, cum, pace cu ,noi, dup6 fagaduinta, vel invointa a
tinere neclintitti, si Craiul Sveclesca cu buns inchipuire fOra de clintire petre-
cutti va fi, si alte prepusurl se volt lepada ; deci, ma'caril ca ostile nostre in-
til a sea grije, si apropiindu-se catre hranite, ce totusi nice cum neprjeti-
nesce lucrd n'ora face ; si acesta nu va fi priimita din partea nostra de catre
vol pentru rumptarea de pace ; cad, socotindu-se, si iarasi de la hranitele vOs-
tre indarapta dust volt fi, si pace fora clintire din partea nostra, cu a vostra
marire inuta va fi. Pre langa acesta, a mariel tale poftima senatate.
patu-s'aA din Sanct- Petersburg, in anul de la nascerea lui Hristos Mftntuitorul nostru 1711
in luna lui Ghenarie 6 Mile, la 20 de' ani alii st6paniei n6stre.

Si asa, pre aceste scrisori, fiindti si solula Moskului, care s'ati pomenita mai
'pusti de 'Turci la inchisore la Edicule, n'ati mai mersti nice-unti respunsa
la Imperatul Moskului. i mergenda. si Th'tarii in prada la tera lul, precum s'ad
clisa mai Su8ii, facendii multa stricaciune si robie, pana ce i -au gonitti Moskalii
pre Tatari din tera lora, tocma atuncea au vecluta si Moskul cum s'ad rumptil
despre Turd pacea.
'Dect dupe acesta stricare de pace, s'ati pornitil si ostile Moskulul tote in giosti
de pre-unde at fostu la iernatecti, unele trecendti pre la Kamenita in giost,
altele ati lovitil pe la Nemirova, impreunandu-se drepta Soroca, de eeea parte,
la Ticanauca. Era Boris Seremet venia mai in urma; ce, de la Ticanauca au
nrAnduitti pe una. Polcovnica de ati mersu cu polcul lui de straja inainte, tote
pe Nistru in giosti, pan& la Rascov, unde acolo s'at apucata a face si podu
mereti peste Nistru, pentru ca se freca o sem l. de osti de ceasta parte, se
merga in giosti. Era o seing spina cum era se infirga"pe de ceea parte de
Nistru, si tutu asupra Tighinei, se o bata, si asupra Bugiacului ; ce, Turcii,
daca au prinsti de-veste, trimis'att de sirgti Pasa de Tighinea, vr'o 1000 de
Turd, ca 86 nu dea vreme s6 faca Moskalii poda peste Nistru ce, n'ati pu-
tita folosi nemica, ca sal pota sprijini, si au caq.utti multi din Turd acolo.
Ce, veclenda ca nu pota sta improtiva, Blau invartejitti inapoi ; era Moskalii,
fatenda podti, au trecuta o sema dincOce si de anti fi maga tad cu acela
data asupra Tighinel, dora urea hi si facutti ceva isbanda si rescumparare intr'-
acea parte de loco asupra paganiloru. Ca acmu se tragea cuventul de la o se-
al de Mari a lul Gratin Marza, ca tine a birui, lore tote li'l unti stapana,
4e acela 'se vora Iinea_; era ri Craiul Sveclesca, Si Orlik Hatmanul CAA-
www.dacoromanica.ro
 99

cescii. cu Polcovnicul Prelutki, i cu Lamicovski Obuznic,u1, si cu alte capete

de ai lore, acmu toti fugise din Tighine de frica Moskalilorti, pana la ha
spre Dunrtre ; gr T5,tarii cesti de margine iii dtvese muierile cu copii tocma
la Ghioluri, in coturi, dupe catatea Alba, despie marea Negrt. Ce, iarasi se cli-
cemil ca norocul cehl reti a terei nostre au curse asa, ca se nu scape de pra-
da tisi robie, precum s'ati i templatu. S'ati premenitti sfatul lore intealta chipti,
ea Dumitrasco Voda nice-cum nu se parasia, ce purure% cerca improtiva Mos-
kalilord pe la Soroca, ca acmu intrase si in cetatea Sorocei Moskali, i cereal).
gr spre Rascov, avendil la Moskali pe Pricopie Capitanul. tra mai mamte tri-
misese pe Stefan Luca Logofetul, cuinuatul lui Ion Neculcea, Hatmanul see,
la singuril Imperatul Petru Alecsievici, pe la Cernauti, in Ora Lesesca, tocma
la Iavorov, de au intaritti lucrurile mai tare cu giuramenturi ; ca Imperatul
venia cu obuzul sett pe urma tuturord Generaliloru sei. i asa, i -au ademe-
nitti tisi pe Imperatul tine pe eremet, de au lasatu calea spre Tighinea ; tine au
socotitti se treed Nistrul se vie spre Prutti, la Iasi.
Dumitrasco Voda avea poronch de la Mehmet Patina, Saraskerul de Tighinea,
prin poronca Vezirului, se purcega mai de s'rgti la oste ; ce, elu avea mai ma-
re fried se nu vie niscai spahii st-14 is se-lti duca fOra de voia lui. §i acmu
mazilise @1 pe Antiohie Jora din hatma'nie, de pusese pe Ion Neculce Spata-
rul ; ce nu s'att pututit alta pricepe, fort cad pomenise intr'untl radii Du-
mitrasco Voda, cum, cu scirea Pasii de Tighinea '1-ail mazilita, ca intelesese
ea stria Antiohie Hatmanul alit la Generalii Moskicesci ; era pote fi, au fostti
1i alte pricini. Ce, fO'cenclti Dumutraseo Voda tame numai cu sfetnicii sei eel
tineri ca si densul, tisi pre-urma veclendti et nu se va putea tainui despre Turd
despre boieril eel marl lucrurile tisi ambletele lui ce avea la Moskali, ati
poroncitti lui Ion, vtori etrariti, de au tinsti si corturile hIngt, Bahluiti, din
gios de mormenturile jidovesci, Mai 20 clile, la Duminica Sfantului Dub, ea
se duct si tuinrile de oste acelo a doua-cli ; i acesta o facea tote pentru Turci
se nu pricepa hainiea lei. i intr'acea cli, la chindie, all mersti tisi singuril Du-
mitrasco Voda la corturi se yap ; era la, apusul sorelui au si sositit unit ca-
larasti de la Prutti, de la strep.; tine, neaftandu pe Voda la curte, au alengatti
spre torture, 1i i -ad data unit ravasti scrisu cu vestea, cum, vine unit Aga cu
20 de Turci, si au sositit la Prutu, vrendti se treca dincoce. Deci, cum all in-
West' de Turci, indata 'm-au p epusti ca'i vine mazilie ; i, de-sirgu mergendu
la curte, indata s'au intrtrmatu, i au datu sore si la boien ; tisi asa all datu
spaima tergului, fiindu inteamurgul, de s'au fostu nadusinda omenif pe por-
tile monastiriloru, fugendti noptea cu coph, si eine cu ce avea, si nu sciau de
ce fugea. Inti ebatu'l -au unii din boierh eel man, clicendu : «ce este maria to ?»
Elu all datu shah', cum, au venittt veste de la Pratt, de la streji, ca vino vr'o
50 de Turd se Iovesca in Iasi pe la azdele boierilorti se't princla pre toti.
Ce, asa, biet,ii boieri, unii sl-aa pornitti casele intr'acea nopte in sus spre ter-
gul Frumosit, alpi intealta parte ; numai Vornicul Iordaki all statute cu total
pe locU. (Dieu, ca numai elu all sciutti ce poveste au fostu).
i asa, au purcesii Dumitrasco Voda decusera, en Ion Neculce Hatmanil, sfetnicul
sell, si cu Banariul vel Capitanii, si cu vr'o 100 de aujitori, la monastirea lei A-
www.dacoromanica.ro
 100

ron Veda. De acolo ad cercatti pre acel Turd ce veniati de la Tighinea, si aflan-
du'i desupra Stancei, la masti, ad datti poronca de i-au lovitii noptea Inteador-
mitii, si pro dol Turd i-ad emorittl pre - loch, aparandu-se ; era pre cei-alti,
princlendul, i-ad dust' la Dumitrasco Voda. Data le -at' cetittt fermanul, atunce
au adeveritd, cum n'at. fostd viindd cu mazilie, ce i-al trimisu Saraskerul de
Tighinea, ca se facuse aice in Iasi mare galceva intre Turd si Intro nisce Ta-
tar' Abalgibasi, de se ranise unit, si altil ()uprise, a all fostd si nisce Eni-
cerl adunati; ce, facuse Dumitrasco Voda jaloba, cum, fact' acel Turd jam.' si
nebunil, si pentru acel Turd trimisese Pasa ca se'i princla dud, la Tighi-
nea. Ce, voclendu-se Dumitrasco Voda in acea gresela, de-odata au impacatti
pe Turd cu bans, aducendu'i in NI si facendu-le tainii, era de alta parte a-
yea mal mare grije de-acia Inainte de mazilie. i asa, facendti spaima si mai
mare ea vinti Moskalii, si au esitti cu tOta curtea, lui si cu Domna in Cetatue.
Pint Ora, cum all auclitii, au si purcesti ton in resipa la codri, in bejenil,
tine incotro au socotitu, m_ ai vartosti boierimea, in munte. Era Lupul Vornicul
cel mare cu nepotil lul ad Waal in giosti, si s'at bejenitti la monastire in
Bursucl.
Turcil din Carvasarie, nun erau dusi la earmarocti, in otace, altii, data au
voclutu ca s'at' bejenitti Iasii, s'ad incarcatil si s'at' dust' in giosti. Era Mehmet
Iazagi Efendi, si cu alti Turd ce all fostu mal frunte, pricependti lucrurile,
mers'ati In Cetatue de atate-ori de all clisti lul Dumitrasco Veda in fats, stri-
gandu, de vreme ca nu purcede in este este haiati. Elti punea pricing eh' se
hainesce tern, si n'are cu cine merge la este, si elti va pune SangOcul Impe-
ratescti in shiti si se va duce in Vezirul. Ca acmu se auclia ca si Vezirul Meh-
met Baltagi se apropie se sosesca in WO. in Duntire ; si totti Inca nu putea
a intelege de Dumitrasco Veda, cum este hainti, ca el totti vartosti trimitea
card cum este Oa se purcega in este, ca intinsese acmu corturile in sesul
Bahluiului, despre Cetatue, si scosese si tuiurile ; era singurti manea totti la
Cetatue.
Era dach all intelest, cum, all sositti si Seremet cu Moskalif in Nistru, in-
tee qi, acolo la corturi, s'at facutti cu buzduganul a bate pe ald sell Aga de
derablni, anume pe Dumitru, facendu-se ca 'I -ad lipsitd si din boierie, se nu -'it'
mai vacla in curte, suduindu-lti; care, veclendti si Turcii, le parea ca,'I intea-
deverd. Era pe de alta parte '1-au repechtd in S,remet se'l trimata niscai Mo-
skali mai in graba. la Iasi, se'l cuprincla, se nu'l apuce niscai Turd se'l
duca in Ostea lord ; si peste cateva Mile au si vemtu Dumitru Aga. spuindti
lui Dumitrasco Voda cum sosesce si Cropotul Vasilie Brigadirti cu 3000 de Mo-
skali, la Prutd, si Kigheci Polcovnicul cu polcul lui, cu calarime, cu Moldo-
veni de eel' slujiti in lefa.
DecI, cand au fostu in luna lul Iunie, Ali anteid, Vineri, desdimineta, all e-
situ si Dumitrasco Voda inaintea Moskalilorti la Prutti, la Zagarancea, la adu-
flare. Era in terga au datti poronca lui Ion Neculcii Hatmanul de all datil in-
vetatura Capitanilorti se deg jacil in Turd. Deacie inainte se vecli ispra-va; in-
data au datu de all jecuitil tote chervasariile, si pe Turd Ii purtati totti le-
gap pre ulite, batiludu I Wel spue banii pe la cine suntit. Asijderea qi pe la

www.dacoromanica.ro
 101

alte tergurI, ad purcesU din alujitorl, cine cum au pututtl, pentru Turd ; pre
unit 1-au Watt', pre altil s'ati poftitt de f-ati boteclatti, caril pe-urma lar s'au
facuta pagani, dad s'au intorsti Moskalil ; (apol au patitti Teti despre densii si
nanasif lora). Dec1, child au fostil indesera, all sositu si Bregadirul Cropotul,
si Kigecl Polcovnicul, si s'au tabaritti pe sesul BahlululuI, despre Tomesci. A-
tunce au veclutti top boierif si tera cum s'ab. halnitti Dumitrasco Von., si all
adusti Bregadirul si cate-va mg de ruble bug de arginta, totu copelce, de la
Imperatul, de au datti luT Dumitrasco Voda, ca se dea lefd, Moldovenilord se
fad este.
ySi asa, Dumitrasco Voda, luandu acel bani, facu pe Stefan Luca Logofetul

Visternicti mare, fiindu cumnatti lul Ion Neculce Hatmand, carele de-curand a-
tunce venise cu respunsul de la Imperatul Moskului, de la Iavorov, si adusese
lul Dumitrasco Voda unit leftti de aura cu diamanturl, cu chipul imperatescil,
si cu lantul, si unit ocazti, sett cum (An, universalti, scriindu cum se fie Du-
mitrasco Voda Domnu vecinicti, si pe urma luf fecloril lul neschimbati.
Deci, Dumitrasco Voda, dad all veclutti venip aces Moskall cu. Cropotul, i-au
parutil bine, (ca cand all veclutu pe Dumnecled cu mif de Inger° si inclata aft
datti acei haul la Stefan Luca, veld Visternicil, se dea lefa la slujitorii carg se
vorti scrie de-odata. Asa, all datti cuventti cite 5 ruble de omit intro lund
care Lai 50 lei prosti si unit WM, facendti din boierinasil curtii si din ca-
pitanI tote Polcovnicl si Robmistril, andu-le haul cine pe cati omen1 all pc-
roncitu se se faca la stegit Decl, Moldovenil, cum all luatt banii de lefa, cum
aii Inceputu a'I bea pe la carsme clioa, gra nOptea se duceati la drumurl de
Jectgati pre emeni de ce aveau, si la drumurl, si la bejenil, si furisl, era, a
pot si fatisi. Altii imblati de stricati prisecile omeniloru. §i asa au purcesti to-
te lucrurile tereY d'antelast-data sere resipa si fora socotelti.
Era Dumitrasco Voda, au si inceputil a scree cartile stile pe la tote tinutu-
rile, audit scire tutuloru locuitoriloru, cum se stria si la titul4ii, cum, este
Domnti vecinicii teriloru Moldovel ; si carele din bolerl sea dintr'alte cete si
breslasi, nu va veni la Oste asupra paganilorti, 's1 a perde si mosiile, si va fi
si podand. §i nu'si aducea aminte cum a fi sfersitul, si cum graesce prorocul
David la psalmul 21: «Eti, dera, suntu verme, era nu omit. Ocara emeniloru
si defalmare norodulta». CO. numal sfintia sea Dumnecleti, este vecinicu ; era
tu, omii, astaclI esci, era malne nu esci, si remai defalmatl
tra cand u fostil la 5 Jule a lul lunie, au sositii si Boris eremet Feld-
marsal, cu vr'o 30,000 de este, si Dolgoruki, si altl generall, la Prutu, la Zaga-
rancea; ce, cum alt tntelesti Dumitrasco Voda, 1ndata all luatti cu sine pe Hatma-
nul seti, pre Ion Neculce, pre Costantin vel Paharnicu, feclorul lul Iordaki Ru
set Arnica, si pe Stefan Luca vel Visternicu, si au mersu la Prutd de s'au a-
dunatti cu §eremet, si cu Sinior Sava, care totu prin miclilocul lul s'au sprit-
vita lucrurile lul Dumitrasco Voda, despre Imperatul Moskului. Acestti Sava
era de nemul lul Dobroveneticti, omit mandru si trufasu. Dupe aceea au so-
sitif. la Prutil si alit Generalu cu este, anume IanbsT.
lunie 24 Mile, Sambata, au sositti si Petru Imperatul Moskului, cu obuzul
sea, la Prutti la Tutora, ;si atund all venita si Savin Banul, si Pavel Rugina
www.dacoromanica.ro
 102

Sulgerul, pribegi ; unde acolo la Prutti, i-au esitd inainte Ghedeon Mitropo-
litul terei, si Iordalci Vornicul sl cu alit boieri ; ca Dumitrasco Voila nu se
templase la Iasi, fiindu dusit la obuzul lui Seremet. Deci, cum all trecut Im-
peratul Petru Prutul dincoce, i-ad urmatii Mitropolitul, blagoslovindu-lit cu truce,
si cu agiasma stropindu-lit, si boiern top i-ad serutatu maim Imperatului. Ce,
atunce la trectitere, i s'ad innecatil unit maskaragid imperdtescii ce avea, vrendd
se Led saga pre apa Prutului : innotandii calul, mascaragiul stanch"' in pi-
ciore pre spatele calului, si fiindii, 'Ate fi, si betd, s'au cufundatii.
Deci, Imperatul, cum s'au adunatii cu boiern, de la Pratt' au purcesfi nu-
mai cu curtea lui si au venitii la Iasi cand apunea sorele, si all mersit in cur-
tea cea domnescd; era pre urma lut au sositii si ImpArdtesa lui, ea in unit cesd
de nopte. Apol all sositti si Dumitrasco Voda, incd mai tarclid ; ce acme, Im-
peratul venia de in fereded, si in curte in scan' s'ati adunatil cu Impera-
tul de i-au serutatu mama, si Imperatul 'had serutatu pe eapu, luandu-hi in
brate si radicendu-lit susii cu o mama, fiindu Dumitrasco Voda omit scundii, si
Imperatul omu de fire intru total sifaesi. Si Domna mitt Dumitrasco Voda a-
tuncea se adunase cu. Imporatesa, si i-ad daruitii Im1:0'ratesa unit leftil de a-
uru, cu Puituh si cu petre scumpe, de i.-an pusii in grumazi.
Duminecti, Iume 25, i-ad facutu Dumitrasco VOA masa mare Imperatului,
si au ospetatd pre tote Generalii cape se templase ; ce, Petru Imperatul n'ail
vrutd se ser,ld in capul mesei, ce au pusii pe Vezirul sell, pe Gavriil Holovcin,
carele numli acela nu manta came, fiindd postll. Era din drepta pe scaund
all septa. si Imperatul, si mai sus de ChM sine pus-ad in npul scaunului
pe Dumitrasco Voda ; si child all vrutti se secla i-au serutatu Juana Impera-
tului ; Imperatul inch '1-ad serutatu pre capti ; si in paharul de'nteid, GAM
i-ad inchinatil Dumitrasco Voda, Ian asa all facutd serutare. De la Imperatul,
alu treile mai gios, as squat la masa si Toma, Spdtarul lui Basdrab Voda,
Domnul Muntenescu, si lfinga dansul altu boierd de a Muntenilord, anume Ghe-
orghie Castriot, Comisd. i asa, intr'a ea cli s'au veselitti in casa cea mare, cu
tot'', cu tabulhanaoa ; si Imperdtdsa asuderea cu Domna lui Dumitrasco Voda,
in casa cea mica s'ad ospetatd.
A doua-41i, Lunt dimineta, all esitt Imperatul fora-veste pe porta despre graj-
churl, singuru, pe gios, si all mersu pAnti. in Trei-sfetitele de s'au mchinatii in
monastire, serutandd sfintele icone, si Mostele sfintei Prepadomnei Paraschivei.
Acole, atunce, s'au templatd si Mitropolitul Ghedeon, gr 'Id pottla pre Impe-
ratul ca se secla in scaunul celu domnescd ; si n'ad vrutd ; ce totd in piciOre
au statutu pAnd ce au cantata psaltil, acsiond, si ectenia. Esindii din biserica,
s'au suite in trapezarea Egumenului ; atunce au sositu si curtea lei cu unit
povodnieti, si apoi sosi si Dumitrasco Vodd, cu curtea lui, dupe ce all mlancatii
dulceti, si esindu din trapezare Era Dumitrasco Voda acmusi tocmise de au
fostu standit dearandd top Polcovmch si Rohmistrii ce'l facuse Dumitrasco Vo-
ila din Moldoveni. i trecendu Imperatul pentre densit, ardtfindu-I Dumitrasco
Voda si Imperatului, si spumdn -1 cd'sd cu lefa, si i-ad serutatu mama Imp&
tulul tort, dearandul. De acolo au mersd tad pe gios pand, in Mitropolie de
s'au inchinatu; si au mersii si in casa Mitropoliei. De acolo esindb. au incl-
www.dacoromanica.ro
 103

lecatu cu top i au Taersil Ia Golia, de s'ad inchinatii ; de acolo invartejin-

du-se au mersil si la sfantul NicolaY, i apol la curte ; si pang, in sera all pur-
cesu Jar la obuzu, la Prutil, de ceea parte, la Tutora, cu Imperatesa cu tote.
Era Lillie in 28 de Mile, Mercury, au facutii mash mare si Petru Imperatul,
de aft einstitit pe Dumitrasco Voda si pre top boieril SereI ; pi acolo s'ail is-
calitii boieril de ail priimitA Domnii vecinicu pe Dumitrasco Voda §i pe se-
minpa IuY. Era macaru ca au fostit postulti lul sfeti Apostolu Petru, cu toil aft
mancatii came; si mare benchetit au facutil tota diva aceea; si acolo aft masti;
era peste nOptea aceea n'aii scapatu fort paguba mai nici unit boTera, i ne-
furatil de Moskali: cuT pistole, cui rafturi, cul epingele, nice boYerti, nice slug.
Deci, apol, Imperatul tofu acolo alt facutil si San-Petrul.
Era ,Boris eremet, cu obuzul sell, tae della din di in di inainte, pe de
ceea parte de PrutA in glosii, iucetu, catre o mils de loci", pentru erba, ca era
seceta i locuste multe, peste sema, de multe, de acoperise local. Ere, Tatarii
au Si lovitii fora-veste la tabera lul eremet, i 'Ana, in *cane au mersu; e-
sitii-aii indata la harp' Polcovnicul Gligoras Ivanenco cu rohmistrii luI si cu tov:3,-
rest de la stegul lul, Moldoveni slujip in left, i cu o sena de Cazaci DonY.
Ce, Tatarii, cum li'l firea lora cea vide* s'aii aretaat antlTfi putini, i s'aft
fa'cutii a da dosti. ET dupe dens %, a'i goni, si nesocotip, mgi multi de vinii
amepp. ge, candu s'ail trediai, era Tatarii eel &TRY dintre val, ca vr'o 2000,
i-aii si cuprinsti din dos* ; i asa, s'aft Intorst i cc! din frunte ce lugeat,
pi asa i-ad luta la midIloeu pre crestini ; ce, Gligora. Ivanenco Polcovni-
cul, flinch"' omit viteelti si cu all rohmistrii, s'ati luptatu cat-va i au esitu
din toiul Tatarilord. Era pe stegariul lul, Eni Muntenul, cu stegil cu toot '1 -aft
luatti, gi vr'o 100 de tovarosY de la stegul lul, fora cap gu peritti, de au a-
dusil si la Iasi vr'o 6 omeni de acolo de i-ad ingropatii. Ce, asa d'anteiasY-
data li s'au aratatti vetezia Moskalilorti Improtiva Tatariloril ; mat bung
limba de aril hi cercatit, Tatarii nu i-art hi luatii, ca al fostii apucatit i pe
catIva, Camel, ce le dial Don 1. Locustele Inca istovise erba de ceea parte de
Prutti ; se duceati Moscalil glote cu corneturil pe departe dreptii erba ; era
Tatarii toff" le dad navala de'l apueail. Si la acestil harp' en Tatarii reit s'aii
fostii ranita Gligora§ Ivanenco in spata dinastanga.
Vezirul inch sosla cu tote puterile lin in gura Sh'rateI, de ceea parte de-
Prutii, i Hanul cu Tatarii asijdere.
Intelegendt Imperatul Moskulul aceste, cum se porta lucrurile Inainte, gi
gatindu-se se clatesca in Most' dupe Seremet; ce, nu se scie dintr'acui sfan
art hi fostii, au de frica primejdiel, alt Waal calea dincolo si au trecuai cu
toot obuzul sell de acesta parte de Pratt, st au luta Prutul in gibs.. ere-
met hid au facuti1 podil moral peste ?tutu dreptil tabera lui, din gios de
gura Jijiel, uncle acolo si o§tile Jul au Inceputii a trece Prutul dineke.
Era,' Dumitrasco Voda', nu se scie did ce pricing, alta anti hi, vrendii a pur-
cede la Oste, au elevetita la Petru imperatul pe cuseru-sell, pe lordaki Ruset
Vornicul, gi degraba au venial 50 de dragonl, i Nicolal vel armasu cu ste-
gul -sett, Si '1 -all radicatu. din Ia§1, de '1-at dust Ia cetate la Soroca, de '1-aft
data pre 86ma Moskaliiorti cant pa ail cetatea3 i eltt giurase 'WY Duraitra§co
www.dacoromanica.ro
 104

Voda pana in de trey ori, care §i. Dumitra§co Voda singurd 0,6 marturisith care
boied, dupe ce '1 -au luatu Moskalil din Iasi si '1-ad dash la Soroca. Ce, unil
Ojai ca, maY Inainte pand, a nu'lit radica Moskalil, s'au fostii puindii Improtiva
lui Dumitrwo Voda, Vornicul Iordaki, de n'all fosta priimindu ca se fie Si
fecYoriY lul Dumitra§co Vodd, la domnie vecinica pe urma lui ; ca s'au fostii
scosh cuventul la socotela, pe cum, de s'ard templa se morn Dumitra§co Vo-
da, §i neavendu a1t1 feclorl, si ramaindil. Domna lul Ingrecatd, se se ascepte
pre acela prundi pana, a nasce; fiindu feta, acela se fie moOenti Domniel Mol-
dovei; iar altul, ba. Si Iordaki Vornicul nepriimindu, 'had paritil Durnitrapo
Vodd pecum are frail in Tarigrad, si suntit amestecatori de domnil ; §i 'Ate
fi gf pisma cea veche, ca s'au lepadatil Cuparescii de gfuramentul ce au fostii
legatu cu tata-sell Cantemir Voda, si cu frate -sell Antioh Voda ; au, pote fi
§i bl6stemul terel '1-au agiunsti ; eh a oi, dupe e§itul Moskalilorti din Soroca,
'1-au luatu §i pe Iordaki Vornicul de '1-au dusii tocma la Kiovii, si tau in
pacla; §i mira-to -vei de a maY vedea Ora Moldova Ce, ss lasa,mii de aceste,
§i se venimti la rondu, precum au mersu Moskalil de s'at. lovith cu Turcil.
Dupe ce au trecutil Imperatul Moskulul §i Seremet cu o the lore Prutul
dincoce, a§ijdere §i Dumitra§co Voda, puinda pe Sevin Banal Postelnich. mare,
§i pe Pavel Rugind Comisti mare, care fiindti pribegi i venise cu Imperatul
Moskulul, pecum s'aa pomerntil maY sus, §i a§a all purcesh de s'au trash tote
Wile in giosii, pand, dreptil Movila Rkbaii.
Turcil §i Tataril, ap. se tragea cuventul, cum, aveau mare frica de Moskall
anteill, eh' totti nyti venlati din urma Moskall cu zaherele. Era dae au prinsii
paganil de veste, cum, all trecutti. tote Wile crWinilorA Prutul dincoce, in-
data s'au simetitu, puindu la socotela cum de Inca lore au trecutii. Ce, cum
mergeau o the Moskulul in glosll, era, Tataril §i Turcil treceaii Prutul innoth
calanl, sprinteni, numal cu came§ile §i desculti, cu sulite, Si dau 'Ayala de a-
pucat omeni pi dobitoch ce puteatt, §i iara da peste Prutil in ceea parte.
Era dupe ce s'au scursii ostile Moskicesci din urma, despre Iasi, 'Mani
au §i cuprinst drumurile din urma lore despre tote pdrtile, de n'all maY pu-
tutu razbi nime ru nimica la obuzii ; §i multi ' §i -au push capetele §i all ch.-
cluth la robie pentru agonisita. Ca acmu agiunsese sacul de Mina cate 10 ruble,
cumu'Y la nol 10 ug; era la obuzu, panea de 60 dramurl 6 copeice, adeca 1,2 bani;
pi Incepuse o§teni1 a hamnesi §i a se bolnavi. Aveati slujitorii bani multi, eel
de Oste ; deru ce folosu, ca pane in Ora nu era, ca o mancase lecustele de
trei patru anY; §i aceea tota smintela au fostii Moskalilortl.
Stransese Moskalil cate-va mui de boY de negotil Turcesci, din Ora, §i cum-
parase §i cu bani Imperatesci, de le-ad dusti dupe obuzu, pentru ca se fie de
hrana o§tiloru, ca nu se biruia cu panea; ce, tote acele bucate all caclutti pre
mama Tatariloru §i o§tenii cad' duceat, §i n'aii agiunsti la obuzii nisi unit.
Oronduise Moskalii inainte, cu o sema de o§ti, pre Iano§ Generalul, ca in
chipu de streja, §i cu Tanski Polcovnicul cu polcul luY, §i cu o sema de Ca.-
zaci ce le clicu Dontl, calarime, de all mersu ca se strice podul Turcilorh
ce'16 Meuse pe Prutil, in gura Saratel, la Veti i Oe, §i se nu lase pe Turd ;a
se treed, dincoce, ca acmu agiunsese gi Vezirui Baltagiul cu tots puterea, a-
www.dacoromanica.ro
 105

cold. Ca acmu Moskalil asa se socotise, Inca despre Ias1 purcegtndti, au nu-
merate Cu Dumitrasco Voda tote conacele sate suntd pana la podti la Duna-
re, ca se merga tote pe de acesta parte de Prutti; ce, 'Ate fi ca le-ad parutd
ca Turcil dormu.
Inse, daca au trecutd tote ostile de movila Rabail, ales'ati Moskalil pre and
Genera 14, vestitti de resboio, anume Ren Bour, cu 12,000 de este, calarime,
'1-ad trimisti impreuna cu Toma Cantacuzino Spatarul, muntenul, ca se lovesca
la cetatea Braila ; apoi se treed, peste Dunare in ceea parte si se strice po-
dul Turcilord in urma Vezirulul, se nu mai pota scapa Turcil Inapol, niel altil
se mai pots a trece dinceee; Si asa, ostea, cum era alesa, asa vrea hi faeuta
poronca deplinU, de n'ard hi faeutti smintela din urma, despre temelul ostil, pre-
cum veI Intelege la rondul seq.
Era purtandu-se lucrurile asa, spunti ca mare nechivernisela s'ad facutt. Intre
Moskall de sl-ad impartitil. °stile in multe parti; ca, la Soroca lasase o seema
de este ; aice Ill lasase, pe-limga Thimna lul Dumitrasco Voda, pre Polcovni-
cul Gingaul i pe unit Maiorti, cu vr'o tril-patru sute de Moskali, pentru pacla
curtel si a tArgului, si vr'o 180 de Cazaci, cum clicti el, Horodovil, i nisce
Silmeni de a tergului Iastlorti. Mal sosise acmu o sema de Moskall la Iasi in
urma ostilorA, ca la 3000 de car*, cu zahere, calif eraq mergatori dupe
oburti, Si all tabaritd subt curtea tea Domnesca, pe sesti, pan' la podti la Ba-
hluid ; ce, daca Wad intelesti ca all cuprinsu Tatarii calea din urma ostilorti,
n'au mai cutezatA se merga, ce au statute pe locti pana, la intorsul obuzuluT
din glos.
Asijderea, o sema de Moskall, si pre Polcovnicul Kigeci, cu polcul lui, '1-ad
fostti trimisit de au euprinsti tabera ce era la monastire la Bursucl, se fie de
pada acolo, mai vartosti pentru Lupul Costaki Vornicul cu fratil i nepotil lul,
Si alti boieri gloseni, ca tad melt credea pre Vornicul Lupul nice Dumitra,seo.
Voda, fiindu aprope de Tatarl ; ca asesi, dad, all date vrajba in tell cu Mos-
kalii, all fostA trimist Vornicul Lupul respunsti la Dumitrasco Voda cum, ca
s6 scie, ea at scrisu cu jaloba la Vezirul, ca el cu tera nu suntil haini, ce,
de nevola Moskalilord s'aft bejenitl ySi bine at fostti socotitu Lupul Vorni-
cul pentru acesta, ca se nu dea in pripd Tatarif cu prada in tera de giosii,
de carea apol totusi n'ati scapatti seracii crestinl, cad doll cartile a Lupulul
Vornicul pre tine s'aii trimisti n'ati pututti rasbi se aglunga la Vezirul. Asij-
dere si Lupul Vornicul, fiinclA indoitu, temandu-se din giosb. despre Tatarl, Si
de Turd, ca nu era de saga, de susd se temea de Moskali; alta, daca au ye-
clutt el at venial degraba de '1-al cuprinsti Si Moskalil, deci, i-ad cdutatil
numal a Linea cu densil ; ca Isi didese si zalogu pre flub sett, pre Iordaki, si
eld tail aq ramasd, al era casa bolnava. Ileum Vornicul cu giosenli Si o
slujba spre Moskall, ca se alba credinta pm ca tine cu crestiniT, de all fostd
apucatti vr'o 700 de epe de la Tatars, pang, a nu se lovi octile, de le-ati a-
dusti la §eremet de le-au inchinatti, cars apol acele epe le-au luatil Malt
din spatele terei cu multa chleltuiala! Era Si aciea ce le-ail fostu luatti de la
Tatari, pre urma la multa pedepsi all agiungd, si multi wale au trash ne-
vole, secltmdu la inchisore.
www.dacoromanica.ro
 106

Era codreml de la codrul Kigkciului, dacd au vedutd cd, se apropie Vezi-

rul 91 Hanul cu ostile, indata au agiunsu la Hanul de s'ati inchinatd ; i cu
atata apo] as haraduitft de pradd si de robie.

Resboiul lui Petru, Imperatul Moskului, cand s'ad !avail cu Turd! pe Pratt!,
din &sit de HusT, la Stanilesci.

Asa, s'ad intelesu din multe chipuri de omens alesi, precum, de tots Ostea
Moskicesch mai multd n'ad fostd de 90,000, cu bunt cu rei, cu negutitori cu
tots. tra de ostea Turcescd, spund cum se fi fostS 150,000 ; altii died ca au
fostu i Pt 200,000, si Hanul cu Tataril Crimului si a Bugecului.
In luna lui Iulie 7 Mile, Sambata, veldt 7219, sosit -all gi Iano General cu
Ostea lui, precum s'ati disc mai sus, la Prutd, m gura Sardtei, de testa parte
de Prutd, dreptil protriva podiklui ce'lu Meuse Turcii ; si cum all taberitti in-
desera, era Turcii si Tatarh au si pripita de i -all lovitu ingraba, si le-ad si a-
pucatti o skid de elf, cu pachtori cu tutu; si asa, totd *tea le-ad data ne-
pardsItti resboiti de tote partite. Ce, neputandti suferi, i-au ca'utatti numai a
se da inapoi _care al se], apdrandu-se pang la tabera lur eremet.
A-doua-di, Duminicd, Julie 8, au si trecutil totu temelul Turcilord, i cu TA-
tarii, Prutul dincoce, si mare navala all data la tabera lui §eremet, si Luni
asudere, si diva ysi noptea neincetatti ; elll alto, din ceea parte de Prutd, au
fostii &add cu focti ca se nu se apropie Mosk-thi la apd ; i acestti i esbolu au
fostd din giosti de garla Vladicai. Acolo au esitu 1 Dumitrasco Vocla la hartu,
cu Moldovenii sei ; 'Ate se fie fostd vr'o 2000, ca mai multi, cum all Matti
lefa, n'au mai mersh la este, ce all remasd talhumdti pin Ora pe la prisecile
omenilorti. Ce, (lanai resboid Dumitrasco Vodd, n'ati mersh 11 Moskah pedes-
trime, niscai corneturi mai de temeiti, se fie stepanitu delul despre dumbrava,
despre apusu ce, Tura'. si Tatarii in loci.] i -all infrantu ; si asa, luandu-1 in
gona la vale si fiindu si o ripd adancd, mai multi peste capete sl-ad data cu
cal cu tad, unde acole mai multi all perith. de sulitele Turcilorti. Acole au
peritu gi Baltagti Parcalabul, de glontd; acole prmserd de via pe Capitanul de
Lipcanl, de lege Turcu, si pristamse a thea cu crestinu ; si ducendu-ld la
Vezirul, indata i ad tdiatt1 capul. i i -all gonittl pe Moldoveni pana i-au ba-
gatu in tabera, si nice Moskalii nu le putea aperare da, ca de vrea versa focu,
intru Moldoveni vrea hi fostu mOrte antem, ca Turcii gonasii pre urma Mol-
dovenilord erad
De care, vedendu-se Moskalil la o stramtore ca aceea, ci de aril hi cldtitu
diva inapoi, cu tocmela aperanduse, mai la locd 'argil, nemich strichciune n'ard
hi avutu ; ce, s'ad pornitti nOptea, LunI spre Moll, de nu se scia unul cu al-
tul tine de a cul este. Ce, pagami, prindendti de veste, all si datd navala dupe
den il, puindii la socoteld ca fugd; si cu navala aceea au apucata si pre unu Ge-
nerald, cu tote ce as avutu, si pre altii pre multi din coda apucatu intr'-
acea nopte ; ca da unul peste altul, de'cl frageau carele, imaluindu-se, si a§a
www.dacoromanica.ro
 107

le lesail cu totul si fugeat la taberA unde era temeiul ; cariT s'ait trash mai
la loci large, la sat& la Stanilesci, inteuna cote despre Pruta, si acole au
legato tabera cu parcane impregiura, si s'aii mai indreptatil &tea Moskicesca.
Enicerii, la culla, s'aii 1i apropiatu de obuzu, si au apucatil, in locii de meterezil,
valea cea raiosa; gr acole au trash si puscile cele marl; si mare wa,vala si resboiti
ad data. despre partea apusului cu tote, Turcimea, si Tatars fora numeru, cat
se intunecase sorele de pravil ce era, si de buhnetele pusciloril si a flmtelord,
si de chiotul paganilorii, de multime ce erau; cad, sputa, ca and Enicera, la
acea &Ayala ce era in frunte, s'aii apucatil cu manele si de parcane. i reit
Incepuse a strata pe Moskali Enicerii din metereze, ca apucase o valea Pru-
tetulul; era cu puscile cele marl cam covarsia, 'Jana le -au luata sepia Moskalil
Enicerilora, de unde'i stricail.
Ce, asa, au esitil Insusi Petra Imperatul de ad data poronca, cu spaga, la
nisce rote ofiteri si la graintari, caril porta la sine cumbarale de cele mid,
cu festila, de arunca din maul' ; si asa, au purcesil inteacela cesti rote dupe
rote, versanda focii nepb,rasitii vr'o cate-va cesuri spre Eniceri, la metereze ;
era data s'aii apropiatil, au inceputil a arunca cu granate asupra lord, si in
loco i -au inapinst pre Turd, de i-au scosil si din meterezele lord afara, si au
apucata de la Turd si cincl tunuri. Spunu, ca s'an omoritil intr'acea navala
7000 de Eniceri, in metereze, de granate si de spagile Moskahlora; altil click
ca aii peritil mai multi, indoita si intreitu ; ce, dad nu s'ail numerate, ade-
verul nu se scie; era dintr'aceea paparl au peritu multi, ce, in locil i-au de-
partatii pre Turd. §i asa, inteaceea cli, Marti tots cliva, si peste nopte, si a-
doua-cli Miercuri, de ambe partile syau batutu resboml fata ; ce, veclenclii si
Turcil ca, perira fora, sema, au Incetatu a mai &wall ; si aItii spunti, pecum
le venise veste despre Braila, pecum o au dobindit'o Moskalii. $i asa, intris-
t'andu-se, se fie trimisii el' inainte unu Turcd la Moskali de ad strigatil de a
pacei, numal se le dea Moskalii ce poftesce Vezirul.
Moskalil se gateati se mai dea unti iurtisil mare Turciloni, ca acmu slabise
o sema reit si de fome, era mai vertosu tail lord. ; ca din parcane afara pre
Dime nu lasa se esd, nice in erba, nice la ape,,'; era, vino avea cat-va, si le In-
cepuse a hanmesi tail; ca unde au fostiz obuzul pe -lunge, Prutu, belise din
lunge, top copacu de code de'si hrannii tail ; si de- s'aril hi mai batutil vr'o
tril patru dale, acolo pe loco aru hi remasii top, pedestni, si in mare cumpana.
Miercurl, Julie 11, pre amecla-cli, au si strigatil pace de ambe partile, dandu
Moskalil zaloga pe feciorul lei Seremet, anume Mihail Boris, la mane, Turci-
lora, si pe alto boierint credinciosa Imperatului, anume Baron i,,afirov, si se
dea si cetatea Azapul, si se fuirpe si cetatea cea noua ce'l la hotard despre
Crtmu: si precum au graitu, asa, s'aii tinutu de cuventil.
i lucrandu-se aceste resboie, era mai ifinte cu cateva clile au fostu venial
pana la Braila si Thu Voda Tergimanul, fratele lei Nicola]. Voda, trimist de
Vezirul in loch de Domnd terel; carele, indata an si scrisii la Ivan Capitanul,
si la Costandaki Aga, si in TAlabAscul, si la alp boleri cap erau bajeniti la
menastire in Dumbravita, dandu-le a intelege, ca se dea scire si altoru holed
in tera de giosil, pe la bejenii, ca se merga la densul, ca apoi, nemergendu,
www.dacoromanica.ro
 108

va cadea tern in prada. Si nici unit n'ad vrutti se merga, ca top tragiau na-
ilejde de isbinda Moskalilorti; si reu ail gresitti.
Inteaceea-data, eta yenta si Ren Generalul; si, sosindd la Focseni cu Toma
Spatarul Muntenul, au radicatti si pe ca ti-va Munteni de la margine, si au trasit
spre Braila. Ce, Ion Yob.' Tergimanul, Intelegendd dinteunti ravastt a lul Ivan
Capitanul, cum, vino Moskalii, ail trecutti de-ceea-parte de Dunare.

CAnd au IMO Moskalii cetatea Braila.

Tote InteacestasT anti, fiindti cursul anilord 7219, in luna let Iu lie 12, (?)
clile, Giol sera, au sositti si Ren Generalul la Braila ; si a-doua-cli, Vineri,
Iulie 13, au tocmitti 6stea de rosboiti, si mare navala au datti Enicerilorti la
meterezele lore. Ce, Turcil de-odata tare au statute, era pre urma n'ati mat
pututti suferi focul granadirilorii, gi i-ad scosti Moskalii din metereze. tra al-
til le-ad luatti apa despre Dunare ; si asa, lipindu-se de cetate, aft aruncattt
granadirii cu granate preste zidti in cetate, si pana, in muieri si in copit au
fostti omorindti. Ce, vectendu Turcil ca le-au luatti si apa, numaT ce le-ad cau-
tatti a se inchina. DecT, Sambata, in rasaritul sorelui, Julie in 14 clile, (?) s'ati
si inchinatt Turcit top din cetate ; si s'au gasitti la numerd Turd ncisi 743,
si 100 prinsi la robie, vii; era Moskali ucisi s'ati aflatti 53, si raniti 78.
Duminica, Julie 15 Ole, ad data Moskalil poronca Turcilorti ca se esa din ce-
tate cu femei cu copii cu -tote, si se Ta asupra sa haine, argintd, adrti, tine cat
are putea radica, gi se'l treca slobocii preste Dunitre. Era dupe ce au facutti
Turcil asa, esindti din cetate spre Dunare, incarcati cu ce aveati mat bung,
departAndu-se, ce Moskalil inca asa i -ad mestersuguitu de i-ad lasatti afara
pana s'ati departatti de la cetate, si numal cu tamesile i-au lasatti ; era alts
ce au gasitti mai bunq pe gTuru densii, si mai scumpu, tad le-ati luatd, si
i-au datt. in vase preste Dunare. Si decia au intratti Moskalil in cetate, de
s'ad umplutd de avutie, si acmu se gateat se treca, si peste Danare se merga
se strice podul de la Oblucita, dupe poronca precum s'ad ciisu si mai sus.
Era Lunt sera, Julie 16 Ole, au si sositu unit turd' mare de la Vezirul,
si cu MoskalI, la Braila, cu veste de pace, si au data Moskalil pre top robil
Turd inapoi, si au lasattt si cetatea, fora catd vr'o 70 de copil si fete de
turd., si mat bine, i-au tainuitti de i-ad luatd cu sine. Care acestea tote pen-
tru cAte sled lucratd la Braila mi le-ati aratatti Ivan Capitanul, carele au fostti
acolo cu Moskalil; deci, si tilt asa le amit inseuinatu. tra Miercurl, Iulie 18,
alt purcesti de la Braila si Ren Generalul, trecendti Siretul pre la Macsineni,
si au luatu Siretul in susti, si au trecutt Nistrul pe la Hotin in Ora Lesesca,
cu multa dobAnda. Si mai buna isbAnda au facutU eld cu Ostea sea de cAtti
stepanu-sett.
Era dupe ce s'ati ra'cutti pace intre osti, la Stanilesci, pecum s'ad povestitd
mai susd, Imperatul Moskului cAta gephana au avutt, i carete cu 5tecle,
ate here de niWer§ugul r6sboiultn, tote 'in Prutt le-ail aruncatu de ts'an
www.dacoromanica.ro
 109

cufundata ; ca avea cats -va soma in care cu flinte, si do haine, si de tad fe-
lul de maestril ; si de tote s'ati usurata. Vorovescti unit cum se fie data §i o
sem& de bani Vezirului liana in purcesa de-acolo ; ce, adeverul nu se scie de
datul banilort.
Ake in Iasi antes' as lovita Tatarii cu prada, gloi pe amedd-di, Julie 12
Mile, si multi omens ati robitti de pin case pin Tatarasi, fiincla fora grije, in
nadejdea Moskalilord ; si dobitoca cat all gasita pe sesul Bahlulului, tote '1-aii
culesa, 1i lovise vr'o cats -va `Mari si in Brosteni, unde era zahereata Mos-
kicesca, de care s'att pomenita mai sus, ca erau la 3000 de care, si erad. si
Moskall de oste cite -va sute ; 1i Tatars putini au fosta. Moskalii n'ati vrutii
se sae dupe dansii, nice Dontil, clicendti ea n'ati ucazti ; fora catd, din tergo-
veti at sarita vr'o trei patru omeni, si all prinst doul Tatari, de i-ati adusti
in curte la Moskall. Ce, numai Dumecled au ferita tergul lash, ca all fosta
ploi pe tots cesul neparasite, 1i clioa noptea ; ca, de are fi venial numai
vr'o 500 de Tatari, aril hi arse to' Iasii de foci ; ca asa au marturisita din
Tatarii eel prinsi de limbs, ca pentru plot s'ati intarcliatii de n'ati venith.
Era li Vezirul, Ahmet Baltagi (spuneq. Macsutd Post. carele all fosta Capiki-
hae lei Dumitrasso Voda) pecum au asteptata cincl clile dupe pace, ca se vie
din bolero terei cine-va s.'i inchine ; ce, n'ati cutezatil nime. Nu era de saga
sesi pue cine-va capul atunce in pripa, la manie, nesfetindu-se rime la Dom-
nie. Ce, boieril, dupe ce ad elite din obuzil, toti au fugita spre munte, alp
pin codril, pe unde i. at sciutu casele in bejenii. i intr'acele tide, spuna unit
ca sail templatti de ati fostii mersii nisce camilari de a Vezirului, vr'o 20 de
omeni si mai bine, drepta erba, spre sate spre Barbosi, la tinutul Falciulul ;
i asa, all esitu la dansii Moldovenii earn erau bejeniti acolo, nesciinda do pa-
ce, all data asupra camilariloru de i-ati jecuitd, si pre unit MI fie si ranitti.
Deci, veclendti Vezirul cum nu venire din boieril terei se i se piece, §i inte-
legendu i dintru camihril lei, ce le-ad facutu Moldovenii, indata, de manic,
ati si data vole Tatariloru i Turciloru se robesca tera. Si asa, Lunt, Julie 16
Mile, at si purcesd. Tatarii in prada, in tera de giosti peste tote locul.
Dumitrasco Voda, indata dupe ce s'ati facuta pace, mai nainte pana, a nu
purcede Tatarii in Ora, Miercuri nOptea spre Gioi, all esitti din obuzd, cam
pe furisiu, cu Moskalii carii erau de areta pegiurd dansul, de la Stanilesci, chat
cereati Turcii la facutul pacel ; si asa, as plecatti inainte cu slujitorii sel, si
s'ati intempinatti cu Tataril, dreptil Movila Rabaei, carii ducea robii Ii duiu-
mul ce apucase din Iasi ; 1i asa, le -au datu Moldovenii resbolti Tatariloru, si at
inceputa pre o sera& a'i si taia ; deci, veclendd Tataril asa, all lepadattt ysi ran
si duiumul, si all data dose la fuga, ei cu acea norocire au haladuita seracii
crestini de robie. Era Ora de giost au caclutti tots in robie ; care, povestesca
betranil, ca mai as coversitti prada care all fostd la clilele lul Vasilie Voda ;
caci, omenif intklesese de pace, si fiy de grija esise la socere, 1i i-al lovita
Tattrii fora-veste, de i-ad robitti, si all data foci" de all arse peste totti lo-
cul. Se platesca Dumneclea sfetnicilorti carii all carmuitd pe Dumitrasco Vodal
ca, de in tinutul Vasluiului incepanda, in giosu, 1i pana la muntI, all istovita
toti', si inca si la tinulul Harlaului au robita.

www.dacoromanica.ro
 110

Era Dumitrasco Vodt, dupe ce s'au intorsti de la este, au intratil in tergti

in Iasi, Julie 14 Mile, Sambate, h apusul sorelm; si au seclutti in Iasi si Du-
mineca, pans s'au gatitu Era Lum, lulie 16, viindti din giosil si Imperatul
Moskului trecendu pe Prutu in susti, sail radicatu si Dumitrasco Voda cu
tOta casa lui si cu o seini de boien, sfetnici de ai sei, anume Neculce Hat-
manti, si Savin Zmucild, vel Postelnicti; si Inca au, luatti si toiagul celti de arg'ntti
a terei cu sine, si Stefan Luc vel Visternicti ; si s'au dusu Sturza vel Stol-
men, si Rugina vel Comisti, si Iorga Aristarho TarigrAdenu vel Useriti, si Gheor-
ghie vel Spataru, si alth mai de glosti boierinasi, cats au fostti de casa lui, si
s'au dust Cu lgoskalii in tern loru, trecendu Niprul pe la Kiov. Si '1 au fostd
aseclatti Moskalii pe Dumitrasco Vod' la umu the', anume la Harcova, des-
pre cetatea Azapul, si de acolo '1-ad ptirasitil mai tots sfetnicii lui pe Dumi
tasco Voda ; si de acia s'au mutate In Stolita cu tote casa lui.
Era dupe esitul lui Dumitrasco Voda din Iasi, pradandii si arclendti Tatarii
tera de giosu ; asijderea si dupe dusul lei Ren Generalul de la Braila, dia-
volul, nembitorul spre nemul crestinescti, si spre sfintele a lui Dumnecleti bi-
send, inclemnatil-an pe fratii sei, pre o shit de Lazi Turd, si s'au inchinatti
cu nisce Tatari, si, ford poronca Vezirului, au lovitti pant in-(41iva, tergul Go-
lath, si au robitti tots omenii cats emit la monastire in sfantul Gheorghie bele-
niti si au spartu si monastirea, de au jecuitil tottt ce au gasitti ; si cu multa
dobanda,' au esitd cu robi cu -OM din Galati. Deci, de pre in alte mondstiri ce
aid mai remastl Omeni nepradati si nejecuiti, dupe esitul Tatarilorii, n'ati mai in-
tar(tiatu en sederea, temendu-se se nu pata asemine; au esitti de pin monds-
tin, si s'au dust' tine incotro le-ati parutti, unit la Reni, altii preste Dunare.
De acia inainte se vecli stricaciunea Galatilord, de Turd! Care, de candu'i fora
Moldovei, si cate rescole ail fostu pe tort, n'ati patitu Golatii asa, de au remasil
monastirile numai petra; era iconele si tote podobele si odOrele sfintelorti me-
nastiri, pe uncle all fostu tainuite si supuse, tote le-ati gasitti; et ail sapattl Tar-
cii peste tote local, st pre tots mortis i -ad desgrogatd, cercandti pentru avere.
Desgropatti-at si pe Mazepa Hatmanul, fiindil decurendti ingropatti, in sfantul
Gheorghie; spuntl, pecum i-ail agiunsti osele in termurile Dunarei, aruncate. Si,
mai in scurth, vorova se graimii, ca n'ati remasti la sfintele monastiri, nice do-
pote, nice usi, nice unu hero, si pant in jilturi, si sfintele icOne le-au fart-
matt" si le-ati arsu de istovu cu focu. Era tergul Barladul si mai reu ad pa-
titti, ca au remasu numai pajiste ; ell omenii n'ati caclutti la robie, ca mil de
timpuriu au fugitit, de scutitti viata in codri si spre Focseni ; ca lute-
acolo n'ati lovitu Tatarii cu prada, fiindu apele man, si a -doua, p6te fi ca
s'au feritu si pentru trecerea Moskahlorti pe Sirettl, earn veniail despre Braila.
Acestil bine au dgonisitu terei Dumitrasco Voda cu socotela lui cea grab-
nick de nu se va indrepta mai in veci. Si au domnitti Dumitrasco Voda
numai sese luni si sese file, si s'au dust cu tota casa lui in fora Mockului,
pecum s'au clisti mai sus.
Si dupe unu anti i-au si muritu Donna lui Dumitrasco Voda, si au ingro-
pat'o acolo in Stolita Moskului in biserica cea Grecesca.

www.dacoromanica.ro
 111

Aice scriema cand au venitu Curt Mehmet Pasa in scaunul ;ere Mo !dove(
pe urma lui Dumitrasco Voda.

Acestb. Curt Mehmet Pasa, fitnclii de nemul lui Bosnend, si pentru limba ce
scia Sirbesch, '1-au alesti de la urdia Turcesca de '1-au trimisit petrecetorti dupe
obuzul lui §'eremet, si ca se sap si Them pe can't robise Dumitrasco Voda
in Iasi, negutitori ; ca rhdicendu-se din Iasi, ati fostti luatu pre cap-va Turd
Moskalii cu sine, child ail purcesti Dumitrasco Vodh din Iasi.
era aice, in tergh, in Iasi, erau monastirile pline de omeni, si la mare gri-
je cacluse, ca nice unit capil de boierti nu remasese nime. Moskalii inch se stre-
curase ; de la Turci, nime nu venia, nice de Domnit terei tine aril hi nu se
sfetia. Ce, remasese unit turcu ce au fostu BesVga la Dumitrasco Vodh, carele
era de nemul lui Leh, scia bine limba lui, si pe vremea Moskahloru se bote-
clase; era dad nail dusu Moskalii din Iasi, ear s'au facutti pagand ; si apucase
elu Monarchie in curtea cea domnesch, si cu vr'o doi turd LazI, ce schpase
din robie in beciurile curt,e1, la purcesul din Iasi a Moskahloru. Ce, incepuse
a face nisce reuttiti pin tergii, si jacuri ; ca o semh de Shmeni ce era, si cu
Arapul Buluc-basa, ascultati de densul la ce le poroncia, ; si au jecuith pre
tali -va cu pricini. Veclendu Egumenii si negutitoru ca se ingrosh lucrul, s'au
sculatil cu total si au mersti la curte, si '1-au SCOSti din curte afarh', clicenda
aid volt ucide ; si asa, s'ati potolitti ; si de-acia pusera pe Carstea Vornicul
cu top', se fie capil tergului, pang cand vorti sosi de la Turd cine-va.
Dupe acesta, veclendti intarcliarea, eh nu venia nime, scris-au o carte de an
trimis'o cu doi calarasl, ca cloth aril putea agiunge la urdie, unde era Vezi-
rul, WI la Lupul Vornicul ; si an anablati sese clue calarash, si n'ati pututu
resbi, ca acmu cuprinsese Tratirii cu prada in tera de gios peste tot locul ; si
s'au intorsti inapoi calarasii, fora nice o isprava.
Iulie 21 Ole, S'imbata, ati venitu si Curt Mehmet Pasa, numal cu vr'o 20
de Turci, ca au fostli unu Pash mlzilu du0 ce ad petrecutu. tabera lui Sere-
met, si au scosit si robli Turci, carii s'au fosttl robitu diu Iasi. Pe acaruia ve-
nire intelegendu negutitorn, i-au esith del'iturea tergului de i s'ati inchinatu.
Deci, aseclendu-se in curtea cea domnesca, s'au mai bucuratti omeni, ca era
cu blandete ; si omeni totu nu se incredeau, ca totu se temeu de vr'o prada,
se nu path ca pe aiurea
Ce, veclendu si Curt Pasa cum este pe afara Ora turburata si ca nu'su bo-
len, aflanduse numai Grigorie Bozigiul vamesul, impreuna cu Carstea Vorni-
cul si cu Anastasi Vornicul, le -au datu poronca pentru taint se grijesca ; ce,
Opau reit despre Turd', ca nu se afla orclu. Deci incepuse Curt Pasa a gindi
lucruri inalte, si a se scree la card socotitorti terei Moldovei ; si didese po-
ronca omenilorti se nu Eisa afara din tergh nime fora pecetluitul lui. Pusese
pe Stefan Beiul de Orheiu Serdaru, c. avea elt1 vr'o clece slujitori pe langa
sine ; deci, ill trimitea cu turd de al sei la streje, de pachau noptea la dru-
muri dealaturea tergului, st tine veniau la tergu ii prindeati si le luaii cal, si
arme, si altele ce gasiau bunt ; si inca, pre unit da la inchisori de'i baniau-
apoI ii slobochati. Trimisese si carp acmu la urdie la Vezirul, cum se afla elu
www.dacoromanica.ro
 112

la Iasi in scaund, si va stringe raiauoa de pin bejenii la-locd, §i precum and

hi poronca Vezirului, asa va face.
De-alta-parte, strins-ad mehterii si tabulhanagii a terel, Si panes,. de bateau
chindie in tote clilele in curte ; si incepuse a boieri boieri, pe Bazagi-Oulu vel
Postelnicd, pe Davie DoniciSerdarul Helmond, pe Diani vel Comist, pe Iordaki
Medelnicerd Userd mare, pe Vasile Adam Aga, si Caminard pe Nicolal neguttto-
rul Vamesti mare. Ere pane adoua-cli, facutd de ad si datti cite 60 ug. din
cifertd. ApoY atuncea au tMatti si capul unul fedora a Iancului Capitant, pa-
randu-ld and turcd cum ce '1-ati Waal elit la grumazi ; si incepuse a include
gi pe Egumenl, qicendii ca este poronca Vezirului ca sit trimita acolo, §i dupe
ce'I dad bani sett alte daruri, it slobocliad.
Lucrandu-se aceste la Iasi, era Baltagt Vezirul, intelegendil de Lupul Costaki
Vornicul cum este la Bursucl cu bejenil tabaritd, indata au Mean fermand la clau-
sal. Ere Tatarii tot pre'.daii tera pe la bejenii, pe unde aflad omeni taberiti din
codrii; §i acolo, la Bursucl, ince in tote clilele neparasitil se batead cu Tdtaril.
Ce, pote fi, ad mai avutd norocd o semi de crestini se nu perk deseversitd; ca
acmu oronduise Vezirul nisce Enicerl, ysi cu Mari, ca de n'ard veni Lupul Vor-
nicul, nice pe fermand, se merge, se'T spargd tabera, gi seld dobindesca si pre
densul. Deci, vestindu-se asa, eta ad si agiunsa peste-nopte anti Marzacd prie-
teal, la Lupul Vornicul, Vineri spre Sambata, Julie 21 Mile, si i-ad data veste
in -taind in ce cesd va, sosi fermanul de la Vezirul se nu se indoesca, ce in-
data se purcege, ca apoi vord peri de istova ; p eta ca et fiindn in acestI
nopte de straje, m'amd furatil despre alti Tatar!, §i amd venitii de 11-amt
datti scire.
Deci, dud ad fostd Sambata pe aprdnzul celd mare, eta ca ad si sositil
Bekir Aga, Talhasciu Imperatescd ; carui, princlendd de-veste Vornicul Lupul,
dace, s'ad apropiata de tabera i-ad esitif inamte de '1-ad privitatd cu *luta
inchinaciune. i atunce §i Tatarii de-pre Mari, cavil imblad cu prada, veclendd
pe Bekir Aga veninclii, fugead in laturI de la tabera, contenindd ca prada,
veclendii omd inveratescd; carele, dace, au aratatt fermanul i poronca Vezi-
rului, incredintandu-se, ad mersd cu Lupul Vornicul §i Bekir Aga, si cu 50
Turd ce erad veniti impreune cu clausal, in tabera. A-doua cis, Duminica, i-ad
facutd Lupul Vornicul masa, de '1-ad ospetatti, impreune cu ofiteni Moskicesci,
carii er' cu ostea acolo, §i ad mersd, toti de i-ad sarutatti mana lul Bekir
Aga, si ofiterii, ii Kigeci Polcovnicul, si apoi s'ad ospatatd cu totil d'impreuna.
Era Luni, desdimineta, Iulie 23, s'ad gatitd §i Lupul Vornicul, luandii cu
sine si pre Dabija cell Negru Paharnicul, si ad purees' cu Bekir Aga ; ere
cu mare fried ; mai se lasase si de viata. i sosindd la urdie, i-ad numerate
cap amens ad fostd pre toti, aseclendu'l la cortul chihaiei Vezirului.
A-doua-cli ad sosite si Ion Voda de-preste Dunare la urdie, fratele lei Ni-
colal Voda, carele ad fostd socotitil de Vezirul Caimacamti terel mai denainte-
vreme, fiindd la Braila, si acmu era gata spre aceea socotela ca se vie la
scaling in Iasi. Era dace, l'ad chiematd Vezirul pe Lupul Vornicul la adunare
la cortul sett, elu indata au ingenunchiatfi ; §i dupe multa mustrare ce '1-ad
infruntatii pentru hainie, sin tie pomenitd Vezirul si de domnie. Ce, atunce
www.dacoromanica.ro
 113

at respunsti ai Lupuld Vorniculd. cum eld nu este vrednict de domnie; era,

si tine a fi Domnd, nice WI nice altula nu este Ora bun& de nimica, ca au
robit'o Tatarii mai de-istovd. Atunce ad disu Vezirulti, facendu se a nu scie
nemica, dicendil cum se fie asa? (Si elu, batald Dumneded I singurti au data O-
ra in prada). Pentru care dicendd Lupuld Vorniculd Vezirulul cum si urdia mh-
riei tele plinit este de robl Moldoveni, atunce indata '1-au Imbracatu cu cal-
tanti, puindulti Caimacamti, respundendul : Eta cti't1 dad Ora in soma to ; si
papa in de- trel -orl i-al 2litu Lupuly, gltiozitn ad; adecii, forte se'tl des-
chidi ochii ; si altele.
Si dupe tea vorova, i-au .si data la mhna fermanti ca se scot& robil, si cu
ceausi. orl cap V-ard gasi in tota urdia, sal Ia pre top; si au fostd trimist Ve-
ziruld pe la tote vadurile omens imperatesa, de ad scost robii de la Marl. Era
Lupuld Vorniculd, de la Veziruld au mersil si la cortulti lull Devlet G-erei Han,
si Jar ca mai multa mustrare i-ail datd. CAM ad zabovitti Lupuld Vorniculd
acolo, 'ye° cincY Mile, scos-ad la 2000 de robl. Si atunce ad fosttt sositti la Vezi-
ruiu si cartile lul Kurt Pasa din Iasi, de carele s'ad pomenitti mai susd. Era
de a-cincea di au purcesit i Yorniculd Lupuld 1mpreuna cu Bekir Aga, si cu
Mehmet Efendi Iazagiuld, si au sositti in Iasi, Julie 31 de Mile. Era Kurt Meh-
met Par, dupe ce air sedutt in Iasi deco Mile, implutu-s'ati de robi de Mo-
scali, si elti si Turcii lui ce venise cu dansult, de cei ce remasese in urma ostil
flamandi, si bolnavi, si de ce1 fugit,i; si l'ad dusd la locul lut.
Aice n'anit pututii lasa cu cuventuld i pentru rOndulti Muntenilorti. Macard
ca ad fostti amestecat'i §i Constantind Basarabti Voda la socotela Moskalilord, pe-
Guth s'ad pomenitil rnaY susd, eta incasi negraba i chivernisela cea buns trece
primejdia cea rea, pecum S'aii veclutt §i aice. Cad, Costantind Basarabd Vodd,
nice cum dirt poronca VezirulttY nu s'ad abatutu in laturl, ce si salahorl` §i
care de Este, si de altele as &all ; era singurd se afia spre Tergoviste, astep-
tandu la cea de apol cum va esi lucruld, data se vorli lovi °stile fata, §i chic
va hi biruitorti. Erd, nu ca Dumitrasco Voda Cantemir, d'anteIasi-datit a se numi
Domnd veclnicu cu fecioni sel, si a numera conacele cu Moscalil, eke suntd
phna la Dunare la podfi ; si de Buglacul cu 'Mull nu's1 aducea aminte ce,
cum dice Proroculti David la psalmuld 20. acugetara sfaturl, carele nu le putura
scote la tapir ),. Pra, Basarab Von.. numal ce pandia la ce se va alege lucruld;
si 1ndata ce simti ca s'au lovitd ostile si s'au Impec,atfi, intr'acela cesd i tri-
mise de-Argti bolerl la Porta Vezirului de se aflara -cu darurl, asijderea si la
Hanulti, srst indrepta lucruld despre tote partile, si nu i -au cadutti Ora la ro-
bin; macard ca ad fostu Toma CIntacuzino Spataruld din partea lul trimisu la
Moscali, si ad mersti si la Braila, pecum s'at pomenitti mai susd. Era pe-urma
au mutate vina asupra Tomel Spataruld, cu mire mestersuguita pricina, cum,
s'ad sculatd ca und viclent fora scirea domniel, si s'ad dust la Moskall de ad
venitd en dansii si la Braila; si asa, Ci(onstantin Voda ist-ad 1ndreptatd lucruld
despre TUrci.
Era Toma Spataruld, dupe ce au esitii din Braila, luase cale spre Ora Ao-
mAnesca, pentru 1ndreptaciune casei lul ; ce, socotindd ca va cadea in curse,
'IT-all luatti cale spre Ora UngurescA, unde, de acolo s'ad trast Tar la MO-
LEATOPISETELE TOM. 2. 8
www.dacoromanica.ro
 114

skali, i 1-au niiluitu en tliregatorie, Graf si Generale. tea Basiiraba Voda au

cheltuitu pre arum cute -va sute pungi de ham cu Brailemi Turd', papa s'ae
mantuitu de galceva loru').

Aice scriemil precum au caimacamitii Lupulu Vorniculu §i cu Bekir, Aga

Vezirului, gi apoli cum au petrecutii.

Dupe ce au mersu Lupulu Vorniculu, chiematu cu fermana, la Vezirule, prin

Bekir Aga Talhigie, precum s'au pomemtii mai susu yi sosinde acolo si Ion
Voda Tergimanulu, carele era gata se purcega se vie la Iasi se fie Caimacamti,
spunti umi cum Ion Voda, dace. au intelesa de venirea Lupului Vornicii, '1-au
chiematu la cortulu sot, Eli Lupulu n'ati vrutii se merge.; ei reti au gresite, ca
n'ar hi patita pedepsa care i s'ati template. atocma cu capulti, precum vei in-
celege mai giostt la rondul sea; cad', ca de s'are hi priceputti Lupulu Vorniculu,
Inca elu singurti se fie poftitil de la Vezirult pentru Iona Voda, se fie, venial
Caimacamti, i i-ar hi fostu mai cu ticnela, sciindula ca'i omit mare, de la
usa huperatesca, si Irate de Domnu, si Inca si Tergiulanti, si nu i-ar hi venitil
Lupului Vorniculu asupra nice o p itima despre nime.
Ce, Lupulu Vorniculu, dupe ce '1 -au imbracatti Vezirula cu caftanti 1-ad fa-
cutu Canuacama teiei, pecum s'aa klisti mai susu, vrende se purcega spre
ol
Iasi, au lasate. la Porta pe Kapi-kihaea lui Dumitrasco Voda, Cantemir, anume
Ianio Cntenult, cu carele au fostti sotie si Macsutti Postelniculti, care ,Ti Mascutii
Postelincule socotindu-se se nu Incaph la vr'unti grei despre Vezirulti, s'au fostu
lipitu ltinga Ion Voda, la piimejdie de rescola. Ea dupe ce au veclutti pe
Lupulti Vorniculu la uidie, iudata au parasite. pe Ion Voda, si au mersu la Lu-
pulu Voiniculu de all venita in tera la casa'si. Era Mina Voda, veclenda asa,
ceiv.it-la de la Lupulti Vorniculu ca se'l dea patru pungi de bani din Ora, cli-

'). Era dupe ce au facutu pace 'num cu Moskaln, i s'au dust' imperatulu Petru latera mm,
si veclendu tote lucruitle cum 1 s'au internplatii, cAtu era in Lumpanti se se primejduesca Impera-
t ulu se cap in inane Turcilorn, et a Dunmedeu Lein multu milostivu si puternicu nu '1-au lasatil a-
parkndulu de acea primejdie , dupe aceea inscuntttudit Imperatulu Petru pe Imperatulu Turculut,
de cele ce s'at lucratu prin Constantin Basarab Voda; Est auchntit de aceste Imperatulu Turcului le
anul 1714 in shoe, de jot mai e, m septamana patimiloru Domnulut Hristos, '1-au mazilitu pe acestu
Domnu, duceudu'lu cu tote casa lui in Tarigiadu, cu Dwane, si cu patru cucom, qi patru e-
mu, si 0-an pusu la inchnote, fitudu iuchi1i pane la 15 dile a lunit 1m Avgustu. t facendu
judecata, au poioncitu Imperatulu de au taiatu capetele ante' la aces patru coconi, dupe aceea
lei Constantmu Voda, §1 tutu airtipa o au luatu Imperapa, plecum le este obicetult1 Turetleril.
Acestu Domnu an fostfi forte bunt' si milostivu spre top., st au dommtu ant 25 si giumatate.
Spunu ca pe acestu domnu '1-au fostu bl,stemendn in tote sfintele buserici ate an foga subtti
staptuurea Mosculut. Ere dupe ce all mersu alfi doule nepotu alu acestm domnil, anume Nicolai
la Pen tic oh sau Pctruburg, finulti mersu MIttopolitulti term, si tret botert marl, fiindil st a-
cestu nepotu alu acestui fericitu Domnu, la anulu 1760, finidii Moskahi m Cele Moldova si 161a
B.ontiasck, avendu este cu Turcti, cadendu cu rugacuune acestu mai susu nunnin boleti la inel-
tate Imperatesa Ecaterma, 'I-au ertatu de acelu blestemu, cat e si not top se cliceme Dumnecleil
se'lu erte, it .e fiepon nun, unt,u Impel acia _liana Ad usii in manuscriptulii de la D. Poenar).
www.dacoromanica.ro
 115

cendii, ce au cheltuitd la BO A& si aiurele, viindu la Canuacamia terei ; ce,

Lupulu b'aii aseclatti c't s trimata and omu alit sett cu densulu la Iasi, so
da din tell,.
Deci, dupe aceste tote, data luatu Lupulu Vorniculit choa blind de la
Veziruld, viindit la tabora la Bursuci, impreuna cu Bekti Aga, si cu Mehmet Efendi
Iazagiuld, si cu Haidar Aga a Hanului, pre carele apol '1-ad lasatu pentru aretuld
taberei, ca tot Inca nu se potolise Tatarii bine cu piada, asilderea au trimisd
Vorniculd Lupulu la Iordaki Aga, fecioruld lui Laskaraki, fiindil ginere lui Anti-
ohie HatmAnul Jora, de '1-att adusii de la bejenil, si '1-ad trimisu se fie si
eld Kapi-kihae la Porta Vezirulul cu cel-altu ce scriemti mai bUStl, §i se Porte
de grije pentru scosuld robiloru.
De la Bursucl au sositil Lupulti Vorniculd in Iasi, Iulie in 31 de chle, cum
s'au @A mai susd ; era Bekir Aga s'au aseclatu in curtea cea domnesca. Ce,
Lupulu Vorniculd fame atata cheltuela cu scosuld robilord, si la Porta, fundu
tem bejenita, ce numai I-au cautata de all scosit asupra bejenarilord la tote
tinuturile, cite doI 'el de capti se la, pe aiure si m ti giosd. Apoi au venitu
poronca de la Veziruld de all data Ora si 100 de carute cite cu patru cat,
scotendu caveati pentru pornituld Craiului Sve(lescit din Tighinea, sine t6ra lui ;
si au fostit trimisti si din tera Munteneoca Domnul Basarabil Voda cateva min
de chile zahere, !tuna si otchi, de au seclutti carele la Tutora multi vreme,
pima incepuse a putrecli sacii cu Nita, si totusi nu s'ail &Testi nemica de a-
cea pane, descarcandmse la monastitea, Birnova; si apot o all data 1a nisce
(Azad zaporojeni de o au mancaeo ; cam, Crtiulu Svedulul Isi batjocuna de
Turd', si n'ari vrutit se targa.
Awe in Iasi, templatu-s'au de all venitil si and Aga de la Porta, de la urdia
Vezirului, de ad cercatd la cetatea Hotinului cum este; si incepuse a suna
cuventuld, cum, era se vie unit Pasa la Moldova, ca, de domnie nu se sfetia nime.
Boierii terei lima nu vreati se vie la Iasi, veclendii ca Veziruld tad sedea cu
ostile in gura Saratii; si cu adeveratd nu era de a credere, de vreme cti min
erati fugiti in tent Ungaresca, altdi la munti. Era in tergil in Iasi s'au tem-
platit tergovetii tote acasii; ce, fimdd Lupuld Vorniculd Caimacamit, impreuna cu
Antiohie Joara Hatmand, ca asesi de la Vezirulu it adusese caftand ca se fie si
altii boieri Cannactund, pre c'tre a socoti Lupulu Vorniculu, si Macsut Postelni-
culd Inca se afla pre-hinga densii, pentru limbo Turcesca pe la Agi ce veivau
in Iasi.
Fost-ad se dea Lupuld Vornicult si vr'o 60 piingi de bani la Veziruld, din ye-
nituld terei ce jail donmil, din ocne si din va'ini; ce, alti bans nu prea erati,
fora catti copeice si dutce de cite patru bani, si timfi de cei not Moskicesci.
Deci, cu mare nevointa, de -able s'ati strinsti 12 pungi de acel bani, si au tri-
misu la urdie la Veziruld, §i 1-ad luatd tote cu scAdere.
Era Costantind Moselimulti, °multi tut Ion Voda Tergimanulu, cat ele au fost ye-
nitti pentru bani, all seclutii cata-va vreme, si cum all venitd, asa s'au dust). din Iasi,
fOra bani inapol, si inca, infruntatti. Ce, adaogandu-se la neprietesugd una ca a-
cesta despre Ion Voda, a-doua, si despre Veziruld, cad nu lad trimisd bout buns, si
mai multi, atria, nu se scie ce blastainatie ad &cuff' Kapi- kihdile carii sat numitu
www.dacoromanica.ro
 116

mai susd, nu scid ce mestersuguri or' hi facutti cu scosuld robilord, intrandti aceste
tote la urechile Vezirului, indata ail poroncitu de ad prinsd pre Ianio Critenulti,
clicendd: Tu esci cell viclend Kapi-kihaea lui Dumitrasco Voda Kantemir -Ouli
hainuld; al sciutd faptele steptuului ten, pi n'ai veditil, si de acmu nu vei mai 11
viu :» Si indata ad poroncitil de i-ad tAiatu capuld. Era, Iordaki Aga, fecIoruld lui
Laskaraki, s'aii priceputil mai curendd si au fugit de h urdie tocma pre Tutova,
la satuld socru-sed, lui Antiohie Jora Hatmanuld, la Tomesci, si avut-ad mare
norocd, a at lasatii omeni de straje mai in urma, a din locd ce au fugitd, au
si purcesd gonasti dupe densuld ca seld princla, si s'au fostil pripitu acole, in
curte la Tomesci. Ce, dandu'i veste stajerii, all ptclitti de all esitti cu fuga
la dad, pedestru, de 'sT all scutitit viata, cu pd,durea. Rea tail lui, eu totuld
cum er', asa i-a' apuntil Turcii gonasi, si intr'apesta chipd au hala",duitti si
Iordaki Aga de acea cumplitt si de ntprasnd, prime die.
1;)icil unii, cum, si cu aceltt Bekir Age, 'pi all fostil imputatd Lupuld Kostaki
Vorniculii, si cu Mehmet Efendi Iazagiulil, ca Turcilord tine le 'Ate atufa la-
comia for`? Deci, se'ld fie adgosii cu part la Veziruld sr ei ; osebitti de aceste,
forte ucidea pre multi send de omen, pre unii si dupe viva lord, era pre
mai multi pOte fi si fort tale, cu asuprelt pentru bani, ca se plinesa poron-
cile (sail si pecatult omului urmeza spre osandA). Rea incasi daca'si immultesce
omuld uraciunea la neprietmi, nebtgAndti in salt, si alesil eel mai putinciosi,
cand nu te gandesci, atunce te surpt, Care, aceste tote, cite s'au scrisd mai
sust, gamtdindu-se una peste alta, mai vArtosil i-ail scornitd neprietenil cu-
ventd, cum, au strinsil si strange bani multi din tea Lupuld Vorniculd, si va se
fug& si eld, cum all fugitit si altii din holed.
Deci, and all fostil intr'o cli, sosit'ad aice iu Iasi de la Veziruld and agt,
eel clicd Delibas, carele au petrecutil pa'at aice pre und sold Lesescii, merge-
tad in susd. Ce, Lupuld Vornicult, Ind avea mare gilicevd, de nisce 'Mari pen-
tru nisce epe Thtaresci, ce s'au pomenitil si mai susil, si acmu le oanduia ca,
se se la din Ora si a se dea Tatarilord. cc, and au fostil Septemvrie 9 Mile,
asesi din curtea cea domnesct 1-ail popritu, arttandu-le fermanulti Vezirului;
precum set duct acolo. yji asa, indatA 1-at pusti in hiere pre trel boleri: pre
Lupuld Costaki Vornicul, pie Antiohie Jora Hatmanuld, pre Macsutd Postelniculd,
si cu mare pacla 1-au dust' la urdie ; si nice I-ail adunatti Cu Vezirulti; unde
de acolo I -al pornitt cu mare urgie, pf i-ad trecutti preste Duntre de i-ad
dusii la cetate la Varna, de 1-au bagatil inuntru cu obezi in piciore si cu lan-
tuh de grumazl. Si aprope era se se mantuesa si de viata cate-trei; ce, no-
roculd lord, ca se mai alba Mile, de 0,70 all trimisd Constantin Basarabd VodA,
Domnuld Atantenescd, milostenie de h sine, 300 lei, de all datti la mai marele
cetatei, si 1-ad mai sldbitti de 1-ail mai scosil afara la lumina de I-ad aseciatil;
ca acmu li se inflase limbile in gip;ile lord, de lantith co avea in grumazti ;
eatt vrea hi mai ztbovitii nescosi, acolo a hi peritil, i decie inainte all mai
seclutd la paza pant s'au pliiutu la optii luni.
Si all fostit Lupulti. Cestaki Vorniculd Caimacamu in Iasi nuipai 40 de Oile. pant
ad cdt,littd lay inchisore, precum s'ad plied mai susti.

www.dacoromanica.ro
 117

Aice scriema, precum, ati venita la scaunula Ceres epitropti led Voda,
frate mat mica a ILA Nicolas Voda.

Dupe ce au venitu aceld Aga Delibas, si ad iadicatti pe bolerl din Iasi, pe-
cum s'ati povestitti mar susti, era, awe in orasd ati remasd deacia Caimacamti
insusi Bekir Aga Talhaciu. Ce, indata s'au mahnitti orasenii : una, ca ati luatd
pre acel bolerl marl in hiee; adoua, ca, art. remasti Tar Turculd in scaund, si
socotlad se nu cap, cu. acele amestecatur1 vr'unu Pasalicu la Moldova, de care
prea sfantuld Dumnecied se ne feresca de aceea socotela, precum ne-ad feritti
si pana astacil. inse, Bekir Aga, a-doua-cli dupe pornituld bolerilord, netemplan-
du-se dintealt1 boieri in Iasi, fed, cant aflandu-se inteaceea-una-data Gheorghie
A.postolii biv vel Visternicu, 'had chfematu la curte, si indata fa.cutti Cal-
macamd, ca se porte de grija pentru trebile terei, dupe obiceid; era banii, de
unde vemad, totti la Bekir Aga it strmgea. i ati stapamtd si elti, vr'o 17 clile
scaunulu lasilore, pana au venitti Ion Voda Tergimanulti, fiindu cursuld anilord
7220, Septemvrie 26, intr'o Miercuri.
Rea Bekii Aga peste 3 Mlle Inca s'au radicatti, plind de robl; si mancase si
ban! cat! -va; sr s'au dusii duW Vezirulti. Dent nice eld n'ad patitti bine; di, schim-
bandu-se Vezirulti Balta,gmlu i s'au luatti totti, si cacluse si la pedepsa, cum
h'i obiceiulti Turcilord, dupe firea lord cea nestatatere.
Dupe ce at venitd Ion Voda in scaund la Iasi, atunce forte s'au bucuratu
tergovetn si tern, that, tragenclii nadejde pentru domnia lul Nicola! Voda, ye-
(Lena pe frate-sed sositit cu stapanirea la scaunulti Moldovel; carele, dupe ce
s'au ase4td in curtea cea domnesca, indata at poroncittl la tot! zlotasiI, pe
la tote tinutmile, se nu mai stringy remasitele, si se dea emenilord pace se
nu'l mai supere. Era titulusulti lui asa se scriea la cart! : Ion Mavrocordatt
marele Tergimand puternicei Imperatil, si epitropuld Orel Moldovel, iproci. Si
asa, apol, cu blandete scrib'ati carti pre la toil bolerit uncle se aflad prin bb-
jenii, si la pribech, ca se vie cmesI la loculd seu fort de nici o siala.

Candy s'au cutremurata pamentula.

Tad inteacesta and fiindti cuisulti anilorti 7220 , in luna lul Octom-
vrie, spre numruld alu-septele, la 8 cesuri noptea, spre Dumineca, forte tare
s'ati cutremuratu pamentulu, in shva lui Dumnecled, pana in de-doia-or!; si
huetulu vema, despre resaritti.
Sfir,vittelu Letoinsetalui lut Neculcei Costars.

www.dacoromanica.ro
 A DOUA DOMNIE
A DUI

NECULA1 ALECSANDRU MAVROCORDAT V. V.

IN

MOLDOVA
DE

ACSINTI UFICAPUL
(1711-1716).

www.dacoromanica.ro
 De a doua domnie a lul Nicolai Alecsandru Voda.

Vrendu a aerie a doua domnie a lul Nicolai Voda, facil incepere de unde
au parasitil repaousatulti Nicolai Costini1, ce au fostA Logofett mare, carele au
salsa domma cea d'antem a lul Nicolai Voda, si ah scrisu papa au mersu
Nicolai Voda In Galati si ad trecutil Dunarea, mergendu spre Tarigradt; si a-
colo parasindu, aii inceputtl a scrie de domnia lui Dumitrasco Voda Cante-
-Incependti, der, eti a scrie de unde ad lasatti dumneluI, n'ainu lasatu
nepomenite nici cele ce s'au Intemp Ian si s'au lncratil in mazilia lui Nicolai
Voda, vrednice fiindu de pomenire ; sciinclil ca si de in cele ce se veal a fi
socotele midi, potia cel intelepti a se folosi si a lua lumina, amti lungitd isto-
na, nelasandu nepomenite unele din cele mai mid ce s'au intemplatA la ma-
zilia si in a-doua domnie a lui Nicolai Voda, si amu inceputti dupe ce au tre-
cutu tree ani din a-doua domnie a mariel Bele, a scrie, s1 aniu intratu intr'alu-
patrule ma.
Sosindti in Tarigrad Nicolai Voda, Decernbrie 25, in cliva Nascerel Dom-
nului nostru Iisus Hristos, si mergendil dreptil in casele cele parintesci ce a-
vea la Fanaril, ii era curtea deschisa, si top boierinasii lui strinsi in tota vre-
mea, si mergead prietend de se impreunail in tote chlele ; trimiteail si soli'
ce erail in Tarigrad pe Dragoniami lorti la Nicolai Voila de'l clicea compli-
menturi, srld mangtilati ca se nu faca vole rea de acea templare a mazIliei.
Trimis -au si Vezirulti de all chiematu pe Nicolai Voda indata, cu poronca Im-
peratuluk si pentru ea sell mangaie, ca nu era cu vola Vezirului acea ma-
zilie, precum s'ail pomenitil in domnia lui de'ntem ; dera mai vertosu '1-ad
chiematil ca intrebe de vests, fiindu mersu decurendli despre aceste parti
de loco : si all facutil talna, scotendu pe top afara, si all remast numal amen-
doi ; multe cuvinte de mangaere i-au clisu atuncea Vezirulti, si cum cal este
slujba cea cu dreptate cunoscuta de Imperatulti, si se nu faca vole rea, ca fora
de zabava i se va da domnia. Dupe aceea, '1-au mtrebatu pentru vesti despre
partile crestinesci, ce se aude si ce se lucrecla, si pentru °stile Moskicesci
uncle se afia. Macar de. °stile Moskicesci pang atuncea mai nice au aflatu bine de
stricatulu pacei; pentru aceea, lovindii fora'-de-veste Tataril cu cemburu in am-
nia, au robitti multe suflete peste-sema. Fost -ail cu acel Tatari unu Sultand, sr
Voevodulti Kiovski, cu Lesi de al lul si cu Lipcani; si s'au intorsu mapoi cu pa-
ce, facendil multa prada si stricaciune, si incarcati de dulumuri. La -freest& in-
trebaciune a Vezirulul macarti ea socotla si scia Nicolai Voda ca respunsurile
suntti cu mare primejdie la o vreme ca, aceea, nesciindu-se la ce sfersitu va
veni trebile care se incepuse ; dera, precum i-au luminatu Dumneclet mmtea,
au regpunsil la tote, si ad spust ce au sciutu si ce au socotitu care, dada
le-au spusil Vezirult ImperatuluI, spunti ca, i-au placutil forte.
Impreunarea aceea a lul Neculal Voda cu Vezirulti, si mai vertosu ca all fa-
www.dacoromanica.ro
 122

tutu taina cu densuld (neobleinuitil lucru este la Vezirf se fad taina cu Domnii
mazilt), au zadaritti zavistia Domni lord, si celord ce era mazilt in Tarigrad §i ce-
lord cu domnit, §i au inceputd zavistui nu numai Moldovenh ce §i Muntenii,
§i cercad se afle vr'und miclilocu cu carele se'l poth strict Care miclilocti 'had
§i aflatu Dumitra§co Voda Cantemir, sfatuindu-se axe in t6ra cu o semi de
bolerl, carii nu'i erad voitori de bine lui Nicolai Voda, adeca : se trimeth 'holed
la Porta si se fad mare jaloba, precum Nicolai Voda au Medd multe nedrep-
tati in tell., §i ad luatit averea boierilord, §i pentru poclonuld bairamlacului (ce
era sell dea Dumitrakleo Vodh', ca and poclonu flu didese Nicolai Voda in
noun luni ce au domnitil), se clica ea 'had hold din tea §i '1-aii popritd la
sine ; socotindd ca cu aceste vord face mare stricaclune lul Nicolai Voda ; cattl,
una, i se va strica numele celd bunu ce avea, §i cu gred i se va mai acute
domnia : era cu cea-alts, socotiad vord face mare paguba §i seracie, ca,
§i ce are sh dea tote, si la mare datorie se mcapa, add se nu mai pot& lua
nici-odata domnia. Dera, dice und euventd, altele suntd sfaturile omenilord, §i
altele poroncesce Dumnecled.
Facendu-se, dera, prunavara, ad oronduitil Dumitralco Voda pre Manolaki Ru.
set Vorniculd, §i pre Ion Sturza Vorniculd, §i pre Gheorghita Paharniculd, ea
acestii au prinuth se Leh' acesta slujba, §i le-ad lama.) isvodd de Ora ce era
se fact, le-ad data isvodil de tote veniturile ce se strinsese in domnia lul Ni-
colai Voda din tea, la care isvodd doue lucruri erad facute din cale afara
forte, §i afara de domnie : unulu, ca pusese imprumuta ce au luatil Nicolai Vo-
dh de la boleri, de doue -orl, §i anume de la fiesce carele ce ad luatil, §i tots
soma. deosebi ; iara§I all doile, ca pusese ca ad luatd Nicola Von, poclonuld
baiaramlacului din Ora, §i toemise §i isvodele ce erad la visterie de banil bi-
rului ce strinsese la Porta, si ad stricatti uncle clicel bawl birului §i au scrisd
in loculd birului, a bairantkicului, care isvode ad caclutd tote in marele lui Ni-
colai Voda, dad au luata tara§i domnia.
Pornit-ad Dumitra§co Voda pre aces hotel.): la Tarigrad §i cu isvodele ce le faeu-
se, clicendu-le ca vord lua, mvethtura §i de la Ianio, carele era Kapi-kihae lui Du-
mitrwo Voda; carii dad ad agiunsii la Tarigrad, ad gasitd gata pre Veziruld ca so
esa cu ostile se merga improtiva Moskalilorti; au apucatu de s'au impreunatil °da-
ta, boieril cu Veziruld, si ad spust jalobile lora ; le-ad respunsfi inteacea-datit Ve-
ziruld ca vord avea dreptate. Dupe aceea ad e§itil Viziruld din Tarigradq §1 au
mersii la Daut-Pap, aprope de Tarigrad, cale de und cesii, dupe obiceiuld Impera-
teii Turcesci ce ad cand vord se merga, la este, §edil acolo la Duat-Pa§a cate-
va chile cc e'sf aduch' aminte §i se se grijeasca cu tote cele trebuitore de Cala,
torib §i de Wire. Mers'ad, dera , §i acolo boierii §i s'au Impreunatil cu Kihaea
Vezirulul §i cu Veziruld, §i far s'au Jeluitd de Ni .olai Voda, §i s'au rugatti se
Mb& judetu dreptd; era Vizirulu, aflandd socotelele lord, si sciindd ca nuld pl-
reseu cu dreptuld, le-ad respunsd se merga hnpreuna cu urdia pea la Udrit,
§i apropiindu-se de Moldova le va lua sema, ca au facutd vechilu Nicolai Vo-
da pe frate-sed Ion Voda, marele Tergimand. S'ad facutil boiern a fi bucurosi
§i de acesta, §i all clisii ea vord mai rem'anea in Tarigradd ea se se gateze,
§i asa, purcegendil Viziruld , el ad Ornasti in Tarigrad; §i veclendil ea nimi-

www.dacoromanica.ro
 123

ca n'aii pututa ispravi, gi socotindii a de volt merge la urdie ore ispravi gi

mai reu, ca all cunoscutd pre Vizirula Cl avea In dragoste pre Nicolai Voda,
ysi sfAtuindu-se ce volu face, i-au indemnatil acela Ianio se dea ruca, adica ra-

vasa de jaloba la singura Imperatula. Si asa, Intr'o iii, venindu imperatulil de la

Scudari, ca mersese se se Incline, dupe obiceiulii imperatilord Turcesci, caril
merge in tot]. Vinerea cate la o gemie, de se trichina la gemiile cele marl im-
peratesci , i-ad Bute calea boieril; sit aprinclendil rogojina in capl, all data
rucaua. Spuna se fie clisa atuncea imporatul cat] e Bostangi basa, acela, precum
se vedil, seinen& se fie nisce talpicli, de vreme ce au aprinsii rogojina in capil.
Lucru afaxa din tale si far& (le socotela au facutit acel boierl; i, precum se
che,e, cu capetele lora all vruta se joce; ca tine dl ruca la tinperatula, se chia-
ma ca nu bags shah' pre Viziritla, care lucru este de mare primejdie, ca
on cum ar fi, potti slice ca pote intocma cu imporatulti ; d6ra, osebitti
si de acesta, a se pune in pric5e cel mai mica cu cel maa marl, este nebunie;
cu cell de potriva de se apuca nescine in price, si Inca nu se pote se nu se
pagubesca amendoi ; precum si cAndil se lupta dol ce sunta inteo vertute, de
si se intempla de biruesce unulu pre altula, dera. Inca si cell ce au biruitll
suflii tare de ostenela gi slabesce forte; cu cata mai virtosl candil se aputa
nescine in price cu cell mai mare Si mai putinciosii de &W. densulii. De una
ca acesta au clisd Inteleptuld Sirah «ola si cu caldarea nu 'Dote se se lovesca ;
ca de s'orfi lovi, era ola se va strica»; asemine este si Ora boierflord cu Dom -
nil; de eke on all mersa boierii se pireasca Domnula mazilti la Porta, nici-
odata n'art pututil ispravi mai nemica ; ca Domnil, on cum aril fi, all prietenl
omens marl, si -e punii pentru deiasiI, si nu le pota strica nimica cu plra. A-
sa Wail pututil strica nisi lui Nicolai Voda; cad, i prieteni avea multi, ca
mai top cel cu diregatorii la Porta Is erail voitorl de bine; dera, lasanchl aju-
toruld cell de la omeni, void ;lice earl ajuta Dunmecleil la tote trebile lul, ca
multe bunatatT facuse In tea la semi si la sfintele biserici Pentru aceea,'a-
eel ce all mersii selu pireasca, s'ai1 intorsa inapoi cu rusine; era Nicola]. Voda
all Wail erasi douania Moldovei in scurta vreme.
Deca au luatil imperatulti rucaoa si all veclutd jaloba acelorii boierl, al po-
runcitii Kaimacamulul ca sa scot& pe Nicolai Voda It divana; era Kaimacamula,
temandu-se se nu se dea cum-va Nicolal Voda inlature intelegendii de acesta,
si se gindesca Imperatula ca i-ail data ell scire de all dositu, all poruncita
lul Cdus-basa ca se merga fara-de-veste la NicolaI Von, se nu apuce se se
ascuncla; i aflandtt ca. era Nicolat Voda la casele ce avea, la Arnaut-Kioi, pe
Bogaz, au luata gi unti Hasichia de la Bostangi-bas t, cats nu 'Ate nimenl se
calce casele acele ce suntil pe Wig mare, fora, scirea lui Bostangi-basa; qi
a$a, mergendl acolo uncle era Nicolai Voda (ca se templase de era la ca-
sele lui Ion Voda, fratelui-seta) Waft sutpusl acolo aprope si as asceptatii pe-
n& s'all deschisd porta, vrendti se esA unit omit cu treba, i asa all intratii Ceus-
basa i Hasichitila cu taifaoa lore. Era Nicolai Voda, princlendti de veste ca i
s'aii calcatu curtea gi'le arca WEI princla, au incuiatil p din launtru usa o-
claei intru care era, i au secluta acolo. Mers'aii Ceus-basa §i cu Hasichiull in-
tea odae Intru care era o semi de boiernasi, si din ship, si all intrebata de
www.dacoromanica.ro
 124

NicolaT Voda; ei au data 8ema ca nu este acolo; disu-le-aft se le descue si o-

daea cea Incuiatd; et au dab). sema ca este Incuiatt de Tergimanulti celq ink-
re, ei cheile suntu la dOnsulu. §i cu atata s'au dusts de acolo land' vr'o dot
boierinasi si vr'd dot copii din cash., pre cant dusil in poprela bostangii-
lord. Mers'an si a doua di Ceus-basa in saraiulh teed de in Fanard a hit Ni-
et:11M Voda, si tar altit cercatura n'au facutu, fara catty, intrandu Intel) odae
de tole de josh, au Intrebatu pe boierinast, ce se intemplase acolo, unde este
Nicolai Vona, si pentru ce se da Mb-awl ciindu flu chiama Ymperatulti. Era
acei boierinasi an respuns i ca, nu este acolo, nici flu scia unde este; si adu-
cendu cafea sf serbetty de sust., s'aU dusty de acolo cu atata, trimitendil in
Porta pe vr'o dot trel din boierinasi ce se Intpmplase acolo, qicendii se fie clist
boiern ca an a se phi si cu unit din boierinasii lut Nicolai Voda. Era Nieo-
lal Voda, In noptea aceea ce Pad cercatyl in Ai-Out-K-1°i, on ca s'at temutt,
vodendu ch. Pail cercatu noptea, orl pentru ea se nu stea la Ora cu acei boieri,
ca socotia a fi lucru fora-de cinste se stea cu unit ca aceea in divana, si ea se
-nu'i graesea niscare-va cuvinte frnprotiva, au socotitil de s'au datti Inlaturi, si
au sedutu cite -va cllle tamuityl; si au scrisu Carty in urdie, la frate-seti, la Ion
Voda, si in Vizirulti, cum ca all data boiern rum la imperatulti, si cum ca all
trimisd Kaimacamulu de Pail cercatu noptea In gazda; care, Intelegendu Vizi-
Tula, i-au parutil rea forte, si all scrisii in Kaimacamula en banatt, dicenda
ca nu s'ati ca'dutti se fact una ca aceea; sl all Insciintath si pe Imperatulti de
acesta, adica cum ca all mersu si in densulil acei boieri Moldoveni cu jaloba, si
cum ch. le-au disn s' mergh, cu urdia, si apropiindu-se de Moldova le va lua
sema, ca au facutd Nicol -t Voda vechilit pe frate-sell marele Tergimanulti, si
i-au data si tote dresele ce avel, si nu s'afl cadutii se mat supere Impera-
tia; care, Intelegendu-le, imperatulti, spunt se fie disti «deca este asa, s'at ct-
Slutu se merga acolo se le is sema Vizirulu »
Facut'au st h Imperatuld ruca Nicolai Voda , si all dat'o singura Domna,
intru care stria cum ca si ph,rintele lui Nicolai Voda si eld din copilarie au
slujitil cu mare dreptite Imperatiei , si acesta pfra ce at filcutti acesti boieri
este mincinosa, ca numai noue hint au domnitti, si cum ar fi pututii se is dime
poelone a bairamlacului ; sy Intr'acele noue lunt ce all domnitu, as platittf si
btrulu deplind St bairamralaculu acelui and, si balgi-baslacurile, si mierea, si cd-
ra ce se da la mutpaculu Imperatescu , si tote poruncule imperatiei le-ad ft-
cuti deplinu; ert aceste suntil mestersuguri a hu Dumitrascu Voda, ca elt are
gindu se tse faca hainU sy se se inchine Moskahlorti, si pentru ea se's rernae
tut banii bairamlaculut si Ott bani ce la din tort, scOrnesce aceste WI; cA nici
re o strambatate sell tiranie, precum ati pirftit acei boieri, n'ati facutil; ca, audit
au mersu cu domnia, at gasitu Ora forte slaba si resipita ; si in cata vreme at
donanitt, as Inceputu a se tocini si a se strange Oment din tote partile; care ace -
ste, nude este tiranie st nedreptact, nu potty' sa fie. Aceste si altele ait scristi tmpe-
ratulul; st 3 tul esita respuusult, cum ea, precum In dilele Imperatiel sae nimerui
btrimb6tatb nu s'ati facutt, nu se va face nici hit strInabatate.
Au mat cercatu in doue trei randurl neat boierI in divanul Imperatesca, si del ar-
zuhalnri, dent altA respunsu nu le -aft witty ; cant, vodendif ca nici cu rucaoa ce
www.dacoromanica.ro
 125

au dati nimica n'ati isprtvitu, si cum ca au inchputh la mare pnmejdie por-

ninda pe Viziruld asupra loru cu urgie, s'au intorsii inapoi in Ora cu multh
grozh, chtil unii s'ati temutu a merge pre uscatu, si au mersti cu corabie pe
mare ; era caril au mersu si pe uscat u s'au amestecatu printealti calatori ca
se nu'I cunOsch mine.
Ajangendu Vizizulu cu ostile imperatesci la Oblucita, wade era podulu fh-
cutti peste Dunhre, au aflatu de hainia lul Dumitrasco Vodh, si cum ch at in-
tratt Muskalil in Ora Moldovei , st Cate s'au lucratti awe% in tera de Moldo-
vent ; m aft sacotitti de au oranduitil pe Ion Vocla , fratele lui Nicolal Voda ,
se merga la Braila; si au scrista i fermanti la top locuitoril term ca se nu se
potrivesch lul Dnmatrasco Voda, si se fie supusi st plecati imperatim precum
au fostu. i au mersti Ion Voda la BrAila cu acea porunch a Vizirului; i 'Ate
se fie avutti pt alte porunci ; si as scristi la unii din mazili ce intelesese ca
suntti la margine, proem s'ati scristi si In domnia lui Dumitrasco Voda, dera
n'ati yrutta se intelegh nime, eh erau inflati mal toti pamentenil cu nhdejdile
cele deserte, nesciindti voia lul Dumilecleti cum va fi; cat], cu nesocotela lorii,
canal se tmeati eh suntil scapati de sub giugulu robiei, atunci erau se cap. nu
numai, la mare robie , ce si la penile deseversatti, de nu le-arti fi agiutatti era
talk lui Dumnecleti, care nu lash desaversitti pe crestim la perclare.
Nevoitus'ati in tote cbipulta Vizi] ulti ca se nu merga acesta veste la impe-
ratulti, cum ca, s'au haimtti Dumitrasco Vodh, ca so nu se intrist se; dent, nepu-
tendii fi thanuittt unti lucre ca acesta, au Oatu Si imperatulti, si adusu ,a-
minte de cuvintele lei Nicolai Voda ce'i scrisese in ruca, precum s'ati pomenitil,
cum ca are gindti Dumitrasco Vodh se se fact hainu, si popresce poclonulti bairam-
lacului, si clicea cum ea 'had luatu Nicolal Voda ; pi i-ad parutia real imp'sratuliti
chef aii mazilibi pe Nicola' Voda; si agniugendu in toti vestea acesta, huhau toti
pe Ilanulu carele ata fostu prima de s'ati mazilitti unit Domani ce slujia cu drep-
tate imperatiei si au tocmitu tort Nlolduvit, si au facutti pe unit hainu. §i pune it.
la socotela toti emu ca, de va retake Moldova pe maim impel ape', nu este alt-lu
ca se se trinuta Domnu, fort numai eiasi Nicolal Voda, pentru aceea, au indem-
natti pe Nicola' Vodh pnetenii sei se nu mai secla thinuitti, ce se soda la casa Jul;
carele, soindti si pentru frate-sew Ion Vodh cum eh l'ati fostil trimisti Vizirulti. in
Braila, precum s'ati pomenitu, ca se gaga pe Moldoveni se nu se hainesca, ye-
clendti si indemnarile prietenilorti, afl esitu de unde era tainuitti. si ail inersti de
sedea la saimulti seta,
Jon Voda, deca alt mersti la Braila, au seclutu One candu au intplesu ca viuii
ostile Moskicesci se o iai i atuncea au trecutil Dunarea in ceea paste , i an
mersti la Macmu; era a dotia cli au si sositti Muslialii si au inceputu a bate cetatea
care at si luat'o pone in uses dale, macaru ca au statutti i Turcil forte bine
la resboiti, pi s'ati aperatta si din cetate cum se. cade; dent neputendti suferi
foculti Muskalilorti i setea, eh le luase apla, a treia-cli au inchinat'o; §i aft anti
Muskalil voie Turcilord se esh, numal cu chtu va fi pe densii cu catu orli putea
radicai dent esindu Turcil din cetate prin ostea Moskicesch, bate se departati,
ceva de capite , data nhvala dragonii 0'1 jecuilu. 1 ra a duoa cii, dupe de au

www.dacoromanica.ro
 12b

luatu cetatea, ad si sositu trimisn cu veste cum ca s'at facutu pace; si ad la-
satu Moskalii cetatea, precum s'au scrisu la domnia lui Dumitrasco Vodd.
Intelegendti Ion Voda ca se intorce si Viziruld, ispravindti cu Moskalii cele
ce au vrutti, ca cuprindendu'l de tote pantile cu multnne de WI, si dandu-le
navala neparasitti, si nelasandu se le melga in obuzil nici und felt de hrana, de
cal' sett de omens, le -at cautatti Moskalilorti a cere pace, cu versare de sudori si de
avutie, si cu fagade ca voru face tote cererile Turcilord, care ail fostd aceste :
se (lea Azaculti, se strice Samar cetate si alta cetate, si se nu lase in tem Lesesca
ost, Moskicesci, si alte poncturi, care aceste le trecu, pomenindu-le forte pe
scurtu, de vreme ce le-ad scrisu altii mai nainte de mine. Ispravindt, dell, ace-
ste Vizirult, si mergendti spre podu ca se treca Dunarea, deca ad sositu la Car-
tal, acolo ad mersti si Ion Voda de s'ad impreunatti cu Viziruld.
Acolo au mersti si Lupuld Costaki Vormculd de s'ad impreunatti cu Vezirulti
si '1 -ad imbracatu cu caftanti de Caimacamie. Dupe aceea ad trnnisti de '1-ad
Matti din Iasi, d'impieuna cu Antioh Jora Hatmanuld, si cu Macsut Postelniculti,
,,i i-ad dusd de i-au inchisu la cetatea Varnet, precum s'ati scrisu, dupe dom-
ma lui Dumitrasco Voda; si de acolo au trimist" pe IOn Voda Calmacamu si
socotitord Orel Moldovel, adeverindu'i cum ca si domma se va suite lui Ni-
colai Voda.
Nevoitu-s'au unit din boieri" terei atuncea ca se aduca Domnu pe Mihai Vo-
da, facendti magzaruri cum ca tota tera poftesce Domnd pe Mihal Veda ; si
le-au trimisu la Imperatie; dera n'ad pututd ispravi nemica nici cu acele mag-
zaruri la Porta, nefiindd voia lui Dunmeded.
Trimitendti Viziruld pe Kihaea lui la Imperatulti cu vestea isprdvel si a biru-
intet ce facuse improtiva Moskahlorii, mers'ati la densuld Nicolai Voda de s'ati
impreunatd, carele i-ad spusu atuncea cum ca. va Imperatuld se's cell 50 de
pungi de haul, pentru poclonuld bairamlacului ce nu '1 -ail datti Dumitrasco Vo-
da; putea dupe aceea Nicolai Voda se se dea mlaturi, dad. at intklesu ca va
WI cera Imperatuld atata bani; derd pusese gandd se nu se mai ascunda, ca
si prietenit asa ilti, indemnal Pentru aceea, nu s'ad mai data inlaturi, ce se-
dea la saramlii ce avea la Fanaru, pe de o parte, nadejduindti in mila lui Duna-
neded si asteptandti din ,ii in di se i se scota domnia Moldovel si se'ld clue-
me Imperatuld Wit imbrace cu caftand, precum ii scriea frate-set Ioan Voda
si alti prieteni; pe de alta parte, era cuprinsu de mahnire si intristatt, sci-
indu ca va se'i cera Imperatuld atata bani, precum s'ad dist" mai susd.
N'ad trecutil multe Mile, si au trimisti Caimacamuld und ciohodard la Nico-
lai Todd ca seal chieme se merga la Porta; care chiemare, macarti ca Nic ola
Voda o scia pentru ce este, dera nevrendii, cum =it disc, ca se se mai do-
sesca, s'ati sculatd de ad mersti la Porta, toti ad inceputti a dice cald cilia-
ma ca se'lu imbrace cu caftand de domnie pe Nicolai Voila, dad, '1-ad vedutd
ca merge la Porta, ca asa se purta cuventuld la tot', cum, de este se se mai
triniata Downt crestind in Moldova, nu se va trimite altuld, fora Nicolai Vodd;
ca venise lucrulu la cumpena, s 1 se fad Pas& la Moldova, si se nu mai tri-
matt. Domnn.
Me *nein Nicolai Voda la Porta, i -au clisil CaYinacamulu cons eh', p-ronca min-
www.dacoromanica.ro
 127

peratului este se dea 50 de pungi de haul, poclonuld bairamlacului, ce nu s'au

dattl, intr'altu elupti se nu fie; respuns'au Nicola,i Voda cum ca acelu poclonu
'1-au luatu Dumitra§co Voda din teed, §i sat dusti cu bawl la Moskali ; dera
de vreme ce este a§a poronca Imperatici, va vinde ce are, §l'I va plini catil
va putea cuprinde cu ce are, era catti nu va putea plini, ce va fi mila Impe-
ratuluiti. i chcea Nicolal Voda ca m eata vreme aft domnitti, ca se nu ramaie
posit' Bid o poronca imperatesca, s'au Indatoritft §i au plinitft §i birulu §i bai-
ramlacul, §i tote cite s'au datti din tett, i au remasti plin de datoril; ea din
Ora n'au apucatti se is cart aft datu, domnindii numal noue luni. Spusu-i-at
Calmacamulti, precum, poronca Imperatulm este se §ecla la poprela papa va pli-
ni aces bath ; §i '1-au intrebatu unde fi este cu vole ca se-la orondulasca ; §i
au poftitit se'lft ronduesca la Ceu§lar-Ennni, fiindu'i easa aprope de saraiulti lul
Nicolai Voda ; Ii a§a, de acolo aft purcest dimpreuna Cu Cett§lar-Emini §i au
mersti la easa lui la poprela.
Veclendu-se Nicolal Voda la popreld, §i cum ca'i cere Impel atulti atata banl,
au inceputti a se lasa de nadeidea domiiiei, §1 acmu didese popona ca se'l
Kota odorele §i lucturt eel mat ramiis,3se nezalopte, la ven(tare; era pe a-
far* 1ntre unit Omni erat vorove tat de refs pentru Nicola]. Voda; ca cliceati
el nu va mat vedea domnia nits-ociata, ca nu este lucru prostu a se da cine-
va Inlatui canal t-ar poronet Imperatulu se meiga la giudeeata, §i cum ca aceste
le-ad facutft tofu cu nae§tet§ugti Turch de at scost caveat" ca voru set dea
domnia, ca se esa de unde era ascunsu §1 Witt dobendesca in maaele lorti, pre-
cum s'au §i fa'cutt, §i cum ca Turd' gonescii epurele cu carulti, §i alte aserai-
nea, fiesce carele dupe socotela lui gala ; dela, precum dice Prooroculd David:
ugaudurile omemloril smith tote fricase §i cu gre§elb,' cugetele lord», altele
gandlau omenil i alte erat orondlute de Dumueclett se se faca; ea intacele
chle ce era inchisti Nicola]. Voda, eta au sositti la Imperatulit Talhi§u de la Ve-
zirult, carele ilu trimisese cu slatult tuturort Pa§ilorti de la urche, intru car ele
stria se trimita Domnit 1 e Nicola]. Voda in Moldova, ea altulu nu este de ti-
nnsti Donmu, fora de densulti, ca §i Imptiatiet este dedineiosti, §1 tera ilu urea;
§i eke Tait paritu aces trimi§t de Betult celu hainft emu tote minciun1; §i
se'lu ttimita fora-de-zabava ca se stiluga raeaoa §i se caute de poroncile Im-
petiitaet. Cate Talhkil dub, au merst in Imperatulu, §i socotmdti §i Impthatuld
cum ca cu acieN e'ratti nu era altulti de trimisu DOmnft la Moldova, ea cei-alit
Domni, ce emit mazilt in Tatigrad, aveati top cate o pricina mare: Antioh Vo-
da era frate lul Dumitra§co Voda, carele se hannse §i mersese cu Moskalil ;
Mihat Voda avea nume ca era se fuga la Moskall, §1 ail adusti o§t1 Moskicesci
in Via de aft luatu pe o semi'', de §vecti de la Ceruautt; Costantin Duca Vo-
da, avea nume ca air adusti pe Lei de aft omoiltti pe unft Capigi-ba§a impe-
ratesett ; §i aft socotitti se dea domnia tara0 lui Nicolal Voda ; §i aft trimisu
de aft Intlebatti pe Muhtiult de este obidetil se se dea cuca la Down de la
Iml eratuld, nefihuld Vezirulti acolo; era Muhtiulti, flinch]. prietenti lul Nicola]. Vo-
da, avendu pliete§ugu cu parintele seu, cu Ecsaporitulti, au respunsti Impela-
tultu, cum §1 cuca se se dea se cade, §i a se zabavi trimisuld Donmulut la Mol-
dova nu este bine, §i se cade cu unit' cesu mai inainte se dea domnia lul Ni-
www.dacoromanica.ro
 128

colaT Voda $i seld pornesca sere Ora, dicendu si multe laude pentru Nicolal
Voda. Atuncea au trimisu si Imperatulu se chime pe Nicolat Voda de undo
era Inchis4 ca se'lu imbrace cu caftanti de domnie.
«Nu suntit sfaturile mele ca sfaturile vostre, mci caile mole ca dile vó-
stre, ce precum este departatti ceruld de ph',nentti, asa santii departate sfatu-
rile mele de sfaturile vostre, si gandunle mele de gindurile vostre)), dice Dum-
nedeu Thin Prorocul Isaia in sfanta Scripture ; si intealta parte a ScriptureT
larasi dive : «Duranedeu torte si ittrast tamaduesce.» Pentru aceea, top trite-
leptii si dasealii ne invet,a, nici se ne prea bucuramti cand vedeinti tote tre-
bile facendu-se pe voia nostra, nici se ne prea intristamti dud nu urmeza a-
cele ce vounu dupe a Rostra, polita. Cand se afla Nicolai Voda la acea mai
mare intristare, perdendu nadejdea de a luarea domniel, cuprinsti de multa vole
rea pentru InchisOre, inspannatii ca. nu va putea plini cu totti ce avea acele 50
de pungi de bani eel cerea Imperatulu, si fora nadejde, din bogata mile lul Dum-
nedeti, carele nu trece rugile acelorti ce se temu de densulit si da plata face-
toriloril de btmatati, nu numal in cee9 lump, ce si Intr'aceasta, s'ail daruitti
luT Nicolai Voda tote cele bune si dorite ; si din inchisoare s'att scosu, si dom-
nia i s'ati data; si acele 50 de pungi ce cerea Imperatulu le-at lasatti; si nu
este de mirata. de I-ati trimisu Dumnedeti si ore ce intristare cu acea
sore lul Nicola]. Voda, pote se fie gresitti ceva, c unit omti; ca nu pote nime
se fie in lunte si se, nu gresesca ; si pentru greselele lul WI fie trimisu Dam-
nedeti acea intristare.
Era in awl de la zidirea 'until. 722,0, in lima lul Septemvrie In 25 dile, dud
au cMematu Imperatulu se 'lit imbrace cu caftanU de domnie pe Nicola Voda ;
si mergenclit la saratula imperatescu, si imbracandulti cu caftanU, si dandu'i cuca,
este obiceiu dud mergil Domnii se serute pola sett paimentulti inaintea Imp&
ratului, atuncea did Imperatti Dommlortl, prin midiloculu Vezirulul, cate-va po-
ronci ; dupe aceea le did si cu laude de n'oru face asa; era lul Nicolai Voda
atuncea ]. -au disu Imperatulu aceste cuvinte: «Eta ca, iarasi to -amt miluita cu
domnia Moldovei ; se cautl Tar se ne slujesti cu dreptate.), Si asa, s'au intorsu
la gazda cu alaiti mare si frumosti, cum se cade.
Indata dupe ce au imbracatti caftanit NicolaI Voda, Inca ODA a nu'i veni
sangeculu de la Porta, au invetatit se se scrie card in tell; si avea OHM se
oronduesca Calmacami, pe Lu_pulti Costaki VorniculA si pe Antiohti. Jora Hatma-
nulti, ca. Inca nu scia d s'ati trimisu Caimacanat de Veztrulti Ion Voda, fratele
sett, si acestl doi boierl au cadutli la urgie; dera, inteacelasti cest, au sositti
si carts din Ora de la Ion Voda, insciintandU de tote de aceste, si cum ca au
trimisu Vezirulti de au luatti pe Lupulu Vorniculti, si pe Antioliti Hatmanulit, si
pe Macsutit Postelnicult, si era se le tale capetele, si cum ca at pusu nevointa de
1-au mantuitii dintr'acea primejdie, dera n'ati pututti se'i scOta, de -tote, 1i t-at
trimisfi. Vezirulti la Varna, de I-ati inchist. drept-aceasta, Nicolal Voda
intr'acesta chipt: «Iubite frate, ITT multaniimA forte cad, al push nevointl de n'al
lasatti se pera acel holed; vel avea si de la Dumnedett plate, si de la nol mul-
tamita.» Au scrisii si la Ion Buhus hiv vel Logofetii, si la Gavril Miclesculit
Vorniculti, cr st fie impreuna cu frateset Ion Voda se porte grip de trebile
www.dacoromanica.ro
 129

terei pana va, merge si singuril to scaunulu sell; scris'au carts si la top locui-
torii ca se esa din bejenii si se merga se se asecle pe la casele loru, si se
n'aiba nice o temere despre nime ; scris'aii si la kted, cavil oru fi pribegitd,
sciindu-se vinovati cad au mersil de '1-au paritu la Tangradn, ca se nu se te-
n* ca i-au &WU pe top, si se nu alba nici o grija si se merga pe la ca-
sele loru, si cum cal va area pe top in dragoste, clicendu-le ca acele trecute
le-at clatti ultarel; scris'ait si la carii oru fi pribegitti, scimdu-se ca au facutti
inscare-va gresele improtiva Turciloru, pe vremea ce erati Moskalii in Ora, a-
deverindu-le ca n'oru avea nice o nevoie. Facuse vote rea Nicolai Voda, pen-
tru acei boieri ce'i trimisese Vezirulti la Varna; dera avea nadejde, impreunan-
du-se cu Vezirulti pe drumtl, ca acmu se pornia de mergea spre Tarigradd cu tote
ostile, si socotIa Witt intempine dincoace de Udial, cum se prinde de aice,
precum s'au si intomplatti, si acolo avea gandti se se roge Vezirului ca se'l
erte si se trimita scota de la inchisore, si se'l aduca impreuna cu sine in
tore.
Venit'ail lui Nicolaf Voda, si sangecula de la Porta, far cu alai si cu obi-
cinuita ceremonie ; i avendti poronci de la tmperatulu ca se purcega fera-de-
za,bava in Ora, au Inceputtl de sargti a se gati si a se griji de cele ce suntu
trebuitore la calatorie.
fn clioa a-clecea a lin Octomvrie, au purcesti Nicol al Voda din Tarigradfi, si
inergendti pe drumti se intalnia cu Pasii ce veniat de la oste, si se impreuna
cu densii si facea voroba, set arata toti multa dragoste, graindu'l cuvinte dulci,
si aratandu ca le pare bine cad mergea Domnu. Rra dad s'au apropiati de
Udrii, intelegendu ca nu este departe Vezirult, n'ad vrutil se maga pre la U-
dila se nu se intemple se sosesca u Vizirulu acolo, si aru fi facutil si mai multa
zabava cu impretinaiea, si mai multa. cheltuiala ; pentru aceea, de la tergulil ce
se chiama Hafsa au lasatu drumulti celti mare a Udriului, si luandti cativa din
boiermasi au purcesti sprintend fora de agarlicii, la patru cesuri de nOpte, si
taindu decurinezisu i s'au facutti did dincoace de Udrii, la unit sate ce'l clicu
Dervent -Kioi; de acolo, mergendu h unit satlt ce se chiama, Vacsala, au sositil sera
acolo si Vezirulti si Hanul Devlet Gerei; si au mers Nicolai Voda de s'au impreunatu
cu amendoi; si '1-au priimita cu diagoste, si f -ail aratatil mare prietesugtl, ca Vezi-
rulti era prietena Inca cu repaosatulu Alecsandru Ecsaporitul, parintele lul Nicolai
Voda. Hanul, Tarasi sciindu-se ca au fostu pricina maziliei lui Nicolai Voda, ori ca s'au
caittl de ce au facutu, hainindu -se cereculil lui, Dumitrasco Voda, on at era
si ma'. de Nicolai Voda, facendu'i atata paguba, raft aratatil multa dragoste
si prietesugd. Aceste lucruri, dragostea si prietesugult, la crestinl se dau fie
cut, de la omit cab' de mare la celil mai midi si mai de giosil ; dera la Turd, este
lucrulti mare, tend arata unui crestantl, macarti se fie si Domnti, nisce omen' marl
ca acia, Hanii si Vezirti, dragoste siprietesugti;_ ca, la Imperatlea Turcesca este
multa marire, si o numesd dumnecleire pre pamentil. Imbracatu'l-at acolo cu
caftanti Vezirult, fiind acolo si Hanhltik; ded n'au cheltuitil la amendoua partile
nici 100 lei, puindil pricing ca este in druma, si au purcesil degraba; i cu fa-
gaduinta, numal, all potolitu lacomia Turcilorti cea multa si nesatiosa.
Rugamintea cea d'anteiti ce au facutti la acea impreunare Nicolal Voda cu
LATOPISETELE TOM, 2, 9
www.dacoromanica.ro
 130
Vezirulti au fostd ca se slobocla pe acel tret boleti ce se trimisese Ia Varna ;
deg au respunsu Vezirulu ca nu se 'Ate, ca an apucatti de au facutA scire
ImperatuluT pentru Inchisorea Iona, si trebue Tar Cu scirea Imperatului se se
slobNa ; numal s'ail adeveritil ca, mergenclil la Imperatulu, it va spune sn va
trimite de'l va suite; dera Wad agiunsli se inerga la Imperatuld acelu Vezirti
Baltagi Mehmet Pasa, ce a,giungendu in Udritl, dupe Mine @le au trimisti
Imperatuli1 de 'I-at mazibt& si luandu'i tOta.' averea, '1-au trunisti in inchisore,
si putintl au lipsite Mid si omOre; call 'Arise Hanulti si Craiulti Svecleseti la
Imperatulti, cum c'; ar fi pututti se is la la robie pe top MoskaliT si cu Tarulu
lorti, cu elite puteri mea, si In ce sla'brcitine sl strinitorire ail fostti agiunsti,
de n'ar4 fi lacomita se Ia multi galbini si se lack pace cu densii; si in loculii
luT s'ati facutti Vezirti Iusuf Pasa.
Purcegandil de acolo Nicolat Voda spre Ora, '1-au timpinatti carp din Ora
de Ia Ion Voda si de la boierit ce end Calmacami, scriinda cum ea nu est
ornenit din bejenit unit temendu-se pentru datoriile ce erati datori Turcilorti,
altit pentru jacurile ce facuse Turciloru, cand ventati Moskalil in Or& Scriea
si pentru ostea lul Voevodti Itiovski, cum ca an intratil in toil si s'ail aseclatil
de la Orhelti pang la Hotmtl; care, intelegendti Nicola): Voda, de acolo din locti
ati intorsu pe Useriulu celd mare se merga la Ports; si au scrisula Kapi-kihaele
se silesca se sc&ta fermanuri Impnriltesci pentru tote pricinele ce s'ati pome-
uitu, se n'aiba nevote pamentenn nicl pentru jacurile ce s'ati facutil Turcilora
pe vremea Moskaliloril, nice pentru datoril, pr pentru ostea cea Lesesca ca
se se radice din Ora; care fermanurt, tote s'ait scosti, precum le poftise, sn
s'ait adusil In Nicolat Voda; si mciiea pentru ce se va fi lucratti pe vremea
Wit nime se nu supere raeaoa , i datornicii se pasuesca pe (Sinew pana In trel
hint; sn pentru radicatulii ostit Lesesci din Ora; nunalt acelti fermant vruttt
Nicolas Voda se'lu arete indata ce aft veniaft in tera, socotindti a nu fi vreme.
Daca nit trecutil Nicolat Voda muntele, au trimisil la Basarabti Voda, Dom-
nul Muntenescti, pe Manolaki Aga, pre carele '1-ati facuti Coraisti mare venindti
in tern, scriindtei si facendu'i scire cum ca din mila lul Dumneclea si a Tin-
pi]ratului i s'ati datil domnia Moldovel; si 1-au trimisti sn putintele olArttri:
unit cesornic ti de auru, panzehruri, si tenzuhurl, de care si Basarabil Veda, dupe
ce au venial Nicolas Von, iu scaunii, 1 -ad tinnisti cacti, bucurandu-se ca i s'ati
datti domnia; sn 1-ati trimisti sn nisce Mittman de argintti &Ai
In 29 Mile a lin Oct onivrie, au sositti Nicola). Voda, la Duna're, sn trecend'o
Inteaceeasi iii, ati ruersii la Galati. Nu l'atfi esitu nime inainte din boleril terel,
Modal venirea cam degeaba, si fiindu si boierit resipiti, unit la pribegie, altil
dati cu bejeniile spre munte; si Inca nici conacele nu erati grijite bine, macaril
ca pentru conace trimisese barn inainte icolai Yoh'. pe Iannandaki Sutu biv
Cambial.* si au chat% la tote conacele cate 50 lei, din Galati liana in Scantee,
si s'ati cunaperatil de ce an trebuitti ; sn ail aratath d'antetast data acesta mill,
care nicI -unu Domnu Wad facut'o, se vie spre tera cu domnia pi se'pl compere
conacti pe banit set.
Male jale tin durere In inima avea Nicolas Voda si in Galati ; si data ail
p urcesti din Galati spre last, veclendti Ora care, cu unit anti mat inainte o
www.dacoromanica.ro
 131

lasase tocinita si imbelsug ilk nu numal robita si ustiita de Omeni, ce si ca-

sele si bisericile rasipite si arse; si se ofta de la inima, veclendu pe ticalosiT
pamentenl, cati scapase de robie, goli, lipsiti si despartip barbati de fediel,
parinti de fecion, i frati de surorT, carii in tote (lilele si la tote conacele ve-
nial si (Mai la Domini cu lacriml, rangaindu-se si jeluindu de prada si de
robia ce li s'at intemplatii; de caril, facendu-i-se multa milk, ti naangaia cu
cuvinte buue, adeverindu-li-se cum ca, cu agiutorulti lui Dumnecleti, va sili
catti va putea si pentru scosulu robilor i si pentru odilnia loru.
Lama' veste Ion Voda cum ca au trecutti Nicolai Voda, fratele-sell, Du-
narea, si vine spre Iasi, au purcesti se's esa inainte in timpinare; si trecenda
de Vasluiii, si trecendu apa Barladului drepta Baba-rea, s'au impreunatu cu
Nicolal Voda, unde descalecase Nicola] Voda, dad. i-au spusU cei ce veniau
inaintea lui Ion Voda, cum ca este aprOpe, silt" astepta; si, dach au Inceputa
a se apropia, trimisti Nicola' Voda unu call turcescii de cei de frunte,
cu podobe fiumose, pre carele incalecandti all menu si au descalecatu unde
ill astepta Nicolal Von.; si acolo hupreunandu-se, s'au imbratisatti si s'au
serutatii; si, seclenda ca veunti cesu in vorova, au hicalecatti, si mergeau a-
mandoi alature vorovindit
In cliva ce se praznuesce soborulu Arhangelilord Mihailu si Gavriild, in opta
Mile a lui Noemvrie, au intratu Nicolal Voda in Iasi cu alaik si cu pompa
donmesca; si mergenda la sfantula Nicolai, au intratu in oltaru gi I -al cetitti
molitfa cea de domnie Pahomie, carele era Episcopti Romanulul, si facendil
ruga la 4-tot-puterniculu Dumneclett, ca se'ha intaresca cu agiutorulti cell de
susti, au esitti din biserica si au mersu la curte; si standti in divanuld celti mare
liana s'at cetitti fermanula cell de domnie, ca bereatu Inca, nu se scosese; du-
pe aceea, seclendii in scaunti, au mersu toti de i-au serutatti p61a, urandu'l
se dommisca cu pace inteani multi.
.Era dupe ce au trecutti cite -va clile, all impartitti tote boieriile, si facendu
masa mare i-au ospatate. pre toti, la care masa all secluta si Ion Voda ; si
forte s'aii veselitti intr'acea ch toth curtea ; i s'au sculatil boierii de la masa
de aa giucata in c.isa cea mare, ca acolo se pusese masa ; si dupe ce au gm-
catti au daruitti Nicola Voda tuturorti boierilora cute -unu postavii si cute unu
atlazii, si celora-lalti boierinasi caril all &nth le-ad daruitti cute -unu pos-
tavd. Dupe aceea, u'ad zabovitti Ion Von, si all purcesti in Tarigradii, in cal
de olack grabindu-se se inerga in Porta.
Dad au purcesu Nicolal Voda pre frate -sell, pre Ion Voda, in Tarigradu, Tar
an mai scristi calla in boteril ce erail pribegi, adeverindu-le cu giuramentu ca,
pre caril IT suntti gresiti, i -au ertatu, si se vi.i fora tyres -o siela in tern. Li se
adeveria si pentru alte galceve, si pentru datoril, ca n'oru avea nits -unu su
peril si cum ca voru avea de la domnia sea cinste si cautare ; caril sciindu
din domnia d'antem ca este statatmill la cuventti, s'au increclutti, si au venitu
toti, caril mai ingrabit carii si cu ore-ce zh'bava.
Dupe aceea all pusti mare nevointa pentru scosulil robilora ; si au oronduitir
omens de au mersu cu fermanulti ce se scosese de In Imperatie, ca unde voru
gasi Mo'doveni robiti se fie olnici a'i lua ; scos=au si de la Hanulil iarlak, a-
www.dacoromanica.ro
 132

semine cu fermanulu Imperatescil ; si ail datt Hanulu Buluk-basi si Siimeni Ha-

nesci ca se merga impreuna cu Oinemi ce] domnesci, si amblau pin Buglacii,
si pe la Kilia, si pe la Sunlit, si pe la BIM'', siunde gasiau Moldoveni robit,T,
barbati si femei, fl luau ci'l trimiteau in tern ; si se scottail sute de Omen',
i muieri, si fete, si copii mice. ci'' duceau iniintea 1ul Nicola). Voda de'i ye-
dead pe toti. ; si poroncea de li facea imbracammte, ca'i aduceau gob, F)i ca
van de densif ; si le da ham de cheltuela ; celorti casatoriti le facet carts de
scutela, ca se n'alba, nice -o superare ; Si asa fl trimiteati pe la casele lord.
Macard ca, la purcesulti lul Ion Voda din Iasi sere Tangradti i-au adusd ammte
Nicolai Voda si i s'au rugatil, mergendu la Tangradd, se pue nevointh la Porta,
pentru sloboditulu. boieriloru ce erau trmaisi la Varna, dera incasi si dna ad
socotitil ca este agiunsil in Tarigrada i-at scrisd carp pentru acesta ; asijde-
rea ad scrisd si la Capi-lohaele ca se silesca se faca isprava si se se sIoboda
acel boaerl. Dera, templandu-se primenela Vezirulm, n'au pututd face isprava
ingraba.
Macard ca era pe atuncea Devlet Gerei Hanuld, mare si putiuciosd, si se
temea toti de cli'msulti, vedendu-lu ca avea mire trecere la Imperatie, dera scn-
indu-i Nicolal Voda cu rugaminte, si tremitmdu i st ore-ce poclonu, ad facutii
tote pe voia lui Nicolaa Voda, dandu tare poronca si pentru scosulu robitiloru,
si pentru ca se gonesca Tititarii. din Ord, carii au fostd intratd cu vote pans
aprope de Iasi, si faceail man superan st reutati si napasta pamentemlord ; se
alte galceve man ce aveiu Nohan cu Ora, tote le-au potolitil. Aratandu-se cu
dragoste si cu ptiinta lin Nicola]. Voda, sass -ad Hanului pentru Nicolaa Voda
si Musaiph Imporatului, Sihhtar Aga, Ciohdar Aga, si Rekiptar Aga, ca Witt
alba, in dragoste, cad ci elu si panntii Ida s'au socotitu vrednict a avea cinste
si socotinta de la Imperatie; cre, data le-ad cetrtd Hanulu, spund se fie @sit:
not si palm a nu ne vein aceste carp 'I -amu avutd in dragoste pe Nicolat Vo-
da ; era de acmu, scrundu-ne acesti fit ai nostril intr'acesta chipd, lid vomit
avea si mai an multa dragoste». i a,a, precum mutt disd, de Cate ild poftia
Nicolai Voda pe Hanuld, de tote II facea pe vole ; si ad lipsitti superarile cele
multe ce faceau Tatarn pamentenilcau.
Iusuf Pasa Veziruld, carele caduse in loculu lui. Mehmet Pasa Baltagiuld, Inca
ild avea in dragoste pe Nicola' Voda, ch sena adese mehtmpun, dera nu asa
cu manre precum said alts Vezin, ce forte cu bland*, ca cum and scrie in
unu prietend ; si asesi in mehtlupurile lui flu numla pnetenu si voitord de
bine a Imperatiei ; can trtulusun nu suutd obicintute a se da Dommloru cres-
tinesci, nice le-au scnsu vr'o diniOrd aceste cuvinte vre-unui. Domnu altu Ve-
ziru; di -lu poftia pe Nicola]. Voda ca se's trimita vesti de cele ce se intelegd
din pal tile de susu ; i nu numai vests, ce si sfatu cerea de la Nicola]. Voda,
qicendu se's scrie ce aru sci si ce aru socoti ca este pentru folosulu Impera-
Oei, ca cele ce scrie le crede Imperatuld, scundd ca nu scrie minciuni; dera
lul Neculai Voda Mite if era cu gred a iespunde la aceste ; ca, pe de o parte
cunoscea pe Vezirulu ca era poftitord de pace, pe de all& parte vedea pe Ha-
nulu si re Cramlu veciescu ca amble] cu felun de felurl de mestersuguri, de
facea amestec, tun, ca se stnte pacea care aseclase Mehmet Pasa Veziruld cu
www.dacoromanica.ro
 133

Moskalil, scriindti la Porta multe minciuni, cum ca Moskalii nu se tint de cu-

yenta, nice fact cele ce s'ati adeveritti, eh' nu scott ostile ce at in Ora Le-
sesch, si cum ca se pogorh ysi alte osti Moskicesci, si alte mincium, ca se in-
demne iarasi pe Imperatult se radice 6ste asupra Moskaliloru.
Si Muhtmlit ce era pe acele vremi, carele se chiema Ebezadea Efendi, inch
at strict la Nicola]. Voda mehtiupll, si'l da titulusuri forte de cinste ; care,
si acesta este lucru neobicinuitti la Turd' ; ca Muhtiulti nu scrie carte nice-o-
data, de la sine la vre-unti Crestinti, mhcartt de aril fi Domnti chtt de mare.
Se mira st Nicola]] Vodh de atata socotinta ce'i aratat stapanii, derh nu se inhl-
ta cu firea nimicit pentru aceste, ci cu smerire dicea: «Aceste suntu yenta sett
fumy Dumnecleulti met in tine imi este t61-,a, nadeldea!» De multe ors, chnd
Ili" lauda vre-unt holed' pentru vre-o trebh cum ca at chivernisit-o bine,
dicea «acesta cu intelepciunea Mhriet tele s'ati facutti,» respundea cuvintele
Proorocului Davidt : «et suntil verme si nu omit; mila let Dumneclet le isprh-
vesce tote cele bune »
Forte cu grey II era let Nicola]. Voda a plini poroncile imperatesci, thud it
Ora praclath si robila ; osebitti de acesta pe de o parte intrase o soma din ostea
lui Halitki, si se aseclase pe iernaticu in -Ora, precum s'at clisa, puindu-se Oste de
In Orheit. 'Ana in Soroca; pe de alta parte, luase in tinutult Orheiulul chte-va
sate unt Studinski, Lehi", si unit Creunt Beit, Tataru ; carii acestil, aflandt
vreme dupe ce s'at dust Moskahl in suss, mergendt in Birth si spuindt mul-
te minciuni, at Matt fermanti ca se stepanesch acelt 1°4 precum s'at. (list,
cite -va sate; si se lipsia domnia, neluandu nits -unt felt de dare de la acele
sate ; pentru care lucru, macarti ca scos,`;se Nicolai Voda fermanti ca se se ia
iarhsi Inapoi aceld loci, se fie a terei, cum at fostt si mai Irate, dera, ve-
clendti eh nu dh vreme indembh, n'at vrutti nici snit ara te acelt fermanti;
ca acelti Studinski si cu Geunti as fostu ispiavitu de at luatt acelti loci cu
michloculti Hanului, flinch"' Hanulti pe acele vremi, precum s'at si mai pomenitu
putinciosti s'ati temutt si Nicolai Vodh a mai pomeni ceva, ce tinea fermanulu
asteptandt vreme ca acela ca seal poth shut Avea fermanti Nicolal Voda si
pentru scosulti ostemlorii lui Halitki din tent, si 'I-at &mist!. la Saraskerult de
Tighinea, la Kara Mehmet Par, carele se si apucase ca se plinesch, poronca
si se F,cOta, pe Lesi din tent; dera, templandu-se de '1-at rAdicatu pe densult
de in Tighinea si au animist pe Ismail Pasa Saraskern, nemica nu s'au ].sprit
vitt ; eh Ismail Pap, nu numai ca n'ati scosu pe ostem din Ora, ce si vole
le -at data ea, se ierneze in tern, veghindt voia Craiului Sveclescu; ca se purta
cuventti atunce, cap Veziri si Pas] se schimba tots pentiti von, Cralulut ve-
clescit Ii schimba Imperatia; si incepuse acmu a se teme de densuld Pasii; pen-
tru aceea si Ismail Pasa imbla. tote dupe voia Cramlui, st nemica peste voia
lui nu faceq.
Scris'au atunce si Craiulu Sveclescu in Nicolal Voda, si IItilitki, poftindu'lu
ca se lase ostea Lesesca s- ierneze in Moldova ; si nu vorti face nici-o supa-
rare locuitoriloru, ca si hrna loru, si a cailorti loru, I i vorti cumpara cu him,
numai ate putintelu Nut se se Ilea aceloru ce n'a i prtlelu ; respunsu-le-at si
Nicolal Vodh cum ca tern este a Impel atului, si Imperatult au datu fermann
www.dacoromanica.ro
 134

se esA ostenil din tell ; si cum va putea se dea vole se intre ostenil peste
raeaoa Imperatulul? Trebue se dea scire Impergtiei, si precum va veni poroncd,
asa se se facg! Derii u'au isteptatil pang le va merge respunsuld, ce Indatd
ad trimisd ordinal* In top ostenil Lesi, Lipcanl, Chad, se se sc6le se mer-
ga uncle le va platea se ierneze in Moldova. Veclendg si Nicolal Vodd c. s'ad
apropiatu de Iasi, si tragii spre tinutuld Sucevei si_ a Romanului, neputandil ca
all gon6sca, ad poftitil pe cdpiteniile lord, ca se nu se Iruprastie asa fie cum,
ce se se asecle precum II vord orondui bolerii pre cull fi trimisese cu acea
trebd; dell el, dad, s'au veclutd volnicitl in tern n'ati mal asteptatd se le o-
rOnduesdt, ce s'ad linprastiatd precum le-au fostd vola ; si s'ad fmplutd tot.
Ora de susu de densii, si pang la Romant ; si nu numal land, ce pi grhunte, si
de-mAncatii, si de heath lima de In pdmenteni; si Inca, acel ce se pusese pe In
Hotind si pe la CerrautI, aruncase si ustavg, precum clict el si load bani de
la Omenl, de calu cite min led trite() lung, si ad luatti cats -va banl de in acele
tinuturl; si facead marl supiirgri si routati prtmentenilord; si au Inceputti a ve-
ni din tote partile jalobe la Nicolal Voda de reutatile ce fact. Lesii, ca bath,
casnescii, omOra pe Omni, si 10 ridu de femei si de fetele omenilorii, si ja-
cuescil nu numai de pin case ce si pre chid-ton.
De cote on venlaii jalobe pentru reutatile ce lam ostenil, de tote-oil tri-
initea Nicolai Vag la Rezidentul Cralulul ySveclescu de'i spunea de tote, silt'
poftia ea se sole la Ministril Cralului se scota vre o poronca se se trimitd
In noel ostenl, on se nu mal fad, aceld felu de reutati ; si to' de-una scriea
si Rezidentulu, dera nimica nu se ispravia.
Scris'at si Nicolai Voclii carte Ia Craluld veclescil pentru faptele cele rele
ce facii o,;tenil in tOra, si i se ruga in carte se trimitd. svi certe pre mei' fa-
catori de red, si se le dea, poroncg se nu mai fad supa'rari si reuta,41 Omeni-
lord; dera de in ("raid mci vr'o isprava n'ad venitd, fora numal adeverintg
cum cd, va trimite de va lua soma, pi va face certare acelord facetorl de rele.
Trimis'ad Craluld si o carte ce se chiama manifestd, intiu care poroncia oste-
nilord se nu faca nimica afar& din cale ; clerk' nice dintr'acela, nice -unri- folosu
n'at fostd, ed ei fgcead mil multe reutatl.
Mare urgie Dutnnecleesca era pe lOcuitorii term Iernaticuld acelord ostenT ;
cg multe pagube, suporgri si badgiocurl le facea ; care, veclendii Nicolai Vo-
(Id ca de alurea n'are 144 macar ca era lucru de primejdie, ca avea pe a-
tunceaImperatuld pe Craluld .veclescti in multi dragosle, d6rg pentru folosuld
deobste, nesocotindu nicl puindii Ia sera, primejdia sea, ati scrisu cu mare ja-
lobg la Porta de tote reutatile ce facia ostenii aciea in tend ; si acea jaloba
1

ad mersd in rognele Imperatulul, si Indata, milostivindu-se, au trimisd hatise-

rifd gr6znicu la Ismail Pasa, Seraskeruld de Tighine-i., ca se scota pre top o-
stemi den tera Moldovel, ca de nu'i va suite for-de-Intarcliare, nu va fi bine
de densuld.
Dadt ad mers i hatiserifulu Imperatescu la Ismail Pap., si au aflatO si Ora-
Mid veclescd, si Voevoda Kiovski, s'ad maniatii tot! pre Nicolai Voda, si ba-
nuiau forte, did at fAcutu jaloba la Imperatie. Dec!, ma'card ca, era, Push preste
vole acesta, d6ra is cauta a plini poronca. fiindd cu hatiserifd imperatescii; In-
www.dacoromanica.ro
 135

ceptise, dreptil aceea, a slice y5vediloru gi lui Voevoda Kiovski se trimitg se

rgdice pre osteni de la Moldova, dupe poronca Imperatiel ; Uzi el, cu povesti
si cu pricini, at tat delungatt vreme pang s'au facutti primavarg. trig data
s'au desvgratd bine, s'au radicatt cu toth Lesii si Lipcanii, si o sena de CA,-
zaci, flindti ReImentar si capt peste totit ostea Gruginski, Staroste Rayskii,
si at intratii in tera Lesesca si ati inceputti a prgda satele Hatmanului Si-
nayski; Antal, cum at trecutt in tera Lesesed, au (lath -ribald la casa lui
Constantin Turculett, biv vel Medelnicert, clrele era Moldovant st slugia
rest-pospolitii Polcovnicti ; si princlendu de veste, au apucatt de ati fugitt,
si ati scapatil. Mers'ati de acolo la Sniatin, si s'ati nevoitu so fad, pre Deg-
ganii ce erati inlauntru se le Inchine zamca; dera nimica n'at ispravitt, ca
le-ati rilspunsti Draganii cg pen' °it peri to se voril bate din zamca, si nu
o volt inchina; era deed au trecuth Gruginski en &tea, at esitt si Draganii din
zamca si s'au trait spre Stanislav, uncle mai era oste si Dragani mai multi,
§i sate -va pusce. Erg Gruginski s'au invartitu pe acolo sate -va Mile, pin pregiurt,
pradandil si jacuindt satele Hatmanului Sinayski, pang au trimisu si Hatma-
nuld cgteva st6guri cu unii Reimentari isupra lort; de care, prinftndt de-veste
Gruginski, s'ati trash spre apa Nistrului. si au inceputd a trece 1nel:we cu 6s-
tea. Ajungendt si o Auld de chlarime sprintend din gonasi, at apucatti o shah
de agarlict ce nu trecuse inch apa, luatt pre top, cap nu trecuse, de
grumazi, si cu agarliculd ce Watt athati ; era, Gruginski cu ostea sea at venitt
iarasi in ter& Dupe aceea, dach s'au mai odihnitti ostea si can, gatindu-se si
mai bine, si luhndti si catg este mai remgsese in tort, ca au fostil Ihsztti cati-va
osteni ettrora le era calf mai slabi cu unit Zacivoiski strajnicti, si luandii si pe
cei-alta Chzaci cu asaulult lorii, anume Mirovici, ati intratti cu este mai grea
lartsi in tell Lesesch, avendt gandt se resbata In susti pang la Pomerania,
se se impreune cu Craiulti Stanislav si cu Crag General* ce era cu osti ve-
Slescl acolo, si se to pe Craiulti Stanislav selt aduca cu esti sell pule Craiti In
ten Lesesci. Ince,put'at a se ingloti acea este dacg au intratti in t,.era Lesesca;
ca mergeat multi la Gruginski de'l stria la stegual, ca s'ati fgcutti ea la 20,000
de omeni, tad inarmati ; cant, praddndiz pe uncle mergeat 'i, ati Nuns) pant subt
Varsavd ; si atata s'au ingrozitti cetatenii, CAM sedeati cu portile cetatel tutu
Inculate ; si serial in gazeturi ch, au acea groza ce au avail Troadenii sand
ati veclutt pe Greci subt zidurile Troadei, si Romlenii candt sciati pe Anibal
Ifingh portile Romului. Trimis'au si Hatmanulti Sinayski in prejma lord oste
Cvartana, si alte steguri mai sprintene ; dera nu se cutezat se le dea resboiti,
ce asteptati dobgndeseg la vre o strimtore, si acolo se le dea naval* Mer-
s'at, deg, Gruginski cu ostea in susti pang aprOpe tie Torun, si acolo, (Mudd
piste nisce Moskah ce erati ronduiti la nisce terguri pe iernatict i-at lovitti
fort -de- veste, si pe multi au stricatt ; del* fiindt mai ins inte si alte osti Mo-
skicesci, si prindendti veste, (tit incalecatt cu tutu si ati mersu asupra lui Gru-
ginski; si, dandu-le resboit, i -au infrantt, si at data (lost a fugi; era Mos-
kalif s'au luatu dupe densii ai Boni. Veclendt Gruginski ca'i gonescu,
strinstesi toth ostea si ati inceputu a'i tocmi ca, se se bata. Princlendu de-veste
de acesta si ostea Hatmanului, care mergea totu dupe densii, le-au dad resboit
www.dacoromanica.ro
 136

tare denapoi ; ai ava, puindu'l h midlloca ai dandu-le resboiu de doue party,

Indata unh Polcovnict, ce'l clicea Soltich, s'au Inchinath cu cate-va steguri ce e-
rau supt ascultarea lui. Vklendh acesta Gruginski, s'au sphimiintatil si au ple-
catu fuga ; asemine au fAcutu i alte mete ; era cap ail lernasii au inceputu
a'l thia i a'l sparcui ; vi pe uniT an prinsil ai vii ; era acia ce ail scapatil, u-
nil pin Silezia si prin tera Unguresch, a1tiY vi pm tera Levesch, strecurAndu-se,
au venith de ail Intratu Iarhsi In tent ai s'au apucatil a face obicinuitele reu-
tap phmentenilorfi.
Macaril ca avea Nicolal Voda multe greuth,t1 vi grip despre tote phrtile, eh
tote -deauna se laudail Levi] ca VOTtl trece i eel din ceea parte Levi, de voril
lovi pe acesti ce eratt In tera de a lui Halitki, on se se certe se nu Mai In-
tre nici el In Ora Le,sesch; ai avea marl griji Nicola] Vqdh se nu fach veunti
luau ca acela Lesh, ca totu deuna poronciah Levii din ceea parte, plan staros-
tele de Cernauti gi prin Parchlabulii de Hotinu, ch, Word suferi calchtura oste-
nilorti lul Halitki, vi le va chuta a trece i lord WI lovesch, on se le dea po-
ronch se nifi mai supere me] el ; pe de alth parte, avea vole rea, pentru reu-
tattle ce faceau o ?tenil in tent, vi nu puteail dhjdiaril se stringy oranduelele
ce win din Visterie, ca mei lasah Levii pe teram se amble se Insume banil,
nicl lasail pe zlotavi se faca trasura omenilord ; ce, de vi luail trasura, sariau
cu arme dupe denvii de le luau trasura. Avendh aceste grip, ai grele, Nico-
lal Vodh, i altele, tlera tote nu ulta nits pe boierii ce era fi inchivi la Varna ;
ce, toth deauna stria la frate-sed Tergimanulii vi la Capi-Kihaele, ca se silesch
pentru scosulii aceloril boserT, ca adese i juphnesele lord vemau la Domnii ar
cadeah cu lacrinn, rugandu-se se se milostavesch pe fteei boleri ; era Nicolai
Vodh le arAta cinste jupaneselorh si le clicea de vedeall, ai cu cuvinte bune
le nihnghia, cum ca are nadejde fora-de-zabavh se vie si dunmeloru pe la ca-
sele sale. Se ariita cu mila Nicola]. Vodh spre acele jupanese qi despre altele,
fhcendu-le pe vole de cele ce se rugail, orl pentru schderea omeniloru, on
pentru alte strimbhtriti. Scris'ail in cateva rhnduri la Nicolal Voda i boierii
acei de la Varna, dent respunsil nu le-ail facuth, socotmclil a fi lucru cu pri-
mejdie, fiindil el supt urgie Imperatesch, ca so nu cap' cartile in manele cuT -va
i se le trimite la Porta, vi arii fi fostii veunii prepusu red ; numa], salsa, cu
michloculti Tergimanulm si a Capi-kihaeliloril, sa isprhveasch, se's erte tm-
peratulh ; cariT, data an veclutu ca de la Nicolal Voda nu le vine res-
punsulil cartilort ce au scrisii, ah inceputu a se teme si m iT red, socotmclu ca vi
NicolaT Voda le este cu urgie. Pentru aceea, Lupulu Vorniculd, avendu cunoscinth
cu Devlet G-erei Hanulu, au ajunsu cu scrisore la deusulii, giuruindii si ore ce haul,
precum este obiceiulii Turciloril, la caril nici o trebh nu se 'Ate ispravi fora da-
re de bani. Scris'au, dreptu aceea, ai Hama] in doue rOncluri la Imperatie, martu-
nsandu ca nu stmtii vinovati aceT bola], i rughndu-se ca 'Cl ' slobocla de la inchi-
sore ; spnnh, se fie Intrebath Imperatulu 1 e Vezirulii 86 nu cum-va alba Ora sett
Domnul Moldove] vre-o paguba slobozindu-se acei boleri; vi dhndh sena Vezirul cum
ca este si cu vola Jul Nicolai Voda, i de-multe-on au pomenitri Capi-kihaelile gi
Tergimanulu, rugandu-se ca se se slobocle, ail poroncith Imperatulti se le dea Mach
fermanh, adech poronca de sloboclith Sfatuit'au atunce4 unit din prietenii Jul

www.dacoromanica.ro
 137

Nicolai Voda ca se nu is Kapi- kthaelile acelti fermant, ce se merga, la Hanulu,

de vreme ce scrisese la Imperatie si Hanult; ca, de se va trimite la Nicolai
Voda, va banui Hanulti; si s'ati trimisu fermanulti de in Porta la Hanulii, si Ha-
unlit au trimisu de I-au scosti din cetate de la Varna; Ind si acesta ati scrisu
prietenit lui Nicolai Voda, ca se scrie si cu multamith Hanului, chef au pusil
nevointa de au scosA pe acel boierl; care, au si facutii, si au scrisu la Hanul
mictiupti cu mare multamitil
Dad nu e§itil de la Inchisore aces boierl, on din indemnarea cm-va, on
dintealta socotela, n'ati vrutti se vie dreptii In Ora, ce nil melt antehl in Ha-
mlin; §i de in Hanulu, puindu-se Inteunii vast', s'ati suite pe Dunare i au mersn
in tera Roman &ea in Basarabil Voda. Parutu-i-au refs de acesta hit Nicolai
Voda, dad au Intelesti si se Indemnx de mahie se's1 arunce scarba si urgie
pe Walsh, si se le fad mare reutate, ca unorii nemultamitori; ca Lupulti Vor-
multi, cum au esitti de in inchisore, au scrisu o carte la Nicolai Voda, i ne-
mica nu'i multumia, ce Inca ore cum scria cu sumetie; ca se Incepeq, acea
carte ce aft scrisu, Inteacesta «Eta ca ne scose si pe not Domnecleu
dintr'ac6sta inchisore, cu maim, Mariei sole Htnului, fiirrdu-ne Maria sea sta-
para vechiti, si afltindu-ne dreptate», si altele ca aceste; deed n'ad. vrutti. Nico-
lai Von,' se mute gtindulti celd bunil ce pusese din Inceputil pentru densh ca
se le fach bine, si vrea sic fie binele deplinu, scotindu'i de la primijdie si din
nevoie se.). acluca si in casele loaf, clicendti ca, de nu va fi cunoscutti de den-
sh binele, de Dumnecled va fi cunoscutti; dera Incas' si ei volt cunosce mu
pe urma, precum s'ati si facutti, ca, mergenclii in tera Romanesca si scriindti
in Nicolai Voda cart' cu poncturi tote le-au priimith si la tote le au facutu
respunsii pe voia lore, si Intarindu-le cu adeverinta domnesca si cu giuramIntti,
cum ca, venindii in Ora, n'orti avea nice o nevoie, ce Inca cinste i cautare
Caul, veclendii tote re'spunsurile pe voia lorii si venindil in -Ora, pe Lupulti
Vorniculti '1-ati pusti fora de zabava Vornicti mare de tera de posit, si pe Anti-
ohie Jora, dupe putina vreme, '1-ail pusti Logofetu_ mare, sevarsindu-se Nicolai
Costal ceati fostii vel Logofetii; si atuncea se chiaii, cad n'ati venitii dreptu
in Ora cum ail esith de la inchisore, ce au Imblatti pe la Hanulii si pin tera
Romanesca.
and s'ati fostit facutti fermanulti pentru scosulii acestorti Merl, s'ati fostti
uitatit se spue si pre Macsutti Postelniculii, ce era inchisu Impreuna cu densh,
si au remasii in inchisore; de care Intelegendti Nicolai Voda, au scrisu la Kapi-
kihaele si ail scosti si altu ferma,nu pentru scosulti lei, si '1-ail trimisu la Ni-
colat Veda; carele, trimetandulii cu unit Postelnicil de rancid in Varna, au scosti
si pre Macsut; si, venindii in tera, '1-ad pusti Vornicti la Botoseni. Aceste si
altele ispravia Nicolai Voda de in Porte., ca avea trecere si nume bunti, §i
prieteni multi; dell lucrurile Wei Ilti faceau se fie tristu si cu vole rea; ca
tern, pe de o parte, era resipitrik, pe de alta parte cacluse locustele intr'acelu
anti si stricase mai peste-tote loculu pAnile; pe de alta, Lesh mAncau i jacmal .

totu ce mai ga'siau; si remasese locuitorii tore' la mare lipsa si seracie Braid,
pociOnele, si alte thin obicinuite a term, si cheltuelele, nu se mat scacluse nice de
cum, ce cauta se fie tote deplinu. N'ad superatu, dreptu acesta, Nicolai Voda
www.dacoromanica.ro
 138

pre locuitorT cu fiscal dkri grele, ce numal ortindurelele lua dupe obiceit, si
acele, nu niscal sume marl; care, acesta multu era cu mirare; ea, liandu-se
din tern bani asa de putini, se puteau plini tote poroncile Imperkesci.
Inteacelasa anti ati rAdicatil Nicolai Veda unt obiceit red ce se fAcuse de
cati-va and inainte, de der desetina, teranesce, toti boleril, si mazilil, si mo-
nastirile; si au facutti carte, cu mare blastenat, se nu mai fie In tera acelti
obiceitl nice odinibrk.
Nu se punea tenchit sat hotart superkrilorti, grelelort si nevoilorti, ce ve-
nTait Orel, ce, cu trecerea clilelorti se innoiati si se adaogeaft alte nevol mar
prospete; ca, total inteacelast ant, porniti fiindti din zavistie unti Alai-beift
si cu. cati-va Kaminiceti, si ati merst la Tarigradu si au cersutii de la Imp6-
rkie se le dea cetatea Sorocel si cu o parte de loco se stepanesck, si se dea
ore ce venitil Imperkiei; carii, dusese acolo isvoditti si loculfi, cum vine locu.-
rile marginel, arktandil socotele ca ar fi mai de folosti se fie Turd la acea
cetate, si pre margine, de cat se fie Moldoveni; eh Moldovenit se hainescu
lesne; si fiindu atuncea vremile turburate, venise acesta lucru la cumpenk,
pre voia lorti se fie, de n'arti fi pusti mare nevointt Nicolai Voda'., scriincla la
stkpanl tale ce se Weer, si la Kapi-kihki ca se cheltuesca si se dea ce old
putea, numaf se nu se factt acesta lucru. Avea si acesta bunktate Nicolai Voda,
nu obosla efindfi i se Inglotia, nevoile si trebile, nicl avea pregett, ce afla fe-
luri de feluri de micliloce pentru ca se ispriivesck trebile ce era' pentru fo-
losuhi terei. Scris'at, der* atuncea la Perth multe socotele asupra acestel trebi,
cum ca acesta este improtiva poncturiloril phcel ce s'at legatt. la Karlovita
intre Imperatie si intro alte impertitii si craft Crestinescl; ca, asa se aseclise
ca se nu ia din piimentuld Moldovei aid odine6rt; arata si alte socotele care
le scia de la repaosatulii Ecsaporitubl, parintele set, clicendt: ca trebue ;6 tie
si se nu strice Imperkia adeverintele ce air (latt acel trecuti Imphrati rae-
Mord si celorit ce li s'at supusti, si se nu'l scot& din obiceele lord, ca se nu
se feresck si alto limbl si teri a se supune Imperatiei; si precum face acela
ce are giindti se prindk paseri, hrtinesce o pasere trite° cusch, si o grijesce
ca se amkgesch si se prindk si alte paseri, asa se cade se fact, si Imp".ratia
cu acel ce suutt supusi subt stkpanirea sea. Aceste sr altele asemenea seriindti
Nicolai Vodit, care scia ca placti Turcilort, cheltuindil si cAp-va barn. si ne-
fiindti yob, lei Dimineclet se se ia pants atuncea acea cetate au isprfivitti de
nu s'at. luatu Soroca, precum s'ati scristi.
Fficuse si Nemtii o p &lane& la Dorna, pe Bistrita, uncle se hothrescii Campu-
Iungenil cu Ardelolti, afitindt vreme ctinda era rescalti in tera, si venise cap -
va Neinti si ane hicepuse a lua si vamk de la negutitorii ce treceat pe a-
colo cu povore, si de la pkmantenii ce treceat si trepadat in tera Unguresca,
si nu Wail pre ornenii ce sedeail pen pregiint se dea agIutort la nevoile te-
reb nice se plittesck gostina. Scris'aii Nicolai Voda, la Comendantulu de la Ma-
ramorks pentru acesta, ca nu se cade se fack pklanch pe local t terel, si se
trimitk se o strice ; alt at respunsti ea (Tat sank, Maramorksenii c& acelt loct
este Ungurescti, si Oct. ca au si direse, si alte pricini ea aceste. Dupe aceea,
at scrist Nicole Voda la Generalulti de Sibit pentru acea palabc3, cum ca
www.dacoromanica.ro
 139

s'at %tutu cu Indemuulti Maranaorkseniloril, ca se fie pricina se se incepa nis-

cat vrajbt intre Imperatia Turc4sca si Intre Cesarulil ; cad, ca, la poncturile
pacet, ce s'ar'i facutd la Carlo-vita, scrie gi acesta, la margint se nu se fad,
palanca, nice despre o parte, nice despre alta ; si scriea Generalului se soco-
tesca se nu vacs mai rell pe urma, dad. se va aucli la Imperatie, si se nu
se potrivesca Maramorasenilorii, di, et arty fi bucurosi se se Weep& niscare-va
amestecaturi ; it scriea i acesta Generalulut, se trimita numat se o rasipesca,
aces, palanca, ca de nu va trimite dunmelut, va trimite Nicolat Vocla si o va
strica, fiindit pe loculu teret ; care carp, daca aiz mersu la Generaluld de Si-
bill, ati trimisu indata de all radicata aceT Neint", si air rasipitii palanca gi
alte case ce mat Meuse NemtiT acolo
Toth -d'a-una turbura pre Imperatulii, cu scrisorl, Hanulii si Craiult" Sve-
clescil, si se nevoiau se strice pacea cu Moskalil, scriindil cum di Mockalil Wad
esitit din 'era Lesesca precum s'ait fostit apucatd, si cum ca au gandii refit ;
si alte multe ca aceste scrteau, ca se se Indemne Imperatulti se ostesca Tar
improtiva Moskalilord Trimis-au, dreptil aceea, Imperatulil pre una Imbri-
holt cu solie in tera Lesescrt, si au trecutil pe aice prin Ora : venindu si pe
la last, in luna lut Septemvrie, si Impreunandu-se cu Nicolat Voda, all spusit
cum ca mergerea luT este mat multi' ea se afle, exit -au Moskalil din 'era Le-
selsca, all ba ; Inaintea acestul Imbrihoril mersese in Ora Lesescit si tutu Mar-
zacA de la Hanulit si unit. Aga de la Ismaili' Pasa, pentru acesta pricina, pre
cant, primindu'i Lesil cu cinste si daruindu'i, Wallas Inapot ; i au git-
tatti i despre partea Le ilorii soil mare, pre Homintovski, Voevodil Mazov-
ski, si 1-ad lirimisit la Porta. Cu ciita-va vreme mat inainte se facea cuventu
de mergerea acestut soil mare in Porta despre partea reci-pospolitei si a Crain-
lui Avgustii, dera s'ad traganatii vreme de all trecutii mniI tree luni Dana all
purcesil, ca totil mergea din tergil In tergii gatindu-se si cumperenclil de cele
ce it trebula, ca se facia zabava, ca, nu scia bine cum alai& trebile 1" Im-
peratie cu Lesil; cit erail Lesil pre atuncea imperechiatl; unit tineau cu Cra-
Tull Avgustil, altii cu Cralulii Stanislav ; eel ce tinertil cu Stanislav se aflail la
protectia Imperatiet Tucesci, Impreunh' cu Cratulil Sveclescii, adeca Voevoda
Kiovski, Visnoveski, Talo vel Stolnicti, Crispin, Staroste Bobrouskit, si altii
m-ti midi, carii clicead ciitra Imperatie ca tOta reci-pospolita Lesesca este cu
densii la unit cuventA, si tot" voril Cra11. pre Stanislav ; numal una, ca se
tomb' de Moskall; a doua, i Cratulii Avgustii are oste Sasessa pre Wing& sine;
pentru aceea, neavendu ce face, si far-de vola lorq se supunti Cralulul Avgustu;
Una cAndii art osti Imperatia improtiva Moskaliloril, atuncea ysi et si tott Le-
ah, impreuna cu °stile Imperatesci, volt merge asupra Moskalilorm Unele ca
aceste qiceati aces ce erait cu Cramlil Sveclescii, precum s'ati clist mat susii ;
care vorove ati facutu de n'al datti audientie Imperatia, solulul Mazovitki, vr'o
optu hint Sosit-au acela solii in Iasi, in optu ciile a lut Octomvrie, veleatil
7221, si bats facutit Nicola" Voda alaid frumosil, precum se cade, tiimicendu
Inainte boteri si slujitort, si '1-au adusit cu mare cinste, cum este obiceIti de
se face sohlorit celorit mart ; venit-au si la carte de s'aii Impreunatil cu Ni
cola' Voda, cu multe ceremonit si cu mare politica, all facutil vorova ; si la
www.dacoromanica.ro
 140

purcesd, iardsi cu alatu sl cu mare cinste, mergendil si singtird Nicolai Voda

de '1-ad petrecutd pen la unu locd.
Dacd s'ati plinitd anuld de candil au venial Nicolai Voda cu domni9, au chie-
matti pe tot]. boleril In casa cea mare, si aducendti catastihele visteriei, le-ad ara-
tatti cite dajdi si cite venituri domnesci s'au strinsd la visterie inteacelit and; au
aratatd si catastihulti de Cate chieltuele s'au facutd cu domnia nouh, si chte
s'ad elan. la obicinuitele (WI a terel, si la alte chieltuele ce s'au facutti cu
Vezirii, cu Hanu lti si cu Pasii ce veniad la Tighinea. Se miad boleril, carii
sciau rAndulti, dual se cetia anume condeele, de cele ce s'au datd pentru
domnia noua ; ca se dedese forte pe putind si nu cum s'ad dltd la alte dom-
mi ; dent inauird eh prea multe chieltuele nu s'ad facutd, tot(' n'ad cuprinsil
suma veniturilord tote cite s'au chieltuitd, si s'au aflatu date de Nicola]. Voda,
mai multe pungi de bani. Ara-tat-ail atuncea Nicolai Voda boierilord si soma
domniei lui eel de'ntelti, ca erati In Visterie tote isvodele de °ate se scosese
pe terd atuncea si de chte venituri se strinsese ; erati si isvode de cite se
cheltuise si la acea domme si la tote darile si trebile terei; si, luandu-se soma,
s'a(' aflatu chieltuita mai multi sums de bani. Atuncea ad Gist] Nicolai Vodd
boierilord: «Boieri dumnevostrh, vecluea-ti semile si a dommei nostre cei de'n-
Vein, si a anului ce amd doninita pant acmu, din mila lui Dumnecleti ; respun-
deti dumnevostrk de s'a fi mai luatii veund venitd si nu s'ad pusti In semi,
sell de este veunit condeid in cheltuiele afara din tale ?» Raspuns-au si boieliT
inteacestasi chipd, cam ca si tote veniOrile smith puse, si chieltuelele suntti
tote mai pe putinu de cum se faceail alte-date. Dis-ad atuncea Nicolai Voda
boYerilord se se fact zapisti pe banif ce erati cheltuiti mai multi, si s'ad fd-
cutil zapisd, st iscalendu-lii tots boleril, 1-al datii In mhnele lui Nlculai Vodh.
Dupe ce ail trecutti tomna, In alii-doile anti a domniei lui Nicolai Voda, in pos-
tuld Craciunului, lar ad intratd In tern tote ostea Craiului veclescii si a lui
Voevodd Kiovski, si s'ati aseclatil pe iernaticil la Hotinti, la Cernhuti, la Su-
cevh, la Nemtd; agiunsese unn si la Bleat], si fa'cead multe reutap in tort ;
n'avea ce se le mai faca si Nicolai Voda, veclendd la ChM socotinta avea hive-
ratia pre Craiuld veclescii; si se temea si Ismaili', Pasa de Tighinea, de den-
sulu, ca atuncea de curendii mazilise Imporatia pe Vezirulit Iusuf Pap, si au
Mead Vezird pe Sunman Pap. Se purta cuventulti cum ca Cralulit veclescii
si en Hauuld Devlet Germ au fostu pricing maziliei lui ; crici, Craiuld Sve-
closed si Hanulu iudemnau pe Imperatulti sP strice pacea cu Moskalil; era Iii -
suf Pap tote punea pedeca si se nevoia se nu se trice pa, el. Daca s'ad ma-
zilitu, dent, lusuf Pasa, dorindti Imperattilu ca se esd din Tlrigrad la Udriu,
pentru ca se trimita si pe Cramlu Sveclescil la ter] lui cii cinste, precum se
adeverise, au datii poroncd se se str"nga tote ostile, ca va se ostesca, hap'. )-
tiva Moskalilord. ; si apsi, si singuru Imperatuld ad purcesii, in luna lni No-
emvrie, din Tarigradu, si an mersii la Udrid ; dent multe semne rele i s'au
templatd la acea calatorie, ca au ploatti in cite -va clrle necurmatu ploi marl
si reel, si multi omen] din ostea Imperatesch. s'au Innecatii pe drumd.
Mare parere-de-bine avea Cramlu Svedescie, Intelegendd ca ad venitii Imp&
iatia la Udrid, si cum ca va se ostesca, Improtiva Moskalilord, socotmd4 ca 1 a
www.dacoromanica.ro
 141

intra vi eld cu stile Imperatesci in Ora Lesesca, vi va face ce va vrea; dera

bucuna lui era indesertil; Bice scia cele ce se gatuld WI vie asuprd, precum
se va scree la ronduld seg templarea.
Tnmis'ail Imperatulu poronca la Hanulu si la Ismail, Pasa de Tighinea, pen-
tru Craiulu Svedescu, ca Hanu lu se aduca toti. Tdtani de la Crimu ; era Is-
mail Pasa se porte gripe de tote ce aru trebui pentru cald'toria Craiului ; vi
amendoi se'lu duca pen tera Lesescd cu ; si de orti vedea ca Lesii dau

cale si nu se pung improtivd nimica, se oprescd Si ei ostile si se nu le lase

se facg, vr'o stricacmne in tera Lesesca; era de le-aril esi inainte, on Levi on
Moskali, vrena se-i impedece, atunce i el se se apuce de arme si se le dea
resbolu; vi on cum aru fi, numai se faca cale Cramlui Sveclescil si seal duca
pant la Pomerania. Trimisu-i-au Craiului Sveclescd Imperatulu tote ate iu e-
rag trebuithre, bam de agiunsil, cal, podObe, care, si alte lucrun ; vi'l scriea
se se gtiteze ca se merga la tera lui, impreund cu Hanulu gu cu Saraskerulg,
cu ostile ce s'au ronduitd.
Fitcutus'au tota gatirea pentru purcesuld Cralului Svedescu, si au venitu
multime de Man de s'ad tabdritil Impregiurulu Tighinei. Veclendu Si Craiulu
ca, tote Riau gate, i numai la purcesd au remasii lucruld, ail inceputg a a-
raja vi elu semne ca se gnjesce de purcest ; i au trimisil ofiten In Ora, cu
bani, de imblad cumperandg cal; si aceste le facea ca se se prelungesca vre-
mea, eh' astepta se sosCsca Craiuld Stanislav de la Pomerania, la carele tra-
misese pe unit secretaru alit sed credlociosil ca se'lu aduca, dera forte pe-
taind, catil nime se nu scie de acesta. Era Hanuld ci Ismailu Pasa, dad au
venitu vremea care socotiag se pornesca pe Craiuld, a tna-cli dupe bairamla-
culu Turcescii, acmu oronduise u scrisese i conacele ; si se gdtise vi Nicolai
Voila se le esa inamte la Tutora; si era se purcegil vi Hanulg. cu Tatarii in-
aiute; era Craiulu vi Ismailia Pasa mai in urma era' se merga, pe altu drama,
si se se impreune la Tutora cu top. ; i acolo era so le scota Nicolas Vodd
conacil si daruri. Dera, dad au venitu vremea, vi i-au clusu Craiului se pur-
cega, elu au respunsil ca nu pote asa ingrabd se purcega, puindd multe pri-
cull; dera, pricina cea adev rata era care s'ad salsa mai susu, ca Wept& pe
eraiuld Stamslavii, numai nu vrea se spue.
Scris'ad Hanulu carte la Imperatulu cum ca au facutil tota gatirea pentru
purcesulu Craiului Svedescu, i Tatarii 1.-au lasatii casele si au venitu pentru
densulg, i elu acmu afla prim' i indelunga vremea, si nu va s , purcega.
Ma,niatus'au forte Imperatuld, daca au vedutu cartel, Hanului, dera si mat in-
ainte, 'And a nu'i merge cartea, incepuse a se ca.0 de cele ce facuse pentru
Craiulu Sveclesctl, de ail stricatii pacea cu Moskalii; si au cunoscutu ea nu le
placea acesta mcu Ulemahloru, nice osteniloru; vi socotia ca, de nu va vindeca
acesta, pote se se faca vi vr'unu zurbalicu; pe de alth parte, adeverindu-se ca
nevointa Craiului Sveclescdu nu cste pentru folosulu Imperatiei, ce ear pentru
folosuld seil, era Impel-atm se alba §1 paguba, Indemnandu se ostesca asupra
Moskalilord, si elu, cAnd va socoti se faca pace cu Moskalii, aceste au ince-
putu a gandi si a prepune Imperatuld ; i la acesta prepusil '1-au pu' mai
multu armistitia ce facuse §teinbok, Generalu Sveclescii, in Holsatia, cu Mo-

www.dacoromanica.ro
 142

skalii gi cu Sasii, carii, atuncea, avendd resboid acolo pentru Pomerania, ad

data Imola In 15 Vile se nu se apuce de arme nice unii nice alp; care,
splind se o fie fAcutu SveVii ca se potk sate pe Cralulu Stanislavii pen Wile
Moskicesci, si Wit pornesch teptild spre Tighinea, precum s'au si Mudd. Pen-
acestk pricink, dera, gf pentru altele nesciute, ca, se Vice, inima Imperatului
este fentenk, adanck, ad schimbatii si 1mperatuld socotela gi dragostea ce a-
yea cart Craiuld Sveclescd, spre prepusurl gi spre uraciuni, precum s'ad si
arktatu mai pe-urma ; si i-au serisd singurd Imperatuld Cralulul Name, ca se
se stole 0 se se duck in tera lul, pin tera Lesesca, cu ostile ce i eat ron-
duitd. Era Cra lulu, cunoseendil in cats dragoste ilu avea Imperatuld mil ina-
inte, ail socotitii ca si atuncea va lasa pe vola lul; dreptd aceea, ad rOspunsii
eä nu'i gata bine, nice au pututd ay in grabs se se gAteze ; ce, WI mai tri-
mita Imperkpa si all b'tnl de cheltuiala, gi, gatindu-se bine, se va scula Si
va merge la Ora lui ; i cu socotele ea aceste socotia se intOrck pe Inipera-
tuld sold mai 1 tse. Derk,, si Imperatuld, acmu socotise gi alesese pentru Cra-
iuld Sveciescil numll selt pue in mans, oil cu vole on fora vole ; si, data
i-ad mersu veste cum ck, nu va se purcegk, si pune pricim, s'ad aprinsit LBO-
ratuld de mane si ad trimisit pe Imbrohorulii relit mare si pe Ceus-basa, si ad
scrisu si la Craiuld hatiserifil se caute se se duck in tera lui fork de nimica
zabava cu ostile ce i s'ati ronduitti seld duck ; era de are altii gondii ea se
fact intealtd chipt, se socotesek , ea apoi se va face st almintrelea ; pentru a-
ceea, so nu fact intr'altil chipii, ce numai, se se duct. Asa stria hatiserifuld
imperatului, ca s'ad scosd suretuld i s'ad trinaisd de la Thiginea.
Scris'ad si Hanuhil poronca se fact cum aru sci gi Will pornesca pre era-
iulu ; gi de n'aril vrea de bunt vole, se fizek, in ce chipii aid socoti segil princla
si self' trunita unde era poronca Imperktlei; care poronca, dark f-at mersil
Hanului, ad trimist la Craiuld si I-ad Visa se se sale se purceda. End elit
atuncea au respunsu ca, delft void omorl, nu se va duce nicairile ; atuncea ad
poroncitii Hanuld gi Pasa de i s'ad thlatd obrocele ce i se dad de la lave-
rape, i i s'ad redicatit gi °ale cele Eniceresci celd pazlau, si ad pusil de
1-ad ineunjuratti curtea ostea Tatkresca, Si ostea Turcesca, care venise de la
Cetatea Alba si de pre aiurea, i le-au poroncitti nice apt se nu lase pre
Svecli se la ; i far au rapeclitu la Imparktie cum ca nice inteund chipd Cra-
iuld nu vra se esa, ce Vice ca acolo va peH.
Dad ad pornitu la imperktie Hanuld si Pa?a, i acestii mai de pre-urma
respunsti a Craiului, ad trimisd i aicea in tera AgI i Beslit si Siimeni Ha-
nescl, si ad scrisu buirultkurl la Nicola' Vodk ca se pue se scoth din tell pre
tot' Legit, VI scriea se oranduesch slujitori de agiunsd, impreunk cu cei tri-
misi de la Thiginea, ca sei pbtt goni din tern afara si pre Levi si pre Svecli;
era de Word pane cum-va improtiva, fork de Ind o mild, batendu'i gi omorin-
dul, set scOta din 'era ; gi ad chematd Pa a pre Capi-kihaea, ce era la Thigi-
nea, si '1-au invetatu din gurA se scrie la Nicolai Voda se pue nevointa la
acesta treba si s trimita oste multa, macard si singurd se incalece gi se mergk,
gt numai se scota pre top ostenil din Ora ; ca, de nu va putet sell scot', este
mare rusine Devletulut (adeca imperatiei), gi apot v t vrea se dea saint ; pen-
www.dacoromanica.ro
 143

tru aceea, si singuru se incalece, ca s'aru fi trimisd si mai multi 6ste de la

Thiginea, numai, ca se nu lad caleatura terei, nu s'ad trimisu. Aceste cuvinte
at" clisu Pasa Capi-kihaei so le scrie la Nicolai Voda. Sosirail mai inaintea A-
gilord cartile Capi-kihaei, care, Opal) Nicolai Voda, Indata au chiematti pe
Antiohie Jora vel LogofetU, si pe Ioan Bals vel Band, si pe Gheorghi vel Pa-
harnicd, si pe Iamindi vel Jignicerd si le-au datti poronca se se gateze se
merga cu Agil si cu ostea ce vine de la Thiginea se scota pe ostenii ce ernau
in teed, oranduindu-le se is si din Siimenii de curte o Mind, si din Sumenil
Hatmanesci si Agescl, si din Catane ; ca avea Nicolai Voda un stegt, atuncea,
totu volnici, S;4bi, si sedeat In curte, si din calarasi; s'ad oranduitil se dea
si boleril si montistirile cite o semi de omens.
Dupe ce ad "lath poronca acelord boieri si ad oranduitd slujitoril si cel alti
6rueni ca se merga Impreuna cu boierii, ad scristi carts la mazili si la parea,
labia de pe la tinuturile acele la care erad Lesi pe iernaticd mai cite putin-
tei, la Campul-Lungd, la BM-Wesel, la tergulti Nemtului, la Petra, si pe aiu-
rea, cum ca ad venitu poronca se's Kota pe Lesi din sera, si sO caute eel
scota de pe la acele locuri pe unde erad; si, macarti ea in buirultauri scriea
batenduI si oinorIndiri 86'1 goneasca din tern, dera Nicolai Voda, aw nth" inima
crestinesca, tare poronca trimitea "lime se mei jecuesai sad altd superii sO le
fad, ce numai sei scota din teed afara. Mare bucurie fu, si parere de bine tu-
tulorti, candti ad aflatti de acdsta poronca pentru scosuld Lesilorti, catti, fora
Indenmulti nimerui, inteacea Ali, sera, ad tra d tote clopotele la tote biseri-
cile, si ad facutd Paraclisd si Acatistii, asijdcrea si a doua4i dimineta, si Ida-
dad pre Dumnecleu eh au mantuitii Ora de Lesi; si ad facutti litanil si ruga-
ciuni pentru sanatatea lui Nicolal Voda; ca, marl si nesuferite reutati incepuse
atuncea mai pe urma a face bietilord pamenteni, ca, mancdndu si istovindil tofu
de la bietii terani, (lasu a slice cele mai marl grozavii ce faceau) incepuse de
mergelti si pe la casele mazililoru, si la case boieresel, si la mOnastiri, si is-
toviad totd ce gasiau. Mergendii, dera, poronca la mazili pentru ostenif ce e-
rad imprastiati pin Ora mai cote putintei, ad uatitd poronca ce le-ad datd
Nicoltis Voda, ser punead in butuci pe Lesi si'l jecuiau de ce gasiati la den-
sii; de care lucru intelegendd Nicolar Voda, lard si a doua-ord si a-tria-ora ad
trimisd poronca ca se nu'a pates& pe Levi, ce numai scota din tern afara;
dera, de si Intelegeau unit era, eel mai multi faceau cum sciad ei, luau tart
ce gasiati la densii, duceati goh si deseulti, numai tate cu unu sucmanti
ref' asupra-le, p'I clau peste hotaru, unii spre Unguri, altil spre Lesi.
Ad mat venial st alta, carte de la Capi-kihaea de Thiginea intru care scriea
ea, Ineunjurandu-se curtea Craiului §veclescu, an prinsu nisce carp' ce le tri-
mitea la ost-finis ce erad in sera; care, cetindu-le, scria inteacesta chipu: Eta
ca trimite Hanulu si Pasa oste ct sO ve scota din Ord de la Moldova, dera
vol se nu bagati swam; ce, se ve stiingeti la and 104 si de vortz veni asu-
pra yostra, vol Inca st ye aperati si se ye bated cu densii; cad aceste ce facu
el', nu Anti' cu scirea Imperatulut §i Baia Cali-kihaea cum ca ad mai scapatu
mai inainte si alte carp, si WI fie aminte de acesta ; trimis'au Nicolal Voda
mdata de au chiematu lie rezidentulu Craiului ce eta in Iasi, si 1-altintrebatu
www.dacoromanica.ro
 144

de I-au venitn niscareva cart' de la Craiulti; elii ail spusu dreptii ca i-au ye-
nitti si le-ail trimist indata Ia Cernauti. Atuncea ati poroncitii Nicolai Voda
se nu mai fie slobocli Sveilii ce erail In Iasi; $i alt oronduith unit Buluc-basa
cu slujitori de'i paziail la gazda ce emit, ca se nu merga la (Mush nime, era
nu cu vre-o alta necinste, $i oboroculii ce aveau li se da deplinu. Rapecbt'ati
Nicolai Voda Math, ca se Interca cartile ce au trimisii. la Cernauti; dera n'ati
pututii se le ajunga, ca ,p/edil aveati cal de posta la tote conacele, din Tighi-
nea pang In I2$i, si din Iasi pang la Cernauti si pana la Ocna, numal pentru
purtatult cartilorti.
Sosit'ae. In Iasi Grnzic, si Agii, si ostenii ce venise de la Tighinea pentru sco-
sulfi Lesilord, si au seclutii tree ciile de '$i -au odihnitti tail in s'au gatitti bine;
si a treia Ali ati purcesti Impreuna cu boierii si cu cele-alte glote ce se or'an-
duise, si mergeati spre Cernauti, ca acolo eraii tote capetele ostii Lesesci, Zaci-
voiski strasuiculti, Becherski, Rosohayski Polcovnicii, $i altii; cant' acmu prinsese de
veste cum ca mergii see sceta, $i ati rapeclitil de stransti totislujitoril carii
erail mai pe aprope, si stall gata grijiti. Intelegendil de acesta si boierii carii
mergeati cu Agii si cu ostea, macarii ca didese Nicolai Veda, carp In nianele
boierilorti, scriindii la tots locuitorii de oru trebui $i le voru porunci boierii se
aiba, a sari top, tine cu ce arme aru avea, era tad au socotitu ca le -aril mai
trebui oste; $i au scnsu la Nicolai Voda se vial trimita ii pe Hatmanulu, si
se mai dea si alti slujitori, ea Lesil as prinst de veste si se string' la unit
lord, si aii gindu se nu se dea, ce se se apere; de care Intelegendli Nicolai
Voda, au oronduitu $i pre Ion Buhusii Hatinanulti cu o semi de slujitori de
cei de curte $i din cei de afara, si cati-va boierinasi de curte, ca pe Hatpin-
nulti '1-ati poftitti $i mai inainte boierii ce s'au trimisti anteni, scnindu Cvt aril
trebui se fie si Hatmanulu cu o$tile, ca uncle este Hatmanulu asculta $i °stile
mai bine, $i alta ca are tobe si trambite, $i se da scire ostenilorti l i pur-
cesti $i la alte trebi. Purces'au dera si Hatmanulii, cu carii s'au pomenitti mai
sus'; dera, pea a sosi acolo aces trimisi LAW", apropiindu se spre Cernauti,
si luandu veste adeverata aces ostem ce era strand acolo, carii erati ea, vr'o 2000
de omens Lesi, cu Lipcani i cu Moldoveni, ce se scrisese Ia Lesi, au soco-
titti. Antal se trimita podghezil se is limba' , se afle cat& semi de oste vine,
$i ce socotela este, ca alte vesti de la Tighinea nu le mai veniau, Sinai Craiulti
§veclescu Incungiuratti, numai acele carti ce amtl clisu ca au scapatu de le-ail
menu, in can scria ca va se merga oste se's scota din Ora, dera se nu se dea.
Apoi era au socotitu de n'ai1 trimisu poclghezil, ce au trimisii will ofit,erti vedii
de au mersti de s'au Impreunatti cu Agii si cu boierii la Botoseni , si ad in-
trebatti pe Agi cu ce porunca mergu in sus' ; Aga au respunsii ca au venitii
porunca de !a prea-puteruica Imporatie , cap osteni or fi de al )ui Voevocili
Kiovscki in Moldova, se esa tote din Ora se se duca on unde oru vrea, era
ca,ti oru fi Svecli se merga la Craiulii lora, $i se voru da Omni de oru mer-
ge cu Rush. Respuns'au $i elu ca nimeni nu se va clati din locti pena nu le
va veni ordinantu de la Craialu vecl.escu ; pre carele, dera au respunsu In-
tfacestu chipu, s'au maniatu Agii si '1-au datii Wit tie cu pacla. Venise cu
densulu si cats -va Lipcani, si pe aceia i-au luatil beslii Pash in sema lore,
www.dacoromanica.ro
 146

fiindii de lege Turcesca; i intrebandn'i noptea, ati spusti ca aceld ofitera ati
yenitti in chipti de iscoii ca Ee vecla ce de este este , vi de aril putea n is
i limba. Apol dimineta, Agii i boierif au socotita de ati scrisa carte la. aces
ce emit stranvi la Cernauti, vi ail trimis'o tofu cu acela °tern intro care
stria intr'acesta chipti : At& ca ati venita porunca de la puternica Imperatie
se eviti dumnia-vostrii din tera Moldovei; eituis'ati spre acesta vi este cu. nn',
ca, de null' intelege dumnia-vestra se eviti, vi fart de voie se Ye gonime vi se
ve scotema din tent afara; de care nici Doinnubi nostru, nici nos, n'arne pofti
ca sti petreceti dumnia-vostra vr'unti rea. Pentru aceea prietenesce sfatuimit
pe dumnia-vestra, St vo sculati se ye duceti in tera dumilor-vostre, oil aiurea,
unde yeti urea, $i se nu ye puneti improtiva poroncii imperatesci."
Ilespuns'ati, dent, vi Levif, mai In scurta, cum ca cinstea Ma,"riei _stile Dorn-
nului o feresca , dent nice din loco so se stole fort de ordinantulti Craiului,
nu vent putea; inse, so nigh se mai avtepte One be va veni r,;spunsti, ca at
scrisa Si ei la, Tighinea.
Crivpinti, Staroste Bobrouslci, fiindti la Tighinea, s'aq apucarti luaintea Ha-
nului pentru Mine Polcoynicula cu tots Lipcallii cum ca nu se vorti pure im-
protiva, vi se va inchina lui; vi at trimisti vi unti rohmistru a lui, Lipcanti, a-
nurne Iusuf, ca so le dea sere se nu se pue improtiva, ce se se inchine, Ca-
rele mergea totii impreuna cu Agii vi cu boierii.
Apropiindu-se, dent, de Cernauti Agii ysi boierii cu °stile, Gavrila Miclesculti
biv-vel Vornica fiindti acolo Staroste, macarti ea era cuprinsa de Levi in Cer-
nauti, vi cu varti impregiurulti gazdei lui. deft tali se agiungea cu Moldoye-
nii ce erati scrivi Ja Levi, indemna so se osabe9ch ei din 1 evl vi se remfte
in tent, ct'i va erta Domnula de grevela lore ; trimisu-le-ati acesta porond vi
boierii i Agii ce erati afara cu o tile, avijderea at trimisa cuventa i lipca-
nilorti se nu se pue improtiva, ce se se inchine. Vii, macarti ca intr'acea Ali
se gatise i avea ganda se se bata , era a duoa-cli dimineta at evitti. anteiti
Moldovenii ai Wait inchinata. -Dupe aceea at evita i lipcanii top, cu cart s'ati
amestecatti i Levi, clicenda ca, se vent inchina i ei; era Cat' Levi at mai re-
mast, i -at trimisti cu cat' -va bestir vi cu slujitori Moldoveni ca se'l petreca
peste hotara vi set scota din tent. Avijderea i pe Tanga lipcani au pusti bev-
lit fi slujitori ca se'' duct spre Tighinea; era pe o sent de dragani Lehi, in
porta. Sveqescti, carii erati de top 70 calitri vi 150 pedestrii, pe acestia i-et
luata Agii cu sine ail duceat impreuna cu boierii spre Iasi, ca set duct la Ti-
ghinea; 'rise , fora de I-Tatum-mid, ca One t agiunge Hatmanulti la Cernauti,
fiindii purcesti mai In urrua, precum anti rlise, s'ati isprayita aceste tote. Du-
pe aceea, auOindil Hatmanula ca Levil caril i-at trimisti set scot& din tent nu
evise pone atuncea, ce tota zabayiail la Toporauti, au mersa cu slujitori in-
tr'acolo ca se'l scota din tent.
Mare grije avea "Nicolai Vodit de ace' Weni decd at intelesa ca se string
la unti loco, vi at &a se se pue improtiva; era (led i-at venial veste cum.
ca s'ati ispravitii o tr(ba mare ca acea fora nimica zabaya, vi galceva, s'ati bucurata
forte, vi at data lauda lui Dumnelen. Fiinde Incungiurata curtea Craiului
Sveclescii, precum s'ati scristi, trimis'ati Banulu la Nicolai Voda unt Aga, a-
LEATOPISETELE TOM. 2. 10
www.dacoromanica.ro
 1146

nume Eiup Beiu, facendul scire cum ca au linta veste adeverata pentru Cra-
iula Stanislavu, ca cu buna sema intr'aceste clue este s trOca pin Moldova,
si WI fie aminte se'lu princla §i se'lu popresca. Nu scia, acesta veste din carti
ce prindea, dupe ce au incungiuratt saraiulti Craiului veclescn, at de la al-
tulu tine -va o aflase Hanulu; macaru ca acesta veste o smitise §i Nicolai Voda
din nisce avisil ce scrieati, eh Craiula Stanislav au purcesti din Holsatia de
la Meclemburgu §i merge' cu pqte; i unii chcu ca mergea se mai aduca
oste "?veclesca, altii ca mergea spre Tighinea, dera tote nu'lu credea Nicolal
Voda se faca una ca aceea Craiulu Stanislavu. Pentru aceea, au respunsa Si
lui Eiup Beiu §i Hanului ca acesta pote se fie §i minctuna, §i pote se se faca
acesta §i cu me§ter§ugu; clerk 14100 II va fi aminte; §1 aka, cu aceste res-
punsuri an poring' pre Eiup Beia Inapoi; dera au mersa acea gripe in inima
Domnului, §1 as datu poronca in tote partite, on ce °keit §vedil aria nimeri
se'la trimata la Iasi.
Intr'acele ih1e, eta au venitu i nisce carts de la Vorniculti Manolaki Ruset
carele se templase In una sate a thu-seu Stefan Stolniculu, lunga tergulti Ba-
caului, scrundu intent pentru Le0i o§teni ce eraa in Bacati ca cereatt multe
provfanturi de in omeni, §i faceati multi superti omenilord, §i se laudaa ca
voru apnnde i curtile Stolmcului Stefano; §i cum at incalecatu cu cats omeni
au avutu si cati au mai pututt. stringe, §f indu'l fora -de -veste cu glota,
i -an spartti §i I-au prinsti pe toci, §i cum cal c duct pe tots in butuci si cu
stegurile lord, gi cu ofiteru lore.
Dupe acesta, stria se fie mai nemeritn acolo ties ofiteni vecli §i cu patru
slum, §i se vedu a fi omeni detreba, §i cum ca voclenda aceste tulburari cu
prmsulu Le§iloru, i-au giuruita galbini de aura ca sel.treca in tera Unguresca
de unde au venitu, §i se nu'i scie nime; §i cum, dupe ce le -ad dust Vorniculu
Manolaki ca aceea nu se -.Me, ce trebue se merga in Domnti, au prumitti;
numai, s'au rugltu se nu'i duca cliva In Tap, §1 vora merge §1 la Dolma. St
scriea Vorniculu ca vine cu den§ii, va aduce la monastire in Galata, §i se
alba fespunsu de la Domnu. Veclenda Nicolas Voda eel scriea Vorniculu Ma-
nolaki, indata an prepusd ca Intre aces ofit,eri va fi §i Craiuld Stanislav; §1
pe omulu ce air trimisu inamte an data respunsti Vornicului Manolaki
duck sosinda noptea in Ia§1, la gazda tut, §1 faca scire. EI, veninda, au
mersu pe in Galata §i au intrata cu totii acolo; §i lasanda pe cm mai marl
acolo cu fim-set Stefan Stolniculu, as venitu Manolaki Vorniculu cu unula in
Iasi; §i, macara ca trecuse cute -va de nopte §i se culcase Domnuld, dera, ve-
nindu Postelniculu celu mare §i facendul scire, as trimisa de i -ad chiemata
la curte pe Manolaki Vorniculu §i cu acehi ofitera; inse, anteiti at chtemata
Nicolal Voda pe Manolaki Vorniculk si '1 -ad intrebata de amanuntula. Dupe
aceea, au chiematt §i pe ofiterulu acela, §i '1-aa intlebata ce omeni suntti,
§i dmcotro vinti, §i uncle mergu ; elu ad data sema pentru sine ca este Sveda,
eta pentru cell -altu ce remasese la Galata, cum este Frantuza, §i'l este nu-
mele Laurentus Burs, Colonelu, ,;f se afia §i eld in slujba Craiului §veclesca,
§i N in u din Pomeiania, §i au trecuta din Ora Unguresca in Ora Muntenesck
filmItt-le minute se cumpeie §i niscare-va cat. i acmu merga in Tighinea la
www.dacoromanica.ro
 147

Craiulu lort. Au intrebatt Domnulu, pentru ce n'au venitu si celu-altu ; elu au

data sema ca este cam bolnavu, si an reimisu la monastire ; era, dimineta va
veni si elu. N'aia vrutu mai multu se'lu ispitesca Nicolai Voda, ce '1-at tri-
misu se male la gazda lui Manolaki Vorniculu, liana a doua-cli; si au inceputt
a gandi si a socoti, de va fi Cramll. Stanislav ce trebue se faca, si unde se'l
dea gazda ; socotia intr'unu randti self' aduca in curte se'lu pue in casa cea
mare, apoi era an socotitu antem se'lu duca la monastire in Trei-sfetitele, si
apoi iar cum va socoti va face, si se vacla antem este acela, ati ba ; si de este
acela, vrea-va se se spue, au ba7
sSr asa, a doua-cli, au trimisu Domnulu Ia Treisfetitele si au clist Egumenu-

lui se esa din odaale cele Egumenesci, ca voru se vie nisce &peg Svecli ; si
au mersu iar Vorniculu Manolaki la Galata se's aduca, pe toti ; dera tott n'au
vrutu se vie chua, ce au asteptatu pana au innoptatu, si atuncea au venitii si
as intratu in Treisfetitele, uncle li se grapse gazde. Trimitea Don-mulu einem
de cei de casa, catie carii spunea tame ca aceste ca se is sema, arata sem-
nele a fi Claiu acelu warn ce era prepust ; luau sema aces trimisi, si, macaru
ca silia despre o parte se se ascuncla, dera totu arunca si cute unu cuventu
clicendt, ca de ne va agiuta Domnulu pre no), va avea prieteni dou1 Crai pu-
tincio§1.
Poftitu-s'au acela ce se facea a fi Frantuzu de at venial de s'ati Impreu-
natii cu Nicolas Voda, la care impreunare numai atata an lipsitti se click ca
eii suntu Cram]. Stanislav ; dera tota vorova lui Ilti arata tine este, si 1-ati
cunoscutu Domnulu indata., soindt pe tata-seu, pe Lescuaski, de la Tarigrathl,
Candu all mersu cu solie ; dera n'ad vrutu se'l spue ca'lu cunosce, fora CAM
i -au clisu «Et pre dumneta, ca pre unu Colonelu a Craiulu) Sveclescu te so-
cotescii ;era de'mi vei spune alest tine esti, atuncea te voiu cauta intr'altu
Elt atuncea alta n'au lespunsu, fold data au cl1SU «Eu suntu tint
Colonelu nenorocitt, si sunt in maim Dommei tele ; si de ms's cauta si de me
vei agiutori, vei avea ca pe o slug& pe Craiulu Sveclescu.» i asa, s'au dusu
iar la gazda.
A doua-cli, s'au poftataa de an mersu la biserica cea Unguresca se asculte
liturghia, si se se pricistuesca; era dupe liturghie at trimisu pe pieutult de la bi-
serica Unguresca la , icolai Voda ca set dice ca va se trimita pe aceli, ofiteru ce
mersese si anteit, care ofiteru era secretar Craiului Sveclescu, §i Bel spue tote tai-
nele lui (et, poftia se se descopere catie Nicolai Voda se'lu scie tine este), si se's
Gera sfatu ce se cade se faca, cad socotia ca veuirea lui va conteni furtuna
ce venise Craiului Sveclesdi. Era,' Nicolai Voda, data as veclutu ca are gandu
se spue one este, si se cert. daft, au priimitu pe secretarulu; carele, mergendu la
Nicolai Voda 1-au spusu cum ca acelt de se facea Colonelu este Craiulu Sta-
nislav, si cum di '1-au trimisu Craiulu Svecleseu pe densulu de '1u at adusu
de la Pomerania, ca se'lu duca la Tighinea, si au Oisu ca sera va veni si sin-
guru, era teptilti, si oru vorovi cele ce se cade.
Dupe ce an inoptatu si an esitu tots bolern din curte, au venitu si Craiult
Stanislav cu secretarulu la curte, teptilu ; si, api opiinclu-,,e de casa cea mica,
i-au esitu Nicola) Voda Inainte; si, inchinandu-i-se pana la pamentu '1-au pri-
www.dacoromanica.ro
 148

mita cu mare cinste; si au facutti taint numai chte trii, Crasulu, Nicolai Vo-
dh ti secretarulii; i ait vorovitA vr o done eesuri. Dis'ati Crain lit Stanislav se
scrie tarsi la Porta pentru venirea lui, facendit sore; si spre acesta '1 -au in-
demnatii si Theo lai Voda se scrie; dupe aceea au mersit la gazdh, si a doua-cli
ail scristi tamale la Vezirulu, si la Hanulit, si la Pasa de Tighinea, si le-au
trimisit cu unit omit alu seu si cu unit omit a lul Nicolai Vodh', tote la Ha-
null, Ca se trimith la Porta cele ce scriea la Vezirulti ; oreinduit'aii Nieolai
Voda, dupe aceea, tote ce'l trebuia a le mesei, ysi alte de afara, de i se da
tote deplind ca se nu cheltuesca unit Inuit ; trimetea in tote ilele pe a-
celit preutti Franciseanit de's facea liturgie in cash; st oronduise Nicolai Vodh
delft pacliati omens de as set, pe Spandoni vel Chmmart, pe Cupariulit, pe VA-
tavulti de copii, pe chmArasulii de dulceti, si pe cafegiulit, si pe unit chpitanii
de catane, omit st acela de casa, lus Nicolai Voda, ca se fie pururea litngh
densult. Dupe aceea au mersii Nicolai Voda in doe randuri de s'ati impreunatti
teptilit la gazda lui in Trei-sfetitele.
Dupe ce au ineungiuratii saraiulit Crandui Sveclescii, cum s'ait clisd si mai
sust, si au misu tar la Imperatie, dhndu'i scire cum ca Cralulit nici inteunit
chipu nu va se asculte poronca, si cum are gandii se se si bath, (ca, tocmise
Impregiurulti palatului sett unde sedea, implendit tote vasele chte aveati ba-
rilce si altele cu phmentil, si pusese impregitut ca se se pota supune Omenii
lui si se dea eu sinetile), pana, a veni respunsulti de la Imperatie, ail mai tri-
misil Hanula si Pasa, si Imbrihortl Aga euventit Craiului, se nu se pue impro-
tiva poroncii Imperhtesci, ce se esa se'ld duct, Cralula le-au data respunsii,
eh mat reu is va crede acmu si pe Hanulii si pe Pay, de vreme ch, i-au fa-
cud], athte reutati, de nu'l lash Omenii nice apa se is nice intfunti chipti; dera,
se nu socotesca ca se va increde so se dea in mhnele lore, ce, mat bine va
peri acolo. Erau impreuna cu Craiulti si Iozef Potocki, Voevoda Kiovski si
Ccenje Viyovitki, si Tarlo, si Crispint, earn, veclendit ca nu suntii semne bune
pentru CralulA, au esitu de la densulit si all mersii. la Hanulti si la Pasa, si
le-au data gasde in Varosti, afara din cetatea Tighinei, si au sepal chte-va
Oile; apoi, intr'o nOpte, nu sciii ce s'ait soeotitti, si iar ait fugitu st au. iutratti
unde era Craiulti.
Genarie 30 Mile, all sosita si respunsult de la Porth en Iusuf Aga, Capigi-
Basa, carele alt adusii hatiserifu imporhteseit ca se Ia pe Craiulu Wirt duct
la Salonicu; era de n'a vrea si s'a pune improtiva, se's dea resboiti, ors Whir
oraore, on WEI princlh, via; si iar alt trimise. Pay la Craiulti pe Seleam Agasi,
si Hanulti pe unit Sefer Sahit Mirzea, de i-an lacutti scire ca au venitit hati-
seri% imperhteseil, ca se esa se mergh uncle este poronca Imperatiei; elit tutu
asa atlt respunst, et acolo va peri, dent n'a epi.
Atuncea au poroncitil Pasa de s'au stringt tots Ciorbagni, si Enieerii, i toth
6stea, si au push de all pogoritit din cetatea veche tunuri, pi le-au tocmitti se
bath asupra easel Craiului; si adoua-cli, Sambeta, ati. ecitu Hanulti Devlet Gerei
cu Tatarii, si incinsti cu shhaidacele, si Pasa cu pistOle la calti, si cu tots 6-
stea efilarime ce era in Tighinea, si au ineeputti a da din tunuri asupra easel,
unde erat ca in 700 de omens Cu Cratult; dera nu credea nici inteunit chipti
www.dacoromanica.ro
 149

Craiulti call volt face liana inteatata. i au poroncitil Pap Eniceriloru se dea
navalh asupra §veclilorti §i se le dea resboiri cu foal; el ati respunsti a la 6-
meni ce nu radica arme asupra lord, nici el n'ori1 radica arme; §i ap, at in-
ceputti a clice: anal, allah ! §i s'ati Intorsti tots Enicerii spre cetate, §i s'ati
dusti pe la gazdele lortl. Remas'au Hanuld cu Tataril, §i Pa §a numal cu Cio-
hodaril, §i cu putma calarime, plini de manie amendoui; apol s'au intorsa qi ei
in cetate. Acesta ce ati facutil Enicerii §i n'ati vrutil se dea resbolu
ad facut'o on ca nu se indurati de Craiulti, cad le da multd bac§i§u, orl ca
agiunsese Crafulti cu damn la capetele Enicerilorti, §i pentru aceea n'a,A vrutti
intr acea cii sell dea resboiu.
Adoa-cli Duminick, Fevruarie anted", desdemeneta, chiemat'atz Pa§a iar pe
Clorbagil, qi pe Enicen, §i pe tot' betranii Enicerilorti, §i pe Eniceri-Agasi, pi
au scosti hati§erifulti de '1-ati cetitti, §i 1-ad auclitti top , respuns'all §i el ca
aceea ce au facut'o Sambeta de n'ati vrutti se dea resbolu Cralulul, nu s'ail
pogorittl de la den§il. §i nu este vina loru, ce este a Emacilorti ca n'ad vrutil
se se bath; §i ati disti se merga §i el la Craluld se'l graesca, dora Ii va crede
pe clen0 se esa,', oila vorti lua el asupra lorti, §i'I volt face zapisti cum ca
nu va avea nici o nevoie, §i se'10. duch, 'ana uncle este poronca Imperatului.
ph s -ad posvolitil Pa§a, §i au mersit Ott Clorbagil §i Odoba01, §i au graitu
Cralulul cum calti i-au asupra lora, precum s'ail pit mai susti ; era Crania
le-ati respunsti ca nu'i crede nici pe den01, Lea ce oru vrea, ch, n'a e0. Au-
dindu §i ei acestd respunsti s'ati maximal, §i au e§itti inapol top Enicerii, §i
au lasatti tunurile care adusese anteiii, §i au adusti §i mai marl baliemezuri
§i cumbarale, §i au mersti asupra Cralulul. Cratuld Inca tocmise §vediI, §i stall
supu.1 la locurile ce tocmise; macaril ca Cralulu avea mare nadejde la Enicerl,
ca nu'i vorti da resboiti, ca'i umpluse pe toti cu darurile, dera toot 1l tocmise
pe al sei se se apere
Dera Enicerii, cum s'ati strinsu la lulu loco, indata au sloboclitu cate-va tu-
nun §i ati aruncatti §i cumbarale; dera nice una n'ati nemeritil casa Craiului,
ce o coverqia pe d'asupra, on ca nu'l vreati se'i °more, orl ch, nu email me§-
ten buni la acele trebi. Dupe aceea, indata, ail (lath iuru§ii, §i au intratti pe
o ferestra in cash, §i au inceputil a jecui §i a scote pre vech afarh, cite doui
§i Cate trei. Craiulrt §edea lute° cash mai inlauntru cu cel mai ale§1, ysi se ba-
teau §i se aparati de acolo, §i nu aveati putere sell fad. nimica. Veclendu Tur-
cif ca n'ati putere sell strice, §i se aver& din casa, ail poroncitti se dea focd
easel; &A ce ere' inlauntru pacliati de stingeati; §i acesta 5'n facutu
cate-va cesuri, One alt luatti sema Enicerii pe uncle esti ve;lit peste acope-
remintti, de stingit foculti, §i WWI acehl locd acolo ; §i ChM se ivia vre-unti
vedil se stingh foculiz', dad Inteinsulg cu senetele; §i a§a, s'ati parasita ve-
clii de a e§ire se stings focult, §i s'ati aprinsti acoperemintulti, §i au inceputt
a arde casa; §i Craiult tote §edea §1 nu vrea se esa, One au mersA nisce
Generali de al lui §i '1-ati impinsti afara, clicendu'l ce §ede se arda in casa?
§i all OW afara cu arme, §i au inceputu a se bate cu Turcil, §i '1-au ranitti
unu Turcil la o mana putintelti. Veclendii Turcii ca se apera, s'ati strinsu multi,
si acolo I'oru fi istovitil, de n'aril fi strigatu unu Generalu ca este Craiult; §i

www.dacoromanica.ro
 150

atuncea au datU nhvala Enicerii 'had prinsd si 'hat luatii; numai hainile
tY eran crunte; $i 1-ad mai sghnatt unu Turcti langa nasit cu o suh a. §i In-
tr'acelu cesa s'ati strigatu la meceturi ezanulti, ce se chiama iata, la doue ce-
suri de nopte. Deci, asa cum au fostu, 'had dusu aces Eniceri la Pap; ca-
rele, cum au veclutu pre Pap, riclendu ati Inceputil a's dice : «aferim, aferim,
adeca bine m'ati chivernisitu». §i ap, '1-au trimisu intr'o odae In saraiulil Pa-
§ii, dandil bac00 cite clece galbim sichte doue-cleci acelorti Eniceri ce '1 -ad adusii.
Dupe ce all luatil pre CTaiulti, Indath at Inceputti a Jecui ce maY remhsese
In saraiulti Craiului, pl all aflatu multe lucruni scumpe, rafturl Implratesci, ar-
ginthrii §i alte mike, pene au cuprinsn de tau focult1 de nu se maY puteat,
apropia; pi asa, s'ati pus' streji Impregiurulti foculul ca se nu se mai apro-
pie nime. Era, pre §''veqi, pi cite muieri a lord pi copil au fostti, i-at Matti
pre tots vii; n'ati pent"' nici clece omens, numai s'ati ranitu cats -va; pi asa,
Eniceril IT Imphrtiau pre veqi, deosebindu'i de muied tarsi avead, §i de co-
pii. Rapit'ad §i 'Mani chti le-ati venial Indemhnh' , §i i-ati dust de i-au as-
cunsu prin gropi, precum este obiceiulit lortl; pi Intel) mica de cesti acea ve-
stith lntru vitejie curte a Craiului veclescu venise la atata, cat' clicead tote
a s'ail stinsti de pre fate, phmentului.
Pus'ad Pap a doa cli de all Intrebatit pre Crai Litt, care omen' de at slY va
WI duct' se fie langh densuld; §i au cerutti MAMA pre doftorulti lul, pi pre
Croton Generalultl, pi pre Muler Cantelarulin pi all trinnsti Pap ie i-au res-
cumperatu de la Eniceri §i i-ad trimisu la Cramlu era peal In doe trey clue
s'ati strinsii vr'o 30 de vecli langh Craiulu, totu rescumperati de Pap; §i all
inceputti Pap a se areta, cu bine chtre Craiulit: on ca i se Meuse milli de
densulti, veclendulu la ce all agiunsii, on ca socotia ca pote se i se Intorca
era spre bine trebile.
Era. Vinen, Fevruarie 7 Mile, au inchlecatit Mustafa Pap, carele era acolo
la Tighinea, cu Imbrohorulu, ce venise mu inainte cu poronca Implratului ca
se pornesch pre Craiulu, §i bhthildu'si mehterhaneoa Papa, au mersti la sa-
raiuld lui Ismaili' Pap, pi all Incalecatti pi Ismaili' Pap, §i stall &Alan amen-
doi, a§tepthndu se esa Craiul'i §i s5 litre Inteunii rhdvanti ce'i gh'tise selti
ditch; ,i staid §i Enicerii alaiu pi multe glote de omeni, carii asteptat se 60.
Craiulfi selti privesca; pi au qteptatti acolo Pa§ii amenduoi mai bine de unu
cesd calari, pi Craiult nu epic. Dupe aceea '1-ad scost §i pre Craiult, §i era
infasuratu inteunii mende', eau nu i se vedea nici capuld nice piciorele , §i
!la radicad 17ese omeni ea pre unit moral; §i apt', 1-ati bagatti Inteunti radvand
§i 'I-au acoperitu §i cu alte bode, catu numai borfele se vedea,u, era alth ne-
mica ; §i au Intratu §i Croton Greneralulti cu densulti in radvanti; pi apt', all
purcesti Pa§ii alaturea inainte , pl pre urma lorfi rhdvanulu acela, §i dupe rad-
vanu mergeati Kihaelile Pa§ilorti, §i pre urma mergeati mehterhanelile bathndil;
§i all mersti Ismailu Pap pea la unit loci', nu multi", si s'ati Intorsti inapol;
era Imbrohoru Aga, si cu Capigi-bap purcesese maY inainte cu unu cesu, pi at
masa in Caupni. §i de acolo '1-au tote dusti catinelti peal langh ()drill; pi da-
ta s'atl apropiutti de Odriu, au poroncitd Imperatulit de '1-ail dusti la un'I ter-

www.dacoromanica.ro
 151

gusord ce se chiamd Demirdesd, si de acolo '1-ail mutatu la alto tergii ce se

chiamd Dimotiha.
Fdcendu-se aceste, pene a nu veni veste ce s'au alesu de Craiuld Sve clescu,
fiindit in Iasi chti-va ofiteri Svect1, carii cu slugl cu tutu ce facead ca vre o
40 de omens, si auclindii Cl pe Craiuld 'had batutii cu puscele, si au aprinsd
casa asupra lul si '1 -ad prinsi vid, facendu-le unit si spainad cum ca via. TA,-
tani sal robescd si pe clansd, intrarmatd aces Svec11 si au inchlecatd, top,
ysi au wit's la marginea tergului din susti. Trimis'ad Nice 1, oda pe Aga WI
intorch si se le click se nu se terra; derd ei nu intelegeau; ce, cliceau, de catii
robescd Tataril, sad MI cuprincld si se's °more pin case, mai bine vord
muri in campd, batandu-se ca nisce osteni. All nevoitit Aga de all chiematu
pe cdpitand, carele era residentil in Ia§i, eel clicea Brian, si 'had adusu la
Domed ; intrebatul'ad Doinnuld pentru ce s'au spenatti, si fact lucruri ce nu
se cade, ca acele; eld ad respunsii totu acele cuvinte ce amu scrisii mai sumd
ca au clisu si care Aga. Domnuld Tau mangdiatii si i-ad clist se nu se Wind,
CAI is asupra sa pe top Svecli1, ca n'oru petrece nici unu red deed s'aii tem-
platil aice, si se'ld crecld ca, precum le adeveresce, asa va fi. Eld totti de Crtiuld
intreba, este viu, all ba; si de va fi petrecutti Craiulii ceva, sett se fie peritd,
lord ce le mai este bung viata; numai, de Cad se's omOre pin case, sea se
incape la robie, mai bine oru peH in cdmpii ca nisce osteni si omens de cinste;
era de viata lord nu grije nemica. (§i adeveratd, mi se pare ca n'oru fi
alti omens in lume a nu se teme de morte ca §veclii; si a avea atata dra-
goste cdtrd Craiuld lord, dad de le -aril fi cl'su tine -va tuturord se mord pen-
tru folosuln' Craiului lord, toti pe loco aril fi muritii ) imblAnclitu'l-au Dom-
nulii, clicendd cd si Craiuld este viu, si ei n'orit petrece nici and red; si asa,
all mersti meld cdpittind §i au spusti celord -sits, si s'au inforsd cu totii taru
in gazdele lord.
Dupe aceea, ad trimisii Ismailu Pasa in Nicolas Vodd pe unu frate aluseu,
Ahmet Aga, Kapigi-basi, cu unu calu ce '1-au trirnisii dud, ca se cerce.si pen-
tru uneltele Sveclilord, carele, venmdu, altd nimica n'aii aflatii, ford cat' nisce
cal ce se cumparase pe barn craesci; dus'ati Domnuld si pe cdt1 ofiteri erad
popriti in Iasi ca se nahrturisesch inaintea Agar, de suntu niscat lucruri Sve-
clesci , Si mergendii inaintea Aghi, nici unulit n'aii clisii ca este §vedu ce al-
tuld ca, este Frantazii, altuld Englezil,altulu Nemtu, si asa, i-ad salsa. Aga pe
tots anume, si caii cats au fostu craesci, st all purcesu la Tighinea. tntre acei
ofiteri era si Generalulu Smigelski, Leah, ginetile lilt Voevoda Kiovski, care
venise si old teptilii, si'§t pusese numele Amilton ; era si unu Colonelu u Cra-
lulu]. Prusiei, anume Swerin, carele venise cu vestile isbAndei ce all fAcutd.
toimbok Generald cu ostile Sfeciesci improtiva ostilori Daniel; §i trimitendd
la Tighinea cArtile, elu au vrutu de nit remasu. in Iasi; atuncea s'au apropi-
att.]. §i Capigilar Kihae a Pa§ii, si Mehmet Aga a Hanului, cu Besltil si cu Sib-
menu! carit mersese in susd de a8 gonad osteni ce iernad in sera, si adu-
cead cu sine si aces 220 dragons cu Sveclit ce am pomenitd, pre carii s'ad
iocotitu se nu'i mai aducd pm Iasi, st i-au trecutu dreptu spre Tighinea. Nu-
mat Mexmet Aga a FIanului au venial inainte, §] au adusu si pe unu Oberst-

www.dacoromanica.ro
 152

leitenaut, aurane Ioan Iiristian Schultz, cu patru ofiteri mai mid; si i-ad po-
pritti Nicolai Voda vet) trel cli1e, Impartindul pin oclaile boierinasilordi apol
i-ad sloboclitt Si pe aciea, si s'ad dual dupe cei-Dlti la Tighinea.
Crahild Stanislav, dad 'si-ad pornitti cartile la Tighinea, si ad remasd In
Trei-sfetitele socotitu, si grijitti, cum s'au clisd, au Inceputa a pofti si altele,
adecit se se arate tutdroru cum este Craid, si se faca curte, si se trimeta
sesi adult °stile tate ad remasu, si se nu mai fie nesciutd si teptild precum
iia apucase vremea; respunsu-i-ad Nicolai Voda cci at:6sta nu ii este In mans;
ca, de aru fi facutu scire Impertitiel candd ad vrutu sx intre 11t Ora, si de aril
fi intratd ca unit Craiu. atuncea i-aru fi esitd Inainte In margine, si 'l-ard fi
adusi cu Maid, si aru fi petrecutti ea mid Craid; era de vreme ce singurd ad
poftitu de s'ad fiteutu teptilu si au intratti -necunoseutti in tea, tad cu neiit
chipd trebue se rabde, si se astepte pima va veni respunsuld de la Impera-
tie; spuindu'i pilde, ea si altt Crai, vrendil se treed, pintertlte teri trsptilu, n'ati
fostit nepopriti; ce, Donmil aceloru tent i-ad popritti si ad data seine la tin-
paratii lord. Din cuvinte ea .aceste s'ad potolitd Craluld asteptandd respun-
said cartilord ce alt 4crisq.
Dad ad mersti cartile Craiului Stanislav in Manila si in Pasa, fibula ei
Inteacea vreme asupra tulburarei, candti se nevoia se Lea ce ore face Crain-
1111 veclescd, si socotindd ca venirea lui Stanislav Craid pote se schimbe cum-va
lucrurite, ail push gAndd red si pentru .densuld; si au trimisti Hanuld unti ta-
tard si Pasa unu tired, Omen): prosti, ca selti is pe Craiuld Stanislav, ca prin
iscoda adeca, si seld dud in cetatea Alba; sri scriea Domnului multe politice,
da laude ea aceste: cum ea nicl unti Donind n'ait facutd slujbe Imperatiei,
ca aceste, si de acmu se nu se mai Mina, ca va fi mazilitu cad va trai; si a-
ceste II -scriea ea se se bucure Mid dea pre Stanislav, pe maim trimi-
silord. Dana, Nicolai Voda, milt, veclenclit ca. In scrisorea ce'i trimisese delft
cerea, nu pomenia nemica de uumele lui Stanislav Craid, ce, numul scriea
se dl,pe acei omeni ce ne scril ca tiit nimeritd acolo pe manele geesiorti
trimisi; alta, nu putea nici Intr'und ehipti se dea pe tint Craid crestind pe
manele a doi omen!' ca acia, ca,rii erad asemenea cu aceea ce perdu vinova-
til; ce, au socotitd de le-ad facutd respunsd Intr'acesta chipti ; Ca nu pote
ATI dea pe Crania Stanislav In manele a douI omen!, fiindti Inca atate ostl
Lesesci de a lord In teed, si cum ca'i trebue seltrimeta scrisa poronca si se scrie In-
tr'ensa anume: a dal pe Crafula Stanislav in mdizele Agilorei ce s'au trimisu,
§i sn scrie si numele Agiloru, si se trimeta Agi de isprava si cu Omen! mai
multi; si au popritti aciea pe acei do.]: ce venise, clic6ndu-le ca astepta sn mai
vie unti respunsu de in _Flanuld si de la Pasa, si se mai astepte si ei. Baca
all mersti acesti respunsii a lal Nicolal Voda, acmu se ispravise si gioca Cra-
iului §veclescd, aid pornise sere Odra', precum s'au Oisit ; si, v6clendd Ha-
ma ca Pasa at apucatd cu bine pe Craiulti veclescti, pote si dintr'alte pri-
einl care eti nu le scid, ait incep4i a se invrajbl intre- sine Hanuld cu Pasa;
si s'ad si cititti Humid dui s'au amestecatit in treba Craiului Stanislav, si ad
trimisti omit Impreuna en a Pash, a sem. in §i self duce la cetatea Alba;
i multemia lul Nicolal WO, Cad nu '1 -ad datti atuncea pre manele acelord 6-

www.dacoromanica.ro
 153

men /, si nit clisu ca nu ae va mai amesteca la aceaa "Ana va veni respunsti

de la imperatie; si n'aO facutil respunsu mci Craiulin Stmislav nicl lui Ni-
cold Voda, fluvial an sloboclitu pe omula craiului Stanislav carele mersese cu
carti, de s'au Intorsii Inapoi la Iasi , cam, child '1-au trimisu Craiulu Stanis-
lav pe acelu omu alit sou la Hanulu si la Pasa, '1-an fostu -posit in fern, si
'1-4 data la unu tuscu la poprela, si atuncea '1-au sloboclitu. Si au clisu si
Capi-kihitil Hanulu, ca elu nu se amesteca la acesta, treba pena ii va veni res-
punsii de la, imparatie, nisi va trimite omu se'lu la calif poftia Pasa pe Ha-
nulii se trimeta unu omu impretma cu multi sou ea sell 1a pe Crafulti si
se'lu duca la Tighinea.
Dupe ce ari mersu respunsu de le Nicola' Voda, Inca si acesta au clisu Hanulii
Capi-kihan se faca sure Don-lulu' cif, de va mai tiimite Pasa se'lu cera pe Craiub
Stanislav, nu se 'Ate se faca Doinnulu intr'altu chipu, ce trebue seta dea ; ca Pasa
este mm Veziru, si nu se cade seln manie, nice se se pue Improtiv & poronciI
ills ; era els nu lea ba'nui cad flu va din, macaru ca I-ass parutu bine cam nu '1-ail
data Anton', era delft va mai sere, tiebue se'lii dea. Asa, se vedea Ia ivala
Hamliu a fi voitorii de bine lei Nicolas Voda, dera de Ia mima nu'i era, ca
scrisese la imperiatie cam cu pana pentru Nicolas Voda, adeca cum ca au tri-
misu si elu si Pasa omen]: ca se'lli to pe Craiulu Stanislavil si n'an vrutil selti
dea; dera nu i s'ae. tinutil In sema nemica; una, ca acme flu urise si imp&
ratulu , alta, ca trinnsese Nicolas Voila la Porta suretuld aces carp ce'i trimi-
sese Hanel si Pasa,, cersandu pe Craiulu Stanislav, si scrisese tad povestea,
si au cunoscutii imperatial ca'l slujesce dreptu Nicolal Vodi.
Dupe ce ail mersu aceld respunsti a lui Nicola] Vodii Ii. Pasa, pentru Cra-
iulu Stanislav, iar a't trimisu Pap, unu Aga si pe Bas-beshaga cu citi-va bes-
In, si scriea la Nicolas Voda ca se 1rimitta pe Craiulu Stanislav la Tighinea ;
mers'aii Nicolas Voda si cu acelii Aga si s'au Impreunatil cu Craiulu, si i-au
spusii calu pofteste Pasa la Tighinea. Parutu-i-au refl. Craiulu caci nu i-au
scristi Pasa respunsuld carte/ ce'i scrisese, nisi Hanulu, si ore cum vrea se se
mai zabavesca in Iaz,u, chcendu ca Inca nu S'il,Li 0-btu bine ; dupe aceea au
mersu si a doua-cli, iarasi, Nicola]. Voda cu Aga ce venise, si '1-au Indemnatil
acelu Aga se nu faca zabava, ce se purcega cu unu cesii mai inainte, si mer-
gendu la Tighinea de acolo s se voru Indrepta tote trebile spre bine ; si asa,
ae priimitu. i a douaili Dummica, Fevruarie 18, ait purcesir cu acrid Aga ce
venise, si cu Comisulii celu mare, si cu vel Jicniceru si cu dos bolerinasi de
curte, si Capitanulti de Cat tine cu tote stegulu Iul, pre earn i-au oranduitu
Doinnulii de '1-ail petrecutii pana la Tighinea; si candii era se purcega, all mersu
si Nicolas Voda la Trii-Sfetitele, si au statute giosu Oa, au Intratu Craiulif in
radvanu -carele it dedese Nicolas Voda, si ail invetatu selu grijesea si pe drumu
de ale 1-arii trebui.
Dad,' s'au apropiatu Craiulu Stanillav de Tighinea au trimisu Aga ce'l'i du-
cea null Ciohodarii inamte se spue Pasii ca este aprope Craiult Stanislay. Pasa
i-au trmusu Intinte unu calu Turcescu cu podObe frumose, si au poroncitu Ia
cats -va Agi de 1-au esitu inamte, sicalarimea ce se chiama Sacikol si Solcul ;
si au pusu Eniceri de la p6rta cetatei pana la gazda unde grijise, de 1-au fa-

www.dacoromanica.ro
 154

tutu alaia; si apropiindu-se de cetate, as data septe pusce din cetate. Esitu-
I-aa inainte si Voevod Kiovski, si Visnoviski, si Tar lo, si a1 i Lesi ; si asa,
'J -ati dusu cu cinste pana la gazda, si i -au facuta si obroce. A doua-cli au ene-
mata Pasa pe boierii ce au mersa de aice cu Craiula, pe vel Comist sl pe
vel Jicniceru, si 1"-au Imbraelta cu caltana.
Mantuitu-s'at ore ce, dupe acesta, ticalesa de Ora, de Lesi si de ySvedI ; si
au avutil ore ce resuflare si Nicolli Voda de superarile eel faceati acel ostenl,
si de jalobile pamentenilora ; dera, pe de alth parte nul lipsia supararea, ca
omenh remasese forte serael; nevoile erati tote pe loch. La Udria inch eraa
turburan, eh Imperatula vestise ca va se ostescit iar Improtiva Moskalilorti,
si se face%a gatire de 6ste ; si aice ati venial poronca se cure Prutula din
Dunare pnti in Tutora cu al sel, s se alba zahere forte de ajunsa. Pe de alta
parte, era, se purta vorovh cum ca nu'la vora 1a'sa pe imperatula se faca res-
boit cu Moskalii; si stair lucrurile in cumpena, nesciindu-se resboiti va fi,
as pace.
Devletti Geret Ihnula, mheara eh de la inima, nu labia pe Nicolal Vodh,
era la ivala se arat% voitorti de bine si prietenti, si cerea de la Nicolai Voda
se's trimata ceva poclonti, clicenda eh n'are de cheltuela ; era Nioolai Voda, ma-
cara calt scia ca nu'lu iubesce si cum ea au scristi cu pira la Porta, did n'aa
data pe Craiult Stanislav, si scia ca nu va lungi multi cu Hania, deed, in-
eas1 neavondu ce face, T -au trimisti poclona bani, care haul 'r -at fosta de chel-
tuela la mazilia lui si 1% vreme de nevi:4e ; si as% ati cumpetatt. Dumneclea
de h cela ce i-au facuta rou si cerca WI mai fad, de la acela se alba haul
de cheltuela la vreme de nevoie : ga'ndindti acesta, se se oshndesch. N'ati tre-
cuta, dera, multe Mile, si eta ati sositu de la Inaperatle unit Capigi-basa la Ha-
nula, ehiemandteln ca se merga la Porta de sirga. Cum ati esitu acesta veste
ca s'ati trimisa Capigi-bash la Hanult, ind%ta ati push la socotela eel intelepti
ca este Hanula mazila ; calla urise top pentru cad' era omit neticnitu, si mai
vartosa Imparatula, pentru multe lucruri iele ce au facutil; dintre caci, o vi-
na era si acesta, de nu cea d'anteiu la randuela; dera a doua vina si gresela
pote se se socotesca, cad, as fostu pricina de s'ait mazilita Nicola]. Voda, si
s'ati data domnia lui Durnitrasco Voda, carele s'ati ; On de au si avutti
Hanuld prepusit ca vona se'lu mazilesea, derh socotia calit cnama si pentru
sfata; ca atunce scosese si pe Voevoda Mazovetski, solula cell Leesca, ca
era cu chipa de poprela, si s'ati impreunata cu Vezirulu.
Pureegenda Deylet Gore' Hlnulu de la Causeni cu Capigi-bash, inch pana a
nu aglunge la Udria, fihalti la unit satu, ce']. Oct Kica, au tnmisa inainte si '1-
au luatu si '1-au adusti la Rodosu, facendula surgunti; si in loculu lui ati fa-
cut(' Hanti pe frate-sell, Kaplan Gerei. Dupe aceea ati trimisit imperatiea la
Tighinea pe unit Capegi-bash, ca se radice pe Ismail Pasa de la Tigni.ea si se
merga la Azac; si in loculu lul s'ait ronduita Abti Pas% de ati venitu la Ti-
ghinea; si duph o septomana au sositil la Tighinea si aka Capegi-basti, la Ismail
Pasa, cersandu'i 70 pungi de banI ce 1-ad fosta trimist; imperatitt de cheltaela
candu era sO (him pe Craiulu Sveclesca lit tern luT, proem se apucase, si'T

www.dacoromanica.ro
 155

cerea si alte luerurl ce i s'au trimisti de la imperatie ; mai pe urma, luandu'i

tots averea, Imperatulu ad trimisil de I-ati Waal gi capuld.
Fiindd aceste priminele, adeca mazilia Hanului si a 1ui Ismail Pasa, Inca si
altele la POrta, ca s'au mazilitd Ceus-basa; Si acia ce nu sciati pricmile pentru ce
se faci aceste socotele, socotlati ca le face imperatulti pentru voia Craiului Sys-
pet( §i mai vertosd Lesii ce tineau cu veclii, chtt ad inceputil a se inalta
era, ad si trimisd Weill in Ora de s'ati aseclatu la flotind si la Cernauti.
Nicola) Voda, macaru ca avea vests si insciintare de la Capi-kihaele si de
h all prieteni, cum et Craiuld §veclesed este tad la Dimotiha, iis n'lre nici
o socotinth, numal li se d'a chte putintelti taint/ catti se'si tie sufletuld, si cum
ca s'ati poftitd soluld frantuclescd ca se se impreune cu Craiulii veclescii si
nu '1-ad ltsatd, macarti et tote aceste le scia, der& fAcendu chivernisela ad la-
satti de ad mersti ostenii Leal sl Lipcanl la Hotinti Si pe la Cerntuti, One va
vedea cum merge vremile, mtvird ca scosese Capi-kihtile si altd fermanti
scota din Ora pre top; si asa, era Intrandd in tert Lesii, au Ineeputd a
supera pre ptmenteni, era nu ea anteiti.
N'a"i trecutti multe Mile, 5i ati mazilitu Imperttia si pre Veziruld, si '1-ad
pusti Chpitan-past, si Vezird ad pusti in loculd lul pre unit Mola Ibraim-pasa,
carele era Capitan-pa*. Acestd Mola Ibraim ad fostd unit kaikeid la Tani-
gradu, ei intemplhndu-se de ati intratti Imperatult °data teptild In kaiculd lul,
precum au obiceiti Imperatii Tuicesci, s'au luatd imperatulu a vorovi cu acestd
Ibraimti kaikeid; >Si placendu'I vorova lei, dupe ce au mersd in saraiti au tri-
misd de '1-au chiematu si 'had faeutd Capitand pe o catarga; dupe aceea '1-au
facutti CApitan-past ; mai apoi, '1-au facutu si Vezirti; dent n'ati veziritu multd;
et trecendu 20 de clile, au trimisu imperatuld de i -au luatti pecetea, si i -at
talatd capulu.
Pentru multe lucrun ce s'au intemplatu la aceste vremi, este se se mire o-
multi de judeatile lul Dumnecleti ; et, anteiti la Craiulti vecrescti se vedea gin-
decata lui Dumnecled, carele, viiudd in protecpa Tureilord, i facendu acele
turbuthri mars, de au seornitti atata vrajba intre Tura Si intre Moskali, gi ad
Intratti Tatanmea intr'acea erna in Ucraina si paue subt Kiev, de ad robitu
mil de suflete-; dupe aceea s'ati facutu si aice Mane, la Prutu, de s'ati ver-
satti sange nevinovatd; dupe aceea s'au tomplatil si nice in tent atata praclt si
robie; carele, nice cu atata nu se °Ulm'', , ci eras' facendti amestecaturi, ad
atitatu pre imp>ratulu Turcescd sere ostire improtiva Moskahlord, si era ad
intratd o seint. de Mari In Ukraina, subt tinerea Moskului, la veletti 7221,
pe postulti celu mare, si an facutu nu patina pagubA acelorti cre§tim ce lo-
cuesed pe acolo; si au poftitd osti Turcesci i Tattresci, ca s6 intre pin Ora
Lesesca se merga la Ora lm, se nu remae nice tern Lesesch necaleata sl ne-
stricatt de osti ca acele Turcesci si Tattresci; last" a slice acmu de cite reu-
tap au fostd pricina de s'au facutu air in tent. Pre acelasti Craiti '1-ad glu-
decatd Durnnecleu; si ace' protector) a lui, Turcii, '1-ati incungiuratu in casa
sal bAtead cu pusce si cu cumbarale c9 pre unu dusivanu, CAW si casa peste
densulu ad aprins'o si oil eaci este Dumnecled indelungd rabdttorti, on pen-
tru alte tame nesciute a ha Dumnecleu au setpatu dinteacea primejdic, si au
www.dacoromanica.ro
 156

incaputii ca unu robu pre manele Turcilorti, §i'ld ducea la imperatie Infasu-
ratu in bode, precum s'ati scristi mai susti, si bagatti intr'una radvanti prostu,
pre aceld Craiti si vestitu vitezu !
A.sijderear si Craiulii Stanislav, dorindu de sirgil, se intre la mosia lul cu
osti Turcesci si Tataresci, si se dobandesca scaunulti craiei Lesesci cu versare
de singe crestinescil cu mani ptiganesci, cum at intim-tit in tera Moldovel un-
de'l erau ostile, indata au pnivitu cu ochii lui unu triamvil groznicii, precum
clicea catrA unit candu mergemil trimisi de Domii, chuff]. era in Iasi la Trel-
sfetitele, amu vOutu unu triumfii (terebile), ca cum au agiunsii la Baal'', au
data peste acea galceva candii au lovitu Moldovenii pre acei Lesi ce erati la
Bacau, si naguindt la Margineni la casa lul Stefan Ruset Stolnicu, precum s'au
scrist, au privitu cu ochii lui pre ofiten si pre ostenil lui trecendu'l pe de-
nainte golf si In butuci; era dupe ce ail vemtii la Iasi §i au Intelesu Hanulti
Devlet Gerei, si Saraskeruld Ismail Pasa,, de venirea lui, ail trimisii pe acei
dos gelati (adeca ucigasi de omens) ca se'lA is , precum s'au scristi prelargu ,
macarii ca s'au martuitii dintr'acea primejdie, cu giudecatile ce le scie Dumne-
deu singurti, si prin nevointa lui Nicolas Voda.
Deed, lucru mai de miratu este pentrn Voevoda Kiovski, cum '1-au rabdatii
Dumnecled de nu i au trimistl vre o urgie si pedepsa mare; ca pricina a multe
reutati au fostii elti, aducendii atata oste Lesesca aicea, care ail iernatii doue
ierni In t,dra, si au facutti paguba tern mai multe pungi de haul; dupe aceea
au mai facutu necacIti si paguba Mitropolitului tons , si Episcopului de Radauti
si altord mazili de la Suceva, pentru nisce unelte ce i s'au Jecuitil la vreme
Ganda venise Moskalii in ter', precum se va pomeni mai inamte; care, acestii
Voevoda Kiovski, atata era de reti, cad nu potil alege cui se fi fostd mai u-
ritti, Lesilorti acelorti ce esise cu densulti din tera Lesesca, au Lesilorti cani
tineau in partea Cramlui Avgust, at Moldoveniloru; ca Moldovenii fit huliati
sflu blastemati, caci au facutti atata reutate si pagubti tariff, elg si omenii lul;
Lesh, ce tineati In partea Cramlui Avgust, lit huliati *fin afurisiali , numm-
du'lu Iuda, caci au trimisti inteatate randuri ostile lui In tera Lesesca, care's
era mosia, de at facutu multi prada si stricaciune, Lesis, ce erati cu densubl,
Inca ilu blastemati on faceail paganii fort sufletti si fOra Dumnecieti, ea avendii
multi bans loru nu le da nemica, ce'i la'sa se se hranesca cu rapitulti , si cu
talhusaguld, set' se mord de Rime, precum si muriat, catti nits a patra parte
n'ait mersti inapoi, candu au mersii In tera Lesesca. Atata bine avea numai la
sine, ca, era din nemulu Potockesciloru; dent si slehticia si blagorodmcia canal
nu este cu fapte bune, nu cinstesce, si mai vertosu ocaresce pre omit ; nu se
pote s- nu'si is si elu plata. Pe Dumnecleu omenii eel de multti ilu zugra-
slat cu piciorele de lana si cu mans de herii
Deca, au mersu Craiulu Sveclescii la Demirdesti, n'au trecutu multe clile si au tri-
mist Vezirult de at Intinsti cite -va corturi gall din TJdrii; si a doa-cli, Vezirulii
si cu Hanulii, mergendu la corturi, trimis'ati pe Reiz Efendi la Cralulil ve-
clescii, de '1-au chiematt ca se merga acolo, uncle s'at' adunatit acei omens marl
din poronca Imperatiei, ca se fact vorOva si se pue la o tale trebile lui; era
Crintlu au raspunsu ca, ne fiindu Imperatulu acolo, nits elu nu va merge ; ce,
www.dacoromanica.ro
 157

de vorti priimi, va trimite Generate de al sel, si cu sfetniculu lul, pi cu aciea

vorti grai ce va hi de graitti. Si a4a, s'au Intorsu Mil de isprava, HanulU ei
cu Vezirulti.
Dupe acesta, trecendii tree patio Pe, au trimisll Imperatulu de au luatll
pecetea de la acelti Mola Ibraim Vezirti, ei t-au taiatii ei capulti Dicta unit
Miff fie omoritil singura Imperatulti cu maim lui
Mil au fostii Cra WW1 Stanislav la Tighmea, fl scriea Nicolas Voda cate-
odata, clicendti ca si de acmu inainte este gata ca se'i slujesca; asuderea cum
ca si frate -sell Tergimanulti, la Porta 4t va sluji, i alte complimenturi iT fa-
cea. Si Cram lit ii facea respunsuri, scriindu'i prietinesce ; era mai pe-urma,
clack' s'ati adeveritti din multi ca.' Nicolal Voda all fostil pricina de s'au feritt
dintr'acea primejdie mare, nedanduld la acei doi gelata ce all trimisit Wig ia,
data mai scristi Nicolal Voda si i-ah trimisii si unit cult' Turcescti, i-au
facutiz i Craiulti respunsii forte frumosti intr'acesta chipt", si au scristi cu ma-
na sea, care scrisore amti scris'o si aice latinesce, precum era scrisa Intea-
cesta chipii.
Celstssime Princips.
«Si ex parte celsitudinis tune, quotidie erga me augetur amicitia, jam meam
profiteor ad ilium peivenisse perfection's gradum, ut nitalo ipsim mqturiorem
reddere possum, nisi constanstia, de qua dubitare non potest celsitudo tua.
Cum ex divina providentia tot casibus acquisita, meritis celstudinis vestrw fir-
mata, ex ipsa itaque justitia perennis erit benevolo affectu cooperante. Gene-
rosus dommus Georgius Cuparius attulit mihi donum gratissimum; utinam ille
feliciter equus adducat me ad prosria, et adducet certe, si opera eels, tuw,
et fratris ipsius via mihi parabitur apud perfulgidam Pordam, Cura carissimo
princeps, ut hoc Ulm debeam. In cceteris D. general's locum-tenens et dapifer
regni Smigielski crit mentis mein interpres facilis. Maned semper
Addictissimus
STANISLA US REX.
A careia card talmacire este acesta
Pre inaltate prtnape.
De vreme eh din partea inallimei tele, in tote clilele catre mine se adaoge
prietesuguld, alit men acmu marturisesca se fie venitti la mesura cea desevarsitti,
catti cu alta cu nemica a'lu fice mai deplintl nu poem, fOrii chat numal cu
statatoria, de care nu pate se se incloesca inaltarea ta. De vreme ce din Dumne-
c,leesca Pronie cu atate templari dobenditit, i cu atate faceri de bine a Inaltimei
tele intaritti, i pe dreptate va fi neclatitu, fiindit agiutoritu cu buna invoin-
tare. Dumnelui Georgie Cupariulti 'ml-ail idusti chru prea dragastosu; se dea
Dumnecleti acelti call se me duca cu fericire la a le mele ; m adeveratti me
va duce de rut se va gati tale prin silmta Inaltimei tele si a fratelui sell la
prea luminata Porta. Nevoesce, prea iubite Principe, ca sell flit datort cu a-
cesta. De altele, dumnelui Generalubl $i Stolnica mare Smigielski va fi credin-
ciosA talmacitora a voiel mele; i remanu pururea
Nedesparptu
STANISLAV CRAM:

www.dacoromanica.ro
 158

Acesta carte, si altele asemine scriea la Nicolai Voda, fagaduindu-i-se ca

nu'l va uita prietquguld nici odata,; d6ra mai pe urma nu s_'au tinutu de a-
deverinta, ca s'au cunoscutil a nu fi voitord de bine.
Dupe perclarea lui Mola Ibraim, au remasti caimacamil Ali Pap Silibtaruld,
carele era §i ginere Imperatului, si se arata ca nu priimesce veziria . §i tad
ap ad fostu caimacamd, pans au unersii Imperatulu la Tarigradu; si in Tari-
gradq Inca, cata-va vreme totit cu nume de cannacaind an petrecutd; end mai
pe urma au Inceputu a, merge la divanulu Imperatescu cu calevt, adeca cu
cealinaoa ce porta Vezirii, care vine in trei cornuri; si de atuncea s'ad lucre-
dintatd top ca este deplint Veziru Ali Pap. Acestu Vezird Ali Pap atata
era de invetatu la lucrurile politicesci i istetil la minte, cau pocid dice ca
n'ad statute nici odata la Imperatia Turcesca Vezird ca densuld ; snit iubia
Imperatulu forte, si nici o treaM nu facea fora scirea lui; §i celi mai de mi-
ratu lucru, ca mazda seu damn, afara din cele obicinuite, nu lea nici cum;
i nici o treba nu se facea cu dare si en mazda, ca se temead top se ia de
la cane -va mazda, sciindd pe Vezirulu ca nu ia.
Nu este nevoie sau urgie Dumnecleesca a careia greulu se nu'lu pota Pun -
ta firea omenescd, dice Euripid, scriitorultt de tragodii. Multi flindil nascuti
din parinti blagorodnici, §i crescendu-se cu multe desmerdari, in mare feri-
cire, se intempla de cadd la robie §i petrecd multe grele necazuri i chi-
nuri ; asijderea §i multe cetati slobode ysr ten, ce le era dintru sine ste-
panirea, ad cadutu subtd ascultarea altorit stepani, §i plecandu grumazii subtil
giugulu robiei, ait sufelitti §i an purtat t tote nevoile i grelele ce le-ad venitd
din poronca stepanitordoru. Unele ca aceste mai cu sporu s'au Intemplatii de
la o semi de vreme In pamentulu Moldovei, precum se vedu in letopisetuld
tenet i inteacesta, istorie; clerk' pote ca nu s'au platitu cu ate s'au intern-
platu papa in vrenule acele ce au poinemtil si au Inseramatu acesta istorie, ce,
ii era oronduitu WI vie si alta rani mai mare si mai cumplita de chtu cele-
alte ce i -au venitd, luaiea, adeca, cetatei Hotmului. C46,, precum candd are
unu trupu o rana in vre-o-parte, bolna'vesce totit trupulu i slabesce, si Inca
candu nu se grijesee acea rank sf.::Incepe a se lati, aduce totu trupuld la pri-
mejdie si la morte, asa pt luarea Hotinului, ca o rana terei, multi slabiciune
§i scadere i-au facutu, precum se va arata la acesta istorie ; numai vraciuld
tuturord se o tamaduesca acesta rana 31 se,a.Insanatosecle §i totu trupuld.
Fliudu Imperatia Inca la Odrild, r avendu gatire ca se vie cu tote ostile
se merga asupra Moscalilord se dobandesca cetatea Thovul, nevoindu-se pi
Craiuld Svedescd se pue pe Stanislav °raid in Ora Lesesca cu puterea Im-
peratiei Turcesci, careia giuruise, precum se purta vorova, se Ilea Camenita
§i o parte a terei Le§esci, ce se chiama Podolia, §i MI fie agiutord pi Crai-
uld ySvedescu §i Craiulu Stanislavd cu tota &tea Lesesca Candu va merge Im-
protiva Moskaliloiu ; nu se pote sci bine ce ad socotitii Imperatuld si ad po-
roncitu se se h cetatea Hotinului, si se se tocm6sca, on socotina ca la o
vreme va fi de folosu, fiindu pe sema Turcilocd, on nurnai ca se afle acesta
pricina cu tocmituld Hotinului si se trimitk osti in susfi, ca n'ad vrutit se fad,
resboiu cu Moskalii ; §i de va face i pace, dera se o fact Moskalii pe voia
www.dacoromanica.ro
 150

Imperatiei, veclendii ostile Turcesel apropiete ; si avea gandd Imperatia se a-

secle pe Stanislav h Craia terel Le§esei §i se ia Clmenita si Podolia ce i le
giuruise, si se ,intre si Craiulii vecleset]'. In Ora Lesesca, si se). vie tote os-
tile cate avea la Pomerania, si, ork Intr'acelu anu, on la alu douile, de n'oru
face Moskahi pace cu Turcii, se se apuce cu top de (Mush. Deck, pentru a-
ceste pricini, set si pentru altele, au oronduitU Imperatia tots ostea ce se
stensese ca se mergh asupra Moskablorti, de au mersti la Hotinu: pe Capland
Gerel Hanuld cu. tag, Tatarimea, si cinc1 Pa§1 cu cite trek twuri, pe Beiulu Mi-
siriului cu septe ogecuri de Misirld, si alt] clece Pas' eu cate done tuiuri ; pe
toti pe acesti i-at oronduitu se merga la Hotinu si se stea acolo la toemi-
tulti cetatei.
Deca, au veniafi acesta veste, cum ca va se ia Imperatia Hotinulti, multi] s'ail
amarItti Nicola]. Voda, si au scrisu la Capi-kihai ca se pue nevointa Cu totti
felult] de miclilocti se nu se faca acesta ; aft scrisu si la alti prietem, cu mare
rugaminte ; au scrisu §i la stitpani, cu lacrimi; §i ate socotele au south, tote
le-ad pomenitti §i le-ati aratatu, care pentru lungitura vorOvei nu le stria cate
una. D6ra puindil acmu in gandu Imperatulu ca se trimita ostile la margine,
precum s'ati ;IBA, ca se vita face pace cu Moskalu precum it era voia, sett
fiindti voia lul Dumpecled ca se se cerce Inca si cu acesta pamentulti Moldo-
vei, nu s'aii pututt ispra'vi nimica ; si s'au oronduitti Hanulti si aces Pas', ce
s'au pomenitii mai susti, si alp Agi Imperatesel, ca se merga cu Wile la Ho-
tinti, pentru tocmitulu cetittei.
Tunic 15 s'au facutil sfatft mare la Imperatie ; s'au strInsu toti Veziril si
Ulimali, si ogecunle si toti Agil, §]. s'au sfatuitti multi] ; dupe aceea ad tri-
misti de au adusu si pe sol' Moskicesci, §i au aseclatti iar se fie pace intre
Imperatia Turcesea, si intre Moskali; si a doua-4l]. au Imbracatu Imperatia en
bland de sobolu pe Caplanii Gerei Hanulu, ca se purcega la CrIrod ; dupe a-
ceea all socotitil se merga la Hotinu, si pormtu.
Iunie in 30 au sositil la Tighinea Capigilaru Kihae a Vezirului, si an adusu
fermanu lui Apd]. Pasa, cum ca '1 -at facutfi Imperatia Saraskerd peste tote
ostile Anadolulul si a Rumelii, si '1-au oronduitu se merga la Hotinu cu Ha-
nulti dimpreund.
Soma. si Hanulu la Tighinea, au mersu de s'au impieunatu cu Apti Pasa
Saraskerulti §i au facutti vorova ; si intorcendu-se Hanulu i-au esitai Inainte
Craiulu Stanislav, si descalecandu amendoi an facutu vorova ; atuncea eat
rugata Craiulu Stanislav Hanulu' ca se'l fie de agintoru se ia Craia Lesesca, ;
Hanuld i-au clisu ea nu pote so-] dea pentru acesta respunsu de la sine, pans
nu se voru strange MIrzacii, ce se chiama Senn]. ; era decd voru vein aria la
Tighinea, atuncea se dea sense poftele lul.
Cine pote se scrie date una poroncele cele giele ce venlau tot -de -una lul
Nicola' Voda dupe ce s'au facutu acesta socotela a Hotinului! poronci pentru
care, pentru salahoni, pentru where, si alte multe, si in tote clilele treceatl,
si in susti si in glosu, §i Clohodarl de la Porta, cu caril fdcea Nicolai Voda
multa chieltuela, ca't cauta pe toti se' d'ai uesca Cate una ore-ce.
Julie 22 au e§itti Nicola]. Voda din Iasi cu alaiu frumosu, si au mersu "Ana la
www.dacoromanica.ro
 160

corturl, case erau Intinse despre Prutu, nprope de tergu; 0 sera iar s'ai Intorsti
inapoi numai cu curtea sea ; si Julie 31, mergendu iar la corturi Nicolai Voda,
au imbracatu cu caftane pe Caimacaulli carel lasase in Iasi ; sf totii intr'aceea
cli ati purcesil §1 ail niersti la Zagarancea ; si a dotia-cli au sotittl si Hanulu
si Saraskerulti acolo, si til tabatitti preste Prutu. Era a taea-ch aii mersil NI-
cola' Voda cu boierii si cu curtea sea si s'au impreunatu cu Hanulti, aft mersil
si boteni cel marl ci i-au serutatu pola ; dupe aceea aii fAcutil tainA, si ail
seclutil vr'o doua, cesuri la vorova ; dupe aceea ail venitu Veziluld Hanului, si
au Imbracatil pe Nicolal Voda cu kirake, si peste kirake cu caftanil forte fru-
mosu ; ci sculandu-se se mergA, i-ati adusu §i unit calf]. Cerchezescil cu sea
ferecata cu argintu, daru de la Hanul4 ; §1 pe Acela incalecandt, s'au Intorsti
la corturi. Era acelu Caplanil Gerei Hanuld cam menuntelil la statti, derA
cinstesi s. cuviosu in chipti, ci di-ace in vorova
Dupe aceea ail mersti Nicola' Voda de s'au iniprounatit st cu Apti Pasa Saras-
kerulti, §i cu cei-alts Pa§I ce erau ctt cite tree tuuuni ; si la Impreunaie i-au fa"-
cutti toti cinste mai osebita de cum este obicetulti Turciloril a face Domnilorti cre-
stinesci, carii suntti subt ascultarea loiti; si faceati toti tainA, 5i lu tineati multe
cesun la vorovA, si ore-cum nu se putectil satuta de vor6va lui, fimdu el tots
Insetati ca se scie vest]., §i sciindti pe Nicola' Voda deplinu la minte si in-
tregu h socotela.
untr'acele Mile au venitu la Saraskierulu urvi Kapigi-basa Imperatescu, cu
hattserifil, intru care scilea Imperatia cum di are prietesugu cu Levi, si po-
toncia se se feresca se nu den prima se se faca vr'o galceva sati turburare
in margine; sf pe Cialult1 Stanislav sell rAdice de acolo si solti ducti iar la
Tigbinea; ca morgea cu este si Craiulti Stanislav, si't didese corturi frum6se.
si era si elu acolo presto Prutti, In Zagarancea, cu tota curtea lui ce avea,
asteptiindil se mergA la Hotinti si se se laca acele ce nadejduia. Mers'ati, clerk
Hanult la otaculil Saraskerului, si au taimisil de ail adusti si pe Craiulu Sta-
nislav, si i-all spusri poronca ImperAtescA, st 1-4 rlisu nuniai se s.e radice
se merga in Tigbirea; (IA a doua-cli, 7itbovindu cu purcesulti, au tti-
misu de '1-au incungimatu, §i'i oboilau coitutile cu necinste, si cu mare gran
'i -au pornitti spre Tigbinea, si all oiancluitil omeni ca seal pAclescA pe tale.
Mai in tote clilele trecea preste Ptutit Nicola]. Voda, CAM ail §eclutic ostile
acolo in Zagaiancea, sf mergea la Salai.-kietulu si in Pact; asijdei ea si de In
utdie tteceatt dincoce mai In tote ((Bele si leniati la Nicola' Voda Agi, si din
carii venlat cu poronci de in Porta §i din earn erau acolo cu slujbe, si fa-
cea mate cbeltuela cu den51t, claiuindu-le cai, sad postave, Dllaze §i alte da-
ruri; nime nu se intorcea de acolo ne dAruitu; zAboNindti a veni si zabereua,
le-au data Nicolal Voda si catl -va sad de lama si de orcIti datu; pentru acesta
tl faceat toti mare multAmita, clicendii CA, de nu le -art's fi datil acea pane, aiti
fi muritu multi de fame, chci IncA nu some seicele cu zahereoa ce le tiagead
pe Plutti in susu. Aft seclutti Saiaskeiulu la Zagarancea Ora au venitu top
Pasil; era Avgustu 20, s'au ladicatu tota ostea de la Zagarancea si au pur-
cesu pe Prutt in susu, pe de ceea-parte. Intl'aceeasi cl1 au purcesu s]. Ntcolat
'Voda, si nteigea pe dincoce de Piutu, st fAceat popasurile totu Improtiva ur-
www.dacoromanica.ro
 161

diet Turcesci; si Avgustii 28, 'aft ttecuttt Prutuld la Zalucea, si at taberitti la

Rucsin, era Saraskieruld cu Misirlii all taberitu HMO Hotintl, si cei-alti Past
tote inprejnaa; si indata ail Plait Saraskeruld fie s'ail apucatti a curAti beta-
tea, si a sapa antulu, si a lucra altii Inert ce mai trebula. Atuncea indata
au mai sositu si altit Kapigi-basa de la Imperatie, Si au adusti. name Hanului,
si -all adusil si.blana de sobold de la Imperatult; atsijderea si Saraskierului
Y

1-au Adusti biana si ferman4; si le scriea Imperatulti se pue nevointa se toe-1

mescA cetatea mai de strgil, de vteme ce eat' apropiatil emit, si se se feresca
se nu deg vr'o pricing LeSilorti, act ca Suntb. prieteni Imperatiel.
Ped Moldoveni, 'awl° In Hotiml, la afta nu I-ail pusil fora de, dad de all ta-
iatd lemnii, qi pe Munteni 1 -ail pusd de all scosa lemnulti; ere, Spahii sapati
santurile, si altii cu mesteril lucrau la cetate.
Avgustil 31, au sositd solii d,e la Tdrulil Moskieesch la Odriti.
eclut'att Nicolal Vocla la Hotint, pane, in luna lei Octomvrie, dupe sf. Dimi-
trie ; era in 24 a lei octomvrie, all venial Ceaus-basa de la Imperatie cu fer-i
mane. ca se ranIaie Apdi Pasa Muhavizea la Hotint. di Saraskerd, se ramae si
Pap de Brusa, si Beiulil Misiriulul cu tog Misirlii si Enicerii, si Topcii, si
100 de salahorl Mdldovenl si 200 Munteni, era cele-alte osti se se Intorc'a. fna-
poi Id locurile lord. Atumle all Mersa si Nicola Vbdh de 'si-au Matu cliuoa
bung de la Saraskeruld ca Se Vie la Ia4i, si '1 -ail imbracatu cu eaftanii, si au
Imbretcatil si pe T7 boieri, si all ispravitti unit fermane da se alba a sedea la
Hotel. Parcalabd, precum era si mai inainte, 4i Se asculte de deusuld omenii
eel de loet, si ca se nu se Serie lVfoldovenil la s*urile TurceSei. Octomvrie
30, all pureesd Nidolai Vida spre Iasi chi toil boleril i Feu toti Slujitorii, 11-
sandt numai 100 de salahorl, cum s'au isu. Hama Inca 'ad purcesit spre
Bugecti, si ngiungendil la Tutora au lnersu si acolo Nicolal Voda- de s'ail im-1
preunatil cu Hanultly au cbiematii si pe boieri de i-au serutatd Obi vi le -ail
(Asti: «pentru voia Domnulul vostru, carele nu este asemene cu alti Domni,
voiu cauta tern vostra», si '1-au imbracatil eu caftafitildheela ce trimisese Im-
peratulil, si 1-at"' daiuittl unit calf]. cif Sea ferecata cu argintd si cu tote to-
dobele lul; si Noemvrie 11 hit intratt. Nicolal' Veda in Iasi,
Nevoitus'aii multu Nicolal NWT& pentru °stile TdreeSei, care eraii s ee inl
Ora de la Hotinfl, ca se merge, pe de aceea parte de Prutii pe unde si venise,
si se nu meria pe Siretti sal pe Berladti; si s'aft ispravitd i fermanil pen-
tru acesta; sr au mers0., to Pasii si &tea pe unde all Arenitti; numai o Tema
diii Bosneni, Undu-le dreptil a merge la lera lore pin Ora Muntenesca, n'at
ascultatti de poronea, si au intratil pin tell si au magi pe Siretu, si au fd.-)
cuff' eatd-va pagubd pe unde he. treenli. Sebseed si Muntenii fermant ca- se
nu intre estenii pin -Ora lore, ci se nArget pe In Braila Se tree& DunAtea,
si adusese si unit Aga de s'edea la Foeseni, ea Se nul lase Se intre lit Ord
Muntendsca pe acold ; del% eY uu numal ca nu bhgait fa sal& fermanulu, WM.
suduiait si pe densulti si pe tine 'I -ad trimisii; si maigeat pti `nude le era voia,
Pe Vremea aceeS mersese,in p e r Muntendsed pre fericitulii "Kir HrisantA.
Patriarlitilii a sfintel cethti Ierusalimului; ivrendu, derd, Nicelat Von ea se vie
si dice in WA ea se in, bldgoslovenie, Si snit indestulecle de inyetdturi dti-u
LEATOPISETELE TO 2, 11
www.dacoromanica.ro
 162

hovnicesci si politicesci, fiindu unu Patriarhti forte Invetatii, CAW potti dice
ea In top crestinii nu se afla pe atunce asemene cu (Muslin'. la invetaturi,
si era omu Imblatti, ca 'had trimisti unchiu-set, reposatulti Kir Dosoteii
PatriarhulO Ierusalimului, de au Imblatti mai tota Europa, din tera Mos-
kicesca liana In tera Francuclesca si liana la Englitera. Scrisu-i-ati, dreptti
aceea, Nicolai Voda, cu pofta si cu rugaminte ca se ostenesca se vie in
tera; carele, si pentru caci '1-ati poftitd Nicolai Voda, si pentru ca se'11 WO
si WO' cerce mOnastirile ce avea In tera, care suntti inchinate la Stantuni Mor-
mentti , au scristi Inapoi cum ca este bucurosti, si va veni dupe serbatorile Nas-
cerii Domnulul Nostra Iisusu Hirstosti. Era decd au trecutt serbatOrea Bote-
zuld Domnulul, au trimisti Nicolai Voda, pe Constantinti Costaki vel Stolnicti,
si pe Postelniculti alu douele, cu leftica inainte, pana la Focseni, si 'Id au a-
dust' cu mare cinste si socotinta liana In Iasi ; si forte s'ati bucuratii Nicolai
Vodt de venirea lui, venindd urn' oniti prea Invetatti si prea sdntti ca acela In
tell, In vremea domniei sae.
De multi' avea gaud* Nicolai Voda se fad (1°0 lucrurl bune in tent ce nu
erail ; una, Tipografte, ca se tiparesca. carp; si a doua, se fact qcOle ca se in-
vete eine ce arti vrea, fora de plats; si acesta socotela pomenind'o sfintiei see
Patriarhulul, I-ati datti blagoslovenie si 'l-ati indemnatO, numai se rege pe Dam-
necleti, si se incept a face aceste doue lucrurl lui Dumnecleti placate, ca'i va fi
Dumneclett inteagiutorti si le va vedea seversite ; si asa, ati trimisti de ati a-
dusti mesteri. tiparnici si de slove Grecesci si Slovenesci; si ati Mouth case
bune in sfantulti Sava, si ad aseclatti tipografia acolo; si In scurta vreme ad ince-
putd a se tipari carp. Adus'ati si doul dascall de cartea Elinesca si unulti de
carton eel deobste Grecesca, ca se Inv* cine aru vrea, si unit dascalti ca se
invete carte Slovenesci, si altuni ca se invete pe intelesti Moldovinesce; si
le-ad randuitii dascalilord plata precum se cade, ca so is pe anti din venitu-
rile domnesci ; si s'ati facutti testamenturl cu mare blastemil, si legaturi, ca se
fie statatore si neclatite acele socoteli; si acele sae si tipografii le-ad (lath In
soma mai susti pomenitulul prea fericitului Patriarlati, ca se le fie purtatorti de
grije si chivirnisitorti; si dna se va duce din Ora, se le porte de grije Epi-
tropii sfinttei sole, caril oranduise din Egumenii monastirilorti ce suntii Inchinate
la Stantulii MormentA, si dintealtii de pe la alte monastiri.
Trimis'ati imperatuld Turcescti, Sultanti Ahmet, pe und Capegi-base la Rasa-
rabil Voda, Domnulti de Ora Romamesca, seld mazilesca; carele, sosindti Mar-
tie 23 in Bucuresci, au mersti In carte a doa-cli Miercurl, care era septemana
cea mare a postulul celui mare; si stringendO pe top boierii, le -au aretatd po-
ronca imperatesca, ce scriea de maziliea lui Constantind Basarabd Voda, puindu'i
pricing ca au trimisti de ad luatil Braila cu Moskalii, si altele, si poroncia te-
rn ca se'lu dea cu tots casa lnl si cu tots averea lul self" duct la impera'pe;
era a doua cli au sositti si Imbrohoruld cent mare a imperatului; si stringendu-se
in densuld tOta bolerimea torsi, au pusti Domnii pe Stefant Cantacuzino, carele
era Spatarti mare. Era pe Constantint Basasabil Voda 'l-ati pornitt in Tarigrad
cu Dolma si cuconii lul, si cu top ginerii lul, si cu tots averea ; si Imbroho-
tulu au remasO in Bucuresci ca se cerce so I afle tOta averea ce mai remasese,

www.dacoromanica.ro
 163

si all vencla tote bucatele, si se duca banil in imperatie , precum s'ad si fa-
cutti. Era pe Basarabd Voda, ducenduld in Tarigradii Capigi-basa carele flit ma-
zilise, 'had bagatil in Edicule cu WU. casa lul; era averea lul au luat'o la Im-
peratie; si dupe ce au trecutti, cata-va vreme, au trimisti de '1-au scosti de la
Edicule '1-ati dusti in inchisorea lul Bostangi-basa, ¢i'1 -au tinutd 5i acolo
catd-va, Ingrozindulti tote-deauna cal volt da munci, ca spue averea; si Inca,
spund, selti fie si muncitti. Era Avgustd 15, In cliva prazniculul Adormirel
Preacistel, '1-ad scosd de In Inchisore, pe densuld 51 pe patru fit aT lul : Con-
stantinti, carele Isiluase sotie de nice de te', o fata a lul Ion Balsu vel Band ;
Stefand, carele tinuse pe fata lul Ilie Cantacuzino Visterniculd, Tar de la Mol-
dova, si murise mat Inainte; Raduld, carele era logoditd cu o cucona a lul An-
tiohie Voda, gi i se gatia atunce nunta; si Matel, acelti mat midi, dera si a-
cela era voinicti ; 5i MAW' au Matti pe tote Belzadelele acesth Inaintea ochi-
lord 14 Incependil de la cell mat mare, si pe rondo pene la cell mat midi;
apol ad taTatd pe und boierd cela chiema Enaki Vacaresculti vel Paharnicti;
pe urma au Matti 5i pe betrkulti Basarabii Voda. Care veste venindd in Ni-
colai Voda, multi' i-ail parutd red, si forte s'ati Intristatti; era gineriT lul, cu
Domna, 5i cati-va boTeri, au remast tote la poprela. Acestu seversitd au luatti
acelti vestitil Domnu, Basarabil Voda, carele au domnitii 27 ant cu multa fe-
ricire, si ad facutu tera Muntenesca sciuta 5i vestita In multe Ddrt,i a lumei ; si
nu este de miratd, ca tote a le lumii suntd deserte, ¢t bogatiile si slava; si
Intelepti si fericiti suntli acia ce le socotescu ca cum arti fi fumil sell umbra,
si111 Intarescti nadejdea la singurd Dumnecleti, precum dice Proroculd Davidu:
«mie Inse a me lipi de Dumnecled este bine, a pune pre Domnulti nadejdea mea.»
Cana all luatti Nicolai Voda a doua domnie, fiindti lucrurile neasec1ate, sT-ad
Watt' dOmna 51 cuconil in Tarigradil; On decd au trecutd dolt ant si all cunos-
cutd. Nicolai Voda ca este pace, all trimisti de 'si-ad adusti Domna 51 cu totT
cuconil, ysi all sositil In Iasi dupe sf. George.
Deca au trecutti all douele and, iarasi au aretatti Nicolai Voda sepia Viste-
rieT, fiindt de fata 5i sfintia sa Patriarhuld de Ierusalimd , i tori arhiereil sl
boferiT terei; si era s'ail aflattt cheltuitti mat multi de Nicolai Voda in trebile
Orel, neputendu-se cuprinde tote din veniturl; ci iar all luatti zapisd, iscalitti
de arhiereT si de bolerl. Avea grija Nicolai Voda ca'i va- veni poronca intr'a-
celti and se merga la Hotind; del% nu i -all venitti, ce, numai i-au venitti po-
roma ca se trimita salahorl i ci,re ; nevoitus'ati Intrlaceld and ca se nu treca
Turcit ce mergead in Hotindi pin teal, ci se merga pe de ceea parte de Prutti;
asijderea si in Intorsd ; dera unit all trecutti si pin Ora, numai dad facutti
atata stricaciune.
Intr'acea yary all socotitti Nicolai Voda ca se nu mat Imble orAnduele pe
Lena, si all aseclatii tern cu rupta, de dal omenif pe ciferturi.
Decd. ail intaritti Imperatia pacea erasT cu Moskalii, asijderea ysi cu testi,
au vorovitd cu soluld Nemtescti. pentru Craiulti §veclescii ca se scrie in curte
ca se'lti lase prin Ora Unguresca se merga la tern lul; asijderea ci pentru
Craiulti Stanislavd, ca se merga unde and vrea, prin tern Unguresca ; facuse a-

www.dacoromanica.ro
 164

seclemtntil si pentru Domnit Lesesci ce erait cu Craiulit veclescit ca se merga

si et la Ora loll.
Veclendit atunce Voevoda Kiovski ca ati remasit numai so se duce,, multi"
s'au nevoitu ca se'st pline ca paomba din tem ce i s'au facuttl candu venire Mo-
skalii in tdra, i-au jecuitu nisce borfe oclOre i alte unelte ce tinea ascunse
la mondstire la Sucevita ; pentru care, indati ce s'au facutu pacea cu Mos-
kalii, pane, t nu se trimite Domni n tern au flcutu jaloba la Porta Si au is-
presitd unit fermanu ,,i aft venittl unu Aga ca se Flea cercatura, si se aco-
lisia de Gedeon Mitropolitulu si de Episcopulti. de Radauti, Calistru, si au
incaputil la poprela cats -va mazili de Suceva, i venindu Nicola' Voda cu dom-
nia, de multe on au trimi d se i plindsca paguba dent nu eel pututti asecla,
de vreme Oe, cerea mai multi" de 15 pungi de bail Era atunce, deed hit ye-
clutu ea va se merge, la Ora lull ati pusti si mai multi nevointit, si era ail
facutu jalobe, in Porta, si as isprdvitit unit fermanu, dera nu dupe voia ltu, ci
ca se vie nice in ter a si se se asecle ; si venindu nice, au stetutu tare Nicolai
Voda, si nu i-au datu mai multi" de duct pungi de bam, ca avea lusciintare
pin taina de la frate-see marele Tergimanit, cum se's fie gist veziruiti mai
mad de ateita se nu'i dea.
inteacea primdvard, i Mazovitki, solulu Lesescit, slaw impreunatit cu im-
peratulti, si tar you inte,ritti pacea intre imperdtia, Turcescd si intre Recipospo-
lita, precum se legase la Karlovitd, si luatd cliva bung ; i purcegendit,
ail venitit nice, i s'ait impreunatit cu Nicolai Voda, Si i-ad fecutit cinste cum
se cade, si i-ad oranduitti conace de ajiunsti, din Galati pang in liranit,d, §i ail
trimisti boieri de Pau petrecutit pang in naargine, cu slujitori de ajiunsit, si
s'attt dui" to tdra Lesescd la Varsava.
inteacea yard au mai aperatit Nicola Voila Ord de o pagubd ce era se o
platesce, din domnia lui Constantinil Duca, Voda ; care, venindti pe acele vremi
nice in tern cu slujbe unit Mubaegi Aga, si avhdit a lua bani pentru trope,-
dulit lw, sr mai imprumutandil cu alts haul' pe Constantino Duca Vodd,i-ati
facutit zapisti de cite -va pungi de bam; i treeendti catd-va vreme, ati apucatit
pe o seine, de boieri in Uctrii, si 1.-ad trasit in giudecatd 1i i-ad facutit de i-au mai
data si alto zapisti, cum cit este tern, datore cu aces bam, i ati facutti i ho-
getu dupe zapisil. Murindu, derd', acelti Mubaegi Ahmet Aga, ail datti arzuhalit
copii lui in Vezirulii, All Pasa ; si Vezirulti Ind td all datti fermanu Si au tri-
misit unu Aga Bumbasirit ca se phased tote banii; aflandit acesta Capi-kihdele,
scriau lui Nicolai Voda se face, o chivirnisela ca acesta nu este gala)/ ase-
mine cu alte galcevi. vechi; si Vezirulit acesta uncle trimite va se'si phased,
se nu se tutored cu desertu, si aceste, datorie este intaritd si cu alit douele za-
Disu gi hogetti sr alte ca aceste ; gi stria se nu cum-va face improtive, se scir-
besca pe ezirulu. Ce, dupe ce au venitu vechilulu si Rumbaserittlu, i-ad po-
pritu awe se secla pana va di sale in stapani ; Is ad scrisu la Vezirulit pie -
cum se cade, ea, tern nu este putincrosa se pIatesca datoril vechi ca aceste.;
si Orel n au datu niscai barn imprumutti, fora catu i-aii facutit aceld zapisti.
Constantinu Duca Voda ca, se i ispravesca ceva de in haperatie ; si tern este
semen si de aru putea radica poruncele imperatesci. Aceste, Si alte asemine
www.dacoromanica.ro
 165

scriindti, au poruncitti Veziruld se se radice de aice Bumbaseriulti st vechilulti

si s'ati mantuitti Ora de acea &cod.
Asedendu-se pacea cu Moskalii st cu al ii, dupe cum s'ati OisU, ail sloboditu
Imperatia, catre torn* pe scan' Moskicesci st zhlOgele, ce emit popriti de audit
au avutu Turcii cu 1VIoskalit bAtaie la Sthnilesci, pe Prutti, tali zhloge erati
Mihailti Boris feciorulti lui Seremetd, acelui vestitti Cu& Moskicescti, st
&RIO, si le-ail data Imporhtiea voie 88 merga la tera lore ; deci, luhndu'sI
cliva bung, si purcegendti, cum aft trecutil Dunhrea la Smilit, feciorulti lui §e-
remetu, 1st s'au ritsbolitd, si de grabh i s'au templatti mortea, si grijdndm tru-
pulti cu balsanati, 1-au dusti la terra lul.
Inteaceiasi tomnh au venitft poronch de la Imperatie la Apti Pasa ca se se
radice de la Hotinti si se mergh la Misfit, facendulu Pasa acolo ; st venindet
pe de ceea parte de Pi utu, i-au esitti Nicola]. Voda inainte mai susu de ZA-
garancea, si s'ati impreunatil cu densultit, si i-aft gtijitti Nicolai Vodh conact,
si all mersu Oita la atm z imple nth. gcolo all oclihnit t o cli ; si ati mai mersu
icolal Voda de s'au tmpreunatu si rati imbritcatu cu caftanti, gi i-aft daruitti
si unu calu frumosti, cu sea si cu tote podObele; si a treia cli all purce..1.
Era aces-tit Apti Pasa omit numitu la Imperatie ; ca era st betranti de versta,
si'lu cinstia toll Pasii si Veziiii, 1St yea trecere mare la Porta Mare norocu
all avutu Nicola]. Voda de a estu Apti Pasa, mendulti mai den nate cunoscutu
si prietenu; ca multi 1-au fostu indamana lui Nicola]. Voda, si if rel cu densulu,
venindu acele grele st multe porunci de candu s'au inceputt Ifotinulu ; st nu
numai de candu s'au incej. utu Hotinulu, ce st pana era Pasa la Tighinea multe
ispravi au facutti tete]. ; si nu trimitea desu Agi st Ciohodart ca se faca chel-
tuela. Pentru aceea, multu i-au parutft re'd lui Nicolai Voda de departarea a-
celui mutt mare ; si forte ilu avea in dragoste pe Nicolai Voda, eau, candti
s'ati desphrtitti de Nicola). Voda, i s'au umplutu ochit de lacriiui, §i'l dicea se
nulti uite.
inteacea tonmh, cu in lemnarea prea fericitulm Patriarh4 Kir Hrisantit, au
socotitti Nicolai Voda, si au rhdicatti dajdea preutilorti din tote Ora, ca se
nu mai dea preutii aces dol ung. (galbeni) ce asedase repaosatulti Cantemir Voda,
de daft preutii pe anti ; ca pen la CantemirA Yob" daft cu tera ; si s'au facutti
testamanta, legato cu mars blasfamuri, st l'aft ischlitti st sfintia sa Patriarlaulti.
inteacestd, tomn1 at; pornittl si pre Craiulit ySveclescu se merga la tera 1w.
At (Taal voie si Craiului Stanislav se maga, unde aru urea. Deci, Craiulti Stanislay.
purcegandU de la Tighinea, all venitti pin Iasi si eat impreunatu cu Nicolas
Vodh; si Ian i-al arhtatti multh dragoste si multhmith; si deacia au trecutA
pe Oiturtt in Ardelft, si apoi pin Ora Unguresch s'ati dust's In Ora $vedului;
era Domnil Lesesci, ce erati cu Craiulti Svedescit, all mersu si ei 3n Ora Le-
sesch ca se'si fach pace de la Craluld Avgusta si se rem'ae la mosiiIe fora.
Era Craifulti Svedescu ail mersu cu o semi, de Turd si all trecutil grin tera
Muntenesch; si Turcii de Ja hotarti s'ati intorsit inapot; era Cratulft, cu. tots
`veclit cap remeSese cu den,sulti, 1st cu cap erati in terh si la Tighinea,j(ca le
tnnusese poroncA, de s'ara ridicatu tots, si f-ad esitti in timpinare) all trecutit
in Ardelti, pe la yam, Beranifill, mergenda la Brasovii, fiinclu nectinoscutti;
www.dacoromanica.ro
 166

Si de la Bra§ove s'aii dusu pin tera Unguresca la tera sea, la Svedia. Acestii
Grant, fiinde omu cumplitii, §i cu mita reutate asupra n6mului CreOinesce,
precum scrie la istorii, 17 ani au avail oste cu Cra laid de la Danemarca, gi
cu Cram le de la Prusia, §i cu Cram lii de In Polonia, i cu Cur-fiurstai de la
Sacsonia, §i cu altil. Acestii Craiii atatil s'aii fostii marite sr s'aii foste su-
metitti, Cate, lacendu monede de bani, la o parte era chipulu see, de alta parte era le-
uld culcatil, §i scrieaimprejuril (occulis dormitat apertis),,ce se intelege : cu ochii dor-
me deschiA care se §i scriea la patentele sele: let nebtruitg ; cu atAtamarire §i sumetie
era. Dupe aeeea s'aii sculatii cu oste §i asupra imperatului Petra Alecsievici, so-
cotindii end va birui §i pre acesta; derii Dumneclee, ce au lucratil ca and
puternice , sciindii tote a le omului cugete, ti pre cele ce se Inalta ilu
ameresce. §i celui mandru ii sta Improtiva, a§ijderea §i acestui Craft au ara-
tate puterea sa; ea, sculandu-se cu mare sumetie §i indrasnire asupra impe-
ratului Petru, a§a batalie groznica s'aii &cutu langa cetatea Pultava, §i au fostil
desevAr§itil biruitu, precum scrie la acesta istorie, gi neputende. se scape la
tera sea, au scapatil in tern Turcesa, la Bender sati Tighinea, precum s'aii
scrisii. Dupe ce au mersii la tera sea, aft uitatii nevoile care ail patimitu, §i
hire s'aii sumetitil §i s'ad sculatii iarii asupra Craiului Danemarcal; la anuld
1718, Decemvrie 11, s'aii sculatii cu oste, mergendii asupra unei cetati ce
este a Craiului Danemarcii, la granita, anume Frederikshall; §i fiindii mare
gerii §i plmentule inghie atu, all poroncita se face, §anturi impregiurulu aces
cetati se o bate,, i fiindii §i Craiulti ySvedu acolo, poroncindii soldatiloru ca
se sape la §anturi, macare ca era pam'antulti forte tare inghietatri ; §i a§a &dude.
in cetate cu tunuri §i cu pu§ci, au nemeritii pre Craiulii cu unit glontil de
pu§ca pin cape; §i a§a 1-ad fostil sfir§itulu acelui Craid vestitil, care se scriea:
Let nebtruttii. A§a, resplatesce Dumnecleii celoru mandri §i sumeti.
Br& Craiuld Stanislav, mergendil de in Tighinea, au mersu pe la Oituz ;
trecendil pin tern Ardelului §i pin tera Unguresca au mersii la Pomerania, In
Ora ivedului; §i fiindu acolo, cu multe mestequguri au umblatti ca se Hata
pe Craiule Avgustd se remae elli Craiii; era Moskalii, fiindil Intru agiutorulti
Craiului Avguste, pinta au pututii ispravi Craiuld Stanislav; ci Inca deabia
air scapate la Dante,, filudd snit princle, Moskalii; §i de acolo cu mare mes-
ter§uge. deabia '1-ad scapate. Dantcami, fiindu 1VIoskali impregiurulu Danthcii, §i.
cerenduli ca snit dea in manele lore. §i de acolo scapandii, ari mersii la te-
ra Franguclesa, la Craiulu, ce Ii era ginere; §i de acolo '1 -ad trimise Craiuld
Frantiei la Ora Loteringii, i acolo au fostil pen la sferOtulii vietei see.
Dupe ce a r scApatil. tera Moldovii de la multe greutati si superari ce avea
despre ti5vecli §i despre Le§i §i despre Lipcani, au data laude, §i multamit6,
toti la Dumnecleti.
Intr'acea tome, fiindii vedrarituld ate patru bani de vadra, au radicate Ni-
cola' Voda, doi bani, §i au remasil se dea numai cite doi bani; §i air facutii
gi testamente, cu blastaniii, care '1-ail iscalite §i Sfiritia sa Pataiarhule de Ie-
rusalim, Kir Hrisanth; §i mai Inainte cu doi ani radicase §i pogona'rituld vii-
lord, care era cate 20 bani de pogone Era scornitti §i acestii obiceiii, de la

www.dacoromanica.ro
 167

o vreme incoce, carele ilti radicase cu dot' ani mai inainte de tote, ca se nu
mai fie.
inteacea tOmnd, incependu-se alit patrule anti alit dontniei lui Nicolai Voda,
fiindii imperatiea in Tarigradt, all trimisti in Ali Intel a lui Decemvrie de all
Chiematti pre solulti Venetiamlorti la POrta imperatescd, si i-ail poroncitti: in tril
Mile se nu se afle acolo, ce, se se duca Incotro va vrea ; iar dupe cite -va Mile
ail trimisii si '1 -ail inchisti in Edicule cu tad curtea 10; i s'au trimisti po-
ronci in tote pdrtile ca se se stringy tote °stile degraba, mai nainte de pri-
miivarA, ca se mergd h Morea ; si, la Decemvrie 18, s'au scosil tuiurile, si
au inceputti a face imperOtia mare gdtire de Wire.
Mers'ati poronch' de la imperdtie si la Mehmet Pisa, care era la Tighinea,
se se radice de acolo si se morgd la Hotinti; si fiindii se tred pin Iasi 1-a1 e-
site. Nicolai Voclh inainte la Tutora, in 28 a le ha Decemvrie; carele sosindti
a dotla-ch, cu algid frumosti '1 -ad dusil in Iasi, si i-ad &IAA multi, socotinta, si
i-ad trimisti frumose daruri; si odihnindu-se o di, a doua-chi art purcesti spre
Hoard, petrecandulti iardsi Nicolai Vodd cu alaid p'an6 afira de tergii.
Era Mustafa Pasa, circle era la Hotintl, ' -au mersil poroncA se morga la Bosna
in cal de olacti ; si fiindu'i si Jul drumulti pin Iasi; i-all facutit Nicolai Voda, si
lui totu aceeasi cinste, esindu'i inainte si petrecOndulti la purcesu; dupe ca-
te-va (Hie i -au trecutil si haremulu pin Iasi; cu a uOrora trecere prin Iasi nu
putind cheltueld si superire s'ati fkutti terei si lui Nicolal Vodti.
Dupe aceste all inceputti a veniporonci grele pentru ostea de la Morea, ca se
trimitil cal', care, si altele, osebitti de poroncile ce emit pentru Hotinti, salahori, ca-
re, se care zahere, si alte poronci, care se vedeaii a fi peste putinta a se Implini,
la ce ajunsese sera; derd, cu ajutorulti lui Dumnecleti, si cu nevointa lui Ni-
colai Vodd, s'au plinittt tote, si au mersil la vreme si deplinii ; si Inca, carele
ce s'au trimisii la Oste au avutti norocil de nu le-att luatd Vezirulti pitnli la
Moreea, ce all remasu cu urdia imperatescd; si dupe ce s'au intorsti ostea, au
venitti toti omenii inapoi cu forte putand paguba. Era carele din sera Munte-
nosed ce trimisese Stefan Veda, luandu-le Vezirubl cu urdia sa pand la Moreea,
s'au prapa'ditti top boil, si din omeni multi all peritti.
in 12 chile a le Jul Genarie au purcesu din Iasi si sfintia sa prea fericitulu
Patriarlfl Ierusalimnenuld, spre Bucuresci; si all trimisti iar Nicolai Vodd pe
Constantinil Costaki vel Stolnicil, si pe Iordaki Ramadanu vel Postelnicu, de
'1 aii petrecutti cu mare cinste pana, la margine.
In 14 chile ale lui Fevruarie, s'au scosti tuiurile si corturile la Daut-Pala,
dupe aceea s'att fkutu alaiurile, alu isnafuriloru si alu Enicerd Agasi; si alu
imperatului, dupe obiceiti.
in 21 de Mile a, le lui Martie au purcesd Imperatulu si cu Vezirulti de la
Daut-Pala spre Odriiu, si la Martie 29 all sositti acolo.
Dada au ajunsti imperatia la Odriiu, si s'asi strinsti tote °stile, n'ail astep,
tatii se se fled vary bine, si ink luna lui Apra', septe Mile, au socotitti de all
purcesii Vezirulti inainte cu tote ostile ; si dupe Vezirulti all purcesti sl im-
peratulti, dupe cAte-va chile, avenclu gandti si singuru troperatulti se mergh la
Moreea. Derd n'all apucatti ca se ajunga la Moreea; ce, fiiudit la Seres, 1 -au ye-

www.dacoromanica.ro
 168

nitu veste cum ca alt clobanditti ci au supusti Vezirulti tottt Peloponisulti, adeck
Moreea; ci acolo facendti dunanma, s'ait intorsit inapoi la Odriiti.
intemplandu-se Intr'aceea vreme de au avutti Mari turburari i superkri prea
sfantulti Patriarcesculd scaunt alit Alecsandriei, pentru care pricini ail inchputtts
in multk datorie prea fericituld Kir Samuilu, Patriarhuld alit acelul prea sfalitti
scaund carele, veclendu-se In atata greti ci superare despre datornici, ci nea-
vendti putinta 56 so ucureze, au pusti gandil, din Dumnecleesca indemnare, se
vie ci spre aceste part' de locu, ca se, afle mangaere Si ajutorinta din milos-
tenia Donanilorti, boieriloru, si altorti crectini de a le aceste (Tolle teri ; si asa,
mergendil anteiti in ter& Romtinesch, aft venitit i in tell Moldova in lung lul
Iunie 1715; carele, fiindu unit Patriarhil betranti la versa, Invetatil, i vred-
nicti de evlavie, i-ail phrutu bme lul Nicolai Von.' de venirea lui; ci ad tri-
misti de '1-au adusu de la margine cu caduth, cinste, i '1-ati priimitti en mare
dragoste ci nu numal Domnulu ajutorit t cu milostenie, mai multti de
chtu avel nadejde se' deg, ce sl tOta curtea lm, i tot' boierii cet marl, si
rinet si din mazih 9,11 indenmatu de '1-au a utoritu cu milostenie, fiesce care
dupe puterea set. ci ad multamitu forte ck au strins t peste catu nadajduia.
Dupe aceea, avendu Nicolal Voda rive& ea se fack ci mai multu bine ace -
lui prea sfantu Patriarcescu scaunt, ca se alba ci dm ter& Moldovii vre unit
venittl din arm in anu au pusu gandti WI incline vre o monkstire de cele marl
a le terei. inteaceea vreme au ecitil la divanulti lul Nicolai Voda ci unit Egu-
menu de o monastire ce se uhlamk Hangulu, ziditk' de reposatulu Domnti Mi-
rout Barnoski Vodk, si facea mare jalobk pe Visternicesa lui Ilie Cantacu-
zino, cum ca?t stapknesce doue sate a le monkstirei fort dreptate, anume Bal-
tatesch ci Manjesch. Atunce au poroncitd Nicola' Voda se esk la altti divand;
ci ari trimisti poronck ci la Visternicesa lui Ilie, ca se vie se stea de fat cu
Egumenuld; ci ad datd scire de s'ati strinsit §i top arhiereii; ci facendit Ni-
colai Voda divand in casa cea mare, uncle era fat sfintia sa mai susti pome-
nitulu Kir Samuilu Patriarhuld, sfintia sa Kir Gedeon Mitropolitulti Suce-
vei, sfintia sa Kir Sava Pt oin-Mitropolituld, Episcepii ereY, i totk boierimea,
ad inceputti mai susti pomenitulu Anastasie, Egumenulu de Hangu, a face tau
aceeaci jaloba, i au scosti pi doue urice, unulit de danie, de la ctitoruld mo-
nastirel, Miron Barnoski Voda, cum ca ad datu acele doue sate monkstiiii Han-
gului; si altulu, de in Vasilie Voda, de intariturk, inthrindii dania acelorit mai
susti pomenite sate, Baltatescii, si Mknjescii. intrebat'ati. Nicolal Vodk pe Vis-
ternicesa tut Ilie Cantacuzino ce respunde in aceste, i cu ce drese ad stkpk-
nitu acele sate; Visternicesa au respunsti ea drese n'are, si cum ca ad avutti
ci s'ati resipitu, filndu trinuse la ginere-seti Stefanu Brancovenulti. Au intre-
batti Nicola]. Voda, ci pe nepoth lui The Visterniculti, pe Constantind Costaki vel
Stolnicu, si pe Iordaki Cantacuzino vel 8ktrard, ci nici ei n'ait pututti indrepta.
Atunce ad inceputti a intreba Nicola]. Voda 'LIMA pe Patriarhuld, de vreme ce
s'ati fostu inchinatti acele doue sate de unit Domini la acea sfanta mOnastire,
si apoi s'ati intkritti acea, danie ci de altu Domnii, pOte se se mai is de ci-
neva acele sate? Respuns'au in acestk intrebaciune sfintia sä cu sfanta pravilk,
ci cu alte pilde din sfanta Scriptura, cum ca uuu Jura ce se da, ci se inching
www.dacoromanica.ro
 169

la monastire sad la biserica, acela nu mai p6te seld instreineze nimene de

la aceld. sfanta locasti, cu mei unit feliu de miclilocti ; asemine at respunsu si
cel-lalp arhierei, top si cum a cu mare nedreptate s'ad luatti acele doue sate
de la acea sfanta tnOnastire; asijdere si top boleril, intrebandu-se, asemine respunsti
au datti. Si asa, cu multe socotele drepte, din sflinta Scripture, si din sfintele pra-
vile, s'ad socotitti, cu sfatuld tuturord, ca se cade se tie acele sate iarasi sffinta
monastire; si atunce Nicolai Voda, cu blagoslovenia Arhiereilorti si cu sfatulti
tuturorti bol'erilord ad dad remasa pe Visternicesa, si au datti acele doue sate ca
se le stdpimesca iar monastirea Hanguld ; gi ad poronatil de s'ati facutti uricd,
gi s'ati scristi inteansulti tote socotelele ce s'ati pomemtit la acea judecata, si
din sfanta Scripture si din sfintele pravile, puindu-se mai giosti sigrozniee hies-
temari asupra cul art strica acea judecata, intru care s'ad iscalitu yi sfintia sa Orin-
tele Patriarhuld i ceilal i arhierei, scriindd i alte blastamuri i afurasanii asupra
acelord ce s'ard ispiti se strice acea giudecata. Avendil dent rivnh' Nicolai VOA ca
se inchine vre o monastire la prea sfantuld scaund aid Alecsandriei, i soco
tindd ca, de vreme ce monastirea Hanguliu ',si-ati scost acele doue sate, In-
chinaud'o la aceld Patriasescti scaunt, va putea WI fie de folosd, s'at sfa-
tuitd cu Arhiereii i cu boierii Ierei, si cu sfatuld tuturorti at Inchinatd. acea
Mad monastire Hanguld, cu tote veniturile si raosiile el, prea sfautuluI scaund
alt Alecsandriei : st at mersd de i-ad sarutatt maw, sfintiei stile Patriarhulul
&Witt Mitropolitult, dupe aceea Nicolai Voda hi Episcopil, si top boierii, rugan-
du-se se primesca acestil pupal dart si din tern Moldovel; care, cu bueurie at
priimitti, si T -ad blagoslovitti si at multumitd.
Macard ca se fagaduise Mustafa Pasa lui Nicolai Voda, candu at trecutu
pin Iasi, cum ca., mergendii la Hotinti, fI va fi cu bine la tote trebile lui, der
nu s'at tinutu de men* si cum at mersti la Hotind au inceputti aid sail-
ra cu multe : nu numai ca lua omen' de tern, si cu bird, mil facea slobotitanl,
i nu'i lasa se dea ajutorti la nevoile Ora, ce si, dace, s'adfacutti primavara, s'ati ne-
voitti multtica se Tape Nicola Voda la Hotint; dera nimict n'ati pututd ispravi, ca
i-ad ventd poronca de at trimisd mime salahori ca se lucrecle la Hotinu, si altil
ca se traga eicile ce venial pe Prutt in susd cu zahere, si care de caratti
zahereaoa.
Dace s'ad apropiatti Ali Pasa Vezirti Azemulti de Moreea, la letd 7223, in
luna lui Iunie, indata, fort de nisi o impedecare, at intratd intrInsa cu to-
te stile; si mergendu la cetatea ce se chiamil Corinthos, at luat'o fort zd-
bava ; dupe aceea at luatti cetatea Anapoli, Mothoni, Monemvasia, si lute° lima
at supusd tote Morea gi Agiamavra ; si, la Avoistti, at purcest spre tutor-
cere; era, la Octomvrie in 24 at sositil la Odriid, undelti astepta imperatulti.
Era la Octomvrie 25 at muritil si Valideaoa, munak imperatului, acolo la 0-
driiti, si at trimisd de at ingropat'o la Tangrad, la Uskiudar.
Venindd veste si la Nicola' Voda ca s'ati luatti i s'at supusd tmparetieT
tote Morea, at chlemattl. cap Tutci s'ad Intemplatti in Iasi, si le-at spusti de
biruinta ce ad facutti `Maria sea Vezirulti cu stile Imperatesci; si at facutd
sanded, dandii tunurI Yi pusce, dupe obiceit.
Mai nainte de venitulti vestel ca s'au luatu Morea, fiindd VezitUlti pe drumd

www.dacoromanica.ro
 170

mergendd, au trimisti fermand la Pasa de Hotind ca se se ia totd tinutuld Ho-

tinului de subttz ascultarea dommel Moldovei, cu top omenii ce au fostii Intea-
celd tinutii, si cu tote bucatele lord ; care fermand mergenclit la Mustafa Pasa
Seraskeruld, ad scristi la Nicolai Vod.d, ca se se oranduesca doul boieri care
voru sci randuld bine, si ad datti si Pasa dour Agi, ca se umble se scrie tote
tinutuld Hotinului de Mull Impregiurd cite cesuri este, si de a curmeclisuld
cote, si chte salisti mad cu omeni si ctite pustii, si cate cap omeni suntii la
fiesce care sate, si eke bucate au, ca asa'I venise poronca si Pasii di: la Ye-
lziruld. Si ad randurtu Nicolai Voda boieri de cariT sciad bine ronduld Hotinu-
lui, si a umbla cu Agii, si au facutti dupe poronca stApanilord ; si s'ad pagu-
bitu dinteacelit and Ora Moldovil de aceld minunatil tinutd alu Hotinului, si
au lipsitti gi parcalabd si cripitand de acolo. CC, de candii se lulse cetatea,
'Ana atunce era si pdrcalabd la Hotinii, trimisd de Nicolai Voda, si cApitand
mare, si capitani mid; era dacd, ad luattt tinutuld, s'ad radicatil toti. Numai
vama remasese putin'a vreme, Vaud s'ad Intorsil Veziruld de la Morea ; si a-
tuncea ad scrisd Mustafa Pasa la Porta imporatescb, mad ca nu se cade se la
domnil 1VIoldovei vama de la calif mergii la Hotind din tera turcescA si din tem Lese-
scA cunegotd, nicl de la carii treed pe la Hound In Ora Lesesca; si era se se dea fer-
ind de la imperatie, pe voia ?ash, si s'ard fi facutu marl pagubi In vama
Ora ca s'ard fi facutil top negutitorii ca mergii la Thant, si aru fi trecutd
pe la Hotinii. Numal, ad scrisii Nicolai Voda la fratele Mariei sele, si la Ki-
haele de ail graitil i Watt mai deosebitd Wendt, numai carii treed la Zvan-
cea se nu dea, si caril mergd de in Chilia si de la Smild la Hotinit, acia se
nu dea yang,. Si asa s'ati luatu si vama Hotinului, si s'ad scAclutti si din-
teaceld venitd ce avead Domnil Moldovei din vama.
Macard ca vedea Nicolas Voda ca, Ora merge tad spre scadere, si tote ye-
niturile domniei se imputinecla, derd veclendii ca si scaunele Arhiereilord si
monristirile, din IntemplArile vremilord ad ajunsil la lipsd, ca se nu se scape
de podoba si infrumusetarea lord, avendd mare evlavie spre besericile lui Du-
mnecleu, iubindd buna cuviinta easel Domnului, si loculd saldsluirei slavei lui,
si socotindd ca si cu c &fit bani se iaii de la acele sfinte locasuri, putintt folost
si ajutorti va fi Orel, au ertatd dajdea Arhiereilord si a tuturord monAstiri-
lord, si ad facutti testamentd cu blestemuri marl, ca se nu mai scotA dajde
pe Arhierei si pe montistiri, caxele '1-ad iscalitit si sfintia sea parintele Patri-
arhuld.
inteaceea tomn6, s'ad tInutd. Nicola. Voda de cuventd, precum si la altele
mite fagkluise, si ad scosil vddrArituld, si numai sate doi bans de vadra au re-
masu; si au data Dumnecled de ad esitu tau aceea sunah catti esise si In a-
nulu celu trecutd, cdndd era de vadra patru haul.
fn lung lui Octomvrie ad purcesd din Iasi si Patriarhuld Alecsandriei, si ad
mersu pe la Baltatesci si pe la Hanguld de ad veclutti Monastirea ce i-au
Inchinatd Nicolai Vodd, st t6ra, si apoi au trecutd in Ora RomAnesca, si acolo
en mare laud& pomenia pre Nicolai Voda, clicendti ca, '1-ad eautatil si '1-ad
miluitu mai multd de eau ad avutii nklejde.
Mergencld Vezirulu la Udriiu, '1-ad primitii Imperatidu cu mare cinste, ySi i-aft
www.dacoromanica.ro
 171

fAcutti multe laude, catu si in hatiserifurile ce au trimisii in Hanuld si la alp,

asa scriea de Veziruld : ca numal catii au mersti la Moreea si au cautatti cu
ochil asuprAl, fu biruitd, si supusA tote; si seclendil la Udrid vr'o doue septe-
mAni, all purcesd spre Tarigradil ; i in luna lui Noemvrie all intratii in Ta-
rigradd totodatd, cu alaid Imperatuld si Vezirulti; dent numai cad all intratii
cu alaiu, dent n'aii seclutil in Tarigradti, ce dark intr'alte saraiuri despre
Eiup, si corturile le-ad intinsii la meidend ; si all data poroncd, tuturorii ca
se fie gata, el de primAvarA vord se ostesca iar asupra Venepanilord, se mer-
ge se supue i alte locuri a le Venetianilord, cum este Dalmatia, si altele.
Era data s'au plinitii patru ani si trei luni din a doa domnie a lui Nicolai
Voda in Moldova, fiindii cursult aniloru de la zidirea lumei 7224, Decemvrie
25 clile, in clioa Nascerei Domnului Iisus Hristos, au trimisti de la Porta de
all chiematil pre Dimitraki Iulmano, Kapi-kihaeaoa lui Nicolai VodA, si mer-
gendii la Veziruld all clisd : «ttl Domnului tea lui Nicolas Voda, i-ad datd.
puterniculti nostru Imperatil domnia Ceres RomAnesci; deci, se merge cu o Ali
mai nainte se stepanescA Raeaoa si se fie nevoitord la trebi.» i Tail im-
brd,catti cu caftand; si mergendd la gazdt dimpreunA cu fratele lui Nicolal Vo-
da, cu Tergimanuld, all scrisil carts i le-ad trimisii cu Mihalaki Aristarhult
In cal de olacii la Nicolai Voda, dimpreunA cu Kapigilard-kihaiasi aid Veziru-
lul, ce 'had trimesti cu caftanuld de domnie; carele, all sositii in Iasi la Ge-
nare, 11 (tile; si esindul inainte Nicolai Vodd, cu tott boierimea si slujitorimea,
au mersii la curtea domnesca si all imbrdcatt. in divand pre Nicolai Vodd, cu
caftanuld de in Imperatie, i i-ad cetita fermanuld, intru carele scriea Impe-
ratuld Inteacestd chipd : «De vreme ce ne slujesci cu dreptate si to pui tare
pentru Raea, eta ca to -amii miluitu cu domnia Ore' RomAnesci». §i cetmdu-
se fermanuld, au mersd top de i-ati sArutatd pola ; si all inceputil a se gAti
Nicolas VodA de drumd, cAld grAbia si Aga, carele venise ca geld purceda,
ca asa scriea si in fermand ca se purcedA cu o cli mai nainte. Dent noierii a-
ill all pupil& grije pentru gatirea Mai Nicolai Voda, si mtii virtosii Lupuld Vor-
niculd, fiindii din fire nemultuinnoril, mAcarti ca vecluse multi. bine si cinste
de la Nicolai VodA, i elu i tote rudenia lui. A doa-cli, indata all trimisii pre
Constantino Ciuki Vel Comisii, si pre Constantind Ramadanti vAta,vuld de aprocli
inainte in tera RomanescA, si au scrisii carp la boierii Ceres, oronduindu se fie
Calmacanil Mihai Cantacuzino biv vel SpAtard, i Raduld Golesculd vel Logo-
fetd, ysi §erband. Bojorenuld vel Vista, scriindu-le se nu fie nits cu o Indoire
si Tuci cu o malnire pentru venirea MAriel see, ci top se alba bucurie si bo,
ierii si Ora, ca MAria sea vine cu g'Andd bunt spre tots, i volt avea du-
tare si ma' de la Maria sea, si altele.
Gatitu-s'ad Nicolai VodA in cinci Mile, si au purcesti din Iasi la Genarie 16
clime, domnindd la a doda domnie In Moldova patru ani si trei luni, aperandd
tern de multe rele, fAcendd multe bunAtAti, si multe obiceiuri proste rAdicandd;
ca inteacestA domnie a lui Nicolai Voda s'ail radicatil se nu dea dejnahritti
monAstirile, boierii, si mazilil; s'atOrAdicatii pogonarituld viilorti; s'ait radi-
catii dajdea preutilord, mai pie urnad, si Arhiereilord §i tuturord monAsti-
rilord; radicatil douI bani din yadearitri ; giupanesele serace nu Ruing

www.dacoromanica.ro
 172

nu daft nicg unu bang, ce aveal si argati in scutela ; beferii avead cinste
si trecere, ci'0 ispraviati trebtle singuri de la Nicolai Voda, era nu prat
altif sag grin mite. Cinuld preutescil era cinstita ; slatitorif isg luau mer-
ticele si lefile deplinu, si pe seraci nu'l calcatt nimenea, nici ii mincati ca
alta data; si alte bunk'tati multe emit in tern; earl, temendu-se pamentenii ca
viinda mutarea domniei lul Nicolai Voila se verg duce si acele obiceiuri bune
dimpreana cu Nicolai Voda, aveaa toti multi intristare, care s'ati 0 veclutil la
inceputa, ca cum aft venial Mihal Voda in scauna, indata ati pusu pe preuti
se dea la cal de oste: era cele alte ce s'aii lucratit si se vora lucra, se volt
nue la a tria domnie a lug Mrhai Voda, si la alte doranii a Moldovei. Forte
putintei din boieri eraft cu pa'rere buna de mutarea lui Nicolai Voda din dom-
nia Moldovei, aceea numai carii Rata ca rapiturile si strambatitile nu placit
ing Nicolai Veda, era ceialti toti erati tristi si mitihniti forte.
Purcegenda Nicolai Voda din Iasi cu tota sluptotimea st boierimea, ati mersa
cu toth 'Ana h unit locu ; si mergenda boierit se'si is ertaciune si se se in-
tOrcti inapoi, le-aft rhea Nicolai Voda se remtie senatosi, si cum ca anti vre%
so alba prietesagil cu blihai Voda, st cum ca, poftesce binele tii bunti starea
terei, si multe invetaturi le-au chstt, ca so fie toti uniti la unu gandu si in
dragoste ; si de acolo mergea sere Focseni, pe Sireta; dera nu ct to conacele
gatite si grijite bine, din socotela, Cagnacamilorti lug Mihai Voda ; pentru aceea
mot au oronduita se mOrga cu Nicolai Voda liana la margine vre unu boteru,
doua, ce numai pe Adam Luca Sulgeriulti ; si firnda se agiungi, in Focseni, in
luna Ianui.rie in 22 chle, 1-ait esttil inainte, in garlele Putnei, Vtntila vel ca-
pitang de margine, cu toth slutitornuea sr cu stegurile cate suntit pe margine,
si, la o movila ce este tale de unit resit de in Focseni, i- to esitu inainth bo-
ieril si slaptora earn venise din BucurescI, Patrasco Brezoenala vel Vormcg,
i Grigorie Balenula biv vel Vornica, i Radulti Dudesculit vel Spat vg, i Radula
san Hrizei Vistieriulti, vel Vornica la Tergoveste, si alti boieri; si tocmindu-se
alalulti de acolo din loco, aft intrata inteaceeasi Ali in terga in Focseni, si cu
mare pomptt si multime de omeni ; si mergendil anteig h biserica in monds-
tirea Focsenilora, dupe aceea au mersa in gazda la casele capitanesci.
Cade-so so pomenimil si cme alt fostu boieri marl la acesta a doua dom-
nie a lug Nicolai Voda din Moldov t, pana cents i s'au data domain terei Re-
manesci.
Logofeta mare fa'cuse pe Nicolai Costing, pe acela vestitti carele era si din pa-
rintg blagoroduied st invetattt, feciorula lug Mtrong Costing, si cfintru sine cu a-
deverat impodobitit cu invetaturi, sflti avea Ntcolal Veda intro deosebitti, dragoste
st socotinta; era dupe" ce aft treeuta unit anti, in luna lug Septevrie, mergenda
la Ora pentru plimbare si pentru cercetarea mosiilord si a bucatelorg lui, si
bolnavindu-se patine Ole, en pocainta, si precum se cade unlit bunt cresting
au platitit datoria cea obstesca. Totg intru aceeasi vreme bolnavindu-se si Ni-
colai Veda grea ; si numai patina de daft rudeniile lug, i -au parutti refit liii
Nicolai Voda de mortea acelul boierg, si aft ara'tatti deosebita mild casii lug ;
si nelasenda cuconi reposatulg Nicolai, cu multi. nevointa pentru pomenirea lur,
aepusil de aft scrisit istoriile Wel Molclovil, care le scosese Cu ostenela lui ;
www.dacoromanica.ro
 173

si in loculti lui ati pusti Logofetti mare pe Antiohie Jora, carele 11 alta data
an statutil Logofetti mare, si Hatmanti dera §i acesta nici dour ani deplinti
n'au fostd fti boierie, ca slabise forte reti din tote, nu atata d'n betranete,
Cad din bola. Pentru aceea singuri de buna voia sa intrandu la Nicolai Voda,
s'au rugatu seld erte Si se fad pe altulu in loculu lul.
Vornici mare de Ora de josu au usti pe Gavriilu Miclesculu biv Vornicu,
dera dupe unu anu, esindu din inchisoreo Varnii Lupuln Costaki, si viindu in
tern., de buna voie au lasatu Vorniciea Miclesculti, si s'au datu Lupului ; dera
nici de la Miclesculu n'att lipsitu cinstea cea de'ntent, nici socotinta, nici scutela,
ce tote le avea pang Cana. au lasatti Logofefia Antiohie Jora, ;dupe cum s'qu
pomenitu mai susu, si atuncea Pau facutti pre densulti LogofAti mare.
Vornicti mare de tera de susu au push pe Ilie Catargiulti biv vel Vistierti,
de vreme ce acelti boierti, macarh ca gresise In domnia de'nteiti lui Nicolai
Voda, pribegindri in t,Ora Unguresch, dera la a doua domnie fora de nici. o In-
voke i-ati ecitu intro intimpinare la Tecuciti, si ati cercutu ertaciune, §i pe
linga ertaciune an luatn i Vornicia cea mare.
Hata:mai au push pe Ion Buhusti biv vel Logofetti, a caruia cea deosebita
bunatate era, ca nu s'al. Oath la amestecaturile Moskalilorit.
Postelnicti mare aft push pe Dimitrakie Ramadanti.
Spatarti mare ati push pe Ion Palade.
Banti ail push pe Ion Balsa biv vel Paharnicti.
Paharnicti mare ati push pe Georgie Apostolii, del% aprope de sfirsitulti a-
nului alti treile fiindti venial in Ora §i Iordaki Roseth Vorniculti, asijderea §i
frate-sett Manolaki Rosetti Vorniculti, §i dobandindti auaenduoi multi dragoste §i
socotinta de la Nicolai Voda, ca si cei alai boieri, ca se nu fie de tail ne-
partasita de cinstea cmfil i casa lui Iordaki Vorniculh, ail push paharnicti mare
pe fluid sett Constantinti, era pe Gheorghith 'l-au mangaiatti dandu-i in seine.
capitania Codrulai.
Visternich mare ati push pe Grigorie Jora.
N'ati remasti neschimbata acesta orandheln a boierilorti, palm eliciu au ve-
nial mutarea domniei lui Nicolae Voda, ce s'ati mat prefacutti ; ca, murindti
si Buhusti Hatmanulti, ati push Hatmanti pe Miclesculti, si Logofeth mare pe Ilie
Catargiulti, ci vornicti mare pe Ion Balsti; murindti §i Grigorie vel Visternicti
Jora, aft push Visternicu pe Darie Donici, care ati fosth Serdarti.

www.dacoromanica.ro
 LETOPISETElill
TEREI MOLD OVEI
DE LA DABIJA. V.V. PA.'NA. LA DOMNIA LUI ION MAVROCORDAT V.V.

(1662 1743)
Cuprindendu o semA de cuvinte pentru Domni §i pentru tea ce nu se
afla in letopisetele Costinescilor6.

DE

ION NECULCE
BIV VEL VORNICU DE TERA DE SUSt

www.dacoromanica.ro
 PRECUVENTARE.*
Acestti pamentti a Moldovei n'an fostt a§eqatd de de multd de oment,
se fie fostti trait!'" inteensulti cu pace; ce, in cate-va ronduri, all fostn
§i pustin. Deci, pentru aceea, nu se afla letopisete scrise de pamanteui
vechi. Ce, de la o vreme, de la descalecatuln lui Drago§ti Voda, tArchn
s'ati apucatti Ureki Vorniculti de an scristi din istoriile a dour istorici
Le§esci, §1 'hat scristi pttna la domnia lui Aron Vodt
Apoi an mai fdcutti, dupe Ureki Vorniculti, §i und Simiouti Dascalti, §i
unit Misaila Calugarulti, §i unit Evstrati Logofetulti, §i iar Tat scristi,
chat au scristi Ureki Vorniculti, pana la Aron Voda. Numai acestii,
pith fi, all fostu Orneni neinvetati, de n'an cetitd bine la istorii, ca
au defalmatti pre Moldoveni, scriindti ca suntti din talhari; pentru a-
cesta, dera, nimene din scrisorile lord, nici cele ce ant fi fostii ade-
verate, auchte, sail veclute, a lore nu le potti amenii a credere. Era pre
urma acestora, s'au apucatti dumnelui Mironti Costinti vel Logofetn, de
au facutti unit letopisetti, §i CAW n'ati pututti istovi Miront Logofetuln,
'hail istovitti fiiu seri Nicolai Costinti, biv vel Logofet11; '1-ad scristi din
inceputuld lumei, aratandn tine all traitti pre acestti pamentti, cu mar-
turii a istorici streini, §i '1-ati scristi pAna la Drago§ Voda; §i de la
Drago§ Voda '1-an scristi de pe isvodulti lui Ureki Vorniculti, pana, la
Aron Voda; inse, multu '1-ati mai impodobitd mai frumosil §i Mironti
Logofetulti, §i filli-see Nicolai Costintl. Era mai inainte, pAna la Dabija
Voda, s'ati mai scrisd de Mironti Logofetulti. Era, mai de parte nu se
gasesce scristi; pote fi, de oat fi §i scrise mai nainte de Nicolai Logo-
Multi, dera orn fi, "Ate, thinnite, §i ph,na acum la ivalg, n'ati e§itn.
Era de la Dabija Voda inainte, indemnatum'amt §i ed, Ion Neculce,
biv vel Vornicti de tera de susti, a scriere intru pomenirea Domnilorti;
inse, pana la Duca Voda celn betrAnti, 'l-amti scristi de pe nisce is-
vode ce amn aflatti la unii §i altii, §i din auclitele celorti betrkni boieri;
era de la Duca Voda celti betrann inainte, pang, unde s-a vede la dom-
niea lui Ion Voda Mavrocorhatti, nici de pre unit isvodti a nimerui, ce,

* Ortografiea pahta de Ion Neculce in cronies sa este intocma aceea a lui Nicolai
Costin, contunpureanulfi seri, numz on eata deosebire a In multe rondun in locil de $ ela
se stujesce de s; acesta arii denota o meteabna in pronunciatiunea autorului.
LEATOPISETELE TOM, 2. 12
www.dacoromanica.ro
 178

amt scristi singurt dintru a mea sciinta, cate s'ati templatti de all
fosttl in viata mea. Nu'mi at mai trebuitt istoricti streinti se cetescti
§i se said, ca all fostti scrise in inima mea. Deci, ve poftescti, cetito-
rilorti, pre unde are fi gre§itt condeiulti met, se priimiti; se nu On-
diti ca clOra, pe voiea cur-va, sat in pisma cur-va, ce, precum s'at
template, cu adevert s'at scrise; dolt niscal veleturi a anilorti de s'orti
fi gre§itt, era cele-alte intru adeverd s'at scrise.
Mai socotiVanit §i din letopisetult lui Evstratie Logofetult, §i a lid
Simion Dascalului, §i a lul Misailt Calughrului nisce cuvinte cate-va, de
nu le-amt lasatt se nu le scrit, ce le -amt scristi, macart ca dumnelui
Miront Logofetult §i cu Nicolai fiit-see, nu le -at scristi, §i'i ocaresce;
gi se cade all ocaresce, unde face ca suntt Moldovenil din talhari;
bine face ca'i ocaresce, §i lice ca suntt basne. Ira, pentru Dumbrava
Ro§ie, cum ca all arat'o Bogdan Voda cu Le§ii, Miron Logofetult at
lasatii de n'ati scrise; derA aceea dice se nu fie basne; pentru nemulti
Movilesciloril, §i cum li s'ail numitt acestt nume, dintru Stefan Voda,
celti bunt Mogila, ere nu'i bang.; §i altele multe, n'orti fi sciutt istoricil
ca se le pomenesca tote. Deci, o sepia de istoriT, mai alest, §i nor nu
le -amt lasatti se nu le scrimt; inse, nu le-amt scrisil la rOndulti lort,
ce s'ati pust de o parte; inaintea domnieT Dabijel Voda s'ati scrise;
ce cine va vrea se le creda, bine va fi, era cine nu le va crede, era§1
bine va fi, cine cum ii va fi vola as,a va face. CA' multi istorici stre-
ini de alte tell, nu le scit tote Cate se fact intealtt pamentt; tote
mai bine Kit cei de loch, de cAtt ,cei streini. Inse, ce se face in vi-
ata lort, era nu indelungate vremi; era istoriile cele vechi mai bine
le scit istoricil, ca le -all scrise, era nu auIite.
Deci, fratilort cetitorilort, cu catt ye veti indernna a cetire pre a-
cesta letopisett mai multi, cu atata veti sci a ve ferire de prin ejdil
§i veti fi mai invetati a dare respunsuri la sfaturi, orT de thine, on
de Wire, on de vorove, la Don -ni §i la norode de cinste.
ION NECULCE
biv vel Vorpietl,

www.dacoromanica.ro
 0 SEMi DE CUVINTE
Ce stint(' autlite din omil In °me, de Omni vechi si hadn't, ci In letopisetele
nu sunte scrise; ce s'au scrise aice dupe domnia lul Stefan* Voda,
inaintea domniel DabijeI Voda.

1. Stefant Von celt bunt", luandt domnia Moldovei, si viindu Turcii, in cli-
lele lui se treed in Moldova la Galati, i-at batutt forte refi pre Turd si all
luatll si cetatea Alba si Kilia de la Turd ; apoi, mai pe urma, iar le-at luatu
Turcii aceste doua cetati ; si In chte-va ronduri s'ati batutt Stefant Voda cu
Turcii ; era candt s'aI Mutt la Resboieni, atuncea s'au aseclatti Turcii en
Stefan4 Von. si le-at datt hotarti si ollatt Bugecult, si at facutti pace; si Tur-
cii, apoi, all adust Tatari din Crimil si i-ah aseclatil in Bugeeii, carii stall si
pans astach, precum all aseclatti si la Hotinti Lipeani.
2. Stefant Von celti bunt multe resbOie aii Muth; si asa se aude din o-
mens vechi si betrani, ca eke resboie all Mutt athte monastill si biserici
all facutt.
3. Stefanii Von celti bunt, eandu s'aa apueatt se fach monastirea Putna, au
trash cu areulti Stefant Von dinteuml vervti de munte, ce este liingit mo-
nastire, si unde ad agiunst sageta acolo all faeutt pristolultl in °Halal, si este
multi loch de unde at trash pang. in raenastire. Pus-ail si pre till boierinasi
de at trash, pre vatavult de copii si pre dol copii din cash. ; deci, unde at
caclutfi sageta vitavului de copii, all facutti porta ; era unde all cOutt sageta
unui copilt din cash, au faeutii clopotnita ; era unt copilu din cash,clic6 se fi
intrecuttl pe Stefanti Von si se'l fi caclutti sageta inteunt deluselti ce se chia-
ma Sionu, ce este lfinga monastire, si este semnt unt stalpti de petal, ; si
diet WI fie Math capult acolo ; derh, intru adevert nu se scie ; numal ome-
nii asa povestescii. Fost-ati si bisericuta de 'emit ittru acehl deluselt si s'au
resipitu. fiindt de lemml. Si asa all fostO facutt monastirea de frumosa, tau
cu aurt poliita ; zugravela, mal multi awl de WO zugravela, si pre dinaun-
tru si pre din-afara, si acoperith cu plumbt. l-5)icil ealugerii se fi fostil facutt
si sfesnicele cele marl si cele mid, si policandru, si bora. ton prinse de ar-
gintii, $i pe urmit se le fi luatt unil domnii si se fi facutti altele de spike, care
le amil apucatt si nos; era strichndu-se unit elopotil mare In menastire. $i fa-
cAndu calugeriT clopotult1 a doua-óra, at pusil aceste tote, cm scriti mai sush,
in clopotal ca se fie mat mare.
Lasat-ati Stefanti Voda celh kunt la monastirea Putna, dupe mortea 14 ar-
cult lul si unfi pabaili, ce vorbiati ealugerii la monlistire ca este de laspist,
ce era in chipult marmurei albe si a farfuriei ca se fie Intru pomenire la sfitnta
mentstire ; si arculti '1 -all fostil tragendil cu vertejt. La vremea Jul Constan-
tino Cantemirt Von, fiindu rescela, all venitt nisce Cazaci cu Lecfl si Mol-

www.dacoromanica.ro
 180

doveni Joimiri, vrendt ca se jecuesct ce art gAsi in mOntistire. Deci, fiindu

unit turn' cu buna ttrie, nu puteat se jecuesct ; deci, tit cltsu chlugerilorti se
dea tumult, et nu voru lua, a monhstirei nimica. Ira calugerif necreclendti, nu
vroiad se dea tumuli" ; era, aces Calact, cu Lesi, si cu Moldoveni, indatt ati
aprinsu montstirea ; era calugerii, veclendu eh' aprindu montstirea, indatt ati
daft tumult. Atunce, indata, avendt pusce de apa aces Ca'zaci, Lesi i Mol-
doveni, au stinsu foculit. Deci, atuncea au jecuitti tofu din turnu ce au fostit
a boieri si a negutitori ; &A a mOnastirel nu at luatil nimict, fora numai ar-
cult lui Stefanti Voila. Era phharulit au fostit pant in a tria domnie a lui Mi-
hal Racovith Vodh, si scotendu-Ill din turnt unit Egumenit, pre anume Misailti
Chistlitt, si vrendil se se ftlesch, at beutu in mast cu acestti Ohara a lui
Stefan' Voda, cu nisce slugi boieresci ce email zlotasi; si bendii mutt cu a-
celti ptlaart, s'au imbatatt, si fiindit heti au stricattit unit lucru scumpit dom-
nescu si de minune ca acela.
4. Stefanti Vodk cell bunt battindu-lit Turcii in Resboieni, at mersti se in-
tre in cetatea Nemtultu; i fiindti mums -sa in cetate, nu '1-ati IA,satu se intre,
§i i-a4 clist ct : paserea in culbuiti se'ti Pere. Ce, se se duct in sust se stringh
oste, ct isbanda va fi a lui ; si asa, pe cuventulti mine-sa, s'at dust in susti
§i at strinst oste.
Ert Imperatulti Turcescii all venitti cu tots puterea lui Ia cetatea Nemtu-
tului, §i at snail puscele deasupra unui munte, despre Moldova, si ati in-
ceputt a bate cetatea Nemtului forte tare. rd a pre acea vreme era unit
Nemtti inchist in cetate ; Si veclendti ca bath cetatea, au clisti paclitori-
lorti se spuie mumei lui Stefant Voda self' slob6cla de in inchigre si tern-
nitt pre densulti, ca eld va mhntui cetatea de acelt red. Deci, sloboclindu-lit
pre acelti Nemtt de Ia inchisore, s'ati si apucatit acelti Nerntii de at indrep-
tatt puscele din cetate asupra Turcilorti unde stall acolo rn munte, de a-
vea nevoie cetatea, si all si lovitt in gum unei pusce Turcesci de at. silt-
mat-o; si at inceputt a bate in corturile Turcilord; att i boldult de la cor-
tult Imperatului '1 -at sfarimatt.; deci, nu at mai pututit sta Turcii intfacelti
verfiit de munte, de uncle avea cetatea nevoie, ce, numai le-at autatu a se
dare in ltturi de la aceld
Era Stefanti Voda, mergendti de la cetatea Nemtului in sust pre Moldova,
at mersti pe la Voronetti, unde train unit ptrinte sehastru, pre anume Daniilt,
si batendti Stefanti Voda in up, sehastrului se's descue, au respunsti sehastrulti
se astepte Stefand Voda afart pea 'si-a isprbi ruga; si dupe ce '1t -au isprt-
vitt sehastruld ruga, '1 -at chiematt in chilie pre Stefanti Voda, si s'att ispo-
,

vedita Stefanti Vodt, la densult; si ati intrebatt Stefant Yob', pre sehastru:
ce va mai face, ca nu 'Ate se se mai bath cu Turcii. Inchina-va sera 1a, Turd
au ba? Era sehastrulii at clisti se nu o inchine, ca resboiurti este a lul, numai
dupe ce va isbandi, se fact o monastii.e acolo, in numele sfantului Gheorghie,
se fie hramulti bisericii. Deci at si purcest. Stefant Voclit in susti, pe in Ger-,
nh'uti si pre in Hotinti, si at string"' oste felt de felt de omens si at purcest
in Most. Era Turcii, intelegendti ch, va se vie Stefanti Voda cu oste in Most,
au litsatii i eI cetatea Nemtului de a o mai bate, si au inceputt a fugire spre
www.dacoromanica.ro
 181

Dundre; era. Stefand Voda au Inceputu al gonire in urma si a'I batere pane
i -au trecutu de Dunare. 81 Intorcendu-se inapoi Stefanu Voda, s'ad apucatu de
au facutu monastea Voronetulu, ga at' pusti hramulubisericti sfantulti Gheorghie.
5. Stefanu Voda cell bunil candu s'au batutil cu Hroitu Ungurulti, precum
chat unit la Casnati, era letopisetuld scrie ca s'au batutd la 8kee , pe Siretti,
au fostu caclutti calulu cu Stefand Voda In resboiti; era unu Purice aproduld
i -au da a calulti lui; si nu putea, in graba incaleca Stefann. Voda, fiindu omu
midi. 81 au clisti Purice aproduld «Domne, eu me void face o movilita, si
vin'o de to sue pe mine si Incaleca!» i s'au suitil pre densulti Stefanu Voda
si au incalecatti pre call; si au (Lisa atuncea Stefand Voda: «Sarace Purice,
de old scapa eti, si to atuncea 'ti -el schimba numele, din Fume Movila». 8i au
data Dumnecled si au scapatu amendoui; i '1-ad i facutu boiertl, arma,sd mare,
pre Ponce, si dintru acelu Prince aprodulI s'au trast1 nemulu Movilescilort1,
de all aglunsti de au fostti si Domni dintru acell nennl. Dera si aprodh, atun-
ce, nu erati din omeni proti, cum suntil acum, ce, erati totu feciori de bolerl, si
portulti lord era : Imbracati cu sarvanale cu ca,banice. Asa trebue si acum se
se afle slugi se slujesca stapenului, si sth'penuld se miluesca pre slug. asa.
6. Candu al aseclatil pace Stefanti Voda ce'lti bunu cu Lest', fiinclii Ion Tau-
tula Logofetti mare, 1-ati trinust1 sold la Lest, si au darmtu Craiulu Lesescd
Tautului aceste sate la margine: Campulil-Lungu Rusescu, Putila, Rastocele,
Vijnita, Ispasuld, Milieu, Vilavcea, Carapciult, Zamostia, Vawautn, Voloca. Tote
aceste le-ad daruitil Craiuld Lesesdi Tautului Logotetului , si au pusii hotarti
apa Cirimusulu, intru o Duminica dimmeta
7. Stefand Voda cell bunti, vrendu se merga la biserica intr'o Duminica di-
mineta la Liturgie, in torga in Vasluit, si esmdti In polimarI la curtile dom-
nescl ce erati facute de densulti, au auchtti unu glasti mare de omri , strigandti
se aduca boil la pluga.. 81 mirtuidu-se ce omit este acela ca ara, dumimca, In-
data au trimisti in tote partile ca se'lti gasesch pre acelu omu Witt aduca la
densuld; st 'had aflatti pre omu in susti, pre apa Vaslumlui, tale de patru ce-
suri, arandil in o movila ce se chiama' acum movila lui Purcell ; ca pe aceld
omit inch ill chiema Purcell. 8i ducendulti pre acelti mil la Stefanti Voda,
intrebatti Stefanu Voda, ell all strigatl asa tare, si pentru ce ara duminica ?
Elu au clistt, ca, au strigatii ell se aduca boil la plugti , si ara Duminica, ca
este omu seracu, si Intr'alte Mile n'al vrutil frate seu s-'T deie plugultl, si a-
cum Duminica I-ad data. DecI Stefand Voda au luatti pluguhl fratelui celul bo-
gatti si Tait datti fratelui celul seracu se fie a lui.
8. Stefailii Voda cell bunti si cu fiTuld seu Bogdanti Voda, de multe on all a-
vutu resboe cu Levi ; si multe robil au facutil in tera Lesesca , catil au pusu
pe Lest In plug). de an si aratti cu aqui de au semanatti ghinda, de aft fa-
cutl dumbravi, pentru pomenire ca se nu se mai acolisesca de Moldova: Dum-
brava Rosie la Botpseni, si Dunibrava Rosie la Cotnarti, si Dumbrava Rosie mai
giost1 de Romanti; si Lesil Inca nu tagaduescti, ca scrie si in chronica lord. Nu-
mai me mini de Mironti Logofetuld cum all acoperitu acestii lucru de nu '1 -au
scristl. 8i asa vorbescii omenii ea, cand a t fostil arandu cu densii , cu Legit,
i-au fostil impungendu cu sti, nun rile ca pre boi, se traga; era ei se rugaU
www.dacoromanica.ro
 182

se nu'l impungh, ce WI batA cu biciurele; era candu Yi bateau cu bidurele,

el se rugat iinpungh.
9. Mudd au murita Stefano Voda celu band, au lasatu caventu fiuluI sea,
lui Bogdana Voda, se inchine Orn la rum, era nu la alte nemurl; cad nemula
Turciloru sunta mai intelept1 i mai puternici, ca elti nu o va putea tine tera
cu sabia ca densulti.
10. Dupe ce au luata Bogdana Voda dommea, au si trimisti pre Data lu Lo-
goittulti sal la Turd. Cam' at inchinatu tera la Turd, ma vorbesch ()meal,
ca '1-au pusu Vezirula de aa §ecluta maintea Vezirulm pre inacatu , qi n'ati
fosta avendu mestif la nadragi , ca trAgendu'i ciobotele numal cu coltunii aft
fosta incaltatd, §i danduI cafe nu sciea cum o va bea; qi ail inceputa a litchi-
nare, se traesca Imperatult qi Veziruld; §i inchinandh, at sorbita felegenulti
ca alth beutura.
11. Cana au pusu tera anteiti Domnu pre Petru Voda Rare§u, 61 nu era
a ash, ce se templase cu majile lui la Galati , la pesce ; i au trimisa boleril
§i Mitropolitulti halne scumpe domnesci §i carets domnesci, cu slujitori, uncle
Parti intimpina sela aduca mai ingraba la scaunti se'lu pule Domnu. Dec1, ela
intorcendu-se de la Galati, aft fosta agiunsii la Docolina de at mash acolo, cu
clece care cute cu §ese boi carulti, pline de i esce. Si peste nepte au visata unit
vise, precum delula cela de ceea parte de Berlada si delulti cell.' dincece era
de auril cu dumbravI cu totulti, §i tote WW1, giucat, §i se plecati, se Inchinaa lui
Rare u; §i dereptandu-se din somna dimineta au spusu visulti argatilort sei ce-
lora ce eras la care. Era argatit ad dist : «buna visa at visath, giupa'ne; ca cum
omit sosi la Iasi §i la Suceva, cum omit vinde pescele Si au §i ingiu-
gatU carele dimineta, §i au purcest Petru Vocla inaintea carelorti ; §i candu
s'ati pogoritti in vaduld Docolinei, '1 all §i intempinatU glata, §i au inceputti a
i se inchiva; §i '1 au imbracata cu haine domnesci. Era elu s'ati zimbita a ride,
§i au clisa ca, «de multa areptama eft una ca aceasta se'inI vie». Si candli
as purcesa de acolo, argatii lui i-at dist: uderanol ce omit face, Domne, Cu
carele cu pescele». Era eld au clisd: «se fi carele cu pesce cu boil, cu tote,
a vestre; §i veniti dupe mine, se ye facti carp de scutela, se nu dap nimica
in clilele mele.»
12. Petru Vodh Rare§a, fugendu pin terga pin Petra §i gonindula Petrenit,
'1-au fost,1 agiungendti unit pope, §i au trash Petru Voda inapoi in pops cu
trculti §i 1-at lovitti cu shgeta in oblancula §eleI, i i -alt clisii: «intorce-te,
popo, inapoi, nail le,sa liturgia nesfar§ith.» Era dupe ce au venita Petra Voda
Domnti cu a doua domnie, au scosti ochil popil §i Petrenilorli acelora ce '1 -au
gonitti, §i le -all facutti §i blestenA de afurisenie.
13. Petra Vodh Raree, cand era inchisu In cetatea Ciceulul, in Ora Ungu-
resat, avea nevole de Nemti Si de Unguri ; era fiinda Domna lui Serbeich, de
nemulit Despotllord, fata lui Despotu Crait, as scristi o carte serbesca in im-
peratuld Turcescu §i Veziruld, cu rughminte, §i au sloboclitu cartea pre o fe-
restra 00se din cetate, i alt invetata pre o slugh a lore Serbil ce avea, se
se duch cu cartea la Perth in Vezirultl. §i inergendtit sluga aceea la Perth, a

www.dacoromanica.ro
 183

lui Petra VodA, au serisd Veziruld la Hagan sold slo-bodk pre Petru Vocia, ,
i dupe ce '1-ad sloboclitti s'au dusd la POrtA.
trA dupe ce s'au dusd Petra Voda la Porta, asa vorbescti uomenil, ca au
grain Veziruld imperatului erte si selti pule i-ar Domnti in Moldova.
Jr a, Imperatuld ad respunsti ca,'1 giuratd pank nu va trece cu caluld preste
densuld se nulti lase. Deci, Veziruld ad clisti, ctei prea lesne a plini Maria to
giurAmIntuld. i Tad scosti in campl, si '1-ad culcatti la pamentd, invalitu intr'unl
hararid, si '1-ad saritu Imperatulti de trel orl cu Wind; era altii clicti ca ad
seclutd suptd und podd, i imperatuld ad trecutd de trel on pe podd. Deci
'1-air ImbrAcatil cu caftand se fie Iarttsi Domnd In Moldova. Deci, cum ad slu-
iittt m1.1 pre-urmk Turcilord, scrie letopisetuld.
14. Iliasd Voda, fecioruld lul Petra Voda, dupe ce s'au turcitd, ipcu se'l fie
remasti o fatA crestina, dupe mortea lul; i ad luat'o und Greed mare, bogatd,
vestita in Porta, anume Scar latu, carele si Sulgeria ImperatescA o tinea ell,
si tine s'au nascutti dintru acea fatit, mai glosd aratA la ronduld see.
15. Alecsandru Voda Lapusnenuld, fiindu Donald, ad facutti monkstirea Sla-
tina ; ysi asa clicd bmenil, ca traindd und sehastru acolo, si fiindti und paltind
copuiti mare, uncle este acum prestoluld In oltariu, vedea aceld sehastru, spre
Duminici si spre alte clile marl, multe lumini intru aceld paltind in vremea
slujb ei bisericei. 551 i s'au aratatil Maim Precista In visa, $i i-ad clisd se mergA
in Alecsandru Voda 011 clica se facA monastire ; si mergendil sehastrull la A-
lecsandru Vodk, s'au Indemnatti Alecsandru Voda de sehastru de ad facutd me-
nh'stirea Slatina, Intru aceld locti unde ad fostu paltinulti; si au adusd si uvula.
sfantului Grigorie Bogoslovd, de stA panA astacli la sfanta monastire, la Sla-
tina, ferentd cu argintil si cu petre scumpe.
16. inceperea lul Despotd Voda, cum ad fostd de ad agiunsti de att fostu
Domnd. Eld nu ad fostti ruda lul Despotd celd mare ; ce, ad fostti slugh lu
Despotd; i murindd Despotd, precum dicd mail, la Venetia, era, altil clicd ca
air manta la Rona, s'au sfatuitd cu cele slugl se click, co ell este nepotti Int
Despotd, si se Impartk 0 averea lul Despotd, si se'l deie lul tote scrisorile
ckte ad avutd Despotu celd mare, si Mind din averea lul; era ceea-altA avere
aidImplirtat'o cele-lalte slugi. 1Si asa, marturisintld cktre Venetienl ca, este ne-
potd lul Despotd cell mare, ad creclutd Venetienii ca, este nepota lul Despotu
si read luatd nimica din avenle lul Despotd Venetienii, ce tota averea lul
Despotti celd mare au Imptirtit'o slugrle. Era Despot', ce ad clisd cal egte ne-
pottl, ad luatd numal scrisorile i hrisovuld eel). de la Carol haperatuld Nem-
tescd, si cu acele scrisorl au gcutti mestersugu de au fostu Domml, precumu
scrie letopisetuld.
17. De la a doua domnie a lul Alecsandru Vodk Utpusnenuld, an inceputd
Domnil a se asecla mai cu temeiu in scaunt In ; si candti ad purcesti de

la Porta, cu a doua domnie, clied se'll fie Invetatd Turcil se tale boleril, se'l
slabescA ; Vii, pe cuventuld Vezirulul, au Waal atata multime de bolerl. Si ad
trimisti i to alesu din curtenl de teik pre Racovitesci si pre Sturzescl, i
pre Bklsesci, si pre altil multi.
18. Ieremia Voda, art fostd pusti multa avere la monastire la Sucevitk, In-
www.dacoromanica.ro
 184

tr'unu beciu, subtti curtile domnesci ; era dupe mortea lui, venit'au Domna cu
gineril ei din Ora Le§esca §i au luatti acea avere tote,, de s'ad dusd cu densa
de ad facutti este In Ora Le§esca, §i ad venial In Moldova, care stall tainele
si pane, astacli deprte unde ad fostti acea avere.
19. Candi' au batutti Turcil pre Ga§parti Voda la Tutora, Intorcendu-se Le§ii
inapoi, taiat'at Tina Marti pre Jolcovski, Hatmanuld Lepscd, lunge, Movilati,
precum scrie §i letopisetuld. Numai tatarulti nu '1-ad sciutti ca este Jolcovski
Hatmanuld Lesescd; ce, dupe ce '1-ad omoritti, ad gasitti cesorruculti in sine,
de aura cu diamanturi; si aflandd tatarulti ca ad fostti Hatmanuld Le§escti, se
fi clisd tataruld acela ca nu trebuesce se traesca °multi in lume dad, nu va
ave noroct, i se se fi giunghiatil singurti.
20 Avendd Radulti Voda o fate, din trupuhi lui, died se fi fugitd cu o sluga, eOndti
pre o ferestra din curtele domnesci din cetatea Harlaului, §i s'ati ascunsti In co-
dru; §i ad Ritual Raduld Voda na'vodit de omen, §i ad gasit'o la micliloculti
codrulul, la fontana ce se chmma fontena Cerbului, lunge, podia'. de Md. Deci,
pre sluga '1-ad omoritd, i-aid taiatt capuld; era pre (Masa ad dat'o la calu-
garie §i au calugarit'o.
21. Radulti Voda, facendti nunta cu fiiuld sea Alecsandru Voda, Domnult
Muntenescd, au luatti pre fata lui Scarlatil celui bogatti de la Tarigradti, care
se pomenesce intealtd rondd mai susti ca, au tinutti Scarlatti fata lul Ilia§ti
Voda celui turd* si, avendti fata lul Scarlatti albata pre und °chid, nu ad
avutil via a buns cu Alecsandru Voda; i au trimisti Scarlatti fermand Impe-
ratescd de '§i-ad loath fata de dupe Alecsandru Voda, de ad dus'o la Tani-
gradd, §i ad dat'o dupe und gramaticti, anume Mavrocordatti; si acelti Mavro-
cordatu au facutd pre Alecsandru Ecsaporituld, §i Alecsandru Ecsaporituld ad
facutd pre Nicolai Voda, si Nicolai Voda au fa'cutti pre Constantino Voda, carele
au fostu Domnti aice la not in Moldova, in anii de lti zidirea lumei 7242, ca-
rele se trage de pre stramoS-sa nemd din Domnii cei vechi Moldovenesci.
22. Barnovski Voda mergendd cu multa glota din Ora la Porta, cu multi
bolerl, §i mazili, §i curtenl §i cu de ceilalti mai pro§ti, §i preuti, §i cu calu-
geri, si mergendd pre drumti §i poposindti, §i §eclendti la masa, ad inceputti
a stranuta Barnovski Voda desti si tare. bra boierii, caril erati la masa cu Bar-
novski Voda, i-ad clisti, dupe obiceid ffse'neitosil, Domne5 ft pre voia 111cirta
tele.» Rea pre urma, veclendd ca tad stranuta und boierd se fi {list: «viermi,
_Dome ;» @i cum i-au ciisu viermi dOmne, ad §i tacutd de stranutatti.
23. Candd i-ad Wald capuld lui Barnovski Voda, calulti lui all §i inceputd
a sari, Cad n'ati mai pututti salti tie Comisuld in mina, pe locti au caclutti
de ad mufti'. 8i veclendti Turcii, mild s'ati miratti §i ad siistl: «nevinovatil au
fostd acestil omd»; §i ad cunoscutii pre Barnovski Voda Turcii ca ad fostil
dreptd, §i s'ati caitd pentru ca '1 -ad Waal, §i s'ad giuratti ca se nu mai tale
de acum Domini de Moldova. Numai, letopisetuld de acesta nu scrie nimica;
era, omenii a§a, vorbescii ca, ad apucatil unit dintru altii.
24. Vasile WA dupe ce ad luatd domniea de la Tarigradti, s'ati rugatu
Vezirulul, se lase Ora de biru trel am, §i in alu treile and se dee biruld te-
rel odata; §i pre Turd, pre caril aru avea thitorie in tell, se'l scata, se ntt
www.dacoromanica.ro
 185

supere omenii. §i i-au facutil pre voie Vezirulu; si dupe ce at venitt elu in
tell la scaunulu domniei, contest cu soboli n'au imbracatit trei ani, ce numai
cu hulpi; vi pe Ali numai o mert,h de pane se manta, si doi berbeci, si o fa-
lovith, la curtea domnesch. Cheltuelh putmu; mai multi) doui galbini pe iii nu
esiat ; si at facutt carp de sloboclie in toth tera, si nimich din tera nu at lu-
atu panh nu s'au plimtu trei ani; numai din desh'tinh si din mortasipii, din
gostina, si din vama, ce lua se chivernisia. tea pAnh in trei ani s'au umplutu
Ora de omens, si au scost atunce pre tern fumhritil, cite unit leu de cash,
vi au plinitti atunce tustrele birurile de le-ati triinisti la Porth, si inch at re-
mast si lui Vasi lie Voda o mie de pungi de haul dobandh. Atunce ail tri-
mist. la Porta poclontl de ail multamitt Imperatului, si Vezirului, si altoril
Turd marl, blane de spinhri de soboli, pentru binele ce au ft,cutu de au ascep-
tatil Ora, care, acestti dart, n'au fostti nits de unit folost terei, ch au remasti
obiceit de da Ora baraimlacti de atunce in dice in toti anii. De mirattt lueru
este, ca au fostti Domnit streint, si an ad fostit gribnict la lacomie.
25. Tat atunce, canal ail venial Vasilie Voda in scaunt, email nisce Joimiri
Moldoveni in tera Lesesch, si pradati in multe ronduri tera acesta a Moldovei.
Deci, Vasilie Vodh' scriea in Levi se poroncesch emenilorti sei celorti de Este
se nu strice tera Moldovei; era Lesii se mantuiail de ch.tre Vasilie Vodh si
cliceat ca nu suntil Levi, ce suntit Moldoveni aces ce prada. Ce Vasilie Vodh,
veclendil chl dati acelt rospunsil de in Lesi, au alest si elil putintel Moldo-
vent de ai lui, si au strigatt in lefe Omeni de Este slujitori, si i-ail pornitt
a prada in tera Lesesch. Deci, Moldovenii eel din tern Lesesch ce stricaii si
prhdati nice in OA., veclendii asa, au venitt tog in Vasilie Voda, de s'au in-
chinatit, ,si au inceputu si ei a prada in tern Lesesch. Apoi Lesii, veclenclti asa,
nu inceputt a scrie bdnatti la Vasilie Voda; era Vasilie Voda respunclendt; «eel'
ce pradh Ora men aceii pradh, si tera vostrh». §i nu at tinutti aicea prea
multi) acea alceva, si s'au aseclatt cu Lesii Vasilie Voda; si pre Joimirii
aceia i-at aseclatti la margine slujitori; numai pre doui trei, ce erati mai capi-
tenii, neaseclendul, i-ad omoritit, si apoi s'au actin buna pace.
26. La domniea lui Vasilie Voda remhsese o Beizade a Radului Vodit, te-
Ora, si at fostii avutti Radulit Vodh unit Turd]." mare prietent, la POrth, vi
se ruga acelti Turd' Vezirului totti -de -auna pentru acelti Beizgde a Radului
Voda seal faca Domnt in Moldova, in loculu lui Vasilie Voda. i poruncindt
Vezirult. Wit aduch Wit fach Domnti in Moldova, in loculti lui Vasilie Von,
au list prea tenerti, dad Tad veclutti Vezirult, vi au clisti Turcului se
mai ascepte vr'o doi trei ani, si apoi '1-a face Domnil la Moldova. i ail t i-
misu pre acestii-Turcti in Moldova Vezirult cu o trebh si se vada si pre Vasilie
Voda vi tera cum este. trh Vasilie Voda oblicise pentru acelit turd cal este
neprietent, set este stricath doniniea despre aceld turcil; si all si repeclitt in
Galati, si i-au esitti multime he slujitori inainte, si la Barladii, si in Vasluiu.
si la Santee, si la Iasi inch si mai multi slujitori; si in drumil all poroncitu
si T -au esitti multiple de plugui si tera inainte del vedea turculu. i cum
au sositti In gazdh in Iasi, cum i-nit trimest Vasilie Voda cinci mil de galbeni
de aunt; si apoi, dupe ce s'au impreunatil cu Vasilie Voda, poronca ce, an a
www.dacoromanica.ro
 186

vutd acelu tared Indatd all plinitll; si standil la vorbd cu turcuid Vasilie Vodd, all
spusd poveste cum cd, eld scie al este domniea stricattt despre densulti, si i -ad
daruitd si atunce la purcesti cinci mil de galbini de aurd ; si dupe ce all pur-
cesu turculd pe drama, i-ad mal trimisti si alte chid mit de galbenl de aurd.
Rra, druid as agiunsil turculd la Tarigrad, i-al ma! (lath alte cinci mil de
galbeni de aura, care s'ad facutd preste tote doue-cleci de mil de galbenl de
aura. bra dupe ce all mersil turculd la Veziruld de s'ad impreunatd, Intre-
bandu-14 Veziruld de Vasilie Voda, all Inceputil turculd a'! dice Vezirului :
«Bine ai nemeritti Maria ta de uu te-ai grabitti seld mazilescl pre acesta
Domnd harnictt si detrebd, si putinciosi ; ca este multime de omen! In Ora
lui ; si de '1-al fi uiazilitu, s'art fi fikutil mare greseld, ea are slujitort multi
si sera cu putere mare, si p6te s'aril fi Waite si and fi venitil si eld la o
peire. 8i acute eld scie ca ye! Mllri a ta se'la mazilesci, si se pill Domnd pre
feclorul Radulul Vodd, si este In grije. Dec!, de vel socoti Maria ta, se fad surgund pre
fecioruld Radului Voda, se auda Vasile Vodd, si atunce va esi grija.» Dec!,
fl
Vezirulil Indata at poroncitt de '1 -all facutti surgund, si s'ad templatd de al
muritil fecIoruld Radulul Voda in surgunie ; si s'ad mitntuitit Vasilie Vodd to
doutt-cleci de miI de galbeni de aurd si all remasil In pace. Asa tint Turcil
prietesugulti pentru vola banilord.
27. Vasilie Vodd, aprOpe de mazilie, au gresitti lui Dumnepd, cd, i s'att fntun-
catd miutea spre lAcomie de all stricatil mentistirea Putna, gandiudd ca va gasi ban!,
si n'au gasitii. sSi s'ad apucattl se o fad de nod iarasl precum all fostd si nu i-au a-
giutatti Duinnecled se o fact", ca all zidit'o numai din temelie, din pamentd
pang la ferestri. si i-ad luatu Dumnecled domnia. Ca s'ad sculata Gheorghie Ste-
fand Logofetuld cu Oste asupra lul, pi '1-ad scostt din domnie. Era plumbuld cu
carele au fostd acoperita momastirea Putna Tad luatd cazacii loll Timusti a
ginerelul lul Vasilie Vodd, de '1-ad dust la cetate la Suceva, de all facutd
glontari de puled, se apere cetatea Sucevei despre Gheorghie Stefanil Voda. Ce,
scid ca at aparat'o bine, ca s'adtfosinditd si Timusd, pentru prada, si jacurile
ce at facutu pe la sfintele niOnastirT, to 'pi -al pusd si eld capuld de glontit,
precum scrie letopisetuld. Si pre lama all gatittt mondstirea Putna Georgie
Stefan Voda, dupe ce all luatu domnia, de este zidith precum se vede acinu.
28. Dupe se s'ad dusd Vasilie Voda la Porta, '1 at Inchisu Turd In Ede-
cule, *lad Domnulu IVItintenescu si Donmulil Moldovenesed, si Rakoti
Cralulu Ungurescil, si stall tare asupr a lui, se'lu more Imperatla, sr giurulati
rel mil de pungi de ban!. Ertl Vasilie Voila fs1 perduse totd nitdejdea de vi-
eta, si 'plata chiamatu tote slugile cote avea pre lfingit densultt acolo la Ede-
cule, si 'pail ImpArtitti tad averea lorti, si le-ad clisa : s 'e a peri, se fie a-
verea aceea a lord; end tie nu va peri, se i-o dee lards! inapoi»; si 1st ascepta
numai cesuld se vie Mid omore». Era atunce Veziruld all chieutatti pre toil
Pasii ce er td la Porta Inaperdtesch, si all sfatuittl cu derma, pi le-ail spusd
cum ca ditruesca trei mil de pungi de bane ca Mid mare pre Vasilie Voda,
si toti ad sfatuitd seld °more. Numal until dintre densil all Osii ca multi
ban! suntd; dell la o Imperlitie o 16fd nu agIungil bine, si DU suntu multi, si
acesta omii pote fi este trebuitord, de gluruescti el lake pungl de ban! se'lu
www.dacoromanica.ro
 187

°more, ca acestti oinu se eunOsee ca'i harnicti, si pote se vie o vreme se tre-
buesca si se slujesca Imperatiel, mai multti pretuld de cau trey mil de pungi
de bans, indecitt de catti gluruescd el. Si graindu acelti Pap, acelti euventa,
ail lasatu top dupe euventult lui, si '1-au ertatti ipiperatia pre Vasilie Voda,
si '1-aA sloboditu din Edecule. Si dupe aceea curendu era se'lti pue Domnti ;
era n'au zabovita si au muritti.
29. Gheorghie Stefan4 Voda candu era boieru, murindu -1 gIupanesa, au re-
masil vaduvoi4 ; si telnindil o giupanesa seraca, frumesa, tenera, anume Safta
de nenaulfi Boescilorti, au tempinat'o pe druuiti mergendu cu radvanulii la Iasi,
si a6 popritti radvanulu cu sila, si s'au suitti fOra de vole in radvand, si au
intorsu radvanuld inapol la casa lui. Si pre urma au prinnitil si ea, si s'ati
cununatA cu densult, care a4 agiunsu de au fostil si Deinna.
30. Gheorghie Stefant WO., candt era Logofetu mare, au fostuseclenda o-
data in divan4 cu toiagulti in gura; er Iordaki Cantacuzino celu betren4, vel Vis-
ternica : «ce chef in fluerd dumneta, Logofete ?» _era elli ail respunst : «dic4
in fluerd se mi se cobere caprele de la munte, si nu mai vinil.» ElA au respunst
in pilda, §i altil nu s'au priceputu, ca eld ascepta ostile Unguresci se vie de
preste munte.
31. Gheorghie Stefanil Voda, trecendil cu ostea Unguresca Kin Roniaml se sco-
ta pre Vasilie Voda din domnie, era unti bivolard betreml a lui ail esitti in-
ainte dintr'o crasma, flindu beata, In micliloculti terguluT, §i au inceputti a ri-
de si a bate in palme, si a dice : udragula badel Stefant Voda, mai bine Itt
cede in domnie, de catti in boerie; asa se mi to porti!» Era Stefan Voda '1-ad
intrebatu : «ce VI volea, mai ?» Era bivolarulti au clisd : «o bute de vino amu
negutatd, si nu amu bail se o platesca, se Ma pentru sand.tatea Mariel tele,
si a ostei mariel tele». Atunce Stefantl Voda s'au zimbitii a ride, si au distil la
soltuzuld: «pasti se ti'o platesca.» Si ad mersti de au beutti butea cea de
vino tota cu sotaile lul, cu tine all fostu, si all platitti soltuzuld butea de vino.
32. Georgie Stefand Voda, dupe ce au luatil pre Donana lul Vasilie Voda din
Suceva la mana lul, $i pre Stefanita Voda, pre fiulii. sell, '1-a4 insemnattl la
nasa putintelil; si pre Demna au vrutu WO rida, de densa. Ce, Donna lui.
Vasilie Vodit '1-au probodittl si ad inceputil alit blestema, si a'14 sudui, si a'I
dice dula4 fOra de obrazu, cum nu se teme de Dumnedet, ca i-ati fostti dom-
nuld sell stepaml, si i-a-4 mancatti pita. Si asa i-au data pace si o all trimisu
la Buciulesci de all inchis'o in curdle lui si i-au luatt averea, si multa spai-
mil, i-a4 facutti.
33. Georgie Stefanu Voda dupe ce a4 prinsti pe Toma Vorniculd Cantacuzino in
Suceva, 'hat imbunatu pana a aduce pre fratele set. Iordaki Cantacuzino din té-
ra Le§esca, cu giuramentq, de la Camenita ; si apol, princlendd pre amendoul
fratii, i-au inchisti pre amendoul fratil, impreuna cu Domna lui Vasilie Voda, la
Buciulesci, si acolo multa groza lefacea, si umbla nOptea cu luntre pre apa
Bistritei, de'l speriea ca'i volt resturna in Bistrita. Si le-ati luatu tot-6 ce ail
avutu, li. sate, si halve, si odere, si bucate, i bail gata noualleci de mil do
galbini de aurti Unguresci! Si au trimisfi pre annasulil celA mare, pre Haba -
sesculu, se'l ware ; ce, Ha'balesculil nu s'all grabitti cu morte ; si au scrib A
www.dacoromanica.ro
 188

in doue rondurl Gheorghie Stefand Voda numai se's omore.tra ald treile rondu-
scriinthi Georgie Stefanu Voda la armasulu Habasesculti numai se's °more, si
standu cartile gat% pre masa, intru acelu cesu au sositu unu capitanti din te-
ra Muntenesca, anume Us_nrehilu, cu card de la Constantinti Voda Basal-an,
Domnti nod, poftindd cis scrisore pre Gheorghie Stefand Voda sal sloboda pre a
eel doul boieri se nu'i °more ; era del va omori, volt strica prietesugulti, si
se fie gata de resboil i Georgie Stefami Voda nu scia nimica de mortea lui
Matei Voda, ca cum ad muritti Matel Voda au si radicatti Domnti pre Cons-
tantind Voda sluiitorii, si boierii, si tera. Intru acelu cesu au caclutd cu ruga-
minte Constantinti Postelniculti Cantacuzino, fratele Tomei Vornicului si a lui
Iordaki Visternicului, de ad scrisd Constantinu Voda Basarabti la Gheorghie Ste-
fanu Voda, precum s'au pomenitii mai susd. Si capitanulti acela ce ad venitd
cu cartile bite° c11 §i Intr'o nopte din Bucuresci de ad agiunsd fn Iasi, i -alt
pusu Muntenii nunie de atunce Uptreittia ; carele, dupe aceea, multi mild ad
avutu de la Cantacuzinesci; si asa, Cu acesta tamplare, ertatti Gheorghie
Stefanu Val& pre acesti doi boleri, si le-au dati mosiile fuapoi ; era alta ni-
mica nu le-ad. data ce le luase.
34. Gheorghie Stefan Voda, dupe ce s'ad dusd in tera Unguresca, umblat'aii
pin multe parpi de locti ca se'l dee este pe la Nem i, pe la Lesi, pe la Moskti,
pe la vecli, si au claruitd. Imperatului Moskicescii o truce ferecata cu auru
si cu petre scumpe, de patru sute de pungi de haul, ca sel dee este so vie
in Moldova ; si totti '1 -ad purtatd cu vorove si nu i-ad mai datti 6ste, papa
ce i s'au templatti de ad muritu acolo la Moskti, si pe urma, i-au adusti osele
lui In Moldova in monastirea lui, la Casinti, de '1 -ad ingropatd.
35. Era pre Dolma lui Georgie Stefanti Voda, pe Safta, ce o luase cu sila,
precum s'ad scrisd mai susti, o urise Gheorghie Stefan Voda, Imblandd pm ten
streine, si ad trimis'o in told nice pand a nu muri elti; si elfin 'es-ad fostu lu-
atu o slujnica trutore, dintru acele ter] streine. trit Doran% Safta ad traitd a-
ice in sera, cu mita vreme si dupe mortea lui Gheorghie Stefan Voda.
36. Fost'au luatti Iordaki Cantacuzino si Toma fratele sea tote mosille Ciau-
iesciloru pentru ocea pradd ce le-au facutad Gheorghie Stefan Vodtt, cu drep-
tate si cu giudecatd ; dera mai pe urma s'ad socotitil Toma Vorniculd si cu
frate-seu Iordaki Visterniculd, de voiea lord, si le-au datbs iar la nenmrile lui
mosiile, la Ciauresci, se le stepanescd. Era Racovitescii, nu se scie din ce prlci-
na, au fostd luatu si ei morn de a Ciaurescilcrti atunce, si DU le-ad mai datti
fnapoi ; earl mosii din nemultt Racovitescilord si astach le Vad de le stopa-
nescd, satulti Racovulti si altele.
37. Ghica Vodit, de nemulu lui fiindu Arhanasti, copilti tenerti, ad purcesti
de in casa lui is Tarigradu se'si gasesca unu steptinti se slujesca, si cu den-
sulu s'au mai luatti nnu copilu de Turcii lar saracti, din satulti Kiupri; si mer-
gendu amendoui din preuna in Tarigradtt, multe vorbe bone ad vorbitil de volt
gasi pita, se se mute unulu pre altull Si au cbsd Ghica Voda : «tu esci
Turcu, pop se agiungi so flu omu mare ; si ce mil' face pre mine atunce ?»
Ord Turculu au. clisu atunce. «de voiu fi eu omil mare, to void face de vei fi
mai mare in Kiupri Igiudecatoru.» §i inergendu in Jarigradu, s'au despartitu
www.dacoromanica.ro
 189

unuld de altuld WO caute stephni. Deci, copiluld celd de Tared au nemeritii

la unii Agh, ce era de curtea Imperhtesch ; i all slujitd asa, din stepand in
steptind, pan'a au agiunsil de era Pasa ; si fiindii Pala sh,racii, avea und prie-
tend Musaipt Imperatescii, si pre acea vreme se templa de era multe zurbale
in Tarigradu de nu se mai putea asecla Porta. Deci, Krupruliuld au (psu ca-
trh acelu prietend Musaipt de casa Imperatesca : «de m'aril pune pre mine
Veziru, eu affil potoli zurbalele aceste.» Pra. Imperatuliu i se suphrase cu zur-
balele, si se mica ce va fac', si intreba sfatu si pre unuld si pre altuld ; si
aflandu vreme acelu Musaipil ImperAtescil all spusil Imperatului ca este unu
Pasa sAricti, si elu dice seld pit Mari% ta Veziru, ea a potoli tote galcevile
aceste, pre carele ilu chiamh Klupruliulu. Deci, Imperatuld indath '1-au adusd,
si '1-au pusil Vezird; indatil all si pusil de all strigltil oste, $i pre alta parte
au inceputil a thIa capetele celoru vicleni, 'Ana i-at sporiatd, de all aseclatii
tote zurbalele ; si nil romasu Vezird laudatd la Turci, precum s'at veclutd si
se vede si 'Ana astaM nomuld lul. tit Ghica Vocla, intrandil in Tarigradd, au
nemeritii la Kapi-kihaile Moldovinesci de all slujitu; apoi au venial in Moldo-
va cu negutitorie; apoi in Vasilie Voda ton de unit nemd Arbanasil, si vrendii
si Dumnetled, au agiunsii de all fostd Kapi-kihaie la Tarigracil, si Vornicil
mare nice In Moldova. Deci, templAndu-se atunce, la vremea lul Gheorghie Ste-
fand VodA, de all fostil la Porta cu alti boieri, Veziruld veclenduld '1-ad si
cunoscutt tine este ; era Ghica Vodii, nu'lu cunoscea pre Veziruld. Deci, Ye-
ziruld Kitipruliuld, au si chiematii pe haznetaruld lui si i -at clisti in tainh :
«Vech celd boIerd betrand Moldovand ce sta.' la divanu, WM' Tel si seld duct
in odaea ta, Oa, s'a rhdica divanuld, si apoi seld aduci in mine in taInh,
ch'mi trebuesce:» Era Ghica Voda, dupe ce '11 luase dintre eel alti boieri, se
speriese tare, ca nu sciea povestea ce este; si dupe ce s'ati radicatil divanuld
si 1-at dust la Veziruld, '1-ad intrebatil Veziruld ce omit este, si de uncle
este, si all clisil: «Cunosci-me pe mine, au ba?» _Era Ghica Vodil s'ati spusil de
unde este de loculd lul, era a cunosce pre Veziruld null cunoscea. Atunce
Veziruld Kiupruliuld s'ail spusu, si all chsu : tit minte ce amu vorbitil dna
venIamil amendoui pre tale ? si au dist" : de at uttatil tu, dera eu n'amti ui-
; i eta ca te void face Domnd in Moldova ; numai se tact mulcum» Rea
Ghica Vodh, alt si mersii de i-ad sorutatil Diana, si s'ad rugatii atunce pen-
tru stapAne-sN'il Will lase se fie Domnd se nu'ld mazilesca. Era Vezirulu all
respunsil : «acmu de °data 41u last se fie ; era mai pre urmh cuventuld melt
Most' null' volt lasa; ce te void face pre tine.» 8i pre 'Irma chiemAndu in
Porta pre Gheorghie Stefan-Von. se mergh, au push pre Ghica Voda Domnd
in Moldova, dupe cum scrie letopisetuld Asa au fostu povestea esirei acelorit
doul emelt, Kiupruliulul Vezirulits si Ghichi Veda: ca unde este voia lui Bum-
necled, se biruescil tote firele omenesci.
38. Stefanuta Voda, fecioruld lul Vasilie Voda, fiindu Domml tenerd, des-
mierdatit si inimost, de multe on e indu cu bolerii la primblhri, punel de
lua fraile din capetele cailord boierilord si le da ghiontt cailord, de &lead
boierii de's1 sfarmad capetele ; catd se ingrozise boierii a mai merge cu den-
suit" cu cat bunt in primblare.
www.dacoromanica.ro
 190

39. Stefhnith Vodh vrendii odata se scoth fumaritt pe sera, cite sese orj
de cash, si inainte vreme era obicelii de da numal ale unt led de casa, era,
Toma Vornicult ti cu Iordaki frate set, Cantacuzinescil, nu% lAsq se scota
mai multu de Cad unit led, ail qicead se nu fad, dbiceit not, ca nu'l bine.
Era Stefanita Vodh, indata Watt maniattl, si au scost hangerult ti s'ati rape-
Oita se dea inteensii, ti el ae fugitu din cask afara. Meant ca emit Greci,
der& se puneail tare pentru tera ti pentru obiceit not se nu se faca, ca obi-
ceiele cele noue fact risipa terilorti ti peirea Domm lord.
40. Audindti aceste fapte rele Vasilie Voda. tata-set, la Tarigrada, nu'l ph-
rea bine, ail scria de, multe oil se se lase ; $i de nu art fi muritd, era numai
Wit scOta din domnie pre Auld set, se vie elt Domnil In Moldova, ca cunos-
cea ca nu va procopsi filulti set in domnie.
41. Era unt boYert NicolaI Milescu Spatart, de la Vasluit de mosia lui,
prea invetatil i carturaru, ci scia multe limbi Elinesce, Slovenesce, Grecesce
ti Turcesce, $i era mandru i bogatt, tai ambla cu povodnici Inainte domnesci,
cu busdugane i cu paluse, cu soltare, tote sirma, la cal ; ci lul Stefanith Vo-
da ii era prea dragfi, Linea prea bine, si tat la masa flu punea, si se
gluca in carp cu densult, si la sfaturI ; ca era atunce gramatict la densult.
Era chuff' at fostii °data, nu s'ar'i saturate de bine si de cinstea lul Stefa-
nitd Voda, ce au ceIutu i at scrist nisce carp viclene, ti le-at push hate-
unt bap. sfredelitt si le-at trimist la Constantint Voda celd betrent Bashrabt,
In Ora Lesesca, ca se se radice de acolo cu octl, se vie se moth pre Stefa-
nitd Vodh din domnie. Era Constantint Voda nu at vrutil se se apuce de a-
cele lucruri cel scria, ce s'ad sculatil si at trimist batult acelt sfredelitt, cu
child cu totti, inapoi In Stefanita Voda de le-at data. Deci, Stefanith Voda,
cum all vedutt batulti cu carjile, s'ad prea maniatt, qi 'I-ati ci adust pre a-
celt Nicolal Milescu lnaintea lul, in casa cea mica, si at push pre calat de
i -all th,latti nasulti ; scotendil Stefanith Voda in grabh hangeruld lul din brat,
at data de i-at thlatt calault nasult ; ct nu at vrutt sell lase pe calat se's
tale nasult cu cutitulu lui calht, ce cu hangerult lul Stefanita Voda. i-ad M-
att nasulti. Dupe aceea Nicolai Chrnulti at fugitt in Ora Nemtesca i afi ga-
situ acolo unt doftorti del tott slobozla sangele din obi azt, ti -lt botia la nash;
ci asa, din di in di, sangele se Inchega, de rat crescutt nasulti in loch, de
s'at thmaduitti ; era candy at venitt awe In tell, la Domnia lui Iltes Voda.
numal de abia, s'at fostt cunoscendt nasulti cal Watt. Numal tat n'ail §e-
clutd in tern multu, de rusine ; ce s'at dust in Moskt la marele Imperatt in
Alecsil Mihailovici, la tatalt mareluY Petru Imperatt carele at venitt in not
aice in Moldova ; ysi pentru Invethtura lul all fostt Tergimant Imperatului si
inveta $i pre fiulu Imperatului pre Petru Alecsievid carte, si era la mare
cinste ci bogh.tie ; $i '1-at trimistillyperatult Alecsil Mihailovici soli la marele
Imperatt alit Kitailort, de at zabovitt la Kitai vre o doui trel ant ; ci at avutt
acolo multi cinste si dart de la marele Imperatu alt Kitailort, ci multe lu-
crurl de miratti at vedutt la acea Imperhtie a Kitailort, si i-ad dhruitti unt
blidt plint de pietre scumpe ti unt diamantt ca ant oil de porumbt. Si In-
torcendu se pe drurnt inapoi s'au templatu de at muntt Irnperatult Mosku-
www.dacoromanica.ro
 191

14 pre anume AlecsiT Mihailovici ; era senatoril de la Moskti i-ah with intru
tntempinare, si i-au Wahl acele darttri, si toth ce au avutd, si '1-au facutd
surgunh la Mini, si au secluth cAti-va ant surgunti la Sibiru.
Era mai pre urma radicendu-se Petra Imperath, fiiula lui Alecsii Mihailo-
vici, carele ad venith aice in tell in Moldova de s'aft batuth cu Turcil la
Pruth, la Stanilesci, In giosit de Husi, in tinutuld Falciului, agiuns'ati Car-
nulti din Sibirti cu carp la densulu, la Impgratulh Petru Alecsievici, de i -au
facutit scire de tote ce aft facutd, si cum este surgund. Atunce Petru Alec-
sievici Imperatti indata au chiemath senatoril, si aft intrebatt 4icenclh : «uncle
este dascitluhl mei" cell ce m'att imvet9th carte ? acum, curenda selu aduceti b'
Si indata ati rapeclith de olach si '1-at adusti la Petru Alecsievici, Imperatulh
Moskului, in Stolita, si '1-au intrebattl ce aft *kith si ce ad papal ; si i-au
platitil lucrurile tote acele de la senatori eel luase, panit la anti caph de apt;
si diamantulti celh mare, Imperatulh, dupe ce '1-all veclutti, s'ati miratii, si '1-ati
(lath in hasneaoa cea Imperhtesca ; era CArnului i-at data opt-cleci de pungl
de bans ; si '1-at luath Tar in dragoste si in milk $i '1-ad push far sfetnich.
Si canal au rash barbele Imperatulh Moskiliiorti, atunce Cando si-aa shimbath
portulti atunce singurit Imperatuhl i-au rash barba cu maim lul. Si au traith
Carnuld pana, la a doua domnie a lui Mthai Voda, Racovita, si atunce au murith,
care mare cinste .i-ail facutti Imptiratulii la mortea lui si mare pArere de reu
au avuttt dupe densulti ca era trebuitort la acele vreml.
Renyts'ati acelul Carnu feciori si nepoti, $i au agiunsil unit de att fostu Pol-
covnici spre slujba ostirei, ca se insurase elfi acolo de luase MosInlca, si s'ar'i
mai dush dupe densulti de aid din Moldova tree nepoti de frate, de se ase-
clase si ei pe litngit unchiulti sett, si acet avea mile de imp'flratie, si acolo
at murith.
42. Stefanith Voda, chat unit, ca pentru vrajmasia lul si supararea ce facet
boierilord atunce la Tighine, la Benderit, candh s'ati bolnavith, se fie murith,
de otrava; dera adeverulft nu se scie, ca letopisetulti nu scrie ninticti de a-
cesth lucru.

www.dacoromanica.ro
 RAP I.
Domniea Dabijei Vodd.

Dupe mortea lui Stefd'nith Vodd, fecioruld lui Vasile Voc ld, in anuld 7170,
au trimisd boierii la Porta pre Chirita Drace en rugdminte de la boieri §i de
la tell, pre tine aril vroi ei se le dea Domnd de Ord ; §i le -ail esitil respun-
sulu de la Imperdtie se merga boierii tots la Portd, §i acolo pre tine orb. a-
lege ei, pre voia lord volt face. Dupe aceea mers'ad top boierii la Tarigradii,
dupe porunca Vezirului, i cu den§ii era §i Evstratie Dabija Vorniculil ; §i dintre
eel boieri multi earn trhgeatt nttdejdea domniei, numal Tuna Vorniculil §i cu
frate-seu Visterniculd Iordalci, Cantacuzine§di eel betrdni, s'ati agiunsil cu ne-
potu-sed, cu Cupariuld Ruset cent betranti; avendd Cuparittld trecere §i einste
la Porta., all ispravitti lucrulu de domnie pentru Dabija Vorniculil. i e§indd
boierii Inaintea Vezirului, se tinea cela de cela se'l aleg5, de Downie ; era Da-
bija Vorniculd nimict nu scia, nici in gandit nu'i era; ce cum intrara boierii
in easit la Veziruld, fiindia lucruld tocmitil §i arclatit de Cupariuld, §i intreba
Veziruld care este Dabija ; §i arethnduld boierii, 'had §i inabritcatd cu caftand
de domnie. tia alti boieri ce trdgeati nsadejde de domnie au remasti numal
cu nddejdea.
Venit'aft Dabija Voda in scaunuld domnesed in Ia§i, tuturord en bucurie de
bung ptirere pentru Domnit bunt' de boierit de teed ; §i era tuturorit cu bine ;
§i nu era nici unit boierit in prepusti sail in minciuni la acestit Domnit, nici
Ora nu era impresuratd cu Waffle pre acea vreme.
Acestd Domnu avea obiceid, candd §edea la mash §i vedea niscai-va omeni
semi dvorindti prin ogradit, inveta, de lua cite doue-trei blide de bucate din
masa lui, §i One §i virtu, §i le trimitea acelord omeni, de mAncati in ogradd.
clicea Care boieri: «de naiad ord fi dvorindit el §i ord fi ddmantlitd, neavendtt
de cheltuela.» Si fa' cea divanuri dese ea se nu zdbovesed Omenii multti, deed orit
veni la Ia§i pentru nevoile lord; §i multe divanuri facea §i din ameacla-cli in desk*
cars acele divanuri din ameacid-cli indeserd, nu eddeati tote prea de laudd. A§ijde-
rea elu bea vinti mai multd din ad ro§ie de cad din pdharti de distant, clicendil
ca'l mai dulce vinuld din ola de cad din pitharit. i elit era de loculd lui din
tinutuld Putnei; §i sciindti elu Inca din boierie ca ail omenil seraci ,dobanda
bung din vii, din tote cele rele au scornitti §i elil acestd obiceitt red de vii, de
pogonulti de vie cite anti led se dee, care de atunce s'ad twit multi vreme,
la multi Domni.
Avendu unit hiastru ald sett, pre anume Luparo, fdcuttt de DOmna Dabi-
joia cu Buhu§, cad Dabijoia all anal avutti §i alti lahrbatI mai inainte pand a
o lua Dabija, facut'au mare nunta in curtile domnesci cu acelit hiastru alit sett,
cu Luparo, care aceld Luparo all agiunsu pre urind Spdtarti mare in tern
www.dacoromanica.ro
 193

Muntenesck, si au luatu o fatt a lui Iordaki Visterniculil Cantacuzino. Si in-

cuscrindu-se Dabija Vodii cu Iordaki, '1 -at pusil Spataril mare; si n'aii spa-
-Wite vreme multi, si ail muritii Iordaki Spatarulil, care cu multi pohfalh si
cu mare jale despre tots ptmentenii, In mentstirea Thinovski '1-ail ingropatu;
ca, macaril eh era Greed, omit streinil, del% era omu bunti ; se punea tare pen-
tru phmhnteni, la domnie. tntr'aceea vreme avea ostire Turculd. cu Nemtulil,
si au venitu poronch la Dabija Yoc16, de s'au &Hit de oste, de ail mersd la
Uivaru, in tera nemtesch; si au trecutil Dunil ea pe la Rusava, impreunh cu
Grigorie Vodh fecioruld Gical Valli, Domnulii terei Muntenesci; si, impre-
unhndu-se cu Vezuulu, au batutil cetatea Utv %rule, si au dobandiro de la Nemti;
si s'au intorsu inapoi cu multi, dobandt Moldovemi si Muntenii, aducendu code
incarcate de haine si de multe lucrurl.
tra la multi dupe acesta ostire, lar alt venitil poronct de la POrta la Da-
bija Voila, si la Grigorie Voda, de s'aii &ail de ostire, de ad, mersii in Ora. Nem-
tesch la Leva, impreunt cu ostile Turcescl cu Vezirulu. Au lasan Vezirulil la Leva
pre unit Sarascherti cu oste Tureesca, si pre mu Sultana cu trei-cleci de mil Th-
tarl, si cu Domnii acestorilteri la cetate in Leva se o dobandesct, era Vezirulu se
dusese la alth cetate mai inlil'untru; si '1-au bhtutil pre Vezirulil Nemtii de la
aeea cetate ; si dupe ce '1-art batutil pe Vezirulti Nemtii, s'a,i1 datil Vezirulil cu
Ostea in laturi, si s'att rhpeclitil cumil mai de grabh si ostile carele le lhsase la
Leva se merga la Vezirulu WI dee agiutoril. Ce n'aa apticatu se mergh la
Vezirula leant Nemtii si pre acea oste de 1% Leva, I-au bttutil Nemtii si
i-ail respinsil, eh li se si suphrase Turcilord a mai osti, fiindu vreme de tomna,
pe la Shmetru. Si trhgendii si ntidejde ca dort II voril sloboql se maga pre
In casele lora, si Dabija Vodh, si cu Grigorie Vodh, se sfatuise se fugh, in té-
ra Lesesca; si cum as lovtta Nemtii acolo la Leva, fugendil Ostea Turcescil
inapoi spre Duna're, Domnil acestorti teri au si trecutu Duntrea cuostile lost,
fort scirea Vezirului, si au venitil prin Ora Muntenesca. Erh, Sthmati ce ema
Postelnicii mare la Dabija Vodi, ail tint Dabijei Vodh. «se nu fugi, Maria ta,
ce se te intorci inapoi in Vezirulii, ca apol poie se vie din mutt poronca la
tort so te princla ; ce se Iasi pre Grigorie Voda se fact eld ce scieD. Decd, Da-
bija Voda s'au intorsil gi '0-at toonitti lucrulit despre Vezirulu.
Grigorie Voda, nesciindil nimict de intorsulil Dabijel Voda, 'sf-au pornitti
Domna cu ton, casa lui de_ au trecutil in Ora Unguresch; era elu au venitil
prin tern Moldovei ca se afle pre Dabija Voda in tort, si ad mersii pant in Su-
ceva; si neaflandula pre Dabija Voda, i situ resletitil si Ostea sa ce ave% de
densulil, si au remast numal cu cinci-cleci de omeni, si temendu-se se nu sa-
nt Ora dupe densulil seal prinda, au purcesil noptea de in tergulil Sucevei
spre Botoseni, si de acolo au lovittt in Prutii in Bogdanesci, si de acolo au
luatit asuara Nistrulm, si au trecutii tocmai la Movilal Si chndu ail trecutil
dimineta, pre o negura, pre langh BotosAni, i s'aii rhtacitu unu camarasu a lui,
anume Istocu, cu o phreche de desagi cu galbini; si caclendil pre maim, Jo-
rai, ce era atunce Vornicii in Botorni, ail luatu banii, si '1-ail trimisit pre Js-
toc la Dabija Voda si cti bani; numai, paw, alu triimite, ail despecetluitil ba-
LEATOPISETELE TOM. 2. 13
www.dacoromanica.ro
 194
nil Jora, si au luatu catI-va galbini si ad datti sama catra Dabija Voda ca
asa despecetluiti gasitii.
Grigorie Voda nu ad zabovitti multu in tern Lesesca, si ad trecutti prin Ora
Unguresca de 'si-at luatu Boma, si au trecutii cu toth casa lul in Beciti, la
imperatuld Nemtesct, si au zabovitu acolo cata-va and la Beciii.
Deci, pre acea vreme, auclindu Stolniculu Constantin Cantacuzino, fratele lui
§erbanu Voda, indata s'ati dust si elu din tera Muntenesca la Becid, de ad fa-
cutti jaloba la imperatuld Neintescd pre Grigorie Vodd, pr3cum, candd era Gri-
gorie Voda Domnd in tern Muntenesca, au inchisu pre tata-sod, pre Constan-
tinu Postelniculd, la monastire in Snagovd, si i-ad facutti acolo multe came si
munci, si i-au iambi multi banI, si '1-ad si omoritti, si elu n'ati fostii vinovatti
lui Grigorie Voda cu nimica. Era Grigorie Vocla tagaduia, clicendil napas-
tuesce inaintea divanulul Imperatescd ; era Constantind Stolniculd s'ad agiunsti
cu o sluga a lul Grigorie Voda, pre anume Ionascu Cap-de-ghinda, si '1-ad
scosu marturd inaintea divanulul Imperatescd de ad marturisitti cum a '1-ad
omoritti stapanu-set, Grigorie Voda, ford de Ind o vma, pe Constantind Pos-
telniculd. Deci, Grigorie Voda, data au veclutti ca marturisesce asa sluga lul,
n'ad avutd ce mai respunde, ca se apucase pe capil inaintea divanului ca'i este
napaste; si ad remasti vinovatti, si au caclutti la inchisOre si in mare grije.
Sfatuitus'aii cu unu prietend se se faca Catolicd, ce intealttl chipt nu va pute
scapa de morte; si asa, priimindd '0-ad datti si unu copilti la imperatuld de
'1-ad boteclatti, si T -at pug' si nume copiluhii Leopold, pre numele Impera-
tului.
Cititatus'ail vreme Grigorie Voda si au fugitd de la Becid la Venetia; si asa
i s'ad traganatil vreme de ad zabovitti in streinatate septe anT, pilna 'si-at fa-
cutti pace la Turd, si s'a,ti dust pre-taina ear la Tarigrad; si sedea in Tari-
grad pre taina, de nu'lii scia nime. Era boierii Muntenesci radicase cape un Domini in
loculd lul Grigorie Vodd, pre unu mild prostd, pre anume Antonie, da nafaca lul
pre cli de cheltuela cite clece potronici. Era Veziruld ad trimisti de ad chle-
matti pre aceld domnd la Porta', cu boierii d'impleuna, Oicendti se le innoesca
domniea; si indata sad radicattl , pre poronca Vezirului cu Antonio Voda, si
au mersd in Porta, nesciindii pilule& de venirea lui Grigorie Voda, calti Linea
Vezirulti tainuitt.
Dec1 impreunandu-se boierii cu Vezirulti, rugatus'ati Vezirului se le pue unit
Domini dintre densii pre care 'sf art alege el; ca aceld Domnti ce'lti radicase
el este anti omu Area prostd. Atunce T -ad intrebatti Vezirulti, pre boieri pen-
tru Grigorie Voda uncle se afla, si de 1-ant scrie Ore and veni? Era Muntenil
ilu suduia al omit red, si nici a mai vent de uncle este dust.. Visu-le-ad Ve-
ziruld: «alegeti-ve unu Domnd dmtre von pre cine ve va placea, si yen* mane
dimineta se vi hi faced) Era. Grigorie Voda, de dupe perdeoa Vezirului asculta
tote. Ducendu-se bolerii la gazda, sfatuitus'ati si an alesd dintre densii pre
unu frate mai mare a lui erbanu Voda, anume Draghici; si cum at purcesd
cu densulu, a doua cli la Porta WI embrace caftant, si ad intratu in casa la Ire-
ziiulu era Vezirulu ad si scosu pre Grigorie Voda si "-ad imbracatd cu cal-
tanu ; ura boiern Muntenesci, deca '1-au veclutil puma' ce ae Incremenitti si i-ad
www.dacoromanica.ro
 195

dafa pre top de grumaclit, pre mana lui Grigorie Voda. Numal ce au scapatil
§erband Voda dintre den0i, ca vrendti se intre qi e1 in cash la Vezirulit du-
pe cei-alti, unit prietend i -au spusit in taina ca Grigorie Voda este in cash la
Vezirulti, si Ott n'att maI apucatti se spue celorti-alti frati, si indata, aft fugitil
gi s'ait ascunsti. tra pre Drh'ghici Cantactrh o si pre frate-sea Mihai , si pre
frate-s`41'. Constantino, carii ilu Orme pre Grigorie Voda 1 Becitt qi pre flute-
sett Matei §i pre Iordaki, i-ati Wadi pre acestii pre top de gruntap, de i-au
dust/ in Ora Muntenesca. Deci, pre Drh'ghici '1-ati omoritit; era pre cel-alp i-au
inchisti in curtile domnesci. la Siimeni. i ati repeitti. Grigorie Voda Omenti
sei inainte cu Schzmni-Aga de au prinsit pre giupanesa lui erbanb, §i pre cele-
alte acelorti-alp boieri, de le-ati inchisti la Siimeni. Si dupe ce ail mersti in
Bucuresci Grigorie Voda, II totfi batea §i'i chimua pre acei boieri si pre giu-
panese; care lastinail acum povestea lui Grigorie Voda, de vomit sale mai ina-
inte candit 'i-a veni rendulti, qi incepemti era a Dabijei Voda, la rendulti nostru.
Dabija Vodit aice in tell domnindti cu pace 0 cu domnie meclata cu tera
intemeiata, era 011111 bunt" §i blandit fora de nici o reutate; si neplinintlii bine
patru ant a domniei lui, fiindd §i omit betranti, aft platittt §i elii. datoria cea de
ob§te de ati muritti, qi '1-ad dust/ cu tOth boierimea cu mare cinste, de 1-ati in-
gropatit in monastirea lui, in Barnova, care este de densulti isprhvita; era, din
temelia ei ati fostti inceput'o Barnovski Voda a o zidire, qi n'au apucatit se o
ispriivesca, ca au peritti la Porta, precum se pomenesce mai susti.

CAP II.
Domniea Intelii a Ducal Voda celui betranii.

Duca Voda era de movie din Ora Grecesca, de la Rumeli, i viindd aice in
tern de copiliz ati slujitiz' la Vasile Welk' in cash' §i la alp Domni, pene ail a-
giunsti la bolerze mare, Si s'ad insuratti aice in Ora de au Matti o fatit a dam-
net Dabijoei, annum Nastasin, ce era facuth cu Buhmti; §i au agiunsit de att.
fostzt si Visternicti mare in @lele Dabzjei Voda. Ce, dupe ce ati muritil. Da-
bija Yoh., au mersti domna Dabijoia in Tarigrada cu Duca Visterniculd, gi-
nere-seti, avendii pre Cuparescii cei botrani in Tarigradit purtatori de glija de
trebile domniei la Vezirulti. 0 la alte capitenit a Portia Imperatesci. Scris'ati pi
Tuna Vorniculti. Cantacuzino la nepotti lui, la Cuparesci, ca se fie nevoitori
pentru Duca Visterniculii , c1 ma i -au ispraintil de '1-ati imbracatit cu zaftanti
de domnie in Ora Moldovei, in loculil IO.bijez Voda.
Deci, viindtt Duca Vodd in scaunulti domniei, in IadT, le era tuturorti cu bine,
fiindit §i eld din boieriz Orel Moldo-vei domnitu, Cala nu se plangea nime nici
de o strimbatate; d6ra numai gmmatate de anu au donanith Si i-ad §i venitu
mazzlie, pentru povestea unei carp ce au scristi. elu la Hanulu Tatarescit

www.dacoromanica.ro
 196

Vied ca atunce se cerca acelft Hand se se inchine la Imperatia Moskului,

si se lipseasd de subt Imperatiea Turcului; si intelegenthl Impedtiea de po-
vestea acesh, n'aU creclut'o, ce au scrisu Vezirulu la Duca, Vodrt aice In tern.
se caute numai se adeveresd acestii lucre set fad scire. iy i Vezirulti din Ta-
rigradu au purcesu la oste; era Duca Voda vrendti se ispitescit pre Hanulti se
afle adeverulu, pre poronca Vezirului, aft scrisu §i elf]. la Hanuld cum si elti
este robtl si plecatti subt puterea Hanului, si altele multe ca aceste. i mer-
gendu omulu Dudi Voda, pre la cetatea Vozia, la trecatorea Ntprului, Tag
prinsit Pap de Vozia, si fiindit Pasa neprietenti Dudi Vodft, i-au si trimisti
cartile la Tarigradii la Cannacamulii, si Cannacamulti, nesciindii povestea, in-
data ati aretatti cartile imperatiel; si tmperfttla au trimisti de 'haft mazilitti
pre Duca Voda, §i era WO pue si capult. Atunce, ingrald au pusti impera-
tulu pre Ilia§ Vodh, feciorulti lui Alexandru Voda, Domnti.
Numai noroculti Dudi Voda ce au fostft, de nu '§i-ati pusti capulti; ca Cai-
macamuld aft trimisti acele dill a Dudi Voda in Oste la Vezirulit de le-aft
vedutit Deci Vezirulti ati scrisu in imperatie cum d Duca Voda cu poronca
lui au scrisu in Hanulti, ea Witt ispitesd, si nu'i vinovattl; §i asa ati sdpatit
Duca Von, cu Mile, de n'ati peritt ; iar mazilu tote ail remasti; c,6 apucase Im-
poratiea de pusese pre Ilia§ Von, Domed. §i au domnitti Duca Voda numai
§ese luny intru acesth domnie &Antal.
§i candit i-au venitti mazilia, era esitft Duca Voda in primblirre, cu tOta casa,
§i boierii Jul pe Prutti in susti, in Berehoesci, de'si lea sema Corti ce avea
din boterie ; §i acolo fort de nddejde i-ati venitti mazilia, §i de acolo luaindulft
Aga imperittescii, cu totA casa lui, '1-au dusti la Tarigradil.

CAP III.
Domniea lui Iliasu Voda, feciorulii lui Alexandru Voda.

La vremea ce au venitti cartile Ducal Voda, in Porra, care le scrise Duca

VodA la Hanulti §i le prinsese Pasa de Vozil, precumft arafa mai susti, s'aft
tulburatu tare Imperatiea, §i aft intrebatti imperatulti, ce Domnti se aft aice
in Tangradti mazilu ? ySi templandu-se de murise Alecsandru Voda, WM. lui
lliasu Voda, remaindu seracu, si in mare lipd, si cu datorii multe, dupre cum
este obiceiulti Dommlorri celord mazili, de remand seraci dupe ce se mAzilescti
din blesteraulti celu multii alit omenilorti, mergea §i I1iasit Voda dupe osele th-
tane-seu in Ingropare, cu mult5, grip, si frid de datornicii tarame-seat, se nu'lti
princla self, Inchicia. i templAndu-se intru acestft cesii de Pad Intimpinatil cu
osele, ducandu-le la gTopnita, unit cant]. Imperatesd, §i templandu-se la acea
Intrebare a Imperatului de Domnit mazili, de Moldova, era acelii omit impe-
ratescu, tine are fi fostu, ati datti sad d, nit veclutti acumti pre Iliastit mer-
www.dacoromanica.ro
 197

gendit dupe osele Wane-sea. ; §i asa indata au repeclitu imperatulu unu cea-
u§ii de 1-ail luatil de la Ingroparea tatane-seu, si l'au dust' la saraiii de '1-ati
imbracatil imperatulii cu caftanil de domnie, de '1-ail pusil Domnil in Moldova
In loculti Ducal Voda, precum se pomenesce mai susu. Era liana a'lu imbraca
cu caftanii, forte red se speriese, ca nu scia la ce 'lit duce, §i la ce. Ce mila
Dumnecleesca este mare, de bucura pre omit dud nu gandesce.
§i dupe ce au venial Bias Voda Domnil in tera, pre acea vreme era pace;
si acestii Doran-6 era bunt' terei si boieriloril. fi avea in cinste pre boieri; nu-
mai fiindil nascutil, erescutil In Tarigrada, nu scia linaba terei, ce gra% cu
talmaciii la divanti ; §i multe giudete a lul fiindu cu talmaciu, nu se giudecati
bine ; §i sate -va ispisoce au esitu pre urma rele. A§ijderea pe o semi de boieri
ce erau de casa Ducal Veda, i au pusil cats -va bani de ail datt imprumutare,
si pre carii boieri ti aflase ca, au fostu sfetnicl la radiearea Orel' asupra tatane-
soil, lul Alecsandru Voda, Inca, nu le prea cata bine.
Templatus'ati pre acea vreme de au venial §i unit fecioru a lui Batiste Vis-
terniculii cu domnia din Tarigradii, §i aflandil unit Orhelanti, anume Bosie, care
au fostii ucisii pre tita-setl, Batiste Visterniculu, '1-au fostu inchisil pre melt'
Orheianil In varta fort de scirea domniei. Era dupe ce aft veclutu altii ca l'au
inchisii, pre afara air Inceputti a striga, §i a galcevi, ce 'Ate se fie acestii lu-
cru. Deei, domnia intelegendil, indata aft poruncitli de 'hail slobo(littl, §i po-
runcindil se nu se tema nime de nimica, ca acele lucrun tote le-ail ertatu ; §i
Inca ail tinutu §i pre feciorulu lui Batiste reit. §i tera era impresurata cu da-
rile, ca, se faceu cheltueli man la Visterie; §i era §i darnicil; bac§i§uri da marl,
ca era omit bunt'. i aqa se pomenesce, ca dupe ce s'at' mazrlitu §i aft trecutd
Dunarea, n'au fostu avendtl de elieltuela ; s'ati fostil indatorindil la boierina§i
de bani, de ad fostil cheltuindii pe druml §i putind n'au plinitu trel ani cu
domnia, §i s'ad mazilitti ; §i fiindd Duca Voda Domnu mazild la Arta, au e-
itu domed alt' douile rendfr, en a-doua domnie, In anulti 7177.

CAP IV.
Domnia a doa a Ducal Voda celiii betrand

Viindu Duca Voda cu a doua domnie in ter* aratase la fire mai aspru de
catil cum era cu domnia d'anteril ; si Incepu a zidi monastirea Cetatuia, ca era
Ora plina de omeni, §i cu hrand, i cu agonisita buna. Era in alti-treile anu
alit domniei lui in annul 7180, ritdicatus'ail Ha'ntescil cu tot' Orheenil §i La-
pu §nenii, cu oste asupra lui, pentru urk'ciunea Greciloru ce adusese pre multi
de la Tarigrada, §i mai alesti pentru Ctuparescii ce erati aice in tern. Dec',
viindii Hanculit st cu Duracil Sardarula aice in Ia§i, cu tote ostile, strigaii §e'l
princla, pre Greci se'! omore. Fugit'ati tota boienmea, care in cotro au pututu.
Era Duca Voda, veclendti ca s'ail radicatu atata tea asupra lui, au e§itti din
curtea donmesca cu tota casa, lui, Isi au purcesti in giosii pre ; era IIitn-
www.dacoromanica.ro
 198

testis au intratd in curtea cea domnescd, si prin casele boieresci si negutito-

resci, prin 01.0, stricandu si jAcuindA, si princiendti pre Greet' ; pre cap i -au
gasitd, pre top i-aii omoritii.
Duca Vod.a au trecutti de °data preste Dundre si cu o soma de boieri; era
o semi trecuse in tera Muntenescd. i isprdvindu's1 Duca Vodd de la Porta',
ei luatti Tatarl cati i-au trebuitii de Lad trimisd cu Alecsandru Buhusii,
Ce era pre aceea vreme Sordard, de ad lovitii pre &tea Hancestilorti la Epu-
reni, si i-ail liiitutd pre Hancesci si Lad iraprastiAil.
Era Tatarli, dupe ce ad blitutil pre Hancesci, pre multi omens all robitti,
dintru acele tinuturi ; si pre multi din cdpitenii, capitani, hotnogi, princlindul
i-ati spanzuratu, si pre unit Lad intepatti Duca Vodd, dupe ce s'att intorsii de
preste Dundre. Erna era mare atunce ; Hancescii atunce, nu scimii, n'ati vrutil
ad n'ati indrdsnitti se ftcd vre-und red Domnului ; ce, pentru doui trel vino-
vati, ail peritti multi nevinovati, si s'ati potolitil toti. Numal numele Minces-
cilord ad remasti Intru pomenireq, omenilord de atunce liana astdcli.
Era dupe aceste zarve, catti s'ad fricutd yard, s'ail gatttu impordtia Turcului
si au purcesd cu osti se vie asupra -Orel Lesesci, se dobandesch vestit'i, cetate
Camenita; si as trimisti poroncd It Duca Vodd eta trimita chipu si starea ce-
tdtei Camenitef, se vecld ce locu, si ce tdrie aril ave. Duca Voda au trimisti
pre unit Nemi9. din tinutultl Hotinului, pre anume arigorie Cornesculii, ce era
forte mesterd de scrisori si de sdpaturi la petre si la alte lucruri, de ail fa-
cutti chipu cetAtei Camenitei, de aril., cu tote tocmelele ei din launtru si din
afard, si o aft trimisql la Impeatie de o au veclutii. Si multu s'ad miratti de
mh,rirea el, ce era din singurd starea loculul cu apt si cu stinci de petit im-
pregiurd; minunatu local §i mai multii acesta ad indemnttu pe ImperAtie de
au venitil in Camenita.
Venru era atunce Kiupruliulti, si nu'i era cu vole se vie imperatiea la Came
nita ; si au scristi si la Duca Vodd, CAW ord pate se pue pedica, aratandil ca
este prea tare Camenita si n'a puteoo lua. Deed nimica n'ati pututti ispravi ;
numal ce s'ad pornitti imperatiea la Oblucitd; sosindil, au gdsitil poduki gata
preste Dundre si au trecutd cu ostile stile. Lesii, nescimdtt nimica, nici avendii
veste, nu se graisd nimicit de oste.
Duca Vodd, gatindil conace si poduri preste tote pdraele, cu naiad grija, se
nu'i afle Imperatiea vre o prima se'si pue capulii, venit'ati si Grigorie Vodd,
Domnulii Muntenescii cu ostea sea, dupe poronca Imperdtiel, de era de agiutorti
impreuud cu Duca Vodd.
Intru acestii anti facutus'ail si o minune mare, aratare, la Hotinti, lute() ma-
nastire mica ce este supt cetate; ad lacrimatil icona Maicei Preciste, catil
se r,sturnail lacrimile pre chipult1 iconel de le vedeail top omenii, si picad in-
tr'o tipsie ce era pusd suptii icona, de era de mirare a privi aratare si semnil
Ca acela, carele au fostu adeveratd semnii de peire a multi Crestim in Ora
Lesescd, si incepetura durerii si stricarei Orel nostre ; ca de atunce, din and
in anti, tote red si anima de Crestini, si pustiiuri au r-masil locurile pre acolo.
Trecut'ad Imporatiea Dunarea ; si de acolo ail purcesti spre Prutti cu multi
oste si cu multe tunurl grele si marl; si in unu tuns punead cute optil-cleci de
www.dacoromanica.ro
 199

bivoli ; unele erati §i mai mici, feluri de feluri de harmate; §i sosindti la Tu-
tora, all §eclutti cu tots ostea de all odihnitti optic dile. Tera era bejanitO nu-
mai din §lehulil octii ; Ord in Mud, stall toti cine§i pre la casele lorti ; nu a-
vea nime nici o nevoie, nici la mersti nici la intorsti.
Venit'att in primblare imporatiea de la Tutora in Iasi, i s'ati scoboritil pre
la Necorith in Chcaina, si s'ati suitti prin Terguld Boiloru, i aft d.escalecatti
in cAmpu suptti saivanti, de la delft de Terguld Boiloru. i Duca Voda mer-
gea cu toti boierh pe giosti, pre-H.1110 impordtie ; §i s'al intinst cite -va bu-
cati de atlazuri §i de tafti pre imbe partile de ulita pe uncle mergea impe-
ratiea.
ivra data at deschlecatti imperatulti suptil saivanli, Ducl Voila i-aft inchinatd
multe darurl: cati-va cal Turcesci cu podObe scumpe, i lig4nti cu ibricti de
argintu §i alte lucruri scumpe ; §i de aci iar s'ait Intorsu imperatulti la urdie
la Tutora. i iar, dupe aceea, all mai venial imperatuld in primblare, §i s'ati
mita in delft la mondstire la CetAtue de alt veclut'o, §1 privindti loculti in tote
partile, §i iar s'ati intorsii la urdie la Tutora. I icft, atunce, se fie strigatti §i
Hogea in clopotnitO la sfantult Nicolai in Ia0, §i au statutii beserica pecet-
luite pang la venire% cu domniea lui Antonie Voda.
Deci, boielii atunce, aflandttt vreme, all jaluitti pre Duca Voda la imperittie
forte tare, Mai cu deadinsulti Ursaki celd betranti ; §i era atunce serc mazi-
lesca la Tutora ; numai, Veztrulu au grditti imperatului ca nu'l bine WEI ma-
zilesca pre tale, ca se nu fad smintela pentru cele ce trebuescti, se grijesca
conace, poduri, §i de alte ce trebuescil pentru treba imperAtiel 'Ana la Nis-
tru. §i asp, 'hat ingilduitil Imperatulu, precum au List Vezirulti, pand la Nis-
tru, §i '1 -aft mazilitti acolo. Purces'ati Imperittiea de la Tutora pe Pratt in susti,
fiindtt bolerl orttnduiti de purtati grije ce era trebO, pine, orcid, lemne, pair
de corturi, ialovite, herbed, until, mere, §i de alte multe ce trebue la conace.
Acestft imperatte era calaretti bunti §1 venatorti, mergea tad pre eampti, cu
putintei omen de curtea lui, pant la conace. §i intro acestil and era mare
bel§ugti In tell de tote, §i ducead omenit la urdie de vmdeat fort de nici o
grije, ialovite, miere, unto, pome de tail feluld, tine de ce avea, de se um-
pluse Omenii de bani. °Audit au sositti la Nistru, -era poduld gata peste Nis-
tru, din giosti de Hotinti, la unit sate attune Varnovita. §i trecendil impera-
tiea, era Duca Voda sta, 11 ctpttlit poduluf de ceea parte de Nistru, a§cepta
pentru slujbt sat Embrace cu caftanti. Era imperatuld, avenclu pre densulti
merazti, §i Ondti selti mazilescd, cum au trecutu, au §i facutti semnit de luara
pre Duca Voda, de '1 -aft dust cle '1-au inchisti la Ba§ceu0. A tunce s'all veclutd
Duca Vodd ca este mazilti ; §i haft scristi totil ce au avutti la imperatie ; §i
din pira lui Ursaki 'had Valuta Imperatiea; si at cheltuitti multi bald, §i era
se pera.
Nuniat, noroculti lui, s'ad templatil e bland de hulpe de Moser' negra, prea
bunt §i scumpa ; ei aceea i -at scott capuld ; ca ducanda-o la Veziruld, Vezi-
raid alt arataeo Imperatuliii, care s'au miratu gi imperatuld de acea blana *i
atunce au gasitil vreme Vezirulti, fiindu'i prietenu, de ad grititu, de n'a fi apu-
catu a peri, se fie mild Impeiatiel sold erte. §i atunce Imperatniti '1-au er-
www.dacoromanica.ro
 200

tatu de capu, si '1-au datu pre maim unul Aga de '1-at adust prin Iasi de
'1 at rddicatt cu tote ce at avutu si Tat dust la Tarigradd ; In locti de milt
si cinste ce ascepta se aibt, el Tait mazilitt.
Esit'at respunst boierilort, pre tine volt alege Domnii dintre densii, se merge,
Wit imbrace cu caftand de domnie. Sfatuit'at cu top si au alest dintre densii
pe Petriceico Clucerult, pi '1-ad dusil la cortuld Vezirului, ne avendt eld nici unit
cugetu an' sot se est in domnie. 'L-au imbracatii cu caftant de domnie. Apoi si Petri-
ceico Voda, ce 'hat alest boierii, vedeveti la catt stingere si robie au adusil
tera Cu faptele luT, precum vomit scri pe randt mai giost
Lepsi, neavendti grut de venirea Turculul in Camenitt asa fdrh'-de-veste,
nici oste au &Hu improtiva Turcului, nici Camenita au Inttrit'o cu niscai -va
WI, se se gprijinesch' de Turd', ca pre acea vreme aveat galceva cu §veclii ;
nice Ora loru nu se bejenise prin prtlAnci, nesciindt nimica.
Craiu Lesescil era atunce Mihailu Wisnovetki, si Hatmant" Sobietki, carele pre
urma au fostii si Cralt. Stall satele pre marginea Orel Lesesci pline de Omni;
si le spuneau Moldovenh: «Fugiti, fugiti, cda vimi Turcii in tera vostrei!» El nu
credeau, stall pre loci". Turd', cum au trecutt. Nistruni, cum at inceputt a
pradare, si robire, si a dare foci', chat at pututt agiunge, prin -Ora Lesescit,
fort de nice o grift de Les".
In Camenita erat numai vre o sese mu de drb,gani, de pacla portilorti, si
tergovetil; si cum ad agiunst Turcil subtt Camenita, trel patru clile au ba-
tutu din pure, si s'ati si inchinatt cei din cetatea Camenitt, adeverindu-le Tur-
ch milt dad, se voru inchina ; si deschiclefidti portile, au intratt Tuicii, si au
facutt dova in limba lora, si veselie mare de isbrinda ca at luatt cetate ca
aceea vestita, Camenith, asa prey lesne fort de nici o scadere de osti si v6r-
sari de singe. Asa daft din tunuri ChM se cutremura locult ; si at esitt toti
locuitoril Camenitel pre port' afara cu tote ce au avutt, si i -au aseatti pre
tots pre dimfara pre liIngt cetate se locuescd.
Era Volodiovski, Starostele de Camenitt, clack' at veclutt" ca inchint ceta-
tea,, elu au intratti in erbarie de at (latit foci" de aii arst si eltt cu Orba, so-
cotindii mai bine WO fact morte en manele sole, de cat se incapa in ma,-
nele paganilorti robu.
Deci, Turcii, intarindit cetatea cu pusce, si cu zahere, si cu oste, iii a§e-
Oatu si Past; si pradandu catti au pututti agiunge oatele Turcesci in susit, prin
tera Lesesct, au purcesu imperatiea in giost, Tar pre acelt sleht ce au ve-
nitu, si au trecutt Duntrea in Oblucintt, cu multi plearni de robi side duiumt.
Era pe Petriceico Voda '1-at lasatii cu ostea sea cu Moldoveni in Hotinti ea
se fie de paza terel si a slehului Camenitel, ca se nu inchidt, Lesii drumlin'
negutitoriloru se nu flamancle'sca ostea din Camenitt.
Tiimis'au Vezirult la Petriceico Voda, Candi' era imperatiea in Nistru, se a-
lig pre unit bolert mei mai de trebt Wit trimeta in cortuld sot calf tre-
buesce. Ales'at Petriceico Vodd din toti boierii Ord mai de trend la vorOva,
pre Mironu Costintt, care au fosta mai pre urma si Legofett mare; si mergendt
Mironu Costind la cortulu Vezirului, pusul -ail Vezirulu de au sepal inaintea lui,
si 1 -tit clisu Vezirulu se'' spue dreptii: «pare-1e lord bine ct, at luatt Impe-
www.dacoromanica.ro
 201

ratiea Camenita, aft ba?» Era Miron aft respunsft ca se teme a spunedreptil.
Vezirulti s'ati zimbitit a ride, si i-ati clisd se grdesca, se nu se temd. Atunce
Miron aft (list «Suntemil nol Moldovenil bucurosi se se latesca imperatiea in
tote partile catil de ; era peste Ora nested nu ne pare bine se se la-

tesca.» Atunce Vezirulft Tar art rise, si i-au clisu. «Dreptu ai grditti;» si apoT
'1 -aft intrebatit, cum socotesce : liisa-va oste Turcesca la Hotinti cu Petriceico
Voda se fie de paza Orel si a Camenitei, pane in primavara, si nu va avea
vre o primejdie de Lesi ? Era Miron aft respunsil ca nu'i bine se lase oste
Turcesch, 0% este vreme de &nit, si se stitch este de erna la unfi locti, nu o
va putea birui tera de Mini, si de graunte, si de alte bucate, ea este tera se-
race, si a flamandi estea. Se o re'schire pin sate, satele suntti rare, si art lovi
podgezuri, din ceea paste, astitcli intr'unft satit, mane intealtulti, si Oita in pri-
mavara a peri ostea imperdteasca tots, si pintre ostea Turcescd art strica pod-
gezurile si tera. Numai ostea Turcesca se se ducd in &sit ; numai se le dee
vole Imperatia se scrie Moldovenii la Lesi cu rugdminte si cu imbunaturi, fi-
innu toll de o leg!. ; ord crede Lesil si ord lass, de nu volt face stricaciune
Moldovei, si orit chivernisi si cetatea de bucate pand in pruna'vard.
Si ass ad lasatti Vezirulti, dupe sfatulti lul Miron ; era unii din boieri, dupe
ce le-au spusd Miron sfatulti, cliceati cd'i 'nal bine se lase Turcii se erneze,
ca potti pre densii se'i prade Lesii, si tera. Era Miron dicea ea n'ortl prada-o;
era de orti si prada-o, nimica n'a hi, de catti se le is Enic nil muerile si co-
pii, si se remie si asedatori se nu se mai dud.

CAP. V.
Domnia lui Petriceico Stefan Voda.

Stdtu Domnii Stefan Petriceico Voda la anulii 7180, si dad, aseclatA

Domnii, aft remasit cu ostea sea la Hottnii, pentrugrija podulul si a Cameni-
tel, pang, in postulti Craciunului ; apoi au venitit la NI in scaunt. Era in pri-
mavard, aft venial imperatiea pang la Oblucita, si au trimisfi pre Husain
Pasa cu osti la Hotinft. Mers'att si Petriceico Voda cu este, si cu toti boierii
seT, si Domnulii Muntenescit Grigorie Voda iarasi cu ostea sea, 11, Hontinq ;
era la Tutora au statutil Caplan Pasa cu oste Turcesca.
Atunce Lesii, gatindlesi este, au venitti asupra Turolorii la Hotinti cu So-
bietki, Hatmanulti Corunii, carele pre urnad au fostii si Crafil, cu Sinayski Hat-
'nand Polnil, cu frumosa oste. Era Mihailti, Cranial Lesescu, Visnovetki, era cu
tbta puterea sea In Liovii. Turcti, vedendil ca vine este asupra lord, fatut'ati
santuri pre-liingd cetatea Hotinului si au intratti in santuri; era Moldu enil si cu
Muntenii, ()snip, intealte santuriincungiurati; ce, eT, ca cet cu nevoie, e'm sfatuitu
el in de ei, Grigorie Voda cu Petriceico Voda, se se inchine la Levi, se stee cu
totii se bath', pre Turd, ca se nu apuce a se asecla in cetatea Hotinuluf Pasa,
pe cum se aseclase in Camenitd; ca aseclandu-se in Hotinft Pap, dead in Mot-
www.dacoromanica.ro
 202

dova n'are de ce mai domni Domnii. Si agiungendu-se cu Le§ii, el fi chiemaii

se vie mai curendu, ca ei Inca vorii tine cu den§h asupra Turcilorti, deci Le-
§ii au priimitil en bucurie, §i Indata s'ati pornitil asupra Hotinului.
Husain Pap, ce era Saraskerti, cu alts Pa§i ce erail In Hotinii, Intelegendii
ea vine oste Le§esca asupra lord, se sfatuiati cum orti tocmi oste acolo in §an-
tun, pedestrime, §i cum orii tocmi calarimea afard din §anturi, se se bata en
Le§ii. All chiematii §i pre Domni, pre Grigorie Voda §i pre Petriceico Voda,
in sfaturi, se yea cum orii socoti §i ei. Deci, Grigorie Voda §i cu Petriceico
Voila rugau pre Dumnepti, §i a§teptati se veda cum mai degraba isbenda Le-
§ilorti asupra Turcilorti, ca se nu se pot& a§ecla Turcii in Hotinii.
Dis'aii Pap acestorti Domni, dupe ce all venitu la densulii : «Marele §i pu-
terniculu Imperattt ne-au trimisti cu oste in acesta cetate, In Hotinti, cu pu-
terea sea cea nebiruith', se tinemu loculti §i cetatea acesta, §i se purtamii de
griyd, §i de aretu se fimu cetatei Camenitd care este decurtindti Math', din no-
rocia primblue a Imperatultu nostru, ce s'ati primblatil panh' nice, ca se fimii
raialii terel Moldovei, ce este subt ascultarea Imperatiel, de aretti §i de aph-
rare despre Le§i, aflandu-se neprieteni Imperatdei despre acesta margine. A-
cum, cum socotip se tocminni oste, pedestrimea §i calarimea, se putemit lua
isbinda neprietenilorti celoril ce vino acum asupra nostra cu o§ti».
tra Grigorie Voila all respunsii Pa§ii §i all Slisu : «Eil de acesta nu potil
sfatui intealtd chipu, feed numai ostea puternicului Imperatil, fiindti deprinsd
la locii lug], calareFe a dare resboiu forte este tare, §i cu nadejde de is-
binda, ford de nice o smintela ; era din §anturi este cu grip.. a se luptare cu
neprietenh cei din afara ; ca de multe on se prilejesce ca cei din afara in-
cungiura pre eel din launtru, §i'l tend inchi§i §i flamanclescii, §i pre urn* de
nevoie, se inching §i cadti in manele vrajma§ilorti sei fOra de nici unit resboiti
Ce eu socotescii se e§imii de nice cu oste, se lasamii cetatea HotinuIui, §1 se
ne pogormati in giosii pe Prutu, unde, vomit alege iced hire' §i bunti de ba-
talie ; §i, de vomit vede ea nu putemil sta improtiva neprietenilorii, vel tri-
mite Mariea to de a veni §i Kaplan i Pa,§a cu ostea de in Tutora, §i'i vomit
bate».
Erti Sarackerti Pap, dad, all auclitil pre Grigorie Voda' clicendul se lase ceta-
tea s esa la locii largo cu ostile, s'ati manieatti prea tare pre Grigorie Voda,
catu au scosti hangerulu sold lov6sca, selti om6re; §i all Menai" de i-au disd :
ca pentru cetatea acesta '1-ati trimisti pre delimit]. Inaperatulii. tra Grigorie
Voda cu Petriceico Voila s'au ingrozitti, §i de sirgii ad e§itii de subt cortii a-
fara; §i cum s'au dud in otaculti loru, indata alt trimisii la Lehi se vie mai
curendu se nu zabovescb,. Venit'aii ostea Le§esca aprope de Hotinu ; tabarin-
du-se, '§i au tocmitn ostea pre oronduela lord de resboiii. E§it'ati §i Tamil', o-
ste alesa calarime, din §inturi, 5i Petriceico Veda cu Moldovenii, §i Grigorie
Voda cu Muntenii ; §i, Incependii resboiti, mergeaii Turd' cu navala asupra
polcuriloru Le§esel; era Lesii, incetu pa§indu, sprijiniaii navala Turcilord, 'A-
na an venitu aprope de §anturile Turcilorii; §i standu Le§ii vetejesce, s'ati §i
inchinatu Petriceico Voda §i Grigorie Voda, impreuna cu ostile lore, la Levi,

www.dacoromanica.ro
 203

si s'ad amestecatti cu Lesii, si au si inceputd cu totil asupra Turci lord a'i

tatare.
Deci, calarimea Turci lorii, veclendti asa, n'ad mai avutti vreme se fact na-
vala asupra Lesilord, ce numal le-ad cAutatd de ad intratil in santuri, la ceea,
pedestrime a lord, ca se se apere; era stegurile husarescl, pasindu in-
ainte, au intratil In santurile Turcesci, si dupe densii cea-alta oste, si au si
Incept-tat a'i Ware pre Turd, CAM n'ad mai pututii se se mai indrepte Tur-
cii, si an si purcesd in resipa: unit ad apucatii pe podd, ce era peste Nistru,
subt cetatea Hotinului ; alth pin Nistru dad de se Innecail; altii pre subt ce-
tate de stind, dad de se sdroblaii; st poduld Inca s'ad rumptd de navala Turci-
loid, la micbloculd Nistrului, de s'ad Innecatd multime de Turd ; numal cat,1
au apucttil cu Pasa inainte de aft trecutu asupra Camenitei, atAtia ad haIa-
duitti. Perit'ad opt-sere -clece mii de Turd ; umplutus'ad Lesii, st Moldovenii, si
Muntenia, de cal Turcesci, si de arme, si de haute, si de bani, si de alte ln-
cruri bime. Dupe ce aii facutd Lesii acestA isbanda, chiemat'ati pre acesti
Domni de s'ad slatuitti so purceda' in giosii, se trocA Dunaiea In tera Turce-
scA; si ad oronduitti pre Moldoveni si pre Munteni se merg inainte pe Prutd,
se le fie de strafe, si se string ostii zahere. Si cu acea socotelA au purcesd
Domnii in giosu pe Prutd; era Lesii, asceptandti se le mai vie oste pre -urma,
as luatd de la Hotind pre subt codru, asupra ToporAutilorti, intru intimpina-
rea cei alte osti ce venia clespre Snetint, ea se se impreune cu totA ostea in
unfit lord se purged& in giosti, precum le era sfatuld.
Deci Domnii as trecutu Prutuld pre la Zalucea, In testa paste, si de acolo
s'ad despArtitu ; Petriceico Voda ad mersti la satuld lui, la Tatareseni, si de
la TatAreseni tit luatti pre subt codru asupra IttbAnescilord, intru intempi-
narea Lesilord ; era Grigorie VodA au luatti In giosd, ca nu avea intealtd
chipti cum face, cal era Domna si cuconii in Tarigradil in mAna Turcilord.
Deci, Hatmanii Lesesd, veclendulu pre Grigorie VodA, ca an luatd In gios-d;
si calea nu'i era Intr'acolo, au trimisti anti Domnd se'ld Intrebe e Grigo-
rie VodA, de ce merge pre acolo , ca, calea ostii nu'i intr'acolo. Era', Grigo-
rie Veda ad data sema ca'tra aceld domnii, ca merge se dee scire terei so
nu fug nici se se beja'nescrt, si so oronduesch conace pentru treba ostii, ca
Intealtri chipd n'are pre uncle merge, cA, se vord sporie em, nil si se vent
bejeni, si nimicA nu volt gsi hrand de treba ostri. i acesta r'spunsti ait
luatti aceld domnii Lesescd, si s'ad intorsu inapoi la Hatmani. Grigorie Vo-
da, dupe ce ad purcesd aceld domnd Lesescil ini.poi la Hatmani cu acelti
respunsd, scris'ati o carte In Hatmanii Lesesci, si ad trimis'o pre de altA
parte sold erte, si se primescd de la densulti acea slujba cu isbanda ce au
facutti, ca at:6'1a no pututti, era mai multit nu pote, fiindu'i Donna si copiii
m Tarigradd in myna" pAgAnilord; si au purcesd cum mai degraba in glom
Grigorie VodA de ad trecutu Dunarea pile in Gllat1, si nit trimisti de an (lath.
scire Vezirulut in Oblucith ca si elu ad scapatu cum ad pututu, si vine la
pola ImperAtid.
Deci, Veziruld, data au auclittt ea vine Grigorie Voda s'au miratu, sciindu lu
ca s'au inchinatil la Levi, avendu Vezirubi veste de la Husain Pas i ca s'au
www.dacoromanica.ro
 204
inchinatil la Lesi; nu credea Vezirultt ca vine, si toff]. trimetea, ni pre unuld,
ni pre altuld, inaintea lul so vie mai curandil. Sosindii Grigorie Voda la 0-
blucita, all mersit la Veziruld, i '1-ad intrebatil cum all fostil lucruld lul Hu-
sain Pap Saraskieruld, la cetatea Hotinulul, de all prapaditii ostea.
Atunce, avendii tale Grigorie Voda cuvintelord sole, all spusil Vezirulu, cum
all sfatuitil pre Husain Pap se esa Ain santuri, cu ostea Imperatului, pentru
caci ca ostea Imperatului este deprinsd a dare resboill neprietenilord la loch
largil, era nu la strimtore; si Husain Pasa s'ad minute, si au scosii hangerulii
seal °more, si i-ad facutii de all intratit in santuri, si pre Moldoveni si pre
Munteni; gi viindd ostea Lesesca, i-ail incungiuratil din tote partile, gi numai
Pap ail scrtpata pre podd preste Nistru; era, pre densil pre top i-ail prinsu
Lesii; ce, pre urma, ell all facutd cum all pututd, si 'sLati adusil capula la
pole Impera ieT. Deci, Vezirulu, data all auclitu asa, all clisd: al, bine aT fostii
sfatuitil; si nu to -au ascultatt De care lucru asa '0-ad tocmitii lucruld ca
all adusii gi marturi Grigorie Voda inaintea Vezirulm de at ara.latt; deci,
Veziruld all trimisit de all talatit capuld lul Husain Pap.
Si pre Grigorie Voda, de bucurie mare ce avea Vcztrult ca all venial de
s'au inchinatii de la Lesi la densulil, i-ad datii Tar domnia in tera Muntenesca,
se fie Domnii; ca, intelegendii eh' este halal, pusese Do Amu pre Duca Voda,
in loculd lui, fiindii Duca Voda mazild la Tarigradd, si luase si pre Dolma
lui Grigorie Von. cu cuconii la saraiulll Imperetescd se'l turcesca. Deci, Ve-
ziruld Indata au repechtil la Tarigradii de all sloboclitii pre Domna lul Gri-
gorie Voda si pre cuconi, si ad opritii si pre Duca Voda se nu merge in Ora
Muntenesca.
Deci, Grigorie Voda s'ati rugatii Vezirulul se'ld lase se merge pre h Tan-
gradd WO' vecla casa gi copiii, ca i se si superase cu oste; ysi mergendd la Tani-
gradii, apucatu-raii Muntenii cu multe piri, mai vartosii Postelnicescil, fiindd si
cu a Ducal Voda indemnatura, temandu-se se nu'l smintesca domnia ce'i Mese.
i Postelnicescil fusese esiti de la inchisOrea Jul Grigorie Voda, mai inain-
te vreme; ca dupe ce au venial Duca Voda mazild de la Moldova in Tani-
gradd, gi Serban Logofetuld, carele pre urma au fostii ysi Donanii, ail scapatii
de nu '1-ad fostd prinsd la 'liana Weld Tee, precum all fostil prinsii pre cei-alti
frati a lul, precum se pomenesce mai susii la cee-altd, poveste a lui, ail fostii
ispravitit Serbgn LogofAuld cu mi(hloculit Ducal Voda de all fostll mersd unit
capegi-basa de all luatii pre toti fratdi Jul Serban si nemuld lul din inchisorea
Jul Grigorie Voda, din Bucuresci; gi mergendd Grigorie Voda. la Tarigradti
s'aft templatii si el acolo, gi 'st-ad aflatt vreme pirire feluri de feluri de
piri, pentru casne i reutati ce le-ad facutil.
Ce Grigorie Voda era unit omit harmed, si tare, si sumetii, si gata la
respunsit, si la tote socotelele, si se phial el fata inaintea divanului Iniperit-
tescii cu Postelnicescil, cu Sattanicescii, carom le cued si Cantacuzinescii; si mai
virtosd giupanesele lord ill pirlad inaintea divanului Imperatescd, ca le-ati
fostil puindu pe giupanese de all fostil chrandil yard si petit, impreuna cu ta-
ganit cei de darvala, la curdle domnesci.
Ce Grigorie Voda ail michlocitil cu prietenil lui, si tar 1-ad doveditil, gi
www.dacoromanica.ro
 205

i-ad pusd Tar pre toti in poprela; si §erban Logofetuld Tar prinsese de veste,
si se ascunsese ca si Anteiti. Ce ceusii Imperatesci '1 -all gasitti ascunsd in
casa lei Duca Voda, In podti, si de acolo '1-ati luatd, si '1-ad facutti surgund
in Critti; si multi" mustra Grigorie Voda, si se ciortia. cu Duca Voda ce se
punea pentru nisce omeni ref ca aceia. i Grigorie Voda se gatia se purceda
cu mare valfa, de alit triile rondii, In tera Muntenesca cu domniea.
Numal, Dumnecled este multi' milostivit, Ora apoi de slrgii Intorce mila sea; ce,
Indata s'ati resbolitti Grigorie Voda, si au muritti. Noroculd Cantacuzinescilorit;
died unit se se fie agiunsu Cantacuzinescii cu unit doftorti, si seal fie otravitd.
i apoi, murindti Grigorie Voda, all purcesd Duca Voda cu domniea in tera
Muntenesca; si mai cu vreme, dupe ce au mersii Duca Vode, in tera Munte-
nesca, all statute cu metre cheltuela, de all scosti si pre erban din surgunie
de la Critti, si 1-ati adusti in tera Muntenesca si '1-ati facutu Logofetti mare.
De nice inainte lasamti pentru tera Muntenescd se scrie Muntenii; si not
Tara ne Intorcemd la urma, se scriemd pentru Ora nOstra.
Petriceico Voda era omit bunt si slabii, prostd; n'ati cuteclatd se fact ca
Grigorie Vodh, se merga In Turd; si de la Tataraseni s'ait dust]. la Iubanesci, as-
ceptandd pre Lesi se se scobOre in giosti; si gandindti ca se vorit mai stringe Mol-
doveni se'si Immultesca ostea, se strings zaherea, ea se fie de treba ostii Lesesci.
Era boierii Moldoveni caril eras cu densulti, veclendd ca Grigorie WO, s'ati des-
partial, si s'au dust] la Turd', sfatuitus'ad si el, In de el, si s'ad agiunsti, si cu
tote capetile, cdpitanil gujitorilorti, se tie la unit cuventd, si s'ati dust' cu totil
la Petriceico Voda si ae Inceputti a se rugare hi" Petriceico Voda se')." lase pe a-
cast se'si lee femeile si copil se'l dee In laturi, se nal lee Tatarii, si iarasi
ore veni intru intimpinarea lui Petriceico Voda. Ce Petriceico Voda, nesclindd
ca si slujitorii suntit cu d'ensii in unit cuventd, Ore cum cu sumetie le gala,
si nu'i credea, si nu vrea se'l slobocla, qicendti ca si Oste Lesesca vine multa.
Rra Mirond LogofOtuld all respunsii : «Orl se fie voia Marief tale, on 86 nu
fie, not nu ne vomit lasa casele se le fee Tatarii; si s'ad Inchinatt sii-ati clisii:
se fit Mariata sanatosti, si all elite afara. i asa, top boierii si capitanii all
purcesd cela dupe cela, pre radii, a se inchinare, si ae esitu afara; si cum
all esitti afara ad Inceputti a Incalecare pre cal, si ad purcesu cu toti in Mogi.
Era Petriceico Voda all remasti numal singurit, numal cu Habasesculti Hatmanulu
si cu casa lui, si au Inceputt a plangere, si a blestemare pe Mirond si pe altii, si a
clicere: la ce '1-ad adusii, si all trecuti codrulit intru Intimpinarea Lesilord, de
la Iubanesci spre Cernauti.
Era boierii, dupe ce all purcesti, si all mersti la Chcaceni, s'ad sfatuitii si
nil scristi carte iet boYeril cei de tern de glosti, la Gavrilita si la Buhusti, si la
altii, precum of si cu tots Ostea s'ad despartitti de Petriceico Voda, si vine
In giosii la °Mash; ce se fact scire Vezirului, se poftesca Domnd dintre densii,
se'si pue pre tine vord socoti; si fora zabava, si el isf vord alege Domnti, si
volt merge cu toti la VeziFuhl ; 8i at data cartile in Georgita Mitre se le
duct la boieril carii suntit pomeniti mai mist.
Deci, candd ae mersti Georgita all gasitti pre toti boleril in Galati, si pe
Dimitrasco Voda Cantacuzino, pusd -Domnii de la imperh,tie ; si cum all ve-
www.dacoromanica.ro
 206

Tutu pre Gheorghith Mitre ca au venitti cu chrtile, '1-ad §i chiematit de i-ati

spusti de tote, 5i s'au bucuratii, §i 'had boeritti, '1-ail puse. Postelnicti al doele;
§i au ci phclitti de ail scris "i, de ad facutti scire Vezirului cum ca toti boleril,
si toth slujitorimea, §i tera s'ati l'asatit de Petriceico Vodit, §i au venitd §i
'pl ad adusti cap etele subt mila imperatiei.

CAP VI.
Domniea lui Dimitraqco Voda" Cantacuzino, in anulii 7182.

Auclindti Vezirului, fiindit la Oblucith, de lucrurile ce s'au acutrt la Hotinti,

0 cum s'ati hainitit. Petriceico Vodh, de s'au inchinatti la Le§i, acolo in grab
nici unit Domnii sad fedora de Domnd mazild nu era nime ; numai ce s'au
aflatti Dimitra§co Voda, care era Capi- kihale lul Petriceico Vocill, §i fusese mai
inaite vreme §i Visternicd mare in 1,Ora Muntenesch, la Grigorie Voda, i era
Greed TarigadkA de felulti lul, nemit de Imperatti cre§tinescd, de Cantacu-
zinesci, ysi scia ronduld acestord teri ; i neaflandu-se nime atunce, precum se
pomenesce mai susu, 'had pusti pre densulti Vezirului Domnd in Moldova, in
loculd lul Petriceico Vodh. Si luhndit caftand de domnie, au mersii in tergii
In Galati, §i s'ati strinsti toth boierimea la densuld, §i este, ca puii de phthr-
niche, dupe cum s'ati scristi mai sust. ; §i ad orOnduitti Vezirulu §i unit Pala cu
cats, -va oste Turcesch, si pre unit Sultana cu doua-cleci de mii de Mari ca
sell dud, in scaunti. In Ia§i, si se se bata, cu acei Levi ce ord veni asupra lot.
Deci Le ii, Itch, s'ail thlnitti cu Petriceico Voda spre Cernauti, au pur-
cesti in giosti totti dinpreuna ; apol s'ati desphrtitti, §i ati trecutti obuzulti Le-
cescti in giosii Data langh movila Rhbaiei. Dimitra§co Voda, din:Galati ad por-
nitu pre aceld Pa§h cu Turcil, §i pre Sultanuld cu doua-cleci de mil de Th-
tad ci cu Oste Moldovenesch, §i cu o senfa de boieri Moldoveni, anume Alec-
sandru BuhRti Hatmanuld i cu Constantind Cantemir Sardarulti, carele au
fostit pre urma i Domniz, ci cu Stefand Cerchezulti Comisulti, qi cu Mitre, §1 cu
frate-seu Georgith, §i altil multi, si as purcesti intru intimpinarea Le0lorti,
0 era In obuzuld Lepscti capit Hatmanulu Sinayski. i dupe ce s'ad Ulna('
acolo la Rabitia, le-ad data. resboiti pre'', tare, §i s'au bhtutti tots clioa; era
chndti ati fostit nopte, au facutti Le0i multime de focuti, unit omit ate dna
§ese focuri. Deci, Pa§a ad chiematu pre Buhu0i §i pre Cantemir §i i-ati tri-
misti se Yea limbh si candii au mersti, hit gasitit numal loculti §i focurile, era,'
obuzulti Lesescd se intorsese inapoi, ch, fusese de toti cese, *epte mii de Ledi.
Deci spinal Buhu0i. Pa0i, s'ati bucuratii, §1 ad mai merstio semh, dupe den0i,
phna au trecutit de Iasi Le01. Turch §i cu Tatarti s'ait intorsit inapoi, ca era in
postuld Craciunului, vreme de erna, §i Le01 s'ati tote dust' in tera lord, §i
Petriceico Van', inch s'ad dust' cu detach, §1 Hatmanuld Habh§esculti impreunh
cu densuld. Numat ce ad lAsatit o sema de Nemti, in cetatea Nemtului i in
Suceva, card s'a templatti de ati §eclutti acei Nemti mai bine de unit anti; 0 eralt
www.dacoromanica.ro
 207

acele cetb,ti pline de odore si de haine a tota tern, boieresci si negutitoresci,

dupe cum este obicemlit la vreme de rescole de'si punti omenii cine ce are
mai bung prin cetati si prin mOnlstiri. Era In Hotiatt, dupe ce ad batutti Lesil
pre Turd, n'ati mai lasatti nici oste, ce '1 ati lasatd pustiti. Dumitrasco Vodl
dupe ce au vedutd ca s'au curatitu de Lest, radicatus'ati cu tote boierimea st
s'ati dusu la scaunti In Iasi, si s'ati asedatil la scaund. Deci Demitrasco Vodl,
temendu-se de Levi se nu sloboda niscais a podgezuri cu indemnarea lui Pe-
triceico Voda, seal lee, scris'au la Vezirulu de i-au facutil scire de tote de a-
ceste, precum s'ati templatd. Deci, Vezirulti ad poruncitti se erneze `Faun in
turd, pentru se'lu apere si pre densulu si raeaoa; erh, mai multi ail fostti so-
cotela Turcilorti, pentru ca se slabesch raeaoa, se nu se poth haini lesne. Dice
.se fie distil Vezirult lui Dumitrasco Voda, candtt 'l-ati pusu Domini la Oblu-
cit,l, de se vorit apuca boierii se fact zapisti la maw, Vezirului, cum el nu volt
veni podgezuri se strice tern, si dommea va trai cu pace in ; vorit radica

se nu erneze Tatarii in dera,. Deci o sepal de boieri s'ad fostti apucendl. se

fach. zapisd ; dera Miron Logofetulu died se nu fie priimitit la aceli sfatti,
@chichi el s'att facutil multa vrajba cu Lesii, si sciindit si pe Petricelco Yob',
ch'i dusti cu (Mush, nu se volt pute rabda se nu se sloboza podgezuri so stri-
ce tera, si pre urma a ca de gred in capetele lord ; era asa, de ord. ern% 1r/-
tarn In tent, mai bine va fi ; ca volt aphra si tera de podgezuri, ca si in Ora
Lesesch vedu eh' erneza Joimirii, si nu mai este nimich. §i asa au socotitti, si
flat vrutti se fled zapisd, si au lasatit de at ernatit Tatarii in tea
Dent aceste vorive nu suntti nimich, fort de catit Dumitrasco Vodh fiindil
prea telpizti, si fricost, si neavendti nici o mill de Ora, putea pricini asupra
boierilord si lul Miron, ca slatuescii el, pia bine se erneze Tatarii in tent, si
ei n'att prinnitti se fact zapisti ; dent ltd ii era vola si silia pre acela lucru, ca
se temea se sedd in Iasi, se nu vie mscai -va podgezuri sell lee din Iasi.
Deci, intrat-at Tatarii In dera ca lupil intr'o tui..ma de oi, de s'au asedatti
la ernaticd, pin sate, pe omen, din Pratt phna In Nistru si mai 'susii pant
in apa, Jniel ; nemartil nefiindti nici o mill de saraca terh ! Cum art fi fostil
tera ford Domnu, asa eia jacti inteensa ; cum art fi fostit ei, saracii, pricina
reutatei ; cum art fi ei, seracii, sfatuitit se vie Lesii cu oste la Hotind ; cum
s'au induratti a da tera in pradh, fort mci o nevole I Numai pentru Idea cea
blestemAtesca,, si cluvernisela lui, all socotitti de at ernatu Thtarii in tell, pant
in primavarl. Joimirii In Ora Lesescd, ce manitinch, gospodtrii case', mananca
si ei, si all fried si strinsore de rohmistnii lord, de nu potu face omenilortt
reutlti.
Era Tatarii sunte lupi apucatori, pradd, robescu, bath si casnescu pre crestini,
neavendti grija nici strinsore de Mtrzacii lore; si Tatarn nu mananca ca Joi-
mirii ce mananca gospo6arii easel, ce mananca tote came de vacs si de 6e,
de nu'i pote se's biruesch, cu hfana pre densti si pre can lora ; ca unu sacu
de oil% da pe cis unui tale, si &ad nu putea se manance unu tale intr'o di,
ilu desert, din traiste silt stringea deosebi, si data 10 sfarsia bietulu omit or-
Oulu din gropl, era tatarulti ilu Ikea pre omu de cumpera ordulu cela ce strin-
gea elt din traiste. Mancat-ad totu, si pane si dobitocu, si au jacuitd. totu,
www.dacoromanica.ro
 208

pana la una capti de ata 1 Pre multi ati si robitu furisfi, feineI, fete, copil ;
remas'ail bietiI omeni numal cu sufletele, batuti si struuchrtti, precum era mai
reu si mal amara, cum nu se 'Ate nici a se scriere, nici a se povestire cas-
nele si ucisurile lora ce au avutil de la Mari. Deci, viinda prima'vara, s'aa
radicatti Tatarii din tell.
Era Nemtii tote sedeati prin cetati, in Nemtii si in Suceva, si jacuiau ce
puteaa prin pregiurula cetatiloru, pentru mhncare ; si Moldovenii stair cu Oste
prin pregiurula cetatilora, ca se'l scota, si nu'i puteaa ; si stair prin pregiu-
rulti cetatilora si tot-d'a-una aveati cu (1641 batae ; si boierimea de prin pre-
giurti eraa bejenitT de reulti lora.
Purces'aii, la ala doile anti a domniei let Dumitrasco Voda Cantacuzino, Ve-
ziruld, cu oste in tera Lesesca pre Nistru, pre de ceea parte, tail strichnda
si arclenda prin Podolia, cetatile si tergurile, cu balimezurile si puscele ce-
le marl, si Hanula cu Tatarii robindti OVA Podolia, in Knit, 'Ana au agiunsti la
Jeravna.
Ell nice au orOnduitti pre Caplan Pasa cu este Turcesca, si eu Moldovenit,
de aft statute prin pregiuruld cetatei Sucevei cats -va vreme ; si nu puteati
scote pre Nemtii ce eraa in cetate, pana au fla'manclitti, si Wall inchinata de
bung, vole, si viindu-le si poronca de In Lest se esa din cetate. Era eel din
cetatea Ndmtului, neavenda bucate, n'aa zabovita matt, -ce au esitti, leganda
tabera de au mersa la Suceva, in cei-alti Nemti. Era atunce Alecsandru Bu-
hus Hatmanti, si cum i-ati intimpinatti Hatmanula Buhus In Podisere, aprope
de tergulti Sucevei, si andu-le navala vitezesce acolo in Podisore, cu slujitoril
EA, au rumptii tabara Nemtalora in cloud Atunee au lovitti dinteunti sinetti
calula de subt Hatmanula Buhus, si acluse Hatmanul inteunti rezora cu fata
in susa, de nu se putea indata se se stole; si neratil navallaa se'la apuce. Era
unit capitana Moldovanti, anume Decusara, aft grabitii cu calula asupra-le, si
s'aa apucatti. Hatmanula de coda calulul lul Decusara, si Oindu-se bine '1-ail
scosa din payola Nemtilorti. Deci, Hatmanula, incalechnda si pre alto
le-ail mai data navala in chte-va ronduri, si multi din Nemti ati perita ; Tar
pre unit i -au prinsa vii ; era o sema s'alI tote apa'ratii, pana ati intrata in
cetatea Sucevei in cei-alti Nemti. Trinus'aa Nemtii cei vii ce prinsa in
resboia si capetele celorti morti, in Iasi, in Dimitrasco Voda, si Dimitrasco
Voda i-ad trimisa la Imperatie. 81 sedea pregiura cetatel Sucevei este, si nu'i
putea scOte; sl dol ani tote au tmutu Nemtii cetatea Sucevei ; nu i -au pu-
tutil seOte.
Templatu-s'ati de ail marital si Craiulti Lesescti Mihal Visnovetki, si era
multi amestecatura nitre Lesi, ca nu'si puteatt alege Crait ; si din susa cu
Sveclii nu erati bine aseclati ; din glosti Ii bateau Turcii si cu Tatarii, precum
s'ati pomenita mai susii. Deci, Lesii ati agiunsti la tots Crestinatatea, catl
suntti in Europa, si la Nemtii, si la Moskti, si la Frantuza, si in Venetianl, si la
Papa; tote craiile cite suntti crestinesci au scrisa carp in Imperatulti Turcesca si
la Vezirula se dee pace Lesilorti se nu se mai atinga de dash, ca apol ei cu
totil se volt scula asupra lore.
Deci Vezirula atunce era la Jeravna, si era Hanuld pre de alts parte, si
www.dacoromanica.ro
 209

altl Pali pre alte locurY, de tad stricau ziclurile cetatiloru si ardeatt si pra-
dad. Deci, atunce la Jeravna, cum au venitt acele carts de la crestinatate, au
si statute Vezirulty cu Lesii la pace ; ca acolo la Jeravna era strinsa si oste
Lesdsca, §i asa s'at aseclatil so dee Lesii V&A Podolia, olatit cetttei Camenita
din Nistru de la Bucegi, pe la Satanova, si pana la Nejiboje, si pe la Leticiova
can'. cuprinde Podolia Oa Ucraina si se 625, si Nemth de pin cetati din Moldova,
si podgezun in Moldova se nu mai faca, si Camenita se alba pace de podgezuri,
si se coronesca si pre Hatmanuld Sobietki se le fie Crait ; pentru cam, Hat-
manuld Sobietki avea prietesugii bunt cu Hanult, si all statutii Hanulii, la
midloco, catre Vezirulty, de at aseclatil snit pue pre densuld Lesii Craiti. Si
a§a aseclanduse de ambe partite, s'aii intorsu Vezirult Inapoi pre Nistru, pre
la Tighinea, de s'aii dust la Porta.
Scris'att atunce Vezirult la Dimitrasco Voda, esindt Nemtii din cetatile te-
rei Moldovei, se trimita se le strice tote, ca alta data se numai vie osti se
intre inteensele. Ala se vorovesce, ca mai multil sfatulu si indemnatura lul
Dimitrasco Voda at fostil, de att. vola Vezirului.
Trinnis'ad Dimitrasco Voda, pre Panaitaki Userult Morona, cu ant Aga turcii
pentru se strice cetAtile, si cu alts boieri; si atunce esmdu Nemtii din Suceva,
at intratt acelii Panaitaki, si cu acelii Aga, talmaciii fiindti Panaitaki Agai,
si au spartti sOcrille si ladile unora si altora, can all fostri pusii acolo; st mul-
te lucruri scumpe si odore au luatu, de s'aii umplutt de avere; era mai pre-
urma I-ail remasii feclorulu de murk, de fome, a lul Panaitaki Deci, atunce
at stricatii cetatea Sucevel, §i a Nemtului, si a Hotinului Pre Hatmanulu Bit-
husii ilu tinea, la mare cinste Dimitrasco Voda, pentru viteziile ce facuse a-
colo la cetati. Candi' au venitt de la oste la Iasi, facutu-I-au mare cinste si a-
lait, cu tots slujitorii curbs, cu dobe, cu surle, ca unul Hatmanu ce era ves-
titti de slujia Domnului cu dreptate, si terei.
Facut'at acestu Domnu, Dimitrasco Voda, anti obiceid reu si spurcatu in
Ora, care n'ati mai fostu pana atunce, de at datu hartil de said fetele ome-
niloru, de la mica liana la mare, care au rOmash pomana lui, de nu o mai la-
s& nici unu Domnii se se ulte acea pedepsa, a seracilorii.
S'aii scornitti si o ciuma mare in Oa Ora, In clilele acestui Domnu, in a-
nult 7183, de la lima lit Iunie si all tinutil liana la Genard; si at muritt
multi Omni, catu nu'l puteat Ingropa, si'I aruncat grin gropl del naruiau.
Era Dimitrasco Voda, veciendu atata °mord, at e§itil In dealt la Galata cu
boleril, si acolo sedeat; §i atunce s'ad templatil unit Pasa, anume Kaplanu, fi-
inda la Tutora cu oste, petrecandt haznelele ce mergeat la Camenita, I-au
venitt fermanu de in Porta se mazilesca, pre Dimitrasco Voda.
Deci Caplant Pa§a, cum I-at sositt fermanulii, all si trimist la Dimitrasco
Voda de 'I-aii chiematil, si I-au aratatu fermanult celty de mazilie ; si la Tutora
de acolo nu Tat mai la'satii se se mai intorca la Iasi, ce 'hat si pornitii in giosu la
Tarigradd ; numai ce at trimisu in Iasi, de 'si at luatt agarliculu, ca Domna
lul era la Tarigradti. Era In locult lei au push Domnil pre Antonie Voda
Ruset.

Leatopisetele Tom. 2. 14
www.dacoromanica.ro
 CAP VII.
Domniea lui Antonie Voda Ruset in anulti 7184.

Dad an mazilitt Cap lanU Pasa pe Dimitrasco Vodi la Tutora, all venitu
Doraird Antonie Vodh Ruset, Tar Great Tarigradeanti, mat cu Dimiti.asco Vodh
Cantacuzmo. Acesta, dada all venial in scaunulq dorainei, fiindil intuit 4i mi-
lostivt, s'att apucatt a face lucrurl Dunmecleesci, beserici, Bel ramaie pomana;
at dresU clopotnita la stantulu Nicolai, si au smdrilitu preste tau, si all facutd zidit
Impregiurt, si a4 zugravitu pristolulu precum se vede, i au adusu i apa pre 61e,
liana In zidulA acestei bisericl, care pre urmh cu vreme s'ati astupatil, netocmindu -o
nime. Zidit'au si la Monastirea santului Save zidult impregiura, ce n'au a-
pucatil selu istovesch. pia alu doele anti alu domniei lul, Y-au venitu poronch
de au mersu la 6ste cu Veziralti, la Cehrint.
Mers'au si Duca Voda, Doranu la Muntenescii, si, batandu cetatea Cehrinu-
lui cateva s eptemani, si viindu si &tea Moskicesca cu unu Kaki", aniline Ra-
madan ad batutd pre Turd, si multi Turd s'at innecatu iii apa Tesmenulu. La Anto-
ine Voda, era Hatmant Gavrilita; era clack au mersu oste la Cehrinti, tindt sciindu
Halep-Pasa pre Buhus thtmanul, carele au mersu cu z iheraoa la Camenita,
si Balms HatmanalU facea podn preste Nistru, si indu Oste Lesesca Linea tale
se nu lase zaheraoa se o treca la Camenith, Si s'ati facutt unil resboiti mare
uncle sta Buhus vitezesce. Si acelu Pasa Intrebandulu pre Antonio Vodh, Ru-
set, uncle este Buhus Hatmanulu, era Antonie 1 odh au data soma, ca, ail bol-
navitu si n'au pututit se vie In este, si all fa' cutu pre Antonie Von, de all
tnmisit cum mai de sirgit de 1-au adusit pre Buhus, tocma acolo la Cehrint.
Si mergendu Buhus cu slujitoiii ce avea, pre dawn pustiu, au (lath preste
nisce Cazaci ce tineau sleahulu Turcilord la nisce stinci de petra, i nime nu
le putea strica nimica; era, lovindu'i Buhus 1-au Matti pre toti de grumacht,
liana all apucatil el se intre in sthica; si mergendu Buhus la, adunare, i-au
inchinatu la Pasa pre Cazaci. Pentru care slujba au dobanditu ciuste si nu-
me bunt de la Pasa, si Indata ail poroncitu Pasa lui Antonio Vodh Ruset
de '1-au past Hatmann. pe Balms, si ait clisu, se nu afle calu mai schimba din
Hatmanie. Deci, pentru Barns era si Duca Voda, Domnulti Muntenescu, In-
deinnatoru la Pasa ca Witt pule Hatmanu, fiindu'i curtmatil ; dent si harniciea,
lab 1111 arata la stapani vredniol, cum si atunce n'au mersu cu manele gole
la Pasa.
tra la anulit dupe acesta, an merstt `Limn cu este si cu Domnif acestonit test
la Cehriuti, si ad dobanditu Cehrinult cu .ticlesugulti Jul Ramadanovski. Viet
se fie caclutil In robie la Turd unit fedora a lid Ramadanovski, dintr'unil pod-
gezd ce at fostu mersu Moskabl spre Crinitt, mat inainte de ostirea Turcilorti
la Cehrint, si '1 at fostt si turcitit pre acelit teetotal a Tub Ramadanovski. Si
www.dacoromanica.ro
 211

auclindu eld ca este tata-sed cu ostile Moskicescl, acolo la Cehrinti, au spusd

Turcilord se'ld dud, gi pre densuld acolo; c, dad, ilu va sci tata seta eld va
inchina cetatea.
Deci, mergendu Turcii a doud.-ora cu osti la Cehrmil, au dusu si pre feet°
ruld Jul Ramadanovski si au sciisu la tata -sea se silesca se'lu seota din ro
bie; gi agiungendil Turcil si cu Irani la Ramadanovski, elu au facutd viclegugu,
scotendiesi feciorulu din °bre; ad imbatatd cu holerea pre Cazatir eel din ce-
tate, si dormindd beti, ad datu scire Turciloru, gi ad intratd Tutor in cetate,
si au prinsu pie top Cazacii, si au arsu i cetatea pand In pamentu cd era
de lerunit si de pdmentd Era Ramadanovski s'ad facutu a fugire, r i timpinan-
du-se cu ostea Moskicesca, ce venia asupra Turciloru la Cehrinu, dud ad In-
telesd cd au luatu Turcil Cehrinulu, salt intorsu inapoi in desertu. Pe-urma,
intelegendd Moskaln de viclesugulu lui Ramadanovski, '1-ail prinsu imr eratulu
Mosocescu, gr ad topitti bawd ce ad fostu Matd de la Turo, si I-au turnatu
in gura lui Ramadanovski ; si asa 'si-air luatd plata dupe fapta lui.
Era la Porta imperapei Turcesci, pre area vreme, dmbla Dimitrasco Voda,
Cantacuzino se mazilesea pre Antonie Voda Ruset din Moldova, si Serbanu
Cantacuzino Logofetuld din Ora Muntenescd ambla pentru domniea Vrei Mun-
tenesci se mazilesca pre Duel Voda, domnuld Muntenescu; ca pe Sdrbanu Lo-
gofetulu ilu lasase Duca Vodit Calniacamd in Bucuresci gi ispravnicu se faca
curtile donmesci acolo In Bucuresci; gi dad ad gdtitd curtile, eld n'au mai
asceptatt pe Duca Voda se vie de la Cehrind, ca atunce ad gasitu rem band
de fug, si s'at dusd cu ton, casa lui, gi cu totanemulu lul. Cantacitzinesch,
eh' avea multi si marl neprieteni la Duca Von., de stair in totti cesulu WI ma-
nance capulu, pe top. Cuparescil, §i pe alp boieri de Ora Muntenescd tovaiesi
cu Cupdrescii, si stair tau de'lu pirlan ; gi In doue randun '1-au adusu Duca
Vodd, pe gurele loru, la Bucurescf, WI tare capulu. Numai se punea Domna
gi cu fratele DOmnei, Lupasco Spatarulti, cumnttd fiindu lul Serbanu Logofe-
tuld, del scotea eapuld ; erd pe urma, templandu-se de au muritti Lupasco Spa-
taruld, ad veclutd Serband Logofotuld ca n'are tine se mai pune pentru den-
sulti, gi numal ce I-ad catatti de ad fugitit.
Deci, Duca Voda, Led ad intelesu de la Cehrinu ca ad fugitd Serbanu. Lo-
gofetuld la Udriid gi cu tat nemuld lui, s'ad malnitu. Chiemat'ad atunce pre
Constantinu Stolniculu, fratele lur Serbauu Logofetuld, si pre nepotu-sea, Cons-
tantinti Biancovenuld Postelniculti, de le -ad gruratti Duca Von, pentru Serbant
Logofetulu, cum ca nu va avea nici o nevore numai se se Intorca inapoi; ca
pe Stolniculti Constantin-4 ild credea Duca Voda, cal era cunonatu, si se apuca
ca," va tntorce pe frate-set de la Udrild inapoi. r asa all amagitu gr er pe Duca
Voda, de i-au trimisii gr pe densh de la oste tocma la Udriit, la cei-alts; deci.
Sarbanu Logofetuld, data ad veclutt si pe fiate-sed scapatti de la Duca Voila,
n'ati catatt se se mai intorca inapoi ; ce, avendu prietenr la Porta imperatiel,
ad facutd cum au pututh, cu caltuela, si air luatd domniea terei Muntenesci.
inse, pe Duca Voda nu '1-au pututti mazili, ce all mazilitd pre Antonie Voda,
Ruset din Moldova; gi au venitd Duca Voda din scaunuld Muntenescfi, Doinnt
aice In Moldova, in locult lui Antonie Voda. Deci, intorcAndu se Antonie Von
www.dacoromanica.ro
 212

de la Cehrinil, au venial pane, la Soroca, pirise o some, de boieri pe An-

tonie Vodt, of Antonie Voda cheltuise o suta de pungl de bani of mai bine,
atunce, la Veziruhl, of scia ca '55 at aoeclatii lucrulu, of au merse de 'oi-afi
lute clioa bunk de la Vezirulil oi au Imbricate caftant sä merge, la Iasi cu
domniea, In Moldova. Era Buhuo gi alti boieri carii flu pirise, data au veclutu
ca au imbracatil caftanil de la Veziruld, au inceputil a'51 prinde cail se fuga
carii Incotro ore pute. Mers'ail Antonie Voda of la Kihaeaoa WO ea clloa
buns; era atuncea au of nemeritil unit Aga de la Imperatie cu mazilie, of acolo
de la Kihaeaoa Vezirului i-ail luatu caftanulii din spate, Si Tag pusii In hiere,
i '1-aii dusii la /mperetie, la Udriie ; si at puse Cannacame Ora a socoti
Imperatzea se pue Domne. Atunce, auchndii boierii cel ce erad se fuga, s'ail
bucurata gi all date laude, lul Dumneclee.
Era pe Duca Voda, atunce nu '1-at mazilitu, Si tit mersii de la Cehrinil la
Bucuresci ; of in Bucuresci dada art mersii, au trunise. imperatAea de '1-aal ma-
zilitii ; gi at venitil cu maziliea Constantine Brancovenulii Postelniculii, In Bu-
curesci, cu alma In cape, fora -de- veste, ss nimica nu scia Duca Voda, si im-
preuna cu Skimni Aga Witt duct In Ora Moblovei, si "n loculu lui, in tore,
Muntenesci, 0, vie se fie Domnu §erba. Logofetulu
Vrut'att atunce Constantine Brancovenuld Postelnicule, nepotule lui §erbanu
Voda, of au umblatii ca se princia pre top neplietenli lui erbane. Voda, set
tie la Inchisore pans a veni erbanii Voda cu dommea de la Tarigradil. Deci,
pe Cuparesci fiinde Greci, nu i-au pututii Iua de la mina Ducal Voda ; era
pe boieril Muntenesci, carii erail duomani lui §erhand Voda, Stoica Paharni-
cult" §i cu altif, data au prinsil de veste, au &cute cum all pututd, gi at fu-
gite i acei In Moldova. Era pre Hriza of pre alp multi boieri Muntenesci, i -at
prime; of dupe ce au venitil §erbanii Voda, pre tots i-au omoritit, cu grele
oi cumplite morti ; era Duca Voda au purcese la scaunule see in Moldova, In
postulu Craciunului.
Era la vremea lul Antonie Voda, dupa ce Wad intorsii de la Jeravna Vezi-
rulg oi cu Hanult, coronit'aii Leoii atunce pre Ioan Sobietki se fie Craiii fn Ora
Leoesca; of dupe ce '1-ail coronae, statut'ail cu tots recipospolita, gi aii alesu
pre unit domnil mare Leoescii, si '1-at trimisu sole la Porta pentru intemelere of a-
oaciamentult pkcel, ce au fostil fe,cutil la Jeravna; si all trecutii pin Moldova,
pin Iaoi, cu mare of multa pohvala; si i-au emtd Antonie Veda inainte, ei i-ail
facutd mare cinste of pohvala; of all facutu mare zabave, la Tarigratiti, of tar-
chit s'aii intorsil la Ora lui.
Antonie Voda, macaril ca era Green, i streinii Tarigadenii, dere, era mai
bung Domnd de catit une pamentene.; ca nice unit obiceiii reit in ,era, in cli-
lele lui, n'ail facutii; ce Inca of cate au gasitil de alth rele, multe au lasatii.
Numal, la top Domnil se afie, cate unit Musaipii, omit reit; aoa oi la Antonie
Voda, era o rude, a lui, anume Alecsandru Ramandin, Postelniell mare, Creel
de nemulii lul, sumetil, mandru, nebunu, lacomu ; trecea preste top, nu cu-
noscea pre nime, avendu trecere ei cinste de la Antonie Voda. Dore,, Inca, oi
precum vedil acum Musaipii la Domnult, nu numai streini, ce oi de at nootri,
carii all cinste gi suntu apropi la Domni, all intrecute cu clece parti cu reu-

www.dacoromanica.ro
 213

tate si neomenie pe Ramandin ; ca Ramandin nici una obiceiii red n'aii In-
demnata pre Domini se faca, nice au facutii; era acesti de pre acum, ale ciu-
me rele, si reutati, tote le-au scornitu si le-au Menai, precum le'ti vede la,
ronduld lord Inainte, ca s'at' Insemnatil tote anume la ce Domna s'au facutil,
i tine all fostii Musaipi.
Fost'aii si fecioril lui Antonie Voda desmerdati, fora de frica ; amblau pin
sera cu multi feciorl de mazili nebuni, strInsi cu densii, de faceati multe gio-
curb, si betii, si nebunil, prin terguri si prin sate boieresci, de luau femeile ysi
fetele omeniloril cu deasila de si rideau de densele ; ce nu numai a 6menT
prosti, ce si a omenf de frunte si de cinste. i de si oblicla Antonie Voda,
Inca nu le clicea nimica, si nu'i certa cu cuventulii, ca unit parinte ce le era;
si pentru aceea, p6te, In osinda, mai pe urma, Antonie Voda au agiunsl ; ca
au mersii boieril la Porta de 'hall piritu prea tare, cu multe napasti, In loci'
de bine ce au facutii Antonie Voda terei, de n'ait scosti nici unu obiceiu red.
Cu acestO felt' de multamita, boierii i-ad multamitil, ca '1 -au iuchisu Turcil,
si 'hail batutl, si '1 -ail caznitil cu felt' de felt' de cazne, pana, i tulpanuri sup-
tiri flu &eat' de Inghitia, si apol le tragea Inapol de'l scotea matele pe gura,
s' gait facutii de all data o mie de pungi de banl, si mai bine. i dupe ce
'1-au sloboditil Turcil so merga la casa'si, si apropiindu-se de casa'si, numaY cc
au veclutil cal arde si casa; si putintele odore eel mai scapase mistuite in
casa au arse si acele.
Vedeti pacatulii si osinda la ce aduce pe omu, la vreme de betranete sa-
racie si cazne ! $i &tit all mai traitii Antonie Voda, cu milostenie Isi tine%
viat% lul, si fecioril lul la mare lipsa all agiunsii ; se hraniail cu pescariea In
Tarigradit Dera, si boierii eel ce Tat piritu, Inca nimica nu s'au mai alesii
de casele lore ; la Alecsandru Buhusit Hatmanulil nimica nu i s'au alesil de
casa lul, si de fecioril lul, care se vede si 'Ana astacli.
Asijdere si Mirond Costinii logofetula, cand au pusii Constantimi Cantemiru
Voda, de i-ad Matti capubl in Romani', care este povestea scrisa la ronau in-
ainte, clicea si striga In gura mare, «di, nu este vinovatil cu nimica. lui Can-
temirii Voda, si pere pe dreptate; numai osinda lul Antonie Voda till gonesce,
si pentru aceea pere ca 'I-ad pIritil cu strimbatate.» i altii multi ca acesta
DecI, bine aril fi, fratiloru, se nu ye Indemnati a plrire pre Domni, ca, sunt'i
stapani si pomazanici a lul Dumneclefi ; macarii de v'aril i poronci Domnull
carele va fi atunce in scaunt sta,panitoril, Inca din cele drepte se le mai im-
putinati, era napasti s'" nu puneti ; ca osinda nu se erta, nici trece pe omu ;
Inca pe multi amt' vedutU, indesindu-se pentru cinste se dobandesca, de pi-
reset' Domml, si se lauda' Intre densii ca se temil Domnil de densii, $i dial
ca nig bine a *ire. Era pre urma, cu acelii felt" de harnicie, nici pre unulu
n'amii *luta viindil la vre o pricopseala.

www.dacoromanica.ro
 CAP. VIII.
Domnia a treia a Ducat Voda celul Mild, in lora Moldova

Venit-au Duca Vodd cu a treia domnie In tera Moldovet, din tera Muntenh
ca, in anulu 7187, si .16 intratil In NI la scaunult domnescil, Decemvrie in cese
'Me, in clioa Sfantului icolai. Venit-at §i cdtl-v ti bineri Muntenesci nice in
tera in Moldova cu Duca Vodil, de frica laI erbanil Voda, precum s'aii scrisii
mai mist. Atunce era gret in tern, pentru zaherele si meziluri, la, drumuld
Camenitei, §i cheltuela cu schimbatuld Pa§ilord de Camenita; si din Iasi pand
h Camenita, era locult pustil, Inca, din ernatulu Tattrilort, din clilele lui Di-
mitrasco Vod Cantacuzino. §i a§eclendt slujitori In Tabrit §i In Stefanesci,
\ntonie Voda tines mezilult din Stefanesci pttna in Camenita ; era mai pre
until au arclatil omens In Hotint, §i In Perirata; atunce veniat poclgezuri din
t61 Lesesca, la drumulu Camenitei de log in pe Turd si pe negutitorii carit
,itergeau lq Camenita, si le facettii multe pagube si stricacium.
Era dupe ce s'aii Intorsu solulu edit Leseset de la Porta, ce trecuse in di-
lele lin Antoine Voila, at alest loco Camenitei, st at hothritt 00, Podolia
fie olatu CmeniteT, din Nistru de 11 Bucegi pand in Ucraina, §i cu. Ucraina
cu totti ptina in Cehrind, §i pand in Vozia in giosti, ail mnasu se fie totii subt
t cultarea Turciloru. Si at e§itu multime de Rust din launtru din tera Le-
8ased, §i s'qu a§eclatti In olatuld Camenitei, le s'ail filcutil sate si ra a §i ail
ustt Tura pin sate suba§i, dupe obiceiulit lort ; §i tunblau Turcil in Lesi, si
Le i la Turd, ford de nits o grid,. Atunce §i in Moldova s'at aseclatd sluni-
toil pre in meziluri, si pre la mar MI, §i au inceputil a se face si slobozii
pre la Cernauti §i pre la Hotint.
Era in alu doele anti a domniei lui, au talatu Duca \Todd pe trei bolerl,
inume pre Vasilie Genca vel Visteinicti, 61 pre Georgie Bogdan vel Jicnicert,
pre Lupulu Sulgeruld, carii au 'ostil facutu ctuti hiclene, cu iscalitura lui
numitrasco Voda Cantacuzino, la Otheenl si la, Lapusneni, se se radice cu
iste se merga se pried, pre Duca Voda cu tota casa Idi, si pre o semi de
boierl al lui, §i cu isvodii cu ce morti se's °more pre toti; si trimetindd car-
tea aceea en Lupult Sulgerulil ca cum ar fi fostil de in singurd Dumitra§co
Voila, in Capitmil de in acele tinutitri era and Capitant, anume Decusara,
daca all intelesd ce scrie Intim acea carte, s'ail facutd a trimite poronca la
alts Capitani; er pre de alt, parte an §i purcesI de ad venitt. in IV, cum
mai de grabil. §i au me sd la Buhu§ Hatmanulu de '1 at intrebatt. cu a cul
scire este ril, Buhu§ Hatmanult nesciindu nimica de aceste, indatd ail mersit
In curtea domnesca, si all spust Ducal Vod, §i Duca Voila at trimist pe
13-heorghita Ciudin Sardatult si at prinst pre Lupult Sulgerult cu acea carte
hider* era Geilea §i Bogdand nu sciail nimica; ce, cum '1-ad adusil pre Lu-
www.dacoromanica.ro
 215

ca Sulgeruld la Duca Voda '1-au intrebatt. Duca Voda pre Lupulu Sulgerulti,
cu a cal luvetaturt all facutil aceste. Era el5 au spusu ca, '1-at trimisti Geuca
si Bogdanil; si indatt Duca Veda all trimisit nisce bulubasi cu Siimenl de i-a5
luatil de pre la gazdele lore, si i-at inchist; sit doua-qi i-ad scosa la divand
titre tota boerimea si nimica n'ati mai pututti se tagAduiesch faptele lore, si
i-au spusti dreptu Ducal Voda, ca suntii vinovati. Dec1 Duca Voda multi i-au
=strata, si all oranduittt pre T6deru Fliondort, vel Armasti, poruncindu'i de
le-aq taiga capetele a tustril, clioa amecia-cli, la fontena, denaintea portii cur-
Woru domes& sSi in loculti Geticat au pusti Visternicu mare pre Toderascu
Cantacuzino, fecioruld lul Iordaki celul betrant. Fost'att giupanesa Getical vary
primare cu Donna Nastasia a Ducal Voda, dory nimica nu i-at pututt folosi.
Era dupe ce s'at plinitti dot and de domniea Ducal' Voda, at mersti la Tari-
grad la Imperatie, avendit Ora cu Stefanti Beizade, feciortt Radulul Voda, pen -
tia logodna ce alt fostti facutti cu fiica-sea Catrina; ca, fiindd fecioruld Radului
Voda grozavt la fatii, punea pricint Duca Voda si nu vroia se i-o dea. Deci,
au remasti feciorulti Radulul Voda pre Duca Voda, de la divanulti Imperatescti.
/Wince all cheltuitti Duca Voda multi haul la Porta, aprope de o mie de pungI
de barn, gi i-at (lath Raul si Hatrnaniea Ukraine', caftant, si slice, si bucl-
duganii, st unit tutu; si aid purcesti din Tarigradil din preuna cu feciorulti Ra-
dului Voda,, ginere-see, cu trii tuiuri si cu buzduganti, delft duceati inaintea
lul, cu mare altuit intrandil in Iasi.
Indat5s1 s'ati apucatu de at %tutu mare si frumdsii nunta, Trimis'ail in tota
'era de au poftitu pe Ott boierimea si mazi]imea, de la midi pant la mare,
si de alte capitenii; ce nu poronca, ce cu pofta; si dup` ce s'aa strinsu cu
totti la Iasi, factaule-au oboroce taturorti de la domnie, de le dati de tote ce
le trebuiati, de nu rheltuiaa nime nici unit bane.
lisijdere, maY adus'ati optt soli, doni din ten a Munten6sca, si doul din Ora Un-
guresca, si doul din Ora Lesesca, iii doul din Ora Cazacesca cea mate, de
preste Nistru; si at adusa soli' multe darurl si frumose, de all inchinatu
Ducal Voda. i s'ati veselitti done septemant cu feluri de feluri de musici si de
giocuri, si petlivani, si cu pusce; st giucatt doue danturl pm ograda curplorti dom-
nesci, si pre ulite, cu toti boterii si giupanesele, impodobiti, si toil negutitoril, si
tote tergulu; si unit Vorniett mare putta unit capu de clantil, si alt5 Vornicti
mare purta altd captl de dantti, imbracatt cu sarvanale domnesci. Nutnai mi-
role si mir4sa, fiinclu feciori de domm, nu giuca in danturi pe afart, ce numal
in cast; era la dantti numal ce gitteati boieril; cato., nu era nunta, si era mi-
mine. Si dupe ce all nuntatu, all multdmitu solilord, si s't daruitti bine, si
i-ati dust la terile lott.
Pe urrua s'ati gatitu si au purcest la Ucraina, la Nemirova, gi ears strinsu
WO, Cazacimea acolo la Duca Veda, la Nemirova, si all alesA din capete diE-
tre densit, si all pus(' giudecatori, si polcovnici, si sotnici; gi le-au pust si in
locultt lu1 name men, In lout de Hatmanu, ca se le p6rte de grip, lora, anume
Eni Gredinevicl, omit slujitu, sciindu si limba Cazacesca, de nemulti lei Greet
fiindt, si au facutti si curt' ltIngt Nemnova, in margmea Bultului, gi au factail
si alte curd in marginea Nistrultn, la Ticauovka, impotriva Sorocil, si de acolo
www.dacoromanica.ro
 216

s'au intorsu fn tbnina la Iasi; si stapania Duca Vodd si Ucraina si tera Mol-
dovel, Domnd fiindu cu trii tuiuri ; si acolo, candii au fostil la Ucraina, multa
cinste au facutti Cazacilorti.
Dupe aceea, mers'ati In primblare la unti satu a lui, ce este In tinutult
Nemtului, anume Prajescii, avendti si curb acolo, cu tota casa 1ui, cu gineni
si cu feciorii lui, si cu Vita boierimea si curtea hit ; si au zdbovitti Acolo vr'o
doue-trei septemani, amblandil pre la venaturi, si pre la alte sate a luir Chie-
matu'l-au In cinste si unti boiertl, pre anume Constantinu Postelnicult Cioba-
null, la unit satu a lui, anum la SA liste, de '1-ati cinstitti done clilei Si asa,
iardsi s'au intorsti. la Iasi la sclunti. Duca Voda, vrendti se'si scota banii ce
au cheltuitti la Porta pentru Hatmania Ucrainei, si avendti si cast grea cu
mare cheltuela, si nu cheltuia ca unti Doinnti, dupe putinta terei, si vrea se
cheltuesca ca unit Crain, si veclendii si hiclesugulti boierilorti celorti ce 1-ail
taiatu, de cum era reil de felulu lui, Inca si mai reti s'au facutti, si mai groz-
nicti asupra boierimei, si asupra terei. Scos'ati nisce hartii pe Ord, marl,
cate de sese Gate de optu ung. (galbeni,) si Cate n'ati inabracatil pre fete, le-au
data napasti prin sate. Si dupe ce au datii tablele in visterie, of aruncatti
orinduelele pe hdrtit, de unti galbanti seispre-clece gilbent ; si carii luase hdrtie
de sese galbeni, li se facea mai bine de suta; si data nu gdsia cu ce plini de la
oinu lua a altue pentru acela; si pre uncle era pustiti, facea pre zlotasi de platiati
de la, casele lora, si bdtea pe zlotasi cu busduganulu, de au omoritti vr'o dot-
trei. Deci, veclendti ca molt zlotasii de busdugantl, au facutil min ball in optfi
muchi, de bdtea pre boieri si pre zlotasi cu batuld ; si punea pe boiert dajdi
si Imprumute peste putinta lore, cat" nu se mai puteau platy, ca era boulti
dot galheni, si vac% lint" galbent, si istoviau zlotasii totti ; si nici cu od6rele
ce le zrtlogiati pre la negutitori nu se puteau pldti ; ce erati pline inchisorile
de boien, si grosurile de eel seraci, de'i bateau sPi casniau, cu capetele pin
gardurt, si lesinati de Dime, qi bdrbati si femei, si murian prin grosuri ; si pre
gipanese serace, Inca le legau la, pusce si le inchideau la Sinnent pentru
bani Pentru acea vrkjmasie si groza ce it ampluse inima diavolulti, de laco-
mie ce avert, uritu-Pati tots pe Duca Voda, si se rugati tot' lui Dumnecleti set
mantuescd, din manele lui ; snit blesteinau de la, micu pant la mare, de ausliati
slugile lui cu urechile. Atunce, fugit-ati multi boien si mazili, de groza lui,
printealte ten, de si-au pusteitti casele, anume Tudosie Dubdu vel Spatarti
au fugitti intro nOpte din tergii din Iasi in Ora Lesesch ; asijdere si Savil
Zmucila vel Medelnicert, si cu frate-sea Gheorghitd Postelniculti ; si i-au a-
giunsti gonasii Lipcani in codrulu Hertit, si s'au bdtutti cu dens% si nu le-au
pututu strica Arnica ; si Motocu, si altif multi.
Erd, in anulti 7191, gatitu-s'au Vezirulti de oste se merga asupra Nemtilorti;
venit'aii poronca si la Duca Vodd, se naergd in oste ; fdcut-au atunce Duca Voild
mare gatire de Este ; si au adusu si cite -va polcuri de Mad de la Ucraina,
si cdlarasimea, si Lefecii, si Curtent, si Hansari ; si pe Ord au oronduitt &-
mem de 6ste, si boien, si mazili, cu Cate clece, dotia-spre-clece slugs; si aft pusti si
pre unti Brahti cdpitanu de au Meath unti stegti de omens tail din vdtajii
boterilorti, si a giupdneseloru celorti serace. Si au purcesii cu tbta ostea sea
www.dacoromanica.ro
 217

de aice din Iasi, In clouh-deci de Mile a lui April. Boieril si Ora, top erau
bucurosI se purceda Duca Voda In oste, se se mantuesch si se haladuesca de
vrajmasia lui ; sigh blastemah top se nu se mai Intorch de uncle mergea . ca
qi atunce, la purcest, multi strins6re facea pentru remasita banilorti birulul,
s'6 istovesca boierii, si nu puteail istovi, ca banii nu erau nichire ; vendare In
vite nu era. Ce si pre tale panl la Focseni mergendil cu oste, toth zapciiturl
erg" ; mergea Inceth si facea oturace cite tints -sese Mile, si mai multti, la unt
loch. Atunce, trecendh Hanulii cu Tatarimea pre In Falciti In oste, multe ,la-
curl at facuth pin tera, slobodindu-se Tatarii prin sate si pre la casele bole-
resci, de ati facuth multi stricaciune pan ati trecuth In tera Muntenesca, mer-
gendh la oste ; si dach s'ati strecuratil Tatarimea de prin tern, si apol ail tre-
cutti si Duca Voda, pre la Focseni cu tots &tea lui. N'aril hi facutti Thtaril
atata stricaciune prin tell trecendt, de aril fi (lath Duca Vodh poclonti de-
plintl precum cereail ; numai Duca Voda n'ati vruth se des.
Remas'ah atunce Calmacamu in Iasi Nicolai RacovitA Logofetulit si Paladi
Spatarult, si Toderasch Visterniculti , carii la purcesult Ducal Voda s'an sfa-
tuitti cu o semi de boieri de cei ce au mersti cu domnia In oste, ca, de s'ard
mai Intorce Duca Voda, el se nu vie cu densult, ca nici el nulti volt mai
ascepta In Iasi, ce se vorti duce sesi prinda capetele printr'alte teri, ca nugh
mai potti satura. Mergendh Duca Voda cu &tea prin tera Muntenesca, au tre-
cuth peste munte, si au merstt alature cu tera Unguresch, pre la Sibiti, pre
la Logojil, pre la Temisvarh, pre la Sarvasil, pre la Sonokti ce este la apa ce
se chiamh Tisa, si de acolo in Dunhre in cetatea Buda ; si at trecutti Dunhrea
pre podh din giosh de Buda, si acolo Inteunti campti ail agiunsil pre Serban
VodA cu oste ; si au venial Serbanil Voila de s'at adunatu cu Duca Voda. Era
Vezirulii cu oste, si cu Hanulti cu Tathrimea, erau Inainte in Ston-Beligradt ;
Atunce Vezirti era Kara Mustafa Pasa ; si cu area ghtire mergea, anume se
dobandesca cetatea Eniculti, ce este In marginea terei Nemtesci, cu indemna-
tea lui Tiukil G-rof, si altoru domni Unguresci, ce Indemnesa pe Vezirulti se
merge,. Deci Nemtii avendu veste de venirea ostiloril Turcesci la Enicti, ah
grijita cetatea cu este si en bucate ; era Vezirulti, sosindil cu Este in Enicti,
au prinst limbh care au spusti ca cetatea Eniculti este grijith forte bine, si
cu thrie mare ; nu o voril pute dobendi. Era cet,Itea Beduin este fora de nici
a grijh ; nici oste nici bucate nu at si suntil numal cel de loch In cetate ; de
va merge, prea lesne o va dobandi. Vezirulii, luandil acesth veste, nimich kin-
ga Enicti n'aii zabovittl, ce at si pureed"' cu oste In sust, pre laugh, Dunare,
In Beciti, si ail taberitu ltingh Beciii ; si In cinci Mile a lui Julie au Inceputti
a batere cetatea din tunuri.
Imperatuld Nemtescii era atunce cu oats Intealta parte de se batea cu alti
megiesi al set.; era in Becni era numal unti Generalh, anume Sterimberg, cu
douh-deci si tints de mil de NeNti ; si ati zabovith Turch pregiuril cetatea
Beciului, din tints Bile a lui Julie pang In douh dile a lui Septemvrie ; si ne-
phrasitil dati din tunuri, cum si eel din cetate se a,parail barbatesce : si erau
In mare strinsore eel din cetate, e'er' erau in cumpana de peke, neviindu-le
agiutorti nicl de o parte ; pane, ce at venitil Ion Sobietki, Craiulti Lesesch,
www.dacoromanica.ro
 218

cu Este, si air batutti pe Turd, si ad mantuitil cetatea Beclului de navala Tur-

cilorti. Si Intorcendu-se Vezirulu fora de nici, o isbanda, '1 -au sugrumata In
BeligradA, i i-ad dust capula la Imperatie ; ca elt se apucase ca va aduce
cheile cetatei Enicului la Imperatie, apol si a Beciului. Era Dumnedeti nu i-ad
agiutatil, dupe sumetia lui, ce at remasA Ora Neintesca predate si arse, catu
numai pamentulti at fostu remasil pe urma lort. Deci s'ad IntorsA 6stea Turces-
ca de la Becid, all venitu la Buda; si pogorinclu-se si &tea Lesesca, pe Dunare In
giosti la Ostrogon, era Turcil s'au sumetitt si s'atl Intorst. Inapol, si au lovitil pre
Lesi; si Lesil, fiindil negittiti, nu i-at pututu sprijini pre Turd, ce at Indereptatt
Inapoi a fugire. Atunte all peritu fecioruld Hatmanului Polnii'), si altii multi; si
nu era multi se Ora si CraTulA Sobietki; numai norocirea lui at fostti ca
Intimpinatt nisce polcuri de Husari de '1-ati mai ratuitd, pane all aping) si pe-
destrimea, Nemtil. Deci, far 1-ati infrinta pre Turd, si ad remasu isbanda la
Cretins, era cu mare scaderea ostii Lesesci ; si pane a veni peirea Vezirului
si zibovindu la Buda, nici pre Domnii acestorti teri nici nu vrea Vezirulil
se'i lase. Piritus'au atunce Duca Voda cu Serban Voda la Vezirult, pentru o
sema de bani ce au fostil remasti la Duca Voda a terei Muntenesci, canal at
fostti Domnii In Ora Mantenesca; si all remasti Serban Voda pre Duca Voda
se platesca tots banii la visteria Imperatesca. Deci, luandu'si dioa buna Duca VOA,
de la Vezirulu, se vie In tera, at lasatt zalogil la Vezirulti pentru aces bani
pre Apostolti Catargiu vel Comisti, si pre Tanasie de Soroca, pans a trimite
banii; si Duca Voda at purcesil In giosu de all venitt la tinutulil Putnei, la
sate la Domnesci; era pre Donana cu casa lui all lasat'o In Focseni; ca fugise
DOmna din Iasi mai inainte de Lesi, la Braila; si 1 -at esitil Duca Voda ina-
inte la Focseni. Vezirulu Inca, dada. au purcesti Duca Voda, Inca 1-au venitil
sconcenie, precum s'ail scrisfi mai susfi, de all peritti ; era boierii carii erati
zalogu atunce, perindd Vezirultl, all fugitii; ce n'ati venita la Duca Voda, ce,
s'ail dust in Ora Unguresca, ca le-au fosta casele acolo, cu alti boieri ce pri-
begise din Moldova.
Era Duca Voda, de la Domnesci wise la Caimacami, la Nicolae Ra,cov'ita
vel Logofetal, si la ToderascA vel Visternicii, si alta boierime, se esa, diu Hangu,
din bejenii, se merga, la densulti 1ti Domnesci, se nu se Omit de Lesi, ca Lesii
suntu nisce Wharf. Era boieril, cum i-au vedutil cartea, Indata ail fa,cutil pti-
tasci, si aft fugitu pe potica In te,a Unguresca, In Giurgethi, cu t6te casele loril,
ca se nu mai dea Intr'ochi cu Duca Voda.
Era canda '1I -at luatti dioa buna Duca. Voda si cu Serban Voda de la Are-
ziruld, ji Lat Imbracatil Vezirulu cu caftane, at lostt dicendu Serban Voda
Ducal Voda: «tea, In tern Moldovei se aude ca ail esitti Lesil : Blemi pe la
mine ca IV este si D6nana la Braila, cede cataxa vreme acolo, si te voia
griji de conace, si pane, vel veclea cum a mai fi; si d. acolo te vel putea chi-
vernisi, si vei merge cu temeit». Ertl n'au vrutu se fad asa, precum If
dicea Serban Voda, si at trecutt Dunarea In testa parte, de at venitil dreptti

'). Fiindti pre land. CraTult, striga,ndti Cramlit uratuise Motpanie..Adaosii in copia ft-
cuti pentru Post. Alecsandrit Hurmuzaki la mitt 1766.
www.dacoromanica.ro
 219

prin tera Unguresca, de ad mersu pe la Apafi Mihat, Cralulti Unguescti. la

Beligradd, si I-ad facutd. Craiu16. masa frumosa Ducal Voda, si 1-au cinstitu
tare, si ad giucatii amendoi §i cu tori boierii; si Cratulti Ungurescd Inch it
spunea Ducat Voda, se nu vie In tera Moldovel ca, ad veni in ter% alth Domnd
de la Lest, ce se ascepte acolo la densulu, pi'l va da de tote ce I-a trebui,
sad de a vrea set dea citteva mil de catane geld petrecii pang, la scaunt. §i eld
nicI asa n'ati priimitd ; si, put cegendd de acolo, pi agiungendil la Cotele, Ifinga
Brasov-a, o sendi de bolerl a Ducal Voda, carora le era gtupanesele in Ora
Muntenesch cu Donna, si erau la slat cu eel 1141 bolerl din Moldova., cu Cat-
macamit, sfhtuia pe Duca Vodii, se treed, de la Brasovil In Ora Muntendsca,
gandindd ca's1 volt apuca gittphnesele si se volt trichina la Lql cu cel lalti
bolerl ce erau CaTmacaml.
gra Miron Logofetuld, si cut Bithusti liatmanulti si en Constantin Postelni-
cull Ciobanuld, fiindd mal aprepe de casa Ducal Voda, n'at priimitd aceld
sfatil se treat de la Brasovii In tera Muntenesca clicend i s «Data n' am mersu
pin tera Muntenesch Nina ne tmbiea erban Voda, era de aid ce se catamti ?
Ce, mat bine este se mergemu dreptti plan Olturti, si, dach omil vedea ca n'omii
putea merge la Iasi de reulh Lesiloru, nol omd hui lie Trotusd in giosti, si
omil merge la Focsent». §i pe aceld sfatt a,u purcesil, si an esitu pe Oititzu.
Dect &tea Ducat Voda, fiindl superata de la sfantuld Gheorghie pane, la sfan-
tuld Nicolal, s'ad si rosipitd cant in cotro ad pututil, pre la casele lord; si ad
remasii numai doue stegurt de Liptant, si pu inl Siimeni; dect la last n'ati a-
, uth cu cine merge, si aii luatd in giosii, de s'ati dusd la Domnesci.
Botelit carii sfatinail pe Duch Von, de la Brasovii se merge pin tent Mun-
tenesch, dad aft veclutil ca nu le asculth s Multi lord, el s'ati rasletitd de Duca
Vodd de la Brasovti, si s'ati coboritti In tera Muntenesca, de 'si-ad &HI gull-
phnesele acolo, dupe cum le era sfatulu en cel-lalti bored, canal ad purcesii
din last la este, ca selit parasesca pre Duca Voda, se nu'lit mat yap in ochl;
anume Gavrilita Costaki vel Vornicd, si Ion Racovita vel Paharnicu, si Gheor-
ghitA treti-logofetil, si altii s'ad dusti in Ora Muntenesca, precum mat sustl
s'ati scrisd.
Viindu veste in tera Lesesca precum Cratuld Sobietki si cu Nemtil aft ba-
tutti pe Turci la Beat, au si inceputd a se slobozire podgezurI in Podoliea,
in Raeaoa Turcesca, a Ware si a robire pre Turd. Deci, Tura catt au pu-
tutu prinde de veste, aft fugitd si s'ad Inchisd in cetate in Camenita; era pros-
timea, satcle, s'ad resrpitd cuff in cotro ad pututti, si ait Inceputti a se slo-
bozire talharitd in Moldova, si Branescii de la Cernauti si al inceputd emenit
de la tempi a se bejenire spre munte.
Atunce boleril Caimacami ist faceati spanna mat multi el de catd altil ; 1§I
guise vreme de ad sperratti pre Domna Ducal Vodh, de a' fugitti In glosti
la Braila, si ati fugitti si holerii la munte, se nu mat dea ochl cu Duca Voda,
se'sT mat dea sem& de atata mu4ime de Oniasite ce le era asupra, precum
mat sash s'ad scrish. Atunce si omenii carit era inchisi, ate de unu anti si
mat bine, pe In tergurI si geosuri, s'a4 sloboOitti, si au datti laude, Int Dum
neclet,
www.dacoromanica.ro
 220
Radicatus'ad Petriceico Voda din tera Lesesed cu boierii caril erati pribegi
cu densulti au venitu cu oste In Moldova, si s'ati coboritti Petriceico Vodd la
Suceva cu Demidetki, si cu Conetki, si cu putintea oste Cazacesch, se Tea Moldova,
s merga se bald Bugeculd, fiindu Tj,tarii dust in oste la Bccid ; si de la Su-
cella s'ati coboritu Petriceico Voda la Iasi, si au trinnsii pe Savil Medelnice-
riulti Zmucila, carele pe urmd ad fostti si Band, si pre altii, prin bejanii, de
scotead omenii la oste, pe Moldoveni, pe unii de vole, pe altii de nevoie, si
s'ad dust' impreund cu Cazacil si cu Conetki in Bugecti. Era Petriceico Voda
au remasti In Iasi ; deci, totu tgia si ardea Bugeculd ; Thtarcele cele burdu-
hose le spinteca si punea copiil pin part, si slobozia robil de pin obeze, si'i
lua cu bucatele cele Tdtaresci, si aducea duiumuri multe, att.]. nu mai putea
se le Tea sema, ea nu avea cine 86 le stea improtiva; si asa ad aniblatil catdva
vreme, ar(lendu si stricanda Bugeculd.
Duca Vodd, data s'ad asdclatti In Domnesci, ad trimisd pe Buhusti Hatma-
nuld de ad bdtutti pre nisce adunaturi ce erad cu Vasilie Habasesculd ; se strin-
sese multe capitenu si omens de tea, in MovilenI, in maluld Siretiului, despre
Tecuci, si erati si acei mergatori la Bugecti, si i-ad resipitd, caul nu s'ati pa-
tutu apnea de nimica.
Petriceico Voda, dacd ad sositti in last, Indata, ad sloboclitil podgezuri, Ca-
zacl si Levi, cu Demidetki si cu Constantin Turculetd, Polcovniculd, si cu Ba-
inski Sardarulti, se merga se lovescd pre Duca Voda la Domnesci; si puree-
gendd podgezuld din Iasi, au mersti pre Siretiii in giosti, si ludndti mazill, si
cdpitam, si slujitori, si pre cine aflaii pin tera, se se Inglotesca CAW de multi.
Duca Vodd, Intelegendti cd vine podgezu pe Siretid, s'ati sfatuitti cu bole-
rn cum volt face. Buhusil Hatmanuld sfdtula se se cobore Duca Vodd din Dom-
nesci la Pocseni, la, margine, ca este mai ford de grid, si se vorti gasi si slu-
jitori in lefe, clack ord trebui, ca, In Domnesci este cu grija. Domna Ducal Vodd
Inch' venise de la BrAila in Foceni; era Miron Logofetuld art sfdtaiitu se nu
se clintescd nicana din DonmescI, ca acei ce vino suntti nisce talhari. «Ce pu-
tere ad el se vie asupra Mariel tale ? Se nu dtimti loculu, ca pamentulti acesta
este framantatti cu sdngele mosiloru si a stramosilord nostri I» i cu acestd
sfatti iuselatord nu s'ad data" Duca Vodd din Domnesci, ce ad facntti cduta-
re slujitorilord, Siimenilord, si s'ati aflattl numaT sesecleci de Shmeni, si i-ad
bagatti in curte, cd pAna atunce eraii dmafard. Erati si Lipcanl, optzeci de o-
menT, It doue steguri. Acesta au fostd Lund, in clioa de agiunuld de Crdciunti ;
si au trimesti Duca Voda doispreclece Lipcanl, cu Muhareciko cdpitanutil lord,
in susu spre Rdcaciuni, de strafe ; si a doud-cli era se merga si Hatmanuld, to
clioa de CrAciunti, cu ter -alto Lipcani, intru intimpinarea podgezului. 1Jra so-
sindu podgezuld la Racdciurn intru acea sera, ad prinsti pre Lipcani acolo in
Racachnii, si i-ad tdiatd pre toti; numaf multi ad scapatd, si viindu noptea se
dea scire, ati data peste nisce orneni in Coph,cesei, pe apa Trotusului, si dan-
du'i unit omit selti clued la Domnesci, elu '1-at dust' pintr'o dumbravd, retd-
cindulti pana in cliob,. lei cand ad sositti Lipcanuld dreptii Domnesci, pin dam-
brava, atunce si podgezuld ail fostti agiungendil la curte in Domnesci, fora-de
veste, si Incungiurandti, curtea, era se Intre pe porta unit Rohmistru ce venia
www.dacoromanica.ro
 221

Inainte. Ce, intamplandu-se In port& und bulubash, anume Cercezu, au veclutil

ca sunth Levi, si au datu cu pusca, si au lovith pre acelti Rohmistru de nu
s'aii mai clatitil, si au apucatti 'Arta de o au Inchisil Siimenii, cu mare gra',
eh navalise Lesii la porth se intre. Duca Voda atunce vecluse la masa ; Lip-
canii, luandil banii de lefe, erail top la gazda Chpitanulin de le Imphrtia le-
file ; au plecatil fuga tine in cotro au pututh se scape caii loril pre la gazde,
prin sate ; n'ail apucatil se se inchTareze. Mironh Logofetulil sedea cu Duca
Voda la mash, si cu Constantin Postelniculil ; era Buhusti Hatmanulu era la o
cash, departe de curte, mai In giosu ; i dach au auclitil ghlceva la curte, nu-
mai cu Dediulti Sardaruld si cu vre o cinci sese Lipcani ce scapase calhn au
purcesu spre curte. Ce timpinhndu-se cu Cazaci si cu Levi, "fah pututii resbi
spre curte, sciindu ca in curte erah slujitori Siimeni, si curtea lui Voda tare,
vi se volt apera; ce 'si-ail Intorsil giuphnesa de ail fugitil in lunch cu sania;
era elt, haratindu-se ore-ce, aii datil dosti, ore-ce sprijinindu-se, si Levii cu
Moldovenh a'i gonire, si nimica nu le-au stricat'i ca nici gonasii nu prea in-
drh,sniati.
Au trimesti Hatmanuld In Focveni la Domna pre Manolaki Sulgerul, se dea
bani se fach este de acolo din Focseni, si se vie la densuld, se mergh se se
bath cu LesiI, se poth face vre o isbanda; i daca au mersti Manolaki la Dom-
na, n'ail pusil se stringh, in lefi niscai slujitori, ce au si chlecatt Stefan Vodh,
ginerile Ducal Voda, cu nisce Siimeni si cu slugi de pre la boieri, ce craft cu
Domna, si intim acea nopte, au venial la Hatmanulti In Zhbrauti la Soldesci.
Era Hatmanulii, dach au veclutil pre ginerile Ducal Vodh, numai ce s'au ciu-
dad pentru ce au venitii, ca, elu vra se mergh cu glota, ce era se dea resboiii
cum aril fi pututti, era cela vrea fi statute in laturi, i lfinga densulti vrea
renihne cei ce venise Hatmanului intru agiutorii.
Purces'aii cu toth din Zabrhuti, vi au mersil de nopte in cornulil dumbravel,
dreptil Domnesci ; n'ad vrutil se lovesca nop tea, temendu-se se nu repue Omenii; ce
au socotitti se ascepte panA in clioh se vecla tine shntti. Rra, ne Indrhsnindu-le, se
va Intorce si va stringe este, sciindu ca in curte erail vesecleci de Siimeni si
boierinasi de curte, si alth' glota; se volrit apera chteva 41ile, ca si bucate, si
hranh de cal, si erba de punch, de agiunst aveati. Si dach s'ait facutil 41ioa, s'au a-
propiatil pun arini Ring sate, pre din giosil de curte, intr'o rips, si au esitu de au
prinsu limbh, pre unil celednicil Leh, vi acela au spusti ate steguri sfinth de Cazaci,
si cafe shah de Lesi si de Moldoveni, de tots ca duel sate de omens. Lesii stall
dinaintea pup curtii, tiindil cail de Mil, ca aveau grija de Buhusti Hatmanulti, se
nu vie cu Tatarif set lovesca. Hatinanulil Buhusu veclendul ca stair stoliti, au
scosti pre Dediuld Sardaruld cu vre o doacleci de slujitori ai lui, de au mersti spre
Ostea Leanest, ca dolt arti Inchleca Lesii, i s-a sloboch asupra lord ei atunce,
departhndu-se Lesii de curte se dee naval& sl HatmanuliI cu al sei, se apuce
despre curte, si evindu Si cei din curte, se voril bate cu Lesii, ca cee-alth
glota de tera, ce era luata cu deaMla In podgechl, crab. top gata de fugh, chtu
orii vedea pre Hatmanulti. Ce mergendii Dediulu Sardarulu pana aprOpe de
anvil, ail Inchlecatil numai trii insi din glota Leviloru, si le-au evitti Inainte,
intrebandu'i ce cauth? Dediulti Sardarulti au respunsa In limbA Turcesca. trA
www.dacoromanica.ro
 222

ei au clisd: uve scirnu noi tine suntett mai bine so veniti se thud totu de unii.,,
:i. s'au intorsu inapoi la al sei; era tememla loru, a Lesilore, stau neclintitl
dinaintea curtel. Hatmanuld Inca s'au datti in giost spre girle, trimitendd se'i
mai vie agiutoru, si deaci se vie asupra Lesilord, anume ca Siimenit din curte
vole sta pentru Domnd. Era el, cum s'ati clatitt Hatmanuid de acole, ad si des-
chisd portita, de s'au hichinatil la podgechi and bulubasa_anume Dediuld, nicl
de o nevoie, nici de o strinsore, minim de viclemi ce era. i intrandd Lesii,
si Cdzacii, si Moldovenii, au luatu pe Duca Voda, si pre alti boieri pre tots;
desbracandu'i, i-ad lesatu cu peile gole, si s'ad intorsfi podgeclulu cu dobanda.
,c,ii au dust pe Duca Voda In Ora Lesesca, si acolo au muritt. Ganda ilii du-
cead pe drumu, ilu pusese intr'o sanie cu doui cal, unuld albti si unuld must,
;;i en hanimi de teid ca vai de densult °earl si sudalmi, de auclia cu urechile;
si agiungendu spre Suceva la unii satti, au poftite putintelu lapte se manance;
eta femeea, gazda, i-au respunsu : «N'avenni lapte se'ti &and, ca ad mancatd
Duca Voda, vacile dill tell; de '1-art manta viernul iadului cei neadormiti !),
Ca nu scia femeea 'Iceea ca este old singuru Diva Voda; era Duca Voda,
dad, ad auclitil asa, au inceputd a suspinare si a plangere cu amard ; ca elti
se Linea si vorovia In casa 14 si se ispitia se fie Craiu in tera Unguresca,
si unit feciord a MI in Ora Moldovei Dunne, si altit feciorti Domnu in sera
Muntenesca, si ginere-sett Hativanu in Ucraina; elu isi Linea lucruld pre susd.
Curtea lui, masa lul, cheltueia lui ca unu Craid Linea; si canal esia afar& in
norode, totu posomolitu ctuta, ca se lee &mill de fuck; ca elti apucase in-
vetaturd de la Vasilie Voda, fiind camarasu male la Vasilie Voda. Era omd
nu prea 'nand, si grosd, burduhosu si Miami; numal. isi cernia barba; pe
atata se cunoscea, ca nu avea a catare minte, sell frica lul Dumnecleti. §i ce
gandia elf" se flea, si la ce se ispitia, si la ce 'I.-ah adusu Wcatuld si osinda
de la Dumnecied! ,.,i asa, '1-at dusti pe Duca \Todd, in Ora Lesesca de au mu-
ritti acolo; asa 'si -au agonisitti, de lacomia banilorti ce avea!
Era unit boieri, anume Ursaki, bogatu intru acesta tent a nostra; deci dna
venia biruld de la Imperatie, de multe on candti era In grabt, ilii Juana de
la casa lui silt% pornia la Porta, si mai pe urmt isi lua Ursaki band de la
tell; si nu '1-au pututu se'lu rabde Duca Voda pre cold boierd, precum suntd
multi pintr'alte ten boieri bogati; ce, din domniea a doua ad inceputti a se
acolisire de densulti, si a'lu pradare. i neputendu rabda aceld boierd Ursaki
pe Duca Vodd, '1-ad pintii si la Porta, precum mai susu s'at scrist: era mai
pe urma, acmu sciindt Duca Voda pe Ursaki ca ad avutd &cella si Ora cu
unit negut.itord mare din ten, Lesesca, anume Balaban, si ad avutii si giude-
catii acolo in Ora Lesesca multd, pentru nisce bude, trimis'at Duca Voda la
aceld Balaban, de at venitti in tent nice, de at piritu pre Ursaki, si i-at M-
udd strimbatate lul Ursaki Duca Voda, ca '1-au (lath remasti pre Ursaki se
dee lul Balaban vr'o patru, cinci sute de pungi; si asa, i-au Watt tote lul
Ursaki, si '1-aid inchisit in temnita cu talhani, sild scotea in tote clilele deIt
blitea la talpe, pant ce i s'au sgircitt vinele, si ad remasfi ologit pant la mor-
tea lul; si la mortet lui, din cea bogatie multi ce avusese, u'aveau cu ce'lll
gilji; at vendutti mid satu la Bacad, anume Fantanelele, de '1 -ad grijitu. Asa
www.dacoromanica.ro
 223

au facutti. Duca Voda lui Ursaki, si pe urma i ati platitu Dumneclett $i Du-
cal Voda.
Foseati si trel semne marl In clilele Ducal Voda, dada. all purcesti la este
la Becid; ca s'au aratatti o stea pe ceitt cu Oda, de s'att veclutt multe (ffle
Mancail ai lupil einem. Fost'ati si cutremurA prea mare; caclut'at atunce si
turnulti celil mare din cetatea Sueevel, ce'i cliceat omenii Turnulti Nebuisei.
Era Donna Nastasia a Ducal Voda, dupe ce au luatti Lesii pe Duca Voda,
au remast de odath in tera Muntenesea, si all umblata multu pentru Duca Voda,
ca seat rescumpere de la Le§1, si'lu negutsse cu Le§ii clreptu septe-decd de
pungi de bani se dee LesilorU §i WM. lase. §i trimitendu bani pin tera Un-
guresca, i -ati popritit Ungurii, cu inclemnarea lui erban Voda, temendu-se ca
va e§i snit va smmti din domnie. Duca Vodh atunce era In Liovu, slobodU;
si oblicindt ca all poprita Unguril barn), '1-au lovitu cataroi*) de voie rea
si au manta. In locti. Era Donna Ducal Vodh veclendu asa, s'au dusu cu teta
casa ei la Tarigrad ; si asa, all Inceputu a o apucare datornicii, unii de o
parte, altil de alta. cu feluri de feluri de pricini, si a o ingrope, Si a o in-
chidere, si a o jh'cuie, caril cum puteau, agiungenda-o osinc1 Crestinilorii;
care mai pre urma at venita §i la mai mare osinda ci ocara, a au amagit'o
unit Giecu de s'au maritatii dupe densulit; avenda ea doui feciori si patru
fete, n'ail socotitu cinstea ei, ca eta mai multu betrana de catti tenerh,. Si
dupe ce au mersu dupe acela Giecu, all amagit'o de au data haul si °dere
cite au mai avutu, de au data Turciloi a de '1-at pusu Bela la Mania, si au
mai seclutu vr'o septemana cu dInsa, pana 'si-at facutil chefulu, §i s'au dusu
la Mania, clicendii ca o va duce si pre densa, si asa vr'o doul tree and au se-
clutti acolo, si n'at mai trimisti la densa se o iee, pana s'ad hainita §i elf' de
la Turd. Era ea, la betranete, au remasu si serach si ocarita, de voreva one-
milord, ai cu o casa plind de copil. A§a au platitu si Dumneclet Ducal Voda,
precum au facutd of alit altora.

CAP IX.
Domniea a doa a lul Petriceico Vorld, de la Leql%

Petriceico Voda, dada au intelest ca aii batutti pe Turd la Beciu, s'au co-
borit,i, si all venitu cu Moldovenil pribegi, §i cu putintei Lesi, In tergu in Su-
ceva, ci au inceputti a stringere pe boieri, pre unii de nevole, era altii ve-
nial de Mina voiea lora, §i de acolo s'au- coborita de all mersti 1a Ia§1; si au
trimest podgezti de all luatti si pe Duca Voda; si au trimisti i Moldoveni in
Buged, cu putintei Camel cu Couetki, a pradare $i a stricare, dupa cum le
este obicelula Moldovenilorti, gata la jacurl, dupe cum mai susti s'au scrisit
la domnia Ducal Vodh.

Ce ae dice damla. Adaoail in copia Post. iformuzaki.

www.dacoromanica.ro
 224
DecT, In scurta vreme au nemeritt sf Tatarii din Oate de 11, Beciu, la Bu-
Oct, si veclendt de atata stricaclune ce le-at facutt Moldovenit si Candi,
datu-le-at mare rtisboiti Moldovenilorti si Cazacilort. Deci, Moldovenil, cum
suntii gata la ja,cu, suntii gata sf la fuga ; si in scurta vreme au inceputt a
se resipire in fuga, de at peritt ca val de densii; si in Prutti s'au innecatti;
era Mach, cu tabera legata, au trecutt peste Nistru; deci 'Math au pra-
daft si ati Matti in tera, cabs le -at fostti voia.
Era Petriceico Voda, vecieudil ca n'are cu tine se stee, s'au intorsti din Iasi
Tar la Suceva ; si intelegandu ea au pusu Turcii Domnii pe Dimitrasco Voda
Cantacuzino, luat'at si elt miere, si vinu, vaci, si bol, sf turme de ol, ce au
pututt apuca, si s'au dust in tera Lesesca, si at stapanitt si elti, de la Lesi,
de la Noemvrie pana la Fevruarie. Bogatti bine, sz folost au remasti terei si
de la Petriceico Voda ; prada si fomete mare! Si s'au dust si din bolerl cu
densulti, Miront Costinu vel Logoretti, si Apostolii Katargiuld vel Comist ,
si Ilse Dragutescult Sarclariulu, si Savil Zmucila Medelnicerti, si cu frate-set
Geo rgith', si cu altii.

CAP X.
Domniea a doua a lui Dumitra§co Voda, Cantaouzino, la velet 7192.

Intelegendti Turcil de ce se lucr4cla In Moldova, cum ati luatti pe Duca Voda

Lesit, ait pust pe Dimitrasco Voda C intacuzino ; si viindt la Galati, rapOi-
Vat ea*, in tote partile, se vie cinesi la locurile sele, ca de la puternica
ImpWatie suntii top' ertati, orti tine ce gresela ar hi facutti. Deci, tine de pe
unde at fostu, si at au(litt, de pin tera Unguresca, si din Ora Muntenesca,
toil at venial, fara tags numai Buhus Hatmanult ati remast in tera Munte-
nesca; sI eel din Ora Lesesca n'ati venitt; at mat zabovitti ; si ait venitu la
domnia lui Cantemirti Voda. Decl viindt domniea In Iasi, si aseclandu-se in
scaunu, era mare fOmete, ca fusese tera tots bejanita, si nu putuse omenii ara,
si nu se facuse pane; erau omenii tat lesinati, morti, pe drumurI si pe ulite,
catu se manta omu pe mut t sf podgezuri din Ora Lesesca totdeuna se slobocliati
de stricau si pradati; talharitq multil era ; si de la Cotnart In suss era O-
ra pustie.
Preste Pratt pachat Joimiril drumulti Camenitei de jaculati ; si Tatarii Inca
faceau marl galcevi pentru prada lorti ; si viindt fermant de la aInuit de la
Porta, s'ati. aseclatii. Pane aduceati omenii de pin tera Linguresca, si de la Ta-
tars cate putintelu. In Iasi era mare nevoie, ca treceat Pasi la Camenita, cu
haznele si cu zaherele, si nu erau harnici se's grijesca de bucate si de cal
st amblat Turcil singun pre la gazdele bolerilort de luau cal. Atuncea, dom-
nulu Munteuescu, Serban Voda, au incarcatil pane de a lui, arata cu plugu-
rile 14 cite -va sute de care, de au dus-o la Camenita, avendti poronca de la
Imperatie. 6menil, in tergu In Iasi, Inca ardeat curtile boierilort sf ograclile,
www.dacoromanica.ro
 225

si a altora, de arsese tergulu mai giumatate, ca nu era tine se aduca lemne.

Vitele erail scumpe ; mierea era scutupa; gainele mai nu erau in tern; gaina
eta, Cate unu leii, oulu elite unu potronicil (zece haul), ocaoa de untii cite
doui org batuti, si era si cite unu zlotu, ocaoa de branza era cite doi po-
tionici (doueclbci ban)) ; era haul esise multi in tera; era bucate nu erad.
tra candd ad fostii in al-doele and a domniei, inceput'at a venire multime
de tabere de care Tataresci cu malaid de vendutd in Iasi ; deci, Dimitrasco
Voda pus'ad de ail facutd merta mare, si ad pusd de ail strigata cralniculu
se nu cumpere nime liana in trei tlile, end va intepa pre carele va eumpara;
si asa au rumptd pretuld mertel ate and led batutu ; si peste doue-trel sep-
'Omani s'ad coboritt merta si la zlotd. Deci, au inceputd seracii 6meni a se
saturare; numal era gred ca mu lad, ca erad hamesig de f6me.
Chiemat'au Dimitrasco Voda atunce de cite -va orl pe Buhu§ Hatmanuld se
vie in Ora, fiindd omit harnicil la Wire, si trebuitord la acea vreme ; dera Bu-
hus, veclendd vremile neaseclate in Moldova, si fiindd sl bolnavu, n'aii vrutu
se vie, care i s'ad templatd asa si mortea acolo, In sa' In Rusi.
Era. Dimitrasco Voda, veclendd ca nu va se vie Buhu§, ail cantata, in pisma,
si ad alesii pre unu boieril, care era mai seracd si mai prostu, anume Zosin Basota;
=cart ca era de nemu vechifi, dera nu era elu harnicu de acea bolerie la acele
vreml; nici elu nu avea acea nadejde, mei in gandu nu'i era si asa, numai fora de veste
din Orgill-ail luath §i '1-ad dusd la curte de '1-au imbracatd cu caftanii, si 'I-au
pus' Hatmand.
Dimitrasco Voda era unu °ma betrand, Greed TarigrAdend denemuld lul, de Can-
tacuzinesci; si mai inainte vreme fusese Visterincil mare intera Muntenesch, la Gri-
gorie Von, Ghica ; §i era owl nestatatord la vor6va, telpiztl, amagitord, gem-
basd de eel de la Fanard din Tarigradii ; si dupe aceste, dupe tote, era be
trand si curvard. Minna lul era la Tarigradii; era eld aice isl luase o fate a
unei rachier4e, de pe Poduld Vechii, anume Arhipoe ; era pre fate, o chiema
Anita, si era tiit6rea lul Dimitrasco Voda ; si o purta in vedela intre tote 'bo-
ierimea ; si o tinea in brate de o seruta ; si o purta cu salbi de galbenl, si
cu halne de sahmarandii, si cu sat de sobold, si cu multe odore impodobita;
si era tenera si fimmOsa, si pima de sulimand, ca o fats, de rachierita ; si o
trimetea cu careta domnesca, cu Silmeni, si cu Vornicl, si cu Comisi, tlioa
amuse -cis mare, pe ulita, la fereded, si pe la monastiri, si pe la vii si prim-
blari, si %en si pre bolerl de'si trimetead giupanesele cu densa ; si dupe ce
vent de la primblarT, trimetea glupaneselord darurl, canavite, belacose, cats
i-au faeutd cinste de ail mersii cu densa in primblare. §i dupe ce s'at mazi-
ad, au luat'o cu densuld, si all dus'o in Tarigradd, si all maritat'o dupe o slv
ga a lul, dupe and Greed. Cautatl, frail, lubiti cetitorT, de vedeti ce este
omeniea si curviea grecesca ! ca elu, de betranii, ding in gura nu avea; dimineta
IT incleea del punea In gad, era sera II descleea cu uncropd, si'l Alma pe
masa ; si came in tote posturile cu Taal dinpreuna manta. Oh ! oh 1 oh l Se-
m& tera a Moldovel, ce norocire de stepani ca ace sta al avutd I Ce sorti de
vieta 'ti -au catlutu ! Cum all mai remasu omit traitord in tine, de mare mirare
este, cu atate spurcaciuni de obiceiuri ce se traga pang asta-cli in tine, Mol-
Leatopisecele Tom. 2. 15
www.dacoromanica.ro
 226
dove Si din vreme in vreme totd s'ad mai adaosu spurcatele de obiceiurT,
1

care mai inainte se vord scrie cine§u la rondulu Iola.

Templatu-s'au dunce da s'au gasitt cateva mil de galbini in monastire in Ras-
ca, pusi de ctitori, pentru treba menastirei, si i-ail luatii top galbinii Dimitrasco
Voda, si nimica n'au lasatu monastirei de chivernisela, sell se tocm6sca ceva,
fiindu monastirea seraca.
Asijdere, feciorn lui Chiriac Sturzii Vornicului, Ion tii cu Sandul, care a-
celu Ion at agiunsu mai pe 112.111a §i Vornicti mare la alti Domni, acesti bo-
ieri piriaii pe o mastiha a lord la Dimitrasco Voda, tpcendii cum ca ard fi
remasil multi bani d,.; la tatalu loru, Chiriacii Sturza, §i lord nu v L mastiha
lord se, le flea parte. Deci Dimitrasco Voda, cu meste§ugunle 14 ad aflatt
unde erad banal, si an trimisu si i-ad lutist toti, si nimica nu le-ad mal btu
acestoru boieri, nici loru, nici mastihei lord; si, dupe ce s'au mazilitii Dimi-
trasco Vo la, s'ad dusi mastiha acestoru boieri, Vornicesa lul Chiriacu Sturzii,
la Tarigradii, de au zabovitd giumatate de and, si 'si-ati apiinsd rogojini in
capd de '1-ad piritti la Imperatulu pe Dimitrasco Voda, §i nimica n'ad pututd
face, se ispravesca ceva ; sf au mancatu banil toil Dimitrasco Von.
bra bolerilorti celord man le areta dragoste si cinste ; ca nici prea multd
read domnitu a doua domnie, nici vremile nu'i slujiaii ; ci nu avea intealtd
cum face, ce numai fi cauta se le arete dragoste, ca nu'i da mana intealtd
chipd se faca.
erbanu Voda, fiindd Domnd in tera Muntenesca, era veil primari cu Dimi-
trasco Voda, de pe Cantacuzinesci, si avead vrajba si pisma intre Rush, Inca
de pe candd erad tineri, de pre la, Grigorie Voda, §i tad se piriad la Porta u-
nuld pre altuld. Atunce ad chiematti §erband Voda pe Buhu§ HatmanuId, si
'I-ad invetatti se mArga, la Foc§eni si se se agTuuga cu boiecii Moldovenesci,
si se le 1,lica se fuga la densuld in Ora Muntenesca, ca eld le va purta de
gripe, se nu skid, in Moldova, ca Dimitrasco Voda au facutii fermand WI tale
pre top boieril din Moldova, clicendu ca boleti' an adusii pre Les]. de au M-
atti pe Duca Voda, si ad pradatii Bugeculd ; si tine aceld fermand ascunsii,
gata. Deci Bu§us Haumanuli, pe poronca lui Serband Voda, s'au dusd la Foc-
seni, si ad spusti lui Gavrilita Vorniculd. Deci GavrilitA Vorniculd, cum au in-
West, s'au si radicatd cu feciorii lui, si cu altI boieri din tera de giost, cu
cats -va, si ad fugitd in tera Muntenesca la Serband Voda. Eia Serband Voda,
dupe ce tan veclutt ca au venial la densuld, tare s'au bucuratd, si ad si re-
peclitti la POrta arzuri de la boleri, cu pirA asupra lul Dimitrasco Voda ; si cu
$ilinla si chieltuela lui Serband, ad ispravitti se maga bolerit la Oblucita, la
Suliman Pap, fiindd Saraskerd acolo, se le lee soma cu Dimitrasco Voda, se'T
gludece. Deci Serband Voda, avendd prietesugd cu Suleiman Pasa, si aqua.
nadejde pe densulu, ad chiematti pre boieri de all sfatuitd, pre tine vord ra-
dica Domnd dintre densil, dupe ce ord. ispravi ; si au socotitii cu totil, pre
Constantino Cantemir Cluceruld, fiindd omit betrend, ca de septe-cleci de ani,
si omit prostd, mai- de giosti, ca nici carte nu scia, socotindd boieril aid volt
purta precum le va fi vola lord ; si de va fi red, 'Inca nu va trai multu, ca
era betrend ; ca altii mai de cinste si mai de nemd nu primiad se fie Donind
www.dacoromanica.ro
 27

ySi ad giuratti Constantinu Cantemiru Clucerulu, lui §erbanu Voda, ca din cuvetn-
tulu lul nu va esi, ce'i va poronci pe vole i-a face de tote ; si i -au clistt §er-
banu Voda lui Cantemir se nu fie protivnicu Crestmiloru, ca elt Inca nu este.
Caci §erbanu Voda avea bunt, nadejde ca va desbate tóá crestinatatea din
Tangradii incoce de subt maim Turciloru, ca pe aceea vreme se batea Sultan
Mehmet cu Nemtii, cu Leopold Imperatulu Nemtescu, totu batea Nem-
tulu pe Turcu, si luase multu locd Nemtulu de la Turct, si se agiunsese §er-
band Voda si cu Nen4ii, si cu Moskulu, si cu Lesii; si Moskalil inch batuse
la acea vreme cetatea Azaculu, si erau se merga si la Crimii. §i gandulu si
gatirea lul erbanu Voda era se fie elu Imperatu in Tangradii, si cu acelu micli-
locti slim se fact, pe Cantemir Domnti in Moldova, coborindu-se §i Le§ii, se
se Impreune se se fact, totu unit asupra Turcilorti. i erast au mai &rata
Cantemir lui erbanu Voda, pentru dol bolerl Greet ce erau In Moldova trai-
tort, frap, pre anume : Iordaki si Manolaki, fiindil de nemult lord acesti dol
boierl Rusatesci, cum a merge Cautemir cu domniea set si princla se't o-
more; si mai aveat acesti doi boieri Inca tril trap la Tarigradil, pre anume,
Lascarachi, si Mihalachi, st Scarlatachi, cmci feciori a Cupariului celui betrant,
totu de unu nemu de pe maica cu erbanu Voda; numai, se apucase de se in-
vrajbise de la vremea Ducat Voda,, cand era Domnii Duca Voda in Ora Mun-
tenesca. Asijdere an mai giuratu Cantemiru si lul Gavrilita, luandti domniea
Cantemir, se nu se atingit sabia lui de densulu sat de vre unu feciert a lul;
pentru cad eld vedea si cunoscea Gavrilita pe fecloril lul ca nu suntt top
aseclati la mmte, ce o soma, suntii si cam slobivi.
Si cu aceste lucrurl, dupe ce s'au sfatuitu, si le-ad aseclatu, at purcest cu
tote la Oblucip la Suleimand Pasa. Dect si Dimitrasco Voda, despre partea
lul, au alesti boteri de cinste si de frunte, si i-ad trimisu acolo la Suleimanii
Pasa, se stee la pira cu cet-alp boieri, si at seclutu acolo la pira cateva (A-
le. i intr'o Ali numai ce au irubracatu cu caltant de domnie in Moldova pe
Cantemir, si au. gatitu pe Husain- belulu de la cetatea Vozia de 'had tri-
misu cu maziliea inainte la Dimitrasco Voda, se'lu iee din Iasi, se'lu dud, in
Tangradt. Era bolerii cei trimesi despre partea lul Dimitrasco Voda, dad. au
veclutu ca au imbracatt pe Cantemir cu caftand de domnie, s'au inchinatu
lul Cantemir Voda ; decl, Cantemir i-at si put pe (Must, pe acel boleri,
pe Bal§ Vernicult si pe altii, de au scrisu carp cu viclesugd Jul Dimitrasco
Voda, pe cum at ispravitit et caftand pe voiea lui Dimitrasco Voda ; si '1-au
trimisu inainte pe Husain-befult de la cetate de la Tighine, cu caftanuld in-
ainte, impreuna cu Armasulu Toder Fliondort; ca Armasulu Fliondor Inca,
fusese piibagu cu eel alp bolerl; numai cei-alp beierf a Jul Dimitrasco Voda
scrieau bine de densulu, cum mei Mei unu vinovatil, ca, nu s'au amestecatti
cu cei alp bolerl pribegi ; era pre acea boleri, pe Cantemir si pe Gavrilita,
i-au pusu Suleimant Pasa totu in h9e, si 1-ad datti pe mina loll, se't aduca
cum mai de sirgu in Dimitrasco Voda.
Deci, Dimitrasco Voda, cum at veclutu cartile bolerilord lul, a lul Bal§
Vornicult, si acelort alp, indata ail creclutt ; §i s'au bucuratu, si s'au ghat
cu mare alait de an esitti intru intimpinarea lul Husain-beiti, la valea Adin-

www.dacoromanica.ro
 228

ca, dupe obiceiii ; §i intimpinandu-se cu Husain-beiii, acolo s'au impreunatu

cu densulu si nimica nu i-au spusti. Niel Dimitrasco Voda, if au priceputii de
mazilie ; si acolo si Toderu Fliondoru s'au impreunatu cu densulti, snit cam
Dimitrasco Voda pe Fliondoru, si arata dragoste si unlit chtra densulfi; si de
acolo s'au intorsd inapoi, dupe ce s'au impreunatu cu alaiulfi, si cu caftanuld
inainte, pant ce ati intratA in Iasi in curtile domnesci.
ySi asceptandil Dimitrasco Vochi set pue caftanal in spate Husain-beifi, era
eld i -au cetitil fermanti de mazilie ; si att push caftanulu in spatele lui Ion
Racovitit Vornicului, se fie Caimacamfi OM a veni Cantemir Voda in scaunulfi
domniei.
Era Toderascii Visterniculu, fecioruld lui lordaki Cantacuzino celui betrand,
fiindu veni primare cu Dimitrasco Vodii, era in mare cinste la Dimitrasco Vo-
da ; el era alfa si omega atunce in Ora Moldovii. Pusu'l-ati pre dumnialui,
Husaiin-best, in here, si '1-au dusfi 1% gazda lui, ca se'lft pue la poprela, 'A-
nti a veni Cantemir Voda, se dee soma de risipa Ore ; deci, mai pe urma
aft statutd boieril Caimacami, si cu putintea cheltuelii la Husain-bein, si '1-au
datil pe chizasiea lorA se stee lath. Era Dimitrasco Voda, veclendii aceste,
plangea de se risipla inainte a tote norodulfi; si s'au gatitti a treia cli, si au
purcesii la Tarigradt1, precum este obiceiulfi Donmilorti mazill; si la purcesulu
lui Dimitrasco Yob.. din Iasi, s'au facutu marl galcevi si calabalicu. Fliondoru
Armasubl, si cu frate-set Georgitfi Cludinu, cu Mitre Capitanulfi, cu Mfiesen,
si cu altil, at burzuluitu tote tergulu, si slujitorimea asupra Greciloru, totu
eu petre si cu bete, de era curtea doinnesca plina de 6meni, si pe ziduri stall
omens. Rd, Grecil tofu in cast sedeau, lfinga Dimitrasco Voda, si se ascun-
deau caril pe unde puteafi; si mai virtosti cautaii unu Grecii, pre anume Sa-
raeni, carele au fostil de au fostd batutt stupii lui GavrilitA Vornicului, si au
fostil (lath stlubeelorti foci. i oblicindu Husain-beiii de la gazda, at aler-
gatfi mai degrabk cu cativa Turd slujitori ai lui, si au inceputu a batere si
a impiastiare norodula; si au prinsti pe fratele Milescului, de '1-ati batutd prea
refi cu busduganulfi, Husain-beiii. i purcegendii din Iasi Saraeni, si alti Greet
tau dinaintea lui Husain-beIfi mergeau, ca se nu'ld OVA lua Moldovenil, ca
se agiunsese Dimitrasco Veda en Husain bPiu, de Linea cu densuli ; si la e-
situlti din curtea domnesca arata fantasie de cliceall surlele si trambitele, si
bateati dobele. Del% norodele that flu suclumil hatcataii, si aruncau cu pe-
tre si cu lemne dupe densuld; si cu acesta cinste frumosa au esitu Dimitrasco
Voda din Moldova! Si i s'aril fi cliclutii pre tale si mai mare cinste se petre-
ca, ca de la densulfi s'au scornita hartiile; Oil le an scosu antelii, de este a-
celt mademu bunt si liana astitch In Moldova!
Asijdere la acea galceN a, prins'au Fliondoru Armasulti la gazda pre unit
Grecfi, anume Mavrodin Paharnicti, si '1-ad betutfi, si '1-au desbracatil, de '1-au
lasatu numai cu camera, si '1-au pusu pe unu calii, indoreptii cu fata spre co-
da calului, si'l dedese coda in main de o tinea in loch de fret, §i'lu ducea prin
miTloculd tergului la Copou, la primblaie, si '1u privia totu norodula clioa ame-
kIficli mare, si'l cliceau feclorii celd duceati. «Pi, Greet: tali lnurgu la fintoina
Bard i.» Era 61 nu putea slice calu murgu la fOntena Bordil, ce, clicea: «Alogo
www.dacoromanica.ro
 229

nturgo sto funtina Borth.» Era slugile Jul Fliondorti 11 dad palme gi'l clicead:
«pa, Grece, bine nu (lice aqa!, Acestti felti de zeefetd frumosd i -au facutd; ai
dupe ce alt venial Cantemird Von, lar '1-ad mai Mutt, qi '1 -alt surgunitti ;
era apol, la Constantind Duca Voda, Yu- ativenitd in sera, de at lostd Visternicti
mare; si mai pe urma lar '1-ad prinsu Antiohd Voda Cantemird, ysi '1-a6 ja-
cuitu, si '1-au push si in ocna; si la Mihai Voda lar all venitti in tern, de ad
traitd pan& ce alt muritu de betranu, si nu s'au mai pututd curati Ora de
densulu! Asijdere templatu-s'au si altu Grecu, la maziliea lui Antonie Voda
Rusetd, anume Pala loga, de '1-au luatu cu pelea, gold, din fereded si pre a-
cela, de se pomenesce papa astacll. §i la Alecsandru Von, Iliasu lar, ce ad
patatu Batiste si altii I $i la alti Domni ; si in tera Muntenesca, de cate orl,
in cateva ronduri s'au templatu Greciloru de au patitil necinste si reutate, si
nu s'au mai pututti curati aceste doue teri de (Must!
Asa socotescu eu cu firea mea acesta prOsta : cand a vrea Dunanecled se
Lea se nu fie rugina de heru, si Turd in Tarigradu se nu fie, si lupil se nu
manance oile in lame, atunce 'Ate nu voru fi nici Greci in Moldova si in tem
Muntenesca ; nici oru fi boieri, nici oru pute Bianca aceste doue teri cum le
m'ananca. ; era alto lecd n'au remasu cu condeiuld melt se mai poraenesce ca
se potu geci. Foculu alai stings, apt o ezesci si o abati pe alta parte, vintulti
cand bate te dal in laturi inteund adttpostu si te odihnescl, sorele intra in
nuori, noaptea cu intunereculu trece si se face lar lumiue,, era la Greed mile,
sari omenie, sau dreptate, sad neviclesugu, nici unele de aceste nu suntd, sad
frica let Dumnecled; numal candti nu Vote se fad, red, se arata cu blandete ;
era anima si firea, totu cad art pute, este se faca reutate. Map de cetiti
la hronografulu Grecescu, de ye incredintati si mai bine, pe audit ad foga'
Grecii puternici, si Imperatiea era a lora, ce faceau pre atunce, si ce lucrad n
Duph, ce au venitti Cantemird Von, la, scaunulu domniel in 'Iasi, trimis'ail
boierl de tern la Porta dupe Dimitrasco Voda, de '1-au piritd la Udriti; si ad
trimisu si pe veru-sea Toderascu Visterniculu Cantacuzino, impreuna cu -cei
altf boieri, de '1-ad piritd totu la ochi ; si '1-au inchisu pe Dimitrasco Veda,
si '1-au facutu de au cheltuitu bani multi. Numal, norocirea lui, ad scapatO
cu (ple; ca au apucatti de au daruite unit hangerd de mare prep Vezirulul,
si asa alt haladuitd cu vial t; si dupe aceea n'au prelungitti, fiindd mazild a-
colo, si au muritu, si i-au remast cast in mita si mare saracie.
Asijdere st Toderascu Visterniculd, dupe ce s'au phial cu Dimitrasco Vo-
da acolo la Udriu, s'au resbolitti si au muritti; si fiindu erband VA& cu den-
sulu veru-primare au trimisti cu mare cheltuela de i -alt luatd osele de la U-
driii; si le-au adusd pin Ora Muntenesca, si le-au adusti in Moldova, de le-ad
ingropatu fecioril lei in monastire in Bisericani, fiindti el ctitorl, acesti boieri
Cantacuzinesci, la acea sfanta monastire; si au remasti datord' din Visternicie,

On ce este disu in patima, iii gasesce lesne intunpinarea sea, Vonuctdu Alecsandru Bel-
diman (Vedi mai departe la note s'au insarcmatu a Aspunde imputariloru ce Neculce face
Greciloru.

www.dacoromanica.ro
 230
ce at fostii Visternict mare la Duca Voda, cu vre o dohcleci §i mai bine de
pungi de bani. A§a mutt de bune boieriile In -Ora Moldovei, de la Vasilie
Voda Incoce.

CAP. XI.
Domniea lui Constantin0 Cantemiril Voevoda, In anul 7193 lunie 10.

Venit'ati Domini terel Moldovei Constantind Cantemirk Voda, pre carele '1-ad
alesti la domnie boierii terel Moldovei in locult lui Dhnitra§co Voda, cu ne-
vointa §i cheltuela lul Serbant VodA, Domnult Muntenesct, precum mai Kist
s'ati scrist. Acestti Domnii Cantemirt Von. au fostii de omeni pro§ti, de la
tinutulti Falciului; §i data s'at radicatt la vrIsta, s'at dust In tera Le§esca,
de au slujitt h 6ste, phnii, au agiunsti de au fostu Rohmistru; apoi, viindu In
Moldova, s'at dust cu Grigora§co Voda, Ghica In tern, Muntenesca, §i au fostt
acolo ceu§t. Spatarescti; §i era omit vitezu §i cu sfatti bunt. Dupe aceea, vi-
indu aice In tell in Moldova, §i slujindt blue, 'l -at pusti Capitant mare, §i
apoi at fostd §i Sardart, §i mai pe urma ail fostii §i Cluceru mare ; fost'ati
§i Kapi- kihale in Porta ImpOratlei, sciindti limbl, §i fiindti omit betrant. Cu
alesult tuturorti boierilort, ce erati piibegi In tera Muntend'scd, 'hat radic. to
Domnti cu cheltuOla lul Serbant Voda, Domnulul Muntenesct, precum ma,l sust
s'at scrist, §i titlu§ulti lnl nu scriea Cantemirt Voevoda, ce numal Constan-
tino Voevoda.
Carte nu sciea, ce numai iscalitura InvOtase de o facel ; practica, hill a-
vea ; in vorova era sanatost ; manta bine §i bea bine. Semne multe avea pe
trupu de la resboie, in capti, §i la many, de pe cand fusese slujitoru in Ora
Le§esca. La strati nu era mare; era grosti, burduhost, rumOnti la fata, buzatti;
barba IT era alba ca zlipada. Cu boierii traia bine pand la o vreme, pentru
di, era omit de tera, §i'i scia pre toti, totu name, pre carele cum era; §i nu
era mandru, nici facea cheltuela Orel, eh era unit mo§negt, fora Domna; §i
avea dol feciori Beizadele, pre Antiohie §i pre Dimitra§co, §1 acesta era za-
logd la Porta §i cu a1tI feciori de bolerl. Si era bine In ter& dintr'altele; nu-
mai, nu putea tr &i email de podgOzuri Le§esci, ca, era ten pustie din Ia§i
in sust. Din tout boieriT era mai ales'', la acestti Doinnt, Gavrilita Vorniculti
§i cu feciorii lui ; era elu boiert, §i chivernisTa precum IT era voia; §i era o
shalt din feciorii lui, cam fora de isprava, zlobivi, Lupult §i Solomont, §i Cos-
taki; aveat slugi talhari la casele lorti de tineati drumurile, de ucideat Turcil,
§i flint bacate din Bugeact, cal, epe, §i se faceat farmutale tat deuna, §i
sYimurT cu Tatarii, pentru faptele lord, §i nu putea so clica nime nimica de
frica lui Gavrilitti; §i Domnult, de §i scia, rabda.
Venit'ati atunce §i Miront Logofotulu din tera Le§esca, forte scapatt, §i '1-at
avutu Cantemird Voda In mil& §i in cinste; §i Wendt trel feclori, i -au boieritti; pe
Ionic& '1-ail fltutti Sardart, pe Nicolal Logofett alit treele, pe Patra§co Camara§ii
www.dacoromanica.ro
 231

mare; si 'Si -au logoditu Cantemird Voda si o &tit cu densuld, pre anume domnita
Safta. bra pe Mirond Logofetuld 1-ati facutil Staroste la Putna ; pre aceea vreme
pusese Cantemird Voda Hatmand pe Velicico, ce era irate cu Mirond Logo-
fetulti ; si Intr'acea vreme esit'ad Hatmanulti Velicico, cu putintea este ce a-
vea, spre tinutulti Sucevei, "Improtiva a multe podgezuri Lesesci ce Imbla de
stricad in tell, ; gasit'ad atunce und podgezil mare la Bae, i s'ati lovitu
Hatmanulti Velicico cu densii prea tare catil 1-ad lovitd pe Hatmanuld din-
teund sinetu, de i-ad ruptti zaoa de pe ltinga grumazii. Velicico navalia In res-
boid singuril cu sulita a inana, pi altuld '1-ati lovitd de i -au ruptu spogarni-
cela de la frauld calului, i altuld i-ad lovitil din sinew darloguld de la sea.
i n'aii pututd so isbandesca, si ad purcesti Moldovenil In resipa ; pi ad fugitd
Hatmanuld Velicico; si multa stricaciune ail facutd aceld podgezd Lesescu; si
alte multe podgezuri Lesesci loviaa pe alte locuri de stricad in tern.
Mai lovit'ati und podgezti Lesescd pe Velicico Hatmanulti Intre vii, in Coped,
de '1-at gonitu pans In Iasi. Velicico Hatmanulti era und omit de fire, si de
treba la tote socotelile lui, i Indraznetd build; numai, neavendu nici cu tine,
ail &Ira nici norocti in resboid n'avea set slujesca, ca pe unde mergea ilu
tad batea.
Atuncea, avendti Nemtil este cu Turcii, Inca de pe (Audit s'ail fostii batutd
in Beciu, gi totil bateau Nemtiipe Turd, si se Wail; deci, pi Lesii erad la unu
cuventil cu Nemtil si dad lefe Moldoveniloril, si se dusese mai top Moldovenil
la Levi, boierenasi, slugi boleresci, slujitori, si venial de jacuiad in tera In
Moldova.
Venise tril Serbi in Duca Voda,, nice in Ora, se slujesca, carii acei Serbi,
mii Inainte vreme fusese kesagii, anume The si Stanciulti, si Dimaiurucii ; is-
poveduitus'ail in und calugeru Greed la Galati, trecendd Dunarea ; i aceld
calugerd, i-at *Rd in Duca Voda de le ad Math Duca Voda septeleci de
pungi de bani, ysi multe odore scumpe; i pe urnaa gasitti vreme acei
Serbi, de s'ad dusu In Ora Lesesca; si acei ail batutil pe Hatmanuld Velicico
in Bae; pi &mad multe podgezuri gt reutati Wei; ca erail omens forte har-
nici ; pi asa, s'ati templatii Internat.' podgezil de i -au Impresuratd multime de
Thad. Stanciulti ad peritu acolo In resboid ; era, cei-laltiati scapatti nu multe
rane ; deci, dintru acele rane s'at spariatti pi s'au dud In Ora Nemtesca, de
au agiunsti acolo lie pi cu Dimitrasco de erail capete mai marl la imparatuld
Nemtului, pe doe-deci de mil de Serbi. Era, Dimaiuructi mai pe urma
racutu pace, si au venitil aid in Ora in Moldova, de ad fostil Basd-bulucbastt
la Constantino Duca Voda, si au peritd i ell de focil Impreuna cu Totoesculd
vel Capitand, candu s'ati aprinsil erbaria in Iasi. Vedetl acum ce ail facutd a-
celq duhovnicil Great; dreptd dragulti se to ispoveduesci in (WO 1
Coboritus'ati atunce pi dol Hatmani Lesesci cu osti, pe Prutu in giosit, pans
la salt' la Boland. Esitule-ad Suleimantik-Pssa Saraskeruld Inainte yi cu Cante-
miru si le-ad datu Lesilord resboid prea tare pi frumosu; caril Le ii,
n'ail pututd tine resboiulti, Si peste nopte pintregti au taiatu lunca, i ad tre-
cutd peste Pratt. si ad fugittl. Era Suleimanil-Pala Si cu Tatarii, pi cu Cante-
wird Voda, s'ad intorsti Inapoi, care, Cantemird Voda, de atunce au dobtin-
www.dacoromanica.ro
 232

ditti de la Turci mare cinste, si laude, si credinta. cdci mergea prep, bine si
frumost la resboit ; ca asa mergea in frunte de nu se putea tine cel tineri
de densulti.
Deci Lesii dintr'aceea au prinsti si mai mare pisma pe (Mudd, de slobo-
dlau podg6zur1 in tote partile de stricad tera ; si Ora era tote bejenita. Lipsa
de pane, a nu puteau ara omeniT, era stupil si vinulii se face,* el, era omd
norocitt. Tera bird nu da, ea era ertatti biruld Orel de la Porta. Numai nu
putea till de vrajba, ca si call luT Cantemiril Voda, din ceairti i-ati luatti Cru-
pentki cu and podgezd Lesescd, care, pe urma, aceld Crupentki ati agiunsti
de at fostd Jigniceru mare. Si domniea in Iasi, dupe ce i -alt luatti can, n'au
pututd sedea, ce s'ad mutatu in Cetatue ; ca de nu s'aru fi mutatti In Ceta-
tue, candd au batutu podgezulu pe Velicico Hatmanulu 1 i, Copou,l-arti fi lu-
atu si pe Cantemiru. Voda din. Iasi.
Dupe von:51ra ce all avutu Serbanu Voda cu Cantemirti Voda, prins'ail Cante-
midi Voda pe Iordaki Postelniculd. Rusetti de '1-ad 1nchisti st 'had muncitu, ca
i-ad cetluitti capuld si '1 -alt facutti de all datu vre o trildeci-patrudeci de pungi de
bani ; si pe urma '1-ad luatd. Gavrilita, Vorniculti si cu Velicico Hatmanuld in
chizasie, cum di nu va fugi din Moldova, si '1-ati sloboditil; era mai pe urma
i-ad datu veste lui Iordaki Velicico Hatmanulu cal std cu price Serbanti Voda,
si este se pele. Si Intelegendu Iordaki Rusetu Postelniculd, ati fugitti in tera
Unguresca.
Atunce, candu ad mersti Suleimanti-Pala cu Cantemird Voda inaintea Lesilorti
la Boland, venit'au si Serband. Vodd cu oste din tera Muntenesca 'Ana in Iasi;
si ad descalecatd cu ostea la mOndstirea lui Aronti Von. ; si an sedutt vre o
intim cincl Mile, si 's1-ati ispravitd de la Suleimand-Pala, avendu gripe de Nemti
de s'au Intorsd Inapoi ; si ad mersu pe Birladu tad venandu venaturi si pesce
Era hi alit doile anti a dommel lui Cantemird Voda coboritus'ati Craiulti Le-
§escu, Sobietki, cu tota puterea sa, §i cu tots Hatmanii terel Le§esci, si cu tot&
recipospolita, si cu multe podgezurl in tote partile, in tote ten Moldovel, pre
11 Ocna, pre la Birladu, pre la Bujoreni, de n'ati remasu unu lord nepradatti
0 nestricatt. Tdiat'ad atunce Lesii si cu Ctizacii pre Domna Rucsanda, fata
lui Vasilie Voda, la cetate la Mint 1, si pe Ancheisoe, si pre Enaki Gramati-
cult, fiindd Camarasti la Ocnd, si pre alti multi; ca se facuge talhari, nu nu-
mai de la Osten, Lesesca, ce si din Munt,11 Unguresci esiati talhari de jacuiau
mdnastinle, si alp talhari despre Bugecd ; incotro cautai, totti talhari erau In
tote pantile.
Atunce multi boieri si giupanese serace 'si-au litsatu casele, si ad fugitu
in tera Muntenesca de reulu talharitului Atunce Craiuld Sobietki s'au cobo-
ritil In giosti pin tergu pin Iasi, si ad mersti in giost pe Prutti, papa la Pagulti, si
de la Paguld n'ati pututu merge mai inainte, si s'au intorsu Inapoi, cd, i-ati
esitu Turcimea si cu Tatarimea inainte si s'ad intorsu incungiurath de Mari.
Carele cum esia din obudulu Lesescu, cum. ilti si Wad Tatarii de grumadu.
Si s'au intorsu iara, pin Iasi inapoi ; si era si Petriceico Vodd, cu densulu ; §i
ad lovitu pe la Tergulu-Frumosu, si n'au agiunsu cailoru obudului Lesescti apa
helesteulu celu mare de la Prigoreni; si au luatu Siretulu In susti2 0 an lo-
www.dacoromanica.ro
 233

vitg pe la Cernautl la Sniatin in Ora lui. Pitt Cantemird Vodit '1-a7 gonitg
pe Crain lit cu Tataril pana lti HArmanesci, pe Siretd.
Atunce ail and Lesii si Thtarii multe curd boieresci la t,erh si la Iasi. Ars'au
in Lunganl, in Obrejeni, In Popi, In Doroscani, la Leca, in Chearedeni doue
parechl, in Podobitl, Lungani, in Albesci, in Brhesci, in Prigoreni, in
Ganesci, in Tergulg-Frumosu, in Crivesci, in Petrisu, in Halastieni, in ROA-
sesci, in RuginOsa, in 1151Aucesci, in Cosmesci, in Purcelesci, In Stolniceni, in
Pascal% si pe alte locuri multe; tote curb sindislite boierescl au and atunce,
fiandit 6menii inchisi pin monhstiri, de Erica Lesilorit si a Tatariloru; era In
Golia atunce oca de aph unu potronicu.
Atunce au luatg Coaiulu si pe Dosoteiti Mitropolitulu din Iasi cu tote ves-
mintele si odorele sfintei Mitropolil, si au luatil si mostele sfAntului Ion No-
vii, ce all fostil la Suceva, care all fostit adusii aceste sfinte moste din tera
Turcesch Alecsandru Veda cell mare si bunu; si le-ait dusti acele sfinte moste,
Impreung cu Dosoteid Mitropolitulu, in tera Lesesch, la unu tergd. a Crain lui
Sebietki, anume Jolcfa, de stall acolo si pAna In clioa de asthdi. i Dosotel
Mitropolitulu Inch acolo all muritil.
Acestil Dosoteid Mitropolituld nu era omit prostil de felulit lul; era nhatt
de mazilu*) prea invetatu; mite limbi scia; Ehnesce, Latinesce, Slovinesce,
si alte. Adindi din card scia; si deplinii chlugeru, si cucernicti, si blAndd ca
unit mielu; in Ora nostrh, pre aceste vremi nu se afla omit ca acela. Daps
ce all mersu la Jolcfa, flu punea Craiuld Sobietki de se imbrAca cu vesmintele
cele scumpe sa odorele Mitropoliei Orel nostre, si slujia Litargie la dile marl,
si Iordand la Boboteda cu ceremonie dupe obiceitild Orel nostre; si se mira
Craiulu si tot' domnil Lesesci, si lauda frumosa ceremonie ce era in biserica
terei nostre.
Cantemird Voila s'au fostd mhniatu forte red pre aceld Mitropolitd, si i-ad
foga fitcutti afurisenie de la Patriarsi; dera nimica de densuld nu s'au atinsti
ca, died Omenq cal sfanth. Era de Cantemirit Vodh, died omenii ca s'au a-
tinsd., gasith legrad ; ce, nu se scie dintru aceea pricing, all dinealth
pricing. Cantemird Voda, canal all venith. Craiulti Lesescd Sobietki, renahsese
mai singurg; boierimea, slujitorimea fugise carii incotro au pututti; numal
prea, cu putintei omeni de curte r6mAsese, snit indemnag o sem& de boierl se
se inchine la Lest; §i'l scriea si Serbanti Vodh se se inchine, eh s'a Inchina
si eh", eh, se scoborh si Nenatii despre tern Nemtesch, si Moskalil inch, mergti
la Crime, si se vord face tad una.
Erg" Cantemiru Voila nu s'au potuvitti: una, ca scia rOndulu Lesiloru, eh
slujise la densii; a doua, II' era feciorulit la Porn. zaloga, Antiohil Beizade ,
ce nu'l da maim intealtd chipit Ce elti, cu tine au avutd pe Ihngh densuld;
s'au trash spre Falcitt asupra Tatarilord, precum mai susti s'ad scrisu; sic
acesta au nemeritti bine, eh, i-au esith mare lama de la Turd.
Pre acea vreme email vre o patru-flees si mai bine de Codreni talhari de
tineau drumurile in tern de giosti; agluns'au acel Codreni la Cantemird Voda

Feciorti de negulitoru, dice copiea Post. Hurmuzaki.

www.dacoromanica.ro
 2B 4

de i-at ertatu, si au venial toti in It§T, §i i-al dusu pre toti In mdadstire
In Galata, de au jurati, cum volt sluji lul CantemirA Vodd si Orel cu drep-
tate ; si le-au datil lad Cate patru lei pe lung,, si au push capete dintre den§ii,
pe Zaharia si pe Sandulu, si le-au data carts de volnicie, se stringd, omeni
de Oste cata de multi. Si all purces4 spre munte, si cum ail sositu la Petra,
ad gasitu unu podgezh de Lest si cu Mad, vre-o doue sute si mai bine; si
asa I-au lovitil Mr& de veste, pe o negurd, de i-ail sparth si i-aft sprircuitu ;
si i -au prinst pre unit si vii, de i-au dusti la Cantemitt Voda de i-au Inte-
path si 'i-ad spInzuratil. Deci, dintru acea isbAndd, au inceputil Cantemirii
Voda a facere steguri de Lefecil in Romanu si In Cosmesci, si In Tergulil-Fru-
mosil, In Harlitil, la Podulu-Iloei, in Iasi ; si all inceputil a'l biruire pre talhari,
si a'i prindere, del ducea la Cantemini Vodd, del totil omoria cu felii de
felt de cazne.
Asijdere si Mironil Logofetulti, fiinda Staroste la Putna, au factitil Siimenl
si Hansari, si all Inceputii si dintr'acolo a risipire talharii, ca numai °data,
la o batae, au prinsu patru-deci de Wiwi, si i-ail tote tdiatil Cate In patru
buctiti, si i-au pusu pin prepelece pe la drumuri. Pus'ail Mirond Logofetulu,
de ail largitit si drumulit la lunca Mandruscdi ; ca fiindu drumulA strimpil, nu
putea t omenii se amble de reuld talharilorii. tiSi asa,'cu-aceste, au Inceputil
se mai stirpire talhar 1; cd, de ce omoria, de ce se faceafi mai multi, In di-
lele .acestui
Asijdere atunce, candu all venitil Craiulii Lesescil Sobietki, mai inainte,
dupe ce all fAcutil Cantemiril Voila slujitorl, vedendil Serband Voda ca Arabia
tillhdritil multi]. In Moldova, si n'are cine se le stee impotriva, si Cantemirii
Voda n'au tinutu parola, cum s'ail apucatii duff' 'haft push Domntl, se °more
pre Iordaki RusetA, si Iordaki Rusetil au fugitil In tera Ungurescil, trimis'aii
si elil pre Manaild cdpitanulii cu Saragele, se princld pre gIupanesa lui Ior-
daki Rusetu. Deci aflandu-se gitipanesa lul Iordaki Rusetil, cu multe bejanii,
pe Oituzu, la unit satu anume Grozescil, de Erica unui podgezil Lesescil ce
venia din susil, au apucatii numai ea, Iordakioe, singurd _cu radvanulu, nu-
mai de au fugitil, si au scapatil de n'aii prins'o Saragele ; era altd ce all a-
vutil agarlicid, 'I au luatu totu Saragele, si peste nopte s'at intorsil Sara-
gele preste munte in Ora Muntenesca ; si bejanarii cine au fostu acolo, all
Malta dupe densii s- don -ti pe slehil de 't at gonitt, si nu 1-ail pututil
ajunge, §i s'ail dusa cu pace.
Trimis'aii pe Gavrilitd Vorniculil In ter% Muntenesdi la erbanit Voda, Can-
temiru Vodd, ca veduse cli, s'at maniatil Serbaml Vodd pentru Iordaki. si pen-
tru cad nu s'au Inchinatil la Le0, dupa cum se adeverise candit 'hat push
DomnU; si intorcendu-se Gavrilitd, Vorniculii Inapoi, Indatd au si muritil ;
clicq se '1u fie otavitil erbanil Voda. Cautti de acum inainte de vedi ce s'ati
lucrata, din zavistie si din reutate, in Moldova si in Ora Muntenesca, din
pisma lul Serbanu Vodd si a Cupdresciloril, ce au avutil pisma veche de
demultA.
indatit'si all Muth pace cu Cantemiril Vodit de all venial de la Tarigradn.
n Iasi Cuparescii, si at pust pe Iordaki Visternicil mare de 1-ati datil Can-
www.dacoromanica.ro
 235

temird Voda chelea terei in indod, si 1-ad datu i o sema de bani, pentru
cei eel luase; era pentru o shill, de haul ce 'I-ad fostti mai remasd,
datd terguld Scheea, si satul Dracsanii; si pe frate-sed Manolaki '1-ad pust
Staroste la Putna, pentru ca se se mai adaoge vrh'jbile cu Muntenii. Pus'ad
gi pe fratii lord acestorti dot boieri pe Scarlataki, si pe Lascaraki, si pe
Mihalaki se fie Kapi-kihat la Tarigradd. Tine-te seracd tern Moldova, de a-
mad tnainte de jacurile si de mancdturile a tots acesti tuscinci feciori a Cu-
pariultti celui betrAnd, earn nu se shturad unul cate cu o sutd sad si doue
sute de pungi
Dead t6t6, talna Cantemird Voda, ce ad avutd cu Serband Vodd, Cu-
parescilord; bucurat'ad Cupdrescii pe Cantemird Vodit ca 1-ord face Domnd
in Ora Muntenesca; Si asa, tad se piriati si se mance/. min pre altil.
Murindd Gavrilith, Vorniculti cell b6trdnd, pus'ati Cantemird Vodd Vornicit
mare pre Multi sea Vasilaki, derd nu avea trecere la domnie ca tata-sed ; si
pe cei-l-alti frati ai lui ad inceputu a'l mai scddere din volniciea ce avead
audit trdia tatd-sed. Scos'ail atunce si pe Velicico din HAtmanie, gi '1A-ail
pusd Vornicd mare de tera de susti; Hatmanu ad pu' pre ginere-sed Bogdand.
Deci Iordaki Vorniculit ad si legatd frdtie cu Bogdand Hatmanuld, vedendd
ca este ginere lui Cantemird Vodd, de Linea la and cuventu ; si pe cei-l-alti
boieri ail Inceputd a'i cdlcare din obiceiurile lord, si scotea multime de °rho-
duele pe tend, si pe mazill dhjdii grele, si pe breslasi greutate, de s'ad stinsd
de atunce, ca erad breslasi multi in tent atunce cu min de stupi. Si Can-
temird Voda carte nu scia; sema nime nu le lua, ch'i supusese pe ceT-1-alti
boieri, ca biruld terei era ertatti de la imperdtie. Era LascarQki Kapi-kihaia
tot' trimetea la sute de pungi de barn de lua, ni cu o pricind, ni cu alta.
Ore ce sta Improtivii pentru tera Mironil Logofetuld, si cu frate-sed Velicico
Vorniculti; iT dicea lui Cantemird Voild la mash: «mai desil cu paharele,
Maria Ta, si mai rant cu oranduelele ; eh biruld terei este ertatti de. in
Porth, si'l vrea daT Maria Ta sema °data, si r_u'l pute.» Si Velicico si
mai tare tot-deuna se dacha cu Cantemird Voda, si cu Iordaki Visterniculd ;
earn, dintru acele vor6ve, avendii fried, at didutti la prepusil, de y-ail pusil
si capetele.
Serband Vodit fhcuse gatire mare de osti in tern Muntenesca, si Meuse ca-
te-va, vase, seice, la Argesi, cu zahere, de start gata se se scobore pe Du-
Tare, si se agiunsese cu tote capetele Serbimel pe de ceea parte de Dunhre,
si trimesese si la Nemtl pe frate-sed Iordaki Spotaruld, si pre ginere -set
Aga BAlacenultl, ea se vie cu o sema de Este Nemtesed. Agiunsese si la Moskii
se se scobore Moskalil se mergh la Crimii; i sthndti Improtiva sfatului unit
Gaza mare la MoskA, cheltuit'ad Serband Von, de '1 -ad otrAvitti, ea se nu
mai fie protivnicu sfatului. Agiunsese si cu Craiul i Sobietki ea 0 se scob6re
In Most la Bugecd. Si asa, Si elti se purcedd cu acestd gatire, se apuce Tani-
gradult, candti orti fi Duch in Beligradti la Nemti. Numai, era piedech Can-
temird Vodh si cu Cupdrescii, ca 'lit totti piria la Porta. Deci, Serband Veda,
veclendii Impedecarea lni Cantemird Vodd, ail strinsd cats -va boieri Moldo-
venT ce erad in tera Muntenesed pribegi, unii de frica lui Cantemird Vodh,
www.dacoromanica.ro
 236

altil pentru frica podgeclurilorti Lesesci; strinsu-l-no pre top' la densulti, la

sfatd, la Bucuresel, si at alesii pre The Dragutesculd se '1u fad, Domino in
Moldova, cu tot& cheltuela lul ca se se niAntuesca de Cantemirti Voda, se
nu'I mar fie pedeca. ySt n'au zdbovitti dupe acesta sfatu prea multti Serbanti
Voda, si au si Inuit& Dieu unit se '16 fie otravitu kap" lui, Stolniculti Con-
stantinu si Spatarulu Mihal; ca era unu omu groznicu; nu veghia nimerui
vo1ea; era omu mare la statu, cu ()chi ca de bou, harnicti si clarnicu, mtla
faeea mare la eel streini si la slujitorl; ehelttua multu ca se'§1 faca nume,
era nu s4 string&
Cantemird Vodd tnca de aceste oblicindti de tote, pirise la Porta pe Ser-
band Vodd, si Turcil nu puteall se'lu maclilesca, c& se temeau de numele lui
Serbanti Voda; ce scrisese la Hanulii se se gateze se merge, se erneze in tera
Muntenescd se princle pe Serbanu Voda; ce gatindu-se Harm la, au si venitti
veste ca au murith. Seibanti Vodd. Ce ghndesee omulu, nu dd Domnultl; ca
eine scie la ce cumpend aru fi venitu si tem Muntenesed de n'aru fi muritti
Serbanu Voda atunce.
Radicat'aa fratil lul Serbanu Voda, Consta,ntinti Stolniculti §i cu Mihai Spa-
tarulu, Domnii atuncea, pre unit nepotu a lore de soil, mime Constantino
Brdncovanulu Basarabu, in Ionia lul Serbanu Vodd. Avea Serbanu Vodd fe-
cloru mare, si n'ati vrutu fratii liii Serbanti Voda se '111 pue pe densula, pen-
tru ca nu trdia bine cu Domna.
Dupe ce s'ati aseclatu Brancovanulu Voda in scaunti, in Bucuresci, galceva
si zavistia cu Cupdrescii totil ail remasti si la Brancovenulu Voda, cumA era
si la SerbanU Voda, de se totti pirlati unulu pre altulu la Porta, de se tote.
ftteea cheltuela amenduroru terelorti.
ineeput'au BrAncovanulti Voda, a superare pre Domna lui Serbanil Voda, cu fe-
lull de felurl, si luare banil de pe unde erau mistuiti cd, fiindu'l nepotti
lot Serbanu Valk si in cinste la densultl, II scia banil pre unde erau. Deci Aga
Bitlacenulti, ginerele lul Serbanu Voda, dace, an intelesu de acea superare, n'ati
vrutu se vie de la Neinti ; si au remasil asolo la, Beciu. trd, lordaki Spata-
rulu, fratele lul Serbanu Voda, au venitu la Brancovenulu de la Nen*, de
unde ilu trimesese Serbanu Voda. Deci Domna I I Serbanu Voda cdclube in
mare prepusq, veclendu ca au remasu ginere-sou Aga Balacenulu la Sibiiu; si
pusese trel steguri de Lefecil Moldovenl en Capitanit loru, pre anume Beslega,
st Vicolu, si Tatulu, de o pacliau pre (Musa si pre fecIorulu el, pre Georgie
Beizade, la satu la Draganescl, se nu fuga la ginere-seu, la Nemti.
&ti, dupe ce au trecutu unu anu a domniei BrancovanuluI Voda coboritu-
s'au Aga Balacenulu cu osti Nemtesci si cu Heizeru Generalulti, de au venitu
In ter-ge. la Bucuresci.
Dere, feciorulu lul Serbanu Voclii, cum au intelesu ce, au trecutu Nemtif in
tera Muntenesca de vinu la Bucuresci, intro sera s'au imbracatu in haine proste
si all esitil prin straja de la Draganescl celti pa4lia, necunoseendu-lu strajeril,
si s'au dust. inaintea ostil Nemtesci, si au remasti numal Donma, singurti la
Dragh'nescl, In pacld,.
Brancovenulu Voda, dacd au veclutu ca se apropie ostile Nemtesci de Bu-
www.dacoromanica.ro
 237

curesci, au lasatu Bucurescil si s'au coborita la satu la Rusi cu tOta casa lui
si boierii si boierinasii din curte, si slujitoni, si au seclutu acolo la Rusi vr'o
doua trei sNptomani. Eli sedea in Rusi, si Nemtil in Bucuresci, cale de optu-
nod, cesuri min de alp( ; si purta de grija Brancovanulu Voda de zahere, de
le da totu de agiunsu de ce le trebuia ; era pe de alta parte au facutti scire
la Porta si la Tittari se vie.
Trimis'ati atunce Generalulti Heizerd pre unit Colonelu cu vre-o suta de
Nemp la Draganesci de au luatu pre Domna lui SerbantiYoda de au dus'o In
Bucuresci ; cu voia Brancovanului Voila era, ca. Draganescii de Rusi nu suntu
departe, cale de douit cesuri.
Dupe ce ail radicatti pre DOmna din Draganesci, venit-au numai singuru
Generalulu Heizer cu capulu lui, cu vr'o suta de omenT, de la Bucurescl li
Draganesci; si s'au sculatu si Brancovanulti Voda de s'au dusti la Generalulu
In Draganesci, de s'au Impreunatti cu densulu; si au mancatil si au vorovitti
cinci-sese cesuri, ce le-au trebuitil, si asa s'au Intorsu Generalulti iarasi la, o-
buzulu lui In Bucurescl, si Brancovanulu Voda, s'au Intorsil la obuzulti lul la
Ru,i. Tera nu o lasa se se bejendsca ; ca pe eine 11 prindea le Ma nasuhl si
urechile, de stall pe locu, ca se porte de grip zaherelel ostiloril.
Atunce tots boierii Muntenesci tidemnati pre Brancovanulti Voda, se se In-
chine la Neinti numai unchm-seu, Stolniculti Constantino, n'au primitti acestd
sfatu, si nu 'I-ati lasatu se se Inchine ; candu va Dumnecleu, si °multi neme-
resce sfatulu.
Atunce fiindu domnia noun, si viindu osti, si neavendu cu ce se chivernisi,
iugraba trebuindu bani, ail scosu vacarirtu antelasi-data, unu tultu de vita si
dol orti de calu, de ati remasti obiceiu de au fostu in multi ani ; si de acolo
de la Muntenl, peste catl -va ani, la domnia lui Constantinti Ducal Voda, ani
saritu scanteea si la not in Moldova, de s'au aprinsti -acestil pojaril de obi-
ceiu reu.
Deci, in scurta vreme au purcesti si Tataril a venire In tera Muntenaca, ;
Brancovanulu Voda indata atunce au datu scire terei se se dea inlaturi la
mutt, si 'si-au trimisu Dolma la monastire la Bradu, la munte ; si elf' au
purcesu intru intimpinarea Sultanulul la Buzeu ; sl numal intr'acea di se nu
se fi timpinatti cu Sultanulti era se prade tera.
Era Nemtn, dad, ati Intelesti ea ving Tataril, s'au radicatu cu Domna lul
Serbanu Voda, si cu totn, dm Bucuresci, si an trecutu muntil la Brarvu ; si
Tataril cu Brancovanulu Voda i -au gonitu liana ail trecutti mouth, ;;i nemica
nu le-au pututu strica, Era pe tell au stricat'o forte reu Tataril, ca, numai
cad n'au luatu robi, era alta ce ati gasitu totu au luatu; ca acolo suntu mun-
til goll ; nu potu se se ascuncla omenii sr dobitocele, si era vreme de erna ;
ce au remasu omenii numal cu sufletele.
Era de vara., dupe ce s'au facutu, trecut-au Tataril doua-trei ronduri pin
Ora Afluntenesca ; si la meisit si la intorsu tote pin t6ra Muntenesca, trecean,
de mergeau la Beligradfis uade se bateau Turcil cu Nemtil, de faceau bogata
stricaclune terei Muntenesci.
In alt (lode anu a domniei Brancovanului, renduit-au Imperatia Turcesca,
www.dacoromanica.ro
 238
pre Munteni si pre Moldoveni, si pre Tatarl, st pre unu Saraskeru cu Tamil,
o soma se dud, pre Tiukel grofu se'lu pue Craiti in Ora Unguresca. Decf,
de aice din Moldova all mersu Hatmanulu Bogdand, cu o soma de Moldoveni,
si unu Sultana cu Tatarif, §i Brancovanulu Voda, cu capulti 'sett cu Muntenif;
§i agfungendu la marginea teref Muntenescf, uncle se chfama Campina, esitu-
le-au Heuer Generalulu inainte §i cu Aga Balacenulu, §i cu cate-va mif de
Nemti, si '0-au datu rOsboiu forte tve, de ambe partile, si groznicu, cate-va
cesurf; §i pe urma au spartu pe Nenati, si au purcest Nei:tap in risipa. Si a-
tunce all prinsu pre Heizer Generalulu la maim lui Tiukel grofti ; si Aga
Balacenulti au peritu in iesboiu ; dera au peritu §i Sararkerulfi Turcescii, ca
'1 -au lovitu unu glontu tocmaf in gura. picu el la acelii resboiu se fie fosta
mai multu isbanda despre partea Cazacilorti Brancovanultu, carora le era capti
unit Moldovanil, anume Costinu Capitanulu de Focsenf, feciorult Nenuluf.
Dupe ce au aflatii Brancovanulu Voda pe Aga Balacenulti mortit in -resboia,
trimisu-i-ati capulti la Bucuresci de '1-au pusa intr'unu prepelecil in michlo-
culu ograclii lul, de i-au seclutu veunii anu capulu in prepelecii, §i as Inve-
tatu de i-ad risipitu §1 cui il.e §i ograda, de ad remasti numai jariste.
Dupe isbinda ce an facutu acolo, ifitrat'ati Tiukel Grofu in Ora Unguresca
cu tote Wile ce scriu mai susu, si an inceputil a stricare, i a ardere, si a ro-
bre pre care nu vrea se se inchine luf; §i asa au amblatu cateva clile stri-
candu prin Ora Unguresca, 'Ana ce s'au radicatu alta oste Nemtesca si au
purcesu asupra lord. Deci GrofulU. cu Turcif 1i cu Tatarif n'au cutezatu se
stea improtivale, si au fugitu preste munti inapof in Lora Muntenesca; eru Bog-
danu Hatmanulu, vrendu se esa dreptti pe Oituzu la Ora Moldovei, esitu-i-au
pranimea, Secuil, inainte la Oituzu, la striintore, de i-au datu resboiti totu
noptea,i cu mare greu au scapatu de au esita din manele lora, ca erau s3
pera cu totif. Ertl Tatarif s'au dusu in Bugecti acasa. trA Tiukel Grofu cu
ostea luf, cu Ungunmea, au remasu in Ora Muntenesca, de au ernatu si au
veratu, i mull& stricacfune facea terei; numai Omit a se radicare, Tiukel
Grofu, de s'au dusu in tera Turcesca, forte cu putuntea oste, Curuti de ai
lui remasese, ca pusese Brancovenulu Voda omens de at luf pre care CurutA
ilu gash, inlatun pe talna ilu i ucidea.
Facut'au Lesif atuncea la Zvancea ocopu, din susu de Zvancea, de au ase-
c,latti oste. Trimis'au §i in cetatea Sorocef pre unu Polcovnicu Or cu oste.
Aseclat'au si in tmutulu Cernautului in cateva locurf de au facutti parcane, de
an aseclatu Oste,Johnin Moldoveni Levi. In Vasilen pe Nistru Draganf ; in 0-
rasenl, pe Zaharovski cu Lesi; in Cotmana, pre Dobrayski tija, cu Lesi ; in
Banila, pe Turculetti celu mare, cu Moldoveni; in Hlinita, pe Botezu tiju, cu
Moldoveni; in tergulu Cernauti, pe Branesci; in Cuciuru, pe Turculetu cola
micu, cu Moldoveni. §i asa, cuprinsese- totu tinutulu Cernautilorti deld tineati;
1i alta treba nu aveati, in tote clilele se bateau cu Turcii subteCamenita, ca
pacliat. drumulu Camenitef ; deci tine trecea totu if luau de grumazi §i'l ro-
si se sloboclfau furisu in Moldova si in Bugecti de apucau herghelif a cuf
gasiau, si luau §i limba ; §I Candi' d ceau Turch zaherele in Camenita, le e-
siau inainte, on .1a dusu ort la intorsti, de's loviau. si de bogate on if i smin-
www.dacoromanica.ro
 39

tiau. A§iiderea §i Lipcami din Camenita §1 cu Tureil eau i loviau pre Jot-
min pre unde erau a§eciati, fora de veste, §i de bogate on se templa de'i §i
stricau.
Mani din Bugecu, Hanulu, Sultanii, cite de trel patru on pe anu mer-
gead in tera Le§esca de pradau eatu le trebuiau; §i la intorsu, slabindu-le
calf, fiindu une on erns, e§iati Joimini de pen zamee del loviau, pe urma
§1 scoteau dummuri §i robi ; era une on II loviau Tatani pe den§iI.
°data, e§inclit Turculetti celu mare la Stefartesci, la druruulu Camenitei, se
is limbs, au vedutd vre o patrucleci de Tare]. pe §lehu, viindu de la Camenita;
deci Turculetd, trecendii Prutulti pe ghtata se merga la denOt se's lovesca, au
apucatt de au trecutti numai vre o tritcleci de Joinuri §i s'ad i ruptd glata,
ce era primavara i au remasti ostea cea multi a lui Turculetd de testa parte
neputencld trece Prutulti, ea, se rupsese ghiata. Deci Turculetti ad OW Ina-
intea celoru patrucleci de Turd; §i a§a s'ati batutu, fate, la filth, vre o dou'a
cesuri, ea nu putea ceea oste se treed se le dea agiutoru; §1 i-ad infrantu Tur-
culetti pe Turci, §i i-au priusti vii carit n'au perittit la ba."talie; mime doi ad
scapatti; era pre ceilalti i-au luatd robi de grumazi de i -au dusu in tera Le-
§esce. Pre unii i -au trimisti la Cralulti de '0-att facutu nume §i cinste; pre
altii i-ad tinutti la densuld la Bamla, de s'ati teseumperatii. §i ad gasitti a-
tunce la aces Turd negutitori eincleci de pungi de bani, for de odore, Si
haine, §i cat
tre, In ald §esele anti a domniei Iui Cantemiru Voda, coboritus'ati Craiuld
Le§escii, Sobietki, cu o§ti grele erd in tera Moldovei, fiindti indemnatd §i de
Muuteni, de Brancovenuld Voda, dupe cum era invetatt, ca se face, red aces-
tei teri, de se tote acolisia de densa tottuleuna ; precum §i mai pe urma, de
au adusti §i pe Moskali cu faptele lui. Care, Dumnecled, pentru suspinurile
seracilord, i-ati platitti, de s'ati stinsti pomenirea lui cu totult. §i au venittit
Cratuld cu obuzuld pe la, Boto§eni §i pin Cotnaru, pane, la Ter.guld-Frumosd ;
§i de la Terguld-Frumosti erd s'ad intorsti la tera lui, ea era vreme de tomna.
§i atunce, intoreendu-se, ad lesatii Oste cu bucate, in cetate in Nemtd, §i in
Suceva, in monastirea arminesca; §i in monastire in Agapie, §i in Seculd, §i
in Campuld-Lungd, §i in Hangt; §i candu au agiunsd Craiuld cu obuzuld lui
pe Shetil, pe la Ropce, a§a i-ad lovitd o ploe cu ninsore de i-au tinutu acelu
viscold vr'o trii patru clile, de ad muritu &tea mai bine de giumatate inghie-
tate §i le§inata, ea era pe la Noemvrie ; era caii le-ad muritti tots din obuzu,
de le-ad remastit carele, §1 caretele, §i puscele cele mai mart, tote, la Ropce.
Diet, ca mci Crandu mai n'au fostti avendit cald se incalece ; de abia au mersti
pans la Sniatm, ca i -au fostil lovitu mania lui Dumnecled, de nu era numai
vieolult, cel loviso i o bola de muriail §i Omenii §i call ; §i la anuld, de pri-
ma-vera, au ttimisti din Ora Le§esca de ad luatt puscele de la Ropce.
'Mani §1 cu Cantemiru Voda n'au vrutu se merge, mai inainte dupe den0i
de la Crivesci, ce s'ad intotsil inapoi ; indemnatu-i-au Cantemiru Voda pe TA-
tan se merge, inainte ; ca de aru hi mersti i-ard hi luatu pre tog de grumazi;
numai 'Mani n'au vrutu se maga.
7)icti unii, ca Sobietki s'ad fostti agiunsd cu Mani de au fostti totu una ;
www.dacoromanica.ro
 240

numal in vedela Le§ilora se aretat neprieteni. Ca, odata, s'au fostu templatt
intr' nopte de all Watt pre mace TatarT Area 1.64 Turculett ale nostru cu
Moldovenil; si a doua-di, vedendu Sobietki, au fost4 jeluindu pe Tatari si all
fostt dicendt, pecatu ca at peritd atatea veteji ; si ae fostil dicendu lui Turcu-
lett pen-tru ce i-at lovitt noptea furist ; ca eld avea prietasugu cu densiI inca
din Hatmanie.
Dupe ce s'at dust Craiulti In Ora lui, scris'at dill la Imperatult Nemtului,
si la Papa de Romt, de se falia pe cum at luatti atatea cetatl din Ora Mol-
dovei ; si pe acele scrisorl Papa de Roma, tote ild credea §i'l trimitea bani
se fad este asupra paganilort; pentru ca asa erat vorbiti si cu Imperatult
Nemtului, elll se merge pe de o parte, si celt altt pre de alta. Trimis'ail Can-
temirt Voda o sOma de TatarI si cu Moldoveni lefeci in Campu-Lungt. si in
Hangu, de all pradatt si au arse ca se scota pre Joimirl; si nu T -ad pututil
scote; era duluint si robi at luatt multi TatariL; si intorcendu-se inapoI pe la
NI, anca le-at daruitti Cantemirt Vole, tuturort Marzacilort postavuri si atla-
zuri, si s'at dust in Bugecti.
In all septele ant a domniel lui, gatitus'ail Cantemirt Voda cu 6stea lul de
au merst se is cetatea Sorocel, impreuna cu Daltabant-Pala, Saraskerult 0-
blucitil, si cu Hatmanult Step, a 13crainel Hanului, si cu cateva mil de Ta-
tari, si at statutt pm preglurulti cetatei cateva septemanI, de at batutt1 ce-
tatea si au facutt meterezurl si lagumurl; si at datu navels prea marl, si n'au
pututt lea cetatea; si au perita multa este atunce, candil navalise Turcil si
.Moldovenil ; si nu era atata este in cetate, ca doue-tril sute de Draganl si
Camel. Numal, el din cetate nemeriau tote in oint, era eel din afara nu pu-
teau se le strice nimica ; si s'at intorst inapoi la Iasi fora mci o isbanda, si
cu multa, paguba de este,
Tat lam acelt ant, mai inainte de ce at merst la Sorock strinsus'at
totl fecloril lui Gavrilita, si cu alit boleti multi de tera de Most, la nunta lu,
Ion Paladi, la Bacani, din sust de Birladt , si acolo at fosta §i Vorniculd Veli-
cco, flinch"' cumnatu lul Paladi; sl stringandu-se acolo la acea nunta, au sfittuitt
§i s'at giuratu cu totil, el in de el, se fuga in tera Muntenesca la Brancovanult
Voda, se le dea agIutort de cheltuela, se merge in Porta se piresca pe Can-
temird Voda seal scot& din domnie, se radice Domnt dintre densii pe Velici-
co Vorniculii.
Decl s'ati sculatu unti boierii dintre densil, anume Ilie Tifescult, pre carele
ild poreclia mai pe urma del clicea Frige-vaca, si i -all piritt la Cantemirti
Voda pe bolerl, de le-at spust tote sfatulu lora; ca emit boieril de la o vreme
prea superatl de Cantemirt Voda; ca eraii la curtea domnesca boierinasl tat
feclorl de mojicl, Codreni, si Galateni; §i dicea Cantemirti Voda, ca Domnulii
face nemurile, Domnult le stmge ; erat uriti fecioril de boleri, se nu'l veda,
in ochl, dupe cum fl era natura lui. Si era in cinste numal Hatmanult Bog-
dant, ginere-seu, si cu Iordaki Visterniculti Rusett, acesti doui skwernisiat
si mancat tera cum le era volea. Decl, boieril pre acea vreme nu mai puteati
suferi se fie calcati de acel doui boleri, si de mojiciea celor-alti mai mid de curte;

www.dacoromanica.ro
 241

ca, candd esTati la here, cu slujbe boierinasii, faceau multe necazurI caseloru
celord mart a bolerilord.
Deci Cantemird Voda, cum au intelesti acelu sfatu a boienloru, din Ilse Fri
ge-vaca, au si rapechtu Intr'o nopte boierinasi de al lui, si cu slujitorT Bel
prinda pre tots aceia. Deci unit au scapatu In Ora Muntenesca ; era pre caril
i-au prinsu, i-au dusts la Iasi, si pre Velicico Vorniculu, dupe ce '1-au dusts
la Iasi, era zavistia mai mare despre Cuparesci, imponcindu se cu vorba mai
dinainte vreme, si avea si sieala de densulu pentru ca era mai omu de catii toti.
Atunce in grabs Cantemiru Voda, in manie 1-ad batutu cu busduganulu, si
'had Inchisii in hem. Deci neprietenil lul Velicico, atunce au si aflatu vreme
de ad 001 lul Cantemird Voda : «De vreme ca to ai grabitu de '1 -al Mutt,
nu'lii lasa vtu; paclesce del" °more, ca de va scapa viu, mane poimane eld
ne va omori pre toti.» §i eld Inca indata au ascultatti, si '1-au scosi noptea
de i -au Wahl capuld denmtea porch, pentru binele ce ad facutti Velicico
de ail data scire lul Iordaki Visterniculd de an fugitii In Ora Unguresca
canal vrea self" °more Cantemiril Voda ; acum 1-ati multemitil si Iordaki Intru
acesta chipti ca unu Greet. §i aflara atunce neprietenii vreme de disera lui
Cantemirti. Voda: «Acum de vreme ca ai omoritd pe VehcTco, trimite de prinde
si pre (rate -seu Mirond Logofetulu, deli °moth ; orl vinovatd, on nevinovatu
se nu scape, ca apoi Inca a hi mai reu si de tine si de noi.» Deci, Cantemiru
Voda nu '0-ad socotitil view lul, ca era trecutd cu batrinetile, omu de septe-
cleci de ant, de numai cattl nu'i sosise cesulti mortal r;i lui ; ce s'att potrivitti
neprieteniloru si nu 'c1 au crutatil sufletuld sets, ce ca und tirand au trimisu
pe Macri, vatavulu de Paha'rnicei, cu slujitori din Romanu, de '1-ati luatts de
acolo, de la casa lul, de la Barbosi, de '1-au dusu pane, In Romanti si i-au
talatii capuld. §i candd '1-ad gasitd Macri acolo, la Barbosi, atunce it murise
§i giupanesa, si nimicti nu scia de sfatuld fratine-seu sad de a,celor-lalti boi-
ens, ca nu era amestecatti cu ceil-alti boieri la sfatu ; ca elti pornise atunce
pre mid feciord a lul, pe Nicolal, se to fata Ducal' Voda de la Tarigradt, si
se gatise §i cu celaltd feciord, cu Petrasco Camerasulu, se is fata lui Cante-
mirii Voda, se se incuscrecle, si nici cu ganduld nu ga'ndia ca la veni o fur-
tuna ca aceea.
slujitorii, candii Tau gasitu la Balbosi, se fuga, ca nu'l departe in
Nemtd. ; era elf' n'au priimitii, sciindu -se dreptd; gandia ca'14 oru duce la Iasi;
0 se va Indrepta. Era dupe ce au venitu Macri, si viindu zapciu dupe zapcid
Ee pert, nu i -ad mai ingaduitt, si ail pusii de Tad Watt. in Romand, si multu
s'au rugatd lul Macri se'liii duce, pana in Iasi. Era Macri, ca unu omu reu si
de nimica, nu i-au fostii mile, de sufletulu stapanu-seu, si s'au grabitu de '1-au
omoritd, ca, de 'hard fi dust' in Iasi, pote s'arn. fi Indreptatti, si n'ard fi pe-
riff" ; ca multe slugi se temple, la domni vrednice, de nu se grabescil, ysi fe-
rescd pre stapenii de pecatd, si mai pe urma cadd la laude si despre omens
si despre stapanT, si despre Dumilecled. Era acesta, ca unil varvart, nefimdt
de nimica, n'ati socotitil. Cantemird Voda, dui a aceea, multti s'au caitt ce au
facutti, si de niulte on plangea intre tote, boierimea, si blastema pe eine 'I-au
Leatopisqele Tom 2. 16
www.dacoromanica.ro
 242
indemnatil de au grabitu de i-ad taiatti ; eh dupe aceea traitu unu anti
nici Cantemirit Voda, si au muritit.
trh pe Vasilie Vorrncu lu, fecioruld lui Gavrilita, si pe frate-sed Solomond,
si pe frate-sed Costaki, si pe Gheorghita Mitre, si pe Dediuld Spatard ikrba-
nasti, i pe tustrei fecloril lui Mironit Logofetuld, pre toti pre acestii I-art
prinst si i-au Inchisti, pre unit in turnii la curtea dommisca, pre unit la SiT-
meal, pre altn prin beeturi, si pe Ntcolai, fectoruld lul Mirond Logofetulii, mer-
gendu se se insure la Tarigradii, '1-ail intorsd de la Birladd de '1-au inchisu
si pe densulti.
Era Lupu, fecioruld lul Gavrilita, gi Constantind cumnatu-sed, Paharniculti
Lambrino, §i cumnatu-seit Ivascu, si Antiohit Jora, i Bujoranescii, i altii din
Bujoranesci, ad scapatit in Ora Muntenesca la Brii.ncovanuld Voda, si de a-
colo s'au gatitit si s'au dusil la Udriiii la Porta se piresch pe Cantemirti Vo-
dh. Si le-ad ciisa atunce Brancovanulit Voda se nu se grabesch se merga a-
tunce la POrth, ca este Vezirulu prietend Cuphresolord ; i ei r'au ascultatd,
si ad paclitil de ad mersit.
CIA Cantemird Voda, dupe ce ad intelesit, ad rhpechtit si elit pre Bogdanii
Hatmanulu, si pe Iordaki Rusetti Vlsterniculd, cu aItI boieri multi de tell, de
s'au piritu cu totii la divanu, si i-aii datti pe toti de grumazi de i-au pusil
in obezi, pi i-ati adusit la Cantemirti Von., in Iasi. Deci Gantemird Voda, dupe
ce i-au adusit, i-au pusit la inchisore, si nu 1-ad omoritti, eh au poroncitit Por-
ta se nu'l °more ; i 'SST -ail adusit aminte si de giuramentulu ce ad giuratti
Cautemirit Voila lui Gavrilit,a Vorniculti celul betrend, se nu'si atinga. sabia Jul
de nemuld fectorilord lui. Ce ad pusu bani pre tots, sell intorca ehieltuela de la
Porta ; i i aii pusit pre unit' cite niece pungi de bani, re alto cat., dui, pre
altii cote cum ad socotitit ; i dupo ce 's1-au piniitu bnnii, i-ati datti pe chi-
zasie si i-au slobochtii. Deci, earn ad avutit putiuth st prietem mai curendit
ad datu, si i-au stebodite, era carii aii fostu mat neputinciosi ad seclutti multd
inchisT ; si pre unu i-ad i batutu pang '§f-au platitu bawl.
Era fecioriloru lul Mironu Logofetuld nu le-ad luatu nimica, si i-au datit
pe chiclesie, si i-au sloboclitti. Din toti boierii remasese Dediulit Spatarti Arba-
nasulu, inchisti in tumulit clopotnitei la Trti-sfetitele, pusese clece pungi
de bam, si nu avea cu ce plini, ca era unit omit mai scapatti ; st 'ite avea
i pisma pre densulu, ca'lu scosese in doua ronduri WI tale capulti. Deci Ott,
Intr'o nOpte, au imbatatit pre Snmeni, pe strajerii ce'lu pacliatt, pi s'au slobo-
pit cu o fringhie pe o ferestra din turnit liana posit, Si ad apucatti de au
incalecatit pre cold, i cu doi fedora, si ad fugitii.
Der& Cantemird Voda, a doua-cli, deco ad oblicitu ca ad scapatit, ad poron-
cad se meld mai caute nimea, nici Witt mai gonesca, clicendit : eh, de vre-
me ca an apucatti de an incalecatit pre calit, nu este nime Untied stea
improtiva, sett se'lu prinda pre omit pre acela, COM seta ce vitezti bunt este,
ca au fostd cu densulu la resboiti ; i candii alerga pe old chtt putea, saria
de pe unu calit pe altulu, i putea trel cal alaturea, si de pe giosil se repeclia,
§i'l sdria pe tustret pe susu. Nu era altu omit in Ora ca densulu harnicit si
www.dacoromanica.ro
 243

vitezti pre acea vreme ; si n'ati zabovitu prea multu pi 'pt au facutu pace, si
at venitt in Ora, si '1-at ertatu Cantemiru Veda.
Dupe aceea, Cantemiru Voda all stricatt logodna cu Petrasco Camarasulti,
feciorulti lul Miront Logofetulti. pi alesu din toti feclorii de boieri, pre
Mihalaki, feciorulu lul Ion" Racovita Vorniculu, de 1-ati luatu ginere, care a-
cela mai pe urma, au agiunsu de an fostu si Domnll, caruia, h clict Mihai Vo-
da ; si all facutti nunta cu densult domnesca. si '1-au si boieritti, '1-ati facutu
Comist mare: era mai pe urma '1-at facutu Stolnicti mare. Numai, n'ati avutt
parte de densulti, ca n'at train. multi cu densa, pi 1 -at muritti filea-sea (dom-
nita Safta); caci Cantemirti Voda era cumtitru cu cuseru-set, Tont Racovita
Vornicult, ca'i botezase Cantemirti Voda unu copilt lui Emu Racovita, mai
midi de chit ginere -sell Mihalaki, si pentru aceea, pOte fi, n'at rabdatti Dum-
necleti. Numai Mihalaki mai pe urma, la domnia lui Antiohll Voda, at luatt
alta fata de bweru, a Dediulul Spatariului de la Galati, si cu aceea at vie-
tuitti, de at facutu cuconi, si au fostii si Domini.
Cantemirii Voda cu Cuparescil s'au mai apucatti si de altti Bantu, asupra
Muntenilorti, si Muntemi asupra lore. Tineti-ve, seracelorti teri, data sunteti
putinciose de acum se biruiti nevoile, din pismele vechi, la ce s'au ineeputii
se se lucrecle !
Era unu boleru de multi pribago, din Ora Muntenesca in Ora Unguresca,
pre anume Stoico Paharniculu, si ell alti mai mica, era Muntenii pribegi, Inca
de pe candt ail fostu luatti domnia Serbant Voda. Chiematu-i-at Cantemirti
Voda de la Brasovu, de all venitti nice la densul in Moldova, si at Inceputti
a facere Ora si harzuri la Porta, a pirire pe Munteni cu feluri de feluri de
pire, cum suntt haini si bogati. Ce Porta, de'nteiu i -all Imbucuratti ; si i -au
trimist Cantemirti Voda In Porta, la Cuparesci, l i. Spatarult Lascaraki, fiindll
Capi kihaia lui Cantemirti Voda, se piresca pre Munteni si se ispravesea dom-
nia lul Cantemirt Voda in tern Muntenesca.
Deci, sciu ca at ispravitti Cantemirti Voda bine ; ca, dupe ce au oblicitt
Muntenii, all chieltuitt Brancovanulti Voda In Porta o mie de pungi, si at
luatti Brancovanulti Voda pe boierii aces Muntenesci pribegi, ce'lt plrise in
Porta, pre toti de grumazi ; si pe Spatarult Lascaraki, fratele lul Iordaki Vis-
ternicult, '1-at facutu surgunt la Rodos ; si era se mazilesca si pe Cante-
mut Voda. Numai, all sositll vestea la Porta atunce ca au muritll. Dusu'l-au
pe Stoico la Brancovanult Voda in Bucuresci cu o lacata catti unu slid" de
mare la grumazt, si 'hat scosil la divan" Inaintea a tota Ora ce s'au aflatt
in Bucuresci ; si apoi '1-at purtatti tat tergulti cu lacata de a grumazil, si
apoi '1-at spanzuratii, imbratatii, incaltatu, la Tergulti de afara ; si, si pe cele
sotil al lul, pe unil i -au spanzuratt si pe altii i-a" ertatu.
Intr'acea vreme, vorovit-ail tustrei feciorii lui Miront Logofetulu, st cu Vasi-
lasco Spatarult Contacuzino, si cu frate-seti Ilie, si cu Dimitrasco Ursaki, se fuga
din Ora, de grele dajdi si prepusuri; eh nu mai putea birui de reulu lui Ior-
daki Visterniculii, ea se invetase Iordaki de le tote cumpara odorele si satele,
fora de pretti, ca'i totu ingreuia cu dajdiile. Era Cantemiru Voda, oblicindu
ca volt se fuga, trimis'at steguri de slujitori, se'l princla; deci feciorii lul

www.dacoromanica.ro
 244
1VIironti Logofetulfi ail prmsu de veste si au scapate la Comendantule de ce-
tatea Nen* lui; era pe boierT, ne avende veste, prinsti Lefecil
si le-ail jacuita casele, puse. in here, si i-ad pornitti la Iasi; si candil
ad agiunsti in valea Letcamloru, i au si intimpmatt vestea, norocule lord ca au
muritu Canteminl Voda. i i-au slobochtu din here. DecT, ail mersu in last slobodi,
de at foste si el la ingroparea luT Cantemiru Voda. si s'au impreunatti cu Beiza-
dea, feciorulu lul Cantemiru Vodd, anume Dimitrasco s' mu imbunatil Dumitrascu
cu cuventu bunu, dicendu: ca, de va da Dunmedeil se fie pe voiea lul de la Porta,
i-a milui §' i-art boieri. Se ruga si el se erte pe tatii-seu, si i-au sloboclitu
se merge, acasa, si cum au mersu acasd, cum au si fugitil in tera Muntenesca,
la Brancovenule Yoda, ca le era rude,; si at si rapedite. Brancovanulti Voda
la Porta pentru Constantine Voda, feciorulu Duca" Voda celul betraue.
Cantemiril Voda, dupe ce au murite, tinutu'l-au morn, tainuitil, o Ali si o
nopte pane, s'au putt' cartile de au &cute harzurl de la tell, la Porta, de
poftiail se pue pe unu feciore a lul Cantemiru Voda, Donne. in loculu lul;
si au rapeclitu pe vatavule Parvulu si cu Stefanit5, Rusete, feciore lui Mano-
laki Postelniculd ; si dupe ce au pornite cartile, a doud-di s'ait agmnsil Bog-
dant Hatmanulti si cu Iorchtki Visternicule si cu top slujitoril, se redice pe
Dimitrasco Beizadea, feciorulu lui Cantemiru Voda, Dome, in loculu Wane-
set]. Deci, au gatitu divanulu celu mare, s' s'au stuns(' tote', boierimea. si
Mitropolitulu, si slujitoriT, la curte ; si au adusti la curte si pre une. Agb. a
Vezirulul, turcu, ce era vemtu cu trebi Imperatescl in Iasi.
Atunce, au spuse la tote. norodule ea au muritu Cantemiril Voda; ce slu-
jitoni an si inceputu a strigare ea altulu nu le trebue se fie Domnti, ce nu-
mai Dimitrasco Belzadea, feciorulu lul Cantemiru Voda. Ce, boierii si tera nu
cutedati se died intealtu chiptl, ca, se temeail de slujiton; ce, numai le cauta
se priimesch si se, died cum client]. slujitoni. Turcule Agri, vedende ca striga
cu totil inteune cuventii, au luatil unit caftant si au pusi" in spatele lui Di-
mitrasco Beizadea; si Beizadea au imbrdcate pe turd" cu unit ontest' cu
soboli, si au seclutil amendoui in scaune, si au inceputu a sloboclire puscele
cele marl, si a dicere surlele, trambitele, si a batere dobele, pe obiceiu, ta-
bulhgnaua; si top boierii, si slujitoril, capiteniile, cine'si dupe ronduela sea,
au purcese a serutare pola Turculul si a lu]. Dimitrasco Belzadea. i dupe
aceea au incalecatu cu alaiu domnescil si an purcest de ail mersu la sfantule.
Nicolal, de i-ad cetitu molitfa cea de domnie, dupe obiceiu.
Scos'at osele lui Cantemiru Voda, boierii eel man, afara subte coral, In o-
grAglora cea mica la curtea domnesca, Tat tinulu tree Mile pane, ail grijite
ce au trebuitu, si apol '1-au dust' la sfantulu Nicola]. de '1 -au ingropatil, in
gropnitl lui Anton' Vodd; si s'au templatu atunce la prohodulu lul patru Pa-
triarhl, unulu de Ierusalimil, si altuld de Antiohia, si altulu de Alecsandria, si
unulu mazilu de Tarigradii, Iacovu. aSi au domnitil Cantemirti Voila putinu nu
deplinu opte ani, $i 'o-au platitt si ele dltoriea, dupe obiceiule acestei luml.
Dupe ce ail ingropate pe Cantemiru Voda, au seclute in scaunule domnescil.
fiiu-seu, Dimitrasco Beizade, de au domnitti trel septemAni; si au vemte unu
Capegi-basa de la Porta de au luate pe Dimitrasco Voda Beizadea; era Bog-
www.dacoromanica.ro
 245

(Tana Hatmanulit si Iordaki Vaterniculd, Intru acele trel septemanT n'au dor-
mita, ce s'aii gatita, si all pusti streji, din Galati 'Ana in Iasi; si cendu at
sosita Capigi-basa In Iasi se Ta pe Beizadea si pe densii, el at fugita din
Iasi.
Pentru ca atunce, mergendu veste in Porta ca aa. muritil Cantemira Voda,
Brancovenulu Voda, Domnula Muntenescii, all apucatil inainte si au ispravitu
domniea lui Constantino sin Duca Voda celui botranu, de au imbracatu caf-
tanu de la Porta, de domniea Moldovel. Atunce all facutu si pe Lascaraki
Spfitarula surgunit in Rodos, si all luatti si pe Stoica de grumacli; tota o-
data, atunce, s'au templata -de all trimisu si la Dimitrasco Beizadea sin lui
Cantemira Voda, se'lit dud, la Porta, si se prinda pe Bogdanu Hatmanula, si
pe Iordaki Visterniculu, se dea soma pentru ce all mancatil Ora. Deci, Bog-
dant' si Iordaki all fugita In tera Lesesca, precum maT sust se pomenesce.
Pre aceste lucrurl, p6te si altil se se increcle cu Porta Turcesca; ca unele se
gatiaa, si altele s'aa facutti!
Ace la Capegi-basa ce au venitt cu maziliea, ce all luata pe Dimitrasco Can-
temint Beizadea din Iasi, all fosta bunu prietenti maT inainte vreme lui Can-
temiril Voda, si de nemulit lui era Cerkezu; si fora zabava dupe aceea all
caclutu de all fosta si Pasa, si musaipil la Imperatulil, caruia Ii cliceati maT
pe urma Cerkezu-Mameta-Pasa Imbrihorula. Era si unit boiera atunce aice
la Moldova in Iasi, Stefan-a Comisuill Cerkezu; deci, atunce Stefano Comisulii
Cerceza, multi s'aa rugatil acelui Capigi-basa, pentru Dimitrasco Beizadea,
clicendul se'i fie mild de densula ca este unit copal; avenda elti cunoscinta
cu aceld Capigi-basa, Inca de la domniea lui Cantemiril Voda, fiincla ei si de
una nemit amendoi, Cerkezi. Era dupe ce 'haft dusa la Porta, pe Dimitrasco
Beizadea, statut'ail Muntenii si cu Constantin Duca Voda, cu multe pricini,
asupra feciorilorii lui Cantemiru Voila, de le ceread multe sume de bani; ci
nimica nu le-ati pututa strica, ca s'au pusti tare acelu Capigi-basa pentru
densii. Si maT pe urma, dupe ce as agiunsit maT lq mare cinste acelu Capigi-
basa, all facuta si all ispravitti si alte lucruri marl, can la rfindula lora se
volt scrie.
De la Cantemira Voda, mscaiva avere nu le-ail remasit Beizadelelora, pen-
tru ca ce era venitulti ilii mAncat altii, precum maT susti s'aa scrisfi. Atunce,
la mortea luT Cantemira VoclA, cincleci de pungi de bani le-aa data la Patri-
arhulit de Ierusalimii s4 le mistuesca. si Patriarhulit, pentru voia Muntenilorti,
a Brancovanului Voda, lean spusti Turcilora si le-aa luatil, si copiiloni nu
le-aa remasa mai multa de CAW vr'o clece cincspreclece pungi de bani; ce,
Dumnecleu unde vrea nu trebuesca haul; eh' acela Cerkeza Mehmeta Pasa, fi-
mdu-le prietena, le-aa prinsti maT bine de catu mil de pungi de bani; di
uncle vrea Dumneclett sunta si bani, si prietenl, si de tote. Ca nime nu maT
ganclia ca volt mai esi feciorii luT Cantemira Voda la domnie, precum se
va vedea inainte. Acestul Cantemirfi 1Voda i-ail remasa in urma doT feclori
Beizadele, anume Antiohit si Dimitrasco, carii maT pe urma all esitti amendot
Domni in Moldova, precum It se va arata inainte la rendulu lora istoria ion'

www.dacoromanica.ro
 CAP. XII.
Domniea lui Constantinii Voda fecToril Ducal VodA celui betranu, anulti 7199
Martie 17.

Imbracandii caftanil de domnie Constantinti Voda, fecIorulti Ducal celui be-

tranu, era omu toneru, ca de sesespreclece septespreclece ani, candti au luatti
domniea. Atunce eras gi nisce boieri de aici de tera, la Porta, trimisI de Can-
temiru Voda cu trebile terei ; deci, veclendu-ld pe Constantinii Voda ca au
imbracatu caftanu, s'ail dusil la densulti de s'ad Inchinatil dupe obiceiti; asij-
derea si de aice, Lupulii, femora lul Gavrilita Vorniculti, ai altii, intelegendu
de domnie noun alt alergata la Constantind Voda si multi feciori de boieri,
ca nu avusese mild si cautare de la Cantemird Voda, pe vina lord, alit o-
cariau si nu vreu sluieasch ea unui Domnu, ce pentru aceea milula pre cei
prosti. Trimis'ati Brancovanulil Voila pe Mihai Spatarulti M cu alti boieri ce
se templase acolo, pribegi, de s'au dusti la Tarigradu, de au aseclatii logodna
cu fiica Brancovanului Voda, anume dommta Maria, cu Constantinii Voda, fe-
ciorulu Ducal Voda. i stringenclu-se atata boierime acolo atunce, la Porta, at
facutti mare cheltuela fere', cu multe podobe, si cam fora de treba precum
era Ora atunce slaba cal, rafturi, corturi, dot sute de Siimeni cu hainei cu
lefe, gi alte multe cheltueli fora de treba si fora de isprava. i zabovindii a-
colo atunce cu atata boierime ai omeni, de in Martii pant in Iunie, deci, au
facutu multa cheltuela; ce Constantinu Voda, fiindu tenerii, gl nesciinda I on-
dulu, flu bucura Lupulti, feciorulu lui Gavrilita ,ca unu bezmeticti ce era la mm-
te; clicea ca este Ora bogata gi suntu multime de bucate a boienlorii pribegi,
a lui Bogdanti si a lui Iordak", are de unde scote se platesca datoria ce facea.
Deci gi lui Constantinti Voda nu'i era urita datoria, aPi era draga si mandria,
gt aver, crish grea; 1i maica-sa Domna Nastasia cu atate fete, au incarcatu
multime de datorii. Asijderea Lupulu Gavrilita, pirla in Porta pe feciorii lul
Cantemiru Voda ca au luatil tata-seu din tera o mie de pungi de bani, si bi-
raid terei tiu fostu ertatti de la Imp ratie. Dec', Turcii stau de ascultati acele
vorove ce grata din gura lui, i fecioriloru lui Cantemiru Voda nu le alt pu-
tutu strica mmica ; era terei au facutu mare stricaciune, ea de aice Inainte
nu vreiu Turcii se mai erte birulti tete", silt" cereal"' deplinti. i din cea ]a-
uda mare, de bucatele boieriloril pribegi, a lui Bogdanu si Iordachi, daca an
inceputu a le stringere, n'ad gasitu atata pe cats socotiail ca volt gasi; si au
facutu datoriea, si au remasu neplatita. Dec", sosindii Constantinb Duca Voila
la Galati cu atata einem, si au adusu ai *Iva Greci cu densulil din Tani-
gradd, cu mare alata, In postulu Simpetrului, esitu-i-ad -Leta boierimea si ma-
zilimea Inainte cu mare bucurie, sciindu-lu ca este fecioril de Boning i va
cauta nemurile boieresci ; gt viindu la scaunulii domnescii, pus'ail boieri pre
www.dacoromanica.ro
 247
toti Gavrilitescii si pre toti Mil onesch, si pre alti dintr'acele nemurl, mai
multri tmeri de catil betrem. Si se apuca de facu nuntd, cu o sora, a lui, a-
nume Domnita Elena; o dede dupe Nicola]. Costinii, sin Mirond Logofetulu,
pusa si Hatmand ; i facu nuntd, frumosh donmesca ; a era si maica-sa
cu densuld, Dianna Nastasia a reposatulm Ducal Voda celui betrenu cu alte
fete mai mid.
Atunce nu s'au aflatu iu Visterie mai multi de cad o suta de pungi de
bani gata, Ariusi de boierii Cadnacami; ea in mortea lui Cantemiru Vodd sco-
sese nisce Urag si nu apucase Cantemird Voda a luare haul Deci, puindu
Constantino Duca Yoga pe Lupulu Givrilita Visternicil mare, n'ad agiunsii aces
bath', cloud iris him, de cheltuela Visteriei ; care apoi, mai pe urma, '1-ad si
scosii din Visternicie, cu mare banatil, pentru acea slujbd curata. Pus'au a-
tunce pe mauls, si pe tern, banii stegului, grei haul ; inceput'ad a prindere
pe boierinasii lui Cantemird Voda, cal radicati din nemuri proste, ce Ocea
Cantemird Voila ca i-a face nemuri; si Incepurd a's batore, si inchidere
pin temnite Si pe la Silmeni, si'l saracira, de rh'inaserd' precum le ad fostu
postriguld, mojici ; era,' mai, dintr'acele batdi, ad si nebunitii, de ad remasii
nebuni; i pe tale le-ad facutu ; ca, vas de boieruld ce se rogl mojicului.
4,Idere ad trimisd in casele boierilord celord fugiti, anume a lui Bogdanu
Hatmanult, si a lug Iordaki Ruset0 Visternicului, de i-ad luatu tat ce ad ga-
situ, Si le adusera si ginpa'nesele in Iasi, si le prindead vatavii de'i munciau;
si femeile, si fetele, slujnicele din cask, le bateau se spue haul si °dole, si
Mine mistuite, si !mate ce avusese. Si se aflard multe mistuite, ci ascunse
pin tern pe la prietem, dupe cum este obiceiulti celui fugard a ascundere ;
si Mara totii ce gasird, si pe ulna, le fAcura pe giupanesete lord surgune la
Focseni, si de la Focseni le-ad dusd cu carute si cal rei, si cu podvoch, pin
munti, liana in Hangu, si le-ad trecutii la Nemtu la Cetate, la boieril lord,
cu bogata lipsa, i nevoe ; isl rise dupe cum ii vema in minte ; si mai multd
era acestd sfatu de boierii cel marl, si de Munteni Indemnarea. Osinda pe
casele lord, pentru v,rsarea sangelul lul Mirond ci a, lul Velicico ce &case
Cantemird Voda, cu siatuld acestord doui boieri pribegi. Si dupe aceea
sense Constantinri Duca Voda la Porta, ed ad trimesd Bogdand i Iordaki
podgezd. din Ora Lesesch, de '0-la luatu guipanesele ci au facutd mare stri-
caciune term ; pentru ca se strive pe cophi lot Cantemiru Voda, Turcn, si pe
Cuparesci Dern, Turcil, fundti intelepti ci cuprinsi de indite, nu s'au potrivitti
scrisorile lug, ca ad priceputd ca scrisorilord lui suntu desert° ci de pisma.
Bogdanii ci Iordaki din tern, Lesesca nu dormiad mei le cedeau scrisorile;
trimetead la Camemta, la Caraimand-Para, cd era prietend vechiu lui Cante-
mird Voda, ci la Daltabanu-Para, Saraskerul i de Oblucita, ci la Tlrigrldii, de
Adel in Porta ci Insciintlad de tote faptele lui Constantind Ducat Vodd, ce
fdcea ; ce, nu le ad putntd strica, nimica fecionlord hli Cantemiru Voda, mai
multd 1c1 strica numele lid ct aceste lucruri.
Era candu fu de tom* intru aceld and a doinniei lui, se. aimed de facu
nunta Sieci, ysi trimise Brancovanuld Voda pre fiica-sa,, domnita Maria, cu un-
chiu-sed, Stolniculd Constantino Cantacuzino, ci cu maica -sa domna Stanca, si

www.dacoromanica.ro
 248

vcu multi alti boieri si gmpanese, rudeniT de a lord din Ora Muntenesca, de
enire, In Moldova, In tergii in Iasi, si le dede tuturorti giz de pin curti boi-
eresci si negutitoresci, si grija de tote se nu le lipsesce, nimica. Era miresil
II dete gazda In casele Vorniculul Vasilie Gavrilite, si acolo facea nunta mi-
resa ; era domniea, In curtile domnesci ; si boierimea a doue teri nuntirti, trei
septemeni, cu mare pohveli si podobe, si cu felurl de feluri de muzice, si cu
pehlivdnii de mirare In WO in Iasi : ce, era se face, nunta la Focseni ; numai
flindti tomna vreme de iarne,, au fe.cutU nunta la Iasi. §i fueled, singurtr Domnulti,
ca unu mire impodobitti, si cu surguciu In capti, si cu mare alaiti, de alt mersu
a glzda miresil de au luat'o, si dupe ce au luat'o de la gazde., au mersu la
menastire la Goliea, si acolo flindu unit Patriarhti de Tarigradti mazilu, anume
hcovii, flu cununa acolo In Goliea ; si de acolo au purcesti cu mare alaid prin
michloculd tergulul de susu ysi prin tergulu de giosu Ora la curtile domnesci.
Atunce, pre acea vreme, si eu, Ionti Neculcea vel Vornicii, eram tenerti Pos-
telnicd si mergeamfi cu alti Postelnici Impreuna, cu toiage a mama, pe giost,
inaintea Domnului. Si dupe istovulti nuntii petrech domnia pre boieril Munte-
nesci pane, la Valea-adance., cu mare cinste, si iii luara clioa bung de acolo.
Dupe aceste, Incepurl a venire datornicil de la Tarigradd si a's1 cerere da-
toriile, ce. li se plinise clioa ; ysi incepure, a venire si porunci de la Porta, ha-
valele, a cerere obiceiti de la tera, ce, nu vrea se le erte , ca la Cantemirb Vodtt
ca laudase Lupulu Gavrilita la Porta ca alt luatu Cantemirti Vode,' multi bani
si Turcii, sciindti aceea, nu ertalt. Atunce slat cnnoscutti ce au graitti Lupulu
la Porta. Vera era putina, yi boleril erati teneri ; nu sciati cum vorti chiverni-
si'o ; ce invetara de scoserl si aice obiceiuhl celd red ce '1-all scornitlt Bran-
covanulti Vode, In Ora lui ; aflarese si aice sfetnici, fOre, de lege si tiranesca
zavistie, mile Ma de lecti, ce se chiamh lepra, salt fistula In Ontice, vaceiritil
de vacs unti zlotu, si de Wu unit led, se dea totti °multi, de se trage a-
cestl obiceltr red si spurcatti pane, aste.cli In pamentulti nostru a Moldaviel ; ca
on ce Domnt vine In Ora, If dragti acelu obiceiti, si nulti mai land.
i dinteacelii cesti ce alt scosti vathritulu, se si cunoscti cä nu va lungi dom-
niea, nici va pricopsi casa lord, de lacrimele cele multe a seracilord ; si In
scurte, vreme agiunse blastemulti mai de grabu pe Dimitrasco Ciaurulti vel Lo-
gofetd, fiind i sfetnicii, call scurtA Dumnecleu viata, ca muri cumu'i mai red, in
dubti, frent,itti ; si i se istovi si casa lul, si trii feciorl ce alt avutil; se stinse
pomenirea lui cu sunetu ; si moside lul chclure, la maul streine. SfetniculA de
Domnti, red, pentru cinstea ce are, orbitti flindti de reutate, gendesce pill pare
ca nemeresce ; si pe urma mai red se gresesce, ca pe urme, reulu cell mai
mare si osinda cada in capulti lul; ca lacrimile seracilord, nici sorele, nici
vintubl nu le pate usca, dupe cum (lice siIsusti Strand Ca: ruga smeritului nouril
In cert. petrunde.
Era de vara, In alit doele ant. a domniel lui, veclendulti Muntenil, de lu-
crurl slabe ce avea de la Porn, flu totti grab% de bani, ce era el chizesi pen-
tru densuld, ce luase fn datorie ; si elti flindule ginere, se nu'i manie, silia
se le face. voia se se pletesce,. i au scornitti unit obiceiti nod pe tent, de au
scosit de pogonulA de popusoiu si de peringu ce'lA faceati 6menii cu sapele
www.dacoromanica.ro
 249

pin curaturi, BO nu more de f6me, elt le lua cite wit zlotti, si de pogonult
de tutunt cite patru lei ; lucrurl deserte si fora nici o socotela sail vre unt.
sport, se poth se radice nevolea. Arabia ca nisce omenT hamesiti ne agiungen
du'i mintea se kivernisOca ; ca, stupil si vinult se faced bunt si multi, ca avea
noroct la belsugil. De art fi avutt noroct si la boleri se fie cu minte si cu
sfatt, cum era norocult la sporult hrinel, ca, era belsugti de tote In lilele lul,
an fi fostt laudatii numele lul ; nrunai, cu aceste obiceluri isi stricase numele
de la tern, si de la prieteni, srld smintiat. si Muntenii multi, ca vreau selt
stapanesca si se face -precum le era volea, loll. 5i cap bani cereat Muntenil,
elti tort le da; mai ca nu scia cele at data pi cu ce le an mai remast datoril ;
si la singe Inca nu era lacomu versatort, Intru acelt rinda a domniel lul
anteit, ca mai multi de doui omens, In clilele domniel lul anteit, n'ati peritti, unt
talhart, pe vina lul, si unt residentil a lui Tiukel grofil, care acelt residenta
pe dreptate ad peritt. Numai, de Erica lul Tiukel groft, ca Ild Inchisese, si la
mazilie temendu-se se nu'lil plresca Tiukel grofl, at trimest pe Ieremiea Jora,
de Tau sugrumatt la Trotusti, ca era inchisil acolo, la mina lui Bukusil Camara-
sului de Ocna, precum i se va spune povestea la rendil. Si era Domnti cu Intelepciune;
si la maniea lui tott cu cinste graia si cu inga' duela ; nu cu rastituri prostaticu. 5i e-
ra unt omit invetatti forte bine la cai te; si macaril ca era invetatt, dart sport in ca-
sa lul nu era; deci, erasi si Intru al douele ant a domniel lul, all mai scost si
alt douele vacaritt de vite.
Canda fu alt treile ant alt domniel lul, venit'ad Daltabant-Saraskerd-Pasa
de la Oblucita cu oste la Tutora; si au pornitil zahereoa din tear, si o dede
pe mina lui Constantinti Duca Voda, se'I porte de grija, so o trimita la Ca-
menita cu Ostea lul si cu ant Sultana cu Tatarii, precumil purta mai inainte
(le grija si Cantemirt Voda. Deci Constantint Duca Voda alese Oste si tri-
mise cu zahereoa; era Daltabanti-Sarascherult-Pasa se Intorse era la Oblucita
Inapoi ; si dal zabovi la Tutora pina a se pornire zahereoa, cinci-sese
'I -ad pi luatt Joimiril und haznetart limba, de la Cuparesci mergendii la
Iasi, si 'Id dusera In Ora Lesesca la Hatmani. Deci, Hatmanil Lesesci si re-
peclira unti Reimentart cu catava semi de oste, si lovira zahereoa laugh
Nistru, si o sparsera, si o jecuira. Deci, Constantino Duca Voda sl caclu in
prepust mare, despre Daltabant-Saraskeril-Pala, si se mania forte re i pe Con-
stantint Duca Voda, si scrise WI la Porta de Constantinti Duca Voda ca nu
este °mt. hamlet de domnie, nici este cu dreptate Portii, ca din chivernisela
lul cea prosta au luatt Lesil zahereoa. Ce, atunce nu'l putu strica nimica
Daltabant-Saraskert-Pasa, ca sta socru-setBrancdvanulil Voila, de 'It sprijinia
tare despre Porta.
Piri'lu si Caraimanti-Pasa din CamenitA si cu tote culuculti Camenitel ca'l
lipsita cetatea de bucate, si havalelele ce mitt orinduite la Camenita nu le
da, si este cetatea fiaminda; si aces Indemnatura, de ping era mai multi
despre boierif pribegi, Bogdand si Iordaki, ca se agiunsese cu Caraimant-Pala
din Camenita; si oblicindti Constantino Duca Voila, dat'at otrava unui Bulukt-
basa din Camenita, anume Tepekt, ce Arabia din Camenita la Porta cu tre-
bile Pasel; ce s'ati priceputt acelt Bulukt-basa, si au Mutt doftoril Impro-
www.dacoromanica.ro
 250

tiva °travel, si n'au muritti, ce Inca si mai tare si mai mare pfra scor-
nitu Constantinti Duca Voda asupra'si. Constantino Duca Voda avea unti Greed
din tera Francesca pre anume NicoIai Deport, pe lunge, amid, omti inve-
tate. si telpizti, de scia despecetlui cartile; si pe acea vreme scriea Tiukel
grofd de la Porta la Francuzi si le trimitea cartile pin Iasi pe la Constantino
Duca Voda, si Constantind Duca Voda le da la und residentti a lul Tiukel
grofu, ce sedea in Iasi, si residentuld le trimetea la Franguzi; numai, le totti
despecetlula Duca Voda cu aceld Nicolai Deport de le cetea si le izvodea,
s6 scie ce scrie, si apoi le pecetluia era si le da la residentd de le trimitea
la Franguzi pane, °data tad asa faces. 1 re,, cindu au fostti °data, ad price-
putt]. Francuzil, ca li s'ati despecetluitti cartile, si ad scristi lul Tiukel grofd.
Deci, Constantind Duca Vodk simtindu, si temendu-se, au luatti pre aceld
residentil a lul Tiukel grofd, si '1-ad trimisti Intr'o nOpte la Camarasuld de
Ocna, la Ion Buhusti, veruld lul Constantinti Voda, de '111 tinea la, Trotusti
inchisd cu taina ; si Cana.' 1-au venitti maziliea, ad trimisti pe Irimiea Jora
dela ad sugrumatd, temendu-se s6 nu 'lti apuce Antiohd Voila la mane,, pre-
cumti mai susu s'ad scristi. Atunce avea pira la Porta, Duca Voda si despre
Tiukel groft, pentru ca nu '1 este omulil, si au peritil din Iasi; si s'ati bo-
titti tote aceste pang °data, ce scriti mai susu, asupra lul Constantinti Duca
Vodk la Porta.
Deci, atunce ingraba nu 'lit -ad ma,zilitd, ca au purcesd imperatiea la oste;
ce au trimisti und Kapegi-basa forte cant mare si de credintd s6 plinesca
banii birului deplinti de la Constantind Duca Voda; srld ad invetatti Vezirulti
pe taint se cerce pentru pira ce 'Id pirise Daltaband, si Camenitenii, si Tiu-
kel grofti, este adeveratti asa, ad ba, si cumil chivernisesce tera; si aflandii
ea este cu adevaratn asa, cande se va intorce tmperatiea de la este seal ma-
zilesca, luandu si banii birului deplind. i cu aceste poronci ad mersti ,cestti
Kapegi-bald in Iasi.
Era imperatulti, Sultand Mehmetu, singuril cu capuld sea, impreuna cu Ve-
zirulu si cu Tiukel grofti, ad purcesd la oste prin capuld terel Muntenesci
de au Wrath in tera Unguresca; si nu prea multd. stricara Turcil in tera
Unguresca; si le-ad esitti Nemtil inainte si i-au batutti prea red. i asa, in-
graba au trecutil muntii Inapol imperatiea, in tera Muntenesci, precumti n'ail
gtincPtil. Deci, atuncea Brancovanuld Voda n'ad mai pututti intealtd chipil se
face, alte viclesuguri, ce, i-ad cautatil numai de ad esitti inaintea imperatiel,
si asa ford veste fiindu'i, nimica gatire de zaherele n'avea ce trebula conace
Imperatiei; ce, cu multi grija si fried i-ati cautatil numai a esire inainte, si
an apucatu numai de ad luatti in nisce cuhnii cu cal ai lul vr'o sate, de chile
de °ilk si au luatu si trel sute de pungi de bani cu clensuld; si agiungendu
la imperatuld cu acei haul, au astupatti guile tuturoru, tine ce cerea. Orclulti
11-ail data Veclirului, era Vechrulti '1-ad impartial cu tail imperatului.
Fost'au prinsu atunce doi Nemti, Turcii, si 1-ad fostd puff]. aprope de
cortulu Vezirului legati; si au fostu spuindd Turcilorti acei Nemti, GA Bran-
covanulti Vodd ad facutti scire Nemtilord ca antra Turcil in tera Unguresca;
si se temea prea reu Brancovantild Voda pentru aceea.
www.dacoromanica.ro
 251

DecT, Buiuk-Imbrohoruld, fiindo prietenti Brancovanului Voda, au chg.'. Ve-

zirului pentru acesti'doi ghlauri Nemti, ce stall legati acole, se poroncesci
Maria Ta sel tale, se nu fuga in nopte, se dea scire Nemplorti uncle suntemd;
si a fi mai reit. Deci, Vezirulii indata au poroncitd de T -au tanttu, ,i s'au mai
curatitti Brancovanulii Voda de gripe. Atunce au clisu Imbrohorulu Brancova-
nului Voda, acumtt se me cunosci tail mutt prietentl.
Brancovanuld Voda mergea tote Inaintea imperatului pe drumii; si au trimisd
imperatulti de 'Id ad Intrebatil curmu de nu suntit omeni pe testa loco. Era Bran-
covanula Voila ad datd sema, ca, de Cana ambla ostile, ad mutate omenii mac in
giosd den slat' ; era. Imperatulii i-ad clisti : «bine, si cu socotela aT facutd».
Si asa, mergendii pana la Dundrea, canal ad seclutil Imperatulti in seraa st'
treica Dundrea, i-ad push si Brancovanultu Voda caftan'''. In spate, de s'ad in-
torsi inapoi la Bucuresci meals Domnii. Candi' este mila lei Dumneded, slu-
jesce si mintea omului, si banic folosescii; era Candi% este mania luc Dumnecleu
atuncea nici mintea nu slujesce, nici prietenii, nici banii, precum mai inainte
la roue" va arata istoria.
Kapigi-basa care mersese In Iasi pentru bami birulul i pentru alte pricini,
care mai susii s'ad pomenitd, era in gazda in casele Postelnicului Constantinti
Ciobanuld, si ad zabovith multii in Iasi, si se mira cum art face, ca banii
birului nu'i da Constantind Duca Voda; si adeveruld nu scia pentru acele pri-
cini de plea ce'ld pirise de la Camenita, si Daltaband Seraskeruld, si Tiukel.
Ce, at chiematti Kapigi-Basa pe Tudosie Dubai' vel Logofetd si pre Panai-
tachi Morona vel Postelnicd, si au inceputii a'I Intrebare cu taina si a'l ispi-
tire pentru acele lucrurI, gi le-ad spusd a are fermanii si de mazilie. Deci,
acel dol boieri indata ad spusii talna Turcului, lul Constantind Duca Voda; ce,
Constantind Duca Voda indata se sparia, si nuld mai Vasa frica se se sfatu-
esca, cu socru-set" Brancovanald Voda, sad cu alti boieri de sfatil a luc, se
veda cum are face se se mantuesca, de acelt" lucru. Ce'si chlema pe cumna-
tu-seti Nicolal Costinii Hatmanuld, i fecera sfatu amendoi, Si alesera sfatuld
red si fora socotela, ca trimise in Moisei Sardarulil, la, cetate la Multi', de
au venial cu vr'o trel patru sute de Joimiri intr'o nopte, s' In faptuld {filer
au lovitil pe Kapigi-basa in Iasi, de i-ad taiatu capuld, si au pradatu Carva-
sa'riea Turc6sca; si pre uniT Turd' i-ad taiatu, Ord pre unit i-ad Wald robi,
carii n'ad pututd scapa, si pre Balci-basa Aga Hanulul '1-ad luatii robt. de It
gazda, i s'aii dust" in Nemtd cu pace. Era Constantinti Duca Voda s'au fa-
cutii a sarire dupe den ii, pe urma, i s'ad dusti Ora la valea Letcanilort, ni
s'ad intorsti inapoi.
Acestil Moisel Serdaruld era de casa lul Catitemirti Voda, si fugise in Nemtu
de frica unorit Mari, cella pusese Cantemir d Voda lavremea lu" de'i taiase
la Prutii, viindu Tatarii din usd cu robi, i mac pe urma obhcindii Tatarii
lid cereal, el elti de fried' ad fugitti in tera Lesesca. Deci, Moisei Serdarulu,
cum ad sositti in Neintii, cum ad i umplutd loculu ca '1-ad chiematt. Cons-
tantind Duca Voda se Led acea fapta. Dec" Bogdanu si Iordaki erau atunce
in Wrap ; veclendii meld lucru, tare s'ad bucuratii; ca, una, ca aceea se se
facd, de multi o asteptara. Cautati de vedeti ce data i lucru de nimica! Nu
www.dacoromanica.ro
 252

socotia va veni asupra mat mare lucru. Trey patru sute de omens, ce tai -
na va se fie! Ca unit °mu, si nu like Linea taina, derd at*, omens? Ad sting"
bine foculd cu pile. Deci, Iordaki si Bogdanti din Ndmtti In tote pdrtile ad
rapeclitti, la Camenitd, si la Daltabanu-Saraskerti de la Oblucitd, si la Porta ad
data scire ce ad facutu Constantino Duca Vodd, si Turcil din Carvasarie ad
jaluitil de jacd si de peire ce ail trasti, si Bonn 111 pentru omulti lui, ce era
Balci-basa, Jar au jeluitu, de ad Amp luta urechile Portii Cautd acum de vecii
telpizliculd la ce cinste aduce pre °multi mare! Deci, ImperAtiea tau nu so-
sisa in Tarigradu din este, precum mai susu s'au scrise.
Constantinti Duca Vodd, pe urma, vecl6ndu ed au gresitti prea red, stittu
multil In ganduri cum aril face s6 potolesca sunetuld omenilord de gres6la ce
ad fAcutd, ca se amplusese loculd pretutindene, ca an chiematti eld pre Mol-
sel Serdaruld de ad lovitti lash ; ce scrise eld la Porta cd ad trimisil Bog-
danti si Iordaki din Nernti, Joimiri de ad tdiatu pe Kapegi-basq, si lu-
atti si giupanesele din Ora de le-ad dusti la Nemtd, cum scrisese si alta da-
O.; ce acum nu i se trecu scrisorea ca anteiti, cd dupe ce au sositd Impera-
tiea la Udrid, au si trimisti mnu Kapegi-basd de '1-ad mazilitil.
Ce pand a venire maziliea, se mania pe cumnatu-see, pe Nicolai Costind,
ciliu scose din Hatmtinie, si puse Hatmanti in loculti Jul pre Antiohd Jora; si
se apuch si de altd sfatu, ca Sill peth acoperi gresela, sift fact nume bunt
la Nati.; si strinse este pe taint si trimise Intr'o nopte pre Hatmanuld An-
tiohti Jora de ad lovitti pdrcanele de subt cetatea, Nemtului, fora de veste, se
princla pre Bogdand si pre Iordaki, ca le era gazdele giosti. Deci, cum ad so-
situ, tntr'o nopte, ad si spartd o bucatd, de pdrcane, si i-ad datt focti, si ad
facutd Ore-ce si stricaciune. Numai, pre Bogdand si pre Iordaki nu i-ad pu-
tutu priude, cd, le-ad facutti unit prietend din Iasi veste, si intru acea sera
s'au mutate In cetate.
Apol, Ostea Ihtmanului Antiolad s'au si simetitu si s'ad dusu la monastire
la Agapia, si la Secu, si la Skitti, ce este in Hangu, si au tote batutti si au
scosd pre Joimirl si pre Dragani de pin mendstiri; si au inceputd a se inglo-
tire &tea Hatmanulu) Antiohu; ca la patru cinci mil se Meuse. Dupe cum este
obiceiuld norodulul omenescti, unde multi si vedu dobanda alergd din tote par-
tile ; asa si acolo se stringeati, dad ad auclitti, uniT din Bugecu, uniT de la
Muntenl, Turcil din CdrvAsarie ; Joimiril, deed se Inchinati, le dad carli de er-
tare si lefe; si, pe tli ce trecea, tad se inglotia &tea Moldovenescd.
Deci, dna ad intelesd Iablonovski, Hatmanulu Lesescti, de acestd socotela
ce Incepuse Constantind Duca Voda, it pdru de °data cal o basna, pentru ca
Constantind Duca Voda purure avea respundentie si prietesugt cu Hatmanulti
Iablonovski; trala bine, nu ca Cantemird Voda. Podgezuri in )era nu amblati
pradandti; si in totu cesulu trimitea Constantind Duca Vodd vests de la Per-
th, ; si candu mergeau cembururi TAtaresci in tera Les6sca se prade, eld da
scire la Lesi se se piiciesca.
Deci, Hatmanulti Iablonovski nu 0 tulbura prea red, ce scrise la Turcu-
letti Reimentaruhl, ce era pe margine pe Cirimusd, s6 Ta vr'o clece doudspre-
clece steguri s6 6sd inaintea Hatmanului Antiohd se von, ce suntd acele lu-
www.dacoromanica.ro
 25S

crurl, sl pentru ce se facil aceste socotele, pentru ca el au legAtura buna de

prietesugil.
Deci, Turculetti, luandd 6ste 41 mergendu intru timpinarea Hatmanulul An-
tioha, incepura tinteiti se vorbesca. Joimirii ocariatl pre Moldoveni anteiu de
le cliceall epaqi. Al nostri Moldovenil le cliceall gligani, cum este rondulil no-
rodului prostil. Si stall de o parte Reimentarulu Turculetil, cu Melenti Ste-.
garulti, Hatmanului Autiohil, de voroviail de pace. tra unu Campu-lungenu
din Ostea Reimentarulut Turculetil ail 1st sloboclitu unu smetu in Melenti
Stegarulil. Deci &tea Moldovenesca, cum all veclutil asa, all 1st napustitu asu-
Joimiriloril; sl putina batalie all avutu si au si Inceputit Joimirii lui Turculetu
a fugire, 1st Moldovenii, cu Turcii, cu Lipcanii, ai spargere 1st ai Ware ; si asa,
prinse si pre Reimentarulil Turculetu, viu, subt cetatea Nemtului, unde era
numaI se sale peste parcane. Se botise Ostea fugindil la strimtore, 1st Turcu-
letu rastaindil Ostea lui denapoi, '1-aU botitil la unu gardit si Tat prinsil viu
Tatulit Capitanulu, fratele lui Vicolu, 1st '1-au oboritil cu sulita de pe calu.
Deci, Hatmanulil Antiohil, dupe acea isbanda ce all facutil all trimisti pre
Costaki sen Gavrilith cu veste la Constantind Duca Voila ca all prinsii pe Tux-
culetil; ce Constantinil Duca Voda se amplu de mare bucurie unde at* acea
veste, gtindindil ca'si va astupa gresela lui ce facuse de la Porta cu Capegi-
basa, princlendil pe Turculetil; can, la Porta se scia numele lui Turculetti, ca
de multe on avea bataie cu Tatani, si la Camenita, precum mai suit s'au
scrisil. Si indata invatara de gatira puscele si surlele se face Constantin Duca
Voda sinned de bucurie, dupe ce au spusil Costaki vestea aceea.
Indata ce gati Constantinil Duca Voda aceste tote, numai cat.' se incepa a
clicere surlele, trambitile, si se bate dobele, si se slobOda puscele cele marl
si mitt, atunce numai Capegi-balsa 1st intra pe porta cu mazihea, 1st lnvetara se
prinda portile ca este mazilie, ca este Domini Antiohil Beizadea, sin Con-
stantmil Cantemira Voda. Deci indata se schimba bucuniea In scirha, ca se
strica giucariea, de nu dedera nici puscele, nici (psera surlele. Si Incepura
Siimenii a inchidere portile. Dupe cum race sfanta Scripture, ea: «eine saps
gropa altuia, cade ehl in trensa», asa da Dumnecleii ; ca paserea viclena da
singura in lats.
Era boiern lui Constantind Duca Voda, pang a venire Dubai]. Logofetucd dela
puse Capegi-basa Caimacamil, au esitu despre Domna 1st au fugita in tern
Muntenesca, ca nu area tine II goni; ca slujitorii erail cu Antiohil Hatmanulii
In oste; si au fugitil, anume Nicolai Costinii Hatmanuhl, 1St frate -sell Ionita Ser-
daruld, si frate-sell Patrasco Logofetulu alit treile, 1st Vasilasco Cantacuzino
vel Spataru, 1st altii multi mat de giosil. i mat pe urma, dupe ce au venial
Si Antiohil Voda, au fugitu i Hatmanulil Antioht, i Mavrodinil, de se Meuse
o ceta mare in tera Muntenesca de boieri din Moldova, de all seclutil vr'o
patru ant in tera Muntenesca, 1 in chide lui Antiohil Voda, de faceau multe
mestecaluri in Porta si cheltuela Orel; si nimica n'ail pututii ispravi, precum
se va mita mai inainte in rondil.
Decl, Constantmil Duca Voda, veclendu-se ca este mazilu, trimise pe taina
la AntiohO Hatmanulii. la Nenatil, ca se aduci mai degraba, pe Tuxculettl selti
www.dacoromanica.ro
 254
dea pe maim lui Capegi-base, selii ea solii dud la Port& impreuna cu den-
sulu. tra boierii Caimacami, Dub Au Logofetulii si cu Manolaki Rusetii, intele-
gendtt ca au trimisii Constantinu Duca Vodg se apuce pe Turculetti, au §i ra-
peclitti Caimacamii §i '1-ad timpinatii la Podulti-Iloei §i '1-at luatu pe Turcu-
letu din mtina Hatmanului Antiohti si 'I-ad dust" la Galata; §i peste nopte,
din manele slujitorilorti Caimacamilorti, all si fugitit Turculep iar la Neintii.
Deci, Antiohll Hatmanubl, mergendil cu oste la Iasi, §i spuindti lui Constan-
Unit Duca Voda ca au Matt" Caimacamii pe Turculetti din maim lui, '§i-ad fa-
cutti mare vole rea, si s'au agiunsu cu Capegi-baqa de all trimisii noptea unti
stOgri de Lipcani se la pe Turculetti din maim omenilorii Caimacamilord Witt
ducA In Iasi; era pand a mergere Lipcanii, Turculet,i1 au apucatti de all sch-
patti.
Agiungendti veste la Nemtd, in Hatmanuld Bogdand si la Iordaki Rusetti
Visterniculti, de maziliea lui Constantinu Duca Duca Voda, el indatA au pur-
cesti de la Nemtii si all mersti in Iasi, i au apucatii pe Constantind Duca
Voda nepurcesti din Iasi; §i mergendii la curte de s'au impreunatti cu Con-
stantinii Duca Voda §i cu Capegi-basa, era atunce mare calabalicii de slu-
jitorl in curte, de'§i cereau lefele de la Duca Voda. Inceput'ail atuncea §i
Bogdanil i cu Iordaki a se pricire tare cu Duca Voda, inaintea Capegi-base),
§i inaintea a tote boierimea, pentru ce le-ad pradatti casele, §i le muncise slu-
gile §i slujnicele din case, §i le purtase giupanesele pe la Fowni, §i pe Ia Hang 11,
si le trimisese in Is Tempi, §i scrise la PertA ca au trimisti ei podgezii Lerscii
de le -all luatu, si pentru ce triniesese la Moisei Serdarulti de au venitti cu
Joimirii din Nemtii in Iasi, de all prOdatti CarvAsAriA §i au Matti pe Capegi-
ba§a, §i pentru ce despecetluise cArtile lui Tiukel grofii, si'l omorise °mull
Tote aceste, §i mai multe de CAW aceste, i le. cliceau fata, §i spuneati §i Ca-
pegi -basei celul ce venise cu maziliea, si inaintea Turcilord din CArvasArie ce
erati pradati de Moisei. Era Duca Vodd nu putea nimicu se mai respundA, de
ruOne si de fuel; numai ce schimba fete; une on se facea rose, une on
galband; §i'l era mai mare ciuda cum d sciaii tote tainele ce le fAcuse, §i le
qiceail fatA in vedela; precum dice sflinta scripture, ca nici o tainA nu Vote
se nu se scie, dent And care este §i cu versare de sange, §i mai tare §i
mai degrabii, curendu se ivesce, Cl sangele celii nevinovatil cere judecata de
la Dumnecleti, §i nu lasa.
Deci a doua cii ilti gAtirA deli" pornira, cu multi" calabalid despre slujitorl,
pentru lefe, §i blastAmuri multe de la Omeni, de auclia cu urechile, pentru
vacaritu. Era domna lui, fata BrAncovanului Voda, fiindil tenerA §i desmerdath'
de tats -sell, se bocla in gura mare Muntenesce, de clicea: «Ao lio! Aolio ! ca
va pune taica punga dl pungA din Bucuresci panA in Tarigradit; si, (Jell, nu
ne va lasa a§a, §i iar ne vomit intorce cu domnia inddraptii». Era dupA ce au
agiunst. Ia Tarigradti, n'ati avutti acelii norocii, se se mai IntorcA, ca all traitu
numai vr'o doue tree lull si au muritti de ciumA §i se si cunosca schimbatO
cu slabaciunea norocult lui ConstantinO Duca Voda, §i de in Brancovanulti
Voda mai putintelii agiutorti §i silintA a'i arata.
In clilele acestul Durant", nattcaril ca nu era pace, au trecutii unu soli" Le-

www.dacoromanica.ro
 255

sesch din Iasi la Porta, si fora zabava vreme s'aii Intorsa inapol fora de nici
o isprava, anume Reutki ; acesta Reutki peste putina vreme au *luta in tera
Les6sca si Hatmana Coronii.
Pre acesta Domna, Constantinii Duca Voda, intru acesta domnie d'Anteiu, era
numai cu numele Domnii, alii stapaniail Muntenii ; si pe tine cliceatt Munte-
nii se'i boieresca, pe aciea II boieria; si ce cliceaii Muntenii, aceea facea. i
era masi., Domna Nastasia a Ducal Voda, celui betriinu si se amesteca si ea
la reutati; si boierii Inca eraa tineri, $i nu se mai scia ce mai este de chi-
verniseala lora.

BOArg lui Constantinii Duca Voda tine aic fostli

Dumitrasco Ceurula vel Logofeta.

Tudosie Dubau biv vel Logofeta '1-ail push Band; era dupe ce au
murita Dimitrasco Ceurula, '1-ad pusa iar pe Tudosie Dubai]. vel
Logofetil ; si finida °ma de treba, era dvorela dupa vel Logofetil.
Vasilie Costaki vel Vermeil.
Neculae Donici vel Vornicii.
Neculai Costina Hatmana.
Vlasto vel Postelnicil.
Vasilasco Cantacuzino vel Spatarii,
Antiohil Jora vel Pabarnicii.
Iordakita Cantacuzino vel Stolnicii.
Ilie Cantacuzino vel Comisa.
Incalecat'att mai Sultana cu cata-va Tatarime In alu doele anti a domniei
Ducal' Voda, de aft lovitii fora de veste ire Oituza in Ora Unguresca, erna,
de aft pradata trei Mile catu au pututa, si s'aii intorsil inapoi cu pace; era In
tera la, no ce au gAsita in calea lore au mancatii si au stricatil. tote.
Acestil Sultana s'ai1 radicata si asupra Turciloril de ail arse Chilia, Smi-
lulu, si Renii.

www.dacoromanica.ro
 CAP XIII.
Domniea dInteid lui Antiohu Voevociti, sin Cantemir0 Voda, anulii 7204.

Dupe ce pornira pre Constantind Duca Voda la Porta, remasera Cafmacami

In Iasi de Antiohti Voda, Tudosie Dubai" LogofetulU, si Bogdanti Hatmanultl,
si Iordaki Ruseta Visterniculil ; si din remasitele ce au gasitti de la Duca Voda
In Ora, strigandu-le Bogdanii ysi Iordaki, '0-ail mai Intorsil ore ce din paguba
ce i -au jecuitu Duca Voda, precum mai susti s'ati scristi.
Viindti Antiohn Voda cu domniea la scaunulti Domnescil In Iasi, era omu
teneril, ca de doue-cleci de ani, omu mare la trupil, cinstisti, kipiysu, la minte aye-
clatt, judecator4 dreptti; nu era prea carturarti, numai mei era omd prostti. Mm-
ciunile si telpijicurile nu le iubia ; la avere nu era lacomti, obicee noue nu pri-
mia se le faca prea peste sema ; era venatorti si slujitorii bunti, dupe firea
tatane-seii; spre partea celorti ref era strasnicil, se nu gresesca fiesce tine si
fora de vreme cu densulti ; si era si credinciosti la juromintii, 10 Linea cinstita
horba, i boierif In curtea lui, precum i se va arata vieta lui Inainte la rendti,
totil cu cinste 'Arabia. Manie avea strasnica ; de multe orf racnia tare, cam cu
graba; ysi do aceea se departati inimele boierilord de densult.
Dupe ce'si asecla la domnie boferif, dupe obiceia, far boierenasil tatane-seti
a lui Cantemird Voda vrea se se bucure de domniea fiuluf tatane-set ; derti
nu puteati, la foculti, se tie anima, se se bucure ; ca asa erau de batutl si de
stalcitl, si de jacuiti, cato ramasese cu peile, de nu aveaq cu ce esi Inaintea
stapane-sed ; altiT, fiindti pedepsiti de Inchisore, 10 perduse si mintea. Deci,
Antiohil Vodit, dupe ce i -au veclutti intr'acesta chipt, se mira i elA ce va face
cu denstf. Atunce ysi Lascaraki Ruset, fedora Cuparuluf Rusetil celuf betranti,
Inca au esitti din surgunie de la Rodos ; numal, nici de unit folosd nu fu lui
Antiohil Voda, ca veni de la Rodos in Tarigradu, bolnavu de dropica, sipeste
putina, vreme ati muritti ; ysi nul era luI Lascaraki atatl jale de morte, catti
if era jale ca'i venise zanytnuld de if era pe voia lui, si nu putea sesi respla-
tesch refutatea ce tresese de &tea. Muntenf.
Ce, Antiohti Voda puse Capi-kihafe la Porta pe unit frate a lul Lascaraki,
anume Kirita Mihalaki, i cu frate-seU beizade Dumitrasco se'l porte de grija
trebilorti; si atunce, la luarea domniei, n'ad cheltuitd multi" la Porta, nici pe
drumil n'aA facutti atata cheltuel,; a mai multi de can cu vr'o trei cleci de
omeni n'ad venitu de la Tarigradu ; $i boieri pre acesti boierf

Bobeni lui Antiohsi Vodd.

Nicolae Donici vel Logofetii.
Vasilie Costaki vel Vornicu.
Dumitrasco Mitre vel Vornicu.

www.dacoromanica.ro
 257

Lupuld Bogdand Hatmand.

Cumnatuld lui Antiohd. Voda, Manolaki Rusetd, vel Postelnicu.
Mihalaki Racovita vel Spatarti tijii cumnatd, pe urma ad caclutd si
Domini del clicO Mihai Voda.
nun Buhusd vel Paharnicd.
Iordaki Rusetti vel Visternict.
Ilie Tafasculd. vel Stolnicti,
Stefan Cerchezil vel Comisti.
§i asa se aseclara si se tocmira boieriile la tote trebile de chivernislad cum
se cade ; ca eraii Bogdanti si Iordaki mai alesi, si capete bune, de'l aglungea
la tote socotelele, de domnla Antiohti Voda cu cinste si cu pace.
In scurta vreme se templa de muri sora lui Antion Yob', ce o Linea Mi-
halaki Racovita Spatarti, anume Domnita Safta ; si avu mare jele si parere de
red Antiohd Voila, dupe densa ; si pe Mihalaki Spataruld dupe aceea nu '1-ad
mazilitti din bolerie; tad in bolerie ad fosttl, si la cinste, catti au fostd Domnti
Antioldi Voda, si Inca i-ad datu vole de s'ati si insuratti in clilele lui, de ad
luatti alta fata de boierd, anume a Medeluicerului Dediuld, de la Galati.
Sfatuitu-s'ad Antiohil Voda cu boieril de ad facutti prietesugd. cu Lesii ; si
trimisera carpi, cu rugaminte, la Craiuld si la llatmant se nu posvolesca, se
sloboda podghezuri In tdra se o strice, cal pacatti, ca suntd Crestini; si candu
s'a templa se merga ciambururi Tatdresci in susti in Ora Lesesca, omit face
si not scire Lesilord se se paclesca. Deci, Craiuld Sobietki si cu Hatmanulti
Iablonovski, indata cu bucurie primira ca nu vorti mai trimite podghezuri, si
se asecla lucruld mai cu pace a traire despre Lest Nu face ea tata-sed Can-
tenairti Voda, se se pue In2protiva unei craw cu o tuba de omeni slabi.Pacla
Mina trece primejdia rea ; meluld blandil suge la douti plume; capulit plecatti
nulti prinde sabia. Asa build, chivernisela face si Antiohd. Voda atunce.
Antiohti Voda era logoditu cu o sora g lui Constantind Duca Voda Inca
din vremea td,tane-sed, Inca candti era in Tarigradii, anume Domnita Maria ;
si gandise se trimita so o aduca se'l fie Domna ; ce'i si veni veste precum
ad muritti, si avu mare parere de red de acea veste. Trimise Antiohti Vo
da sold pre Bogdanti Hatmanulti in Ora Muntendsca In Brancovanulit Voda
pentru aseclarea pacei se nu se mai piresca in Porta aceste doted ceri, se se
strice, si cersu si o fata se'i dea se't fie DOmna. Deci, Brancovanuld Voda
pentru pace i-au adeveritd, si pentru Lath' numal ii respunse se °more pre
Iordaki Rusetd Visterniculd, si se se lepede si de cei-alti frati a lul Iordaki,
de Cuparesci ce'i suntti Capi-kihaele la Tarigradii. Deci, Antiohti Voda nici
cum aceld lucru nu vru se priimesca, si se lash de prietesuguld lui, si isl a-
lese Domna', fata de boieru de Ora misted, fata Logofetului Dimitrasco Ciau-
anume Ecaterina, si fd,ca cu densa nunta domndsca in tergd in Iasi, du-
pe obiceiuld acestei term, In alit dpiht and a domniel lui.
Brancovanuld Voda, veclendu-lti pre Antiohtt Yoh, ca'i mergil lucrurile cu
intemeere bunk incepu in sfattri Cu. boleril pribegl si cu Constutind Duca
Voda, a amestecare tare pre Antiohd Voda, si pre Cuparesci, prea multu la
Porta. Asijderea si Dumitrasco Beizadea, tratele lui Antiohd Voda, si cu Cu-
Leatopmetele Tom. 2. 17
www.dacoromanica.ro
 258
parescil dimpreunh, pre de alts parte amestecau si elf pre Brancovanult Von,
si pre Munteni ; precum place Turcilort, asa faceat el, de ambe partile, si
nu'si puteat strica unit altora nemica ; fora de catti chieltuiat sute de pungl
de ban' la Porta, si la acele chieltuell marl, scose si Antiohii Voda, de la
tort, obicelult Duca! Voda, vacaritti, In doua erni, Inca si mar gra.: doT lei
de crill si unt galbent de vacs, ca se se apere de dusniani ; era dusmanii
nu'I mar da resbunh nisi o-dqta. veclu Antioht Veda ca nu este obicelult
bunt de tera, ca se face mare pustiire terel, si facu mare legaturh' cu bles-
temu de la Patriarsi, selt lash ca se nu mar fie ace% obiceit reit si spurcatt
aice In tern ; m catai at fostu ell. Domnt, nu '1-at mar scost, nici In a doua
domnie.
Constantinti Duca Voda, at pIritt la Porta pre Antioht Voda, clicendt ea
la mazilia lift at fostt prinst pre Turculett, hainulu cell. mare a Imperatu-
lui, carele Linea drumult Camenitei, si era sell aduca la Porta ; era Bogdant
si Iordaki, omenii lul Antiohu Voda, an venith din IsTemth si '1-at luath din
ulna omenilort. lul, si '1-at sloboclitt, de s'ati dust Tar in tera Lesesch. DecT,
atunce s'ail templatil si doi bolerl Moldoveni la Perth, trimisi de Antiohil Vo-
dh cu trebi, anume, Dabija Clucerult. si Silionu Medelnicerult, si at datil se-
ma acei bolerl inaintea Vezirului, ca nu este asa cum piresce Duca Voda, ca
nu i-at sloboclitt Bogdant si Iordaki ; numal, au fostil pe mana unul lul Ca-
pitant de tera de'lt papa, anume Cernatt, si den pack acelul Capitant Intr'o
nopte au fugitt.
Poroncit-al Vezirulti se aduch pre acelt Capitant fath se spue ; deci, adu-
cenclii pre acestd Capitant fate., n'aii spust precum at fostii drepth ca '1-ati
schpatt ell., ce at spust pe Ara lul Duca Voda ca luatti Bogdant. si
Iordaki din mana luT de '1 -au sloboclitii deci, acell Capitant era de casa Mi-
ronesciloril si se agiunsese cu densil de gra% pe `voia lorti. Atunce se maniese,
si an poroncitti se tale pre acei doT boleri, clicendt eh au graitt minciuni. A-
tunce Dumitrasco Beizadea si cu Cuparescii at chieltuitt vre-o sese-cleci de
pungi de bani, de au scost pre aces doT bolerl de la morte, si at datt Vezi-
rulu de grumazi si pe Cernatt Capitanulti, In maim lul Dumitrasco Beizadea;
is n'at zavovitu doa tree Mile, si at fugitt Cernatt Capitanult de acolo din
Tarigradu In tera Muntenesca ; era peste doh' trel luni de Mile, 'si -at facutt
pace Cernatt Capitanulu de gresela ce at Meal, si an venial. in Ora. Ea'n
cautap scum gresela lul Cernatt, si cautati si unlit si bunatatea lul Antioht
Vodh, cum at fostil de bunt si de milostiviil
Dumitrasco Beizadea, veclendii neaseclarea Munteniloru asupra frhtine-sol, In-
cepu si elu a amestecare prea tare pre Munteni, se Ta domnia In tera Muntenesca;
ca cacluse la mare cinstie Cerkezt Mehmett Pasa Imbrihorult, carele era mare
prietenu cu Dumitrasco Beizadea de la mOrtea tatane-set lui Cantemirt Voda tend
at venith cu mazilia tie 11-at luatu, si era kelt Pasa si Musaipt la Ina-
peratie, si alti Turd multi prieteni Cuphiescilort, si speiiea pre Munteni prea
tare, eh mar In tote lunele cheltuia Braneovanull Voda ale cinci-sese sute
pungl de ball; si nu era mci de o laudA, t1Sci Moldovenilorti, mci Munteni'-

www.dacoromanica.ro
 259
lore de atata cheltuela. Atunce Iordaki Visternicult. Rusetti, intru acele vreml
de vrajbe, slabise tare din prilejii (cu dajdile) mOnastirile si breslasil.
Logodise-se Dumitrasco Belzadea cu o fate a lul Serbant Voda, ce era a-
tuncea in t6ra Unguresca cu taina ; si prinsera Muntenil de veste, stall
pedeca despre Nemti, ca nu lasa pe Domna lui Serbant. Voda sal-o dea, si
Ana mai mare vrajba dintr'aceea se facea.
Dupe poronca de la Porta, trimis'at Antiohu Voda pre Bogdant Hatma-
nulti, din preuna cu unt Sultanti cu Tataril, de ail dust la Camenita, ernal
zaherea si hazne; era in alt doele anti & domniei lui, venit'ail poronca de
la Porta lui Antioht Voda se se gateze se duce zeherea si hazne st mai mare
la Camenita; si pana a sosi hazneoa si Turcii si Tatarii, venit'at carp de la
Caraiman-Pasa din Camenita la Antioht Voda se pazesca cu zahereoa Oita
in dog. sOptemani, se sosesca In Camenita, ca, nesosindil, n'are putere se tie
Camenita de Ernie, ca'si mancase si call si tat ce avusOse, si hazneoa si &tea
de la Porta Inca nu sosise. Deci, ingrabil at gatitt pre Moisei Sardarult cu
trel sute de slujitori si cu trel sute de cal in povodt, si tat calult cate
doa chile de pane, si at trimist pe furist., amid at pututil, de at dusu a-
cea pane in Camenita, de le-at mai prinst fomea de o data cu acea pane.
Ca lui Molsel Sardarult II Meuse Antioht Voda fermand de la Porta de pace,
pentru Kapegi-basa ce 'Id Wag, si pentru Carvasaria ce o pradase In chide
lul Constantind Duca Voda, de nu'l clicea nime mmica.
Pra mai pre lima at sositt si unit Pasa cu o mie de Inicerl si cu optt
sute de pungi de bani, hazneoa, si Kihaeoa lul Iusufil Pasa Saraskerult de
Oblucita. cu sese sute de Spahil si cu unt boiert Sardart muntenescu cu
sese sute de slujitori Munteni, si Elagasi din Bugegu cu doasprezece mil de
Mari, si Antiohd Vodit cu tote ostea sa, ca la o mie si cinci sute de slu-
jitorl; si asa. cu totil at purcest cu zaher6oa si cu hazneoa; si se ft,cus6 care
la o mie si cinci sute cu panea, si cu tole negutdtorescY, si cu cirezl de vacl,
si cu multe thyme de herbed negutitoresci, si au purcest cu aceste cu tote
de le-at dust in cetate In Camenita ; si pe multe locuri, la drumurl, se facea
spaima de Lesi; era, Tataril mergeat tad inainte de apucau limbi de pe unde
puteat, din sust.
Era candu at agiunst la Nistru, Antioht Voda, cu zahereoa, Tataril erat
trecuti presto Nistru, si slobozise clambururi In tote partile mai susu de Ca-
menita, cale cate de o cis, de pradat; numal ce se auchat tunurile anal din
°copula si de pin zamci dandt. Ce, Antioht Voda, intro acea sera pacli de
trecu carutele cu banil, si 'I trimise pre Bogdand Hatmanuld cu o shaa de
oste de apuca de Intra In Camenita.
Era Antioht Voda si cu cea-l-alta, oste, si cu Tamil ceh remas"se la Cosu,
au seclutt si a doa-cli Ong, a trela-1i de at trecutd si el- cu zahereoa si cu
tett argalaculii; si fiindt Nistrult mare da Tatarilort de toff' caruld cu pane
cite doi zloty, de legal boil din card de codele cailoru de treceau Mstrulu
in nott. i entail at trecutil Nistrult, climb at si trimist de grabu Inapot de
at facuttl veste la Porta, ca at bagatu zahereoa in Camenita; si 1st fan An-
tioht 1Tod6, de la Porta mare cinste si laudit pentru acesta. Asijderea si in
www.dacoromanica.ro
 260
Camenitt, dupe ce au mersti, I-ad facutii mare cinste Karairnand-Pala; si o
septemant ad zhbovitti acolo la Camenita, pant a t descarcatu zaher6oa, si
s'ad intorsu Inapoi.
Atunce Muntenii se agiunsese cu Iusufd Pasa Saraskerulti, si sta Kihaeoa
lul cu pricini numal se intent zaher6oa si hazneoa, dicendfi ca vine Lesii,
si vord lua zahereoa pi hazn6oa. Era Antiohd Vodt ati luatti asupra lul, si
n'at primitd se o intorca, si all dus'o In Camenita, pe poronca impel-Mesa
,

Era Muntenii, vedendil asa, numai se trantiati si plesniati de ciudt, ca nu pu-

tead se strice nimica lui Antiohd Vodt. Tad intru acestti anti, de cu 6rnd.,
murit'ati i Craiulu Sobietki; si au avutti Craiulti Sobietki trel feciori; si nu
s'ati invoitd Lesii se pile dintre feciorii lui Sobietki mci pe unuld Crain, si
au pusti mud streint'7, pre Avgustd, Printipuld de Sacsonia, bucurandu-se domnii
Lesescl la soma de ban1 multi ce le-ad data. Bucurandu-se la bani, au gin-
dittl ca1 vord mama bane, si pe unit '1u-ort Boni, si se volt mantui de
densult, precumil le va fi voiea, precumn mai facuse si altd data lui de Conde
Craiuld de la Francuzi; ce, acestuia, lui Avgustd, dupe ce 'la -ad pusti Crain,
Wad pututti se1 fact asa, precumil i se va arata istoria Ia rancid inainte.
Dupe ce 'Id-ae. pusti Craid pre acesta, Avgustri, au si inceputd a aratare
lucruri marl si vestite; si ad adusti este multi, din Sacsonia, si s'ai gatitri
si Lesii, si all purcesti in giosti cu mare gatire, cu dot obuzuri, unulu Le-
sescd, Optecleci-optticlecI de mil si mai bine de este, si altii obuzu a Craiulu(
Avgustti cu NemtlI, iar cu cincleci-sesecleci de mil de 6ste; si asa le era sfa-
tulti, se mergt se la t6ra Moldovei si Bugegu, pant in Duntre. Atunce, In-
telegendti Antiohd Vodd de area ga'tire bunt a lord, trimis'ad si elu pre Eni
Parcalabulti, si pre Kargalovicl, si pre Mihuletil, cu carp inainte la Craiuld
Avgustu, si cu daruri, poftmdd pe Craiuld, pogorindu-se in ter& se nu fact
stricaciune terel si se nu vie pin 1,6ra, ci se m6rga pe Prutti dreptti as ipra
BugeguluY, i andil Dumneclet se butt pre Mari, si luandu Bugeguld, atunce
si elti cu tett tera i se va inchina, Atunce Craiulu tare s'ad bucuratd si I-ad
priimitu darurile cu cinste: und cald Turcescil forte frumosti cu tote podobele lui
ce'( trimisese; si Craiulti Arica 1 -ad trimisti lui Antiolni Voda alte daruri, si s'atl a-
deveritd et nu va face stricatiune in tern nimica, si va merge tad pe Prutti
dreptti asupra Bugeculul.
Numal, '1-ad poftitti pentru zaherea, pane, bucate, se'l scot& inainte dreptti
IasY, se'l scett se cumpere cu bani era nu in dad' ; si date ponturi trimisese
Antiohti Vodt de poftia la Crafuld Avgustti pentru asedamentuld domniei si a
terel, cum va fi, dupe ce a birui pre Turd, tote pre voia lui Antiohd Vodt,
le-ad lasatd Craiuld ; dupe cum este a:4atn, Litva, asa se fie si Ora Mol-
dova
Dec(, au venial Craiul Avgustti cu acele dot obuzuri de este pant la unti
sate anume Cernelita, ce este din susti de Horodinca, pe Nistru, cale de unti
cad ; 8i Lesiloru nu le era cu vole se vie Craiulu, ce Arabian en feluri de
feluri de mestersuguri si de pricini; ca so strice acea tale. Ce, dupe ce all so-
situ obuzurile la Cernelita, all invetatu clpetele cele marl Lesescl pre unulti
mai tonerii din nemulu Potocesciloru, anume pisard Coronii, de all &cad pri-
www.dacoromanica.ro
 261

Gina ca unu ofiterti, nepotu a Cramlui Avgustu, de i-au data palme subt cor-
tulti CraitiluI ; si de acolo as fugitit In obuzuld Lesescii. §i trimitendu Cram
se'lii is din obuzuld Lesescii se vie la giudecata, Lesii eel mart n'au vrutu se'lu
dea , deci, Craiulu Avgustil, veclendd acea socotela a loru, asa s'au maniatd
tare, si a doua cif s'ati §i Intorsu cu obuzuld inapoi la Liovii. Lesii, dad, ad
veclutd asa, el Inca s'ad intorsia cu obuzuld lord si ad inceputti a se resipire
cinesi pre la, casele lord, $i s'ad stricatd acea ostire.
Atunce, intea,cea yard', gatitu-s'ad si Sultana Mehmetd, Imperatuld Turcescii,
singurit cu capulu lui de ad mersd la cetatea Varadmulth ; si atunce au mersu
si Dumitrasco Beizadea, fratele lut Antiohu Voila, la oste cu Imperatia. Nu-
mat, liana,' a purcede Imp'eratia de la Udriid, era elu au venitd in cal de o-
lacd de la Udniti aice in Iasi, Ia frate sea, cu trebi Impera'tesci, si au seclutti
aice in Iasi flaunt patru anti chile ; si tar s'au Intorsii in car de olacii Inapol,
de ad purcesta cu Imperatuld la oste. Era Brancovanuld Voda era in mare
grija pentru acelu olacti a lilt.
Atunce, pre acea vreme, era unit fedora de mazilit, deld chIema Davideld;
slujise In tera Lesesca, de agIunsese Rohmistru, si era la cinste mare ; avea
citela pravila mare, si nu se scie ce i se parea lui, ca 'anabla pentru domnia
Moldova Anteiti ad scristi la Nemti de Inchina Ora ; apoi ad fugitti de la
Lest in Camenita, $i din Camenita s'ati dusit cu carp Ia Hanuld, si ad disti
catre Hanuld ca del va da (Sae se merga cu Onsulti, s'a inchina ; cata tera
si cetati a Moldovel as luatti Lesil, tote se vord trichina la densulti. i au
mersd Hanuld singurti su densuld de ad pritclatti In Ora Lesesch', si nimica
din Cate au clisti n'ati fostit ; ce, mergendri. si Humid cu Imperatia la oste la
Varadmti, ad mersd si elu, si ad graitti Hanuld Vezirului, si era numal Witt
pue Domnit in Moldova. Numal, prindendu de veste Dumitrasco Beizadea, ad
spusd Vezirului clicendd ca acela, este unit omit nebund ; nu este de domnie ;
si asa, as lipsitii de n'ati luatd domnia cad s'arti rumpe unit pert.
Era dupe ce as agiunsd. Imperatia la cetate Ia Varadind, s'ad $i auclitti ca
vine printipuld Evghenie cu oste Nerntesca ; deci, Imperatuld Turcescii as la-
satu cetatea, si ad purcesu Inapol la podu se treed' apa Tisel se nu he apace
Nemt,ii poduld. Deci, meigendd. asupra podului, Nemtii Inca ad sositd cu ta-
bera loru, si sihat caril de carii &tea se apace mat curendu in podit ; si nu
se batea temeiulu ostiloru, num] aripile se haratiati, si totit mergead alaturea
obuzurile, pana ce ad inseratii. Era peste nonte ad fugitd Turcii, d3 as apu-
catu la podii, de ad paclitti de au trecutti Imperatuld si cu curtea lui. Era
Nemtil dimineta, Neclenclu ca nu suntu Turcii, ad si purcesti dupe densii In
gona ; si pre cant cum ii agiungeau II than It's jectuati ; si asa, s'au facutu
unit hrematti mare si o spaima, de'napoi in Turci, de trecea omit peste omu,
eau s'ad rumptti si poduld de la o vreme ; si asa, sosindu temeiulu Nemti-
lord i-ad luatu pre Turci pre toti (A; grumazi. Vezirulu §i Eniceru-aga au pe-
ritit in resboiti ; si toti Eniceni acolo in metereze, la capulu podultu, in doa
sute de mit de oste pecte totu, s'au potopitu ; tree -deci de Pasi, fora -de alti
agalart, o suta doa-cleci de tun in marl, $i t6ta urdia, carele, si multimea de
bucate negutitoresci, ad luatd atunce

www.dacoromanica.ro
 262

Tisa este o apt m616sa pe margine ; si Turcil caril cum sarlan In apt cu cn-
lule se si inglodiat ; si asa, tau onin peste oint Wean de se inecan ; dintr'o
Butt, de scapa unulti, era bine ; si se taiail el in de ei I Era Imperatuln Tur-
cescu cu cat" au scapatt saltt, noptea si a doua-cli, au tott fugitu pana au
agiunsu in cetate la Beligradu, si acolo s'an popritt.
Tataril veclendii asa, n'at mai statute la batae, si all luatti in glosti pe ma-
lulu Tisel. pana an gnsitti unu vadn de au trecutd In nae cu pace ; atunce si
agarlaculu lei Dumitrasco Beizadea si a Capi-kihaelelort acolo s'an prapaditt ;
numai ce an scapatil el cu capetele.
Era, in ale treile ant a domniel lul Antioht Voda, trimis'at Turcil solii in
Nemti, pre Rami Relz-Efendi, si pre Alecsandru Terzimanult Mavrocordatu,
ce'i clicea t si Ecsaporitulu, la Nemti, se stee se faca pace ; si at mersti si Ve-
zirulu pana in unti loch cu Este ga% de all statute acolo, ca se spariese Tur-
en a se mai batere cu Nemtii ; si s'at1 dust soul la Carlovita.
Asijderea si Nemtii s'at gntitt cu 6ste de an mersu pana la unu loch ; si
au trimish si ei soli la Carlovita. S'at strinst din tote torele acolo in Carlo-
vita sob" Evropel, de la Lesi, de in Franguzi, de in Venetia, de in Anglia, de
la Olandia, de la Moskali, si de printealte teri, de an seclutt acolo la Carlo-
vita dot tree luni, tota yarn, de'si at aseciatti Odle cu total. Numal cu Fran-
glais, Neffith nu s'au pututu asecla, si at remasti tote se se bata; pentru cram
teiel 'spaniel, nu s'au pututu invoi. Moscalult Inca at datt cuventt sh's1 asecle
pace in ale doile anu.
Turcii cu Nemtil s'au aseclatu inteacestti chipt: catd loct an luatti de la Turd,
luatu se fie; Inca, opiate= Nemtil se fie Dunarea hotarti, dent n'ati primitti
Turcii; si s'au apucatu Turcii se le dea banl, ca,te optti sute de pungl de bani
pe anu pal a in dounileci si duo. de ant se fie pace, pentru cheltuela si stri-
caciunea ce au facutu Tu cal Nemtilort in septespreclece ant ce an avutd tat
batae, pentru ca incepatura bataliei all fostu antein despre Turd candti at
mersu la Beciu; si le-at tat data Turcil Nemtilort aOsta soma de barn
catu an traitu acestu Imp ratu, Sultant Mehmett. Lesil Inca cereal tare Ora
Moldo\ ei; dent Turcii ah respunsu pentru tera Moldovel, clicendu: ca, tern, Mol-
dovei nu potti se o dea s6 le fie lore podana, ca este volnicci, ca Turcihirt este
ichi as a, nu este luata cu sabia. Ded, Lesii, vedendil ap, s'ah appal intr'-
acestu chipu: cet'itile din Moldova si monastirile Cate all luatu si catu loci,
totu, s le dea =poi Moldovenilorti; si Turcii se dea cetatea Camenita Lesilorti
cu totu ohtulu el si Ucraina; si pre Nohai se's radice pre tote din Bugegh se
se duca h loculu lord preste Donu se Omae numai BugegeniT. i Hotinuln se
nulu to mesca Turcu nici o data, nici alta cetate se nu faca in Moldova Turcil,
nici Pap se nu pule. AsIidere si in tera Munteuesca, cetAti se nu faca, nici
Pasa se pule Asa s'au aseclatt cu totii; si do tomna s'au intorsu solil fie care
la stapanil sea.
Atunce pe acea vreme, Imperatulu Mosculul, anume Petru Alecsievici, s'au
du u singuru cu capult lei In lnaperatulti Nemtului, anume Leopoldu, si multi
s'au rugatu Imperatului Nemtescu se nu fact pace cu Turcil, pentru ca atunce
se apucase se faca si ell oranduela de Este ca in Nemti, precum pre urma
www.dacoromanica.ro
 263

au si facutd. Berg Imperatuld Nemtescti n'ad pututti se'l fact pe vole, se nu

fact pace cu Turcii, ca slAbiSe tare ; ail clieea Imperatului Moskulul: «mdcard
ca, to apuci ca ran da &pa ani cheltueld ostil, derd nu pocid, a acmu eld
me rOga; d6rd pe urma tine scie s'a mad rnga, sad ba ; ca pote se se
lungdscd multT and inainte bataea, si ea amti slabitd, ca eti nu me bed nu-
mad cu Turcil si me bath si cu Franctizii, si acolo amt mid mare bAtae de
cats cu TureiN. Dent, Imperatuld Moskulul, intorcendu-se InapoI la tera ha,
indata atunce s'ad i apucatil a radere barbele boierilorti si a slujitorilord,
si le-ad schimbatd si harnele, si fete obiceiuri si orandueld totd nemtesed;
si at dust si cateva mete Nemtl, del inveta pre Moskall, precum suntii O-
ng astAdl.
Totti inteaceld and, de primAverd, in postuld celli mare, trecut'ad unit sold
midi de la Lesi la Porta, lar Reutki, carele trecuse $i maY inainte vreme, si
la Constantine Duca Voda, pentru trebile ; si dupe ce 'sl at isprAvitd tre-

bile, de tomnd s'ati Intorsd lar inapol, pin Iasi; si '1 -ad cinstitd Antiohti Weld
ea pe unit sold, si mergendil la Porta', si viindti.
Antiohti Voda atunce, tota Intr'acea erns, trimis'au pe Vasilie Purice Vorni-
cult, despre DOmna, cu tan* in Ora Unguresca, la Deanna lui Serband Voda,
de at datti Domna pre fiicd-sea, domnita Casandra, de ad adus'o se o la fra-
te-sed Dimitrasco Belzadea; cd, era logoditd cu densuld. Era si cu scirea Ge-
neralulul de Brasovti; numai, Generalulti se feria, cA, se temea de Brancova-
nuld Voda; ca Brancovanuld Von. avea mare cinste si trecere la Leopoldt, Inape-
ratuld Nerntesed, i mei era cu voiea Brancovanului se o ea Dumitraseo Beizadea.
Si dupe ce ail adus'o la IasI, i-at data gazdA la Iordaki Rusetti Visternicult, fiindu'i
nemd; si ad trimsti Antiohti Vodd la I arigradii de ail facutd scire de ad venitd
frate-set, Dumitrasco Belzadea; i dupe Ispasti, atunce, In alu patrule and a
domniel lul Antioht Vodg, In anulti 7108, ad facutt nuntA domnesed In t6rgti
in Iasi, dupe obiceiuld domnilort ; si ad seclutd in Iasi in nisce curti 'a lord,
ce le cumperase tats, -see Cantemird Voda de la Ghieul4sa Visternicesa, si a-
colo at seclutti fn gazda,,. pand s'ati dust maY pe urmA la Tarigradti, cu Minna
lul si eu tote agarldeuld ce ad avutd.
Deci, atunce in scurth vreme, tad intru acea vard,, aid patrule anti a domniel
lur Antiohti Voda, i-ad si venitd fermantl, se se gatesed se merge se rAdice
Turcil din Camenita, si se dea Camenita pre mA,na Lesilord, Impreund cu unit
Pask, si en Ostea, si cu cateva perechi de bivoli, pentru radicarea balimezilorti,
si cu unu SArdard cu este de la Munteni; i purcese Antiohu Voda, voiosd ;
si se invoesia tots tera de acea veste, unde se radica acea nevoe de asupra
terel si a crestimlord, si dederd slava lui Dumnecleu. Si atunce eramt si ed vel
Vornicti, pe acea vreme, vatavd de Aproch.
Deel, dug sosi Antiohti Vocli lat Camenita, Indata se apucA si fdeu podu me-
red peste Nistru, fn gura Smoticiului, la unit satti anume VArnovita, si seclu
acolo catava vreme, de astepta se adued Lesii fermand de la Porta la Pasa din
Camenita se esa, ca, era si comisaril Lesesci acolo, anume Hatmanulu Litviei,
si Adamti Sinayski, Voevoda Belskil, carele mai pe urma au aping' de at
fostti Hatmand mare de corona Lesesed, si Stanislavd, Voevoda Posnayski, si
www.dacoromanica.ro
 264
Stefanu Pototki, strajnicil Coronil, si altil, cu este ca la clece mil star' cu o-
buzulii din ceea parte de Nistru. i Antiohg Voila sta din costa parte de Nis-
tru; §i fermang nu le mai trimitea Lesilorg solulit lore, Reutki, carele era
la Porta, ca ponturile de pace iscalise; numai Craiulti Avgustg nu iscalise, si
Turcil poftia se iscalesch §i Craiulti Avgustti §i tota recipospolita; si aceea era
pricina zilbavei.
Deci, s'ati apucatil chizesg la Porta solulg Inglezului, precum ca va iscali
Craiuld Avgustil si tota recipospolita; §i au trimesii fermang pe omulti Ingle-
zului de 'hail datti la Comisarii Lesesci; §i Comisaril '1 -ad datil in manele
lui Cahremang Pasei se esk din Camenita si s?s dea cheile cetatei Camenitei
In manele Lesi lorg. Era omulti Inglezului s'ad dusit in susg la Crain Av-
gustg cu ponturile pacei se iscalesca Craiulti AvgusIg §i tOta recipospolita.
Dec!, apoi, Pasa ail si inceputil a desertare cetatea Camenita ; templatus'aii
mina zabava, de sedere acolo la Nistru, pang s'ad aseclatti aceste trebi.
Atunce s'at facutil mare eclipsisil, Intunecare de sore, catii nu se vedea omd
cu omit ; Intunecase lumea, In anulil 7208 Septemvrie In doaspreclece clile,
intr'o cli Marti.
Gasitus'aii atunce si unit ursii mare grOznicti, si sarise tota ostea, §i Mol-
dovenesca §i Muntenesca, si putea ucide ; §i au datti In cateva rOnduri
In Nistru si iara, ells afara ; si gonindulti pe Nistru cu unit podii, se suise
In podti, si emenii all saritti din poda In Nistru ; si multa grozavie facea ;
cativa omeni s'ati Impuscatti, sloboclindg foculti self" loves* si Imbulclindu-se
Omenii se loviag ei In de ei. Nu era curate; trei patru cesuri tots &tea Tag
gonitu si deabia ucisg; si era prea mare, de mirare.
Apol, gatindu-se §i scotendti total din cetate din CamenitA, Intel) cli, totti-
de-o-data s'ati radicatti Lesii a mergere la Camenita pe de-o-parte, si Antion
Voda pe de alta parte, si s'att intimpinatg la Porta de susti, esindg si Pasa
din Camenita numai cu curtea ; si asa, se Intalnira tustrel odata la, unit
local ca candti i-art fi tocmitti cineva, si merserh asa cu totii la unit lord,
tale o pestrela de sageta pan, la unit saivang a Pasei ce era Intinsil, de des-
calecara cu totii, si Pasa, si Antioht Voda, si Lesil. Era agarlaculii Pasei si
cu Turcimea tota, ce era in cetate in Camenita traitori, totii pachag cu care,
cu carute, tine cu ce avea, de ev.ae din cetate pe alta porta din giosil.
Apol, dupe ce descalecara Lesii, dedera fermanulg de la Porta in mama Pa-
siidela ceti, si Pasa dede in manele Lesilorg trei pungi de ursenicil cu trei
chef a portilorti cetatei Camenitei. Era Lesii incepura a ridere §i a vorovire
vorove de glume cu Pasa; si intru acele vorbe de glume vorbira si allele mal
de treba, si'i cinsti Pasa cu cafe si cu cerbetti, dupe cum este cinstea Tur-
as& chit luara, clioa bunk de acolo, unii de la altii ; si purcese Pasa si cu
Antiohti Voda in giosil. Era Lesii cei marl staturd pre Ind afara de nu in-
ti ark degrabu In cetate, temendu-se se nu fie pus* Turcil vre unit lagumg In
cetate ; si apoi intrark §i Lesii cei marl in cetate in CamenitA si o =Mira
de WO, scarnaviea, §i desgropara pe NO, de pin besericl, ce le Meuse mece-
turi, si facura osfestenii de le sfintira, si aseclara pusce marl a lore Lesii si
oste lesesca catu 04 trebuitg. Era Pasa §i cu Antion Voda, data. au trecutfi
www.dacoromanica.ro
 265

Nistrulti In testa parte, purcese inainte la Tighinea, Pasa cu carele lui si cu

curtea lui. Era Antiohit Voda cu puscele cele marl in urma; si puse pre geab-
had, si pe erba cea de pusca cu carele pre Mihalaki Racovita velti Spataril,
carele fusese cunanatit cu Antioht Voda ; era, pe Nistru cu podurile au push
cumbaralele si glonturile cele de pusce si cu multe fere manutitusurI si Otte
si seici, pe apa Nistrului le-att pornitti; si all fostit Ispravnicti pe aceste cum-
natu-seti Lupulti Bogdanti Hatmanull, de all mersit cu oste pans In Tighine,
pe malulit Nistrului.
§i atunce au data). si Lesil agiutorti lul Antiohti Voda podurl de a lord, de
pe Nistru, pentru mal degrabit desertarea, si Pasil Inca i-ad daruitti doa mil
de galbinl Lesii, se esa mal de grabil din CamenitA, pentru ca Pasa mai za-
bovia vreme pentru se se gateze; si Lesil cu unit cesit mai inainte era bu
curosi so esa Turcii din Camenita, ca se nu mai pue vre o pricina Turcil.
§i facuse Lesii Comisari si zapisu in maim lul Antiohti Voda, pentru m6-
stele Sfantului Ionia celit not', ce au fostil la Suceva, se le dea se vie lar nice
In Ora, cu odorele tote, si vestmintele Mitropohei ; numal, pike fi voiea lul
Dumnecleil nail fostit, ca s'au templatti acelti zapisti de s'au rasaritti; si cand
all trebuitti seld scoth, nu '1-ait gasitti ; si asa, ati remasti mostele sfantulul
Ion lar In tera Lesesca.
Si alese Antiohti Voda pre Lupulti Costaki, feciorti lui Gavrilita Vorniculri,
ci 'It facu Comisarti dimpreuna st cu alp boleri, si 'Id trirnise la Suceva, si
la Nempl de scosera pre toti Lesii din )era ; si viinclu Antiohit Voda la Iasi
in scaunulit domnescu, dupe ce duse tote lucrurile in Tighine, ramase Ora
Oa In 'liana lul Antiohti Voda, Hotinulti, Suceva, Cernaupi catti. stapanise Le-
st!. §i all mal facutit Antiohti Voda fermanu de la Porta, si au ispravitit de
au luatti ysi tinutulti Orheiului in maim lul, ca era Ucraina pre atunce, delft
stepanea Hanulti; si se facu hula pace de tote partile ca de multi veci,.si nu
se simtla nimica nicaire de talhari.
Deci, atunce in scull& vreme all trecutti, dupe ce au datit Camenita Tur-
cif Lesilorit, si solulu celit Lesescit de la Tarigradii, anume Reutki, si s'au
dusit In tern lul, precum mai susit s'atl scristt.
tra de erns, tote inteacelii anti, venit'ati altti sold din Ora Lesesca, mal
mare, pre anume Lescinski, Voevoda Poznayskit, ce era ginere Hatmanului
Iablonovski, a ca'ruia unit feciorti, anume Stanislavil Lescinskt, all agiunsti de
au fostti Cralit in tera Lesesca, ce '1-aU push Carolti, Cratulti vedului, mal
pe urrna; precum i se va arata istoria la rindtt inainte. Deci, acelu solu mare
yenta cu multa pohvala si podobe, si cu multi feciori de domnl Lesesci ; si
i-ad esitu Antiolati Valk' inainte pe Bahhuu, tale de unit cesti, si asa tail a-
lature all venitit cu densulit pada, la gazda lul. i apoi a doa-cli Antiohu Vo,
(la '1 -au poftitti pe sold in carte& dbmnesca la cinste. Deci, aceld sold se. ti,
nea prea mare; dupe cum li se si cade se se tie, ca n'ati calcare de nime, si
snail nelipsip de cele trebuitore ce le trebuescit, si nu still pedepsa seraciel
aceste) lumi, ca not ; pi i-au respunsu lui Antiohu Voda, de'l va esi inainte
seat timpine la giumatate de scan a cerdacului, va veni la cinste; era de nu),
va esi inainte asa, nu va veni. Deci, asa s'au aseclatu se se scobore Antiohu
www.dacoromanica.ro
 266

Vodh pane, is trel scrl, si solult se sue liar pail la trel sari; si la ale. septelea ma-
rk unde este giuma'tate, se se Inchine unulh altula, si asa alaturea se merge,
pane. In cash ; si la beau totu odata se bea anaenduoi. Ere, la acea vreme fi-
inde eh, Ion Neculce, vel Aga, eranni rinduith de domnie de grijiamd pe
sole. la gazde, de cele ce'I trebula
Deci, facuth Antiohu Voda mare cinste solului si atti purcesti dupe a-
ceea solulh de s'ah dust' la Tarigradu pentru intarirea path, pettrti ca se fie
pace vecinica Lesii cu Turcn. Deci, not Moldovenii ne bucuramd unde ausliamt
a este se se face, pace Vecinica, fiindii phmentulu nostru superattl de podghia-
zuri si de pustietate d.era nu ne pricepeme ca mai di amartt pre urrah ne va,
fi vecinica pace ; de reutate si de amarti ne-au chclutt noe Moldovenilorh pe-
tirma, ca ni s'ad micsuratti cinstea de hi Turd, ca ne-ad inmultith obiceiurile
rele asuprh, si ne -au facuth omeni de nimica, de suntemil; ca ne-ad calcath
precum le-at fostii vola, care inainte se volt [tate, tote pre rondh,
Dupe aceea, in scurth vreme au si venith, erna, fermanh de la Porte, se merge,
A.ntiohil Yule, si cu Hanulu dinpreuna se scold pre Nohai din Bugegh, se se
duce, la Done., se trhesca acolo, dupe cum sad aseclatil la pace ; si ei se puneati
improtiva Hanului, si nu vreaii se ese, din Bugegh. Deci, Antiohh Voda, In-
data se gati si purcesa cu frumose, este ; ca atunce era si Turcule0 cu veo
doua mil de slujitori ce fusese doimiri subtii ascultarea terei. Deci, purcese
din Iasi pre Barladii, pane, la FEW ; si de acolo s'ah intorsh Tar la Ia,s1, ca
eat aseclatu Hanulu cu Nohai se'i lase phnh In primeval* si cunt ad venittl
primavara eat si radicatil de bunk vola lore, de s'ah. dust' la Dont se trhesca,
Era, Antiohil Vodh, de primavara, in alit cincele ant' a domniei lui, at fit-
cutti card de slobozie pen tote silistile, si aii mutate. slujitoril de pin Petra,
si din Romanh, si de pin tote tergurile ce erau pin mijlocult Ore aseclati, si i -ad
mutatt pe la marginile terei, pe la vaduri, pe Nistru si pe Pruth 11 asecla. §i
scOse si rupth pe teed del asecla pre omeni pe putinth cu pecetluituri rosi dom-
nesci, pe fete, de troth omulu anume, si cu giuramenth mare di volt da de patru
on inteuah and Deci, asa purcesera omenii din tote terile a isvorire si a ve-
nire cine'si la loculu seu si la mosiea sa.
Asijderea si boteni calif erau pribegl in tera Muntenesca inch de la mail-
lies, lul Constantino Duca Voda do faceail multe amestechturi atunce, veclendh
ed s'au facuth pace, si nu mai poth isprevi nimich nici cu Constantinu Duca
Voda, nici cu Brhncovanulu Voda, plecatii capetele 1 i Antiohti Vodh si
au venith in tera; si Antiobh Vo&i, i-ad priimith cu dr'igoste, pill Linea la mare
cinste. Carib, mai pre urma, aces boleti i-ad fostd de mare folosti la maziliea
lui Antiohd Vodh precum se va arata maI inainte; numal ce ae. remase In Ora
Muntenesch, Nicolai Costint Hatmanulh, eh era cumnath cu Constantinil Duca
VOda, si Mavrodinti Visterniculh ca era Grecii; nu avea la ce veni.
Tare se bucurah omemi atunce si de pacea si de chivernisela cea bunk a
lui Antiohh Vode, ; si incepurh boierii a'si facere curt' si a ezire ezuri pe la
sklistT, si cu tote se sine'.
Intorsu-s'ad si solulu celu mare Lesesch de la Porta, anume Lescinski, Vo-
www.dacoromanica.ro
 267

evoda Poznayski, si i-att esitil Antioht Voda Inainte, si iar '1-at cinstitt, dupe
obiceit ; si s'au dust la tera lul in Ora Lesesca.
Atuncea, dupe aceste dupe tote, s'at radicatu si Dimitrasco Beizade din Iasi
cu Domna'si sit cu tat agarlaculti set, sit s'at dust la Tarigraffil se traesca a-
colo. Era Brancovanulit Voda, dupe ce au vedutt di au mersti Dimitrasco Bei-
zadea la Tarigradu, s'at umplutt de grija si de frica Wit va piri, pentru ca
scia D6mna lui din tera Unguresca tote t9inile ce avea Brancovanult Voda cu
Nemtii; a doa, pentru multi bans ce luase Brancovanult Voda a lui Serbant
Vodg sit era aminte se nult. smintesca si din domnie cu prietenult set, cu
Gerken Mehmett Pasa, cu Cuciucti Imbrihort Musaipult imperatului; ca Di-
mitrasco Beizadea scia bine rindult Portia, sit avea mare cinste de la Turd.
Ce, Brancovanulit Voda se sfatui multd cu unchil lul, iu Constantint Stolni-
cult sit cu Spatarult Mihal, cum are face, so se pota mantui de Cantimiresci,
ca se mu vie la vre o primejdie, cu Constantinu Duca Voda, snit cheltuesca
se'lu scota la domnie ; nefiindu'i ginere, flu urise, sit dicea ca, Cana. 11 era gi-
nere sit uu'ld asculta, dera acum deca va esi la domnie, nici '1-arti bap sama.
i sfatuira si trimisera pre unchiult set, pre Mihai Spatarult la Nitta, si
Ambla Spatarult Mihal, gi cercandt si giuruindt multu Vezirului se mazilesca
pre Antioht Voda, sit se pule Domnt streint pre care at alesii Brancovanulti
Voda; sit Brancovanult Voda alesese pre unit Toderasco de la Galati ; care a-
celd Toderasco at fostu negutitort, omit era si kipist de fire, ddra mai ret, sit
mai spurcatt, si mai varvard, si mai tirant, nu era altil omit pre acele vremi
in Ora ; ca de art fi fostt acela Domuil in Moldova, nici unt bolero. pant In
doa trii luni, n'art fi remast vin in Ord.
Acelit felt de mild avea BrAncovanult Voda pe tera nostra a Moldovei,
si pe boleri; ce Dumnedet nu s'ati induratu ca all respunst Vezirult Spata-
rulul Mihai co, nu va mai himulti Domnil; ce, de va mazili pre AntiolatVoda,
a pune pre Constantint Duca Voda, Tar pre altil nu va pune.
Audindil acestt respunst de la Vezirult, Spatarult Mihal, nu '1 -at mai in-
caputt vremea a mai asteptare intr'altd chipti, ca avea grija de Dimitrasco Bei-
zadea ; ce numal i -all ctutatt a se lipire Tar de Constantint Duca Voda Wit
scota la domnie.
Nu scut ce vomit dice ; nenorocirea terei Moldovel at maniea lui Dumnedefi, se
templasa la acea vreme de tinea gazda soluld Nemtescd in casele lul Con-
stantint Duca Voda, sl i se rug, acelui solt, Hindu gazda h densult, de at
graitt. solulti Vezirulul se 'lt faca Domnd pre Constantine Duca Voda; sit a-
tunce Vezirult flu Linea la mare cinste pre acelit sold; sit numai ce 1-at cantata
a'i face voiea, puindu-se chizest Muntenil si agiutandult sit cu bani.
Venirat atunce la Iasi la Antioht Voda si altd sold mitt, Moskalt, de la
Tarigradti, carele mersese pe la, Azacti pe ape, cu unit galiont, si Turcilort
nu le parea bine unde 111-at vedutti ca yen% pre apt, de all deschist dru-
multi pe apt, si at Invetatt a face galione sit el. Si mitt se mirau si se
strangeat norode de priviat acelti galiond Moskicesktt; ca nici cu gandulu nu
gandiati, ne tocma se vada galiont Moskiceskit se vie la Tarigradb.: sit audia
mai inainte ca fact Moskalii gali6ne, dera nu credeati; dera atunce '11-aa ye-
www.dacoromanica.ro
 268
Oda si cu ochil. Ce, intorcendu-se aceld sold pe uscatti pin Iasi, 11-ati cin-
stitu Antiohii Voda dupe obiceill si dupe cinste. Lati spusti aceld sold ca
este mazilu, ca intelesese din soluld Nemtescii; pentru acesta numai nici de
unit folosii nu I-au fostd lui Antiohu it Vodti eh' I-ad spusq. Ca, min ad pur-
cesd soluld din Iasi, era a doa-cli f-au si sositd uni Kapepi-basa cu mazihea.
Cautati acum de socotiti ce ford de norocti tea si omeni ; ca numai septe-
optil luni didese Dumneclet de era resuflare in tea, si se bucurase tera tare;
dera de aid fi tinutu septe-optti ani sail clece, asa, n'ard fi pututd omenii si
dobitocele incdpe in tea Dera Durunecied nu va se erte pecatuld si gre-
sela acestei tell; totu mai tare si mai red si mai amart, si mai suspisii se
adaoge. Deci, cum dede maziliea, indata si apucara portile, si incepura a
cautare pre Bogdand Hatmanuld si pe Iordaki Rusetii Visterniculd, cu fermand
facutd de la Porta, de Constantinti Duca Voda si cu Muntenii; si se stransera
inteund cesti slujitorii de'i puce Kapegi-basa impreguirulti curtii domnesci, de
stall de stf ajuiati s6 pi inda pre acei doi boieri, pre Bogdanii si pre Iordaki.
Era acei doi boieri sedead in cash la Domna mistuiti, ascunsi, si nu cutecla
Kapegi-basa se intre in casa la Domna se'l is de grumaclti, cal oblicise ca
suntd acolo, si era turculd omit imperatescd.
Era a treia-cli au statute Antiohu Voda de au miclilocitil lucrull, cu boierii
earl fusese pribegi, caril mai susti s'ati scristi ca au venith la mila lui, si cu
alti boieri de terd ce se templasa in Iasi din capetd, anume Vasilasco Can-
tacuzino Spatard, si cu frate-sed Die Cantacuzino Visternicii, si cu Ionith Ser-
daruld, fedora lui Mironti Costind Logofetuld, si Antiohu Hatmanuld, si Lu-
pulid, feciorii lui Gavrilita Vorniculd. Vorovit'ati Antiohti Voda cu top' cu a-
cesti boieri si I-ad poftitti, si I-ad rugatti pentru Bogdanti si pentru Iordaki;
deci, acesti boieri n'ati pututu calca voiea lui Antiohil Voda; si, mdcard cd, a-
vusese multi" superti de Bogdanu si de Iordaki, MAW]. Ionita Serdaruld, fe-
cioruld lui Mironti Costinti Logofetului, avendd mare rand in inima lui pen-
tru taierea capului Wane-sal lui Mirond Costind Logofetuld, in vremea lui
Constantind C Lau:aril Voda, ca, mai multi" era prepusuld de Bogdanti si de
Iordaki ca and fi indemnatil ei pre Cantemird Voda atunce, de ad peritit ta-
td-sed, si acmu veclendti rugamintea lui Antiohd Voda, le-ad lasatti tote gtosti
si s'ad sfatuitu cu totii si esindti sera la gazde au imbracatii pe Bogdanii 0
pe Iordaki in haine pr6ste, si i-au facutti in locd de slugi de ad mersti dupe
acei boieri pin micliloculti slujitorilord pang ad esitii pe porta (dark
Ipso, fiindu si Basu-bulukbasu de casa lei Antiohu Vodd, s'afi agiunsti si cu
densulu de ad putt nisce slujitori ca aciea cu plate, de n'ad luatti tare sama
candu au esitu. Deci Hatmanuld Bogdanti, dup's ce au agiunsti la gazda Lu-
pului V sternicului, indata au inctilecatu cu cateva slugi si ad fugitu in tera
Lesesca; era Iordaki Rusetd Visterniculd ad mersti dupe Ilie Comisulii Can-
tacuzino 'Ana la gazda pe giosu, si n'ati pututti incaleca pe calti si elii ca
Bogdanii, se fuga, fiindu °mu betrand si slabti, si au purcesti Cantacuzino la
sera; si asa, intr'o cuhne (cocie) 'Id-ad ascunsri; si apol ad fugal si Ilie Can-
acuzinc. pentru voiea lui Iordaki Rusetu Visterniculd dinpreuna, si s'ati dust

www.dacoromanica.ro
 269

pin Hangu si au trecutd in Ora Lesesca amendoi; si asa s'ait templatg de

au scapatil.
Rea Antiohit Voda s'aa gatitg si as puecesti la Tarigradii, dinpreuna cu
Kapegi-basa; si au domnitil tints ani fora, de trey luni; si le parea reil tu-
turora, pi 'id pomeniati de Domnd bunil liana in clioa de astacli; ca aveti norocti
la tote, bucatele de se faceaii in clilele lui; nici bola in bucate nu era, si stupii
nici intr'o vara nu s'ad facutil rOi. Acestd norocti au avutu Antiohil Von, si
platA de la Turd; pentru sluibe ce au facutti, el s -ad platitu cu maziliea.

KAP XIV.
Domniea a doa a lui Constantinil Duca Voda, Ia anuld 7209 in 14 Septemvrie.

Constantind Duca Voda, data as imbracatil caftanii de domnie de la Porta,

cu cheltuela si lgiutorulti Muntenilork fece era cheltuela mire, si cu datoriea
a domnief cei d'anteiti neplatita, se incarca, de se fece o soma mare de bani, si
indatori tera si pe vacs, si pe oi, si pe miere, si pe cora, de lua bani de la
negutitori. §i deck 1-au venita veste ca au scapatti Hatminulti Bogdang si cu
Iordaki Rusetu Visterniculk se °tray% de manie pe Caimacamii din Iasi, pen-
tru ce i-au scapatil pe acei doi boieri; si se maniera si le parea red si Mun-
tenilord ca i-au scapatii, si nu ad pututit face chefuld pismei cei vechi ce
aveati; cad, sfatulti lord cu Constantind Duca Voda &dia ca vord gag la
densii mull& avere, Wit platesch' nevoiea si datoriea ce avea dupe capil; si
acelti sfatti si &Ida dede Dumnecled de nu'l fu nici de unit folosti.
Dupe ce veni Constantind Duca Voda cu a doa, domnie in lass, puse bo-
lei, dupe obiceig, anume: pre Iona Buhusii, vOrulti lui, vel Logofetti; pre Du-
mitrasco Mitre, vel Vornicii de Ora de giosil; pre Pavelii Ciocarlang, vel Vor-
nicti de Ora de susti ; pre cumnatu-seti Nicolai Costing, Hatmanii ; pre Pa-
naiotaki Morona, vel Postelnicit ; pre Cuza, vel Spatard ; pre Savilit Smucilk
vel Band; pre Gavrilii Miclesculu, vela Paharnich; pre Gheorghita Mitre, vel
Visternicti; pre Patrasco Zosinti Basal, vel Stolnicil; pre Manolaki Hrisoverghi,
vel Comisg. Acestii erati boieri lui Constantind Duca Voda in domniea a doua;
era mai alesti din tots era la Attu Panalotaki Morona, vel Postelnick ca se
§i potrivia cu stepanu-seil la o fire.
Deci dupe eel boieri, indata trimise boien Ia Porta cu Ora asupra lui An-
tiohu Veda si asupra fratine-seu lui Dumitrasco Beizadea, cu multe napasti
si pricini fora de tale, si inveta pre boieri cu de-a frica dela panau, fiinda si
Muntenii invetatori, si indemnatori, si agiutori la ; si de o data inchi-

sera. Turcii pre A.ntiohu Voda. eft Antiohil Voda, candit s'ad mazilitu, mai
multil de doacleci si _septe de pungi de bani in casa lui n'ait avutu; macarii
ca, all fostii Domnu cmcn anl; si nu avea cu ce se se sprijinesca de neprietenI,
dupe cum este obiceiulu Turcilork delft face prietenti cu dare. Pe acestii lu-
cru se pote socoti ca Antiohti Voda era omit bunt. si nelacomti ; unde se se
gasesca, altulti de potriva lui se fie 1
www.dacoromanica.ro
 270
Dumneclet nuld ltsh. multi' in pede'pst, cá se schimbh, P6rta, pi' pi tocmira
Cantimirescil trebile, si esi de la inchisore Antiohd Vodt. Rra, Duca Voda,
data audi ca sedd Cantimirescil Ia casele lord cu pace, indata se imbritch, cu
tamest de ghlatt; deci si trimise pe vladica de Romani', anume Avrentie, la
Bogdand si la Iordaki in tera Lesesch de le giura si le adeveri mare milt,
sel aduse in tell la ptmentult lord, se petreca cu pace.
IJra Muntenii trimiteau totu deuna la Duca Von, de ceread datoria cea ye-
chie si esta noun, si nu le mai da nemica ; si de cea 1111 poftiad, sad invetad
elu nu'I asculta ca In domniea d'anteid, lid se mira de densii. Ce se maniera
si el tare ; si vedendu si pe Cantimiresci ca au esiti" de la inchisore, te-at
intratu st loru ore ce grije de densil, si I I aratart obrazii de lama pace,
cu taina, se nu scie Duca Voda ; numai pace suliminitt ; ca, duff' le venia
Muntenilord zamauulu, too. it Impedecad la trebi pe Cantimiresci.
i incepu Constantint Duca Voda a scotere grele si mart nevoi pe teed, si
incepu a indesire civerturile ce le scosese Antiohd Voda; din patru civerturi,
dedera omenii optii inteund ant; si omenil incepurt a se sporiare si a fugire,
st pe mazili a'i Ingreuea cu dajdil grele si dese. Si la Bogdand si la Iordaki
totudeuna trimitea la densii de le lua imprumuttri marl, pungi de bani, si Ina-
poi nu le mai da nimica ; si nu Linea giurtmintuld, di, era In prepusuri a-
cesti boieri, dupe cum este acelu obiceid la toti DommY, de ad prepusuri pre
unil boieri.
Atunce, Iordaki Rusetu Visterniculu, incuscrindu-se cu Vasilie Costaki Vor-
niculd, feciorti lui Gavrilita, fete data 1ti nunta, Holt set, ce vord face se se
pota mantui de acestd Domnu, ca nu mai potii rAdica nevoile. Deci Vasilie
Vorniculu, macard ca era la cinste, dent pentru volea cuscru-set, lul Iordaki,
it intuneca mintea, si indata se multi. cu top fratii lul, anume Lupuld, si So-
lomont, si Costaki, si cu alp boieri, Mihalaki Racovith Spatard, ce fusese cum -
n'i,tu cu Antioht Voda, si Ilie Frige -vach. Spatarti, si cu alp multi boieri, ca
la vr'o cincicleci si mai bine, si o seint lovira pe la Bogdanti, pe la casele lui,
pe la Ivesci, nesciindii Bogdand nemica, st ilt imbunart, cum vorti se fuga, si
se cent pre Antiohd Voda de la Porta se le fie Domnii ; si creclu si fugi si
Bogdand cu densh in tera Muntenescii.; cu totil se dusert.
]ra Iordaki remase in Iasi cu mare grija, facendu-se bunt, ca, nu scia ne-
mica; deci Duca Voda, dad. vedu asa, se turburt tare, si's1 aprinse polele de
tote partite, si ce strinsese banl de la telt nu apuca a dare pe la datornici,
sl incepu a trnmete bani Ia Porta, si la Hanuld, si in lusuf Pasa Saraskeruld
de Baba, st ispravi de scose fermand se'i la pre toti Duca VocIA de grumazi
din Ora Muntenesca. Ce, si Brancovanulii Voda, de Matt, mil dede, pi trimise
in dot tril ronduri jalobt la Porta, de ce le facea Constantind Duca Vodh.,
si totu nu le tinu in soma Porta. Dec", Brancovanuld Voda, *Mudd ca nu le
pote ispravi de la Porta, statu se le fact pace de la Duca Vodt, si trimise
pe boieri la Focseni se stea impreuna cu Capitanuld de Focseni, se le giure
si se treca, in Moldova. Si trimise si Constantind Duca Vodt pre Hatmanuld
Ionita sin Costinti, si pe Mitropolituld Misaild, de mersera, la Focsenl de gill-
rara boierilortt ca nu le va fi nemica despre Donmulfi Constantinfi Duca Vodii
www.dacoromanica.ro
 271

Si trecura boierii top in Moldova la casele lord; base Brancovanulti Veda nu'i
dede pre tots, ce erat mai cu prepusu si mai capete, eel mistui Brancova-
nulu Voda pre aciea de catra Capegi-basa ce venise sek ia, anume : pre Va-
silie Costaki Vornicubl, vi pre Bogdanii Hatmanulii, vi pre Mihalaki Racovita
Spatarulti, si pre The Stolniculu Frige-vack si pre ,Macsutti Postelniculii. Pre
acevtii if props Brancovanulu Voda, ca, se temea se nu °more. Era Constan-
tino Duca Voda, veclendti ca nu i -au datu pre aces boieri, iar sail apucatti de
pirit la Porta, mai tare pe Brancovanulu Voda, cu jaloba.
Deci, Inrdaki din Iasi, iar pe taint, au Indemnatii pre alti boieri si ad fu-
gitil In tera Unguresca, anume Ilie Cantacuzino, si Bs lsu, si Ursaki, qi Ioan
Sturza, si alp; vi pre altii indemna de fugi In Ora Lesesca anume: pe Macri
Banult, pe Georgita Comisult%, pe Pilau Satrarult, si altii mai mid din ca-
pitenii. Deci, dad& au 'utast Constantino Duca Voda cumca au fugitu boie-
rii In tera Unguresca, vi In tera Lesesca, i se aprinse jnima de vole rea, si
slabi a mai pirire pe Brancovanulii Voda la Porta pentru boierii cei mai de
frunte ce'i propise Brancovanuld Voda de nu'i dedese; ea isi tocmi apoi Bran_
covanulu Voda lucruhl de la Porta, se DWI dea pe boieri, sl remasera, acolo.
Ca trimisese Duca Voda pe Dumitrasco Buhusti se °more, pre furivii, in Bu-
curesci pre Bogdaml Hatmanulii ; ce Buhust, ca unu fecioril de boTerti vi de
nemti, n'ati vrutu se fact acelti lucru talharescu; si dupe ce au mersii la Bu-
cdresci, au spusti lui Bogdanu si Brancovanului Voda.
Brancovanulti Voda, cum au auclitti acelu lucru, indata fece marturie de la
multi Turd vi de la boieri, si ail tronisti la Porta de fece scire ; yi cu acea
socotela isi stria' obrazulii vi numele si mai reu de la Porta Constantino Du-
ca Vora, i n'au mai pututii se art, pre aces boieri ce remase0 acolo la
Munteni.
Atunce strict Contrantina Duca Voda legatura vacaritului ce Meuse Antiohti
Voda, si scose vacaritulii, de calu dof lei, si de vaca, tint galbenU, si adaosagii
de tota vita unt tultu ; si apoi, veclendt 6', se strict tera vi se pustiesce, se
speria ca'p-a pune capuld, si fece si elu legatura se nu mai fie vacaritti, p
scrise si carp pe la margine de mila. Si trimise la boierii cei pribegi de la
Unguri vi de la Levi cu giuramentil WO vie In urma la pamentula lord ; si
venira iarasi Inapt)]. acasa ; dera cei tints boieri din Ora Munten6sca totu au
remast la Munteni ; n'aii venitti, nici cum nu s'au Increclutu.
Intru acesta vreme, Marzacil Nohai cu ordele lord incepura unit dintre den-
ii Tar a se Intorcere In Bugegii ; si Turcii Ii goniaii, iar inapoi, nu'i lasat.
Ce, -se burzului unit Sultana cu denvii asupra Turcilord si facura multa reutate"
in olatulii Kiliei, si arsera si Rend ; i, de ail fi fostil Inghietata Diinarea,
pant in Tarigradit aid fi fostti agiunsii ; si au scrisu aceld Sultanu la Constan-
tint. Duca Voda, se incalece ci elu kcu Moldovenii la oste, ca apoi va prada
Ora. Ce, Constantinti Duca Voda au cacluta cei rugaminte, tlicendu ca n'are cu
tine so incalece, si i-ad trimisti Sultanului cinspreclece pungi de bani, si ava
1-ad lasatt
Venit-au atunce Iusufil Pava Saaskerult improtiva aceiui Sultanil, la Smilu,
pi ad§eclutil cate-va 86ptemiusu acolo, cu metereze, &IA i s'att strinst &Ito ;
www.dacoromanica.ro
 272
si trimisese si la Constantinti Duca Voda se merga vi eld la Este; si ail purcesti
din Iasi de ail mersti numai liana la Barnova, i s'ati Intorsti iar, ca s'ati ase-
clatd Saraskeruld cu Tatarii.
De vara, s'ad mutatd Iusufti Pasa de la Baba cu saraskerlaculti in Tighinea,
puindd pricing zurbalaculti Tatarilord ; i, veclendil ca este vrajba In tera, Le-
sesca, nu avea tine sta Improtiva se nu faca saraskerlacti la Tighinea. Deck
s'ad apucatti a tocmire si a diregere cetatea, si a o mai marire ; si ail lucrattl
cativa ani, precum se vede, cu aceste dog teri. i pe Marl ad Inceputd
calca si a'i pone de a lucra la cetate devalma cu crestinii, si i -ad facutti de
platiati OVA paguba ce facuse raealei la Tighinea si la Rent Teta la acesta
vreme, Craluld Lesescd, alit doele Avgustd, incepu vi eld se strice volniciea
Lesilord se fie numai optd sfetnici i se is tad venituld starostiilorti, se stran-
ge aces bani se facd multime de Oste ; si se giuca in carts cu Domnele cele
frumose a Lesilorti ; vi care's placea o tinea Cate dog trey luni la densuld.
And, pe a lui Liobomirski au dus'o vi in Sacsonia de ad tinut'o vre o doi
ani ; i pentru dragostea el '1-ad pint dre densuld Hatmanit, dupe ce ail mu-
ritti Iablonovski. Era Domnii Lesesci nu putura rdbda, ce fecera sfattt cum
anti face se se mantuesca de densuld Mid gonesca din tern, precum au mai
gonitti pre unit craid anume de Conde, ce venise de la Francuji ; si se Wed
multd atunce ca n'ati pusd Craiti pe unit femora a Craiului Sobietki ; si men-
sera cu totii la Craluld Avgustil si incepurd, reit indemna se merge se is
cetatea Righl de la Svedi, ca este a lord de movie, i tulburara mintea, Craiu-
lui ; si se apuca de galceva cu Craiulti Sveclescd, si merse la Riga se o Ia.
Ce, Lesilorti nu le era trebuitore Riga ; numai, le era VOla se Incepa galceva,
cu Craiuld Svedului, si ei se se fact totit una cu Sveduld, vi lui se't dea peste
captl. Deci, Sveduld era o tern puternica ; Craiulii lord era tenerd, numai de
vr'o sesespreclece-septespreclece ani, si band vitezd, darzti ; indata trecu marea
Balticum i esi in Livonia intru terapinarea Lesilord, si nu putura sprijini Lesii
pre Svecli, vi Incepura unit a se trichina la Svecli, era unii se facead a tine
cu Craiuld Avgustti.
Atunce nu zdbovi vreme, si muri Iablonovski Hatmanulit Coronii, carele era
capti la tote sfatulti Incepaturilord Lesesci, celd mai mare ; pentru ca elu se
socotia ca, se va mantui de Avgustii Craiuld, vi eld va lua pe Craesa Craiu-
lui Sobietki, fiindti neinsuratil ; vi a fi elti Craid Lesilord. Ce, n'at apucatu se
ispravesca, ce gandise, si se amplu Ora Lesesca de osti straine, de remasera
ca unit mid fora de matca LOY.
Pus nit Crafuld Avgustti Hatmanti Coronii pre acelti Liobomirski, carele mai
Busu s'ad scrisil, si nu zabovi vreme i muri vi Liobomirski. Apol au pusti
Hatmand Coronii pre Adamti Sinayski ; era °mu mica de state, deru intregd
in minte, cu dreptate Craiului, vi invetatti forte, si omit Dumnecleescd, si la
cis streini forte milostivil. Sfatuit-au atunce pe Craiuld Avgustit de s'ati agiunst.
cu Moskulti, ca veclu ca pe Svedd nu'i putanclosti Craiulti Avgustti seld bath,
singurti ; ca. Lesir mai multi erati carii tinea cu Sveduld, precum mai ,sus salt
scrisu; i asculta cuventulit Craiului kvgustu, si se lega in und cuventii cu
Tarulti Moskuluil cu Petra Alecsievici. Tar* Moskului indata priimi bucurosti,
www.dacoromanica.ro
 273

ca 01 Inca isi schimbase atunce portulu de luase oranduela Neintesca, si vrea

se'si ispitesca noroculti ostii see; si dede vi elti pricina Svedulm pentru tot&
Ora Livoniei, ce aft luatti Svedulti de la stremosh Iui fara de tale; si incepu
si elti galceya si a se batere pe de alta parte cu Svedulti, de all luatu ceta-
tea Narvel si altele. ie, Svedulti remase a se batere in doue parts. Si Mos-
kula, cu Ostea lui, iar batea in doue parti: cu o sama de este se batea la
Narva, cu ve 1i1; era, pe alta parte dede este lui Avgustu, Craiulti Lesesch,in
tru agiutorti. Ce birui Svedult pe Craiulii .Avgustii, sflu goni in Sacsoniea, in
tera lul, si Svedulti se duse dupe densult, de all email acolo in Sacsonia
cu tota &tea. Si de frica, Craiulii Avgustti, cal a istovi Ora, facu pace ell
§vedulii, giura Craiului Sveclescti, cum, nu'l mai trebue se esa, In tera Le-
sesca se fie Grail Si dupe aceea se radica Craiulti Svedului si veni in tera
Lesesca, si coroni pre Stanislavti Lermski, carele era fedora solului celui ma-
re, ce trecuse in chlele lul Antiohti Voda la Porta, anume Voevoda Poznayski,
si pre Iosefti Pototki, Voevoda Kiovski, 1-aft. pusti Hatmanit Coronii, fiindti
rude cu Lescinski. Era Hatmanulti Adamu Sinayski, si cu Oginski Hatmanulti,
vi cu Zapieva Hatmanulti, si cu 6stea Moskicesca, erati spre Litva intealta
parte. Deci, Carolii, Craiulti Sveclescii, au lasatti pre unit Generally a lui cu
este, anume Crasti, cu Stanislavu Crani. in Ora Lesesca; era Craiulti SveduluT
nu purcesti cu obuzulti lui dreptu in tera Cazdcesca, de all trecutu Niprultt
pre la Staridubq ; si ce au lucratti se va scrie Inainte la rOndulti. sell.
Atunce Lesii, ffindti. Racoti pribagti la densii, i-au datti vre o doue-cleci de
steguri de este intru agiutorti, de all esitit vi eM in tera Unguresca cu zorba,
ca se's1 desbata tera Unguresca de la Nemti; si i-au data Lesii tarsi tineau
cu Svedulti, di se temeati de Nemti se nu dea agiutorti lui Avgustti Craiule,
fiindti Nemtului electorti, ce Lad data pentru se faca Nemtilorti impedecare.
Deci, Racoti, cum all esitti cu acele doue -cleci de steguri in tera Unguresca,
all vi inceputd multime de Unguri a se strange la densulti, de se Meuse la
cincleci-sesecleci de mil de este, ca alergati din tote terile, din Moldova, de
la Munteni; pana vi Tatarii, fora de poronca, pe furisti, se duceati la lefa la
densulti. Atunce Moldoveni multi vi feciorl de boieri se ducead la lefe, unit la
Moskali, unii la Levi, unit la Racoti, unit la Svedii pentru agonisita.
i Racoti, pre unde gasia Nemti II totti batea si iT scotea de prin cetati;
mai 41 desbatuse tera, ca au amblatti vre o dour trei ani pin tera thiguresca.
Nemtii la acea vreme se bateati cu Frangujii, si nu puteati se stea se se bath
vi cu Racoti. Deci, mai pe urma au datii Nemtului agtutorti Inglezulti, patru-
cleci de mil, si Dania trei-cleci de mii, 0'0 all inglotitti Ostea Nemtulti, si au
inceputit a se batere si cu Frangujil si cu Racoti. Ce, pe Racoti '1-au biruitil
si '1-ati gonitii la Franguzi. Era o sama de boieri Unguri, caril tineau cu Ra-
coti, au pribegitit aice in Mtlova, era unn in tera Lesesca ; cef cestii de nice,
in scurta vreme facutu pace, si s'ait dusu in pa,mentulti. lore.
Atunce, la acea vreme, tot& Evropa se turburase cu WI de au amblatu
cats -va ani aceste osti ce mai susti s'att scristi; numal Turcii aveau pace, si
le totti amblati cdrtile si soliile, ni la unulu ni la altulu, de'l tote indemna
invrajbia; ce in scurta vreme veni si la densii zorba, precumti inainte arata
Leatopisetele Tom, 2. 18
www.dacoromanica.ro
 274
Se ltisAmu acum cele streine. se venimu iar la Moldova. Brancovanuld Voda
chiema pre boieril pribegl la densulit, i facura sfatti, pe taina, se stea se le
fad Domn6 pre unulfi dintre densif, era, nu din Cantimiresci; §i se feria de
Bogdanii, fiindu Cantimirescilord cumnatti, se nu scie nimia de acelu sfatti;
i trimise Brancovanuld \rob, la Constantinti Duca Yob, ca in chipti de solti,
pe unti. Mitropolitu a Patriarhului Dosotel de Ierusalimii, anume Hrisantii, ca-
rele, acelu Hrisantti, mai pe urma ail caclutt i Patriarhti la Ierusalimii. Si
mergendfi la Duca Yob' 's1-ati data solia ce au avutU, iar pe taina; cu Iordaki
Ruseta Visteiniculd au avutu alts solie, del giura de la Brancovanuld Yob,
pentru cele trecute pizme vechi, i groze, si pagube, ce au avutt. Iordaki, se
fie ertate; si face si logodna eu unit fedora a lui Iordaki, anume Nicolal, se
la pre o fata a Brancovanului Voda, si de aice inainte se fie frail, si de Can-
timiresci se fie despartitd si lepedatu de prietesugulii lord. tntreba, pre
tine va sosoti din boierii Moldovei ce suntti pribegl acolo se cheltuesca Bran-
covanulti Voda la. Ports Witt. pue Domnii. Deci, Iordaki, macarti ca era omit
Inteleptil, era firea ii era de greet, lacomii la cinste, nu sosoti nici la Dum-
necleti, nici rusinea de omen], nici la °stub., sail la ce va veni pe urma lu-
crult. i indata facu logodna i priimi se se lepede de Cantimiresci. Pre An-
tiohti Yob, ants '1-ati rugatti Brancovanulti Vodil WI dee fata si se se lepede
de prietesugulti Cuparescilorti, si n'au priimitfi; erb, lui Iordaki cum 11 veni
zamanulti indata priimi cu bucurie. Ce, se sciti, fratilorti, ca nu numai Iordaki,
ce toti Grecii, mai drepti si mai bune slugi nul altii nemt in lume pans este
stapanulti in cinste si In putere; era cad" se sla'besce sail se micsureza cinstea
stapanuIui, indata se si lass si alerga la altulti, pre carele flu vede ca
este mai cu putere; precum si Iordaki, facendu acesta grabs, mai pre urma
la multe primejdii de viata si de pagube ati venial, care se volt arata inainte
la rondulti lora.
Dis'ad Iordaki catra aceld Mitropolitu ca, este bunti de domnie Mihalaki
Spatarulti, feciorulti lul Ion Racovita Vornicult, ca este Tahiti de boierti vechiti,
Moldovanti, si este rub, si Brancovanului Voda, si este si bunt., ca nu'i va esi
Brancovanului Yob din cuventii la ce i-aril poronci. Rra acesta nn o clicea
Iordaki pentru alts, ce o clicea pentru ca era Mihalaki Spatarulti de casa lul,
ruda aprope,*) si gandia ca va face precum i-a fi voiea lul, si va maraca Ora, pre-
cum ati mancat-o si la domnia lui Antiohti Yob; care asa i s'ail templatti
de at facutti precum at si ganditii.
Si cu acestit sfatti Inca si mai mare multamita al-AM Iordaki Rusetti lui
Antiohti Voda; ca Mihalaki Spatarulti era phuu de nemti. Boierii caril erati
mai capete in tea si eratt top de casa Cantimiresciloa, era dupe ce ati luau
Mihalaki Spatarulti domnia, acestil s'ai'l despa'rtitit toti de casa Cantimiresci-
lord, si s'ad facutg toti de casa lui Mihalaki Spataruld; si Cantimiresci] rema-
sese din boierii cei de frunte numai cu cumnatu-sea Bogdanii, Hatmanulu.

*) Fiuldu giupanesa lui Iordaki val a primary lui Mihalaki Spatarull Adaosil 1n copia
Posteluiculul Hurmuzaki.

www.dacoromanica.ro
 275
Asa le asecla aceste vorbe tote acebi Mitropolitti, si se duse de le spuse Bran-
covanulul Voda tote deplina.
Constantinti Duca Voda de acesta sfata nemica nu sciu, nici pricepu, si Inca
ilu si boieri pre Iordaki Ruseta ; ila puse Vornicti mare de Ora de giosti, ca
Witt fach alit sea prietenti. Dec, seta ca 'had facuta, ca 6ea pre MIA
Atunce, Constantino Duca Voda ail scosu pre terani miere si cell, de au
data pe desatma de stupini, si de porci, de tote mascurult si de unit stupa
cate o oca de miere si de cera.
Trecut'ati atunce unt. sold Moskicesca, mare, de in Tarigrada viindu pin Iasi,
mergendti la tOra luf la Moska, anume Cnezulti Dimitrie Galicinu, si au bo-
tezatti unti coconu a lui Constantinti Ducal' Voda de s'aa Incummetritti; gf '1-au
cinstita Constanting Duca Voda, pre obiceiti.
Atunce, din boieril cei pribegi ce emit In tera Muntenesca, anume Vasilie
Costaki vel Vornica, i se tempi& mortea acolo in pribegie, si n'ati apucatti seal
vie la pamentula luf si la casa lui, Did se se bucure de sfatulti ce Incepuse.
Pre aceea vreme era Vezira Rami- Reizit- Efendi, carele aft fosta solo, la pacea
candti s'att facutt la Carlovita, si luase aminte de scia tote faptele si meste-
sugurile Muntenilora, Inca pans a nu fi Veziru, si clicea : «Eu, de as(' cadea Ve-
zirt, scia ce ast face Muntenilorti pentru Moldova, ca el au prapadit'o, cu
mestesugurile lord; 1-asI face pre (Iasif de ara ample Ora de omens, si teta
cheltuela se fie de la densii.» Deci, in scurta vreme au si caclutti Vezira ; ce,
cum au *luta, Indata au si chIematil pe Brancovanulu Voda la Porta, ca silt
ruazilesca din scauna, ca se temeat Turcif ca, nu'lti volt putea prinde la mat*
Deci, fiinclit in multe prepusuri la imperatie, o domnie Indelungata, ca aceea,
nu vrea se merga la Porta; era unchif lul, Cantacuzinescii, sfetnicil lui, nu '1-atl
lasata se fa intealta parte, ce '1-at Imbarbatatti si '1-au indemnatil, numai se
merga la Porta, ca apoi, nemergenda, va aduce peire terei si boierimei. §i
asa, cu mare grija all purcesti la ; si mergendti inceta pane aft sosita

in Ural, 'al au tocmita lucrula cu bans, ca unit Domna bogata ce era, cat('
nici Vezirulti n'at avutit ce'i face ; ce Inca 1-ati graitu de bine catre impe-
ratulti; ca, incotro se intorcea Vezirulti, tau de bine Hu graia pe Brancova-
nult Voda. Ce, clad au sosita la Udnia, 'I-ad Intrebata imperatula pe Vezi-
rulu de ce au adusti acolo pre Domnulu Muntenescu ; era Vezirulu au ciisu, ca
'I-ad adusti ca.' este omit Intelepta, cu data, si avuta; ca la nest& vreme ne
trebuesce sfata si bani. Era imperatulti au clisti: «se null' zabavesci aice, ce
se'lil Imbraci cu caftana, se nu stea Ora aceea fora de Domnti.» Vezirulti, daca
as auclitu asa, '1-ad chiematil la adunare pe Brancovanulu Voda; si pentru altu
ce au avuta. of slice, '1-ad intrebatti si pentru tern Moldovei, ce s'au stricatti
si s'ati pustiita, Ore de schimbarile domnilort, aft de osti ce au calcat'o ? Era
Brancovanulti Voda, vrendit se mazilesca pre Constantinu Duca Voda, all clisu
catra Vezirulti ca au stricat'o Domnulu carele este acum Domnu In tr'ensa.
Era, Vezirult. i-ad slist : «der pute-vei to se poll de grija acel term, WO fie
pre sama, se o tocmescI, se fie plina de Omeni» Era Brancovanulu Voda, daca
aul auclitti asa. forte if era cu volea se fie Domnu la doa term, ca rents a-
ceea aducea osti streine pin Ora nostra, si schimba Domnu din ti'ensa, se o

www.dacoromanica.ro
 276

strice si se ranate pustie. Deci, Ia acesta intrebare, Brancovanulti Voda n'ait

pututti da respunsd Vezirului, pant nu va lua respunsiz de la unchiI sei, alesti
de la Constantint Stolniculd Cantacuzino ; ce s'ati rugatil Vezirului snit
astepte in cinci dile, se se socotesca, st atunce II va da respunsti Vezirului
pentru acesta lucru. tra Constantind Stolniculd i-au scrisii se multumescd lui
Duinnedeti, ca nu'i pe vota neprietenilorti, si se'si pazesca treba si grija O-
rel sale ; era mai multi se nu scie ca se amesteca; ca apoi, de nulu va as-
culta si va face peste voia luI, bine se scie ca, ctnclii va incaleca ele din Udriiii,
elu va inhama in camp, si va trece in Ardelti, si candti va sosi Brancovanulti
Vodit In Bucuresci, elti va sosi in Udriiii, si ce va vede se nu se sparie.
Era Brancovanulti Voda, a cincea Ali luandii acestii respunsu de la unchiu-
seu, au mersii la Veziruld si i -au datii respunsti ca nu va pute purta de grija
a doll Geri, ce smith de margine ; si au disti Vezirului. «ce, se mazilesci Maria
to pre testa, Domnu, si se poruncesci la Ora, WO alOga el pre tine va place
Domnil ; si asa, alegendulu cu totii, asa vorti nemeri omit buntl, si va tocmi tera ;
ca asa m'ad aloof si pre mine tera Muntenesca, de m'amti invoitit en boierii
si amu tocraitu tera.» Si acesta nu o grab, Brancovanuld Voda pentru alta, nu-
mai pentru sfatulti ce sfatuise cu boierii Moldoveni se pule pe Mihalaki Spa-
tarulti Dom* si ail mai disii Vezirului, Brancovanulti Voda, ca Constantinti
Duca Voda s'ati incumetritu cu solulu Moskicescu, carele alt Inersii la Moscii
pe acolo, si'l este gandulti se fuga la Moscti, si pentru acesta strict tera.
Veziruld, Intelegendii aceste, cu taint, au repeclittl unit Capegi-basa, la Iu-
sufa Pasa Sarascherulii, se prinda pre Constantino Duca Vodb, se'lti trimata Ia
Porta cu bunt paza ; ce, Sarascherulti, impreuna cu Capegi-basa, au trimesii
pe CapegilarA-kihae a lui, si pre Alai-Beit, cu doue sute si mai bine de
Spahii ; si dna s'ati apropiatu de Iasi aces Agi cu oste, au trimesti inainte
la Constantintl Duca Voda se le grijesch conacti, ch, mergii se hotaresca la Ho-
rodinca despre Lesi, ca se jeluise Lesii ea au strimbatate despre Moldoveni.
Deci, descalecenda Turcii la gazde, dimineta n'ati disti nimica ; era cAndu au
fosta pe la chindie, numai ce au implutti Turcii ograda domnesca de au apucatti
portile si impregiurult zidului, chaise sptriese tots cap emit in carte, ca nu aveau
unde se scape. Si'l-at inchbei pe Constantinu Duca Voda in casa cea mica, si au pusil
la use Turd de pada; si casa cea mare si cea mica, erati pline de Turd. Asa 'It]
au tinutl patru-cinci dile, de nu 'Id lasa din cast se esa afara ; nici la DOrana
se mergit, pant '1-ati pornitu; si au pusil pe Iordaki Rusetti Caimacamil, si
atunce al deschisil portile.
Duca Von., vedendit asa urgie, au priceputti ca se volt radica boierii cu
pira asupra lui si nu se va mai intorce la domme, cad fermanulti nu'l scriea
de mazilie, numal II scriea se 'Id duct la Porta. Agiunsu-s'ati. Constantinti Duca
Veda, atunce, cu Capigi-basa, si au si inceputu a trimetere harzuri la Porta,
§i la Hanuld, si la Saraskerulti Iusufti Pasa, si in tote partite, pre uncle a-
yea prieteni; Brfincovanulti Voda inch au facutu veste boierilorti ce erail pri-
begI in tera Muntenesca precum au asedatti Cu. Veziruld. Deci, boierii cei pri-
begi din tera Muntenesca au si facutu scire acestorti din tell, cum s'a radica
Constantinti Duca Voda din Iasi, cum se se pornesca si el la Udriiii dupe
www.dacoromanica.ro
 277
densult, ca le volt e§i §i ei in timpinare. Atunce, toth boierimea §i mazi-
limea, intelegendit ca au prinsii pre Duca Vodh, s'au stransa la Ia§1, §i all
inceputti a galcevire catra Capigi-bap, §i a'i spunere ca face Duca Von, har-
zurf de trimite la Porta fora de voiea lore i fora, de scire; era lord nu le
mai trebue se le fie Domnii. Prh canal all fostil a doua-di, chiemat'aft Ca-
pegi-bao pe toti boierii la curtea domnesca se le cetesca unii fermana de
mazilie a lui Constanting Duca Voda; i strangendu-se top boierii la curte, de
odata numai ce all inchisti iar portile, §i all inceputd Turcii a prindere pre
boierii carii erati mai capete, §i a'i iuchidere, qi a'i punere §i in fere, ca vr'o
clece-cinspredece, pe isvodulil eel didese Constantinti Duca Voda; ce, nu nu-
mai pe cei streini, ce §i pre cei de casa lul, se'l is cu densulA, §i sosinda la
Udriiti se tie in partea lui.
Si at inchisti si pre Iordaki Rusettt Vorniculti pre carele ti l pusese Cat-
macamt ; §i au pusil Calmacanati, in loculti lui, pre Ioan Bulm0 Logofetuld,
fiindd rudh, vein primare cu Constantinti Duca Vochi, ca se popresch Ora se
nu mergh dupe densuld se 'hi piresca. Si 'I-au pornitil pre Constantinti Duca
Voda din Iasi in giosii s' re Barladt, impreuna cu aces boieri eel prinsese, §i
s'ati dusti panh in Galati; §i acolo din boierii ce'i prinsese si eraii a lui, T -au
boieritti in Galati; au pusii Hatmanii, §i Visternicil, §i Comisii, ca se sparie
Ora ca nu este mazilti, si este Domnti. Rrh pre cei-l-alti boieri ce erail in
prepusti, nu'l lash din fere, ce au trecutti Dunhrea cu densil, se'l ductt la
Udriii1; §i all scrisu §i la Abdi-Pa§a se propesch Dunarea, se nu trech nime
dupe densult se 'lit piresca.
Boierii carit all scapatil, de nu I-au inchisti, au eOtti din Ia§i tote ate u-
nu1tt unulii pe de o parte, altulii pe de alta parte; si s'ati stransu top la
monhstire la Hadambulii subt codru Ia iloru, §i de acolo all luatd pe Ra-
cova in giosti, totti a se strange boieriinea §i mazilimea in urma 'Ducal Vodh,
panh la Piscu, §i au repeditti de °lad]. in Ora Muntenesca, pe la boierii pri-
begi, de all facutti scire cje tote de aceste ce au facutti Duca Vocla. Branco-
vanului Vodh la Udifiiq.
Ce, Bran^ovanulu Voda, insciintancili pc Vezirulii, ail trimisti Vezirula de all
Watt'. pe Duca Vodh de pe drunin, de '1-1ti facutu surghiunii la Kavala, unde
era multi ciumh, ca se nu'ld mai oupere omenil eel din curtea imperatului;
ca se punea tare Silihtarulti pentru _densulti; §i pre boierii ce aducea in
fere 1-ail sloboditii, i Dunarea Inc I Insufti Paa, au slobodit'o se trech boierii;
§i all scrisu Brancovanului Voda fu Bucuiesci la Stolniculti Constantino de all
pornitii pre boierii pribegl la cei-l-alti boieri de s'aii impreunatti la Piscu, de
iii trecutti Dunhrea cu tap de s'ati dusti la Udriiti, radice Domml. Nu-
mai ce au scrisu la Stolniculti de all propitti pe Bogdanti Hatmanula in Bu-
curesci, de nu '1-ati lasatti se merga cu cei-l-alp boieri la Udriid, dicendti se
a§tepte pena a venire de la Udriiti, ch'i trebuitord Brancovanului Voda; ca
nu'l era de alth trebuitorti, numai se temea se nu pule vre o pedich se scoth
era§i pre Antiohti Voda Domnu.
Atunce all facutd mare cheltuela, Bra,ncovanulti Voda la Udriiu, cu. Porta,
avendil nume de bogatti, §i vrendu se umple gurile tuturorti; §i all mai adaost.
www.dacoromanica.ro
 278
si birula Orel Muntenesci p reste &an da mai Anteia, pe anti ate o suta si
cincleci de pungi de bani se dea mai multti; gi tocnaindu'si tote lucrurile, au
purcesa de la Udriiii de ati venita la Bucuresci.
Era boierii Moldovei, carii mai susti s'ati scristi, bine n'au agiunsti la Udriiu,
numai s'aa si radicatu zurba mare din Tarigradii; tote ulamalele, si rufeturile,
cuJoste si cu pusci, de ati purcesa la Udriid, se mazilesca pe Imperatulti; si
au pusti ai Vezirti diutre densil, Red, Sultana Mehmeta, cu cata Oste avea la
Udriiii IONA clensulu, Inca s'ati gatitti de ati facuta metereze se stea Impro-
tiva acelora ce vemail asupra lui; si atunce, timpinandu-se °stile, s'ail facuta
tote de unii, si '1-au scosti pre Sultana Mehmeta din inaperalie, si au pusti
pe unu frate a lui, anume Sultana Mustafa, haperatti; era pre Sultana Meh-
meta '1 -au pusu la Inclusore; i peste o septemana '1 -au otravitti de ati murita.
Muftiulu se ascunsese; i gasinduThl, 1-ati muncita de au luatti multi bani de
la densula liana 'I-an °modal. Si ail pusti unu popti, de legea nOstra cresti-
nescti, si pre altu popa, arinenesed de '1 ati profoditii, fiindu imbraca,t1 popii cu
epatrafire 5t cu felone, i cu cadelnite, i ati mersti inainte'i cu cantari, pana
'1-ati scosti afara din Udriiu, si '1-ati ingropatii, clieenda ca ati fostti ghiauru. Si
Imperatula celu mazila i-an fostti pustului (?) si elti facea ce'i era voiea, de schimba
Pash ysi domnii totu-deauna*). Era pre Rami Vezirula nu '1-au pututti gasi, ea nici le
era prea cu vole capetelorti WM. gasese 1, ca se vorovia atuncea ca cu Indemnarea,
si cu scirea lui, se fie fosta acesta, ca nu putea se viziresca de reula Muftmlui.
Atunci sl boierii Moldovei stair acolo de asteptati se gasesca vreme ; i An-
tiohu Voda, Intelegendti, Inch, era acolo la Udriiii, Si astepta slit cera boierii
la Porta se nu chieltuesca multii, ca asa ilu amageati boiern, se seda mulcom,
ca 1-orti cere pre densula Domini ; si mai cu deadinsulu Iordaki Rusetu Vor-
niculu Ii poroncise, si elti credea ; @i flu Insciintase si'l poroncise din Ora
Muntenesca, cumnatu-sou Bogdana Hatmanulti, tote trebile ce volt se faca bo-
ierii, cu Brancovanulil Voda se'si caute deosebitt treba, se'si ispravesca de
la Porta ; era Antiohu Voda n'au crecluta si s'aa potrivitu lui Iordaki.
Atunce Iordaki Vorniculu au chiem ita pre Panaiotaki Morona PostelnicuPi,
fiindti din partea Ducal Voda, i pe alts boieri de a Ducal Voda, i le-aa gm-
ratu, cum eh nu voru avea nici o ne` me ; i le-ati spusti tota sfatulu, cum ca
le este voiea se pule pe Mihalaki Spatarula Domnu. Deci, ei, avendU grija de An-
tiohu Voda, indata fura bucurosi se fie si ei la unu cuventil, si mai vartosti
Panaiotaki Morona Postelniculu ea"'s era red gresitti lui Antiohti Voda, ca'i sta-
tuse Improtiva la vremea lui Constantino I)uca Voda.
Atunce Panaiotaki Morona, fiiuda omit harnicu si istetti la tote, de scia rinduld
Porta Turcesci la tote, ati si fa'cuta unu harza ; cu mina lus '1-ati scristi, ca
scia Turcesce bine; si au i purcesa cu Vita boierimea si glOta la Imperatulti
pin michlocula urdiei, de nu se temea de nine. Inicerii atunce ere" darji, in
zorba, intrebei pe Panaiotaki Morona Postelniculti unde merge cu acea
glota de omeni ; Ora el' cliceati catre Iniceri, ca merge la Imperatula se paresca
pe Muftiulu, ca le -au mancatti Ora; auclinda asa, le tail racea tale.
.41 §i caul flu duceau popii selu ingrope, popa, celu crestmescii dicea ne bnirnau, ne si-
=du., ce se zice in hmba 'Astra Moldovenesd, nits alu nostru, mci alit vostru.Adaosti
in copra. Post. Hurmunki.
www.dacoromanica.ro
 279

Ce, Imperatuld, veclendd acea glad de omen, ad si triinisd de le-ad Matti

harzulii ; si cetindu'ld, 'I-ad buiurdltd la Veziruld s4 le fad pe vole pentru
totti ce aril pofti. Si atunce cu tail ad ra,dicatil pe Mihalaki Spataruld de '1-ad
pusd Da and. Se fa::et a nu'i place se prinia6sca domniea, ca si fata ceea ce
cltse unui voinicd: «Fa-te to a me trage, §i ea oid merge plangendl» Asa se
facea si Mani Voia, ca nu'l trebuesce domniea.
Imbrk,andd nthtlaki Spatial caftani de domnie de la Veziruld, I i schim-
bark nunaele in Mihai Voda. Atunce situp si Antiohd Voda de viclesuguld bo-
lerilord, ce i-all facutd, si alerga, la, Inicerd Aga de'i Bede de seine, §i'l giurui
multi bani; si Inicerd Aga indata se duce la Veziruld si apuca, pe Mihal Voda,
la Vezirulti Inca neeitu din cortd afa,ra, si Incepu Inicerd Agt a graire Care
Veziruld. s pule Damnd pre Antiohd Voda ; si striga tare ca da bunT multi ,
si trebae lefe Eaicerilord. Se speriese MihuT Void si totd boierimea cd le va
steica giu3ariea Enicerti-a,g4 ; numal n'al pututd, ca apucase de wise talh4d
de It Ioayiratuld, si apac use de'ld imbracase cu caftand pre Mihai Voda ; ce,
nu, s'ad pututd. Ira cu unit cifertd de cesd mai Inainte de and fi sositd Juicer-
aga la Vezirulii, lua Tar Antion Voda domnia.
Dup aceeu s'aii ratlicatd imperapea de la Udriiu, cu tart ostea si au purcesd
la Tarigradd; sl Marti Vocla Inca, cu boierimea, dupe deuii; si dupe ce ad a-
giunsd la, Tarigraiii, ficut'ail Mph it Vo la si cu toti boleril mare jaloba la Ve-
ziruld asupra lui Constantind Ducal Voda; si trimise Veziruld deli"' adage la
Tarigraciii din surgunie, §i se p rira de fata inaintea Veziralui, la divand,
cella boierii ca au stricatti Ora gi i-ad jecuitd cu felurI de feluri de obicee,
catd nu mai putea se mai respundd nemica Duca Voda, inaintea Vezirului §i
a boierilord. Si de la Veziruld 'I-ad dust]. la Cazaskeruld, §i pe la multe di-
vanuri a Cadil, si totd asa ilu purtaii boierii pe ul4e, din gIudetd In giudetd,
vre o doa, trel septamani, pang chieltui Constantind Duca Voda pe la giudete
tote ce avu, sal lasara boierii acolo cu mare saracie st pedepsd, tzi inchisore,
purure despre datornici.
Era Mihal Voda arca Capi-kihae la Porta, pe Cuparesci, pre dol ft-4i a
lui Iordaki Vorniculd, anume : Mihalaki, si Scarlataki ; era pre altd amid, si
nepop a Cuparescilord, pre top fi lua cu densuld de'f aduse aid' in Moldova.
Si imbraca Mihai Voda caftand; si de la Imperatulti luandu stegti si tuiuri
de domnie, se gati cu tote boierii si purcese de veni in Ord, cu buna pace,
la scaunuld domnescd. Era Constantino Duca Voda, feclorti Ducal Voda celui
betrend, Wad mai esitti la domnie alta-data ce, ad muritd la Tarigradil, cu
mare lipsa; ti i-au remasu trii feciori : unuld, facutu cu fata Brancovanului
Voda, si au muritd ; altulu, s'au duel la Moskall; altuld, ad remasu in Tani-
gradd, cu mare lipsi ; era precum va mai fi, vremea virtore va ardta.

www.dacoromanica.ro
 CAP XV.
Domnia Antoin a lui Mihai Voda Racovitii, in anulii 7211.

Dupe ce au venitiiz Mihai Vodd In Ia§i la scaund, boierit'ait §i elti, dupe o-

biceid; pus'ad pre Antiohd Jora, ce fusese Hatmand, vel Logofetd; §i pre Ior-
daki Rusetti Vorniculd lid puse vel Vornicd de Ora de giosti ; §i pre Lupuld
Bogdand, vel Vornicil de tera de susd ; §i pre Lupuld Costaki, liatmand ; §i
pre Manolaki Rusetd, fratele lul Iordaki Rusetd, vel Postelnicd ; §i pre cum-
natu-sed the Frige-vacs, vel Spatard; §i pre Mavrodind Visterniculd, vel Pahar-
nicti; si pre cumnatu-sed Paladi, vel Visteinicd. ; §i pe Dumitrasco Ursaki, vel
Stolnicd ; §i pre frate-sed DumitraFo Racovita, vel Comisd. Acestil erau bo-
Ieril Jul Mihal Vodd In domnia d'anteid ; era mai alesii §i mai de cinste era
Iordaki Rusetti Vorniculd ; ce vrea elu, §i ce poroncea elu, aceea se fAcea si de
Mihai Vodd. A§ijdere i Muntenil, Tar ce vread fdcead; §i nemuld 1W, top erad marl'
§i tari ; cine0 de capuld lui, cum vrea asa facea ; si slugile lui cele de bole-
rie eraii marl §i tarl, §i obraznici, dupe cum este firea mojicescd. intrad In
casd, §i cu treba si ford de trebd, §i cu vreme §i ford de vreme, Cada. le era
voia, de nu semana curtea nimich a domnie, de atata obraznicie ce era. Era
Mihai Vodd, precum se ardta In boierie, era atunce i T 'Area cd este unit omit
zaludd, §i se mira cum a face ca se le pots intra in vole tuturord ; §i nu le
mai putea intra In vole. Era cei streini stet In laturi de mansipuri, ca nu pu-
tead Incdpe de Cupdresci, adech de Rusetesci, §i de nemurile lui Mihai Vodd,
§i de slugile lui ; §i Incepurd a sfatuire se sting pe boierii streinl, se remae
numai nemuld 1W §i cu Cupdrescii, precum ad facutti §i erband Vodd §i Bran-
covanuld Vodd, Domnil Muntenesci, de ad stinst pe cei streini, de ad romasii
numal nemurile lord, Cantacuzinescil. A§a si acesta ad Inceputd a punere ddjdi
grele, pre mazill si pre omenii lul Ai tiohd VOA §i pre a Ducal Vodd ; incd
ti §i Inchidea §i II si bktea pre a Dual Vodd. Atunce cel-alti boieri streini au
priceputd cd load amagitil Iordaki Rusetd Vorniculii cu giurdmIntd, cd ad fostd
numW pentru binele lui aceld giurdmintd; §i multii se chiaii atunce ca n'ad
cequtd Domnd de la Para pre Antiohu Voda.
Atunce era la curtile Domnesci, pe Porth, o biserica mica, facuta de Ste-
fanti. Vodd Toma, §i mai nici belerii cei cu boierie nu putead Incdpe Inteensa;
i limgd biserica era Visteria ; §i de asupra bisericei §i a Visteriei era und
tnrnu Inaltd, in chipd de clopotnita ; era dedesubtuld bisericei ci a Visteriei
era unit becid, de inchidea talhari, Ce, socoti Mihal Veda, ca nu este bine §i
cu ticna se fie biserica mica la curte, ca mazilil si slujitorii n'ati unde se In-
capa, nici este cu tale se fie temnita subtii bisericd ; ce, se Indemna §i re-
sipi §i turnulu, §i Visteria, ci tinda bisericei, i beciulu celd dedesubtd, ci
lasa numal oltaruld si biserica cu trula cea fnalta, Oda unde este acum scan-

www.dacoromanica.ro
 281

null domnescu ; si s'au apucatti de zidi, din pamentii, si facu tindA mare cu
tote podObele, precum se vede. Asijdere s'au mai apucatti de an mai %tutu
si alth bisericA de lemnti, si i-au pusti hramuln bisericel sfantuld LazArii, in
ograda vamel, ltingA curtile talAne-sett lui Linn RacovitA Vornicull §i DOmna
Mitriel tele incA s'au Indemnatti, si s'au apucatil de ail tocmitti, si an dresil, si
an sindilitu Mitropolia cea vechie, cu tote cheltuelele ce au trebuitti,
clad! sfanta Liturgie si astAcli, ca era pustiatA de multi
Atunce au scosti Mihal VodA ruptA pe tent, pecetluiturl rosii, pre fatA, tan
°multi ; si omenii se temen se esA toti la ruptA, se nu se immultescA civertu-
rile, precum se immultise la Constantine. Duca Voda. Ce, veclendil Mihal Voda,
au scristi carp pre la stApanil satelorti, si pre la Vornici, si pre la vetAmani,
se nu scota pre top omenii la rupta, ca apol pre urma, aflandu-se, ord pe-
trece reu capetele. Era mai pre urma, unde gasiati zlotasii Cate unit omit fort
de pecetluitti, ill Inman pre vorniceln sail pre vetAmanti in butuci, si ill tri-
miteati la Iasi, sti purtati pre ulitA prin tergu, cAci n'ati scosti omenii anteiti
la ruptA, se''si fie ltiatd pecetluituri. i vedenclti ea nici cu aceea nu'! 'Ate spA-
riea se esa toti hi ruptA, velidut'ail tote tinuturile la koki-vechi, cioaoiloru, ca
gostina de oi, pre omenii cei fOrA de pecetluituri de ruptA, de nu putea scApit
nici unit becisnicti de omit pre nichiri, se nu l'a pecetluitti.
Atunce, fiiindti Porta neaseclatA, avea si Mihai Voda mare nevole si supe-
rare de ban! ; ca inteunti anti si giumetate ce au fostti Domnt, s'ati schimbatit trei
Veziri si septe Kihaele, si se mira si ell ce va face, ca.' nu avea si ell de la
tine lua ban!, ca tera era giumetate scutelnica, tan a nemuluz lui si a CupAres-
cilorn, cum s'au scrisil mai ann. i asa, fort de veste veni veste din Ora Mun-
tenesch, cum ca ail imbrAcatil Antiohn Voda caftann de domnia Moldovei, si
Mihal Valk' este mazilti. Deci, cum intelese de acea veste Iordaki Rusetti Vor-
Mould, si frate-seti Scarlataki incA se templase In Iasi, venise de la larigradil
si alt! Greci mai mici CupAresci, si Dimitrasco RacovitA Comisultl, fratele le.!
Mihai Vodh ; acestil, temendu-se toti de Antiohil VodA, n'ati mai asteptatn
se sosesch Capegi-basa cu mazilia, si all si fugitii in Ora MuntenescA; Brit
Panaiotaki Marona Postelnicultt au trecutti in Ora Lesescd. A doua-cli, cei
alti boieri ce mai reinAsese, si nu scian nimia., se mirau ce pote se fie ; chle-
mat'ati atunce Mihai Voda pre Bogdaniz' Vorniculti, la carte de i-an spusil, pre-
cum i-au venitti veste de °Tacit intr'o nopte din Ora Muntenesca de i-ail spusti
acea veste de mazille ; ce, Bogdant. Vorniculil multi" i-ad qisti lul Mihai VodA,
pentru cad all Menial spaima, si pre urma n'a fi nimica, si este lucru cu ru-
sine. Era prepunti omens si vorbescil de dial ca atunce, sciindu Mihal Voda
pre Bogdanti ca este mil vrednicti, si temendu-se ca dupe ce a veni Antiohti
Voda Domnii l'a chivernisi Bogdanti bine la domnie, si tlicu WI fie clan atunce
in cafe otravA, care si cam sema,nh acelti lucru se fie fostii, si cam adeveratti,
ca curandti s'ati bolnAvittl, si, preste tint! -sese luni all si muritti, dupe ce au

1') De s'au cantatu sfiinta liturgie pana ce au resipit'o in chlelelut Ionu Teodoru Voevoda,
incependu-o de nou a o zidi cu alta frum6sa ronduela gi faptura, qi cu a ltu cheltuela se
zideite. Adaosti in copra Post. Hurmuzalu.
www.dacoromanica.ro
 282

venitil Antioha Vodb.; si bola lul Intru acela chipa au priceput'o doftorii la
mortea lui ; de a hi asa, ya cla shag, la Dumneclea. Templatus'aa acela Capegi-
basa de all zabovitti vr'o trei patru Mile, dupe vestea ce'f venise lui Mihai Voda
de mazilie. Deci, boierii toti se stransera la gazda lui Bogdana Vornicula, si
sfatuiad si se miraa ce pote fi, si se temeaa se nu fie luata Constantino Duca
Voda, domnia ; si all pusti streji In giosil la drumurl de strejuiad; si canda.
SJSi Capegi-basa la Iasi, era Bogdanti Vornicula si cu tad boierimea, s'aa scu-
lata din Iasi si s'aa dusa pe Bahluiti in susti "Ana la Cacarazeni, si au sta-
tutil acolo, de all asteptatu pana au sositil Capegi-basa si au cetita fermanuld ca.
este Antiohti Voda Domnil In Moldova, si all venial si °multi luf Antioha Vo-
da cu carp la Vornicula Bogdana se fie Caimacamil. Atunce, cetinda cartile
lul Antioha Voda Bogdanu Vorniculti, la Cacarazeni, au adeyeritil tuturort bo-
ierilorti ce era cu densult, se nu porte nici o grija, nici se alba nici into pre-
pusa despre Antiohti Voda, pentru cap au fosta la radicarea domniel lui Mi-
hain Voda; si all luata asupra sufletului lui a nu volt aye nici o nevoie; si
asa, top s'ati Invoiosata si all purcesti cu totil Inapoi la Iasi, si intrara cu to-
ii gramada In curtea domnesca de descalecara, si se impreunara, cu Capegi-
basa de le ceti fermanula, boierilora, §i't spusera boierii Capegi-basel ca el
au fugitt temendu-se de Duca Voda, ca este Domna, era de Antiohti Voda nu
fuge nime. Deci caclenda Bogdana Caimacama, gujit'ail pre Mihai Voda, cu
de tote deplintl, cele ce i-ati trebuita, si de Cate au poftitu '§l-ati luatu In-
destult ; si ail purcesa cu mare cinste Mihai Voda, ca unu Domuti ; n'an la-
satti Bogdanti Vorniculti pre nime se's Each vre o galceva, s'ati se'l graesca vre
unu cuventa Improtiva ; Ora si bucatele ce au ayuta Mihai Von. all lasattl
de si le-ad luata; si pre um1 din slugi ce au avuta din boierie i-an lasata cu
buns pace de all mersa in Ora Muntenesca; vi I-au data BrAncovanulii Voda
o movie, .de all tinutii Mihai Voda bucatele acolo. Atunce, la mazilia lui Mi-
hal Voda, se templase de venise solo din tera Muntenesca, Toma Cantacuzino
Spataruld, si la aced spaima all fugitu vi ela din Iasi, in Hanga, ea nu '1 -au
incaputa vremea, de fried, se merga in tera Muntenesca. Impreuna cu Toma
au fugitil si 1,761.u-sea Ilie Paharniculd Cantacuzino, si cu Nicolai Costing Hat-
manulti; deci, Vornicula Bogdanti au si repeclita card la Toma Spatarula, scri-
indu'i s8 merga In tera lui fora de nici o grip ; vi s'ati intorsa din Hang'
Toma Spatarula, si s'ail dusti la tera lui cu pace. §i au scrisil Vornicula Bog-
dant"' si la eel alt,I boieri, la The Cantacuzino Paharnicula, si la Nicolai Cos-
tina Hatmanulii, si la alp cap' mai erail acolo, de ,s'ail Intorsa inapoi la casele
lord, fora de nici o grip, si remase Bogdana Vorniculd in Iasi, stapaninda
CaImacamia, cu bung Invoela si dragoste cu toti boierii. i trimise si la Pa-
naiotaki Postelnicula Morona, in tera Lesesca, si 1-ati luta Bogdanii asupra
sa, pentru greselele ce Meuse lui Antiohil Voda. ca nu i-a fi nimica; si dupe ea
at venita Panaiotaki Morona Postelnicula In Ora la Iasi, '1-ail trimisa inainte
In Dobroge, intro timpinarea lui Antioha Voda; si atunce putinteld '1 -ail mus-
trata Anton Voda pre Panaiotaki, vi apol '1-au ertata, si ilu ,inea In mare
cinste si mild; del, era omti harnica la slujbe de scia rondula Turcilora, du-

www.dacoromanica.ro
 283
pre cum s'aa scrisA mai susii; slujla si Panaiotaki, ca unit greed, dupe cum
ii Amb la vremea.
Atunce trimise BrAncovanuld Voda la Tarigradii pre veru-sea, Stefanita Pa-
harniculA Cantacuzino, feciorula Stolnicului Constantinti Cantacuzino, carele a-
cela mai pre urma au caclutfi de ati fostii i Domuu dupe Brancovanula Vo-
dA, de at statutA de ail facutA pace la Tarigradu lui AntiohtI Voda cu Bran-
covanulti, cu giuramInta Inaintea Patriarhului, ca se nu se mai paresca la Por-
ta unulti pre altulti, se nu mai strice terile cu cheltuela; si Inca se se agiute
unuld pre altulil cu prietesugii; si pentru Mihai Voda se nu se mai pule Bran-
covanulii Voda se'ltt scota in domuie, si lul Dumitrasco Beizadea, fratele lui An-
tiohti Voda, inch' adz dea BrAncovanult1 Voda pre anti cite clece pungi de bani
pentru chivernisela lui, ca se se °Mama In Tarigrada la casa lui, cu pace,
si se nu mai Amble mestecandil pre Brancovanuld Voda, si facendii cheltuela,
ce Inca sel arate slujbA, ca se speriase Brancovanuld Voda ca i -au smintitti
Dumitrasco Beizade domnia, pentru mita cheltuela si paguba cell face& totii-
deuna. Asijdere au facutti pace Brancovanuld Voda si cuscru-seil, lui Iordaki
Ruseth Vorniculu, ca se slujesca lui Antiohu Voda cu dreptate, precum sluji-
se si mai Inainte vreme, si se fie departatti despre Mihal Voda, si ell"' si tote
rudele lui, Cuparescil; si asa ati tinutti de bine acesta pace, precum tinu ca-
nii vinerile, care mai Inainte la rondulti lore se va arata. Antiohti Voda, tad
atunce, dupe ce au mersil Mihal Vocla mazilti in Tarigradii, chiemat'ail si vr'o
dour trii boieri din Moldova, de ail piritil pre Mihai Voda pentru doua biruri,
si pentru doua bairamlacuri, ca le-ad luatil din Ora canal. au fostd Domnti,
si la Visteriea Imperaldsca nu le-ati datti, si au remash remasita; si Mihai Vo-
da tAgAduia ca nu le-ad luatil din tera. Deci '1-ad remasu boierii pre Mihal
Voda, si 1-ati pusA la lnchisore, se platesca la Visteria Imperatesca; atunce
si eti eramu tenerd, si fuseseml mai Inainte Aga, si m'amti templatu In Tani-
gradh de avid veclutti acea WA. Dup"?, aceet glad gatitti Antiohri Voda cu totil
argAlAculii lui si s'ati radicatti din T trigradti, si ati venitu pe la Baba, pre la
Iusuf Pasa Saraskeruld, si i-ad fosti1 si Saraskerulti cu Mina dragoste, si 'hat
cinstitu ca pre unit Domnii; ca pre acea vreme Saraskerulti nu sedea tail' la
unit loco, ce se ducea de ambla si la Tighinea, si in Oblucita, si la Baba. Si
de acolo Antiohti VOA sosindu la Galati, ail &ad tots boierimea, str'Ansi a-
colo, aratandu-le tuturoril dragoste, si mila, si cinste; si purcegAndil din -Ga-
lati, all mersa pre la sata pre la Ivesci, pre la sora-sa Lupa, HA'tmanesa lui
Bogdanti, care acolo i-ad fa'cutti cinste doua Mile, si lul Antiohti Voda si a to-
ta boierimea, si oste cata era; si de acolo purcegAnda Autiohil Voda, ati ve-
n'tu la Iasi, la scaunulA domniel.

www.dacoromanica.ro
 CAP XVI.
A doa domnie a lui Antio Idi Voda sin Cantemirii Voevoda, in anii 7213.

Dupe ce sosi Antiohti Voda in Iasi la scaunti, pre acea vreme era pace buna in
Ora; si boieri a triea-di boierii, dupe obiceiti: pre Antiohit Jora, vel Logofetti; pre
Lupultt Costaki, vel vornicti de Ora de glosti; pre Nicolgi Costing, biv vel Hat-
mann, vel Vornicti de Ora de susti; pre Lupulti Bogdanti iar '1 -ii' pusil Hatmantl;
pre Macsutit, vel Postelnicti; pre Ilie Cantacuzmo, vel Spatarti; pre Savin Zmu-
cila, vel Band; si de atunce se aseda, acesti boierie cu temeiti in Moldova, de este
asedata, la rondti, ca mai inainte vreme, de si era la vre unit Domnit, une on
sedea mai susti, era alte on mai giosti; dupe cum le fusese alte boierii, asa
Bede si cu Bania la divanti; geed, de aici inainte i s'ati aseclatil rondulti dupe
Spatarulti celit mare, si i s'ati facuttt si venitti boieriei Cate unti band de
drobulti de sare de la Ocna. Pre Dabija l'an pusti vel Paharnicti; pre Lupulti
Colivarultt, vel Visternicti; pentru acesta, vedendulti mazilimea ca este de
amt.]. prostti, li se stricara inimile tuturoru, si voia, ca nu le era cu cinste
se merga la gazda lui. Pre Ion Sturza, vel Stolnicti; pre Gheorgluta, Serdaruld,
vel Comisti, care era aunt lui Antiohti Voda, vern primare. Pre acesti boieri
i-aid boieritd Antiohti Voda de odata; era, mai alesit qi mai de cinste era cum-
natu-sen, Lupuln Bogdanti Hatmanulti ; tote trebile si chiverniselile terei erati
dupe densulti; numu, nu putea, ca, era bolnavti, cum mai susu s'ail. scristi.
Dupe aceea, curanda vreme, '1-ail trimisti Antiohu Voda pre Bogdantl soli' in
Ora Muntenesca, si mita an zabovitti acolo, fiindti bolnava ; si dupe ce all
venitit Inca, Bogdanu din patti mrs'au mai sculatd, fiindit bolnavt, si in scurta
vreme an muritti, care la mOrtea lui multi jale all avutit Antiohti. Voda si
OVA boieriinea si 1,Ora, de boierti. de Moldova, capti intregn, si cunoscetorti la
giudeca'ti, si dreptti, si vrednictt la tote trebile, cu intelepciune, pentru care
tuturoru le-ad parutti reit de pagubirea ce an pagubitti Ora; era mai cu de-
adinsulu lui Antiohu Voda i-ail remasit rand nevindecata, ca, i s'ati si schim-
batu lucrurile, si i s'ail micsuratd chivernisela, cu multe amestechturi, nu
precum era in domnia d'anteiu. Pus'au atunce Antiohu Voda pre Ion Buhusti
Logofetu mare; si pre Antiohu Jora Logofetulti, Hatmanti, in loculti lui Bogdanti;
si pre Ilie Cantacuzino Sotarulti, Visternicti mare, in loculu Lupului Coli-
varului, si pre mine, Ion Neculce, din Sulgeriea cea mare m'att pusti Spataru
mare; si remaso atunce tote, cinstea si chivernisela dupe Ilie Cantacuzino
Visterniculti, d'impreuna cu Panaiotaki Morona biv vel Postelnicti; carii, acesti
duoi boieri, chivernisiau pre Antiohu Voda, si se potriviati amanduoi acesti
boieri inteo fire, dupe cum se dice: calulu riiosti gasesce copaciulit scortosti;
iuti, mandril, minciunost, fatarnici, jurittori pentru fie ce, amagitori, carii, cittil
era Antiohu Voda de strasnicit la mane, ea,' de multe on la divanti cu buz-
www.dacoromanica.ro
 285

duganulii asvirlia in omenii cel vinovati, si tare si dreptii cunoscetord la giu-

decatt, (lea nu'l tinea maniea multu, §i nuld putea intorce nime din drep-
tate la giudecatt, nice iubia minciumle ; dera acesti doul boieri, ce mai susu
s'aii pomenitii, flu intorsese pre Antiolni Voda de li se potrivia. Ca mai tot'
Domnii suntil buni; numai, se templa de se afla de cestd felt de .6meni de
se lipescii mai lesne mai la top Domnii, de le stria, hirea cea bunt. Mai
multu se afla la Doinni de acestil felt, de CAW de cel drepti §i buni; ce? deed
se templt boierulti chivernisitoruhl de'i inteleptil si bunt, macarii del si Dom-
nulu reit, flu imblanclesce si'lu intorce cu blandete dela face de'i bunu. Atunce,
luandii -yisternicia Ilie Cantacuzmo, sc6se Anton Voda nevoi grele pe tert,
ca avea si datorii la Tarigradit; gandindu ca s'a plAti, scose oranduele
multe, §i satarale, si hartii, i fumaritii, Cate unu zlotii. de tab. casa ; gilt
facu Cantacuzino de fitcu i obiceid in tea care n'au mai fostii, ate duoi
bani de vadra de vind, vtdrtritill; rose, dau numai teranii; era boieril cei
cu boieril, si alti boieri mazili, de la Agt, in susii, n'au datu 11th-trial; si
multii s'aii aperatii Antiohii Vodd, si nu vrea se fact acelu obiceiti; numai,
nu'lu putea, chlii totu indemna Panaiotaki si Ilie Visterniculii ; mai scos'ail §i
de toff' boulii de negotA corntritil, ate unit' let Ira pre mazili It indesia cu
ddjdi grele si cu imprumute dese, si nu le mai da, ti" si cam asupria Ilie Cantacu-
zino, si cam pre pismd, si nu le facea dreptate, sri tat piria §i'l amesteca Cart An-
tiohu Veda cu feluri de feluri de amestechturi de pia, ca se se imbuneze §i se se
imultesca cinstea Iul, Si pre mazilii zlotasi ii aupera din tale afart, de'i acea de
plateau pustiiurile, si pre mill ii pgia la Antiohii Voda del trimitea in omit; §i
Antiohil Voda deld si pricepea, if invoia, pentru voia Munterulorii, flindu-le
rudd. ySi mai nu mai avea mei o parte Antiohil Voda dinteacele nevol multe
ce scotea, ca datoriile i -au remasii neplatite ; §i andt s'aii mazilitu, at re-
masii mai cu nimica , ca si la mazilia d'anteiu ; numai ce an ramasu
vr'o cincleci-sesecleci de pungi de bani, a elti nu era prea samesd, nicl
lacomri, ce'lt credea pre densulii ce gram, si elu mane,, si fatisu si fu-
risii, cum if era voiea lui; i avea §i alta suraetle in &dull lui, ct eld so-
cotia cum ar putea apuca domma, avendil nadejde pre Munteni, §i pentru
aceea avea prietesugti cu Panaiotaki Postelniculti, sciindu'lli ca scia rondulii
Portal, socotindu a a gasi vre o vreme ca §i Mihai Vodd. Pentru aceea sta
asupra mazililort ca se'i resipesca, se fact nume red stapanului set lui Anti-
ohii Voda, §i atunce au agonisitii din visternicie elu septe-tied de pungi de
bani, si mai multii de catii sttpanu-set Antiohii Voda ail agonisitii. Venit'ad
atunce porond de la POrth, de au dust multa soma si mare greil lemnii, din
Moldova, la Tighinea ci la cetatea Alba, si la Bozia, cu mare grabt ci cu
multi zapcii; boierii au statute tota vary cu Orheiulu si cu Lapusna, si cu
top Snmenii din curte, de 1.-ad Waal, si cu mare greu '1-au radicritu pant
in erna ; §i Inch' au inchisil in tumult Goliei pre Darie Dome' Sardarulii,
si pre Kirica, si pre Bogosii, si era se he taie §i apetele, Hindu ei zapcii,

*) Dar apoT la alp domm au dgmnsu mai pre ikrrna de au datu qi cate dopspre-slece bail!
de vadra. -- Copia Post. Hurmuzaki.

www.dacoromanica.ro
 286
ispravnicl pe lemnti, si nu puteati in graba selft duca; ca se aglunsese
Muutenii i cu Mihal Veda, pi cu Iustift. Pasa de Tighinea, ca Bel dee pri-
eine, lui Antioht Veda la Porta pentru lemnti a nu porta grije; pi pentru
aceea flu grabia Iusufti Pasa, din tale afard cu lemnult. cetkilorti. Pre a-
cea vreme, Mihai Voda, de la inchisore de la Tarigradd au facutu und
arzti de '1-ad datti la Imperatuill, cu pira pre Antiohti Voda, c5,111 na-
pastuesce ca au luatti doh biruri, i dobt bairamlacuri din tell, pi elu nu
le-ail luatu, pi cu jaloba pre Baltagiuld Vezirulti, oicenda ca, 'I-ad alesa pre
densuld tote Ora de '1-at pusti Domnil, era.' Veziruld 'I-ad scosti din domnie
Nit de nici o vita, si all pu4t1 pre Antiohtt Voda fora de voia Ora Deci,
imperatu14, cetincln aceld arzu, '1-ad trimisti la Vezirulu si all poroncitd sei
fact dreptate; apoi Vezirulfi, veclendu asa, chlemat'ati pre Osman Kihaea lul
de '1-at InvetatU de all scrisu la Antiohd Von, se caute se trimata boleti si
omens de tera se dovedesta pre Mihai Voda, se nu rerale Vezirulu rusinatt
de dare imperatulti. An Vohti Voda indata alese de trimise cats -va boieri pre
care ft scia ca suntti cu improtivire lui Mihai Voda, pi cati-va breslasi me-
giesi de a lui Mihai Voda, Vasluieni totii de eel bunt de gura si de Orin,
pi s'au piritti de facia inaintea divanului imperatescl Breslasil In gura mare
strigad: «Vendutu-ne-ai! vendutu-ne-al l vendutu-ne-ai la kokii-vechi ciocoilord
ca pre mascuri si ca pre oi.v Care numai ce hula divanuld imperatescu, si
se mirail top Pasii si Agalaril, de pira eel daft aces breslasi lui Mihal Voda;
pi asa '1-au (lath. iarasi remast. pre Mihai Voda, se plaAesca far banii la
visteria imperatesca, si era 116 inchisera, Inca mai la grea inchisore, la Ba-
bageferti. Trimis'au atunce si Brancovanulti Voda solti in Moldova pre gi-
nere-seu erbanti Logofetulti, pentru mare Incredintare a prietesugului, pi lo-
godna care all facutt unti feciort a Bramcovanului Voda, se la o fata a lul
Antioht Voda; si facendu cinste mare atunce solului, Lupulu Costaki sin Ga-
vrilita, la masa imbatandu-se si veselindu-se, multe cuvinte deserte pi fora de
isprava grai improtiva lui Antioho. Voda; Inaintea solului ; si dintr'acele vorove
proste s'au radicatti si masa. Ce, Antiolni Voda atunce, ca unit Domml in-
teleptti pi bunuf multu all rabdatil Lupului pentru acele vorove proste, ce
le-at graitu precum nu i s'au caclutti. in scurta vreme dupe aceea, se mazili
pi Vezirulu Baltagiult, i c4lu Ciorlu-Pasa Sulihtarulu Vezirti, care se tem-
plase de era prietent lui Mihai Voda; scose pre Mihal Voda de la In-
chisore. Era Paladi Visterniculti, cumnatultI Iui Mihai Voda, i cu Preda
Stolniculn, decd intelesera ca all esitu Mihai Voda de la inchisere, fugira In
Ora Muntenesca, pi acolo In tera Muntenesca ma.i era si fratele lui Mihai
Voda, Dumitrasco Racovita Comisulti, pi ambla clevetindtt pre Antioht Voda
si mestecandft catra Munteni. Numai, Muntenii erati cu doa obraze; aratati
prietesugd §i catra Antiohu Voda, pi catra partea lui Mihal Voda; pi asa po-
liticiati lucrurile de ambe partile.
bra in anulti 7214 facut'ati nunta Brancovanult1 Voda cu unit feciorti a IA
anume Dinulti, In tergil in Bucuresci, de all luatti o fata de aice din tea de
la not din Moldova, a lui Ionti Balsti Vorniculti, $i au dus-o acolo la Bucuresci,
de all facuttl nunta, cu multi boieri rudenil de a el; all merstt cu vola ci

www.dacoromanica.ro
 287
poronca lul Antiohii Voda. Atunce m'ad trimisif §i pre mine cu solia despre
partea domniel de m'amti templatit la acea nunta, care se qicemu nu era
nunta domnesca, ce, putemti clice craesca. Dupe veselia nuntal, poftit'att An-
tiohti Voda pre Brancoyanuld Voda cu mare credinta, ca se dea pre Paladi
Visterniculd, se vie acasa in Moldova, se nu mai amble amestecandu; era
$rancovanulti Voda Wail vrutu se 'lit dee, tera de oath. nu '1-au mai priimitu
se mai WA in Ora Muntenesca, §i '1 -all pornitil la Brapvil In tera Unguresca.
Antiolid Voda, veclendA ca n'ati crequtii Paladi se vie in Moldova, manietus'ati
si ah trimisd de i-au Actual casa, si i-au inchisu giupanesa, §i all pusd §i
Siimenl de 1-ail resipita casele din Iasi, 'Ana in pamentd, de au remasu nu-
mai jari§te. Ilie Cantacuzino Visterniculti, fiindti iuvrajbitU cu Iordaki Ruseta
Vorniculu mai din nainte-vreme, pentru cad Ilie Cantacuzino facuse mare
bine lui Iordaki Rusetd de '1u scosese de la inchisore, cand till prinsese la
maziliea lui Antiohti Voda, cum mai susti s'au scrisii; era Iordaki, cand au
radicatti Ora pre Mlhai Voda Domni), au statute pricing lui the Cantacuzino,
§i aceea era mantea si vrajba intre den§11. Era apoi all inceputh the Can
tacuzino in tote noptile a anablare de mergea la gazda lul Iordaki Rusetil,
furf§t, de s'ati impacatti, si s'att rugattt Ilie Cantacuzino lul Iordaki Ruseta,
fiindti cuscru cu Brancovanulu, ca se stee se' '1 logodesca o fats a huh cu and
feciorti a Brancovanului, pre talus, se nu scie Antiohii Voda nemica. Deci,
Antiohit Voda pre urma, oblicindif acestil lucru, §i altele multe mestecaturi a
lul Iordaki Rusettf, ce ambla cu carp amestecandti in Tarigradd la Mihal
Voda si la imp lui, §i la Paladi in Ora Unguresca manietus'ad Antiohu
Voda, §i at inchisti pre Iordaki Rusetd la vatavulu de aprocli, cu mare urgie
si paza; era Ilie Cantacuzino, deca, all veclutii ca au inchieti pre Iordaki Ru-
seal, s'ati speriatil §i s'ad duff de all spusti tote lul Antiohit Voda ce vorove
all avutti cu Iordaki Rusetif. Ce, lui the nu 1-ad facutti nimicA, pentru vola
Stolnicului Constantinti Cantacuzino din tera Muntenesca, fiindu'i unchiti; numai
ce '1-au scow din visternicie, a nu mai putea se mai rabde de jalobele ma-
zililord; numai, la cinste toth ilu Linea. Era pre Iordaki Rusetti, dupe ce 1-ad
inchist, '1 -ail pusti imprumutare de all data clece pungl de bani, si era all mai
giurattl lul Antiohil Voda cum MI fie sluga drepta, precum all fosta si mai
inainte vreme, §i au poroncitti de '1-au sloboclitti de la inchisOre. tra la anulti,
de primAyara, venit'ad poronca de la Ports la Antiohti Voda 'Se merga se lu-
creze la Tighine; decl, 1ndata s'at' radicatti cu tas bolerimea si cu salahorl §i
s'ad dust' la Tighine; era aice in Iasi all lasatti Caimacaratz pre Iordaki Rusetil
Vorniculti, §i pre mine Ionti Neculce vel Spatarii, §i pre The Cantacuzino biv vel
Visternicil, §1 pre Ilie Catargiulti vel Visternict, de purtati grip, Orel de trebile
ce erati. Era Antiohil Voda, lucrandii acolo tots vara la Tighine, pre la sfantulil
Ilie l-ad venial mazilia, §i '1-att pornitti lusuft Pa§a de acolo la Tarigradil ; numai,
ce au trimist1 de 1-ati Iuatil Domna din Iasi; si in locult Jul au pusii Domnti pre Mi-
130 Voda de la Tarigradti. Era Antiohti Voda, dupe ce au mersti cu totulu la Ta-
rigradii, '1-att zahaitt Mihal Voda multti ; dera nimica- nu i-ad pututu strica ;
§i acolo all traitti la Tarigradti cats Na saaa die ani, §i n'ati mai pututil lua
domnia, pana V-au plate pi eld datoria lumesch de all muritt. Cam rare Domnu
www.dacoromanica.ro
 288
au fostti si a mai fi ca Antioh Voda in Moldova nelacomti nici la sange, nici
la banT, nici la minciuni ; ce, iubitoru la dreptate ; si belsugil In tera la tote
era In clilele lul. §i au facutti In domnia lul, unde era menastirea tatane-sell,
la Mira la Milcovu, zidulu impregiuruld monastirel, gi clopotnita de petra. §i
s'ati dusil la Porta la Tarigrada Si acolo au muritti. N'ati mai esitti DOEIlllu ;
§i I-an rernasii trei feciori, anume : Ionith', Constantinti, Dimitrasco. Dec1 Con-
stantinti pi Dimitrasco s'all dual la Moskali, de slujesco pank acum; era To-
nita au remasfi aice in Moldova, viindil din Tarigradii ; si ce va mai fi cu elti,
vremea va areta.

CAP. XVII.
Domnia a doa a 'LIT Mihai Voevoda Raeovita In anii 7215.

Imbracandti Mihai Voda eaftanti de domnie de la Porta, all gi re'peclitti pre

Capegi-Baca la Antioliti Voda, la Tighine ; era la Iasi dreptit la Caimacimi, la
Iordaki Rusetti Vorniculfi, au trimisti slugi a lui si cu isvodii, cu pecetea lul,
scriindfi tote anume se prinda pre boierii ce avea pisma pre densli, precum
all facutil mai Inainte vreme ei Aronfi Voila isvodu de boierl se'l prinda, calla
all Matti a doa domnie. Deci, sosindti si slugile lul Mihai Voda, Intr'o Ali pre
amecla-cli, la gasda lul Iordaki cu cartile i cu isvodull, era Iordaki s'ati si
bucuratfi tare de cesulti ce ascepta de de-multti se'l sosesca, si all trimesti
la putinei Siimeni ce remasese la curte de strata de i-au chiematO la gasda
lui, cu numele lui Antiohil Voda, fiindti Caimacamit, de i-au si pornitti pre la
gasdele boleriloru si a boierinasilorti lul Antiohti Voda, caril erati in isvodulti
ce trimisese Mihai Voda, de i-au prinsti, lega pre 'mil si'i inchidea pre la
Inchisori. Atunce au prinsti si pre Ilie Cantacuzino celd tare si mare, perifanti,
numal cu camesea, descultu si fort ismene, ca se templase de nu scia nimica, ei
dormli In asternutii, si asa cum '1-al gasitii luatd, si '1-ati dusti pre ulita de
'1-au Inchisii. 1.a zapcii caril flu duceau asa golu cum era pre ulita, Ilti mustrati
cliceati :«Tine-te cerbule cu cornele cele boure, ce ne Imprasciai, ea to
prinse asta-cli 'mulli.» §i pre urina 'hag slobochtti cu chizasti pant a venire
domnia. 4jdere si pre Panaiotaki Morona biv ye] Poctelnicti, care era gata
la top Domnii de slujia dreptti, si le era cu priinta Domnilorti, era nu terei
Grecesci, si pre urma dupe slujba iT piria, templatu-s'aii de era bolnavil, si
asa cum era bolnavti cu patasca '1-at Watt' Siimenii de la gazda de '1-ad dust'
la Inchisore la Siimeni, si tau acolo '1-ati tinutti, pant au venitii i Mihai Vo-
n, ; si dupe ce au venial, In scurta vreme, au pusil. de '1-ati sugrumatti acolo
la °Odle Siimenilora, clicendu ca pre top Domnii piresce. Acesta multamita,
pi mil,, si plata, an avutil Panaiotaki de la Mihai Voda, pentru arzul ce au
facutd cu mana lui la Imperatie, de '1-ati poftitti Domnii la domma de'nteil
Atunce templandu-se de eramil pi ell de casa lui Antioh Voda, m'au fostu pusii
Mihai VodA si pre mine inteacelti isvoilti se me prinda, si pana a sosi Silme-
www.dacoromanica.ro
 289
nil la gasda'mi ea amt prinsii de veste, si ama apucata de amil incalecatu qi
amu fugitu in Ora Le§esca, ; si acolo mi s'au template, §i mie de amil zabo-
vita cats -va vreme pane, 'mi-ama facuta pace cu domnia, §i alma venita in-
napoi la casa mea, pi n'ama avutti despre nime nicl o nevole, qi ama avutd
cinste §i cautare, in chilele Mariei sole.
Deci, a§eclendu-se Mihal Voda la scaunult domniel, pus'at boierT, pre obi-
GeV', a,nume : pre Antioha Jora, vel Logofetti ; pre Lupula Costaki in Ga-
vrilita, Vornica de tera de giosti ; pre Manolaki Ruseta, fratele lul Iordaki,
Vornica de Ora de susti ; pre Dimitra§co Racovita, fratele lul Mihal Voda,
Hatmanti ; pre Nicola) Rusetti, fecioruld Vornicului Iordaki, Postelnicti mare ;
pre socruld lul Mihal Voda, pre Dediulti, Spatara mare ; pre Iona Bal§a, Pa-
harnica mare ; pre Paladi, cumnatu-seti, Visternicti mare ; pre Preda, Stolnica
mare ; pre Constantino Costaki, sin Vasilie Gavrilite, Vorniculu, Comisti mare.
Acestii erati boierii lul Mihal Von, la a doa domnie ; numal chivenaisela si
cinstea era tote a terei, dupe Iordaki Rusetti Vorniculti, macara ce, nu era cu
boierie ; ce vra eld se face,, facuta era §i de domnie, de Mihal Voda. Deci a-
tunce Mihal Voda, Meuse si cheltuela la Porta, la luatult domnieh ; §i era §i
cu datoria cea vechie, a Visteriel Imporatesci, §i silea se le plates* ce, as
inceputii nevoi a scote grele in Ora, §i all seosti lartii, napa§ti, doa ronduri
de nb,p4ti ; §i all scosii de vara pecetluiturl cu isealiturile boierilort, se dee
tote °multi cute unit lea. Omemi se bucuraa ca este u§ora dajdia, i e§iau
la pecetluituri ; era mai pe urma, dupe ce 1-at scrisd pre omen), qi all data
tablele la Visterie, all maT epi se maT dee eke cinch lei de pecetluita, cuT
didese pecetluituri. Mai adaos'ati §i cafe doh bald: de vadra de vial, se dee
cute patru bank de vadra de villa, vadrti,"rita ; se dee teranil, dera nu boierii.
Facut'sti §i alto obiceia noti care nu ma.i fusese in teed, asupra boierimei si
mazilimei i a monastirilora stingere, de au data desetine, de stupi, §i de mas-
curi, ate doui potronicl, taranesce. Atunce all inceputa a pricepere bolerimea
ca Mihal Voda, nu este cum se areta, blanda §i §agaciii cu top, §i mole, ce,
este intealtii chipa, ca are multe firi, nu numai o fire. Incepuse se se arate,
numai nu prea deplinti, ca nu'i da mama, ca avea sieala, ca era la Tarigradil
Aptioha Voda, §i frate-sea Dimitra§co Beizade, §i Constantino Duca Voda, Domnh
mazilh; stall acolo, din cesti in cesa a§teptati se apuce domnia. A§ijdere ysi Branco-
vanula Voda, pururea era bucurosti se fuga boierii Moldovel la densula, se'§i face,
elti nume buna, §i altif se remae cu nume refl. Deci Mihal Voda nu putea deplina
se stapanesca cum se cade, ca §i boieril Moldovel pre aceea vreme erati
nisce boieri maT tapeni, maT putincio§i, se iubiaa unuld cu altulu, §i se invo-
had la sfatii. Macard ca Iordaki Rusetil Vorniculti ambla supue, §i se'l Inca-
lece, dera tall nu putea deplinti se'l calce, §i an scota din obiceiurile lora.
Brancovanult Voda se apuca se face, nunta §i cu alit doile fedora alu luT, a-
nume Stefanita, se ee pre fata lluh The Cantacuzino Visternicult, §i pofti pre
Mihal Voda, seal lase pre The Cantacuzino cu fata luT, i cu alte rude a lei,
se merge, in Ora Muntenesca se face, nunta; ca Brancovanuld Voda pane a-
tunce avea tote doa obraze de prietepga, de se arata unulti tetra Mihal
Voda, §i altulti care Antiohti Voda,.. Dech, Mihal Voda veclendti acea poftd, a
Leatopisqele Tom. 2. 19
www.dacoromanica.ro
 290

Brancovanului Voda, Matti au poroncitil lui Ilie Cantacuziuo Visterniculii, de

s'a' sculatil cu tote rudele lui, de at mersil in tora Muntenesca de all facutil
mina cu fiica-sa Balasa. Atunce all trimistl Mihai Voda si sold la nunta, des-
pre partea lui, pre Constantinil Costaki vel Comisti, feciorulu lui Vasile Cos-
taki Vorniculti. .Era Ilie Cantacuzino, dupe ice facu nunta, si se, incuscri cu
Brancovanuld Voda, nu vru se mai vie in tea, ce, remase acolo ; si fugi si
Catargiulil Visterniculd, si cu altii multi mai de giost, carii er' de Casa lul
Antiohd Voda, si intersera pe Brancovanuld Voda mai multit cu obrazulti spre
Antiohil Voda, de prietesugii, de catii spre Mihai Voda, si incepura a ames-
teca tare pre MAIM Voda. la Porta. Si 1ncepu Mihai Voda a se Ingriiire de a-
celif lucru se nu se mazilesca, precum s'a scrie mai inainte. inteacea vreme
ttretatus'ait In tell si locuste; numai, nu er' multe ca de alta data ; si panea
Inca se mai sui cu pretultt ; stupii se facura rei; era, vial. multd, ca si Intealti
ant se facea vino multu. Pace in tem era bona; era inters Lesescti, siin tera
Cazdcesca, si In tera neskicesca nu era pace, precum s'ati scrisil mai susil la
cele-lalte domnii, care acum venindil ronduld, era Incepemil a scriere de acele.
Craiulri Sveclescii, dupe ce au tiecutit Nipruld din tera Lesesca in tera Ca-
Masa., pre la Staridhbti, dupre cum s'ati pomenitti mai susil, esit'au tots ca-
zacii 1naintea Craiului, Impreuna cu Mazepa Hatmanulti lord, de i s'att Inchi-
natt ; si ail purcestl Craiulu prin Ora Cazacesca cu tots ostea lui, ca cum
arti merge unit isgouti cu doue trei obuzuri; si au purcesu in giosil, spre Pol-
tava prin tera Cazd'cesca, avendii adeverinta ca orti veni si Turcii si `Mull
la densulti, de va merge Indust in Stolita Moskicesca pre de o parte, Stams-
lava Craid cu Lesil pre de alta parte. Si aka, cu acelti gandil s'ad zabovitti
putinti, nu unit anti, in tern, Cazdcescii, de toot o strica si o maraca. tra im-
peratulti Moskicescii, veclendu acelti lucru asa, 10 tote strangea ostile pre unde
avea, §i Arabia zahaindulti pre delaturi, ca selti flamenclesca si seld zahaesca.
Turcii si Tatarii tofu cu minciuui 'I-ad purtatii pie Craiulti Svedului, si nu i-au
mai datil agiutoril; asilderea si Stanislav Craiti n'ail mai pututil se merga in
tera Moskicesca., precum susu fostil sfatuitti, ca Lesil tineau giumetate cu Sta-
nislav Craiti, era giumetate tineati su Hitmanii lui Avgustil Craiu, cu Adam
Sinayski, si Oginski, si Zapieva, si r u o semi de Moskali despre Litva , ti-
neau calea lui Stanislavil Craiu. Cazacii era all 1nceputti a se imperachiare, si
ra fugire de la Mazepa, si a se ducere la Moskali si a se Inchinare. i asa, im-
multindu-se 6stea la Moskali, candil au fostti in doa-cleci si septe de Mile a
lunii lui Iunie, cu clod, clile inaintea sfintilorti Apostoli Petru si Pavelii, in a-
nulti 7217, datus'ati parola de batae; si asa, s'ad batutil, lovindu-se Wile de
ambe partile ; si au biruitti Moskalulti pre Svedu, si 'MCA Craiulti Svedului susu
si ranitii; §1 peste nopte numai ce i -all cautatil a fugire; si all lasatil obuzulil,
§i 1mpreuna cu Mazepa a fugi,t4; scundil Mazepa rondultt locului, 'had trecutil
Nipruld si Buhulti tocma la Bozii, cu vr'o mie de omeni numai calari, Mol-
doveni, Sve0, Camel' tra alta este, cab all avutal Cralulti Svedului in Ora Ca-
zacesca, clod obuzuri, cu totulti o a1i luatti Moskahi, cu generali, cu ofiteri, cu
care, cu pt §ce, cu totului tote, si cu multi avers ; ca jacuise tera Le§esca si
Sacaonia. §i all trimisii imperatulii Moskului pre Svecli pre top la robie la Stol-
www.dacoromanica.ro
 291

pita; era pre Candi cei ce se Inchinase la Svecii, pre tote i -au pusti subtu sabie.
Atunce si Avgustil, Craiula Lesescti, dupe ce au intelesti, au lasatti giuramen-
tulA si pacea ce Mouse cu Craiulu Svedului, §i au esitti era la craie_ in 1,era
Lesescd, de s'ati Impreunatu cu Hatmami set ce erati cu ostea Lesescd si cu
este Moskicescd, ce era lasatd acolo, si ati gonith pre Stanislavii Craiu din tera
Lesestd, si pre Crasaii Genera lulu, ce era cu septe-spre-clece inn de Svekli, ce
era Impreund cu Stanislavit Craiu ; pre acestil i-ati batutti §1 i -au gonitti in
Ora Svedului preste mare.
imp5ratulti Moskului, dupe acea isbanda ce au facutil, ati mersti la Kiii (Kiev)
si ati ronduitti pre vre o doi-trii Genera li, anume Ianos Volconski, si Vesubad-
tki, si pre Cropotii Brigadirti cu este cAldrime Moskicesca, si pre Polcovniculu
Kigheciti, si pre Vasili Tantski Polcovmcu, si pre frate-seu Ion Tantski Polcov-
nicti, cu 6ste, cu Joimiri Moldoveni. Toth acesta este era ca la clece mil; si s'ati
aseclatd din CirimuVi, pre Nistru, palm in Iahurluctl, pre margine; prin tote
vadurile stab, steguri, si din steel In stegti ate unti omu, cau se vedeil, de
pdziati pre Svedti se nu fugd de la Tighine In Ora lui, seti se amble nis-
cai-va carts la Lesi. Rra imperatulti S'atl sculatt de la Kievii, si au purcesii in
tera Lesescd in susti de s'ati impreunatti cu Avgustti Craiula Lesescii, sl cu Hat-
manii Lesesci ; sr au ldsaiti si la clench o semi de este, pre Bona Generalulti, si
pre Flucti Generalti, si au Inceputti a cautare pre Lesii cei hs,ini, ce tineau
cu Svedulti, del prindeaii si'i bateau, sil gomati. Si de acolo imperatulil Mos-
kului 'si au stransti tott puterea ostiloril sale, Impreuna cu Seremetti Feldmar-
salti, si cu Alecsandru Daniilovici Menjicovti, tud Feldmarsahl, si cu alti Ge-
nerals; si cu tea puterea sa de este s'ati dust.' pre marginea maril Balticum,
pre de acesta parte, in Livonia, sr pre unde gasia cetdti de a Svedului, si pe
uscatti si pe apt, le tail bdtea si le lint
Atunce, si Mihai Vodd, Cana era Imperatulti Moskulm la Kievti, se agiun-
sese cu Imperatulti se fugd la Moskt, ca i se supdrase cu inchisorile din dom-
nia d'Anteiti ; si veclendti ca i se strict sr lucrurile de, la Portd, si Brancova-
nulu Voda se lepAdase de prietesugulti lui, pentru voiea lui The Cantacuzino,
cuscru-seti, si cei trii Domni mazili ce stair la Taridradu, emu asupra lui ca
nisce lupi, socotr§e se se lane de domnia Moldovd, cad' vecluse si-I tdriea Mos-
kalului, si socotia ca in scurtd vreme va fi biruirea si bucuria crestindtdei.
Si nu numai Mihai Vodd se agiunsese cu Moskahi, ce si Brancovanulti Voda,
si WO, Sirbimea mat inainte se agiunsese cu Moskulti, si trageati nadejdea
lui din cesti in cesti cu bucurie.
Craiulti Svedului, cu acea putind este ce scdpase, sedea in Tighine atunce;
si In tote chide esia in primblare afar* numai cate cu cmci sese omeni, tale
ale de unit cesti-dot, alergendU pre cele campuri, drepar vOnatulti, ca nu
scia rondulti teriloru acestora se amble cu glotd. Si era cuventa se se rddice
de la Tighine, se vie se sad'' in kris. Atunce, Mihai Vodd, veclendti primblarea
Craiului veclescil la Tighine, si intelegenda cd, va se vie la Iasi se sada, au
facutti scire Moskului, duff]. a veni se trimatd, Oste sprintend, pre taina, si
atunce orb, prind6 pre Craiulii, sl s'a radica si elu de s'a duce. Atunce Im-
peratulti Moskului Intelegenditi forte tare s au bucuratu, si cu mare adeverinp,
www.dacoromanica.ro
 292

pi at invetatii pre Adamil Sinayski Hatmanil vi pre Genera -

i s'aft adeveritt,
liTcart II pusese in Ora Levesch, pre marginea Nistrulul, pentru caraulit, a-
dech pentru paza, orl candit le-art scrie Mihal Vocla, vi le-aril face scire, in-
data se trimath oste Wit aril pofti, se le Tee pe Craiulii, onT pe densulii dach
a vre. tri pe Crafulu §vedului apol nu 'had lasatil Turcii se vie se vadit la
; noroculit lul pote fi all fostil ; ce au trimisil numai unit Polcovnicil cu
vr'o suth vi mai bine de §veli, Si cu vre o doh sute de CazacT la tergii la
Cernauti se stee acolo. FAcendit veste la Imperatia Moskului Cropotil Briga-
dirti, care era pre margine, pentru acel §ve0i, cum s'aii apropiatil la Cernh-
uti, Imperatta Moskului nu i -all pututil rabda pre acei vecIT, ce all scrisil lui
Cropotil Brigadirii, vi lul Constantinil Turculetii de all incalecatii cu vr'o tril
patru muT de este, de art trecutil Cirimusulti in testa parte, vi all lovitii pin
codru, pi au evitil la satii la Mihalce, de i-au lovitu In Cernhuti fora de ves-
te pre dincoce. Ce, Cazacii au pi datii la vale in lunca Prutului de all sca-
patit mal tool ; ere, veil all purcesit se se sue In virvulti delului Cernauti-
lorti se se apuce de Wm ; ce, veclendii ca este multime de este, nu s'ail mai
pututii apuca de batae, ce, brungiurandu-i, i-au luattt pre totl de grumazi, gi
indath i-ati luatii i au purcesii cu denvil In Ora Levesch. tea vr'o clece cincl-
spre-clece veil, ce mai scapase, i-at tat ucisll satele, Turcanii de pre subt
munte, la Cupca, vi la Rade.uti la tinutulii Sucevei. Venise atunce dintr'acea
straja moskicesch, de se pusese nisce steguri Moldoveni de a 1VIoskaliloril, la
mOnhstire la Putna vi la Campu-lungti ; ce oblicmclit Mihai Vodh, au rapeclitil
la anvil cu tainh se se rhdice se se duck, se nu oblicesca Thtarii se prade
tera ; ei gi indata s'aii radicatit, pi s'aft dusk in Ora Levesch. Mihal Voda, ye-
clendit eh pre §vecli i-au luatit Moskalii din Ora lui, de la Cernhuti, gi ste-
gull de Joimiri au venitii la Chmpulti-lungil, vi la mOnastire la Putna, s'ait ysi
umplutit de fried, se nu'lit pricepa Craiuhl vedului, sea alti neprieteni a lul,
boierif pribegi din tern Muntenesch, se nu'lit piresch la Porta ca sunta faptele
lui. Ce, au vi inceputil a se gatire pre taina, a'vi face potcove la cal, vi ch-
rate la Botovani; i stosese cuventii eh va se merge. in unit seta a lul ce are
de movie, ce se chiamh Candescii, pre Siretil, se'lil van'. ; i trimisese vi pre
socru -sell, Dediulu Spatarulii, la Cernauti do's purta trebile despre Moskall,
ca, daft a evi din Iavi Witt si intempme oste Moskicesch se'lu lee. Nu-
mai, flit impedeca unit lucre de se zabovia, ca era unit Capegi-baba in Iavi,
pentru banil birulul, de sta zapciu, vi nu putea se purceda fiindu Capegi-
bava in Ia i ; ce, au scosii atunce nevote in Ora, de tote omulii se dee unit
left, cu pecetluituri, cu ischlitunle boierilort ce eraii zlotavi ; i stringendil
acei bani, pe fete, all orInduitu naphvti : de unit left ; tine didese, da cinci
lei, precum s'aii vi mai scrisil mai susii. i au pornitti pe Capegi-bava la Ga-
lati se ascepte acolo se'l implinesca, zlotavii banii; i elft en gandu ca acela,
se fee in susii saute trebn. Bracovanulit Vodh, de aceste lucrurl a lul Mi-
hal Voda simtindu, vi de Moskali, pre table. all insciintatii pre prietenii sof de
la saraiulii Imperatescii; nesciindu Vezirulo nemich, au trimisii Imporatulu
tutu omit ale sell din cash, teptilil, de all venitii in Moldova, Vi in hal, peste
tote loculu, vi nu '1-au priceputu nime, vi al mersii vi la Focveni de ceea
www.dacoromanica.ro
 293

parte la boierii pribegi, la Ilie Cantacuzino, §i la Ilie Catargiuld, de i-ad in-

trebatil : ce au fugitii, i cum este Mihal Vodd ; ca de den§ii nu s'au feritt,
§i le-ad spusiz ca, este trimisd de la Imperatie. Ce, acel boieri atunce tare
s'au jeluitu de Mihai Vodd, §i au spusti cum ca Ambld se se ludas& Deci,
aceld omit impoiatescd, cum au mersu la Imperatulu de ail spusti Imperatu-
lui, Indatd ail trimist la Vezirulii de i -au spust ca Mihai Vodii este haint,
§i se nu scape, ca de va sc5pa. i s'a duce capuld. Deci, Veziruld Indata au
rapeclitil unit Capegi-ba§s cu mazilia lui Mihal Vodd, la Iustifil Pa§a Saras-
keruld de la Tighine, scriindu'i numai se prinda, de Mihai Vodd, ca de va
scapa capuld i'a taia. Ce, Iusufil Pa§a indatd, noptea, as gdtitti trei sute de
Spahil cu Alai-beid, impreund §i cu Capegi-ba§a, de '1-ad lovitii fora de ves-
te pre Mihai Vodd, de '1-ad priest Mihai Vold atunce astepta se's sosescA,
carte de la socru-st4i, precum Joimiril ad trecutd Cirimu§uld In ceasth par-
te, §i Mihai VodA se purcedd din Ia§i ; §i Intr'acea cli ce au sositil Turcil cu
mazilia In Iasi, ad sositd §i cartea de la socru-sed Dediuld Spataruld, ca
Joimirii la Cirimu§d stall gata se treck §i le-ad data §i de cheltueld, cite
unii led de omii, la optd sute de omeni. Deci, Mika Vodd, veclendii ca '1-ad
apucatil Tutcii in Iasi, au §i rdpeclitd ingrabd la socru-sed Dediuld Spataruld
de ad fugitil in Ora Le§6scd, §i s'au Intorsii §i Joimiril inapoi. Atunce, de
aril fi avutii Mihai Vodd cumpanti bunk se fie mai grabitii lucruld, §i se nu
fie sciatil prea multi aceld sfatu, aril fi avutd vreme bunk §i aril fi apucatu
de aril fi scapatd. Numai, eras multi sfetnici, §i era plind loculu, §i socotia
ca pand n'a agiunge Capegi-ba§a cu biruld la Tarigradfi, nu '1-ord m izili; §i
mai multd cu aceld gAndd s'au In§elatd, de '1-ad prinsd Deci, Turcii cu mare
strajd §i grozA 'I-ad luta de '1-ail pornitd la Tighine, §i de la Tighine la Tani-
graft §i '1-ad Inchisd in Edecule cu mare urgie, care nime nu mai clicea ca
a mai vedea lumea. Capegi-ba§a, care strangea biruld In Galati, ad apucatu de
ad luatii de la boierii zlota§i numai clece pungi de bani, §i le-ad dust la Tari
gradd de le -ati data la visteriea Imperatescd. Era in Iasi Capegi-b4a, care
luase pre Mihai Vodd, ad post Caimacamit pre Thud Buhu§d Logofetuld. De
domnie nu se scia tine este, ford Cad numai trAgead nadejde lui Antiohd
Vodk sciinduld ca este mazild acolo la Tarigradii. Era boierii cei pribegi din
Ora Muntenescd, Ilie Cantacuzino Visterniculd §i Ilie Catargiuld, cum ad In-
telesd de luarea lui Mihai Vod6. din Iasi, s'au §i bucuratil, cu nadejde ca este
Antiohd Vodd Domini; §i ad §i trecutd in grabd in testa parte la Foc§eni, §i ford
nici o poronck au §i inceputii a prindere. §i a legate, §i a batere pre omenii
lui Mihai Vodd ce se templase cu slujba, Si a luare bucatele a boierilord lui
Mihai Vodd carii se didese Inlaturi. Prins'ad atunce §i pre unit Greed, ne-
potti de sord lui lordaki Rusetd Vorniculd, de '1-ati bdtutd §i '1-ad Imbeacatii
cu sucmand negru, §i '1-et trimisd de '1-au inchisii la cetate la Nemtu, §i
multe lucruri ford cal' facead; 01 ad mersu la Ia§i (MO §i sumeti, asteptAndii
din cesil In c6sii se le vie carp de la Antiolni VodA se fie Caimacami. Atunce
au trecutii prin Iasi und turcd mare de In POrtd, Aga Imperdtescii, in mar-
gine Ft Cernduti, in cal de °lack de ad mesur ttu loculd din micliloculd Pru-
tului de la OrA§eni. Ad pusii pre unit omii pe giosii de ad mersu pAnd In
www.dacoromanica.ro
 294
WO in Cernauti, si Aga Turculd alaturea cu densulit cu cesorniculd, ca se
\Tea cite cesuri au calcatd Moskalil hotarulh, child ad venial de ail luata pre
9veill; gi s'au aflatii opth cesun ca ad calcatii hotarulu. Intrebat'ad Canni,
camii atunce pre acelu Turcil Aga, dora scie se le spue pre tine vord se pule
Dolma aice, §i n'ad sciutii mailed se le spuie. Stransu-s'au OVA bolerimea a-
tunce la Ia0 §i au intratil in mare grija, se nu pule de la POrtti vre und
Pa§d, sail se nni vie 0, mai la nisdai-va boieri la Porta. Veclendti ca au luatd
pre Mihai Voda cu mare urgie, §i cu nume de hainlicii, §i veste de Domnil
tine este nu le yenta, se mirati ce old face; sfatmail. -anti so nigh' intr'alte
teri, altil sfatuiaii so se bejanesca la munti. Ce, apol, au scrisii. la Branco-
vanulil Voda cu rugaminte se'l sfatuesca, ce oril face; §i de a fi auclitu ceva,
on de bine on de red, se le faca scire. Deci, Brancovanuld Voda le-ail ra-
peclith de 'And, §i le -ad scrisu se nu porte nici o grija, ca, fora zabava vreme
le-a veni veste, ca le-ad pusil Porta Domnu; era de cele rele ce socotesch el,
nu'i nici de uncle, ca a§a are elu veste de la Capi-kihaele la §i a§a, le-ail
mil e§ith. boierilord grija. Atunce, poroncit'ah Veziruld. lui Autiohii Voda se
gnjesca trel sute de pungi de bald se 'hi pule Domnd in Moldova, ca altil dad
cincl sute. Antiohil Voda socotia ca n'ord pane pre altii la domnia Moldovst,
avendd elu nume bunt' de la Ora, §i nunni pe densula '1-orh pune; si ad
respunsd Vezirulul ca eld mai multi' de una suta §i cmcleci de pungi de bani
n'a da, ca Ora este serdca, §i eld nu 'ite se o jacuesca. Deci, Vezirulti,
veclendii ap, aceld respunsil de la Antiohil Voda ad chiematil pre Nicolai Ma-
vrocordatil Terzimanulh, fecioruld lul Alecsandru Ecsaporituld, Terzimamilui
celul betrand, §i i-ad clish. «de vreme ca Antiohil Valk n'ad vrutd se dee
trel sute de pungi de haul se fie Domnd In Moldova, eta ca to esci Terzi-
manu, sluga Imperatesca, credinclosii, §i Ity dal tie domnia fora de nici unit
banu. §i '1 -ad imbracatil cu caftand se fie Domnti in Moldova; era dupe ce
ad trecutii trei patru clu e, dupe ce au imbracatil caftand de domnie, facut'aii
Vezirulu unit isvodd, la cite locuri trebuia se dee bani Nicolai Voda, care cu-
prindea aceld isvodu optil sute de pungi de haul; §i '1-ad %tutu de ad datu
top band in grabs ; §i cu ce ad mai cheltuitil. cu casa lul pans a purcede de
acolo, s'au facutu aprope de o mie de pungi de bani. Atunce, tats -sea,
Alecsandru Ecsaporituld, §eclendil la gazda, nimica nu scia de fiiulti sell ca au
luatd domnia Moldovei; §i cum au intelesii, cum ad si inceputil a plangere,
§i a'§i da pahne preste obrazu, §i smulge perulti din capii 1i din baibk,
§i a bld'stema pre fiiuld set', cad au priimitil. domnia §i a clicere ca din
cesult acesta este casa 1111 stinsa, de vreme ca s'aii amestecatil fiiulii sea 11
domnie. i fiindu §i betrand, n'aii rand dos septemani, i au muntii; §i
Inca nu apucase Nicolai Voda se puudda din Tarigradu. Era In loculii lul
Nicolas Voda, au pusd Terzimanu pre frate-sea, pre Ion. Trimetendd Nicolai
Voda carti in Ora de domnie nos, fli trimisa §i nisce omens al iii, Greci.
Aratatu-s'ail la tog cu blandete 1i cu mild. Atunce Ilse Cantacuzino, i cu
The Catargiulu, cum ad intelesu ca nu este Antiohil Voda Domnu, §i este
Nicolai Voda, s'au §i sperktd de faptele lora cele nebune ce facuse, proeum
mai susu s'au scrisu; bogata ruine le era; §i ad §i inceputu a fugire
www.dacoromanica.ro
 295

In tea, Muntenesca. i Nicolai Voda, nesciindu'l ca au venitu in Moldova,

le scrisese carp, de le au trimisty pin Ora Muntenesca, cu adeverinta buna,
sciindu 'I ca suntit acolo, se 'I esa inainte la Gahti. DecY, fugindu el,
I-au tempinata cartile la Bacati, si veiendu cartile lttl Nicolai Voda, s'au
mai imblanclitii, si all esitty inaintea lul Nicolai Voda h Galati. Atunce si
Iordaki Rusetti Vorniculti, si frate-sea Manolaki, si alti multi boieri a lul
Mihaity Voda, fugise, unit In tera Lesesca, 01 In tera Muntenesca, altil In
Ora Ungurescli, tementiu-se ca,' a fi WW1 Antiohii Voda domnia, cad era'
gresiti red lid Antioha Voda; ce veciendU carple lul Nicolol Voda, scriindu-le
cu blandete, s'au intorsii inapoi tog cu bucurie, care acea bucurie pre urma
au venitu in suspinuri si In amara, precum Inainte s'a scrie in tOnduld sea.

CAP XVIII
Domnia anthill a lul Nicolai Voevoda Mavrocotdatil, feciorur, luT Alecsandru
Ecsaporitulii Terzimanulii, In anulii 7218.

Dupe ce s'au gatitil Neculai Voda In Tarigradti cu domnia, au purcesty si

au venitu pang in Galati; si acolo, dupre obiceid, i-at esitt tota boierimea din
tera de gIosii Inainte; era Nicolai Voda, Indata au si data cuventa mojiciloru
WO Yee banil inapoi de la boierii zlotasI, card didese inaintea maziliel lull Mi-
hai Voda, pecetluintele cele ate de unii lea, si napastile cele Cate de cincl ley,
ce s'ad pomenitit mai susil, ca au fostii scosu Mihal Von,. Ce, boierii zlotasi,
miff luase banY cu datorie, si apucase de didese lul Mihal Vodii; era unit din
boieri luase de pe la Om.eni banil, didese la Capegi-basa ce strangea bi-
rah'', care s'aii scrisu mal susu. Neculai Voda n'aii vrutii se tie in sema bo-
ienlorg zlotasi, nici unti bang clintr'acea orinduela, nici ce au (kW la Mihal
Voda, nice ce all data la Capegi-Baca ce strangea banil birulul; si au poron-
citil boierilorty zlotasi, cu mare groza, numal se Interca tots banil mojiciloru
inapoi. Deci, cum an purcest. Nicolai Voila din Galati, s'au si radicatu Vita
telranimea tereY de giosti, cn mare jaloba asupra boierilora zlotasi, pin tote
tergurile, in TecucI, in Barladu, In Vasluiti, in Scantee, pe la tote conacele ;
totu divanuri de zlotasI eraii cu mojich ; si zlotasit, ca val de capetele long,
amblail rugandu-se teranilora, si le faceaii si zapise ca le-oru da, banil, numal
se's mai astepte. §i mojich nici de cum nu priimiati. Dupe ce an sositty Ni-
colai Voda in Iasi, ra,dicatu-s'au tote tergulti asupra zlotasiloru, de nu putea
omii se resbesca pre ulite de norodu multti de omen, dupe cum este rindula
prostimei , si zlotasii apucase de didese multi bani in visterie, si n'avea de
unde Interco mojiciloru, ce, i-au batutu Nicolai Voila pre boieri cu buzduga-
nulu, si Inchisu in tenwita cu talharil, pang '0-au vendutu ce an avutti,
si au platita teraniloru pans la unu banii. Dem, mojicii, voclendu acea vole,
asa s'au indarjitiy, psi s'att sumetitii In tots Ora.
A triea-cli dupe ce au sositu la scaunu la Iasi, au boieritti dupre obiceiA: Pu-
www.dacoromanica.ro
 296
s'ad pre Ionh Buhu§ii. vel Logofeth; pre Nicolai Costind, vel Vornich de tera
de giosh ; pre Emu Sturza, vel Vornicu de Ora de susa ; pre Antioha Jora,
Hatmanu ; pre Ramadana, vel Postelnica ; pre The Catargiulu, vel Spataru ;
pre Gavriilh Miclesculh, vel Plharnich ; pre The Cantacuzino, vel Visternica ;
§i indata atunce, e§indii de la curte s'au resbolith, si pant' la septemana al
§i murith, §i in loculil lui as push Visternicil mare pre Georgith Mitre, §i pre
Manolaki Hrisovergi, Cornish mare. rh. ma! alesh §i mai de cinste, si tote
trebile erah dupe Ramadanti, vel Postelnich; §i gatia pre Iona Sturza Vorni-
cult]. MIA trimeta soli' In tera Muntenemca. Rea dupe ce all trecuth §6pte di-
le dupe ce all boierittt boierii, au §i mazilith. pre Sturza Vorniculh §i pre The
Catargiuld Spatarulil, §i all push In loculil Sturzii Vornicului pre huh Bal§h.
Vornicu mare, era In loculu Catargiului all push pe Cuza Spataril mare. Rra.
pre Sturza §i pre Catargiula i -ad inchisil la Siimeni, si i-ah push In here, si
nu lasa pre nime se merga la den ii; §i i -all tinuth vr'o doh-trei septemani
fnchi§i, §i i-adfacutil de au datt. multi Cate patru pungi de ban!, §i apoi
i -allsloboclitt. tra adeveruld nu se scia pentru ce all fostu acea inchise-
re a lord, ca unii cliceah ca i-art' fi pirita Sabina Banulii Smucila, era al-
ii clicead cal art fi Oita Iordaki Ruseta Vorniculu, cell betranti, earn
eh aru fi vorovith ei nisce vorove proste de Nicolai Voda, Candi' all au-
clitd eh' vine Domml; era unii clicead, ca i -all piritu mazilii, cum, candil all
push banii stegului, i-aril fi incarcath pre unii cu napaste. E§it'ail atunce in
divans §i Grecula acela ce'la imbracase The Cantacuzino, §i cu altil, cu suc-
manh, §i s'ad jeluitd lui Nicola! Voda,, de carele s'ad scrisa mai sush. Dec!,
The Cantacuzino era morth, n'avea tine se den sema pentru densulh ; numai
ce era Gavrilil Costaki Sulgerulii, sin Gavrilita, §i Ionita Neniulh Rata Pos-
telniculd, cariI fusese sotii lui Cantacuzino in prinserea acelui Grecu. Dec!,
i-al push Nicolai Voda in ecara, §i i -all batutu Cate cu doh. sute de toiege,
la curl; era bolerimea §i tofh mazilimea veclenda aceste fapte, lucrurl de in-
cepatura a WY Nicolai Vodh, forte s'aa mania]. §i s'au sporiath tare, catii nu
scia unuld Cate unula ce s'ora face, §i de ce se volt apuca; ca cu banii ste-
gului Inca Il ingrozise ; si u§a II era inchisa tare. Nime nu antra la densulii ;
a don-cii, a tria-cli, Cana. chiema cute vre una boierii, la doll -trii cuvinte, era
intealta chipil nu putea nime se merga la densulti, i din spatitrie in colo mat
inla'untru nimene nu putea antra, mei boierii nici mazilil, fora de catil numai
Ramadanti vel Postelnicii, ysi Spandonaki Caminarulti, §i Sculi Cnmaraplii din
lh'untru, ce era talmacia, ch. Nicola! Voda nu scia limbs Moldovenesca, §i era
una luau prea cu nacazu boieriloril §i terei. §i 1§I Linea lucrurile Smite; §i la
manie era aprigh, numai nu tinea prea multi" Vrea se stepanesca Moldova ca
POrta Turcesca, cu mare marire; §i era omit invotatil, forte bunt' carturara; §i
desfatari, vorove de glumh, nimica nu se faceall inamtea lui; gi era forte cun.osca-
tort la omens, §i la eel celd slujiati bine ara'tn dard. Numai, mania ce o avea,
strica cele bune a ha; ca II era cu greil si luI, ca nu scia rondulh terei, §i na putea
pre bnieri, oil supuie cu chivernisela, dupe cum IT era voia WT. Cl boierii, dupe
ce flit veclura Voda cu aceste lucruri tar! ca Incepe asupra lora, §i Incepura a fu-
gi; anume, Lupulu Costaki, feciorh lui Gavrilita Vorniculh, Ilie Catargiuld, Mano-

www.dacoromanica.ro
 297
laki Rusetti Vorniculd, Constantin Costaki Comisuld, Dimitrasco Racovita Hat-
manuld., si altii mai de giosii, fugira In Ora Unguresca. Era Savild Banuld Zmu-
cila, Luca Visterniculd, Pave lu Ruging, Ilie Abaza, Dediuld Spataruld, feciorii
Vorniculul Iordaki Rusetd, si Mirescil, aceti.1 fugira In Ora Lesesca. Era pre
Iordaki Ruseta Vorniculd, flu Inchisese Inteund becid la curtea domnescA, In-
cuiltd cu lacata , de nu .Intra nime la densuld, fora numal Basd-bulucbasd
candd If ducea de mincatil ; si i -au luatu si clece pungi de lytni, si nu% mat
slobodia ; ce, pana s'ad mazilitd Nicolai Voda, totti la Inchigre '1 -au tinutu,
aratandu'l pricina ca eld ad Invetatd. pre Turcil Balgi de'lu parescd la Porta,
Ca cerea Turcilorti cornaritil de boil de negotd, si ei pana atunce nu didese
cornaritd, si se dusese Turcil Balgii deld pariail la Porta; era Nicolai Voda
prepunea ca cu Indemnarea lui Iordaki au mersil de'lu parescd. Asijderea si
boleril ce fugise, caril mat suss s'au scrist, larasi II clicea ca cu indemnarea
lui at fugitd si fugd. Pe Georgita Mitre Visterniculd, nu trecuse sese-septe
luni a domniei lui, Old mazilise, srld inchisese la Siimen1 ; gi i-ail scaclutd
in sama cheltuela, de '1 -ad scosd cu cati-va bani datord, napaste, ai 'I-ad o-
randuitti in lefe de'lu legad slujitorii, purled puscele cele marl preste den-
sulk A cestii feld de scoposd Incepuse Nicolai Voda asupra boierilord de le
facea. Era terel, prostimei, vrea se le arate mila si dreptate, si vrea se le tie
de parte; scosese rupta cu pecetluiturl rosii, se dee de patru orl Inteund and ;
numai, nu prea pe putinta, ce cam Incarcati, ca aved boleril zlotasi slid, se
imbrace some marl de bani ; si mazilii, era erad Incarcap preste putinta la
soma. Era pe la tote marginile alesese boieri de cinste, capete, de le didese
In sema lord tinuturile, parcalabiile, si stdrostiile; si facuse mail-time de carp
de sloboclii, de le didese la maim boierilord de strigad mild; si facea sate; si
Incepuse a se face multe sate pe margine. Si s'ard fi fostil intemeiatii tern
de omen, numal, n'aii tinutal multd domnia ; ca nu se amesteca nime s am-
ble alti zlotasi de in curte, ford de cad boleril acel ce le erad date In sema
lord tinuturile, de erad capete pe margine ; si aved si vreme de venitd, teranii,
ca erad osti pe marginile terel, lesesci, pe hranita.
Atunce, pre acele vremi, marele Petru Alecsievici, Imperatuld Mosculul, in-
cepuse tare a se Intarire si din putere si din nume, catd, lua cetatile Cralu-
lul Sveclescd ; si atunce au luatd si cetatea cea vestita in lume si tare, anume
Riga ; ai IntealtA chipd cu rezbold nu o putea lua, fora de cad ad facutti
mestesugd, cu nisce combarale cu otrava, care Linea o combara cincleci de pungi
de bani cheltueld,' ; si aruncandd de. aceld fell de combarale in cetate, i-ad
lovitd. pre Svecli o morte, cats le-ad cautatil numli a se Inchinare, ca se spe-
riese ca, n'a mat remand nime din teansii ; si cu aceld mestesugd ad luatd
Moskalil Riga de in Svecli. i alte cetati multe Sveclesci le tote batea si le
lua ; cd. Craiuld Svedului era atunce in nadejdea Turculul, pribagd la, Tighine.
Era Avgustd, Craiuld Lesescd, larasi, cu 6.stea lui, cerea pre Len ciril erad
hainl Improtiva lui, de tinusg cu Craiuld Svedului, del batea gonta, din
tern LeOsca. Atunce s'ati templltd and Reimintard a Craiului Avgustil, pre
anume Smigelski, cu o shad, de oste, de ail lovitii pre Voevoda Chiovski, fiindd
haind Craiului, si '1-ad prinsil vid nevatd,matii; si ducenduld aceld Reimintard
www.dacoromanica.ro
 298

la stapanu-seti, Craiult Avgustt, caclut'ad Voevoda Kiovski cu rugaminte la

Smigelski ca se nu'lii duck la Craiuld Avgustii, sat la Moskali, ce se fuga cu
densult, si se tie amendoui, si i-au adeveritt cn giuramentt ca'l va da o fiica
a sa dupre densulti, delft va face ginere, si multi bogatie si terguri de a
lui II va da. Deci, Smigelski indath '1-ad creclutti, gs s'at facutt una cu den-
suit, si au fugitii amendol intr'o parte de si at stranst alta Oste ; si
;

asa, amblat tad din loct in locu, noptea, si pre uncle gasiat oste de a Cra-
mului Lesescii, sat este Moskicesca, o strica, ca era omit forte harnict si de
treba la resboiii, acelii Reimentarit Smigelski. Dera, de la o vreme, nu i-au
mai incaputt. vreme se mai OVA ambla pin Ora Lesesca cu podghezult, ca se
umpluse Ora de Moskali, si de Sag, de a Craiului Avgustii de la Sacsonia,
silt gonia pre Voevoda, ca pre o her'A selbaticA din bet in hod. ; ce, numai
ce i-at cautatt a lasa Ora Lesesca, si au trecutt muntele, si at intratt in
Ora Unguresca. Era acolo in tera Unguresca Inca nu avea odihna Voevoda
Kiovski, de Avgustti Craiuld Lesescii; de acolo au luatt muntii fora de drumt,
in lungit, pans alt data la Cirimust, si at esitii la Vijnita In Ora Moldovei
numai cu vr'o trel sute de omeni; si indata aii si trecutt codrult, si au luatt
Siretulii In giosll, si au merst la Iasi, ca se temea de Moskali, calti goniat
din urma, ca stall Moskalii de paza, din Cirimust pant in Iahurluct, tat omit
de wait ; numai ell, cu mare mestesugit au scapatt de ail esitt In Moldova,
ea at facutii veste ea va, se esA mai din susii pe Prat, la Colomeea, in tara
Lesesca ; si alergandii Moskalii de la straja se'i tie calea, era elti 1111,i pre din
giost au esitii in Moldova la Vijnita. Dupe ce ail venitii la Iasi, s'aii impreu-
natti en Nicolai Voda, si i-au facutti Nicole Voda cinste pre obiceit, ca until
domnii streint ; si dupe ce at trecutt trel patru Mile, eat dust. la Tighine
uncle era si Craiult veclescii; si, nezabovindd la Tighine , '1-ad trimisu
Craiulu 8veqescii pre Voevoda Kiovski la Porta sprintenit; si au Labovitt acolo
la Porta vr'o treicleci-patrucleci de Mile, si mai bine. Multe mestecaturi, tul-
burari si Indemnari au facutu acolo la Porta, ca se strice Turcii pacea cu Mos-
kalii ; ce, Vezirult nu primia se strice pacea. Era imperatiea. Intelegendt din
Voevoda Kiovski, cum, se intemeeza Moskalulii de tote partile, at mazilitt
pre Vezirult, si pre Iusuf Pasa Tighine', cad stab. prieini se nu strice pacea
imperatia; si at pust Vezirti pre Uman-Pasa Ciupruliult. Atunce at &Rd
vreme Ia acelt Vezirii si Mihai Voda, de at esitt din Edecule, si Inca i-au
data Vezirult lui Mihai Voda si clece pungi de bani din visteriea imperatesca,
jaluindt Mihai Voda ca i-au luatt candt 'had mazilitt. Der), acesta Vezird
n'at fostll trei-patru septemani, si '1-at mazilitti inaperatia si pre acesta, cad
nu era lacomt, si vra se tie pravila lord cea vechie, si imperatului asa nu'i
placea. Apoi ail trimisu imperatulii de ad adusit pre Mehmetd-Pasa Baltagiulu
carele mai fusese Vezird mai inainte vreme, Intealtt rondii, si '1-at. pusu Ve-
znai iarasi alit doile rondt. Deci, acelit Vezirt Baltagiult, indata si au trimisu
la Hanulit Tatarescii de '1 -all chieraatii la Porta la sfatt, is at si stric sin Tar-
ed pacea cu Moskalii ; si au datii poronca in tote *tile, de vary se se ga-
teze de este ; si at inchist si pre solulit Moskieeset in Edecule. ¢i at scrisu
imperatuld Turcescd, cart' la Craiult 8vedului la Tighine, precum nu '1-a lasa
www.dacoromanica.ro
 29'9

in streinatate ; si s'au adeverita prea tare, precum va sta dela va inapka cu

Moskalulu pre pofta lui, del va da Moskula tote ce au pagubita vedulii.; era
de nu va primi Moskula pace cu §vedulii, se'i Morca ce i -au luatu, s'a bate
elu singura cu Moskula, va da si este Crafului .vedescii cata it va trebui
dela va duce la tera lui; si i-at trimisu cite -va pungi de bang Cramlui de
cheltuela; si au trimisti si pre Voevoda Kiovski, si mil de adeverinta de la
Porta la Cralula §vedului, de primavara se se gatesca de este. ¢i au facuta
si fermana, se dee Moldova zahere ostii Lesesci §i §veclesci ce era la Tighi-
ne: galovile, orza, gran, faint, eau le-ara trebui de agiunsa. Deci, sosindii la
Cralula vedului Voevoda Kiovski, cu acea carte ce stria imperatula Thr-
ees& la vedil, pentru care mita s'au bucuratil Craiulu vedulu, si tinea a-
cea carte de adeverinta imperatului tau in sena la densula, la care mai pre
urma s'au schimbatil intealtt chipti acea adeverinta imperatesca Turcesca,
precum s'a vede mai inainte de la renduld ci. Scris'ati Vezirula la Craiula §ve-
dului, ca se'i trimita unit omit a lui de isprava se vorbesca cu densulil pentru
ostire ; deci, trimi @ndu Craiula unit or& a lug la Vezirulii, '1 -au Intrebatii Ve-
zirulu ce felit de emenil suntu Moskalii, si ce felii de resboia ail? Acela omit
add Craiului vecleseil ail clisa ca suntu Moskalii nisce omeni prosti, si blas-
temati de tota. tra Vezirula au respunsii : dera de vreme ca did tu, ca suntu
asa de blastematl Moskalil, del% vol asa §i nu sunteti de nemica, ca el v'aii
batutil pre voi. Asijdere au mai ciisti acela omit a vedului cum ea Muntenil
suntu prieteni prea bunl cu Moskalil, ysi ce veda si ce audit aice la Porta, tote
scriii la Moskall. tea Vezirulii au respunsil dicendit: bine fa& Muntenil ca scria,
ea de nog n'aii ce scrie de feu; ca not nu ne temema de nime, ca avema este
multi §i pusce multe, si putere mare, si nog nu ne putemil se ne gatima cu
taint se nu scie nime, ce, cu giumetate de anti mai Inainte ne damil scire, si
ne &hull ca n'avemii grip, de nime. Ce, Muntenii de oil scrie de aceste ce
le yea, ea avemil este multi, si putere mare, se scrie sanetosi. Acesta res-
punsa all luatu °multi Craiului ,vedului de la Vezirulu. Scris'ati Vezirula de
alit doile rondo la Graiula §vedului trimita, alto °ma mai de treba; cli
audit ea de la acesta n'ati pututil nemica se cunosca din vorovele lul. Deci, §ve-
dulti indata ail alesa alto omit mai de treba, ofitera de al lul, si '1 -au trimisil
in Porta. Deci, Vezirula 1-ati intrebata si pre acela, cum scie pentru ostea
Moskulul? Ce, acela au schimbagi vorova intealta chipu, clicendu : ca Moskalil
pedestrimea este Area tare, mai tare de cat' tote nemurile la resboiii, ca stau
ca unit zidu nemiscatii ; ca de n'aii pututu veciii WI bata §i se's sparga, dent
alte nemuri a §it i n'ail nicl o putere sparga. Fara de atu ela a§a soco-
tesce, se gatesca Vezirula patru sute de tunurl, §i asa cu acele tunurl slobo-
clindu o data, de do5, ori si de till oil, orl pute rumpe obuzula MosIdcescii,
self' sparga, se fact drumurl pin trinsula, lovindii acele multe tunuri ; si asa
cu acelu mestesuga, 'mite se biruesca pedestrimea Moskicesca ; era intealta
chipu amintere nu "Ate nimb sel pobedesca. Era calarimea Moskicesca ii mai
slaba. Deci, uitandu-se Vezirult la sfatula acelui ofitera sveclesca, intru a-
cesta chipil s'au apucata a facere &ire.
Venit'ati si Hanulu, dupe porunca imper'atiel, de la Crtma la Tarigrada, la
www.dacoromanica.ro
 300
sfatti, $i ad sraluitii si ell cal bine asa, se facd oste asupra Moskului ; Si au
clisk acum, dupe ce orti inghieta apele de erne, se slobocla doa ceambururi, und
ceamburd Sultanuld din Bugegd cu Tatarii i cu ostea lui Voevoda Chiovski prin
Ucraina asupra Kiovului, era cu and ceamburd se merg6, insusi ell din Crimil
pre apa Donului pang la Voronita, unde suntd galionele Moskicesci facute, se
le aprincla; era de acolo a lua curmezisd de s'a impreuna cu celd-altd ceam-
bard a Sultanului si a lui Voevoda Chiovski. Inteaceld chip ati sfituitd si
ad aseclatd Honuld cu ImperAtia se fad.
Atunce era und Turcil celd chiema Ismaild-Efendi, si era omti de casa
Imperatului credinciost din cel din 16.untru, si era si Capi-kihaie a Hanului,
$i avea bunti prietesugti aceld Turcd cu Dimitrasco Cantemird Beizade, fluid
lui Cantemirii Voda, ca mergea de multe on aceld Turca la gazda lui Dimi-
trasco Beizade, silt" cinstea Beizade, ca, pote fi, bea aceld Tared si vine, si '1
Oicea Beizade in tambura, ca asa scia slice de bine in tambura cad nici und
Tarigradeaml nu putea dice bine el densuld ; sil era forte dragii Beizade a-
celul Turcd. Si viindil Turculd atunce la Beizade la cinste, si vorbindu el, i -au
spusti Turculd tote talnele Imperatesci lui Beizade, ce volt se se &eh ; deci,
Dimitrasco Beizade, intelegendd aceste, cdclueati cu rugaminte la acelii Tured,
Ismailii-Efendi, se graescd Hanului, si Hanulti se gra, esca imperdtiei seld fad,
Domnti in Moldova, si 'had invetatti i in ce chipti a grad, giuruindii eate-va
mil de galbini Hanului. Era Hanulti, auclindti aceste din Ismaild-Efendi, indaa
au priimitu. Deci, mergendu Hanuld la Imperatulti la sfatd, intre alte gfaturi
clis'ad Hanulti extra Imperatulti si acestd cuventti, c6, BrAncovanulti Vodd Dom-
fluid Muntenescd, este und Domini bogatd si puternicd ; are oste mult6, gill de
multd prea bund prietend Moskalilord ; nu trebuesce la ac6sta vreme lasatu se fie
Domnd, ca 'Ate se se hainescd, si a face sminteld Wit Imperatesci; ce, trebulesce
prinsd, ca, ell de build vole n'a veni la Porte, i nime nu'i harnicil nici p6te MIA prin-
db., ford cola socotescd ca. Beizade, fecioruld lui Cantemird Voda cell mai midi,
este omit mai sprintend de catti frate-sed Antiohd Voda; ce self" pOie Imperatia
to DomnO. in Moldova, CA ell va chivernisi lucrulti din Moldova, si 'ld va prinde ;
ca Nicolai Voda, care este Domnd in Moldova, este Greed, si n'a pute se faca
adstil slujbd ; nici mie nu mi'I drawl se slujescd cu Grecil. Deci, Imperatuld,
cum ati aujita aceste cuvinte din Hanuld, inteacelii cesd ati si Hunan, fOra
de scirea Vezirului, de ail adusti pre Dimitrasco Beizade de la gazda cum mai
de sargd, si 1-ati adusd la saraiuld Imperatescii la Imperatuld, si indata '1-au
imbracatil cu cabanita cu spindri de soboli, in locd de caftand, si 'had pug].
Domnd in Moldova, si apol '1-ail dust1 la Veziruld de 'had imbracatti in caf-
tanti, si I-ad data fermantl, facendu'i alaid pre obiceiti. i nezdbovindulii doa-
trei Mile, '1-ati ysi pornitii de ad venitd in mezild la Iasi, saltil numal cu clece-
doacleci de omeni, care n'ati cheltuitd mci und baud 11 Porta, ca i tuiurile
$i sangeculd pre-urm6 i le-au trimisti. Atunce Vezirulti, la purcesk au clisu lui
Dimitrasco Vod6, cu mare tainA.: dupe ce vei merge in Ord in Moldova, se chi -
vernisesci lucruld, se'llai princli pre Brancovanuld Vodd Muntenulti, se mild
trimeti aice vin; si de lti /rnperAtie vei avea mire dire i cinste, si in loculd
1u1 to vel ramane acolo Domnd neschimbatd. Era Dimitrasco Vod6, multdmindU
www.dacoromanica.ro
 301
Vezirului, s'ati apucatd ca va face acea slujba si '1-a prinde ; numai, at datti
si elA unit data Vezirului, socotindu va fi de folosti, era pre urma, aceld
sfatti au caclutti cu hnpedecare, ca ad. clisu chtre Veziruld ca se scrie la Bran-
covanulu Voda, se Indatoresca Porta cu cinci sute de pungl de bani, fiindti la
acea vreme de trebuinta pentru gAtirea ostif. ySi Brancovanuld Voda s'a ulta la
acea carte ce'i va,scrie Veziruld, si nu va avea grija de mazilie. Decl, Vegi-
rulul I-all plAcutu acestd dad a lul Dimitrasco Voda, si all scrisu la Bran-
covanuld Voda ca se Imprumuteze Porta cu cinci sute de pungl de bani pen-
tru cheltueala ostii. Deci, Bthncovanulti Voda, ca unit omit cu minte, au prii-
mita clicendd ca a da; numai, °data n'a pute se'I dea tot' bami, cal tera sh-
raca, ce, pe lung. a da cate o suta de pungi, caril se imbrach in and lunl;
socotindd ca papa in cinci luni orti sosi si Moskalii. Si atunce, de orti si vra
WY fad, ceva red, nu'i vord pute strica nimica; Dakar(' ca Brhncovanulu Vo-
da nu scia nimica de acea vorova, dera avea minte de se pazia. gra, se di-
cemn atunce s'all pazitti ca '1-au pazitti Dumnecled ; era candu s'ad maniatil
Dumnecleil pre densuld, n'au pututti se se pazesca, precum inainte la rondt
se va scrie.
tea pre Dimitrasco Voda 1-ad pornitti la Iasi, si i -all Pisa Vezirulti eh', candti
va fi vreme se princla pre Brancovanulti Voda, a trimite Vezirulti omuld sell
cu fermanti. DecI, Dimitrasco Voda, trimitendil pe Capegi-basa inainte cu ma-
zilia lui Nicohl Voda, si d'impreuna cu multi sell, anume Dimitrulti SaracIula;
era Nicola Voda nimica nu scia de mazilie si sedea la Divand de giudeca
tera. Era Capegi-basa, deschlecandd in scara, s'aa mad In curb ; era Dimitru
Saraciult, sluga lui Dimitrasco Voda, au navalittl de grab& subt scara despre
Domna, unde era inchisti Iordaki Rusetil Vorniculti celti betrenti, si au lovitil
lacata cu baltagulti de o all stricat'o, si au scosil. pre Vorniculd Iordaki afara,
§i i -au datti cart' de Calmacamie de la Dimitrasco Voda. Era boierinasil din
cerciacti, veendil ca au scosti pre Iordaki Vorniculti, au alergatti tare de all
datit scire lul Nicolai Voda la divanii, si indath sculandu-se Nicolai Voda de
la Divanti, inspaimantatil, se tempina cu Capegi-basa in usa Spata'riei, unde II
si dede fermant de mazilie.
Atunce bolerinasii lui Nicolai Voda din curte, Grecil, incepura a se ascunde
in cash despre DOmna, si tera Inca Incepuse, precum este obiceiuld Moldove-
niloru celord necajiti de strambataV, se faca calabalicuri Domnilora mazili ;
clera nu putea se's fad nimica, ca nu avead vole, ca stria Dimitrasco Voda
la Caimacaml se nu se atinga nime de cinstea lui Nicola]. Voda sell de Omenii
in!, ce cu mare cinste, ca pre unit Domnd, cu de tote ce i -arty trebui la por-
nitulu lui, grijesca, nimica se nu'I lipsesca. Si asa, pre obiceid, trel Mile
grijindulti cu de tote cele ce trebuitti, s'ad pornitil Nicolal Voda la Ta-
rigradiz', cu tote agarliculti lul, neplinindd Mil and deplind cu Domnia, pre-
cum s'ad scrish. Era in Iasi all remasd Caimacamd Iordaki RusetA Vorniculti,
pans ad venitd Dimitrasco Voda. Atunce si boleril cei pribegi, intelegendd
1
top, all venitil. in O ra ; numai Dediulti Spatarulti si Savilu Zmucila Banuld all
remasti in tera Lesesca. Dupe ce au agiunsil Nicolal Voda in Galati, atunce
au sositu si Dimitrasco Voda din Tarigradil in Galati, si all mersti Nicolal

www.dacoromanica.ro
 302,

Voda la gasda lui Dimitrasco 'Vodrt de s'aii Impreunatu amendoi, care nu pu-
tini1 lucru au facuti1 Nicola! Voda atunce, de all mersti la gasda 1ui Dimitrasco
Voda, ca alti Domui numai stall se se Impreune dupe ce se mazilescil, ce fuel unul
de altulti sill scota ochil ; dera Nicola! Voda aft mersii de s'au impreunatilsi s'ail
rugatn lui Dimitrasco Voda se nu se potrivesca boierilorti de tern Witt pf-
resat la Porta, i eld Inca s'ail fagaduitil ca nulti va amesteca la 136rta. pre
Dimitrasco Von egg va trai cu domnia ; ce, de a ambla pentru Domnie, a
ambla pentru domnia terel Muntenesci, era nu pentru a Moldovel. Si asa, u-
nula cu altulu s'aii incredintatti ; i Nicolai voila all purcesti la Tarigradti ; era
Dimitrasco Vodit an venial in Iasi. Prit precum tinutti acesti Domni toc-
India, se va sole la rondulii sea.

CAP XIX.
Domnia lul Dimiram Cantemirg Voevoda, in anulii 7219.

Dupre ce as sositit Dimitrasco Voda. In Iasi, dupre obiceiti, a treia-cli au

boieritt boieri'. PUS'iLii pre Nicolai Costinii vel Logofetii; pre Lupuln Costaki
Vornidi mare de tern de giosti ; pre Ioan Sturza, Vornicti de tera de mit ;
pre Antiohn Jora, Hatmanti; pre unii Greet, anume Spraioti Dracomana, vel
Postelnicil; pre mine, Ion Neculce, vel Spatard; pre Georgitrt, vel Paharnicii ;
pre Dabija, vel Bann; pre Ilie Catargiult, vel Visternicil; pre Sandulii Sturza,
vel Stolnicii; pre Constantinii Costaki, vel Comisti. Acesti eras boieril lui Di-
mitrasco Voda dInteiti; era mai de credinta, si mai alesii tote trebile domniei
eran dupe mine, Iona Neculce vel Spatarii. Si atunce d'anteiti erail boieril cam
Ingrijiti de numele lus Dimitrasco Vodit, de pre Cana era mai tenerti, Be!-
zade, la domnia fratine-sen lui Antiohn Voda, ca era atunce nerabdatorn si
maniosa, zlobivil la betle, esise numele de omit red. Era acum viindo cu
domnia, sciu W' perch numele celti reti, at dorti mai in versta venise, ao
&Ora chivernisise vieta lul unde nu era pace, ca asa se ara.la de bunt si de
blundo, ca tuturorn le era usile deschise, i nen:argil, de vorovia cu top co-
piii. Atunce as scosii pre ten), clod civerturi, banii stegului; si de cum era so-
ma la Nicola! Voda, all mai schclutti pre tera in unit civertn, cite trii mss de
galbeni. Asijdere si mazililortt le -all Scaptt dn'idile pre giumatate, si unora
si mai bine, si le-aft facutii i testamenta cu giuramenturi, se nu deb desetina
boierit, dupe cum nu didese ma! Inainte ; ca acestil obiceiti se facuse de in
Mihairt Voda., de daft desetina boieril; era Dimitrasco Voda, ertatii.
Deci, boieril, yeclendil asa mila, si nemarire, Incepuse top a se lipire, si
laudare. Era omit Invetatti, numai in giudedtti nu prey putea lua sama bine,
pate fi unde fusese traitn multi' la Tarigrada In streinatate; lacomie nu avea
mare, lucrurile lui poftia se fie landate. Atunce avea domnia mare superare
si cheltuela cu 6stea lu! Voevoda Kiovski, si cu &tea cea Sveclesca ; o erna
si o grijia de zahere; lemnti Inca, ducea la Tighine pentru tocmitult cetateit

www.dacoromanica.ro
 303

si cara tera pane de la Braila la Tighine. Asijdere si lemnu cara din t era la
Dunare, de facea podd mereu la Carta ld Vest] din Ora Lesesca, si de la Mo-
skali, In tad cesulti tote-deauna cerca de trimetea la Porta. Dec] era Dom -
null pre In vale §] in mare suparare; cad elu venise de curendd, si lucrurile
tote erad neaseclate si lipsite, si siha ca se's] plinesca poroncile Portil tote ;
VI ela, pre cu grail, ch, era tera stricata mai inainte vreme. Era atunce in-
ceputu-s'ad si unit omoru mare in vite, ca ash, muriad, cats nu mai biruiati
Omenii se le despoie; asijdere si de pane Inca era lipsh, ca nu rodise intea-
celti and. Era boierii, earii avusese greutate la Nicolai Voda, sta tad ver-
tosti catre Dimitrasco Voda ca se piresca pe Nicola]. Voda la Porta pentru
reulu ce le fame. Dera Dimitrasco Von, nu primia Did de cum, nici se po-
trivia, §i nu le da vole, ce tinea legatura ce facuse cu Nicolai Voda candu
s'ati iced Impreunatti la Galati. Era Nicolai Voda, dupe ce ad agiunsti la Por-
ta la Tangradu, ad Galcatii &ram:Outdid, si cum ad mersd la Vezirulti, ad si
pinta pe Dimitrasco Voda, clicenclii ca eld candu ad mersd in tera Moldovei,
ad gasitd mai bine de giumhtate boierii hami la Moskali, si princlendul i-ad
Inchisti, era, Dimitrasco Voda, cum ad luatti domnia, as si rapeclitil de olacd.
inainte §i i-ad slobopd pre toti, si Inca, pre carele era mai mare habit], '1-aii
pusd Caimacamti; ce Veziruld nimica nu i-ad tinutd in sema vorbele lei.
Atunce deed ad intelesd Dimitrasco Voda de acea vorba bung de prietesugd
ce ad graitti Nicolai Voda. catre Vezirult, au si chiematd pre boierii ce'ld In-
demnase se paresca pre Nicolai Voda, si le ad spusti de Nicolai Voda cum ti-
ne prietesuguld; si indata i-ad gatitti pre o sanah, si i-au trimisti la Porta. §i
sosindti boiern h Tangradd, au socotitti vreme §i ad pascutiz prilejulu, si
Candi] ad. esitti Imperatuld la geamie, el 'si at' aprinsti rogojini In capd, si ad
datu arzil la lmperatulti, jaluindii pre Nicolai Voda ce le-ad facutd. Era Im-
peratuld, veclendu atata, jaloba, ad s] trimisti se aduca, pre Nicolai Voda se's
taie capuld ; numai, norocirea lei, s'ati templatd unti prietend de i-ad data
scire, si s'ati ascunsti de ad scapatti de peire, cd pote '1 -are fi taiatti. Acum
socotiti, fratilort, de vreme ca cei marl nu'si tind giuramentuld ce inca'si a-
ducea peire, dera cei prosti cum '1-orti tinea Dimitrasco Voda, se gatia pre
I

taina se princla pre Brancovanulti Voda, precum II poroncise Porta, §i trimi-

sese si iscodia la Munteni, de vecluse tote lucrurile BrancovanuluI Voda cum
stair, si 's1 au facutii Dimitrasco Voda, vre o cinci sese steguri de Lefeci, si
doh steguri de Lipcani, s] cati-va feciori de boieri grijitl bine 11 tinea in Iasi,
si fa,cuse cuventd ca va se merga in susd cu podghezti la Moskali, ca se nu se
pricepa Muntenii, §i ascepta din cesti in cesa se'l vie omit de la Porta en fer-
mand de la Imperatie, si se se pornesca la Brancovanulti Voda sett princla.
Vemeau si de la Hanuld fermand numai se incalece so merga se princla pre
Brancovanulti Voda; ce pre fermanuld Hanului nu cuteza Dimitrasco Voda; ce
ad mai scristi la Porta ca elu este gata, si Hanuld inch i-ad scristi se puree-
da, ce se scie si de la ImperatieA purcede-va, la Brancovanuld Voda, seld prin-
cla, ad ba? Ce de la Porta i-ad venitu respunsti se mai astepte, ca, chaff] a
fi vreme, i-a face eld scire, ea astepta Vezirulti se plinesca cele cinci sute de

www.dacoromanica.ro
 304
pungl de bard Brancovanulti Voda ce le ceruse Vezirulti imprurnutti, precum
s'ati scrisu mad susti.
Atunce data, au inghietatil apele, dupe Boboteza, au si purcesU Hanuhl In pra-
da pre apa Donulul, In tera Moskicesca in sust pre ]a Harcovii; dera la gahonele
Moskicesci n'at pututil s6 agiunga se le apt-Intik precumti s'ad fostii apucattl
chtre Imperatulti Turcescii, nici spre Kiovii de acolo n'ati pututtl merge, ca
all data de WI Moskicesci, si s'at intorsit Inapoi era la CrImil, cu multi" pleanil.
Sultanuld din Bugegii si cu Voevoda Chiovski de la Benderti, cu ostealoril
ait trecuttl Nistrulu, si au purcesil pin Ucraina in susu, totii pradandii si
stricandii pans la Nemirova, si panh la Fastuvii, aprope de Kiovii; era Moskalil
ce erail de straja pre marginea terei Lesesci, dad all simtitii, s'ati trash cu
totil de s'aii stransil in Podolia spre Iazlovetii, la Buced, unde le eraU Ge-
neralil lord, si asceptail se le vie ukazti de la Petrisburgii, de la Imporatulil
Moskicesctl, se vada ce vorii face. Atunce Adamti Sinayski Hatmanti 1-au
mustratil pre Generalil Moskicesci, anume pre Volkovski, pre Ianasi si pre
Bejbaha, ti le-ad chstl anti: «ce omeni sunteti vol de asceptlti ukazu, si ne-
prietenil pradh si strich tara?» Si Indath' 1-au pornitil asupra Tatariloru, si
asupra lul Voevoda Chiovski, gi le-ad datil si Hatmanulii until Reimentaril cu
vre o triicleci de steguri lesesci cu slujitorl; si Moskalil Inca erat ca vre o
clece mil. Si cum s'ati pornitil asupra Sultanului si asupra lul Voevoda Chiovski,
n'ati statutti Sultanuhl cu Voevoda se se bath cu temeiuld ostil Moskicesci
si Lesesci, ce, s'aii intorsil inapol la Bugegii, fora catt numaI cate o strap,
unde si uncle de se lovia. RrA dupe ce s'ati intorstl Hanulti i cu Calga Sul-
tanil din ceambururi, au scristi la Porta de tote ce all lucratii; asijdere all
scrisu si Pasa de Tighine. Der& Vezirulil, vrendii se adeveresch mad bine, all
trimisil pre taina pre unti ciohodarti de al ILA de olacti la Dimitrasco Voda,
de '1-ati intrebatii anume cum all 'amblatti Hanulu si cu Sultanulti In ceam-
bururl. Dimitrasco Voda au scrisit de tote cum le-ad fostit de rondti; era dupe
aceea scris'aii Vezirulti cu scarba la Pasa de Tighine clicendit: «ca, beiulil de
Moldova este unti ghiaurti si scie tote ce se fad la Moskti si la Lesi, de le
scrie tau adeveratti la Porta; era tu, vecli domne, esci busurmanti, si nu scil
nimica ce se lucrezad) La ataa credinta sl laude avea Dimitrasco Voda la
Porta, eau apoi Pasa de la Tighine toff]. la Dimitrasco Voda trimitea de lua
vesti de scriea la Port&; era Dimitrasco Von. Inca se purta bine, cal trimetea
vestile peste cinci sese Mile, dupe ce scriea ela la Porta, pentru ca se sosesca
anteiii de la densuld vestile, apoi de la Pasa.
Dimitrasco Voda veclendii ca de la Porta nil zabovescil cu respunsulil. pen-
tru Brancovanubl Voda, au inceputil a &dire ca clora all prinsu N este Bran-
covanulti Voda, 1i ad tocmitti lucrulti: si sciindulti pre Brancovanulti Voda
mare neprietenti, si socotindil ca de i s'a templa vr'o mazilie n'a fi bine de
densulti, si vectendil ca atunce tragea tot& Crestinatatea bucurie si nadejdea
Cie tiniloiu, adeca a Moskaliloril, all inceputil si elu a se aglunge cu Crestinii
si a'I Insciinta de la Porta. Si asa, cu mestesugu all scrist la Port& ca se'l
dee vole se se face a se aglunge cu Moskalil, si ce aru vedea, si ce aru in-
telege, de tote se face scire PortiI. Decd, Vezirulti, gandinclu ca va fi dreptti
www.dacoromanica.ro
 305

Portil, datu-i-au si acea vole. Apo'i, Dimitrasco Voda, Wanda si acea vole de
la Porta, si mai fora sfieala aft Inceputh a se agIunge cu Moskalii; si se tem-
plase de avea lti Porta si unit Capi- kihale, pre anume Iano, forte omu de
treba, si prea mare telmizti, si pote fi, ca'si seta si mat denainte vorova, ca
cu mestesugulti acelui Capi-kihale, lua callile de la solulu Moskicesku ce era
inehisti In Edecule, si le trimitea la Dimitrasco Voda, si Dimitrasco Veda le
trimitea la Imperatula Moskultn Deci, cu acela felu de credinta si slujbh at
&daft Dimitrasco Voda in mare cmste si dragoste la Petru Aleestevicl, Im-
peratulti Moskulul; ca altula nime nu cuteza a face acele slujbe, ch era solulti
In mare paza. tra pre acea vreme Muntenil nu beiati pentru slujbile ce facea
Dimitrasco Voda Moskalilora, nici din boierii Moldoveni inca rat scian, si scrieau
Muntenii de red de Dimitrasco Voda la Moskah; era Imp 'ratulu Moskulul,
vedendit slujbele ce'l facea, nici de cum nu'i credea. Asijdere, pre aceea vreme
fiinda Mitropolita term parintele Gedeon, si cu Antioltit Jora Hamann, si en
alti bolerl marl', Inca scrieau de reit pentru Dimitrasco Voda la Moskalt se
nulti creda, ca elit este ca si unti Turca, si tine cu Turcii; dell et au dece
mil de oste si zahere, si se trimita Impnratula cinspredece mil' de oste se lo-
vesch podulti de pre Dunhre Witt strice, si se bath tote Bugegula tra
Imperatula vedenda slujbele lul Dimitrasco Voda, nici de unele nu). asculta.
Imperatula Moskulul vedenda ca Tatarii au pradatil in terile lul, chiematu-,
'sI-at pre top sfetnicii set de au statute la data ce vorti face; deci, anti
sfatulan se merga Imparatula cu tota puterea asupra Crimulul, si se lase o
sema de oste in Kiovit de aperare, de art merge cineva asupra Kiovulul; era
unit sfatmati se merga pe Nipru OA la Vozia, si se'sl duch zahere pre,- apa
Niprulul, si de la Vozia se se duo, in susu pana in cetatea Alba se cul rinda
Durarea; altil sfatulati se merga pe Nistru in &sit la Tighine. Dent Impera;
tula n'ati primitu sfatult nimerui, si at dish ea la Crime a lasa oste; si Im,
protiva Voziei a lasa era altit oste; era la Tighine nu'i bine asa' Indlea se o
lee, ca 'ii a ram ostea, si apoi cu temeiulti Turcilora nu s'a putea bate; ce,
pre Tighine a lasa-o in urma, si va merge dreptii la poda lmprotiva Vet
zirulul Witt bath ; ea apoi, lesne va fi a lua pre urma si Tighine, ca zahere
ne va scote Brancovanultt Voda, eh' asa se adeveresce, si ne-a esi tnairate cu
triideci de mil de oste, si este se mai esa cu Brancovanulti Voda doadect de
mil de oste Serbi; si Lesil inch vorti se ne dee trildect de mil de oste; si din
Moldova era scrit boierii ca sunta gata dece mil de oste; si are si elu ca,
tril-deci patru-elect de mil de oste; si ne va agiunge atata oste. Si ash, cu
aceste nadejdi, pornitu Imperatuld greimea ostil lut In giosu de 1 Riga.
Dimitrasco Voda, data at simtita pre Antiohu Jora Hatmanultt calti plresce 11
Mosta, 1-au mazilita sim'au push pe mine, pre Iona Neculce Spatarulu, Hatmanti, in
locula lul Antiohu Jora. Dimitrasco Voda chtemanclu'si boierii, nit intrebatu sfatu,
dicendti ca Moskalii se pogdrA asupra c6rei, ce oru face ? ca se veda tine ce
oru dice; dera elf' se le spuie adeverulu, ca este against cu Moskalii, nu spu-
nea. Deci, boierii unlit credeai% pe Dimitrasco Voda, gandiaa ca tine cu Tur,
cii; deci, unit din boieri diceau asa : se se dee Voda in giosu, spre Falcii, si
pre Domna se o trimita pe Oituzi1; era altia diceau se o trimita spre Barladu
Leatopisetele Tom. 2. 20
www.dacoromanica.ro
 306

altil, spre Focseni, pan& se volt bate Turcil cu Moskalii, si care parte a bi-
rui cu aceea se tie. i au remasit se trimith pre Dorana cu giupanesele la
()Rua, era Voda cu boleril se purceda in giosil spre Fa1ciI. i cum s'ati po-
menitti acestd lucru, au si inceputil unit din boieri a'si reschira casele lore, tine
cum puteati, si alesti anti a se agiunge cu Moskalii, precum s'aft pomenitti.
Dimitrasco Voda au trimisti solii pre Luca Visternicula in Moskali, clicendti
au trimite isc6cla, si au scrisU si la Turd, facendu-le scire; decl, Luca Vis-
terniculd at gasitti pre Imperatulti Moskului aprope in Ora Lesesca, la Ia-
roslavti, la o nunta lesesca a unui Domnii mare; si asa au aseclatA cu Impe-
ratuld de ad facutti legatura :
Tern Moldovei cu Nistruhl se 'I fie hotarulti, si Bugegulti, si cu tote cett-
tile, tail a Moldovei se fie ; numal, de °data, prin ceta,ti se asecle Moskalii os-
ten1,-'phnt s'a intemeia tern ; era, apol se lipsesca, &tea Moskicesca. Birti
se nu dee tera nicl unit bang. Pre Domni se nu% mazilesca Imperatulti
pttna la morte ; si pre lima din fii lul se fie, pre carele 'si anti alege tern.
Nemultt lui se nu est din domnie ; numal, audit s'arti haini, sat dada 'si
art lepada legea, atunce acela se lipsesca si se pule din fratii lul. Pre bo-
Teri se nu/ mazilesca Domnulti din bolerie pang in merte, sail cu mare vina
sel scot& Vama Ocnel si altorti terguri se fie venituld Domnilorti ; era,' alta,
dare se nu fie. Mazilil si menastirile WO stapanesca ocinile, mosiile, si ye-
cinii sei ; si se'si iee si desetina de stupi, si de mascuri, si gostina de oi de
pre mosiile sae. bete mil de oste se fie tail gata in tent, si Imperatia
se le dee lefe din visteriea Imperatesch,, din Stolita. Din Moskali se nu se a-
mestice in boieriile Moldovei, nicl se se Insore in Ora, nici mosii so nu cum-
pere. Domnula pre boleri se nu fie volnicti a'I perde, on ce gresela anti face,
fora sfatulti tuturoru, si fora de iscalitura Mitropolitulul. Catre aceste, i-tit
datti si tita de domnie se se scrie mai de cinste si mai susti dupe cum se
said Domnil acum; era asa era: «Seninatulft Dome. alit terei Moldovil, Sa-
moderjeta, (adeca singurti stap'anitorti) si Volegatorti, (adeca prietenti) terel
Moskicesci»; era, nu robe supusti, care acestil nume este putinti ore ce mai de
Most. de eau a unui Craitt, care se chiama latinesce, Serenissimus, era slo-
venesce Predsfelniqe, era lesesce Emiosfintunei. Asa i -au datti titii Imperatulti,
inteacestu chipt ca se se scrie Domnii moldovel. Asijdere nici de cam pace
Moskuhl cu Turculti se nu fact; era de s'aru templa se fact pace, se ramale
Moldova era subt stapanirea Turcesca, atunce se aiba Imperatuld Moskicescii
a da lul Dimitrasco Voda, dog parechi de carp in Stolita, si most pentru mo-
siile din Moldova, si cheltuela pre 01 in tots viata lui, si omenii lui se nu'i
lipsesd; si de nu i -art place acolo, si s'arti trage intfalta tent crestinesca,
volnica se fie a merge; si altele multe ea, aceste. i pre aceste poncturl all
giuratil tare Imperatia Moskului si au si iscalitti mal giosu, si i le at trimisti
pre Luca Visterniculti ; si all scrisa lul Dimitrasco Voda se se gateze, si se
esa Intru intempinarea ostii Moskicesci la Nistru ; era de n'a esi la Nistru Ina-
intea ostii, si va astepta pant s'a bate cu Turcii si i-a birui, atunce ori se
se Inchine, on se nu se mai inchine, ca atunce multi Domni se volt afla. Ca
scrisese Dimitrasco Voda pre Luca Visternicult del facuse scire Imperatului
www.dacoromanica.ro
 307

Moskicesol ca este Turcesca este multa, patru sute de mil, si pusce marl pa-
tru sute, tot tunuri marl, si Tatarimea este multa; si in tera Moldovel nici
tril mil de omens de este grijiti bine nu suntii, si pane In tera nu'l ; nicl a-
tunce la o vreme ca aceea nu potd emenii se care de Tatari, cal robesed, si
emenil fug' la paduri, si elti nu pote se se inchine as.a, Indata, ca. suntd Ta-
tarii aprope, si i-ard robi tern. Dera Imperatult Moskulul au respunsii Lucid
precum cu Tatarii s'aii agiunsd, si nu 'hi orti robi, nicl ord pute, si este are
multa, nu se mill de Turd ; si pre zahara de vite si de pane a da bani, n'a
luoa In dart]; ca si la Brancovanuld Voda au trimisd bani, si are nadejde al
va scete zahara de agiunsii. i asa, cu acesta tocmald, s'ad intorsil Luca Vis-
terniculd la Dimitrasco Voda, aducendt lui Voda de la Imperatuld darurl, und
leftii cu diamanturi, cavalerie, pecete Imperatesca, si cativa soboll.
Dimitrasco Voda atunce sta in cumpene de socotia, cum arii face se fie mai
bine ; ca se se dee in giosii, se temea se nu'ld piresca, cineva seld apace Tur-
cii seld mazilesca; se se dud inaintea Moskolilord la Nistru, ca acum sosise
eremetii la Nistru, era se temea, ca sad a pute se scape pang la Nistru, de
Ord., sail ba. Asijdere si pentru Ora se temea se nu o prade 'Marti ; ce, sta
si se mira cum va face. Ce, au socotitd si ail scosii tulurile si corturile afar&
din Iasi, spre Balica*) ca se mai chivernisesca lucruld ceva inainte, se vadd, 6-
menii ca purcede in giosii la este inaintea Vezirului ; cad, eremetd Feldmar-
said agiunsese cu o sama de este Moskicesca la Nistru; si socotia Dimitrasco
ca va merge §eremetfi degraba in giosii de va agiunge In Bugegd si va incepe
a se lovi cu Tataril, si elii se va mai zabovi a se gati la Iasi se ramae in urma
ca se vada cum a merge tabara lui eremetil. Avea grija si de Turcil Balgil ce erad
in Iasi traitori, veclendii cd, Moskalil ad Intratil in tera, si Dimitrasco Voda nu
mai purced6 In giosu, se nu pricepd ca este haind. §i ail socotitil Dimitrasco
Voda, si ad scrisii o carte la Pasa de Tighine, precum, Moskalil au trecutd
Nistruld in tera pre la Soroca, si Turcii Belga tad sea In Iasi, si le spunea
se se radice din Iasi se se dud, in giosii, si el nu volt se se dud, ; si pete,
pentru densii, intelegendil Moskalil ca suntii In Iasi, se nu sloboda poghezii sel
strice si pe densii si tergulii ; ce, se trimita Maria sa Pasa and Aga a lul sel
radice din Iasi, ca se nu facd vi'o belea ter, i si tergului. Deci, Pasa all fa-
cuff]. respunsil lui Dimitrasco Voda, cd, inca tote nu este vreme se trimita
sel radice, era candii a sci cid vremea aceea, a trimite de'l va radio, ; si lul
Inca ii va scrie atunce de a merge cu &tea lui la Tighine. Acestii respunsd au
venitt Jul Dimitrasco Voda intr'o Ali, pre amecla Ali ; era dupre aceea, dad, all
trecutd vr'o trei-patru cesuri, tot' inteaceeasi iii, au si sositu o carte de la
Mogalde Sardaruld, precum, au veclutd und Tared mare cu vr'o treicleci de o-
mens viindd de olacii la Iasi ; sJ ca all Turd era, ca vr'o trei sute de Omen1
ad purcesil din Tighine In mist'', nu scid la Iasi mergii, all aiure. i cetindu
cartea de la Sardaruld, n'aii trecutil and cesd, si au si nemeritd unii sluji-
tord de la Capitanulii ce era pusii de straja la Prutii, (Mudd veste lul Dimi-
trasco Voda, precum, unt Turcii mare, cu vr'o treicleci de omens, vine de la

*) Uncle suntil acum curtde domnesci la Fi Lunosa, Adaosu in copia Poet. Hurmuzaki

www.dacoromanica.ro
 308

Tighine de glad", si '1-ail lasatu trecendii Prutulii. Red pre urma au sositu
Insusi singurit capitanuld Timoftei, ce era de straja, clicendil ca ail venith cu
acelu Turcu dimpreuna pana la Aronu Voda, si acolo in campti ad descale-
catu se male, si i-au auciitu acelu Capitanti vorovindii Turcii, ei In de es, cli-
cendti se ne manecamu mane dimineta se'i prindemii pre toti. §i n'aii lute-
lesu bine pre tine se'i panda, pentru ca Turcii voroviati pentru caii lord se'l
prinda a doa-cli de dimineta. §i viendu inainte Capitanulu, au spusti lui Di-
mitrasco Voda ; i auclindu Voda, au socotitu ca a fi viindil cu mazilia. Atunce
Dimitrasco Voda, audina si veclendii acele si veclendii cald chiama Pasa la
Tighine, s'aii temutu ca'l vine mazilia, prepuindu'si ca 'l-aril fi peritu Iordaki
Rusetii Vorniculil la Pasa Tighinei, ca este haind, pentru ca Iordaki Vorni-
cult' iiu scia pe Dimitrasco Vodd eh s'au agiunsd cu Moskalif ; si clicea Voda:
nu este altu lucru de fora de att.' numai Iordaki Vorniculu m'au pinta la
Pasa de Tighine. §i Indata au trimisd Voda de all facutii spaima in tergti se
se pazesca, ca vine un" podghezti Moskicescu se lovesch terguld ; deci, s'ati 11-
cutil mare spaima noptea In Turcii Balgil si in tote terguld, si fugea top carii
cum puteau de s'ati umplutil tea ter& de spaimh, si-'si au pornitd. Voda si
pre Domna la Cetatuie. tea, Voda au incalecatti de all purcesli inaintea ace-
lui Aga," cu trel-deci de Turd, si de a vede ca von' se'lil mazilesch, se'l tale
pre toti. Deci, mergendil, si afrandu'i dormindu pre camp", dincolo de Aronu
Voda, au navalitil de i-au prmsd pre tote, si all inceputil a'l legare. Atunce
ad ghsitil la Aga cartile POI ce stria se radice pre Balgii sit duch la Ti-
ghine ; era, nu de mazilie. Deci, cetindii Dimitrasco Voda cartile, fiindti lung,
s'ati caitti ce au facutd; si pormundu sloboda pre Turd, si se le dee Ina-
poi ce le ant n luatli, ad si Inceputii a'i mustra, cu ce trebh de mama ei pre
camp" noptea la o vreme ca acesta, fiindii lucru de nepace, si nu i-au facutil
lei seise ; si elti. s'ati ganditil ca este podghozd. Moskicescd. ; si i -au trimisd la
Iasi cu unit anti a lee de le all datti gazdh. "Era Dimitrtsco Voda s'ati zabo-
yitil tota noptea, facendu-se a cauta podghezti, si a doa-cli era, all venial. la Iasi.
Bed, atunce, h prmsorea acestoru Turd, s'au lemplatd de all peritti un Turd
de-Mpldoveni ; d ci, Veda all statute cu acelu Aga de all impacatd lucruld pentru
acelu Turcu, si pentru altele ce dicead Turcii ch, le mai lipsescil atunce nop-
tea candu i-ad prinsu, si i-a" datil acelui Aga Dimitrasco Voda o mie de lei,
clicendu se Turcul i Aga ca a 'WI vina este, cad au masu pre campti. §i fa-
cendu'i Voda respunsil la Pasa s'au dust' la Tighine. Scrjs'aii Dinutrasco Von,
si la Porta pentru acesta, cum s'au templatu primejdie de all peritu unii Turcu
maindu la campti, si elu s'au ganditu ca doll este podghezil 1VIoslucescil ; si
i-au venitu respunsu de la Porta se fie forh de grijk ca n'are nice o vina,
mean si pre toti de 'i-arufi taiatu, ca au fostil vina loru, pentru ce all vratti
se mate noptea pre campu la vreme de nepace. tra dupre aceea Dimitrasco
Voda s'au mutate in Cetattue de sedea; era slujitorii ce avea sedea la cor-
turi.*) Tera se bejemse dintr'acea spaima ce se facuse ; boieriniea, mai tot] fu-

* Uncle suntu actin). =Ole domnesci la Frumosa Adaosu in copra Postelniculut Hur-
Muza,ki.

www.dacoromanica.ro
 309

gise de pre Mug densulu de'lu lasase singurti, socotindu unit ca se va ma-
zili din pricing Turcilorti, altii socotiati ca oru veni Moskalii, si oru lua tera,
§i n'a mai fi Dimitrasco Voda Domnu stapenu. Bucatele se scumpise in Iasi,
ca nu aducea nime mci de o parte, fiindu bejenn ; zlotash fugeau cu baph, §i
la Visterie nu aduceau, In nadejdea Moskahloru. Slujitorn numai ce remasese
vr'o cincilese steguri de Lefeci si Snmeni din curte, era alts slujitori de tera
tine cum putuse se dusese, si nu veniau nici la o slujba ; si feluri de feluri
de spume amblau. Socotit'ati atunce Dimitrasco Voda, se'si pornesca Datum
de la Cetatuie pre Oiturti, cu. Iordaki Rusetu Vorniculu, impreuna cu pupa-
nesele, era Voda cu boierii, si cu acei putini slujitori, se purceda in giosu spre
Husi se zabovesca acolo pang oru agiunge Moskali1 la Bugegu de s'oru bate
cu Turcii, si se vada cum se va alege. Si alt alesti o suta de Shmen1 cu doi
Bulucbasi mai de credinta de i -au giuratu si le-au datu lefe si i-au mitt in Ceta-
tuie se purceda cu Donna se fie de paza er ; era celor-alts Siimeni ce remasese la
corturi nu le-ad data lefe barn gata, neavendu de unde, ce i-au oranduitu la zlo-
tasi, la tera, se merga se'si stranga lefele, si de la corturi semerga la curtea dom-
nesca, so fie de treba curtii. Si a doa-cli vrea se'si pornesca Domna, si apoi se
purceda si eld in giost spre Husi; era Siimenii acei de la corturi, voclendu ca nu le
au data si loru lefe ban' gata, n'au vrutu se merga in curte, ce, au luatu ste-
gurile, si au purcesu din sesu la Cetatuie, cu zorba, ca se'si cent lefele, Era
Dimitrasco Voda, veclendu'i ca vinu, a i pusu de au inchisu portile Cetatmei,
si au vrutti se, le stee Improtiva cu Siimenii cei ce'i giurase, si mai avert si
vr'o sesecleci de omenI admi cu densulu dm Tarigradu, si au repeditu si la
Lefecii se incalece se vie. Atunce Siimenii cei cu zorbaoa au venitu Ora la
porta Cetatinei ; si veclendu ca act Inchisu portile, si nu'i lasa se Intre in mo-
nastire in Cetatuie, si le stau cei din launtru improtiva, si Lefecii voru se
vie, n'au vrutu se se apuce de galceva, si au inceputu a gal cu binisoru si
a se raga se le dee si lora lefe. Atunce Dimitrasco Voda se speriese, si au
prinsti pre Bulucbasn loru in launtru, si i-au ucisu cu buzduganulu, si 'Inca
pre unulu 'I-au lovitu cu sabia, dera, n'au muritu. Ss 1,sa, s'au potohtu acea
galceva, si s'au dusu la strata acei Snmeni iu curte, unde erau oronduiti.
Seremetu, din &iron, de la Nistru, nu se mai pogoria In giosu se merga
la podu la Dunarea, uncle flu oronduise Imperatulu, ca se temea ca avert, oste
putina; ce, pre catinelii se tra,gea pre Nistru in giosu. Dimitrasco Voda ye-
4endti aceste lucruri ca an remasu mai singurtl, si 'si cauta cinesi cheverni-
sela lei, si bar' de cbeltuela n'avea mai multu de clece pungi de bani, de toti
bani' lul, di nu avusese vreme se stranga, nici era lacomti, precum mai susu
s'au scrisu, sambat'ati socotela intr'altu chipu, se nu mai merga, in giosu la
Turci, temendu-se se nu'lti mazilesca, si apoi a fi gra' de densulii, clicendu
ca, toti fugti sl 'si cauta, ctlivernisela sti si a caselord see ; ce, elu Inca 41
va Muth, chivernisela lui ; iii veclendii si pre Shmeni cum s'ati burzuluitu, nu
s'au mai increcluth se se desparta de Domna'si, si se o dee in laturi, ce, pre
taint au trimisu pre Pricopi Capitanulu, si pre Dimitrie Aga, slugile lui cre
clute, la Seremetu Feldmarplu, la Movilau, scriindu ca e'i trimita In graba vr'o
patru mil de Moskali aice in Ia i se's fie aretu SO 114'1u apuce Turcif se'lu ina,
www.dacoromanica.ro
 310

zilesca. eremetit Feldmarsald, dad ad simtitu, forte tare s'ad bucuratti, gi

indati au alesd pre Cropotti Brigadiruld cu trei mil de Moskali, si pre Chigecid
cu and poled de Moldoveni, ca vr'o cinci sute de Moldoveni, gi i-ad pornitti
inainte la Iasi. Deci, agiungendd Cropotu Brigadiruld la Prutd, au rdpeclitii
inainte, d'andd scire lui Dimitrasco Vodd, ca se trimitd se grijesca, podurl la
Zagarance se treed. Atunce au sositd fermand de la Veziruld la Dimitrasco
Voda se incalece se merga se prinda, pre Brancovanuld Voda; si ad scrisu Ve-
ziruld card si la Sultanuld de Bugegti se dee lui Dimitrasco Vodd on cati
Marl i -aril trebui. Atunce amd sciutd gi eu, ca, ad fostd scrisd Dimitrasco
Voda, se vie Moskalii, ca eti tad gandiamd ca vomd purcede in giosd spre
Husi, precum sfatuisemd ; era dad amti intelesti ca au sositti Moskalii la Pratt'',
multi m'amti miratfi, si amd clisd lui Voda, se scrie se se intord Moskalii Ina-
poi, si se mergemd precum scrie Verzirulfi se prindemd pre Brancovanulti Vodit,
si se se lase de Moskali, ca 'Ate set bath Turcii, gi TAtaril ord robi Ora.
Puid pre Dumnecled marturd ca asa i-amd 41isu, si tare amti statute, ca clod
'l-oid intorce, §i n'amti pututd; gi incl. cu mdnie 'mi -ad respunsd clicendd :
«Ca voi tots ye chivernisiti cu top ca se remAneti la Crestini, gi numai eti
singurd se remditi pentru voi la Pdgani ; ca, v'amti veclutti eft credinta vostrd,
ca ati fugitti top ; i eti amd remasti singurd. Pentru ter& n'ort prada-o TA-
tarii, ca Moskalii acum sosescti, gi eti sciu prea bine ca, n'orti bate Turcii pre
Moskali.» Deci, veclendu gi eft ami au respunsti asa cu scarba, m'amd te-
mutd a-'i mai respunde, se nu cumva odd in vre o primejdie a vietei. Macard
ca multi Oka ca eh 1-amti indemnatd se se inchine la Moskall, (led grdesofi
cu napaste, gi ca nisce omeni ce nu pricepti si nu sciti, ca atunce emu top
Crestinil bucurosi Moskalilord, nu numai eu ; ca scrieati altii mai inainte vre-
me de chiemad pre Moskall, mai inainte de CAM Dimitrasco Voda : Muntenii,
Serbii, Moldovenil cu cati ani mai inainte ; numai pismasii zavisnicl scorniad
asupra mea °card ; gi omenil cei prosti gi neprieteni, gi nepriceputi credeati
a este asa. Der& eh taina stapanului ca'ruia i-amti mAncatil pita, n'amti pu-
tut'o descoperi, uitandu-me la slanta Scriptura, ce au Qlisti ingeruld cad To-
via, clicendti : «Taina Imperatului se o acoperi ; Ord faptele lui Durnnecleu la
aratare se le indrturisesci.» Ce, si eti n'amd vrutti se me face ale doile hula,
sad selti viclenescd se fugd de la densuld ; ca, de asi fi facutt asa, ce lauds'
asi fi dobanditd? ce numai °stud& de la Dumnecled gi ocad de la omen. Era
eu aceste rdbdandu-le cu dreptate, din tote nevoile amii sca'patd, care le amd
trash pre strambatate in nod ani. Ce, intr'aceste ce mi s'ad intemplatd, m'amti
lasatd tau in nddejdea lui Dumnecled, pand m'ati scosu, precum aterturisesce
Davidd Proroculd, psalm 39 : «Rebdandti, amt asteptatti pre Domnuld, si 'mi
ad luatd aminte, psi all ascultatd ruga mea, i m'ati scosu din gropa patimi-
lord, si din tina cea adanca, si all push pe petrd piciorele mele, i prod.»
Chiematu'si-afi atunce Dimitrasco Voda pre boleril sei cati mai remesese lungs
densuld numai asa sprinteni, anume pre Constantin vel Logofetti, pre Iordaki
Rusetti Voriticulti, pre Iond Sturza Vorniculti, si pre Ilie Catargiuld Visterni-
cult, si le-ad spusti precum ad chiematti pre Moskall, gi all venial de treed
Prutulti la Zagarance. Atunce bolerii, auclindd, au respunsfi catre Voda i au
www.dacoromanica.ro
 311

clisti:«Bine al facutd, Maria ta, de to -al inchinate, ca not ne tememd ca te'l

duce la Turd ; §i a§a avemii gandu ca, de to -onie vedea ca mergi la Turd,
se to parasimu §i se ne ducemii se ue inchinamit la Moskall.» §i le parea bine;
numai Iordaki Rusete Vorniculd ati disti atunce «Te-al emit grabitti, Maria
ta, cu chiematuld Moskalilorii ; se fi mai ingaduite. Maria ta pane, li s'ard fi
veclutii puterea cum le-a merge.» Respuns'aii Dimitra§co Voda dicende : «Nu
mai era vreme a me mai chivernisi, temendu-me ca se nu me apuce Turcii ;
eta,' ca §i din dumnfavOstra m'atf parasite o same., §i nu sunteti inteunii Cu-
venal §i intr'o credinta cu mine.»
Atunce, gatindu-se Dimitrapo Voda, au si incalecatti indata §i au purcesii
inaintea Moskalilord la Prutti, §i s'ad impreunatii cu Cropotit Brigadiru, §i au
venial cu densuld in giosil pre Jijiea, 'Ana '1-aii trecutii Jijiea, si Bahluiule, §i
'1-ad lasatii pre Bahluid din giosii de Ia§i, la podulii lui Batca, §i acolo 'sf-ad
pusii obuzulit, dandul conadi de tote ce 'i-ati trebuite lei §i o§tii lui. §i lu-
andu'§l Dimitra§co Voda doi capitani cu dol steguri de Draguni, s'ad intorsd
de sara la Cetatule uncle if era Domna. Era pre mine Ione. Neculce Hatmanuld,
pada au amblatd Dimitra§co Voda la Prute, m'aii lasatt de paza Domnef la
Cetatuie, ca se temea se nu lovesca niscalva Turd pre Demna in urma lei.
Era a doa-di venit'ae. §i Cropotti Brigadird numai cu unt stega de Draguni la
Iasi, ysi 'had cinstitu Dimitrapo Voda, §i '1-ati daruite, §i au amblatu pin cur-
tile domnesci, Si prin tote menastirile, de le-au vedutd; §i de sara era s'aii
intorsd la obuzulu see., la podulii lui Batca.
Atunce Moldovenii, cum ke vedute. Moskalii, precum suntit invetati la jacurl,
dad 'credit ate unit lucre burzuluitt, au i purcest, uniI cu poronce, altif fa-
ra de poronci, a Ufa pre Turd si a'i robi, unit in Iasi, altif print?alte ter-
gurf, uncle §i'l afia prin tote. Ora, §i'f *Wad de banT, de odore, de cal, de
borfe, de bol, de ol, de miere, de cent, §i de tote ce gasiat la den§if; era
bacaliile stall versate pre uhte de eraii satui gi copiif; strafide, smochine, a-
lune, erad destule pre la tote babele. Era pre caril Turd nu'l talat, if ducead
cu pelea del dad robi domniei; era pre unit se templa deli ascundead prie-
tenif, carif au apucatu de au scapatd pane, la prietini; carii mai pre urma de
man, folost alt fostii Turcii acelord prieteni eel ascunsese.
Nezabovind vreme, au venial §i §eremetii Feldmar§alii la Tutora cu obuzulii
lui, ca cinspre1ece mil de oste, ca n'ati cutezatd se merge, dreptii la Wu la
Dunare, cum ild invetase imperatulii, cad avea oste pupa. Veziruld Turcesce.
Inca sosise la Dunare, §i se temea a trece in testa parte, auclinde. ca vine. muI-
time de Moskali, ce, sta §i elti de ceea parte. Era dupe ce ad intelesil Ve-
zirule. ca s'aii hainite. Dimitrasko Von., Indata au prinse pre Kapi-kihaia lui
Dimitrasko Voda, pre Iano, §i 'i-au Man capule; qijdere §i imperatuld Tur-
cescii, intelegende la Tarigradii, ae. §i prime. pre Antiohe Voda, §i '1-ad In-
chise ; §i era self' tale; numai, norocirea lei all fostii, ca au marturisitii Cal-
macamuld catra Imperatuld cum Antiohii Voda, cu o lune, de Mile mai inainte,
'f-ad spusti lui cum ca frate-scu este bailie, nu amble. bine, §i elu n'au cre-
dutii, gandindil calif paresce, pre pizma; §i a§a, spuindii imperatului Caima-
canauld, '111-ail ertate pre Antioh4 Voda, qi '1-ad slobodita din Edecule

www.dacoromanica.ro
 312

Era, Seremetu, canal all fostri venittl de la Nistru la Tutora, all venitti pre
la Orheiti, si s'au redicatu top Orheenii, Sorocenii, si Lapusnenii, de all eve-
nitti cu densulti pang all trecutti Prutulti, si teranimea cu bejeniile s'ati dusti
tot' in Carligatura, ; era slujitorimea all remasti top in Dimitrasco Voila in este.
Apoi, Dimitrasco Voda mutate Domna de la Cetatuie in curti in Iasi,
si ate lasatu unu polcu de Moskali de paza ei ; era ehu cu slujitoril ca' avea
s'au dud" la Tutora, si aseclatti ostea lui dincoce de Prutti, si dimpreuna
cu Moskahl lui Cropotu Brigadiru; si s'au seulatil cu boierii lui, can s'ati clisu
mtir susu, si au treed!). Prutulri la Tutora de s'ati impreunatti cu Seremetti, unde
era cu obuzulu lul. Si 'I-au facutti Seremetti cinste mare lei Dimitrasco Voda;
si at daruitti Dimitrasco Voda lei Seremetti unti calti Turcescti forte frumosti;
asijdere si Seremetti, hiY Dimitrasco Voda daruitti doh perechi de soboli,
m boierilorti le all daruitti cite ua bucata de lavdanti de celil bunri, ate de
clod halts.
Dimitrasco Voda all sfatuitu cu Seremetti se setae o carte in limba turcesca
in Sultanulti ea se se inehine si elti cu tote Bugegulii, ca, neinchinand':-se, pe
urma apoi n'a fi bine de densii; si all pusti Seremetti unit copilti a lui se scrie,
ce scia bine Turcesce. Era Dimitrasco Voda ad disti; ca n'a pute copilulu scrie
cu dascalia, fiindti tenerti ; inse, au clisti se scrie anteiti pre o tidula de hartie
mica vr'o doa-tree ronduri, se vada cum scrie. Era acelti copal, flinch"' telpizti
bunti, all scristi pre o tidula asa, ea: «Nu este mai mare blastemattl in lume,
de catti °multi cela ce are o farhma de pane in mans, si o lepada pre aceea,
si cerca se afle alta mai mare.» Si au dat-o la Dimitrasco Voda; era Dimi-
trasco Voda cetindii, all chg.' copilului: «Hia gidi calpolu;» si n'ad mai spusti
lei Seremetti ce au scristi copilulu, fiindu'i rusine; numai ce au clisu ca a pute
se, le ; so '1- itt pusu de ail scristi carte, si au trimis-o in Sultanulti. Era Sulta-
nulu n'au data nici unu respunsil pe acea carte ; si s'ati intorsti Dimitrasco Voda
la conaculu lul, preste Prutu. Venise cu Seremetti Feldmarsalti dimpreuna, si
unu ministru alti imperatului, anume Siniorti Siva Rogojinski, negutitoril de
felulu hi de in Ragan, despre partea Turcesca; si *lase boierti mare de
cinste si de sfatu la Imperatia MoskuluT ; ca scia multe hmbi, didese im-
peratia multi barn sel fie de purtatil grija la cheltuela alias. Atunce, au datti
acelu mimstru lei Ibmitrase,o Voila o suta de pungi de bani, se faca este de
Moldoveni phna lti clue ml, si mai bine; si de'' voru mai trebui, se'l mai dee
ba,ni; si se dee de totu Polcovniculti cite ua suta de ruble, de Rotmistru chte
treizeci, si de Kihal si de Stegard cite clece, si de tote tovarasulu ate cinci
ruble; si acesti bani se le fie d'anteiu de cheltuela; era apoi, data s'orti aseda,
se le dee lefe ; si '' -au mar datti acelti ministru vr'o tree cleci de pungi de
barn se trimita in ter* se ampere vite, cote patru lei vita, se le fie de treba,
ostii zahere. Asijdere acelu Ministru 1-au mai datu si chte-va carp impera-
tesei, serise la WO, boierimea si slujitorimea, top. se incalece se vie in este,
en plata; era carele D'art veni la este, va remanea podanti si lipsitu din mo-
siile see ; teranii se aiba a aduce bucate la este fora de frica, se le dee bani.
Deci, Dimitrasco Voda indata au rapeditu la terra, facendu-le scire tuturorti; deci,
boierii mazili, au si inceputu a, venire de prin bejemi la este; forte prea pu-

www.dacoromanica.ro
 313

tini de n'ail venial. Si au trimisu cu cartile i bani, la tine ad Socotitii, se

cumpere vite ; acijdere i slujitora, dad, ad audits, aii si Inceputil a venire
tots din tote partile, ci a se scrie la steguri ; si auclindii de lefa, nu numai
slujitorii se scrieat., ce i cibotarii, croitora, blanarii, carcimaril ; slugile bo-
leresci lasaii pre stapana sel i alergau de se scrieatt la steguri, este de stran-
sura din WO, mai multi Mr& de arme de calf" cu arme ; ci se facuse pans
la ceptespredece polcovnici, ci o suta ceptecleci Rotmistrii cu steguri, in cinci-
spreclece chle ; numai stegurile 'Inca tote nu apucase a se plini bine, cite o
suta de omeni la stegii, neavendii carnal se se plinesca. Atunce Seremetit za-
bovindu la Tutora, acteptandt. Imperatia se vie cu tot& greimea octii sele,
lovit'ad Tatarii lute° doa-trel ronduri straja lui Seremetri, fora de veste, de o
stricati, si apucall cite o herghelie doa, de cal' de a °Oil Moskicesci, ci se dab.
era inapoi. Se cam haratiail Cate putind cu ostea Moskicesca, cea sprintina ;
era,' cu temeiulii nu vra se se bata. Preste PrutU, de testa parte, nu cutezail
'Marti se tree& la Moldoveni, ca se Meuse veste ca snail Moldoveni treicleci
de ma; ci mina' Mara pre Moldoveni ca suntu sprintini la resboiii, nu cu-
tezali se le faca vr'unu viclecugd, nici in terk pre de all& parte, nu vraii se
intre, ce numai pre de ceea parte de Pratt, catd putead zahaia pre Moskali.
Atunce, era unit boierd, pre anume Lupulu Costaki, flit lui Gavrilita Vor-
niculti, ci era datora lui Dimitracco Voda, din goctina, cu trii mit de galbini,
0'1 mai didese si optil sute de galbini se cumpere pane de la Barladii, ca se
se afle la vreme de trebuinta on la care parte i-art trebui. Era aces-tit bo-
iert, auclindik de Dimitracco Voda ca s'aii inchinatii la Moskali, au stransii ca-
teva rude a lui, i 's1 all facutil tabard la monastire la Bursuci, ci s'ail In-
chisil cu catava glota. acolo ; i la Dimitracco Voda nu mergea nici bani sat
pane nu trimetea ; si scria carp.' la Seremettl, de'ci fa',cea obrazu, adeca, vesti de
la Turd, i pre Dimitracco Voda, in loch. de lauda, flu clevetia catre Seremetii.
Era la Turd' scria intealtd chipa, en altil °brazil, ca. suntil Moskalif putini,
ci este &tea flamanda ; ce, se treed Vezirulu Dunarea fora, de grija, cal va,
bate pe Moskali. Era Seremetti cu Dimitracco Voda auclindti de acele fapte
cu viclecugo. a Lupului, ca scrie la Turci, ci face piedeca, ci altord pamenteni
se nu vie la Moskali, au triimisii pre unit PolcovnicA, anume Chighecid, cu vr'o
trii sute de Moldoveni si unit Capitand cu vre o doa sute de Draguni, seld
princla, seal aduca la dencii; era eld, veclendul, s'ail facutil bolnavil, ci elu ci
giupanesa lui, si at inceputd a't cinstire ci a'i daruire pre aces trimeci, si li
s'ad rugatit de '1 -au lasaki pre densulii, ci ad' trimisii pre nisce frati ai lui mai
mici, Si pre mai fedora a lui de trupil, chcendii ca de'i va mai trece, a eci
inaintea octil Moskicesci In Falca cu &tea ce a pate strange, Si cu zahere.
Si aca, creclendult, 'I au lasatil, 1 luandu pre fratii lui si pre feciorual lui
i-ad dug' la Seremetd, care Ware a Lupului au fostil Moskalilord de mare
stricaciune ; ca ehu tare au indepnatit pre Turd' se treca, Dunarea, ca, se te,
area Vezirulil se treca ; pentru care slujba, de grab& au luatit plata de in Ve,
zirulu acela, precum inainte se va scrie: ca tine face face-i-se.
Imperatulil Moskului atunce se zabovise la Iaroslavil la o nunta lecesca; ci
clandu NIA Leciloru si poftindu'i ca WI dee triWeci de ma de oste agiutordi
www.dacoromanica.ro
 314

i i-au adeverita Lesil cti'I vora da, si ati clisu catra Imperatulti se purceda
inainte su ostea lul, ca al lore ore purcede dreptti. pe Pratt, sri vorti agiun-
ge, §i au gatitu Lesil egte i au pornit'o pana la marginea terei lore, pans la
Sniatinu, si de la Sniatind n'au. vruta se mai treed, in testa hotara incoce, si
acolo ati statute, asteptanda vreme Alfa s'orti. bate Moskalii cu Turcil; si da-
d vorti birui Moskalii, se se pogore si Lesh in giost. Lasase Imperatulti si
pre Cnezula Dolhoruki, celti mai mare frate, cu doaspredece mil de Moskall,
se vie cu Lesii precum i se fagaduise; si pre adeverinta lord ati pureed!. Im-
peratula In giosii pre Nistru pana la Soroca, si all agiunsii temeiulti ostii se-
le, pedestrimea, adusa tocma de la Riga de- grabs, ostenita Si fiamanda, si ati
trecutil Nistrula pe la Soroca, i au lasata acolo o girth' ce emu bolnavi gi
lesinati ; era cu cel ce erati mai taxi all venial drepta peste campa la Pruta,
la Zagarance; era de acolo s'ati pornitti In giost pre Prutii spre &tea lui Se-
remeta. Era marele Petru Alecsievici, Imperatula Moskului, trecenda Prutula
pre la Zagarance, ati venitti drepta In tergula Ia iloru, impreuna cu Imperd-
tesa lul, anume Ecaterina, in curdle domnescl ; era CalmacamiI impreuna cu
alti boieri i oraseni betrani mai de cinste, i cu Gedeon Mitropolitulti, si cu
tat clirosula bisericei, i -au esita cu totii inamte, afara din Iasi, si frumosti
tempinandula '1-au primitti cu tots imma, si i s'att inchinata cu mare bucurie,
ca unul Imperata crestina, danda laudd lui Dumnedeti, ca dora II va cerceta
cu mila sa va scote de subt giugula robiei Turcilora.
Imperatulti Moskicesca mai avea unti obuzu mare de este, strAnsti la Azaca,
ca se merga se bath, Crimula; si era si la acela obuza doddeci de mil de Cal-
masi, i dodcleci de mil de Donti, si cincispredece mil de Cazaci din olatula
Harcovulul, si cincl mil de Cazaci ce le Oka Ei l ce traesca presto Dom); si
doadeci de mil de Moskall, calif se face peste tae optdeci de mil de este ;
si era cape peste acesta este Apracsinti Cnezula i guvernatulu de Azacti
§i au venitti atunce carte la Imperatulti de la Apracsinti precum au lovita
pre Tath'rimea, ce le dicti Cubanii, carii traesca peste Dona, si au robitti
dece mil de copii, ca de doispreIece an' si mai mici ; era pre altii ce au
fosta mai marl sae mai mid, i-au pull pre tot,' subt sabie ; si acum este
Bata se pureed& se intre si in Crime ; ce, Imperatulu i -au faultu respunsa
lul Apracsinti inapoi, se nu se grabesca a intra in Crima pana s'a bate an-
teia elu cu Vezirula, i aped ii va fase scire se intre in Grime. Mai avea
Imperatuld i situ obuza stransti la Ceahrina, din giosa de Kiova, de testa
parte pre Nistru, cinspredece mil de Moskall i triideci de mil de CAzaci carii
se Vita de Hatmania Cazacesch ; si era capti acelui obuzii Dimitrie Galicina,
Knezulti si guvernatulti de Kiovd, si eu Iona Scoropadski Hatmanula Caza-
cesca; si era oronduiti se lee pe Nipru in giosa so lovesca Vozia. Era Candu
au fosta sositil Imperatula la Soroca, ati send!. lul Dimitrie Galicina, se IA-
pedd patru mil de sa' de pane, cu carute din Kiova, se dee ostii eel bol-
nave de la Soroca, si se rapeda o sama de car* si aice in Iasi dupe den-
sula; intelegenda Imperatula ca mi' pane in Moldova. Dec', trimitenda End-
zulu Dimitrie Galicina cateva tabere de carute cu phne dupe Imperatulu, o
sama de carute s'au poprita la Soroca, era o sama a4 venial la Iasi mai tar.
www.dacoromanica.ro
 315

clid; era, pre o tabard de carute ad lovitd 'Malt la Ba Itile Cainarului, si i -au
facutti mid farime, de n'ad scapatti nici unu omit. Mal avut'ad Imperatuld ci
altd obuzd de este, lasatti in susu despre partea hranitei Sveclesci, si era
pre aceld obuzu mai mare Kudzu lii Alecsandru Daniilovicl Menjicocti Feld-
marsalti, si cu Bond Generaluld, cu opspreclece mil Moskali calarime alesa, si
cu doacleci de mil de pedestrime, si cateva mil de Sad de a lui Avgustii
Craiuld Lesescii, de stair acolo improtiva Sveclilord, fiind remas1 in Ora lord
de Craiulti Avgustii; osebl de alta oste ce mai avea Imperatuld pre marea
Balticum de ambla cu galione, batandu-se cu Sveclii. Acesta Este ce mai susii
se scrie all avut'o Moskalii, si fOra socotela all impartit'o si all reschireo
inteatate parti; in nadejdea vorovelord streine, a Muntenilord, a Lesilord, a
Serbilorti, a Moldovenilord, all venitu Imperatuld feed de este, negrijitti, se
se -ha cu Veziruld si cu poediea ostii Turcesci si Tataresci intfund micllocu
de campd pustid; ri asa, in nadejdea streinilord, era WO perda Moskalii Im-
peratia crestinesca; ca Imporatulti aice mai multd de tril4ci de nail de este
Moskall, cu a lui Seremetu cu tad, nu avea; si mai erat si vr'o optti mil de
Camel, polculd lul Migorodski Polcovniculti, ca numai pre acesta '1 -ati luatti
Imperatuld cu sine; era pre cellal41 Polcovnicl Cazacesci, nu i-ad creclutd, si
i-au lasatd pre Nipru la Cehrind cu Iona Scoropadski Hatmanuld lord. Si erad
ci o mie de Dontl si vr'o cese mil de Moldoveni, cu cel ce slujiad mai ina-
inte vreme la Moskali de tots ostea, ca la cincleci de mil; si avea Impera-
tun. si cincleci si dot pusce marl; ci cata, este era, mai multd erad bolnavI,
flamancli, ledinatl si obositi. Era Turcil erati cu Veziruld ca patru sute de mil
si mai bine, Ewa de poediea Tatari lord; $i avea &tea Turcesca patru sute de
puce marl; ci era &tea grijita bine si hranita, fiindii in tera lord.
Atunce Seremetu Feldmarsald si cu Dimitradco Voda, din Braniste de la
Tutora, dada at oblicitd ca este Imperatuld in Iasi, all lasatti &tea ci all
merst. la Imperatulti de s'ad impreunatd; atunce at amblatu Imperatuld prin
tote monastirile de le all veclutt, si din tote i-au mai placutit menastirea Go lia,
clicendd ca are trel felurl de mestesugurf: Lesescd, Grecescii, si Moskicescii;
ci multti lauda Imperatulti lucrurile, chipuld ci tote obiceele Moldovenilorti,
ci Inca si dobitocele acestul pamentd. a Moldovel, clicendii ca, suntd framose.
Dimitrasco Voda all facutd Imperatiei mast frumosa in curtile domnesci in
casa cea mare, cu cilia; era ca,ndiz' all fostd se seda Imperatuld la masa, n'ad
vrutu se sect& in capuld mesel, ce, all seclutd in scaunti lAnga masa; era, in
capulti mesel all push pre Dimitrasco Voda, dupe densuld si pre Golovkinti
Gavriild Ivanovici, apol pre alp Generall mai giosd, anume Dolhoruki celd
mijlociii, Mihaild Galicind celd midi, Sava Rogojinski Ministru, Seferti Mi-
nistru adeca Visternicu, Rend Genera lit, Vejbahti Genera hi, Toma Cantacuzino
Spatard; ca, atunce fugise din Ora Muntenesca si feciorulti lul Seremetti; era
Seremetu n'ati seclutd la mast, y, indata s'ati intorsd la obuzil la Tutora, si
alp din Brigadiri ci din Polcovnicl. Se ospatati ci se veseliad prea frumosu
cu vial de Cotnard si landau vinuld forte, di inct mai bine le placea vinulti
cell cu pelind, si multd se mirati, cum spre partea lord nu se face vinii cu
pelind asa bunt. Dupre ce s'ati sqlatti de la masa, ad venitu §i boierii terei
www.dacoromanica.ro
 316

de s'ail Impreunatii cu Imperatult, si le-at diresti Imperatulii cu main, lui

tuturorti cite una pahadt de vino. Imperatesa i cu Domna si cu giupanesele
ce se templase In Iasi, Inca sedeail la masa In casa eea mica, de se cinstiaii
Imperatulti era omu mare, mai Ina ltit mai de catu top omens, era nu grosti,
rotunda la fata si cam math'', ochesii, si canal"' arunca cite odata din capii,
fluturandil, si nu cu inarire multi si cu pohvala mare ea alts Monarhi, i Ara-
bia de multe on fie cum, si numai cu clod trig slugi de erad de gnija trebiludi,
si ambh pe giosu fora de aim, ca unu omit prostil; era atata dragoste arata
Imperatulu catre Dimitrasco Voda, unde vecluse ca s'ad Inchinatti de bunk voia
lui, ca se tindea cu amendoue nahnile st. cuprindea pre Dimitrasco Voda de
grumazu, saruta pe fats, pe capu i pe ochi, ca unu parinte pre unit fit
alit set. Acesta Pra canal s'ati Impreunata in easa cea mica; ca atunce, finial
In Iasi in curtile domnesci, Intr'o Ali de dimineta, numai ce au esitu pre porta
despre grajdiurl, pe most, numai cu trii slugi ofitdri, si ail mersq pane In
monastirea Triisfetitele total pe giosu ; si Intrandii In biserica de o ail ye-
clutu, indata au sositu careta Imperatesca cu tofu. alaiultl, pre obiceit , si
esindii din biserica din Trilsfetitele, au purcesu de ail mersii de au veclutii
i cele-alte monastiri tote, precum mai susu s'au scristi. Atunce, Iordaki
Rusett Vorniculii, si cu o sama de rude a le sale, cu Dimitrasco Racocita
Hatmanulu, si cu Savilu Zmucila Banulti, au inceputu a agiunge cu cleve-
tid asupra lui Dimitrasco Voda chcendu ca nu este bine se fie Domnu
vecinicu pre nem In Moldova, ce este bine se se schimbe dupe cum va pofti
tera, adeca precum suntu si acum domniile de la Turd. Deci Imperatult,
oblicindu de acesta pofta a lorti, au Invetatii pre Golovkinii si pre Rogojinski
de au chiematlt pre tot,i boierii eel mad a tore). Moldovei la gazda loru, In casele
Dediului Spatarulu, lungs curtile domnesci, si au Inceputu a le spune Golov-
kinti cuventulti tmperatului catrk, boleril Moldovei, cum, Mamie imperatt silesce
se scot& acestk, terk, din robie de subt maim Turciloru, si nu'i trebule nimica
de la densa se iee, eel este voia se'si faca pomana, fiindu Chrestinh mancati
de pagani, i domniile se nu se schimbe inteensa, se se face. cheltueld ca la, Turd,
si alte multe cuvinte de adeverinta cu mile. ca aceste. Si auclindu b oleril aceste
cuvinte, tote s'au inchinatii si ail multamitri ; Ora Iordaki Rusetil. Vorniculu cu
ceta, lul, precum mai susu s'au scrisu, era aii inceput a strigare ca nu'i bine se fie
totu de unit. nemu Domnii, ce, se se schimbe Domnii Deci, o sama, de holed ti-
neat' in partea lui Dimitrasco Voda, si diceau cit nu'i bine Se se schimbe
Domnii, ce, se fie pre nen* se esa zavistia i cheltuela din tell; Ora Ru-
setu Vorniculti totu ipcea si striga ca este bine se se schimbe Dommi ; si se
prima et in de el Inaintea lut Golovkinti, si nu socotiad ca este lucru
cu rusine. Atunce le ad respunsii Golovkinti ca intealtd chipii nu se 'mite ; st
an esitu holed' cu acestti respunsu, si s'ad dusu pre la gazdele sele; atunce
au priceputti G-olovkinu pre boierii Moldovei , ce felu de omens pismatariti
suntu, si cum nu se iubescii. Sculatus'ail atunce Savilii Zmuctla Banulii, ca-
rele era invoitu cu Iordaki Rusetu Vorniculu, si s'au d.usii Ft Dimitrasco Von,
si la imperatulu, si an piritu pre Iordaki Rusetu Vorniculti, si i-au spusii tots
taina; deci Imperatulu s'au maniatu, si au fa tutu sttrunti pre Iordaki Rusetti
www.dacoromanica.ro
 317
Vorniculti la Soroca ; era pre Savilt. Banulti Zmucilh, '1-at facutti Dimitrasco
Voda Postelnicti mare. trA dupe ce s'au intorsu Moskalii la Ora lorti, au lu-
atti si pre Iordakt Vorniculti de la Soroca, si '1-au dusu h Kiovu, si au fostu la
inchisore doi am; si dote fi acolo aru fi peritu la inchisore, numai, au avutii
norocu si parte de 13rAncovanulti Voda, fiindu'i cuscru lui Iordaki, si au stA-
tutu tare pentru densulti la Porta, si au agiunsu h Kihaia Vezirului, Si au
poroncitu Kihaia sohlorti Moskicesci, carii erau atunce la Porth, anume fecio-
rulu lui Seremetu, i au scrisu feciorulu lux §eremetu la tats -sea la Kiovii,
Si cu acestA mijlocire '1-att sloboclitti Moskalii de la inchisore. rill giupaneasa
lui, templAndu-se de at fostit fugitti la acea vreme in tell UngurescA, acolo
s'au templatti de at muritti, impreuna si cu o fiied a sa care Inca era logo-
ditA. CAutatI, fratilorti, acum, cum nu trece osinda pre sluga aceea ce se rA-
dice asupra stepanului sett ; ca. Dimitrasco Voda mare bine ii Meuse lui Ior-
daki, ca '1-au scosu de la inchisorea lei Nicolai Voda din bait, unde pote
aril fi peritt acolo, era Dimitrasso Voda trimitendu inainte '1-aft sloboclitti si
'1-at pusti Caimcamti, i apoi '0-au datti si o nepota de sorA dupe unit fe-
dora a lui, anume Constantinti, Si '1-ati si push Paharnicti mare, filndii Inca
copilti, nu de verstA la boierie mare. Ce, este lucrulli de miratti pentru Ior-
daki, ce nu'i agiungea de se punea improtiva lui Dinntrasco Voda. Nu did'
mmica ; numai, socotescti chi/A de era cu invetatura Brancovanului Voda, a-
venal Brancovanulti Voda pisma vechie pre Diraitrasco VodA, de candii luase
pre fata lui Serbanti Vodh din sera Unguresca, ca facuse Muntenia legAturA se
nu'si dee fetele dupe Cantimiresci, sat dOrA &dm Iordaki ea aduce pre
Mihai Voda din Tangraciti de l'a face Domnii aice in tera, se fie era el(' alpha
si omega, dupe cum era si mai inamte vreme, de st,'pAnia Domnif de la Turd;
ad, cine'lu scia ce &dm? imperatta Turcului, intelegendti de Moskall ca
vinu multime, tare s'au ingrijitti ca se va redica tota Crestinatatea de tote
partile asupra lui; sl ad si trimisti de °lad' de au chlematti pre sfintia sa
Presfintitulu pArinte Chirti Hrisantosti, Patnarhulti Ierusalimului, si i -aft tlist
ca se scrie o carte la Brancovanulti Voda, Domnulii Muntenesch, Belinda ina-
peratult1 ca avea prietesugti Patriarhulti cu Brancovanulti Voda. si Brancova-
nulti Voda era avea prietesiugti vechiti cu Moskalii, i se scrie Brancovanulu
VodA, si se trimith' unit omit a lui la Moskall se facA pace, si va lasa Tur-
culu hotard Moskului DunArea; si pre acea vorovA ail trimisti Brancovanuld
Voda pre Makedont Comisulti, aice In Iasi, la imperatulu Moskului, pre soco-
tela Turcului ; ce, teat priimitti nice de cum imperatult Moskicescii se facA
pace, nesciutord gendulti omului la ce ilu aduce, standti virtosti Toma Can-
tacuzino Spatarulii si Dimitrasco Voda se nu facA imperatulu pace, mai multi
In pisma Brancovanului Voda.
Toma Spatarulit Cantacuzino, fiindit vent primare Brancovanului Voda, alt
tinea Brancovanulti VodA ct, pre unu fit alu set, sela Meuse si Spatart mare
in tera Muntenesca, si multa mtAt si dragoste sr cinste arAta catra densulti,
tlindu'lli mai in frunte de call pre tote boierii sea ; era eld au lasata pe Bran-
covanulu Voda, si aft fugitti aice la Iasi, la Imperatulti Moskicescu, socotindu
ea a fi elu Domnii in tera MuntenescA, In loculti Brancovanului VodA, i aft

www.dacoromanica.ro
 318
inceputd catra itnperatulu a pirire tare pre BrancovanulA Voda, clicendu ca
trii sute de pungi de bani ce ail trimisil ImperatulA in Brancovanuld Voda se
faca oste, §i se cumpere pane, §i se esa intru intimpinarea o0ii Moskicesci in
Falcii, se se lase Imperatulil de acea nadejde, ca nu stihtil nici unele din a-
cele ce se adeveresce, ca ambla cu vicle§ugil, ca nici oste face, nici pane
cumpera , nici elu va se vie inaintea o0ii in Falcii. Ce, sfatulA lui este: de a
vede ca batti Moskalii pre Turd, elu se se inchine cu tot& tera lui in Nemti.
Deci, Toma, veclendii acelti data a Brancovanului Voda ce este aka, s'au vo-
rovittl cu unchii lui, cu Constantin Cantacuzino Stolniculii, §i cu Mihal Cantacuzino
Spatarul, §i cu alai boieri de tell, se vie eld inainte se dee scire Imperatiel tele ; ca
tota tell este bucurosa se se inchine in imperatia ta ; numai Brancovanulti Voda
nu primesce, §i face pedich tuturoril. Si optspreclece mil de Serbi, ce snail in ca.-
pulii terel Muntenesci, vra se vie in imperh'tia ta, §i popritil Brancovanuld
Voda, §i nu lass pre Serbi, de cei ce slujescil la Nemti, se vie. Si ail cer§utti To-
ma Spatarul la Imperatulti oste WI dee, ca se merga se lovesca Braila se o iee, §i
atunce auclindt Muntenii, ei ostea Brancovanului Vodh, top ore alerga in densulti
la Braila, §i Brancovanultl. Voda va ramane singurii; §i a strange bucate multe,
0 a e0 inaintea imperatiel la Falcii cu tots ostea Muntenesca §i cu zahara. Si
a§a, au statute §i Dimitra§co Voda intru agiutor Tomii, la aceste vorbe, in pisma
Brancovanului Voda ea WI fad red; §i nu socotia ca mai multii 10 face lui red,
ca'0 revhira ostea, §i la gra' n'a avea cu ce se se bath, care multi amu zisti ell lui
Dimitra§co Voda, in taina, se lase pisma Brancovanului Voda, §i se nu'0 re--
chire ostea, ca pre urma multii se va chi, §i 'timica nu va pute folosi, precumii
clice filosofulil: «Caintele cele de pre urma intru nimica sfintii.» Deci, impera-
tulii indata au poroncittl de all alesii este, care era mai frunte de Moscali, §i
unit poled de Moldoveni, cu Rena Generalulii, ei cu Cropotii. Brigadirulti, §i l -ad
pornitil cum mai in grab& ; §i i-ail clisu imperatulii Tomii, ca de nu se va in-
china Brancovanulu Voda, ilu va face pre densuld Domml in Ora Muntenesca ;
era de se va inchina Brancovanuld Voda, pre densuld atunce ila va face Ge-
neralil de nu va asculta nici se va teme de Brancovanuld Voda. A§a aducii
tineretele pre omit candu all prea multi vole §i desmerdaciune la unit stitpaml,
precum au avutii §i Toma Spatarulti la Brancovanulii Voda; eh la cea de apoi,
s'au instreinatii de nemulii sell 0 de binele sofi. celti multu, §i au muritil in
teri streine.
Dupre aceste, Imperatulu a triea-cli au purcesti din Tadi la Pratt. la ostea sa
di all poftitti §i pre Dimitra§co Voda se vie en densulti, §i se'0 iee cu densuld
cinsprezece boieri, pre can '1 volt place lui se'l cinstesca acolo ; §i se merga
§i Mitropolitulu Orel se slujesca acolo liturgia, in biserica de coral; §i all pusii
de as cumparatii §i cateva vase de vine, se fie de cinstitil odenii, Cl atunce
era mai inainte cu doh chle de serbatorea de clioa sfintilora Apostoll Petru
§i Pavel, In postii, se fad in loch de praznictl, cum se dice la nof ; §i fiindii
§i numele lui Petru, avea obiceiti elii de facea §i intealti ani slujitorilora lui
mash. *) Deci, Dimitra§co Voda s'aii sculatil a doa-cli, §i '0 as alesii boieri pre
*) _it 27 de chle a lunel lei Iunie in Oos sfantului Samsonii prnmitoriulii de strain, t6m-
plAnduse intru acea cli de au fostu preslivita isbandire &supra Sveclilorii la Poltava, qt hand

www.dacoromanica.ro
 319

tine at. socotitti, Impreund cu Mitropolituld Gedeonti, si s'ati dusti la obuzii, si

ail slujitti Mitropolituld liturgie, In biserica de cortil ; era ostea era stransa, si
era facutil ca unil °cola mare, mai mare de Vail cuprinde curtea domnesca
din Iasi, mai ca pe de dod on de cum II curtea domnesca ; asa era acelti o-
colt. De o parte era Draganimea, si de o parte tau puscele cele marl 'BO-
rate. Deci, dad, au slujitu liturgia Mitropolituld, au Inceput4 a slobozire pus-
cele cele marl pre rondo tote, cate una, IAA in cincicleci si doa, ca atatea a-
vea luate Imperatulti cu sine. Apoi au Inceputti a slobotlire draganimea flintele,
inse nu toot-odata, ce, incepuse a slobocli de o parte, mergend4 foculti slobo-
clindti din omit in omit impregiurti, ca cum anti merge fulgerulti, asa mergea
foculti Impregmrii ; si era cinci ronduri tat draguni de draguni. Apol all mersti
la conacli, si acolo all Indust' vr'o cinci-sese corturi, unulti HMO altulti, de
se tineati tote unulti, si au pusti masa suptii acelti cortd giosti pre pamentti,
si ad sapatti santa de sloboclitti piciorele in giosti, si au seclutti Imperatulti si
cu Dimitrasco Voda si cu top Generalii cats erati, si Brigadirii, si Polcovnicii,
si Capitanii ; si pre de o parte, de la alit cincile boieri Moskicesci mai giosti,
4edeati si cei cinspreclece boeri Moldovenesci, tau de-a-rondulii, cinesi dupre cins-
tea si boieriea sea. Si era intr'o Miercuri, in posta ; si au mancatil top came
pentru libovul imperatulul crestinesdi, si i-au cinstitti imperatulti prea bine
si frumosti, si mai pre urma ne au Inchinatti singurti Imperatulti cu nisce vino
a lui de la Franguji, care indata, cum at Muth cum au marmuritti toti de beti,
bandit de acelt vino ; §i n'ail mai sciutti cum all dormitit intr'acea nopte si
Domnulti si boierii.
A doa-Ili s'ati tocmitti si bolerti cu Dimitrasco Voda, si Mitropolituld, si i -au
facutti toti scrisori la mand, si all iscdlitti top, §i singurt. Imperatulti, si all
purcesti la Iasi Dimitrasco Voda, si Sinior Sava Rogojinski, si all stransti si pre
alti boieri si arhierei carii nu se templase la cinste la Prutd, si all intratil In
biserica Domnesca pre 'Arta, si all cantata unit paraclisti; si dupe parodisu
all cetitti catastihula cell de tocinala ce au facutt. lui Dimitrasco Voda, si all
priimitti top si cei-lalti boieri, carii nu se templase la Pruta, si ail iscalitti
toti, tottot pre poncturile cele ce le all triimisti Imperatulti pre Luca Visterni-
culti, precum s'ati pomenitti mai susti.
Asa era sfatult se merge tote catinela zabovindti, third se va IntOrce si To-
ma de in Braila cu ceea Oste cu Renti Generalti, vorii veni si Lesii din susti,
0 °ru mai strange 0 vite, ca trimesese slujitori pin Ora de luau a cur gasiau
vite, si fora de vola lore, si, le daft bani; deli in scurtd vreme, all si venitti
veste de la Lupulti Vorniculti ca ail trecutti Vezirulu Dundrea si vine In susu.
Deci, Imperatulti anteiti se cumpania se Intorca ostea friapoi, se iee pre la Iasi
in Siretti In giosti la Focseni ; apoi all veclutti ca nu'l da mana, ca, obuzulti lui
Seremetu agiunsese In guru Jijiei ; ce, s'aii lasatti de acelu sfatti, si au trecutti
Prutulti ton ostea In testa parte, sik all luatti In Mott cum mai de sirgil se
de atunce obicemla la Rusia cea mare si cea mica,, dash lauds lm Dumnedea, multamincla
pentru luuinta ce an data Duranedeil imperatului asupra vrajmasilora sei, impodobindu acea
sfanta i cu canoane, cu tea slujba, bisericel ; qi tine aceill obmeiii si pans astadi acum
in dilele nastre. Adaosi in cum, Postelnicului Hurmuzaki.

www.dacoromanica.ro
 320
agiunga la Fa lcii. Atunce aiz veclutd imperatuld ea s'au gre§itil uncle au tri-
misti pe Toma, §i '§1 au Impartitti ostea, §i au rapeclitti se se Iitorca; ce n'ad
apucatii, ca Toma agiungea atunce la Braila. Era Toma, dupe ce au agiunsti
la Braila, a triea-cli au §i luatu cetatea Brailei, §i all Inceputti a strangere
zahara so o pornesch In Fa lcii ; §i all inceputia a veni la densuld multi oste,
precum se apucase Toma catra Imperatulu. i au scrisd carts Inapoi la
Imperatulti de i-ad facutti scire ; numai, Lupuld Vorniculd all prinsti acele
carp, §i le-au trimisti la Vezirulti, ca unu Impiedecatorti de binele cie§-
tinilord ; §i Moskalil nu sciati nimica ca all Watt. Rent Generald cu To-
ma, Braila. Brancovanuld Voda. Inca, dupe ce all auslitti ca, all data Mos-
kalil oste TomiI, §i merge la Braila, s'au maniata, §i n'ati vrutil se se mai
pogore in giosti, §i zahareaoa ce o pornise Inaintea Moskalilord la Falcii all
poprit'o ; §i dupe ce s'au batutti Turcil cu Moskalil §i s'au Impacatil, apoi at
trimis'o o§tal Turcesci ; §i banil ce'l trimisOse Imperatuld Moskicescii Branco-
vanului Voda', se fad, oste §i zahara, precum s'au pomenitti mai susti, dupe
ce s'au intorsd Moskalil la Ora lord, le all trimisd Brancovanuld Voda banil.
Pre aceea yreme se radicase dol holed Serbi de la marginea Bosnel, §i
stransose ca la doa-cleci de mil de oste §i mai bine, tota Serbimea cu In-
demnaturile Moskalilord, §i multi reutate faceati Turcilord despre aceea parte
de loct; numai, n'ad tinutti multii, §i n'ati apucatti a se Intemeia; ca, dupe ce
s'au batutd Turcii cu Moskalil atunce, la Stanilesci, qi dupe ce s'ad Impacatil,
apoi ad §i rapeclitti Veziruld nisce Pa§1 al lui, §i all spartil pre acea oste. tra
boieril acel pre urn& s'au dust]. la Petriburgli la ImpOratult Moskicescd, ne-
putendti trai la lotuld lora, §i i-ad miluitu Imperatulti, §i le-ad data sate se
traesca acolo la Moslid.
Imperatuld Moskului, nesciinda rondulti loculul a,cestuia, a§ijdere §i Dimi-
tra§co Voda nu scia, fiindti de copild mica In Tarigradl, §i cu venitulti la Iasi
§i cu cele cinsti §i tefericil mite se hameise de nu se putea se se mai gri-
jasca nimica ; §i precum este firea Moskalilord tematore de vicle§ugii, cu nime
nu se sfatula din boieni Moldovei, numai cu Dimitra§co Voda. A§ijdere §i Di-
mitra§co Voda, veciendu-se In cinste mare de la Moskall, se vatnosise, §i cu
nime nu se mai sfatula, ce tinea pre Turd istoviti de tad de Moskall. Ca
cum arti lua ore tine carpa unel femel din end, a§a timid ei, ca ord lua §i
ord bate puterea Imperatiei Turcesci ; §i ad purcesii ostea netocmita in giosu
calif cum puteati ; &tea Moldovenesca de la tefericia cea, din Iasi, giumatate
Impra§tieti pre la bejenil se se mai grijesca de bucate, altii pentru jaculii, pre-
cum suntu Moldovenil gata la jacuri.
Atunce s'au facutta trei obuzuri unu oburti, ca vr'o §epte mil de oste, mer-
gea Inainte ROA cu Iana§1 Genelall Aid doile obuzd, ca vr'o cinsprecIece mil
de oste, mergea cu Imperatulu §i cu §eremetd §i cu Dimitra§co Voda. Alit
treele obuzii, mai pre urma, cu tota, greimea pedestrime, mergea Repninti Ge-
neralulti. §i a§a mergea de departe und obuzd de altuld, tale ca de doa ce-
suit IA din gura Jijiel pane in gura Saratei, pe Prutti, se templase acelti
hied, totil mancath drba de locuste, catti era numai pamentuld de nu aveaa
ce maraca call. Deci, cele dog obuzuri ce erati mai u§Ore a Imperatulu) §i a
www.dacoromanica.ro
 321

luY Ianosii Genera lulu', s'an dephrtatu inainte, ca se agiungh in gura Mate,
unde era erba, si siliaa se agiungh acolo si se astepte greymea ; deci, remit-
sese obuzulu cell) cu pedestrimea departe inapoi de cele doh obuzuri, flincha
ostea lesinath, si bolnavh, si ca vr'o suta de care pline de oment bolnavl, si
pre altii it maw, eel mai sanatosi de'napol ca pre vite. Atunce ostea Moski-
cesch, cum mergea insirath pre de cesth, parte de Prutil, era Tathrimea era
pre de ceea parte, trecuse de coda ostai Moskicescl in sus]) pre campil. Se
vedead focurile ca stelele, si nu treceau Tatarii din ceea parte la Moskali din-
eke, nid Moskalil cestia dinc6ce nu treceat la Thtari in ceialtY dincolo, nici
fAceati zhhhelh nimieh unit altora. trh 6stea Moskiceser arAta preste shah, de
multa, fiindil care multe, si 'Mull inch asteptail de oil bate Moskalit pre
Turcl, se se inchine sy el la Moskali. Deci, cum an sositu Ianosu Generalu,
intr'o Stimbhth spre ameda-di, in luna lul Iulie in sese clue improtiva gurel
Shrhtei, Inngh o balta, de an deschlecatii ca in laturi de Prutti, era Turcil ay)
si sositn si el improtiva lord la Prutry, si au si facutn trey podurY, si an in-
ceputil a trecere Prutulti in testa parte. Deci Ianosti General]) an scrisil in
Imperatuld, se phzesch se vie mai tare, se se afle panh, in cliuh toth ostea in
unit loci, sea ell) se se intOrch, inapoi la nopte, eh Turcil suntil multi, si n'a
pute ell) se le stea improtiva cu cats Este are, WI spriiinesch, si p6te Win
spargh. Imperatuld dupe ce an veclutn scrisorile lui Ianosn Generale, an so-
cotitu ca eill cu obuzulu lul, ce este lilugh densulti, p6te se agiunga la nopte,
dent pedestrimea este departe inapoi, nicl o doa-di n'a agiunge, co, era pe
In Rabile ; era Imperatuld era in gura Prutetului in casele Banulul. Deci, an
socotatti si aid scrisii In Ianesti se se radice in nopte, se vie inapoi in obuzulu
lul. Deci, Iantisti Generale, cum an veclutn scrisorile Imperatului, ca'i scrie se
se intorch inapoi, cum an' inoptatti, la doh-trei cesuri de nopte, nil si purcesti
inapol ; era Turcil, auclindu huetulid careloril 'pl-ati sy fheutu spainah, si an si
inceputn se fuga ; era unit Pash ail chsii Vezirului ca vuetulii se pare ca se
duce, era nu vine. Deci, fling] unit Buluebash, de nemuln. see Serbu, turcitil,
de la Bosna, anume Coleeol, trimisese se mergh se vadh, si cum s'aii
dusii au si luatu limbs ca fuge obuzulu ; si asa, an incetatn Turcil de a fugi,
si vertosti all inceputn a trecere Prutuld tote miptea. Rrh Colcegu dintru acea
limbs, an agiunsti cu vreme de este acum Past in Hotinn. Deci, obuzulu lui Ianosu
General!), intru acea nopte ail mersit cu pace, si au sositn pana. in Gila la obuzulu
Imperatulul, in gura Prutetului, la casele Banului. Era Turcii a doe -cli, Duminyca
dimineta, in luna hl) Iulie in r pte clile, venial) care cum putead in puterea cai-
lorii; atunce an. scosti Moskalil afar]) din obuza vr'o patru mu de Mogkali mai giosii
pe lfmgh balta Prutetului, ca tril-patru pistrele de shgeta, si au esitu si Mol-
dovenii improtiva celorn patru mil de Moskall, alature, mai pre despre chmpu
si cu Dynyitrasco Voda, si cu putintei pont]. si Cazaci, alhture cu Moskalii.
Deci, Duch an si inceputu antein. cu Moldovenii da palme si a se harAti;
ce, pant an inceputii Turd' a se ingloti, staid Ore-ce bine si bietiy Moldovem,
macard eh era Este de stranswl, negrijiti bine, si fora, de arme, si neinvataty
in rezboin, ca el nu avusese Oste de de multi; era apol inglotindu-se Turcil
multime, nu mai putead se tie rezboiuln, ca Turcil avean totu foci si cai
Leatopiselele Tom. 2- www.dacoromanica.ro 21
 322
buni. bra Moskali calari cu foct denapoia Moldovenilort 'Itasca, nu erati;
ca, calarimea cea cu cal buni, o trimisese Imperatuld cu Toma la Braila; ce,
le au cautatit numai a dare dosu asupra obuzului. De miratt era Inca §i catt
statuse de s'at batutil; ce putincio0 erat el se se bata cu este Turcesca!
Atunce Turcii, veclendu a Moldoveni all dositt la obuzu, au Inceputii a dare
navala asupra celoru patru mil de Moskali ce era) afara de obuzii, §i a Don-
Wort; deci, a§a le dal navala. eat se parea ca oru trece Turcil cu call peste
clen0I; era Moskalil 11 sprijimau tare dm foal; era pre Donti §i pre nisce Ca-
zacl, Il purtat totu varteju prin pregiuruld Mockahlort, numai deslipesca
de lAnga Moskall; ce, aveat norocii de balta Prutetului, ca era de o parte
de den01, ca. I-art fi deshpitu de lunga Moskall. Atunce, veclendu ca Turcii
tot) se adaogt, le au cautatu numai §i acelort patru mil de Moskall de ail
venitt era la obuzu, §i cu aces Doug §i putini Cazaci. Deci, OM In sara,
intru acea Ali Duminica, tote veniat Turcii vIrtost din glosu, §i se a§eclase
pre costa in Mt, era Tatar mea totu trocea In susu spre Hu0, dreptt prada,
pre la bejenii, ca lupil; cum art trece nisce locuste, a§a treceat de multi.
Ce, cum daft Turcil cate ()data navala la oburt, dera ii Improver Moskalil,
§i obuzu)) qedea pre ltnga, balta ce se chiama Prutetulu, alature, este In-
Orata; emu harati dm &tea moskicesca, §i de in not Moldoveni, §i de in
Turd, de se haratiau, liana ce au Inseratu. tra, obuzult cell mare moski-
cesku au tat vemtu in unu locu, se se impreune cu obuzulu Imperatului, §i
n'aft pututu intr'acea cli se agiungh, ce numai pana in Stanilesci au vemtu.
Era Imperatulu, veclendit ca, nu mill vine obuzulu cell mare, pedestrimea tare
s'at Ingrijitt. Atunce m'au chiematu pre mine, fiindt Hatmant, §i 'ml -al itsu
Cuteza-voiu eu cu doa sute de Draguni i cu o suta de Moldoveni selu scotu
pre Marion sa §i pre Imperatesa, Ca va pute merge calare, sel scat In Ora
Unguresca; ca in Ora Le§esca nu cutezau, ca.'i scriea Imperatului Kneazulu
Dalhoruki din tera Le§esca, ca Le0 Ii suntu neprietern, §i au stransii oste nu
ca sel dee agiutort, ci ca se's stee Improtiva, §i se lese pre Seremetu §i
pre Dimitra§co Von, In urma cu obuzulu ca se se bad, cu Turcii? Ce, et i -am
respunst ca este unu lucru prea cu grija mare a ispiti; cad, astacli tota clioa
au veclutt Maria sa cum au trecutu Tataril §i Turcii totu In susu, ca cum
art merge nisce locuste ; tine Ii scie cat) locu oru fi cuprmsu in susu. §i
noi, In testa nopte, sat omit pute se e§imu din tren0i, sat ba. Apucandu-ne
clioa este unu lucru prea cu primejdie se lasamt ostea cea multa, §i se mer-
gemu cu o mana de emelt'. Maria sa este Imperatt, §i este unu lucru forte
cu grija se nu cada la vre-o primejdie; ca, de aru fi unu omit mai de-giost,
de s'art templa §i primejdie, n'aru fi atata lucru mare. Deci, Imperatult,
auclindu 'iceste cuvinte a le mele, au socotitil §i elri cal dial bine, §i nu s'at
cutezatu. sSL indata s'ait radicatt Imperatult cu obuzulti luf de acolo, de liinga,
casele Banului, §i at purcesu noptea In susu prin intunericu, de nu se vede
mana, §i au mersu Vita noptea, §i liana in clioa au agiunst in Stanilesci suptu
dealt. Era de focurile Turciloru §i a Tatarilort era cuprinsa tots costi§a liana
pre subt padure, totu campulu acela, pana in Ilu0; era Turcil §i Mart de
la focuri auchau hreametulu obuzului, pi nimica nu se clintlaii de in focuri, ca
www.dacoromanica.ro
 323

cum aru fi fostu nisce OrnenT morti, papa M rOversatulu doriloru. Era, cand
au fostu in reversatulu doriloru, de incepuse a se lumina de clioa, Luni, a-
tunce s'au tempinatu Imp6ratulu cu tots greimea pedestrirner ce era la obuzulu
lui Repmnu Genera lu, in sate in Stanilesci; dem, Ind i+a cum s'au tempinatu,
au si inceputit pe destrimea a se insira cu parcanele in spite, unu rondu pre
de o parte a taberei, altu rondu pre de alta parte ; era obuzul 21 Imperatului
totu pazia de mtra in midilocu in cela-l-altd obuzu, in pc destnme. Ce, n'au
apucatu a mtra tote carele Imp6ratului in cela-l-altu obuzu in pedestrime
se se incheie parcanele, sl ad si lovitu Turcil si cu Tatirn denapoi obuzulu;,
si asa au facutu unii chiotu mare, si au data o navala strisnica, catu au
rumptu vr'o suta de care si le-ad luatu, can care nu apucase a intra in pal-
cane; si inteacele care ce au luatil Turcil, s'au templatu de 9.0 luatu si vr'o
tree carute pline de bani Imperatesci.
Mai dat'au si altif navala in costele obuzului din giosii, si alth in costele
obuzului din susu; ce, aceia n'au pututu strica nimica, mai multu 'to-au stri-
can lord, ca erau parcanele insirate sl tocmite bine. Deci, cum au datu na-
val Turcil, era Moskalil au si sloboditu parcanele la pamentu si au slobo-
ditu toti o data foculd intrensii; si asa cadeati Turcil ca cand alu case nisce
pere copte dinteund pe'ru child hit scutura omenir. Era bietn Moldovem, catii
se putuse tine la unit locu de steguri de nu se resipise noptei prin o-
buzuri, er mergeau inaintea obuzulul afara din parcane; deci, Turcn, vedeudu'i
afara din parcane, asa le ad datu o naval& ca o nova de lupi intr'o turma de
oi; ce, Moldovenii, neputendu'i sprrhni, au si plecatu fuga inapoi asupra o-
buzulul; era Turcil gonindu'i, pre can' cum it agningeau it luau in sulite
si 'I omonau; si se facea mare chiotu. Deci, agningendu Moldovenn in frun-
tea obuzulul, era Mobkalu n'au vrutu se le deschida parcanele ca se intre in
launtru in obuzu, ce, le-au facutu semnii de an purcesil alature cu obuzuld a
fugue, si la, giumatate de obuzu, le ad deschisd parcanele de le an facutu porta,'
si an inceputh. Moldovenii a intrare prin costele obuzului in obuzu. End Turcil
totu it gomau, ca nisce lupi, pre lunga obuzit, era Moskaln stau de'l priviau pana
s'au apiopiatu Turch aprope, si au intratu Moldovenn mai toti in obuzu; atunce
Moscalii, aflandii vreme, °data au sloboditu focul din porta ce o facuse liana in
fruntea obuzulul, si asa, au oboritu pre Turci, ea cum 'i-aru matura cu o niatura.
Apoi, Turcii s'au sperratu a mai da navala la obuzulu moskicescu, ce mergeau
pre departe, ca la o mie si mai bine de pass barbatesci, ford catu nuniai ce
esiail de se haratiaii Cate dot -trei, si de la not asijdere, de se loviati cu dense,
si din ofiterii Moskicesci si din Moldoveni; ca ofiterh Moskicesca merge u
totu pre din afara parcanelord, cinesi dreptd stegul seu; era pre din launtru,
alature cu parcanele, mergead Cate cinci ronduri de draguni pedestri, si in
midloculd lord, carele si alta oste. Era in coda obuzulul denapoi se tot bateau
vartosii cu Turcil, ca incepuse a agiunge sikpedestrimea Turcesca, Enicerh; deci,
mergead Cate putineld, si era stau de asteptad pre cei din urma ca cei din urma
avead gred mare, batandu-se necontenit, sl cand sta obuzul, Moksalil aveau Cate o
pusca mare pe la steguri; sl unde vedeari Cate unu bulucil de Turci, Cate dece-cinci-
spredece la mill loci", el §i intorcead ale o pusca cu caruta si dau in Turd ; si
www.dacoromanica.ro
 324
asa indreptail pusca de bine cat nu era nici o data se nu lovesca, ors calti on
omtl. fled 11§a at mersti lunt tots dioa pana in vremea chindiel, de la Sta.-
nilesci de subt deli pana la Prutti. Si dada as sositil la Prutil all mai resu-
flatti ore ce la apa, ca tota dioa nu Muse apa, nici ei nici caii lord. Era Turcil
In scurta vreme as inceputU a se Immu Itire preste sama ; si au agiunsil si
Veziruld cu tota puterea; si de ceea parte de Prutil Inch at Inceputd a sosire
oste Turcesca, si Lesii a lui Voevoda Chiovski; si era unit deli" mare im-
protiva obuzulul moschicescii de ceea, parte de Pruttl, si nu pute &tea Tur-
cesca, se se pogore la vale, se ce apropie de Prutti , de reulti puscilorti mos-
kicescI, rail improscati Moskalil prea tare. Norocul Moskalilorti era, cPi nu aveail
Turcil de ceea parte pusce marl, aces din deli dimprotiva obuzulul, ca ar fi
stricatii reit obuzuld moskicescil; el a de testa parte se pusese Turcil In dosula
unord spinl, si faceall stricaciune Moskalilortl de dupe spilt. Imperatulti as po-
roncitii de au esitil din obuzil top Moldovent de all data navala Turciloril la
spinl, si i-ad gonitil pre Turd de la spini, si s'ad mai maritil parcanele de ail'
cuprinsu spint inlauntru in obuzil.
Atunce all prinsti si pre unit turd" viii, si '1 all dusti la Imperatul ; si acelti
turcil all spusti Imperatului cata 6ste Turcesca este , o suta doa-deci mil de
Eniceri pedestrime, si doa, sute si chided de mil Spahii calarime, si patruzeci de
mil Sirdengistl, cart suntti giurat1 de merga inaintea resboiultti; asiidere si Ha-
nuld din Krimil, si cu SultanulA dm Bugegti cu Tatarimea, si Voevoda Chiovski
cu Lest si cu §vedil, cats orit fi de multi nu scie. Si at mai spuet ca as ye-
nitil carts de la Imperatulti Turcescil, scriindil la Vezirulil, de a socoti ca nu va
pute birui pre Moskall, se caute se fact pace, si ce aril cere Moscalil se le
dee, se nu se bat&
Deci, Imporatuld MoskicescA , Intelegendii vorba acelui turd", as pus" pre
Serernetu de all scrisu o carte de la densulti la Vezirulti Intr'acesta chipi «Pre-
cum noT emit avutil pace cu voi, si voi v'ati potrivitil CraiuluI Svedului , de
atl trimest pre Hal-lulu si pre Sultanulti de all pradatil asta emit in tern nostril fort
de nici o viva ; si and n'ag agiunsil cu atata, si te ai sculatil acum si Maria
ta cu tota puterea de vii asupra nostril. Deci, Imperatul nostru, oblicindil de
acesta fapta, , mall ales" pre mine cu acesta, 6ste sa esti Inainte intru intern-
pinarea Mariei tale, ca se stall se vorovescil cu Maria ta, si se punemil la o tale pen-
tru acesta prada ce ne atl facutti, ca se facemti pace; ca not nu suntemil bucurosl ca
se stricamil pacea, ca noT tinemil pace. Era Maria ta cum al vedutil ostea mea, cum
al prinsil a bate, si nu star se vorbimil. Pentru acesta te poftescil se'mi fact nice,
se nill cum out scrie la stapanul met', in Imperatulti; ad, ell n'amt venaa pre
batae, ce, pre pace.» Intr'acesta chipti as scristi cartea cu numele Jul Sere-
met, tainuindu-se Imperatul Moschicescu ca nu'i in obrazil; si as dat'o in acelii
tuna, si asasi atunce TAM sara '1 au trimisil la Vezirulti. Turcil atunce sara
all facutil dova dupe cum '1i-I obiceiul de striga cu totil tare card fact' dova,
adeca ae rogil lul Damned* era Imperatul Moskicescti, dad, ail auditti asa,
In graba alt saritA, gandindti ca au data navala Turcil, de 'T -ail spartti obuzul,
si Intreba ce este. Era Dimitrasco Vodil air spusii ca fact Turcil ruga la Dum-
www.dacoromanica.ro
 325

nedeu; era Imperatul s'ad zimbitu a ride, si ad chsti : «macarti ca suntu phgani,
dera se nigh si el tare lui Dumnecleil.»
Deci, cum au istovitd Turcil Bova, sail si apucatil a dare nhvala de tril-patru
phrti in obuzuld Moskicescii; si asa se bateau, chte and cad §i mai bine tinea nh-
vala; era Moldovenil sedead acolo in miclloculd obuzului, ca cum aril cede la
casele lord, asa nu avead nici o grija ; ca puscele turcesci nu le mestersugula
bine, si trecead preste obuzd; si aruncail. Turcii si cumbarale de cele marl, $i
suindu-se susii, nu apucat se calla josil si se spargead; si, de si chdea vre una,
chdea in laturi, si nu nemeria in obuzil. i chnd sta Cate o data bAtaea, atunce
si incepead trombitele Moskicesci a dicere ; si pre athta cunoscenad ca n'ad
spartii Turcii obuzuld Moskicescil; §i asa tOth noptea s'ad bhtutd. Dicea Im-
peratuld Moskicescii ca are si &Al doh cumbarale de cele marl fhcute cu altd
meste§ugii, cu otravh, care ilu tinea una chte cincleci pungi de bani, si se chia
ca n'ail Matti mai multe; eh acum aril arunca Si eld vre una; der& n'arca la tine
arunca, eh ordia Turcilord inch nu era stransh se fie aseclath la unit loco ; ca
aceld felt. de cumbarale, suntil nu numal hierele ce suntu intrInsele se fie o-
travite, ce si mirosul pre tine agiunge cade de more. Ce, on cum, dimin6ta
dintr'acele doh cumbarale a arunca una unde a vedea ordia Turcilor stransh.
Dimitrasco Vodh' isi lhsase domna in Iasi cu unit poled de Moskali §i cu
vr'o doh sute de Mad, clicendd i Imperatuld ch'§i va lhsa Imperatesa'si in
Iasi, era apoi n'ad lasat'o, ce au luat'o cu densuld; era dOmna ad..remasd in Iasi.
l;hsu'i-an atunce tali -va boleri se nu'si lase Domna in Iasi ; si mai virtosu
i-amil disit ell se o trimith in Hotinti sell. in Camenith, ca fiindu vreme de ne-
pace, si de s'a templa vr'o primejdie, II va fi cu gred, ca nu va avea nici ye-
zetei, nici slugi, si tine scie cum s'a templa ; era de va fi pre vola crestini-
lord, lesne 'I va fi a se intorce se vie la Iasi. Era Dimitrasco Vodh s'ad mh-
niatd si mi-au respunsd se'mi 'lad et. muierea, de me temd, se o trimitd un-
de mil voia ; era eld pre Domna din Iasi n'a clatro nichiri. Era apoi, dupe
ce au veclutil ch ad Incungiuratii Turcil obuzuld, elii tare s'a4 speriatil ca aru
fi trimisti Turcii rascal Oste Turcesch la Iasi, si'i vord lua Domna si coconii ;
si plhngea si intreba in tot& Ostea tine s'ard afia unit voinicti. se 6sh pre fu-
risil se se slobOdh in Iasi, se dee scire Domnei se fugh, sit va da pentru acea
slujbh o suth de galbini de aura, sal si doh ; si nime nu cuteza se se a-
puce se merga. Apoi, Dimitracso Voda, veclendii ca nu se phsesce nime, se is-
pitla elf' singurd se mergh, si cu Braha, Chpitand de dhrabani, si isi ghsis6
si cealmale si halne Turcesci se se imbrace se &A noptea din obuzd se intre
in &tea Turcesch, ca dOrh aril put6 strehate la Iasi la DOmna se o iee ysi se
fugh'. Ce, din °bud nu putea eci nime, ca nul lasa Moskalii la parcane fort
de ucazd ; si s'ad dust. Dimitrasco Vocla si in Imperatuld. de i-ad spusd ce
va se fact, si au cerdutu ucazti ; ce, Imperatuld n'ail vrutil se'l dee ucazil ;
di i-ad clisd eh pOte snit prindh Turcii, si 1-orn omori ; era in Iasi, sell oil
fi mersu Tu cii, set. ba ; era asa data 1-olt prinde, 1-ord omori ci pre den-
suln, si ord merge apoi si la Iasi ; si se nu se tema, ca de oil ci merge
Turcii la Iasi, nimich n'ord strica. Ce, elu avea grija, si mare pie, ci nu nu-
mai elu, ce si nol cu totii, cap ni emu casele in Ia0.

www.dacoromanica.ro
 326

Rugama pre Dumneavostra, iubitilorti cetitori tineri, se luati soma acestei

scrisori ; ca, de s'arti templa vre odata se mai vie nisce lucruri ca aceste in
tera nostra a Moldovet, se ye sciti chivernisi, se nu patiti si vol ca si not
Moskalu la Turd nice odata navala nu mai da, ce tat Turcii daft navala in
Moskali, pant fse istovia foculti, §i apoi era se dab'. Inapoi , era Moscahi, tofu
catmelu dupe densit mergeau ; si se largise siragurile cele de Moskali In la-
tun ; catu alergqi cu calulu, atata se latise Moskalie de in carele lore. Eta
candu au fostu Marti dimineta, Turcii s'qu stransu tots depute, §i acolo st-au
facutu metereza, §i si'au wchtu tote puscele cele marl, si ai1 Inceputu a se
batere pie vrajma§u, catu nu se vedeau razele sorelm, si se Intunecase lu-
mea de nu se vedea onau cu onau, ce numat se vedea part cum qia din pusce
ca cum aru arde msce stuhil mare, trestle, pe nisce ventu mare, a§a se ve-
dea foculu esmdu din pusce. Numat, ce vom se clica, pote fi, Dunmedel fe-
resce la resbom, ea dintr'o mie de sinete alma se templa de lovesce unit omti;
ca de aru fi nementft tau foculu Wu slobocha, n'ara fi mai remasti nici in
Turci, nici la Moskali, omu de poveste ; dupe cum slice unit cuventa Mironti
LogofetultI : «mare este omultl, era in resboiti mica II este tinta.» I;)is'ad atunce
Dimitrasco Voda Imperatulm, se lege tote carele la unit loco a taberei, §1 se
lase pre Migorodski Polcovniculu cu cinci-sese mit de °Azad' ce avea, st doa-
trn polcun de Moskali se ramaie se apere nrele de calarimea Turculul, de
oru vrea so le dee navala ; era, cu cealalta este Moskicesca, cu soldatii, se dee
navala asupra Eniceriloru la meterezil ca oru bate pre Eniceri, §i oru lua §i
puscele Turcesci, §i atunce oru fugi §i cat -alit, calanme ; ca a§a li este obi-
ceatlu ; chcenda ca elu an veclutu candu ail batutu Nemtii pre Turci in Va-
radmil, ca dupe ce ail batutu Nemth pre pedestnmea Turcesca, pre Eniceri,
era calarimeq Turcului aft si purcesa a fugue care cum putea. Era impera-
tulu au §i respunsu lui Dimitrasco Voda clicendu-I : «ti se pare, si at vre §i aT
pofti, ticalose Mile. se fie pentru bmele ten; dell de oiu si bate pedestnmea, calk-
rimea este multa, si n'ainu cu tine o goni.» Ca sta calarimea cum aril sta ph,durea
fmpe egiurula obuzului, de nu). agiungea puscq ; sta si pnvea cum se bath ; st
Imperatula totu nadajdula Ca'l vq veni respunsu la ce scrisese noptea, pre-
CUM s'au pomenitu mat susu §1. Veztrul nu'l facea respunsu, §i tota pa'zia
1

de se batea. Intru acea vreme, candu se bateau, venit-au unu nourap came
mien §i stropia de plote, si avemu grija se nu dee atunce navala calarimea
Turcesca, si oru perde atunce Moskaln foculu. Era Moskaln nici se mirati, si
ne imbarbatau, si ne clicequ ea mqi pre irriri plot se bateau el cu vechi ; ca
aveau mantale In spate, si ;mean flintele subt mantale ; si mai grew era de
foculu turcescii, de Cali de celu moskicescti. Wad tinutu mita acela nou-
risi ce numiu ca giumetate de ciferta de cesu, §i ail st luata sorele cu mare
ferbintela, cum ii in luna lin Iulie.
Moslolii cm din resbom trageau atunce mare grew de sete, ca n'au obiceiti
ea Turcii, se le care apa cu sacalele ; dee., Imperatulti ail poroncita in Moldo-
vein, se le care apa cu poloboce, cu plosce, cu fedelese, cu ce oru pute ; deci,
s'au pornitu cu totii de carau apa. Versail miedurile si vinunle de prin polo-
b6ce de carat apa, §i duceat in soldati, §i'l scriat comisaril Imperatescl la

www.dacoromanica.ro
 327
isvocItt, si le data bani acelora ce carau apa, A doa, mai trageatt gret Mos-
kalii ca Inicercele Turcilorti erau mai lungi si de fedi mai bunt', si batead
mai departe de catu flintele Moskalilorti ; si Eniceril nu se prea apropiati de
Moskali, si slobocliati Inicercele ; der& Moskalii, fiindu-le flintele mai scurte si
mai slabe la feta, nu le 'slujia foculti de departe se agiunga foculti pre Eni-
ceri ; era de le art' fi venitti lord pre indamana se le bats puscele departe,
ca a Turcilorti, n'arti fi pututu tine Enicerii atata de lungti resboiulti ; seta, de
art' fi datti vre o data Moskalii navala, Inca n'arti fi pututti tine Turcii resboiu;
dera ei nu data nits o data navala, ce stet numai de se aparau.
Acum venise Moskalii de se apropiese de meterezulu Turciloru si de puscele
unde erati aseclate pre multti, de erati ca o suta si cinclect de pas1 de departe Tur-
cii de Moskalt §i era unit Generalti Nemtti, anume Vitmanu; acesta s'ati dust' la
Imperatula, st au Inceputil mustrare tare pre Imperatulu, si'l diced: «Ce este
acesta, Imperate, de amblamii top, nisce omens hameiti, si nu ne cautamil oran-
du& resborului, dupe cum 41st scimu ca se cade? Ca eti in multe rezboe a Nem-
talui amt' fostu, si sciu leaculti Turcilorti ce trebuesce; ce'ml da comanda ostii In
mAna mea, ca eta. In doa-tril cesur1 oitt face ce sciu, si oiti curati pre Turd
de nu 4i vede pre aice.» Dec1, ImperatuIti, auclindu asa, 1-aU datti ukazti a-
cella Generalti ca se's fie tots comanda ostii in sama lui, si se asculte tcrt1
Generalii, precumu li va poronci.
Era acelti Generalti, cumu au luatu comanda ostii In sama lui, au si pusti
()menu lui de au amblatt impregiurult obuzului, anal sure tuturortt sluji-
toriloru, cum II comanda °Oil in sama Generalului Vitmanit, se fie gat% tots
de navala. §i au luatti cite unit rondo de soldati din coda, si I-ati mai In-
desitti In fruntea obuzului uncle era resboiulti; era in coda unde erati mat
suptirl rondurile soldatiloru, impotriva pe ltinga, care, au mai pusu pre lfmga
soldati Moldoveni si °Azad. ySi asa era socotela lui se fad: se se rump&
Moskalii de la unit Iocu, rondurile cele mai gr6se, si se dee navala asupra
meterezului turcescit, si se '14 incungiure; era rondurile cele mai suptiri se
apere, de aril navali asupra carelorti niscai-va calarime turcesca. Deci, ga-
tindti ostea intr'acesta chiptl, mers'ati la temeiulti ostii unde se batea, si au
mersti si Imperatulu cu densulti, se vada ce va face. Era aceld Generalti, cumu
au veclutu pre unit porucinicti Moskicescti, ca anabla, ferindu-se, 1-at si jun-
gbintd cu spaga sa; si au si trecutii inainte, ca cinspreclece pasi, In fruntea
resboiului cu spaga Oa in mama, si au inceputd a striga : stupai, se pasesca
mai iute inainte, st se fie gata de navala; si'I imbarbata, si a dice grenadiri-
lorti se bleep& a arunca combaralele In Enicert. Ded, cumu aft purcesu sol-
datil a pa,si iute Inainte, st Grenadiril incependu a slobo(li combarale, atunce
Turcii au si inceputu a Indereptare si a intrare In meterezti; era unit incepuse
se se apace de puce se le traga se fuga. Atunce, inteacela cesti ce era nu-
mai se dee navala, 1-ati si nemeritu o pusca mare Turcesca pre acelti Ge-
neralti, si au caclutti mortu la p4mentu ; asijdere si pre altu Generall, pre
anume Volkovski, tote o data 1-au lovitil en o inicerca prin peptu si au esitil
pre subta subsiera; ce, n'atI muritu, mai pre urma s'ati tamaduitil. i Impera-
tuld Inca, de multa, versare de sange ce vedea atunce, au ametitd de mila;

www.dacoromanica.ro
 328

si s'ati dusu la cortu de '1-ati udatd. Imperatesa cu nisce apa si s'ati tresvitil.
So ldatn atunce, perindu-le capuld, s'ati parasitil de avail, si au mai contenitti
foculu ; dera si Turcii Inca au statute, si s'ad lasatti de a mai facere navala.
Deci, Vezirulu ati poroncitti se mai dee Enicerii navala Inca doa cestut si de
oru vede ca nu poth' face nimica, se's lase si se se intOrca inapoi, §i se radice
tots Bugegenil set treca Dunarea in ceea parte. i mergendu zapciii Eniceri-
lord de 't Rita ca se mai dee navala, asijderea si ca'larimea Turcilord se gatia
se mai dee si es navala ; era Enicerii ati inceputti a se sfadire cu zapciii lorti,
si a strigare ca et nu mai petit se dee navala, ca dora de il voia Vezirului
se se prapadesca tots Enicerii; ca nu era multit acmu, de aril fi navalitd
Moskalit cumu purcesese, nici unit Enicerti n'arti fi remasti. «Ce, mai bine s6
faci pace, dupe cumu este poronca Imperatului; ca not amt peritd mai bine
de giumatate, si cap si anni scapatti suntemd mai top raniti, si n'omu mal
merge.» Deci, intelegendti Veziruld ca galcevescti Enicerii, si Moskalil nu ca
alta-data ait inceputti a se bate, socotit'ati si en.' pre urma se nu gresesca mai
red, si art alesti pre Cerkezd Mehmetti Pasa Imbrihoruld, si '1-ad trimisd. la
Imperatuld MosktiluY cu ctwontti de pace. Atunce aft statute de ambe partile
armele de a se mai batere.
Atunce ySeremett si Generalil Moskicesci, st alti boieri Moskicesci, li 'Area
bine ca dora s'arti imptica cu Turcii, ca li se superase de call ani se bateau
mal inainte cu veclit; si indemnad pre Imperatuld se faca pace; as,ijdere si
Imperatesa, iarasI 1111 indemna se fad, pace. Era Generalil eel streini Neratii,
nu primiati, si ciiceait Imperatului se nu faca pace, ca se va di pre urnia. A-
sijdere si unu dascalu alit Imperatului, Moskalit, si acela nu primia pace, si
striga In gura mare se nu crecla pre pagani; si tine red si pre boierii si pre
Generalii moskicesci pentru ce indemna pre Imperatuld se fad, pace cu pa-
Omit Asijdere si Dinntrasco Voda cu boierii Moldovinesci Inca cautati red,
§i gralau si el se nu faca pace; dent nu'i mai asculta lime; caci, Moskalilorit
tuturord li era voia. Caclut'ail boierii Moldoveni, si ei, cu rugaminte- la acelit
dascalti se stee tare la Imperatuld se nu faca, pace; si sta imperatulti in cum-
pene; numai, n'ati pututd, ca sta Imperatesa virtosti salmi se fad pace. Int-
peratuld Moskicesku au alesu trei boieri, anume pre eferit Ministrult, si pre
feciorulu lei eremetti, si pre Sava Rogojinski, si I-ad trimisti la Vezirulii; si
se temea Sava cald vont cunosce Turcii, ca, mai inainte vreme traise la Ra-
gusa cu negutitorif, dora apoi nu '1-ort. cunesce. Deci, mergendii la Vezirulti,
au tagaduitu ca, nu este Imperatuld to obuzd, ce este Inapol; ce in oburt
este numai eremetit. Atunce ati cersutd. la Vezirulti pentru prada ce Meuse
Tatarti in terile Moskicesci, se dee Turcii Dunarea hotarti Moskalului, dupe
cumu au venitu si sold, carele 'had trimisd Brancovanuld Von, cu poronca
Portil la Moskall, anume pre Makedon Connsuld, precumu s'ati scristi mai
susu. Era Veziruld au rise si all tespunsit ca atunce all fostu unit torgt,
Oa amnia este altulu. «Ce, Tataiii all pradatti, ca de multti n'au luatd co-
pee de la vol, precumd erati tocmiti cu densii de le dati date treicleci do mil
de cojece pe and, ca se nu ye prade in terile vostre; ce, acumti et void se cent
de la voi, Out nu voi de la mine». Atunce ad ciisti Vezirulti se lase pre Craiuld

www.dacoromanica.ro
 39
vedului se mergh cu pace la Ora lui, si sei dea ce I-ad luatt, locu si cethti. Ce,
Moskalii n'ati primitu ca sel dee inapoi nimica, fora catti se'lii lase se merga cu
pace cu treicleci mil de 6ste prin Ora Lesesca, la Ora lui; si dupe ce va merge
acolo, cat sta la pace, fiindti si a1 T Cral megiesi la micllocti, se socote-
sea si se Judece. Deci Vezirult au lasatt so fie asa, ca nu se prea silia nici
Veziruld pentru §veclti, cad vedulti se tinca de fire, si n'at vrutti se vie la
Vezirulti, ce elit gandia ca a merge Vezirulu la densult. Noroculti Moskalilort,
ca n'ad venitti vedulti atunce de la Tighine, ca n'art fi scapatt piciord de
Moskalt, ca elti aru fi sciutt ce art fi facutd.
Cersut'at Turcii pe Dimitrasco Voda se Mir dee ; era Moskaliiait clisu ca din res-
boiulti d'inteit nu se scie ce s'ati fa' cutti, perit'ati, at fugitti ? Ca nol amt.]. gan-
ditu ca, at venial la voi. irk veziruld ad (list: «pentru unit gliiaurt ce se tie
sfadimd not nisce Imperatii, lasalt ca se va satura eld de ce at poftitt. Elu
singurd, de btuaa voia lui, a veni la noin. Atunce Imperatult at luatt pe DiY
mitrasco Voda si '1-at ascunstt inteo batch a lui de cele cu doh, rote, de
nulti scia nici unit Moldovant, fora numai et, Tont Neculce Hatmant, si vr'o
doui-trei copii de cash; si at seclutt acolo ascunst in butch pana ce au tre-
cutd obuzulit Moskicescii dincoace de movila Rabid.
Mai cersut'ad 'rural Azacult, si s'at apucatil Moskalii seld dee cu total
venituld si hotarulti lui.
pis'at Turcii Moskalilorti se strice o cetate ce se chiamh Troita, clicendd
ca'i Meath pe hotarult Tarcescti; si, macart cb, era cetatea cu bunk si multi
cheltuela acute., s'at apucatti Moskalii ca ord strica -o; era Cana, s'art mai
tocmi veodata cetatea, atunce si pacea se fie stricata.
Cersut'ati si bird se le dee, si cheltuela ostii; ce, bird n'ati primitd, era
cheltuela ostai, o mie de pungi de bail, s'ati apucatt ca ort da.
pleat. Turcii s6 mai strice si alte palanci, ce suntu pre marginea hotarului,
pre lAnga ZaporoJeni, si la pragurile Niprului anume, Cament, Zatont si al-
tele; si s'ati apucatd ca le orti strica. Mai dis'at Turcii si pentru. Ucraina,
dincoace de Nipru, ca at luat-o din hotarulti Lesilorti, se o dee [se o tie era
Lesii; si at primitt Moskalii se se radice se fie On Lesesch. Tocmitus'ati si
pentru Ostea din cetatea Braila se esa si se merga cu pace; atunce, alt obli-
citit Moskalii ca au fostti luatt Moskalii cei cu Toma cetatea Braila. Mai
dis'ad Veziruld : de orti fi intratti si in Crimu osti Moskicesci, se esh, ca nici
veziruld nu scie ce ord fi %tutu.
Aceste tote at primitti Moskalii se dee Turcilort, si altele multe, carele nu
le p6te tote insira condeittliz met ; si au datti Moskalii si zalogu la Turd pre
eferd si pre feciorult lui §eremetti, pane, ce volt plini aceste tote ; si asa
se aucha atunce se fie data Moskalii si Vezirului optu sute pungi de bani.
i at statute obuzult pe locu trei Mile fnchisu, papa s'ati aseclatti tote aceste,
si apoi at mersd solii in ordia Turcesch ; si obuzulti Moskicescit s'at pornitt
in susti pe Prutu, si cu Ceausi Ise nu'l inveluesca nime. Atunce, de cum era
lesmata ostea Moskicesca, Inca si mai reu lesinase, fiindu inchisi atate Mile;
ca, mai inainte vreme. de nu aveati pita, avead carne; ca le ducemd cerecli de
vite multe; On dupe ce s'ati inchisti obuzuld, au luatti cerecille Turcii, si nu

www.dacoromanica.ro
 330
aveati nici came nici pita ; si caii Inca hamnesise, si veniat Turcil aprope de
oburt, si le aruncati pita; era caii se balegat Ott ape., ca alt, n'avea ce be:
lega; si dupe ce s'at pornitt obuzulit, multi Moskali fugeau la Turd de Mule.
Asa se auclia atunce, se fi peritu Moskall, cu la Mae cu tote, ca treicleci de
mil; era Turd se fi peritt o sail si douacleci de mil, pe numerti; si asa so-
cotescd ca, de art fi fostt Moskalii tote obuzurile stranse la unit loci, se nu'l
fi reschiratt Inteatate parts candu s'at pornitt anteit asupra Turci lora, Dote
art fi biruitti pre Turd. Asijdere si Turcil, dupe ce at zabovitti cu pace pre
Moskall tree Mile, se nu fi tinutt pace, 'Ate art fi Mutt pre Moskali, precum
flamanclise si el si caii lord. Nurnat, ce vomit se clicerati, voia lui Dumneclet
at fostti de nici 1VIoskalilort nu le at datt Dumneclet chierniselt, ca se bi-
ruesca pre Turd. asijdere si Turci lort nu le at luatti Dumneclet mintea d e
nu s'ail prapachtt Moskalii de tote. Nu bath cel multi pre eel putini, nick cel
putini pre cel multi; ce numai cum va Dumneclet.
Deci Moskalii at purcest pe Pratt in sust si at merst pant In sera, si
noptea pant la mecla-nepte, tat cu tabara legate., si candu at statute se se
odihnescii, care pre unde i-at apucatti vremea asa at statutt, cu cail inhamati,
tat la tint loct, pant in cliok. Apol era at Inceputt a mergere pant la vre
dot cesuri de cli, apoi at Inceputt a radicare parcanele, si at inceputt a
wire ostea cea sloboda afar,, si at Inceputt a'si adapa caii, $z a multami Jul
Dumneclet ca at esitt din parcane, mal tare de CM eh,' at scapatti de la
Turd. i at purcest pre campt pedestrimea, pre de laturea obuzulul. Atunce
4504. Tatarii de prin pa'duri bulucuri cu vite, cu robl; decl, Moldovenii se
slobocliat la Tatarl ca WO seen, robii, era Tatarii Ii Mat In gotta de'i goniat
pant del Wail, ca erat caii Moldovenilord lesinati de'si daft In capt. Atunce
eremetti at poroncitt Moldovenilort se le dee pace Tatarilorti, se nu se bata
cu densii, ca ei at facutt pace, si nu le ore da agiutort, si oru petrece refit
tine se va mat bate cu Tatarii. Deci Moldovenii at Inceputu a strigare si alit
blastemare si a clicere, cum n'ort merge ei se se bate., ca el isi vedt parintii,
si femeiele si fecioril lort robi la `Mari, del auclia cu urechile cum lit bit-
stemat ; era elu le clicea se nu bage sama ca'i va scote Imperatult, si care
va merge cu densiI, le va da Imporatulti mosii la Moskt; si nu'l era si rusine
a grai ce nu i se ctdea, unit omit mare ca acela.
Atunce, mergendt cativa Moldoveni departzsort inaintea obuzulul, s'at tal-
nitt cu vre o sun, de Tatarf viindt cativa robl despre Iasi, sz le era cail o-
bositi si a bort. Deci lovindu'l Moldovenii fora de veste in gura. 414 i-at Watt
pre 'Mari mal pre toti, si i-at data si In Pratt. de s'at Inecatti, si at scosti pre
aces robl pre toti; si inteacel robi s'at fostt templatt de at fosta robitt si pre
unit Capitant, atunce purcest. din Iasi, pre anume Tudosi Ciohora,nult ; si a-
cela at spusti atunce ca alta este fort de aces Tatari la Iasi n'at mersd. A-
tunce, auclindt, top s'at inviosatt, si spuindt lul Dimitrasco Von at daft la-
ude. lul Dumneclet. Atunce top Moliovenii at purcest in resipe caril cum pu-
teat, pre la bejeniile lort; atunce si Moskalii at datt lul Dimitrasco Voda
dot sute de Draguni Moskali de s'at dust In Iasi ca se'si apuce Domna si
96 est. Inaintea Moskaliloril mai sust, pe Prutt,
www.dacoromanica.ro
 331

Dimitravo Voda, sosindti In Iasi, au odihnitti doa ilile papa s'ail gatin, rie-
avendti nici de uncle cele eel trebuia, nici avea cu tine, ca I§I chute." omenii
atunce cine0 nevmti sa de fugee. Atunce erau si tali -va Turd Balgil in Iasi
i multi Moldoveni din eel ce jecuise pre Turd indemnau pre Dimitra§co Vo-
da ca WI tale §1 pre acei ce mai Onaasese i ere" In Inchisore; dicendil ca
de voril scapa Turch acei, ei n'ati putere se traesca in ten, di Turd' sciu
tote cine ce au jecuitil. Era Dimitra§co Voda teat priimitd acelu lucru selti
fad& ca se's tale, ce, au socotitil ca, macaru ca sunttl pagan', dera ei nu smite
vinovati, ca smite negutitori, §i le agiunge lord can i-ad jecuiti", de ad re-
mast saraci, §i cata pedeapsa de fame au trase. in inchisore. A doua, Tara§T a
mai socotitil ca, de's va taia pre Balgil, apoi elti nu va avea cu tine va merge
la Mosn, ca slujitorii gi jaca§ii card jecuise pre acei Balgil, n'arti fi mere"
cu densuld, ce aril fi remasu tot' in ten. Dec', cu acestu sfate, ail pate fi
norocirea lore, au scapatti de matte. Si purceclendti din Ia0 Dimitriqco Voda
ae trecute Jijiea pe la Popricani, si s'a't talnitti la Prute la Zagarance, de
testa parte, cu obuzulti Moskicescu.
Domnit'au Dimitra§co Vode, tern numai flout', luni, in anulu 7218, §i ad e-
§itA din IV Julie in 16 clile. Era, Moskalii ail facutil resboit atunce la Sta.-
nilescl in luna lul Iulie in 11 Ode.
Dec', de la Prutil Dimitrasco Voda au purcesit in susil dinpreuna cu Mos-
kalii, si au trecutil pre la Steibnesci Prutula in ceea parte, si de acolo au
merse dreptil la Movilati la Nistru. Dec', cat' boleri, si altii mai de giosii din
Moldoveni, ce al esitu cu Dimitravo Veda din Iasi, §i au purcesa en obuzult,
auclial ca au ertatil Turcn pre cei gre§41, dera nu mai putead se se Intorca
Inapoi, sail se fuga Intealta parte din obun, cad ca pradail Dontii §i Cazacil
lui Mihorodski i a lui Tantski pre cine game In laturi de oburti, de'' las to
numai cu sufietele; ce nu avea putinta se se dud. Intealta parte, ce, le-ati
cautatu numai se se tie cu obuzulti cu Dimitra§co Voda; ca, dudet ad venite
imperatia, avea ucaze ostea de nu strica nimenul nimtca ; era la intorsti stri-
cat ton. ce game. Sosinde obuzulti la Movilail., In Nistru, se luase nisce Ta-
tar!, ca vre o doa sute, in urnia obuzului, §i pe cine &lad totti luau , §i alt
datu preste den 01 Ivanenco Polcovnicullt §i cu Tantski cu slujitori lore Mol-
doveni ce erau la stegurI, i i-au taiatil pre Tat' ri §i au prinst vii vr'o cind-
§ese, qi i-ad dust In haperatulu ; §i au pusu de i-au spencluratti In malulu Nis -
trulu' Incaltati imbracati. Era dupe ce au trecutil Moskalii Nistrulu in ceea
parte, au scrisu imperatulti MoskuluI la Turd eh, de n'oru porni pre Cramlii
Svedului pang. In doaspreclece clile, §i '1-orti mai tine acolo la Tighine, elu Inca
a strica pacea, n'a tine-o.
Dimitra§co Voila', au facutil cautare tuturorA Moldovenilorti, cap erau cu
densuld, §i i-au intrebatti: Merge-von cu densuld la Moskt", ail ba? Ce, tot'
au priimitti, cn intealtit chipe nu aveau cum dice ; ca nu aveau cum merge
intealta, parte, de reulti talharitulul; §i i-ad scristi Dimitra§co Voda pre tot'
Intr'une isvodti, §i 1-ati datil 14, Imperatuld de '1 -tell iscalitu cu many lui. tra
boieril §i slujitoril acestil erau, anume:

www.dacoromanica.ro
 332

1. Than Neculce, Hatmanti.

2. Savilil Zmucila, vel Bawl.
3. Georgitd, vel Paharnicu.
4. Iordaki Arista'. 114, vel Userti.
5. Pave lit Rugina, vel Comisti.
6. Moga lde, Sardnrti.
7. Ilie Abdza Vornicti despre Domna.
8. Dimitrie, Aga.
9. kind Miresculd, Polcovnicti.
10. IOnu Banarulti, vel Cdpitanti.
11. Bran', Capitanu de Darabani.
12. Motokti, Jiknicerulti.
13. IOnti Zerulti, vatavii de copii.
14. Nourti Zerule, Poste Inicti
15. Constantino Zdrulti, Medelnicerti,
16. Vasili Zdrulti, tiji Medelniceril.
17. Mekiki, Stolniculu.
18. Antiohti, Camarasti.
19. Constantine P5,rcAlabulti., Medelniceru.
20. Dima, Bast'-bulucbasti.
21. Ciute, Cdpitanti.
22. Apostolu, Capitanti.
23. Toaderti Miresculti, Cdpitanti.
24. Pave lit Miresculti, Cdpitanti.

Top acestil si alp mai prosti si mai de WO. slujitori, caril aice nu s'ad
pututti Insira anume, i-aq scristi imperatulA in visteria lui, de s'ati dust]. cu Di-
mitrasco Von ; si atunce au datti imperatulti Ica Dimitrasco Vodd doh mil de
ruble seti fie de cheltuela lui si Moldovenilorti, si '1 ail ronduitil se mearga se
erneze la Harkovti, preste Nipru. dmcolo de tera Chzdcescd, in Sloboie, a-
prope de 4.zacti; ca acolo se cersuse si elu, Paudandu'i unit din Moldoveni
caril sciati, dicendti ca este locti bunt. Si au poroncitt Imperatulu lui Aprak-
sinil Cn4zula si Guvernatulti de Azacti, se dee lui Dimitrasco Vodd ernaticu
bunt', lui si Moldovenilorti lui, dandul i doh sute de Dragunl se mergd cu
densulti.
)bra 1ui Renu Generalti, i Toniii Spatarii, le au scristi Imperatuld Moski-
cescu, si au trimisu cu cdrtile pe unit omit a lw, si d'impreuna cu unit omit
a Vezirului, se lase Braila si se vie dupe densulti in susti. Deci, Toma Spa-
tarulu, cum at' audittl, cum aft fugitti in tera Ungurescii, de 's1 ad mai apu-
catti cate ceva de acolo, si pre urma au mersti la Imperatulti la Petriburgu cu
Lativa Munteni ce au fostti cu densubl la Braila, si '1 au facutil Imperatulti
Generalu, si'l da pre anti leafa cate cinci mil de ruble ; si cu vreme au
adusa si giupaneasa din Ora Munteneascd, si i-au datu sate in Ora Moskiceascd,
de chiverniseala vietei lui ; si traindu Toma acolo cati-va ani, In tergu in Pe-
riaslavt, ca'l Mese si acelu tergti, suptu stapanirea LnpOrdpei Moskulul, s'aft
www.dacoromanica.ro
 333

schimbatu si elti din vieta acesta lumesch; era giupanesa, lui at remast si
papa, acmu, si en unt copilu, de trhesce cu pace pre acele mosil ce i-ati datu
Imperatia.
Era Rent Genera s'aii rddicatu de la. Braila cu toth &tea, si au purcest
In susti pre Sirett pre in Cernauti, tote stricandt si mancandu ce gasia prin
tern ; si tera fugise de la campii in munte, i data ati auditti ca, vine Renu
Generale pre acolo, se mira Incotro vort mai fugi. Deci, Rent de la Cernauti
as trecutti Nistrult in ceea parte pre la Hotinit, si ait agiunsil obuzulti cell
mare ce era cu eremetil acolo la Polona. Erg Imperatult Moskului de la Mo-
vilku 's1 ae luatti cloud sate de Draguni, si an purces,1 in susti pe Nistru pre
la Camenita, si acolo s'ati desph'rtitt de obuzult celd mare ; si de in Came-
nita at Watt in sust prin tera Lesesch, dimpreuna cu Imp6ratesa lull, Eca-
terina, papa In Varsavt la scaunulti Craescu, unde at gasitt pre Avgustii Cra-
iuld Lesescii, de s'at sfatuitil, si s'aa odihnitt vre o trii-patru ;file. i atunce
cinstitt Craiulu Avgusta ; si sedendt in masa Imperatult cu Impratesa,
si Craiulti cu ()Mesa sz cu multi down' Lesesci ; intre ace' domni, fost'aid si
Adamil Sinayski, Hatmanti, si cu Hatmanesa hit; si titre alte vorove multe,
canal cu glunda, dis'ati Hatmanesa lui Sinayski care Imperatuld Moskicescd a-
ceste cuvinte : «Malta me mirt de vol Imperatii si Craii cum de nu ye limp
de cuventil, si ne amagiti pre noi. Ca, mai antarti ne-au Mist noe tuturort
Lestelorti, Craiult vedului, se ne ghtinati cu toti' se mergemit se ernamu in
Stolita Moskicesca Impreuna en densulti ; si noi, candti ne gatiamu se mer-
gemt, pre cuventulti lui, era ne -tit amagitt si n'ati merst in Stolita, ce s'at
dust la Tighine. i acum, Imparatda ta ne -a' Mist, sa ne gatimti se mergemu
la Tarigradii, si noi pe bucurasemt tare ca omit merge de omit vede Tarigra-
dulit ; si cand noi ne gatiamti, Maria ta n'ai vrutu, si to -al Intorsu Inapoi.»
Era Imperatult atunce as fist, si cu toil cat' emit la masa, si i-au dist: ((Pa-
catt ca, nu esti tu barbatil se to chiemi Sinayski ; ca de a'l fi tu barbatt, se
nu fi' femee, adeveratti cu tine ast merge in Tarigradit; era bhrbatulu tell au
zabilvitil ostile, si nu le-ati trimist mai in graba. Pentru aceea nu m'ain dusu
In Tarigradti.»
De in Craiulti Avgustit alt purcesti Imperatult la Riga, unde era Menjicti cu
°stile It1T, carii staii Improtiva vedului ; era de acolo de la Riga s'ait dust
In Petriburgt in scaunuld set de erna. era §eremetti cu obuzult si cu Di-
mitrasco Voda at mersit de in Movilat pana is $argorodt, si de acolo s'au
despartitt de Dimitrasco Voda, si at pureest prin tera Leseasca cu teta 6s-
tea lui, cata mai reudasese, de o mai satura pre h Nijiboje ; si de la Nijiboje,
la cetatea Polona, de at desertat'o de Ostea moskiceasch si de puscele cele
marl, si de alte lucruri ce erati, ca o stapaniat. Moskalii; si apoi at radicatu
toti amenii de prin terguri si de prin sate ca' erat in Ucraina, si i-au tre-
cutii pre toti preste Nipru in liotarult m oskicesct ; si at trecutit si elu Ni-
prult cu. toth &tea, de at asedat-o in ernaticu in tern Cazacesca ; era ere-
meta si cu curtea lul s'ati asedatt in ernaticti in tergii in Prelupca. Era Di-
mitrasco Voda de acolo de is §argorodu, dupe ce s'au despartitti de eremetti
at purcest dreptit in Kiovil, pre in Nemirova, printeunt campti pustiit, numa,
www.dacoromanica.ro
 334
cu cele clod sute de Draguni Moskall, §i cu Moldovenif cap erati cu densulti,
cd, mai fusese §i nisce Camel cu Polcovniculu Migorodski §i cu Sava Rogo-
jinsci, §i '1 ati ldsatu in urma pe Dimitra§co Vodk gr acei s'ati dusu inainte
Deci, Dituitra§co Voda remaindu mat in urma numai cu acele doa sute de Bra-
guni, precum mai ausu s'au scristi, nu era multu self" iee Zaporojenif de gru-
mazu, impreuna cu Tataril, ca prinsese limba, §i luase §leavulu se mearga dupe
densulu prinda, §i cale numai de unu cifeitu de ceasu nu 'I au aping'
silt iee de grumazii cu toti omenii lui; ca era ca It o mie de Zaporojeni
§i mai bine, impreuna cu ratan amestecati. Ce, noroculu lui ati fostu, ea ail
apucatti de ati agiunsu in tergu in Bilaterkievu, §i acolo in tergd, era cetate
§i puce, §i Oste Moskiceasca ; §i veclendit Zaporojenii ca tiu agiunsti in Bi-
litterkievk s'au intorsu inapoi. Era Dinutra§co Voda ninned de a.cesta nu
scia ; mai pre urma au oblicitti. Si de acolo de la Bilaterkievu art mersti in
Kiovit de s'ati odihnitti dod septemani, dandu'i Moskahi de tote cele eel
trebuta ; tumid nu'i lipsia. i candu au vrutti se purcecld de acolo din
Kiovti, multi Moldoveni au vrutti se remae acolo si nu vrati se mai merga
cu. Dimitra§co Voda inlduntru, gi Ind si ed, IoanU Neculce Hatmanulu, nu vrolamii
se mai mergii cu densulti, gandindu ca (lord ne-oru lasa din Kiovii de ne vomit intorce
la pAmentulti nostru. Era Dimitrasco Voda n'att vrutti se ne lase se remanemti, ce
au mersti la comendantulu de Kiovit, §i i-au aratatti isvodti cu iscAlitura Impera-
tului de cap boieri erati inteacelu isvodit ce'lu facuse la Movilati, clicendu ca stm-
temii dati pre mana lui, §i nu ne va rasa se ne ducemti la Turd se facemu
vre unu viclqugu, ca elu a vre se dee mild la Imperatulu pentru noi. Deci,
Comendantulu veclendu a§a, i-ati data pre toti pre main lui Dimitra§co Voda,
§i i -at dusu cu. varta (cu cacaulu) liana la Harcovti. Si acolo Inca dupe ce at
trecutu Ora Cazacesca, era Inca pima la Harcovu cale de dod chile, unu campti
pustiiti pintre Harcovu §i pintre Ora Cazacesca; §i acelu campti este §levulti
Tatarilorti candu prada de la Criniti, §1 era, cu grija i cu multa spaima, au
mersu pana ail agiunsti la Harcovti. Era Luca Visterniculii, §i cu Sandulu Sturza
Stolniculk venise mai pre urma in Ora Le§escd dupe noi, la Kiovii, §i ne
vrandti el se mergd cu Dimitra§co Voda, nu i-au pututu lua, nici Comendan-
tulu nu i-au (lath, nefiindu ei in isvodulti Imperatului, §i gandindu ca'i volt
lasa Moskalii se se intend, inapoi. Beci, Moskalii nu'i lasati se se tutored. Ina-
poi, ca venise gi Cneazulti Galicint mai pre urma in Kiovti de tine drumulti
tare inchisu, de nu lasa pre nime se esa din Kiovu incece ; ca era unu omit
reu, §i nici proviantk nici de cheltuela nu le da. Si s'au ispititu inteunti ronitt
se fug, §1 i-au prinsi', §i I-ad tinutd inchi i o lund, §i apoi 1-ati datit pre
chizd§ia Tomii Generalului, §i apoi i-au sloboclitti. Si all §eclutti acolo unu
anti in Kiovu, pan& au cheltuitu ce au avutti, gi apoi cu fuga au scapatli din
Kiovu bloke de at venitu in Moldova. Si alti Moldoveni cap s'au templath
in Kiovt, tote a§a cu fuga au scapatti ; §i cats scapati din Kiovu, inca cu multd
grip, veniati pan& a agiunge spre Camenitk ca, remdindtt loculti pustilfi era
talharitA multi ; §i Le0 aveati pismd pre Moldoveni del se inchinase de bund
vela lord la Moskali, Si pre cats Moldoveni if prindeati Le§ii, if tail jeculak
§1 pre unit ii §i omoriad, era, pre altii II puneat la poprela. Numal, Adannl
www.dacoromanica.ro
 335

Sinayski Hatmanu se pune pentru Moldoveni, ci pre cari'l oblicta ca suntti

iuchil trimite de'i scote sat miluia, si pre unit in pune la steguri, dandu po-
ronce se le dee pace, si Lesii furisti totu II stricau.
Dimitracco Voda, dupe ce s'ad aseclatu h Harcovu, zahara pre multi, if da
lul ci tuturoru Moldoveniloru, catd nu puteau birui se o menance ; si i-au mat
datti si triispreclece sate a unui General* ce'ld cinema Sidlovski, pline de pane
ci de helestee, cupesce, si cu morn, §i cu doa-trii sute de omens inteunu satu, si bu-
cate, vacs, bon, ol, stupi, Odom, tote le didese lui Dimitrasco Voda, sirmeoa acelul
General* ceclendu elu intr'o gresele. Dect, Dimitrasco Voda, nu vrea se tie
pre Moldoveni cu dragoste, ca pre nisce streini ce 'sl-ad lasatu casele si s'ati
instrematu de mosiile sele pentru densulu ; ce, vrea WI tie mat aspru de catd
in Moldova, ce i se schimbase firea intealtti chip* nu precum era Dorand in
Moldova, ce precum era mai inainte pre candti era Beizade teller* in clilele
fratine, seu 1111 Antiohu Voda, ince i mat reu, ci lute la betie, ci se scarbia
de fie ce, ci usa it era inchise, ci nu lase pre Moldoveni nicairi se ese din
tergil afar* fore de ucazuld Jul ; ci cu Candi eel de locu, era, se invrejbise
reu, ca nu't tine intr'o nimica. Decl, Moscalii eel marl ince ilu urise, pentru
cad Ili' lubla Imperatulu si'l didese nume mat susu de cilia' alit tuturoru.
Atunce s'ati sculatu Sava' Zmucila Banulti, ci multii '1-au pinta pe Dimi-
trasco Voda, amestecandulu la Seremett, clicendd eh : «Ed canal m'amti in-
chinatu la Lest cu Petriceico Von, avead cinste §i boleril ca si Domnuld».
Si aveudd call de la Sobietki Craiuld ce era pre acele vremi pre atunce, le
arata lul Seremetu precum ad avutti vole boierif, §i candu le au fostd voiea
s'au dusd la tera lord in Moldova ; era Dimitrasco Voda, va WI face robl in
tem Crestinesca ; §i multe ca aceste, care nu le potu scrie tote cu condeiulu
meti, dupe cum suutil firile Moldovenilorti, caril nu potu lid la casele lord
trap se nu se sfadesca, dere ince in 'Ora strema; ca ci candu ad fostti cu Pe-
triceico Voda, era, destule sfecli au fostti si atunce, ca si acum, intre Domnti
si intre boieri, carii mai pre urine lad* loru '0-au stricatu, ca ci acum de
la Moskali, care mat inainte se va arata.
Imperatuld Moskulul dupe ce s'au aseciatu tool la ernaticu, precum mat susu
s'au scrisd, scris'ad la eremetti si la tote Senatoril §i Gubernatii cei marl,
de ad mersu toll la Petriburgu la sfitu; atunce au mersu i Dimitradco Voda
la Imperatulu. Beet, dupe ce s'au stransd torn, au inceputti Imperatulti a'l in-
treba pre top : tine-vord pace cu Turcil, au ba ? i da-oru ce ad giuruitti, au
ba? Decl, Senatulu celti mare ad disc, nimica se nu dee, ci se se apuce de
vary larasi de resboiu ; caci, de s'au intemplatti acum asa sminteld, de acum
se va chivernisi Intealiti chipti de n'a fi asa, cad haul si este este de agiunsd;
au putere si doacleci sad trefcleci de ant se se bate.
Atunce Imperatulti, veclendd ce este sfatald asa, au si oronduitti in tote
terile 14 de treI4ecl de fumur se mat face and omu de este gata cu tote
ce aru trebui, se mal educe ince vr'o cincleci de mil de este preste citt mai
avea ; si ae oronduitti, pane it va porni in giosti pre Don* si ad mat lungitu
flmtele soldatilort si a Dragoniloru se fie mat lungt de o sclopit de catd. ini-
cercele Turcilorti, cum erad intern, ca se bate. matt departe; ci au facutu totu
www.dacoromanica.ro
 336

palose simcelate in virfil, de amandort phrtile ascutite, se se bath cu Turcil

la Mivala, si an lepadatil spegile , si le-au factitu soldatilor4 la grumazu lh-
dunci de fent albu ; la totu soldatulil cite doh oca de aph, ca se aiba fie-
care soldatil aph gata de beutu la resboill, se nu path ca la Sta,nilesci. Si ail
Insuratd atunce si pre Seremetii, dandul Imperatulil pre o ruda a sa, qi-
cendul se '0 facd copil, se 'si ulte fecioruld ce era la Turd, netocma alb. a
suite elu si pre acela. Si au socotitu atunce se pornesch pre Dimitrasco Voda
inainte cu greimea, MI dee patrucleci de mil de Moskall Draguni chlhrep,
si patru(leci de mil de Chlmhsi, si trii(lecI de mil de Donti, sl patrucleci de
mil de Mad cu Hatmanuld loril, si se Intre In Crimil, se tont taie si se
arch, pana va intra si greimea se se apuce de cethti a le bate si a le
lea. i asa au aseclatii sfatulii se fach ; si Incepuse a porm si zaharaoa,
si ghtise tote aceste ce send mai susii. Era Seremetii, macaril ch se insurase
de curandil, derh 11 era mare jale de fecionl ca va peri la Turd, precum s'ad
pentii; si se tau ruga Senatorilorii, ca dory ard pute strica sfatulu, si el
nu vreail, nici puteab, ca apucase de grhise care Imperatulu, si le era rusine
se tutored sfatulA. Deci, oblicindu Imperatulli pentru Seremetil al este Ole
de fecioru, tare i-au banuitu, si 'hat mustratil, aducendu'i aminte dud l'-at
fostd trimisd Inainte pre Seremetil, se mergh se strice podull la Dunare, du-
pe cum II poroncise, si mai pre urma viindu si Imperhtia sa, V-arti fi luatu
cele doh polcuri Imperatesci a lei cu doaspreclece mii de 6ste, si cu Dimi-
trasco Vodh cu Moldovenil, si s'aru fi dust Intinsit la podd ford de nici o gri-
jä, care polcuri se chiamh. Preobrajenski si Semienovski. i cu acele doh pol-
curl anti fi bhtutii pre Turd; altd oste nu i-aril fi mai trebuitil, ce and fi le-
sat'o inapoi de aru fi venial incetd, si aru fi izbanditu. Atunce, mai pre urma.
dupe acelil sfatti, au sositiz si unit unchiu a Imperatului, anume Apracsinu,
Cnezulil si Guvernatuld de Azad', si intrebanduld si pre densulb. Senatulii,
au clisd ca, nu'i bine cum au aseclatd sfatulu, ca este cu greii a se bate In
trei parti ; ca cu vedulu suntii cativa ani de Candu se bath, si dintru unu
lucru de nimich s'aii inceputii sfida; acum si cu Turculii; asijdece si Lesii ii
suntu vnijmasi. Cu gred le va fi a se bate in trel par 1. Numal cu Turcil cum
au aseclahu asa se lase de odath ; si de oril si mai cere, se le dee, pana a
trece Craiulii Svedului; si apoi se stee se se impace cu veelulu,si impecan-
du-se cu Svedulil, se vord arch prea lesne si cu Lesii Atunce le-ond esi
si sold de la Turd ce suntil zalogu. Deci, pre lesne este atunce a strica
pacea en Turcil, si a se bate pre cu usora cu densii. Si asa, s'aii apucatii
si Sava Rogojinski, cum despre Turd', dandu-le bani, orti face pace. Deci Se-
natoril, pentru vola luI Seremetii, ail mersii la Imperatulil, si chcendu aceste
cuvinte au lasata si elf" se fie asa, dupe Senatulii, si s'ad phrhsitil a mai face
6ste improtiva Turculul pand la o vreme.
Imperatuld Moskulul '0 ail stransil tota 6stea, si au sec-tutu in vase de au
trecutd de la Petriburgil marea In ceea parte, la Svecli, asupra Finiloru ce e-
mit subtil ascultarea Svedului, si Watt bAtutii acolo doi ani, sf ad luatu si ce-
tatea Abovu14, care este stolita Finilord ; si apoi iarasi cu cinste s'ad intorsii
la scaunulu seq., la Petriburgil. Era pre Seremetil Tat trimisii la Kiovil, si i -au
www.dacoromanica.ro
 337
ltisata dodcleci de mil de oste, Mac' si Ca lmitsl, se stee se dee ce a da,
se'el sc6ta feclorulti, si se porte grija despre Turd se asecle acelu lucru. A-
sijdere si despre partea Rigai au lasata pre Menjica, pre Cneazula Alecsan-
dru Daniilovici Feldmarsala, se pdzesca despre SvecliI din giosti.
Era Dimitrasco Voda atunce all facutu poncturi de cerea in Imperatulil té-
ra Harcovului cu tote veniturile, clicenda: ca tell all ldsatil, Ord WI dee; si
pre top Molclovenil ela se fie mai mare; ce va fi vola lul, volnica se fie se
faca, si fara ucazult lul, nime se nu fie volnicti a merge nicairi, si altele mul-
te ca aceste.
Atunce Imperatulii all data acele poncturi a lul Dimitrasco Voda la Senatti
se le vacle, si cum era socoti si ei. Deci, Apracsiiii au clisti catre Senatti :
«Nu'f bine sel dati tern Harcovului ce o cere ell, ca macara ea ca amt vre
o treir,lecI de ravase de la aces Mad din "Harcova de jalobele lord ce au pe
Dimitrasco Voda, si acolo intr'acea Ord suntu aprope de optclecl de mil de
oste slujitori; si acum neffinda pace, lesne li este a se radica., ca se se dee
subt ascultarea Turculul, ca nu'i departe Azaculii, si cdndii ome sta se ne ba-
temil cu streinii, not omti vre se ne batemil cu al nostri.» Atunce si Sere-
meta all relisa: «Adeveratti bine al Ilisu, ca asa va fi, si Inca este alta si mai
mare, ca 'ml air spusii unit boierti de al lui, anume Savilti Banuld Smucild,,
ca mai Inainte vreme s'ati mai inchmata din Domnii Moldoveni la crestini, la
Lesi, la Unguri, si apol i-aii ertatti Turcil, de s'ati dusa la densii, si mai pre
urma acei Domni multa red all facutil crestinilora, anume acel Domni: Petru
Vodd si Grigorie Voda. Asijdere si acesta de s'a asecla la Harcova, nu'i de-
parta CrImull» Deci Senatula auclinclii, au alesil se dee lui Dimitrasco Voda,
o mie de dvoruri in Ora Moskului, care acea mie de dvoruri cuprinde cinci-
cleci de sate, si omen ca cincispredece mil sunta ; si WI mai dea si Cate
dodclecl de pungi de bani pre anti, care fad sese mil de ruble, si doll parechi
de curb frumose In Stolitd; era boierilord se le dee treispreclece sate, ce all
fostu a celui Genera% Sidlovski care sate le stapdnia Dimitrasco VodA. Care
boierti a priimi, WI dee de acele sate ; era, care n'a vre, WI dee ucazd de
void WO mearga la pdmentula seu ca se se asecle. Deci Dimitrasco Voda,
esindu'l ucaza, au si venitti la Harcovii cu mita void, rea ca se departezd de
teed, ei s'ad rddicatii si s'ad dusil in Moskti ; si nu multti dupe aceea, i-ad el
murita Domna Casandra, fata iul Serbana Voda Domnulti Muntenesca, si all
Ingropat'o In tergii In Stolitd, si au rdmasii veduvoiti de all traitd cdtdva vre-
me, pand ce s'aii insurata, care se va scrie mai Inainte.
Era boieril, caril all vruta se priimesca, le all impartitti de acele sate a lul
Sidlovski, de traescii unii si pana ista,ch intr'acele sate ; era caril n'at vrutu
se priimeascd, ei au venitti la Kiovti la Seremeta ca se'l slobocld. Deli Sere-
metii nu vrea slobo,,ld, si Inca nu numal pre boieri, ce si pre negutitorI,
si pre slujitori, si pre top, ca'i clisese Dimitrasco Voda, in pisma boierilord
caril se duceat de la densulii, s6k nu lase nice pre unulii se treed, Vara nu'I
vora slobocli Turcil feciorulti. Peel Seremetii se potrivise l al Dimitrasco Voda,
si nu'i ldsa, dela blastemail toti, ca periati atata omeni ; altil nu aveau ce mai
Leatopmetele Tom. 2. 22
www.dacoromanica.ro
 338

cheltui ; altiT erau negutitori ; altora le remasese femeile In Moldova ; ce bo-

gatu blestemu era asupra lul §eremetu!
De acesta auclindti kihaia Vezirului, ail OiSti feciorulul luT eremetti, pentru
ce opresce tats -Att negutitoril i Moldo venii ce volt se vie de la KlON'ti Incoce;
sill scrie ca se't slobkla. Si asa, pe scrisonle lui, au sloboclitti eremetti ne-
gutitorii si pre alts Moldoveni ce emit acolo. Atunce m'ad sloboclitti si pre mine,
loanti Neculce Hatmanti, cu voia mea, dupe ce ail trecutit dol and si avid ve-
nial in tera Lesesca cu multa nevoia, care mai susti s'ati scrist
Dimitrasco Voda, dupe ce s'ati dasti la Petriburgti, pre boiern Moldoveni
n'au vrutil WI tee cu densuld la Imperatulil, socotindti cu va ispravi se nu mai
pOta scapa de acolo ; si`t graia de reti catre Imperatulti, clicendti ca Tomb, Hat-
manulu si cu altil au remasii acolo , si vorti se se dud la Turd; si pentru
aceea an trimisii de 1 -ad luatil cu varta de 1-ad dust. la Harcovii, ca oblicise
Imperatulti de acelti Iucru, ca luatti cu sila, si unii din Kiovii ad si fugitt
Ertl Imperatulti ail respunsti lul Dimitrasco Voda, mai vertosil pentru mine,
Ioanu Neculca Maitland, dadi nu va se §ecra., Duninecleti se's agiute se merga
unde'i voia, ca nu'mi este robii. Atunce Dimitrasco Voda n'A cantata bine,
trade 1-ad respunsti Imperatulu aria.
Era and 'ml amu luatti clioa build' de la Dimitrasco Voda", din Harcovii, de
m'aind despartitti, multti me Imbiea se mai , Si multe se adeveria se'rni

(lee, si se'mi ispravesca si de la Imperatulu mare mild, si canal fi voia

eld se'mi ispravesca. Dena eft eranni bucurosil ca, au venitfi aceld cesti de amti
gasitit vreme se esti dinteacelti norodti gren, ca suntil nisce omen.' forte ne-
credinciosi, si prea cu gred train au omenil ce slat nedeprinsi cu acelft felt.
de omeni dintr'acele parti. gi aveati mare jale, si Dimitrasco Voda, i Domna
Jul, i boierii, si toti Moldovenii, srmi cliceaft :A nu 'Int-old pute face pace, ce,
void pen.'. de Turd. Dera eti amti pun nadejdea la Dumnecleti, si pentru drep-
tatea mea nu s'ail Indurattt, si din tote m'atl scosti; Si dupe. ce amii venial mai
incoce, Inca si eremetti in cateva randuri died se me aseciti acolo si
a scrie la Imperatuld Winn des jalovanie si sate; dent tote n'amil prihnitil, ea
este unit norodil undo tu suntii 6menii slobkli se merga uncle li este voia,
nici in Imperatie, farti ucazii, si ucazii nu vorti se fact, ca pentru se nu faca,
cheltuela Imperatiei. 8i la Imperatie vr'o curte mare ea aceea, cu dvorebnict.
multi nu este, macarti precum este la domuia Orel nostre, sari alts craie si
domnie; ce, forte este unit lucre putinti, numai osteni suntii multi de agiunsti.
Deci, de viata mea imi era cum inn era, dera mai multil lmi era pentru copii
mei in ce vorti romane ; ca numai (16r1 sold* se fie, era la alte boierii nu
Incapit fecioril unora ca acestora.
Ce, fratilortl Moldoveni, rogu-ve se luati aminte se va invetati, si se ye paw
zits. On cad II fi in cinste la vre unit doninti, bine este WI slujesci cu drep-
tate, ca si de la Dumnecleti ai plata. Era cu Domnul Wei o data se nu pribe-
gesci, macarti cum aril hi; si nu numai in teat streind, ce nici in Tarigrad cu
densulii se nu mergi, fiinda tu Moldoventi, ce, se't slujesci in tern ta. Cad,
streinii (-luta numai pre Domnu self' miluesca si s .'ltt onstescil, ert pre bol-
e ce suntu pribegi en Domnulu, intr'o mmica suntit; si 1.1ta cinste are boi-

www.dacoromanica.ro
 339

erulu caud este singuru pribaga, si alta este candu'i cu Domnula sea. i apoi
Domnulu se viseza eh' este tote puternicu ca la Ora lui, chid este Domnd, si
va se tie asaf ca se nacajesca pre aces boierl, si nu socotesce slujba ce I -au
facutu ca s'au Instreinatu, ce nimica Invoela nu'I face. Nadejclea Domnulul este
ca seninulu cerului. si ca Incetula =ref ; acum este senina se se face noura ;
acum este marea hna si se face furtuna.
Acum, lasandu cele streine 'Ana aice a le scrie de o data, phna era le a
vem rondulu, se rte intoreemti era de uncle amt lantu scrisu de Ora nostra.
Veziruld, remtandii la Stamlesci dupe ce ad purcesu Moskalii, au si trimisu
pre unit pap, anume Curtd Pap, se stee la Iasi cu fermanu de ertare tutu-
rora gresitilorti, eine ce art fi facutu; si au trimisu la Lupulti sin Gavrilita
afire aduca de la bejenii, de la Bursuci, si au rtipeclitd in tote partile la va-
durile Prutului uncle gasia Moldoveni del scotea de la robie, si ad. purcesii
Veziruld de la StanilPsei catinelu spre Dunare se merga la Tarigradti.
Curt Pap, dupe ce au agiunsu in Iasi, pre tune gasia din eapiteniile Orel,
all si Inceputu a-I boieri, cum boieresce Domnuld Moldovei; si sede In cur-
tile domnesci. Era atunce era uniit boierii, pre anume Darie Domci, ce fusese
Sardaru, carele mat pre urma la, alp Domni , acela boiera , an aglunsa de ad
fostu si Logofetii mare, era la 1Vloskali as fostd Polcovnica, mergendu la Curtu
Pap, '1-ati pusd Hatmanu; asijdere se pre und Greed , Bozagiuld, flu pusese
Postelnica mare si pre altiI ce mergeaa la densula tail II boYeria Si all In-
Inceputu Carta Pap a ambla cu binisorti, ca Mid poftesca aces boieri ca se
scrie la Vezirulu se ramie eld in Iasi, dera n'ad pututa ispravi
Era Lupula Vorniculd, dupre ce au mersif la Vezirulu, multa '1 au musfratil
pentru cad s'at hainita Ora; era eld ad data sama catre Vizirula , cum nu
sunta et vinovati : adeed, nici boierii mci Ora; ce, este vinovata Porta, ea pre
Domnii eel buni ii mazilesce ford, de voia boierilord si tires, si pune Domna
pre care unlit scie Ora, si dandu'l Porta sabie face In tend ce II este voia.
Precum si pre acesta, pre Dimitraseo Voda, 'I as pusii Maria to fora scirea te-
rel, si ad facutu ce 1-au fostu voia. Era mai Inainte vreme era obiceiu de'sI a-
legead boierii si tern Donna; pre cine poftiau es, pie acela punea si Porta.
Deci, Vezirulu, a,uclindu avestil respunsa, nimica n'au mai respunsa si '1 at si
Imbracata In caftana m '1 au trimisu se fie Caimacam in Iasi pana a trimite Impe-
ratia und Dolma in Moldova; si au scrisu se la Curtd Pap, se se radice din Iasi.
Si ad mai past'. Caimacama si pre unit greed, anume.Mascutu Postelniculu, carele
fusese pre Ifingd, Veziruld in oste, Capi-kihaia lei Dumitrmco Voda, si Id ertase
Veziruld pre densulii ; era pre sotia lu1, pre Iano, '1-ad taiatd, precum s'au
scrisu. Si ad purcesu Lupulti Vornicula si cu Macsuta Postelniculd in Iasi se
fie Calmacami. Era Veziruld ad triiraisd de scotea robiI de la Mari; de unde
II &lat. tote It adueeaii la Vezirulu, se']. lntreba Veziruld la care Domnu
le al fostii mai bine : la Mihai Voda sau la Nicolai Voda? Era ei clicea ca
le ad fostd mai bine. la NicolaI Vodt, pentru eau. le esia inainte Ioan Voda,
fratele lul Nicolas Voda. Deci, Vezirulu an scrisu in Imperatie pentru Nicola].
Voda, fratele let Joan Von, Terzimanulu, ca se'ld &ea Domnii In Moldova

www.dacoromanica.ro
 340

Era Imperatuld, veklendd scrisorile Vezirului, ausi facutd Domnd pre Nico-
lai Voda.
tra Lupuld Vorniculd, dupe ce all agiunsil lAnga Iasi, la Balica*), all salsa
la Curti' Pasa se esa din Iasi, si i-ad tnmist si cartea Vezirului ; era Curti'
Pasa nu vrea se esa din Iasi, cd, astepta WI vie respunst ce scrisese se fie
eld Pasa. Deci, Lupuld Vorniculd 'I all scrisd se esa din Iasi, ca apol se va
intorce la Veziruld si l'a forte part; ca lord nu le trebuesce Pas& Atunce
Curti' Pasa eau speriatii, si all esitd din Iasi de all purcesii dupe Veziruld.
Atunce Lupulu si cu Macsutii au intratu In Iris Caimacami ; era Antiohb.
Jora bivt. Hatmand, auclindd ca este veru-sell, Vorniculd Lupuld, Caimacamii
in Iasi, all alergatd si Oil la verd-sell Lupuld se fie si elu Caimacamii cu
den is, gandindu-se ticalosuld ca i se va ulta viva lui, cea de au fosta cu
Moskalil, del chlema, care mal susii s'ati scrisd. Numai, osinda lul Dumnecled
prea pe rani °mil deld. trece ; ca Lupuld, cum all sositii In Iasi, ca, unit lupd
nesaciosii, all si Inceputd a prindere pre slujitori si pre Capitani carii fusese
cu Moskalil, sfi Inchidea si'l batea, si le lua pungl de bani, clicendu ca all
agonisitu din jacurile Turcilorb.; si all luatii lefa, si au si push bani pre Orel,
pre negatitori, si pre alp breslasi, si ad pusti de tad omuld bejenarii se dee Cate
dol lei, si Omenil n'avead ce manta, ca era sacusoruld de fd'ina cate cinspre-
clece lei, si Inca nu se nici gaga.
Deci, ore-carii dintre acel patimasi de red, fiindd Veziruld Inca nedusd din
-Ora, ad mersii de all jaluitd la Veziruld ; si cum all auclitu Veziruld, Indata
tare s'ail maniatii, si all manatii pre Iona Voda Terzimanuld, se secla in Iasi
Caimacamd, pand, a veni frate -sell Nicolai Voda in Iasi, si se chivernisesca
Ora cu Imblanclire. §i au mai trimisti si und Capegi-basa impreuna cu Iona
Voda de alt prinsti pre Lupuld Vornicula, si pre Antiohti Jora Hatmanuld, si
pre Macsutd Postelniculii, carii erad Caimacami, si i-ail pusu in obecle, de
i-ad dust la cetate la Varna, preste Dunare, surguni, de all seclutii acolo doi
ani la pedepsa. Pentru fratele Lupulul as trash si cei-1a1 p pedepsa ; si s'ad
plinitd atunce und cuventii prostti ce dice : cu erba cea uscata arde si cea verde.
Ioan Voda, dupe ce all venial. In Iasi, era bunt si blandii tuturord, si au
chivernisitd sera, liana all venitil frate-sell Nicolai Voda In scaund aice in Iasi;
si lasandd Ioan Voda pre (rate -set In Iasi, elii s'au Intorsii la slujba sa In
Tarigradu la Terzimanie.
Dimitrasco Voda Cantemitii, ce s'at dust la Moskall, acolo all muritii, cu
patru feciori : Matel, Constantind, erband si Antiohii; si ce volt fi, vremea vii -
tore va arata.
...,'.........,_..,J,....,,A....,,

*) Uncle suntii acum curdle domnesci, la Frumbsa, Adaosu in copia Post. Hurmuzaki.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XX.
A doa Domnie a lui Nicola! Voevoda Mavrocordatil, in anulii 7220.
Nicolai Alecsandru Voevoda MavrocordatO, dupe ce au venitd In Iasi, a triea-
di, pre obicell, ah boieritt. Pus'ati pre Nicola' Costind, vel Logofetil ; pre Ga-
vrild Miclesculit, vel Vornict de tera de giosil ; pre The Catargiuld, vel Vor-
nicA de tera de sust ; pre Lint' Buhust, ce fusese Logofetil mare, 1-aii pusu
Hatmand. ; pre Ramada* vel Postelnicti ; pre Lint Paladi, vel Spatarti; pre
Georgita Mitre, vel Banfi; pre Constantino Rusetti, vel Paharnicf]; pre Grigo-
rascu Jor2, vel Visternict; pre Constantinti Costaki, Stolnicil mare; pre Mano-
laki Hurmuzaki, Comisfi mare. Acestii erati boseris lui Nicolai Voda; era chi-
vernisela si tote trebile erail mai alesti dupe Ramailand, vel Postelnicd.
Atunce Nicola]. Voda 41 lasase firea cea sumeta, cum era In domnia din-
; ce, multi' se mai lasase, si traia bine cu boieril, fn dragoste; ca erad
unit din boleri fugiti in Ora Unguresca, alth in tera Lesesca, alth la Moskil,
si cu densif si din eel mai prosti multi erail dusi, si avea grip, ca pentru nu-
mele lui cell strasniefi n'oril mai vent Deci, arata catre tots blandete ; era
boleni tot]. s'ad Intorsti la pamentulii seu ; numai eel' de la MoskO nu veniad,
ca nu puteati de osti, si nu'i lasati Moskalii, precum mai susu s'ad scrist. ; si
carii boieri cum veniaft din streinatate, dal viva catre Nicolai Von, tail pre
cei de la Mosku, si es 41 curatiad obrazele, cum n'au south nimica, ss asa se
indreptad. bra Nicola! Voda macarl cal pricepea sil scia, dera 'Asa ss elu
tote precum dicead el, cad era bucurosu se fie cum scie, numai se vie in tea.
Vera atunce era stricata red de Tatars, si de Moskali, si de talharitO ; asij-
dere si Loch Balgii faceau multa galceva si superare sus Nicolas Voda la di-
vanuri, pentru fratii si rudele lord ce perise atunce canal au fostu Moskalii
in tera, si pentru jacuri ce'i jacuise mill si altii, si he facea si napasti mai multu
de cad erad adeverate. Era Nicolas Voda facea multa chivernisela, pre unii
came rani is da platnici Turcilord, era an deplind pre CAW cereal es; era pre unii
is inchidea pana la o vreme, si apoi II slobodia ; era, a mai multi Turd nu he tine
in mak, si se indrepta sciincld ronduld Portia. DInteiti la giudecata se facea a
tine cu Turculu, era pre urma esia gIudecata drepta Moldovanului. Noroculti
Ceres ait fostO atunce, ca s'ad templatti de au venitd. Nicolai Voda; era de
ara hi venial alto Domntt mai prostii, aril hi fostu prea red. de Moldoveni;
macarti ca unh au trasd la Nicolai Voda grel mare, si multa inchisore, mind
ad fostit feciorh sus Manoli, si Toader Armasuld, ca talese nisce negutitori
Turd Balgif de la Roman fora dek poronca nimerui; sil ',Mau nisce frati a-
celorti negutitori Tura cu fermanu de la Porta, pre mil tntr'altu chipu nu
putea se's isbavesca.
Atunce, Nicolai Voda, 1,u poronca Vezirului, au ga,titO cateva c6rute cu cal
www.dacoromanica.ro
 342

se pornesca pe §vedti. la Ora lul prin tera Lesesca, si cu &Neel de mil de

Mari, dupe, cumil scrisese de la Nistru Imperatulti Moskiceskii la Vezirulti,
numai se pornesca, pre Svedii, dupe cumti s'att toenail pacea. Era Svadulti
n'afi vrutti se merge,, si au scristi carg la Imperatulli Turcescii, de au piritty
pe Veziruld precumti ca s'ati agiunsti cu Moskalii de au luatil bani, si tit fa-
ciutu pace; era de n'arti fi facutti viclesueit se lee bani, arty fi Matti pre Moskali
de grumazii, ca nu mai aveati Moskalii nici o putere; si acumu si pre den-
salty nu I-ail pusti nici la o (Ale, st va Witt pornesch, slid lee Moskalii de
grumazti. Era Imperatulty, veclendit cartea Svedului, tare s'ati maniatty pre
Veziruld.
inteacea vreme, sosit'aTI si Osmantt Kihaiaoa Vezirului la Imperatulti cu
carp de la Vezirull, se, lee colacti mufti tit batutti pre Moskali; si puindit
ImperatuluI cumti au incungiuratti pre Moskali call nu mai aveti nici o putere,
numai ce strigati: amanti ! ded, noi veclendu'l ca strigh amanu, ne -au cautatti
numai a face pace, si 1-am lasatii de s'ati dusty la Ora loft. Era Imperatulti au
ciisd : ((Vol a i cautatil cad' striga ama,nti, 0 nu Y-atY 'matet de grumaztii nu
era luau mica acela se V ultap vol la amanti. Ce, amt. intelesty eu faptele
vostre!» i indata au poroncitty de f-ati Matti capulti, si au trimisti de ati
omoritti si pe Vezirulti. Deci, Svedulti au mai remasti intru acea ernar, si
preste vera, totti la Tighine, si soil Moskicesci totti stall la Tarigradii popritI.
Erg, Moskalii ati datti I zakulti Turcilortz, si kite cetati aft fermata, dupe cumti
s'ati aseclatti in pace. Era Svedul4 totti punea pricini, si nu vrea se purceda
de la Tighine, clicendti ca pent nu se va duce Seremetti cu 6ste din tera Ca-
zacesca, nu va merge; ca Seremetti tit sel tie calea. Deci, Porta ati asecl.atti
cu soul Moskicesci se se Odice Seremeta cu tote, &tea din tera Maces*
si se se duce, in Ora lortt, in Moskit; si ei se pornesca pre Svedti de la Ti-
ghine cu. 'Mari si cu o same, de Turd slid duct prin tera Lesesca pent la
Ora la Deci, Seremete, cau ati veclutti car ile soliloru, precumti au ace-
OW la anulti, tomna, dupe batae, s'ail redicatti din Ora Cazacesca si s'ati
dusty la Smolentska cu tote °stile lui. Ere. Vezirulti tai trimisti pre Ismail -E-
fendi cu vre o triicleci de mil de este Turd, si Hanuhl cu Tatarimea, se Yee
pre Svede. and duct la Ora lui. 141re. Svedulti iutr'acea vreme ati prinsti nisce
Tatari omenif lui, scriindtt Hanulti la Seremete. se stee gata, in Smolentska, ca
el volt se purceda acumti cu Svedulti, si 1-oru duce in Ora Lesesca _pant la
unty loch, si 1-orti 'Asa ; era Seremetti se'f ese, inainte solti Yee de grumaz1,
si se dee o sutt si cincled de pungi de bani Hanula precumti s'ae. aseclattl.
Deci, Svedulu, princlende. aces Tatarl Cu. acele carp, au push de I-ati omorytii
pre Marl, si au luatti cartile la densulty, si tacea mulcom. Era Hanultt nit
scia nimica ca I-au prinsty cartile ei 1 -alt te,Iatti Tataril, sy totti silla pre
Svedd se pureed. pant este erns, st suntit apele ingfetate. Si vedu11.1 total
nu vrea se se pornesca se merge.
Scris'aA Pasa de Thighme si Ismail Efendi in Udriiti in Imperatulti si la
Vezirultt, mutendu-se Imporatia atunce acolo, cumti ca au gnat'. pre S \Teat,
si &tea, si tote suntii gata, si elu totti nu va se purceda; si in doe, -triI DM-
dull scristi, si ele totil nu vra se purceda; pant, de la o vreme, rnaniin-
www.dacoromanica.ro
 343

du-se ImVratia pe veclu, ail poroncitu numai selti pornesca cu sila, dad,
n'a vrea de brim' void. Dect, Olinda oste, au mersa selii Yee cu deasila; era
elii s'au inchisa in curtile lui la Varnita, unde sedea; si s'au apucatti se se
bath' cu Tura., se nu se dee. i Enicerii tineatt ore-cuinti in partea
si nu vreati se's facia rusine; nä nici vreati se dee ve(liti cu sinetele in Eni-
ceri, nici Enicerii iu vecli; ce, stair impreginrula curtilora Enicerii, la gazcla
§veclului. i se mint Pasa si cu Iismail-Efendi C11111u oil face poronca Impora-
tesca, ca se temea Pasa se nu facia zorba Enicerii si asupra lul; si strigati
Enicerii clicendu pentru ce se facema noY rusiue acestui Craft"' ospe ce au
venial la nor?
tra Pap, act chiematii pre unu Aga a lul de Eniceri, si '1-ati trimisii se
graesca cu Craiulu se nu se apace de galceva, cu o Imperatie; eh apoi, 'Ate
se piee; pi '1-aii invetattfi pre acela Aga in taina, veclAnda eh' nu prihnesce
Craiulu, canal va esi de la eraMitt alai% se (Lica cake Eniceri: «Noi Enicerii
tinemu cu densulii; era ela mar tare ne suduesce pre nor de catii pre Pasa,
yi (lice ca, suntema nisce omens blastemati, si nu se mire, ela de nor §i fa-
dna acela Aga, asa, cumti au auclitu Enicerii acea vorovit, s'ati si maniatt,
si all inceputa a sloboclire focula in vecli; era veclir, de ()data stair, gan-
dindu-se ca, li sunta prieteni, neschnda viclesugula ce Meuse Aga de Eniceri;
cats, Claiulti nu suduise pre Eniceri. Deci, de la o vreme, s'au inchisu ve0i1
in cash', de se Mega, pang ce all data foci caselorti; si arclenda casele, asa
'1-aii prinsil si pre Craiulu; si Oita all prinde, elu au omoritti cu mama huh
vre o duct sese Eniceri, si elii Inca se ranise; numai, hit invetata Pasa pre
cativa Turd se'lii apuce se meta °more Enicerii, ca de 1-arti fi lasata '1 -art
fi omoritti. §i asa, apucandulti, '1 -ad dusti in curtile Pasii, de '1 -hit tinutti a-
colo cu vartit, pant hit venita respunsa de Ia Imporatie de Ia Udriiti.
Atunce au venita poronca si in NIG° lai Volt pentru Svetll si Lest ce erne-
za, pin tern, WI scota §i see gonesca din tea; era veclii, auclinda, s'au iu-
chisa capita in curtile de in Prigoreni, In tinutulti Carligaturei; st se aparaa din
casa de nu le putead strica nimica calarasii Moldoveni ea sal scota; si au
trimisu calarasii inapoi la Nicolas Voda, de all Intrebata, ca, intealta chipti nu
pota se's scoth, ce numai flora se dee focti caselorti; dent Vole, n'ail priimita
se's lase se aprincla casele, ce, le-ati clisti se stee pe departe de densii. Dupe
acesta mina. au venial respunsti de la Porta se le dee pace. Asijdere au
mar trimisa Nicolai Volt pre Hatmanulu cu multi slujitori, tote atunce, Its
Cernaug, ca era &tea Jul Voevoda Chiovski aseclata acolo la ernaticu, si facea,
multa stricaciune locuitorilorti, ca se's scota, si pre aces din ter& Rra es s'au
stransu Ia unu hoed se se apuce de resboiti, temendu-se se treca in Ora Le-
sesca. Deci, Hatmanulu, veclenclti ca se apuca de galceva, au si redicatu gnu-
tulti Hotinului, §i a Cernautiloru, §i i-au stransu pre tog la unu locti; era Le-
ch; veclenda ea s'ar'i stransu atatatomii, caclut'ati cu rugaminte la Hatmanulu,
si multe daruri i-au daruitu. Atunce au si nimeritu respunsu de la Perta si
de in Nicolai Voda se he dee pace. Atunce au trimisti Imperatulu la Tighine
de ail pornita pre Craiulu vedului la Udriiii, impreuna cu tog 17.eclii lul, si

www.dacoromanica.ro
 344
'1-ad aseclatd acolo la unu tergd aprope de Udriiu, anume Demirdas ; ti nu
'1 all mai Wadi la Tighine se faca amestecaturl.

Asijdere, tad atunce la acea vrajba, au venitu si Craitild Stanislavii Les-

cinski din Pomerania, teptilil prin Ora Unguresca ; ad esitii in Moldova in Co-
naanesci, pe Trotusd, si au venitil pre in Mead in Margineni, pe la Stefanita
Rusetti Vorniculti, cu putintei omen!; si de acolo au mersti in Iasi la Nicola
Voda, psi i-au facutil mare cinste, si au trecutil la Tighine.
Era Craiulu §vedului au piritti pre Hanuld si pre Lsmail-Efendi, si pre Pasa
de Tighine, si all data ei cartile ce le trimisese Hanuld h Moskali. Deci, Im-
peratuld, voclendd asa, all 1i mazilitd atunce pre Veziruld si pre Hanult ; era
pre Ismail-Efendi si pre Pasa de Tighine i -all omoritu, si all pusti Veziril a-
tunce pre Gin Ali -Pala, si Inca '1 all 1-mut(' gi ginere. Atunce aceld Vezird In-
data au si Inchisti pre soli! Moskicesci In Edecule, i-au pull in mare pe-
(Mpg, cad nu lasa pre nime se intre in densii, nici pana la Imblatore nu'i
lasa se esa, ce si acolo, cu pazitori, ce, mai multil se scarnaviatl intr'unu ciu-
bard si dad afara. §i pre cati din slug! erad Moldoveni, Munteni still Serb!,
pre toti. i-au data la catarga
Atunce all esita si Lupuld Vorniculd, 1i cu Antiohd Jora Hatmanult de la
inchisore din Varna, cu mitllloeulu Hanului, giuruindd nisce sate acolo pe Prutti,
clicenthi ca &btu a luI ; ei mai multe erad ominesci*). i au mersii de acolo In
Ora Muntenesca, si all statute Hanuld de i-ad facutd pace de la Nicola! Voda,
sel dee mosiile boierilord celord ce suntu h Moscu, si alte luciuri multe, ca
se temea Motel Voda, ca incepuse Lupuld alit amesteca, din Ora Muntenesca
in Porta, i avea si pre Hanulu agiutord, ei i-ad cautatii numal sel faca pre
volt se vie In tern, se nu mai amble amestecandd ei facendd cheltueala terei.
Deci, dupe ce all venith. in Ora, Lupuld, indata 'Id all pusti. Vornicil mare si
i-au daruitt ei optd pungi de barn; si nu i-ad agiunsii atata, ce, au cersutd
ei safele bolerilord ce email pribegI la Moski; si i le-ad data, de °data. -Era
dupe ce au venitil Luca Visterniculd i le-ad luatd, si era le-ad data Dial;
era mie, lul Ionu Neculce Hatmanfi, imi sta mare pedeca, ea se nu potu veni
in tort, se'mi tie ell mo file , si nu se teme de osinda lui Dumneclefi, ca sesi
aduct aminte cate pedepse yi urgii, de la domni, pre la inchisori, in cateva
rondurl all trasd, care mai pre-urnia, au giudecatti Dumnecled, ca 'mi amid M-
edd 1i eu pace in domnia lui Mihal Voda, i, cu giudecata Mitropolitulul
Gedeoml si a tad divanulu, 'm1 amd luatti si ell mosfile de in fecioruld Lu-
pulu!, de mi le-amd. stapanitd.
Ert eremetd, din Smolentsca, clan% au intelesd ca era au inchist pre soli!
cei Moskicesci, s'ad i intorsii cu &tea in Kiovd, venIa ei cli te nopte ; gi
X91

emu as agiunsii de all intratu In Kiovu, inaintea ostil sole, era Tatarii au si
sloboclitd unu ceamburd din Bugegii de all lovitd fora-de-veste, numal in duel
stile, si au agiunsd pant suptd Kiovd, ¢i ad talatil si all robitt, i au luatil
doacleci de mil de rob!, ei s'ad intorsii inapoi cu pace, ca n'ad avutd tine li
sta Improtiva, ne fiindd este in Kiovd; ca de aid fi fostil macard vr'o dot mil,

*) De la Greceni. Adaosu in copra Post. Hurmuzaki.

www.dacoromanica.ro
 345

n'art fi scapattl nici unit Tatari, ca, le statuse cail de mergeati pe glosd, cap
remasese pre urma pre slevd, si esiad Rush de prin balti §i de prin paduri
del uciaead. Era la acea vreme se templase numai Ivanenco Polcovnicult si
cu Tantski, fell de slujitori, §i ad esitd si el cu vr'o doacleci de omens din
Kiovd de o lature, si ati gasitd vre o cinspreclece Tatari, si i -au luatti de gru-
mazti de i -au dust la §eremett In Riovd. Era alta este era de ceea parte de
Nipru; norocult Tatarilort, ca nu putead Moskalii trece, ca nu'l tine giata,
nici putead trece prin apa.
Era candd ad fostti de primavara In alu doile and a domniel lul Nicolal Voda,
facut'ad Turcil sfatt. si cu §veduld si cu Stanislavii, qicendii Stanislavt Craiuld ca
pre densuld ilit priimescd tots domnii Lesesci se le fie Craid, si a da si Camenita
Turcilorti, si le va da si bird, si cateva fete mars *) pre ant ; numai sel dee este
se merga seat pule Craid in loculd lui Avgustd ; si atunce a trece si Sveduld cu
pace prin tera Lesesca ; si apoi se volt scula cu totii asupra Moskului. Deci,
Turcil s'ad ispititd se face, §i acelti lucru, si at oronduitti pre Abdi-Pala cu ca-
te-va mil de este Turd si cu Tatari, si cu Nicolai Voda, si au pornitt si pre
Stanislavit Graff' de la Benderd, dandu'i Imperatia si o suth' si ducted de
pungi de bani de cheltuela, se se puie Grath. In Ora Lesesca. i ad venial
StanisIavu Craid pana la Zagarance cu tots &tea, si eld ad mai remasd acolo
se v6da cum a mai fi. Era Abdi-Pala ad mersti pana la Hotind, si au trimisu
la Kiovit la Seremetd sold, pre unit turct, de i-ad clisti, cum, se silesca eld
la Imperatuld Moskului, se nu se puie eld a da, agiutortt lui Avgustit Craitt,
si se lase ca se puie ei Turcil Crait. pre Stanislavd, §i apol orb. lasa si el
pre feciorult lui ieremetti de la Tarigradti. Era Seremetd au respunstt acelul
turd sold: «ca, eld de fectoruld lui s'ad lasatd de candid s'au data pre mana
lord; dera elti n'are nits o putere se fats aceld lucru, ca eld este o slugs,
sl 'Ana acorn i-ad venttiii patru carts de la Imperatultt Moskului, cum a vede
ca antra Turd in tera Lesesca, se se pornesca, si elti cu °stile de la Kiovit
improtiva lord. «Si iar au clistd Seremetd:» cum ca pote ei face acestit 1.ucru,
ca Craiulti Avgustti arR pre Nemti cu treideci de mil, si pre Veneticu cu
treideci de mil, si pre Prusit cu treideci de mil, si pre not cu treideci de mil.
Toti acesti Monarhi suntt giurati se'si dee aglutorti unuld altum Cate cu trei-
deci de mil de este; era candid art ved6 vre und gred, si cu tota puterea
sesi dee agiutord unuld. alttna. La nol nu este obiceid ca la voi se se mazi-
lesca, Crail si Domnii, cum faced voi. Allied Papa de Remit dad ard audi, ca
veniti voi se le faced acestd lucru, tots Crestinatatea anti sill asupra vostra
se se radice. Numai Craiuld Svedului are pima pre mine, ca 'I -amt batutu
in multe ronduri, si imi amest: ca fecioruld. D6ra vol nu trebue se ve potri-
viti unorti omeni nebula». i cu acestii respunsil s'au intorsd soluld lul Abdi-
Pasa de la Kiovit la Hotinti.
La acea vreme, candid all sositu soluld de la Abdi-Pala la Kiovd, ce mai
susti s'at scristi, 1? Seremetti, atune se templase de facea §eremetd prazni-
culu Imperatultn, adeca clioa sfantului Petru Apostolu, si se stransese la cutter,

) Cmcicieci, dice copra Post. Hurrauzalo

www.dacoromanica.ro
 346

Jul eremetti se'l cinstesch, la vr'o trei patru mese, si era plind ograda de
generall si de ofiteri, totu impodobiti cu haine de sirrud; i fripsese und boti
Intregu, ci vr'o trei berbeci intregi, i cu cOrnele poleite. Era slujitorii dra-
guni Moskali, st cu puscele cele marl, start pe Mil de slobocliati foculd, pen-
tru sdnetatea Imperatului; asijdere mai glosti, la Pecersca, alte pusce erati
Rcose, cu Ott slujitori, de slobocliati foculti ; asijdere mai giosti de Kiovti stab'.
Cazach cu vr'o doacleci de mn de oste cu pusce de slobocliati foculti. Deci
veclenclu sold acele lucruri, se mirau si et; si intorcendut-se inapoi, at avutd
ce spume lui Abdi-Pala.
Atunce, Craiuln Lesescu Avgustti, oblicindti tie Voevoda Ruski cit este a-
giunsu cu Stains lavti Craiti ca se dee Camenita, '1 -alt prinsti Craiu lti si '1 -ail
facutu surgunu la Sacsonia, de ad seclutii cativa ani acolo piind '1-au sloboclitti;
si au trimisit altd, oste ci zahere in Camenitti, cum mai in grata, ci au facutti
surgunu si pre generaluld ce era In Camenitd, fimcld agiunsti. cu Stanislavil,
viindit Turcii, ca se o dee.
Dec1 Abcli-Pala, veclendti acestd respunsti de la eremetti, si veclencld ca
s'ati adaosti oste In Camenitd, ci s'ati schimbatti generalii, au lacutd scire Ia
Porta. Deci, Porta, au vedutti ca n'ati putere se &di aceste lucruri ce sifituise,
ca se schimbe pre Avgustd Craiu si se pule in tern, Lesescd pre Stanislavti,
s'au speriatti, st, nu se rddice tote Crestindtatea Evropei, ci 'sl art perde Turcii
imperatia; si s'ati lAsatti de acelti lucru; si au socotitti intealtu chipti, de
au scrisu la Abdi-Pala de i -alt lacutti respunst se se asecle la Hotind, fiindu-le
rusine se se intorcii fora ispravd lnapoi. 1;licd unit eh art fi sfdtuitti Svedulti
si Voevod% Chiovski, se se asecle Hotinult, si se le fie lesne de acolo se merg5
la Kiovu; ca tad nadejduia Svedulti ca, va mai NO se'§i dee palme cu Mos-
kalulu ; era, unit clicu ca art fi sfaluitti Nicolas Von., temenclu-se eh nu va
put cede in Iasi de Dimitrasco Vocla; era altii ca Nice lai Vodd at giuruittt
Imperatiei o suta de pungi de bani, ea se nu facd Hotinulu. Ce, adeveruld nu
se scie; sciti ca de prinidverd, au luatti gi tinutulti Hotinului de '1 -at facutu
&IAA cetatei Ell la anulti, iu luatti ci tinutulu Cerndutilorti, din rrutti in
colo, se'lu ficd tote olatd, clicendti ca totu tie Hotind at fostti. Era lui Sta-
nislavu z-alt venitti poroncli ss merga In Benderd. ci s'ail Intorsu.
Atunce Seremetti nu pute sct nimica de fecioruld lui, ca 'mese Voevoda
Chiovski strata de at lui, de nu putea mine mid merge nici yeni; si pre tine
trimitea ereinetti, it totu prinde Voevod% de's taia, sad it inchide. Erd
Seremetti alt data o suta de galbini mtul Moldovand de 'si-au bdgatti capulu,
cu cart!, pentru von baniloru, si au facutu cum ad pututd, ci at mersu la
Pavt de Tighine; st atunce s'au Lemplatil de au sloboclitti solulu celti de la
Mo ku de la Inchisore din Tarigradu, ci l'a:1 intorsti pre acelti slujitoru Mol-
clo\anu anume Cirja, si cu clece turci, de at datii veste de pace la Kiovil;
i Inca totit s'au mai zabovitu rrecum va arkta mai inunte.
Pre mele vrenu era greu to sera, nu de biro, ce cle alto sup,11.1, ca, Tar-
ciloru li era calea totu prin iota mergendu §i viindu la Hotinu unh vmeau
pre la Focseni de mergeau pie Siretu, pre la Botorui, -earn veniati despre
Bosna; alai, pre Barladu si pre la Iasi; altil, pe la Prutti; si, ca nisce o tens
www.dacoromanica.ro
 347

pagani ce ere', tote stricacium faceau, cu fen' de felt de risuri si batjocurl a

fete feciore, vi a femel intelepte.
Prutulu, pusese NicoltiY Voda, avendu poronca de la Porta, pre Constantind
Costaki vel Stolnicu, impreuna cu und Pala, delis curatia, cu mite sute de omenl,
de copaci vi de plavil; alit trageail veIcele cu pane liana, Iti Tutora, vi de acolo
le incarcait in care de le porniait la Hotiuti; i Meuse i hambare de puneari panea
la Tutora, de sta, catti nu o putea radica prin care. Der% macarii cad gra' i su-
perare era, vi mare cheltuela lui Nicolai Vodt, dera incavl veclendit atunce sluj-
ba mazililort, au facutit mill cu &env% vi cu sfintele rugl, cu mondstirile, de
le-ad radicatii unit obiceiu spurcatil, ce era asupra, de stingerea caselorti bole
resci, vi a sfintelorti monastid ce se fdcuse ; de daft desetina de stupi vi de
mascuri, tertnesce. Era, Nicolal Vorlit au ertatil se nu mai dee desetind tera-
nesce, precum n'ati fostii dandii vi mai inainte la alg Domni; numal de la dom-
nia a doa lul IVfihai Voda li se facuse acestii obiceiit.
Atunce pre acea vreme, cu cati-va and mat inainte, se tot batea Francuzulu
cu Nemtulti pentru Ora Spaniel, care de care se o Yee se o stapanesca. , Rea-
vandil Craiti; i totil birula Nemtulti pre Franguzuld, cad it maY dad vi altil
aglutord, fart de electoril Jul. Il mai da Anglia patru-clecI de mil de oste, vi
Olandia treIclecl de mil. Apra, superandu-se Francuzulil de atata ant de batae,
sta se se impace; vi Nemtulit nu primia, veclendit ca biruesce. Deci, s'ait lasatil
Anglia Si Olandia a-'i mai dare agIutord , si incepuse a batere Francuzuni pre
Nemtri. DecY, Nemtulu, ,ye'clendit ava, statut'att si altil mediatory si le-ad facutti
pace, impartinda. tera Spaniel dreptil in doh' ; vi pre unde le -ait venitu hota-
rele, rasipit'ati cetatI vi tergad de le-ad stricata , vi at facutd pace. (2) Pre
atunce ail trecutit si und scat mare de la Levi la Porta, anume Voevoda Ma-
zovetki, de at aveclatu cu Turch acele a,mestecatud multe ; si intorcandu-se
de la Port% at mersit la Avgust Crania., vi apoi 'lit at trimisti Craiulti vi la Pe-
triburgit, la Imperatulu VosculuI. Atunce aft tdmisit si Imperattil Turcescit la
Levi solu pre unit erinu, din Genii", aniline eferbel.d de ad %Luta pace lul
Voevoda Chiovski yi lui Stanislavit Craitt, vi intorcendu-se Seferbel de la Levi' ,
s'ati i radicatti Voevoda Chiovski si cu Settle basil Bitnovetki, si cu alte ca-
pite anume : Staroste Raayski, vi s'ati dash' la loculu lord in Ora Levesca la
Avgust Oraiulii de s'ait irnpreunatil, si n'aii avutd nici o nevole.
Avijdere sf Stanislavu Craiti Mica au purcesti de la Turd prin Ora Ungu-
rescd, si au trecutit la Pomerania, vi nu s'ait increclutii se merga la Craiulti
Avgustil , ce s'ati aveijatit in nisce terguri, in hotarele Imperatului Nemtescii.
Vriit'au atunce Imperatia, Turcului se dee galione vedului se'lu pornesca
vi pre densuld pre marea Alba, pana la Frangun, vi de acolo orI WI dee vase
Francia, on se vie vasele lul. i n'au primitu ; ce, au clisit ca elu pre uscatu
au venitu, pre uscatu se va duce. §i se mirau i Turch ce oru maY face cu densulu,
ca nu'l mai pate intra in volt, vi elit yata cartea Imperatului Turcescil, eel
trimisese caud au venitu la Tighnie, at sall'Ifs va lasa va da. Oste. Elu acea
nadejde eauta vi o avtepta.
Era cand au fostu in alu tieile anti a domniel lui NicolaY Voda, in anuld

www.dacoromanica.ro
 348

7222 , mazilit'at TurciY si pre Brancovanulti Voda, trimitendti pre Buiuc-Im-

brihorulti de la Tarigrachl, adeca Comisulti celti mare, de 'IA at prinsti cu mare
mestesug5, ca '14 at inselatu unchil lui de ati me.zsii. de la Targoviste in Bu-
curesci, fiinda unchil lui agiunsi cu Mihal Voda de stall delt Oral, gandindu
ca va fi eta Domnt". Era dupe ce 'Id ad prinsb., au scosti Imbrihorulu
fermant" de la Imparetie, scriindil la tea: «de oril priimi pre Mihal Voda, bine;
era, de nu, se'si radice Domnt dintre densil pre tine orti vre». Deci, unchii
Brancovanului Voda, anume Constantind Stolniculti, si Mihai Spatarulti, deca ati
vectutu at lash Porta in vbia lord, s'au lasatti de prietesugult lui Mihai Voda,
si 's1 au radicatti,Domnu dintre densii, pre Stefanti Cantacuzino Spa aruld, fiiulti
lui Constantint" Stolnicubl. Era pre Brancovanulii, 'IA ati dust" la Porta cu mare
paza si cu mita avere, scrisa totti de Imbrihoruld, si 'Hi ati inchisti in Ede-
cute cu mare grija, si pre densulti, si pre Doinna'si, si pre cuconii sei, si pre
tote slugile lui ; ca era acelO Vezirti atunce Gin-Ali-Pasa, unit paganit reu peste
mina, de nu folosia mmerui dare. Deci, atunce ad inceputti pre BrancovanulA
Voda qi solii Moskicesci parire, si Svedultir si de tote partite, cum este
mania lui Dumnetleti; macarti ca cele marl pomeniri si multe , si cei prieteni
harnici, si avere ce ave, sosindu'i atunce cesulti mortis, nimicu nu i-au folo-
sitti; precum slice scriptura: «Nu va folosi averea in cliva urgiei.» P6te va fi
si osinda Moldovel, cats totti schimba Domini adese blastema te' Ora;
ail, pote fi osinda si a unchi-seti, a easel lot Serbanti Voda; au, flora si a Mos-
kalilort chiemare; si apol mai pre-- mina, viclesugt"; ca multu sange crestinescil
s'ati versatti, si de multe on 'Id all fostb. blastemandb. Imperatuld Moskului,
si clicea : «Iuda Brancovanulu m'ati vendutti, de avid repusil este, si mg pa-
titti acesta!» Deci, 1-ad scosti si au taiatti capetele a patru cuconi at sei, ss
apol si a lul, si a cati-va, boleri slugl at lui; era pe Deanna, si pre alte
1-au tinutal Inca vr'o doi am la inchisore, si I-ail sloboclitt apol. Atunce, child
i-ati fostA Mina. feciorii, au fostil clicenda unulti se se turcesca se nulti tale;
der' tat' -sell Brancovanulti Voda, 'Id au imbarbatatO tare se ntesi lase legea.
Numai unit copilasu, nepotri de fib. Brancovanului, au scapatil, ca 'Id all luattl
la saraiulil Imperatescd ca selt turcesca; era mai pre urma '1u au scosti ima
Imperatului, si 'Iti all data la malca-sa, care mai pre urma istoria lui va arata
la rondo. Precum se dice, Domnii bogatt si fOra de sfatii, adeveratu ca atunce
Brancovenulti Voda all fostu fort de sfatti, dad, s'ati maniatti Dumnecleu pre
densuri; era mai inainte, in vr'o treicleci de ani, totti cu sfatti all fostti , ca tine
DumnecleA cu densulti, si'l erta osinda; era acum n'ati vrutii sold mai rabde.
i cand 'IA a taiatti, ail adust" pre tots solii de'IU privet" solil Moskicesci ,
solululii Nemtului, si solubl Francuzului, solulti Englezului, solulti Venecianului,
si soli' Flemengulul si alb. Leavulm, si alt Svedului.
Dupre aceea, alt pornitti si Craiulti Sveduluf prin Ora Unguresca, si alt trecutu,
cu pace pans la sera lui la Pomerania. Atunce au sloboclitu si pre. solii Moski-
cesci din Tarigradti se'si merga la pamentult sou, la Moskti; si'i astepta Se-
remeta cu mare bucurie. Era cand au aglunsti feciorulti lui Seremetti pre la Nemi
rova, nu se scie ce'lu all lovitil, ca au muritil, i n'at apucatt tat' -sell se'lti vada vitt
Vicu unit sa fi mancatti ciuperce, si apt muritt" ; era unii clic* self fi otravitil
www.dacoromanica.ro
 349

Sultana la la Tighine, pentru se se manie tats -set" si se strice pacea cu Tur-

cii, cad 'Muff purure art' pofti se fie oste ; era unii cliceau ca dintre den-
sit Will fi otravitt".
Craiulti Sveclescti, dupe ce all intratti In Pomerania, stransu-sl-at' 6stea ce all
mai pututti din tell, avencld nadejde ea'i va da i FranguzulA ajutorti, si all
inceputii se se bats era cu Moskaluld, vartosti, ca scota loculd pi cetatile
eel luise. Decl Moskalulti, i Avgustil Craiu cu Sagil, sl Craiulti Daniel, si
Prusult, tots acestil eat' invoitti la unit loci" cu legaturi, si au ineeputu a se
bate cu Craiult" Svedului; unii se bateau pe apt", altil pre uscatt s'ati dust"
in Pomerania, si all tot*. batutil pre Craiulti Svedului, pane, ce loath tots
Ora Pomeraniei cu tote cetatile. Numai ce i-ail ramasti o cetate uncle era sto-
lita Pomeraniei, anume Stetinulti, si Fe inchisese acolo de se batea cu cel alti
Oral ; gi astepta Craiulti se'"' vie agiutorti de la Francuji pre apa. Atunce, no-
roculti lui colt prostt, ca au muritti Craiulti Franguzescil eel* betranil, anu-
me alb'. 14-le Ludovicti ; i nemerindti acea veste la Avgustil Craiulti Lesesct,
stand(' cu este prin pregiurult" cetatei Stetinului, all push lint trombiterti a
lui, &AMA veste din trombita ca all muritil Craiulti Francuzescd, ca se auda
Craiult" Svedului din cetate uncle era inchisti. Era Craiulti Svedului, clack all
In-West" din trombita lui Avgustii Crait ca all multi" Craiulu FrancuzescU,
pus'ad i eld altti trombiterii alit lul de all respunst" inapol din trombita lul
Avgustti Craiu, clicendu'I asa: «De at muritti Craiulti Francuzescti, era Craiulti
nostru unubl din cel doispreclece Monarhi al Evropei este sanatosti, si nu se
teme de nimica.» Era Cana. an fostti preste doe, -trn Mile, au lasatt" Craiulti
cetatea pi all fugitti cu nisce vase pre mare la tera luI, la Stocholmil. Atunce
Moskult" si ceialti Cral au luatil OVA tera Pomeraniei ; era pre Muskat(' nu
'1-ail lasata Prusulu se stepanesca, acolo in Pomerania, fiindt" acolo loculu alit
lorti de mosie ; ce i -all datti cateva pungi de banl pentru ,theltueala ostil, gY
all remasti. Pomerania a celoralti Oral, precum mai sus(' s'ati scristi.
Era Craiulti Svedului, dupe ce s'ati dust" la Stoculd (Stocholm), au inceputt"
a punere mediatori se &oh' pace cu Moskulu, si en Craiulu Prusescii, gi cu
Avgustil Craiulu Lesescil, i au Inceputt a contenire de a se mai batere. Era
Craiulti Daniel nu'la primia pre Svedil la pace, si ilu tot* Weft de ceea par-
te de mare, uncle are si Dania locum
Turcii, dada s'ati curatitu. de Svedii si de soli"' Moskicesci, si de aceste de
tote date mai sus(' s'aft scristi, radicatu-s'ati Imperatia cu tots puterea, gi s'at
dust" la Fraud la Ora Moreei ce o Linea(' Veneticii, si au luat'o cu tote ce-
tape ce erati. Intr'acea Ora Moreea ; pi all aseclatti prin tote ceta4ile Pasala.-
curl, precum mai fusese mai nainte vreme era a Turcilorti, si se desvatuse ei
de la Turd, candti se batuse Turcif cu Nemtil la Beciu. Si 'Wanda Turcif Mo-
reea de alit doile rondt, s'au %torsi" inapoi iar la Udriti ; atunce all prinsu
Turcil si pre am(' Domni", sfetnicil. terei Moreel, care era si doftorti vestals
a nume Likinie, gi fusese aceltl cloftorti i aice in tera,, la domnia d'anteid a
lul Antioht" Vocla ; pi apol ducendu-se la mosiile lul acolo la Moreea, cacluse
de era sfetnicil. Deci cunoscenduld Turcii de la Tarigradd, indata '1-au spell-
clutatd.

www.dacoromanica.ro
 350
Era de erna au Inceputu a se invrajbire Turd' cu Nemtil se strice pacea
din pricing Moreet, §i ail trimisti Imperatulu Turccscii de ail mazilitO pre Ste-
fanu Cantacuzino Voda, feciorulu lui Constantinu Sto humid din Ora Munte-
nesca. ; si cum '1-au dusu la Porta, Indata, '1-art i sugrumatti si pre tata -seu
pre Constantinu Stolniculti neplinindu dot ant cu domnia in Ora Muntendsca;
si aft agiunsti §i el osinda Brancovanului Voda, cad' flu venduse el pre Op-
sulu cu igelaciune, precum mat susu s'au scristi, §i ao reraasit lut Stefanu Vo-
da dot fecioxl : unulu slujesce la Nen*" Si altulu 1% Mosliti. Era In loculti Jul
au push. Domnii pre Nicolai Voda; In loculu lin Nicolai Voda, in Moldova, ail
push. Domna pre Mihai Voda Racovita. Dem Nicolai Voda, gatmdu-se de aice
din Moldova cu tote conacele, au purcesti In Ora Muntenesca ; si atunce, In
purcesulu lui Nicola Vod5 din Iasi multe vorove ce nu s'au caclutti att graitti
Lupuld Vorniculu lui Nicoltii Voda, improtiva. In loch cinstea 4i mila ce au
avail de la acestti Douniu, elu Ii multrimi cu vorOve preste, dupe cum este
firea acestul nemil, a Gavrilitescilorti, de nu suntit nici until Doninti multami-
tort, ce pre urtha totti cu naptisci le multamescd; care in scurta vreme
resplatitu Nicolai Voda acesta galceva de Care Lupulti Vorniculu, ca pentru
sumetla lui, '§l-au pnsu ticalosulit capulti, precum istoria Inamte va arata. Era
In tern au venitu Donniti Mthatu Voda cu a triea domnie.

CAP XXI.
A triea Domnie a Jul Mihaiu Racovila Voevoda, In anulii 7224.

Mihai Racovith Voevoda, viindti In scaunti in I41, erna, bucuratu-s'au tota

tern, fiindit elu primententl, §1 mai vertosO nemulu seti, ca era mita; §i d'an-
COO se arata cu mare dragoste si blAndete teret. Tera Inca se bucura, cad
era Moldovanti, §i li era pre lesne In dimurY a grai cu densulti, cal giudeca
dreptit si blAnciti , §i usa Ii era pre dechisa, *i nu cu smarire mita Si dupre
obiceiti, au boieritti a triea-(li pre acesti boieri calif sciiu mai posit. Pus'au.
pre Ilie Catargiu, i el Logofetti ; pre Lupulti Costaki, vel Vornicit de Ora de
giosit ; pre Ionil Sturza, vel Vornicti de tern de sash; pre frate-seti Dimitrgco
Racovita, Hatmanu ; pre Constantinti Ipsilanti, vel Postelincti ; pre cunarritu-
sea Mai Paladi, velh Spltaril; pre Dimitri Makri, vel Balla pre Constantin-it
Rusetti veld Paharnicti ; pre Constantinu Costaki, vel Visternicti ; pre cumna-
tu-seti Costandaki, vel Stolnict ; pre cumnatu-seil Iordaki Cantacuzino Del&
nultt, vel Comisu. Acestii eraii bolerii lui Withal Voila la a treia domnie, i nu
era nici unulti mat de cinste de chat altulu, ca erat mai tote unit Datil ; nu-
mai Constantinu Pogtelniculd era ore ce mat In cinste, avendu unti irate Capi-
kthae la Porta, a nume Manolaki Kiurcibaa.
Lui Mihai Voda atunce II vra fi lesne §i Mai-liana a domni, ca de neprie-
tenil lol, de Muntenl, se curatise de Oct ; boierii cei betrani caril it mai start
Improtiva, era, murise ; la Tarigraciti Donut maztli pre atunce nu erati, ca
www.dacoromanica.ro
 351

era numai Duca Voda si Antiohu Vodh, si nu aveau acesti Domini obrazu la
Porta ; si lui Antiohu Voda, preste doi-trey ani i s'au templatd de au muritu.
Si adusese Mihai Voda si cati-va Greet cu densulti. earn fusese din casa Branco-
vanulut Voda, ce, crass aces Greei adusd la stricaciune, precum se va arata
indite. 9i elti Inca se invetase a, domni, nu ea in cele doa rondun de'ntem
de era o turma si unu pastord. Numai nu avea norocire, ca nu era pace. Dom-
nh avea de trebh, bung si milostiva ; cuconi chid, si cucone trel ; si'l era casa
cam Brea. Duol cuconi Ii tinea zalogti la Porta, Turci' ; pre rondd It schimba.
Pre acele vrem], ghtindu-se Turci' se purceda asupra IsTeintului se to Vara-
dinuld, era Nicolai t odd facea nisce reutati marl In sera Muntenesca In
; pre unit ii inchidea, pre alto it thin, pre alth it jecuia, de le luau tote,
avenle lord ce arena, sti pina la Porta ca suntd haini, si ag unsi cu Nemtii;
si pre cat' nu'i omoria, eld, ii triuntea la Porta de'i onion& Atunce au pentd
si Mihai Spatarulu Cantacuzino. tunce si-au adusd =lute Nicola' Veda si
de ghIceva ce facutu Vorniculd Lupulu, candu au trecutit din Moldova In
tern Muntenesch, '1 -au piritti la Vezirulu Gin- Ali -Para, cum eh este hamu,
agiunsti cu Moskalit.
Dect, Giu-Alt-Para Veziruld, cum ail Intelesu, ad si trimisti unu Capegi-ba-
sa de '1-ati pusd In obeze pe Lupuld, de nice de la Mihai Voda ; si, agiun-
gendu pre Veziruld pe drumti, in Dunare, nici '1-ad ma' giudecatti, numai ce
'1-ad scosu, si acolo in anvil ad pug' de i-ad taiatti capulu ; era trupulu let
ad remasti neingropatu, de '1 -ad nihncatti paserile ; asa au pentu Lupulu Vor-
nicultl, din pira lui Nicolai Voda. Nici unu boierd n'amd veclutti procopsitu din
eel ce se punt] in price cu Domnuld. Si atunce cu Lupuld ad mm pentd Im-
preuna si do' boien Serbesci, o data cu Lupulti. Era in loculd Lupului ad
pusu Mihai Voda pre Dane Donici. Deci, Veziruld, ducendu-se la oste la Va-
radind, esitu-i-ad Nemtii inainte cu Evghenie Priucipuld, p 'at-ad data resboid
de ambe partile forte groznicu, si i-au biruitd pre Turd Evghenie, en Nemtii,
de ad fugitti Turcii care incotro au pututti ; si le ad luatd si urdia tota. A-
tunce au pentu si spurcatuld Veziruld, in resboid.
Acestd Gin - Ali -Para era unu paganu red, turbatd si mare sorbitord de ran-
ge asupra crestmilord ; nu'i trebuia lui daruri sett rugaminte ; acesta an o-
moritu pre Brancovanuld Voda cu cuconii lut ; acesta an omoritu si pre Ste-
fanu \Todd, si pre tata-seu Constantind Stolniculd, si pre Mihat Spatarulfi Lu-
pulu Vorniculu, si pre alth multi ; acesta au omoritd si pie vie o patrucleci
de Pas', tad alert, fiuntea Turcilord, de stirpise Imperatia de capete, acesta
au stricatu si monhstirea Mavramuru de la Tarigradu ; 01 era ghudulu lul de
a birui pre Nemti, se yule Pasi si in Moldova si in tern Muutenesca. Numai,
nu i-au aputatd Durnnecied, ca 'at-au luatu si elti plata; ea i-au luatu tata-
set], diavoluld, suiietuld.
Era Nemtii, deed ad batutu pre Turci, s'ati mm pogoritu de ad luatu ceta-
tea Timisvaruld de la Turci, cetate alesa si vestita, cu tote olatele ei, ,si s'au
aseciatti acolo la ernaticil.
Attnice Muntenia cant erau fugitt Iii sera Unguresch tie reulu lei NicolaT
Voda, s'ati raclicatu cu catane si a,u luatu pre Nicolas Voda dm Bucuresel In
www.dacoromanica.ro
 352

robie, §i '1 -alt dust. In Ora Unguresca. de 1-aii tinutit pant la anulii, pang ce
all facia. Turcil pace cu Nemtii ; si at. luatti Nemtii si din Oltd incolo and
tinuturi a Orel Muntenesci. Destule reutttl au fostti si pe acolc de Turd si
de Catane, care mai pre largit Inainte istoria va areta.
Ere, in loculd lui Nicolal Vodg venit -ail frate-set. Mitt Voila Tarzimanulti,
Domnit ; ce, departe era firea lul Nicohi Voda de a lui Iona Vodg ; ca Ione.
Vodg era minunatu de omit bunt., catfl nici acum Liu potti uita Muntenil bu-
natatea lul.
Esit-au atunce cittane si in Moldova, pre subt munte, la Casint si la ceta-
te la NemtA, si la Campulti-lungti, si cuprinsese tera pant in Sireth. Dupe
cum suntti Moldovenii gata la pat, indata s'ati data la (Mush ; erati si cam a-
supriti de Mihal Voda, ct scosese hartii pre Ord, si pre mazili dajdi grele,
si deseting pre mazili, tertnesca, obicefulti cebt red de stingerea mazililortt
nu vrea se'lu mai pitrasesca. Deci, cap omeni si cate case boieresci ere% din-
cola de Siretil, tineati toti cu Catanele, si se facuse nisce talharitu multu pres-
to sena ; si Mihai Vodg stgpania numai pre hingt Iasi, si la Orheid putintelt;
era incolo tote podghezuri de Mane amestecati cu Moldovenil agiungeatt de
pradati tergurile, pre la Falcil si pre la Barladit ; ere, Hotinulu si Cernautii
ii pleat' totit Turd' ; si se mime. ce va face si de ce se va apnea, ca dom-
nia fl era noe si nu avea bani se platesce, se se strange. slujitori, era cu
flick si se mutase in Cetatuie, si mai nici in Cethtuie nu mane, ce, mane
cate la unit loch de nulu scia nime ; cg si boierii Inca nu erad drepti, ce
multi dintre densii se agiunsese cu Cts.lanele.
In cetatea Nemtului era unit Chpitan capU Catanelord a nume Frenta, si mai emit
si cati-va mazili Moldovenl cu densulti acolo; deci, all facutii sfattl se mergt cu
podghezti se is pre Mihal Voda; era Mihal Voda, oblicinclit sfatulit lord, trimis'att
pre Makri vel Btint., si pre Constantinti Costaki vel Visternic4, se aduct vr'o
dog-trii mil de Tatari, ca se merge. lovesct WEI elf' pre densil, de cat" el
pre densulti. Si mergendti aces boieri la Mari, s'ati si rt'dicatil cati-va Mar-
zaci se vie, Inca si mai multi de cap poftise Mihai Voda; si viindii cu densii
pang din giosti de Movila lei Constantind Vodh, i-ad le,"satti Constantine. Vis-
terniculu pre Tgtari supusi in valea lul Aronti Voda, si ao venitil se spule lul
Mihai, Voda cg era lucru cu taint, de nu scia nime ca vinit rataril. Atunce Con-
stantinit Visterniculti, mergendit la Cetatuie se spule lui Mihal Vodg de 'Ma-
ri ca au sositii, nu 1-ati gdsitit in Cetatuie, si au purcesii se vie la Iasi la
Mihal Voda; atunce si cgtanele sosise in Iasi fort de veste, si catti al rumpe
unit peril din clpil de n'au Matti pre Mihal Vodt de grumazii din curtile dom-
nesci ; ca strejile ce avea la tergulit Frumosii, si la poduld Iloel, si mai hinge,
Iasi, la carsma ce se chiama h Stati, nime din streji nu scapase se'l dea scire,
prinsese Catanele pre toti.
Avusese scire Mihai Vodg mai inainte vreme ca au esitu Frenth si cu Ve-
licico cu podghezti din Malta, si fusese esitti Mihal Vocld din Iasi afart, pre
Bahluiti in susti; dent apoi veclendti et nu'i nemica, s'ati intorsii inapol in Iasi;
ct podghezuld se zabovise, ca venia becisnicesce cu zabava, ce, au venitu pre la
PAscani, si de la Pascanl la CotnarU, si apoi au venitti la Iasi, Deci, Mihal
www.dacoromanica.ro
 sa
Voda, au apucatt numal de ail Ineklecatet cu dor.trei copil din cask ci au ple-
catt fuga la CetAtuie, si Catanele dupre densult. ; era la podult celu domnescd
de este preste Bahluiulii, putmtelu ore ce s'au mai propitil, tiindu'i ealea Ca-
tanele lui Mihal Voda, erd, Mihal Vodd au luatil mai pre din giosu de podu
si au trecutil Bahluiulu pre glaiata, ct at apucatu de au intratu in Cetatuie ; ci
noroculii lui ca nu 'hat sciutu ca este elu Mihal Voda, ca i-ara fi tinutu calea
pre dincolo de Bahluit, ci 'mite 'l-aru fi primp. Era Constantinu Visterniculu
cum aii auclitti de Mane, n'au apucatu a spline lui Mihai Vodd de Tatan, ca
n'au apucatu a veni in Iaci, ce au ci fugitu in stuhil din giosu din Mica:"
era Mihai Voda nu seia de 'ratan hernia ca all fostu venitu la Aronu Voda,
nicI Mart de Mane Atunce FrentA Capitanulu venia cu Catanele pre subt
delu cu vre o doe, sute de Nemtr, erd, Velicico Sulgerulu cu Moldovenii, ci cu
CAtanele, lovise inainte in tergu, ci slobochse ci temnetele, ci cuprmsese acum
ci Cetrituia; numal, nu se putea lipi, ca'i improccau din Cetatuie. Deci, FrentA
ci cu Catanele ail lAsath cosull ce ail avutu in cesu, unde este acum halacte-
ula la Frumosa, ci dupe ce au lAsatu coculu, s'au suitu la delu in Cetatale,
ci cAutat loitre ci prepelece ca se dee navala la Cetatule se sale preste zidu;
ci a]ergau unit ci din terga de le duceiu loitre. l ra Mihai Voda atunce se
temea tare se nu'lu is din nionastire ; ci tote boierimea se spedese. Numal
ce au apucatt de au sloboclitti d puced mare, ci au inceputu a tragere ct elo-
potele cele marl; era TAtarii de la Aronu VOda, cum au auclitu pucea ci clo-
potele, ore cum s'au fostil indoitu danteiu se nu fie vre unit vielecugu; era a-
poT, Uncle s'au pornitil a veni ea ventulu; era Catanele, cum au veclutu ca vinu
Tataril, cum au lasatta Cetatula ci ail alergatu in coca in cal; ce, phria a, se
gAti el, TAtarif incd, au sositfi.
Deci, au ci purcesu CAtanele pre lunga perinh CetAtinel asupra Hlineei a
se sparie, ci TAtarii a'I incongiura din tote partite, de le dad navala spar.4
ga. Atunce au ecitil Waal VodA cu Siimenn ci cu Strelitti, adeca cu vhatoril
ce av3a, intru intimpinarea loril la Hlince, ci au inceputu a strangere ci din
ter0 slujitorl one era. Deci, Strelitil au inceputu a'i butere forte rest cu qi-
netile pre Mane ci a'i strica ; patri, ce au inoptatu au totu mersil de la Wince
in susu pre periu alAture. bra de la o vreme bagandu-se la strimtori, arrendu
se treca parlulu in cea parte spre campu, n'au mai pututu tine resboiulu, ce
au inceputu a'i rasipi, ci ail inceputt Catanele a cade acolo in periu. fiindu
termurosu, card pre putini all scapatt. Norocult loru at fostu di, ail inop.,
WO. ; ci atunce In acelu Wit" au prinsu ci pre FrentA Capitanulu, viu neva-
tamatd, une. Wart, ci 1-at cumperatil Mihal VoclA de h acestu Warn. A
doa di,. ducApdu'lU la curtea domnescd in divanil la Mihai Voda, ci multu
mustrandu-lil all poruncita de i -au talattl capulii ; ci pre altii pre cats au mai
prinsti din Moldoveni vii, totu i-au omoritti, ci mai pre urma le au stransu ca-
petele tutarorii ci trupurile, ci au fd,cutii o movild ci o truce mare de petra,
ci cerdaca iaraci de pet% deasubra, crucii, ca se fie de pomenire, acolo la fon-
tAna la Parasca, subt Muhl Cetatulel, pre unde au fostu resboiulu batahm,
ltingh drumult cell mare ce merge In Tarigradu. Si n'au fostil mai multi de
trei sute de Catane, cu Nemtl cu Moldoveni cu totu ; ema Tatalii au fostu mai
Leatopisetole Tom. 2. 23
www.dacoromanica.ro
 354
bine de cinci mil, mai la Ose mil. Atunce Mihal Voda maniindu-se, in grab,
at spenuratt pre Cuza Spatarult ; neprecestuitt, incaltatt, imbracatii, dan-
du'l viva ca au scrist elii la feciorif lui avouch"! acolo la Catane, ca se vie se
prinda pre Mihal Voda din Ia0; ce, nu se scie Mtru adevert, at ba ; numai
in pisma '1-au omoritd, ca i-au fostal napaste, ca nut scrisii. A doh cll. Tata-
ril au cerutii la Mihai Voda clece pugi de ban!, se se intorca inapoi, era Mi-
hal n'ati avutd, au n'at vrutu s6 le dea, i le at datti voia se prade Ora din
Sirett incolo spre munte, clicendt ca suntt tote hainl cu total, Catane; numai
dincoace de Sirett se nu robes&
Decd, all si purcesii Tataril pe Bahluit in susii, pre la Tergult-Frumost. §i
dela Sirett incolo, au §i sloboclitu ceambururl a prada catii au pututil cuprinde
tinutult Nemtulul liana In Hangt, §i pana In Ceahlaii au agiunst, de au pradatil
§i at robitt ; §i s'au intorst OM de rob! in Bugegii. Era Catanele, cetatea
Nemtulul au la'sat'o plina de bucate, §i au fugitt la alte Catane ce erat la Ca-
pint. Scris'at Mihai Voda atunce §i la Porta de isbinda ce au facutt; pi n'au
scrist cum au fostii, ce, au scrisii ca au fostt multime, pi i -au batutii. Pen-
tru aceea '§i -au agonisitt mare credinta Si lauds, §i nume de vitezii de la
Turd, precum 'sl-ail fostii facutu nume de vitezt §i Cantemirt Voda, mal in
trecutii an!, chuff" s'au Mutt cu Le§ii la Boiant, pe Prutt.
Atunce totii intru acelt ant, §vedulu tat se bate cu Craiulii Daniel din
ceea parte de mare, precum s'au scrisii mai sust, dandil naval& 'hi at lovitil
dintr'o pu§ca §i au mal traitii trel -patru clue §i at muritt.
Redicat'at Sveclil in loculu Cramlui pre o sora a lui, §i atunce at a§eclatii
00, vrajba o§tirei, §i s'au impacatt cu top Craft' ce s'au scrist ma! sust ; §i
at lasatii tine ce au luatii se fie luatii, precum va arata mai inainte istoria
lorii; fara catii, numai tots Livonia, pre de acesta parte de mare, i cu Craia
Finiel ce este de ceea parte de mare, §i iu doatleci §i patru de cetat!, tote
alese, de frunte, at remast se fie tat a Moskului. Ei atunce, a§eclaildt pace,
at sloboclitii Moskalii pre tot! Generalii Sveclesci, §i slujitoril cap erat robiti
de la Poltava, §i de printr'alte resboe, pre totl i-au sloboclitt, de s'au dust
la tera lore la Svedia. A§ijdere §i veil i, cap' Moskall au fostl robiti la den-
§ii, pre tot! i -au slobochtt de at venitt la Moskii. Dinteacele capete moski-
cescI era §i Trubetcol, Cnezult, robt. BSI atunce, e§inclii acelii Cnezt de la ro-
bie, avea till fete marl frumose; atunce au (list Imperatuld Moskulu! lul Di-
mitra§co Voda se'§i alega dmtr'acele fete una care ti va place se'I o dea se'!
fie Domna : §i alegendu'§i una, i -au dat-o Imperatult ; §i au fatutu nunta cu
(Musa, dupre obiceiii, §i s'at cununatu; §i ail pusii Imperatult pre acelt Gaza
gubernatt. la Kiovt, in mare cinste.
Totii intru acelt ant era in Ora Le§esca multa este de Sa§i, de a Craiu-
lui Avgustii, de manta tera ; era ostea le§esca nu avea mei o plata pentru
slujba ce slujia. Dec!, cum sta obuzult celd le§escii pre marginile Nistrului,
s'au §i buzurluitu unt oburt. §i au scost pre capetele lore, §i '§i au alesu
capt din zvoncict, cum s'art clice la noi din zorba, pre mit Porucinict, anume
Braila, se fie elt cap(' tutulort slujitorilort. Dec!, cum au statute acelt Po-
rucInicu cap, cum at inceputt a scrie carti pre la cele-alte obuzuri, §i. pe

www.dacoromanica.ro
 355

la slujitorii ce erau impravtieti, vi in scurta vreme s'au stransu tote obuzurile

la unu loco, vi au scrisu card la Hatanann lora se vie vi el lam obuzu se se
stole asupra Sasrloru, ca de n'ord veni, u'oru mai fi Hatmani. Era ostea Lit-
fei, cum au auchtu, cum s'au stransu la unu locu. Avijdere si Mazihmea, vleh-
ta, i ei au radicatu capu pre unu boieru, a mime Ledihovski, pi s'au stransu
si elu la unit loco cu slujitorii, vi au scrisu Ledihovski carii din §lehtici nu
voru incaleca, voru fi podani, si le-oru manta satele ; vi ava s'au stransu cu
totn vi au purcesd asupra Sasiloru ; vi pre unde ii gasiaa totu fi omorau, si
au peritu multi Sasi pang au apucatd de s'au stransu la unu locu, era dupe
ce s'au stransu Sash la unu locu, nu be puteu strica Levu nimica, ca Sasii a-
vead focii multd. Deci Lesii, vPciendu ek nu be potd stria, nimica, sfatuiau unn
se radice si tera, tote mojicimea, asupra Sasiloru, impresore multimea no-
rodului. DPra Ledihovski, care era capu pre mazili (pre vlehta), au datu sfatu
ca nu'i bine so radice Ora, se se invete mown la resboiu, ca suntu mai multi
Ruvi pravoslavnici de catu Levi Catolici; st data ii voru ridica pre toti, voru
fi mai multi, intunencd de omen, ysi orii bate pre Sasi, sl pote ne-ord bate
vi pre noi, si ne voru lua moville; sl ei s'orii incluna la Moskii, ca suntu tote
de, o lege, vi a fi mai reu, ca ne-ord lua mojicii Ora. Ce, mai bine fratiloru,
not se ne varsamil sangele; era mojicii lasa'i se vecla ca nisce mojici. Si ava,
au statute Levii catava vreme de se totu bateau cu Sash.
Craiulu Avgustd vede in Sacsonia, a se teme a veni in Ora Levesca. Era
pre Hatmann Levesci cu mevtevugu i-au prinsd pre tuspatru la mana slujito-
ru, de prin tergurile ce vedead; si erau numai se'i taie, suduiau totu de
fata, vi be ambla pre dinainte cu sable gole, mustra vi le clicea : «Vol
ne-ati stricatu volnicia nOstra, si ne-ap pusteitu satele, Hindu cu Craiulu si cu
Moskalii, de aducd ostile loru de ne mananca satele, si ne-ad stricatil obice-
iunle cele vechi!» Si i-ad dusu de'i tineau la varta slujitoresca, de'i pacliau
slujitorii. Era Hatmanesa Hatmanului Adamil Sinayski, ce era la acea vreme
Hatmanu Corona, an scrisu catre capetele obuzulu] si catre tot' vlehticii, a-
deed mazilii : «SO nu'i piee barbatulu, ca apoi mai pre urma, ilu volt cauta
cu luminarea, i nu'lu volt afla.» Ce, Hatmanii n'au peritu, precum nainte la
rondo istoria va arata.
Fratilord, boieri Moldoveni tarn sunteti Musaipi, sfetnici la DOMIII, §i faced
obiceiuri care n'ati mai fostil ^11 Ora nostra a Moldovei, ve poftimu se ve a-
duceti aminte cetindii acestu punctii deas: pra, se vedeti ce ad patitti atunce
acei Hatmani pentru obiceiuri noua ce incepuse a facere in Ora Levesca.
Atunce Imperatuld Moskului, veclendd atata calabalicu in tera Levesca, tri-
mis'ad pre Dolgoruki Cnezuld cu treicleci de mii de oste In Ora Levesca, ca
se ste st'i impace; si ail venitd Cnezulti Dolgoruki la Liublinu, vi an statutu
de le at facuttii pace. Atunce ad venial si Avgustd, Craiulu din Sacsonia, la
Liublinti, si ad facutd pace inteacestii chipii : Sasii toti se se radice se se
duel din Ora Levesca, fora catti nitmal Craiult se'i de o mie de slujitori se'l
fie de paza curtii lui. Ostea se ramble cu leftt numai cincleci de mii, era cee-
alta Oste se o gonesca ca acum este pace, nu trebue mai multa ; i se le de
lefa se se cheltuesca, era nu se veda prm sate h ernaticu se pustiesca sa-
www.dacoromanica.ro
 356

tele. Domnii Lesesci se tie numai cate und step de slujitori, era nu ate
doa-trei. si altii nici cate unt. stegti ; slujitorii se seda prin sate si pnn
terguri craesci, era nu printr'a mazililord, on vara cu obuzuri, on ern prin
terguri ; si nimica, se nu le de pre unde oril cede, numai lemne si apa si
grajdiuri de cat Craiulu se face Seimu in anat.'. alu treilea, pre obiceiu ; ca
acestil Craiii Avgusta nu mai face nici odath Seimu. Pentru Voevoda Chi-
ovski sel Intorca tote pagubele ce au avutd In pribegie, si se'si stranga
vecinii lui, on In ce tergii sad sate i-arti gesi, pentru cad di pribe-
gitil, pentru se nu'si perda volnicia lord; deci, trebuie se nu remaie pagu-
basil. Asa facti si boierii nostri dace, pribegesce vre unulu, era cei-alti stail
cu feluri de feluri de naptisti si pill, ca se'lti istovesca de tat' si s.'1 is mo-
sfilel Pre Hatmani i -au giuratti se fie drepti tet el, era se nu mai tie de acumil
Inainte cu altil streini; si asa i-au sloboditil de la varta lorti, si i -au lasatil
se fie era Hatmani cumil au fostil Asa s'au asedattl pacea intre dash; pote
orti fi Insemnandu se fie si mai multil la istoride lord. Deci, asedendii pace,
s'au redicatd si Dolgoruki Cnezulil si s'au Intorsti la tera sa, la Moskil
Era candd ail fostd In alu treile anti a domniei lui Mihai Voda, s'au gatitti.
Turcii se merge, se se bath era cu Nenatii la Beligradu; si atunce ad venial
si Craiulu Rakoti de la, Francuji, si ail trimisti Mihai Voda, cu poronca Ve-
zirului, de au adusu si pre Bercinu, Hatinanulti lui Rakoti, din Ora Lesesce,
fiindil pribagii In Jolkva, si cu alti capete de ai lord, Unguri, de i-au trimisti
la, Udriiil, se merge, si ei in este cu TurciY la Beligradu, dandu-le Turcii si
ore ce bani de au facutil putina Oste, Moldoveni, pre tine au pututtl; si au
mersti in oste cu Vezirulti. Era Mihai Veda au purcesil cu Mari si cu slu-
jitori de ai lui de s'au dusA la Kasin, si la monastire la Mira, de ail mai
Watu pre nisce Mane ce ere.' acolo cuibu de talharitu, de i-au spartu si
i -au gonitti in tera Unguresca; si pre carii talhari pre unde i-au prinsil, cu
rele si groznice more i -au omoritil. Era Tatar]] prin tera, pre unde 'si au
agiunsil, at tail pradatt si an robitu.
Apoi, Int,elegendtl Porta de acea isbanda a lui Mihai. Voda, venit'au poronca
se incalece cu Sultanu ti de Bugegti, si cu &tea de la Hotinu, cu Colcegtl,
si canal a agiunge Vezirulti la Beligradt, atunce si ei, pre taina, se intre In
Ora Unguresca se prade, si se se talnesca cu Vezirulu in Ora Unguresca.
Deci, pre acea poronca s'au gatitil Mihai Voila, si all purees* si Tatarii Inca
all trecutil Prutulti pre la Zagarance; si s'au talnitil Mihd Voda cu Sultanufil
si cu Colcegh la Botoseni, si au intratd prin Campul-Lungu, si all esitii la
Bistrita In Ora Unguresca. Ce, Sultanulti all si sloboclitti Tatarii in prada, a
ardere si a pradare satele, si a le robire. Era Mihai Voda si cu Colcegti, a-
colo hinge. Bistrita aprope de cetate, all si prinsu lulu ointl cu carti, viinclil
de la Generalulti de Sibiiii la Comendantulu de Bistrita, scriindu'i precumil all
betutd pre Vezirulu, si all luatu Nemtil si Beligraduld, si preste trii-patru
Mile i-a veni si la densulu este. Deci, Mihai Voila si cu Colcegii, princlenclii
acele carp, at si rapeditil In Sultanufil de i-au facuta seine se se IntOrca, si
au si pazitti Mihai Veda si cu Colcegti de s'fl a Intorsii Inapoi. Era Sultanulti,
mai zabovindu vre o doa-trii Mile, au esitu mai cu greti, ca le tinedi Secuii
www.dacoromanica.ro
 357
calea; numai, pre Mari fr ratuiau nisce Mad Zapoio)eni, ca eras cu Sul-
tanuld vre o cinci sate. Deed, aru fi esitu forte cu gred; si au trecutd preste
munte Tatarn, si s'au dusu la Bugegu cu can ,statuta, si mai multi pe giost.
Era pre Turd i -au batutti Nemtii prea -ted, si au luatu Beligradulu, si 's1
all mai latitti olatul mitt pi preste Dunare, aprope de Filipi; si s'au dusii
Nemtii se intre sr in Bosna, ce, leafs pututtr ; ca In Bosna era, unit Pasd, anume
Kipruliuld, forte omit harnicti, si fiiindd loculd tare n'ail pututti ispravi nimica,
ce Inca s'au intorsd cu rusme de la Bosna. Franguzuld, cum all veclutd ca
se bate Nemtuld cu Turculti, a si inceputd a scornire si eld galceva cu Nemtuld,
si a se batere la Ispania, ca se Impedice pe Nemtil.
Atunce au ispravitu gi Mihai Voda fermand de la Porta si all trimist pre
Constantind Costaki, vel Visternicu, si pre Stefanu Luca biv Visternicd, de all
mersti in Bugegd, si at cercatti de all scosti robil de la Mari, cel luase Td-
tarn atunce child au scosti Catanele din tell; si pre tine all gasitd neascun%
ci nedepartati pre tot] i-ad scosd.
Imperatulu Moskulut, vIclendti ca 'si -au aseclatti pace despre §vedd, si ye-
clendii pre Tura ca se bed cu Nemtii, dusu-s'aii si Ott atunce tocma la Fran-
cup, ca dora, aru face se se sae sst Francujii asupra Turcilord, si se se rd-
dice si elii, sl pentru vase ca se aiba void si a lui se amble pre mare, cum
ambla si a le altora, s4 nu stea pricina Francujuld. Ce, atunce era Craluld
tenerd, numai de vre o sese am; ca Cramlii celd betrand, Ludovicd, murise.
Numai, macaru cum era de midi Craiuld, dera tad i-ad esitti Inainte, si i-ise
facutii oratie; era Imperatulti cu epitropulu Craiei ad vorovitd, si i-ad respunsil
ca ei cu Turd' nu potd se se bath, ca lord din tera Turcesca lr este agoui-
sita; gs i -au chsti si Imperatului se tie pacea ce au facutd, se nu o strice. Era
pentru vase '1-ati posvositu se'i amble.
Era intorcendu-se Imperatulu lnapoi, gasit'au in tera lm alte sfaturi, asupra
lui, (acute de o sama de boieri, si de filu-sell Alecsi Petrovici. Deci, fiu-sell,
dada all aseclatu aceld sfatu, s'au dusu In Nemti, si le-at clisu aceloru boleri,
cum, daca VOrli moil pre tata-sell, pre Imperatuld, se trimita Witt chieme
pre densulu se le fie ells Imperatii, ca asa 4i este rusine de lume, se se afle
fata; si dad 11 vord pane Liap'irata sesi is Moskalii era portulu lord celd
vec,hid, sl ostemi, era, cum all fostii mai de demultu, sr se dea si Svedului tote
ce i-au luatu, si cu Tann si cu Lesii so se asecle, si sesi lepede ysi pusci, ci
tote, totu In mare, si se traesca cum all traitu mai inainte, ca acesta Imperatti
II va istovi de totu.
Deci, Imperatult cum aat venitu au si intelesu acestd sfatu, si au ci Inceputu
a'i prindere si a le facere felu-de-feld de cazne, si a'f omorire; si an trimisti si la
Imperatuld nemtescd de all cersutu pre fiiu-seu cu parola. Deci, Nemtalu '1-au data
pre paroll, ca se nu'r faca mmica, era dupe ce '1-ad dusti la Stolitd, au poroncitil.
Imperatuld de al venitu toti Senatorii si Cnezii cei marl moskicesci, ai toti Mitro-
politii si Episcopil, si facendd Impotatulu divand in biserica cea mare, ce se
chiama Soborna, au judecatd pre fiu-seu, d'impreund cu toti Senatoril, si cu
soborulu de Arhieret; si multi" '1-au mustratti Imperatulu pre fiu-sea, 'Ana
ce all clisd fiu-seu cum ca este gre§itil si nu este vrednicd de Imperatie, ce
www.dacoromanica.ro
 358

se se milostivesca tata-seii seld erte. Era Imperatulu si cu Senatoril, d'im-

preuna si cu soborula Arhiereilorii, asa au alesa judecata fiului Impezatului,
ca se'lu bath singura Imperatulti cu mina sa, si pentru viata fiu-seti, iarasi,
cum se va milostivi Imperatulii Deci Imperatulu ail batuta pre fiu-sea cu
cnutulii, si neplinindu trei Mile au mufti'. Era dupre aceea au coronita Im-
peratulu pre unu fia a sea mai mica, pre anume Petru Petrovici, care era
facutu cu Imperatesa cea de pre urma, cu Ecaterina, ca se fie ela imperata dupe
mortea lui. Era audinda de acesta Imperatulii Nemtului, forte s'ail scarbita pre
Imperatulu Moskului, si era numai se se bath, nefiinda Nemtului voe ae fie
celu mai mica la Impera,tie, ca Alecsi Petrovici, filula Imperatului MoskiceScil
celu mai mare, era cumnatu cu Imperatulu Neintescii. Si dupe aceea au ju-
decata Dumnedeu, ca aii murita si fiulu Imperatului Moskicesca acelil mai
mica, Petru Petrovici, ce'lu coronise. Atunce Imperatulu Moskului au °morn
si pre unu Mitropolita de la cetate de la Rostovil, carele fusese duhovnica
Imperatesel cei d'Anteiii a Imperatului, cu carele s'au fostil sfatuitil Impera-
tesa, si cu fiiu-set Alecsi Petrovici, si cu alti din Cnezii Moskicesci, cu vicle-
suga asupra Imperatului ca se'lu °more.
Era pre acele vremi era Namesnica Patriarhiei Moskului parintele Kiriokir
Stelanil Iavorski, Mitropolitula de Rezant ; deci templandu-se de s'ail pristavitti,
n'au mai pusil Patriarhii, nici namesnicil Pitri %rhiei, ti au socotitil Imperatulil
si iii facutu Sinoclu, adeca Sobora, puinda doispredece Arhierei se fie in lo-
cula Patriarhului, se tie purtatori de grija bis ricei.
Era In anulil 7226 era au mersil Turcii la Behgrada, si cu Iona Voda Dom-
nula terel Muntenesci, si au statute la pace, me ce au luatii se fie luatil.
Timisvarula, Beligradult, cu tote olatele lore pana unde voril agiunge, si din
Oltu Incolo In susil cinci tinuturi, din olatulii Orel' Muntenesci, se fie tote
Nemtescil. Atunce an pusu Nemtii pre fiulti lui Serbanil Voda, pre Georgie
Beizade, ca se fie elu generalu gubernatu mai mare preste Oita pre acele
cinci tinuturi. Era pentru Hotinu n'au mai pomenita nimica; fara tutu au dist'
pentru tera Lesesca, se ste dupe cum este asedata mai Inainte vreme, dndu
s'au fostu facutii pace la Carlovita; si atunce, Candi' ail fostti facutu pace la
Car lovita, stria pentru Hotinii se nula faca Turcii, nici alte cetati, nici Pasa
In Moldova se nu fie. Deci, sth de atunce Hotinuld asa Ingaimatil pana %cum,
vlrtosu Bede: nu scima de acum inainte ce a vre Dumnedea se mai lucreze,
mai staoa, ail ba; au 'Ate si can tera au remasti s'o iee. Vremea viitore va
arata, tine va agiunge se traescb,.
Atunce si Francuzulu s'au Impacata cu Nemtula; si pre Nicolai Voda 1-at
scosti atunce din robie si aii mersa la Tarigradti; era frate-sea Iona Voda
au mersa la scaunulii sea in tera Muntenesci, si neplinindu anula au muritii
Iona Von, celu bunti. Oh! oh! oh! unde ora mai gasi Muntenil Domnil bunti
ca Iona Voda. In loculu lui a i venial iar Nicolai Voda, pedepsa lora.
Lui Mihai Voda i -au venita porond de la Porta se strice cetatea Nemtului,
si Casinulti, si Mira, si le -au stricatu zidurile, era nu forte de tote.
Fogeau pre atunce si o fomete mare in Ora, catil agiunsese de se vindea

www.dacoromanica.ro
 359

merta de pane In Iasi ate clece lei; ca numai din tera Lesesca, si din tera
Unguresca, si din tera Turcesca, aduceail omenii pane.
Era la anula dupe f6mete, 7227, scomitu-s'afi si anti omora mare de chunk
si au tinutil unit anti, si all agiunsa si pana In Podolia In Ora Lesesca. A-
tunce all trimisii Mihai Voda boierl de au jaluitil la Porta pentru tinutula
Cernautiloril, si au aratatil 7i ispisoce pentru mosiile lore ce all avutt; ai
1-ati data Porta tinutulii Cernautiloru era Moldovel; si au triraisti Turcii de
au hotaritil tinutula Hotinului si a Cernautilork se se scie catil oil tine
Turcii; 0 au ertatil si birulti pre giumatate, pana In trii anti; si all ispravita
de all mersa unit Capegi-bass de all hotaritti si Bugegubl cu Moldova, si au
desbatutil i bucata cea de lock ce o Incbinase Lupulfi Vornicula Hanului,
de o all data iarasi terei. Atunce si mie mi s'ad ispravitil fermanil de la POrta
de pace, si amu venial la pamentula melt, zabevinda In streinatate noun ani,
dot ant la Moska, i septe ani In Ora Lesesca, cu multe valuri §i superazi,
carele nu be potii Insira cu condeiula men; si viinda la Mihal VodA, tote mo-
siile ce'mi luase Lupula mi s'ail btu Inapoi, si aura traita la casa me pana
astacli, si Inainte catil 'mi-a mai lungi Dumnecleil viata.
Pre acele vremi s'att radicatil unit beiu Tamil despre partea Indiei, si au
inceputt a se batere Cu Persil in cativa ani, alt." caruia name era Mirveiza,
si mai cuprinsese tbta tera Persului, child tote batea Mirveizil pre Persil, pana
si pre Imperatula Persilora '1 -au prinsii via, si f -ad Kos(' ochil. Numal unit
fedora a lui au scapatft, si din catii pate tote se bate; si se marise nu-
mele acelui Mirveiza pre multil, cats si Imperatia acdsta a Tarigradului
incepuse a se ingriji de densulii, ca se inchinase Tamil si Arabii mai pre
giumatate de slujia la densulii. §i Intr'acele batal multe, apropiindu-se si de
hotaruld Moskicescil, de Astrahanii, au fosta ucisu i cativa negutitori Mos-
kicesci.
Deci Petra, marele Imperatord a Moskului, facendu'si atunce pace de catre
altil, nefiindii cuprinsti de ostire, Yt era uritii se secla asa fara de ostire ; ce,
au trimisu pentru acei negutitori la, Imperatult Turcesca alit Tarigradului,
clicendu cum elf' nu 'Ate rabda acesta lucru, ce, se va scula asupra Persilora,
avenda strambatate yi pentru hbtarti.
Deci, Turcultt, i-ail data respunstz se'ai cerce strambatatea, ca out n'are a-
colo amestick fiindt bucurosii se se Incepa galceva acolo, i elf' se alba pa-
ce se se odihnesca. Era Imperatula Moskului, veclendil c respunde Turcula
asa, s'ati gatitt si au si purcesii cu tots puterea lui tocma la Persi; §i au
luatu Si pe Dimitrasco Voda atunce cu densulti, si i -ad datil o serna de oste
In mama lui, si '1 all pornita preste nisce munti, de-a dreptulti, pre uscatt.
Era Imperatula cu greimea au Incungiuratti pre apa, pana s'att telnitil la anti
loco; ce, pana a se telni cu Imperatulk all avuta resboia cu nisce Cumuci, si
i-au biruita Dimitrasco Voda. qi Impreunandu-se ostirea la unit loco, cel de
pre apa cu cei de pre uscatk purdegandil pre anti campil otravitu, at Ince-
putil a le muri cait, catu se speriese ca nu volt mai remane nici cu unit
calk pana de la o vreme, luandu'si sema a acela campti este otravitii, fist
punead traistele In capetele cailork ca se nu apace erba, ca, earl cum apucat
www.dacoromanica.ro
 360

cum mutial , si aca at met d vre o doa Mile, dal ci puccele ad lasattl Ina-
poi, neavendd cu ce le trage, ca le murise cad.
Dect, intrandu putinelu inteacea Ora le au ecitu Cumucti Inainte, de le-ad
eamu statutu Improtiva Moskalilori ; apot, veclendu ca n'ati 'net o putere, s'au
Inchinatu, ci au trimisu Cumucti pre urma de ad adusii ci puccele Moskahlord ;
ci le-au fostu spuindd Cumuch ca n'au 4ciutil pre unde \ oat veni, ca, acea
bucata de locu este otravita de nu traesce pe denst dobitocit. §i de acolo an
mersu mat Inaiute, ci au mat dobandita vre o doa-trei terictire ; ci pre urma
s'au inapacatu Moskuld cu Persuld, ,sr anca i-al mat data o bucata de food
Pe lulu Imperatulut, ca se tie cu densulu se's dea agiutot 'I asupra lui Mirveiei ;
ci au zabovitu acolo spre acele parti de lock mai vre o dot am, ci apot s'au
'tutors i era la Ora lord Imperatuld Impreuna cu Dimitracco Voda ; era acolo
au lasat i octt cu generall prin cetatile ce dobandise. i dupre ce ad ventta
la Stolita, la anulu era ad mat trip:net octl acolo, spre acele parts de locd.
Dimitracco Voda Inca, dupe ce au venitd de la Persia, n'au traitti prea multd,
ci 'ci au platitu Si elu dated% acestet lumi cea stremocesca, ci s'aii (limit ca-
tie parintii set; era coph lut ad remasti supt ulna Imperatesca, allandu-se In
slujbele Imperatesci, de traescu ci pana astacli. Era Imperatulu Moskulut Ict
didese o fita a lut dupe Csenje-Hanti Holctinski, care era nepotti de sora, Cra-
iultu §veclescu ., ci Craiuld vedultu, candd ad muritti, ad lama" (heath de Crate
soru -set care este acum vie ; era de a mull ea, se ramate Cilia §vedesch lut
Csenje-Hui Holctmski, ca lut i se cade Craia, fiindd dintealta sora a Craiu-
int vedescd. Deci, Imperatulu Moskulut clicea ginen-seu lut Csenje-Hand Hol-
ctinski, cum vet actepta to Craia pana va muri mature -ta ? i gatta este WI
de se merga, se iee Cralea de la matuce-sa, ci apol se se pogore in giosti in
sera Lecesca, d'impreuna cu Imperatulu ci cu Craiuld Avgustd, cu Sash, se
supue pre Led]. dupe vota lora ; di a§a se se pogore cu top asupra Turci-
lora. §1 aca, incepuse se pornesca oste ; numat, 'tote fi, n'ad. vrutd. Dumneclett,
se's mat lase se se verse atata sange, ci atunce la ace% gatire s'au resbolitti
marele Imperatu Petru Alecsievici alu Moskulul ct au muritti, In anulu 7233,
In Luna lut Fevrutrie in 5 title (?). In loculd lut au remasu Imperatesa Ecate-
rina singura sta,panitore.
Imperatulu Turcescu de h Tarigradd, veclendd ca Moskalit ad luatti o bu-
cat t de locu de la Perci, ci Mirveizu au luat i era mat bine de giumatate, tri-
mis'au ci el t Oste la Peru, i au luatu ci ell o bucata de locd, ci cateva ce-
tact man ct vestite ; ci Persull reintisese unu lucru slabu, mai cu nimica. Era
mat pre-urma, mat incoce, trollie vreme duve aceea, Indreptatu-s'au Persuin,
ci au inceputu a b acre pre Mirveizu; ct a,a, din batae 'had batutit Penult"'
pre Mirveizu, .ct '1u au resipitu, ci 'ci au scosu tote Odle cite II luase, ci '1u
au gonitu pre densulu era la India de unde venise, de nu s'ati mat south ce
s'au ficu u, de au periti pomeni -ea lut cu sine. Dupre acesta s'ati apucatti
Per,ulu a se batere cu. Imperatulu Turcescu, pentru cetatile ce art luatti Tar-
CI le la, densulu ci o suna de cetatt 'ci ati scosu, ci se tote bate pana In a-
c stu nu 7211. tet Moskthi totu tinu cu pace ce au luatd de la Perch
Lasandu cele streine, se nu Intorcemu a scrie era pentru Moldova nOstra,
www.dacoromanica.ro
 361

In Ora nostra, dupe ce s'at aseclatu acelu lucru ce mai susd scrin s'ad fa-
cutu pace btu* si boierii eel pribegi din tera Unguresca 'el at facutt pace,
si au venitu tots in tern; numal ce at remasu Vasili Ciauruld, si en Veliciko
Sulgerult, ca nu s'aft increclutil se vie in tera, si au merst din tera Unguresca
in tern Muntenesca. si acolo at st muritt amendoi; era mosiile Claurului le-at
datu Mihal Voda altort bolerl streini era nu n mului seu, clicendt Mihal Vod§:
Cei ce au pribegitu cu Moskahi, au ventai o Imperatie, st s'ati hainitt. cu
Boma% cu tout, deci, li se cade se 11 se dee mosiile, intorcendu-se in ulna
Imperatiel. Era acestii ce s'at inchinatu la catane, catanele au fostt nisce W-
ham» §i pentru aceea li s'ati luatt mosite, si le at datu altora Precum se
va alege mai inamte, vremea va arga.
Era in alt optule ant alit domniei lul Mihal Voda, dat-au Dumneclett o for-
tuna grea, si eau aprinsu tergult last si multe curtl boieresci, si monastiri
au arsu, st din monastiri au saritu focult si In curtile domnesci, st pant au
alergatu (fluent diu tergi at arse de tote; care atunce multe lucruri au arsu
de a lui Mihai Voda, ca nu puteat omerni si slujitorii mina se scOtet din
curte, de furtuna mare ce era. Dupe acesta s'at apucatt Mihal Voda de ail
facutt curtile de isnova, cu don pall mai frumose dupre cum erau Anteiti ; ca
dntett erati mai proste ; si at datt si de in Porta sesecleci de pungi de bani
mill, radicendu din birult terei ca se se fact curtile domnesci. Era domnia
papa a gati curtile domnesci, s'ati mutate in nisce carp boleresci, anume in
casele lul Tont Pala,di biv Spatart, si a lul Constantint Costaki vel Spatarti,
ca erau aceste curti amendoa alature.
Dupe aces.ta, scose Mihai Voda pre tera desetina teranescrt Indoita. de stupi
si de mascurt, si all platitu totu omult, si hotel* si mazilu, st tera,nt ; si fora
zabava, trecuead.preste giuramentt, si at strieatu legatura sfintitilort Patriarlt,
si au scosfi vacarittl, de i -all remasu multt blastemd pana acmu, ca '1-ail
scosfl si altil dupre aceea. §i ait scosti st de mord, cite dot ug. (galbini), si
de prisaca cote dol ug, st tiglinitti de tat tiganulu ate dol ug; dera tipoi
de tiganitft au facutd legatura se nu mai den. Asijdere pre vecimi boleresci
si calugdresci, ttnca nu'l da lesne staphilord sel, cu price clicendu: ca i-ad
adust pre unit din rae, eta altort vecini le diceat ca suntd mostem. Forte
pre rani de aye bolerult pre mare dovada, si scrison de'i da; si dice WO
caute teranuld giuratori se se indrepteze; si asa forte bine se indreptat 6-
magi, esindii din vecinatate. Ce, de in o vreme, mazilii nu se mai piriau cu
vecimi loru set traga, ce pranii trageat pre stapanil loru, pre mazili, la giu-
decata. Aceste tote obicentri at remasu In Ora; invechindu-i-se domnia, nu-
se mai teme va mai strica nime find&
T6ra se intemeiase in clilele lul, si se latise satele; ca era omit forte chi-
vernisitord bund; pane se face in clilele lul forte bung; stupil In dol ant s'au
facutt butt, era in eel lalti verl s'ati facutu mai prosti; vitele erau bolnave
mg in top anil, de muriat ; find si vine multu in tots ant era; bani multi
in tell la negutitori erau, de dau omenilorti de'si prindead nevoile; zlotasil
nu vindeat vitele din tinutti, et' nu'i sirguiat cu zapcii pentru istovulu bani-

www.dacoromanica.ro
 362

lord. Era din prostime, pre tine alt scian el are Gate ceva, II si &fail vre
o pricing sPlu inchideaa sPi luau trel patru Bute de lei, si mai multi.
Donana lui era forte milostiva; multe monastiri si biserici le au direst, le
au tocmitu si le ail acoperitil, si pre omenii scapati si saraci II milula, si pre
fete sarace le grijia, le inzestra si le manta. Era in chlele lui Mihai Voda 6-
menil eel vinovati, cum s'aru slice funs, talharii, nu aveail nici o trecere sau
mila de ertare, on cata de mica i-arti fi fosta gresala. Pusese patru firci
man de le batuse inaintea -portn, uncle'i acmu fontana, de stair acolo aseclate,
si mai In tote clilele spenclura talharii de 'Amore, sail de susiori, cu capetele
In giosa, cu pelea gola; ei pune pre calaii de'f bate cu puha, cata nu pu-
teau merge boierii la curte de tipetele lora i pre o parte face si bine, ca
se starpise talharitula. Era, multi periaa si drepti; ea aye unil Armasil mare
Grua, Panaioti, ce ail fosta crilsmara in Tarigradil, lacomu si fora sufieta, si
pe guts aceluia multi patimiaa.
Templatus'ail atunce G-recil tarsi erat a lui Mihai Voda Capi-kihae la Ta-
rigradu, si altil ce slujiaii la densultl, de ail inceputil a se sfadire ei in de ei,
si s'au facuta doh cete, si se parlail la Mihai Voda' W' manance capetele
nil altora. lntr'o seta era Constantino Ipsilantu vel Postelnica, si cu fiu-sea
Enaki Aga, si cu Manolaki Chiurciubasa Imperatesca, si cu alte rude a lore;
era intealta seta era Tudoraki Capi-kihae, si cu unit doftora ginere lul, si cu
losufaki Aga, si se piriaa o seta pre alta la Porta, cum ca ail mancatii sute
de pungi de ban' din tera ; ca Mihai Voda taiase si acestil obiceia de nu mai
trimitea boieri la Porta, pentru nevoile terei, se vacla ce se cheltuesce acolo;
ca credea numai pre Greci ; si acum nu numai la Porta nu merggaii beierii,
ce §i la Visterie nu mai Intrait se scie, canda esiat nevoile terel, se oron-
duesca ei; ce, candu vre se scOta ceva, numai cu Grecii se sfatuia, gi por-
ma boiernasii lui cu tuna, soil, ca cum art purcede unit ceambura tatarescii
in prada, noptea cu tain5, In tote partite; §i boierii cei marl de tera nu sciait
nimica.
Deci, pote fi, fiinda voia lui Dumneclea ca se gresesca, au lepadatii pre seta
Gi ecilora cea de frunte, gi i -au gonita de la densula, de s'au dust la Tani-
gradu, si ail primitu liIngs sine pre cei mai blastemati, de se slatuia cu (Lash.
asa, primindt pe acei Greci, Inca si numele celit bunt de usa deschish'
ce'lii ave de catre tots, de antra si copiii, '1-ati stricata acei Greci blastemati,
aliqurandu-se pre laugh' densula gi seclenda tofu cu densii de se sratuia, si pre
urine nu lasa se Intre in sass Wel planga jalobele sole.
Atunce, la acea vreme, fugise sl cativa boieri din tera Muntenesca aice in
Moldova, jaluinda de Nicola' Voda, si se ruga lul Mihai Voda se scrie la Porta
ye piresca pre Nicola' Voda, si se fie ela Domnii Wei Muntenesci.
Totil pre atunce, la acea vreme, gasitu-s'au si unit copal de crestinii mun-
cita de bedzaconicil jidovi, In chipuld munciloril Domnului Isusa Hristosa ; era
acJlii copilu ail fostu din sate din Onitcani, de la tinutula Orhelului. Deci, at
insil pre caciva jidovi si i -au past la inchisore.*) nu i-au judecata ca
*) FactnM §i unit ocolu mare de latm eat tergulul, s aducendii pale multe spArinadu'l cit'I
va arde Adaosu in copra Post. Hurmuzalu.
www.dacoromanica.ro
 363

pre nisce jidovi, mai In graba se fad ce li va face, ce, i-au tinutd la Inchi-
sore; gandindu dora are lua de la densii bani multi; si Inca all scrisii si la
Porta, la Veziruld, ca se apuce si pre jidovii cei de la Tarigradii, se is si
Porta o mina de bani. Deci, cum all oblicita soluld lei Antihristti, Bazarghide-
nult jidovulti celli mare de la Tarigradii, au si Inceputt a cheltuire bani si a
amestecare pre Mihal Voda; si all si trimisu Veziruld pre unu Aga alit sell,
si all sloboclitil pre jidovii caril end aice la inchisere in Iasi, si au scrist se
le dea pace.
Asijdere si Nicola]. Voda, dupe ce till oblicitu ca, till pribegitii boierii Munte-
nesci aice, §Flti amesteca la Mihai Voda, s'aii marnatil si au stricatu logodna ce
Meuse cu feciorult1 lul si cu fata lui Mihai Voda, si ai data multe pungi de bani
la Porta, si au pItitil WI mai tare pre Mihai Voda; si au ispravitil de all trimisu
Veziruld unu Capegi-basa se iee pre boierii pribegi set duca In tern Muntenesca.
Pea boierii Munteni nu era' In Iasi, ca'l trimisese Mihai Voda in Ihngil in munti,
la strap, Unguresca, cu socotela ca acesta, ca ce va mantm de cake Veziruld
ca nu smith in Ora lul. Deci, viindu'i doh-trig poronci aspre numal ca se'l
dea pre boieri, s'ati caitll caci 1-at trimisu acolo la margine, temendu-se ca
nu'i va pute prinde, sa't dea pre man Capegi-basei; si au trimisu pre Con-
stantinii Rusetil Vorniculil ca se'l amagesca cu imblanclire, cum ca an venitd
de la Porta respunsii, se's Impace Mihai Voda cu Nicolai Voda. Era dupe ce
au purcest Constantinti Rusetu, au si rapeclitd in urma lui o sutd, de Silmenl
calari, nOptea din Iasi, ca se's princla pre boieri se'l dea pre mana Capegi-
basei, rapeclendii si Ia Campuld-Lungii se princla Campu-Lungenii tote poti-
cele, se nu scape nici unuld. Ce, Muntenii , avendii iscode in Iasi, all prinsti
de veste mai Inainte si all trecutil in tera Ungaresca, si s'au intorsti omenii
lul Mihai Voda, fara de nici o isprava, si n'ail avutd pre tine se dea pre mana
Capegi-basel. Deci, Intorcendu-se Capegi-basa la Porta, all mersil pre la Ni-
colal Voda, si 'Id ad umplutil Nicolai Voda de daruri si de barn; si mergendir
la Porta, ad pirltii pre tare la Vezina pre Mihai Voda, ca eat bagatil in
sepia term/multi, si n'all vrutii se dee pre boierii Munteni. Aceste auclindir Ve-
ziruld, tare s'arl maniatii pre Mihai Von; deci, Nicolai Voda si cu Constantind
Postelniculd Ipsilantu, si cu frate -sell Manolaki Chiurci-basa, ce aye cinste
Ia Veziruld , si cu Pazargihdenulii jidovulii, s'a facutti tote una, all cheltuitti
multe pungi cu bani, si au mazilitll pre Mihai Voda , si au pusii Domini pre
nepotuld lui Niculai Voda,, pre anume Grigorie Ghica Terzinnnulti ; era Ter-
zimanii ail remasti fratele lei Grigorie Yob', pre anume Alecsandru. Asa 'Id
au adusii pre Mihai Voda pecatele, de s'ati lepadatti de slugile lul cele pu-
ternice si s'ad potrivitd minciunilord celoru blastemati.
Deci, Imbracandil caftanii de la Porta Grigorie Voda, all trimisu pe unu Ca-
pegi-basa cu mazilia la Mihai Voda aice in Iasi, Impreuna cu Enaki Aga,
feciorulii lui Constantint Postelniculi4 si cetindu'i fermant de mazilie, Dumi-
nice, in 26 de Mile a lui Septemvrie, in anula 7235, pus'aii Caimacami pre
Constantinii Costaki vel Spatarti, si pre Sanduld Sturza vel Banii. Si '1I ao
grijitti bine ca pre una Domnd cu de tote cele ce 1-ad trebuitd, si a patra cli,
poi in trei-deci de Mile a lui Septemvrie, au esito Mihai Voda din scaunil din
www.dacoromanica.ro
 364

Iasi, cam pre o burn de plole, petrecendulu to cu mare cinste. Vrut'aii a-

tunce o sama de mazili sn'a faca galcev6, se lege stmbee deserte se i le spell-
clure pe liinga drumu, pe unde era 0 treca Mihai Voda, pentru caci le-ad re-
mast de la densulu obiceiu de desetina de stingerea caselorii. Numal, Caima-
camii n'au lasatti se'l faca, acea ocara, scriindu Gr gorie Voda de la Tarigradii;
asijdere si Constontinu PostelnhAilit invetase pre fiu-sed, Eno, ill Aga, se nu
scie ca face cineva vre unu supern lui Mihai Voda; macaru ca elii le-ad facutfi
loru necinste cand at purcest din Iasi, dera ei nu trebuia WI fad, lui, ca
le-au fostii stapa,nii.
Templatus'au atunce, la manila lin Mihaiu Voda, de au fostu cam de graba,
si an remasti bolern plini de datoril; ca, didese ban! imprumutu, si nu apucase
se iee, ca'i pine Mihai Voda pre boieri zlotasi , sri fa'ed de istovia inainte
cu ban! Turcesci; luail barn noi, si dad vechi, si aii remasn mazilii stinsi. A-
sijdere si Turcii Balgii, Inca imprumutase pre Mihai Voda cu ban! noi se is
vechi, si didese ban! pe cera, pe mere, pentru dobinda lacomiei, de au datu
multi bam, si atunce la mazilie ail romasii si negutitoril Balgil stills!' ; si an
domnitii Ora Moldovei Mihai Voda, in rondulii alti treile, unspreclece am
fail de trei luni.

CAP. XXII.
Domnia lui Grigorie Voda Ghica nepot5 de fill Id Grigorie Voda, Domnulii
Muntenescii, strenepotii lui Grigorie Ghica Voevoda celui MI anti ce ail
fostil la no! ; in anulii 7235.

Dupre ce au purcesii Grigorie Von, de la Tarigradd, esitu-1-au Ora holed-

'ilea inamte la Galati ; era Grigorie Voda, dupe ce ail agiunsn la Braila, n'au
venitu pre uscotii, ca alti Domni, ce, de la Braila, au se(lutii in doh' saici, si
au venitu tail pre apa cu multa pohvala, clicendii din trombite si din namri,
si arida si din pusce, pana ce au agiunsii la Galati; si s'aii impreunatq tot!
boierii cu densulu, dupe obiceiu. Si de la Galati ail purcesii cu tote boerimea,
pana aprope de Iasi; esitm-an inainte Caimacamil cu tote slujitorimea , si cu
orasenl, si 'Iii au dusu cu mare cinste pana in sfantulii Nicola!, tempinandult
si Arhiereif cu tote clirosulu bisericei, si 'hi ail incununatu spre domnia 1\fo1-
dove! Parintele Georgie Mitropolitulu. Si de acole esindu aft intratii in curtile
domnesci.
A treea-cli, pre obiceiu, au boieritil boierii. Pus'au pre Gavrilfi Miclesculti,
vel Logofetu; pre Darie Donici, vel vornicii. de Ora de giosii; pre Constantinii
Rusetn, vel Vornicu de tdra de susii; pre Constantinii Costaki, Hofmann; pre
Constantinn Ipsilantd, vel Postelnicu ; pre Sandulti Sturza, vel Spatoru; pre
Iordaki Cantacuzino Deldnulii , vel Banu; pre Toiler Paladi, vel Visternicu; pre
Iordaki Costaki sin Lupuln, vel Stolnica; pre Andronaki Vlasto, cumnatu-sen,
www.dacoromanica.ro
 365

vel Comisd. Acestil erad boierii lui Grigorie Voda, mai toti rudele lui Mihal
Voda, carii fusese si la Mini Vodd; era tote trebile eras dupe Constanti&'i
Postelnicul, si dupe densuld era Saiidulii Sturza Spatarulii, fiindu Moldovand
si ore-ce si nemd lui Grigorie Veda. Deci, altl boieri ce mai remasese de atata
vreme, de asteptau pre Grigorie Voda, cu bucurie ca se Incapd si ei, veclendd
a I-au apucatii era cei-lalti boieri inainte gi acum, cautad red Atunce la banii
stegului n'aii mai scosti and, dajde; numai, gasindu obiceiu gata de la Mihal
Voda vacaritulu, au scosu si elu atunce vhcantu, clece potronici de calf' si sese
potronici de vita. Rra de primevara au scosu civerturi, pe putinta, si de tomna
hartii, era usore si ford de napdsci.*) Au scaclutii si desetina, si tiganarituhl,
si morarituld, si prisdcaritulit, si carcimaritultl, care le scornise Mihai Voila ;
aceste le ad ertatii Grigorie Voda de'nteit.
Ira canclit all fostd de tomna, s'au hainitd unu boierii, anume Dimitrasco
Racovith Hatmanulti, fratele lul Mihai Vodd ; fiindu mazilii la tell, to Ince-
putt' a scrie card la frate -sell, la Mihai Voda. Deci, oblicindd Grigorie Voda,
ad trimisil la densubl se'la princla ; ert elu simtindt au fugitii in Tatarr In
Bugegii, si cu elensuld au fugitti si ginere sell Iordaki Stolniculd.
Era In scurta vreme safe burzuluitu Adligeri Calga Sultanuld de Bugegu,
asupra lui Medligeri Hanulu din Crimu, si au incalecatu cu totu Bugeguld ;
era,' pricina era asa Mai inlinte vreme cu cati-va am fugise unit Bahtigeri,
ce'i slice Deli-Sultanti ; acesta fugindu sere Calmasi si face multe amestech-
turi pentru Hann, CrImului, ca se agiun8e cu Sernmi din Crimu, si face de
scote Porta mai tots -d'a.-una pre Haul'. Deci, Porta au alest pre acestu Hanu,
anume Medligeri, de omti reu, ca dark' va pute supune pre Serimi si pre Mar-
zaci. Deci, luandi Hania, multi Serimi si Marzaci au taratu, pane si nisce ne-
poti ai lui de soya ; si vedendu acesta Sultanu de Bugegt, n'ad mai pututii
rabda a vide athte capete perindd pi ecum et nu mai avusese acesth obiceiu
se pera Marzacii. Ce, ah si incalecatu atunce toti Bugegenii cu zorba, si au
scrisd la Perth cerendii Thai, anume pre unu flute a lui, pre Cazagherei, pi
Porta nu vre se'lu fad Hand pre acela, clicendt : ca tots asa s'au invetatu
de shimbd Hanii si nu le mai petit' infra in void. Atunce s'au facutd mare
spaima in tote torile de prin pregiurii; si s'au bejenitu tera Moldovei, temen-
du-se Inch' si raeoa Tighinei si a Hotinului, si tera Romanescd, si Inca, si
preste Dundre, si tera Unguresca, si tcia Lesesca, de incalecarea acelui Sul-
taut' cu tots Bugegulii, ca nu sciaii alte ten si olate adeveruld, ce volt se
faca. Meant ca cliceat ei ca nu le trebue Medligeri Hanulu, ca le strica obi-
ceele, de le tale Serimis si Marzach ca unit casapd, si stria la Porta se le
dea pre Cazigherei se le fie Hang, der& total nu puteaii Omenii crede, asa
este, ad alta ceva vord se facd ; si multd all amblatu prin Bugegil, dupe ce
au incalecatu, apoi all trecutu Nistrulu, si s'au dusd in campi aprope de Ce-
hrinii de sedeail acolo cu multe vorove 1si spaime acestoru teri prin pregiurii,

*) 1hcendu Grigorie Voda cite boleti is acestu cuventu, ca &Huff se rogA lui Dumnecleu
isbavesci de napaste ; dem nu trebue napAstuili, st au radicatil napitsble harthloru .
Adaosu in copra Post. Hunauzalu.
www.dacoromanica.ro
 366

ce scriti mai sea Atunce, cu cateva luni mai inainte, se templase de both-
rise Grigorie loculu terei despre Tatari, si stricase Capegi-basa de la Porta,
ce venise cu fermanu, cite -va casle Tataresci, impreuna cu omenii lul Grigo-
rie Vodh. Deci, Mani veclendu-se toll Ia und loch, se forte lauda asupra lui
Grigorie Voda, si asupra terei, clicendd ca le ail arsti multime de robi si de
copil, si le ail stricath si cate-va geam I. Deci, si boierii pribegi ce era(' acolo,
amitrlsco Racovita Hatmanulti si cu ginere-sed Iordaki Stolniculu, raceati si
0 multe amestecaturi la Su llama] si la Marzaci cu vorbe rele, si Indemna-
turi asupra lui Grigorie Voda. Grigorie Voda, intelegendii ca se lauda Sulta-
nulu si Marzach asupra lit, ave mare grija si Grigorie Voda si toth boieri-
mea ; si tera Inca se bejenise. Si era Grigorie Voda in curd in Iasi inchisti
cu slujitoni, In tail cesulh asteptati se'i lovesca ; si trimitea la Sultanulti ()-
menu' set cu daruri tot ('-d'a-una, ca se'la impace, si nulti pute shtura nici
cu unu felfi de daruri.
Era i giupanesele boieraloni pribegi aice la poprela in Iasi de Grigorie Vo-
da. Trimis'au Sultanulti unit Aga alti sell la domme se le lase se merga la
boiern lorti In Bugegii, si indata le all sloboc,litti de s'ati dug" cu tot(' ce ail
avutu, In Bugegu, la boierii lore.
Era pre urma n'ati cutezatti Grigorie Voda ca se seda in Iasi, ce, s'au dusil
la Botoseni de au squat sate -va Mile acole ; si pre Domna'si au trimis'o la
Hotinti, de ad septa pand s'ati Imphcatd lucruld Auclindti Porta Imperatiel
de atate amestecaturi acelui Sultana, au orOnduitu unti Saraskerti cu cate-va
mil de este turcesca, si pre Grigorie Vodh, si pre Nacolai Voda Donanulti Mun-
tenescd, si pre Colcegd-beiti cu Lipcanii, si cu spahiii de Hotintl, se merga
tots In Bugegii, asupra acelui Sultana si a Bugegenilorfl. Deci, acelti Saras-
kerti au venitti cu este la Smilti, asteptandii se se stranga si altil acolo ; Ni-
colai Voda Inca all venial pana la Galati.*) Colcega-beiti inch au purcesti de
la Hotinti, si all trecuta pe Pratt la Smilti. Ei a Grigorie Voda s'ati pogoritti
de la Botoseni pe la Cotnanl, si all venitti era la Iasi, si all seclutii cu cor-
turtle si cu tots, ostea lui in camp(' la Balica vr'o doh septamani, in postulti
Cractunului, si de la Balica all trecuta codrulti la Scanteia si au mersti in
giosti pe Barladti pana la Rosieci, si de acolo all mersti la Mil si all tre-
cutti Prutulti, si all mersd la codrulti Kigheciului, si all seclutd acolo vr'o doa-
trel septemani.
Deci, Saraskerulti ostilorti all scristi carp la acelil Sultanti se'si piece Ca-
pulil se merga la Porta, ca nu va ave nici o nevoie, era pre Hanulti, acesta
data Imperatia nu va Witt mazilesch. Deci, Sultanulti, veclendti acelti respunsil
de la Saraskerulii, si intelegendti ca si Ihnulii vine cu este din Crinati, si alti
megiesi pre dmcoace, si-ad plecatti capulti si au mersti la Saraskerulti la Smilti,
si de la Smilu au purcesti de s'ati dusti la Porta la Tarigradii Cara de nici o
grije, si nu i -all facutti Imperatia nimica. Era Iusufti Mhrza, cu vre o doi-trei
Marzaci, all pribegitti in tera Lesesca, de all trait(' acolo cath'-va vreme. Rra,

*), §i din Galati isinavindu-si s'au intorsil Ia scaunula sea In Bucuresci Adaosil In co-
pia Postelmcului Hurmuzaki.

www.dacoromanica.ro
 367
Hann Iii au statutil de ati ernatti in Bugegu pane, in prima.vera cu multe chieltu-
ela si sila Bugegeniloril. de Crimea Atunce all scosu mai marii Bugegului si
el veceritil de all datil multi bani Hanului, mai susti vadritulti de cum este
Ia nol.
tea Grigorie Voda, dupe ce s'ati asedatil pace Intre densil, au venial de la codru
intinsu in Iasi; si Gatti au sedutti in codru, nun', graunte, tail de la Tatar! ail
manca.til tots ostea ; si la purcesti apt pusti de all facutti si o movila mare In co-
dru, ca se ramie intru pomenire. Atunce si Grigorie Voda, dupe ce au venitti
la Iasi din este, trimis'au arzti de ialoba la imperatie, pentru stricaciunea ce
all 'Acuff" Tataril terei, si pentru boierii pribegi ce suntil rude lul Mihal Voda
cum all facutil atate amestecaturi la Tetati, fimdti si cu indemnarea lul Mi-
hal Voda de s'ati facutil aceste. Deci, Porta ail banuitil tare lul Mihal Voda
si au facutti fermanti la Hanulti pentru acei boieri pribegi, WI dee pre maim
lul Grigorie Voda, si tote pagubile Orel si cheltuela ce aru fifecutti Grigorie
Voda cu Ostea, se 'i-o plinesca de Ia Tatari. Atunce au trimisu Grigorie Voda
la Hanultl pre Dark; Donici vel Vornicii, si pre Sandulfi Sturza vel Visternicu,
cu fermanulti Portif si cu isvodti de pagube. Deci, pre boierii pribegi nu i-at
data, ca lordaki Stolniculti all fugitil in Crimil la unit Sultanti, fecioril Hanu-
lui; era Dimitrasco Hatmanulti all fugitu teptalti, preste Dunere, tragendu-se
la Tarigradii la frate-sell Mihal Voda. Ce, frate-sell nu vre self" priimesca,
temendu-se de la Porte se nu oblicesca ce, este la densulti; ce, ambla mistu-
indu-se pre Dobroge din Lodi in Lodi. Ire. pagubile de la Tatari i-ail plinitti
tote, septe sute de pungi de ban gata i-afi adusti in Iasi, cu nisce calmed cu
cal; care lucru era de miratil, uncle all ispravitil Grigorie Voda, de all intorsti
Tataril pagubile Moldovenilorti, ca ave mare trecere la Porta. time, acesti
bani nu i-au luath tot! Grigorie Voda; ce, giumetate i-au datti Hanulul, si o
same, all dattl si Omenilorti celoru cu pagubile. Dupre acesta, mergendt Con-
stantinti Postelniculti la Porta, ail oblicittl pre Dimitrasco Hatmanulu; ce, este
in Dobroge, la unit sate, teptilii; ¢i fiindti aprope de calea lui Constantinti
Postelniculti, all amblatil cum all pututii yi 1-ati prinsti; si facendu scire lui
Grigorie Voda all si trimisti de 1-au ferecatti in obeQ.i, i '1-ati adusil In Ia¢1.
yi '1-an push la gre inchisere cate-va luni, pang all datti cate-va pungi de bani,
Si apol, ertandulti '1-au slobodittl, si ducandu-se Ia satulti lul, la Feresci, all mar
traitil trel -patru Mile si au muritti.
Ira in alit treile anti alit domniel lul Grigorie Voda, s'ati facutti de catre tote
partite bung pace, si s'ail apucatil de all acuperitil monastirea Balica*) cu Ole,
si o au tenctut'o pre din afire, si facutd si tinda, gi o all zugravitti preste
tote pe din launtru, si zidti Impregiuru, si clopotnita, si curt! de 'Ara, si o
all inzestrat'o cu de tote: vesmmte, More, si bucate, i rob!, @s mosii, ei vii,
ca pre o menastire deplinu. Asildere all mai facutti curd scumpe, si helesteu
mare la Frum6sa, se fie de piimbare domnilorti. Fecut'ati si turnu forte inaltii
in curtea domnesca pre porta, si ceasornicti mare; asijdere sl doe, cismele, fon-
tani aduse pre Ole cu multa cheltuela, una dinaintea portii cur ii domnesci, wi

*). Sveti Arhanglaelii la FrumOsa. Adam In copia Postelnicului Hurmuzaki.

www.dacoromanica.ro
 3B8

una dinaintea feredeului; asijdere si feredeuld '1-ad mai tocmitil. Mai tomit'ati
si cate-va case in curtile domnesci, si odaile Siimenilora, si la grajdiurf ; ce
era stricatti totu ati tocmitu. Facut'ail case frum6se si in Galata, si an toc-
mita chihile la Barnova; asijdere si la Barboiii au %cuff' tuna, si ail aco-,
perit'o ; si alte multe sfinte biserici au dresu si as tocmita.
Ira candy au fostu in alit patrule anti alu domniei luT, reposat'ati si Ni-
colal Voda, Domnulu Muntenesca, in anii 7238, unchiula lul Grigorie Voda, si
'1 -au ingropata in monastirea ce este de densula zidita, la Vacaresci ; era in
locula lul au radicatil Muntenii pre fiia-seu Constantino Voda.
tea, in scurta, vreme facutus'au mare zorba in Tarigradii, radicandu-se Ini-
cern asupra lul Sultana Ahmeta, de '1-ati scosa de la imporatie, si at pusa
imperatti pre unit nepotu a lull anume Sultanu Mahmuta ; si inteacea zorba
multe capete ail peritti, si multi Vezirf s'au mazilitu; si se cam potolia zor-
baoa si era se scornia. Atunce mazilinda pre Vezirulu, gasit'aii multa avere la
densula ; era mai multa avere au gasitu h Kihaeoa Vezirulul, ca au aflatti
mai bine de patruclecf de mif de pungi de barn, fora de drugi de aura sling,
si alte odore, ca atunce didese voia de beau mai top Turcil vino. Pentru a-
ceea s'ati facuta zorba de s'ati schimbata imperatii.
Atunce sf Mihai Valk aflandu vreme, au mazilitti pre Constantinti Yob, din.
tern Muntenesca, de n'aa plinitu Inca bine luna cu doinnia, dupe martea ta-
tane-sea.
Atunce au mazilitu si pre Medligeri, Hanula Tatarescu, fiandu imperatia,
noun, si au put' pre Kazageri Halt, pre carele poftise el mai inainte; si
au esita atunce din Tarigradd si Adligeri Sultana, carele fusese cu zorbaoa.
Atunce zorbalele au gasitu pre nnu mapa Serba, anume Butukaki, prietent
alit loru, sf ducendult la Vezirula cela nou a!" facuta fora de voia luf de
'hat imbracatil in caftanil, se fie Dolma in Moldova ; si imbracandula, nu i -all
data fermanu WIC trimita aice mat in graba. De acesta oblicinda Grigorie Vod
spus'au tuturora boleriloru, si s'au scuhtu top boiem de au scnst. la Porta,
cum, nu le trebue acela Domnu ; si s'aa gatitu se fuga, si fiindu aice si unit
Turcu mare ce venise cu caftanu, mers'au top boierif in acesta Turcii de i
s'au rugatu. Si spuindu turculu la Tarigradti pofta boleriloru, manietus'au Im-
peratulu si Vezirulu ; sf pre multi de aces cu zorbaoa i-au Matti, de i -at mai
imputinata, si au Watt" atunce si pre acelti domnisoru, Butukaki Voda, Inca
nepurcest din Tarigradu, iarasi au trimisti alta caftanil de domme luf Grigorie
Voda.
Tott atunce au mersu Marzaci *Iva la TarigradU de at piritu pre Hanula
cela mazila, pentru Cate reutaff le an facutu, si at jaluitii si pre Grigorie Voda de
banii ce le au luatu, si de alte multe strimbatatf ce at avuta. Deci, Porta all
oranduitil acesta la Pasa de Tighind trecenda Kazageri Hanu pre acolo, se is sa,
ma, si WI asecle. Atunce as venitu si Iusuf Marza din pribegie de la Lesi, si viinda
prin Iasi, '1 -at daruitti Grigorie Voda forte bine, ca seld faca prietena, pre'
una cane, si mergendii la Hanula '1-au primitu bine, si Arica '1-au si daruita.
Era inaintea acestoru zarve, ficutu-s'ati pace si Iordaki Stolnicula de catra
Grigai i Voda ; gi 'viindu din Crime 'I-au primitu VOA si 'had ertatti de tote

www.dacoromanica.ro
 369

greselele lul, si Inca i-au Muttu Si unu rondo de haine, §i i-au data si din
bucate, si era flu luase In dragoste. Socotindil ca's1 va parasi naravulu, si a
fi cu bine domniei si cu priinta, '1-at trimisti la Tighine pentru acei Marzaci
ce pirlse pre Grigorie Voda Ia Porta, ca se ste la Sultanulu si la Marzacl se
asede acestti lucru, sciindula ca se scie cu dash'. Era Iordaki Stolniculti, dupd
ce au agiunsil la Tighine, n'att cautata spre slujba lul Grigorie Voda, si s'au
apucatti era de alte amestecaturi se faca, mai marl' de catii cele d'inteiti ; gi
la Grigorie Voda scria int'unt chipil era catre alti holed de aice din tell
scria intealtti chipii, cum ca este gata domnia lul Constantinti Duca Voda, data
de la Porta, potrivindu-se si elu minciunilorti Tatarilorti. Era boiern la caril scria,
eraq anume: Constantint. Costaki Hatmanti, si frate-sea Gavrilii vel Paharnicfi,
veri primarl cu Iordaki Stolnicula, Iona Padadi, vel Vornicti si ett flit sea To-
dert vel Battu, si Todera Costaki Stolnicult, §i cu Iardaki Cantacuzino Spa-
tarulti, i altii multi, Watt facutii top la unit cuventii, pre scrisorile lul Ior-
daki Stolnieulti, fecioruld Lupulul; si se sfatuise ca se fuga la Sultanulu se
ste pricing Ducal Voda, se nu fie Domii, si se'si radice el pre unult dintre
densil Domnu. §i asa all amblatii cu acestit sfatil catava vreme, nici se duce,
nici spune lui Grigorie Voda ; era unil dintre densii cliceail se fuga, era al-
p' cliceati se spue lul Voda; pans ait oblicitu Grigorie Von. ce volu 56 faca
ei, cum giuruiaii Hanului Ora, din Prutu in colo se fie locti Tatarescg, numal
se le ispravesca acestil lucru pre voia lortt, sell radiee Dmitri dintre den§ii
pre tine ora socoti el. Deci, au §i prinsti pre acei boieri ce erau in Iasi, si
i-at Inchist, si all rapeclitti si la cei de la Ora de i-au prinsti ; si ferecandul
i-au adusa si i -ad pusit la inehisore, pre unulti Inteunti loco pre altulti intealta
loch. Era pre Iordaki Stolniculu, feciorulti Lupulul, nici '1-au mai dust la Gri-
gorie Voda seat giudece ; ce, cum '1-att adusti in Ia§i, Tad inchisti la Siimeni,
§i preste dog -trei cesuri 'had scosti, si '1-at dusil dinaintea portil curtil, la
ci§me, si all poroncita de i-au taiatt capulti, Era pre eel-alp i -au mai tinutu
ore -ce Inchisi Si i -au ertatti, puindu'i pre u nil la giuramenta, era pre unit si
fora de giuramentn.
Atunce all pusti pre Constantino Rusetil vel Vornica de Ora de giostt, era
pre mine Hutt Neculce biv Hatmanu, vel Vornicti. de Ora de susti, pre San-
dulti Sturza Hatmanti, pre Costaki Razulti Spatara mare, si pre Andriesti Ru-
sett Visternicti mare; si asa s'ati potolitti acele calabalicuri.
Fugit'at atunce Gavriilti Paharniculti la Bugega si multe vorbe rele au graita
catre Sultanulti $i care Hanultl, pentru Grigorie Voda. Era pre urma '1-at
data Hanulit pe Gaviiilti in manele lei Grigorie Von, de grumaza ; ce, Gri-
gorie Voda 'had ertata, si nu i-at facutti nici unit reu, nici s'ati uitata la o-
&Arne facuse si la poncturile ce'l scrisese Gavrilii. Vitati-ve acum, fratilorti,
cats °card. au avutti Grigorie Yob, de la acesti boieri atunce ; era WI i-au
ertattl, si fora zabava Inca pe unil i -all si boieritil de au fostti la cinstea d'anteia.
Una Domini streinti, §i cata mils au aratata t Era dupre aceea au trimisti
Grigorie Voda pre alp boieri de all statute la giudecata cu Tataril, Ia Tighine;
§i multa cheltuela au fa'cutit pang s'au aseclatd, mai Indoitil de catti luase
Leatopieetele Tom. 2. 24
www.dacoromanica.ro
 370
Grigorie Voda de la Marl, si au luatil si o bucata de locii de a Moldovel din
hotarulu vechia, tale de unti cesil.
Era, pre atunce cu acele schimbari multe a Veziriloril si cu calabaliculti TA-
tariloru, si cu amestechturile acelorii bosun, cacluse Ora si Grigorie Veda la
gre si la o mare datorie.
Templatus'ail Intr'acestl dol ani 7239 si 7240 de all fostii si timpurile proste,
de nti s'al facute pane din Iasi in susil, si era si cam fomete, del% nu pre
mare, agiunsese mutt de malaiti patru lei, subt munte ; der& Grigorie Voda,
avendti malai multii la Falcii si la Chisinati, stranst din twit, da aceloril 45-
meni de la tinuturile de sust, Cate clece potronici (sesecleci de ball) merta,
si'l astepta de bani papa tomna ; si Inca all cantata cite -va care cu chirie, de
all Incarcatu pane si ad trimis'o pre la tergurile din sust, la Romanti, la
Nemtu, la Botoseni, la Suceva si la Cernauti, de o da omenilorii fail de haul;
numai chiria isl plate, ci si chink cu pasuela, dande anteiti domnia acel
sesecleci de bani chirigiilorti, apoi cu vreme scote de la acel omens.
Pra, tote intru acestasu anti 7240, artitat'ati Dumnecleti greil banatil asupra
Crestinilora, pentru multe pacatele si fara de legile nostre, ca fara lipsa de
pane ce era, all mancatti si lupii omeni pre subt munte, la tinutuld Nemtului,
si la Suceva. Ce, curandil au intorsti Sfintia sa mania sa si all trimisti no-
rodului set liniste de catre acele fere selbatice, clerk se speriese omenii.
Constantinil Voda, fiiulii lul Nicolal Voda, dupe ce '1-ati mazilittl Turcii, si
f 1 -au dusti in Tarigradu, n'ati plinitti anulu mazilu, si era all OW Domini in
Ora Muntenesca, In anuld 7240 ; ca atunce Inca totti era Porta neaseclata, si
s'aii templattl de au pust Imperatia pre unit Veziru de'i dice Topal-Pala,
prietenti lui Constantinii Voda si dusmand lul Mihai Voda. Deci, cum all pusil
pre acelti Veziru Topal-Pala, au si pirItti boierii Muniem pre Mihai Voda la
acelu Vezirtl; sciindil pre Vezirulti cl'i este neprietenti, pentru multe supere
ce le au facutti Mihai Voda, Oicendti ca, le au stricatil obiceiurile, ca si canal
at fosto In Moldova, si le all luatti marl some de bani Deci, Vezirulti 1-ad
si mazilitu, si trimisese taie si capulti, numai, fusee prieteni a lul Mihai
Voda au agiunsil de ail datti scire Imperatiei; si asa au scapatil si 'I-ad
dusti In Tarigradil via si 'I-ad incbisil; der% pre acelti prietenti a lui Mihai
Voda Greet", anume Ventura, ce all data scire Imperatiei pentru Mihai Voda,
oblicinduld Vezirulti i-ad thatti capulii. i totti n'ar0 fi scapatil si Mihai
Voda, ca trimisese Vezirulti de venise cats -va boieri din tdra Muntenesca dela
piriau ; numai, norocirea lui atata au fostil ca sad templatil de s'au mazilitil
Vezirulti; dera numai trel -patru clile de aril fi mai fostti Vend' Topal-Pala,
era baraiamulil Turcilorti, si atunce pote are fi peritti si elii. Numai, vrendil
Dumnecleu, au esitil de la inchisore de o data. Constantinil Voda,, Domnulii
Muntenesct, viindu in scaunulu seu in Bucuresci, siad aseclatti cu bung pace
de catre tote boierii, si le -at datil tote In manele loru se chivernisesca, si
Mania tots cu linisce, nu ca in tata-seu Nicolai Voda, ce intealttl chipti, forte
cu buna iinblanclire de Care Burnie. Scris'ati Constantino Voda, In veru-seu
Grigorie Voda, Domnulil Moldovei, ca se's caute o fata de boierti din Moldova
se 'ld logodesca, ea se fie Wilma Deci, Grigori Voda cu bucurie au priimitil,
www.dacoromanica.ro
 371

si cautandu au aflatil o cue6na, fata, feciora a lul Constantino Rusetti vel

Verniers, f6rte frum6sa si Intelepta, anume Ecaterina, de bunt" nemil si laudatti;
si au facutil si logodna, si au trimis-o mai pre urma cu parintii sel si cu alti
boierl rudenil a el tocma la Bucuresci, si at facuta mare si frumosa nunta
Domnesca, In anulu 7241, Noemvrie In 12. Dupre acesta au scrist Constantint
Von, cu mult.amita la Grigorie Voda de slujba ce i -au facutti.
Mihai Voda, schimbandu-se Veziruld, sedea la Tarigradd cu pace, si ore-cum
si cam cu nadejde de lauda asupra MuntenilorA, facendti si unu arza vide*
clicendti ca este de la nisce boierl Munteni. Peel, Veziruhu au trimisti se vie
boierii se stee fata cu densulA; Ora acel boieri, audinclu, at si fugitti, miff In
tera Unguresca, altil In Moldova, veclendd cit'i chiama la Porta, si au datti
scire la Tarigradii, cum tota Ora audinda de Mihai Voda, ca bra este se vie
Domnu In Ora Muntenesca, s'ati Incarcatu se fuga. Era Impera.tia auclindfl
s'ati maniatti si at Menai pre Mihai Voda surgunti la Mitili, precum va arata
mai Inainte vremea; si au cheltuitu atunce Constantint Voda o mie pungi
banl ca se °more pre Mihai Yob.' ; si Turcil bani ail luatO si nul-ad omoritu.
Tad Intru acestii anti, Indemnatu-s'ati Grigorie Voda, anume ca, merge la
primblare la Prigoreni, la mine Vorniculu Iona Neculce, si la Ruginosa la
HatmanulU Sturza; Ora de la Prigoreni all trecutt la Roman, si de la Roman
all mersti la monastirea Nemtulti, si all scosti Icona din mOnastire, si s'ati
Inchinatti forte frumost, catil se mire]. Omenii Jul Grigorie Voda, si Turcil ce
erati cu Grigorie Voda, si calugarii de la monastire diceati ca nici o data nu s'ati
Inchinatti acea Mita. Icom ca atunce asa de frumosti. Era de la monastirea
Nemtulil all mersti Voda, la monastirea Seculu, de o all veclutti, si de la Secultt
s'ati intorsu pre la cetatea Nemtului, si de acolo la Bale, si de la Bale la
monastirea Slatina, si de la Slatina la Serbanil Cantacuzino vel Stolnicti, la
Horodniceni, si de la Horodniceni la monastire la Sveti Ilie, si de accrlo la
monastire la Dragomirna, si de la Dragomirna s'aii intorsu la Suceva, si all
amblatii prin cetatea Sucevei de o all vedutil; si din Suceva purcegandO au
mersti pre la Foresci pre la Solomonii Botezti; si de acolo la Pobrota, apol
la Pascani si la Ruginos1; apoi s'ati pogorItti prin Tergulti-Frumosti la Iasi.
i asa, intr'o septemana au amblatti de all veclutti mOnastirile, locurile si sa-
tele boierescl, ca se scie cine cum se tine ; macarti ca celorti prosti si neagiunsi
de minte nu le place, dera acea primblare era de mare lauda si folost ; a
'Ate fi de aril mai fi zabovitti cevasi intru acelu anil cu domnia, art" fi ara-
tatu mild cu monastinle si cu casele boierescl; ca, au stransii cu carp pre tote
IgumOnii de pre la monastiri la Boboteza, de le-ail Mead cautare de cate
mosii au, si cine le staptinescii mosiile, si au datti poronca se nu scie ea le
suntii mosiile pre la boierl, ce, se si le stapa,nesea el. Si all (lath aceld isvoda
la vel Logofetti, se le porte de griih; si li se adeveria, ca le va pine la o
tale si pre monastiri si pre satele lord.
Totti intru acestii anti erat multi Omeni din tOra Romanesch si din Mol-
dovq, striinsi lti Milcovii; si candu era nevoie dincoace, el fugeati dincolo la
Munteni; era, camdti ert nevoie dincolo la Munteni, el treceau dincoace; totb
asa amblau cu vielesugu. Era Grigorie Voda, auclindu de Bucuresci ca. este
www.dacoromanica.ro
 372

tergh mare, fi vrendu se fact si Iasii se fie ca Bucurescii, trimis'at pre E-

naki Aga, fedora lul Costantint Hatmanuld Ipsilantii, Lazti de felult lui, §i
cu multi slujitorT, faceridti veste ca merge in giosti la vadra'ritu ; i a§a, tntr'o
Ili, fora de veste i-au lovitu §i i -au piing' pre toti ; §i radicandul de acolo
i-at adusa In Ia0 de i-ad apdatii, ca in vre o dog mil de Omeni. Deci, a-
tunce fiindu de cu tomna frigii, multi copii §i Omeni barb', bolnavI, alt
murittl pe drumti de Mine qi de Mgt; §i dupe ce i-au adusii in Iasi, multi
fugeat, §i trimite Grigorie Veda del prinde §ri da pe ulita ca se'i sparie
se nu fuga. i multii gred au trash bejenaril preste lama, ca cacluse o iarna
pre mare §i gre, de la 6 Mile a Jul Dechemvrie au ninsu, §i au tinutil pang
la doacleci de Mile a lul Martie; era §i pang in Sfeti Georgie tail frigii au
fosth. Si sfer§ise omenil nutretele, de agiunsese stogulii de fluu dece lei, si
cute doispreclece lei, §i Inca nu se gasia. Perit'ati atunce multe vite a 16-
cuitorilorti, era a bejenarilorti a§a§i au peritti mai de tau, fiindii el nisce 6-
meni nea§eclati §i stremutati de in locurile lorti.
Era candil au fostil in luna lul April in 13 Mile, in anult1 7241, sosit'ati veste
de la Alecsandru Terzimanulti in frate-sed Grigorie Voda, precum Imperatia au
imbracatil pre Capi-kihaelele lul cu caftanu, ca se se mute cu domnia in tera
Romanesca, §i Constantinti Voda, Domnulti Munteuescii, se vie cu domnia nice In
Moldova; Si cum i-au venial acea veste, cum all §i rapeditu pre Enaki Aga in tern
Muntenesca, Ca se apuce scaunulti si band haitiiloiu, Intelegendii ca all fostu scosii
acolo ha'rtii pre tera ; §i totti pentru la'comie n'au mai asceptatu ca se vie Turcubi
Aga de la Porta, cum ail a§teptatu veru-seti Constantin Voda ; si roma§itele
de aice an incepntii a strange tare. Era bejenarilorri le-ati datu voia se se clued
era in urma la Foc§eni ; deci, bietii omens, saraci, cum au auditti acea voia, cum
au §i purcesti, caril cum ail pututti, min numal cu cro§na §i cu copii in brace,
ca vaT de el; §i multil blasteinti §i lacrum versau asupra acelul Enaki Aga, ce
le facuse acea stremutare, §i asupra celord ce anti fi datu acelu sfatti; §i catti
au agiunsti la margine, nimica n'aii zabovitil, ce all §i trecutd in tera Roma.-
nesca ; el Grigorie Veda in deadinsti ii slobochse ca se treed in tern lui, ye-
clendil ca se duce §i elti acolo Domini ; §i all push §i Caimacami In Iasi, a-
nume pre Constantinil Costaki vel Logofetti, §i pre Constantin Rusetti vel
Vornich, socrulti lul Coustantinti Voda ; §i incg, Turculti de in Porta totti nu ve-
nise, nici la Grigorie Voda, nici la Constantinti Voda. Lucru de miratii pentru
Grigorie Voda, omit grabnicil la socotela lui, all scorns singuit in tea ca nu'i
Domn1 Nu se tome caV va aduce vre o primejdie capului seu §i Orel, fi-
indu elu impismuluith §i cu Tatarii. Ce, aceste aduce cea grabs §i mandre-
tile. Era candti au fostii In §epte clile, in septemana, sosit'ati §i Capegi-lar-Ki-
haesi Imparatesch de in Tarigradu cu caftanti la Grigorie Voda, se merga se
fie Domml In tera Romanesca ; gi Constantint Voda, Domnult Muntenescti, se
vie nice in Moldova. Deci, Grigorie Voda eOtii inamte cu alaiu Si cu totI
boierii, la Valea-Adanca, §i lmpreunandu-se au venith pant in Ia0, §i au ce-
titu fermanulti in divanti, §i i -ad push caftanulti In spate. inse, boieril n'afi
mersh serute mama, nefiindu Domnti nice; ce, numai catre Turculti s'ati
inchinath, dupe ce au cetitu fermanulu. Si e indu Grigorie Voda din divanu, ail
www.dacoromanica.ro
 373

intratu in castle din launtru, d'impreuna cu Capegt basa turculti, si acolo s'ail
impreunatti si boieri eel mart cu turculu, multamindu Imperatiet. Era a triea-di
au pornita pre Capegi-basa turculii, si cu tote agarliculii ce au fostii mai greii
pre Barladii ; era Grigorie Voda, Lunt, in dioa de Sveti Georgi, s'ail pornitii din
Iasi, pre la Tergul-Frumosii pre Siretil, cu de tote cele ce i-ati trebuitii, la
tote conacele, 'Ana in Focsem ; si au trecutii in ceea parte la gazda, in ca-
sele capitanesci. Asijdere ie Constantinit Voda s'ail radicatil din Bucuresci, si
viindu pana la Focseni, au trecutd In testa parte, la gazda, in o monastire, care
este de tata-seii Nicolai Voda zidita, toti intr'o iii Luni, Aprilie In treitleci
de tlile. Era Domna Rucsanda, mama mut Grigorie Voda, au mersil In gazda °sat,
la o monastire a socru-seu, a lui Grigorascu Ghica Voda betranulii. Deci, Cons-
tantinti Voda, au mersii de s'ati impreunatil cu matusa-sa, Domna Rucsanda ;
asijdere si Grigorie Voda, sciindu de Constantinil Voda, au mersil si eld la gazda
maica-sa ; si acolo s'ad impreunatii Domnil amendol; apoi, a doua-tli, all mersil
st unulu la altultl, de all vorovItO ce le-at trebuitil de tote apoi au facutil
si divanuri cinesi in tera mut ; si Joi, in tlioa de Ispasti, Mai in trel Mile, all
purcest cinesi catre scaunulu seu. Domnit'ad. Grigorie Voda tOra Moldovel in
domnia d'anteiii, sese ant si septe luni.
Era acestii Domna, Grigorie Voda, la ,statti camii mica si suptire, la fats us-
catA. Numai, era cu tone ; la unele se arata pre harnicii, bund si vrednicii,
milostivu si rabdatorti; dera era si camil grabnicii la, manie ; dera apoi cu-
randd se intorce 1 in vieta Jul era tote in primblari, si totil cu mese mart,
si cu chntari, si cu feluri de feluri de mutlici. in tote tlilele, pre de ave vre
o treba mare se nu esa in campu, ca se fad, veselil cu naiurl, si cu cOntice
hagimesci, si cu multi pelivani masca'rici ; si pre boieri it poftia totu-deuna se
fie cu densuld la primblari. i (led esia la canapil era forte lascavt, si darnict.*)
Era pre une locuri i se aratati lucrurile de blestemaciune, ca se potrivia, unorii
boieri, sfetnici a lui, cart ave, doi lxreci si nnii Moldovanii, amine Constan-
tinu Psiolu Hatmand si cu fiu-stst Enaki Aga, Lazi de nemuld lord, omens ti-
rani si curvari; era din Moldoveni aye pre Sandulu Sturza Hatmant, omit
viclenu. si luchisii la inima lui, si lacoinii
Acesta indemna pre Grigorie Voda tote la luatii, si pre toti boieril Moldo-
veni II sail= sri departa de catre mila doniesca, ca se fie numai elii frunte
si de cinste ; care fapta a Sturzii trecendu-se la Grigorie Voda, multe bundtati
a Domnului intuneca si le strica ; stinsese mazilii si tera, si monastiriIe de total,
cu obiceiurile ce game In tera, scose de alti Domni mai inainte de densulii.
i aces Doran], de si le scornise, in tineati cate unu anu-doi si le parasiau;
era Grigorie Voda, ailandu-se in Ora, tote le gramadise la nal. locu ; si scote
vacantii, Ural grele, vadraritu, desatina, ciferturi man. tntr'unti anu au scosu
si pre tigani hartn grele. Scos'au b data si pe preotd unu bird eel dice mu-
care, de agiunge pre preotfi, chtu de saracu, trel galbini; era pre eel mai

'11 De aice copra lui Hurmuzaci tace, si se marginesce a dice numai. Era candisi enise
de la Tarigradu d'huteiii era omeniloru cam greu la divanuri la judec41, pentru ca nu into.
lege bine limba Moldovenesca, era data au invatatu lxmba Moldovenesci bine, s'ati indrep-
tatu, si le era ameniloiii mai lesue la judecaia,

www.dacoromanica.ro
 374

de frunte si opt]] galbini agiunsa. Dintru care nu putana blastemh. i -au

remasti, si nimerta radicaturi nu facea. Lua sume marl de bani In tots anil
domniei lul de la saraca de Ora, ca la o mie duel sute si mai bine pungl de
bani pre ant', de au remasa mazihl si Ora stinsi, din sfatula acestora trel bo-
ieri. Intr'untit rondh ertase Grigorie Voda pre mazili si pre monastiri de daj-
die, si au invetatt. pre Sturza se faca ispisoct de intaritura,. Era,' Sturza, ne-
placendu'i acesta mild de ertarea mazililoru, ca unit lacoma de fire, au facutt unit
ispisoca §i all pus]] numal giumatate, de mazili, era pe giumatate au data la
toranie, pentru ca se fad vrajba in mazili. §i asa, cu acesta micltloca facenda
vrajba Intre mazili, s'aii. maniatii Grigorie Voda si ail rumptii ispisocula, si au In-
tunecata Sturza acesta buns fapta si mild domnesca asupra mazililoru, ca se nu
se Indrepteze, se fie tot]] saraci, se pots a le cuprinde mosiile sl cantle, si se
pule nume red Donmului. i asa Ila sfatuiati si flu purtait el, ca cut se cade
se dee, ela II lua, SJ cui se We se ia, eld II da. Era acesta Dome' cur-
yard ; multe tiitore fete marl tine, si apoi le inzestra si le marita cu halm,
cu °Uwe, ca pre nisce fete de boieri. Numai, nu se amesteca la fete de case
marl, ce, de capitenii mai de giosii. ; si aye Domna si cuconl, si nu se rusi-
na, de's' face casa de °ma, una omit mare ca acesta. Precum si omenii lul:
Constantino Hatmanu cu fiu-set' Enaki Aga, asijdere faceaa, Inca si mai multi;
si all Greci a lui to'. §i la tote era desfranata ; curtea lui poftia se fie tali
imbraeata ; pre nime din boieri se nu'i auclh jaluindu-se tail schpatatii, sail
olecaindu-se eh suntit timpurile rele, si nu s'ail facutil rode, ca se forte ma-
nia ; si la manse era forte grabnica. i nits sfetnicii lui nu indrasniaii, dna
era maniosa ; dera se intorce euranda. La judecata ii pare ca judeca forte
bine ; si cum II pare asa remane ; si pre urma, de si vede ca au gresitt,
nu intone; ce, asa dandy carte de remasa, remand, cata, de la o vreme,
parasise omenii a mai veni la divan ]]. De era vre unit terana ingreuiata la
bird nu'la mai seade, ce asa da pana istovia tots ce ave. Da. sume marl de
bani la Porta si Turciloru Agi ce veniau de la Porta cu trebi ; caruia era se
dee o punga de bani, II da einci-sese, tote ca sela laude la Porta ; era, de
shracii tern nu'i era mild. De se clmtia pan& afara din terga, s'ait pana la vre
unit boiera, tote en caruta cea de cuparie dupe densula, ca preste tots ce-
sula be, on vino cu pellet, orl vuted; si Incotro merge totit cu gluts, ca
dolt -trel sute de slujitori, si altiI, se fie cu densula. Cu pusca da pre bine.
Greci multi adusese in tea, de manta]] left totit din Visterte ; si cate drega-
toril la margine, totu Greci' le tineat'. Era boierh de ter eras numal cu nu-
mele, ca la nimica nu'i mai intreba. Numai cu sfatula acelora trel boieri, ce
vra se fad face. Dena aye si trecere mare la Porta, cata pre Tuna bal-
gil din tea forte ii Infranase, si se temeati de densult, de nu puteaa face
zapta Intru nimica. Pociu slice ca Grigorie Voda, precum II era firea, de art' fi
avuta niscal omeni cu frica Jul Dumnecleti pre hinga densula sfetnicl, arti fi
fostu de mirare si -de pomenire Grigorie Voda, in Domnil eel de frunte si de
lauds, era nu cu eel de hula.
Era cancla aa trecuta Grigorie Voda din Moldova In Ora Muntenesca, multi
feciorl de boieri as luata cu densulii, de i-au dusu la Munteni, clicAndti
www.dacoromanica.ro
 375

suntii dragi Moldovenii, si va WO fad pomana cu deu ii ; ca auclise ca mo-

w-sea Grigoracco Voda, candil au fostii Domnil in tern Muntenesca, Inca ail
fostA luatil feciori de boieri din Moldova de au fort(' prin octi cu densuld,
cum(' se pomenesce ca ail fostii Cantemiru Voda ceaucti Spatarescti, si altii.

Se vorbima acum de altele de pin teri stretne, ce s'afi lucratli in chide lui
Grigorie Voda.
Rama inteacestil alti cesele anu a domniei lui Grigorie Voda, In tera Mos-
kului este pace, ci tine samoderjavia, adeca: singura stepanirea Imperatiel, o
nepota de frate a lui Petru Alecsievici imperattl, anume Anna, flea lui Iona
imperatil. Despre Leci, iaraci pace; silia Avgustil Craiulu pana era vii', ye-
clendu-se betrantl, ca set coronesca Lecii fecioruld, se fie, Craiu in loculu lui, ce,
Lech n'ail priimitu, macarti ca multe giuruinte le adeveria Craiulti Lecilord,
dera tera n'ati vrutu. Murit'au ci cativa domni Lecesci Intru acesti sese ani a
domniei lui Grigorie Voda, tot(' capetele cele vestite, si tuspatru Hatmanii Le-
semi. Deci, Craiulii Inca data au veclutd ca nu priimescil Lecii WI coronesca
feciorulti, In loculu lui, lids eld n'ati vrutt" se puie Hatmani, ci cede ci acmu
ostea Lecdsca fora Hatmani, numai unit Reimentarti de 'Arta grija octilord,
pre anume Poniatovski. Era In anii 7241, Dechemvrie in doacleci c" trei de (file,
murit'ati ci acestil Craitl Lecescil, anume Avgustu, si '1-au ingropatti cu mare
cinste la scaunuld seil la Varcava. Ce se va mai face, va arata :emea
1 viitore.
Trecut'ati ci until soli" mare Lesescd la Porta, dera nu prin Iasi, ce de la
Hotinti au mersu dreptii pe Prutu, si i -au trhnisti Grigorie Voda conacii, si
boieri Intru intimpinare'f, la Tutora, clicendti acelti sold ca merge pentru In-
temeiatuld pacei la Porta, fiinclil Imperatia noa ; si numai preste erns au
zabovitti, era de primavara era s'ati intorsu inapoi, ci era pe Prutti atimersti;
si i -au trim's(' Grigorie Voda conacti cu Sandulu Sturza Hatmanuld ; numai,
canal s'ail tutors(' solult", acmu murise Craiulu.
Despre Perri, Imperatia Tarigradului totil ail oste pentru acele terguri ce
le luase mai inainte, calla se bateau Persil cu Mirveizti. Acum, Perch de Mir-
vezil s'ati mantuitti, cu Moskalii s'au impacatii, era cu Turcii Inca tote nu s'ati
aceclatii. Ce, tote ce se voru mai lucra, vremea viitore va arata..

www.dacoromanica.ro
 CAP XXIII.
Domnia Iul Constantini, Voila Mavrocordatii, in anii 7241, Mai 7.

Dupe ce all purcesd Constantino Voda de la. Focseni, venit'ad tots boieri-
mea si Mazilii terei Moldovei, impreuna cu Domnult, din conacd In conacii,
cu pace si cu cinste, si cu multa glota ; si agiungendil apr6pe de scaund, e-
§itu-i-aii inainte Caimacamii, cu toti boierii, si cu multi oraseni, la Valea-A-
dinca, si s'ad impreunatd, dupe obiceiti, aducenduld cu frumosa politie, pans
la sfantuld Nicolai, unde 'had tempinatd Mitropolituld terei, Kir Antonie, cu
alp Episcopi, si cu toto kliFos-ald bisericescd ; si, intrandd In biserica, '1-ad
blagoslovitii spre domnia Moldovei. i, esindd din biserica cu tad senatulil,
all intratii In curtile domnesci si au seclutii in scaunii.
A-treea cli, dupe ce s'aii aseclatii la scaunk boierit'ati pe acesti boieri caril
scrie mai giosii. Pus'ail pre Constantind Costaki iardsi vel Logofetd; pre Sanduld
Sturza, ce fusese Hatmand, '1-ail pub. Vornicd mare de sera de giosd; pre Iorda-
ki C intacuzino Delenuld, vel Vornicti de tera de susti; pre Constantin Rusetd Tor-
nicult, ce era socru Domnului, '1-au pusd. Hatmand ; pre Mihalaki Rusetti ce era
verd primare cu Domnuld, '1 -all pusii Postelnicd mare; pre Andriesti Rusetd,
Spatard mare ; pre Iordaki Cantacuzino Pascanuld, Band mare; pre Iordaki Ru-
seta Cilibiulo, Paharnicii mare; pre TOderd Paladi, vel Visternicii ; pre Ion Bog-
dant, vel Stolnicti. Acestil erail boierii lui Constantind Voda d'anteid ; fuse, nu
top dupe oranduia la lord, cum se ca' de, s'ail push, ci mai multi dupe mita ;
fiindu Domnuld tenerd, si nesciindd ronduld terei, all apucatti unii cu dari la
Musaipi. Si, aseclandu-se aceste boierii, lasat'ail Domnuld Visteria si chiverni-
sela terei in sema boierilord, se chivernisesca el, cum vord sci, nevoile Orel,
dupe obiceiulii vechid cum ah fostii mai de demultd, nu cum era la Grigorie
Voda se chivernisesca numai Sanduld Sturza cu doi Greci, ce, all lasatii in
sema tutulorii ; ce, pre cats a tine, va arata vremea viitore. Venit'ad cu acestd
Domnd si mai multi Greci de dal la Grigorie Voda.
Atunce la domnia nok la banii stegului, gasindii boierii hartiile gata de la
Grigorie Voda, ao scosti hartii fruntea de patru ug, micliloculd de trei ug, si
de doi ug, coda de and ug, fOra napasti. Era dupe acesta ao scosti civerturi.
Era la divanuri, on cum, se pare ca se pricepe de dal Grigorie Voda, a giu-
deca, si se ispitia se se puie si improtiva boierilord, unde socotia ca giuded
strambii boierii ; si In tote diminetile ave obiceid de chiema boierii de le da
café, §i nu numai celord cu boierii marl, ce si la o send de boieri mazili ca-
rii au fostil boieri marl, ii chiema de le da cafe, si le arata politica si cinste
mare. Dera asa in scurta vreme, peste doa-trei luni, si nascu zavistia si la-
comia, dupe cumii ii obiceiulu lumei acestel ; ca din boieru nostri, din Moldo:
vent incepuse unif a se lipi cu imbunaturI pintre Greci, a arata drumuri yl

www.dacoromanica.ro
 377

all' de reutati cu ce aru lua barn mai multi din tell; §i au stricran. obi-
ceiulti §i legatura ce Meuse Grigorie Voda, de dab. boieril §i monOstirile de
(1ece stupi um') left ; erA, acmu facura de an dattl teranesce de clece stupi
22 potronici. i s'ati templatti de s'ati facutd gi stupii rel intru acelti ant, §l
pentru acesta s'ati natthnitti inimile boierilortt despre densull Era de tomna
au scosn vacaritt §i vadrantil totti o data, §i de ern& civerturi §i hard); era
de primavera, pogona'ritti §i cunite, cate optil potronici de vita, ca §i vacnri-
tulti. Aceste tote nevol inteunti ann. le-an Iuatti; §i incepuse de aid', ca si la,
Grigorie Voda, de nu man intreba pe al n boieri din Ora; numai cu unti Mol-
dovanit si cu Grecii se sfatuia, a nume 'Peden"). Paladi vel Visternicti, de face
cum Ii era voia. §i se invrajblra i Domnii forte tare, fiindu veri primari, §i
knbla Constantine Voda se fie lara§i Domnn in Ora Muntenesca, i aice in
Moldova se puie pre veru-set Mihalaki Postelniculd. era Grigorie Voda, sim-
pada faptele lui Constantino Voda, silia Wit scoth, §i se pule pre Mihai Vo-
da, Domnti In Moldova, in loculit lui Constantind Voda, ca Mihai Voda, dupe
ce i s'an plinitti unit anti, 'Iii au scosti din surgunie, §i §ede in Tarigrachl, in
casa lui; numai, elti nu se pre tra'ge in Moldova, veclendti ca se sfadescii
Domnii amendol, socotindti ca dor& va apuca domnia in sera Romanesc5,1).
Val de aceste doe tent cretine cu ace§tI Domni streini, ce de amani de bans
daft pentru vrajbile cele ticaite a lord. Paladi Toderil vel Visternicn, fiindu nepotu
lui Mihai Voda, §i cu atate rude, ii paria bine de aceste vorbe ca suite intre
'). Copia Post. Hurmuzaki, in loch de critica ce face Ioan Neculce asupra fapteloru pt
caractorulni lui Constant/A Maviocordatil Voevodti, an adaogitu urmatorea bucata laudatoie
pentru acestu domnii
"Constantinil Voda oblicindu acesta, an lesatti tote lucrurile pre vole boieriloru, se face,
cum orti vra ei, §i lasa si la giudecat, de giudeca, precum socotia ei, dupe vela loru fi lasa
ca se nu fuga, la Grigorie Voda in the Muntenesca, pane au apucatii de'si au tocmitti tre-
bile de an luatil cart i domma Orel Muntenesci, era nevoi au fostu cam multe, pentru ca
ghndulu mariei stile era ca se merge in tera Muntenesca. Acestu domnti Constantmu Voda,
era omu bunu, blando, mersele mariei stile cinstite, cazne, beta' rele, morti groznice la O-
meni an s'ati facutti in dilele mariei stile, multu 1i era drags invetatura §i respundenta din
tote terile streme poftia se alba., pre sihtoru spre vest, ca se scie ce se facu printr'alte
ten, si pre boieri forte ii cinstia, era ciocoii n'au avutu trecere in dilele mariei stile
Constantinil Voda oblicindil de indemnarile lui Grigorie Vode, &etre boierii din Moldova ca
se fuga la elu, au lasatti pre boieri in voia loru, la tote, se face a nu'i vede, ca se nu fie
vre o prima se fug in Ora Muntenesca, §t s'au agiunsii Constantmil Vode, cu tote cape-
tele Turd de pre Dunare, de an piritil pre Grigorie Voda la P6rta pentru casle adeci o-
daile lord ce be strica Grigori Voda de pe hota,rulu terei Muntenesca, §i atunce fiindu uuu
Veziru nod, pre anume Ismailu Pasa, §t ne avendu trecere la Nita, all ispravitil Musaipn
cei Imperatesci din launtru, Tara 1 domino, lui Constant/OA Voda, se meige se fie Domnu in
tera Muntenesca Era Grigorie Voda au venitu cu domma larasi in Moldova, si p&na a se a-
seda domnii in scaune, s'au schimbatu ¢i acelti Veziru Ismailu Pass., si au pusu Veziru pe
Sihhtarulu, deci asedendu-se domma pre la scaunele lore, an §i inceputu a se sfadi, si a se
pint la Porte in vedela, ca Constaptinu Voda, cum i-ati venitu veste se merga se fie Domnu
in tera Muntenesca, cum all si tnmesu la Hotmu de au adusu unu Caditt la Iasi, qi 'm au
facutti marturie de la boieril Caimacami, 41 de la CO boieri cum ca au fostu buml fere], si
n'au luatu nimica not multu de eau au fostu obicemlii 51 birulu terel, §i facendu marturie
de la boieri, au push de o au cetitu inaintea Cadiului, si vedendu Cadmlu marturia boieri-
loru, au facutu si elA marturie ltd Constantiuu Voda, precum an marturisitu boierii inamtea
www.dacoromanica.ro
 378

Domni, vi mai multi indemna la jacuri vi la vrajbl, facendu-se prietend Dom-

nului, si cunoscendulu Domini ld gandia cal este prietend ; dera elu altele so-
cotia in inima lui, ca dOra s'ari's sparge Ora vi se se audh la Porta, WO dee
Domnu lit in capii, se vie Mihal Voda Domnd, fiindu'l unchid ; vi era cu doa
fete, aratandu-se catra boierl ca'sd vinovati Grecil. Grecil, precum s'ad scrisd
ca eraii multi in tote boieriile i parchlablile, ei vami1ide cele de pe margini,
cu agonisitii, tad el le cuprinsese de le-ad luatd ; era boierii de tera nu pu-
tead Incape la nimicii. i tots avead lefi marl de la Visterie; gi vr'o clece tii-
tori maritate a thtane-sed, barbatil lord tas cu lefe ysi cu boierii erad. Avij-
dere unit frate a lui, a nume Iancu Beizade, cu mare cheltuela, ca ave chte
clece cinci-spre-clece lei len, pe cis, fora altele ; $i mavtiha-sa iaravi cu mare
cheltuela, ca ave gre cash, cu multe robe de le imbrhca vi le marita tad cu
cheltuela Orel, vi osebitii vi lefa, pe cu. 15 lei.
templandu-se de era vrajba intre Levi cu Moskalii, veniad multi Turd
la Hotind vi* la Domni, vi tutulord le da daruri chtil nu li se Cade, on cu
treba, on fora treba ; macrtrd ca i Grigorie Voda da la Turd multi', vi lasuse
obiceiu multd, nu ca alti Domni a da mai Inainte ; era acesta da Indoitti de
cum da Grigorie Voda. Care, Dumnecled scie ce de gred era pe acesta Ora
tad ca se'ld laude Turcii la Porta cal bunu, ca se apuce iaravi Domnia la
Munteni ; era deiminte vreme, alti Domni, Mudd venia unit Aga pre mare,
de'l da unit povodnicd vi o punga de bans, multi doh, ; era la cei altI mai de
giosd le da cute unit postavtt, i unora Cate unit atlazii, 1i altora cute 100 lei,
cute 150. RI% mai multi bani nu mai da la cap venia cu trebh la densuld ;
era, candu trecead, nu li da uimica. §i boierii Moldoveni tote-d'a-una mergead
la Porta de jalthad nevoile, i luau sama Capi-kihhilord, ti nu se face nici a
patra cheltuela tutu se face acmu.

lui pentru Constantinu Voda, precum s'au scrisu Era Grigori Voda viindu pe drumu, cum
au intelesu de acelu lucru, s'au maniatu, si au scrisu cu mare scirba i mgie la Caimacami,
si le au poroncitti se stranga pe caps boieii oru gasi in Iasi, si se merga la Cadiu si se in-
terca vorba lutealti cliipu, se piresca pe Constantinu Voda, si se'lu graiasea de red, ca de
nu voru face asa si voru A,mbla ammtirea, si India oru pirl, cu capetele oru da sama. Deci
se mirad sl boierii Caimacami, si alti boieri ce oru face, ca graise antem de bine pe Cons-
tantinu Voda, catre Cadiu, gi apoi se'lu graiasca de reu i se'lu piresca, socotia en ce o-
brazu , cei sta tare zapcii pentru acestu lucru, Panaioti Aga, si Stavro Cluceruld, si slice
boieiiloru, ca carele din boieri u'aiu merge se plresca pie Constantmu Voda la Turcu la Ca-
diu, oru pune in fere si 'Ili oiu tiimete mainte hit Grigorie Voda. Dee! boiern Caimacami
au stiansu si pre a4T boieri, $i pre multi. din cei prosti, si au mersu si de nevoie la Ca-
diulu de an piutu pre Constantinu Voda, si multe au graitu, carele nu h s'au caclutu. Era
Cadiulu au priceputu calu pirescu pre pisma, pre Constantinu Voda, socotindu ca va fi_cu
invetatura lid Grigorie Voda, p nimica in sema nu le ail cinutu, nice an ispravitil mmica. Eia
mai pie urma sosmdu si Capegi-basa, Skimni Aga, au mersu boiern Caimacami, pi cu alai
boieri impreuna §i la Skimm Aga, de au jaluitu pre Constantin, si era in sama nimich nu
le au tinutu A!ijdere venit'au poronca de la Grigorie Voda la Caimacami, de au trimesu
tera la Hotinu, cu Constantin Sihonu Medelnicerulu, de au fdcutu jaloba asupra lui Cons-
tantinu Voda, si ,inset nimica n'au ispravitu, asijdere au piritu si la Tighine, la Beuderu,
qi la Baba, la Saraskerulu, ca le au pustutu Constantinu Voda Ora, si i ad jacuitu, si 14-
0,§1 nu le au tinutu in sama, nimica.

www.dacoromanica.ro
 379
Agiuns'aa osinda pe biata Moldova, ca tote le dice ca nu se mai satura
de Domni ; era acmu, de candit au statute Domni streini, li agiunge, de nu le
vine ci altd amara ci mai cumplite; numai, cum a fi mila lul Dunine;lea! La
atata au remasa ; era alts putinta nu mai este ; ca boierii la Porta nu vord
se merga, el nu'i lass Domnit Capi-kihaiele fiindii Grecl, cata (pea ca au chel-
tuita, area li daft i n'are gut% cine-va se li circa ceva, se le is sema ce died,
ca sate de pungi si mil as cheltuita. Turcii ce vine tote belacose, ceasornice
de aura, fuzal, cal cu sele cu rafturl, sute de lei, raft de ug. li dal 1700 pan
la 1900 de pungi de bani se iaii din tera acmu ; era mai inainte, la Domnil
trecuti, mai multd de 400 sea 500 pungi nu se lua ; si alto fella de ter& era
intemeiata, nu ca acmu. Oh, oh, oh! Val, vai, vai de 'era! Ce vremi cumplite
au agiunsii, ci in ce cumpana au caclutt. Dora Dumneclea de a face mila I Pre-
cum as facutu cu Israiltenii, cu Moisei Proorosula, de at despicata marea
Rorie, asa se fad si cu tine, seraca Ora la ce obiceiuri ai agiunsa, ca se
scapi dintr'aceste obiceiuri spurcate.
Domnulii Inca dupe ce s'ati cruntata inteaceste lucruri, earl s'ao pomenitii
mai.susa, si ucile 51-ad incuiata si hirea, i divanurile sleet schimbatit lute-
alts fella. Bra la alai doile i all treile anti a Domniei lui Constantino Voda sco-
tia Cate doa vAcarituri pe tote anula, sf hartii, si civerturi multime. Numai,
desatina pe boieri, iarasi all lasat'o, mai pe urma, se fie din clece unii let,
precum era sl la Grigorie Voda. Asijdere au facutii testamentti monastirilora,
preoplorii din tera, si mazililorii de le all radicata dajdia se nu dee nimica.
Si au inceputa a areta i dragoste si mila catra mazill, ci a le radica cate
cevaci din vacarita, temendu-se ca se nu fug& in tel.-a Muntenesca la Grigorie
Voda ; ca Grigorie Voda tote trimite la boieri ci la mazill del chiema se vie
in tera Muntenesca, ca se dee pricing ca se sparge tera, ca se mazilesca pre
Constantino Voda. Constantino Voda, oblicindii acesta lucru, all inceputa a slabi,
pe mazili din dajdi, si boierii a'i tine mai bine, pentru ca se nu fug& Bra
pe Ora ce pute tote lua, si trimite in Porta multirne de bath, de da Masai-
priori& Imperatesci. i s'aii agrunsa Constantma Voda cu tote capiteniile Turd
de pe Dunare de all phitii pre Grigorie Voda in Porta ; si atunce flinch"' anti
Vezira noii, ila numia Smaila Paca, neavenda trecere la Porta, all ispravitu
cel din launtru iaraci domnia lul Constantino Voda, se merga in Ora Munte-
nesca, ca as data 1400 pungi ; era pe Grigorie Voda n'aa pututa MTh mazi-
lesca, ce, '1-au mutate iaraci in Moldova. Si pang a se acecla Dommi in scaune,
s'aa schimbata ci acela Vezira, s'aii cacluta altula, Silihtarula, Vezirii ; deci,
dupe ce s'aii acOatii in scaune, ail si inceputa a se sfadi, ci a se piri la Porta
unula pre altulu in vedela. Ca Constantinii Voila, cum i-ad venita veste se
merga Domnu la Munteni, cum au si pazitu de si-ad facuta mArturie de in
unu Oadia de Hotina ce se tomplase atunce in lace, ci de in boieri, cu num°
eh' au fosta band si niati luatti knimica de la tern. Bra Grigorie Voda, viinda
pe druma, in menutula ce au intelesii de acela lucru cum au rapeclitu cu scar -
pa to Caimacami ; ci Caimacamil, vecienda asa, indata au rapeclitil Ora la Ho
tint, in Tighine, la Baba in Saraskerulii, de all pirita pill pre Constantinil
Voda ca lead pustiita cu dajdiile ; pentru care, in vremea viltere s'oru scrip
www.dacoromanica.ro
 380
la 1 ondulti seu Era Ca egi b sa care venire anteiu se se chimbe Domnii, n'ati
apucatit se merga la Porta, ce aft venitu altii Capegi-basa de la Vezirulu celti
n ti de 'hail pusti in here, si 1-a luatd darurile ce'i didese Domnii, si au a-
las-a alta Inoire Domniloru ; si au luatti si acesta altd poclonti. Erati bogate
conace si Invaluituri in biata tert. ; si mutandu-se Domnii, n'au vrutil se se
tempine ca anteiti ce, au pazitti si aft trecutil Grigorie Voda pe Siretti, si
Constantino Voda pe Barladii.
Inteacesti doi am polu ce ati fostd, la Constantinti Voda bisugun n'au fostti
nici in pane nici in stupi, nisi venclare In nimica ; si morte fn Nite Inch era
de muriau vitele, si vacaritti pe vitele morte Inca lua. Numai la mazilia lui
viile au roditt bine.
Constantino Voda, mergendu In tera Muntenesca, n'au mersu indata la Bu-
curesci, ce au a§teptatu pre Capegi-basa pe drumu; pentru ca vemse numa
unu Capegi-basa la amendoi Domnii, precum s'ati scrisu mai sust. Era Capegi-
bap dupe ce ao aseclatti pre Grigorie Voda in scaunu In Iasi, au purcesu de
au mersu la Constantinu Von, In tera Muntenesch, si '1-au dusii de '1-ati a-
seclatti la scaunulu seu in Bucuresci. §i au doninitti Constantino Voda in Mol-
dova doi ani si sese luni. Acestti Domnii, Constantin Voda, era unu omit pre
mica de state, si de faptura prostti, si chuthtdra incrucisatt, si vorba lui me-
cata; dera la hire era naltd cu mandrie vra s'e se ar'ate; dent era si omi-
leniad; cazne, halal rele la omen' nu face, nici la singe nu era lacomti, si
rabdatorii multi. Ii era dragt invetetura; corespondentii din tote terile stre-
ine se alba, pre silitoru spre vesti, ca se scie ce se face printr'alte, teri, ea
se dobandesch mime laudatO la Porta. Minciunele Ii era pre dragi a le as-
mita; numai, nu era pre grabnicti a face reii Giuruia pre multi unora si al-
tora ; dent la mai multi nu da dintre cele gmruinte. Era oral de'lu intorcead
si altii.
Asa socotescii, acestu Domnii, de n'arti hi avutti acesta cast grea a tathne-
seti, cu multime de mancai, si se nu'i hi fostu gandulti cu pismt, se scott pe
veru-seu. pe Grigorie Voda, din tera Muntenesca, n'arti hi fostti atitta jacti in
tent; ca pe monastiri si pe popi Ii ertase de dhjcle, si s'aru hi pomenitti nu-
mele lui In numele Dommloru celort buni si alert. Numai, zavistia Elton:fel
pentru ca se merga era in tera Muntenesca, fiindti acea tera mai bogatt, si
se'si isbandesca inimn asupra yerului set, lui Grigorie Voda, si multi Mem-
nandulu si mastiha-sa, Domna Wane-sett, si Musaipii lui fiindti multi, et nu
se 'mite chivernisi inteacesta OA a Moldovei, fiindu slaba, ce stau de cli de
nopte asupra lm, numai se merga in Ora Muntenesca ; si asa au remasii ne-
multamitu despre Ora Moldovei. Ce mai pre urma mergendu, precum va hi
si acestei ten, viind i la virsta batraneteloru, vremea viitore va arata; et mai
multi Domni, din buni se facu rei; era din rei se se fact, bum. putini se aft
Se lasamu de atce pre Constantinu Vodd, gi se scrienta de cele streine ce s'afi
facutu in 2 ant polu in chicle lui
Dupre ce an mu itu Crtiulii Avgustit, statut'au Lesii vr'o giumatate de
anu la sfatu, pre me aru socoti se puie Cram. Deci unit alegeaO dintre hen0i,
www.dacoromanica.ro
 381

din cinci Domni se puie pe unult Craiu, era alth Oicead se aduca pre Les-
cinski de la Franguzi self]. pue Craiu, @cella ea este socru Craiulu! Francu-
zescu, vi le giuruesce multime de bani domniloru, vi multime de lefe slujito-
rilord de cati-va ani trecuti, care se cluania Lesesce zasluga; socotiau ca le
va fi de folosii, ca le va da agiutoru Pranguzuk de oru stti improtiva Mos-
kalilord vi a Nemtlloru, chndu oru vre se le strice volnicla,i oru aye agiu-
told si pre Turd", ca Turculu este la o legaturd cu Franguzulu. Era de oru
pune dintre dens'', nu void ave agiutord de la nirae, sri von" strica Moskalil
si Nemtd, canal nu se voru gandi el, vi le voru strica si volnicia. Si la a-
cestil deli, se puie Craiu pre Levcinsci, era indemnatoiu Iosefu, Voevoda Ki-
ovski, fiindt" veru primare cu Craiuld Stanislavu Lescmski, si cu tow nemulu
lui, Potocesci. Era alts sama de down! Leveso se agiunsese cu Moskalii, si
cu Nemtn, si tiagead se puie pre Fridericii, feciorulu Craiului Avgustu, si ch-
cead ca dintre densil nu'i bine se fie Craiu, Ca suntu saran, si de oru vre
se se stole asupra lord tine -va, nu va aye tine le agiuta. Pre Levcinski era
nu'i bine self" puie Craid, ca, Francuzuld este departe, si IVIoskalult si Nem-
tuld nuld primesce, fiindd Levonski prietend Turculul, si oru vent ovta Moski-
cesci si Francuzesci si oru face mare stricaciune Orel Asijdere i Craiulu
Prusescu a Brandeburgului, agiungla la Levi, si giuruia multe nanione de bani
dommlord Leveso, si slujitoriloru lefe, ce se slice zasluga, vi le adeveria ca
se va face catolicd, numai se'lu primesca se le fie Craiu, si tera lui cea
Prusesca a Brandeburgului se o fad se fie totu una cu tera Levesca; era Levi'
nice de cum n'aii priimitu, socotmdu ca, se va face o monarhie pre mare Cid-
iea Levesca, cu aceste doh ten, cu tera Levesca, si tera Prusesca a Brande-
burgului, vi facendu-se monarhia stapanire mare, va face Craiulu ce'i va fi
vola, si le va strica volnicia. Deci, standd ava multa la sfatil, era si solulu
Moskicescu si solulu Nemtescu la Varvava, si era si este Lesesca multa strmsa
acolo. Era Iosefu Voevoda Kmvski, ci cu nemulu set" Potocescd, au scrist
pre tams la Craiuld Francuzescil, vi la Stanislavu Lescinski, si '1-au adusu pe
Liccinski ford de veste in Varvava, si numa intr'o cli nu 'lau aratatu; era a
doa Ali ad si ecitu in videla, vi ad vi inceputu Potocescii a striga ci a i se in-
china lui Levcinski, vi a Owe: Craiu nou, Craid nou, Crain nod! vi ad ince-
putii a slobocli puvcele cele man vi a striga: vivatu, yivatil, vivatu! vi a dice
in trombite, vi cu top" ad inceputu a 1 se fuchina lui Lescinski in grabb., ci
alit priimi Craiu.
Era soluld Moskicescd ad vi ecitu din Varsava, vi au purcesu asupra Litvei,
si ad si rapechtd la ostea Moskicesca, ca sta gata in Smolentska; vi indata ad
si trecutd este, de au intrati" in Litva. Era domnii si boiern din Litva au vi
inceputu a fugi din Varsava, vi a alerga la ostea Moslucesea si a tine cu Mo-
skald, improtiva Craiului Levonski. Era damn' si boiern de tera Lesesca,
vNendil ca se despartu de deniii boiern de Litva, s'au sitacutu in tail part!:
Ullil alergau la Moskali; altd s'au datu in prejma Hotmului, nadejduindu ca
le -oru! veni Turn se le ajute; era o sama de domm c cu Craiulu Levcinski s'au
dust" de ad intratu in cetatea Dantca, asteptAndu se le vie Inteagiutoru este de
la Francuji. Dera Moskaln au umplutu tera Lesesca unii a,u intratu in tAra Le-
www.dacoromanica.ro
 382

sesca de la Smolentska, alth de la Kiovt, unit de la Riga, alth cu vase de la ma-

rea Balticum, si s'au dust' la Dantka; si mergendil la Dantka, sail telnitu cu
cateva mil de Francuji, si i -au batutd pre Francuji.A poi ail mersti dece mil de Mos-
kali la Dantca, si apropiindu-se de cetate, la porta, au si aprinsti din cetate unti la-
gumil, si an peritil mal top acei Moskali' Era dupe aceea, vedendii Moskalh tabara
loru s'au si g &titti cu ten,eiulti ostei intemeiata, patrudeci de mil, si au mersu
tinsA la Dantca, si au in ceputti a bate cetatea cu combarele, si au farmatt ce-
tatea pre rot ; era cel din cetate s'ati speriatti, socotindf" ca nu vord pute se
tie cetatea, ce, le-at" cautatti numai a face ponturl de pace, si a se inchina,
si cu multi dare, pentru ostile Moskicesci ce perise ; fuse, si domnii Lesesci
caril era's in cetate se n'aiba nici o nevole despre Moskali, si se merga se se
incline Craiului FridericU. i cu acesta tocmela au si deschisti portile, si au
intratd Moskali) in cetate. Rat Craiulti Lescinski, mal inainte, cand se bateau
de era Gdantca incungiurata de Moskali, au fiticutti mestesugd cu unu pescarti,
ca ail mers1 acelti pescaru cu pesce la Generalulti Leis, carele era mal mare
preste ostile Moskicesci, ei 'el au fa' cutti ucazii de la Leis Generalult" ca se
pita ambla cu doi omen) pe mare se princla pesce Generalului Leis ; si ere-
dendula GeneralulA, 1 -all datil ucazti de volnicie , se amble la pesce. Deci,
Craiulu Lescinski s'au si imbracatf" in haine prOste , impreuna cu pescarulfi ,
si au purcesu pe apa cu o luntre, facendu-se a prinde pesce, phyla ce all esitti
din strajile Moskicesci, si esindti la margine la uscatti, la unit sate, all si ne-
meritti msce Cazaci de Donti, amblandii pentru hrana. Era Lescinski seat suite
pe unu cuptloru, si facendu-se ca'i bolnavti ; era Mach, audindt gemenclii,
seat vruttt nici in casa se intre, temendu-se de bola. Era Lescinski au facutti
cum all pututil si au mersti pan& In hotarulti prusescf" ; is agiungendii in ho-
rulfi Prusescti, n'ati mai pututd se se mai tainuesca, ce, ail cautatti numai a se
spune ; si oblicmdti Craiulti Prusescti , 'It at ei luatti la sine in dragoste, si
de tote WI trebuia it da, si ca pe unit Craiii ilti numai, in paza sta,
in
ca se nu scape nici intr'o parte, cad Craiulti Prusescu este colegatord Nem-
tului, si prietent" Moskalului, si all remasti Craiulo. Lescinski acolo la Craiult"
Prusulni; precum va mai fi vremea va areta.
Rea Moskalil, dupe ce au luatti Dantca, ail lasatti oste putina pe margine,
de volt veni niscai Francuji se se pota apara ; era cee-alta oste Wail intorsti
iarasi in 'era Lesesch asupra Lesilorti, si pe unde ga'sia obuzurl lesesci se tote
bateau si 'I biruiaii pre Lest Atunce si Craiuld Friderical s'au coboritti din
Sacsonia cu este ca in treideci de mil de Sasi, la Varpva; era pre ostea
Moskicesci eapete mai marl er' acesti Generali, anume : Leis, si Berro,
si Zagratki, si Hesemburg, si Cotusti-Meninti, si Masurlis, si Vejbach. A-
cesti General' erati, cinest" cu obuzulti set', cite cu cincispredece doadeci de
mh de Moskali la unit obuza, °Obit(' de Cazaci, si de Donti si de Sasi. Era Lesii,
papa la o vreme totu amblati din loci"' in boat, si nu se inchinall Moskalilorti,
nadejduindti ca dora li -aril veni agiutorti de In Francuji si de la Turd; si pre
"mil din Lesi botindu'i Moskalii au trecutil si olatula Hotinului. Era Turcil nu
le ciati agiutorii, pentru cad se bateafi cu Cazilbasii, on nu se putea increde
cu Lesil, fora catd au trim' .0 putinel Spahil, si unti Sultanu, la margine la

www.dacoromanica.ro
 383

Hotinil, de sta de paza se nu faca Lesil vre unt mestesugu cetatel Hotinulul.
Si asa ad statute lucrurile amestecate doi ani; si veciendii Lesii ca n'ad nici o
nadejde de agiutoril, nici de o parte, ail Inceputii a se inchina, pana s'ail In-
chinatft top in Craiulii Friderica , si '111 au priimitu Craiil. Era pre Craiulu
Lescinski at trimisA cu tocmela Prusulil, pe apa, in ginere-set' in Franguzii.
Deci, Craiulu Fridericu, all primitil pre boieri cu dragoste, data s'ad inchinatil
si i -au boieritu pre caril nu erau boieriti; pus'ail pre Iosefd, Voevoda Kiovski,
Hatmand vielki Coronet, care era temeiulu zorbalel celii mai mare, si pre
Branitki Hatmanii Polnil; era Hatmanu vielki Litovski, pre Radgivil ; era Hat-
mand Polnii Litovski, pre Visnovetki; si all remasu lucrurile acum asa, pana
in letii 7244 Fevruarie 1.
Moskalii au remasu ca la treicleci de mil, si Sasi ca la doadeci de mii de
este, in tern Lesesca; era alti Moskali s'au dust' in giosil la Poltava, in prej-
ma Azacului, ca Hanuld se fusese radicatil, si au fostil purcest din Crimu cu
tota puterea, se merga pre la Cerchezi se treca muntii asupra Cazilbasilortj,
pre la Derventil ; si princlendii de veste Cazilbasii nu 1-aii lasatd se treca, si
au zabovitti tots erna acolo pe in Cerchezi; si cad au zabovitii la Cerchezi , au si
inceputii a face mestecaturi si turburari in ordele cele ce suntu subt ascultarea
Moscului, ce suntu la Cazanii si la AstrahRnii, a le pune Hani si Bei. Si apol and in-
torsii Hanuld iarasi inapoi in Crimii; era Moskalii incA, stall multi botiti la margine in
prejma Tatariloru. Numai, Hanulil, de tomna cAnd au fost trecutd spre Cerchezi, au
fostii cam stricatu Tatarii msce sate Moskicesci, trecendl Era Moskalii, dupe ce au
sositii la margine si all veclutil acea stricaciune de Mari, si acele amestecl-
turi si turburari, ce au fostu inceputil a face in Hamile lord, n'aii mai pututil
rabda, ce, au lovitu si ei vre o doacieci si mai bine de sate Tataresci, care
traiau pe de incolo de Azacii, si i -ad pusil pre top subt sable. Apoi s'au por-
rad o sama de Moskali cu Cazaci se merga in Crimii, sl pe cAmpii Crimului
i-aii apucatii o erna gre, cu mare viscolii, si le-aii peritii multi cal si omeni,
si n'aii mai pututil sa mai merga, yi s'ad intorsd inapoi la margmea 'terei lord,
pre la Poltava, pre la Harcovil, de erneza pAna in primavera. Ce se va mai
alege de primavera, vremea va arata.
Cazilbasii Inca, intru acesti doi ani si sese luni a domniei lui Con stantinu
Voda, s'ad tote Mutt" cu Turcii pre red, pana in anulu 7242, si au batutit
Cazilbasii pe Turd, en incungiurase la o margine, si de o parte era tergulii
Bagdatuld, si de alts parte era apa Efratului, de nu puteau se fuga Turcii
nici intro o parte, eft'i incungiurase de tote partite Cazilbasii si putini au sca-
pat"' din Turd. Atunce all perdu si Topald Pasa, si alti Pasi chti-va; era aceld
Topald Pasa fusese mai inainte Vezird, si atunce era Saraskeril pre acea este.
La veletulii 7243 radicatus'ail Turcii cu multime de este, ca la trei sute de
mii, si all purcesil iarasi asupra Cazilbasiloru, si au push Sarascheru pre Chiu-
pruliulu si cu vr'o triizeci de Pasi cu multime de tunuri. ; era Cazilbasii sad
aseclatd cu urdia lord pe unti sesu, intre doi munti, si afi facutil don mete-
rezuri, nu departe unulii de altult, cad se pota agiunge cu sinetele, si ad
fkutil lagumii in meterezulu din frunte, era in celii din napoi n'ail facutd la-
gumuri ; si s'all tocmitil Ostea Cazilbasilorti, pedestrimea, in meterezulu celu

www.dacoromanica.ro
 384

din frunte cu lagumuri, ti all randuitil o sama de oste, calarime sprinting,

pre de amendoa pantile muntilorti supusi. Rea Turcil, cum au veclutti pre Ca-
ztlba t, s'au §i sloboclitu cu mare navalire asupra lord ; dera Cazilbasii s'au
facutu a fugi Inapoi, de au lasatu meterezuld celd din frunte cu lagunati, de
au intratu Turcn intransuld ; era Cazilbasu au intratu in meterezult celd din
napoi; hi asa, cum ad inceputd a se bate, s'au gi aprinsd lagumurile, Indata,
Si at inceputu a arunca pre Turn; si dupe ce s'au potolitti lagumurile, indata
s'au §i sloboclitu Cazilbasii In Tura, a'i omen, pre can mai scapase de lagu-
mun ; era carii plecase fuga din urdie ii prindead Cazilbasii cei supusi de pe
subt munti, de'i luau de g umazi, si dintr'atata sama de oste ce fusese, abia
de au suipatti vr'o una doh mu. i au pentu t Sarascherulti Chittpruliuld, si
tote Pasii cap au fostu Intr'acea este; si all luatti si vre o dog sate de tu-
nun. Cetatile tote ce 13 luase Turcil In trecutii ani de la Cazilbasi, acum le
au luatu Cazilbasii tote inapoi, si acmu amble Turcii de se roga se face pace;
dera Inca nu s'au appal liana acmu ; ce, precum va mai lucra, vremea va
arata, la ronduld sea.
Fost'att datii Imperatesa Moscului, pe taina, agiutord patrucleci de mii de
Moskali Cazilbasilord cu Generalulu Leis, si cu portuld schimbatii Cazilba-
nesce, i Turcii nu sciau rumica de aceld agiutort ; di mai multu Moskalii
spargead temeiuld Turciloril, pedestrimea ; era pe cala'nmea Turcilorti, Cazil-
basii II batia mai reu. Si multu s'at Invetatd Cazibasii la fool de la Moskall
a da.
Franguzult, veclend ca nu primesce Moskalil i Nemtil pre socru-sea Lescin-
ski Crain in Ora Lesesca, si-ail datti cote cu Turculd, se Incepa eld galceva
la Nemti, si Turculd se dee agiutord Lesilord Improtiva Moskalilord. Deci,
Francuzulti all si sculatt p.m Craiuld Spaniel fora veste cu oste, i s'au co-
boritti in Italia, de ad luatii cate-va cetati din Anapoli, cari le tine Nem-
tulu. Dere, Francuzulti all si pornita oste asupra Nemtului, ca se merga In
Sacsonia, §i n'au pututu merge, ca nu '1-ati lasatt. Nemtuld, si s'au si lo-
vita o sama de oste In cate-va ronduri ; i une-ori bate Nemtulti, si une-ori
bate Prancuzulu ; dera, total bate mai multii Nemtuld ; numai, temeiuld osti-
lord nu s'au lovitu nici °data, ca nu cuteza nici ceea parte, nici ceea.
In a,nuld 7243, mers-ad si Moskalil treicleci de mil, agiutord Nemtului, oste
forte buna i alesa, cu Generaluld Leis, care facuse si la Cazilbasi, Ii dandii
resboiu singuri Moskaln, s'au batutii cu o sama de Franguji, i i -au batutii pre
red pre Francuji, la care oste capetele Francuzesci, veciendd acea groznica ba-
taie, au scristi carti la Craiulti Franguzescd se faca pace se nu se mai bats,
ca ostea Moskicescaa este unit norodd pre tare, si nu potti cu densii se prinda
nimicii la resbom, §1, de se vord mai bate, pote se istovesca de tad Ostea
Francuzesca. Ce, acmu sta Papa de Roma, si cu alte trail tare, ca se'l impace
pre Nemtd cu Franguzulu; ce, precum s'a alege, vremea viitore va arata.
Aceste tote s'au facutd in dot am si sese luni, In dilele lui Constantino
Voda; era ceea ce s'ara mai alege inainte, se va scrie la rondii, la domnia
lui Crigorie Voda.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XXIV.
A doa domnie a lei Grigorie Ghica Voda, in anulii 7244, Septemvrie 15,

Dupe ce au venitt. Grigorie Voda In Iasi, se arata veselu care tots boierii,
cu dragoste; numai, i se cunoscea fata cal pare reii, rusinia unde Ilu
scosase veru-see din -Ora Muntenesca, §i au si inveVati de au mersu tote
boierimea la gazda Capegi-basei carele venise deal pusese in scaunu, de
i-au facutti mare jaloba, cumil ca au pustiitil tera Constantinu Voda, cu Gre-
cii lui, facenda multe obiceiuri rele. Era a treia cii au si pornitti pe Capegi-
basa In grabs, de ail mersil de au pust si pre Constantinu Voda In scaunu In
Bucuresci, ca venise numai unu Capegi-basa la amendoi Dommi, se '1 mute
si se'l asecle ; si Constantinii Voda astepta pre Capegi-basa pe drumn, nu
intra In Bucuresci, pang a nu sosi Turcul, se'lu puie in scaunu. Cum au
pornitti pe Bapegi-basa din Iasi, n'au trecutu patru-cinci cesuri si at si In-
chisti pre dol boieri, anume : pre Sandulti Sturza Vormculd, carele fusese pre
dragii lui Grigorie Voda In domnia d'inteiti, si'lu tinuse la mare cinste, si pre
TOderil Paladi Visternicull Deci, Visternicului Paladi II da pricina, pentru ca-
tastijele terel si isvodele, ch'ci le luase tote Constantinu Voda, si u'ave pe
ce ii lua soma ; era Vormcului Sturzii era mai mare si mai gre inchiserea
si sclrba, aratandu'i vina cal este rude, gi tinutt ca este a lui, si '1-ad
Impodobitti in domnia '1-al cinstrtii mai multti de char pre altri,
si '1-ati avutil de buns credintn ; era elt, candu i-au scrisu Grigorie Voda, din
Ora Muntenesca, la densulti si la alti boieri Mbldoveni, se fuga In tera Mun-
tenesca, ei poroncitti Inteatate ronduri, elu n'au vruttt se priimesca se
fuga ca altii, ce Inca au statutu elti pricina si altora se nu fuga. Si'l dice
Grigorie Voda Sturzii : «de ai hi fostu to indemnatorti, si n'ai hi fostii pri-
cilia popresci, si pre alti boieri, si de a'ti fi fugitti, et astach n'asi hi
RIAU mazilil din Ora Muntenesca, si asi hi si acumii Domnii acolo ; si Con-
stantind Voda aril hi fostu mazilu, dent nu et, ca In Moldova era se vie
Mihal Voda. Deci, Sturza remasese la mare groza si greu ; i se apropiese
cumpana vietii; numai, s'at tomplatt , noroculu lui, unit Patriarhu mazilu de
la Tarigradti, anume Paisia, de venise cu Grigorie Voda aice In Iasi, si au sta-
tutu de cli de nopte cu rugaminte ; i cu mare greil, dupe ce au trecutu o
septemana, 'lii ail ertatti. Socotiti acum, fratilort boieri, hirile Domniloru se
potrivesce cu linulu marilorti si cu seninulu ceriului: and nu gandesci se tul-
bura marile, si cerulu noureza. Asa mitt si hirile Domniloru; cand trage o-
multi nadejde de bucurie, atunce lAne la scirbd. Precum era macart acestu
Sturz , la domnia d'intei mare si tare, ca unit let asupra tuturoril ; ce vra elu
si ce dice elt, aceea face si Grigorie Voda; era acmu la chtu venise; care
se pomenesce puterea lui ce ave la domnia lui Grigorie Voda inapoi.
Leatopisetele Tom 2 25
www.dacoromanica.ro
 386
Era a yttra di, pre obiceiti ati boieritu boierii. Pus'ati pre Constantino Cos-
taki sin Gavrilita iaraci cum au fosta vel Logofetil; pre Iordaki Cantacuzino
Delenulti, vel Vornicu de tera de giostt; pre mine, Iona Neculce, iaraci vel Vor-
nica de tera de susti; pre Constantinu Psiolus (Ipsilantu) Hatmanti; pre Gri-
goraccu, vel Postelnicu; (Grecu Tarigradenu, din tots Grecif acestii a doa dom-
nil, cell mai bunt ci mai Inteleptu ci celebiu; numai, totu hire de Greco; pre-
cum este hirea mai alesa de lupii de catti de dulail, aca si elti nu este lupti,
de catti se pricepe mai multa dulliti de catti de lupu. Numai, nu aye pre
multa trecere la stapanti; dupe cum If era slujba buna ci omenia). Pus'ati pre
Iordaki Cantacuzino Paccanulu, vel Spataru; pre Gavriilu Costaki Gavrili ui, vel
Bans; pre frate-sea Toderaccu, vel Paharnicti; pre Costaki Razulu, vel Vister-
nicn; pre Lupult. Geuca, vel Sto lin* pre Aristarhii, vel Comisu. Acestii erau
boieni lui Grigorie Voda la domma a doa.
Era dupe ce s'ati acedatil boieriile , ci s'au mai curatita calabalicurile , au
scosti banii stegului, grei bani, pe tots tera, si as scosil dajdi pe boieri ma-
zili, ci pe popi, ci pe monastiri, si all stricata testamentulu ce Meuse Cons-
tantint Voda cu blastemti; ci all scosti i carcimaritu, Cate cinci lei de car-
ciuma in tots tent, ci era all stricatti blestemulti ce era facutti de mai Inainte
se nu dee. Si au ales(' boieri si i-au pornitu pe la tinuturi cu barn' stegului,
din di anteiti a lui Genarie, cu mare sirguela ci grab de bani ; ci bine n'au
trecutO Genarie se istovesca zlotacii banii stegului , as si pazitii in luna lui
Fevruarie de ad scosti Wichita, sate una lea de call!, ci eke unu zlotti de
vita, era cu mare graba.
Atunce se templase Coustantinti Costaki Gavrilita, ce se poroclia Negelti
ca aye unii negelti in nasii din nascere, ce era Logofeta mare, de era en
zlotaria la Suceva , si mergendti la monastire la Sucevita, sosindu intr'o Sam-
bata sera la monastire, in 28 de Mile a lui Fevruarie, an cedutu de au man-
catri bucate cu Egumenulu i cu alti boierl, si dimineta sculandu-se de nOpte
se merga la biserica, i ecindti afara, '1A all lovitu o ametela, ce se dice Dam-
bla, de all cadutii in mijloculd mona'stirei, si luandulu feciorii in brate de abia
'hi all dust pana la chilie, ci pana in doa-trei cosun au ci murittl; apoi 'lit
au dust' la Iasi, si i-au ecitti Voda Inainte cu Vita boierimea, si 'hi all ingro-
patti la Mitropolie, afara, limga uca bisericei, c'acaci all poftitti elti, se nu 'iii
Ingrope In biserica; ci mare cinste i-aii facutti domnia la Ingropare, ci multi
din norodti strigati: Dumnedett se 'lit erte1 de calu se nu 'IA erte; ea macaru
ca era omit' maniosu si zavistnicti asupra unora, dupe cum ii pismataritti n6-
muln Gavrilescilorti, dera aye unele si lucruri bane; ca era mil harnicil, nisi
mitarnicd, sail laconiti. Si era ci omit libovnicii, osph'tatorti. Dragal era cinstea;
ci mai ales(' de catti tote era cea mai buna , ca se pane tare in price cu
Domnii ci cu altii pentru tern ca sta de se pricia ca se nu o jacuesca. Pen-
tru aceea norodulu mai multd striga : «Domneded se Iii ierte»! i noe Inca
ni se cade, celonl ce oind ceti, de vreme ca sta pentru tea cu bine, se di-
cemii : Dumnedeu se '1u ierte 1 Ca boierulti care sta cu bine pentru tera, de
se pune, macaru de art' veni ci la primejdia vietei , i se cgde de la acea
teat, ci de la pamenteni a'i da mai multa cinste de lauds, de catu de hula
www.dacoromanica.ro
 387

Facutu-l-au si grupanesa lul unde '1u au ingropatg mormentfi de petra, fru-

mosti, ca sa remaie de pomenire. Erar in loculu lui au pusil pre Dane Donici
Logofetu mare, care fusese si mai in tree* ani. Era tend au fostu in luna
lui Aprilu in 16 Mile, in septemana cea mare in postu, la Pasci, n'apucase a
istovi nici banii stegului, nici vacaritulu bine, si au si scosu si hartil grele, de
nu puteati amenii nici la bisenca se merga, se'si caute de sufletu, se se, pri-
cistuescA, sau la Pasci se pascuesca.; ce, pascuiau prin paduri cu ferele sel-
batice, acunclendu-se, saracii, de hartiil Esit'au atunce salahori si care la Vo-
zia, §i cal imperatesci, in doe ronduri sate patru sute de cal, §t s'au rbn-
duitti toti atunce omeni se taie lemnd si self" scOta se'lu duce la Cartalu,
pe Dunare, se fad podu, ca Incepuse a ambla Moskalil se strice pacea cu
Turcil, precum arata mai inainte; si aceste nevoi, tote intr'acele cinci luni se
gramadise pe tera; si era pre cu gred omenilonl, ca de erne vitele le mu-
rise, si de pane multe locurl duceat lipsa, ca nu rodise anulu trecutil; si ne-
gutitorii cu datorie simtindii, de nepace, nu dau nici unu bane nimerui cu
datorie.
Era peste vara, viindu Vezirulu la Dunare la Cartalu, esit'au grele ialovite
pe Ora, de 2 ug. ce era in visterie la banil stegului o ialovita , si chile de
pane si de orza, in dol-trel ronduri, si le-ail dust la Vezirulu Ia Cartall si
la Hod* si au scosu cinci civertari intru acelii anti. Era Vezirulti, viindu la
Cart tlu, trimis'au bani la Grigorie Voda se face oste Moldoveni; si au trimisti
Grigorie Voda pe subt munte. la Suceva, in Campu-lungt, in Nemtu, la Bal-
ta'tesci, si Ia Grumazesci, la Bacaii, la Coma'nesci, de ail stransii oste tineri,
cu sinete, ca vr'o trel-patru sute, de le da banl lefa, si tainu, de i-au tinutu
la Iasi tota vara.
Grigorie Voda, tail nu uita tern Muntenesca, si cerca la Vezirulu si la Porta
ca se merga iarasi Domnu in tera Muntenesca, Ill vene vests bune de in fra-
te-sed Terzimanuld, si de in Vezirulii, cal va fi pre -qoia; si i-at venitu poronca de
in Vezirult se merge Grigorie Von. la Cartald Ia Dunare, in Vezirulu,
anal catre boierl, twist chiama Vezirulti in sfatu , dera nadejde aye .pin a-
deverintA, ca de acolo de la Cartalu va merge Domnu in Ora Muntenesca si
s'ati gatitti indata cu bucurie si au purcesU de all mersh la Vezina. Era Cons-
tantinu Voda, simtindt de lucrurile lei Grigorie Voda, au si rapeclitu pe veru-
set, Mihalaki Spatarulii, la Tarigradu la Muftiulti, si la Cazlaru-Aga, si la al-
tii din curtea Imperatesca, si'si at tocmitu tote trebile de in Imperatie, si all
trimisu si alai boierl in Veziruld, cu pire asupra lui Grigorie Voda, si In Ha-
nult. Era candu all sositti Grigorie Voda, in Cartalu la Vezirubl, i au schim-
batu bucuria in void rea, gasindii lucrurile stricate, si Inca si in scirba mare
despre Hanulti §i despre Vezirulti, care cu mita cheltuela de man some de
bans au daft Vezirului si Hanulul, si alma 's1 at a c,(-41atii lucrurile despre a-
mendoa paitile, de all venitu iarasi inapol la scaunu'si In Iasi; si i-au poron-
citu Vezirult. lul Grigorie Voda, se'ol caute Ora Moldo ei se o sterfinesca bine
se nu o resipesca, era de tern Muntenesca se se asecle se nu mai amble mes-
tecandt, ca apol nici In Moldova n'a hi, si va petrece multa urgie. Asa mutt!.
prietesugurile Turciloru; tine (la mai multi", acelaI mai prietenu §i mai bunu.

www.dacoromanica.ro
 388

Chstantin4 Voda, Inca fiindu Domnii aice in Moldova, si IntelegendA de Mi-

hal Voda ca'i este gturuita domnia la Munteni de Vezirulti, au amblatti la Mi-
hal Voda, i all scristi de s'ai`i legatti cu prietesugii, si au logoditti pre o sora
a lul cti und feciort a lui Mihai Voda ce era michlociti, anume Stefanita Bei-
zadel, eta pre de alta parte all amblata Capi-kihaile lui Constantinti Voda la
Cazlah-Aga si la Muftiulti; si dna s'ati trezitti Mihal Voda ao fostit numai
cix giurtiinta, ca Comstantint Voda, '1 all ambgitt, si all luatil domnia Wei
Muiltenesci, si Grigorie Voda all venitti Donna aice In Moldova, precum mai
sttsd s'ail scrisu. tra. Constantinti Voda, dupe ce all mersti In Ora Muntene-
sat, stria la Mihaiu Voda, cum ca nu'i prima de mintea despre densulti, si
este despre Grigorie Vedd,, si elti se tine de acea logodna cu sora-sa, si se ga-
teza, de tunth, i au pornitti boieri la Tarigradti se aduca pe feciorulti lui Mi-
hai Voda, pe Stefanita, in tera Muntenesca, se fad nunta, se dee pe sora-sa.
tra Grigorie Voda, de aid din terd, nu s'ait lasati cu ataa, ce, au tail pa-
zitu de all scristi pe taina la Mihai Voda, de all stricatti logodna cu sora lui
Constantinu Voda, si all luatti Stefanita pre o fata a lul Constantinit Hatma-
nului Psiolus (Ipsilantii), si au mai facutit sr alta logodna cu fata luT Mihai
Vodd cea mai mare, se o dee dupe feciorulti lul Grigorie Voda celti mai mare,
dupii Scarlatti, si feciorulti lui Grigorie Voda era de cincispredece an!, si fata
lui Mihai Voda de doAcleci pi cmci de an!.
Dec!, arida all agiunsti boierii Muntenesci la Tangradii, pre ulita, era nunta
feciorului lui Mihai Voda giuca, si au luatti fata Hatmanulu! Constantimi Ipsi-
lantii. Deci Constantinii Voda all remasit la mire rusine; apoi nu s'aii lasatti,
ce au jaluitti la Porta pre Mihai Voda, i i-ail Intorsti chieltuela, optcleci de
'pimp de ban!, si Inca au indemnatti si pre nisce datornici a lui Mihal Voda
de 'I as pirital; si Indata all Inchisti pre Mihai Von, de at remasit si la In-
chisore. Ce s'a mai lucra, vremea wiitore va arata.
De miratil lucru este de Mihal Voda, Domnit botrenU, i cu ce minte si
harnicie Hit sciamit ca era; si acum dece an!, de canal s'ail mazilitti, i aii sta-
tutu norocubl, saraculti, tota improtiva, de all remasit tote amagitil si de o
parte si de alta; era mai Inainte era elti putinciosil se amagesca pre altii, era
nu altii pre densulti. Numai, pote Dumneki s'ati maniatti de i as luatti da-
rulu; dera Dumnerwlett cum s'a indura, cu mila se va face. vice Hristos la
Evangelie; ca, dad s'aru imputi sarea, bucatele cu ce s'arti sara. Trebuindu se
socotimit Si noi acesti, ca de vreme ca cei marl stepani ai nostri ambla a-
ruggindu-se unulti pre altulii, pentru lacomia §1 cinstea acestei lumi, i calca
pravilele si legaturile cu giuramentil, cele adeverite, dOra no! cesti midi, ye-
clendt pre eel mai marl, cum le vomit tine, sea cum ne va da Dumnecleti bi-
ne, WI sporu, sea bilsugn? Iardsi Inainte cum a fi mila Sfintiei sole ne a In-
drepta.

www.dacoromanica.ro
 389

Se leisdmii de acmu domnia a doa a NI Grzgorie gi se' scrimil din cele streine
ce s'au lucratu in clilele lul.

In anil de la facerea lumel 7244, Mart, pornitu-s'au Moskalii, o sama, la

Astrahand si la Cazand, si asupra altord orde, ssi haniI, ce suntii subt ascul-
tarea Moskului, intelegendil de acele fapte ce Meuse Hanulu Crimulul, de s'au
burzuluitil asupra Mosculul; ssi i au hatutg, §i i au supusu iarasi se fie subt
ascultarea Moskului. Rra o sem& de oste, Moskall, si CazacT, si Calmasl, au
purcesil cu Leis Generalulu asupra Azacului ; era o sena de Moskall, ssi cu
Mad si en Zaporojeni, Cu Menihil Generalulu, s'au pornith asupra Crimulul
DecI, eel Moskall caril mersese la Azaca. au incugiuratil Azaculil, ssi aA in-
ceputU a se bate, si Cazacii, si Calabas', caril mersese cu Moskalil, a bate si
a taia pre Nohail carii traia pre dincolo de DonU. RrA Turcii, intelegendt, all
si pornitil pre Capitanii-Pala cu cateva galione, ssi cu Levintl, ca se apere A-
zaculti ; si apropiindu-se de Azacil, esitt und Sultana cu Nohail carii erat
de ceea parte de Dona, si s'ati sfaturtil Sultanuld cu Capitant-Pala de all e-
situ Levintii afara din galione pre uscatti, si au purcesil asupra MoskalilorU,
dimpreuna cu Sultanulu. i dandu'si resboig, asa au batutil Moscalil pre Turd si
pre Nohal, catu abia au scapatii putinel de as fugitti In Crimea cu CapitanA-
Pasa; era 'Mari' de peste Dond, cats n'au peritU, s'ati resipitt, unu s'au inchinatil
la Moskali. i apoi, loculu celii din ceea parte de peste Dontl, catu flu tinead
Tataril, '1 au supusti Moskalii tau; ssi apoi Leis Generalulii au statute prin pre-
giurubl Azacului phial in tuna lul Iulie; si, vedendil Turcil si 'Math, si Pas9, de A-
zacft, ca nu le mai vine agiutorii, au Inchinatil cetatea, Moskaliloru ; era Moskalii au
sloboclitt pre Turd de s'au dusii la Tarigradii cu pace.
Era Leis, Generalulil Moskicescii, dupe ce au luatii Azacula, au aseclatil o
sama de este Moskicesca in Azacil, era pre Marl i-aq aseclatti in olatulil A-
zacului; Ss s'au sculatti impreuna cu Hanulti Calmasescil, ei s'au dusu la Crime
la eel. Moskali. Menihu fold-marsalti eau sculatti de la Poltava, cu Cate-ya mil
de Moskali, si de Cazaci, si de Doni, si au purcesti ssi eI asupra Crimulul,
arasi In luna lul Martu. Pra Hanulti cu tea, Tatarimea si cu Turcil ce erau
in Crimil, le-ad esitti intru intempinare pre canapii Crimulul ; ssi asai le daft
navala Tatarn Moskahlorti in tote chide, era Moskalii nici se mirau, numal se
aparaii din tunuri, liana ce au inceputii a se apropie de porta Crimului (Oru-
lin), era canda au fosttl la porta Crimului, asa le-ad datii Tataril null chiotu
cu mare navala, catil paria ca volt trece preste Moskali; ssi au pedal mul-
time de Tatari acolo. Apol Tataril, neputendu sprijini foculd Moskalilortl, le-ad
cautatal numai a'i lasa in Orti pre Moskali. Rra% Moskalii au inceputil a bate
Orulii din puce si din cumbarale In indese doh Mile. Rra canal all fostU a-
trma-ds noptea, Moskalil tote daft virtosu navala la pOrtA, si ail aruncatii o
suta ssi optzecI de cumbarale ; era o sama de Moskali s'au furatii noptea, ssi all
sada' peste Bantu, din cotro nu se liazeu Tataril si Turcn; si In faptulu 0'-
14 a§a i-ad lovitu Moskalii pre Mari pre dincolo, ssi alp.' pre dincoace, ssi au
dobAnditu cetatea Orulti, In luna lul Maid fn doadecI ei ske de Mile ; ei au
peritii atunce multh multime de Turd' si de Tatari.
www.dacoromanica.ro
 390
tra, dupe ce au 'Matt Moskalil cetatea Orult, ad intratt. inlauntruld, §i at
inceputu a lua §i alte terguri §i cetati, §i a arde, §i a prada. bra pre urma,
precum mai sust s'ad scrist, venit'at Generalult Leis, §i cu Hanult Calma-
§escii in Climb., de pradat ¢t ardeat si el ; era pre unde gbiat robi, pre eel
Meath fi slobocliad, era pre cei tinerl ii facet ; i mai bine de cinzeci
de mil de robi au scost de la Tatari. Era Hanuld cell Tataresct, au fugitd
cu o mina de Marl, cu cap at pututt scapa, inlauntru departe, §i n'ati vrutt
se se inchine la Moskall; ¢i cu tine mai pute strange Turd §i Tatari, §i tott
zahaia cate o aripa de Oste Moskicesca de nu se pute 1ati. Era Menihd feld-
mar§aluld au trimist o sama de este Moskali, din Orin* la cetate la Corn-
butt ; era Tataril din Bugegt, fiindt strand top pre campii Voziei, de testa
parte de Nipru, au alest o sand de Marzacl §i cu doa-spreclece mil de TA-
tad, de ail trecutt de ceea parte de Nipru, §i i-ad invetatil se merga in prejma
porch Orului, dolt art gasi niscai zahere moskicesca, se o strive, nesciindd
ca vino Moskalil in Comburt ; §i purcegandt Tatarii pre campii Orulul, §i nu
departe de Comburd, all veclutt coborindu-se inteo valve vre o trei site de
Cazaci, caril mergead inaintea o0i1 Moskicescl. §i nesciindt Tatarii nicuica de
cee-alts oste moskicesca, s'aii §i sloboditu se's is In unghil, ca, nisce uli, pre a-
cei putini Mod. Era, acel Cazaci au Inceputil a se apara, pana s'at ivitu §i
Moskalil cei multi de peste deli; i cum ail veclutt pre Ta'tari, cum s'ad §i
sloboclitd asupra lore, a'l goni §i a'l thin, pan& in Comburt, Cazacil pre Ta-
tarl ; era Tatarii dad mail in note in Nipru, §i se innecail, altii amblai se in-
tre in vase se tree& se scape, §i se innecat §i aceia, botise Cazacil dina-
pol §i'l totu thia, pana all sositti §i Generalult cu Moskalil, §i all poroncitt
SO nu'i mai taie ; §i i -ad luatt pre top de grumazi, pre caril mai scapase de
pu perise, §i le-au luatti armele tote, i haine, §i au facutd o movila de ar-
mele lord §i le-ad data foal. Era pre Tatari i -all petrecutd pre supt sabiile
a dol Moskali, si i -all sloboclitd se merge, in Bugegti, se spuie celoru alti TA-
tarl. Ca la vre-o mie clod mh i-ad lasatt vii; era cei-alti au peritd top, cu
taiatd cu innecatt ; c& dintr'acei ce at datt in Nipru in notti, mai multi de
unit Tatart n'ati scapatd, era cei-alti tots s'ad innecatd. Apol, apropiindu-se
1Vloskalii de Comburt at luceputt a bate cetatea din tunuri, §i au aruncatt
bombe, §i Indata s'ad inchinatt cei din cetate ; §i cum s'at inchinatti Turcil,
cum all cautatt vase, §i i-at sloboclitt. Moskalil pre tots cu pace de ail tre-
cutt in Vozia, zicencld Moskalil: «Noi ea voi Turcil avemd pace, era cu Ta-
tarii avemd galcevd; a§a se spunetl Pa§ii de Vozia, se §ecla in cetate ford de
grija.» §i s'at apucatii Moskalil de at tocmitt Comburult, §i aye respun-
dentde Generaluld de Comburt cu Pa§a de Vozia, §i trimite unulit la altult
dgruri.
Era candii all fostil in luna lui Avgustil, lovit'at o morte rea pre Moska-
lil cei din Crimil, de mured Cate trei patru cute pre cli, si se bolnavise pre
red ; era unit Oat se le fie otravitt Tatarii apele, tags n'ad pututd se mai
§eda ostea in °emu, §i lasandd Crimuld at e§ita o sama spre Nipru, §i s'at
a*eclatii intre Nipru §i intro Built ; era o mad spre Poltava, ; §i ail e§itd i cei
din Comburd, §i s'ati dust ftsi aceia in eel de in Built. §i stall pane, mum, la
www.dacoromanica.ro
 391

Noemvrie, totil pre marginea terel lord : unit pre la Poltava, unit pre la Har-
covd, unit pre la Mehl; era din Azad'. n'ati esitu Moskalil, ce, totd flu Lind.
Era Turcil se spenese pre tare; multa vreme au statute hameitl, si se te-
mea, imperatia se nu faca Eniceril zorba. Apoi s'au pornitd. Veziruld de all
esitu la Udriiu. si de acolo au venitu la Dunare, la Cartald, si au trecutd o
sama de este cu Eniceru Aga si cu and Saraskerd, si ad mersd la Tigine ;
era o sama de Turd la Hotind. Era Vezirulu au seclutd de ceea parte de Du-
nare, pana la. Noemvrie, si anibla se fad, pace, agiungendu Turculd la Nenatd
si la Francuzii, si nu s'ad pututt asecla, ca Moskaluld cerea la Turd Duna-
rea hotarit, si Turculd nu vre se lase nici Az tculd cu olatuld lul. Era la No-
emvrie, veclendd ca nu se pott asecla de pace, all lungitd se stee ostile peste
erna cu pace, pana la Maid, si apoI, on se fad', pace, orl se se bath. §i Ve-
ziruld 'Ate aril fi datil Dunarea hotarti, precum cered Moskalil, dera Eniceril
nu priimiad se dee.
Era dupe ce ad esitti Moskalii din Crimu, trimis'ad. Veziruld de all schimbatt
pre Cazageri Hanuld celu betrand, si au pusd Hand pre und fedora aid lui
Adligeri celu red; minim, au seclutii In Bugegd, ca in Crimil n'ad pututt se
metga, ca, se teme de Cazad sa nu'l esa inamte, ce, sede in Bugegd. Era
pre solulu cell Moskicescu 'had sloboclitd din Tarigradti de all merst cu pace la
tent lul. Veziruld Inca au mersd se erneze la Baba Oita in primavara, la Maid.
Era la acea vreme, aseclendu-se Nemtu cu Frangujil, facendti pace, all res-
punsti Nemtulu Turculm, ca de n'oru face pace cu Moskalil, macard ca el all
pace cu Turcd, dera agiutoru Moskalilord ort da, dupe cum all data si Mos-
kalil agiutorti Nemplord candu s'ad batutu cu Frangudi ; i s'at stransti multa
este Nemtesca peste Oltd la Dunare, de sta gat acolo.
Nemtuld, impac'anclu-se cu Francuzult, cateva cetati din Anapoli as data
Nemtuld Franguzului, si au data sl Cnezia Lotaringel ; era Francuzuld, luandd
Cnezia Lotaringei, o all data socru-sell, Craiului Stanislavd. Lescinski, ca se o
stapanesca ; era Lescinski se dee pace Craiel Lesesci, se o stapanesca Craiulti
Friderict cu pace. Lesii all facutd. iarasi Mint, la luna lul Maid ; si asa, fa-
cendit Sail., ad priimitti pre Fridericii se le fie Craid, st Craiuld Fridericu
Inca all prnmitt pre boierl en dragoste, si pre card nu eras boieritl i-ad boie-
ritu, precum mat susd s'at scrisd, si asa au esitti tote ostile streine din tera
Lesesca, Moskalit si Sant. Era Craiuld Fridericu, veclendil asa, all dish L*-
lord la &mid pentru ostire, ca se se radice asupra Turcilord; si all respunst
Craiului domnil Lesesci ca ci cu Turculd all pace si nu vord strica pacea, pen-
tin ca Ora loru este aprope de Turd, si se nal prade, nu potu se se bath.
Craiulu Fridericd veclendu asa, s'ati dusti la Sacsonia, avendu trebile lul. Era
Hatmann Lesesd, amendoi eel man, Hatmand Coronet:, sl Hatmand Litovski,
s'at dusti cu tote ostile spre Ucraina de stall se erneze acolo ; ea, vrendd
Tata/if se merga se prade Kiovuld, si veclendu ca nu potti ritzbi de Moskall,
all fostu pradatti multe sate din Uci-aina, Lesesci; si Candi de la Siciu era
Meuse talharitd, vr'o-mie doh de Camel, sr nu merged la Bugegd, se prade,
ce, pradau Ucraina Lesesca, pre la Nemirova. Deci Hatmanil Lesesci, veclendt

www.dacoromanica.ro
 392
ava, s'at aveclatt pre la Nemirova, de at veclutt catava vreme de all ernatu;
apol au lanai reimentari cu ogtile, 91 ei s'at dust pre la casele lort.
Era Cazilbavii, Intru aceld ant, n'au avutt rosboit mare cu Turcula, ca ra-
dicase zorba la Cazilbavi Vezirult asupra Sahului, vi apol 'I-at Mutt Sahult
pre Vezirt vi au peritt Veziruld. Turcult ambla se faca pace cu Cazilba i1,
i da multime de bani Sahului Cazilbavilorii ca se Lea. 'Dace ; cum da vi Mos-
kului i Nemtului, ava giuruesce i Cazilbavilortl, numai, Cazilbavii at respunst.
Turciloril ca nu pott so fad. pace, 'Ana nu se \ ore impaca Turcii cu Moskultl.
Tote pe acea vreme, Inceput'at i Venetienii a pomeni de Morea la Turd',
se 11-o dee.
Aceste tote s'ail facutt in anult 7244; era de acmu, ce s'a mai innoi la
veleta 7245, de la Noemvrie, s'a scrie la rondult set Inainte. in anulti 7245, Ca-
zilbavult s'at aveclatti. cu Turcii ; n'aii facutt ovtire nici Nemtii cu Francujii
Intru aceld ant; era Turcii s'at dust de erna, o Barna, cu Hanult cell not In
Crirati, vi din CrImil s'at luatti fOra de veste vi at lovitt despre Harcovii In
parple Moskicescl, despre Sloboclia, vi at facutt mare stricaciune pana a prinde
Moskalii de veste. Era, dupe ce at prinst Moskalii de veste, abia at scapatt
Hanult cu fuga de s'ati Intorst In Crinat. Avijdere de la Tighine Inca at pur-
cesti doi Sultani vi cu trii Pays, gf cu vr'o triicleci-patrucleci de mil de TA-
tari, vi cu triicleci de mil de Turd, at purcesti cu topi in Ora Cazacesca, vi at
trecutt Niprult pe la Perevolovna ; vi at data'. Duranecleti de i-at chivernisitil
ava de bine, ca i-at Incongiuratt Moskalii ysi Cazacii de n'at scapatt nici un
Tuna; vi cap n'at peritt, i-ad luatt pre tots de grumazi. i Mail', precum
li este obiceiulti %le nu stat la resboiii, fugindt la Nipru la trecatore, ysi fiindit
ghiata slaba, s'at rumptil, gi c'ati nu s'at inecatt, i-au luatt. Cazacil pre tots
de grumazi, gi at prinst vi pre aces doi Sultani vi pre aces trei Pavi, i i-at
dust robi la Moskt, vii nevatamati. Avijdere dupa acesta oste turcesca, all
fostii merst unt Sultant cu Oste de Tatari vi Turd: se prade ter& Cazacesca ;
era data s'at apropiatii de Nipru, vi at veclutil pre cei-alti Mari vi Turd'
ce at papal, D'ail cutezatt se mai merga, ce, s'at intorst inapoi ysi pradandt.
pin Ora Levesd, clicendt ca'st sate mosktcesci. Aceste s'at facutt IntracOsta,
Ora. 7245; vi erat multe nevoi pre acele vremi vi in Moldova, bogate nevoi,
cars cu condeiult met nu pott se le lungescil: civerturi, hartil, vacaritt, pile
(chile), ialovite, grele podvozi de lint, de lemne, fiinelt Ostea Turcesca aveclatti
la Cartalt, la Dunare, de at ernatt, catt se mira ysi Domnuld ysi boierii ce
ore face sO pots plini tote poroncile imperatesci. Era, dad at trecutt erna,
tat intru acestii ant, de primavara, trimis'ati Levii omuhi lord la Porta pen-
tru acea robie ce mai sust s'ati scrisa, ca at pradatti Tataril in Ora loll,
pentru ca ei sciti ca at pace cu Turcii, ysi cap robi at aflatt la Tatari pre
top i-at luatu inapol. Trimis'at ysi Turcii unt soil de alirlord la Levi, la Cra-
iuld Friderict, de i-ad data titluvil de Craie, si cu daruri poftindult sO alba
pace, cum at avutt ysi cu tats -set Avgustt Craiii.
Era Friderict at -rihnitt pre soli cu bine, vi prietevugult Turcilort, vi s'at
intorsil solii la Ora lord. Dupe aceea, trimis'at Turcii pre Reizt-Efendi ysi cu
alp doi Turd marl, vi pre Alecsandru TerzImanult, fratele lui Grigorie Voda, ysi
www.dacoromanica.ro
 393

pre soluld Nemtescd, carele era sold la Tarigrada, dandu'l gi cite -va pungl de
bani solului de all mersu la Nemirova, ca se le fact, pace Turciloru cu Mos-
kalif. Trimis'ad pi Moskalii despre partea lord trei Cnejl, anume: §efert, gi
pre altt. Nit Nemtescii, carele venise de la Imperatia Nemtului pe la Impe-
ratesa Moskulul, caril s'at strA,nsu cu bath la Nemirova la San-Pietru.
tra ostea moskicesca de primavara dupe ce s'at stranst de la ernaticti,
s'at Impartitt In doa part : o parte cu Leis Generalult, patrucleci de mil
de Moskali, sesecleci de mil de Calmasi, gi treicleci de mil de Donti, i doa-
cleci de mil de Cazacl de la Harcovil, toti acestil at purcest, ca la o suta
cinclecl de mil, si s'ati dust. In Grin* si n'aii mersu pre la Ord, ce, all mersu
pre aiure, a at gasitt. Mach unt wit pe din Owl de OM, care nu'lii
sciat Tatarii se fie mat fostt, gi as tote arse si au pradatt. CrImult tote, vara;
si au trimist si Turcii pre Capitant-pasa, cu sesecleci de mil de este, Levinti,
agiutorii Tatarilort, gi s'ail batutt In vre-o doa rondurl forte tare, cu mare
avalire asupra Moskaliloril; ei dab Tatarif duiumurl multe asupra Moskali-
lord, cat II InadusiaiI, de remasese lucrult de se Weau de-a. mina ; gi tote
au biruitt Moskalii, cu multe versarl de singe, si multi Serimi si MarzacI au
peritt, si pre multi §erimi i-au prinst si vii; gi Hanult Inca at peritti In
r6sboid; si at &RA Moskalii Inteunt ostrovii multime de Tatari bejAniti, gi
i-at put pre aces Tatari pre toti subt sable, cu copii, en femei cu total. Era
Mmiht feld-marsalt, cu o suta doa(leci de mii de Moskall pedestrime, i cu
sesecleci de mil de calarime, i cu cincleci de mil Cazaci Horodivi, gi cu trii-
0.eci de mil de Zaporojeni, gi cu clece mil de catane, at purcest pe Nipru In
giosil, de la Perevolosna pintre Nipru Si pintre Built ; i dupe ce at trecutu
Buhulii, au alest cinspreclece mil de este Moskali, cu Leonti Generaluld, gi
'hat trimist Inainte spre Vozia; gi at mat trimist si pre alit Genera% cu
doacleci de mil de este, ca, de i-art mat trebui Generalului Leonti este, se'i
agiute. Era Turcii, Intelegendii ca mergt Moskalii spre Vozia, all trimIst gi
ei patrucleci de mil de Turd, totil alert, i unu Sultanil cu tri14ci de mil de
Tatari; si cum s'at apropiatt Generalulu Leonti de Vozia, cu cele cinspreclece
mil de este, si fiindil In clioa de San-Pietru, facencit Generalulu masa mare,
benchett, Turcii fora de veste s'ail gi sloboclitt asupra obuzului moskicesct,
pedestrimea, cu mare navalire, catt remasese lucrult se sparga obuzult Ge-
neralului Leonti. Era Intru acea vreme au si sositt cel-laltt Generalt cu cele
doacleci de mil de este agiutorii, si cum at sositt cum at Inceputt a bate
forte red pre Turd, si i-aii gonitii pant, i-ad bagatt In cetate ; i au Inceputu
a bate cetatea, Marti, Julie In 5, si a arunca bombe; si s'aii aprinst gebha-
naoa din cetate, ce era Inteunt turnu, basca (tabie), lovindu dintr'o pusca
mare, si au aruncatt o bucata, de zidii din zidult cetatei, gi iit peritt mul-
time de Turd. §i a doa Ali, Mercuri, Julie In sese Mile, au luatii Moskalii ce-
tatea Vozia, i at luatu si pre Pas 4 de Vozia, si pre unu Beiii de la Bosna,
robi, vii ; era pre alp Turd i-at pust pre toti subt sabie, gi muierl si co-
pii, ce ail gasitii, pre toti. i all peritt atunce patrucleci de mil de Turd, este
alesa, fora copii si fora muieri, ca i-at pust pre top' subt sabie. Numai Ta-
taril au scapatil o same,, carii au fugitii, i i-au gonitt Cazacil pane, la Nistrti;
www.dacoromanica.ro
 394
si lntru aceste patrucleci de mil de oste turcesca al fostil mai ale§i doispre-
clece Bel, cu doaspreclece mil de Este, omeni tote ales) si viteji de la Bosna,
§i top acolo au peritil ; §i al facutt o movila forte mare de trupurl morte.
Pre urma au venial si Minihti feld-mar§alulti de all tocmit6 cetatea Vozia,
§i Comburulti, cu clece parti mai bune §i mai frumose de cum all fostil anteiii,
cu feluri de feluri de me§tevguri §i tabil; §i au lasatt §epte mil de Moskall,
§i doe mil de Cazaci inteensa. A§ijdere au lasatti oste §i la, cetate in Corn-
burt, de ceea parte de Nipru; era cu cee-alta oste at purcest §i all mersti
de s'ati am-JAW !litre Nipru §i intre Buhu, si apt §eclutil tout vary acolo, pane
in tomna In luna lui Noemvrie, asteptandU se fad scull pace la Nemirova.
Rra solulil Nemtescil all scrist in Vezirulti ca nu pOte se face pace cu Mos-
kult ; deci, se scie ca si Imperatult. Nemtului au stricata pacea cu Turcull.
Era pre acea vreme, la. luna lui Iunie, s'ati pornitti §i Nemtii, subt gine-
rile Imperatului nemtescii, Duca de Lotaringa, all 'Arc, sit cu obuzult1 cell
mare, ca in septecleci-optcleci de mil de oste, asupra Bosun, §i at luatu ce-
tatea Nisull, §i au intratil pin tera Arbana§ilora, §i au incepubl a o bate §i
a o prada, §i pre Bosna iara§i asa. Altti Generabl, anume Valise, si cu alp
Generali de la Sibiiu, cu o Barna de oste, all purcesil a bate Vidinulu, aljii
all venial prin tera Unguresca, §i Fall coboritil in .era Muntenesca, la Bucu-
resci, §i pre subt munte, ca vre o cinci-pse mil. Era Badani Generalulti de
BrasovU, §i cu alp dol Generall, cu cinci mil de oste, au esitu preste munte
in Comanesci si in Oituzil in Moldova, §i in Canipulil-LungA, nisce Capitani
cu vr'o septe sute de Catane, si au §eclutil acolo pre subt marginea munti-
lord vre o doa luni §i mai bine. Stricaciune n'ail facutu nimidt in tea, tote
cu bani cumperati ce li trebuia ; numai pre Turd it (luta ; §i bucatele unde
le gasia le lua cu de-a-sila. Numal vr'o doi-trii boierl ce li erail casele pre
subt munte, se Inchinase in Nemp, anume: Stefanita Rusetti Vornieulti, §i cu
feciorit lui, §i Raducanulil Racovit,a Stolniculti, si Constantine Bal§A Medel-
nicerulq, §i Stefano Catargiulu Sulgerult. Era teranimea ce era pre subt munte
nu asculta de domnie. Era alta boierime §i mazilime dad stransil toti pre Mg&
Grigorie Voda; §i Grigorie Voda de o data all esitl cu tabara in Frumosa,
deli apoi pre multil n'ati zabovitti acolo ; ca se teme se null. lovesca Nempi
self' ia, qi nu credea nits pre boierii de tern, se nu'I fad vre nnu viclesugil
cu Nemtii; si s'ati mutatd la Tutora, Intre Prutil §i intre Jijia; si au §i ra-
peclita la Hotinu, de olacit, de all venitil patru sute de Lipcani, cu Sara-Meh-
meta. Pap, §i la Vezirult. de i-ail trimisil doi Pasi, anume : Mahmutil-Pala,
4i Vasli-Pa§a, cu vre o lese sute de Spahii; §i i -au trimisti Vezirulti cinOeci
pungi de bani se mai face oste, §i i-at trimisu bani §i de pane, si de ialo-
vite, §i de finfi, si de omit Dal bani Turcii lui Grigorie Voda, si ela manta
banii top, §i cel de lefa §i cel -alti top, §i lua tote aceste ce serif" mai susil
din tern, de face trebile Imperatesci fora bani. Numal atata dal da Moldo-
venilorti carne pe orzu. §i dupe ce au stransil Grigorie Voda cats -va same
de oste, Moldovenl, Turd §i Lipcani, §i altii, ca in cincilese mil de Este,
§i au mai e§itti frica lui Grigorie Voda de Nemti. Si de frica Vezirulul, §i
de ruline, Wati intorsd era in Galata, §i at facutt hendekiit impregiurulii tabe-
www.dacoromanica.ro
 395

ref, si au pust streji bune pe la Bacht, pe la Romani", in tote pArtile, sl

ad sedutil acolo tot& vara, pAna la SAmedru.
RrA Constantind Voda, Domnuld Muntenescu, cum au audit"' ca au esitii
Nemtii in tacra Muntenesca, si au purcesu se mergA, la Bucuresci, ocotindd e
nu'i fact Muntenia vr'unu viclesugd, precumil facuse parantelui seu, cum au
si fugitu preste Dundre. Boieril s' slujitorii '1-ad petrecutu doa-trii cesuri sl
'0-ad luatu dioa bung, si 1-au lasatd cu toed, si s'ati intorsu In Bucuresci, ce,
nu numai boierii, ce si slug' de ai lul ce au fostu la tatd-seu 1-ad laSatu
toti. Nemtil, viindil la Bucuresci, ad lima' pre boier" pre toti, si i au trecutu
cu case cu tad in tera Ungurescii, pre unit cu voia, ere, pre "mil si cam
ford-de-void. Imperatuld, Turcult, si Turcu, vedendu aceste, tare s'au speriatu,
nu numai de Moskali si de Nemei, ce sl de ostea lui, se nu faca zorba, asupra
lui; si au pAzitu de an schimbatd pre Veziruld si au talatu si pe Kihae,
dicendd ca s'aii 'tourist' ei cu Moskalil de au datil Vozia, dupre cum WI hirea
de duldii, de le died cA'sd duld"; adeveratu deed vedd ca nu potd ispravi, ei
clad villa capetilord. Si au pusti Hand nod pre Medligeri celd real, carele mai
fusese Hand in domnia d'anteid a lul Grigorie Voda, la carele se facuse zorba
asupra lul, precumu s'aii scrisd mai inainte ; ineelegendii ca acela au peritd in
Crimil; care sede la Tighine pana acmu, ca la Crimii nu p6te se marga.
Atunce ad trimist Imperatia de ad luatu pre Manolaki Kiurci-basa Psiolu,
fratele Hatmanului Constantinu, ce este aice in Moldova, si /-au dusu la
Tarigradu la Imperktie, si clandu'i pricing ca este agiunsu cu Moskalil, a-au
data gre muncd, cinci-sere Mile, pan& ce ad spusd tad averea ce ad avutii,
cute -va pungl de ban', ca la trio mid, si odore ; si nu numai a lid mere i-au
luatii, ce si a fratine-seu, a lul Constantind Hatmanului, si a, fiu-seu, Enaki
Aga, si a altord rude a lui gmerc, si altif, tad ce ad gasiti le-au luatu; si
apol 'ld ad spenduratd in midloculd ulitu uncle se vendu blanele in tergd, si
i-ad pug' o bland in capd dandul plicind ca eld aru fi sfatuitu pre Kihaia
Vezirulul se inchine Vona la Moskall Atunce 'Id ail agiunsu osAnda Orel Moldovei
si tore' Muntenesci, si a negutatoriloru , ce le face cu faptele si cu amestecaturile
lul la Porta, de face multe pagube negueitonlord,luandu-le negotele ford de pretu
fiindd elu Kiurci-basa la Imperatie; si altord Oman" le fa,cea alte superdri. Era
si mai inainte vreme, cAnd s'aii Watd zorbaoa la Tangradu, de s'a'i schun-
batia Imperd0a, fiindu Vezird Ibraimu Pasa, cacluse aceste Manolaki Kiurci-
basa la mare urgie, si atunce ad scapatu si tad nu s'au lasatu de reutati;
era acmu n'ail pututd scapa de ugie, dupe cum se dice, ca nu ulitu in tote
chicle Pascile. Asa se dice ca mai multu despre Constantinu Vodd WI fie fobial
Ora, avendii pisma pre densuld, s'au scosd fermand se °more pre ginere-seu
Stefanie& Beizade, fecioruld lei Mihai Vodd, care tine fata Hatmanului Con-
stantin; numai, noroculd lul, ca au jvnnsu de veste de s'aC ascunsu la ca a
solilord; mult& vreme pan& s'ad indreptatd.
Reiz-Efendi, soluld Turcescii de la Nemirova, vedendu aceste Inc uri ce e
porta, si Moskalil nu priimescd bald sa fact pace ce ceru Dunarea u C imu
cu tad, si Nemtil ceria Bosna si alt& samd de bun chielthela Wu, si robil
ce'l luase Turcil, au facutu isvode de aceste de tote ce ceread Moskalil si
www.dacoromanica.ro
 396

Nemtii, §i au datu multe daruri soliloru nemtesci §i moskicesci, §i lui Minihtl

feld-marpluld moskicescii, ca se mai a§tepte tree -deci de Mile, se nu porn6sca
Wile, pane ore trimite la Imperatult Turcescu se vada ce are priimi ; de a
priimi, bine; era de n'a priimi, s'ord bate; tail ca se se mai lungesca se tre-
ed vara, cu amagele, dupe cum este natura Turciloril; ca se speriese pre red.
Ce, dupe cum ii ronduela acestei lumi lacome, au Intunecatti mintea soliloru
nemtesci §i moskicesci de ad priimitii se a§tepte cele trii-deci de Mile, liana
a veni respunsu de la Porta ; §i ad §i rapeditd Reiz-Efendi cu acele scrisori
pre Alecsandru Terzimanulu, fratele lui Grigorie Voda, se amble Intr'acele trii-
decl de Mile de olacu, se aduca respunsu cum a fi : ea pace, ea nepace. Si ad
purcesd Terzimanulil i ail venial pe la Grigorie Voda, la Galata, §i '1 -ad ben-
chetuitil o di cu mare cinste, §i '1-ad mai invetata §i elu me§te§uguri de a
lei ce ad mai sciutd, ca aye Grigorie Veda mare jele §i fried c'ord lua cre-
tinii ; ce, nu numai eld, ce §i Grecil lui, §i n'ord aye ce staparn §i ce

mama. §i la tree -deci de Mile s'ad intorsii iart4i la Nemirova la soli cu res-
punsu, ca nu priime Turcii se dee nimica, numai se fie batae la multi. ySi
a§a, soli s'au dusii cine§i pre la terile lord ; §i purcegendd 11 Reizil-Efendi,
trimis'ad Grigorie Veda pre Aga Enaki Grecull, cu gese sute de slujitori, de
i-au e§itu Inainte la Movilati, temendu-se de Camel se nu'd lovesca, §i '1-ad
petrecutd pana la Tighine.
Rrd Vadani, Generaluld de Bra§ovd, deed au wild la Oituzil cu Oste, au §i
poroncitu lu Grigorie Voda se dee pace emenilord de bird, din Sirett In co-
lo spre munte ; §i WI trimita o suta §i cindeci de pungi de bani, deed II
este void se Oda cu pace In Ta§i, paua la o vreme Deci, Grigorie Voda era
la Frumesa §i n'apucase se strange 6ste, nici se se ditch' h Prutil ; i all tri-
misu pre Todera§co Paladi vel Spatard, §i pre Alecsandru Serbulti Treti-
Logofetu, cu daruri §i cu cart' 1, Generalubl, de la densult qi de la boieri,
scriindu Generalului sel fie mild de Ord, se nu o strice, fiindu cre§tini. Si
au mersd la densulti la Oituzu, §i i-ati primitti cu dragoste, si s'au adeve-
rids cu bine. Numai Grigorie Voda nu s'ad incredutii, ce, s'au dusii la Prutil,
dupe cum mai susu s'au scrisu, de '§i-ad stransii este Awdere nici pe Paladi
Spatarulu nu'lu crede, fiindu Moldovanti, se nu'i face vre null me§ter§ugil, si de
ce au trimisu §i pre Alecsandru Duca, Logofetu all treile, Serbulii, fiindu omu
de casa .lui, ca se nu peta face veund me*ter§ugd cu Generalulii asupra lui
Turcii, pana a Arabia Terzimanuld la Porta aceste triideci de dile, era Imp&
ratia all sci pusti Saraskerd pe Kiupruliulti, §i all §i radicatii oste dm Tani-
gradu, ca la o suta si doa-deci de mii, §i i-ail trimisu la Bosna asupra Nem-
tiloru ; era Vezirulti, de la Cartalil, au trimisu pre Meni-Pa§a cu doadeci de
mil de este, §i ad purcesii de la Cartalu pre marginea Dunarei, de ad mai
stransu ostea ce ad mai pututu, §i s'au dusii la Vidinu, asupra lui Valise Ge-
neralulu de Sibiu, carele bate cetatea Vidmulu, §i an gonitu pre Nemti de
la Vidinu ; dera totu nu i-au batutu pre red, numai catu i-au genial de la
cetate. Si ad datd Turcii §i lui Constantinu Voda, Domnulu Muntenescii, vre
o do -trii Pali cu este de au gonitii pre Nemti din Ora Muntenesca ; ca erail
putmei, numai vre o doa-trii mil, yi au facutd Turcii multe reutat., §i pradad
www.dacoromanica.ro
 397
fn tera Muntenesca, ca au luatt. muntii In capt, si pre unde au gasitu bejenii,
au tote pradatu si au stricatti ; si au spartil si Mitropolia de la TIrgoviste,
si au gasitii multi avere a boieriloril Muntenesci, si o au luatii tots ; si nu
numai Inteund rondii au prAdatu, ce In cite -va ronduri au aliabIatu prUandil
sl stricandil biatk tera.
Constantinil Voda, Domnult. Muntenescii, iarasi s'ail aseclatu In Bucuresci,
cu vre o doi-trig Pasi, si Turcil au facutil rea prada In Bucuresci, si Mitropo-
ha ail facut'o mecetii de se Inchina Pasil Inteensa. Era Constantinu Voda au
pusii tote boieri de cei de giosil de i -au boieritu, ca boierii cel marl erati
dusi cu totii In 'Ora Unguresca. Era Generalulu celt mare de la Sibiu, anu-
me Vahsu, care mersese la Vidinu, voclendil ca nu pote sta Improtiva Turci-
loril, ca are Este putina, au scrisil la Vadni, Generalulii de Brasovt, carele
esise in Moldova cu Este, de ail trecutil muntele Inapoi in tera Unguresca, de
i-au merse agiutoril la Vidinu ; numai ce alt remasil vre o cinci sute de Nemti
de straje la Comanesci. Era cel-alti, placard ca s'au dust. la Vidinu, tote n'ail
pututu isprAvi nimica improtiva Turciloril. Deci, Generalulu Valise, veclendu
ca au gresitil de au ImprAstiatil Este prin Moldova si prin t6ra Muntenesca,
neputendu ispravi nimica la Vidinii seat iee, on de ciuda, on de rusine, on
de frica Imperatului, ail mancatil otravt, singurtt de as muritt.
Mai ispititu-s'aii Turcii, si cu dol Sultani cu Tatarii, se merga prin tera
Muntenesca preste munte In tera Unguresca ; era Nemtil s'ail pazitil bine, ca
dupe ce aiz intratti in munte le all tinutu calea si dinamte si dinapoi, si an
penal Intl Sultana si cu Tatarii lei mai toti ; era unit Sultant all scapatu
cu putinei 'Mari , neapucandti se intre in munte, gr s'ail Intorsu de la
Campina, pradandti si arclendii, si au lovitu prin Bucuresci, lfiindu Domnult.
In scaunil, si all prAdatii terguld tote. cu monAstiri cu tutu. Si Domnult
n'ati pututil se ispravesca nimica, se nu'i lase se prade; ce, all gAsitil
boieril cei pribegi si nepribegi, si a negutitori pin hanuri, tote all luatu. A-
cestil resboill all fostil mai pre urma, la veleta 7246, la Noemyrie. Se la-
saino acmu tera Muntenesca, de mil scrie Inainte la ronduld set.. Grigorie
Voda, seciendil la Galata cu tabara, si intelegendu ch, s'aii dust. Nemtii cel mai
multi, si all remasti numai ca vre o cinci sute de Nemti de straje, la Coma-
nesci, si voclendu ca se &ha Th'taril si cu Turcii de la urdia Vezirulul se
merga la Nemti, all scrisil la Vezirult se nu merga nici Turd nicl Tatari, se
nu strice t6ra ; ca putinei Nemti ce au remasti de straje, a trimite (Ate de
a lui si i'a Boni. Deci, Vezirulil indata all si opritil se nu merga, ca era de
la Galati liana la Barladil tote Tatari, cu dol Sultani, de at seclutu -Vita va-
ra de all mancatil pre bietii omeni, de remasese numai cu sufletele.
Deci, Grigorie Voda ail alesil din Ostea lul ca la o mie si cinci sute de slu-
jitorl Moldovenl, si doU steguri de Cazaci, cu Turd si cu Lipcanl, si all tri-
misti pre Constantint. Hatmanulil, frqtele Kiurci-basil, si pre Toderu PMadi
Spatarulil, se merga pre la gura Oituzului, si la Comanesci, se astupe poteci-
le si se strice phlancile ce le facuse Nemtd. Oil mergendti acolo la Comanesci,
numai ce at si date preste acel cinci sute de Nemti ce remasese de straje.
De miratii lucru este, ca all Ott Dumneclett o spaima Nem flora, catu n'ai1
www.dacoromanica.ro
 398
pututti se stee la resboiu; ca, cum s'al tempinatu §i au descalecatti Cazacil de
au slobodita foculu, si au *Attu vre o dol -trel Nemti, si s'au §i speriatil cei
alti si au plecatu fuga, §t n'au apucatu se slobadd foculu, §i au §i intratu
Turcii §t cu Moldovenil intr en§ii cu sabiile gole, si au peritti vre o cincispre-
dece-esespredece Nemti, §i au prinsil §i vii vr'o patruspredece Nemti, §i au
peritu §i Colonelult, carele era pre 6stea Nemtesca mai mare. i iard§i au
datu Dunanedeu frica Moldovenilorti si Turcilord, ca nu i-au gonita multu, te-
mendu-se se nu fie oste supusd se nu le faca vre unu vicle§ugti, ea n'ara fi
fostu mai scapatu dora mei unulu Era Nemtii, gondindu crei totti gonescd,
cum au agiunsu la palanca cum '§i -ad lastu doa pure marl sacalu§e si doa
dilute erba, §i tail, §i au fugitu care In cotro aft pututd, grin munte, pe giost ;
§i a-treia dt all Inceputti a qi cite unulti din munte, §i vedendu ca nu este
nime, luatu puscele §i ce au mai avutti, si ail trecutti muntele inapoi
din cotro veni-e. Era Hatmanulti cu ostea, prectun mal susll s'au scrisu, nicI
unu, cesu n'aii zabovitil §i s'au intorsti inapoi, fiindi Grecu cu pule de epure la
spate, si au fugitu tota nOptea, §i i s'au facutil dioa la Bistrita, negoninduld nine,
nisi vedendti pre mine, dupe cum este vorba, ca nu faca tote muscele miere;
ca, candti s'au fostil telnitti cu &tea cea Nemtesca, tremura de frica, §i vra
se fug& Era Turctl, vedenclu'lu ca va se fuga, au Inceputt aid sudui, §i au
scosu sabiile asupra lui snit tale ; era Hatmanulti, deed at vecluti el facti
Mich, zorba asupra lui s'au sloboditit, de frica, asupra Nemtiloru, §i s'au tern-
platti acea isbanda, dupe cum mal susti scrie ; §i templandu-se atunce §i TO-
derd Paladi Spataru, §i vedendtt zorbaoa Turciloru, eld mal multU all ince-
putu a indemna &tea. Era dupe ce au Nenitti Hatmanuld la Ia§i, i-ati scristi
Grigorie Voda cart la Vezirulit, §i '1-au trimisti cu dece Nemti vii §i cu septe-
spredece capete morti; §i eu area patina isbanda ' §i -alt mai tocmitti Hatma-
nulu, Greculu, lucrulu ca era se petreca §i elu de la Porta ca §i frate-seti
Mauolaki Kiurci-basa.
Tau pre acea vreme, mers'au Kiupruliulu la Ni§d, unde luase Nemtit, si au
Incungiuratu cetatea Ni§ulu, si n'au pututti se sprijingsca Nemtii, §i s'au In-
chmatu, ca ad fostil numat cinciid§e mil de Nemti, cu unit Generalu; era pre
Generalu si pre Nemtt i-ad sloboditii cu pace; era pre raie all pus'o pre totl
subt slime ca se burzuluise tota crestmatatea de tine cu Nemtil: Serbii, Ar-
bana0i, §i alth ce etau grin pregiurti. Si de acolo au purcesti Kiupruliala a-
supra Nemtilorti ce Wuxi' Bosna; duel Nemtii nu puteati lua Bosna, fiindti
locurile tart, §i Raiaoa Inca 0116 tote cu Turd', nu vre se se Inchine la
Nemti. Numal ce aft apucatti Nemtii de aft lua,tu vre o doa-trii cetati in mar-
ginea Bosnel, §i au §i sositu Kiupruliulu cu Ostea lul agnitorti Bosnenilort,
§i s'au lovitu in vre o doa-trii ronduri §i au `ott cam zeticnitil pre Nemti,
O. nu s'au pututu alege. Aceste tote s'att facutil In anulu 7245. Era In anulti.
7246, In luna lul Octomvrie, totti inteacesta tomna, vedendfi Turcil ca le-at
mersu cam bini§oru asupra Nemtiloru, ca Nemti1 nu facuse gatire prea buna
In graba, au §i pornitil 6ste de la Cartald §i de la Tighine cata, era stransa,
ca la o sun, de mil de Inicerl §i de Spahil, cu unu Sarascherti, §i cu Medli
geri Hanulu celu nou §i cu tota Tataximea din Bugegt, ca la §esedeci de
www.dacoromanica.ro
 399

mil, si cu dol Su haul, mai came cu toth puterea turcesca, ce era la Cartalu ;
si au purcesii si de la Tarigradu, pre apa, vre o doacleci de mil, se merge, se
la Vozia de la Moskall, intelegenda ca Minihu fell-marsalt s'au departata cu
ostile moskicesci la ernatica la Perevolocina, dupe ce s'au dusu solii de la
Nemirova. §i Intelegenda ca mutt numai septe mil de Moskali, si doa mil
de Mad, uoa mil de ton,' &tea, au socotitu ca oru lua Vozia pie pe lesne,
si deci ore trece sI orii lua si Comburulu, sf oft trece si In Crimu asupra
celor-alti Moskali, si cut duce si pre Hanult cela nou, pre Medhgen; ,si all
luatti ci vre o sesecleci de pus e man din Tighine, sI patru sute de care mol-
dovmesci, de all dust gebhanaoa. Si dupe ce au agiunsu acolo la Vozia, au
inceputt a bate cetatea, si o au batutu doa septsmani si n'au pututh se o h,
si asa, daft Turcil felurl de felurl de navalin strasnice asupra cetatel, sI s'au
spartli vre o doacleci de pusci man Turcesci, incarcandu-le mai multu, preste
mesura, ca sa agiunga la cetate, ci iarasi pre denst ii omoria. Facut'au Turcil unu
mestersugil cu nisce secrie, noptea, ca se se apropie de cetate; era Moskalii au fa-
cutil altti mestersuga de s'att luminatu ca diva, cu fachi, st au indreptatil puscele
de i-au faclitit farime Facut'au Turd' doa lagumuri, si s'ati stransu acolo multime
se dee navala; era Moskalii le-ad gasitu unde le pusese Turcii, .si le au batutu bore
despre densil, ca se dee inapol spre Turd; si au facutil sI Moskalii doa lagumuri,
din cele turcesci glature, si cu gauri din cele turcesci la a loft; si candu
s'att stranst multime de Turd la lagumuri, si ad datu focu, era lagumurile au
datil inapol, si s'au aprinsil si cele moskicesci, dal au peritu multime de
Turci; si atunce aft esita sf Moskalii cu Cazacil afai a din cetate, si all ince-
putu a'i taia si ei , re cap nu'i omorise lagumurile. Asijdere, sculatus'au Turcii
cu zorba asupra Hanulul, clicenda ca galceva despre densli s'au inceputu an-
Vela, si el daft navala de pieru, si Tataril nu pieru ce umbla pie delaturi.
Deci acs luatu Hanulu pre Tatari, si impreuna cu Turcii, sI carale cele mol-
dovinescl le-au umplutl de stuht, si au inceputil a pune pre Moldovent de
impingeau carale, si Turcil cu Tataril dupe densff cu puscile, ea se se apropie
de cetate se bata cetatea. Era Moskalii asa at inceputu a'l improsca din ce-
tate, si au esitti si afara, sI all datu o navala Turciloru, catt au peritu mul-
time, si all luatil sr o sama de pusce. Asijdere era o zamculita delature de
cetate, si sedeau nisce Moskali, putinei, sI all ingropatil si Moskilil unu lagumu
acolo, si s'ad facutil a fugi spre cetate; era Turcii an si intratu inteacea zam-
culita, si au gasitt lagumula Moskaliloru, si '1-ad scosu. Moskalii, veclendu ca
au gasitif Turcii lagumuld loru, au si indreptatit puscele in zemculita a o bate,
si au peritu si acolo multi Turd, si cap n'au peritu le-au cautatu a esi din
zaniculita, ca nu puteat se sada, ca'l improscau din cetate.
Asijdere, venit'au Turcii, cu vase pre apa, sI Moskalii Inca aN eau vase; ce,
Turcilora nu le-au sporitii nicl cu acelt felu, ca cumu au fostu dandu Moskalii din
tunuri de pe apa, on din cetate, se $i afundau vasele turcesci de se innecau,
catu n'aii remasu mci unulu; era moskicescil nits unulu nu s'au innecatt.
Mal pre urma s'au sculatu Turcil cu mare navala asupra cetatel, veclendu ca
au esitu o sama, de Moskali din cetate; asa s'au pornitu Turcii asupra Mos-
kaliloru se's is in unghil; era Moskalii s au facutu a fugi asupra vaseloru i au
www.dacoromanica.ro
 400
lasatil porta cetatei deschisa ; era Turcii, cum au veclutt porta cetatei deschisa,
au sr lasatu pre Moskali de ai mai gonire, si all si alergattl la cetate, si au
Inceputil a antra In cetate ; era Moskalii i-at lasatil de all intrattl, ca vr'o
patru-anti mii, si ail si sloboclitu portile cetatei de i-au inchist. i asa Mos-
kalii, fiindu supusi in cetate, all si Inceputil a le slobocli foculu sr din frunte si
din coda, si au Inceputil a arunca si bombe, pang i -all potopitti de tote pre
Ott; ca vre se dee Inapoi, si portile cetatei erati inchise, si cati n'ati peritu
i-ad luatil pre toti de grumazi. Rea. Turcii cei ce remasese afara, de nu aim-
case se intre in cetate, i-ail si aruncatti lagumulu; atunce Moskalii cei din afar&
ce se facuse a fugi spre vase, s'ail si intorsii inapoi in Turd a-'i omorl all mai
scapase de laguinti ; asndere si Moskalii cei de pre apa all inceputii a'l improsca,
pre cari'i apucase de se lipise de zidulii cetatil, chtti nu puteail se se mistuesca
nici bite° parte ; si all inceputil Moskalii al bate si de pe apa, si de pe uscatti, Cad
all potopitti de all peritu ca la treicleci-pqru-cleci de mii de Turd, si mai bine. Era
in scurta vreme, au si sositil veste de la Sultanuld la Saraskerulti la Vozia, care
Sultana era de strap' lntre Nipru si intre Balm, cum ca vinu Moskali pre
multi pre apa de Ia Minihti feld-marsaltt, intru agiutord cetlei; si asa, s'ai1
facutil spaima In ostea Turcesca, si cap Turd remasese vii neperiti, au si
fugitu presto nOpte si all Plsatil cetatea de a o mai bate; era trei-patru cirle
de aril mai fi zabovitti Turcii pre loci", toti aril fi peritii; ca all si datil
Dumneclett un t viscolu mare, si cum erail Turcii raniti pie giumatate, asa chat
cg inteaceld campu, trei-patru phrti aril fi pentll, si o parte de aril fi sea-
patil bine aril fi fostu. Fost'ail cersutil Candi la Feld-m9rsalii WI lase pe
calarime, aucirndu ca vinu Turcit la Vozia; si n'aii vrutil Feld-marsalult
lase, fiindti cu °stile la Perevolosna; si all giesitt ca nu i-au lasatil, ca nici
unit turcii sail Warn n'ard fi scapatil. Deci, acelil Sultant ce era de strafe
la Built', veclendu ca fugu Turcii de la Vozia, sloboclit'at si elu ceambururi
pre mrirginea Ucrainei Lesesci de all pradatti satele; ca, asa rnu si ei priete-
sugulu, ca lupulu cu ela si ca canele Vmerea.
Grigorie Voda, veclendil ca s'ag dust] Nemtii din Moldova, scris'ati cu giura-
mentil la boierh cei pribegi si la Ora, ce era' bairn, se se tutored la lo-
curile stile, si se nu porte mci o gria, pi i-ad ertatu pre tots, numai se nu
m I fuga si altii, ca sa is barn. Peet, s'ail Intorsu toti la locurile sole, si
nimica nu le-ail facutu; numai pre Constantmil Baku Medelnicerult, avendit
merazil pe densubl, '1 -ad WIWI la talpe, sr apoi sloboclitti ; facut'ail si
acestil obiceiti Grigorie Voda, de se bated boierii cei marl la talpe, turcesce.
Si pre Stefanita Rusetti Vorniculti, fiindil mai loetranil, 1-ad facutil surgunii o
luna de clile la monastire la Dobrovetu, si apoi 1-ad adusti la Iasi, si '1-ail
ertatil, si i-au maritatti si o fate ce ave, cu cheltuela domnesca, dandu-o
dupl Skarlataki Comisulu, feciorulu Lupulul Costaki Vornicult. tra pre Ra-
ducanulti, fiindu nepotu lui Mihai Voda, si agiungendil cu carp Ia Grigorie
Voda del face scire ce facu Nem ii, si ce li este sfatult lorir, Candi. erati
Nemtii la casa hit la Grozesci, pe Oituzu, pentru aceea mai multi", '1-ah boieritti
de 'I-aU facutti Paharnicil mare.
Pus'ail Turcii pre feciorulu lui Racoti, anume ca se fie Craiii in tera Un-
www.dacoromanica.ro
 401

guresch, i 'I-at facial corona de aura de multu pretu, cu diamanturl $i i-ati

data $i dud mu pungl de bawl WI fie de chieltuela, gi Wel facrt este, ose-
bita de ce i-au ronduita Turcif si Tataryl; si decI '1-au pornitt din Tarigradu
de au venitti la Braila, de'$1 strange este, $i se gateza. Ispititif$1.-at noroculu
cu dot Su Halt $i cu Turd, de I-au trimisu in tera Unguresca, ca se treca pre
la Campina, pin tera Bon anesca; ce, nu i -au slujitt noroculu, ca an petre-
cutt ret, precun u mai susil s'au scrisil patima lora.
Imperatult Nen tescil, intelegendti de Racoti, au styansu tote c9peteje cele de
frunte, pre boieni Unguresci, gi i-au dust pre tote la Becit de'i tine acolo,
$i le da de tote ce le trebuesce; ce s'a mai alege, vremea viitore va arata.
Rirta Turcesca, intelegendti de ce s'au lucratt la Vozia, trirnis'at de at
luata pre Vezirula la Tarigradil, la data, $i nu numai pre Vezirult, ce $i pre
tote capetele Turcesd. Aceste tote s'au facutu intr'acestl dot ant a domniei
lui Grigorie Voda, pana la velett 7246, la istovult 1111 Noemvrie.
Dupre aceste, a$eclandu-se Grigorie Voila la scaunt In Ia$I, precuma mai
susa s'au scrisa, pus'ati in Ia$I $i patru stegurl Turd i cu patru de Lipcanl
se erneze cu densult in Ia$1, necreciena. pre Moldovent; bog9te nevol $1 ru-
$ini faceat acel Turd $1 Lipcant bieploru omeni, earn erail locuitorl in Tali,
$i la tera, ca luau femeI, si fete man, $i copii, cu sila, de$I faceat rise, $i la
drumurl 1$I rideat, $i prlidati pre emelt. tra de erna, a$eclandu-se Grigorie
Voda in Ia$I, in luna lul Dechemvrie, scos'ati hart% fruntea de ft-ft ug. miclilo-
cula de 2 rig. coda de Erin ug. $i caromaritu tijt cafe cincl Tel de carcima, $i
au scosti $i care pe Ora, de carat fint $1 lemne la este In Ia$I. $1 finu nu
se gasia pe aprope, edit mancase &tea de cu vara, $i lug Si orzu a cut §i
gasia, fora de bait; gi tabere de care duceat la Siretu de macinau, ca pe
aprope nu puteat se biruesca morale; $i carau finu de pe la Boto$eni; $i
finida eina mare, li era forte cu gret carau$ilorti, CA le cause boil pe dru-
mud, $1 luau boil a cut $i gasiat, $i care, $i era mare sui arare openilorti,
ca se inchisese drumurile de rrulti carau$iloru; $i at inceputil Si ciuma a se
atita in Ia$I, $i au tinutu vre o luna de Mile acela omoni. Ohl oh! oh! saraca
tem Moldovel gt Ora Muntenesca, cum ye petrecety $i ye desmerdatl cu aceste
suparari la aceste vremi cumplite, i fara de mila de stapanil nostri, earn
singurl not 'ti-amt poftitt $i 11-amu aflatu*). Nu ne saturamu de Domni de

*) Eti, Voinicu]u Aleco Peldirnatu intorcendu-me catre tine, Istoriografule, care cu atata
pattma vorovesd asupra Greciloru, iii volt cere ertactune mai 5ntem, §t dupe acesta vont
dice ca voiovesci cu patima p ca te retacesci lntru cele ce silo cu totulu, cad in cursulu
istoriel chronografului acestina, anafi veclutu domni iimentem cam au facutu mat multe cru-
tlimi Eft pradan, au desbricatti tera fan, cea mai mica mustrare de cugetit, luttndu hrana
din gura pamentemlort, p puindA cutitulu In senulu patnei sale, fara de milostivire stricand
pronomnle patnet si a patriotiloru spre indestularea laconnei loru; me plecu a huh pre
acel ref qi Indaratnici din Greet', dera mci de cum totli nemulu loru, cad cu acesta apoi
hulesci §1 tote nemulu Moldovenescu, kvendu indestula pilda de ocirmuirea rea a domniloru
Moldoveni. Eu we plecii a erta tint Grecu care vrercelnicesce este aice, :ii nu pass de
patrie fimdu streini; deri null pimentenu, panAntenti patriotb, fiulu patrie acestiea, a
prida pe malci-ea, a prilda ci a nn'l fi mila de fratil rlt patnotii seY, acesta mei de cum nu
voul pute-o erta. Erti-mg te rogu, cetitorule, si me elidecii de amu avutu dreptate a me
Improtivi la clisele istonografultn
Leatopisetele Tom. 2. www.dacoromanica.ro 26
 402
Ora, nici tie maritatu fetele duiie pamenteni; ce clicemu ca'sit prosti i saraci;
si alergati la cei streini Greci del apucati care de care se ye fie gineri, ca'sit
cilibii si bogati, i li data mo ii, si 'I puneti In capuld mesel, eca la ce amt
venitti. Aceste adeveratu ca ne-ail facutil cilibii la tote, cu lacrimi pe °brazil,
di cu suspinuri la Dumnecled strigandii; era alta, putere, fat% a suspina la
Duninecleu, n'ail remasu. Ia priviti pre terile megiesiloril, cum tint pre cei
streini; li del de mancatil, era la dell sail in capulii mesei nu'i punt, nici Ii a-
mesteca; si pentru aceea traesca prostimea lore pang, acmu necalcata. De'si dail
vr'o fata dupe vre unit streinu, prea cu greil; (lora mosanii priimescii nici la
sfatit; si pita ce o mananca, cu versare de singe psi cu multa ostenela, si grije,
si slujbe, o mananca streinii printealte ten.
De ce s'aii mai lucratil peste erna de acmu de la Noemvrie, la veletu 7246.
Veziruld, cum at sositu la Tarigradu, cum '1-au si mazihtu si all pusil Ve-
zirii pre altult. ; si cum '1-ail pusil pre acelit Veziru, cum all i inceputii a
rondui este la Hotint, si la Tighine, si pintr'alte parti pre unde erail cetati,
si au Inceputti a face mare gatire, trecendt Turcil prin tera la Hotinil, si ibis
de la Hotind in giosa la Tighine; si faceall mare stricaciune omenilorti, si
posne pre unde loviati; unit treceaii pe Bar ladil, umi pe Siretti; i In Iasi
Inca all ernatii tni-patru mil de Turel; si aciea Inca destule reutati faceati ;
si era o scumpete mare de pane si de finu, chat, agiunsese nimbi de flub.,
cu dot boi, cate patru lei; si alte nevoi eraii multe pe Ora; care, chile, ia-
lovite, vacaritil, si adaosagii presto vachritii Cate unil Witt de vita.
Asijdere si in tera Muntenesca, Turcii si Tatarii au ernatt, si inulta pra-
da au facutil trecendii pin teed la Oltu, de se bateau cu Nemtii Era de erna
Nemtli si Moskalii all seclutti In pace pe la ernatectl, pre marginile teriloru
lora, facendii mare gatire ; era Hanulti din Bugogil s'ad sculatii in luna lui
Genarie, st s'ail dust la, Crimil, nefiindt Moskalii in Crimii, si de acolo s'at
sculatil, si au stransil este pe tine all pututil, ca la 80,000, amestecati ratan
si Turd ; si sat dusil in prada la Sloboclie spre Harcovu, si i -au telnitii Mos-
kalii pe druniii, hi i -au biruitii, hi abia all scapatti Hanulll, cu vre o patru-
cind mil de oste ; era Moskalii li-ati Matti tots robii eel luase de la densii,
ca le statuse caii In ceamburt, i -au tote gonitti pang In CrImil.
Mihai Voda pre acea vreme era la Inchisore, ca'14 ping]. Muntenii se dee
7000 pungi de bani; si au seclutil la Inchisore unspreclece luni; i apoi, fiindu
acesta Venni, ice mai susii s'aii scristi, fiindu'i prietent '1-au scosii de la in-
chisore. Era la acea vreme fiindii si Donna lui Grigone Voda, la Tarigradii,
cu fiiu-set Scarlatil Beizade, au facutil nunta, si au luatii pre o &it a lui
Mihai Voda, care mai susii s'ati pomenitil ca au fostii logodita; si in luna lui
Genarie, la Boboteza, au facutil nunta. Jura Grigorie Voda, at fa,cutil veselie
pentru fiiu -sell in Iasi o septema,na cu tots boieni. Aceste tote s'ail ca'cutil
pima la Ali anthill a lul Aprilii.
Era candil all fostil In luna luf Maifi in trei-cleci si una de Mile, Intr'o Mer-
curl, la patru cesuri de Ali, s'at facutil unit cutremuni mare, si au tinutil mai
ca unit civertu de cesu acelii cutremuni. i au caclutil in Iasi monastirea Go-
lia, ysi mute case simonastin an caOutiz atunce in giosii : Rachitosa, si alte
www.dacoromanica.ro
 403

mOnastiri la Focseni sr pre aiure ; si s'ad cutremuratu pamentulu In cateva

ronduri si au tinutu aceld cutremurii mai vre o luna de Mile; numai, s'au
cutremuratu mai catinelii; si s'au Inceputd in NI mare omord de ciuma, si
au tinutu tota, vara si tomna, pans la luna lei Dechemvrie.
Era Grigorie Vocla au esitii din Iasi ]a Socola In fundulii vail, de au se-
clutd acolo tota vara cu corturile, cu ordia, si au Inceputu si in ordie a pica
cate unit omit de mina, si deci s'au mutate si Voda, despre tomna, cu or-
dia la Tutora, ca se se mai recoresca de bola.
Veziruld s'au radicatu cu multime de oste, trei sute de mil, si au purcesu
spre Nisu asupra Nemtilord, si ad facutii oste In trei parti: pre unit i-au por-
nitii cu Racoti pe Dunare In susu, si cu ratan', de au luatu -Ora Oltului, si
alte palanci- ce erait pre Dunare; si se siliau se trech In Ora Unguresch, si
nail pututit se xesbesch de Nemt,1 ; si s'ait apucatil a bate cetatea Rusava.
Altai sedead Impiotiva taberei cei marl Nemtesci, si ad batut-o tota vara, si
nu putead se o dobandesca, si peritu Turcii; ca frunza picaii de pre Duna-
re In giosii, de le aduce Dunarea trupurile pre la Braila, pre la Galati, pre
la Smut, prindeari omenii morti, de le luau borfele de pre Rush.; ca,
fiindit Rusava In ostrovulit Dunarei, si dandii Turcii navala, pre apa, Dunarei,
era Nemtri din cetate ii tad pravaliad de se innecau in Dunare ; si cate-va
mil de Turd an peritu atunce la acesta cetate. Era despre tomna, veclendu
Nemtil eel din cetate, ca agiutorti lord alp Nemti nu le mai vine de nicairi,
si bucatele li se sfirsiaii, si Dunarea Inca scade, si tota greimea Turcilorti
sta prin pregiurulu cetatei, s'au Inchinatu cu o mie si cinci sute de Nemti:
atata Nemti au fostd numai, in Rusava. Si esindu Generalulu din cetate 'had
imbracatu Vezirulu cu caftanu, clicendu'i Vezirulu: «aferimu, sluga bursa si
crecluta, macaru de s'aru afla omu harnicu si dreptu ca tine si la Imperatia
nOstra; cu putina oste se stee se se bath cu atata putere, atata vreme I» Si,
facendu'i mare cinste Generalului, '1-au sloboclitu dinpreuna cu tote omenif lm,
de s'ait dusu la tabara cea mare Nemtesca, cu surle si cu dobe. Era dupe ce
an mersu Generalulu in ostea cea Nemtesca, Inca mai mare cmste au do-
banditti. Iicu unn cum se fie datii Vezirulu barn Generalului se se Inchine, si
se fie fostu cu scirea Imperatului Nemtescd, si Veziruld Inca v'si faca obrazu
despre Imperatulu Turcescu. Era tabara cea mare Nemtesca era Intre nisce
balti, la loct tare; era Turcii nu cutezati se marga la densii; si Nemtii asij-
dere, nu cutezaii se marga la Turd; si asa at seclutu °stile pand in tomna,
fara &Ad se lovia cate o straja. Era despre tomna s'au dusu Vezirulu la Ta-
rigradd cu acea isbanda, si s'ait Imprastiatu la ernaticd ostile, si cele Turcesci
si cele Nemtesci. Era dincoace, despre Moskali, au ronduitu Intr'acea vara pre
unu Saraskeru cu oste la Tighine, si alta oste au mersu de la Hotinu si de
aiurea, ca la optcleci de mil, si cu Tatarii Bugegului, ca la sesecleci de mil
de oste, de stair pe Nistru de astdptau pre Moskali. Era Moskalii s'au facutu
In doa parti: o sama, cu Leis Generalulu, s'au dusu in Crimu, o suta mai oste,
si s'au batutd acolo cu Hanulil Crimului si en sesecleci mil de Turci ce erau
cu Capitanu Pasa ; Si i -au tote batutti pre Turd si pre Tatarl, si an pradatu Cri-
multi si 'hat arsit In vre o patru lunI, siapol all esitu din Crimu, si au lasatu Cr!-
www.dacoromanica.ro
 404
mul, ei s'ad dusu la cee-alta oste la Perevolosna, uncle eta Malibu feld-mar
said; si s'au fAcutd ca la trii sute de mil de oste, si ad totd seclutd tota vara.
si apol s'au pornita, pre la Sant-llie, sine Nistru pre incetti Era Tatarii si
cu o sama de Turci, calamine le-ai esittl Inamte sti totu za'hairtd, prin pre-
giurult ostii, de le luau omenii de pre la erba; era se le stee improtiva- nu
puteau. Se ispitia,t1 ate o-data, t picat ca perele Turcil el Tatarii; si asa, s'au
apropiatt tale de patru cesun de Nistru, tabara cea mare ; era fruntea
ca doa-clecl de mil de oste, Moskali, ei cu o sama de Cazaci, all agiunsll la
Nistru, la Calanca, din giost de Rascovd. unde era de acesta parte si Saras-
kerult cu tota enicerimea. Si alt Inceputd Moskahl a't improsca tare din pusci,
si din bombe, de piste Nistru, catti nu puteati Turcii se se mistuesca nicairi
pre de acesta parte de Nistru ; si asa au fostti ostile patru Ole, Marti, Mer-
curl, Giol, Vinerl, Moskalii de ceea parte de Nistru, si Turcii dincoce de Nis-
tru. Era apol, Vinerl nopte spre Sambata, le-at si venitt Moskalilorti okazq
de la Mmihd feld-marsald se se intorca Inapoi, es s'afi p intorsti noptea la o-
buzuld cell mare, unde era si Minibu fold-marsalt ; el all purcesti Moskalif
iarasi Inapoi cu totil, la Build. t mulnidu-le tail si boil, tlindu) tota vara in
ferbintela la Build, nu avead cu ce trage puvele cele marl §i proviantuld ; i ad
higiopatti acolo in campd cinci sute de care de glonturi, de ,pusci si de con.-
barale, osebitu de faina k3i de posmagi, si de alte bucate, ce le -al lepadatti
pre campti; si dupe ce al agiunsti la, Buhu, au triinnsti M nihu feld-marsald, §i
al rAdicattl i ostea ce et in Vozia, pi i-au dattt food el Comburului iaraku,
si at venitt la densulu, si ail purcesti cu totil in ernatIcU la Perevolosna.
Era Turcii Enicerl vread se treca se agninga pre Moskali; era Saraskeruld
nu'l lasa se treca Nistrubi, neavendil fermand., catu incepuse Enicerit cu zorba,
precum li este obiceiulti lord, ca se omore pre Saraskeiuld. De miratii lucru
este, cum asa lesne se intorsera Moskalu inapol si stricara 4i Vozia §1 Com-
buruld, si Saraskeruld Inca nu lasa se treca Eniceria dupe densii set gonesca;
unit (*ii so fie fostu datii Saraskerulu multi banI tut Minihil, de s'ad Intorsti;
era altil chef" ca s'au temutd Minilni de ciuma, se nu i se ample Ostea, ca din-
coace muriati de ciuma; era altil clict ca suntu faptele Franpzului, firdii and
feciord a lul Minibil la Craiu]u Francuzescd de slujia ; eta unit clicd cal era
grija lul Minihil pentru tera Moldovel, se nu lee Turcil §i Tatarii pre Moldo-
vent In sabie si in robie, ca asa se laudad Turcii, si se celeati si la Saras-
kerulu se le dee void, cum vorti vede ca treed Moskalil Nistru in cote, '1i de
MI le voru pute sta improtiva, Moskaliloru, es nu'i volt pute sprijim, se si slo-
boda prada, In Ora. Era pentru Vozia, acesta pricind al fostd, clicendti Miruhti
cum ca, nun and de candu au fostti luatd Vozia t mina dinteensa n'ati fostti
mai esittl, cad, mai bine de doa-cleci de mil de oste s'ati topitti inteensa; ei
pentru aceea o au stricatu si au scosit &tea dinteensa. De nu'sti niscal fapte
cu viclesugd a lul Minihfl, vremea, viitore va arata adeverulu.
Imperatulti Turcescu intelegendu de acestu lucru, cum ca n'au fostd vietdd.
Saraskerulu se lase pre Enicerl se gonesca, pre Moskall, s'ad maniatti forte
red pre Saraskerulu si 'had facutti surgunu, pi ad pusu pre altii Saraskerd,
pre &Rime Veli-Pala, ve,titd de vitezu bunu, ca ad fostu aratatil mare indraz-
www.dacoromanica.ro
 405

nire la Moskali ; si au Watt' Impertitia atuuce pitru Pasi, si au mazilitu sr

pre Sultanuld de 13llgegu, cad n'au mersit dupe Moskah so'l gonesca peste Nis-
tru, cd, el ail lost' bum osi ett s' tu &Ise Moskalif si s'au fostd temendu se
nu fled, vre unu mestersugu se se intorea
Toth, intru aceltsu and 7246, la Noemvrie, utrit'au sl Racoti, feciorulu Cra-
lnlui Ungurescd, de ctre s'ati pomemtu mai susu, la Dunare, pre evele ilu
pusese Turen la Udrild se fie Craig in tera Unguresed ; dera nu i-aft slujitu
norocirea.
Tad intru acel Hsu atm 7246, de tOnina, venit'an Capegilar-Kihaesi de Is Im-
peratie cu poroncd, la. Grigorie Von, ct se mirga h Nistru se redice puscele
ce le ingropase Mosbalii se le iee se le duck la Tigine; gi s'au dusu 'Ana la
Nistru, sr au trimisu de au inciircath totu, en mare fried, se nu'i lovescd CC-
zacii ; dera n'au avutti nice o primejdie; si au incareatil cinci sute de care de
glonturi, si de cumbarale, precum mai susu s'au serisd Grigorie Von, au tun-
blatu pe la Soroca, pre la Rascovu, pre de aeesta parte de Nistru, si pre la
Orheid, de s'aii primblatil se yap locurile terei ; si pre In ma de la Orhem
n'au venitti in Iasi, ca mureati pre red de eiumii; ce, a trecutu la sttu Is De-
leni, in tinutulu Harldultn, la Vorniculu lordaki Cant tcuzino Delenuld, si au
seclutti acolo pana in 01 autetti a hub Dechenivrie; si apoi, irtelegentiti ca all mcr
potolitd Dumnecled loculd cannel, s'au dusti la Iasi la scaunu Erd nevoi in
tern, erati multe, de chile, de ialovit,e, de care, si de ,rite nevoi nespuse, toter
esite pe catastizile banilord thlord ce fusese de primilvara, ca sr la Duca
Voda celd heti:and, ce esti" pre bami harthlord, asa si acinu a3 fostii. ()mem],
de yard, se bejenise la mutt, la paduri, de fried se nu prade paganii Ora.
Lesii air avutu pace pre acele vremi; numai in Ucraina. pre uncle au fostu
slevulu TAtarilord, au avutu ore-ce stneaciune de TatatI. Franguzului i-att tat
amblatu enteral lin se faca Turciloru pace despre Moskali si despre Nemti. CR-
zilbasit Inca an avutu pace intru acelu anu cu Tut en. Aceste tote s'au lucratu
inteacestti and, de I t Noemvrie, la veleta 7246, peril la istovuld lui Noemvrie
la veleta 7247 ; sl ce s'a nrnr lucra s'a scrie la rondulu lui.
Era acum aind inceputu a scrie ca in anuld 7247, dupe ce id mersu
Grigorie Voda in Its], eituna s'au potohtti, nevoi totu an tinutu in Ora
precum scrie mai susu Pre Ihnulu si pre Vezina. i-au chitimatu 11
sfatd la Tangradu ; et, pre Vezirulu "-aft schimbatti, si a I pusu Vezirti
pre altulti ; era pre flanulu 'I-au Wittig,' de au seclutil tour erna in Bugegu,
pana in prImaverti; era he primavera s'ad dusti in Crimu si au mersu si unu
podghezu Titareseu 1,. Alo..kall, dera pupa paguba all Wad; mai multi a.,i
peritu ei, TatariT. Era d primavera au purcesu Vezirulu en dad, putere ad
avutu, ca it ices 'ate de nth de os," si mai bine si s'au dusti asupra Nen -
Word li Beligradti; sl Nemtn inch tu stransu tibari lord 'into, ca la non-
cleci-o-sutrt de nut de NetntY, mti Veptrte de Beligradu, si au facutti stritu.
sl stau acolo de tstepl in pre Turci elle de septe-optii cesuri de It Beligtadu.
Dupe ce s'au apropi itu 'farm de ostea cot Nerntesca, era Nemtil tits alesu
optsprqece tun de Nen* este din tabgra lord, si i-au trimisu se lovesca pre
Turd' noptea fora de veste se'! spirga, intelegendd di nu suntil Turn multi
www.dacoromanica.ro
 406

Are Turcii au fostA prinsu limba ca vino Nemtii, si au fostft stAndii gata; si
cum au sositu Nemtii, cum i-at si impresoratil Turcii, fiindil multi; deci,
Nemtn, veclendu rtsa, au mai alesu doaspreclece mn de oste, si au trimisti dupe
cele optspredece mu ca se le dee agiutorti ; dera nu le-ad fostii nits de unti
agiutoru, ca, candu au sositti ei, au si inceputti Turcii a'i sparge; ysi asa, au
purcesil Turcii asupra taberei cel marl Nemtesci, betandu'l pre Nemtl pang
ce i-au bagatti in tab'ara, dere' pre putinl au scApatii. i asa, &India navale,
Turcii si taberei cei marl, n'al pututti se stee improtiva Turcilort, numai ce le-ati
cautatu de au lasatu santulu, i s'au supusti subt cetatea Beligradulul de se
aparau de Turd, cA'i incungiurase Turcii pre Nemti de tote pertile ; si nu le
venia agiutorii de nicairi. Era mai pre urmA le -at fostti venitu Nemtilorii a-
giutoru de la Colegatori cincleci-sesedeci de mii de Este; numai, fiindii mama,
nu cuteza cee-alte, oste de la Colegltori se merge,' la ostea cea Nemtesca,
ce sta mai departe, tale de dog -trei Mile. i asa, cAte-va Mile aparAndu-se
Nenitn de subt cetate, au stAtutti solii la pace, ca nu sciail Nemtii ce all
fostii luatu Moskalii la acea vreme Hotmulu sat ce se lucrase in ceste perti,
fiindu incungiurati de Turd, si se temeati Nemtii se nu merge, Turcil si in
Ora Unguresca se nu se turbure i Ungurii asupra lord.
Asijdere si Vezirulti, viindu'i veste dincoace, despre Moskali, eh' au luatti Ho-
tinulti, au tainuitmv si au fAcutti mare veselie cum ca au batutu Turcil pre Mos-
kali la Hotinti. Si audindu Nemtn, au facutd pace; ere precum s'ati facutu
pacea, s'a scrie la ronduld seu. Moskalii, de primavard, cu Leis Generalult,
cu optcleci mii oste, si cu Calmasi, si cu Cenci, i cu Moskah, s'au dust a-
supra Crimului, m an avutu acolo in Crimii in doe-trii ronduri resboiti cu Threat
i cu TAtarii, Si s'au raniti`i si Hanulu si ad muritu acolo In Crimil. Si Turcii,
acmu de erns, dupe ce as facutu pace, au pusu pre alai Hand. Era Moskalii
s'au intorsti din Crimil ivapoi ne staphnindii nici o cetate din Crinati, ce nu-
mai au stricatu Crimulu pre red intru acesti patru ani ce mai susu scrie.
Minihu feld-marsqlta, de primula* au purcesd de la Kiovil pin Ora Le-
sesca, dreptu asupra Hotinului pre la Neji-boje, ysi j re la Camenitti, en o suta
si doacleci de mil de oste moskicesca, cu Donti, Si cu C si cu Mane,
si au venitu pre incetu tote, vara pane la Hotind, din Ora CazacescA, prin
Ora Uses* si numai la Nistru at zabovitti mai bine de dog septemani, si au
trecutii Nistrulu pre din susti de Hotinu, prin tinutulti Cernautilorti, pre la
unu satu ce se chiama Giansaulu, pre la Vasileu, si pre la altA satu mai pre
din giosu, ce se chiama Mitcaulu. Purces'au si pre dincoace Veil-Pap Saras-
kerulu, si cu doi-trn Pisi, Si cu vr'o doacleci de mil de este Turd, Si Sultanulti
cu vre o treiclec de mu de oste Tatar', sa erau si la Hotinti vr'o septe optti
mn de Lipcam, si erau si cate-va mii de Spahii; Si era si Capegilar-Kihaesi
Imperatescu cu Bostangii, si Colcegil Pap, cu Inicerii cetatii Hotinului. i pang
a trece Moskalii Nistrulu, le-ad esitu ci Tatarii cu Turcii Inainte peste Nis-
tru, asupra cetatei Camenitei; de n'au isprevitii nimice, ce i -au bAtutii Mos-
kalii prea reu.
Dupe ce Moskalii s'au pornitu de la Nistru asupra Pratului, pre la unii
atu ce se chiama Zestavna, si pre la altA satu ce se chiama Sobr tnetu, Turcii
www.dacoromanica.ro
 407

si cu LipcaniI le-ad totd data navala Moskalilorti; dent au peritd Lipcanil

mal toil; si eau s'au zdbovitti Turcii pe acolo, era Cazach, si cu Ca lmApil,
si cu Mane le, ad pradatu marginea tere Lesesd, si aceste terguri, anume:
Horodica, Snetinulti, Cuturile, Tesmenita, si pana la Stanislavu ad againsu de
au pradatu. i purcegendu Moskalii de la Sobranetu, au luatd In giosd pe
Prutti, si agiungendu la und satu ce se chiama, Giusca, au trecutu codruld
pre la Stanihorm, pre din susu de und sate ce se chiaraa Boianulti, si s'ad
intorsu pe subt codru pre la Rdrence, si acolo iarasi at avutti resboiti Moskalii
cu Turcii, si laras1 au batutil Moskalii pre Turd; si de acolo de la Rarence,
ad purcesd Moskalii totd pe subt codru, pre la und sattl ce se chiama Groz-
nitti, si de la Groznita, tote In giosd pe subt codru, liana la ordia Turcesca, uncle
era Saraskerulu Veli-Pasa cu pedestrimea si en calarimea, cu can putere a-
ve. Si agiungendd Moskalii acolo, in septespreclece (tile a lui Avgustti, In anal
7147, Intr'o Vineri, cum s'au tempinatti Moskalii cu Turcii si au inceputti a se
harati si a se lovi octile. N'ad pututu Turcii a sprijini foculu Moskalilonl, si
s'au si spenatil, si ad inceputti a fugi Turcii caul incotro au pututti. Beli-Pasa
Saraskerulti, si cu o sapid de Turd, si cu Sultanuld cu rataril, ad fugitd in
giosd pre Pruti1; era Colcegd Pasa ad intratu cu o sama de Turci in cetate. Eta
Mmiht feId-marsald n'ati vrutti se lase pre Moskali se gonescd pre Turd, ternen-
du-se se nu fad Turcii veunti mestersugfi, si au sequtti Moskali tart clioa Intru
aceld locti uncle batuse pre Turd. Era Turd' din Hotinu, deed ad veclutii ca i-ad
batutd, 11-ad totd scosu muierile si copiii, ea/if cum au pututti, Inteacea cli, §i
s'au dusil In giosu asupra Tighinei. Deci, a treii -cli, Minihd feld-marsald, apropi-
indu-se de Hotinu, In nourispreclece clue a luI Avgustd, bite() Duminica, i-ad pi e-
situ Co lcegii Pasa Inainte, si i-ad inchivatd cetatea Hotinul; si au purcesd feld-
marsahl Minihu si cu Colcegii Pasa Impreund, si au intratii In cetate in Hotind, si
au luatd pre top Turcii robi; era pre Paseea lut Colcegd Pasa au sloboclit'o qi au
purcesd de s'au dusu In giosu Era pre Colcegti Pasa si pre all Turd pre totl i-ad
pornitti la Moskii, robi ; si ad zabovitil Moskalii cute -va Ole la Hotind, si au
intorsu st cute -va nib de este InapoI, Intelegenclu ca se turbura Sveclif si Le-
ett asupra lord. Si dupre -aceea ad purcesti Moskalii In giosu pe Prutd. rid
Grigorie Voda Inca era ronduitl de la Porta, cu Sara-Mehmetd-Pasa se mer-
ga la Genial*, se tie calea IVIoslmlilorti la Nistru, se nu'i lase sei treed des-
pre acea parte ; si au Mead si patru -cinci mil tie oste Turd si Moldoveni,
si s'ad clusd In susu palm la Levarda, din susu de Botosern. Apol, Intelegendd
ca nu'i putinta a't spriiini pre Moskali, ad mersti la Pritti In Bogdanesci ; si
apropundu se Moskalii de Hotinii s'au intorsu li Diagsani, tie au seclutii a-
colo pad, ce au luitti Hotinuld, si au trecutu si Saraskerulu in giosu. Atunce
au venitti si Gngone Voila in Iasi, in Galata, cu urdia, puindu strejI bune ;
apoi, princlendti veste din strOJI ca s'ad pornitti Moskalii in giosti pe Prutu, ait
pusu Cann tcami-pre Sanduld SturAa vel Logofetu, si pr Iordaki Cantacuzino
Delenuld veld VOPIlleti de Ora do giosu ; si eld ait purcesu in giosd en call
boieri s'au templatd cu densulu.
gra IVImihd, dupe ce au agiunsd lit Isnovetit, au pornitu ostea cea gem
caldrunea, Dont', C iliva, i, Catane, si en o sama de Draguni, doa trii polcuri,
www.dacoromanica.ro
 408

inainte, cu Constantino Cantemiru si cu Dimitrasco Cantemiru, fecioril lul An-

tiohd Voda fiinda acolo la Moskall instreinati. Deci, ad si purcesu pin tell
strangendu proviantO si bucate turcesci ; uncle ga,siail, luau si cal de a cul si
gasia, turcesci si boierescl, pre top II luau, ea le slabise tail. DecT, Dimitra--
co Beizad6, Maioru, au luatti pe subt munte, pre la Suceva si in posit mun-
tele a prada, pana la Bacail, si s'ati intorsii la Iasi cu multu dulunat. Era. fra-
te-seu Constantmil Cantemiru, ce era BrigadirU, au luatti de la Isnoveta Jijia in
giosA si pre la Botoseni, si au rapechtd podghezu doa mil de Este, se prinda
pre Grigorie Voda ; si au rnerst podghezulft pe Bahluit in giosu, au trecutu
Bahluiulupre la, Cacarezeni, si au luatil pre la Santa, si au trecutu codruld
la VasluiU, si de acolo s'ad intorsu inapol, ca se teme de Tatarf. Grigoiie
Voda, luandu veste din Rosieci, s'at dusi in giost spre Galati. Ded, Constan-
tinu Beizade au venit't tottt jacuindu pana in Iasi, si ail intratil in Iasi in a-
nulu 7248, Septemvrie in doh' Mile, intr'o Dumineca; si i au esitti inainte Mi-
tropolitulu si cu Caimatamii, si cu altl bolerl caril se mai templase, sl cu ca-
lugeri, si cu negutitori, cu totii i -au esitfi inainte delaturea terguluT, despre
Muntenime (despre Copo i), si I-ad inchinatd chiaile tirei, si stegurile slujito-
rilou ; si s'atl impreunatu cu mare bucurie, mergendu prin Iasi, petrecendulfi
boierii liana la Frum6sa st s'ail aseclatil acolo cu ostea.
Era Mmihu feldii-marsald ail trecutu Prutuld pre la Isnoveld in testa parte,
si au toot venitu pre Prutii in giosu, facendil ocopuri, tale cite de cinci-sese
cesuri unulii de altula , si de la podulti lul Ghermanii, au lasatu obuzula cell
mare se treca Prutulu era in ceea parte ; si elu, cu vre o clece mil de Este,
au venitul dreptu fu Iasi A doa Ali Lulu, Septemvrie in truT dile, au intratil
in Iasi, si i-au esitu inainte Mitropolitulil Antonie, si cu Caimacamii, si en
altl boierl earn se mai templase facendu'i mare cinste, liana '1-ail adusii in
curtile domnesci; si au seclutu in Iasi o septemana; si catti au seclutii in Iasi,
in tote dilele chiama pe Mitropolitulu, si pre Caimacami, si pre alp boieri ;
si'i plane la masa de'i cinstia ; si au amblatti giuru impregiuruld tergului de
au alesil loch de cetate, si au pusu semne, si an ronduitil soldati si salahorl
de au inceputd a sapa, de au facutu pup si tabh (bati de pament0.), numal,
n'au apucatu a le gate; si ail lasatu pre unit Generale maiorii, pre anume Petri
§iponu, §i en aim Polcovnicu cu vre o doa-tril mil de oste,, ca se fie de pan,
to gului, si au ronduitil si pre altd general i, anume Leveudalu, se merga la
gura Jijiel s5 faca si acolo ocopu ; si n'au apucatu alti face.
Asij lere si In Tergulu-Frumosil, si in Romano, iarasi au lasatu oste, si au
facutu ocopuri si seat apucatu a le face nice acele se le gatesch,.
i ari datu st aceste poncturi Moskalii, t rei, si au push pre Sanduld Sturza
Logofetultt si pre Iordakt Cantacuzino Delenulti Vorniculu, laraysi ei se fie Cai-
micami ma,i marl Sena,tori pbina se va alege cum va mai fi.

Poneturile ce au data Minihu feld-marqulutu. terei.

1 Se fir Moldovenii credinciosi en tOta inima Impera,tiei Rusiel.

II S' nu aiba Moldovenii respundentie cu neprietenii Imphatiei Rusiel.
www.dacoromanica.ro
 409

III. Boierii pribegi cu Grigorie Voda se se Intorca top OA Inteunt. anti ;

era carele nu s'art Intorce pang la anult, se nu aibil ertare.
IV. Doacleci de ma de oste se erneze tera, si se o hraneze si se ski& prin
terguri pre uncle s'ard socoti.
V. Trel ma de salahori se nu lipsesca peste top anii, se lucreze pe la ce-
tati 1 t ce arti trebui.
VI. Pentru omenil de oste ce volt fi bolnavI, se chieltuesca cu (Musa la ap-
tick se le dee °tett si usturoiil.
VII. Oficeri lord ce voru fi cu acele doacleci de mil de este, iarasi se le dee
ce le-arU trebui.
VIII. M00191171, GrecU, WI alp omens streini, se nu Incapa nisi la o (lzrega-
tone In teed ; ce numal cu negutitorie.
IX. 'apt boieri si cap slujitorT ce n'oru fi la vre o diregatorie, se Incalece
se marga cu totii la oste, si lefa ss le dee Imperatia Erg birula si nevoia O-
rel se le -art fi partea WO dee.
X. Noacleci de pungi de bans se dee poclonulti lui Minihu, acmu.
XI. 0 suta de pungi de haul se dee, masa lui Miniht, In tots anii; carii binl
faceat doaspreclece mil de galbini de aura, Unguresci. Galbenuld anabla patru
lei pre acesta vreme
XII. Nime se nu tagadueaca buclte sau hame, sat. haul, Turcesci sau Gre-
cesel, ca cu capulil vorti da sunk
Aceste poncturl au datti Minihu boierilort, si le au cbsU, ca, de nu vort
pnimi asa, a da focil tergului; si i-at facutil cu de-a-sila de ati iscalitu ca se
templase si boieril de nu se Invoiat, si au iscalitti toti. Care mai pe mina yeti
vede la ce ail venitu cinstea lul Minihil, ca vinubi celu Ungnrescii dulce, s'ati
facuttl venint malt, si risult plansu, si voia cea bum), groza si frica. Si oh!
oh! oh! bogatil saracie, si hpsa, st blastemil, si osinda vecinica neuitata pi
neInchiegata
Era Minihu feldti-marsalti, purcegendii din Iasi, Luni, Septenwrie' In clece
Mile, ati poftitti pre boieri st pe Mitropolitult, de '1-au petrecutti pane piste
Prutil, la Zagarancea, si acolo at tocmitti ostea siraguri, (le o ait veclutu bo-
ierii, si Mitropolitult ati facutti osfestanie, si all blagoslovitii &tea st ati stro-
pit'o cu aghiazma, si au data si din tunurl, si s'ail dust la cortun ; si i-al cin-
stita tot& c.iva, /Mudd din tunurl, si le au daruitil Caimacaruiloril Cate dolt
sute ug. de aura (galbini de auril Unguresci), si Mitropolitului trei sute. Si
apol s'ati Intorsti boieril si Mitropolitulil la Iasi.
Era Minihil ail ronduittl alt doile rondil pre Dimitrasco Beizade cu Cata-
nele si cu Cazacii, sl cu Moskalil, se marga se prinda pre Grigorie Veda, de
la Serbanesci eel de pe Sirettl, Iutelegendti ca este acolo ; si au purcest si
s'aU dust tote pre Siretti in glosti pane, aprope de Serbanesci.
Era. Grigorie Voda, princlenilti de veste, at trectitil Siretulil cu mare spaima,
noptea pre o ploe, si au fagita spre Braila. Era Dimitrasco Beizade n'at cu-
tezatu se'lti gonesca, ce s'ati Intors1 inapol, si oil lovitti Focsenii, si eel de
cesta parte, si cei de ceea parte, de i-ati pradattl, de au remasti omenii cu
pieile, numai cu sufletele ; si at lovittl si pre la Mira, de all luatti pre Lupult
www.dacoromanica.ro
 410

Aga, si pre socru-snit Mitropolitulil Nikiforti Sidisti, si au dusil pre Lupultt la

Minihil feldti-marsalti, avendii ell respundentle mai inainte vreme cu Minihti,
candti era Sardard la Ohreit, cu poronca lui Grigorie Voda.
Era pre Constantinit Beizade '1-ati ronduitd cu oste catane, asupra Husi lora,
ca se stee in prejma Tatari lord. Era, Minihti, de la Prutd au purcesti asupra
Tighinei si au trecutd codrulu, si ail esitil in fundulti Bicului, si all luatu In
giosri pre hinge, Barasanti, ce sea calarasi intru acell sate ; si acolo Tail a-
giunsli carp de In solil Franguzesci ca all facutil pace; deci, se se intorca ina-
poi. Era In Tighine, din Turd' mai nime nu romasese, si tau fugeau ; si Ta-
tarii Inca erati morti de 'Trick si incepuse a agiunge se se inchine.
Era MinihU, Intorcendu-se cu obuzulti Inapoi, scria la Caimacami ca s'ad In-
torsil Inapoi, ca se apropie erna ; pace nu s'ail Mcute, ce, se porta de grija
pentru ostea ce este In Iasi si in Romaml, si in Tergultl-Frumosii, ca elh merge
la Hotinil si pe marginea Orel' Lesesci se erneze. §i ail si intorsti pre ata-
manuld Dontilorti §i cu vahmistru si mergendil prin Romani' all luatt §i pre
cealalta oste care s'ati facutti ca vr'o optii mii de oste ; si au purcesti In giost
spre Focseni, §i ati trecutti In ten. Muntenesca, pradandil si jacuindii pans la
Campina ; si de acolo n'ail cutezettil se vie inapol, se nu le esa Turcii Inainte
de la Braila, ce all trecutil in tera Unguresca.
Era Minihil au tote mersil in susti, papa in Hotinil, si all §eclutil cite -va
Mile la Hotinil, §i totil scria carti cu scirba la Caimacami se porte de grija
pentru provianta sl nu se mai potrivesca lui Grigorie voart ca, nu este pace.
§i soda si la Petri iiponit Generalulti, ce era in Iasi, se zapciesca pre Cai-
macami pentru banii poclonului lui.
Trimis'ati Grigorie Voda atunce pre unit Postelnicti cu carte la Caimacami,
cu seine ca s'ae facutii pace. Era Generaluld, din Iasi ad trimisti pre acela
Postelnica, cu carte la Feldii-marsalii, la Hotinil ; era Feldii-marsalulti '1-ad
push in caraulil, si s'ati maniatil si ae trimisu de al stricata casele domnesci
de la Frumosa, si au ca,clutd §i Caimacamii In mare prepusti despre Minihu ;
era mai mare prepusil era pre Vorniculil Iordaki Cantacuzino Delenulti, facen-
dulti salviru cu doe, fete. Deci, si Caimacamii se speriese, si se mired ce ore
face, ca pusese haul pre negutitori, §i pre alte bresle, si pe Ora, si nu puteat
Rote; si pin Ora nu puteall ambla se strange, bami, ca tera era bejenita si
plina de talhari, de oste, si caril Incotro vreiti merge, trimisi de Caimacamii
venial desbracati si jacuiti de osteni, si unii si taiati ; era din tinuturile clan
giosti nu putd se is bani de Grigorie Voda.
Venit'ati atunce si Constantinil Beizade de la HO in Iasi, so fie si elu Ina-
preuna cu boierii Senatoril, si ail lasata acolo In Husi o mina de catane stra-
je; era Tatarii i-ail lovitu, si au peritil vre o trii sute de catane, si mai bine.
Era mai apoi, veclendd Generalulti ce era In Iasi ca nu plinescil boierii Cai-
mami banii poclonului si a mesei lui Minihil, au putt zecutie cite patrucleci
de soldati pre in gazdele Caimacamilorti del strejuia, si candil vread merge
boierii Caimacami la Generalii sad 'tiurea, tad cu saldati de maul(' mergeatt.
Era mai pre urma, venit'ati poroncti de in Minihil la Generaluld Petri ipon se,
se se radice din Iasi cu oste, si de pintr'alte terguri, so vie la Hotint, si se is si
www.dacoromanica.ro
 411

pre boierii Caimacami ea carauld, de nu vord fi plinitu band'. i s'ati gAtitu gi

au purcest din Iasi, si au inceputu Moskalii, la purcesti, a cAuta in tote monasti-
rile bani si odore, si n'ati pre gasitti; era,' haine n'au luatu ; era grecesci, turcesci,
ati luatil de pre unde au gasitti, gi a unora ce erau slugi lui Grigorie Voda. Mal
multi]. Constantin(' Beizade le lua el ('; era pre la Ora au pradatu totti, si au ,la-
cuitl si bucate si borfe ; si s'ad pornitti MoskaliL o same din Iasi Octomvrie
in triispreclece clile. RrA bietii omeni saraci erau Inchisi prin memastin si cu atata
grozA'; numai Dumnecled totti nu s'ati induratd de istovu, ca au si sositti oste de la
Grigorie Voda, cu TOderti PAladi vel Visternicti, si cu Sara-Mehmetti-Pasa, cu
Lipcanii, trcmipl inainte de Grigorie Voila, din Braniste; si cum au sositti, cum
ail inceputii a navAli si a intra In tergti, si ail inceputd a'i prinde pe catane,
si a'i lua cu caiusurile dP grumazi, pe lunga cai, si'i face se plAtescl ce all
beutti ; si oca, cea de vin (', se intorsese in sange si in bAtae, si au saritu si
omenii de agiuta Lipcanilorti a'I prinde.
tra Generalulu Petri Siponii, veclendil a all prinsti multi Moskali TAtarii,
incA si pe unti Porucinied, ati scrisu la Pasa gi la Paladi, se's sloboda omens,
cA, ne sloboqinclul, s'a intoree cu totti obuzulti inapoi, si apoi a, da focti ter-
gului, si a sparge monastirile, si a pune tau subt sable, ca acmu eqte pace.
Si au trimisti pe Ionita Sturza, feciorti Sturzei Logofetului, si pe End Bana-
ruld CApitanulti cu acele carts.
Deci au statute Pasa si au stremsd pre tote Catane, Moskali, pre to cats
all gAsitti, dimpreunA Cu aceld Porucinicit, i-au trimisti la Generaluld cu Jicni-
ceruld Vasili Buzila, si ducendulti pre aceld. Porucinied si cu unspreclece sal-
dati, ae mersti si unti stegti de Lipcani cu densh pentru paza lore. Apoi si
Moskalii s'ati radicatti cu totti obuzulti de pre ltingA Iasi de pe valea CAcai-
nei de unde poposise, ca au sepal si a doa cli pAnA i-au adust pre acelu
Porucinicti si cu aces unspreclece saldati; sl s'ati dusu spre Ora lore. Era TA-,
taril Inca s'au dusil dupe clensii, si all scosu multe vite, duiumu ce le luase
din terA, si le-ad adusd la Iasi, era omenii viindu pre an earn fsi cunostead
vitele, da Tatarilorti sate unu led. de vita si fsi scoteati vitele; si de aria fi la-
satii Pasa pre TAtari, se merge dupe Moskali liana in Hotinti, putmi are fi
mersti din Moskali cu dobanda mai multi forA' de dobanda; cA'i lovise unu vi-
scold mare cu ninsore de isi sta Moskalii de capetele stile.
Apoi Grigorie Voda sosindti la scaunu in Iasi a trier. Ali dupe ce s'au Po
mid Moskalii, all scristi carts in Minihu feldt-marsalt, se sloboda pre boierii
Caimacami si pre Mitropolituld Antonie de la Hotinti ; si au aratatu mila de
all ertatt pre tots tine erau gresiti. Deci Minihu i-ad cinstitu pre- boierii Cai-
macami la masa vre o doa Mile si nu be all mai cerutil bani ce remasese re-
mAsitA din poclonulti lui, gi i-au sloboclitti; si au venitti In Iasi. Era Mitropo-
Multi Antonie n'au vrutii se se intorca la Iasi; s'ati temutu de Grigorie Voila
se nu oblicesca ca au fostu agiuisu si elu mu nainte vreme cu Moskalii; all
fostu scristi candu arc fostii luatti Moskalii Hotinulu ca se vie in Iasi. Temen-
du-se de Grigorie VodA s'ati dusu si elti la Moskii.
Atunce gi Minihti cu obuzulu lui cu tota Ostea au trecutu Nistrulu in ceea
parte; numai ce iii lasatti pre unit Generila anume Levendal 1, in Hotinu cu
www.dacoromanica.ro
 412

trel mai de oste; si pusese 1VIinihu de facuse to 'a gauri pe subt cetatea Ho-
tinuliu se pulp lagumuri se'lu spatga; clera apot nu 'la au spartu. i atunce la
purcesulu lui Minihn trimis'au de au robif t multi omens din tinutulA Hotinu-
lm, si de pe marginea Cet tampion, si i-au trecutu en femel an copil h Moskti,
sil impartia pre omens ca pre dobitoce ; unit lua barbatii, albs femeile, albs
copii, 0'1 vindeau unii la altii fart', de leen de mild, mai red de eatti Tataril,
0 era vreme de emit. Bogate si multe lacrimi era, eau se auclia glasurile
la certi.
Deci Grigorie Voda dupe ce au sositu la Iasi a patra iii, i -au 0 venial ve-
ste de la Camarasii de Dena, ca Vacmistru si cu Atamanuli Dontilorti cu optal
mai de oste, ese pe Oituzu din tera Unguresca ; ca Nemtii nu i-aft lasatu se
maga in ter, Unguresca ; si esindu pe Oitugu all luatil in susu pre sat
munte pe Bistrith pie la Roznovu, pre la Neratn, pre la Suceva, pre In Cer-
naup 'Jana au trecutu Nistru. tau pra'dandti cu ce le-ati fostu in calea lore.
Acesth mai red all pradatil de catti cei d'antem, ca ce mai scapase de la cei-
lalti au luatu acestii tau.
Trimis'ati si Grigorie Vodit pre Alai-bet cu Turd' si cu Lipeani, de la menu
tote in prelim loril pant' all trecutu Nistrulu. Deci in scurta vreme all tri-
misu Grigorie Voda pre Sara-Mehmetil-Pala In Hotmu cu Lipcami en poron-
ca Portia, si secie Generalulit Levendalti in cetate, si Sara-Mehmetti-Pala a-
fara de cetate. i all seci.utu asa vre o luna de clue si mat bore asa ca lu-
pulu cu ola, de'si cautau Intr'ochi.
Omenil de la Moskti si a Craiului Frrincuzescu, tote amblala POrta, si de la
Porta la Moglia, pana de la o vreme au vemtii poronca, de al esitil Moskalit
din Hatini si s'au dus'i, i all datu cetatea pre mana Pasil Era dupe aceea
in trei septemani au venitii poronca de la Porta in Grigorie Voda, cum ca
i-au datii tinutulu Hotinulut In sama lei , si In cetate In Hotinu secie Pasa,
era den of tra n'rive treba macarti o palma. Si all trimistl Grigorie Voda pe
Lupulu Sard trulti Parcalabu la Hotinu.*) Si la cli antem a lei Dechemvrie all
(lath hartii, si la Fevruarie au nos!' vacaritit tad una chip . alta, si s'a.t templatti
de an caltitu erne pre mare palm la briu, si all cacluti fie la Vinerea mare si aft
tinutu "Atli la Sveti Georgie; hi pore iii vitele omeinloru cite Ina' scapase de Mos-
kali, si intrase si bola in vite st in oi, varsatulti de se potopi t cu totulu, ca furl nu,
putuse einemu face la campu de este si de plot mite, si era si catti. i fasese Inca,
flit manease Mosk thi [Ina a se intorce inapoi, si agiuns-lse stogala de find cinci-
spreLlece lei, si nu se pute gist nicairl; t v tdi a de vied unit leu Socotiti fratilorn
cetitorl cum este osinda si mama lui Dunanecleu pe tai a aeesta. Ci si Grigorie Voda
i se schimbase fit ea indata ; ca, boierit era t toti in prepusa si Wave mci o
credinta. Orbital in lacomie, Judecati erau mate de Jactirile ce se facuse; i erau
Judectitile cu fatarie, ca cei drepti erau in urgie, i Limp din eel vinovatt erau
*) §1 an cmutu Grigorie Voila vre unu awn tamtulu Hotinultu de 'In ad steptinitil, era a-
poi schimbandu-se Veznrulu, ad gasitu vreme Lipcanu, $i an grentil la Perth si a i ldatu in-
iaqi linutul Hotinului in sama lord, se fie suht ascultarea loin, se fie narasi Rain, nrecumu
fise e si man Inainte vreme Ono. a nu vein Moslialn, Rate Turcescii. Adaosil In copja,
Po Mune Hut
www.dacoromanica.ro
 413

in cinste. Trimis'ad Grigorie Voda atunce la Tangraclu, de 's1 au adust donna

si Beizadelile, si pre noru-sa fah, lui Mihai Voile) cu multime de Greei, si
Green dobandise mandile si °brazil, ca clevetia si fora rusine asupra bietilorii
boieri, si cu nebAgaie in sama intru nimica pre Moldoveni. Ca pe Vorniculii
Iordaki Cantacuzino Delenulti, dem au venitii de la Hotmu nici '1-au priimitil
Voda se se impreune cu densulu. si au pusu pre Basciohodaril cu cindeei de,
omen). Siimeni de '1-au strajuitil la gazda lui cite -va Mile, si apoi '1-ail por-
nitil la tara la Deleni la casa lui nits Wit vadd in ochi, si era se'lu caluga-
1.680, ;numai norocult lui au fostil ea era cuninatil cu Mihgi Voda, si Gri-
gone Voda era cuscru cu Mihai Voda, si pentru von WI Mihai Voda Tat
Watt a casa ; si era set risipesca si casele din Iasi, numai Spatarulu Anstarhii,
fiindu-1 ginere, s'au rugatu lui Grigorie Voila s nu'1 risipesca casele clicendu
ca i le-au data lui acele case de zestre, si aru fi fostii patitu si mai reii ;
ca au fostii intelesA Giigoiie Vodd ca au fostu scnsu In Mi-kali, si aft fostu
pecetluitii cu c416, rose cAndt au fostu Caimacamii la Iasi, si Voda, era fu-
gitii la Galati, si alie ruffle piicmi ca aceste aildndu vreme deal pirise cio-
coil ; ce la CAW va veni pe urma acestu boierii, vremea vntone va amts. Asig-
dere si pre mine Iona Neculce Vornicii, templdndu-me de amu fostu in vie
mea Moskaliloi it in Iasi m'au amestecatii ciocoli si cu alts neprieteni la Gri-
gorie Voda, si m'au inchisu la Basbulbasii cite -va clue; i copiii mei se as-
cunsese in latuii; si at trimest tinU Postelnicelu de 1-ail cdutatii in tots tara;
dandu'mi si mie pricina ca amu Matti unit ciocoiii in vremea Moskalilora ;
socotindii ca amu fostii si eu amestecatil In niscai-va fapte. Dera pre urma au
aflatu ca damil fostii, si m'au sloboditil si pre mine la tern. i atunce in acea
prime die am eheltuitti multi barn, care dee sama la Dumnecleu tine m'au a-
mestecatu Ce la cea de pe urma si pearl' mine, si pentru altii, vremea vii-
tore va arata.
Era Grigorie Voda ttunis'ati la Tangiadu de au facutu afunsenie lui Antonii
Mitrepolitula, eaci s'au dust' cu Moskalii si DWI vrutil sä rnerga inapoi in
tera, ce ail ruerst la Kiovu, gi i-ad daft Moskalii o epaihie in Ora CazAchea
peste Nipru, facendulu Mit opolitu de Cernigovii.") Era in Moldova in loculA
411 Antonia', au lush Gligone Voda Mitropolitil pre Nichiforu, Green fiindil
n(multi lui de In Peloponisti.
Era totii intru acestasil anu 724b de vflra mers'au Moska]ii gt Turcii de au hotaritt
despre partea Voziei si a Crimului despre botarulii Moskicescu, din Iuhurlutu dreptu
la Buhii in giosii Turcoscii, era in susi/ Moskicescii pang in fundula Itihur ucului,
si din fundulii Iuhurlucului dreptii in Buhu, si din Buht in giosu apa Buhu-
lui hotaril liana in Nipru, si din Nipru in giosil apa Niprului holm liana

*) Dtrrna aye mai buns trecire de chtu in domma d'Antem, ca pe tote rudele cite le-au
avutu, i-au miluittS, i -au cautatt, 1-14 cinstitu, §1 i-au boieritu, si i-au imbogatitti, care au
remast de oru fi unu buni phni ce oru fi Adaosil in copra Post. Flurmuzaki.
**) §i s'au dusu Mitropolitulu Antonie de au &kith acolo doi am, era de acolo templhn-
du-se de Wail schimbatti Imparatia, i-ate datu Imparatesa Rita eparhie, o Mitropohe auume
cetatea Bilagorodti in lira Moskicesca de aft mai traitfi ceelalta vreme a vietn lm inch, cum
am. Copia Post. Hunnuzala.
www.dacoromanica.ro
 414
langa Vozia, cale de patru cesuri de la Vozia in susti, si au taiatu dreptti la
Donu cale de patru cesuri din mare, si au pusti si semne; era, din Dont in
ceea parte au lasatil se fie a Moskalilorti hotarti, cu Azacu si cu totti olatulu
cetaii Azacului se fie Moskicescu ; numai dm OM cale de patru cesuri liana
la Vozia, au lasatti se fie locu a Crimeniloru. i au trecutu si soli mare
moskicescti anume Romiantovil la Porta, cu mare glOta de omens, ca la o mie
si cinci sute sl mai bine ; si soli mare turcesa la Moskali cu aseclementulti
Oen; si n'ati apucatti a agiunge la Porta soluhi celti moskicescii, nici celd
turcescu la Petriburgu, si agiunsti vestea pe drumil c'atl murita Impe-
ratesa Ana cea Moskicesca la veletti 7249 Octomvrie in 26 i au statutti pe
drumti amendoi soh], care unde agiunsti vestea, cate-va clile de all astep-
tatfi respunsfi §i peste catu-va respunsti, s'au pormtfi de s'au dusu si
cela la Tangradti, si celahltti la Petriburgti Precum oru asecia vremea va arata.
Era intru acestu anti 7248, murit'ati si Carold Imperatulti Nem-tescii ; si se
strangil Craii su Electorii 1 tergulfi Hamburgii la electie; cela ce s'a alege
vremea va arata.
Totti intru acestasti anu 7248, redicatus'an Persil cu OVA puterea lore, si
au mersti asupra unui Imperatti Indianu, si dandu'si resboitt tare, au biruitti
Persil, si all prinsti pe Imperatulft anume Gonorti viii nevatainatti, si i -all luatti
tote terile, si apoi pre urma '1-au slobochtfi se fie birnicu, si s'au amplutti
Persil de multa avere. Era totii intru acestasu anti 7248 luna lui Avgastu in
doaclem si noa de (tile, in clioa de ta'erea cinstitului capu a sfantului Nal Botezato-
rulu, caclut'au o bruma mare, de at stricatti panele cele midi, si stricase si panile
cele marl care era mai I arclie, ca nu putuse omenii ara de tOmna, flinch]. vre-
mea ostirei, si de primavara erasi nu puteail se are de vreme, fiindfi boil slab'
de anti si se scumpise panea forte in Ora, si vmulu, ca ramasese vide de
cu Omit neingropte, neputendii omenn se le lucreze de oste si de erna ca
cacluse de vreme, si fiindii erna mare se uscase vita, de le-ati taiatti vine pri-
mavara din pamentu, si pentru aceea era vinulti scumpti. Asijdere vitele inca
se scumpise ca murise de erna cea mare multe vite, si venia negutitorii de
tote parple de le cumpara, din Crimu, din tera Lesesca,. si din tera Ungu-
resca, si agiunsese si pana la optcleci de lei, si pana la o suta de lei pare-
chla de boi bum, si vaca ate cinspreclece lei, si cate optspreclece lei si cate
dokleci de lei ; era pintr'alte parp de locti si mai cu pretti s'au fostil yen-
clenclu bucatele; tote aceste s'au facutti in anulti 7248.
Era Imperatesa Anna la mortea el all lasatti pe unit copal midi de vre o
doa-trii luni se fie Imperatu audit va veni la virsta de optsprezece and ; era,
pana atunce se fie epitropu Imperatiei Throat Csenje de Curlanda, d'inpreuna
cu alp Cnezi. i dupe aceea, n'au trecutti dod-tril luni, si dupe ce s'au stransti
Cnezii top, n'au suferitu sa fie Bironii capti Imperapei si '1-ail si fdcutti sur-
gunu la Sibirti, dandu'I prima ca este Luterti, si au remasfi epitropi Impera-
tiei Moskulul ima (mums) acelui copilti, pre anume erasi Anna, nepota de sorit
Imperatesel cel batrene, si cu barbatu -sell anume: Anton Csenje de Lunenburgu,
si cu unit Nemtu anume Isterhazu, si cu vre o dol -tril Cnezi Moskali. Era pre
Miniht '1-au mazilitu se nu mai fie elu Feld-marsall Era pre alti Luteri cats au
www.dacoromanica.ro
 415

fostil ofiteri, i -au gonitii pre tots, si le-at luatu mosiile ce le dedese si all re-
mast' se fie iarki Imperatesci.
Era to-U:1 intru acestu anu 7249 au inceputti a face galc6va Craiulii Svedu-
lui, ginerile lui Petri Imperatil, clicendfi ca nu i se cade Imperatia acelui co-
phi micu, ce se cade Imperatia feciorului lui ca este facutu din fata lui Petri
Imperatii, sat' Elisavetei feth WI Petri care era fata mare atunce la Mosku ;
si au si inceputii a sate oste SvedescA fiindu indernnatil de Franguil, adeve-
rindu cA le-a da agiutorii Svedilorti si bani cu Indemnatura Turcului ; ce si
Moskalif dupa ce au simtitii aft triinesu este improtiva ostii Svedesci. si i -au
batutii prea red pre Svecli.
Totil intru acestii anu 7249 dupe ce au agiunsu solulu moskicescii la Porta,
pentru ore care pricin1 neputendu-se asecla au pusu Imperatia, si au taiatil
capuIti lui Alecsandru Terzimanulti fratele lui Grigorie Voda ; era pre alti Turd'
mill' fuses° la aseclementult pacii la Nemirova, dimpreunb cu Terzimanulii,
pre unii i-an facutu surguni, ora, pre alp i-au si omoritu, clicendii cum ca au
facutu viclesugti de au vielenita Imperatia si au invoitu crestmilorii
Era piste sese luni dupe aceea, In anuld 7250 Septemvrie 13 Mile, au venial
si lui Grigorie Voda mazilia, ysi '1-aii dust' la Porta cu cinste ; era In loculil
lui au venitti dommu, Constantinii Voda, filultt lui Nicola' Voda din Ora Mun-
tenesca, earele ail mai fostil aice in Moldova domnii. Era in tera Muntenesca
au mersii Miliai Voda Racovita cell) batrenti.
Atunce au trimisii Turcii in Ora Muntenesca de au thiatti capula unui dof-
torti anume: Testabuza, care acelil Testabuza au fostii mai inainte vreme cre-
dinciosu la Porta, $i cAclendu in prepusii cum ca se agiunge cu crestimi au
fugitii vie o doi-trii ani la Venetia si amagindulti Turcii cu fermanu de er-
tare asa Tat prinsti si i-au taiatu cupulu
Acestil domnil Grigorie Voda era forte grabnicti gi naselnicil; si in ciilele
lui se imbogatise ciocoii, ca lua, sluibele cu dari si cu mite de la Greci. Era
boierii mazili nu aveati eautare, siremesese la saracie ; si incepuse a's si bo-
ieri pre ciocoi, ca se mandria socotindu ca n'a mai ave sfirsitu. Era Dum-
neclet este tutulorti judecatoril dreptti.*)

*) Ionu Neculce vita din famihile cele man a tire, ocupandu in vieta sa cele mai insem-
nate posturi a Statului, vede cu pareie de rel.' la sfisitulu chleloru sole ca Grigorie Voclit
Incepuse a boieri pre Ciocoi. Copia tug a acestuiasi Letopisetil ecnsu pentru Post. Bur -
muzaki, pate de vre unulil din acesti ciocoi boierip, nu is parte la pornirea lui Neculce a-
supra lui Grigorie Voda. Din potrivii, recunoscetoru pentru drumulil ce acestu domnti des-
chisese si omenilorfinuoi ce nu se puteail fah in stremosu loru, aceste copistti lashndu deoparte
cuyintele oceritore a Hronicarului, lauda domma luz Ghica §i sfliseste aka Acestfi domnu
Grigorie Voda, multa ostenela 11 suparare au avutii la vremile alit sl cumplite, de multe
osti ce era impresurata Ora de tote paftile , dela Dumnecleu i-au ajutatu si '1 -au feritu de
nu s'ari primejduittl, si au chivernisitu si au aparatu Ora de robie, ca n'au fostu rite numai
de null felt. de limba, sat' numai de o parte, ce de multe hmbi si de multe parts, si Inco-
tro aril fi gonditii omulu sa fugg, tote piste osti da. Ce de tote de aceste osti ce mai susu
s'ati scrisu, 1-au pazitu Dumnedeu cu daruld Sfintn stile, si an domnitu maria sa Grigorie
Vocle, In a doa domnie sese ani fare de tree lum Ada,osu in copra Poet. Hurmuzaki.

www.dacoromanica.ro
 CAP XXV.
A doa domnie a 10' Constanting VodA Mavrocordattl, in anii 7250
Octomvrie I.

Dupe ce ail venial aice Constantino Voda e§itu-'1-a i tota boierimea inainte cu
multi bucurie, sciindula din domma d'anteiu ca este omii bums si blandil; si
preste trig -patru chle la boieritti boieril pre obiceit. Pus'ati pre Sandult Sturza
MAO vel Logofetil, pre Costaki Razulti ce era Hatmana vel Vornict de !era
de- giosu, pre Iordaki Rusetti Cehbiulu vel Vornicil de Ora de sustl, pre Enaki
ce ail fostu Spatarn mare in Ora Muntenesca, fratele domnel luI Nicolal Vocla,
'1 -aft pusti Ilatmant, pre feciorulu lul Adamita ce era cumnatil lul Constantma
Voda '1-ail pusti vela Poste Heti, pre Andriesil Rusett vel Banti, pre Nanolaki
Costaki vel Spatarti, pre Stefanith Rusetti vel Paharnicii, pre Toderti Ph-
lath vel Visternicu , pre Iona Bogdmil vel Stolnicti, pre Chirita Dracula
vel Conusu, 1 re Ionia' Rusetu fedora lul Stefbnita Vornicult, vel Me-
delniceiii, pre Dimitrascu Paladi velu Clucetu. Si dupe ce an boieritti pre acesti
boieri, au scosu bang steguluI pe terA, de totu °multi cite o suta si duel pai ale;
eta acele cinci parale se fie a boimilolu ce mu stiange bawl, era o suta de
laiple se meigii, la Visteiie; si au aseclatil se fie patiu civerturl inteunti anti
se dee de tofu °multi casasti rate o seta §i cinci parale la civertil ; era hol-
teil cei (11 parn ti, se dee cite cincleci si cinci de pantie, §i le-aii data peceti
tuturortl tiparite anume, fetele Jolt, numele si poreclele lore ; si duce ce s'au
cisluitil le -au datu zlotasii isvode, si la Visteiie le-at sclisil 11 condica; si ail
facutti obiceiu zlota§ii pe omen!, pe terani, se nu'i supere nimica, ce dintea-
cele rind pat ale se's' curoi ere buc' to ; si alte obiceie multe ce era mai Ina-
inte se nu fie nicl de uncle de acele ; si n'aii fostft nici viicaritil, nici pogo-
naritu, nici (unite, nici adaosaguiI, nici jacurl de ciocol se amble prin omen!
mancandu'I. SI terei de giosu le merge pre bine ; Ora Wei de sust, fiinda
pradati de Moskali, si fiindu lipsiti de pane, le merge mai gra'. Camt fugeat
din eel shad; era cel mat cu putinta eail multamiti. Dat'ail §i strAnsere mare
de cerca pre omen' de pecetY, §i pre unde ii afla in bate, §i pe vornicil card
tagacluiau pre orneni de nu vreati WI spuie, li da pe uhte 0'1 trimite la ocne.
Mai adeverit'au ca, del va e§i soma buna se pOta redica poioncile impera
tescl, va radica boierilorti mazill §i monastirilor desetina §i vadraritulii ; kS i asa
toti au priimitti §,i s'au bucurattl; numal unit din boieri nu le placeat, si cio-
coiloru can! jecuiau Ora, ca la acei boieri se stainsese multi omen! pin satele
loru ; si alp nu remasese mal cu nime. Si cunt sta impedecare acesti boieri
ca se strice acesta socotela, dera nu puteati ispravi nimica. Dat'ati siboierilort
celorti marl ate cincleci si the sesecleci de omen! de scutela; altora boieri
mazill ate doacleci, cite cincispieOece, eke cinci. Asijdere au (lath omen! de
www.dacoromanica.ro
 417
scutela si la j.upenese grace Cate clece, the cincispreclece. caress dupre boierie.
i mergenda unit din boieril cel marl cu zlotana cu banii stegului, socotit'au
Domnulu si au facutu si alta orhduela, ca au pusti din boieril mazili, pre
mine Iona Neculce biv vel Vornica, si pre Iordaki Dulgberiula biv vel Postel-
nica, si pre Anstarht biv vel Bawl, se fie judecatori aice in Iasi dinpreuna
cu boierii cel mail la tote trebile, §i judecatile, si sfatunle se fie nelipsiti; si
le-at facutil sl nafaca, lela, Cate cincleci de lei de boieril pre luny *). A1t1-
dere au mai alesu cite unit boierii din boieri mazili, si au pusu la tote ti-
nuturile Ispravnici, 0 is at data tinuturile cu slujbe in sama lora ; si le -ail
alesu rasura se ia giumetate mai multu de chat sopele loru. Asijdere all alest
pre all boieri mazili carii nu incapuse la boiern si la Ispravnicii, si fusese cu
boierie vel, sat teciorl de boieri vel, si pre aceia i-au rOndurtti set pue pre
rondo pe toil la slujbe, st le-au radicatu dajdile se nu dee nimica, nici el, nici
fecioril loru. Era pre alp mazill cant au fostii mai de giosu pusu dajdi
usore de da einesi pe putnita sa. Astjdete au radicatu dajdea tuturort mo-
nastinlorit, i tuturora preoplort, st le-au facutu si testamentu, se nu dee tu-
mica. §1 cite judecap se faceati, tote le stria la condice, si boieril cel marl din
last, si Ispravnici de pre la tinuturi ; si candu face Constantinu Voda diva-
nun, multe Judecatl le ronduia la boieril cei marl si la Ispravnici de pre la
tiuuturl de le faceaa ; Ora deca nu place omeniloru judecata boieriloru; vema
la divanu cu marturie de la boteri, sl vede Domnulu marturia, si precum fl
pare asa le curma judecata. Asijdere alesese vre o cinci-sese logofeti de tai-
na, de stau de cetia ravasele st le faceau ornentloru respunsuri de jalobe ce a-
veau : si punea Logofetult alu Pule pecetea domnesca in revase, si le stria
tote revaseie la condica. §i era si unu Izbasa, omu de curte a lui Voda, de
strange tote revasele de pre la omen!, st le scotia respunstl fora de Ind o
clueltuela ; numai catu da dieciloru cite doa-trii parale de scrisu revasele. Is-
pisocele de mosti cite mergeau la divanu tote le stria la condica. Boierilorii si
mazilora le-au facutu obicent se lucieze cu omenn carts voiu cede pre mo-
stile loru, catu le-a fi vota si catu oru pute, inse numat ace! Omen! ce volt
cede pre mo§ule loru se lucteze ; Ora re alte most' a altoru omen! se nu se
intInda a'! stapain. Monastinloru le au facutu obicetu vectnicu, loru se le lu-
creze precuma le-ail lucratu sa mai inainte vreme ; era all omen! streini cars!
*) Si au fostfi a§a vie o doa-trei lam, papa au venitu boiern cei man de pre la tinuturi,
era decfi all ve tutu boiern, au lasatu Domnulu judecatile, se fie iara§i in sepia boienlort ce-
loth man cu boiena, precum fusese §i mai inainte vreme. INumai boiern cm man cu judeca-
tile care le judecati el, la la§i, nu puneau pecetea domnesca in cartile cele de jucalf, ce numai ce
iscaliati boiern cu iscahturile loru. Tumai chndu vrea judeca domnulu singuru §i alege ju-
decata, atunce pune pecetea domnesca §i iscaliati gi boieni cu iscahturile loru ca se se cu-
nose& judecatile de eine suntu facute, de oru fi bune de oru fi rele ; nu precumu era mai Ina-
lute vreme, ca de se templa 3:mean judecati proste, se pomenia numele Domnului ca cis ju-
decatt, fiindii in cartile pecetea domnesa , §i domnil de une Judecati pote nu §tiat nimici,
qi multi se jeluiab. din vremile trecute ca 'art. fi avutti strambfitate. Deci mina sa Constantinfi
Po* veslbndb cart! domnesci, nu vra se le stnce; ce ronduit la Mitropolitulti 4i is boieni
cei mar!, §i la Egumeni, s6 aleagi acele judeciti ce se *mat 6menii ca ati avutii strimbi-
tate ; §i a§a impreuna cu totli alegeati judecatile. Numai totil se temeafi ale alege domnil eel
ce era la Tarigradu mazili, earn facuse acele judecati.Adaosfi in cops, Post. Hurmuzaki.
Leatopisetele Tom. 2. 27
www.dacoromanica.ro
 418

volt cede pre mosiile lora, se le lucreze catedoaspie clece Mile Intr'unt ant
si se dee si de a clece.
Terapiatus'at atunce de at venitti unu Turct de ]a POrta, cn fermanti se is pe
Lupult. Sardarulti feciorult lul Anastasie Vorniculti, pirindulu Turcil si Lipcanii
de la Hotint. ; cum ca in clilele lul Grigorie Voda and au venitti.*) Moskalil In Ora
In Moldova, aceld Lupulu Sardarul se fie fostti amblatt agiungendu-se cit Mos-
kalif, si dupe ce s'au dusu Moskaln, '1-au pusu maria sa Grigorie Von, Ispravnict
pe tinutul Hotinului, si 1-art fi jecuit pre Turci si pie Lipcanl fiind vieme tuibu-
rata, si este }mint si este bogatti de are multiple de bani. Si fermanult stria la ma-
nta sa Constantint Vodd, sa caute Wit trimata pre Lupult. Sardarulti, si se'l
scrie tote ce va ave. Era maria sa Constantinti Voda nu s'ail induratti, nici
s'ati grabitt Wit trimata, ce at cbiAmatti pre boiern cel marl, si pre alti bo-
ieri mazill, si pre calugeri, pre egumeni, si pre negutitoil, si pre balgii, si
T-at intrebatti pre tots pentru Lupulu Sardaiulu, cum sciti? fo st'au haint? Deci
boierii si calu4ni egpmeni, si negutitonl, si Turcil balgii, au marturisitti cu
totil cumt. Dalt sciu pre Lupult Sardarulti se fie fostti hamil. i asa facendti
marturie de la tots, maria sa Constantind Voda, at trinnesa la Porta scrimdii
la prietenil mariei see, cum ca'l este napaste Lupului Sardarulul; si asa at
ispravitu de i-au datil pace. Numal at cbieltuitt o sutd de pungi de banl, septe-
clod pungi at daft Lupulu Sardarult, era doacleci si cincl de pungi at daft
maria sa Constantine Voda §i boreal, ci 'I -ad scost. Era mai pre urma at
data Lupulti Sarclarult sr acele doacleci sr cincl de pungi de banl, si au plinitti
o suta de pungi de bani de at data si au haladuitt.
Totu intru acestasil ant 7250 de primavard, venit'ail cute -va havalele asupra
terel de la Porta., se fad .o ptu sute de salahori, si o sutd si cincleci de care
la cetate la Vozia se o zidesca din not- se o fad; asijdere si cute -va mil de
chile se le cumpere sr se le trimita la Tangradii. Asijdere sr cateva pungi de
bani se dee la °mutt lul Casap-basa, se cumpere of pentru sulgena Impera-
tesca, asijdere si solulu Moskicescti s'ati pornitti de la Tarigradti se marga la
Petnburgt, la Mosct ; si agiungendt la Tighine, din ore care pricini at seclutt
vre o tni luni de Mile de au ernatti papa in primavara ; si au rOnduitil maria
sa Consfantint Vodd, pie dumnialui Costaki Razult vel Vornict de tera de
post, de ail purtate de gni& pentru toff.' conacult de bucate cel-at trebuitt;
ca asa era poronca de la Poita. r facuse tinutulu Orheiului sr tinutulu LA-
pusnel, ca vie o tril sute de care de stag pentru tieba solului, ca era ca la o
mie si cincl sute de omeni si mai bine cu solulti; si purcegendt de primavara
din lighine, '1-ati dust IAEA in hotanilii Lesesct. ySi talnindt pre solulu celti
tui cescu '1-ati adust si pre acela tote cu cbieltuela Wei pana 1-aa trecutti
Dunalea la Galati; care an cuprinsti aceste havalele cute -va sute de pungi de
but Si pinned beilicuri In VIA nu s'au facutt, ce totu cu bani au platitt
maria sa Constantinu Vodd din scma civerturilort ; numbi inglotindu-se chieltu-

*) tIe aice inainte bpsesct filele la rnanusuiptulu oiginalu a lui Neculce; §i amit tamed
aopia Post. Hurmuzalu.

www.dacoromanica.ro
 419

ela, n'ati fostil numal patru civerturi in anuld d'anteid, ce au fostd sese elver-
turY.
Maya solului moskicescii ce ad zhbovitti la Tighine, n'aii fostd alth pried*
fail de catti la Petriburgii templandu-se de scotead epitropil Imperatiel 6stea
cea mire, polcurile cele Imperhtesci, care se chilmh Preobrajenski poled, si
Simionevski poled, ca se margh asupra Sveclilord; si era forte cu suparare
mare ostenilorti fiinchi vreme de ernh. ySi psindu toth, este% din Petriburgti a-
farl, pi aseclendu-se cu obuzald, au trimesti pre taint la Elisavetd, fata mul
Petru Imperatd, care era fath, mire, ca se margh la este so o radice se le
fie Imperatesa. Deci si ea fiindd supgrath de epitropi, §i veclendd eh Arabia
lucrurile prostd gi Improtivh, s'au sculattt de la casa el pre taina Intr'o nepte,
St s'au dad de ail intratti in ostile Imperhtescl. tilt °stile Imperhtescl ve-
clendu-o f6rte s'au bucuratit, si Indath i s'au Inchinatti §i ad priimit'o cu mare
bucurie rhdichndu-o se le fie Imperatesh. Ira Imperiitesa Elisaveth, au poroncitd
de ad schimbitd t6te vartile pre la tote portile, §i all si trimisit chte doh-
trii sate de slujitori, si chte cu unit ofiterd capti, si sosindd la portile cettitei
le-ad si deschisd Indath, eel din lhuntru; si asa au mersti pre la toti epitropii,
§i i-at prinsti pre la gazdele lord Era mergendi si la Minihd §i vrenda se'lti
princlit, ad inceputti a se pane improtiva, §i pant a'ld prinde ail pedal vre o
cinch -sese Moskall, si all peritti si din emend lul Minihd vre o cinci-sese. ySi
aka princlendu'i pre toti epitropil i-au Inchisti Inteunti turnd de petrh. Si scu-
Ihndu-se §i ImOrhtesa Elisavetti, tote intru aceeasi nopte cu tots 6stea au
purcesu si ad mersti la curtile Imperatesel, §i au cuprinsti curtile de tote par-
tile, si au prinsu cu taint tote vartile, de n'ati sciutd nime nimich, panh ce ad
sositd la usele curtilorti Imperhtesci ; deci nu s'au pututd apuca de nimich pi
Intrandil in curtile Imperhtesci Imperhtesa Elisavetd, a doh di all si trimesti
surgund pre Imperetesa Anna, si pre bArbatulti sed Antoni Csenje de Lunen-
burg, si pre copiluld lord Iona Antonievici, la tera lord la Lunenburgil ; i aka
pornindul au inceputti a tr tge clopotile, §i all slobo(litd puscele cele marl,
si ad inceputti a dice in trombite si a stnga vivatti, vivatti, vivatd, si a dice :
Intru multi ani se traesea, Elisivetd. Deci Imperhtesa Elisavett mergendti la
biserich, §i coronindu-o se fie Imperatesh Moskulul, dupre ce au luatil samo-
derjavia, adech sthpanirea Imperatiei, au cinstith pre top. ofiteril si pre toti
slujitorli.
Asijdere manta sea Constantind Yoda au mai socotith, pre unit din fecioril de
boieri card nu putea se incaph, la boierie, §i erati feciori de boieri marl. si Ince-
puse acum unit si a imbhtrani, si nu mai inchpead la boierie, ca de la o vreme In-
coce erad tad unii, era maria sa Constantinti Voda ad socotitu de au facutti
dreptate, i au inceputti all boieri si e acia ce era cacluti din cinste. Mai soco-
tit'ati maria sa Constantino Vodh pentru scele de tavataturh de le-ati mai Inth-
rith, scolele cele Elinesci, §i cele Slovenesci. Asijdere au mat racutil sae de In-
vethtuxh, LatinescI Yt Arapesci; si au dati scire tuturord mazililord In toth tera,
ca se'si aduch copii la invethtura h scolh, ca s Invete orl ce limbh le -art
fi voia, pentru ca se se afle 6meni Invetati In phmentuld nos ru alil
si
Moldovel, precumil sunta si pintr'alte tYri si phrti de loci; era dascalilord li
www.dacoromanica.ro
 420
se da plata din visteria domnesca Asijdere au data poronca la Oa boierimea
se's! aduca scrisorl ce orti aye pe mosiile lore se le scrie la condica, ca sa
se maT curme galcevele Socotit'ail maria sa Constantina Vodii sf pentru par-
calabille de pre la terguri, avendu obiceiti parcalabii, de luat, osebita de cei
do4leci de bani si Cate dod oca de vino de bute de vina, sail de horned,
on ce fela de beutura aru fi fostti, $i parcalabii nu luau numal acele doti oca
precuma era obiceiulti, ce luau nisce tidve marl cute de patru -cincl oca, de
jacuiati omenil gl negutitorii spargandu-le butile Era maria sa Constantina
Voda, au stricatii acelu obiceiu reit se nu maT fie, se nu mai iee parcalabil
tidve si oce de vina si de horilca; ce numal se iee parchliabille drepta pre
obiceiu, ate doT potronici de ma, era maT mita se nu supere omenii si ne-
gatitorii. Asijdere tote monastirile le-ail data se fie in sama Mitropolitulul,
si a Episcopiilorti pre la eparhiile lora, ca sa le is sama egumenilorti si ea-
lugerilorti se nu le prapadesca veniturile mOilorti si a bucatelorti ce orti
aye fail de isprava, precumii faceaa mai inainte vreme.
Facut'ati mild si intaritura la Patriarhia Alecsandriel de as inchinata mo-
nastirea Hangula ca se fie Cate de ceva agiutora, pentru ca aceste mOnastire
o aft fostu inchinatti maT inainte vreme reposatula parinte a mariii sale Ni-
colal Vodd; si avenda Patriarhia, si hrisovii, ail socotita si maria sa Constan-
tint% Vodd de o au inchinatti, Tarasi la Patriarhia ce maT susti s'au clisa in
Alecsandria. Era in clilele mariei sale lui Constantina Voda venit'aa si pre-
sfintitulti parinte, Kirio kir Partenie Patriarhulti alt sfintei cetati a Ierusa-
limului si a Ott Palestina, si prinaindual maria sa Constantinti Voda cu
bine, si osobitti de mila ce au facutii maria sa, de au data si au Intarita
Santulti Mormentii a Domnulul nostru Iisusti Hristosti, au inchinatil si aceste
patru mOnastirl anume: Tazlaulti, Casinula, Sobeja, si Pobrota, care dintru
aceste monastiri, Tazlaulu, Casinula sl Pobrota, maT fusese inchinate si mai
inainte vreme la Santulli Morment0; si la vreme de nepace le-au fostu data
de bung void, Patriarhulli de Ierusalimil, iardsi pre sama calugerilorti Moldo-
venT; era aseclendu-se pace, si fiincli monastirile Cate cu ceva vemtu, al so-
cotitti maria, sa ca este lucru cu tale, se fie inchinate monastirile iarasi la
Santulli Mornaenta a Domnulul nostru Iisusti Hristosa, se se ajutoreze si se
se intarescd Santulli Mormenta, carele este de lolosula mentuirei a tote
Crestinatatea.
Sunta si alte multe bunataci a le WI Constantine Vocla, cu carele au In-
frumusetatti patria, pamentula Moldovel, cu giudecati drepte, sf cu obiceiuri
bune Crestinesci, si fiesce caruia iT era cu bunt dreptate dupe cinste sf dupe
vrednicia sa.
Era canda au fostu in anulfi 7251, in luna luT Julie In 6 Mile, venit'ati
veste si lul Constantinti Voda de mazilie; ca tempandu-se la Tarigradd de
au luta domnia Iona Voda Mavrocordatti, fratele lul Constantin Voda,
trimis'au omulu sell aid in Iasi in boierl cu carp, puinda Caimacami pre
Sandulu Sturza Logofetti, si pre Vorniculu Costaki Razulti. Era preste dot
septemani, sosit'ati si Capegi-basa Turcula, si cetindti fermanula celti de ma-
zilie Julie in 20 de Mile, si odihnindu-se Constantinu Vodii Inca 10 Ole, si
www.dacoromanica.ro
 421

grijindulti bine ea pre linu domnii, cu tote cele ce i -au trebuitii pre la tote
conacele, purces'ati in cli anteni a Jul Avgastii, si au mersti la Tarigradu cu
cinste; si neplinindu anal mazilii, au luatti iarasi domnia Orel Muntenesci.
Ira aice in not in Moldova ail venial domnii Ionti Voda Mavrocordatn, fra-
tele lai Constantinti Voevoda Mavrocordatt.

Sfinitulti Letopmetului lug Iona Neculce.

www.dacoromanica.ro
 SCARA
TOICULDI ALU DOILE
.....-..............,........_..y.../......1,

NECULAI COSTIN
Pag.
De domniea lul Evstratie Dabija Vod't p 2

De domniea Ducg.T Vod1 dinteiti 5

De domniea luT I1iea0 Alecsandru Voda 6
De a doa domnie a Ducat Vodd erA§T la Moldova 7
De domniea luT Stefan Voda PetriceTco 8
De domniea luY Dumitraro Voda Cantacuzino 7o
De domniea JAI Antonie Rusett Vod1. 14
De a triea domnie a DucAT VodA. 77
De domniea a doa. a lut Stefan Vodd Petricelco 3o
De a doa domnie a luT Dumitra5co Vodl. Cantacuzino . , 33
De domniea lul Cantemirti 35
De domniea luT Dumitrwo Vodd 39
De domniea luT Constantintl Duca. Vodg, 40
De domniea lul Antiohti \Torii., fecTo-ti Jut Cantemirti Vodd . 42
De a doa domnie a luT Constantintt Duca Vodl 45
De domniea Jul Mihat Vodl, RAcovip. 48
De a doa domnie a Jut Antiohti VodA
De a doa domnie a lui MihaT Vodl Racovi/I .
Istoria pentru Craiula qvedului Caro la XII cdnda s'aa sculata asu-
. .... 52
56

pra Imperatului Petru Alecsevici 57

Resboiuhi ce s'ari intemplatti la Poltava, qvedula cu Moscula . . . . 5

www.dacoromanica.ro
 424
P *g

lsvodula in vremea resboialui de la Poltava, caul suma s'atl luatil

rob/. din qvefli- si cote lucruri a le optic . 63
Aice amts scrisa alto isvodit cats 6ste qvecl&ci s'au inchinata la
Moscali, canda it ail ajunsit la Perevolocina langa Nipru, pi eclat
artilerie s'azi luatti de la den0i; 3si standarte, pi steguri; 0 allele. 64
Aice se scrie isvodula, cats 6ste de a Moskului la beltaea de la Pol-
tava s'aii uczsil pi s'ail ranitil . .
. 66
Dommea luI Nicolal Alecsandru Voda . . . 7o
De domniea lul Dumitrasco Voda CantenniA . . 89
Rgsboiula lui Petru Imperatula Moskului, ceinda s'art lovira cu Turcii
pe Prura din grosil de Hut la Stelnilesa . 1o6
Cando au luata Moscalit cetatea Braila 1o8
Aice scrierna ceineta au venita Currie Mehmera Papa In scaunula lerei
Moldovei; pe urma lui .Dumitrafco Yodel . . . . . . III
Aice scriemil precuma au cclimeiciimitil Lupula Vorniculii pi cu Bekir
Aga Yelirului; 0 aged cuma att petrecura . . . . . . 114
Awe scriema precumil au venitil la scaunula &if epitropit Iona Voda
frate mat mica a lid Nicolai Yodel . , . . ... 117

A CSINTI URICARULt.
De a doa domnie a lul Nicolal Alecsandru Voda 121

'ONO- NECULCE.
Precuventare 177
0 sarna de cuvinte ce nu se afla to LetopisiIele Costinescilord. 179
CAP I. Dommea Dabijel Voda.. 192
CAP II. Domniea Intera a Ducal Voda. cella barantr . 195
CAP III. Dommea lux Ihasl Voda feclorulii lul Alecsandru Voda . 196
CAP IV. Domniea a doa a Ducal Voda celui betranu 197
CAP V. Dommea lul Petricelco Stefan Voda . . 201
CAP VI. Domniea lul Dumitrasco Voda Cantacuzino . . . . 206
CAP VII. Domniea lui Antonie Voda Rusetti . . . . . 210
CAP VIII. Dommea a tria a Ducal Voda, cella belt-anti in sera Moldova. 214
CAP IX. Dommea a doa a lul Petricefco Voda de la Lei . . . . 223
CAP X. Domniea a doa a lul Dimitrasco Voda Cantacuzino . . . 224
CAP XI. Domniea lul Constantintl Cantemirti Voevoda . . , 23o
CAP XII. Dommea lui Constantinti Voda, fedora Ducal Voda celut
lAtrand. . . . . . 246
CAP XIII. Dommea d'intetu lot Antiofai Voevod sin CantemirO Voda. 256
CAP XIV Dornmea a. doua a lul Constantinti Duca Voda . . 269
CAP XV. Domniea anteiti a lul Malta Voda. RacoviIa . . . . . . 280
CAP XVI. A dana domnie a nil AntioliO Voda sin Cantemirti Voevoda. 284
www.dacoromanica.ro
 425
Pag.
CAP XVII. Domniea a doua a lui 'hal Voevoda Racovit1 . , . . 288
CAP XVIII. Domniea ant6ti a luT NicolaT Voevoda Mavrrocordatd . . 295
CAP XIX. Domniea luT Dimitra,co Cantemird Voevoda 302
CAP XX. A doa domnie a lul Nicolai Voevoda Mawrocordatd . 341
CAP XXI. A trig domnie a luT Mihat Racovqg Voevoda , . . , 350
CAP XXII. Dommea luT Grigorie Vocig, Ghica 364
CAP XXIII. Domniea lul Constantind Vodg. Mavrocordatd 376
CAP XXIV. A doua domnie a luf Grigorie Ghtca Vodg. 385
CAP XXV. A doua domnie a lul Constantind Vodi Mavrocordatd . . 416

Sfarlitabi Tomului alt doile.

www.dacoromanica.ro