COLUMNA LUI TRAIAN

NOVEMBRE 1876 ,

1ST0RIA. - LINGUISTICA. - LITERATURA POPORANA.

C,RONICA
Lur

CESARIU DA.PONTE
Istoria evenimentelor din timpul Sultanului Mehmet , sub viziratul batrinului
Kprili-Mehmet-paa , pina in tilde Sultanulut Ahmet, fiul acestui Sultan
Mehmet, vizir fiind atund Damad-Hasan-paja. .

Sultanul Mehmet, fiul Sultanului Ibrairn , care avu doT fray, pe Sultan Sulei-
man si pe Sultan Ahmet, amindoT ajunsT la tron, a impArAtit pe la aura lunar
Dintre eel multi viziri din timpul seA, bltrinul Mehmet-pasa-Kprili, Albanes
de origine, a stItut cinci anT la vizirat si a murit vizir.
Acesta a savArsit mai multe fapte iusemnate, gasind imperiul inteo stare f6rte
ncurcat i decklutA , dud veniturile StatuluT se vindeatt pe Cate dol i treT anT
inainte; dar venind el la putere , a prins pe toy aceia call le cumpraser i T-a
decapitat; revinyndu-le apoi la alp, a ridicat err modul acesta imperiul.
in lilele acestuia s'a ivit in Anatolia un rebel anume Djelali-Hasan-pasa, carele,
a usurpat t6t5, Anatolia pinA la Scutari si clruia s'aa inchinat toy pasif acelor
.pAry; fug bltrinul Kprili isbuti cu dibei de a'l omori.
F Acest vizir s'a dus si la Brusa impreunl cu Sultanul , i acolo incepu s cerce-
teie i sit urmArscl pe turburAtorT , din cari gAsind maT muly , II omori pe toy.
Dupa int6rcerea sa la Constantinopole , sosind veste cumcA armata Veneyanilor
ar fi ocupat insulele Lemnos si Tenedos, el s'a dus la Gallipoli. Admiralul Vene-
yanilor Mocenigo urniArTa flota otomanA ; i fiind-ca cele-l'alte nAT sosiser mal
inainte, el se luA dui% bastimentul in care se afla Capudan-pasa, i alergAnd
dupA el intrA in port. Vizirul , care se afla afarl pe uscat , f64'6nd cele ce se pe_
treceat, ordona indat until tunar crestin , allume Marcu, de a trage asupra
www.dacoromanica.ro
 482 GEORGESCU
bastimentulul lui Mocenigo i, lovind catartul, 11 resturna 0 rani pe admiralul; ma!
tragnd apoT 0 al doilea tun, lovi bastimentul tocmaT la depositul erbarielor, care
luand foe, arse tot bastimentul , i ast-tel rtmase victoria in partea Turcilor, cart
War/ inapni inulele Tenedos i Lemnos.
Mentionatul Marcu mai faro i alte isbande. In timpul cand Sultanul Murat s'a
dus la Bagdad, Maxon trase un tun, i en acel singur tun cetatea fu Ina% pentru
care' Sultanul l'a resplaa cu darnicia, facndu-1 tot-odat i *Ran de artileria.
Aland Su Hama despre atatea victoria cktigate de vizirul, IT trimise caftan ti
sabia. de on6re, ca hasnatarul set Rilal-aga Arabul, pe care vOandu-Ivizirul, tf Oise :
art el writ imparatuluT sit te fad kislar-aga, ast-tel ca tu sa conducT cele din in-
trul imperiului, r et pe cele din afara. IT mai adaoga sa duet pe Sultan din
COnstantinopole la Adrianopole.
Duprt acestea se intrse insql vizirul la Constantinopole, unde ince-pu sit 'eer-
ceteze despre Muntenia 0 Moldova , dar se supun sat nu imparatie Otomainlor,
cad ele se ingamfat cu aripele lui Rakotzi, regale UngarieI. Dedi el vesti pe Dom-
niTacestor ti, adica pe Constantin Basarab Domnul MuntenieI i pe Stefan
Georgia Domnul MoldoveI, de a se duce sit sarute mana Sultanului, pentru ca la
oranduirea Ion la Domnia n'at sarutat maim; ins ei temandu-se, incepura cu pro-
misiuni de ban!, spre a nu se duce ; vizirul ji Vesti i pentru a doua ra de a se
duce !lira Mc! o temere i ca se vor int6rce iaraT la scaunele lor, dar nicT atuncT ei
- nu voira sit mrga, pentru care lucru furl mazilitl, i ast-fel orandui Domn la
Moldova pe compatriotul set Ghica vornicul, care era capi-chehaia la Prta; apoT
intrebandu-1 unde se atla sotia i fiul lui Vasile-vodk el ii respunse ca erat in
Moldova , la care respuus vizirul adaose ca : indata ce veI sosi acolo, sa-T tri-
miff aid' fa Constantinopole. tar in Muntenia orandui Donn pe Milmea-voda,
care se numb, i Cloban-beit.
Dupil ce a keOat aceste doit ri, Incepu sit fad pregatifl contra NI Rakotzi; i
pornind cu ktirea it batu i aprinse tot Ardlul, ReOand in locul luT alt crait a-
nume Barceasi Iano. Dupil aceste isbande se intrse triumfittor la Adrianopole .1
omori mil multi paT i notabili.
Acest vizir a spinOurat in Oita de St. Lazar pe savantul Patfiarc Ecumenic
Partenache Chiotul, . acusandu-1 pentru un calugr ce se dusese in Rusia cu o
pantahusil i care, in trecerea sa prin Ora Cazacilor, se presintase i la hatma-
nul bor. Acolo, atlandu-se din intamplare i un Mirza din partea Hanului , hat-
manul a dat preferinta calugarulta , punndu-1 sit fOlt ma! sus decat pe Mirza;
acesta pismui pe calugilrul i, intoreandu-se la Hanul set, IT spuse tta desonrea
ce'l film hatmanul cu preterit* ce dedese calugarului, pe care ast-fel, la intrcerea
luI pe acolo, prinlandu-1 Hanul i luandu-I cartea dela rag, il trimise la marele
vizir, care indata ordona ca sa spinjure pe Patriarcul. Cu acest pretext el cat*
sit maT prg i pe alti din notabiliI oraulul, aa cl marele logott al Patriarchiei
Constantin Guliano a statut ca vre-o chic! au! ascuns de ilia
la local luIPartenache s'a Mat Patriarc MetropolitulBruseIPartenit Gangavul. '

www.dacoromanica.ro
 CESARIC DAPONTE 483

flndu-se la Brusa, vizirul a maT spindurat i pe Archiepiscopal Pekialiff.

Tot el a filcut Dragoman al imperiuldi pe Panaiotache , care fiind de o haunt -
putin cunoscutA, fu luat Ind din copilAria sa de episcopal Sirigului , bArbat era-
dit ji mare teolog, sub a drul ingrijire a studiat limbile Ong, latin, arabl si
persanA; apoi la inceput se facts Dragoman al sultanuldi, Tar maT in urmii deveni
.0 mare Dragoman.
In dilele acestui vizir esi preste tot imperial darea cu name de .sursati cu
care a strins o saint de do6-deci i patru mil pane. de banT.
Tot sub viziratul lai s'a revoltat i Mihnea-vodA, Dommil.Muntenief, si a trecut
in Ungaria , iar in local lui fu stritmutat din Moldova in Valachia Ghica-voda ,
care se main frte de acstA strAmutare , preferind a se afla in Bogdania. In a-
ceiaff epod s'a intmplat O. fie in Bogdania Duca, mal in urmA ajuns la Dom-
nil, fost cAmAxa al liii Vasile-vodl. picAndu-i Ghica ca multAsupArare : frum6se
Sint, cAmArase, aceste fapte din partea lui Vasile-vodA, sA ne sc6tA pe noi din Bog-
dania i sI aducl pc flul-seii, mai cu siart dupil atAta bine ce i-am fAcut? ast-fel
:imi resplAtesce?.Duca, cunoscndu-I avaritia, IT respunse : (sil nu cum-va sri so-
gcotiti cil Valachia este mai jos deal Bogdania; din contra , este cu malt mai
hun, pentru cil. sc6te mai multi banT 0 are mai multe venituri. A.udind aceste
vorbe, Ghica-vodA se bucur. In Moldova se orandui Domn Steanitii-vodA, fiul
mentionatului Vasile-vodA, care se afla inChis la M3te-TurnurT.
N'a trecui malt timp inteacestea, i Ghica-vocIA fu scos dela Doninil, pentru
d n'a voit sil dea viziraltif treT-decT de pane ce i se cerea ca dar, i in local lui
fu orinduit la DomniA fiul se, Grigorie Ghica.-voevod, carele oferise acst5 sumA,
aflnda-se in acel timp la Constantinopole; Tar pe Ghica-vodAtatAl l'ati dus in fre
la Constantinopole, prin Cara-Mustafa-pasa dela Silistria , care veuise in pers6n1
cu misiunea de a '1 prinde. -

Pentru mentionatul Grigorie-vodA se lice cl el ar fi lucrat in contra tatAlui sett

ast-fel : Cand vizirul scrisese luT Ghica-vodA pentru darul de trei-deci; pungi ,
Ghica i-ar fi trimis carte, promitAndu-Id i le va da maT tarp, pe care carte ar fi
schimbat-o. flu-sea Grigorie-vodA, scriind alta uncle dicea cA nu le p6te da, pen-
tru care refus supArndu-se vizirul asupra luI, l'a rnazilit; afarA de acsta , Gri-
gorie-vodA ar mai fi promis vizrului cl, pe lngil obicinuitele daft ale DomnieI,
mai cl i cerutul dar, i ast-fel i s'a dat lui Domnia.
Venind Grigorie-voli hi Valachia, a glsit tra ruinatii de epidemia simnel, de .

. f6mete si de alte lltilmplltri grele.-

In acelasi tupI esi i Vasile.vodl dela inchis6rea sa din pte-TurnurI. Causa
arestAriT sale fu acsta : Cand marele logoft Stefan venise contra hi): eu ostire un--
gursei i muntensd spre a'l sc6te din scam, el-neputnd sal resiste-a fugit
is'a dus la cuscrul set hatmanul Hmil in tra CAddscA, %sandal): pc Wilma si
pe fiul sett Steftinitti. Dar canoscnd pe disul Hmil de om nestatornic i betiv, a plecat
de acolo i s'a dus la Hanul CrimulaT, la care a cAdnt cu rugAciune ca sA intervinA
la Sultan pentru iertarea lui. iidernd la cererea sa, Hanul scrise la impAriitiii,

www.dacoromanica.ro
 484 GEORGESCU
trAmitndu-1 tot-odat i pe el la Constantinopole, unde putin a lipsit sit i se ri-
dice viata, dact vizirul n'ar fi mijlocit pentru scAparea sa, inch48ndu-1 la pte-
Tumuli; iar pe D6mna i pe fiul set i-a tinut Stefan-vodt, luandu-le tot ce mal
avea. Dupt eirea sa dela pte-Turnuii, Vasile-vodt a me trAit un an 0, incetnd
din viatA, corpul luI fu adus in Moldva i inmormintat la Trel-Ierarchl. Nu malt
dupd acsta muri la Bender 0 fiul sett Stefanitt-,, tot in lilele acestuT vizir. Despre
acest Stefnitt-vodt se !pee, ct- la ultimele ore fiind indemnat d'a se imptrtti,
el ar fi refusat. Vizirul, Alba de mr tea Id, ar fi lis :-Se vede cit ghiauriI
de BogdanI l'ati otrtvit. Pint sl se orindusca alt Domn in local luI, incet
din viatA i batrinul vizir Mehmet-a6prili-paa , care presimtindull sfiritul
raga pe Sultan de a orAndui ca succesor in locu-I pe fiul set Ahmet-paa , druia
if i rasa sigilul.
Indatt ce Ahmet-paa veni la vizirat, orAndui Domn al Bogdaniel pe Dabija-
vodt, conform alegeriI boierilor Orel, care orAnduire se intmplk in modal urmt-
tor : intaiti se alese de cart boieril Ore; acestia &curl alegerea lor cunoscutt
vizirulul, care 0 el, din partea sa , o comunic imparatuliff ; imptratul ordona de
a i-1 presenta ca st-1 vtl; dupt ce i se presint i '1 vlu, ordon st-1 imbrace
cu caftan. -

Acest Ahmet-paa era uh absolut contrast, atat in privinta moravilor cum 0 a

faptelor, cu printele sett; did, preen batrinul era de hdpitor, nesltios de banI i -
aplecat la vrstrI de &Inge, pre atAt Ahmet era intelept, bland, pacific i generos.
Ahmet a stAtut i el cincl-spreilece anI la vizirat .0 a murit vizir.
Cea d'inti expeditiune se Mu contra Nemtilor, la care ail fost aminduoI
Domnii, Grigorie-voda i Dabija-vod 6., 0 'ail luat cetatea Uivar, carea s'a predat
cu capitulatiune. La eirea sa din cetate,- generalul a cerut st i se dea void din
partea viziruluI, ca sit cante trmbitele; acstA volt, i se aCord de Wilt vizirul cu
cuvintele : last O. 'I cante, dad nu 'I este ruine.
La intrcerea sa dela otire, Grigorie-vodA !ilea pe drum aflndu-se, a scris de
a prins pe postelnicul Constantin Cantacuzino, until din ceI mal mail 0 mail no-
bill boieri, tatAl lu erban-vodt Cantacuzino, i l'a inchis la Znagov; iar dupt so-
sirea sa la Bucuresci, a trimis de ran omorit chlar in q.isa monastire Znagovul.
in anul al doilea fdand vizirul o alta expeditiune, a ordonat ca sit vinA rt0 a-
mindoI Domnil, adict Grigorie-vodd al Valachiei i Dabija-vodA al Moldova La
acest resbel biruindu-se Turcil, cklu i Ienicer-aga, r ceI. do! Domni plecarl pe
la scaunele lor, frit scirea viziruluI, care' aflnd despre plecarea kr, , a trAmis ca
sal rechieme; Grigorie-vodA, din partea sa, temndu-se , s'a impotrivit 0 a fugit
in tra Nemtilor cu ttt familia sa, i 'n local lui s'a ortinduit Domn in Valachia
Radii Leon-vodt ; x' Dabija-vodA, supunndu-se chitmaril , s'a dus la vizirul,
care l'a ertat i I-a dat caftan, dupt, care ape! se reintrse la seaunul sett Intr'a-
cestea, chndu-se pacea intre Nemti i Turd, s'a trAmis pentru incheitrea el,
din partea Poop, ma rele Dragoman Panaiotache. Dupt terminarea negociatiu-
nilor s'a intors marele vizir la Constantinopole, uncle se trAmise in tiring g am-
kneader din partea Nemtilor, dupg obiceiti.
_

www.dacoromanica.ro
 cisAmt DAPONTE . 485

Nu mult timp dupa inturnarea sa la scaun, Dabija-vocl inceta, din viath, i

in locul luT se orhndui Duca-vodh; acesta ins fu mazilit dupa se lunT, din caush
ch scrisese o epistola HanuluT, in care '1 numb, Padiphim (imphratul men), care
carte chOnd in ntaTnele paeT dela Ociacov, fu &Amish la imphrhtit and im-
pgratul o vq.u, se supgra frte asupra 10' Duca-vodh pentru eh scrisese acel cu-
Ott Padiphim, i era WI ridice viata, ijicAnd eh nu pte fi alt imparat afaril
de dinsul; dar mijlocind vizirul, i se darui viata, i fa numai mazilit ; iar in locul
lui fu numit Alexandru Ilia-vodh.
Duph trecere de dol anT, in urma incheTeriT de pace cu. Nemtif, vizirul facu o
expeditiune contra cethtif Candia din insula Creta, pe care o Mean TurciT in curs
de doh-decT i tref anT; i duph ce o hart i el doT anT, abia o putt' lua; Wend tot-
o -data pace cu VenetianiT, se intrse la Constantinopole cu multh pomp.
In timpul acestui vizir a venit la scannul patriarcal al IerusalimuluT DositeTu,
in urma retrageriT luT Nectariii.
Tnteacestea, mazIlindu-se Parteniti Gangavul, a venit In locu'I, ea Patriarc Ecu-
menic, Dionisih Spinul; ditpit treT anI scotndu-1 i pe acesta, s'a pus in locul luT
Metoditi.
Tot sub viziratul acestui Ahmet-:paa, a eit dela VechIa-Patra din Pelopones
un Evreil, care mergnd la Smirna, s'a propovkluit pe sine de Mesia, dupg, care
se luarl multime de Evref, aletgand la el cu. darurT i multh evIavi. Aflnd im-
paratul despre numersa grlmdire a Evreilor in gIurul acehiT fals Mesia, trimise
firman sg'l aduch, la Constantinopole, uncle '1 i puse la inchisre; dar i acolo ur-
mndu'l EvreiT i informandu-se imparatul despre acsta, II ridica impreunh cu
ceT ce luaserh numele de apostoliT luT, i '1 trimise la Adrianopole; acolo sosind, se
turd, atilt el cat i apostoliT luT, i'T dete numele de Mebmet-efendi. Dupil acsta
reveni din nog la Constantinopole i se ae0a la Kuru-Ceme, unde Evreff incepurA
iargI a se stringe imprejurul luT. and afla imphratul cit nicT acolo nu se astim-
ping, trimise alt finnan de a'T &ilea casa i a'l ridica de acolo. Mergnd Bostangi-
.baa cu firmanul, l ghsi in sinagogh cu inahrama pe cap citind in rnijlocul Evrei-
lor, i prinyndu-1 Pat exilat tot la Vechia-Patra, unde i inceta din viath.
In acelaT timp mazilindu-se Ilias-vodg, Domnul MoldoveT, s'a ornduit in locu'i
Duca-vodh, cu a doua Domnih.
Asemenea fu scos i Radu-Leon-voda, Domnul ValachieT, care i inceta din vi41,
la Constantinopole, iar in locu'l fu numit bltrinul Antonie-vodif.
S'a maztlit i Patriarcul Ecumenic Metodit, i fu inlocuit de Dionisirt Serogla-
nul din Larisa.
Atunci se intrse i Grigorie-voda din tra Nemtsch, i prin mijlocirea Drago-'
manului Panaiotache i a WI' Manolache Chiurci-bga dendu-i se Tertare dela im-
phrati, s'a putut restabili in cash.
tmplinindu-se atunci terminul de &el' anT al Domniei luTAntonie-voda, i s'a tri-
mis scire dela imphrltil d'a se duce la Adrianopole spre a face renoire de Domnil
.dupa, obicei,, i mergnd acolo, fu mazlit. Pea. acela aduand pe Grigorie-voda
www.dacoromanica.ro
486 GEORGESCU
dela Constantinople, unde el sesjuse numai patru-lecT de Pe dupg intrcerea sa
din Ora Nemtilor -il orAnduirO Domn al TereT Romlnesci.
indatO ce prim{ investitura, Grigorie-vod prinse pe tog CantacuziniT carT veni-
serl ea Antonie-vodl - afarl de Serban - i 'I duse legati in Valachia, spre a
mArturisi de veniturile ce s'at strins sub- Domnia luT Antonie-vodl.
Numai ozlrban Cantacuzino isbuti st scape, pentru cA, aflnd mai din nainte
despre Domnia luT Grigorie-vodl, a fugit i s'a ascuns in seraiul luT Cara-Mustafa-
pasa CaTmacamul, de care rugndu-se in t6te ilele, l'a induplecat d'a trimis mum-
basil- care 1-a luat familia din Valachia, adecil muina, s6 i fray, si 'T-a dus la
Constantinopole. Insl Grigorie-vod, prin putere de but', isbuti a face A, se exileze
Serban cu (Minna sa i cu fratele sea -Constantin la Creta.
in acelas timp Sultanul Mehmet Impreima cu vizirul a pornit cu mare putere
-de 6ste in contra Camenitei, mat' land i pe Hanul cu Mara i pe ce7 doi DomnY,
Grigorie-vod6 al Valachiei i Duca-vod6 al Bogdaniei. La intrarea Impitratului p
pOmintul Moldovei, at esit Inaintea lui multi locuitorT cart' s'at plns contra lui
Duca-vodA ; pe lug acestea, l'-a mai gasit i alte vine pentru podurile ce Meuse
.pe drumuri, mind le-ar fi Mont rea, i ast-fe Il ridic cu urgiA.
Venind implratul ping la Tutora, vm s rnrgl incognito SA wig Iasul ,
vs1ndu-1, IT plOcu positiunea WT. S'a dus si la CetOtuia, care sa terminase atundi
de curnd, i vklnd mOnOstirea, fAcu intrebarea : cam ce sum a. a cheltuit gidau-
rul cu acst mOnitstire ? respunyndu-i-se el a cheltuit treqeci de pane, el n'a
crept, licnd cA nici cu o sutA de pungi asemenea mOnOstire nu se pte fdce,
afarl numai dad se va fi flout cu nedreptAti MIA plata, atimci erode cA s'ati chel-
tuit numai trei.-qecT de pungf. A mai j1s i aceste cuvinte : cl nesciutor cel ce a
filcut'o , WY a flicut'o la kc , i p6te dupg vr'o treT-ftci de ani sO se surpe ;
care acsta s'a i inttinplat, clef dupit trei-filecI de anT s'a surpat o parte.
Plecnd impOratul din Moldova, se 'ndrepta, spre Camenita, pe care o i asediA
gi, dupl ce o bltu in curs de noA qile, o lug prin capitulare.
TAtarii intrarA In acelas timp inPodolia, i chip ce deprOdarl tra, aa robit mai
multi 6menT si at stapinit MA Podolia.
Atunci s'a numit Dunn el Bogdaniei Stefan Petriceicu-vodO ; r Duca-v6dA fu
aprpe d'a se perde, i numai prin intervenirea vizirului i prin putere de haul i
s'a dArnit vita. *

La plecarea sa la Adrianopole, impAratul lAs la Caruenita un past, de trei tuiurT.

in acelas timp, la Adrianopole, a schimbat pe Patriarcul Ecumenic Dionisitt
Seroglan, inlocuindu-1 cu Gherasim al Tknovet
in aceiasi epoca, hatmanul trei Cazacilor anume Dorosenco a Inchinat Uctaina
la implrOtia OtomanA, i impAratul T-a trimis caftan si sit dupg, obiceia.
in primavra acelui an ImpOrAtia s'a pregAtit de resboiu, oranduind un pa cu
multA 6ste care a mers contra Polonilor. Pe lingl acel Seraskier-pasa, a mai o-
rnduit i pe ceT doi Dornni, adicA pe Grigorie-vodA al Valachiei i pe Stefan Petri-
ceicu-vo(14 al Bogdiniei. Mergnd ei spre Camenita cu 6stea, esirl In fatl i Polouil

www.dacoromanica.ro
 MARIO DAPONTE 487

cu otirile lor, al cgrora comandant suprem era Sobieski hatmanul Cor 6nel, mal in
urma rege, i inclerandu-se lupta, furl batutf Turci, dupg, care fugi i Seraskie-
rul. ryn Petricelcu-vodit puterea Polonilor, ping a nu se incepe Inca Walla,
trecu in partea lor.
Vizirul, care se afla eland la Baba-dag, luand veste despre acsta, facu Donn
in Bogdania pe D.utnitracu-vodg Cantacuzino, care pe atuncl era capi-ehehaia luI
PetriceIcu-voda.
Dupg invingerea i cgderea Turcilor, respandindu-se otirea, ajunse veste la Vi-
-zir comet ar fi desertat i Grigorie-vodg, i indatg wise Caimacamulul la Con-
stantinopole c domnia Valachiel s'a dat lui Duca-vodg, care sa se prepare de ex-
peditiune ; tot-o-dattt a expediat i ilple tIrol de curial spre Valachia ; r pentru
dime lui Grigorie-voda a scris s'o %chip, la M:ite-TurnurI, i confiscandu-I tag
averea pe sma Impgratiel, ail sigileze i casele.
Dar dupg un curs de vr'o deco ile, scapand Grigorie-vodg dela Poloni , uncle
el D. tinnserg poprit ; pentru care luau se 0. respandise svonul c ar fi desertat,
ajunse la Baba-dag, uncle se alb, vizirul, care se bucura f6rte la vederea lui el
primi eu multg afabilitate, facandu'l da 1 un rand de haine; dupg acsta ii dete
firman de a'i deschide casele i a'I relua tat averea , precum i pe D6tuna sa,
pe earl primindu-le t6te pe deplin i fail root o lipsg, se rem* in casa sa.
In acest interval a murit i marele Dragoman Panaiotache, in locul Oxide fu
ornduit Alexandru Mavrocordat, orn f6rte inftat in limba elena i un al doilea
Cicerone in cea latin., asemenea mai era perfect .0 in limbile arab i persian.
Acesta era finl. lui Nicolae Mavrocordat, nobil din insula Chio , 0 al pr-eruditei si
pr-inteleptel D6mnel Roxandra, elevg a renumitului inretat Cariofile , carea Meuse
ma marl progrese in limba elen i devenise atat de vestitg, Meat toti calgtoril
Europel convorbind cu dinsa o admire' pentru Invtatura el. Acstg Wrung' era
" fiia Australia nobil Scarlat, care avusese numer6se sarcine ale m rieL Primul
. el sot fusese Alexandru-voda-Domnul Valachiel, fin al lit Radtm/oda:celdf mare,
Domnuldi Bogdanig.
Dragomanul Alexandru Mavrocordat Studiase nti in Constantinopole la qisul
Cariofile, dupg care apol se duse la Padova, uncle a ascultat filosofia; dar acolo, In
urma unor discutiuni cu profesoril, Intamplandu.se un omr, fu silit s plece la
- Roma, uncle, dupt ce'I terminft.cu succes studiul filosofic 0 al medicine, deveni
o celebritate. El a scris o minunata operg despre circularea sangeluI, o scriere atat
de importantt, Inca fu de cinci orl imprirnata ping acum, si totuI este rant de
gash. Luand de acolo doctoratul in mediein i practicnd cat-va timp, reveni la -

Constantinopole, uncle se nett mare predicator al Marei Biserici, tinnd 0 curs la

scaa de acolo, de unie girl multi nva, precum Sevasto, care a statut profesor
la Academia Domnsca din Bucuresci, unde i incet din viatg; ail maT eit Ina de
acolo profesorul Spandonache, i alti multi inv6tap. Alexandru,a compus i mi-
- nunata sa gramatieg, partea sintacticg, precum i pr-folositorul op despre,nascere

0 destructiune, cu care se servese 0 ping acum in maI tte saele elinesci.

www.dacoromanica.ro
 488 GEORGESCU
pe Sultana, flea lunIn Hrisoscoleti, a cdruTa sop
.Cdsltorindu-se, MA de s
era Casandra flYca luT Alexandru-vodd Ilia, de &maid ilustrd, ce se tragea dela
Alexandru-vodd, cel Mare.
Bolnlvindu-se intr'acestea i murind mentionatul maT sus Panaiotache, vizirul
Mu in local hiT Dragoman mare pe acest Alexandra Mavrocordat.
In primd-v6ra urmdtre, vizirul flea o mat expeditiune contra UcraineT, i ase-
diand Ledjina (AccovCiva) i cetatea Erman, le-a dgr mat, i aa malt jaf i robire
s'a fad, Meat ajunsese de se vindead prisonieriT ca sclavI pe pret de chid i deal
leT; dupd care apoT se intrse la A.drianopole.
Doroenco, vOnd atita robire, desert dela Turd' i inchin Ucraina la Muscali.
ScotAnd pe Dumitracu-vodd dela scaunul BogdanieT, Prta orndui in locul luI
pe Antonie-Vodd Roset, cetat,n notabil, care avu de tata pe Lascar Roset, mare lo-
goftt al BisericeT, i de mumd pe Bella, fiTca luT In Cantacuzino i nepta luT Mi-
hail Cantacuzino. F

In acea epoch s'a intors implrAtia dela Adrianopole la Constantinopole.

. Dupd dad lune s'a reintors impAratul la Adrianopole ; acolo bolndvindu-se Ah--
met-Kpriloglu i incetnd din viatd, s'a dat sigilul luT Cara-Mustafa-paa, Cai-
macamul, care fa inlocuit la postul sed de Caimacam de Cara-Ibraim-paa. -
AtuncT s'a schimbat i Patriarcul Ecumenic Gerasim, in local cdruia veni, peii-
tru a doua rd , maY sus mentionatul Parteniti Gngavul, i in local acestpia,
(Mpg un an , iardi Dionisid Seroglanul. -

Aflnd imparatul cit Doroenco se revoltase i cd inchinase Ucraina la Muscali,

pregAti o numers otire i o.expedik in primIvra urmdtre, sub comanda unui
Seraskier, la Cehrin, ornduind tot odatd pe DomniT Moldova i al ValachieT ,
Antonie-vodd i Duca-vodd; dar inconjurnd cetatea Cehrinului, TurciI furl bittutT
de MuscalT i se intrserd de acolo invinT. .

Neputnd stiferi acstd, ruine, vizirul Cara-Mustafa pled. insuT asupra Cehri-
nuluT, lund impreund, pe Thigh numersa sa otire, pe Hanul i pe ceT doT Do-
mill, Antonie i Duca-vodd; dar cu tot asediul i o crAncend Maid de treI One,
nu putu lua cetatea; in intervalul acesta Muscalil primird un ajutor de 200,000 6-
MenT, sub comanda cnzuluT Ramadanosky.
TurciI neputeind regi cu nicT un chip de a ocupa cetatea , se lice cd vizirul ar
fi oferit multe darurT isului knz , libernd i pe fiul sell, care era prisonier la
Marl, ,i cd ast-fel prin vicleug, pe cnd el se afla cu armata sa earl din cetate,
TurciT ail luat'o i I-ati dat foc.
La intrcerea sa de acolo, vizirul ajungend, la Chiing , dete voie luI Duca-vodd
d'a merge,la scaunul sed in Valachia ; r pe Antonie-vodd Roset, maztlindu-1, il
, duse cu dinsul legat la Constantinopole.
Cnd vizirul se apropid de Duntre, se presintart la dinsul erban Cantacuzino
din Valachia, impreund cu stolnicul Pirvul i cu Constantin Brncovnul al 2-lea
postelnic, carY plecaserd din Valachia spre a se plange la vizir contra MT Duca-vodd
i de acolo merserd cu dinsul la Adrianopole. -

www.dacoromanica.ro
 MARIO DAPONTE 489

Afind Duca-vodg de viclenia lui erban Logoftul , a tramis vr'o dolqed de

bolerl la Prtg, spre a pint contra lui c este orn rt i'vicln i ca sg-I exileze vi-
zirul; dar acesta, sciindu-1 mal d'inainte, nu nomad cl nu l'a exilat, dar Meg i-a dat
i Domnia ValachieT, strImutnd pe Duca-vodg la scaunul Bogdaniel.
Acest erban-vodg era din nmul Cantacuzinilor,, fiul mareltil postelnic Con-
stantin, care fu omorit de Grigorie Ghica-vodg, precum mg sus s'a Iis. Tar mo-
ul lui fusese Ianache Cantacuzino, care statuse capi-chehaia lul MihaTu-vodg
Vitzul. Cnd impgratul se supgrase asupra lul Mihalu-vodg pentru necredinta lul,
ordona acestul Ianache de a imbla prin tgrg, impreung- i cu ceT altY capi-chehaiale,
cu masalale, i dupg aceia s 'Y decapiteze. Atunci vizirul, ca amic al lui Ianache,
I-a spus cg dad se va turci, ar put sit interving pentru dinsul spre a-T scIpa viata,
r pentru cl-l'altY nu p6te ; vNnd dar Ianache cg altg scgpare nu era, imbrItig
islamul i 'I firma cucYuc-defterdar.
Acest Ianache avu tatg pe Mihail-Celebi Cantacuzino, stabilit la Anchialo, boYer
bogat i renumit, ale cgruia moie se intindeag ping la Dungre i din ai cgruia
ciracY multi ag ajuns i vizirT. Pe cnd until din acestia se afla vizir, s'a dus isul
Mihail in visitg la dinsul, unde se afia fatg i imamul impgratuluY; intrnd pe ug,
vizirul Y lise : bine aY venit, Mihail Celebi! &And i un gest de miscue din locul
sett Dupg plecarea luT Mihail de acolo , imamul lise vizirului :.nu se cuvine, e
fendim, ca ingltimea ta, locotenent al impgratuluY , s {lief unui ghiaur Celebi!
Vizirul se supgrg de acstg vorbg. Fatg la acstg convorbire a imamului cu vizirul
se afia i hasnatarul acestuia , care eind afarg spuse lui Mihail t6te cate aulise
din gura imamuluY, cum i supgrarea vizirului pentru vorbele lui. Atunci Mihail
Celebi rug, pe hasnatarul ca sg intrebe pe vizirul dug 'Y acrdg voia d'a face pe
acest imam de a-T lice el-insuY Celebi. Hasnatarul comunica acstg vorM viziruld
care fgcu mare haz, tlictind : mgcar de l'ar put face sg-I iicg ! A doua li Mi-
hail se grgbi a se duce a-cash la imam , pe dud el lipsia , i ggsind pe kehaia
lui, Y lise el ar fi venit sit intglnscg pe stgpanu-set, spre a-I face intrebare, cam
ce cantitate de unt se cheltuesce in trebuinta easel sale, ale lemne, cat orl pentru
caT, i sit 'Y dea o listg despre tte. Atunci kehaia intrebgndu-1 : cine este el i pen-
tru ce 'Y cere o asemenea listg ?-lista o cer, lise Mihail, pentru a le ofen e tte
acestea dela mine , i slut acela pe care l'a vNut ieri imamul la vizir. In
aclaY Arg kehaia comunica imamului impregiurarea, i imamul II ordona sg dea
lista cerutg. Tug Mihail, fgrg a mal atepta lista, trimise chine a doua o cora- -
ba incIrcatg, cu ori, cu unt mult , i dupg acsta merse i insu1 la imani. Cnd
intr la dinsul, indatg imamul se seta din locul seg i 'I' lise : dine al venit, Mi-
hail Celebi ! i acstg vorM nu-Y o lise numaY o-datg, ci o repet de maY multe orI,
mai adlognd i maY multe alte laude. Eind de acolo, Mihail Celebi se duse la
vizirul, uncle ggsind pe hasnatarul luI, Il rug ca, in dioa cnd va veni imamul a-
colo, srl anal* ca s ving i dinsul. Gaud dar veni imamul la vizir, fu anuntat i
Mihail; i dud el intr la vizirul, uncle se afla i imamul, cum 11 vlu acesta,
pint a nu'i adresa vizirul vr'o vorM, apuca, el 'nainte strignd in gura mare :

www.dacoromanica.ro
990 GEORGESCU
bine al venit, Mihail Celebi 1 repetfind Met de maT multe off acstri vorbali
laudtindu'l 'naintea vizirulul, c este un blrbat inv.tat i capabil, i dt asemenI
btrbatT sint trebuincTo1 imptratieT, i alte asemenT laude. Vizirul a slugs la a-
ceste cuvinte. Iar Mihail, eind din cabinet a trecut in camera hasnataruluT, uncle
rmase pint k plecarea imarnuluT. Dupt qirea acestuia dela vizir, Mihail fu
chiamat in cabinetul lui, i tot odatt i se Rim i intrebarea acsta : Ce aT fActit
imamului, de 1T-a 4is Celebi ? Mihail ii spuse tat impregiurarea. Attu! vizirul
IT Oise : <orT dt tu etT Seitan, sad dt etT fiti de 1eitan. i de atunci s'a tinut
vorba d'a se (lice Cantacuzinilor eitan-oglu-.
Ast-fel, fiind acest Mihail Cantacuzino renumit i pr-avut, s'ati gsit unil car!
rat calomniat la tmptratul cum-cit el 'I-ar fi inchipuind st se fact imparat. Atunci
s'a trimis pe ascuns un capigi-baa, care 'T-a Mat capul, lutndu-i-se i tat averea,
tar tte cate nu s'ad 'taut lua la Constantinopole, flirt vindute prin mezat la A-
drianopole; i fiind et erad pr-multe luerurT de vindut, le-a dat ga de eftin, in-
cit a rmas proverbul d'a se lice, candeine-va curuprit vre un lucru eftin : re a-
cest lucru dela mezatul luT eitan-oglul'aY cumprat ? Acestea despre Mihail Can-
tacuzi no.
Du$ ce lut erban-vodd Domnia ValachieT, trimise inainte caTmacam pe ne-
potu-seti Constantin Brncovnu, mat ortnduind i alti caimacamT; asemenea maT
scrise i ctry plmintenilor, promitgridu-le cd in Oilele luT se \Tr bucura de dreptate,
de linite etc.
Dupd, aceta pled, i el din Adrianopole i veni la scaimul sed.Indatt dup. Sosirea
sa, iucepu a se lua cu binele pe lingit tot!, marl i mid ftrt exceptiune, artndu-
se cttrt tog afabil, drept .1 milostiv. Acsta o flat ma! mult cu scop de a atrage
pe dol din aceTa pe carT iT trimisese Duca-vodt, ca sl'l phased la Portd i carT,
fiind devotatl lui Dtioa-vodt, indatt ce v4urt cele petrecute, se sculart i fugia
in Bogdania; acetia erad : Ivaeu Mint marele clucer i Stolta Merinu marele
paharnic.
In primd-vra aceta se trimise ordinT celor dot DomnT, lut erban Cantacuzino
al Valachiet i lul Duca al Bogdaniet, de a merge st fact cetatea Dogan, caiT ur-
mnd ordinuliff, durt ce terminarit cetatea n Wing, se intrsert fie-cart la scan-
nul sed. List ierban-vodt, pe aid se gAtTa st pleco de acolo, se preftleu cit tri-
mite pe Drosul serdarul cu serisoff card boieriT treT, 0 tot odatit 11 insoti i de
un Aliverdi Tdtarul cu alti catl-va Mar!, re caff IT cimoscea de ttlhaff rT; a-
pot chilmand pe Aliverdi la o parte IT ise, in secret, ca ajunend la Btrlad, sit
se retragt din calea mare 0 sa taie capul luT Drosu, pe care st i-1 aduct luY spit
incredintare, iar boierilor st le splint et a fugit. Acsta s'a i facut intocmaT.
La intrcerea lor spre IaT, DomniT ad tras la es aprpe de monastirea Babel+,
unde Duca-vodit Mon marl' pregItirY i inviti re Serban-vodt la prnq. Acesta inst
cern st'l dea pe Ivacu Btlnu i pe StoIca paharnicul , carT erad fugitT; i fiind-ed
Duca-vodt n'a voit sr! dea, E.ierban se sera 0 pled a delta Oi de dimindtt spre
Feclan4 wide trimise de'T adusert pe Wen vornicul, etruia 'T dete mrtea cea

www.dacoromanica.ro
 CESARta DAPONTE 491'

mai uritit. Dupa, acela mai aduse i pe Christea vistierul, asupra caruia puse o ne
drptl datoria de 40 mil' lei catra vistieria, i fiind-d el n'avu.sti'l dea, dupl eel
lug tag averea ce i se gasi, fl i omori.
Dupil ce ajunse la scaumil sea, trimise pe un capitan, anume Ghinea, cu mai
multi slujitori, la Ptracu clpitanul Urlicnul, i aduandu'l, dupa ce 'Ischinglui
in tot felul, l omort i pe dnsul.
Nu mult dupa aceia trimise de sptqura la tirgul Gene! i pe Radul vistierul
Ocnarul. -

tar pe finl Drosului, dud ce '1 trimise la Ocnil, a pus de l'a omort chiar acolo
un Cobza Durnitracu capitanul; i ca .sa nu mai rmanit nimeni din seminta lui, a
pus de ail omort i pe unica fat ce mai avea Drosul. Aceste omoruri i alte tm-
pilaff sgvari ,erban-vodtt pinl la al treilea an al Domniei sale.
Duca-voda trig se arta en multa milostivire i bunatate catra tra Bogdaniei
i WA, bout. Dar dupl vr'o se luni, in urma Int6rcerii sale dela cetatea Dogan,
unit bole, in numr de trei, incepura a conspira contral, intafitand i pe sluji-
tort la revolt; aceti boeri eraa : Ghioca Vasile vistierul (creatura lui Duca-vodl
i ruda, cu Damna tiff , tinkid in casatoria pe o nepta a Dnmei) , Bogdan (al
chill fib se fan mai in urmit batman) i un al treilca, despre cart afland Duca-
voda, dupa ce 'T juded, Ii condamna la mrte i-Y omort.
I in acelai timp, ajungnd la virsta de casatoria fib, Rif Duca-voda Ecaterina, fi-
'dantata mai de 'nainte en Stefa.nitil beizadea al lui Radu Leon-voda, supranumit i
Stria, Duca-voda se opuse la adstti cAsatoria, pentru ca sciea pe Jisul Stefanita
.de rea purtare i aplecat la bap,. De aceia i trirnise sil aducl dela Constantino-
pole pe un fia de boTer anume Iordache Muselimi , pentru a'l logodi cu fil-sa,
Domnita Ecaterina. Afland despre adsta Rut Radiant Leon-voda, s'a dus sit reclame
la vizir, rugandu-1 a nu lasa sa i se fad nedreptai ea d'a se da .fidantata lui la al-
- tul; i vizirul 1-a promis cl va face a nu se da altuia, ci tot lul.
Prin alegere sinodala vine la scaunul Ecumenic Patriarcul Iacov al Larisei..
Fiind pe Amid hatman al Uerainei tint lui Hmil, fostului batman , om ruta-
dos i nestabil, i Cazacii ne mai putnd suferi desordinile lui , s'aa dus de s'at
plans la Nag. Duca-voda dorind i el hatmania, Mcu cerere la Pall. AtuncT
vizirul ordona ca sit mrgiI la Constantinopole spre a face mukarer i sa'i dea hilt-
mania Ucrainet; tot-odata II invita sa dud i pe fiil-sa spre a se judeca cu Sind
Radului-voda. Ajungnd la Constantinopole, Duca-vod/ fu imbracat cu caftan de
catra vizirul, i la ducerea sa pentru a se Inchina, la Imparatul, dupa obiceia, it
pusera pe cap, in loc de cud, un calpac cerchezese de samur pentru Ucraina, clan-
du-T tot-odata i un topuz tn mina; dar in momentul caul era sit intre spre a se
inchina impgratului, primi scire dela vizirul cri negreit sil dea pe fiil-sa lui te-
fanitit beizadea fliului Rddului Leon-voda; atunci Duca-voda neputAnd face alt-fel,
respunse : se va mpini porunca sa! dar frte cu grea ii veni un asemenea
ordin, hick eel de apr6pe at lui Jima cg, nici odatl nu sciati et sa fi cercat
el ma! mare suparare i amaraciune ca dune!. Dupa dcestea, plecand din1Colstan-
.

www.dacoromanica.ro
 -492 GEORGESCII
tinopole, lua pe tefanitd cu dinsul In Moldova, uncle '1 cununa eu multd pompd
veselid, dupd obiceit. .-

Dupd terminarea nuntiT, pled Duca-vodd n Ucraina la Nemirova, undo aeqa

de locotenent al sell pe un Jane al 2-lea postelnic, pentru ea cunoscea limba Caza-
_ -cilor; dupd care apol orindui polcovnici i judeeltori pentru a judeca afacerile po-
porului, i dupd o edere de vr'o dolt lune, se Intrse la scaunul set. Acest
Duca-vodd avea pe sigilul sett trei blasonuri, i anume : al ValachieT, al Moldovel
i al UcraineT, cu topuz.
In epoca acela era un Turc anume Patburmi-Mehmet-efendi , favoxit al luT
Reiz-efendi, om cu cunoscint de carte. El. trdia cu o sclavd Rug de origine,
care 'T tinea legea i mergea la biserid cu voia stlpfnului el. Intr'o Oi efendi IT
lIds Intrebarea : pentru ce ime-ori ii miresd gura frumos ? Femeea se apdra sub
mai multe pretexte e1 nu scienimic despre acsta, der fiind silitd de dinsul d'a
'I spune fr nicT o codire, ii respune : noT cand mergem la biserig i vrem
ca sd eim, ne di preotul cafe o bugticd de pane santitd, 0 de aceia 'mi mir6s1
atunci gura. Efendi, ca orn citit, se minima de acesta ; i voind g vOd oranduiala
bisericei nestre, 'Oise unui croitor al sed ca WI aducd un rand de bailie de ale sale,
spre a se inibrdea cu ele 0 a merge tiptil la biserig. Irnbilicandu-se prin. urmare
efendi cu hainele cerate, chiar In Oioa de duminecd. se duserd ainindoi la bise-
rig la Patriarchid, uncle efendi vOn oficiand pe doi PatriarchT, cel Ecumenic 0
-al Ierusalimului, fncongiurati de archierei cu tad pompa obipinuitd. Jar chid eird
cu sfintele daruri, i se pdru lui c archiereiT i preotii erati ca o palm ridi-
catT de jos, i asp, de irnilt se umili do eulavid, Meat la e0rea sa de acolo incepu
st predice canoscutilor sei legea ortodoxii, care acesta mi inccta d'a o face pill
cnd afla i viiirul; i aduandu'l fnaintea sa, el 0 atunci vorbia de fat, despre
legea ortodoxl, ast-fel c atunci chiar il trirniserd la Atmeidan; unde '1 lapidard,
conform legii bor.
In acel timp a venit la Constantinopole mare ambasador rus Procopie, prin a cdruia
negotiare s'a fucheiat pacea cu Turcii, i aa marl' onoruri if fdcurd, Mgt eel' de
pe atunci 6menii Oiceari cd nu 'i aducead aminte g se mai fi Phut altd datd atata
onere vre-unui alt ambasador.
ImpdrAtia Otomand fiind mil de 'nainte invtatd de bdtrinul Kprili-Mehmea-
rpaa ca nicI-odatd otirile sd nu stea neocupate, spre -a nu li se da ocasiune d'a se
revolta sad a face alte neorindueli, Incepu g pretinO5 dela Nemy clod ce-
My, anume Enik i Komorn. Afland Neintii despre acsta, ad trimis ambasador
.1a Pertd ca g cerceteze pricina pentru care se ceread aceste cetatl, maT cu sm
cl nicT termenul tractatuld de pace nu expirase, ci mai avead ncti trei ani pfnd la
implinirea lui. La acst intrebare Turcil respunserd : otirile nestre cer resboiti,
i dag ne yeti da Oisele cetatT, noi v putem lsa in pace, iar de nu, sd, v gdtiti de
rsboiu. i pentru cd Nerntii n'ad consimtit g le dea, Turcil incepurd a face ferte
marl preparative de resboiu, punend in mirare tte otile d'n Anatolia i Rumelia,
_cum
- . _
.0 pe Hanoi cu tad puterea lui; asemenea.veni poring, 0 la eel' doi Domni
_

www.dacoromanica.ro
 CESAR1U APONTE 43 -

erbari-voda. al Valachiel i Duca-voda al Bogdaniel de a se scula cu tta 6stea

lor, Wand Duca-voda i pe CazaciT din Ucraina. MaT ordora Inca P6rta i craiuluT
TransilvanieT, Mihail Apafi, d'a se duce i el ea UnguriT; tot o-dat a. maT vesti i
pe 61i, ca s nirga i el, cad acesta tradase pe imparatul lu i avea cu din-
sul ca la 20 mil UngurT din Ungaria de sus. Plecand Sultanul cu vizirul din A-
drianopole , s'a dus ping la Beligrad , unde a ateptat ping cnd se adunara tte
otirile, adid paiT, Douala i Hauul. AtuncI imparatul rmase la Beligrad, iar
vizirul pled ca otirea contra Nemtilor, r6spndind svon in public c eT merg a-
supra celor dog, cetT, pe cnd scopul lor adegrat era de a merge spre Viena.
Diva ce ajunserit a doua Ii la Enik, pe dud se gatTati s inconjre cetatea i sit
se aqe la meterezurI, se presinta Reiz-efendi i le facu citirea urmatoruluT Hat-
ti-erif : VoT vizirilor i pailor meT, t;i voT garda mea, dela voT cer cetatea Vie-
neT. Aulind aceste vorbe, la moment se repeOirtt infuriatl ca nisce lei, i facnd
podurT de trecere, se dusera, la Viena. Nemtff din parte-le, negndindu-se la una
ca acsta, eratt gat de neingrijatI, Meat putin lipsi de a prinde Turcil i pe im-
paratul de yin. Dap a. sosirea lor acolo , detera jaf caselor i se unplura Tamil i
Mara de pradl i avutie.
tn.urma. Inconjurnd cetatea Vie461 i luand positiunT cu anturT, incepUra s'a
o baM cu tunurI; fiind insit ct i NemtiT aveati otire mult in cetate, le facura re-
sistiu frte energica, omortind multime de Turd cu bombele ce aruncati asu-
pra bor. AtuncI imparatul fugi la Q cetate In departare ca de 24 ore de Viena, de
uncle tramise soli pe la tte regatele cretine , cum i la regele Polonid Sobiesky,
rugindu-se de al da ajutor la nevoia in care se afla.
Sobiesky, pornit din zel cretinesc, alese ca la 30 mil Omni din armata si cea
maT butt, i merse insu1 de Intalni pe imparatul, care, ping la venirea ajutoruluT,
adun ca la 50 mil de Sae nemtsca. In capul acestora tuturor se puse So-
biesky i pled spre Viena contra Turcilor, earl o ineafl inconjuraM de 63 pe. V6-
qind TurciT Alta otire, numerUsa i ale",s1 , se fActi propunere vizirulul de catra
Hanul Tataresc de a lasa cetatea i a ei sa se lupte la camp liber, unde sa se OM
bate i 'Muff luT; lust vizirul nu consimti la acd3t propunere, i ast-fel se incepu
lupta, care tinu dela orele 4 Oil la 10. Ncnitil fiind maT iscusitT la resboiil, ba-
tendu-se respingeati pe Turd pas la pas, ping cind incepur a fugi. Lupta cea maT
invegunata se Pacu fnaiutea viziruluT, . care le resist cu mina invTelunare im-
preuna cu 6menil seT, Tar restul armatel fugi, i maT inainte de top' fu Haiul cu
Mann' hiT. in fine, ne mal putnd sa resiste nieT vizirul, pled i el i se duse la
Buda, unde se opri cate-va One.
Sobiesky fmase la Viena, uncle venibd i Imparatul, 1 exprese multa sa recu-
noscintii pentru ajutortil ce i-a dat la timp de nevoiii.
La plecarea sa din Viena, Sobiesky s'a dus pe la cetatea Ostrogon, ce era sub
dominatiunea Turcilor, i dupa o Inconjurare de cate-va Oile o lug i o Rid sub
stapilnirea ImparattiluT.
/land vizirul de luarea OstrogonuluT, striuse tul uumOr de vr'o treIlled mil

www.dacoromanica.ro
 494 G-EORGESCU
(Weill din armata ce '1 naY remgsese i, orrinduind sse pasi in capul lor,-il trl-
mise contra Polonilor, earl' MA iT Mutt ca desAvArsire, crtynd i patru din eel
.sse pasi; iar Kusci-Mustafa-pasa i Meg until Mt% 1u4 prisonieff.,
Plecrind vizirul dela Buda, s'a dus la Beligrad impreung cu tog pasi1 i ceI doT
Dolma cari avnd rare diuiT cdrt g. pentru o rilmlsitg de zaherea fug dela Ce-
brin, cAnd Duca-vodg era in Valachia, se judecarg inaintea vizirului, Eji Serban-
vodg incArcl, pe Duca-vodg ca una sat patry-tjeci de pungf.
Tot acolo la Beligrad se planse si marele Dragoman contra lui Serban-vodg
pentru o suing de bani, i vizirul ordontt ca sg i se plgtscg.
Pe And vizirul se afia la Beligrad, impgratul trimise un capigi-bga care, dupg
Ce '1 luit sigihd impArgtesc, if lu apoi i capul, impreung i cu a lui Defterdar-
efendi, pentru rnotivul cA el a fost indemnat de s'a %cut resboiul acesta. Capul i
ca sigilul furl duse la Adrianopole, uncle ma, furl adusl i cati-va din favoritii
lui, adicA Reiz-efendi, marele Dragoman si altri; apoI sigilul s'a dat lui Cara-I-
braim-pasa, care era atundf. Caimacam, inlocuindu-I pe el cu Suleiman-pasa, ma-
, .rele Imbrohor; Tar din favoritil eel antri la Adrianopole, pe Reiz-efendi spin-
quri, i pe marele Dragoman 11 Fuse la inchisre, Maud in bowl lui Dragoman
pe Sefer-aga. .
.

VOnd Dragomanl mrtea lui Reiz-efendi i urgia ImpgrAtdscA, temndu-se

ca nu cum-va st's1 prcil vidta, promise trei sute pungi de bag pentru liberarea
sa. Din acstg sumg neputnd si dea decal numai o parte acolo la Adrianopole,
fu transferit i inchis la Constantinopole; i fiind-cg. nicI acolo nu p itu sg mpli-
.nscg ttA-suma promisg, i se confiscl averea pe stima mpuniiei i casele i se
sigilarg , puand in acelas timp la inchisra pe nevsta lui Sultana si pe mumg-
sa Dmna Rosandra; dr pe &Instil 11 duserg din nog la Adrianopole 0'1 artincarg la
inchisre.
Dupg un curs de vise lune, Ddmina Rosandra T dete sfgrsitul chlar acolo in in-
. chisre. -

Dupg alte chid hie, fiind aprpe d'a completa suma celor treI sute pungi, li-
berarg pe nevsta Dragomanultir, dr dupg, o lung i pe el-insust
Esind dela inchisre, cern voig d'a merge la Constantinopole ca sg'ssi rev* fa-
milia, dar a doua-Oi &Tar fu rechigmat la Adrianopole, unde vizirul Incepu a se
servi cu dinsul la afaceer intime d'ale mpuriei. Dup trecere de vr'o dog lune, a-
ducndu'l vizirul in marele Divan al imperiului, ii lisc aceste cuvinte : Ifiind-cg
impgrgtia n'a descoperit.nici-un viclepg din partea ta i pentru cg ai servit cu
credintg, ,il te i:estabilesce la postul de mare Dragoman al imperialuI, miluindu-
te tot-o-datg ca casele i cu zapisele tale,: adecl obligatiunI de valdre de 50 de
pungi, depuse ca un fel do .zglog pentru baniI ce i se wreath Cu acstl ocasiune
11 imbrcl cu caftan, si ast-fel royal la cea d'intgig favre. .

La intrcerea sa din Beligrad, Duca-vodg a trecut prin Ardl i ape! prin Ba-
egg, de uncle lug drumul spre Onutul Panel i trase la un sat a-mmte Domnesci,
' spre a face acolo serbgtorile Criciunultir i apoi si reviug la scaunul seg; tot o-datil
_ .

www.dacoromanica.ro
 CESARICT DAPONTE .495

maT asteptfi acolo pind sn, se adune slujitorii, cari fugiserd toy dela (rinse din
causa el nu le Okla lefile, temndu-se r dniT de Petriceicu-vodil, care ocu-
pase tronul prin ajutorul Polunilor. Acolo dar atifindu-se, nvli o sumrt de Po Mill
MoldovenT sub comanda um Bainsky, cari, ajutay de trklarea skenilor indi-
oft, il surpriaserd asupra mesa' in 4iva de Criiciun, i'l duserd prisonier in Polo-
nia, unde i muri.
tu local lui veni la Domnia Moldoval Dunkrasco-vodd.
ta acelas limp, stricndu-se pacea Intre Turd i Venetiat , acestia din urea
dclarard resboTu i ari plecat in Pelopones, nude ali luat dod cetly Corona i Mo-
dona, generalisim venetian fiind Morosini, maT in urind Doge al Venetidi.
Aland turd, 0,PoloniT tot local munit Podolia, pe care '1 luaserd TurciT dela
diniT.
In al doilea an dupd resboiul dela Viena , Sand i Nemtri marl' pregkirI, ad
plecat in contra Turcilor,, i inconjurnd Buda, ad bltut si ad risipit tte ostirile
turcesdi earl' venTart In ajutor, fArd inst ca sit Ott Ma si cetatea. Coprimind to- -

tui alte clod' cetily din Ungaria-de-sus, s'ag inters inapt

In cel-l'alt an se pregkird NemtiT din not, 0 tread pe pdminturila Turcilor,.
i-ei.bdtut ri, lufindu-le .1 clod cety : Stolbelgradul i Uivarul. Vd(yindu-se a-
bind' vizirul slIbit de tot 0 a jails in prstil stare, se preffieu ad se retrage, Fi
lundu-i-se sigilul de cad impiirdtiii, se incredint lui Suleiman-pap, atundi Cai- '

macam.
In urmii Mu si acesta pregitiff de 6ste i pleca in contra Nemtilor, caT eland
despre acsta, venid si eT cu numer6se otiri, i inconjurnd Buda o Marl i o
luart; dupd care apoT indreptndu-se asupra ostirilor turcescY, le-ei stricat cu de-,
slvdrire, r Sulennan-pap fugi si se intrse la Beligrad.
Marele Dragoman Alexandra, avkd in acel tinip multe cheltuelli ou armata i
n'efiindu'T de ajuns venitul ce avea, a cerut dela viziral sit i se dea beneficial epi-.
scopal din Adrianopole, si implinindu-i-se cererea, el ordndui pe Gherasim al Ca-
storieT (care fu in wind patriarc al Alexandria pentru implinirea servicieuT ar-
chieresc, r el sd iea venitul.
Inca din rna aceluT an Tamil incepurd din nod sit fad marl preparative da
resboiu, 0 in primd-vrii placard cit multd putere de 6ste contra Nempor. La pri- '
Ma lovire a armatelor, victoria se paru 6re-cum a Turcilor , dar in ulna remaserd
invingtori NemyT. Atundi otirile otomane se revoltard contra viziruluT, cerbd
st i se iea sigilul i sd'l i ombre; r el Mad de scire, a fugit 0 a venit pe Du-
-litre la Rusciuc, de uncle insciint pe Serban-vodd s'T dea caT pentru a merge la -
Constantinopole , i ajungnd acolo, a predat sigilul in mna impratului, tjiciind
i ateste cuvinte : ainpdrate ! dUt sigilul, td i capub mail, fl ea mine cum va fi
voia imprtratial tale, pentru cit Warn voit sd del sigilul in mfina vajmailor tet
impdratul T respimse sit se retragii, ,i ast-fel vizirul fugi 0 se ascunse.
Dupd acsta venird deputay trimisI la imparatul din partea otirii revolted',
.-
rugnd a li-se trimite sigilul spre a'l da eT luT Siaus-pala.
www.dacoromanica.ro
 496 GEORGSII
ImpAratul, gAndindu-se ca nu cum-va sl le dea pricing de a face o resat mal
mare (precum s'a i f5cut), indemnat fuel 0 de earl ceT maT de aprpe aY luT, pre-
cum de Kislar-aga i aliT, trimise sigilul cu Silihdarul seti Hasan-aga, fidantatul
filed sale Hatigea-Sultana, fosta sotil a luT Mustafa-paa Musaibul; ajung"end Si-
lihdarul cu sigilul, 11 remise In maim luT Siaus-paa, care era ginerele bltrinuluT
Kprili-Mehmet-paa.
In acela timp, Iacob Patriarcul, afi adu-se la Constantinopole ascuns la amba-
sada FrancieT, s'a sculat 1 s'a dus la Filipopole spre a cere dela noul vizir Pa-
- triarchia, care i se 0 acorda, i ast-fel Inlocui pe Dionisi5.
Armata revoltat5, primind sigilul dela Osul Silihdar, l puserl sl jure ca
fie cu dinii, promitendu-I de al: face Misir-paa,ji ala se uni cu (141.
Dupl aceTa trimiserl carte la Implratul cu Silihdarul, cernd capul luT Suleiman-
pap i arestarea CaTmacarnuluT Itegep-paa la Capi-arasi, r in locul luT s fad
Caftan= pe Kpril-ogla Mustafa-paa, care era cumnatul vizirulut
MaT in urml anti la irnpArgtil cererea de a schimbaipe Kislar-aga; i prect
se apropia5 de Constantinopole, reuir5 a schimba maT pe toy de pe lng Impgra-
tul, inlocuinclu-1 cu de al lor, cad la t6te aceste cererT ale lor implratul adera
de nevoil.
Kpril-oglu Mustafa-paga, .ca om intelept i prevkltor, sirntind c scopul kr
nu era alt cleat de a schimba pe impAratul, i cugetand c venirea lor la Constan-
- tinopole ar fi causa de marl.desordinT, de jafurT i alte necuviinte, a scris ViziruluT
ca, de vreme-ce tinta lor este schimbarea impAratuluT, schimbe inainte de a
veni cu otirile la Constantinopole i s aeq.e in scaun pe Sultan Suleiman. Acsta
se i &cu. Pe cnd vizirul se afia inch' la Torlu cu otirea, s'a dus cu Ulemalele, i
ridicnd pe Sultan Mehmet din scaun, loll inchis i ail pus in locu-I pe Sultan .

' Suleiman; venind dupl acel i otirea, gsir pe impAratul kelat in scaun. .
Cu Me acestea tebeliT nu Incetarg; cAd, earl de cele dud rndurT de lefurT ce
aveat s5 primscl cnd venira la Constantinopole, eT maY cerea5 i obicInuitul kr
baci, care in total se redica la o frte insemnata suing, de banT , pe cand tesau-
rul era sleit. Incepur5, prin urmare, a sili pe notabiliT ormuluT, luand dela uniT
cte 50, dela altiT cite 100 pungT de banT, ping, canal 11 completara suma.
NemtiT, veynd atta turburare i incurckur5, la Turd, profitar de ocasiune i
introduserA otire in Aral, uncle era era. Mihail Apafi, care se supuse 0 el Non-
'
tilor impreun5 cu tte cetAtile, ocupate deja de 6ste nemtscl.
Thad turburAtoriT nicT atuncT nu se, astAmpArarl, ci orT-cand li se pArea , se
scalar i fneati PrteT o multime de cererT, precum : unora s5 le dea slujbe, altora
sa le tale capetele, i alte asemenT; i acsta stare de lucrurT a durat din luna lul
octobre ping in februarifi.
Vizirul, gandindu-se el se apropiea timpul expeditiuniT i v41-end nesupunerea
otiriT, s'a consultat cu aliT, i s'a gash cu cale, de o parte s5, prinp i s o-
m6re pe zapcil i pe capil rebelilor, r pe de alta sa atragl pe tenicerI, remlnnd
atuncT mijlocul de a se curgti maT lesne de Spahil. Ast-fel dete vorb5 luT Ienicer-
www.dacoromanica.ro
 ' `.; .

CESARIU DAPONTE .- ; ' 497

aga ca sg. ombre ma ntti pe capul IeniCerilor rebel; acesta merg6nd la IenicerL
aga spre a's1 lua cafoa, dupit obiceit, in momentul esinY sale de acolo navglirit
6meniI lui Ienicer-aga asupra-I sugrumarg, conform ordimilui ce mail; dar
esind dupa aceIa lenicer-aga spre a regula strejile, si nttlnindu1 6menii capului
rebelilor, incepurg sit strige n gura mare : acesta este care a omorit pre stgpinul
nostril! 0. ngvglind asupra lut l Wang, in built& in mijlocul drumulut
Dupg, acsta rebouT incepurt sit inculpe i pe vizirul, 'gaud cA tte proveniat dela
dnsul, si se chibzuirg ca sit '1 om6re. Etta vizirul scire despre acata, s'a inchis
in saraiul set; iar rebeliT, inconjuriindu-I palatal, il Meet pe din gall. Allied m
pgratul despre acdsta, a trimis pe Misirl-oglu ca 81-1 chieme, dar vizirul a refusat,
tlicind cA de va merge, rebelii i vor omori nevsta i copiii, i el mal bine s1-1 o-
m6re numai pe el singur; &"nd aceste vorbe , dete si sigilul spre a '1 da in
mama Impgratulut ii urma acestora se repqi multimea rebelilor in interiorul sa-
raiului, unde at mgcelgrit pe vizir, dnd apoi road/ si la WA ayerea lu. ,Acdsta
s'ail petrecut in Om lasatultil de sec. .
-

A doua (ji de dimintg se adunan g. toy rebelii , SpahiT i Ienicerl , i s'ati con-
sultat ca sit schimbe pe impgratul, pe nmftiul .1 pe altit alegnd tot o-datg de vi-
zir pe unul dintre Spahit anume Ali-aga, cum si aga de Ieniced pe un Ienicer Kin-
cic-Cea. ,
17606nd seherliii i comerciantii cit are sit se fact mare turburare i peke, si cit
pte sO, se cake chliar i bezestan sat piata principali, unde se afla multime de bo-
ggtit esi un Emir din bezestan i, inchiyndull dulapurile, legit o basma de o prg-
jing i incepu sit strige in gura mare : Cine este musulman, si villa sub stgul lui
MahoMet ! Indatti incepurt a-sl 'Mein& tog dulapurile 01 a alerga multime de
Turd dupg urma lui, strigand : alah! alah ! i ping si ajungi la p6rta palatuluI
imperial, se adunart ca la 20 mil de (Smell 136rta palatuldf fiind inchisl, multi-
mea nu inceta de a striga meret : alah ! alah! ping (And impgratul trimise din in-
Ant srt-I intrebe : ce voiat ? Ei respunserg cg rog pe impgratul sit sc(5tg numal
decit Sangeac-eriful afar(' i sa redice pe zorbagit- Dupg ce doe acest respuns
imparatulut trimisul reveni din not si le (lise din partea impiratulut mud.
Sangeac-eriful nu se p6te scte afari in ora aceia , fiind , ci si vini
a doua (ji de dimin60, 0-1 va sake, si atuncl ori-care va fi adevgrat Turc, sit
.

alerge sub dinsul. cat .peutru ridicarea zorbagiilor, lea, dat ordin, cii ori-care va
ntilJ.ni .zorbagit pe drum , sit-1 om6re, i.va fi bine omorit. Pup Ce multumira
i uraii impitratulut se mai rugarg de a se milostivi sg numscil chiar atund un
Ienicer-aga din intru', si name decit le Melt pe voig, cgruia se inchinati toy
la eirea sa din palat i-1 duserit cu mare alait ping la Aga-icapisi (rgedinta
agate!). In mersul lor ntilhiini pe drum pe cel-Valt Ienicer-aga pe care '1
aleseserit rebel% i in acela moment II Wang in bucittele. Pupa aceia ajmigeend la
local de resedintil, i se inchinanit tog Ieniceril. Pe acolo el incilled pe cal i, in-
sotit de 500 Ienicerl, esi sit (lea osol prin Constantinopole, i ori pe mide intillnIa
32
www.dacoromanica.ro
 498 HASDE
Vre-un rebel, punea de '1 omorag; asemenea fgceag i seherliit la inthrcerea Ior,
omorInd chiar i pe ce! ce 'I scieag in relatiunT cu rebeliT.
(Finea va urrna) ,Tradus din grecesce de : P. Georgescu.

COCHIT-VECHT
NOTIT LINGUISTIOX -

In dialectal celto-armorican cuvintul "palamour insemnza Ipentra ca

saa gpentru ca.
Ilustrul Zeuss, fundatorul linguisticel celtice, ne sciend cum sit'0 ex-
plice acsta vorba, a numit'o vox obscura, ca i dad ar fi un vene-
rabil arcaism.
Vine Ebel, anal din eel mal Nun( discipoli al luT Zeuss, i arata ca
misteriosul palamour nu este cleat francesul par amour, pe care Armo-
ricanii, imprumutandu'l inteo epoca de tot moderna, Cat aplicat cant in
felul greculul zap, sail al latinuluT gratia. 1
0 greOla analog, a facut la noT episcopal Melchisedek al DunariT-de-
jos, pe care - iml place a o spune - slut cel de'utAifi a'l stima pentru
laborisele sale publicatiuni.
Pr-santia sa.are nefericirea de a mat crede ca orl-ce pret-q credit*
pr-ortodoxit! - in autenticitatea naive! falsificatiuni cunoscute sub nu-
;
mele de (izvod al Jul Clanaf't sail cronica a lul Huru.
.1
In acea curisa cronica, consiliariT domnesci sint numiti cockii-vechi.
Cu acsta ocasiune episcopal Melchisedek observa :
picerea cockii-vecM, titlu ce acest document da consilierilor Doman-
dal sail divanuluT trei, adunariT menilor cu minte i esperienti, ping, nu
(de malt se da in Moldova divanulul sad adunaril boierilor administra-
torT, inaintea carora se &ea mezaturile sail licitatiunile publice pen-
dru antreprisele statulaT sari pentru averile particulare ce se scotean la
vin4are publica. Qicerea cochii-vechi in Moldova este proverbiala ,1;i se

(1) Ebel, Ceitische Studien, fn Kuhn, Beitrge, III, 276.

www.dacoromanica.ro
 cocn1I-vEcni 499

dntrebuintza cand vrea ciue-va sit arate o anticitate fabulsit : acesta e

de cand cocbit-vechl.2
DecT : cochii-vechi este vox obscura... ca i armoricanul palamour!
In realitate, tocmal acesta vorbit este una din cele multe i frte
multe probe despre falsitatea cronicel luT Hurt].
Nu numal MoldoveniT, precum se pare a crede episcopul Melcbisedek,
dar i Mimtenh ati avnt pe cochg-vechi.
Unicul romancier national al Ronalailor carele a schitat maiestresce
vieta bucurescna din epoca fanariotica , desmormintand'o din pritfuitele
condice i dosar ale Archivei StatuluT, consacra cochilor-vedd un capitol
intreg, de uncle extragem urmittorul dialog :

- aa-mI leI dece mil ce am cheltuit in nigeturI, i ta zapiSul adeverit de

Mitria-sa i de Hatmaniit.
- Dar la spune'nff, cut' aY dat acele rufeturI?
- Am dat, m6' rog dumitale bun, lei cinel mii Starostei de negustori, ca sit
nu amble vinprea. Am dat luT Telal-bakla lei 1500, ca sa nu strige p'in tte
,tresontiile, 'cad m temeam sit mi sa muteriT multi sa ne strice cbilipirul. E!..
am dat arafulul dela Cochil-vecla lei una mie, ca sit nulni tacit zadufuri la nu-
onratrea banilor, dol mil' de lei am dat liavaetul mezatuluT, ra chid-
sutel-am dat baqi iamacilor i calemgiilor. Fit acum socotlii i ve0
....- Dar nude ne vom gilsi mane ?
- La. Cocki1-vechr. t,' T
g- Bine. . d't!ti `Ili
A doua li era sa se tacit marl' vingei prin mezat etc. s

Cochii-vecki Inseninza pur i simplu in e zat sail lici tat i u ne, fie
de'naintea DivanuluT, fie de'naintea StarosteluT de negustorT, er niel decum
iadunarea 6menilor en minte i esperieutT.
Nol am Mat acest cuvint dela UngurT, la earl kdyavdye, pronuntat
aprpe ca koldovehle, vrea sit tjicil, vin4are publica.
Unguril, la rindul lor, dupit propria marturia a archeologulul magbTar
Rvai, Pei capatat dela SerbT. 4.
Serbesce ko-rie-vene, dialectic k-ke-veke; aLlecii, chic mal vrea ! este
obicfnuita exclamatiune la vin4arT publicet intocinal ca Ja FrancesT : au
plus offrant, !
. 1..41 1,1'. 1

(2) Melehisedek, Chroniea IIijilbr, Buenr'esei, 1869, apenili0 p. 18.

('. Minton, ciocoi meld fi noui, p. 237-93.
(4) Rvai, Antiquitates literaturae hungaricae, Pestini, 1803, t. 1, p, 89,
www.dacoromanica.ro
 500 YENOPOL

De aci i la RomanI qicerea 'a merge la .,cooliii-v,eclif era sinpnimA

cu.; hai la mezat!, .
. .

Iata de unde 0-a cumpaat fabricantul lul Huru pe_,consiliatii dom--. .

nesci! , , .

CunoscAnd acum de aprpe pe cochii-vechi, este o adev6rata, petrecere

de a citi in acea cronic bura-ril :
(i cari Mare Giudi verT Consu yeti Prefectu veri Campoduxu veri maxi'
Citpitan i verl Vornicl hioar dittr trel al& i cu omenie inenilimat mo-
ie silxvioar un atari Coda() Vchio numaals... 5
Cu alte cuvinte. : orl-cine se va alege de trel orl prefect, va cilp6ta o-
.

area de a purta numele de M e z.a t, adecit Monsieur de l'Eucan? sail

Herr von Versteigerung,! Hader'.
,
'

(5) Fragment istoric scris , vechea limbd routine/. din 1495, EA 1856, p. 8.* .41
; , e ,

)i PT!' 4, to i rt- `. 41%1

j -f rTt ' ;:frk )f,V. *

"
- A

104 1.11 . ar 'i; t ki3 Ail t'''.1/41 t r

Ilif III 1 ' . 1.) 1,1+ ' r .

i '61." 1 "1 DOCUMENT INEDITE ; ;"

.."
,' f,!...

DIN

ARCHIV6L. S-T. SPIR.IDON DIN IASI

,i;:t 11,N, A9,1' JURIDIC DIN 143(; ,s1), .

. .
- .
41,
. 1.
"J -' `l '; Jer4'. ,:"7.
COMUNIdAT DE A. XENOPOL _ !

. . f -

,.

Sucva 1436 Mitt 24.

.
4 : ' I. !

Dig-volt i fratele domnek Stefan-voevod, pentru seviciele boerului'Petru

Ungurn din campul liii Dragop, Pdcute pc timpul I WI Alexandru-vodA celui Bun,
le dAruesc patru sate pe cmpul lui Dragop, anume : uncle fusese curtea lu Nte-
dul, PArcescil, BlAjesciI i BolIcescii amlndoil judeciele, marturi al donatiunil
fdnd : ambii principi, fiul lui Ilil-voda Roman, i boerii : Jurj Pratovski cu copiI,
Vficea, Petru Hudid vornic cu copil, Isaia cu copii, Uncllit cu copil, Mihail Popp,.
Stan al InY Mirka, 1teful al WI jumiltate i frate-sell Mind re, Lazor i frate-seil
www.dacoromanica.ro
 -
UN ACT JURIDIC DIN 1436
StancIal postelnic, Duma al lul Limba-dulce i frate-sett Mircea, Bto c1,1111111

&rind& stolnic, Coma al luI Sandru, PAM, Manoil Grec, Vito lt, Stetco vornic, '

pogo, al ha Nest& i frate-sett Pavo, Rodeo dela Mamurin i frate-seti Leva cu co-
pill br, Taco_ CrAstea Negrul, Mircea (?), Stan comis, Stan Babiciti. Sanctiunea :
orI-cine va turbura pe Petru Ungurn sati pe copiil luI in acea posesiune, fie prin
asasinat sa prin alt0i fapt rea, va platiDomniel leggtur4' 60 ruble de argint to-
pit. Logoftul Dinis a sigilat, gramatical Paco a Kris.
h _Job, H
In tOpisul S-tului Spiridon s'a Uncut In t. I, p. 11, sub egliqtea Docolinav. Originalul e
scris pc pergamen5., find rupt la indoitur5 din care rang' uncle cuvinte nu se pot citi. Sigi-
lul s'a perdut.
tA,d. Id. t)',11,t) 1

1.
+ aT110 RThiTE10 MIA HATA BOEKOAA. rocnompz. ;EMU MOAAMICKOH. il
EpATZ r... CTE114A11A KOEROAA. MUMMA ;HAME1111TO CrkAAZ HAIIIHMA AHCTOM'A.
KTO [WIZ omurrz unu Ero scAutuura worm. Wale TOT liCT11111110 (Agra 11

KO11911117 mum Rtpukul nE'rpa oyuroyptumuz i7v ApArounsA nowk. CAOyaiHAZ

np.kmAE Oronomumemoy p0AHTEMO HAWEM01( npAti010 Ii stpuoio cnoymoio. A

He cAoyaum, HAMA 1lpARO10 Il Rkpuolo CAOrinE.010. TtAM% MM RHAtELHE npA-
!imam (SiC) ii wkpuoylo Ero cAoymoy AO VAC. &MIMI] ECM, Ero WCOR11010
LIAM. MA7T110. H pall ECMW Emoy oy HAWEI1 ;EMA11 MOMARCK011 `1...pli CEAA
,
HA Mt HA ApArounat f10M1rAE Rhin uliTEAoynon mop& H turmoil CEAO. 11

RAZHiElj111.... II until" CAE ux dill, Il ROAMELI1H WRA MoyAvfin. TOE ECMW NAA11

Emoy mina cz ncliAnz, AoxoAolva.... Er0. Ii HOrIATOMZ (sic) Ero ii npaoy-

uoywrom Ero. Ft upagloyprkTom Ero. 11 137'CEM01( pow/. Ero.... Hem/mm[1'4i W?
Ero HAEMEHE tiEnoporuEnome Nutiomi HA WkKW. A xoTAIA TtnAz CEAOMZ CZ IM-
ckm.... H crAphlmu xoTARAu. A HA (To?) ET Blip" RhuuEnucauuAro 1'713AM11 trail,
KOEROA,111 H ApA 130p10 RAMAN RpATA CTE4)ANA "UNA". stpa (HA C7HAM11

(IONIAN". EtpA HAHA ili01(pitiA (i)PAToricKAro, Il AtTEH ECO. fitpA MINA 13111A`111.

Apa HAIM HETpA xop,u4A AROpHIIKA., It AtTEH ECO. Etpa DANA IRMA it *TED
Ero. wkpa. HAHA oyHx!VkTM H AtTEH Ero. IrkpA HAN" MHXAHAA Roam. Apia'
DANA mum RIN1pMPIA. dip" MIA 4f1E+OyAA MOyMZTATEKHIA. H RpATA EN, HAIFA
AlkmApu. Il irkpA nAn AA;opA li RpATA Ero HAMA CTAIPROAA nOCTEA- KA.APA
HAMA AOYMIA AHMSZAOMEMA H RPATA Ero mum, Awn]. H (Aim HAN"
"MOM `1A4111111KA. KtpA HAN" ,...EFIA'kdZ CTOAH114 litpA HAMA KOWA WAHAp0-
13/1`/A. irkpa HAIM 4461pZRA. litpA HAN" MAHOHAA ITZIHN HAHA 1311TOATA. EtpA
.,
HAN" CTEIAKA AppliHKA. wkpA HAN" ROOyIllA HECTtKORIPIA 11 spATA Ero FI KA.

[dip HAN" xoAKA MAAAoypuucKAro. Il ROTA Er0 naNA AE1361. H AtTEH 11. wkpA
DANA mango, Non. wkpa HAIM KrT11 mopuoro. irkpa DANA Firm irkpa DANA
. -

www.dacoromanica.ro
I 1
 502 XENOPOL
CTANA KOAANCA. RtpA NANA .... EARH'IA. wkpa sarlip sompii immix BEAN 11x.

A Tan= KTORK1 110 HAEMENE NA 11ETpA NAN NA EN irkTII. p TM CEM.

0yRilICTEOAV7 [MN flAK BOYA.... BOW AIIXOT010. A %VIM NMI ;ArmaTik pwk;ich
8 poyoll ANTON CEpEgpA. A 110 NAHUM ai KOPO CPR 11;6EpETZ, P0C110A4pEAVA

EMT11 oy NAWEll ;EA1All MOMAKCK011. NAN N4WI1( EpATY11. 11 ....TEN MUM.

HAN V iminEo flAEMENE. TOT AA KW 11A1A OrPHEMNAZ II 0yIpkhIl1A. ptioymE
AAAn ECA1k1... A El%) 11pA130y10 11 ApN0y1O. CA8M8. A 11A ROAWEE 110TRENKENiE

Tomoy BZCEA10y RKIIIIEMICAHOMOy. BEAM! ECM1.1 CAOydi 11A11.1EMOy irkpriatoy

Ammo), A0P'0,04T0y INICATII 11 iipiorharrii IIENATh 11411110 K cum( micToy 11A-
111EMOy. 11117 1141111CO (Si() rpAMATNKZ Oy COUB'k sAivr ainMA M71.114 IONA KA phi'

I, pl. t; .

NOT A .., .1

. ,

D. AL Xenopol ne-a trimis un pachet Intreg de copie, frte bine exe-

cutate, dupit uncle document ce se atlit in archival St. Spiridou dela laps.
Aceste copie sint facute - 4ice d-sa -, de un tinar care a murit de
Wan an de qile, numit Cernescu, i avea marl dispositil pentru istoria,
cunoscnd mail ales i linibile slavone. Vom reproduce treptat doctunen-
tele comunicate, verificanda-le prin critica interna. Pentru documental, pe
care'l dam de asta data, am consultat un crisov original al Domnilor Ilia
0 Stefan din 19 septembre 1435 in Archival Statulul din BucurescI, i
tret crisve din acelnf an, copiate, dap originalurT In colectiunea Jul Na-
ruszewicz din Biblioteca Academia, dela Cracovia, anume sub nr. 29, 41
i 48 din tomul 16. Acsta confruntatiune ne-a permis nu numaI de a
constata perfecta autenticitate a actaluT, dar Inca de a completa in su-
mar unele lacune, pe earl insit negrqii -
le-am lasat intacte in text.
Mara de 1.Cainpul luI Dragop (ApAromElio nonE) ca denumire a uneT
-
circonscriptiunI teritoriale, care cuprindea mal multe sate, i afara de
cyviute rouble ca limb duke (AilmRz AoypiE), jumatate (oynnwE),
netedul (lrkTmoyA).,.intercalate In textul slavic, crisovul de .nial sus este
frte interesaut sub' iaportul juridic' prin : , .

1. Judecia (nioyAva") - Wan in care era un judece sag cjudec;

4ic judece sa judec, 6r flU jude, ad din jude s'ar fi format juclia, r
nid o datit judecia, care imlicit un prototip judece sail judec din latinul
judex, ca ,srece' sail erec din sorex, berbece sail berbec din iver-
. , , , .

vex etc.
. 1P,, 4 .1 "4 ; h."1.L; h:", r"MI
. 'e)

flint h(12h ,tf" , t ipm r,01 . tp; nve..)ti iJ

www.dacoromanica.ro
 TESAURIIL DELA PETROSA 503.

\ 2. LetAtura (pirk;ick, dela pRigATII a lega) - amend, ce se plittla

fisculul domnesc de ciara acet ce atenta asupra mo0eI altula.
Ambele aceste definitiunt trebuesc WO, completate
tificate prin ,cepcetitrl ultridre.
i - pte - rec-
H.
'Ilf ,11 r .1 ,,

f
I I I! ;.

STUD1E ASUPRA TESAURULUI DELA PETROASA

ISTORIA DESCOPERIRII

. .

in luna lul martill sail aPrile a anulut 1837, Cilt-va timp Ma. 'Hite de
Pod', dol locuitorT din satul Petrsa, eel 4ic i BMenil-de-jos, MI Lem-
narul i Stan Avram, socrul lui, lucrand a scte din muntele Istrita p-
tra, pentru cladirea seminariulut episcopiet de Buzati , detera fara veste
peste o bogata colectiune de vase i de podbe de aur. Atat prin greuta-
tea lor, cat i prin valdrea kr artistica, aceste obiecte format un adeVti-
rat tesaur.
Ar fi fost frte interesant de a se sci cu tot de-amAruntul in ce roc 0
in ce chip aceste oblecte, de ap mare pret , se afiag ascunse in muntele
Petrsel ; dar asupra acestor puncturT OraniT a filcut mitturisirT frte
indolse. Atitt se alege numal din spusele lor,, cit gluvalerele era." d'a-
dreptul ae(jate intro dol bolovanT marl de 'Aril, la o mica adincime dela
fata pilanintuluT , i invelite cu un fel de tkina ngrti, , milruntsa, care
p'a-locur sta lipitit de ate unele din ele.
Muntele Istrita , ae4at fiind in judetul Buzaulul , Tar odinira in a
Slculenilor 1, Writ nord-ostul prel RoimluescI, se IfialtA en 1796 metri
d'asupra citupiel ce se destinde drept sub plele mL Pe laturile sale,
bolovanil de 'Aril 'MOM ese la ivl, pe icT i pe col, printre tulpinl de
copaa secularT; Tar culmea luI de calcariti, acoperita cu pitdurT sturse, se

(i) Dupii declaratiunile depuse la cercetarea oficiala din 1838, se constatl el descoporirea
tesaurului s'a Scut in postul Pascelor; in anul 1837 ing dumineea Paseilor s'a nernerit sl
cap la 18 aprile.
(2) La 1845 judetul Slcuienilor, a calla reledintl prefectorial era la Bucov, s'a desfiintat
impartindu-se plIile, din earl era compus, !Titre judetele Prahova Buzlul. Plasa TohaniI, in
care se afil muntele Istrita, clklu in partea Buzlula

www.dacoromanica.ro
 504 OD013ESCU. 7

osebesce, ca virful. eel mal inalt, din acea lunga ira de Mud cu vil,
care in cstele Carpatilor se destinde, paralel cu Dunarea , d'a-lungul
campiel romanesci, i vine, tom= aprpe de acolo , de se sucesce de o-
data spre nord, catra vechtul hotar al Moldovei. In dos, muntele se lasa..
repede ping, in valea Nipovulut; in fata, povirniul sell, mat oblu despre
desparte podgoriile Tohanilor de ale Saratet, Nand forma unlit :
mket amfiteatru, pe care '1 strabate pAriul Orgia i sub care se intinde
o Inagua, lata ce 'Arta pe dinsa satele Petrsa, Badenil i Grecnca; doa
pripre sat colti'de munte, cart inaint,ztt pina d'asupra satelor, cercuesc,
la apus i la r6sarit, anifiteatrul. Pe priporul despre r6sarit, cam pe la
jumittatea suiplui, lucrail In prima-vra anulut 1838 Mu Lemnarul i
Stan Ayrain, i el aratadt in urma ca ar fi gasit com6ra Inteo adincitura
a muntelul de desuptul polenel ce't lic vila Aradenilor. , .

.Dar cstele Istritel fiind neincetat scormonite de petrarl, cart acum de

mai multe sute de ,ant scot inereil dintr'insele ptra, ce e .firte putin
,

.adincita sub pamint, nu se putu dovedi in partea loculut nici o scobiturit,

maT deosebita, Mud, peste un an duptt descoperirea obiectelor, MaeniT sta.-
piniril cercara sa afle in ce anume punt ele fusese gasite.1 Jo

Cercetkile ce s'ail filcut tot pe atunci prin locurile invecinate n'ati a-

juns la alt mat bun sfirit, cleat ailarea cator-va Wiwi de Ma, grse ca
de un deget, ale caror dimensiunt neobiclnuite puteail sit fact a presume
ca pretisele obiecte fusese bagate in vre-un fel de chlup mare, pe care
ascundaorit il virise in pripa printre bolovanil din munte; acsta banutlit .

putu sit vina mat cu smil fiind-cit , in prjma acelut loc, niel o darima-
tpra sad scobitura nu dovedla sit se fi pregatit acolo de maT nainte i cu
dinadinsul vre-o tatnita. Cu tte acestea, in ocolul Petrdsel se gasesc, pe
sub pamint, aqa multe r6maite de olaria antica, hack afiarea acelor hir-
burl de catra cercetatoril, call scormonirit pitmintul cu un au i mat bine
in urma desgroparit tesaurulul, mi dovedesce cittu-1 de putin ca obiec-
tele ar fi fost coprinse in vasul , ale carat cToburI furl gasite atunct, pe
culmea IstriteT..
1
. I
. )4.4 41,, Ai.,

(t) Inteo stampa, pe care o avem la noi, am artitat aces': colii1or al inunteluY, carele la
sineg n'are nimic insemnat, dar de undo vederea se destinde presto tot elul straiitut de
apelo Bnzeului qi. julie Astit-di, in acel loc so IQ numai bolovani de petril, printre
cari cresc palamida i baririele; mai jos, se ziresce crescetul nueilor color marl din vita Ar-
d elenilor ; Tar doparte, pe campig, conturnele oraiului Buz, qi in fund de tot, malul inttiltat
al riului cu acelaq nume.
, : .
"
www.dacoromanica.ro
 ,

TESAURUL DELA PETROSA 505

I.

OrT-cum ar fi, eel dol thanT, fitrn, de a Ninth Me adev6lata insenmg-

1-. tate a descoperiril lot o pitir CILIA eu cea mal mare ingrijire in' casit
la din0I. Acolo staturit mult tiinp gluvaTerele, fitrn, ea niel 'Intent atlIttoril
lor sIt se 'siting ades6 de elel ; dar,, in primit-vara'anului urinIttor, stet-
cacT6sa colibit, in care de un an stan nesciute atittea bogittie, find amenin-
tatit de a se ditrima'pentru regularea satulth, Ingrijatil posesorT al collie-
rel se destitinuira Writ doa rude ale lor, numitil Nicolae Baclu si find sen
George , cart Il i *tart ca sit strainute , spre maT bung, asightare,
nepretuitele lor avutie in locuinta acestul din mug, unde le i ascunl,
'serit in podul easel ling co. Aci iar4T ma! Tnmaserit citte-va luni ne-
clintite. ,y,,, . i!,)

Se p6te crede c o aa lung i ingrijatit titinuire nu Proven% nuiniii

dintr'un chget de cupiditate , ci ilia 0 din acea '-temere 'superstiti6sit
ce ail la noT 6menil din popor pentru tot ce ese din 'comorile ascuhse
pe sub pilmint2; negre0t c li s'ar frimputat de Ultra toil 6menil din sat
cit an uneltit farinece spre a da peste un noroc ap de minunat
Trecuse dar anal la mijloc, fart ca sMenil s se fi ispitit a vorbi Ciaj
va despre. lor de tesaur; .dar' pe la sfiritul lit" martin 1838 ,
. .

Reposatul Anton Kurz, din Brasov, (in L rneth, Gold-und Silber-Monumente des k. k.
(L)
.111iinzen-unl Antiken-Cabinettes in Wien, Wien, 1830, p. 85) a povestit despre nesciinta Ora;
nilor o anecdota, pe care nu sciii de undo a aflat'o, midi* nu o gisesc nicliri relatatti in deposi-
r' tiuuile coprinse in dosarul emoting, acute la 1838; el ne spune cd unul din mesa Omni, in-;
chipuindull cd tte acele obiecte era de amnia', ar fi dat o bucata din ele unui Medina. ti-'
gan ca sd '1 &pack cu dinsa o tingire, si cd acesta, neput6nd s dea de capdt luerdrii, ar fi
aavirlit cdt colo bucata de metal, tliand stapinuld ei al nu e bund de nimica.
(2) Este vechiu printre menT eresul mimed comorile, cu tte adirnenirile' lor, aduc numai,
nenorociff pe capul celor ce le scot din tanitele unde stat pitite sub misterisd pazd. La E-
leni, fabula berbecelul do aur din Colchida, carele, furat Sind de Iason si de ArgonautT, trase
chip sine attea restrigti, este o expresiune epicil a nester eredinte; dar mal ales povestirilo
Orientalilor i poesia poprelor nordulul s'aii addpat din asemenT idel. Bliistemnl care =A-
resce pe eel ce ail cutezat a riipi obiecte de pret, ascunse in pesceri sad in stand i pilzito de
zma i de Maud, precum arme, vase, lanturi i verigf de aur, petre nestemate 5) altele, faee
subiectul a maT multor Saga sail cantece bdtrinese ale Scandinavia; antica poemd nationald
a Germanilor, das Niebelungen Lied, e basatd chiar si dinsa pe o ast-fel de traditiune. De
mind lumea, acdstii credintd, veciiid ca si invidia printre Cornea,-
,xcti xergier xsectikei %Orin xcti. tbrovc tbrrwv,
. . ntai =topic =con; 09.oviet xca doldf3s doictJ,
dice Esiod, poetul moralist al Elenilor din fundul antieitdii, acstd credint s'a pdstrat
Ping a4I la poporul roman, precum si la multe altele, prin basme i prin cowls). Judecand
drept, ea nu este alt ceva cleat una din manifestdrile sufletesci cele mal caracteristice ale
eternului adevdr, exprimat printr'o oicitthre runicti, product al intelepciunif vechilor Scallf
nordici : ,Fe velldr frnda rogi !, riverite pricinuesc vrcijbile ntre nmurt ".

www.dacoromanica.ro
506 ODOBESOU

intrand in daraverl cu mi nieter petrar aril ant , anumOnastase Tarba

sail Verusi, nascut la Bitolia in Macedonia, care luase pe s6ma'i cladirea
unit pod pe apa CMnaulul i pentru care el scoteail 'Ara din munte, se
incrqura lul, il deschisera vorba despre cele ce aveail in Ostrare 0'1 i ,

incredintara umil din cercurile cele marl, ce se aflag printre ele. Acest
om mal nainte de tte merse la BucurescI, ca sa se incredinteze printeun
argintar despre adev6rata natura a metalulul; peste, putine ie veni insa
inapol i, folosindu-se de nesciinta pranilor, cump6ra dela din0i, dupit
o lunga tocmela, tot tesaurul, in pret de patru mil lei vechi (aprpe
1600 lel nol) i cate-va fermene i testimele pentru nevestele lor. Til-
ranil impartira de o potriva intre sine suma, i indata predara arnautulul
.tte obiectele ascuuse, osebit de o veriga de aur flr petre, care remase
in podul easel hi George Baclu. Acestea se petreceail in qioa de Sf. George
(23 aprile 1838).
Pe data ce tirgul fu inchialat, Auastase n'avu alta mal mare grije de-
al de a inlatura primejdia ce'l putea ameninta, la cas de dovedire, din.
partea legilor Orel , earl pe atuncl.dari singurel stapinirI dreptul asupra
tnturor comorilor ascunse sub pamint, declarand doninesci pe tte cele cc
s'ar desgropa de or,l-i-eine. De ace% el povatui pe pranl ca ferescil,
1.

Dumne4eil sa spmia cul-va 'despre cele ce se petrecuse intre d1n0l; Tar pe

de alta parte, se grabi a sparge i a turti cu toporul , chlar in casa la
George Bachl, mal bite splendidele obiecte, pe carl le capatase pe banI
aa putinl. E tare de cre4ut ca Verusi, precum se i lauclase catra sitteni,
nu intaNia a desflinta i a mistui mat multe din acele gluvalere, topin-
du-le pte la vre-un argintar din Bucurescl sail din &Mil.
Nu trecu insit mult timp, i imprejurarile adusera ping la aqul auto,
ritatilor scirea despre acesta descoperire.
Mal multe din vasele i podbele, cumperate de meterul petrar; erat
impodobite cu petre de diferite colorl; dar in momentul cand le luase in
stapinire , el le sfarimase fara crutare, facOnd s sara petrele i risipin-
du-le prin cask cu gind ea ,acestea nu era de Mel un pret. George Baal',
(') Cosidica luI Carag; care a fost legThirea T'rel Rorninesci ping- la 1864, glgsuesce
ast-fel la part. II, cap. I, art. 1, din. 2-lea : Cite petre scumpe sail allele giisim prin locuri
cslobode, se fac lueruri ale mistre, bez (afar de) comorile cele ingropate, care strat dom-
(need. Legea actual, Cod. civ. art. 649, acorda proprietatea orl-citrui tesaur, ce se des-
coPere din intamplare, fiind ingropat ftir5, scirea nimenuI, atilt acelui care l'a descoperit, cat
vi proprietaralui pe fondul druia s'a Osit; el' II Impart de o potrivii intre sine.
www.dacoromanica.ro
 TESAURUL DELA PETROSA 507

le adunase cu matura i le ingropase afarit, intr'o critpatura, de 'Amid.

Peste cate-va s6pt6man insa Anastase se intrse inapoT, intreba de petre
pi alese din ele pe cele mal marl, luandu-le cu sine; dar numersele fart-
maturT de aur i de petricele , colorate rou, verde i alb , cart remasera
in curtea lul Baclu, bra asvirlite de acesta cu nepasare in gunoiii; acolo,
se vede oil rimittoriT, scormonind , le sc6serit la lumina, i indata copiil din
sat le culesera de judria i le impratiarit pe a-casit. in cate-va (Jae tte
cumetrele satuluT vNuse petricele in felurite fete adunate din Mtittura
luT George; se Meuse vorbit la fie-care vatrit; se radicase svon in tot satul,
pi ast-fel in curitnd ajunse trba a se face iscodirT i cercetarT.
Chlar pe Alma se intampla un fapt, care dete indatit prilej autoritati-
lor *locale de a se informa despre imprejurarile descoperiril dela Petrsa.
Arendnul acestel moie, proprietate a episcopiel de Buz, un re-care
George Frump-Verde, om al loculuT, carele de maT nainte pare-ea prin-
sese de veste ct s'ar fi gitsit re-carT lucrurl in coprinsul moiel, fu in-
sciintat de Writ miff mult16menT din sat, cumca copiil ar fi cules din
curtea MT George Bach' nisce petricele albe, verll i roii, pe earl i le
i arata:rit. Arendaul intreba , cerceta , amenhita, i in sfirit isbuti a Oa
cigar dela t6raniT crt pricina , ca el ar fi gasit sub pamint doit bud* lu-.
crate de aur, din earl IT i detera una, Intr'o 4i Mad se afla la pr*la
porumbulul, in vara anulul 1838. Acea bucata era cosuletul ca doa-
spre-qece laturl , pe care George BacTu II ceruse inapol dela meterul
Anastase, cu speranta, cit , printeun ast-fel de dar,, va Impaca pe Frun-
qa-Verde i ca el vor fi scutiti pe viitor de alte maT suparatre,
cercetarT. Arendqul insa Mmii indata clt comra descoperitit era ea
Mult mal insemnata de cum ii spusese tram1il, i aft, ca el o vinduse
WU, arnitutulul Verusi. Urmarind atunci pe acesta, se ntlni ca dinsul la
Buzfi i'l ceru, se vede, pentru'acoperirea secretuluT, mat mult decat ar-
nitutul voi sit dea; ast-fel arendkul Frun0-Verde r6maind nemultumit ca
veriga de aur i cu banii ca4I Verusi Il maT dete pe d'asupra, adica
doil sate ecosarT turcesel (ceTa ce' face pe banT de acuma 1000 leT noi),
el se hotari a'l da indata, pa 41 la stapinire, ca unul ce a tainuit, in pa-
gaba statulul i a episcopieT de Buzail, conura descoperitit pe mo0a ace-
stul ke,jamint.
- Se pte Inca ca aceste destalnuirl ale MI Frump-Verde sit nu fi fost por-
Rite numal din bunit vola luf, cacT cu cate-va 4ile mal nainte sub-carmui,-
www.dacoromanica.ro e
 805 ODOBESCU . ,

torn1 pIt TohanT, 'de care tinea satele de sub Istrita, fusese insciintat
de aka un re-care Kyr Tame', epistat al unel mo0e invecinate, in care
epitroPia S-tului Mormint era davalinaVt. Acest Iacov, afland i el despre
petricelele dela Petrsa , cu gipd sit'0 faca mana-buna la epitropia, do:-
, vedind aflarea tine corm pe mo0a data sub ingrijirea lui, facu Indata de
scire dregnorieT. Sub-prefectul se duse la fata locului, ca s lea.insql in-
forniaiuni ma lamurite.
Aa dar, tot' cam in aceiai vreme, giivernul era insciintat din doit
part! : dinteuna (la 12/24 Will 1838), prin S. S. pkintele Filotelu, e-
conomul episcopieT de Built, pe' care '1 vestise arendapl sea George
Frump-Verde; din cea-l'alta park (13/25 iuliiI), prin carmuitorul de Sa-
mien!, ce fusese prevenit inn dela 7 Mill pnin raportul' lul Draguli-
Boson, sub-prefectul ph4if Tohani, catra carele Kyr Iacov se adresase cu,
feclainatiune contra tainuitorilor.
. Ast-fel pretiosul tesaur dela Petrsa; ultat de secolf sub painint i
crutat cut sfila in flop de un an de catra, primil sei descoperitorl , se
alla aCum aprpe de trei lull! in nubile dumanesci ale lul Verusi , and
guvernul, luand scire, precum am aratat, despre aceste fapte , ordona
o cercetare serisil asupra descoperiril ce se Muse in muntele Istrita. In
luna lui iulia, anul 1838, o coinisiune, oriinduita de ministeriul din nitun-
tru, se duse la fata locului ca sa faca sapaturi i interogatoril; urmarile
el full, din nenorocire, mal nmlt aspre cleat bine chibzuite; se hIsaril la
o parte multe din iscodirile carT ar fi fost folositre sciintei archeologice,
spre a se.dovedi mai cu smii greutatea materiala a metalului descoperit
i sumele de ban! Carr se prefirase prin minile deosebitilor posesorl i
impartkitori al tesaurulul.
Se intrebuintarit m6surile cele mai strknice pentru aflarea celor Petre'j
cute, i mai ales pentru regitsirea Obiectelor antice, din cart se compunea
tesaiirul , ce din noil disparuse. tenii carT II desgropase, arnautul
Verusi carel cumprase, impreuna cu im Kyr Cost, compatriot, parta
i tovark al sea la ascuuderea obiecteloi, arendapl Frump-Verde care
veise.sa.imparta folosul cu Verusi, i multe alte persne, mal inult sail
mal putin implicate in acSta afacere, fora .arestate, strapicite i tinute
intltl vreme la inchisre. Pe fie-care in parte il cercetark' in mal multe
rindurl, dar nu' se putu d'o-canidatit dobandi mal mult cleat cele doa
bucati, date- de Omni i de Anastase lul Frunlit-Verde,' precum i yeriga .
afiata in podul easel lal George Baela. '
www.dacoromanica.ro
r9
 4

TESAURUL DELA PETROSA 669 '

Argtgrile satenilor Ion Lemnarul i sotil lul snit astql nc cele maI
. interesante, cad fiind cele mal sincere, ele detera mat lganurit pe fatit
num6rul i natura obiectelor desgropate de el, precum i ce-va din im-
prejurarile descoperiril i daraverile lor cu arngutul Anastase. -
Cat despre acesta, intrebat fiind de mat multe oft, ce facuse cu gluvale-
rele pe carl le cumpgrase, el stgrui a 4ice e le vinduse i dinsul pe pret
indoit, adica pe 8000 leI vechl, until negutgtor necunoscut, evreg sail armn,
carele, cu cate-va lunl mal 'nainte, trecuse pe la podul unde el lucra la
CJmtl, mergnd la Focanl-sati la Ial in Moldova ; el descrise chlar cu ,

'd'amitruntul imbracitmintea i trgsura whit om presupus, care nu

s'a mat putut afta de nicgirl nimic.
Cu tte acestea, o imprejurare fericitg sili peste putin pe Verusi a face ..
marturisirl mat adev6rate. Politia prinse un lamp in limba arngutscit,
ce el adresa din &mesa card tovargul seti Kyr Cost, ca sal indemne
a nu se speria de amenintUile dregaorilor 0 a nu destalnui cu nicl un
chip locul unde el amindol pusese lucrurile. Mend in maim sa o
dovadg ap de puternicg, ministrul de interne de pe atuncl, r6posatul '
1.. -
r' Ban Mihalake Ghica, fratele luI Alexandru-valg, fiind insu1, precum se
cunsce, *mare lubitor de anticitittI, merse la Petrsa in 4ioa de 17 iulig,
insotit de r6posatul Petrake Poenaru, director general al sclel or, 0 Ste-
riadi, implegat administrativ, el hove la cercetare pe amindol arnitutil pi,
neputend obtine dela &Of nimic alt decgt numal tAgaduirl , cg, adicg nu
mal ail nicl o berate in stgpinirea lor, le puserg in sfir0t sub ochl scris6-
rea cgpittatg. In fata unel dove4I aa de impovitrittre , Verusi, turburat ,
nu caeca sl ascuqg mat mult adeV6'rul, el se hotitri atuncl unul
It
. t g!
din locurile unde ingropase o parte din obiecte. - ,

ChIar In acea 4i, Banul M. Ghica, dupg indelungate i obositre Wipe-

turI, executate in presenta sa, .avu multumirea sa v4g scotOndu-se dinteo
grpg pe malul Ciangulul, gaud cu podul ce se dacha , o parte din te-
saurul archeologic'de care ne ocupgm i carele , din momentul acela , fu '3

inapolat pentru tot-d'a-una sciintel. -

Depositiunile dovedise intr'un mod aprpe sigur, c ttit comra aat

la Petrsa se compusese mal Main de dog-lecl i dog bticittl de aur cu-
rat,, din carl o mare parte eran ornate cu petre scumpe i cu cristalurI
colorate rep, albastru, verde, galben 0 alb. Numal noa din acestea s'ati
.reggsit la 17 man pe malul Cglminlut i ag venit a se adauge ,pe lIng
www.dacoromanica.ro
 5-10 ODOBESCU
cele trel budit,T predate de FrunO-Verde i de George BacTu. I Ma! bite
aceste obiecte se aflag inteo stare deplorabilit de stricklune.
Perchisitiunile posteri6re furA, in genere putin fructu6se ; cea mal in-
semnatit isbanda n lor fu reaflarea a dog, fragmente importante i a mal
multor petice, cu earl se complete( bucatile principale ce fusese inapoiate
de Verusi, mal tte stricate i clontite. Cele dog fragmente de capetenia
fura : gura ibriculul, pe care a glen la 23 septembre 1838 d. C. Steria-
di in bordelul luT Verusi, ling podul COnAuluf , i statueta din central
strachinel, ce s'a dovedit in 5 marti 1839 la arnitutul Cost, carele urma
la NW' luctitrile incepute de Verusi; el spuse ca a cumpitrat statueta,
pe pret de cincl galbenT (60 1. n.), dela ungurnul George Cocarla , ca-
rele , lucrand la podul de pe Calna,g, ar fi aflat'o pe malul Ode , a- '
prpe de antul ce se sapase de fata ca Banul Mihalake Ghica , fara ca
sit se OM, descoperi ce-va in acel loc.
Cat despre obiectele ce nu se puturit gasi In acele prime cercetttrl, este
mal malt decat probabil cit ail fost topite sail vindute la negutAtorl strain!,
fr ca s li se mal OM, da in urmit. Verusi se indilrittnicise a pretinde
ca, ele fusese Mate de ape inteo rev6rsare de curtind a CAlnauluT , pe ma-
Jul Willa el 4icea cit le ingropase, inNurate inteun tergar. :

T6te aceste amttrunte, precum i allele maT putin insemnat6re , se atilt

coprinse bite un voluminos dosar, pastrat la Archiva Statulul din Mimosa.'
' Dupit cererea BanuluT M. Ghica, al drill zel fu neobosit pentru reafla-

(9Aceste trei obiecte slut : veriga fgrg inscriptiune, care se dase lui Frund'g-verde de cg-
trg arngutul Verusi; copletul cu dog-spre-dece bluff, pe care George BacTu Il dgruise aren-
1

dalului; i in sfirit veriga cut inscriptiune, pe care agentii autorittii o gitsirg ascunsg in po-
dul easel lui George Baciu.
(2) Dosarul Archive StatuluT sub No. 5397 din anul 1838, despgrtirea ministeriului din
nguntru. Noi dgm la Apendice, sub. lit. A, copie dupit cele mai de cgpetenig acte copriuse
in acel dosar, singurele isvre oficiale in call se like alege astg(ii imprejurgrile descopeririT
dela Petrsa. Am incercat nine, dar fgrg vre-un folos, s cAptilm chiar in satul Petrsa ce-va
none desluOri: asupra celor petrecute acolo la 1837.Prigonirile i pedepsele, la call furl supuse
pe alum! tte persnele mai mult sail mai putin amestecate In acst g. afacero, ati lgsat, prin-
tre &muff loculuT, amintiri aqa de ingrozitre, Melt chiar astilli pare-cg se sfiesc a vorbi de-
spre timpul de urgiii, cnd necuratul a ispitit pe miff de al' lor cu phatul de a desgropa co-
mori. Ion Lemnarul a murit la inchisre mai 'nainte de sfigitul judecgtei, care s'a preurmat
in acstii pricing ping la 1842; toti pgrta01' lui, Omni i oriivni, ail sciipiitat s'ail stins in
putin timp; Verusi singur trgi multi vreme in urmg; el ajunsese a fi unul din intreprind6toril
de lucrgri publice cei mai de frunte in Vra Romilns'g; dar nici lui plgcea a vorbi despre
intiimplarea dela Petrsa, cgria insg, cu tte neajunsurile indelungatei judecgti, e frte de
crept cl el datora o bunicicg parte din averea lui de maT apoi.

www.dacoromanica.ro
 TESAURUL DELA PETROSA 511

rea acestor remaite preti6se ale timpilor trecuti, Doinnitorul dete ordin
mutt dela 1838, ca ele sf1, fitt depuse in Museul National din Bucuresci, i
se &lira atuncl re-carl cercari spre a li se redea, pre cat era cu putinta,
forinele lor primitive, WA, insa ca sit se adauge nimic strain in ele:l.
Asti* dar tesaurul dela Petr6sa se compune din doa-spre-yee bud*
principale de aur, din earl cate-va slut inasive i decarate cu sapaturl, pe
caul altele aft Inca pe ele : sail ornamente de cristal orl de petre fine, In-
fipte Ara foe (a froid) in metal, puse pe goluri (a-jour) orT incastrate in
ochfuri i ctisule inaltate (cloisonnage), sati numai gaurl caseate , en sail
Wit fund metalic, carT atl trebuit i ele sa contina ornamente de acelaT fel.
Greutatea totala a aurulul, care de a1tmintrel6 este de cea nial bunk'
proba, pte cigar nativ, i din 'acsta causa frte maleabil, este de aprpe
1 9 kilograme. 2 .
De vom considera numai infatiarea lor externa, cele doa-spre-Oce
obiecte existente ale tesaurulul se pot de indata Imparti in doa grupe
.

(l) Mild obiectele antice dela Petr, sa furl duse la Paris spre a figur. a in Exposithinea Uni-
versal din 1867, bucatile cele mai stricate din ele aa fost restaurate cu multa maiestria de
un ffiuvaiergirt-anticar de acolo, node intari pe cele mai daulate prin lecbAturI de alama au-
rite, i pe altele indrepta ochiurile copleite din earl se scosese petrele. Ast-fel ingrijit, tesaa-
rill dela Petrsa, dupil ce fu aditdrat in galeria archeologica a Expositiunii parisiane, ea una
din Me mai frumdse podbe ale acestei sarbatori a artelor qi a industriei (l'un des plus beaux
fleurons... 4ice raportul oficial, redactat de d. du Sommerard), fu asemenea expus la 1868 in
Museul South-Kensington din Londra, i ape). in Expositiunea Universal*/ dela Viena la 1873.
Beinters fail viltamare, dupa aceste felurite calatorie, in Museul National din Bucuresci in
localul Academiei, el a fost pradat cu o nespusa cutezare, in nptea de 19120 noembre 1875;
din norocire, peste frte putine 4ile Vote bucatile ce'l compun ail fost regAsite; dar cele mai
multe incercase none stricAciunLdintre carl' unele firte cu anevoi se vor put repara. Anexul
nostru sub lit. B va da amaruntele acestui fart, care ava urmari ma putin funeste cleat cele '
doa marl' furturi din Cabinetul de inedalii i antice din Paris, la 1804 gi 1831. ,

(2) Reproducem tabela de greutatea fia-carui object, care s'a intocmit Inca' dela depunerea'
lor in Museul din Bucuresci, la 1842 : oca dram.
1 Tatra Wag in patru bucati 5 227 ebt. 7, kil. 1540. ;"' '
1 Vas octogon, stricat 1 350 2, 4090. ,.
1 Vas dodecagon, idem 1 72 fit. 1, 5184.*, '
I Tiller cu figuri, nevatamat 1 204 ht. ), ; ,. 0418. ,
1 State', mica deslipita din adjlocul talerului .... . .. 0 34 'lit. 0, 1095. '
1 Wan de gat, stricat 0 68 2/it. 0, , 2190.. hi
1 Bolting sail brittara, cu inscriptie 0 209 1/11. 0, , 6715.
1 Belciug mai subtire, frill inscriptie 0 56 pin. 0, '. 1825. Il
1 Lampii in forma de rim, stricatil 0 254 ht. 0, 8176.
1 Lampa in forma de ibis, stricata 0 168 'lit. 0, ' 5402. '
1 Lampa iartifi in forma de ibis, stricata 0 163 'lit. 0, 5256.
, '
1 Lampa mai mica, stricatai 0 ' 63 'In. 0, 2044..

1 Urna, stricata 1 134 'It,. 1, 7155. ; '

Bucati marunte 0 245, 6111. 0, 7884.
Adica 14 oca, 252 "in dramuri. 18, kil. 7975.
(Subscrifi) : Mich. Ghica P. Poenara.
Observarn ca obiectele smite lampe in acsti listil, slat cele ce se afla insemnate la nol
ca chiotori sa fibule.
www.dacoromanica.ro
 ., .,,
ti.. ' bboBEsc:u , .- -
. ,
frte bine deosebite : obiecte lucrate uumal cu auk, i obiecte carI sint 1,7

sail ag fost decorate cu petre pretise i cu eristale. '; :- - '

. Cele d'intain, in num6r de cincT, nit : ,._ I

' ,
,
L 0 mare veriga simplii (torques), A ,, 2

, II. 0 verigA mai gr6s5, en o inscriptiunc (armata), , , -

.
III. 0 tavg mare (discus sati 1w2x), .-
. . ,,I)F....,

,
IV. Un ibric ((enochoe), ' '
,-, ...,
V. 0 strachina sApatA cu figuri (patera). '
, , ;.4 ,-1

' - gele-1' alte, in num6r de lpte, slot :..

,VI. Un colan (collare), ,1;
. ,
' r
VII. 0 chiot6re mare, in forMA de Om (fibula), ir re!
ym a.i Doa cbiotori la fel, in forma de ibis (fibulce),
X. 0 chiot6re mial (fibula), -

XI. Un coplet octogon, sari vas en dog, t6rte, cu Oretii impfirtip in opt latur.C.'"
(cantharus), .

XII. Un coodet dodecagon, cu pil,retii impiirtiti in dca-spre-(Jece laturi (can-

I

harus). ,

Printre aceste obiecte, cele don, verigi (No: I 0 II), strachina (No.. V),
i Miot6rea midi (No. X) eran, la prima lor regasire, bite() stare de pit-
strare destul de bunit ca sit li se cum5scit, pe deplin structura i infittior
rea primitiva, una din ele, adica veriga cu inscriptiune (No. II), a liven,.
cat frig, marl degradarl in disparitiunea tesaurulul dela noembre 1875.
Tte cele-l'alte bucati slut mum i ele mal mult sag mal putin in-
complete 0 sdrobite; ast-fel, spre exemplu, tava cea mare (No. III) e'
titiata in patru partl, carl pot loft sa se imbine intro ele; ibricul (No. IV),.
carele fusese scofileit i rupt In maY multe locurl, a fost lipit ast-fel in-
cat sit se 00, re-cum tin drept; cele trei chiotori, in forme de paseri
(No. VII, VIII, i IX), sint inca tare burdu0te, i la cea mal mare, '7
cea care aduce- cu un 61m (No. VII), capul a fost desprins e trup toe-
mal la gu0t; atarnaturile br Sint necomplete la cate-0-patru' chiotorile;
in fine, cele doa coplete (No. XI i XII) ail fost i slat i mail' pritpit-
.dite : unula lI lipsesc amindon, Wade sag manerele, in forma de tigri
lungitI, precum i una din urechile pe care se aeqa capatiful trtel; eel-.
l'alt, care pima in anul trecut era in stare mal buna, a fost imbucatitIit
cu totul cea din mina catastrofil a tesaurulul. Apol Inca mal multe
1

din tabliile *irate, carT alcittuTag paretil acestor vase,. an disparut ; Tar
cele cad exista Inca slut maT tte sc6se din legitturile lor, i tte an'

www.dacoromanica.ro
 TESAURUL LELA PETROSA 513

perdut cristalele transparente i petrele colorate, carl erg' injghebate hi

ele. De aceTa, spre a'I da cine-va bine sma de bogatia i de 'eleganta
primitive ale acestor doa minunate coplete, trebul ca adese-orT inchi-
puirea sa implinsca numersele lipsur! i goluri, ce se simt astap., atat
in structura cat i in decorarea bor.
Negre0t ca ar fi fost un mare noroc, daca tte giuvaierele dela Petrsa
ar fi remas in starea de perfecta pastrare in care ele par a se fi aflat,
mal nainte ca toporul destructor al luT Verusi sa le fi atins; nu e indoida
ca atunci am fi avut inteinsele cele mal splendide i mal opulente spe-
cimene cunoscute ale orfaurariel antice. Dar .chTar ast-fel cum le-a redus
rua lor srtit, alai crud ciontite de succesivil lor rapitorT modern!, tot inca
se pot reconstrui, cu mintea, bucatile cele mal tare daulate, cand cine-va
ll dit ostenla de a procede la o asemenea lucrare, atat prin inductiunT
i comparatiunT cu alte antice gluvaiere analge, cat i prin utilisarea,
dupa un examen minutios, al until numr destul de mare de sfarimiiturT,
ce inca subsista.
Precum am mal cjis, sintem in drept a crede cit partea perduta din
tesaurul dela Petrs se compunea din obiecte de aceia0 natura cu cele
ce se afla in fiintit, dar de o insemnatate maT mica sail, cel mult, egala.
Din nenorocire, nu e prin putinta acuni a le determina, intr'un mod pre-
cis, forma i valrea; dar pre cat ne este iertat a judeca dupit declaratiu-
nile naive, cam confuse 0 adesea fantastice, ale menilor ignorant!, can
singurT ag vqut acele bucati i earl, pte, atl fost interesati a le talnui
importantd, ele trebulafl sa, constea asemenea In obiecte de dolt felurT, a-
dica : uuele de aur simplu, i allele ornate cu petrarie.
Voind a completa, prin enumerarea lor, intrga nomenclatura bucati-
lor ce intocinlan comra desgropata la. 1837, credem a nu put da, In
trct, o mal nemerita caracteristica a fia-caria din ele, cleat transcriind
aci pe cele ma! lamurite din descriptiunile coprinse in marturisirile Ora-
nilor din Petrsa.
Incepnd dar cu obiectele de aur curat, cart par a fi fost in numr de
cinc!, ni se amintese cele urmatre :1

(1) Descrierile de obiecte perdute, pe earl le-am reprodus aci, stilt hate din Tacrirullui, ion
Lemnarul, din 16 lumi 1838, fled dinaintea comisiuniT compuse de P. Poenaru i Pantazi
Popovicl. \rep la Anexul lit. A. In cursul aceste lucrri, ne vom folosi qi de descrierile ob..
iectelor existente, spre a le 1mplini lipsurile, provenite din stricilciunc.
.33
www.dacoromanica.ro
 1 9:

514* I.
0D0BE8C11
XIII. 0 veriga sat un cerc larg ca fundul p.lriei, in grosime ca de dog pone'
de gasca, i la amindoa capatiiele avea Incarliglturi de se incheia pe la spate,
fitr petre. Acsta era pareche cu veriga de sub No. I. , -

XIV. 0 verigA sag mi cerc in grosime ca de doa degete, r la apart. mai

gros, undo era i seris cu nisce slove earl' nu s'a putut citi, i. se inchidea cu
alimbulit, Mast fr petre. Netagaduit era sotia cu veriga de sub No. II.
XV. 0 veriga sail un cerc, la mijloc gros, la capatile subtire i oblu, i cu bel-
ciugele intrse in nauntru de se inchidea.... t6te aceste cereuri era% pline. '
XVI. Un ibric in mrime de o jumatate oca ap, nalt de o palmdomnsca, cu
trt ca pe jumatate degetul cel mic, lipita de guru i de fund. Fiind doa a- '
semeni, acesta era pareche celui de sub No. IV. .
XVII. 0 straching sag un taler ea in chipul tipsiei, mare cat gura plrief,
Ins pe dinsul nu era nimic...,'in vreme ce pe altul, la fel cu el, erat chipuri,
adica acela era strachina de sub No. V. ,
-

" r 4.1,4

Cele-l'alte obiecte perdute, adica Inca chid, par a fi fost ornate cu pe-
tre i cu cristale colorate ; pentru uncle din acestea insa descriptiunile
satenilor nu slut tot aa de lamurite; RA, ce putem alege mal curat din ele:

XVIII. 0 chiotre sag o ghic mai mica, cat juMtatea ghicei de gling, ro-
tund, ca o ghiulea, in forma de mere frir doe, ci numai cu gat drept i mai
subtire deck cele de sus (adica chiotorile de sub No. VIII i IX), avnd i petre
mrunte ca sminta de in. Acsta e insemnat ca sop cu chiotrea mid, de sub
No. X.
r

0 alta depositiune din acefaI epoca, vorbind despre cate-0-cinci chio-

torile sati fibule, existente la inceput, adica de aceste dog, mal mid (nr. X ;.

i XVIII), de cele dogs mijlocie In forma de ibis (nr. VIII i IX) i de cea
mare in forma de oi'm (nr. VII), 4ice, lii privinta acestei din urma : A-
ccsia pasare se inchipuia de cloct,. iar cele-l'alte patru se inchipulaii
de pui. Ast-fel, din apretuirea naiva a until tC,ran, s'a nscut denumirea
populara i caracteristic a. de aora cu pail de aur, cu care s'a familiari-
sat publicul romanesc, aplicand-o la intregul tesaur dela Petrsa.- Tre-
bui indata aci sa constatam un curios , doi err totul intimplator raport
'nitre acsta pitoresca denumire, luata din basmele poporane, i un pretios
object de argintaria antica , ce se afla printre .odrele lombarde ale cate-
dralel din Monza, O. pe care '1 credem re-,cum inrudit, ea epoca i ca o-
rigine, ca giuvalerele Museulul din Bucurescl; acsta este vestita claret' cu
giptc pui, de argint aurit -gallina cum pullicinis VII,-care se credo

www.dacoromanica.ro
 TESAURUL DELA PETROSA 515'

cg, este" o danit 'a, renumitel regine Theodolindo:, intonieietreir bisericel

Sf. In din Monza la anul 595.1
St urinm WA, cu enumerarea obiectelor perdute dintre cele dela Re-
tri5sa, i st observtin cA, din nenorocire, cele ce mal avem de insemnat de
aci 'nainte n'ati, ca mal multe din precedentele, pitrechea lor printre cele
,

in fiinta. -

XIX i XX. Dort cercuri, cat fundul palarieT; Inst unul ltitaret, ca de dog dege-:
te, i la amIndot capatilele unde se incheTa avea petre tot maruntele; Tar cel-1-
alt, ratund i gros ca de dol degete fji. la mijloc n potriva maT subtire. .

XXI 0 XXII. DoIt brattirT de mama ble, ce se Incheia dedesubt cu o lim:,

bulita pe care se tragea un mel, ca sa stringt amInda. *Allele; d'asupra, bra-
tarilor aveaa gent ca un chip de macluchitt in care se cunoscea locuri de part,

(') Un reliev sCulptat pe marmorg d'asupra unel 41 a biserice, 1i care dupg stil se crede a
6 dela chldirea primitivit a edificiulta, representg crucile, cununile votive, potirile, date de
acea reging, precum i tava pe care se vede chitica cu Opts pul al el. Frisi, Memorie storiche
di Monza e sua corte, Milano, 1794, t. I, p. 9 i t. II p. 133, unde tipgresce un inventar al
odrelor i odiljdiilor, din 1275, in care se citesc cuvintele : tern galliu a. cum pullicinis VII
de quibus unus est fractus.*Iatti ce spune despre acestinteresant obiect un archeolog distins,
care s'a ocupat i de tesaurul dela Petrsa, d. canonic Dr. Franz Bock, in splendida sa car-
' te : Die Kleinodien des heil. Rmischen Reiches deutscher Nation, nebst den Kroninsignien
Bhmens, Ungarn und der Lornbardei, mit kunsthistorischen Erliiuterungen, Wien 1864, An-
hang p. 34 : Zu den Gebrauchsgeriitschaften der oft gedachten Lombardenknigin wird
a nicht nur der ebengedachter Richer gerechnet, sondern auch die zwei andere Kunstwerke
die sich bis zur Stunde noch im Schatze der Basilica von St. Johann zu Monza erhalten haben..
ellazu gehren mit Einschluss eines merkwrdigen alten Corporale vorzugsweise der reich-,
e verzierte Kamm und die Henne mit ihren Kchlein. Was die goldene Henne betrifft ,
t die als- eigenthmliche Seltenheit im Schatze vorgezeigt wird, so halt es schwer, diesem in..
eteressanten Kunstwerke den frhlombardischen Ursprung mit Grnden ganz und gar abzu-
esprechen, um so mehr, da heute so wenige formverwandte Kunstwerke ausdieser Epoche sich
evorfinden, die einen sicheren Masstab zur Beurtheilung der Form und Technik dieses o-
pus propulsatum an die Hand geben. Die Stilisirung der Federn und die formelle Behand-
clung der Henne mit ihren Kchlein, dessgleichen die Augen der Henne, die durch kleine
in Gold gefasste Granaten dargestellt sind, drften Belege fr ein hohes Alter dieses selt&
lien Kunstwerkes geben. Dizu kmmt noch der Umstand, dassbereits in dem frher bezeich.,
eneten Schatzverzeichniss von St. Johann zu Monza vom Jahre 1275 dieser gallina cum
.pullis suis ausdrcklich Erwiihnung geschieht. Indessen fehlt dabei die Angabe, dass sie von'
e der oftgedachten Lombardenkniginhorrhre, was gewiss der Fahl sein wrde, wenn damals
eschon die Tradition den Monzner Kirche feststehend gewesen ware. Merkwrdigerweise
.efanden wir in der Wallachei bei Erforschung und Abzeichnung des grossartigen Goldfandes,
der in der dreissiger Jahren zu Petreosa gemacht worden und der nachunserer Ueberzeugung
ezu den Schiitzen der Westgothen Athanarich zu ziililen ist, auch die Sage von einer goldenen
ellenne vor. Zugleich wurde uns in der Wallachei haufiger die Mittheilung gemacht, dass im
eMunde des Volkes das Suchen nach der goldenen Henne sprichwrtlich sei und die von alten
eMtterchen heute noel allgemein betrieben wrde. Da nun bekanntlich der longobardische
4Volksstamm als ein Zweig der grossen gothisphen Vlkerfamilie zu betrachten ist, und der:
www.dacoromanica.ro 0;
 516 0*DOBESCU
care lipsIa, al drui fund se ar6ta a fi de rdrimea une.1 parale, i pe marginea. a-`
celuI loc avea alte petricele, mrunte ca melul i ro0.

,Pe ln aceste qece bucatI perdute, s'ar mal put aditoga i obiec-
tele Urmatre, anume : co cupa de aur ratunda cu nisce petre la gurain
cfelurimI de fete, ca nisce margele, iar Intr'Insa avea doa petre ver41
cde smaragd, In mitrime ca dog, nucl de cele mid, i treI nasturl mid
cde aur i doa cetculete tot de aur. Dar Imprejurarile earl Insotesc
ratarea de mat sus pun la c'ea maI mare Induoiat existenta unor ase-
mein obiecte. In adev6r, ungurnul George COcarla, care gasise pe ma-
lul Calnitulul statueta cea midi din centrul strachineI (nr. V), pomeni
pentru intaia data despre dinsele , spuind ca, le-ar fi aflat tot acolo pi

selbe vor seiner Wanderung nach dem nrdlichen Italien in den ausgedelinten Ebenen an
den A uslaufen der Karpathen vorbergehend seinen Sitz hatte. so IN are es fr die spatere For-
schung eine lohnende Aufgabe nachzuweisen in welcher Verbindung die Sagen von der golde-
lien Henne bei den heutigen Rumanen an der unteren Donau mit der gallina aurea der Theo-
dolinde stehe. Vorlaufig konnte angenommen werden , dass dieselbe ursprnglich als ein
Symbol der Fruchtbarkeit und des Reichthums zu betrachten sei..- In realitate trig, ose-
bit de 6re-cari analogie technice in amrtnuntele ornamentiirii, tava din Monza cu o adevrat
closc i cu spte puisori de grtin pe dinsa, lucrate tte in mod cam grosolan, n'are niel o
1
asemuire cu colectiunea celor chid fibule dela Petrsa, din car! nid una nu dovedesce mil-
car intentiunea de a representa o Ogre de felul gitinei. Fibula cea mare are cu totul aspec-
tul unui seism cele do mijlocie smitrul, prin gitul lor cel lung si prin ciocul lor incovolat,
cu dol ibisi; in fine cea mica, care mai existrt, n'are citud de putin forma de pasre. Numai
inchipuirea fantastic a poporului, Omit de vederea unor asa minunate bogrttie, a putut sit
recunse in ele chipurile fabulsel awl din poveste, cu puiori ei de aur.
-Curna closca cu pi era un simbol de imbelsugare si de noroc la eel vechi i mai cu s-
mil la Romani, acsta ne-o dovedesc atit autorii ct si monumentele. Plini (Histor. na-
tur. XV, 40) si Suetonia (Vita Galbae Imp. 1) povestesc despre glina cea albi, - conspicui
candoris,-cu o ramurit de laur in cloc, pe care un vultur o lrisa sit pice in pla Livid, cnd
abia devenise sotia id August, si pe care Ilona ihipartsa, privind'o ca un senm de bun augur,
o crescu la villa sa de pe Via Flaminia, unde nmul acelei giiine se inmulti asa, de tare, In-
ca loud 'fu numit ad gallinas, - tanta pullorum soboles provenit, ut hodie quoque ea villa
ad gallinas vocetur.-Spre intemdarea nun! ast-fel de eres, vom face Inca mentiune, intre
altele, gi despre un medalion de lut rep, de cele ce se da in dar la serbittorl, care s'a g-
sit in ruinele cettii Aransio (Orange) din provinciile meridionale ale Francid, pe care se
vede, in reliev, o doge/ en trei pui ai el si cu un spic de grail, cu inscriptinnea : Mihi et
ineis feliciter. W. .Froehner, Les rouges de France; recueil de monuments antiques, Paris,
1873. p. 66, pE 15, No. 4.-- Angelo de Gubernatis, Mythologie zoologique ou lgendes des
animaux, Paris 1872. vol. II chap. IX, relatnd credintele Latinilor asupra paserilor de cas,
spline ca la el gina alb era de bun augur din causa puilor de aur ce ea scotea ; asemed
eresuri pastrat i prin Italia. In Francia este proverbial gina care face ma de aur, la
poule aux oeufs d'or; tp la no! care copil nu a ascultat 1l sate de ori cu mirare gi bucuri
vestitul basm, in care se intind zblalele si se bate cu mdele child sosesce cocosul cel care...
vend din el.- (ea sit ne fie fata curati!) ban!?
www.dacoromanica.ro
 . TESAURUL DELA PETROSA 617

cit, fiind sub arest, le-ar fi dkuit tistulul de dorobantt Barbu Pasol, ca
sal imbuneze 0 sit scape de amenintarile Int. Se vede insit c numaT ca
sa'0 resbune pe tist, Coerht, cercetat din non la februarit 1839, arum/
asupra lui acsta invinovittire de mitt, pe care totri0 nu o putu dovedi mal
temeinic. Osebit de acestea, yid una din depositiunile %cute de primil
descoperitorl al comorel nu face vorbit despre cupa rittunda cu petre, de-,
spre ce trel nsturni, niel despre cele doit cerculel e , i pare Inal sigur
ca aceste obiecte ag avut fiinta numal in inchipuirea piritorulut luI Barbu
Paol.
Dar printre obiectele cu adev6rat perdute, sail eel putin reduse acum
la un mic fragment, trebul sit se prenumere i o zale) san e un lant
de aur, in marime ca de vre-o doit palme i putin mat subtire cleat
pna de gasca, pe 'care Ion Leninarul , Inca din irna anulul 1838,
.aa, dar mat nainte chiar de a fi luat parta0 pe Nicolae i pe George Ba-
clu, il vinduse until nepot al arendaplut Frun4a-Yerde pe un pret
care dovedesce invederat ca satnul era departe de a Mimi valrea meta-
lulul din comra sa; Ion dase tot lantul, din care un fragment de vre-o 11 con-
timetri, pastrat ping acum, e destul de grell, pentru o oca rachin de prune
i trel-cject de parade bone. Acest lant trebul sit fi fost chlar acela de-
spre care descoperitoril spun cit ar fi inadit una de alta cele doa chiotorl
. mijlocie in forma de ibis ; i intr'adev6r,, pe giturile lor cele lungl, se
vede incit in laturt cate un belciugel, a drill fiintit nu se pte explica
decitt pentru a. se acata de dinsele un lant ce le impreuna.
Cam acestea sint indicatiunile ce avem despre obiectele disparute; cad
de altinintrel nu li se pte atribui positiv niel unul din micele fragmente
de aur, in foite mat mult sag mat putin grse, ce existit Inca acum in
Museti, i cart par a profeni din farimarea obiectelor principale ce an*
-

scapat de o completa desfiintare.

Bucittelele de petre i de cristale slut frte numerse; cea mat mare
parte sint granate, cu deosebiri destul de simtitre in nuanta, dela incar-
natal vin al piropului sail scarbunculului oriental, . originar din India,
pina la portocaliul palid al 'iacintului ce se gasesce de ordinar in Europa.
Cea mai mare parte din ele se pot adapta in ochlurile i in scobiturile,
r6niase acum gle pe cate-va din bucittile principale, in cart ele an fost
sail numal incinse in fol metalice, sati lipite pe de desupt cu o materia n-
grit i re0nsit, .care implea tte locurile scobite de pe aceste obiecte de
. auritria.
www.dacoromanica.ro
 518 ODOBESCU .
Granatele sint de felurite retried i presenta o mare varietate de forme.
- Se afig printre ele lone sag petre bombate i nete4ite convex (cabochons),
atunde i ovale, dela mgrimea unel alune ping la dimensiunea until bob
de mein. Cele mal multe din ele sint scobite pe din dos, ca petrele ce
vin din orient, ap, incgt sit presente pe suprafata dinapol o concavitate
netelitg, cu ingrijire, pe sub care se intindea, rand 'Ara se ge4a in scan-
nelul el, o foitg de aur frte suptire. Aelarea foitel de am:, practicatg
" de altmintrel i la granatele plane tgiate In 'forma de table i la sticlu-
tele ce imitzg cul6rea acestel petre, dg, acestor ornamente o scintelare me-
talicg, care invizg puternic fata lor, de un rop mat mult sag mai putin
violet sail gglbuTu. .

Intru cela ce privesee ornamentele cu suprafatg plang, Varietatea for-

melor este i mal mare : aci gasim granate tgiate in forma de tAblite i
mal cu saint fil0re mgrunte de o pastg stich5sg , ro0g la culre avnd
figura de patrate, de trapeze cu margin! retqate sag pled*, de triun-.
ghiurl mal mult sag mal putin regulate, de romburl cu laturile filtrate
sail gite, de vergele simple sag tgiate In dung! spirale, de t6rte plane sag
crestate d'a-curmedipl, de midi' rotoc6le impodobite cu desemne gravate
in cercurl concentrice, de inimi, de palmete, de semi-lune, de trifoitirl, de
toporae, de sulite, de flori de crin, de cornurl de abundantg, de aeante,
de fol felurite, in fine de o multime de alto forme, pe carl ar fi cu ane-
voig a le descri cu precisiune. ,
Multe bucgtele slut sparte, i se mai pgstrzit chlar unele earl par a fi
apartinut obiectelor ce nu mal posedgm, din causg cg nu se potrivese pe
disemnul decorativ al nisi uneia din bncgtile existente ale colectiunit
Dar vom av ocasiune a reveni la cercetarea acestor motive de ornamen-
tatiune, dela carl vom cere sit ne inlesnscg dovedirea caracterulul arti-
stic al obiectelor pe earl ele le impodoblag.
Ne-ig remas i cgte-va spgrturl de smaragde putin transparente, de
smaragdo-prase sag de paste sticl6se verdI intunecate i fort lucia ; ele
sint mat tte Mate in tAblite pgtrate, en fata rgtunjitg sail '016., i se .

del gegate in cgsute metalice, cu foitg de aur dedesupt.

Putine gemulete de cristal-de-munte alb, tgiate dupg felurite tiparurl,
una sag dog %rime de cristal colorat cu galben deschis, 0 in fine cate-va
margaritare mgrunte i cgte-va neinsemnate fragmente de sidef, de lapis-
lazzuli i de perozele, acmn descompuse, completzg adunatura de remit:
Ote, ce ag scgpat din impr4tiarea gemmelor de pe gluvaierele dela Petrsa.
'
www.dacoromanica.ro
v4 ,
 TESAURUL BELA -PETROSA 519

Este invederat c petrele scumpe tele importante, earl se Allan cu a- -

Vita profusiune in acestit comrg : safire, balami, lacinte, granate marl,

smaragde, margaritare, perozele i alte nestemate, pomenite de teranl,
carl an gasit tesaurul, sub numirea de I petre mart albastre, roif, verdi,
,

galbene i albe, ail fost scse din scitunelele i furiate de cumpgrittorul

obiectelor, mal nainte ca agentil stapiniril sit fi inceput cercetarile lor.
Chlar i rapedea perire, precum i ingrijata talnuire ale acestor petre,
cari an bleat mat tte locurile lor Ole 'i caseate pe cele mal mile din
-
obiectele existente, sint dove4I neindol6se despre marele lor pret. 'apol
sit cugetam : ce interes ar fi avut re Verusi a se intrce la Petr6sa cate-
,

va saptitminl dupa ce sfir0se tirgul culeranii a alege cu ingrijire pe

cele mat marl dintre petrele colorate, earl sarise de pre obiecte, pe cand
el le spargea, i pe earl, parasindu-le atunci cu nepitsare, .George Baclu
le aruncase Intep critpaturit din curtea sa ? negmit ca nu vre-un alt in-
teres. Ear fi impins la acesta, data dinsul inteacest timp nu s'ar fi fost
incredintat ct acele petre slut de o insemnatg valre. i sit blight de s6-
. mg cit rneterul Anastase, acum mat bine domirit asupra naturel acelor
podbe impestritate, nu'1 puse inintea cu petricelele cele roif , albe i
ver41, printre cart sint amestecate frte mull& paste de sticlt colorate, ci
se incumata a limpe4i gunolul luI Baclu de tte petrele cele marl albastre,
verlf, ro01. i albe, despre carl el negreit se incredintase ca slut :adev-
rap safirl, smaragde, balaurl i margaritare. "

Credem'cit Mr indoelit acele petre, carora perchisitiunile dela 1838 nu -

par a fi dat indestula atentiune, ail fost, ce putin in mare parte, de cele
pretise, i cg ele ail adus lui Verusi, care lesne isbutise a le Mimi, fo-
lse insemnatre, avend tot timpul inainte i dupit proces a le strecura si
a le specula dupg placul sen. Cine scie, - Dumnellett sit m6 Terte de bit-
s nuese pe nedrept ! -
cine scie dace ele nu'l vor fi fost de ce-va folos i .
in cursul judecittil, de vreme ce se termina pentru dinsul inteun mod cu
.totul favorabil, adicit prin restituirea tuturor sumelor ce el dase tera-
nilor i arendaulut pentru cumpgritt6rea tesaurulul i pentru talnuirea
culpbilelor sale transactiunT ?
..1 Coprindea re tesaurul dela Petrsa i monete , inele sail alte glu-
voters de mid dimensiunl , precum gasit in cea mal mare parte din
comorile bogate ale anticitgtil ? Acsta nu se pte sustine cu sign-
pinta. Remane totqf constatat, cit nicl una din depositiunile cele cu te-
www.dacoromanica.ro
 520 ODOBESCU 11

men, earl se coprind in dosarul cercetaril , nu face mentiune despre ase-

, menT obiecte. Mal t6te declaratiunile se unesc a detrmina num6ru1 i
natura anticitatilor aflate in muntele Istrita , ast-fel precum am facut i
noi in acstil expunere, in care ne-am silit a resuma pre cat s'a putut mal
limpede voluminosul dosar al procesulul intentat ascunytorilor tesaurulul
dela Petrsa, proces a Will examinare s'a prelungit, cu putin resultat
pentru min*, ping, pe la 1840.
In decursul auilor urmatorl , colectiunea de anticitatl dela Petrsa ,
depusa in Museul National din Bucurescl, abia a atitat curiositatea unor
i
rari visitatorl pamintent stritini; nimenl, putem 'lice, nu s'a ocupat a
o studia cu dinadinsul, sub punctul de vedere al originil sale 0 al rolu-
lui ce ea tine in istoria arteler i a industrielor din trecut. Atras insa ca-
tra un asemenea studin prin ingenisele ipotese istorice, cladite de fostul
pastor protestant din Bucurescl, d. Rudolf Neumeister, am intreprins cu
ardre, sint acum aprpe patru-spre-4ece anT, sa fac cercetari de tot fe-
lul, prin carti i prin musee, spre a elucida proveninta i caracterul in-
teresantelor n6stre anticitatT. Am resfoit, cred, mal tot ce s'a scris despre
arta aplicata la fabricarea metalurilor preti6se In trecut; am .visitat mal
tte museele'din Europa, uncle am Tutut afla obiecte 6re-0-cum apropiate
de cele ce m6 preocupail; am consultat pe multI din barbatil de sciinta,
cari m putean lumina in aceste studie ; i pretutindenT am cules notit,e
"pi desemne. ,11

intr'ast-fel pregatit, am cutezat sa infrunt fart sfiala credinta super-

stitisil a poporulul roman, carele-cunoscend de sigur, cat Vote invidia
i clevetiril celor rei i nepriceputl-cu drept cuvint!, p6te, se teme de
a scormoni pre) de apr6pe isv6rele i firea' comorilor. Totql , fiind tare
incredintat ca nu ell voTu duce blestemul Closcei cm puif de aur, pe care
m'am sHit numaT a o scte din culbtil nepasitril publice, 'mi-am depus t6ta
staruinta spre a lamuri atilt pe compatriotil inel, cat i pe 6inenil de sciinta,
din tilrile straine, asupra valril tesaurulul nostru de anticitati, tesaur
cu care s'ar fi mandrit ori-care din museele de frunte ale lumil i a drill
perdere momentana.- am constatat'o en multumire - a de0eptat mal
dennagl o via mipare in tot publicul romanesc. A dofi ca, prin respin-
direa notiunilor archeologice despre obiectele antice dela Petrsa sit pot
-ajunge la scopul ce mi l'ani propus in studiele de fall , adeca de a arata
ca nu greutatoa.a patru-spre-qece oca de aur face, in ochil 6menilor lu-
www.dacoromanica.ro
 ET1MOLOGIE GRECE, TURCE I MAGHIARE 521

mint, valrea nepretuitg a Tesaurului dela Petrsa, ci mal cu sma a-

. cele patru-spre-yce sute de ant trecute peste aceste splendide monumente,
earl, singure i unice In felul lor, ni s'ag pastrat din periodul cel mal greg
. i cel mal intunecat in analele patriel. -

Descrierea fie-caril bucatl din tesaur, in parte, ne va inlesni , credem ,

adunarea dove4ilor trebuitre pentru adsta. . .

A. I.
,
,(

. I+

," .1. NI CATEVA RECTIFICR

LA . .

ETIMOLOGIELE GRECE, TURCE SI MAGHIARE

, ALE LUI RSLER

Avem in vedere opuscolul reposatulul Rsler : Die griechischen und tar-

,

kischen Bestandtheile im .Romtinischen (Wien, 1865) 0 notita sa despre

vorbele maghiare in limba romana , intercalata in Bomeinische Studien
(Leipzig, 1871). Aceste doa lucrarl, impreuna cu frte importanta scrie-
re a lul Miklosich : Die slavischen Elemente im _Rumunischen (Wien, 1861),
slut singurele inceputurl serise la separarea i desluOrea elementelor im-
prumutate ale limbel romane.
Ca orl-ce prima incercare, ele presinta insa multe neajunsurl, cart tre-
buesc corese sag completate. ,

Presintam aci un mic specimen de asemenl rectificarl.

Iata derivatiunile cele necorecte ale NI Rsler :
ailment, gr. &613ccarpov dupa culrea petrel. - Ptra fiind alba,
r nu albastra, coMparatiunea ar trebui justificatg.
<.anason, gr. avOov. - Neschimbandu-se in limba romana gr. 73 in
a 0 .0 in s, vorba anason va fi fost introdusa mediat prin turcul &nelson.
I andr sati indr, luna lul decembre, dupa numele lui Sf. Andrelu. -
S'a ultat ca 0 la Albanesi acelasl luna se chlama : n Endreu sail hi
Indrd, adeca san-Andrelu (Hahn).
caripd, gr. 'Eir-fi. - Protesa lui a la vorbe grece sa fie ea justificabil6.?
" Oalaur, dupa Lexiconul Budan dela lat. bdlua, dupa Schuller dela
www.dacoromanica.ro
 r.

522 ' RASTER

gr. raX6pwv. Vorba obscura. - S'a scapat din vedere ;cit i la Serb!
balaurul se 'dice blaar, blavor, blr (Karag'ic', Lex. p. 31). ti
seta, gr. am: . Da nu este cleat slavic; grecul act nu exist!, .Thf .

lased, gr. Sckaxotog. - Mai bine d'a-dreptul din forma ngr. Sec-
aitcaoc. . ' : , C'1.;
deeei ngr. gi,(4 balta ? . -Vine din maghiarul Waste, dela hal pesce ,

si t tail. '
tchilolaman, sgomot, din gr. xotXcca6), Iso(Matalla ciripire. - Prin ce
fel de procediment s'a putut forma vorba romana din cea grad, ? -

; ' ccutez, gr. xon . - Compara pe albanesul gudsoig sag kudsoig cutez.
. amity, gr. liptxog intunecos. -- Mai corect alban. murg sag murk,
vechlul slay. mpna, serbul mrk. .

e -desfigurez ,, gr. oz. litioccf.C6) formez. Se potriveSce

maT bine prin sens cu ngr. EtariplCopat; nici aa insa nu se explicit n in
cuvintul roman. '

tuna, gr. &IA miros. - Mart de diferinta in sensurI, de unde

.- re rotacismul s=r in liinba romana? Corespondinta cea corecta este cu
alban. ghiurmd urina. ' .1,, 41a,%.

-
,

tfldcdiandru, gr. cpcloxalteapag qui aime la beaut.

beanie). Fldediandru
vine din flcici, care nu pte sa albe a'face cu gr. TEmtaXtivapag. ' ',?`"
fried, gr. cpptacia) tremnr, cppEwij, cpp sPaima. - Cf. alban. fried
(Hahn). "'
'' !a",

cfdlesc, Mire, fald, gr. cps6.) valoir.-Vorba curat slavicit. La Serbi

hvaliti i faliti, cu acelai sens. - . -
ihalda, dupa Diez din gr. ciXte6stv a pescui. - Mai curand maghia-
rul hal din hal pesce, care am spus mal sus sub &sled. Mal com-
para serbul alex, cu acelql sens i de aceiag pr6veninta: . ;

flirdpesc, gr. 47cdcCo.).:-Nu e cleat lat. rapio, de unde i o forma ro-

mana neaspirata : rdpi.
. (ciripese, gr. TEperEco?.. - .

-c==c .1 ,r=p , dupa ce fel de lege fone-

. ,

tier? Cf. turc. c'irlaniaq ciripire. Altfel se pare a fi o simpla onomatopea.

.niatofesc , vestOesc, arab. mdta mortuus fuit, unit cu romanul fire
esse. -0 compositiune %rich% furu pureche la Romani i agar in alte
limb!! .

<,hareciu sag areciu, adjudecat , licitat, turco-arab. xdrig" qui sort, -

tranger. - Etimologia cu total greita. Este maghiarul dras, drasd-
tenni licitari.
www.dacoromanica.ro *;
C1.1
 11'
ETIMOLOGIE RECE, TURCE fp MAGMARE 523

csurugiii, turco-arab. crgr' trompeta.

.zeteti.
- D'a-dreptul turc. surug'i, ve-

ceiovied, turco-pers. dopine pivert, aigle. - Rsler a tiitat sa con-

sulte pe Diez , Wrterb.2 II, 248, uncle aMturi cu romanul cvic ar fi
Visit pe ital. ciovetta; fr. chouette etc.
cirdd, turco-pers. derende qui pait, animal qui pat sur un pr:-
Este slavicul wkm. Cf. Miklosich, Lex. p. 1124.
(eiudat,turco-pers. duddsciparci, isol. --jorbA carat slavicit : ,loyAktrA
rapec8o!o, mirabilis, ,loym miraculum. Cf. Miklosich, ibid p. 1127.

*Rsler a uitat de tot o Omit de vorbe turce, grece i maghiare In limba

romana, precum : '
.

abet, un fel de postav prost, turc. d'bd, perso-arab. eabd vestimenti spe- .

cies (Freytag), vestis lanea Arabibus propria (\Tuners).

. :,
acad, turco-arab. `aqide. - ' . . .

.1 .
acaret, t.-ar. caqdrdt. ' -
, 1
, ,. ..; ,,(-,',t.
,
'1-
:

agiami, serb. ag amiya, ngr. irCap.ir, emccq*, pers. crzenutyi ihwcil -..
'
imperitia. .
. .
.
, .
1,A .1,!:, :, ii. '1 -':
. ' ::
' aguridd, ngr. CqoupE8a (vgr. aTpLo), alban. aguridti.; fi,
'
!.
alagea, habit pestritil, turc. alai eh variegatus colore. i.......,: 1:+i .

aldamaq, magliiar. dldmas. h c.

altoi, magh. atni. .

alvd, alvagig, serb, (den, halva, halvaiiya, ngr. zaMas, zeo.panCts,

iurco-arab. halwd, turc.
angara, turc. singire, ngr. rrapia, medio-lat., angaria etc. ,

anyhinarci, turc. inginar, ngr. cipmetpa, vgr. met(); lat. cinara, Alban.
zinara.
anterifi, serb. anteriya, turc. ante,*
' avocna.
anost, gr. ecvdoro,
. T '1n .1 I

1. 1, rr
'; 4 1"
argdsi, gr. inicoliat..
arman, area; illir. arman, turc. khar man ('kirman).
arpaca2, serb. arpakaia, magh. drpakasa (arpa=turc. orpa,hordeum; ,
-ems= ?)
anic, magh. cis, serb. a.v i ar,26v, uhr. arscov, ascov. ' *

artar ira, vilitas, improbitas. Cf. magh: artszattan, vilis, improbe.

. al in cjicerea :.,,iseptemana acsta se mtinitncit arg; ngr. aptr,cputt:
I
www.dacoromanica.ro
.524 MIN C U
= l'antepenaltima settimana dinanzi la quaresima di Pascha de'Greci
nella quale mangiano essi carne ogni di (Somavera, Lexic. gr.-ital.). ,

artirisi (arturisi, atirdisi), tare. artiirmeq.

astar, panni genus, serb. astdr,, dstara , ngr. &cm*, turc. astar tela
crassa subducturae serviens.
Breslau, 2/14 nov. 1876.* I., ,f( j I M. Gaster.

r
1
. II
r

. z fir

LITEIATURA POP ORANA

r
411 )

DESCNTEC DE BUBA REA :

P1

- Amin, amin, Cosma de mir; m dust)! pe cale pe carare, i dad la

mijloc de cale, iml ei o baba ngra, una mohorita de noit-4ecl i noa
de feluff de babe rele; cum mal de graba. tipal i m vaicaraT, i pe Maica
Precista cea mare o denial; cum mal de graba pe scara de argint s'a
coborit .1 de mama, m'a luat, i ast-fel m'a intrebat : - Ce plangl i ce
te vaicarescl? - Cum sit nu plang i cum sit nu mg viticarez, dad, 'ml-a
eit o baba ngra, Una mohorita , de nol-leci i noa de felurl de babe
rele. - Nu maT plange i nu t& mal vaicara, c'om trimite la N. descan-
tatrea; cu gura te-o descanta, cu peteca arsit te-o afuma, i va ei baba
cea rea din creeril copula!, din luminele ochilor, , din sgirdul nasulul,
din umeril obrazulul, 1 i ye! reman carat i strecurat, ca argintul eel viti
Mara.)
Acest descatitec l'am au4it in judetul Rimnica-Sarat. El este insotit
de armatrele formalitatT : se lea o cirpa veche din ale suferindalm , din
care se face un laic sul; capatul acestula se uda de trei ori cu saliva i
apol, aprinyndu-se, se afama partea bolaava, qiandu-se i descantecal;
acsta se urmza de .trel orT, dupit care se pane in ganoifi cirpa ce a reinas.
FoeanT. Comunieat de I. Mineu.
,4.
.

www.dacoromanica.ro
 CURSURILE UNIVERSITARE 525
t 1
, RESUMATUL CURSURILOR
DELA t,

FACULTATEA DE LITERE
FILOLOGIA COMPARATIATA
, CURSUL D-LU

B. P. HASDEU
(Lunile, sera intro orele 7'12 7 9)
i`
LECTIUNEA I.
(25 octobre 1876) '

D. Hasde recapitulza cursul seat din semestrul trecut : clasificatiunea morfolo-

gica a limbilor, in care, aratnd neconsecintele trifurcatiunil in limbi isolaute, aglu-
tinative i flexionare (Schlegel, W. Humboldt, Schleicher...), precum i defectele
celor-l'alte sisteme propuse (Bopp, Donaldson, Steinthal...), ajunsese la conclusiu-
yea, c o clasificatiune morfologica serisa, daca TOM admite chiar ca este posi-
bihl, remane totu I. d'o cam data un desideratum.
In semestrul curent va tracta clasificatiunea genealogic b. Nu-
maT trel familie linguistice slut susceptibile ping acum de o asemenea clasifica-
tiune : Ario-europeiI, Turanil i Semitil. Pentru cele-l'alte familie abia s'ati facut
cate-va inceputuff (Buschmann, Bleek, Fr. Mailer, H. C. von der Gabelentz...). Dei
cursul sett este consacrat linguistice ario-europee, cu t6te acestea, arend in vedere
desele contacte istorice i pre-istorice intre cele trei familie (Pictet, Lenormand,
Hehn...) i opiniunea unor somitatI (Ewald, Max Miller, Iscoli...) despre comu-
nitatea kr de origine, d. HasdeU va imbratia maT ntii pe cate-trele inteo sin-
gura catatura preliminara.
Dupa ce sepal, pe TuranI ii ramurele oriental-grupurile mongolic i tungu-
sic-i occidental-grupurile samoiedic, finez i turc, afara de limba udid din Can-
cas i de cele clod stinse : accadiana i medica,-impartind pe fie-care din grupurile
ailabelor ramure in dialecte, dupa distributiunea generalmente admisa (Castrn,
Schott, Schiefner...), d.,Hasde respinge tentativa unora (Max Miller, Boller, de
Rosny...) de a introduce In acsta familia pe Dray*, pe Tibetan!, pe JaponesI 1
alte limb! cu desavirire disparate; apoI supune revisiting pe &miff ramura nor-
dica-EbreI, Aramel, FenicT, Asir!, etc.-i ramura sudica-A.rabI, GhezI, Am-
harl etc. -inlturnd pretinsa lor identitate primordiala (Lepsius, Brugsch, Ben-
fey...) cu vechiI Egipteni i alte limb! hamitice din Africa, cu earl' ele nu presinta

Not& Sub acstil, rubric . se vor publica resumaturile tuturor cursurilor dela Facultatea de
Litere din Bum reset earl' ni se vor comunica de &ilia' profesoriT respectivi. - Red.
www.dacoromanica.ro
. 5?6_ CURSUILE UNISTRSITA.Ilt , r

nicT o asemn'are adevrat genetic. Cu ratiunT anal* unil inrudesc pe Ario-eu-

ropeT err Chi nesii ! (Edkins, G. Schlegel...).
Peste clasificatiunea A.rio-europeilor d. Hasdeg trece repede, de vreme ce o va
' desbate in cursul semestruluI intreg.
Cunosdndu-se acum, in sensul cel maY strict (Pott, Whitney, Sayce...), cele trei
familie, care este re trasura linguisticg cea maT caracteristicgv, fie-cgriTa, din ele ?
0 asemenea trgsurg gramati call nu se allg. OrT-ce particularitate forma-
' tiva sag sintactica am Ina, o vorn ggsi in diferite limbY cu total eterogene, ast-
fel el une-orT, sub acest raport, Australia se infalnesce ea Africa si Camciatca cu
capul Bunei-sperante (Garnett). Trgsurele cele mai caracteristice ale celor treI fa- ,
milie linguistice snt exclusivamente fonetice : tri-consonantismul la SemitY ,
armonia vocalica la TuranT, gunificaliunea la Ario-europel. 4 '
Tri-consonantismul radicalelor, in cad vocala nu exist/ (qtl, ldb, dbr...), chi
din data Ce ea se adaugg, avem deja in loc de radicall o categoria gramaticalg-
(qatala, qlala, qattala, qatl, gag iqt, qutila, qutii, qua, uqtul, qitl...), este ..
comun tuturor Semitilor, dar absolutarnente strain celor-l'alte limbY umane. AcelasT
rol jcg, la Turani armonia vocalica, prin care vocala silabeY radicale 41 acomodzg, .

pe vocalele celor-alte silabe, ficendu-le us6re sag grele (baba-lar-um-dan,dede-

ler-in-den...), r la Ario-europei gunificatiunea, Intrtrindu-se prin adausul unuT a
(aa = , ai, au) vocala cea emfaticg, a unnI. cuvint (bhug-bhaugdmi, mistriu;
i-aimi, t-stp.t...) '

D. Hasdeg reservg pentru lectiunea viitre causele i consecintele acestor trel

fenomene. r
' . f

' k1 '0 041 7 LECTIUNEA 11.

ci I (0 HIti
, . (1 novembro 1876) -
LJ te.
-,Plecand dela aceleasT combinatiunT primitive del sonurT, Semitil 1-at elaborat
radicale tri-consonantice, Turanii armonia vocalicg, Ario-europeii gunificatiunea.
Aceste treT aiverginte - lice d. Hasdeil
milatiunea.
-
se datoresc unuT singur aginte : a s i -
,

Du$ ce indicg rolul asimi1alunii in limbg, fuel-And dela sunete ping la sintaxg,
(Grimm, Pott, Steinthal, Frstemann, Sayce...), comparand'o cu hsimilatiunea In lu-
mea fisid (Herbert Spencer), d. Hasdeg da, ca exemplu des1 re acea Intindere la . '-
care pte s ajungg treptat prin asimilatiune un element fonetic Intr'un graig, rota,
cismul n=r imdialectul romano-istriau : macinet=macba, mara=mare, tuna=
lura, june=jurc, inainte=inrente, fin=fir, bine=bire,un=ur, s'a maniat pe
mine=s'a nzariat cu mire etc. (T. Maiorescu), astfel c sonul r, dupg ce la Ro-,
manT In genere usurpase deja ades locul lull, maT gonesce in Istria pe n, desi transi-
tiunea nr este aprpe neauqitg, la ElenT (Curtius) si la Ran' (Corssen), de tot
exceptional/ in limbile romanice (Diez, Carolina Michalis...), frte rara in tota- .

Mato, familial ario-europee.

www.dacoromanica.ro
 ) 1 ,.
CURSURILE UNIVERSITARE 527

Tri-consonantismul s'a nscut din existinta, inainte de separatiunea Semitilor !

grupuri, a until numr fie cat de mic de radicale tri-consonantice, dupl cum slut
ta. la cele-l'alte dog familie. S'a intmplat cl la cAte-va din aceste radicale nuanta
de idea, coincida cu modificarea vocalei, ceia-ce ne intimpin in limbile cele mal
diverse : la Dray* (Caldwell), la Iavani (Humboldt), la Tibetani (Abel Rmusat),
la Abchasi (Uslar) etc. Nu trebuia deal trei-patru asemeni casuri de radicale
din trei cocaine fart, vocall stabila, pentru ca asimilatiunea s propage apol mo-
delul, precum trei-patru casuri de intrebuintarea quasi-adverbial a ablativului la-
tin mente a fost de ajuns pentru a forM, mai tote adverbele francese, italiane i.
spani6le.
Armonia vocalicti se replica i. mai simplu, de vreme ce ori-cine simte c o
vorb, se pronuntA mai lesne cand vocala sufixului se nimeresce a fi de aceiai na-
tur cu vocala radicalei, de unde apoi la Turani a fost trba asimilaiuni .de a face *

ca t6te cuvintele s, devin, dupl aceIaI norm, mai comode.

Gunificatiunea, la rindul sett, s'a putut desfura din coexistinta interjectiunilor
a i aa, u i au, i i ai, dintre earl a, u, i exprim' aceiai sensatiune cu mai pu-
tina energia deed aa, au, ai; interjectiuni comune mal tuturor limbilor umane
(Herbert Spencer, Darwin, -Gratiolet...), dar ajunse prin asimilatiune numai in fa- ,
milia ario-europel la ceia-ce este gunificatiunea. D. Hasdeii.arat, el o asemenea .

ipotesa este mai naturala decAt ace% care atribui inceputurile guile, tot prin
asimilatiune, ingemnrii, pentru mai mult intensitate, a radicalelor pronomi7
nale ario-europee- a, i i u (Windisch), dei ambele se pot impica prim originea
interjectionall a acestora din alma; '

Ori-care insa ar fi, in amiinuntele sale, genesea tri- consonantismului,armoniei

vocalice i gunificatiunil, ele slut anterire nascerii formelor gramaticale la Semiti,
Turani i Ario-europel, de riice se alit in ins11 temelia acestor forme. Dach darn
cele trei familie au fost ire-o datA o singurg tulpin, acsta numal dr,' in epoca
cnd limba consista Inca din simple radicale, r forma gramaticala remanea ta- '
cuta in intentiunea vorbitorUlui, ca la copil in primul period al graiulul. De aci ,

ar Irma posibilitatea de a constata unitatea primordiali a Semitilor, Turanilor 1

Ario-europeilor prin comparatiunea radicalelor respective, lasand la o parte Off- ,

ce forma gramaticalA. Aa au crequt unii (Mrian, Klaproth, Raumer, Delitzsch,

Donner,' Boller....). D. Ruder, se pronuntA, negativ.
CeTa-ce ni se da ea radical, are sens abstract. De aceia un glumet a ris ca 1-
rio-europeif, inainte de a se fi desprtit in grupuri, aveati deja clecimi de cuvinte nu-
mai pentru mergere : i, ga, ar, sar, kram, yarn, sarp etc. (Hewitt Key). In
realitate insA, abstractiunea fiind tot d'a-una posterior* asemeni radicale gene-
rale s'ati putut elabora la Ario-europei nuMai dupl ce s'a separat numele de verb,
adia in periodul formelor gramaticale, r radicalele anterire aveati fie-care un ,

inteles concret : a merge ca apa, a merge ea Orpele, a merge ca boul .a., - I

tote acestea uriscute din nesce notiuni i mai concrete : apti, 16rpe, boil
,

Aa trebuia sa fie in epoca presuputei unit* ario-semito-turauice. Dar sa fie re

www.dacoromanica.ro
528 CURSURILE UNIVERSITARE

cu putintt, ca din aceimi notiune de apg sag rpe Semi, Turanil i /trio-
europeiT st fi tras absolutamente acelmi sens abstract ? La uniT, din cOrpe s'ar
fi desvoltat ca merge ca Orpele i apoT in genere ca merge; la altiT, ca high*
ca Orpele i apoT in genere ca inghiti. Cand ing o radicalg semitict, din contra,
se asmnt din punct in punct prin semnificaVunea sa cea,abstractil cu o radicalg
turanig sat indo:europeg, tocmaT acsta dovedesce c ele nu sint inrudite.
, Sub raportul fonetic, pe de alta parte, d. Hasdet probzt, cg radicalele semi- '

tice, turanice i afio-europee, pe carT le compart partisaniT unitAtiT primordiale a

celor treT familie, smng mai bine una cu alta decgt o radical/ sanscritil cu o ra-
dicalt grg sat lating. Pe dud sanscritul dh, de exemplu, este la GrecT di i la
Latin! f, de unde apoT la SpaniolT h, sunete attit de disparate, indo-europeul bh ne
apare la SernitT ca b, ca singura lipg de aspiratiune ! 0 asemenare foneticg attt de
perfectg este de ajuns pentru a comPromite pretinsa inrudire a radicalelor.
D. Hasdet conchide dart la o rigur6s6 demarcatiune genetict intre SemitY, Tu-
rani i A.rio-europeT. Nu contestg ns, el aceste treT familie s'at incuscrit une-ori
intre sine sag cu alte familie linguistice. La Cely, bunt 6ri, se recunsce turanismul
in resturile armonidi vocalice (Lottner, Whitley Stokes, Benloew...). Tot ma la Re-
sianT, un mic amalgam slavo-turanic din Italia nordicg (Baudouin de Courtenay).
Sint unele pop6re turanice, vice-versa, cari at perdut aprpe de tot armonia voca-
lig prin amestec cu limb! eterogene (Castrn). Exceptiunile dela armonia vocalict
in limba maghiart din secoliT XII-XIII (Riedl, L. Adam) result de asemenea din
amestecul Ungurilor cu Slavil din Panonia, dei mai in. urmg, prin asimilatiune,
s'a putut restabili principiul armonic in ting rig6rea sa.
Dup ce a inlgtnrat astfel confusiunea linguistict intre cele treT famine, ad-
mit fiind limpelit, d. Hasdet i propune a desbate in lectiunea viit6re cestinnea
despre patria primitivt a Ario-europeilor : in Asia sag in. Europa ?

11. r '1', A

1 , SECTIA ISTORIE
,
\11_1 R. ?
A

D. profesor G. L. Frollo ni-a trirnis elte-va studie frte interesante despre Istoria Utera-
turelor romanice.
0:-
Vom incepe publicarea br in nunfirul viitor.

www.dacoromanica.ro