* * * * * * * * * * * * * * *

HOREA
Roman original

actele istorice publicate de A. Papiu, A, Odobescu,

N. Densuqianu, i traditie)

DE

g, gfozaivr,i4t
Profesor de filosofie la Liceul Statului din Iaqi.

IA I
TIPOGRAFIA LUCRXTORILOR ROMANI ASSOCIAT I.
1. a a
www.digibuc.ro
Drepturile reservate.

www.digibuc.ro
 Este un vd intreg, decnd mii de romni au fost
vada mrtea crncena, a unui mare apostol
i mucenic, a unui adevrat Mntuitor al lor.
Faptele si mrtea lui au adus in urma desrobirea
lor i a fratilor lor.
Mamele romne si astazi ii invat
se rge lui durnnezeu pentru sufletul acelui mn-
tuitor si mucenic.
Dusmanii il urgisesc si-1 afurisesc, ca jidovii pre
Hristos, si-1 ponegresc, ca pe un neleglait.
Cine a fost acel om ark' Oman ? si ce a fptuit
el pe paniant ?
1. Puiul de leu.
Au trecut dela mntuire vcuri septesprazece
In crierii muntolui Bihor, la izvrele Vine de aur
ale riului Aries, ede, ca un cuib de vulturi, falui-
cul sat Albac, asezat in umbrse ornguri, in reco-
rse durnbravi, i pe narete piscuri.
In inaltul crng al Ferigetului s'a zidit locos de
adapost fruntasul fruntailor, Florea Nicola.
Despre acesta vorbesco tinutul intreg ; feciorii se
mir de voinicia lui, fetele vorbesc despre marta lui
infatosare. Nu a fost dara mirare, c fata cea mai
frums, Florio% cea mult Ifiudati, a primit sa-i
fie sotie.
www.digibuc.ro
 2 --
Ceriul i-a binecuvntat casa, dndu-i lin anger
de copilas, ch.ruia i-a pus numele Vasile.
Acest copil et bucuria albAcenilor; toti povestiau
deSpre vioiciunea ochilor i frumuseta infhtosirii lui.
ochi 1impei i arPori i asa obraji rotunjori
nu vluse Bihorul.
Mud ajunse Vasile copilandru, nu gse o vargh
bun, s nu incalece pe ea, si Ca, au zbre in ga-
lop prin crnguri qi dumbrvi. Adesa el se urc pe
cste io sus, i tot mai sus, pn chiar pe Virvul-
Virvului, i strig de acolo: sh scie tot salul, c
el vre s se fac cApif an I
Odat venir resco unguri s ieie dela tatl SEU
zeciuiala de iobaj.
Mud Florea er afara, si dede ungurilor, ce a-
leseser, micul Vasile intt in cash cu fuga, i zise
mamei sale.
Mama, mama! ii i bate p! e pintenatul;
fugi, qi-1 bate, mama!
Da ce-i? ce s'a intmplat, drgutu mamei?
Pintenatul a strigat la tata! du-te, mama,
vi-1 bate, cci eu am vrut sh-1 bat, i el m'a britut
pe mine.
Ah! dragul marnei, ce as put eu s fac ? Eu
nu pot, dect s
Mam, da pentru ce-i m de reu guleratul ?
Pentru cA noi suntem romni, si el e ungur
spurcat.
Ah! mama, de ce nu sunt eu mare! Cnd
m'oi face eu mare, am s-1 bat.
menii se uitau la fata lui Vasde ca la o minune,
si-i z:ceau serafim, nu copil. Biata mum-sa ns
nu se prea bucur, de asemene vorbe, i oft ma:
Au sai mi-1 deche menii, copilasul mamei!
Apoi i schimb numele din Vasile in Ursu", ca
86 nu-1 gssc necuratul. ll vdnd cu ochii cres-
www.digibuc.ro
 3

ce i inflore ; i curnd incep a invl i carte

cu cntretul Stefan Trif.
Cand ns scp de carte, inteun suflet alerg,
pn sus pe Vrvul-Virvului, unde se vede deasupra
nourilor, se uit injos la tte dlurile dimprejur ;
acolo ii veni s crd, c ar put zbur nelegat de
nimica pe prnnt. In ace inaltime se simtl mai mare
peste toti.
De malt ce vorbise despre puterea sa, se deprinse
de vorbi i singur, zicnd, ca el e craiu e irnp6-
rat, i va bate pre guleratii unguri. Ei nu scia,
c5, ()data l'au aulit vorbind a i fetele din sat.
Fina er cea mai drglaqe i mai bun fetit
din tt imprejurimea.
Ea il intlni odat, i, ca s-1 naciijascg, zise in
trct :
Iat, cpitanul scailor! Dar se i deprt,
in fug.
Cdpitanul scailor" ? ii zise Vasile,i tot san-
gele ii incep a fierbe, de ruine i mnie; apoi
adause :
Las, c-ti voiu art eu, ce cpitan am 0,
m fac! Vei ved tu, llin afurisit, ori ct eti tu
fat de pop. Apoi se adnci in gnduri, i din
acea zi nu se mai amestec in jocurile Celorlalti
tinerei, si cutrier singur codrii Bihorului.
Horitorul.
Intr'un timp iei in Albac vorba, c pdurile dim-
prejur nu-s curate. Unii ziceau, ca in ele umbl, un
Anger, ori un Ht-Frumos, altii c, umbla fata-
pdurii.
Ctiva din tinerii cei mai inimoi se luar inteo
zi i se duserr in codru, s vad, ce E. se va art.
Ei mergeau incet, in tcere adnca.
www.digibuc.ro
 4,
Intr'un kc numai ce SG opresc cu totii,
tin suflarea....
Prin valurile aerului incepe a se legro4 o cntare
ca de 'Anger ; o hore, cum n'a mai aulit acel tinut.
Toti stau ca fermecati. Numai se uiti ca pe furig
intr'acolo, de unde vine horea cea cersca.
Apoi se apropie de acel loc, incet incet. Ans
horea
Until din tineri zise acuma:
Glasul acestui Anger ori FR-Frumos aduce cu,
graiul copilului Vasile alui Florea ; ns eu aunt
cam vecin cu Nicolescii, gi nu l'am aulit horind pe
acas. Numai muma lui horesce &ate odat.
Intristati se intrser acas5 i apoi mai cutar
in mai multe rnduri, ns5 nimic nu vlura.
Intr'un rnd lima, umblnd dup mure, aul
ea horea cea neintels. Deodata i se pr, c acea
antare vine de sus. Privesce la virvul unui brad,
gizresce acolo pro Vasile al lui Florea.
Ea spuse acst veste in sat ;gi apoi de adouazi
toti tinerii Albacului ii ziser lui Vasile Hore",.
ca semn de desmerdare, de mirare gi iubire.
Anii trecurk i Horea se fc feciorag. Horik lui
toti le ascultau cu drag ; ns cel mai gingag gi mai
dulce respuns ii veni din ochii Ilinei. Si apoi gi el
vett cu mirare, c i ochii sei lunecau mai mult
la ochii ei cei frmecatori.
Ilinei incepur menii a-i zice Zina Bihorului ;"
vestea despre strlucitrea ei frumuset ajunse
departe.
Din tov, chntketml Stefan Trif intelese mai cu,
amar, c ochii ei cutau mai des fata lui Horea.
Dela un timp, Horea nu vede in inchipuirile sale,
cleat ochii Ilinei. El sp in tulpinele nopacilor nu-
mele ei, i intorce tte horile de gingage sitntir-
pe acel nume.
www.digibuc.ro
 5

Ea, decAte ori il intlni, indatA fugi de el.

Acsta Lisa fc, de dorul lui de a o ved se
fc si mai tare.
Intr'o zi nemesul Hollaky tAc vnAtre in pdu-
rile Albacului.
Trecnd prin acest sat, fiul lui zArl pre Ilina
remase uimit de minunea frumusetei ei. Atunci zise
in tainA &Mr% Stefan Trif.
Ah ! ce fatA ! vreu sA o rApesc ! SA-mi dai
ajutor !
Inteleg, domnisorule, respunse Trit. AnsA ini-
nia lui er sAgetata.
El cut apoi, de intlul pre Ilina, si-i zise :
Dino, domnisorul Hollaky Istvn vr sA te
rApscA
Acel nelegiuit ! strigA dinsa ;mai bine sA mor !
Mi-a poruncit, s te apesc
Dar tu, ai av tu sufletul, de a te gndi macar
sA asculti de el?
Ba, nu. Ilino.
41 multAmesc, Stefane.
Aus numai dacA imi fgAdaiesci, cA vei primi,
s te ieu eu de mirsA; sA fugim amndoi, unde Bici
sA viseze Hollaky, cA suntem.
Eu, mirsa ta? Mai bine m'as omori singur.
Pentru cA eu nu horesc ca nebunii ? llino,
cred, cA tu vei sci s alegi.
Voi sci, Stefane ; sA scii !
Peste trei zile iti astept respunsul. Nu uita:
ori vei fugi cu mine, ori voiu ascult de Hollaky ;
si atunci vai i de horitorul cel smintit.....
ILL Precuperul.
Cnd te sui prin codri spre virvul Bihorului, intr'o
mare inAltime dai de muchea unei cost* inalte, care
www.digibuc.ro
 6

st ca o prpaste, si la plele ei este un ochiu de

ware. Acestei prpstii ii zic menii la Piatra."
Vasile era, acuma holteies, si mai totdeauna um-
bl la vnat. _

Inteo fruras zi de var.& ajunse pe muchea

Pietrei" Lumina srelui se furis pintre creugi pan&
la el, si-i srut obrajii cu sfintele sale raz; cnd
deodath o fosniturd de pasi, de om il trezesce ca
din vis. El se uitA imprejur, si zresce o copila
apropiindu-se de prApaste cu repejune.
..-- Ce faci? strig el iogrozit ; se uit mai bine
la dinsa. 0 cunsce. E chiar Ilina, cu grza scris
pe fat.
Dinsa il zresee; dar isi intrce jute privirea, si
casi cnd ar fi cuprinsa de o noua grzA, face cu
repejune un pas hotarit spre marginea ripei, si
i3O. face cruce.
Ilino ! ce faci? strigA Vasile ca lovit de tres-
net. AusA in acea clipit Ilina nu se mai vedea
peste muche.
Vasile dintr'o saritur ajunge la prpaste, si se
arunch cu un Winne ajut-mi !"
Pe cstA o ajunge ; o prinde in bratele sale; se
apuc de nesce radcini ; se lash' dela rAdacin la
rdAc'n, papa jos la picirele ripei.
Apa e de un pas dela dinsii ; si Vasile se opresce
cu Ilina in brate pe marginea ochiului de mare.
Ilina deschide ochii. Acestia se intlnesc cu ochii lui.
Dino ? Ce-e acsta ? Ce ai vrut sa, faci?
Am vrut s scap de viat.
De ce ? pentru dumnezeu !
Pentru-cA, pentru-c5,nu pot sAti spun. Lag-m.6
s mor ; las-m s pier, Vasile ! -

Nu te las, pn nu-mi spui, ce suprare te-a

ajuns. Trebue sa sciu.
Ah! Vasile, www.digibuc.ro
lasA-ma.
 7

Ce-i ? cine a cutezat a to super? ca sA-1 oraor !

Taci, Vasile, taci,i mai bine te pazesce i tu de
De ? De cine ? Irino, spune-mi, ca s me pot
pazi.. Do cine sA te pdzescs me pzese ?
Pzesce-te de feciorul lui
De Hollaky, i?
i de antretul.
Da Stefan Trit? A ! acestia au vrut BA te r-
pscit ? Ei bine! me jur pe sputa cruce, s te apr
de aceti spAnzurati!
Pzesce-te tu, Vasile !
Iti multAmesc, I1Mo ; dar corn ? spun e-mi.
Ungurul a zis cAntre.tului s me rapsc,
cAntretul i-a fAgAduit. Apoi mi-a spus, s fug cu
dinsul, i el ma va apr de Ibllaky.
Dar pre mine m'ai lsA s te apA'r de ei ?
N tern, cA te vor omori pre tine, aci aA a
zis Stefan. Las-me mai bine sA mor numai eu !
Ilino ! eti un Anger ! tu porti grija p,ntru
ne ! Cum EA-ti multamesc ?
Vasile se sirnti ptruns de un ferbinte fior de o
fericire, ca din visurile de. raiu, .1 ved, c obrazul
seu, ca fr scire, se aprope i se atinge de fruntea
Ilinei, in gingae i sfnt inchinAciune de mulfamire.
Apoi deodat se redicI in picire, i zice :
Ilino, aidem cu grbire acas la parintii tei ;
i s'A nu te temi de nimene pa lume, pn me vedi
pre mine. A ! Stefane, bine c sciu, ce pniu d3 Li-
da eti !
Amndoi poniir cu repegiune. CAnd ielie din
codri, se intlnir cu preotul, tatl Ilinei, care o cut.
Ilina se duse acas cu tatgl Eeu.
Vasil e zr, eh i Stefan Trif er pornit spre codru.
Intlnindu-se, se opresc amndoi ; ochii lor ii tri-
met sageti ascutite.
Stefan intrb: www.digibuc.ro
 8

Cu cine te-ai intalnit, crilorule ?

Cu eine ?... Cu biata Ilina.
De ce i zici biata" Ilina ?
Ane m intrebi, spurcat jidov ? precup4 al lui
Hollaky, ce egti ?
Eu precupet?
Tu, precupet Aug minciunos; fiindca egti gi
intunecat rtipitor ! dar s scii, c altii au stele mai
norocse deal tine, care, nu sciu de unde a venit
tatl Mu, de te-a adus aici pe capul uostru.
Am s-ti dobor jos stua ta cea norocsi.
De urletul unui lup, stua mea nu se va clinti
din loc.
Te lauli., ca i un copilandru necopt. Dar vona
ved...?
Vom ved, necuratule, ventur-tara. Vom ved! .
Trif, aprins de dor, de ur gi de temere, se in-
drepth spre casa preotului.
Vasile se lu dup dinsul;gi amndoi intrar in cas.
Trif se grbi a cere, ca preotul s-i fagaduiasca
pre Ilina de sotie.
Mai bine sa m omori, tat ! strigh Ilina cu
grabire.
Preotul privi spre d:nsa, gi vel cu mirare, cum
ea se nit& la Trif cu cea mai mare groaz. 0 in-
treb dark ce s'a inthnaplat ?
Ea atunci fagi din cask
Yasile .spuse acuma preotului ca, in acea zi ea voi-
se a so inec iu oclaiul de mare dela Piatr", i li
cer i el mna.
Dumnezeule ! strigh preotul, o chem, inapoi
in cas, i o intrebh :
Pentru dumnez,m, Dino, ce s'a inttupl it ? ce ai
facut ?
Sermana copilk nu put rosti un euvnt ; numai
o und de lacremi respunse in locul ei.
www.digibuc.ro
 9

Spune, fiica-mea, cine ce ti-a fcut?

Dina prange ca perdut, i nu pute gr un cu-
vnt.
Printe,- zise Stefan, spune-mi mai curnd, imi
fggduiesci, pre fii.e5,-ta ori nu ?
Ilina se grbli acum a zice :
Tat, de m fgduesci m omori. Caci i astzi...
Ce ? i astzi?
i astzi -numai--Vasile m'a impiedecat de n'am
murit ; dar Stefan a fgdait unguruiui Hollaky, ch.
m va rpi...
Trif nu ateptase ca Ilma s iucheie cuvintele, ci
se grbi a e1 din cas, far npte bung".
Preotul intelese apoi, ate se intmplaser, i cilte
er s se mai intmple ; srut pre Vasile drept
multmire, zise
Du-te, Vasile, f-te brbat ludat de lume ; i
atunci s vii s-ti dau pre fiic-mea de sotie.
Ieind Vasile, gri in sine .
S m due, s m fac brbatludat de lu-
me ;"ei bine, ptirinte, am sa-ti art eu 1,ie! i in
ciuda ta, am s ni fac brbat ludat de tt lumea !
A s tie !
Cand iese Trif, de pe pragul uii arunea asupra
lui Vasile o privire de crncen amenintare.
Er mezul nopii, i. Trif nu-i inchisese ochii ; ci
tese gnduri negre, gnduri intunecate...
and, dug& acsti turburat npte, srele resti din
nou, o mare schimbare er indeplinit ; i menii
incepur a se intreb prim qoptire, c re ce s'a f-
cut Dina, de nu se mai vede prin Albac?
IV. Biciul sorrii.
In cisuta din crngul Feregetului, zace un om im-
btrnit inainte de timp, i slabit de grelele ante-
www.digibuc.ro
 10

rinte ce a scris ngra ursit pentru fiii sermanului

nra romnesc din Ardl.
E tata Flores, odatd fala Albacului, astzi Gumbr.
Lng' picirele patului seu st, in genunchi fiiul
seu Vasile, cu fata acoperit de amare lacremi.
De o parte, pe o lavit, sede mama lui Vasile, cu
capul plecat pe mni, suspinnd din adncul sufle-
tului, cu privirea retAcit.
Albacenii unii dup altii vin s vad, pre tata Flo-
rea, care tuturor le fusese sprij;n i ocrotitor.
Oiat gral Florea catr fiul set] :
Ftul meu, mrtea se apropie. A sosit dar
ziva, in cai e s-ti spun si eu tie cele ce mi-a spus
tatl meu, cum le spunem noi toti din tat 'n fiu,
din nepoti in stranepoti.Tara acsta a Ardlului a
lost a nstr a romnilor. i cnd au clut asupra
nstr ungorii, noi ne-am luptat cu dinii vitejesce.
Ansa, ei aveau sprijin in fratii lor de p3ste Tisa, iar
noi nu ; de aceea ne-am legat cu dincii, si ne-am ju-
ruit sa trina in drpt frtie unii cu altii. As am
trait apoi vr'o patru vcuri.
Dar ungurii ar fi vrut s triasc bine, far de a
munci, iar noi s muncim i pe sama lor, ca nesce
robi. Ansa nu puteau s ne piece in robie. Da ace-
ea au inceput a ne ap i nadus cu tot felul de
apucAturi viclene, as ne-au luat tte pananturile,
prefcndu-ne incetul cu incetul in adevrati iobagi,
adec robi.
Vasile intreb, acuma:
Dar noi romnii, do ce no-am lsat ?
In mai multe rnduri ne-am sculat in picire,
cum sub Antonie cel Mare, si altii, ca s fim iarsi
cum fuseseram, si cum aunt si astzi romnii cei de
peste munti, terile romnesci neapsate de straini.
Tat, dar acei romni n'au vrut s Barb', inte
ajutorul nostru cu armadii?
www.digibuc.ro
 11

Ba, de &Ate ori au putut, au venit. I-au adua

vitejii lor crai, cum Mihai-Vitzul, Stefan-cel-Mare,
care a biruit in patru-zeci de resbie, i chiar i pre
unguri in mai multe randuri.
Ah ! tata, cum n'am trait noi pe timpul lui
Stefan-cal-Mare !... Dar dupa aceea, s'au m'ai imbln-
iit ?
Nu, biete ; ci s'au fcut vi mai selbatici ; in-
cat ne-au secat i mduva din 63e, ne-au ars sufle-
tul din piept.
Viclenii de tirani din Ardl, tremurau de frica n-
stra ; de aceea au intocmit legi, dupa cari ne tineau
numai ca pre robii lor. In dracescile lor legi nu ne
ziceau, cleat numai hoti, hotrind, s ne ucila pre
toti, chiar i pre fratii novtri de poste munti, cu voi-
vodii vi craii lor cu tot! Pentru un cap de roman
omorit se platiau cu patru-zeci de florini. Nu ne ucid.
hush pe toti, numai pentru ca s fie, cine sa mun-
cscA pe sama lor, ca vitele. ne silese, sa le
muncim cte patru, i cinci zile din fiecare septa--
m.6.115, cu femeile nstre cu tot; ba unii, cura Macs-
ksy, vi altii silesc pre bietii romni, BA le munc-
sea chiar tts vase zilele in fiecare septamn.
TatA, dar ei i ucid pre multi. Pre cari ii ucid ?
Pre aceia, cari cutza a se imbraca, in panza
de bumbac, ori prta cizme, ori palrii, cari umbl
Ware, ori poarta arme, i mai cu turbare ii cauta
sa-i omre pre aceia, cari indraznesc a invt carte.
Pentru ce, tata ?
Pentru c prin invptura romnii ar put cu-
nsce bine mevteugul armelor vi al resbaiului, i a-
tunci vi noi atn sci a ne face arme ca ale lor ; vi
ne-am pricepe la lupta i barbatie mai bine dect ei.
Atunci ar fi vai de capul lor, pentru negrAitele ne-
legiuiri, ce au fcut.
Av, tat ?
www.digibuc.ro
 12

Asa, fiule. i. de aceea nu pr au romnii ini-

ma, s invete carte pe furi macar.
Tat, aa-mi vine, ca, eu tot s invt carte f-
r, scirea lor, si mai virtos, sA cunosc mestesugurile
armelor si a btliei, si inteo bunA demint sa se
trezasca, c5, eu le sar in cap, cu armadie mare de
romni.
Eu m tern, fiule, sA nuli pie0i capul inainte
de a invt ceva ; cci, s-ti povestesc o jaluicA in-
tmplare : Fiul popii din Griud se dusese la Cluj la
carte. Acolo ungurii l'au prins, l'au legat, ell mnile
la spate, i l'au pus, s, pAzscA bivolii domnesci. El
fugi, voind sA se duc iarA0 la carte ; atunci l'au
prigonit Ong la Arie, sA-1 prind din nou. El An-
a, ski in apA, i se 'nech sermanul copil !
Eu as face altfel, decAt feciorul popi din Grind:
nu m'as oprl la Cluj, ci m'as duce pn, 'n fundill
lumei ; i acolo a invt undev carte i naPstesu-
gill armelor i a btii; i apoi, ca i un tresnet s
cad asupra lor.... Dar, rogu-m, tat, mai povestesce-mi.
Ah ! nu mai pot, ftul meu, nu mai am suflet.
Iti spun Lisa, s te duci la printele....
Imi va povesti el ?
Da ; O. 4i va da cArtile strAtnollor nostri, in
cari vei put cot tte, cte nu mai pot eu BA ti-le
inir. Atta numai iti las cu limb de mrte, sa-ti
fie mil, de nmul teu romnesc. JurA-mi, pn, nu
inchid ochii, c5, iti vei apr nmul tu i mo fia
strArnoascA, i pre maicA-ta...
Jur, tat,jur cu tot sufletul !
Poste putin, tat41 seu il pArAsl, trecnd in ceea-
laltA via.p.
In acst, amara intunecare a vietei sale, Vasile ii
aduce amide de car.tile pArintilor sei ; deci isi luA
scAparea la ele ca la o dulce si mngAitre raz de
laming.
www.digibuc.ro
 13

El cet cu aprinsa Bete kii insufletire despre craii

romani, cari au doratit in Ardl peste nmul lor ilea-
pasati de nimene, despre numele cetatilor lor intariter
despre vicleniile i cruzimile ungurilor, despre zece
rescle ale romnilor asupra selbaticilor tirani.
Ceti, cuna ungurii nu dedeau romnilor nici macar
loc de biserica, silind pre preotii lor, s, le pazasca
canii de vnat.
Apoi ca. pre multi arhierei inimoi, cari cereau drop--
tate pentru romni, ungurii i-au blitut qi chinuit,
piing ce au murit sermanii, i q'au luat corona de
mucenici.
Inteun loc cetl, ca ungurii q'au facut drcescul o-
biceiu, de pre vkluva fiecarui roman, o duc la in-
chisre silind-o, sa sputa, ce bogatie mai avuse Mr-
batul sell ?
Dinaintea lui Vasile a ceste cuvinte se fcr fla-
can. El azykle cOrtile, 0 al rg ca nebun la mai-
e-sa.
Sosind obosit, far& suflet, intra in cas, 0 deodat
tip. spriet.
Casa era jefuit, 0 pustie ; numai pOretii.
Repede iese, strignd pe mam-sa.
Nimene nu-i reepunde.
Se nit& in tte *tile. In o deprtare vede pre
solgabierul ungur ea panduri, ductind tte lucrurile
din casa lor ; iar in mijlocul lor,o, grza ; muma lui f
Vasile pond dupa dinii ca in zbor. Ansa sufletul
lui se innec; el ckl jos ca tresnit; lumea se intu-
neca dinaintea ochilor lui, i el ii perd simtirile.
Inteun trziu deschise ochii. Era in bratele preo-
tului, a bunul seu sprijinitor.
Ce suferi acum bietul tinr, acsta nu o pte spune
graiu omenesc, nici a i-o inchipni minte de om.
El crede, ca i se despica pieptul.
Aceste zguduituri il facura brbat.
www.digibuc.ro
 14

Peste cteva zile, el tine pe brate capul mumei

sale, care dup atte sfsieri ajunse de prsi si ea
viata.
Vasile se veda alcuma singur singurel in mijlocul
turbatelor valuri ale lumii.
Deodat *1 in genunchi, gemnd ca un Ora perdut.
Dar curnd se redica, in picire, i grl in sine :
Dar ce fac eu? m la s s cad, casi un neputin-
cios ?Ba nu, si nu, si iar nulci mai cu sam a-
cum trebue, s fiu tare, ca Eta me pot pregti,
pot resplti a data hotilor dup dreptate ! M jur,
pe acst vatr strrnosasca, s, iu crncen izbnd
pentru tte nelegiuirile lor, cu cari au ucis miile de
sermani iobaji ! si, (-ha, nu se vor face meni, jur
fulgertre resbunare i lupt in veci asupra lor,
asupra nepotilor Ior, prin nepotli i strnepotii mei !...
Cu grbire se duse apoi iarsi la preot, i urm,
din nou a ceti cartile strmosilor sei.
El ceti, c romnii, nefiind invtati, nici avnd mes-
tesugul resboiului i arme, cdur apsati tot mai
aanc in noianul pelirii.
Aceste cuvinte aprinser in sufletul lui nesce fla-
cAri nue ; si el isi zise :
neinvtaticdur iarsi in robie.... dar... ,clac
n'ar fi fast att de neinvtati?... atunci ar fi biruit
ei! atunci ar fi sfrmat jugul unguresc; capul ser-
manului Antonie nu ar fi cklut sub securea tiranilor !
Ochii lui se redica spre ceriu.
Fata lui parc e imbrcat intr'o lurain nou . .
Cine l'ar fi vdut atunci, ar fi zis, c vede pa un
proroc.
Nptea aces, ochii lui nu s'au inchis. El vorbi
singur, pn ce se zari de ziti.
0 fsie de lumin intr in casuta printilor sei.
El se uit imprejur... Pustiu in cas,pustiu in
lume....

www.digibuc.ro
 15

Viata i se pre att de sprietre, att de ame-

ninttre.
Dar in sufietul sen gsI o viat plin de lumina.
E1 sh ig :
M'am hotrit. Aa BA fie
A. dua zi, nesce meni incepura a spun e, bie-
tul Horea pte a innebunit ; cci vzut cu traista
in spate, duandu-se in fug, la mormintele printi-
lor sei, 1 srutnd pAmntul. Apoi s'a dus in codru,
i incepfi a srut tulpinele copacilor....
Din acea zi nu l'a mai vlut nimene in ttnutul
Albacului.
Pre toti ii dure acea pierdere ; i ii ziceau unii
altora, c "mite se va fi aruncat srmanul intr'o fn-
tang, ori in ochiul cel de mare de la Piatra, pte
va fi srit in valurile Arieu1ui, ori in virtejele Some-
quIni,ori, cine scie? el pcite ii va fi luat lurnea
in cap.
Dela un timp apoi c i el in uitare ; i ni-
tat remase sir de ani intregi.
V. Pribegia.
La arhireul Ghedeon intr intr'o sar, husariul seu,
i-i
Un cltor cere invoire s, mn5, acst upte
la cutte.
adpost, frl s m intrebati. Ori pte
v temeti de el ?
Nu c ne am fi temnd ; ns, acest cltor e
aanu sciu cum, c, am crelut c nu trehue s-1
plimim, pn nu ne vei da Sfintia Ta invoire.
Cum ? da ce inftoare are ? Trimiteti-il, s
vie inluntru la mine.
Husariul iesi, ipeste putin, arhireul se ve4 in
ta cu tin voinic de o infatoare ca din poveti, o
www.digibuc.ro
 16

statur adevrat poruncitre, nesce ochi de o lumin

petrumptre, Anse, cif cautetura adncit in gnduri.
Cine eti finle ? i de unde?
Sunt Ursa Florea.
Si incotro cu drumul?
In lumea larg.
Cum? in lumea large I pentru ce ?
Pentru ca,nu mai pot suferi traiul la care
am ajuns.
Cum ? da ce ti s'a intmplat ?
Ce ni s'a intmplat nouil tuturor romnilor
din tara Ardlului prin mana cAlailor de unguri.
Nu vorb ad., fiule, cfici tte sunt dela cel de sus.
Ca ungurii s ne ucid, acsta nu p6te fi de
la cel de sus.
Dar ceilalti, sotii tei, tot aqa zic? ori numai
pre tine te a atins biciul sortii ?
Pre toti ne a atins. Ans eu uuul nu mai vreu
s5-1 sufer, 0 me duc in lume, ca s me pot invet,
cum odat s scutur lanturile unguresci de pe gtul
romnilor.
Ba tu fiule, asult de invettura mea. Intr-
ce-te inapoi, i te umilesce, cad capul plecat sabia
nu-1 taie.
Ba eu, printe, n'am plecat, ca sa me intore.
Vai de mine, cum vorbesci ? Atunci dar ie0
repede din curtea mea!
Acum nptea?
Acum indati ; caci dad: ar afla domnii c am
oploclit la mine pre un asemene ora
Nu te teme dare, printe, cad fate, me de-
prtez, ca BA nu mai ai tma c ti se va 1114C6 un
fir de par macar
Zicnd aceste, Florea ie0 dela arhireu, i porni
inainte, gndind in sine :
i acesta e until din copoii ungurilor.
www.digibuc.ro
 17

Wdndu-se afar pe drum, nu md cutez s crri

uncl-va sla pe npte; i iqi zicea in sine: Cine
FAO pte toti se vor fi teapSnd de mine, ca dracu
(1,3 tmttie. Deci simtindu-se pr obosit, treo la
fundul unei grdini, stt cu repejune, peste un gard
i se adposti in un stog de fen.
Cnd se trezl, srele er sus, i lng6 dinsul stete
un preot.
larta, printe, se grbl a zice Florea, m'a
prins nptea pe drum, obosit, i m'am adApostit aici
in acest stog.
Dar prietine, de ce n'ai venit in casa ?
Er trziu tare, i n'am cutezat a ve turbur
repaosul.
Trebui s intri, ori ct de trziu.
Iti mrturisese, c m'arn .1 cam temut.
Tu, un voinic, ca i un vultur, s te temi ?
Nu te pot crede. De ce ne-ai crecilut a de rei?
Mai 'ales, poftim macar acuma in cas, i te osp-
tz putin.
Cltorul intr in casa acelui preot, i i-se destainu
cu incredere. La desprtire preotul ii dd o traist
cu merinde i cele mai ferbinti binecuvntri.
Dintr'un loc cltorul se intrse i se ui' inapoi ;
privi la palatul arhireului, i la asuta preotului ce-
lui milos, lu odat suflet din adncul pieptului
porni inainte.
Trecur cativa ani, i arhireul Ghedeon, ceti inteo
insciintare, c Ursu Florea, capitan in cMrimea im-
prtsa, e o minune de voinic, de iscusit i de
inimos ; i crt sotii lui ii zic apitanul cel de fer,"
pentru ca unde e de luptat mai greu, unde toti se
ferese, el se imbie singur, par'c ar fi cutnd ina-
dins, ca ori s mr, ori sa fac minuni de vitejie,
cum nu s'a mai aulit ; par'cl aD fi urmrind o 1,int
mare, o tint tainic.
www.digibuc.ro 2
 18

JL Caventul dat.
Inteo incapere din palatul impratesc, mai multi
tneni asteptau, sa-i primsca imparats, ghinarari,
ostasi, dmne, si tot felul de alti egneni.
Titterelul print Iosif intra, se uit la toti pe rand,
vdnd pre un capitan de alai.* cu infatoarea
cea mai marta, ansa trista, simtl call% el mai mare
tragere de inima dect WI% toti ceialalti, pall di-
naiutea lui, vi-i gral:
Cine esti dumnia-ta, capitane ?
Ursu Florea, printul meu.
A! dumnia-ta, despre care am audit ca ai bi-
ruit pre cei mai cutezatori hoti?
Acesta este mestesugul meu,-0 datoria mea,
meu print.
Doriam Mode malt, s te cunosc. Dar de ce
nu te pzesci? Nu ai mama ? Dac nu puteai omori
pre hoti ? Daca te otnorau ei ? Atunci ?
Atunci nu mai aveam ea sufr loviturile vietei.
Cum? Da ai vreo suparare?
Ah! scumpul meu print, dach m'ai intrebat,
iti voiu spune; da, am o suprare, dar o suparare,
cat lumea intrg!
Vai de mine ! Tu, un adevrat ghinrar, s ai
o a suprare? Spune-mi-o, rogute.
Inaltatul mea print, m grabesc dara a ti-o
spune : eu port in sufletul meu durerea unui nm
intreg.
A carui nm ?
A romnilor din tara Ardlului.
Dar din ce vti vine acea suferinta ?
De acolo, ca neme0i unguri ne chinuesc ca
pe o turma de robi.
AO? Ei las, a me due eu ea me rog mamei
mele, imprtesei, sA deie porunci, s nu mai fie mt.
www.digibuc.ro
 19

Printul iutr la mama-sa ; si apoi capitanul Ursu

Florea er chemat mai inainte de ct toti, de
se infaloc dinaintea impertesei, care il primi cu
zimbire de bud, .plecare, 0-i zise :
SA tredesci, bunul meu capitan, mari fapte ai
indeplinit in aceste timpuri ; de aceea te am poftit
la curte ; j iate, c, drept resplat, te redic peste
trptele celelalte, il iti zic : s traiesci, colonelul meu !
In genunchi multmesc induratei mele im-
pertese.
Fiul meu mi-a spus, c5 ai o rugminte. Fie in-
deplinit ci aceea. Cancelare Eszterhzy, scrie po-
runc ocarmuirii Ardlului, s imblnlsca tte le-
gile cele aspre pentru romnii iobaji.
Voiu ascult, inltatA imperAts, respunse
Eszterhzy.
Florea, abi pute st, de bucurie, i zise :Cu
lacremi aduc multrnirile sermanului meu nm la
picioarele pre iuduratei nstre impertese. Apoi
adause :
InltatI dennn ! astzi itaplinind timpul, imi
ieu ziva bunk spre a me intrce acas la popotul meu.
Colonele, imprtia are mare trebuint de bra-
tele ci mari trepte te aqtpt, nu ls din mama
mrul cel de aur.
Aclnc umilit, cer iertare. N'as put s reman.
Trebue EA me duc in muntii mei.
Acolo ce pte s te actepte ? Eu astzi te nu-
mesc ghinrar ; caci tu pari a fi nscut pentru mari
lucruri. Acuma zic: pa BA fie ceva mai tare, dect
rugamintea imprAtesei ?
InAltata mea demin5,este ceva, mai tare, de-
ct ori ce pe lume : i acesta este : cuventul dat.
Ghinerariul mea! m'ai biruit. Nu voiu fi eu
mai slab. deca. tine. Du- te cu dumnezeu ; dar nu
ult, c ori-cnd te vei intrce in ostirea mea, im-
www.digibuc.ro
 20

prgia aqtpt bratele tale qi inima ta. ACUmar

plc5 fericit !
Ell. itorea inviiet.
Departe de Alban, in tinutul Beiuqului este un
sat, ce-i zic Mats.
In pragul casei de lngA biserica din Cillata vede
o fat i csi. Adeseori se uit cu tot sufletul cnd
la drumul dinspre Bein chid la cel dela Baia-de-
Criq. Lacremi fierbinti cad pe pAnza din mnd-i. .

AO a&itpt ea ani dup ani.

Ea nu e din CAlata, ci venit dela Bihor, nici nu
petrece cu fetele din sat, ci vede mai mult singur.
Omenii ii zic Zinn, Bihorului."
*
Intr'o duminica, la ieirea 6menilor din biserica
Albacului, George Marcu dela Crpiniq le spuse
vestea acsta:
6meni buni! mai tineti voi minte de Horea ?
Da, respunser menii ; dar a murit demult,
i a pfitredit in pmnt. Neat de mrte pentru dinsul!
S sciti, ea Horea a inviiet, Horea trAiesce !
Triesce? Horea ? strigarg, toti cu o negrAit
bucurie.
Da, triesce; i e cApitan in cAlrimea imp-
rtsc. A fcut minuni de vitejie.
Stefan Trif intrb, cu neincredere : Da de unde
scii tu ?
Sciu de acolo, respunse Marcu, c am fost gi
eu in cAlArimea impgrtiei.
Fetele tuturor se lumina* nurnai fata lui Trif
se intunec.
*
E o senin zi de varA.
Pe' drumul Beiuiilui sosesce la Cglata un cllret
www.digibuc.ro
 21

jn frums imbrcminte de cgpitan, venind in fuga

cea mare.
Tinera fat, care de attia ani aqtept lcritmat,
'in pragul casei, il zaresce, 0 se cutremur.
Clretul se apropie de acea casg, se opresce, i
.strig earl copil :
VecinicA drag, nu vei 6 bung, sa-mi spui,
care e casa preotului ?
Ea respunde turburat :
Casa printelui? - - e aicia.
Chiar aici ? acsta? zise cAlgretul ; fata lui
se lumin, el se scoborl, intr la acea cas cu
grbire, i sosind i fata ei, se oprl mut.
Ochii lui incepur a innot ca in o fericire ne-
bun, apoi ii umpliirg lacremile ; intr'un trziu zise
incet, mai in tremur de sfiala:
Dino!
Ilina remase immrmuritg; 0 nu put grui un
cevnt ; ii acoperl fata cu mnile, i, incep a vrs
lacrmi. Un grea suspin il tinea graiul innecat.
Clgtorul ii zise acuma:
Dino, cunsce-me ; eu sunt Vasile a lui Florea,
sunt nebunul de Horea, acum adevrat capitan,
cum mi-a zis tatl-teu s me fac. Jat, venli la tine,
dupa jurmntul inimei mele, ori pte, tu nu mai
ii minte fggduinta ta?
I3a o in, domnule, ns
Ce ? domnule"? A imi ZiCi ?
Eti a domn mare.
Ei bine dar, am sg. azvirl aceste haine,
voiu fi iarqi feciorul bihorian.
Acura ie din cas preotul, uncbiul Ilinei,
pofti in oas .
Peste putin apoi logodi. pre Ilina cu cel mai
fecior, ce a v4lut tara Ardlului in acele timpuri.
Dup n alt timp, toti albcenii vNur cu un a-
www.digibuc.ro
 22

devrat zbor de bucurie sosirea i cununia mult vi-

satului lor Hore cu Ilina.
Din acea zi Stefan Trif nu se mai ved prin Albac.
Crngurile i dumbrAvile Bihorului iari incepura
apoi a resun de horile cele mai dulci de e negraita
fericire.
*

Dela un timp, Ilina cu durere incep a vecM o

schimbare in veselia lui Horea. Pintre horile cele
dulci i blande de tericire, el din zi in zi tot mai
mult impleti cantece duise despre suferintele io-
bajilor.
Cand aulia el suspinele lor, suspin qi el, alaturea
cu dinii ; dar le opti cte o mngiere. Mai pe
urma incepura a veni la dinsul iobajii, s-i air&
ajutor. Dupa un alt timp il chemau, sa se dud, pe
la dnii, sa-i apere. El se duce, i se ingrij de
ei ca de nesce adeverati frati ai sei. AO se de-
prinser apoi iobajii a vorbi despre el ca despre
parintele bor.
El priml ea adune dela popor drile catr impa-
ratie, caci a avea, cum sa-i vad pre toti sotii sei,
i tte locurile, avea cum sa deie multe mngAieri,
s trga multe lacremi.
De atunci, pintre horile de plngere, incepA a im-
pleti cntece de arme. Se pared, c se aude trimbita
deteptarii.
Pre copilmul seu Ioan incep a-1 detept cu
cAntece voinicescl; qi cfind baietul se fc mai mare,
adeseori il lu cu sine.
Casa lui er locul de mngaiere i adpost pentru
oricare iobaj. Ungurii incepura a se teme de el ;
qi de ate ori awliau, cu ce aldura vorbesc romnil
despre dinsul, simtiau o atingere de nelinisce.
and loan se fAc copilandru, Horea ii oled cu-
www.digibuc.ro
 23

tite frumeise, pistle, pusci, i buzdugan, i-i fgclul,

va da odata sabie, cal i
Cnd iobajii cei necjiti priviau in ochii lui, du-
rerile lor se alinau, ascultnd puvetele i sfaturile
lui, suspinele re oprian, sufletele se otaleau, inimile
se aprindeau.
Unii il intrebau cte odata :
bre s nu ne mai sculm odat, cu totii, ca
alte dti, i s stirpim pre toti tieanii nemei din
ta! a Ardlului?
N'a sosit nca timpul, le optia el, i adogi:
cnd printul Iosif va ajunge imprat, atunci va re-
sni srele mAntuirii nstre. i romnii ascultau
de el ca de mai marele bor.
In inimile iobajilor srele lui Horea e sus, FA
iata, c mai resarir 'Ana, alte doue stele pe ceriul
mngierii, stua lui Ioan Oarg, i alui Gheoghe
Marcu, amandoi din CArpinil.

VIII. Apostolut
E o 61.5 intunecs.
La capul unui pod de pe Cni se opresce un cer-
itor grbov, acoperit cu zdrente, i pare a atept
pre cineva.
Sosesce un drumet, i trece inainte. Ceritorul
ii strig :
SW, Clorr ; nu zbur.
Treatorul, spriet, ii face -cruce, i o rupe de fuga,
Sosesce un altul.Ceritorul strigh. i la acesta :
Sti, Clola ; nu sbur.
Acesta se opreste, se plc la ceritor, i-1 intrbi:
Cloca"? Ce cloca vrei s vei, moule ?
Pre Joan Oarga, ce-i zic i Clops, pentru eh'
in jocuri, el tot apara puii de ghiarele uliului. Unde
l'a put ved?
www.digibuc.ro
 24

Dar il scii L'ai cunsce ?

II cunosceam, dud er copilandru, i doresc
s. innoiesc vechia nstr. cunoscintd.
Ei bine dard; iatA, mosule, resare luna. Poti
vesli indatd pre Closca.Uit, te la mine. Eu
Bunt badea Closca.
Tu ? SA triesei dard, nepte Closed 1
$A trdiesci i tu, mosule. Dar sd te intreb a-
cuma si eu una : precum mi se pare, esti cersitor.
Na-ti un ban ; dar spune-mi i to, pintre cersitoti
pe uncle te ai invrtit, n'ai vslut pre uutl, care
ate odatd se pfired nebun?
Ba am vdut. Dar peuttu ce il cauti?
Pentru cd acela e cdpitanul Horea, care a fost
prin lame la invetturi si in stea impratului,
s'a fAcut i cdpitan i intelept. Dumuezeu s-i deie
izbAndA in veci!
Iubite Closed, ii multdmesc, pentru cd, iatd,
luna e sus. Uitd-te la rnine, i m vedi. Vedi pre in-
susi Horea.
Horea ?.... Dumnezeu fie ludat! strigA Closca,
se plech dinaintea lui Horea ; amndoi se imbed-
tisar, cu cAldurd, i isi povestii apoi tta, ielele
ce au suferit, si binele, ce asteptau. Horea urmA
ititr'un / And :
SA fim frati de cruce de asta-zi inainte, si s
lucrm impreund, (a FA desrobim odatd bietul nm
nenoro( it4 Du-te tu la Gheorghe Marcu, fruntasul
Crisemlor, tot chiamd-1 la ndne la Albac ne sfd-
tuim toti trei cu temein; ce, i cum ad facem.
As voiu face, scumpul men cap:tan, zise Closca,
si se despAt Ord.
In zilele urmAtre trei cersitori umblard in trei
tiouturi, i purtard stafete tainice pela fruntas i tu-
turor ea tek r
Fruntasii se adunarA apoi in taind, nptea, unii
www.digibuc.ro
 25

la Hateg, altii la Cetatea-Alb, la Deva, la Tebea,

si pe aiurea, i, sftuinclu-se eu rugara pre
Horea, s se duca la scaunul imprttliei, i sa mij-
locsca usurarea sortii bor. Horea In cu sine pre
Closca si pre alii, i s duse.
Imparatsa, Maria Teresia il priml cu buntate,
ii ascult cererea, i ded porunci lui Eszterhzy,
s. fac s se sAtimbe odat legile cele nedrepte,
mustrnd pre cei vinovati i pentrn acea intrziere,
Ungurii au ascuns i ceste porunci, si cautau, s
prinda, pe Horea si sa-1 omre, pentru ce a cutezat
se Flange la impratie asupi a bor.
Odata, apoi sosl vestea, ea, impi5rtsa a murit, ii
losif a luat in mn, frnele impi tiei.
Fruntasii romnilor se sftuir din nou, i ragar
pre Horea sa se duca la impratul. sa se rge i lui
pentru srta
Horea e duse la impratul. Acesta i priml, ca
pre un vecbiu prietin, i ded indata aspre porunci,
ea se usureze srta iobajilor romni, mustrnd si el
pre Eszterhzy si pre ceialalti, ca de ce au intrziet
cu indreptarile poruncite de mult?
Romnii asteptau acuma cu buna incredere; ns
tnai maril unguri dela ocrmuirea Ardlului ascun-
sera i aceste porunci drepte.
Amraciunea cea mai adnca cuprinse dara tte
inimile simtitre i drepte.

IX. Ciocnire.
In Cmpeei erau odata adunati la trg romaid
-din tte partile. Ungurul Dvai Gyrgy i cu me-
liii mosiei Zlatna, calcara cu caii pre
mai mu4i romni. Vlnd acsta, Jacob Zahut, a-
puc o secure, 0 pocni cu ea in un butoiu cu ra-
chiu a arndasilor, dc-i sparse tundul. Apoi si el si
www.digibuc.ro
 26

ceilalti romAni batjocoriti dedurA chiote, 0 se adunar

cu alti soti de ai lor in numgr amenintAtor. Dar sod
Dumitru Todea, un prietin al lui Horea, si le zise :
Stati, fratilor ! Horea v poruncesce, sA v opriti !
romAnii se opresc, ea la porunca unui capi-
tal] sciut.
Maimarii ungui i prinserA acuma pre mai multi
romAni, chiar nevinovati i-i osAndirA la bAtaii3 cu
state de lovituri de palce, 0-i pusera 0 in inchisre.
Tlnd aesta nedreptate strigAtre la ceriu, Ho-
rea cu mai multi romAni inimo0 se duse la imp-
ratul, li se plAnskr cu totii asupra nelegiuitilor ti-
rani.Impratul trimise porunca, sA nu se inde-
plinscA acele nedrepte pedepse.Ungurii Ansa lean in-
deplinit mai pre tte, ascunpnd i aceste porunci.
Ei cAutar tsi prinser pre acei ce se duseserA cu
Horea i cutezaser a se plAnge la impratul, ii 135,-
tur, i-i aruncar in temnitS. CAutarA 0 pre Ho-
rea, ca s5.-1 spAnzure, -pentru Ca povAtuesce pre ro-
mAni. Ans leul nu se da prins aa de uor.
Horea gAndiA 4i i npte, i se sftui in tainA cu
fruntaii tkrei, i odatA apoi descoperi o cale mAn-
tuitre. El zise :
SA intrAm cu totii in stea grAnicerilor ; i
astfel am scApat deodat de jugul cel de iad! Si
apoi, cAnd vom pune noi mAna pe arme, domnii
notri vor jucA in mnile nstre
Cum a zis el, a5, s'a i facut. Antrii s'au scris in
ste iobajii din satele Gontaga i HApria, apoi altele ;
de tte peste optzeci i unu de sate. Subcolonelul
Corp nu dovedi a-i eerie, 0 atunci preqii romAni
cu fifi kr ii dAdurA ajutor, scriind ziva 0 nptea.
Cei scrivi in ste incepurA a resufl, qi a crede a
zorile mAntuirii Ion au sosit. Unii chiar nici nu voir
a mai mund la unguri, zicAnd, a ei sunt acurna
timenii impratului.
www.digibuc.ro
 27

Vdnd acsta, mai maHi unguri, cladura de scire

la toti, cl-i au ters din eirtile otirii, i IA se in-
Ord, cu totii la munca iobiljascb. pentru domnii lor.
Noi, din nou iobaji? strigari romnii,robi
tiranilor de nemei? Ba, mai bine morti ! i in-
cepurfi a se sftui unii cu altli, ce BA fac.
Nemeul Macsksy bt in fere pre iobajii sei
scrii in ste. Acetia strigar :
Domnule, noi am intrat in stea impratului
nostru, care e i al vostru I
Macsksy respunse:
Am s leg in fere i pre femeile i copiii
voqtri, i am sa-i pun in temnit. i apoi BA vin
impratul vostru, s ye sct pre toti ! cci noi un-
gurii nu-1 cum5scem de imprat al nostru.
Din tte unghiurile terei sosesc tafete tainice la
Horea, artnd turbarea ungurilor, i tipetele de
grz i de resbunare ale romnilor.El trimite la
toti stafete, s se adune preoti qi ali fruntai in
tinterimul dela Tebea, in o anume npte.
X. Nouri adunati.
Horea e in Tebea.
E mezul noptii. Luna resare.
In tinterim sosesc fruntaqii i preotii, glte. CH-
anu ii oranduesce in cerc imprejurul stejarului
din mijloc.
In tinda bisericei, Cloca face raport. Horea
intreab:
Cum merge Hategul ?
Bine i acolo. Romnul e mndru, detept, i
inimos, ca in zilele din lAtrani. tafetele nstre se
inalnesc cu tafetele lor zioa i nptea. In parto
romnii din MAceu au dat mAna cu cei din Vlcelele-
bunt), au alungat pre solgbireu cu pandurii lui cu
www.digibuc.ro
 28

tot, au pus pAzitori pe virvuril dolurilor dimprejur,

i nu ingAduie pre niqi un loopitor, sA prAsasca satul.
Prea grbiti, zise Horea.
Oaspetii mat adunati imprejul stejarului, i altpt
s5 yin& Horea idolul mai marele lor.
Horea vine in paijiocul boy, i se opresce lngi
tejar, zicndu-le
Bun sosit, fratilor!Oaspetii ii respund : Bun
gsit, pcumpal nostru cApitan.
Popa Costan de la Crstior se alege dintre toti,
i graiesce:
CApitane, iat-ne adunati a chemarea ta, ca BA
ne sfAtuim, re nici acuma n'a sosit ziva, s ne re-
dicAm odat, i s sfrruAm lanturile robiei nstre.
Impratul e orn drept, i uresce pre unguri dup drep-
tate; 0 corona cea mare a imprAVei a tuat-o din
mnile lor, i o pAzesce la scaunul imprtesc ; tu
cAt nu cred, apere. Mud s ne sculm oara ?
florea respunse;
Sine ai zis, parinte Costane. Dar dragii mei,
urmati voi a pregti in ascuns sAbii, sulite, buzdu-
gane pistoale i pusci, clup formele, ce v'am dat?
UrmAm, respunser cei Intrebati, i ne am 0
intocmit, dup celelalte povtiuiri ; iat aici ne ani
adunat numai capitani i cAprari ; dar abi acteptAm
sA incepem lupta, fie i pe viatA i moarte ; cci viata
ce avem e de zece ori mai rea de cAt ori care mrte.
Horea grl acuma:
Frafilor, dacA impratul a dat bune porunci,
mai marii unguri le ascund 0 pre acele, eu cred cA
trebue sA-lrugAna, sA deie odat porunci tari i botA-
T rit.re, ca noi sA remnem in stea grnicerilor, i
ne deie c arme.
DupA mai multo .sftuiri, adause Cricanu
SA te mai duci Ana odat la imp6ratu1, 0.0-1
jindupleci, sA facA ceva, ca ungurii s nu-i mai [As-
www.digibuc.ro
 29

cunda poruncile. Si daca nw va put altfel, api

dani noi ajutor !
Ca durduitura unni tunet resuna acuma strigarea
tuturor :
Sa-i dam noi ajutor
Sa facem noi dreptate in tara! striga Crianu,
batmdu-se cu pumnu in piept.
Noi sa facem dreptate in tara noastra ! adaugira
cei adunati, ca un nou tunet. Popa Costa n adause :
Ans, de la impratul nici sa nu vii, pana nuti
va da in mna porunci.
i noi cu totii zicem asit! strigara toti cei a-
dunati, si adauser :
AltIel ne sculam asupra tiranilor fara impra-
tul. Sa nu o niti acsta.
Nu o voiu uita, dragii mei respunse Horea.
Cei adunati dedur lui Horea carti de imputerni-
cire, EA se intelga el cu impratul, ca i cnd s'ar
intelege ei insii, le iscalira, care turn putea ;i apoi
se imprsciar.
Horea calatorl patru septmni, trecand peste ne-
marginitele sesuri ale terei unguresti ca un adevrat
apostol ; i ajunse la curtea imparatsca.
Aici i-se spuse, ca impratul e dus departe, 0 nu se
va intrce curand.
Acsta puse pre Horea pe gnduri. El incep a
se ingrijl, ca re ce sa faca ? Daca remne pe loc
timp indelungat, sotii lui din Ardl pte sa se res-
cle, i s, arunce tam in prapastie. Dar re imp-
ratul ct timp va sta departe ? Acsta nu o putea
sci. In acsta grea indoiala i ingrijire, el isi i o
hotarire, i deodata pornesce inapoi, face alte patru
septmni de obositre calatorie. Sosesce acasa, spu-
ne prietinilor sei, ea-1 astepte, O. nu se rescle ; i
plca iarsi spre scaunul impratiei. Dupa alte patru
septamni sosesce din noti.
www.digibuc.ro
 30

El era ca o adevrata mama, care pentru binele

copiilor sei nu se opresce la nici o piedeca, ci se
luptit cu tte, sufere tte.
&Mad menii despre acst. ingrijire a lui, ince-
pur a se inchina in numele lui ca in numele unui
adevrat proroc.
Pe and ins nmul romnilor fie pregtia de a-
prare cu inma inarmat, ungurii se gndiau la a-
supriri tot mai nedrepte.
XI. Faceri acesta !"
In cetatea Vienei, losif imprat primia in palatul
seu tot felul de meni in audient, 10. le zicea tutu-
rar cate un cuvnt de mngaiere.
Aa vine odata un capitan din calrimea impr-
tsca, in haine pompse i arme strlucitre.
E Horea.
Impratul il cunsce inctata, ei-i zice ea cea mai
prietensca plecare :
Iubitul meu apitan, ce te aduce iar4i pe la noi?
Anti rugamintea cetatenilor din Brad, s dad
invoire, s fie in ormul lor mrturie, adic erg de
septmnti.
Fie, cpitane ; dar pentru atata facuqi acest
drum ?
Ba am i o plimgere, cu care m'au trimis toti
iobajii Ardlului.
-i care-i acea plngere ? Cred, eh nu mai a-
yeti a vij plnge asupra nemeilor, cum ati avut de
attea ori. De buna sama ei s'au imblnzit.
Ba, inaltatul meu imprat, tocmai acsta este
plmgerea noastra.
Cum? _Se pte? Dupa atate porunci.
Tte acele bune porunci ei le au ascuns, i ne
chinuese mai reu, chiar pentru ca am indraznit a ne
www.digibuc.ro
 31

plb,nge, i a ineunoscint pre bunul nostru imprat

pArinte. Noi credem, ci cu acea inimh cu care ai
desrobit pre iobajii din tars Boemiei, a iloraviei i
a Silesiei, te vei indur a ne desrobi i pre noi, i
nu vei mai WA., ca cei patruzeci de mii de venetici
tirani nemuncitori sA ucida pre o mie de mii de mun-
citori moneni din mo.i strAmoi in tara lor. Noi
suntem cele doue mAni ale terei, cari fac pnea ; iar
ei sunt cowl, care o inghite. Dupa ce ne au scos diu
stea de grAniceri, in care ne scriseserAin
Cum? chiar v'au scos ?
Au cutezat, imprate. i chiar de acsta ne ru-
gArn, BA te induri a ne Iasi, ca tot sA remnem gra-
niceri, cum ne a scris subcolonelul Carp.
Iubite Hone, a put re eu sa-ti las o cerere
neimplinitA? Ao fie cum ai cerut.
Aduc ferbinti multamiri pentru inane indurare
Ans noi arme bune nu avem ; i fr arme ca i
cum nu am fi gTniceri. Ungurii nu ne vor da arme
i mai virtos le vor ascunde, cAnd vor sci mai di-
ndinte, cA ni le dai.
Scii, ce, cApitane ? Luati-v voi arme diu Ceta-
tea-Alb. Ii voiu da eu in mna ta imputernicire
scris, ea sosind, s-ti iei arme pentru regimentele
din poporul teu. *i de acuma inainte iobaji nu yeti
maifi.
Bunul meu imprat, eu ved de pe acuma, cA
ungurii se vor scul asupra nstrA, i noi mimai eu
arma in mna vom put inaint pintre danqii s ne
luAm arme, i BA ne apArm neatrnarea nstrA de
lanturile lor. DA-mi i acsta invoire in Kris, ca s-i
putem pleca s nu-ti mai fie nici tie dumani, ci s I
asculte de poruncile tale cele drepte,
Iubitul meu Hore, te trimit cu aceste carti im-
prAteti, ca pe un deosebit al meu ghinerariu iin-
puternicit, sA faci tu aceste lucruri, cci nu-mi este
www.digibuc.ro
 32

necunoscut, cA nmul teu te cunsce pre tine drept

cpetenia sa.
Si daa, ungurii vor sr cu arme, ii worn plec,
noi cu arme.
Faceti acsta, ghinerare. Plecati-i la calea cea
drpt.A.
Vii ori morti!
Fie, prietinul meu,zise impratnl, zimbi cu
tragere de inimA &Mr& Horea si-i &MA i o cruce de
aur, zicAnd
Ie 1 acstA cruce, spre mai mare incredintare.
Lui Horea ii veni un cutremnr de bucurie, cum nu
mai siffitise cza in genunchi, abie putnd rost
aceste cuvinte;
Primesce, pr bunul nostru imprat ri pkinte,
sfinte multamiri din partea sermanului meu popor.
Apoi
Peste doue zile primi poruncile scrise, cu pecetile
imprAtesci, le strinse in sin, ca sfAnt qi mare lu-
cru,si plecA spre tare Ardlului, mai nebun da
bucurie.
Impiiratul se bucurA, cA gs o cale pentru infr-
narea selbaticilor de nemesi; si scrise fratelui Ben
printului Leopold de Toscana, artndu-i, ca a tri-
mis pre Horea intr'un fel ea ghinerar i imputer-
nicit din partea sa cu o patentA imprtsc.

Peste pustele terei unguresti alrg spre Ardl

un chret, in haine de iobaj.
E Horea.
El duce o mare veste iobajilor Ardlului, cAci de
mult il astptA cu dorul, cu care o casa de copii
astpt pre .bunul br parinte sA sossca din o lun-
gA cllatorie, aducndu-le pAcie.
*) v. Nio. Densusianu, pag. 421. (Arneth, Ioseph II. und Leopold.
v. Toscana. Ihr Briefivechsel L 230).
www.digibuc.ro
 33

In zborul seu peste nemsuratele pustfuri tot zice,

cu cea mai adncrv patrundere :
Viu, via, iubiii mei iobaji, zbor la voi, cu
vestea cea mare dela impratul. A kiteptati-m6, scum-
pii mei soti de suferinte, sa sosese in mijlocul vos-
tze ; i apoi la lucru cu totii I la luera, cu dam-
nezeul Zorile desrobirii vstre incep a resri
XII. Pragul mortii
Neiptea cuprinsese in ngra-i haina pre toti mu-
ritorii din satul Crstior, dndu-le un timp de li-
niscita resufiare; numai doi meni se zAreso ca
doue umbre apropiindu-se de casa preotului Costan
Turciu. Ei bat incet in fersta casei lui; el iese cu-
rnd, i le zice optind:
Voi sunteti? Clo&ica, Crianu ?
Noi, parinte Costane.
V ateptam, dupa intolegere, Aidem in biseric.
Aidem.
Toti trei se due ca pe furiq, i idea in biserica.
Preotul aprinde o candela mica, i apoi intrb
Iubite (flora, i tu, scumpul meu Crine, ce-i?
ce s'a intmplat, de mi-ati certit aceist intlnire ?
Jobajimea OVA e in grea fierb3re, i Horea, .

nicairi.
Ce? i-s'a intmplat ceva ? N a venit Inca dela
scaunul imprtesc?
Se zice, ca a murit !
Nu se pte.
Veal veste dela cancelarial eel mare al ungu-
rilor, dela Eszterhaq, cum c ar fl murit.
Asta-i o trasatura din partea lui Eszterhzy.
Fie, cum va fi ; dar iobajii nu mai pot atepta.
Parinte Costane, noi amndoi suntem hotariti ; nsa
ne trebue un cap mai inaltat i mai luminat, sa ne
www.digibuc.ro 3
 "''' 34 -
Ile povatuitor mai mare peste toti. Fil tu acel po-
vAtuitor panA va sos pte Horea:
FAA. Horea suntem perduti !
Indelung sftuira ei a, i adauca intristare in-
cept' a le apas sufietele.
Nu mai erau departe zorile, cand deodat se cu-
treatura eu totii. Trei lovituri in ufla bisericei ii a-
tinser ea nesce s'geti de ghiata, i ei remaserA ea
inlemniti, cA de acum ungurii i-au prins.
Cine-i acolo? strig, popa Costan, 0'0 la I've,
o deschise, uitndu-se afara ca barbAtie ; in in-
tunerec i se arAtA o fatA omenscA imbrAcata in o
mantle all:4 i lunga. El striga Mica odatA cu tarie :
Cine-i?
Cine-i? poi* Costane! Horea-i,respunse in-
su0 Horea, intra in bisericA, i adause;
Bun gAsit! popa Costane! ei! i von, iubite
Clora, bunul meu Criene. Aa dara nu in zadar
v'am luat din urmA; multamesc lui dumuezeu, ea
v'ant Omit pre toti trei.
Hore ! strigara, ei, scumpul nostril frate! dam-
nezeu te a pAzit i te a adas! Nenorocitii iobaji nu
te mai puteau atepta.
Ce mai faceti voi? Ce mai fac bietfi iobaji?
Ce mai fac? Sunt gata de a mur. Cutitul e
la os. Drumurile sunt pline de rte 0 de furci, pe
ele cu trupuri de romni uci0 nevinovati.
Ah! dumnezeule! zise Horea. Bine ea am pu-
tut sos dal.% la timp, caci mare veste v aduc.
Ascultati: impAratul
mi-a dat porunci serise, s induplecam pre tiranii
de neme0 cu puterea, sa ne lase sa fim osta0,
sA muncim numai imparatiei; i dad, ei nu vor vol,
sA ne luau" noi armele. MIA poruncile impArAtesci.
Popa Costan on Clova i cu Crittanu cetirA po-
runcile acele mngaietre, qi apoi cazura la pamnt
www.digibuc.ro
 35

dinaintea altarului. Popa Costau zise din adncul

sufletului :
Multmim tie, dumnezeule al drept4i1or, el te ai
indurat a-ti aduce aminte i de noi, adevrati robi
uitati pti astzi in :noianul plngerii si al Berl's-
nirii dintilor !
Horea st, ca un stlp de marmura. Numai inima
lui e aprpe de a se despic, de bucuria de astzi,
.fli de incordarea pentru luptele de mine.
Cei trei inchintori ai lui se intorc la dinsul, cad.
la picirele lui, ii imbr4oaz5, genunchii, si-i scald
in iroie de lacremi.
In acst5, serbtorse clipit, lor li se pare ca
bietul nrn romnese s'ar fi luand ziva bun dela
viata de iad de pn acuma, si ar fi p4ind intr'o viat5,
de raiu ; de aceea toti se simt, pare:A se nasc din
nou, intr'o lume, in care pmntul stramoqesc, ce-1
calck le qoptesce : Clcati-me eu iubire qi cu b ucu-
lie, c5,ci eu sunt i al vostru, aerul cal dttor de
viat le qoptesce : Sorbiti-tne fr suspin, cci eu
sunt lsat de dumnezeu Ili pentru voi ; li se pare
c5, raza srelui le zice : priviti-me cu incredere, caci
,eu sunt trimisa din ceriu si pentru voi 1
Apoi Horea deodat strigg puternic, ca si un craiu :
SA, tragem dar sabia! F} i ca tresnetul s5, dobo-
rim la pmnt pre tot calul nmului nostru!
Cu dumnezeu, inainte ! strig popa Costan.
Cu totii redicar in sus drpta, i se jurar dina-
intea altarului :
Jurm, dinaintea lui duranezeu, credint pn
la mrte nmului romnesc, pmntului romnesc,
li impratului......
i. tie, Hore,adauser ceilalti trei.
Amin 1 inchei preotul, pe acrnia fat er
sugravit multrnirea inimei lui, 0 o inltata brbtie.
Privind la fata lui Horea, ei se cutremurar.
www.digibuc.ro
 36

Acea tata er alba, ca zapada.

Sufletul lui inteadevr se simtia ea pe un Prag-
intro viatA i mOrte, se scia respumptor pentru
mrtea a Kite 0 mii de romni!
El grAl ea grain qoptitor:
Cpitanilor! Acuma trecem in lumea mrtii.
Noi de astAzi inainte nu ne mai numerAm intre cei
vii. bra remas-bun vietei, i. ne zicem 1=4. S
fim orbi pentru orke ne-ar atinge pre noi, qi sii
nu vedem, deck ca nesce insufletiti, tinta cea mare
i sfnt, desrobirea nmului nostru. Inainte darA du
dumnezeu!
Inainte! Arigara toti ceilalti, qi adauser in-
tr'un cuvnt.
DA-ne porunci, cApitane: ce sA facem?
WA, ce sa faceti: s v duceti pela fruntaqii
din veciatate, i sa-i trimiteti, ca sa deie de scire-
din fruntaqi in fruntai, BA se adune iobajii in ziva
de sfntul apostol Luca, la biserica din Mestcn
ca BA le vestim poruncile impArAtesci. La drum cu
totii! i sa ne ajute dumnezeu.
Drnne ajut-ne ! strigarl cu totii, i -se des-
pArtirA, adugAnd:
De acumala Mestcn !
XIII. Cerfitorul dela Mestetin.
E zina de joi, in line lui Octomvrie a esespr-
zecea.
In oraul Brad se fAc pentru ntlia rA mrtu-
ria, adecl trgul de septrnn. Trgarii erau adu-
nati cu miile.
Numele lui Horea er cuprins in rugciunile lor,
i toti ayeau qi o bucurie tAinuit, alteptnd cu dor
aprins sA-1 vad cat mai curnd.
Deodat Lisa numai ce o vorb tainic incepe a
www.digibuc.ro
 37

-so qppt dela unil la altii, qi a se respAndi in tot

tergul cu iutala fulgerului.
Romnii iqi $optiau acea vorb es, loviti de tresnet :
AcstA faim er, c Horea a nuiriL
La acea mrturie s'au adunat i multi cer$itori.
Dar lucru ne mai *ht. Acettia, nu strigau tare cu-
N;intele lor do cer0t; oi toti numai sopteau. Ans,
ce cuvinte tioptiau, ei vor fi sciut; ,dar imprejurul
bor se inveseliau iobajii i nu se mai intristau la
vorba, oh' Horea ar fi murit, ci respundeau :
SoorniturA dea ungurilor.
Dela ainzAzi injos, cersitorii ieoir la mrginile
ziceau tiecrui iobaj, care plec:
Horea v poftesce s veniti duminica viitre
la biserica din MestcAn, s ne spuu la tti mari
$i bune porunci impertesci. Luati-ve ziva bunA
dela copiii vostri, i sA veniti cu inerinde pentru 3
vile. Toti ascultara nebuni de bucurie.
E ziva de duminic.
La biserica din Mestcn este un mare tinterim,
$i dupA ie$irea din biseric, tot nu pte cuprinde
multjmea de romni iobaji, cari se adun acolo. Multi
sunt siliti a se opri afarii pe cmp.
Gornicul de pAduri, ungurul Kara Peter din CrAs-
tor se furiti dupa utia bisericei, qi pAndl.
In urma tuturor, jatA cA sosesce un cer$itor rupt
imbrcat intr'o hain mai mult numai din p etece.
El 'Anse nu se opresce la margini, ci strbate pn
la biseric. Acolo se suje pe o ptr mai inalta,
striga ctr cei adunati.
Iubitilor! iatA in ce hain fui nevoit sA umblu
ascuns, ca se, nu me cunscA pndasii tiranilor de
neme0 unguri, cari me cautA, s we spnzure, pre
wino, i pro scumpul nostru printe, pre Horea. Dar
intro voi, acst acoporiro nu-mi mai trebue.
www.digibuc.ro
 38

Ceritorul face o miscare, i azvirle haina cea de-

cersitor, redic sus o cruce de aur, si atunci toti
strigar cu bucurie:
George Marcu! Multi ani s trAiesci, iubite
Cris ene; ce vorb ne aduci dela Horea ?
V6 aduc dela Horea vestea, c inltatul im-
pgrat l'a ascultat, si ne a primit, BA ne facem
Peste trei zile ne vom aduna cu totii cu
multi altfi la satul Curechiu, ca s ye cetsed insusi
Horea poruncile imprtesci, i apoi sA trecem la
Balgrad, s ne impArtasca arme, sis ne deie acolo
i alte porunci. A dragii mei, tArziu, trziu, dar
macar acuma, vom scpa cu totul de drcescul jug.
al ungurilor. Vreti voi, 86 scuturm acel jug? Vreti
voi, sA nu mai fiti iobaji ? Vreti, s fiti, cum au fost
stramosii vostri?
Ca strilmosii nostri! strigar cu totii de se-
auzi. ca o durduitura de tunet. Numai Kara Pter
st Atea mut.
In acst tar romnscA sA nu mai fie ro-
mAnii iobaji ! jos ungurii !
Jos ungurii !
S muncsc i ei, ca i noi, s, pltsch* biruri
ca i, noi! cum au hotArit si impratii, i ei au as-
cuns acele drepte porunci. SA asculte de impkatul ;
cari nu vor vrea sa asculte, pre aceia sA-i ple-
cam noi!
S-i plecm noi!
Cci aA ne poruncesce impratul td Horea.
Noi s ascultAm de Horea !
Ungurii, cari vor vr credem, ce ne vor
fagadul, pre aceia facem romAni ; boteam
romnesce.
SA-i botezam !
Cari vor vr BA remn nemesi.0 domni peste
iobaji, pre aceia s-i culcAm in pamnt !
www.digibuc.ro
 39

In pmnt!
S. ne luptm cu dinqii, 0 uor ii vom dobor,
crici ei sunt numai patruzeci de mii de toti, iar noi
o miie de mii de voinici !
Ura l I

Ne vorn pune capitani i cAprari !

Horea s-i punAl Horea s' ne porundscA I
S. jurAm credint stgurilor nstre!
Jurm !
Ziceti dar dup mine:
NM nemrginita adunare zise dup Crianu :
Noi, sub ceriul senin, unde, ca in tot locul, dom-
nesce puterea lui dumnezeu, in tunete, in fulgere,
in plie, in nti 0 in grinding, juram, pe dumnezeu,
eh, pn va fi in noi o picAturA de snge, nu ne
vom abate dela cele ce am hotrit, nici vom spune
ori vinde pe vreunul din dipeteniile nstre, ci mai
bine vom peri cu totii, ca adevratii osta0."
DacA vreunul din noi va cAlc jurmntul acesta:
s fie lipsit pentru totdeauna de scumpul sAnge al
fiului lui dumnezeu, ciuma, ametala, ranele, qi
tte durerile blelor s-1 cuprincli, copiii i nepotii
0-1 blasteme, muntii i ripele sA-1 acopere, pome-
nirea lui sA pea pentru ttdeauna 0 BA fie bls-
tmat ; el sA fie lipsit de tte buntAtile de veei,
0 nici odatA sA nu vadA Ierusalimul ceresc, sufietul
lui s fie chinuit de tt. Gheena, 0 puterea ceriu-
lui i a pAmntului sA-1 stinga qi nimicscA" *).
Preotul din Mestrfin stetea lng5 Crisanu. Acesta
scse porunca irnpratului 0 zise :
WA poll-Inca impratului, poftim, pfirinte, cetes-
ce-o, i vqi i pecetea impArAtscA.
Ver,li pArinte, i ne spune, strigar cei de mai aprpe.
Preotul cell porunca, velfi pecetea ea pajera im-
prtiei, apoi spuse celor adunati :
.11 v. Nic. Densusianu Revol. I. Horea" pag. 148.
www.digibuc.ro
 40

Tte sunt pre bdevrate ; apoi intr in bise-

riciii s se rge lui dumnszeu, cernd ajutoriul ce-
riului la marea muncA a nmului romAnesc.
Toti cei adunati ingenunchiarA urtharA ci su-
fletul ruga preotului.
Dup ruggelikme acest ie. din biselida, stropi a-
dunarea ingenunchietA cu aiazniA, si o binecuvnt,
dorindu-i tot ajtitoriul lui dumnezeii i izband.
Cripanu zise acuma :
Domnul nostril Horea va pune cApitani i
subcApitani; ei vor alege cilprari i vor face V&A
intocmirea. Apoi porunci:
SA flti mni la satul Curechi cu merindo pen-
tr a trei ori patru zile. SA nu veniti ziva, ci nptea,
ca s, nu aveti lupte copoii nemesilor ; eA nu ve-
niti ate unul, ci caste mai multi impreunA ! As
acuma, intrceti-v6 cu dumnezeu !
Noroc sA deie dumnezeu ! strigarA
se imprsciarA ca inimile inAltate.
Comical ungur Kara Pter sttuse mut in tot
-timpul, ct tin adunarea. Iar acuma se repezl drept
in Baia-de-Clis la solgbireul Gl Mihly, si-i po-
vesti tte cte le veOuse pndind. Gl povesti lu-
crurile solgbireului Nalczy Farkas din Brad, iar
acestai insciint pre spanul Hollaky Istvn. Amiga
dAd porunci celor doi solgbirAi sl se dud, i ei
la Curechiu, si s prind pre cApitanii lui Horea, iar
pre iobaji sA-i pedepssca, cum vor sci mai ingrozi-
tor, ca sA sparie pre ori cine clela ori ee pas de
miscare.
Solgbiraii ii luar eu sine douezeci si patru
paaduri, i pornirA spre Curechiu ; iar Hollaky tri-
mise pre solgbireul Pakot Mihaly la Albae, la casa
lui Horea, cu o porancA tainicA. Acesta porni spie
A lbac.
www.digibuc.ro
 41

XIV. Crifanu prins.

Noaptea de luni spre mairti surd.
'Cricanu ajunse in satul Curechi eel d'ntii, qi se
,duse drept spre o cas sciuta.
E mezul noptii.
El e la perrt, d.escaleca, pnne piciorul pe prlaz,
vrEi s, se Buie sit. trc. Dar numai ce simtesce,
apuca de gat done ,mani, apoi altele il apnea de
brate, si-1 nemiccat.
Acesta-i craicorul iobajilor! coptere un graiu.
Cricanu vroiesce s strige. Dar acum simte, ca alte
astupa gura. Manile lui i-le lg, la spate,
il ridica pe sus, 0-1 duc inainte prin intunecime.
Tta acst hotasa, fapt se indeplinl in cea mai
ingrozitre tacere. Numai prin fiorse optiri,
dedeau porunci pandurilor.
Nefericitul nu vede, nimic, nu audi nimic.
Numai atala a inteles, ea de la un timp nu-1 tnai
duceau pe drum, ci pe paarnt merle.
Apoi, inteun rand, andl cum unul gopti, ki-1 pupa
jos, i pandurii Tau pus.
Romnii- cari veniau in acea ncipte spre Curechi,
lsau drumurile, ci mergeau mai mult peste cAmpi
i prin pduri. Nici nu mergean ale imul cate unul
resletiti, ci tot cate mai multi impreuna.
Intr'un loc, la o margine de pdure, cei mai din
frunte numai ce se opresc 0 se uita drept inainte.
La cativa pa0 se vede ea un pale de meni, eari
vin catra dincil, cu tte ca p'acolo nu e drum, ba
nici macar crare.
Ce cauta dar acei mEni? i cibe aunt?
Romnii noctri le striga:
Cine-4 accilo? Stati !
Cuvinte nu le Tespunde nimene; ns necutoseutii
se opresc locului; 0, in clipita urmtre, o pocni-
www.digibuc.ro
 42

tur neintels lovesce at4u1 romnilor, jar dup a-

csta aerul noptii se zgudue de un tipet ca de mrte
urmat de cuvintele aceste:
Ajutor! ajutor!
Rt, feciori! a comand acuma unul diutre
rornni, i inteo clipire cei de fata incungiurA pre
panduri, ear asupra lor ca nesce lei, ii dobr la pd-
mnt mai deodat pre toti, cu solgbiri cu tot, qi
deslga de pe trupul celui prins fringhiile, pe eari
nu apucase el a le rupe ori desleg, zicnd:
Dumnezeu ne a adus pe aicia!
Ce s facem acuma cu aceti nelegiuiti?
Sfi-i ingropam de vii ! sa nu uite pan in iad,
ce fapt facur.
Ba ducem legati pan'n sat in Curechi,
s-i artm, sa-i vada toti sotii notri, ca s inte-
lga cu totii 0 mai deplin, CUM ne dau domnii un-
guri dreptatea, ce ne a trimis inltatul imprat.
Crianu, mai mandru de cat toti, se ruga:
Ba dati-le drumul, ca si nu zic nimene,
numai pentru pofta mea s'ar face pedpsa lor.
Aga? s le dam drug:1ml? ca dup6, tine s ur-
maul noi, i copiii noqtri ? Ba nu ! Aga strigark
intr'o elipit ii sprcuir pre toti.
Acuma tree eu too la Curechiu.
Hollaky Istvn, vice-qpanul Zrandului e
strigar unii.
- Calfiul eel mare! adaugir altii.
El a trimis pe aceFiti solgbirei cu pandurii lor,
ca s incp a ne ucide!
Haidem! sA-i facem un ospt, ca mni dimi-
nta O. se trezse el mort in locul scumpului nos-
tru cpitan !
In Curechi este un mret castel. Inteinsul Bog
Maria Sa, vicelpanul Hollaky Istvn ceva inainte
de mezul noptii, cu alaiu de panduri.
www.digibuc.ro
 43

Sunetul clopotelor intr'o ureche il detpt din pe-

trecerile sale.
El intrbA pre menii sei, cA ce-i ? menii ii spun
cu spaima :
S'au sculat romnii.
Ucideti-i, ea pe cAnii cei turbati.
AO, am vroit i noi sa, facem, dupA cum scriu
sfintele legi ungureti ; dar acuma s'a intors drep-
tatea lumfi : acu.m ne ucid ei pre noi.Pre doi sol-
gabirAi i doue-zeci .1 patru de panduri i-au i ucis.
Si ce vreu ei ?
Ei zic, cA a iei Maria Ta afar& ca sA-ti vor-
bseA.
RomAnii sosesc lnga, curtea, in care se gasesce
Hollaky.
Acesta iese, cam ingrijet.
Ce vreti voi, mAi gltelor de iobaji ?
Crianu respunse :
Tata, Maria Ta, ce vrem noi, gltele de iobajit
nu mai vrem sA fim glte de iobaji.
Cum nu voiti ? Ce vreti ? respundeti-mi mai pe
inteles.
Mai pe inteles ? Ei bine. S-ti vorbesc &ill
ava, ea BA intelegi. Asculta-m. Dati, copii, incce
crucea dreptatii. Aga. Maria Ta, domnule neme!
Jura pe acstA cruce a desrobirii, BA nu mai fii ne-
me, ci tot una cu noi cetialalti meni ; dupa cum
scim acuma i noi el a hotarit i dreptul nostru im-
prat ; de acuma inainte a nu fie nimene neme,
nici iobaj, ori rob, sa plAtscA dare tot omul, i voi
ea 1 noi ; BA muncscA tot omul, unul ea i altul.
Vrei sA te pleci acestor legi ? Jura pe acsta cruce 1
CAnd voiu fi mort !
Copii ! plecati-i dara voi capul, BA se inchine de
www.digibuc.ro
 41

nevoie, daca nu poftesce de bun vbie. Tot pe sus

se visg, 0 pre romni jos. SA-1 trezim din aceste
Well pi !
Hollaky incremeni; i zise:
Lsati-m, s me gAndesc doue plipite! si in-
trA in cas.
Un strigt se aul acuma:
Stati! st4i ! cAci se wide ceva neinteles :
Facet"' un foc! s, vedem ce este.
Se atit un foc. In zare se ved sosind vase pan-
duri, cari adttc pre un tinr iobaj legat in obOi.
De ceealalt parte se aud alte atrigte:
Vine Horea! Horea vine!
Ura! crisorul cel mare! strigA acuma tt a-
dunarea, de se cutrewurA pAmentul.

XV. Cdpitanul Pond-Alb&

Toti se dau in !Atari de aceea parte.
Se aud cuvintele.
Fiul meu! unde-i fiul meu?
De odat se zresce un falnic chlAret. 0 mantie
alb flfAie dup din8ui, i la cap ii stralucesce o
panA mare alb
E a fat de imprat!
Pandurii cari aduseserA pre finer legat, il las pa
lop, i o rup de fuga in ceealalti parte.
Pare cA-i ehar Santu- Gheorghe ! zic unii.
Bun gsit, strig Horea sosind.
Ura, ghinerariul nostru! respund eu toii, e-
dio4d cumeie toti jp sus.
Horea se apresee, zresee pro cel pri,w3 deslegAn-
du-1 menii din obe4 il vede oemivAnd ; se p1P50
peste
Fiul meu mort! rcnesce odat, pa leul cnd
e
www.digibuc.ro
 45

Apoi cade jos, mut, ca tresnit.

Incepe a se misc ; se redica incet, incet, pe ju-
niAtate. autiltura lui e inctruntatA ;
Cei de aprpe incep a se teme de dinsul.
El se opresce stand in genunkihi. Dintii mf sera's-
nesc. Se nitil iattisi la fiul se% Cade langa dinsul ;
il acopere cu srutari de ziva buna". Acum lacre-
iile a-i uurge
El soptesce domol, in grain de plngere
Au ucis pre fiul meu, ca t me sparie.
La acest cuvnt deodat se redicA drept in picire
atrigA din tta puterea :
S n35 sparie ? SA sparie pre Horea ?
Ochii lui incep a se invrti in mod inspAimanttor.
El stringe manile pumni ; dinii lui scrAsnese din mou
soptesce ca zugrumat :
A! jupne Hollaky Istvn, tu mi-ai ticis pre finl
men ; vin -incce mi te vd Apoi, ca klesteptat
de un cuget nou, adauge, cu grain de :
Dar e pr intunerec, copii ; nu vd ptiA la
Mfiria Sa... Faceti lumin, feciori !... un foc mare !...
as luminA, ca sa-i pot ved pradei mele i firul de pAr!..
Hollaky Istvn iesise in cerdacul palatului, si se
fc ca de piatfa, cnd vtid, a din patru colturi
ale castelului se redicA par& de foc, eS. romanii tree
peste prta cea mare a curtii, i navAlesc pe scAri
in sus.
Innapoi toti !! strig acuma Horea, acesta e
numai al meu 1--si ou doue sArituri de leu, era de
doi pasi departe de dusmanul sett.
Hollaky nitA, pe ce lume e.
Cu cat flacArile coperisului cresceau, dinaintea o-
chilor lui se fc cu atta mai intunerec.
Numai l cuturau frigurile mortii.
Horea se opri in fata lai, grl cn linisce in-
grozitre
www.digibuc.ro
 46

Fa-ti cruce.
Hollaky respunse :
Dac-ti aduci aminte de cruce, opresce-te din
calea ta cea nelegiuit.
Fa-ti cruce, Hollaky I
Opresce-te, omule, pentru dumnezeu,
Da-mi pre fiul met', qi pre Mate mii de suflete de
romani, uciqi de clii voqtri in patra sute de ani !
Fii indurat: s ies din foc ou copii mei.
eu nu cu fiul meu ? ha! ha! ha!
Imi pare reu pentru fiul teu.
Iti multmesc. Imi va par6 i mie reu pen-
tru ai tei. Tu ai doi copii !
Vai de mine 1 ai sa-i ornori ! calule I
Al meu traiesce ? cAlule !
Privirea ta e uciltoare 1 Dmne ajuta- mi. S.
soli dal* Hore ea tu nu ai s mi-i chinuesci
Hollaky se degteptase din ametala sa, gi alerg, cu
fuga in cash' ; peste putin ie1, i zlse :
I-am scpat de mna vstr, dar mori i tu !
Viata lui Horea er, in cumOnd, cci Hollaky il
lu la ochi cu puca.
0 detuntura pocni, 0Hol1aky c'411 jos.
Glontele lui Criftanu intrase in pieptul cel de lup.
Castelul domnesc din Curechi rotti cerial cu fla-
-carile sale
**
In revrsatul zorilor, in tacerea cea fiorsa, o fat
de om se trage mai mult pe jos in patru branci, de
ng4 gritm4ile de teciuni, gemnd i oftnd :
Da dmne, sa nu mor, pana nu-1 vola ved6 pe
/IAA!
Inteun loc aude tropote de cai, se ascunde in van-
till de pe MO drum ; vede trecnd nisce clreti,
aude vorbind :
www.digibuc.ro
 47

--Si cum ti-a venit acea ametala, Thane ?

M'am spariet, cum m'au apucat pandurii i m'au
pus in obe4i. Acuma &ma me simt bine. Dar m
simt atat de aprins i otelit, ce, me rog tie, tata,
BA-mi dai o comanda in mana mea. Caci.' nu in za-
dar sunt fiul teu. Eu am A me fac al doilea Horea.
Fie, baiete. Tu s comandezi stea, care s5, bo-
teze pre Bemnyetii de la Galda.
Iti Multamesc, ghirerare i tate !...
La auzul acestor cuvinte se redich in inima lui Hol-
laky un vifor, ale c5ruta valuri invapaiate nu le 'Nita
povest limba omensea.
*
* *
De demult toti iobajii Ardlului se invetasera a
se inchina lui Horea ea unui proroe i ghinerariu.
Acum ansa kii el a aratat, ce suflet de craiu era ;
caci a pus in micare tt tara cu o adevArate, ma-
iestrie de mare capitan.
A trimis meni alei i capitani in tte psertile ea
sa puna pre toti iobajii in micare de desrobire.
Pe preotul Gheorghita Nicula 0 pre Gheorghe al
lui Nistor, pre acetia ii trimise la Albac dimpreune,
cu fiul sou Joan. La Riul-Mare trimise pre Florea
laneu Nicola, cu Nutu Todea al lui Tila i ea Todor
Lazar. A mai trimis pre Than Vertan la Ponorel, pre
Petru Goia i Jacob Todea, la Vidra, apoi pre Tder
Berindeiu cu Tder Seoice, la ampeni, pre Avram
Narita 1 Joan Culd la Sohodol, asemene pre Joan
Iobagiu eu Todor Caturu i cu Rustie Florea ii tri-
mise la Bistra, pre lane Mamaliga la Mogo, qi pre
Toma Petruta la Muca.
Pe Crianu il trimise la Cetatea-Albe, cu carte, ea
el vine cu granieerii, ea s, primsea armele trebui-
-tre. Ansa scia, ea mai marii unguri in ruptul ca-
pului nu-i vor da arme ; deri fare. Ea atepte res-
www.digibuc.ro
 48

punsul, dedit porunci s pornsc ()stile sale pe la

Criatipr, iriainte1 0 0 fac4 fork nu mai remn puiu
de tiran pe patniiintul i(.omnesc, nci p&-ir poste p6-
tr din veninsele lor caiburi-
Ostile se pornir, cu crucea in nainte, in loc de
stg, si, cad unguri au primit,. ii botezar de, ramfini,
lar cari nu voir a se face eimeni drepti, ci rem-
neau tirani neme0, pre aceia i-au potopit, ardndu-
le casele pivnitele, morile 0 critsmele, ca pre nisce
ponra de serpi, izvr de otrav, 0 de mOrte.
Horea orndul ,de se asezar pe tte piscurile str-
jeri, cari isi dedeau semne de insciintri 0, respunsuri
din culme in culme ; pentru departri mai mari ziva
cu scAnduri albe, iar nptea cu focuri.
Cu acest chip, pe Dri undo er el, ii veni limb
de iesciintare de la tte titkuturile.
XVI. Focurile culmilor.
Noptile se fcur fiori5se pentru tirani.
Care cum so trezi la bubuitul buciumelor, a cor-
nurilor si a tulnicefor, fcute de scnduri de brad, ce
cntau din dl in dl semnele de intelegere 0 res-
punderi a cpitanilor 0 cprarilor lui Horea; care
zri pe piocurile muntilor si a dlurilor aprinzh-
du-se focurile de alarma ale gleitelor inarmate, fiori
de ghiat ii sagot prin inim, 0 fuge, care pute.
Asa se desrobira pe rnd, Mihileni, Baia-de-Cris,
Trestia, Lunca, Luncoiul-de-sus, si eel de jos, Ociu, Hl-
maj, Hlmjelul, Plescuta, Termurea, Tomescii, Silis-
ce si Azuva.
Dup cinci zile, in Zrand numai Horea domni.
0 sutd 0 septesprazece nemesi se fcur romni.
Ostile trecur in tinutul Hinedrei, arser Branisca
lui Iozsika, trecur prin Sulighet 0 Capre, venl la
rand Bretea, apoi Ilia, Bacea, Sirbii, Gura-Sada, am-
www.digibuc.ro
 49

penii, Ttrescii, Lasu, Lesnic, Dobra, Rolcani,

Zam, pn in margina terei unguresci.
Cale lake cete de romni intrara joi sara la Soimuq,
vineri diminta intrar ca fclii i cu lum.nri in
mn, in Hru i Brsu.
Intr'aceea0 zi, la opt ciasuri cuprinser Chemin-
dia, la zece ciasuri Banpataca CArpiniqul Uroiul,
la douesprzece Rapoltul, la doue dup amzhi Bo-
blna i la cinci l'o ltul.
Na s'au oprit aici, ci, la ciasurile qase de sra
desrobir Gioajul de jos, la opt din npte Bcinta,
apoi Homorodul ; iar adouazi diminta Bintintul ii
Tiqchintul.
Focul castelnrilor l'au v'lut nenii din tara
tegului i din Banat, pn de pela Lugq.
Romnii din teit tara se grbir a se uni. ca
Horea, jurndu-i credint i ascultare pna la mrte,
pentru mai grabnica desrobire a serm milor lobaji ;
a, otile lui cresceau pe fiecare zi.
Cei mai multi nemeqi fugir cu copiii lor, care
la Deva, care la Sibiu, la Cluj, la Arad, la Lugo,
ori la Temira, i la Orade.
Ei ziceau, c numai child Miliai-Vitznl a venit
biruitor in Ard!, numai atunci iobajii au fost aq
de cutezAtori, ca sub Horea.
Shinbata urmtre incep a se redic valea Stre-
iului; a se desrobir in doue trei zile Pescria,
Simeria, Brcea-Mare, Nighighi, Pestiul-de-sus qi
de jos, Almaul Ghirao3iului, Brcia, Tomqesci, Ba-
tiz, Buituri, Snta-11faria-de-Ptr, Snjorjul,
Streiu, Ruqi, Btlariu, Bretea-ungursca i cea Ro-
mnsa, Slivaqul-de-sus i cel de jos, Santa-Maria-
Hategului, Mat, Vadu, Reia, Pclia, Crnesci, Un -
ciuc, Breazova, Grdiscea, Ostrov, Clopotiva,
Mori, Ciopeia, Buoru, Ru-alb, Glai, Puiu, Ponor,
www.digibuc.ro 4
 50

Salasul- de-sus, Cincis, Mcesci, sere I,

Zaicani, pan, la hotarul terei.
In epte zile spulberar, romanii curti de ale ti-
ranilor douesufe i treizeci i doue.
La porunca lui Horea, din tte pivnitele redicar
butile ea vin i rachiu, i le rostogolir pan& in
Mure si alte riuri i santuri, ca nu cumva otrava
1.)r s aducA nartea unui roman macar.

Horea er in Albac, si poruncl lui Cloc:

S prin1;1i pre Vasile Goia, i pre ceialalti tirani
birei ai satelor Vidra, i celelalte dimprejur, i s-i
aduci dinaintea mea la Albac.
Voiu asculta, ghinerariul meu, respunse Closca,
lu cu sine pre cdpitanii sei Ilie Stefu, Jacob Giurc
si Sava TrifA cu caprarii Ioan Tiusanu, Pavel Tiu-
anu, Chiril Suciu din Mogos, se duse la casa
i

satului in Vidra, i gfisind pre Goia, il lu legat cu

mnile la spate, si-1 duse la Horea.
Acesta il intreb:
Vasile, cum nu-ti e mil de bietii vidrani,
de-i jefuiesci de atata, timp, ca i un lup? Reipunde,
da-ti odat socotelele.
Goia intelese, ce-1 atept, ; doci so grbi a se
incerc sa fac tte, pentru scparea sa ; el zise dar:
M rog, Hore, si voue, feciori, v clan tot ce
am ; numai lsat;-m in pace.
A! strig Horea, zinabind, ached vrei s im-
partesci cu noi! Dar trebui 85, nu iei, ce nu se cu-
venia, nu s, ne dai i noue. s-t'l fie ! Tu,
iubite David Avram, i-1 rdia, in virvul praphstii
de la Piatra, unde e pretele eel mai drept, si
arunci de acolo jos, s, se pociasc in ceea lume,
i s se invete minte i
Avram cu fltcii sei apuc, pre Goia, il cluserg, pe
www.digibuc.ro
 51

stnca cea mai prApstish dela Piatril, si-1 aruncar

jos, de se facii buchti.
Closca nu mai gAsi pre nici tmul din birii ce-
lorlalte sate ; toti fugiserg

XVII. Lovirea Devei.

In Albac Horea primesce raporturi, i trimite po-
runci.
Intr'o npte sosesce la dinsul, intre a1ii, chpra-
riul Ursu Uibar, raportzh :
Ghinerariul men, vin din cetatea Devei. Acolo
este adunatA cea mai infricosat putere din comita-
t 1 Hinedrei. Intr'insa sede tabla sou scaunul oar-
muirii, i pe lng deregittorii acestei table s'au as-
cuns cei mai multi tiraui din tart imprejurimea.
Ce ste este in cetItuie. ?
Graniceri.
De ce
Romni.
Chiama pre Crisanu, s fie poimni sr5, la apu-
sul srelui la Rosia, la baia lui Pavel Lrincz.
Yoiu ascult, dmne.
Zichnd aceste Uibar, iesi dela Horea, trase cu
buciumul, spuse porunca in auzul celui mai apro-
piet strAjer de pe dlul Cptina, si apoi acst,
porunc5, se spuse din dl in dl phnh la Crisanu.
La timpul hordrit, Crisanu sos la baia lui Lrincz.
Horea ii dede porunca :
Du-te, lubite Crisene la Mintia de lng4 Deva,
si adun acolo putere de ste de primprejur. As-
teptati-ms, s ieu eu Abrudul, s yin acolo in frun-
tea vstr, i apoi vom lucra ceva nou.
Voiu asculta, ghinerariul meu.
Spionii tei & furnice prin Deva.
www.digibuc.ro
Eu singur voin intrh.
 52

E ziva de sambt a douezeci 1 cincea din luna

Octomvrie.
Clopotele cettii Deva sun inteo ureche, cki
fruntea otii lui Horea sosesce pe valea Caianului;
i ajunge la portile cetatii, fr s atepte sosirea
puterii mai mari i a cpitanilor.
Din cetate ies glte de unguri nemei, ide hu
sari. Pe esul Murplui se intlnesc romnii i un-
gurii. Acetia striga :
Ei, canilor, nemeie v trebue? s muncim noi
la curtile vstre ? Avram CAndea respunde :
Ba BA nu ne munciti noue, dar nici noi voud.
Iobaji nu mai aunt; dar nici nemei nu.
Numai morti! strigar la acsta nemeii.
Morti dar ! respunsera romnii, se repezira
asupra gltelor de unguri, i tiara dinteinii mare
numr.
Cnd inser, romnii erau la 11 anturile cettii.
Ei sar, ca nesce lei asupra intriturilor, redicAnd
strignul :
TrAidscA impratul i Horea !
Zborul lor f att de puternic, ea sub putile lor,
sub lncile, csele, pistlele, buzduganele i cutitele
lor, czur unguri sumetenie ; iar ceialalti fugir de
se inchiser in cettuie.
Romnii s'au tras acuma inapoi, ca s aqtepte so-
sirea lui Horea cu puterea. In loc de Horea husk
in acea npte sosir in Deva mai multe tunuri.
V6And acsta, cei din cettuie in revrsatul zori-
lor ieir, i nvlir cu atta repegiune asupra
rndurilor romnesci, de multi dintre ai noqtri fur
impini peste ripa Mureplui, de se innecar in va-
luril e lui.
Gltele nemeilor au prins pre patruzeci i patru
de romni.
www.digibuc.ro
 53

Pe campnl de lupt' au renias morti in acea cili

Tom hali septezeci 0 doi.
Cand sosira capitanil pe cesul Murecului, 0 vOura,
la ce nenorocire a impins pre glte pripirea, de a
'spulbera acel iad, inainte de sosirea povatuitorilor,
scsera un adnc suspin, si vrsara ate o amar
lacrm.
Un pandas aduse acuma vestea, ca mare numr
de nemesi au trecut in Banat, ca sa vina de acolo
zu ste mai mare.
Dupa, dinsii, copii ! poruncira eapeteniile, si
Zstea de romni porn in aceeasi npte dealungul
Murasului, ci. apoi le au simtit urgia dreptatii multe
alte curti de ale tiranilor.
ste imprtsca er fat, sub comanda colone-
lului Carp ; care am& nu se anlestech in lupte, cu
toate rugamintile tiranilor neme0 ; caci colonelul
respundea :
Jurati sa fiti drepti, 0 nu yeti pat nimica.
Astfel, chiar cei ce aveau vre o umbra de indo-
ial, intelesera acuma, ca impratul a dat porunci in
maim, lui Hdrea.

Horea primi spioni, cari ii aduceau insciintari din

tta tara.
Un calret imbracat in haine unguresci 8081 la
Horea.
Era, Ioan Hagi Popa Crisenut, el ven dela isco-
.dit 0 raport lui Horea :
Nemesii s'au resculat in cete inarmate pana 'n
dinti, si fac vnatre asupra romnilor, cautnd a-ci
lu isbandire pentru cei cOuti in luptele lor cu ar-
madiile nstre. Ca sa-si recorsca focul, au prim pa
inai multi romni nearmati de la Brad, de la Hal-
maj si de la Crastior, si. au spanzurat pre multi din-
www.digibuc.ro
 54

tre din0i ;iir in Cetatea-A1b5 au aruncat in tern-

nit pre trei sute de romni, 0-i pazesc husari
Acuma vin din cetatea Hinedrei. Pe acolo, un-
gurii prinsera de pe drumuri o sut i cinci-spr-
zece romni pacinici i nearmati, 0-i inchiser in ce-
tatea Hinedra. Ei cerur s li se trimit calul
din Deva, ca s-i omre pre toti, adugnd, ea, daca
nu va Bog curend clul, ei ii vor ucide cu toporul.
Horea il intreb:
Cine ii p5zesce pre acei nenorociti ?
Locotenentul Avratn Calliani. Acesta e ronin
Dute, iubite Ioane, la el cu repejunea gndu-
lui, i spune-i, c va face pecat de mrte, dad, nu-i
va ls s se duel pe acas, cad ei nu. s'au luptat..
Spune-i, c-1 rog eu.
Joan Crienut zise :
Iroiu ascult, ihinerariul meu, inclec, parril in
gna cea mare, i nu se oprl pn5, la Hinedra, la
locotenenttri Avram Calliani, spuse rugdmintea
lui Korea.
Locotenentul Avram intr la romnii cei inchi0
inteo temnith a Hinedrei, i le zice :
Ascultati, rneni buni! c5pitanu1 Horea, mi-a
artat, c voi nu v'ati luptat i n'ati superat pre
nimene. Am intrebat dari pre sub-colonelul Carp,
dinsul mi-a invoit, s ve las p'acas. De aceea,
iat, eu me grbesc a ve ias s v duceti pela ca-
sele vstre ne mai superati. Mergeti smtoi, i mul-
tmiti lui Horea, c ne- a luminat despre nevinovtia
vstr.
S triesci, bunul nostru locotenent ! strigar
cii bucurie cei inchii, ieir, se duser drept la
Horea, ii srutar genunchii pentru-c le-a scpat
viata, i ziser
Viata nstr e a ta. Acuma inirl-ne pintre o-
tile tale, 0 in lupt s ne pui totdeauna in frunte.

www.digibuc.ro
 55

Lui Horea ii dete o lacrm de mndrie i bucurie,

ii btir pe unar, si le zise :
La lupte, cu dumnezeu, copii. Eu v primesc
chiar in garda mea.
XVIII. Vointa lui lIorea.
Acuma scrise Horea carte atr nemesi, in cu-
vintele aceste :
SgnAtate domniil or vstre, Deregatoriilor comita-
tului.Cu cinste v poftesc, s jurati, voi, i toti ne-
me0i s jure pe crucea desrobirii, c, dupg, cum a
poruncit i impratul, de acuma nemesi i iobaji
0, nu mai fie, apoi, c fiecare deregtor s se mar-
ginsca a trbi din simbria lui ; iar alte folse s nu
mai strc de la nitnene ;tot omul ea, pltsc5, dare
cdtrg, tar ; locurile ce nemesii au rgpit de la mos-
nenii prnnteni, s le impart inapoi tuturor locui-
torilor, cu dreptate, dupa o lege nong, ce va da i ni-
Ora tul."
El imptur cartea, i o trirnise in Deva, la tabla
deregtoriei comitatului Hincdrei ; adgognd incu-
noscintarea aceasta, c, dacg, mai marii de la dere-
gtoria tablei se vor invoi a urm dupa aceste in-
tocmiri, atunci s redice stg alb pe vrvul cettuei,
si pela marginile orasului Deva. Dinsul va astept pa-
tu
Pn la acel timp pot sa-i trimit respuns la popa
Dnil din Crstior.
Cartea a trimis-o prin Gheorghe Marcu, Ion Abru-
&nu si Petru Abrudnu din Buda.
Atunci ii veni veste, c. bucuria romnilor i fri-ca
dusmanilor e mare in tte pipe, si cg, chiar neme-
sii din Brasov au stricat ei .insii podul de peste Olt,
ca BA nu pt trece armadiile romnesci.
www.digibuc.ro
 56

Horea chemA, acuma mare adunare la CAmpeni.

Judelui din Ponor ii trimise catte scrish :
SAnAtate Domniei Tale, jude din Ponor. Vin cu
satele Domniei Tale pe joi la CAmpeni, fiindch am sA
ye art poruncile impArAtesci. Pe lngA acele, cari
le-am avut, au mai sosit acum altele nue. Dach nu
veniti, vina este a vstrA, fiindcA ati clcat porunca
impArtsca. Noi ye chemana cu porunca impertscA
pentru ca sA se cetscA tte in fata vstrA, gi car-
tea BA se trimith repede la Bucium la Ionit Dadei,
ca BA vinA el la ampeni sA aud porunca impe-
.1

rhtsc5, i tot satul cu voi. Ionit Dadei sA ttimitA car-

tea la Lupa la Popa Simion ca sh aita scire BA au-
d poruncile impertesci. i eu Ursu Nicola AncA dau
porunca acsta la satele de sus, i dacA cineva nu va
ascult de porunca imperatscA, acela va fi pedepsit.
Cartea sA mrgA repede, ca s, aibA de scire, fiindcA
donmii nu vin joi la CAmpeni, ca s fie& pace cu
satele.*)
Ceiorlalte sate le a scris tot m.
E ziva a douezeci i cincia a lunei lui Octomvrie.
Sus, pe dlul bAieOlor, la Gura Corni deasupra
Abrudului, e o tabr mare din treizeci i cinci de
sate. In capul ei e chpitanul Criqanu. El d, porunch :
SA mergem asupra Abrudului, sa facem ca
toti ungurii ori s, se facA romAni, i raeni cu drep-
tate, ori sh mr ! dupA porunca imperatului i 'a
lui Horea.
SA mrA! strigA &AA nemesurata multime.
Popa Avram Sulut din Crpini ie1 acuma dina-
intea cApitanului, i i zise:
CApitane, (15, porunca imparatului, s o cetim
noi.
Bucuros, printe Avrame, respunse Cr4anu,
dete porunca in mAnile preotulni.
*) v. Nic. Densusianu. Rev. L Horea, pag. 199.
www.digibuc.ro
 57

Acosta o desptura, se uit poste es, sucl din

intr'un trziu sti iga, catrA glte:
Ascultati, rnenii lui dumnezen, vreti, sA ye
.cetesc i eu porunca impAratului?
Vrem, cetesce-ni-o, parinte.
lard, ce v6 scrie innaltatul nostru imprat:
sA ascultati de tte deregAtoriile impratiei."
Bine ! respunserA glte!e.
SA ascultati qi de domnii vostri pamanteni!..."
Nu-i bine! strigara, gltele.
Cum nu-i bine"? N'am cetit eu bine ? ori
ce-i? A poruncesce impratul!
Chiar daca ar porunci aka, tot nu- i bine. De
Uil af imperat noi n'ora ascult.
Cum, mai? v'ati intunecat ?
Ba ne-am deteptat i ne am luminat I
Preotul face doi pai inspre fruntea gltelor,
mAnile i striga :
Blastemul rneu dara asupra capetelor vstre
Avram Forghiml, un iobaj urias, se aprpie qi El
de preot, cu toporul redicat, striga :
Taci, popa Avrame, om nesocotit i fr inima.
Ce vrei, necuratule? strigA preotul.
Vreu sa cm* lumea de tine ! striga Forghius,
pocnesce pe preot cu toporul drept in 6ap,i
adauge :
Toti cei ca tine sa piara !
SA pia/A! strig acuma ttA tabAra, radichn-
du-se mii de lAnci, de sabii i de topre.
Apoi intrarA in orarl Abrud, il desrobir de sub
nerne0, botezara romAnesce pre nenumrati unguri,
rupser din virvul turnurilor cocqii i celelalte
semne unguresci, puserA in locul lor cruci rocnAnesci;
1 cantara in tcite bisericile numai romanesce.
Tot in acele zile, tabera lui Clora desrobi Roia.
www.digibuc.ro
 58

In aceste zile unsprazece ante i douezeci i doi

de unguri s'au jurat in legea romnesca.

Horea trec spre Buciurn ea sa cheme acolo satele

dimprejur, s le arate i lor poruncile irnpratului.
Ionut Dadei ii zi.se acuma :
Ghinerare, la Bucium s mergi cu garda indoita.
De ce, iubite Ionut ?
Pentru ea acolo poruncesce corcitura de Ge-
orge Sucia, vatavul curtii domnesei, i el s'a laudat,
ca te va prinde, ca s cetsea i el dreptatile cele
de la impratul.
Atunei me duc far& gard, cad chiar eu vreu
sa-i art i lui Sucia drepttile mele.
Dar el a adunat acolo nesce gornici, cari mie
nu-mi plac.
Cu atata mai mult trebue sa me due, ca s nu
crc15, ca m tem de ei. i apoi, ce va fi drept Eta
patesc, lasa intmple-se mai curnd.
XIX. Horea prins.
E ziva de luni, a due-zeci qi eptea a lunei Oc-
tomvre.
Pe dlul de la Poieni se adun, o mare multime
de iobaji din tinutul Buciumului,i atpta sa so-
ssca Horea.
Vatavul domnesc George Sucia strigi deodata in
adunare :
Ascultati, meni buni! and va sosi capitanul
cel mai mare, sa-i cereti, s v deie in maim, vstra
artile cele dela impratul, i sa vedeti i voi, ce
vr imperatul ?
Omenii se uita unii la altii, i se intrba re BA
faca una ca acsta.?

www.digibuc.ro
 59

Se incepe un frmat naduit, care tot cresce, calla

deodata pe culmea mai apropieta se zaresce un pale
de calareti. In frunte unul cu inftoare de imprat,
cu o mantie alba i la cap cu o pana alba.
E Horea, cu capitanii sei!
Adunarea se face in d6ue parti.
Horea cu alaiul seu intra la mijloc, i scte o har-
tie cu o pecete mare.
Sucea iese i el la mijloc, se plca dinaiutea lui
Horea i-i zice :
SA traesci, mare capitan. Noi ne rugam, sA ne
dai i n6ua cartea acea impartsca, sa vedem ce vr
impratul, i ce ne fgaduesce.
iubite vatave George; dar scii tu a Mi.?
Nu sciu ; Ansa s ne ducem in sat, FA chiemilm
acolo pe cineva, cat e sa scie carte, i sa ni-o cet6scA.
Aidem, bunul meu vatav.
Ursa Uibar strigA lui Sucia, cu mnie:
Mai, cprcitur, necurat, vetIi, cum otile im-
prtesci stau i ne las, s botezam pre unguri ro-
mnesce, i sa-i aducem la ascultare, vii ori morti,
i tot nu creli ?
SuciA nsa nu se mica, dela gandul seu.
Se closer& dara cu totii in sat in Bucium.Horea
cu ceilalti capitani in-U.5, in casa lui Macovei Baie-
anu.
Ioni Dadei, cpitanul din Bucium, pleca in gna
calului spre Muntari. Cei ce-I valfir, il intrebara :
Uncle pornesci, Ionita ?
bine ! le respunse Dadei; d alta ni-
mica.
Tot atunci vatavul Sucia trimise pe un gornic un-
gur la Zlatna, cu nesce poruuci tainice.
Intr'un loc Ionitl Dadei se intlnesce cu gorniculf
intrba :
Te duci la Zlatna?

www.digibuc.ro
 60
- Da.
Sa chemi de acolo putere asupra lui Horea ?
De ce s te ostenesci ma de departe. Putem gag. 6)-
meni i aici mai aprpe.
Eu me' duc unde-mi spune porunca.
Eu voiu cerc pe aici. Mergi sntos.
De a sci, c tu vei fi cu noroc, nu-mi a na-
caji s-mi omor calul.
Las-1 pe mine.
La aceste vorbe a lui Dadei, gornicul schimb
mersul din galop la trap.
Srele apune, i vtavul George nu sosesce cu car-
turariul seu.
Cpitanul Ionut Dadei cl pintini calului i alrgii
fr sufiet la tatl seu i la doi frati ai sei, i apoi
toti patru plc cu repegiune la Muntari ; dau alar-
mil, strig din fug :
, Treceti cu arme in Bucium, Horea e acolo ;
tree apoi la Sat, i la Cerb, i bat i. p'acolo a-
larma.
In Bucium casa lui BAieanu e incunjurat, de pan-
duri imbrcati in gornici, cari stau la pncl pe la
fereti in casele vecinilor.
Multe vis Horea in'acea npte ; dar aceea n'a pu-
tut EA viseze, c5, er prins.
*
Zorile incep a se rev6rs.
Vine Sucia cu stea din Zlatna! aucle Horea
strigAndu-se pe afar, qi iese pe pragul casei.
Din casele vecinilor ies roiuri de panduri, in fete
de gornici, i se uit la Horea cu amenintare.
Plcuri de meni artnati sosesc.
Gornicii se string turnYcAnd mai aprpe spre Horea.
Acesta eta ea mnile incrucipte pe pragul casei.
Gheorghe Sucia se ivesce i strig4 :
www.digibuc.ro
 61

DA-te, Hore, prins. De acum nu mai esti crisor I

Ba nu vei reman tu om ! strigA acuma Ionut
Dadei, sosind ca din pmnt ; apue pre Sucia de
gAt, i-1 trnti la prnnt.
Cetele din Muntari din sat i din Cerb sosiserA la
timp, i intr'o clipitA lgA pre netrebnicii panduri,
i tovarki ai lor cot la cot, ii intind la pAmnt, si
nurnrA fiecAruia atAtea lovituri cu vergi, pm cnd
mai nu puteu sufia! le luarA tot co aveau ea arme,
pn si cosrele din cizme, i-i lsarA fdetndu-se si
murind.
Horea srut pe Ionut Dadei, pe tatl lui 1 pre
cei doi frati ai lui, strnse mAna bunilor ciipitani,
cari alergar pentru scAparea lui, bAtndu-i i cu
mna pe umere, drept laudA, remase dornn iubit si
temut, apoi ceti buciumenilor cArtile imprAtesti, si
porni inainte cu cApitanii sei.
*

Fruntasul satului Musca er Vasile Macaveiu.

Intr'o srl sosesc la dinsul un plc de treizeci de
calAreti inarmati, i Macaveiu poftesce pre cpitanul
lor in casi. Acesta intr, si intrbA :
Bade Vasile, m cunosci, ori nu ?
Macaveiu se uit la dinsul si nu pute respunde
indat. Inteun trziu. zise :
Tu trebue s fii unul din cei mai mari cApi-
tani de ai ghinrariului Horea.
Ba stint chiar cpitanul Horea, bade Vasile,
trimes dela inAltatul nostru imprat, cu porunci. M'ai
fi cunoscut, bade Vasile ?
De pe fat, de pe frunte i ochi te a fi putut
cunce ; dar m inapiedecA acest cojoc, ce porti, ciz-
mele, cirecii, i cuma, tte ca de iobaj, tu ai fost
cApitan de cAlreti, si esti domn mare.
Ah! Iubite bade Vasile ! Hainele domnesci imi
www.digibuc.ro
 62

fac grz, cci ele sunt serand clilor nostri. Ea

me infiorez de ele. Dar hainele iobjesci me tot de-
stpt, i par'ca le tot aud zicandu-mi:
iobaj, esti rob! Pn and?" si apoi mai
bine me destpt aceste haine de jale, ca s fac, s,
pr tirana domnie ungursc. Apoi mai aunt mn-
dru cu aceste haine, cci sunt ale strmosilor nostri.
Aceasta noapte, te rog, s me primesci, de
mas in casa ta.
In acea mipte, Horea, ca garda sa de calreti,
repaus in casa lui Macoveiu.
Macoveiu er mndru, a-1 primi.
Adouazi Horea 10 intocm none osti, randu-
indu-le cu cpitani, cu stegari, gardisti cprari, str-
jeri, cornaci, mesteri, stafete, cercetasi i pnda0 ; si
pornir, iar la munca desrobirii, cum er i vointa
porun ca imperatul ui.
Horea ca un apostol destepttor, cutrier prin
ca, Lupsa, Bistra, Cmpeni, i Vidra, invet gltele
ce s fac, 0 cum s se intocmse; trec apoi cu
garda sa de voinici armati la M.-arise], i pe aiurea,
0 in curnd av alesi un mare numr de cpitam
alti povtuitori.
El porunci ferarilor din Albac, Lupsa, Dup-Peatr
si Joajul-de jos, s fad', ziva i nciptea lnci i sabii
dup cum le art el, dndu-le forme de lemn.
Capitanul Crisanu intocmi cete de eilreti, ii Mar-
rn bine, si-i invet mhiestria armelor ziva si nptea,
precum i comanda in limba romnsc.
In satele de uncle biraiele i juratii fugiser, Ho-
rea puse pre altii in loc.
()stile romnilor desrobir as Musca, Lupsa apoi
Ofenbaia, Mogosul, Cricaul; apoi Ompoita, Ighiul,
Ighielul, Telna, Bucerdea-vins, Craiova, Vulperul
Vintul-de-jos.
Ele trecarii apoiwww.digibuc.ro
in comitatul Clujului si inain-
 63

tar& sub povtuirea cdpitanilor de pe acolo, adec

Simion Bogolia si Ion Bercia din Salciva, Ion Irai
din San-Georgiul-Trscului, George Nicula si Simion
Ferent din Vale.
In acest comitat au desrobit SA lciva SAngeorgiul-
Trscaului, Pociaga, Lunea, idolmul, dcolisul, Valea,
Bedeleul, apoi Bura, Mgura, Berchisul, Runcul, Oco-
liselul, Biclatul, Surducul, Ciagzul, Ilidisul, Cicul,
si Rachisul ; de aici treciul in comitatul Sibiului, F:, i

desrobira Vinerea, Cira, si Trttiria.

Trecr apoi in comitatul Aradului, povtuiti de ea-
pitanii : Than Lucaciu din Zam, loan Lupenciu din
Petris, loan Manu din Ilteu, Ursu Ribit din Cerbi,
Toma Micula din Slisce, George Brniscnu, Ioan
Lpdatu, Tripa Groz ivu si Ioan Tma din Sobor-
sin, si Jucu Celmegnu din Conopi.
Sub pov,tuirea acestora desrobir Petrisul, Sliscea,
Ilteul, Tocul, Soborsinul, Totvaradia si Ghiulita ; a-
poi Vinescii, Berzava, Conopul, Cpruta, Otvosul, Va-
lea.-Milova, Halalisul, si. Peciova.
*

E ziva a doua din luna lui Noemvre.

Avram Vasile de la Lupsa sosesce dela drum, si
raportz lui Horea :
Alaltdieri, Clora a inchiet pe dlul dela Tibru
cu stea dusmau oprirea armelor pe timp de opt zile,
in cari s ne vin incuviintarea celor ce cerem.
Apoi sosi. Avram Narit, si i vesti Episcopul Glie-
deon Nichitici, s'a pus din tte puterile, s impedece
pre romni, de a se lupt pentru desrobire, si prin
ajutorul unor protopopi, a dat porunci tuturor pre-
otilor, cu grozave amenintri, s nu lase pre meni
s se lupte
Horea zise:
www.digibuc.ro
Printele Ghedeon ? Il cunosc bine. Cu atMa ne
 64

vom lupt, mai cu brbtie porni din nou bu ()-

stile sale.
XX. Horea-imperat.
E ziva a nua a lunei Noemvrie.
Subcolonelul Schultz e cu o mara etite pe sesuI
eel mic de lng Cmpeni, Te sesul Tarinei.
De pe dlul Capri se cobr, o cta de romni
nearmati, dect numai ea mciuci in nAni.
Schultz le iese itaainte.
Romnii soiesc, si se despart in doue prti. Din-
tre dinii ies doisprzece betrni, dup.1 dinsii cp:-
tanul Closca, si la urna insusi Horea.
Domnului sub-colonel cinste i sntate! zice-
Horea.
Dumneata esti Horea, mai marele ostilor iob-
jesci?
Eu sunt.
S vii la Tibru, dar fr ste, numai tu ea
cpitanii tei, ca s spuneti cornandantulu, ce doriL
Nu mergem.
Schultz strigh, acuma, ctr cetele romnilor :
Ascultati, meni bani ! voi, gltelor I Cpitauii:
vostri nu vroiesc BA vin, s arte maimarilor im-
piSrtesci durerile i cererile vstre. voi.
Horea cu Closca facur doi pasi inainte.
Noi s ti-i dm? Ie ti-i tu! respunser acuma
gltele, i cu strighte i chiote se adunar tot mai
inainte, tot mai inainte, cu zgomot ameninttor, cu-
prindnd pre cpitani mai de tot intre dinii, cu
Schultz cu tot.
Acesta intelese pornirea horenilor, si se grbl a se
intrce la cetele sale fr Horea.
Ostile lui Horea ajunser in inima terei la portile
Aiudului si ale Turlii ; si el primi insciintri, ca toti
www.digibuc.ro
 65

iobajii din tot Ardlul sunt pregtiti de a se ridica ;

de alt, parte se redica cowitatul Beregn, orasele Hai-
ducilor, Maramuresul comitatul Bihorului, Bnatul
Severinului, tinutul Cettii de Balt si a Sighisrei,
c preotii din tt tara ajut sfnta miscare a des-
robirii din ghiarele turbati!or tirani, si c acestia fug
insphimntati. Grza a dat in CInj, Urade, Sibiu i
in alte orase pline de pkate, spriindu-se si din somn
cu vorba, c din fiecare sat resare ale un Horea.
Venira apoi la dinsul soli de la mai multe sate din
comitatul Cad-0i de Balt, i a FsgrasuIui, s le deie
puvtuiri pentru rescl.
Popa Avram veni si-i vestl c tiranii fugiti in
Deva au omorit pre tuti romnii prinsi in lupt.
Acesti mucenici au fost: Nicula Strbu, Petru Pe-
trescu, Lapadatu Vkanu, Tanase R-u, Oui Solnoc,
Avram Ferghin Ion Ferghius, Ioja HThediis din Min-
tia, Nicula Petru, Constantin Josanu din Herepea, Ion
Pru din Frndia, Ion Dana, Filinion G-rozavu din
Vulcesti; apoi Ion Ciurdariu, Adaria Dneseu, Ion
Vintanu, Petra Oltnu, Pavel BdcAnitanu, David Ma-
rie, Pavel Giula, Ion Romosanu din Bintint, Ion Bu-
ciumanu din Ju . Stefan Dobra, Iantis Ignat, losif
Trif din Homorod; Aron Stoica, Sofrone Cndea, A-
vram Cndea din RIngheti, andru Murariu din Jibot,
Popa Mihil din Gelmariu, Ians Teinesanu, lands
Spiuntu, Ruselin Maier din eulesci, Adam Muntnu
din Uroiu, si Adam Iacob din Cigruli, si Anc alti
doue zeci si doi de mucenici.
Tot asemene se facilr mucenici sub securea ne-
mesilor bunul Ursu Uibar, Toma Singhetnu, Vasile
Muntnu, Savu Muntnu, Iacob Muntnu si Irimie
Martin si unul Mihoc. Pre acestia ii omorir, in Ce-
tatea-Allo.
La aceste vesti, Horea hotrl s deie o nou lupt
5
www.digibuc.ro
 66

El poruncl lui Crisanu, s adune o ste la Hon'to-

rod, una la Juaj.
Popa Zaharia din Bretea il ajut aci mai cu
0 ste de horeni cuprinse Ilia din nou.
Mogosenii, Ponorenii, si Remetenii se adunara in
tabr in muntii Mogosului, sub comanda tinerului
Ion fiu al lui Horea.
Cei de la Lupsa, Ofenbaia, Cira, Brezesci, si alte
sate diu prejur tbrau la Ofenbaia, sub comanda lui
Closca.
A treia taber er in Zrand sub Crisanu ; far a
patra la Albac, sub ochii insusi ai lui Horea.
Horea tinea slat cu cpitanii sei, pe o culme ln-
g satul Retneti. -

Avram Vesa Deheleanu sos i ii aduse o mare ve!-te

licnd :
0 stafet impertsca a sosit la Sibiu, la sca-
unul guberniului, cu carte nou de la irapratul,
prin acea carte impratnl ocrste i amenint pre
nemesii resculati, zicAndu-le ca nu au dreptate de a
se buluci, 616 romnii nu cant s-i plece sub dom-
nia lor, cum plecaser ei pre romni. Tot odat im-
pratul mustr aspru pre gubernatorul Bruckenthal,
scse din deregtorie pre cei mai mari vinovati, i-
mitnd pre contele Iancovici, s cerceteze cu drep-
tate despre suferintele iobajilor.
Multi ani triasc innltatul imperat!
Horea,si a dause :
Copii! de acuma, s scii, c nu me mai indo-
iesc. Ted in sufletul meu tara desrobit. red copiii '
vostri desftndu-se nebatuti de biciul dusmanului...
Tt tara Ardelului va fi iari tare, romansc, va
av legile ei, drepte, perintesci, sfinte, va av cap
un romn. Eu voiu fi intre cei de pe urm strjeri.
Closca se gill: a adauge ;
Tu vei fi oral ul nostru ; cci nimene altul nu e in
www.digibuc.ro
 67

stare a apArg, tara, cum o vei al:AM tu. Ttl s, fii

traiul Ardlului.
Cum? mil da pentru craia ta m'am luptat eu ?
v6ator de domnie. sunt? nu until, ea li voi, lupt--
-tor pentru a desrob nmul ? pentru a face, ca tot
romnul sa fie craiu- peste srta lui ?
Cand nmul va fi desrobit gata, atunci va pu-
t6 altul s, se Buie pe scaunul criei. An* pnii,
eand mai avem de luptat greu, pn cand abi s'au.
dWeptat IF i desrobit epte tinuturi i parte din al-
tele, On& cand numai cu sabia in mn putem BA
facem ale un pas peste duiumurile de duqmani tur-
bati, avnd sub arme abi6 doue ,pci de mii, pn a-
tunci numal un cpitan /Jae s ne fie craiu 0 po-
runcifor, un craiu cApitan ; 0 acela numai tu poti s
fii, care astzi eqti inaieve craiu. peste junatate tara
Ardlului. *i impratul te a cunoscut m, Si apoi
niti, cat de anevoie so deqtptil menii din unele ti-
nuturi ? ct de cu intrziere se imbrac in arme ?
Scii tu pentru ce ? Din nenorocita lor indoial,, cum
s asculte ? de eine ? s, le respundem : De craiul
vostru!" 0 atunci ei vor fi fericiti de a ascult. La
numele de craiu al romnilor desrobiti", ca de un
farmec trebue s se scuture din ametala indoielei qi
neascultrii, i s, se bucure, v646nd, c ne am ales
domn pe adeVratul tat, vi aparAtor, craiu apitan
peste Ardlul desrobit ! Eu cred, cg, trebue s tri -
miti la toti romnii din tte prtile crti de dqtep-
tare, ba chiar porunci, ca de la ceii' mai inltat c6,-
petenie a lor, ca de la voivodul lor, pentru ca in-
data s se deqtepte cu totii i s, deie ascultare
Scrie-le acuma, scrie-le, Mitria Ta !... strig Clora,
aprins de un nou foc de insufletire.
In acea chi:a, doi voinici se furior la o parte,
qoptind unul egtra altul :
Auliqi ?
www.digibuc.ro
 68

Audiiu.
Nu uit.
Nici tu.
SA meigem la Maria Sa doinnul Hollaky.
S5, mergem ! i s-i spunem.
Ei pornir i ieirA din talArA.
Erau 5pioni unguri. Tolvaj, pe romAnesce TAlhariul,
ea Ordog, adecA Dracu.
CAnd zise Cloca Scrie, Maria Ta",Horea ski
ca de pe foc, i se rsti la dinsul :
Ce cuvnt grAii, Ioane ? Eu, precupet de cu-
nuni crfiiesci ? eu laq de scaune domnesci ? SA nu
mai cutezi a zice And, odat asemene cuvnt, caci
din acea clip s nu te mai vkl in ochi ! Eu pri-
mese sfaturile tale ; nu primese Ans mArirea dom-
neasc, ci remAn curat numdi osta, ca i tine, Ioane
Ei, dar dacA altii, fArA virtutea ta, au putut
fi voivodi, cum Lirtoiu i Stanislav, voivodi pe ti-
nuturile Oltului, Joan, voivod asupra Banatului, Mt-
lutin, voivod al Mehadiei, Raia i Stoica voivodi ai
Caransebeu lui, Bolia, voivod al Zkandului,Ngu,
Ioan i Petru tot voivodi peste tinutul Beiuului;
dacA au putut 6 Stanislau i Balcu voivodi peste
Satumare, Vlad 1 Nicolael peste Cluj, DAbAca i
Solnoc,
Opresce-te, ClocA ! strig, Horea,Clora An -
sA nu putea a se opri, ci urta, inainte
DacA Stefan, Than, Bogdan, Balcu i Dragu,
au putut fi voivodi peste Maramurealtii oral peste
FgAra i Chioar, dacA un Jacob a putut fi craiu
i voivod aid peste tinutul Abrudului,apoi nu va
fi craiu Horea, care astazi e domn peste epte ti-
nuturi?! se va inchinA el pte unui flu de lepA-
dAtur, unuiStefan Trif, ori altui spAnzurat ?
Ah ! Cloca, C1oc5), limb4-lung4,
www.digibuc.ro
i minte-a
 69

vrins ! de ai sci tu, ca, ea aceste cuvinte imi sapi

grpa ! atunci ai tac....
De acuma tac, deimne. Iata, tac. Acuma m'am
Tecorit.

Peste cateva zile se infatos la imperatul Hollaky

Eszterhzy, si-i spusera :
Horea a resculat Ardlul asupra puterii imp-
Tatesci, i s'a pus el singur cram i domn peste tara.
Impratul striga :
Se pte ?
Da, inaltatul nostru imprat; iata, indur5.-te
a ved aceste documente. Ele sunt paaprte isc-
lite de Horea.
Imparatul le ve11, stti putin pe gAnduri,
apoi dete porunci s pornsica osti impratesci
spre Ardl.
Hollaky scrise apoi episcopului Ghedeou Nichitici
carte, poftindu-1, s induplece pre Horea, 0, se o-
prsca cu redicarea iobajilor.

Pe valea Arklii merge Todor Mihi1, buciumnd

in toate partile i chemnd pre romni la date o
Torba.
A cuma ajunge pe dlul Alunului. Aci easesce in
margina padurii intr'un loc epte 6meni, sepnd im-
prejurul unui foc. Unul dinteinsii se scaa in pici-
re, i I intrb :
Da ce mai vii, Todore, i pe aid?
Todor, in loc de a-i respunde, il intrb :
Unde ti-i casa, Trifule ? dar ale vstre, Nu-
Gheorghe, Simine i ceialalti. Stefan Trif il in-
trebb., din nou:
Ce? me cunosci ?
Respundetirepede unde v'ati retacit ? pte p'aici?
www.digibuc.ro
 70

Aici in pdurea Radacului.

Aici sunteti ca ascunqi de lume. Dar stati;
care apitAnie sunteti, de v6 gAsesc aqa fAr grije ?
ce cpitnie s fim ? Noi nu suntem ostai..
Nici pAnA astzi ? 0 cum ati scpat de pedp-
sa glainrariului ?
A arui gbinrarin ?
A lui Horea, voinicilor.
A lui Horea ! intrce Trif, eu am sapat de mA-
nia lui Horea ; dar nu sciu, el cum va scdp de mA-
nia mea....
Stefano, dac tu ai timp de glumit, eu nu am.
SA sciti, c v insemn in stea tinrului cApitan Ma.
Horea. Mad yeti aud buciumul meu a doua &A,
sa veniti cu repejune pe dlul Capri, ori dacA nu, apoi
sA v' ascundeti sub pAinnt Acurn remAneti
snto0.
Am sA ascund eu pre Horea al teu in pmnt !
mormAi Trif pintre dinti, dar nu in auzul lui Todor,
care pleas inainte, tot buciumAnd .mai departe prin
pAdurile i vile Bihorului.

Drumul de la casa lui Balcan pAnA la Albac merge

pintre frumse dumbrvi.
Prin amurgul noptii un alAret zbrA pe sub aceste
dumbrAvi spre Albac.
0 grAbire inaripatA il duce ca gAndul. A a numai
acela zbrA, care duce o mare veste unor flinte scum-
pe, carora se inchinA cu tot sufletul.
Acest alret e Horea.
Bucuria lui nui mai pte incAp in inimA ; i el
se teme, BA nu i- se despice pieptul.
La puternicul resunet al horilor lui, ca de un far-
mec se deqtptA, chiar 0 din somn, toti pAdurarii,.
gornicii, pAzitorii i ceilalti locuitori ai acelor dura-
brAvi, 0 le ascuit cu indulcire i mirare.
www.digibuc.ro
 71

Miezul noptii e aprpe. Casuta din crngul Feri-

getului e cuprins in adnc6. tcere.
Numai un suflet de om veghz la zarea unui fo-
cuor din vatr. Acsta este Firm. Ea ede pe o la-
vita, i trce linitit, pzind pacinicul swam al co-
pilului seu mai mic. GrAndurile ei urnaz pre so-
tul seu Vasile i pre fiul seu loan pe chile depr-
tate ale
Deodat numai se cutremur, cci aude paqi de ona
apropiindu-se de ua casei, apoi aude usa tindei des-
chipndu-se, 11 la urni vede, ca i ua casei se des-
chide incet.
Vasile ! strigA ea deodat, cuprins de cea mai
dulce bucurie.
Dino ! respunde Horea, ii srut fruntea cu
sfnt cldura, i o intrbh cu mirare:
Cum ? Rink a de trziu e1 deqtpta ?Ea
ii respunde
Nu pentru alta, Ans, m'au spriet nesce meni
rei cu nesce cntece, care....
Cu ce cntece, scumpa mea?
Ah! cu nesce cntece mai bine nu ar cnt
a nimene,
Cum ?
M tem a-ti i spune.
- - Te rog, lliuo, spune-mi, ca s ridem amndoi.
Ei cntau a:
PAn'a fost Horea 'mprat,
Donanii nu s'au descltat,
Nici in pat nu s'au culcat,
Prnz la mas n'au mncat.
Apoi mai cntau i as:
Craiul, finu Niculesc,
Pe care Horea numesc.
Pn Horea-a 'mprkit,
www.digibuc.ro
 72

Domnii n'au mncat din !Aid.

De cAnd Horea i
Domnii 'n pat nu s'au culcat.
Numai pe pmAnt uscat,
De ar irnprti un an,
Nu s'ar mai culc uhan *
Aa cntau.
Ah, draga mea, de a.ceste cuvinte tu te ai sp-
riet?
M'am sphriet, i me tern, cnd le aud.
Scumpa mea, nu te teme ; cAci ele nu sunt de'
ct `jucaria sermanilor iobaji desrobiti.
Dar eu cnd aud vorb de mrire, de domnie,
de crAie, nu Bch' pentru ce, indat mi se i pare, c,
vd mrtea.
Ilino, eu m'am hotrit la viat, qi la mrte ; Ans,
de acuma am ajuns, de nu mai gndese la mrte ;
cci lucrurile nostre s'au intors spre bine.
Ilina incep a suspin greu, 1 zise
Tu te vei face damn mare!
Si iti voiu multmi chiar tie, pentru lnltarea mea.
Cum Chiar mie ?
Adu-ti aminte, Ilino, cnd mi-ai zis, cam in ris
Iat cpitanul scailor !'
Dumnopule! Aa dar eu aunt vinovat !
Ba tie trebue s me inchin, pentru c prin acele
cuvinte ale tale, ca prin o scnteie din ceriu, m'ai
apt ins IA me fac adevrat cpitan, i s desleg
nlnul nostru din lauturile robiei.
Tu te vei face imprat, i apoi atunci, vai de
Ilina, sermana !
Eno, nici am s me fac imprat, nici aqa,
cuvinte le fric 81 nu-mi zici ! Nu voli tu, cum eu
Nici odatio
*)
www.digibuc.ro
 73

nil schimb niciodat sumanul meu de iobaj, cizmele,

cuma, traista, nimica!
Dar ce ai de gnd sh mai faci ?
Am BA desrobesc Deva ; apoi am s prefac in
romni buni pe ungurii din Zlatna, din Galda, din
Aiud, Cluj, Fenel. Gilu, Sncraiu i. Zam, pn la
Huiedin, i aqa tot Ardlul. Eu i cu ClOra, vom
pune dereghtori i judectori tot numai romni, i
noue numai impratul ne va poruna.
Ilina se nigh cu lacremi in oclai :
Vasile ! Destul ai fcut. Nu mai umb2, pe
drumuriie morii. Opreste-te
S las Ardlul jumtate robit? Acsta n'av
put s o tac.
Te yog, Vasile, dac ti-i min', de lacremile
ele. Opresce-te.
Ilino, eu sunt in mijlocul unui virtej. Nu m'a
path opri, chiar de a vr ; trebue s merg inainte
ptia in capet, la viata ori la mrte.
Dumnezeule ! Au sh te omre ! Vasile, gndeace,
cu ce feluri de mrte ungurii ucid pre romni ! ii
trag in tapa,
Fie!
Ii fritng cu rtal
Frng-me!
Ii taie in patru bucti !
Taie-mel
Ii ar3 in foc, de vii !
Ard-me, cci mai reu me /Ira's, iobjia la
nemei unguri!
La aceste cavinte, mii de sageti treceau prin ini-
ma Ilinei.

Un bucium se aucl sunnd, ua casei se deschide,

intra Ion Hagi Popa Crienut i 'ncepe a grM &A-
tt.& Horea,
www.digibuc.ro
 74

Demme ! intresce-ti inima, acuma mai mult

dect totdeauna.
Horea zimbl.
Ilina se cutremur, qi se uit la fata lui cu cea
mai adncA incordare.
Crisenut urnA:
Am colindat pe la toti strjerii, am luat limb
de insciintare de pela toti spionii i pAndaqii notri.
lag, ate s'au intAmplat:
Mari otiri venir din tara ungursc, i incin-
sera r'nuirtii din tte prtile ca inteo, verigA de fer.
Vera generalul Koppenzollern cu doue regimenter
apoi De Vins, Kroly, Sturm, cu dragonii din regi-
mentele Wiirtemberg i Berliehingen, putere de gr-
niceri, secui qi altii, de inintar pn la Dobra,
Ilia, Deva, OrAscia, Vint, i pAn la Cetatea-Alb.
Horea zimbi din nou, i respunse:
0tile imprtesci nu vin asupra nstr, ele
vin inteajutorul nostru
Un calrel, sosi acuma, intr in casa la Hirea,.
i-i zise :
Eu Bunt dela prsfntul protopop Iosif Ada-
movici, qi iti aduc acst carte ; i deda lui Ho-
rea un rva.
Horea end intr'insul :
Fiule Hore, prsfntul meu domn episcopul Ghe-
deon iti trimite prin mine insciintare, cA inltatul
imprat iti poruncesce, BA te opresci din calea ne-
legiuirilor tale, i di,nsul te va iert,"
Horea zise cAlArefului :
S. duel dela mine acest respuns:
Nu cer iertarea impratului ; cAci noi nu facem
decAt dreptate, ne degrobim din n jug nedrept i
strigAtor la cer, dupA cum vr qi impratul.
and zise aceste cuvinte, pa fruntea lui trec ca
un nour de negre presimtiri.
www.digibuc.ro
 75

XXI. Brutus.
PAn in zori de ziu tot sosir cApitani, apoi spi-
oni i iobaji cu tot felul de insciintri, care de care
mai intunecate i mai amenintAtoare.
Mai apoi ven un gardist drept de la episcopul
Ghedeon, i ddii lui Horea o carte. Horea ceti :
S opresti redicarea iobajilor, sh-ti ceridertare,
impratul te va iert".
,Un alt vestitor sos spuse :
Dnane, husarii fac vntre s' prind pe fiul
teu Joan, care e cApitan la Mogos.
Pre fiul meu ?....
lina c4 in genunchi cu grbire dinaintea lui
Horea, isi puse mnile ca de rugAciune, i zise cu
graiu tremurtor :
Vasile! fie-ti mil de fiul teu !
Acunia intr Cristea Nicola, 0 zise:
Curtea se umple de cpitani i iobaji ; i veni
un cAlret ca sol trimis de &att.& maiorul Stoia-
nici, si nu vre s intre in cas, ci cere s iesi in curt;
ca sA-ti deie o carte.
Horea ie. Clretul se inchin, si-i deda doue cArti.
Horea cal intr'una in auzul mulimii, ce er adu-
nata in curte. 1

Hore, fiul tau Ioan e in mnile noastre, in-

chin-te, iselind cartea de supunere, i fiti iertati cu
tqii".Acuma despAtur pre ceealalt, cartea de su-
punere, pe care cerea Stoianici sA o isca1scA-0 ceti:
Eu, Horea, sau Ursa Nicola, me inchin inal-
tei dregatorii a tent cer iertare, i fAgAduesc c nu
voiu mai rescul pre nici un iobaj...."
Horea se opr din cetit ; se nit la sol, i zise cu
linisce de ptr ;
Eu sA iscAlesc asemene ingenunchere ?ZicAnd
aceste cuvinte, strinse cartea grAmada in pumnii sei,
www.digibuc.ro
 76

Ilina ieOse i ea dupa dinsul afar. Ea acuma se

tiri in genunchi pnA la picirele lui, i le cuprinse
ca perdut, i strig, in graiu innecat;
IscAlesce ! Vasile ! ei uckl pre fiul meu. Isc-
lesce ! Ori mor i eu.
Horea stetea ca un chip de marmur. Ilina se sim-
tea nkluqitA, i abii gAngvl cuvintele aceste cAtrA
cei adunati
M rog, voufi, meni buni, rugai-v voi, drA
pre voi ve va ascult. Rug4i-v6 mai degrabA !
Cei adimati incepur a ziee :
Isclesce, drnne. IscAlesce.
Horea se nit& la dinqii, fara un cuvnt ; apoi se
apropie de cei mai din fata, se plecA la dinii, ca i
&And ar fi vroit sa-i yadA mai bine ; pe urmA se o-
pr iarAri in mijloc i grAi :
SA iscAlesc ! eartea despre rqinea noastrAsa
o iscAlesc ! Voi ziceti acsta ? romni? iobaji imi zic
asemene cuvnt ? meni cu ferul ars pe umr ? meni
bAtuti cu vergi? meni pukii in obedi ? mai voiti voi
ca ungurii venetici sA vA mai spAnzure cu capu'n jos ?
mai voiti yoi, sA y apuce carnea cu clesce arse ?
s ye mai bat cu biciul pan& sa muriti ? mai doriti
voi BA fiti prada selbaticilor fre ungureti, voi, cu
copii votri, cu femeile vstre ?!...
Horea se oprl. Fata lui er cu totul schimbatA.
Ochii lui parca flacri aruncau asupra color dimpre-
jurul lui.
Acetia steteau muti, neclinfiti, pared sub puterea
unui farmec peste fire.
In aceste serbatoresci clipite de tkere, numai ge-
metele Ilinei se audiau.
Horea Ans phrea a nu le audi, cAci urm
fArA de a se nit la fetele lor, ci cu ochii mai mult
catra ceriu, ca ,i un proroc insufietit de uti foe dum-
nezeese.
www.digibuc.ro
 77

Ve place voile s mai munciti in jugul tirani-

lor, ca nesce fiinte de munch, numai cu fata de oul
ca simtul numai pentru suferint, si nu si pentru o
singura raza de bucurie pe an ? V place, s nu ve-
dei co ochii o singura serbtre, iar veninosii vos-
tri cli s aib tte zilele nurnai serbtori ? vreti
voi, ca drept omensca resplat, s v ucid cu to-
porul ? s v spnzure in fur ci, BA ye tragh in ap,
s v frng5, cu rta, s v, taie in ch.te patru bu-
cati, ori chiar s v" ard de vii!! pentru ca nmul
s, nu se pt destept i redic odat in picit e ?
Asta o vreti? i acuma, dup ce v'a trezit trimbita
desteptrii ? dupg, co ati vlut ce putem noi, dacii
dm mn cu mn.? i acuma ?
Horea se opri. Nimene lush nu rupse tcerea. El
dar urm:
Ei bine, voi mai strig odat, celor amortiti ;
treziti-v! treziti-ve ! si iarsi ye strig treziti-v.
Uitati-v, eu aduc pre fiul mea jertf, pentru tre-
zirea si desrobirea romnilor ! Iat, uitati-v la
mine, eu rup cartea rujnii, rup viatafiului rneu!..
Horea redich acea carte deasupra capului seu, o
rupe, o azvide la picirele solului, i urmzh cu o
inflcrare din ce in ce mai cutreinuratre, fiir sa
simt, c Dina ckluse pe pamnt ca perdut ;
Dac voi vreti, scrieti o carte mare de supu-
nere ; plecati-v, voi ; i uitati-v la mine: m due la
lupt cu ungurii tirani eu singur ! i vor scrie apoi,
ei, dusmanii nostri, iii crtile pomenirii poprlor,
c tot s'a gsit intre romni unul macar, care s'd
luptat cu ei pn la urma urmei.M duc m duc !...
Remneti sntosi ! eu m'am dus !...
In acea clipit, cele d'antai raze ale srelui incin-
ser fruntea lui Horea ca intr'o cunun de aur,
sfnta cunun, de imprat al inimilor. El se porni
'cu repejune ca unull ce nu mai vede nimica din cele
www.digibuc.ro
 78

ce sunt imprejurul seu, apuc lancea, sabia sa si

un bucium, sake, pe aprigul seu soim, 41 cu repe-
giune i porni inainte pe drumul Cmpenilor, strignd:
Treziti-ve voi, mortilor ! i haideti de ye luptati
alturea cu mine I
Toti cei de fat Ans strigar i ei insufletiti :
i noi mergem, mergem noi !--Si se pornira
dup Horea cu totii.
Horea ded apoi lupte la Remeti, Ponor, Lupsa,.
Stnija, BlAjeni, Dupaptr, Buces, Brad. Buruieni,
mai la fie-care sat din muntii Abrudului.
VeOnd. Horea c muntii sunt incungiurati din tte
pfirtile, dad porunci, zicnd :
Toti ostasii nostri s se apuce indat s. fac
intreite tAieturi de priduri la Mogos. la Remeti. Buces,
Dupaptr, Vulcan, si peste tot 1=11 in tinutul
Negrilesei, sa ingrdsdi cu trunchi grmditi satele
vecinase, si s inchidg, tte drumurile i trectorile.
Sute de topeire si de feresteie incepure, a cnt
prin tte acele pduri ; o munce, de uriesi se
Horea trimise stafete din sat in sat, BA spun, ca
toti s se redice in apsrare brbtse ; i dacI-1
vor asculta pre el, nmul si vita romnilor din
Ardl in veci nu va mai fi pus& sa asculte de unguri.
Romanii se luptara apoi ca niece lei.
In ziva a septesprhzecea din luna lui Noemvre se
luptar sub comanda Ini Crisanu la Remeti, apoi la
Brad, si sfrmar (Wile lui ult si ale lui Stoianici.
In aceste lupte romnii ii strigau unii altora :
Odat cu capu, feciori ! cAci vine Horea cu tam!
Stoianici ii lu ajutre, si se intrse spre Hrilmaj.
Crisanu se puse la Iucru dimpreun cu bunii sei
cpitani Gheorghe Marcu dela Crstior, Toma Ber-
na dela satul Vaca, Ioau Faur din Tomnatec i Va-
sil() SgArciu din Selisce, nepotul lui Closca, adu-
www.digibuc.ro
 79

narti atta 6ste de romni, c' Stoianici nu mai cu-

tez4 a se lupt, ci inqel pre Cripnu, cif vorba, c
el vr6 s se impace, fgrluli marea cu sarea, pn
ce Criganu, ora cu bun& credint, primi acea impfi-
cciune ; romnii se imprsciar, descarcndu-qi pus-
cile in vnt.
Stoianici se intrse apoi ea pe furiq.
Tot in acele zile, roranii btura 6stea maiorului
Dolcinengo la Lupla.
Cea mai mare 6ste se apropia de Mihaileni sub
comanda snb-colonelului Kray. Acesta se spri de
6stea lui Horea, qi cer ajutre.
Mai ntai se apropi &tea de secui a urieului
Hzy, cel mai puternic qi mai yak cpitan, cdruia
pentru miestria lui in lupte ii ziceau Mesterhzi,
adec5. Meternl-Hzy.
Horea atept pre Kray la Mihileni, cnd deo-
dat sosesce la dnsul un clret, vi-i zice cu grabire :
Dmne ! veste rea peutru tine. Ascult : Mi s'a
spus :n Albac, c unu Stefan Trif a artat mai ma-
rilor c tu ai fi murit, i ei apoi vor s prind
pre sotia ta, BA' o arunce in temnit ; dup obi-
ceiul lor.
Horea pornesce in fuga cea mare spre Albac,
zicand :
Despre Trif cred c va fi fcnd qi acst
ngr uneltire.
In drum il intenesce un pndaq, ii face semn,
vi-i vestesce :
Dmne, Mesterhzy e la Valea-Vintii, ci o miie
de husari.
Ah ! mare veste imi spusei, cci de mult
il eau tam.
Zickd aceste cuvinte, se oprl din drumul spre
cas, se intrse la 6stea sa, i strigh ;
S5 vind dup mine Ioan i Stefan Ispas, cu ce-
www.digibuc.ro
 80

tele lupsenilor! mai 10, o sabie, de av acuma doue7

porni inspre
Cei doi cpitani cu daretii lupseni pornir dup
dinsul, si curnd zrir cetele lui Mesterhzy.
Horea strig de departe :
Mesterhzy, iesi in fata mea, dacd ai inim.
Uriesul ii respunde ;
Bucuros, pentru c, de pe mantia ta si de pe
pana ta cea alb, ved c tu trebue s i chiar Horea,
imperatul Motilor !
Sunt chiar Horea.
0 clipit sttur, si se msurar din ochi unul pre
altul.
In cea urmtbre deodat redic amndoi sbiile,
0 se arunett unul asupra altuia.
Mille lor se intalnesc, se ciocnesc una cu alta-
A lui Mesterhzy ii zbr din mn.
Iat, ti-o dau pre a mea, tine, strig Horea,
intin de sabia sa.
Rti prea mndru, craiule ! Da tu cu ce s te
aperi ?
Nu-mi pur' tu de grije, ie-o ; caci iat, eu
mai am una.Harea redic alta sabie.
Mesterbzy primesce sabia, o stringe mai tare, a
redicA, i d cu ea spre capul lui Horea.
Acesta o d in lturi, cu iutala fulgerului il lo-
vesce pre Mesterhzy, de-i taie bratul drept de la
umr.
Mesterhzy lunec de pe cal. Horea se scobr
0 el, 0 psesce atr dusman ; ns acesta cade a-
cuma la pmnt ; cci lupsenii sosind, deter-a din de,
prtare focuri, lund la ochi mai ntai pre Mester-
hzy, spre a pzi pre Horea.
Husarn vNnd wrtea cpitanului lor, se turbur.
Unii pornesc s fugi ; altii ii intorc inapoi.
Lupgenii sosesc, in frunte cu eel doi cpitani Ispas ;
www.digibuc.ro
 81

se incaier, cu husarii in crnceni lupt ; ii taie pe

jumetate ; ceialalti se pun IA fugg; lupsenii dup din-
sii, i mai taie mare numr.
Horea face un semn. Cornurile i trimbiteie ii
chiam inapoi ; ei se adung la toe imprejurul ghine-
rariului, i ii ieu repaus cu tot,li.

XXII. Biruinfa uneltirilor.

Ostea cea mare se adun la Mihileni in frunte
cu cpitanul Micula Bibatt din Bljeni.
Peste cateva zile, Horea cu remsitele cAlretilor
sei lupseni, merge inteacolo in greul noptii. La fie-
care strjer intreba,, ce face Bibart cu stea?
Nici un strjer nu avea nici o cunoscint de-
spre el.
Apsat de o adnc grije inaint dar in fruntea
vitejilor sei lupseni.
Pe un ses numai ce zresce prin intnnecinne nesce
movili. Se apropie de cll.,. Un greu gemet il scutur
din visurile treziei sale. El se opresce. Ascult.
Cine-i ? Cine gerne? strig el.
Eu sunt. Aici, in virvul movilei.
Horea descalec, psesce s se suie pe movil.

. . . . ...........
Deodat ns sub picirele sale sinnte trup de om.
Infiorat, face doi pai inapoi.
. .
Episcopul Ghedeon Nichitici se preumbl, prin pa-
latul seu fr grije, cnd, inteo bnn demin6t5, iu-
tr la dnsul un gardist ungur, i ii d5, o hrtie pe-
cetluitd. Dinsul o despecetluiesce, o cetesce, si, ce-
tind-o, fata lui se face cnd alb cnd roi. Er,
carte dela cancelarul Ardlului. El cetl:
Printe Ghedeon ! Nu mai putern birui pre
blstmatul acela de Horea. A remas s ne rugm
biruesci Sfintia Te...."
6
www.digibuc.ro
 82

Eu sa-1 biruesc I pre Horea !

....Mnd el er cripitan in stea imprtsc,
se rac vestit, Sfintia Ta te ai ludat, c el ti-a ve-
nit odat in gazd.
Acuma dara te poftese, c, dad, nu poti s-1 in-
dupleci, s se astanpere el, s-ti astmperi tu turma
ta de iobaji, cci dac nici acuma nu o vei face s
se astlinpere, apoi vei intelege siudur, ca nu vom
mai av de unde s54i mai numrm plAta celor
cinci mii de glbna0 pe an..."
Adec me va ailing& din scaunul epscopiei!
Episcopul se bt cu pumnii in cap vietndu-se :
Demme, cine m'a pus, s m6 laud atunci ca am
cunoscinta acestui drag impelitat ! As mi se cuviue !
Apoi chern diaconi scriitori, i pan% adouazi tri-
mise la toti protopopii de sub domnia lui crti,
prin cati poruncesce intregului popor al seu, s se
lepede de Horea.
A treiazi porn1 si el insusi si nu se opr pn in
tabera ostirilor unguresci ale subcolonelului secuiu
Kray. Cu acest L u_nbl la Tebea, la Brad, la Crs-
tior, apoi colind in tte celelalte prti de colo colo,
porunci tuturor iobajilor, s deie armele, i s
se astmpere pe acasa, fagduind el de la dinsul,
c ungurii ii vor desrob pre romni, ei de la sine.
Iobajii se increOr in fgduintele episcopului
si ale protopopilor sei si se imprsciar p'acas unii
dup altii.
Remase numai stea de sub comanda
Micula Bibart,
Horea pornd din nou, cu o reobosre de adevrat
adun cete noue imprejurul Cmpenilor.
Intr'un loc maiorul Stoianici intlul o ct de ro-
mani comandati de un cApitan de ai lor, vi-i intreb :
Da unde ye duceti, feciori? imprscieti-v pe
acas. Ei respunser :
www.digibuc.ro
 83

Unde ne a poruncit impratul nostru, acolo

ne ducem.
Da cine-i impratul vostru ?
Horea,respunsera voinicii, i ii urmarg dru-
mul spre Campeni.
stea lui Bibart er pe culmile dintre Mihaileni
ii Blajeni.
Episcopul Nichitici in fruntea ostii lui Kray trec
prin Mihaileni si Sdrapti, 1 sos la trecatrea cea
strimta dela Blajeni.
Romnii dau focuri de pe stnci 0 din pgduri.
Kray intelege, c aici s'ar put gasi mrtea si el
tt 6stea sa. Deci se opresce, se a inapoi pe
un mic ses, i redica stg alb ; apoi chiama pre Bi-
bart, ca pentru impacaeiune.
Bibart se scobra cu garda sa.
Cnd sosesce in vale, Kray cu 6stea sa nu se
mai ve4; dar doi protopopi se apropiau de co-
mandantul roman ; i unul ii grai:
lat, iubite fiule, &tea ungursca s'a tras ina-
poi, ca s creqi, ca noi venim cu adevrata pace,
fagaduindu-ti, precum i tuturor iobajilor resculati,
-ca tte, ale cu drept cuvnt cereti, se vor implini.
()Mama ad t6te cetele, sa le aratin i lor iertarea
lor i implinirea celor ce au cerut i cer.
Bine ca a dat odata dumnezeu, respunse Bi-
bart, porunci, de buciumarii chemara tte cetele in
vale in gura strimtorii Blajenilor ; apoi statur la
intocmirea tuturor anAnuntelor de impacaciune.
Cnd tt 6stea romnilor er in vale, protopopii
ii luar ziva bun5, dela Bibart, i plecar cu re-
pejune.
In acea clipita, aerul fu despicat prin ascutitul
sunet al unei trimbite unguresci de navala.
Deodata ai nostri fura cuprinsi de mirare, neintele-
gaud, ce este; Lisa indata ptrunsera cu mintea lor,
www.digibuc.ro
 84

ea ungurii a'au suit pe furi, prin paraie i vagauni,

pang cand cei doi intunecati copoi ai lor fcusera
pre romni Si se scdbre toti in vale. Ei inteleser,
ca erau incungiurafi .ca intr'o curs& Dar nu aveau
loc, pe care sa se invire in rnduri de bataie. Deo-
data' se patrunser cu totii de scirea, ea erau in
gura mortii. Nu le remase, decat a-vi vinde sngele
cat mai scump.
Ungurii incepura de jur imprejur a da foo asupra lor
Bibart da pmteni voimului seu, redic sus buz-
duganul seu de aroma vi pornesce in gn turbata
spre fruntea clrmii lui Kray.
Adiutantii acestuia ii ies inainte ; Bibart se cioc-
nesce cu ei, sfarrna capetele celor mai din frunter
vi-i dobra la pmnt. Ceialalti, dimpreuna ell garde.
lui Kray il incunjr ; el ii fate imprejurul seu o
rta de amnia ; bunul lui voim cade eu pieptul sn-
gernd; Bibart se redica, in picire, ca fulgerul, se
mai lupt Arica mult, cum se apra un leu in mij-
locul unei potai de o miie de lupi Bratul drept
fi obosesce ; el apnea buzduganul in mane, stnga....
la urma, inteun tarziu, 'nu-1 mai pte purt, pute-
rile ii secara ; garditii nsvalesc asupra lui, il do-
WA, la pmnt ; vi avamuri. Bihart mrtea cea
mai vitejasc, ce s'a v.;lut in acele lupte.
Ca vi Bibart se aparara i ceialalti romni, tinnd
piept o zi intrga sub loviturile dumanilor, dobo-
rind i ei dinteinvii mare numr ; apoi, la cderea
cklura i ei cu totii imprejurul sfintelor se
ale capitanului lor, i facura o adevrata, movila de
trupuri omenesci.

Thrziu, dui:4 niezul nopi, cand Horea Bog la

marginea unei movile, i simtise sub piciorul sea
trup de om, el strig :
www.digibuc.ro
 85

Ce-i mate? Aei mi 'se pare, e sesul Bljenilor,

pte s fi crescut pe el in trei zie ?
Hore 1se auzl un graiu ca de om care mre;
Horea se opri immrmurit, i ascult,.
Hore ! zise din nou graiul eel neinteles, aci sunt
trupurile nstre dimpreuna ell a cpitanului Bibart..,.
Cine esti tu ? intrba Horea, cutremurat,--si
unde esti ?
Sunt aici, in virvul movilei, rnit greu. Mor....
Episcopal Nichitici i cu doi protopopi ne au dus
in cured. Resbunare, Hore ! resbunare s iei odat,
pentru sufletele nstre
Horea ii i suflet; se um& cu repojune pe cea
mai scump, movil de pe pmntul nostru, ca s, re-
dice pre acel nenorocit, i ajunge in vrvul ei.
Luna injumttit resare, i tese peste tt, acst,
mrt i cutremurtre privelisce un vl de tre-
mura Ore raze.
Horea se plc, BA redice pre rnit. Acesta 'Ana
nu mai e intro cei ce sufere.
Horea redid, pumnii inspre capul sen si strig,
in cea mai zugrumAtre durere :
Nebunul de mine ! care m'am jucat de a lupta
cu Mesterhzy, si nu am stet s mor si eu alnurea
eu bietul Bibart, i eu sermanii mei lncerit Acel
episcop, acel sirb, ucide Ardlul romnilor! i tu,
Kray, ca tot,i ceia1al0 ai vostri, ne ucideti chiar
prin curse ? Ah ! resbunareai cerut tu, sermane
iobaj ? 0, da i da, de o miie de ori da ! Jur, s,
asvrl tresnete de resbunare in veci, in viata acsta,
si in ceealalt! Do mna mea s nu OM sep nici
in cosurile pam'entului, nici in fundul iadului
Redicanci aceste cuvinte, Horea pornesce inainte,
cu inima sngernda.
Sosind IraCmpeni, trimite pre Cristea si Petra
Nicola la Albac, cu o porunca tainica.
www.digibuc.ro
 86

Cea de pe urm taber a romnilor e pe dlurile

dimprejurul Cmpenilor. Crilanu cu ai sei pe dlul
Frunzelor, Jacob Todea cu cetele sale pe dlul Ba-
lomirsa, Ionut Dadei pe dlul Ciocului, Gheorghe
Marcu pe culmile Brdiplui, Cloca pe cma Rechi-
tei, 1 cetele popii Gheorgbit Nicola pe c6stele
ReOn sei.
Inima taberei, cu garde i cu corturile lui Horea
e pe dlul Capri.
Srele e spre apus.
Veste de alarral ! strig garditii.
Vasile Sgrciu iese din cort, se opresee dup5, o tide,
trage cu ochiana pe valea spre locul unde incepe
drumul Abrudului. Apoi intr in cortul cel mare;
raportz lui Horea :
bate nemtascl dela Abrud.
Ct ?
Mai jos de o miie.
Capcana s o facem, iubite Vasile. Ascult-mifs
Trimite porunch pe tte caimito, sa steie ne-
vNuti pn 'n amurg ; apoi 84 string veriga, toi
inspre inim. Ans./ la tot pasul ochii la noi ; cor-
nurile gi tulnicele ntiduqite, mai multe quieriituri qi
fluiere, dealt buciume i. tulnice. Focurile mici, ascunse r
A voiu face, scumpul meu ghinrariu.
SOrciu ie, gi trimise poruncile catr capitanii de
pe culmi.
Horea iesi gi el cu ochiana in mn, i privi
cum stea nemthscil intr in Cmpeni fr col mai
mic semn de grije.
Nptea s'a aqezat.
Tosi cei din Cmpeni sunt adnciti in pacinicele
cmpuri ale somuului.
Alma de pe culmea dinspre Mbac ochi de vultur
pndesc peste valea cea intunecat..
www.digibuc.ro
 87

Maiorul Adorian intra cu grAbire la subcolone-

tul ultz sc451a.
Acesta Bare din somnul cel antaiu, i maiorul ii
raportza :
Colonelul men, nerptea e ngr5 ; ansa pndasii
cei cu urechile cele mai ascutite de pela cstele dim-
prejur imi trimisera limba, ea de pela tte cele
septe dluri ale Carnpenilor simtesc suierturi na-
dusite, cornuri si tulnice apasate, chiote paseresci_
i fluiere de reu semn, arnestecate cu nechezaturi.
i pe drumnl Abrudului?
Pe acolo cele mai multe !
Chiarna in fuga aici pre opt tafete sburgtre.
As voiu face, colonelul meu.
Adorian ie. Schultz scrise patru crti ; si pre
fiecare o mai scrise cate odata.
Opt calart-ti sa inftosaza. Schultz le da la tqi
cate o carte, zicandu-le :
Zburati inainte, pe alitturea cu drumurile, voi
doi la Kray, voi doi la Ott, voi la Stoianici, iar voi
la Dulcinengo. Lipiti-v de cstele cailor, sidrumul !..
Cei opt calareti pornira in zbor, ca nesce corbi.
Horea zarl lumina dela Schultz, si indata dete
porunca:
Pe drumul Abrudului si se faca vnaterre dupa
stafete zburtre !
Porunca acsta dedura din gura in gura din fluer
in limier, din tulnic in tulnic, 'Ana la drumul
Abrudului.
La mezul noptii, gardistii ii adusera pre patru
stafetari, leg4i cu mnile la spate.
Unde le Bunt statetele ?
Gardistii gasira scrisorile.
Horea cati. : ncatrI Kray, &Ara Ott, pentru tunuri !
atra Stoianici, catra Dolcinengo. Bun& vnatre!
www.digibuc.ro
 88

Apoi trimise porunca, acsta : Sa se stringa cer-

cul asupra inimei Campenilor.
Zorile se revars peste vrvurile dlurilor, apoi
se avaza pate costive, pe urma ajung i pe vesurile
Cmpenilor.
0 bubuitura de tun scutura nourii.
Horea steta o clipita pe ganduri ; apoi intrba cu
xepejune pre claretii pringi in acea npte :
Cati vtafetari ai pornit voi din Campenl ?
Opt.
A! patru au scapat ! s'a hotarit ! lui Sultz ii
ajutre. Chem* inapoi pre tte cetele aid pe
acsta culme !
Cornurile, buciumele vi tulnicele incepura a re-
sand, dnd semn de intrcere, i tte cetele se a-
dunara pe dlul cel mare, imprejurul maimarilor.
Acum sosesc la Campeni Kray, Stoianici i Dol-
cinengo cu cetele lor de pedestri i chlrime,
Ott cu tunurile ; Schultz incepe a resufla iari far&
grije ; iar Horea zice capitanilor sei :
Copii, srele nostril s'a ascuns, dar numai
pentru acest an.
Apoi da porunca aesta :
Cu stea impratsca nu ne luptam. TO sat
v intrceti pe acasa.
Un sol Bog acuma la marginea taberei i strigh:
Cite trei sute de galbini imprtesci aceluia,
-care va prinde pre Horea, ori pe vreun capitan
de ai lui.
Ce?. strigara romnii --Ltrei sute, pe capul unui
craiu i voivod? Ruviue ! V dam noi vase Bute pen-
tru capul celui ce se va incerc sa-i prinda.
mai catana, vase sute!
Zicand aceste cuvinte, romanii apucara pre ne-
ruvinatul sol, i il trimiska ea respunsul lor, oprin-
du-i p3 loc numaiwww.digibuc.ro
capul.
 89

Horea redich stg alb, i gral capitanilor qi cote-

lor adunate:
Pentru acest an, lupta s'a inchiet. Iubitli mei
cpitani, dragii mei copii! ungurii i cu cancelarul
iarki au inrlat pre impratul. Dar eu m dud la
scaudul impratesc, i voiu lumina mai drept.
Acuma, mergeti sanatoi, fiecare la casa sa Apoi
cnd va incepe codrul a immugur din nou, v -voiu
chem iari, dac va trebu, i apoi vom desrob
tot nmul. Mergeti feriei, copii mei !
Zicnd aceste, intra siugur in codru.
Toti so luara dupa dinsul.
Ce-i? ce vreti ?
Mergem cu tine.
Ba, sa v plecati dinain'ea deregatoriilor im-
prtesci !
Nu vrem !
De child ati inceput a nu me ascult ? V po-
runcesc! Inapoi ! i apoi, la incoltirea codrului
ne vom ved.
La porunca hotrit a mai marelui, cetele
cara capul spre pmnt, 1 se oprir pe
Lacremile incepeau a curge pe fetele lor.
Deodata numai cei de aprpe se arunca la pici-
rele lui Horea, sarutndu-i genunchii, iucepnd a
plange i a se vttiet cu amar, zicndu-i:
Cere-ti i tu iertare, i triesci!
El se uita la dinii, zimbesce, apoi le poruncesce,
s-1 lase mai degrab, se deprtz cu repejune, se
intrce nca odat, le face cel de pe urma semn de
desparVire, i intr in desiul codrului. Vdndu-se
singur, fu. cuprins de un adevrat dor de a mai ve-
.d Ana odata pre scumpii sei frati de vitejie; se
sui intr'un vrv de stand, qi se uiti peste codru
drept pe culmile, pe www.digibuc.ro
cari ii lsase. Acolo vI, cuni
 90

ei erau incungiurati de oqtile imptirtesci, 1 pu-

neau armele la pici6rele comandantilor.
La acst priveliqte ii dadur i lui aware lacremi;
0 de Bata dat nu le mai opri. Aci er, 0 el nu-
mai om
Deodat numai zresce, cb; un pale de husari se
aleg, dau pintini cailor, 0 se pornesc in galop drept .

spre codrul, in care er dinsul.

El sopti cuma in sine :
Peste un cias au ajuns p'aicia.
inteadevr, husarii treceau chiar pe acele lo-
curi. Acolo se ajunser cu un roman.
Horea ii privia de sus dinteun cotlon al stncei
pintre crengile stuf6se ale stejarilor.
Husarii intrebar pre roman :
Ei, bdicA pdurar, incotro a apu cat ?
Cine ? blstmatul de Horea ?
Da, bdirrule. El.
Horea cunosc pe graiu, c acel romn er Clo-
ea', i ascult cu incordare, s vad, ce le va spune ?
Dinsul respunse :
Horea e p'aicia.
Il cauti i tu ?
Da ; il caut. Trei sute de galbeni nu se gsesc
in OW zilele. Iaca, a apucat pe acolo. Aidem, s-1
ajungem.
Dinsul pond. Dar husaiii erau cAlari ; ier in a-
intea lui, qi se repezir inspre locul artat.
Dup ce se deprtar, toti, Horea dechi un quier
paserese. Clora intelese, 0 se ura, qi el in cotlonul
stncei.
Doi husari ! opti Cloqca.
S-i lugm la ochiu! zise Horea.
In clipitele urmtre dou pocnituri resunar,
arnndoi husarii cdqura de pe cai.
www.digibuc.ro
 91

Horea si cu Closca se scobr5 incalecl pe caii

husarilor, si se pornesc in gna cea mare spre Albac,
Ctiva husari ii zrese, ii cunosc ;o chiuitur de
iad zgudue codrul ; ei se ieu dupa dinsii ca o po-
taie de lupi, si se pierd prin desisele nestrAbatute,
in venfitre turban.
*

Nu departe de Albac, pe o est a Bihorului, po-

Miele au spat o viigun Angust si adnc. Pe
crestetul cstei, pe Virvul-Virvului se zresce un turn
de tumurugi, do cite si bolovani.
Pe acea vgauna se urc cm repejune doi barbati
cu o femee si un copil. Dup5, dinsii vro douezeci
de feciori albaceni.
La plele muntelui alrgA dup5, dinsii o ct de
husari, ffichnd o infricosat, vntre la viat si
la mrte.
L'am prins ! strig husarii.
Suntem perduti! se vaien Dina.
Suntem scapati! soptesce Horea, si, daca
intr in vgguna, i-am potopit noi pre ei !
Horea cu ai lui iese pe crestetul Bihorului ; pe
Virvul-Virvului. Husarii descaleca, si intr in vagrt-
unti, zbierand.
Sni, cne !
Tareeme, stau. Poftim, suiti-v la mine, dad,
avet'i inim in voi !
Ca si cand tunetul duruie din nour in nour, si
zgudue plimntul, cutremurnd pn la se pre ori
ce muritor, as& bubuitur scuturit crierii orbilor v-
ntori, si deodat5, le sari inima din loc.
Cei din frunte inghetarA, vNnd ce se rostogo-
lesce pe vigunA injos drept asupra capului bor.
Un ingrozitor tipet de mrte spintecfi aerul, si
cei din urma lor numai ce zarir, c cei dinaint
www.digibuc.ro
 92

Obr in capul lor, vocuiti de catr un pohoiu de

tumurugi de cite yi bolovani.
0 ingroZitre amestecfiturI de durduituri, pocnete
i rcnete de rarte se redic; oi se face o neauzitA
invlmlal de meni, de tumurugi,..cite, bolovani,
de snge i nsip ; se redid, un turn de- praf gal-
bin; iar sus, sus, pe crestetul Bihorului, pe Vir-
vul-Virvului, pe marginea priipastii, se z&resce un
ma on pan& albg, aplrtd in gennnchi, stringnd la
pieptul seu o feraee i un copil, redicnd apoi bra-
t& spre ceriu i se aud ouvintele rostite in tre-
mur de fericire
Acsta e mna lui dumnezeu!!
XXIII Ili cla.
In pdurea Radacului este intr'un loc o pescer
adnc& i intunecsa. Omenii ii zic pescera dracu-
lui" se zice, c inteins ar fi locuit chiar dracul.
Pe orablul cel inghetat al Radaeului urea un cer-
Aor tinnd de man pre un altul, i dupA dinii
alti patru, si merg inainte, pta la gura acelei pesceri.
Intrati dup mine, i tac-vti gura, -le zice eel
dinainte.
Va tac, cnd va av alt ceva de fcut,res-
punse until; apoi intrar toti sase in cosul pescerii.
3116.i ! asta para-i gura iadului, zice
par'c . aici in iad e mai bine, dect sus in raiu, eAci
aici nu ingheti; mori mai cldut.
i nu de fme, Nutule, respunse un alt grain
din pester, i adause :
I-ai adus pe toti cinci?
Ba 1-au adus picirele ,lor.
Feciori! ce v'arn fgAduit eu ? intrb& graiul
cel de mainainte.
Ne ai fgilduit, c ne vei invt, cum s fa-
cem galbini.
www.digibuc.ro
 93

V'am fAgAuit ; hag voi ai stat cu mnile

sin, si ati intArziet. Si se scie, c dracul nu bate
aurul cnd vrei tu, ci and vr el. Dar noi tot s'a
incercni Vroiti ?
Dect s murim de fme, noi suntem gata,-
a mnc i pe dracul!
Apoi scii, c chiar ati mncati
pa dracul. CAci cine vr ca dracul invete s
fac aur, acela trebue mai ntAi s fac o mare
nAzdrvnie, care sA placa dracului. Care ce ai fi
gata sa faceti ?
Eu as aprinde casa fispanului.
Eu as da foc la un oras intreg.
Eu as aprinde casa impratului.
Eu as zvIrli o ptr in capul lui Horea, cci
el nea adus aceste zile pe capul nostru.
Eu da, in cap cu un topor.
Eu Pas leg, da pe mna lui Hollaky.
Stati ! tceti cu toii. Tari voinici sunteti toti,
daca n'ati intrziet, pte veti put invt a face
galbeni. S v spun dar : toctual pe Horea este sa-1
prinda, dac nu curnva l'au prins. Ei! dad, nu l'ar
fi prins alii, pe potecele, pe cari le sciu eu, il vonl
prinde noi;cci, re ce minune este i acest orn ?
Ce minune ? Ia, un clu, care pre cti ro-
mni chiar nu-la restbrnat in bratele mortii?
Haidem, s-1 judecm! apoi [354 prindem.
Ba haidem, s-1 prindem *Anti, i pe urm
s-1 judechm !
Haidem ! dar stati. Dac vom face acst mare
nzdrvnie ? apoi vorn put face galbeni ?
Veti put. Fiecare din voi va sci mestesugul
de a face inteo clipit s aib in palm o sut de
galbeni imprtesci !
Cte o sut!
Da Pentru c sa sciti dracul nu e as de
www.digibuc.ro
 94

2Orcit1 ca menii, Numai s-i faceti o nazdravanie

bunk ca v d i mii de galbini.
Aidem !
Ieind din pescera, tefan Trif gal bi.inilor sei
faptai
Stati, mai. lata, uitati-v in gura ac3ta intu-
secata a pescerei dracului. Din intunericul ei iese o
mare lumina. Na-ve arvuni! Tineti palmele, sa ve-
deti, ce iese din acel intunerec.
Toti cei ase spanzurati intind palmele mnei
drepte. Trif le pune intr'insele cte un ban. Ei le
trag inapoi ; se uit cu Bete nebuna, si striga, ca
nebuni.
Un galbn ! Ura! dracul se tine de fagaduint!...
dra el nu e ora !
Ba, BA sciti, c i menii trebue cteodata sa
se tina de ce au juruit. Cura voi acuma, voi sun-
tev legatd. Voi veti faco o fapta mare, pre care nu
o pot face epte sute de husari ! i alte epte re-
ghimente de catane ! Numai EA vreu eu sa v arat
culcuqul leului in ascunsurile Scorketului.
Arat-ni-1! Caci de acumd nu scapi tu de
Doiase......
Dupa acsta stralucit legatura, porniril toti apte
prin codrii Radacului.

Mare vntre s'a intins prin codrii Bihorului, o

vntre impr tsca.
Haitaii aunt epte sate de husari secui sub a-
scultarea sub-coloneldlui. Kray, iar vnatul e un apo-
-gob un mntuitor, e Horea, dumnezeul celor apsati.
Stefan Trif i cu aii ase precupeti de gauge o-
menese suut cnii, carora nu li se cuvine numele
de om.
Acsta vnatre tine de zile i septmni intregi.
www.digibuc.ro
 95

Crngurile tihorului nu se indura a da pre im-

pratul lor pe mua

Iarn grea s'a asezat pe muntii Carpatului.

In tinutul Albacului, pe cstele Bihorului este o
pdure uriese, pdurea Scoracetului. In mijlocul a-
cestei pduri, iu locul cel Mai ascuns, este o colib.
Din apropierea colibei plc5, un brbat, o femee
un copil. Lacremile curg sirie p3 obrajii lor.
Inteun loc brbatul se opresce, i zice :
Eu nu pot sa me duc mai departe. Clii mei
m'ar pui zri. Duceti-v voi. Vou nu v vor face
nimica. Duceti-v la Chlata. Cale bun, i viat bun !
Dumnezeu s v p5zsc1 Pte ne vom mai ved in
acst viat5. Eu trebue sa me intorc in caile ur-
sitei mele.
Pribgul se opresce pe loc. Ochii lui remn lipiti
la cei ce p1c5, inainte.
Iutr'un rnd le strig :
nu uitati s redicati pnza cea a1b5, cnd
veti ajunge peste cercul sciut, in virvul piscului, ca
s sciu bine, Ca ati scpat vii peste hotarul inchi-
sorii mele.
Cand ii perd din vedere, se intrce la coliba
cea prsit.
De de parte z5,resce inteinsa un om.
Cine s fie re acel om ? Nu va fi re bietul
Closca ? Ah! dumnezeu e indurat ! E chiar el !
S-ti arit, ce am adus, zice Closca, deschilnd o
traist, iata : sase coji de pne ; le am rapit dela
nesce cni; si patru morcovi ; i am scos din pmnt.
Ast npte, eram la fersta unuia, care imi fusese
prietin ; si am aup, spunnd, c serpele de Hollaky
Istvn n'ar fi perit sub casele din Curechi, cfid au
ars, si c5, dinsul ar fi fcnd vntre asupra nstr.
www.digibuc.ro
 --- 96
Hollaky? Nu se pte. Ho llaky s'a fAcut scrum..
De l'as sci viu, n'as put av pacea somnului..
De e via Hollaky, nu mai ies eu cu pace din,
codrii ScorAcetului. Pte de aceea e atAt de crAn-
cena pazA.
Horea sede au loan Clo lea la foc in was, cea
pgrsitA, 0 se uit spre piscul cel mai apTopiat, dad
unul, cand altul, cu randul.
Nu v6d nimic ; zice Ipan, fiind rAndul lui de
a se uit.
li vine ndn1 lui Horea, Ioan se culcA jos, pe
tm pAtul de gAteje si de frunze uscate, se invlesce
cu cojocul seu, i, obosit de drum 0 de necasuri,
se adAncesce in un somn greu.
In acele zile, Stefan Trif se ponal 0 el in Vn-
tre asupra lui Horea, i umbl, pandind pe tte
potecele cele mai ascunse.
Er in luna Decemvre, ziva a zecea.
Subc&onelul Kray cherna la Cmpeni pro pdura-
riul Antonie Melzer, zise:
Horea e in pAdurile tale. SA arAti cApitanilor
mei, Ienei i Vajda pe ce carari haute, cci ei
ar rstAci prin ele ani intregi.
Cetele armate nu pot sa-1 prinda, respunse Mel
zer. AnsA eu ii voiu da un alt tertip pentru prin-
derea lor.
Ce tertip ?
Am eu un gamic, un puiu de venctic iudA, po-
rerlit Trif, pentru inf4osarea lui, acesta 1)&0. urgi
de mrte asupra lui Horea, pentru ca in tinrete
Horea i-a luat pre alesa inimei lui. Acesta cred, cA
va dut a-si recoil focul inimei, prinlnd pre dus-
manut sen, dupA cum se laudA.
Trimite-mi pre acel gornic.
Inteleg, colonelul meu.
www.digibuc.ro
 97

Horea ghndi in gndul seu:

Hollaky i cu Stefan Trif au s-mi fad, cea mai
mare pomanfi, cAnd vor face vntre asupra capu-
lui meu, i cnd me vor trimite din aceasta stralu-
tit viata ii lumea pAcii vecinice, in lumea mortii.
Ajut-le, Deimne ! indata ce volu apnea a ved pn-
za alba pe piscul cel sciut...
El si cu Closca se incalzesc la focul unui brad
mare scorburos, cand sosesc patru puscasi.
Bun gsit, vsziusd doi vnfitori !
Bun venit vu, alti patru vnatori !
Gerul acesta e al dracului.
Focul acesta e al lui Dumnezeu; veniti, i ye
incakliti la dinsul.
Multmim vou, meni buni.
Doi gornici se asaza de amndelue laturile lnga
Horea, i doi asemene Ming& Cloyca.
Ce mai veste prin lume ?
Ia, trebue sa aduram vnat pentru domni.
Rbdare numai, s vie ziva cea bunk caci a-
tunci vom curatf noi i locurile aceste.
Eu rbdare? dar nu mai am rbdare.
De ce ?
De ce ? Pentru ca tu eyti
Ei? cine aunt ?
Eyti Horea!
i tu samini cu Trif, cu Stefan Trif.
Samhn cu mine.
Zicnd aya, Stefan Trif apuch pre Horea de bra-
tul drept cu tt puterea. Deodata cu el, Nutu Ma-
ties it apuch de cel stng; in aceeayi clipita Joan
Mtie l cu Gheorghe Matiey apucara pre Closca.
Horea audind numele de Trif, cu iutala fulgerului
intelese, c e perdut, i ca, crtile ce avea in sin pu-
teau s arunce o neasteptata lumina ori umbra asu-
www.digibuc.ro 7
 98

pra impAratului. De aceea se ingriji mai ntAi de a,

arde acele drti. Drept aceea ii resucl, bratu1 din
1;04 le uj Sitgan 'I'rif, SC* cu peg4nditA repejune
fnpul de cArti din sin, i. le arupRA, drept ji n?ij-
locui celor mai mari flacAri. .Apo el singur intinse
44 mndrie lui Trif bratul, ca sA-1 lege, dad, are a,
apta iu gud.
Acum sosesc doi frati Negulesci, i cu Oeorge
cula, i cei oi cApitani Runt legati in lanturi.
Cloca strig acuma :
AscultA-m, Trifule, daa iti bati capul pentra
bani, lash' pre Horea macar, casa naea din
Crpini, cu tte pmntprile.
Nu-mi trebuesce casa ta ! respunse Trif.
Iubite Thane, zise Horea, tu la tine nu gAn-
desci, numai la mine. Dar lui Trif sciu eu, c ii seta
sngele meu.
Sc, pentru ce, crAirrule, zise Trif; Horea",
FAt Frumos", Anger horitor", i proro9 cu sabie !'
Mai zi i Logodnicul Ilinei! respunse Horea.
Mirele Ilinei ! sotul iubit al Ilinei" ! CAci prin ve-
ninul teu imi imulteti negrAita mea fericire.
Pe cnd aceti diavoli legau pre Horea, le veld
mirare, vNnd cA el nu se lupt on dinsii, i ii
ochii tint& pe dlul cel dinspre apupul srelui.
DeodatA, ochii lui se redid, spre ceriu, stralucind
in raze de fericire.
De pe piscul sciut, Ilina i cu. Luca ii fneau sem-
ne de bucurie cu o pAnd. albA.
Negrii precupeti, vNnd pe fata lui zimbet de fe-
ricire, gindeau in aufletul lor:
Horea a innebauit.
Convoiul pornesce. .
Trif nu-i pte astmpAr fericirea, .1 zice lui Horea
Pentru douezeci de ani de munci de iad, tre-
bui resplatese odatA.
www.digibuc.ro
 99

i n ii prorocese, ca bucuria ta in otrava

-se va preface, i vei mud innecat de ea, ca Iuda
care s'a spanzurat.
Acuna sosesc la o poiata de oi, intra intr'insa ;
Negoescii plca sa cherne patrulele de secui. Cu-
eend apoi sosesc locotenentii Ieney i Vajda, cu hu-
sarime, prind verigi cu lanturi grele la gatul fee-
lor prinsi, la brate si la glezne, pornese cu dinsii.
peste cateva zile ajung in Cetatea-Alba.
Acolo, ii inchiser in cele mai adnci camrute,
de temnita ; pre Closca sub chipul de arama al unui
iroprat, in partea cettii dinspre mzazi, pre Horea
sub prta cea noufi a cettii, dinspre mzan6pte.
XXIV. Ilorea incoronat.
Att de mare era gr6za in nemesi c iobajii nu
vor fi crednd prinderea capuhii lor, ea se rugara de
nenumrate ori la comisarii impratesci prte
printre iobaji a prini, ca sa crcla ioti.
0 poter ungursca pornesce dela Cetatea-Alb,
umbla colindnd din sat in sat doue septmni.
In fiecare sat se adun ungurii la o mare co-
medie, la o mare bucurie.
Se spunea din gur 'n gura, s vie, sa vada pre
impratul si pre adiutantui lui."
Nemesll strigau dedeparte :
Iat, mi, cum ii strlucesce impratului co-
rona de aur pe cap !
se a3unau cu totii imprejurul unei cart*.
Acolo, ce privelisce li se arat ?
Doi 6meni imbracati in sumane negre, cu flori
..gitane vinete, cu cireci de lank ea cusme ne-
gre de miel cu ciucuri de fir.
Stefan Trif merge alaturea ea acea canard.
Maul are te cap deasupra o corona de hartie
po leita cu galbn. Pe ea eerie cuvintele latineeci :
www.digibuc.ro
 100

Horja, rex Daciae", aded, Horea, craiul Daciei."-

Lnga aceste cuvinte e zugravit, spnzuratrea,
si rta de osndit cu mrtea. Gtul, bratele q,i gle-
znele lor aunt legate de caruta cu lanturi grele.
ln nemeqi intr acuma i o alt spaini, c adec
se va gsi uqor un alt Horea, ca s sparie dar pre
oricare, de a se face ce fusese Horea, intr'un sat
Jenei db; o porunc la doi tigani ; acetia Omura
nesce clesce in foc, si cand erau ferbinti, se dusera
la cei doi prini, si le apucar carnea cu acele clesce.
Un tipet selbatic cutremura acuma pre toti cei
de fatA, si Stefan Trif &WI jos cu mintile perdute.
Multi alergara si de 86 inainte s, vada aceast
comedie fra plata, dar mai multi alrg, la o alt
comedie, care nu numai cit e de vlpt tot fr plata,
dar la acsta chiar si imprtesc bani la cei ce vin
s o vad.
Ce este ?
Nesce copii de pe ulite alrga dup un orn, il tot
apud de mnec, si tot striga :
ludo ! ludo ! mai d, bani, mai da !
El le soptesce:
Da, da. Eu sunt Iuda. Eu Pam vndut
Na-ve argintii inapoi! Si azvirle la copii bani,
dar nu de argint, ci de aur, apoi urnah a tot sopti:
Da, da; eu sunt Iuda, care am vndut pre
acel Hristos.
Toti povestiau unii altora despre Trif cel nebun.
Din cei de fat, numai Horea intelege, cine er&
acel Inds, si pre care Hristos il vnduse lui Kray.
Peste cteva zile, contele Iancovici intrebb, pre
Horea, despre tte faptele lui :
Horea ii respunse : ,
Eu vreu O. spun innaltatului imprat multe
il1 mari lucruri. Dar mainainte nu spun. Duceti-m5 .
la impgratul.
www.digibuc.ro
 101

Tu pte atepti ajutor dela cpitanul teu

scii, c prins 0 pre dinsul, 0 el s'a
zugrumat aici in acst, temnit.
Horea nu respuuse alta, dect aceste cuvinte :
Eu numai impratului ii voiu spune tte.
Contele lancovici i cu generalul Papilla au scris
Pentru Horea i Clora osanda de mrte, 0 au tri-
mis-o la impratul.
Impratul o ceti, 0nu vol a o intr.
Hollaky afl despre acsta, i ii ven o turburare
mare. Nu mai putea dorm. Un gaud greu ii fra-
manta, capul zi i npte. Odat apoi strigh: L'arn
gsit ! i adouazi nu mai cr acas, ci pe drum,
dimpieun cu Ordg, ctr tara ungursc.
Iuteo ulit de la marginea orafplui Tokaj, este
un meter argintar nmt.
Intr'o sr intr la dinsul un ungur necunoscut,
mai multe inele de aur, bucti de aram
plumb, ii area nesce chipuri, i ii zice :
Sa-mi faci nesce bnuti cu aceste chipuri
sapi pe ei aceste cuvinte :
,,Hora b i hodinuesce, tara plnge i pltesce,"
apoi Hora Rex Daciae" NOR pro Caesare".
Meqterul fac asemene bani, sp curn se precep
el, adec5, : Hora be si hodinueste, Cara blinse si
bleteste," qi le dd necunoscutului care i lea cerut.
Acesta ii plt indoit, i fugi cu banutii, fr s
vreie spune numele seu.
Nu trecura, dup, acsta multe zile, i Hollaky
se infto, iar0 la impratul, i. i art nesce banuti.
Impratul cet pe unul :
Hora, Rex Daciae" adec: Horea, craiul Daciei."
La vederea acestor cuvinte, impratul se puse pe
ganduri, 0 tot zicea in sine: Horea craiu al Ar-
dlului ?" Resculat asupra imprtiei mele?
Hollaky, mormal in sine, deind dela impratul:
www.digibuc.ro
 102

Cred 'ea acuma, el nu se va mai indoi..r e

nu pot face cuvintele, vor face semnele spate in aur.
Horea i Cloca ed in Cetatea-Albil prinI, in c5.-
tui en gtul cu bratele i gleznele. 1D3 atui sunt
legato lanturi grele, prinse in bolovanii zidurilor.
Dragoni inarmati pn iu dinti stau cu dinii, i.
nu-i las5, din vedere o clipl macar.
A tree zile dupg zile, zile dup zile, in chinuri,
ca nesce lungi i florse vcuri.
Horea se uit pe ferestuica inchisorii sale afar,
ca de attea ori, i numr:
Asta-i zua a ase-zeci i doua, inceptit6re de
o nou. septmn. Dumnezeule pune odat capet
acestui iad de viat, lasa-me, sa ies diuteinsa, ma-
car i prin coltii infricoatei rte! caci mult mai
infricoate roti imi aunt aceste nenumerate zile, fie-
care ct un vc nemsurat. Apr, dumnezeule, pre
scumpii mei fii, i pe pr iubita mea Ilini, nenoro-
cita lor mam. Cnd i-av sci linisciti in pacinica
lume a mortii macar, i cnd a put crede, c i
sermantil Ardl, santa tar, a nmului meu, ar re-
sufl nezugrumat, - a mur vesel, ba, a fi bucuros
a sufer chiar infricoata pedps a vietei 1
Dar ce \Ted ? cine e aceL om zmintit? A ! e
nenorocitul de Stefan Trif ! Ce strig, el ? Iuda", c/
el e Lida, care m'a vndut lui Kray i lui Hollaky.
Ce mui strigl el ? Horea ascult, cum urml ne-
norocitul Stefan:
Fugi deaci, afurisit deget negru, nu tot art
spre pieptul meu, c5, tine un suflet de Iud,care
a vndut pre Horea ! Tu, ochiu mare al lui dumue-
zeu tnu te tot uita drept la mine. Cluttura ta
e sgt de foc ea-mi intapl cugetul; i nu m
lasa s, gnat i feu ca toti muritorii, dulcea pace a
adormirii. Fugi, deget blstmat! nu m tot art;
zbri de acolo crncen ochiu al lui dumnezeu, nu
www.digibuc.ro
 103

sta tot pironit tiptil in ochii mei ! tint in sufletul

meu.
In marele sufiet al lui Horea incolti finti o a-
d'xicti mil pentru srta perdutului Stefan, apoi, ve-
derea acestui tvars de coparie ii destept tim-
virile senine ale tineretei celei inflorite si lurninse,
cum totduna triau in adncul amintirii sufletului
sea ; i el sopti in sine :
Voi, dulci zile ale tineretei, Pile de flori si
de raze de mire, din luminosul ceriu al sfintei iubiri,
ce raiu alcauiti in sufletul omului! cAldursa lui
imbrtisare ne face s, simtim vcuri de indumnezei-
Ore desft5ri, chiar pintre florsele suflri ale fur-
tunilor sortii.
Luminati-mi, mai luminati-mi odat in acst a-
dnc6 innourare a vietei mele. Vederea plngeremei
innoptri, ce cuprinse pre acest jlnic si pocit pri-
gonitor al meu, imi destpt, din adncul deprta-
telor mele amintiri de tinerete o poveste imbrAcat
in blnde raze de lun si de stele, un raiu indum-
nezeitor. Imi vine, ca si cum printre negurele ur-
sitei mele as ved o dumbrav lumins cu blnde
umbrisuri ; pe o crare zresc un feciora trist, vi-
stor,apoi zresc o copil, ba nu, nu e o copil,
43 o zburtre zin, zina Albacuhii, zina Bihorului,
fata ei e imbrcat, in julj de lacremi, ochii ei se in-
drpt rugtori ctr ochii necunoscutuluir Acesta o
intrb, ce nouri o umbresc cu haina durerii ? Ta-
tl ei a fgduit-o unui neorn. Cui ? intunecatului
logofetel Stefan ! Ea-1 rg s o apere. El ii Aga-
duesce, Ea nu pte s, crcl; el ii jur inchinare
i credint. Printre lacremile ei zresce o raza de
Migersca multmire. El se simte redicat in nouri.
i acel orn ca ceriul in bratele sale eram eu.
Dar ce-i asta ?
0 apasare neintels ii cuprinse tot trupul, si el
www.digibuc.ro
 104

las, capul razemat de virtosul bolovan al zidului;

plepele lui se las obosite peste luminile ochilor,
si le acopere,... pare& ar fi vrut ea le pzasca, sa nu le
tot impunga sgetile din ochii dragonilor, cari il pan-
desc. Curnd se vede iarsi deteptat;i acuma veder
c. intra la dinsul un ghinerariu, il cunsce, e Carp ;.
dragonii ies ; ghinerariul ii descuie verigile lanturi-
lor, il i de man& cu blndet, il chiama FA se duck
cu dinsul, se urea pe scri i intr in incaperea cea
mai mare a castelului. 0 lumina mare ii lovesce o-
chii ; sute de faclii aprinse tin loc de sre. 0 strain-
cit adunare ii cuprinde vederea, toti cei de fat in veq-
minte de generali, cu sabii scumpe. Horea se uita
la fetele lor ; se cutremur de o bucurie ca din visuri
aunt capitanii lui. In &mate Closca, Crianu popa
Costar!. Pe fetele lor e zugravita o fericire nebunii.
Horea remne mut si se opresce pe pragul uii. Ghi-
narariul Carp se plci dinaintea lui, il i de mama.
Doi copii imbrcati domnesce aduc o mautie alba ;
Carp o asaza pe umerii lui Horea ; apoi il duce in fun-
dul incaperii, acolo e nu altariu. Ghinerariul Carp
ii zice:
Capitane ! inltatul imperat a vclut virtutea ta
iata, te pune ocarmuitor si ghinrariu mai mare
peste tara Ardlului. Pazesce-o cu scumptate, cu a-
jutorul bunilor tei capitani.
Horea se sili sa intelga, re nu-i vis acsta ?
Sufletul lui simt ca o zugrumare de bucurie. II
cuprinse un suspin apsator ; dar incepura a-i curge
lacremile. Acum se plca a crede ca nu visza ;
nu-si mai pte infrn zborul unei nebune fericiri.
Vona fi neapsati de nemesi? ungurii nu vor
mai turbur sermana nstra Ora a Ardealului ? 07
blind mei mucenici, cari v'ati v6rsat scumpul vostru
snge pentru acsta desrobire, fiti in veci bineou-
vntati ! Bunul meu ghinerariu, aratfi impratului
www.digibuc.ro
 105

in genunchi primese acsta mare i neasemnat4

dreptate, pentru care de patra vcuri ne am luptat.
Horea cade in genunchi, 1 cu lacramile sale ucla
imbricatura altariului. Se scla in picioare ; Carp
redica o corona de craiu, i i-o pune pe cap. Horea
se teme s nu innebunsca. Ansi recea atingere a
coroanei il scutura pina 'n adncul sufletului. El io
inchide ochii; apoi cauta s vada, re e inteadevr
trz ori numai visk ? Deschide ochii si se vede
undo ? In fundul temnitei in grvlele sale lanturi in
chilia cea intunecs si gersa, sub sagetile din ochii
unui comisar ungur, care il atinse pe frunte ca un
ploq. Asadara, corona cea de cram i voivod al ro-
mnilor fusese o corona de spini, un palo1 de ca15,u.
Horea redica ochii. Comisarul era. : Hollaky Istvn !
Acesta ii eeti de pe o carte euvintele aceste :
...Horea, pentru rescla asupra imprtiei, i pen-
tru c a cutezat a se numi craiu al Ardealului, o-
sndit la mrte cu rta. facia imratul Iosif al doile."
A ! strigh nenorocitul, viu e dumnezeu. Impratul
va fi demult mort, ca i mine,si dumnezeu va tra,
dumnezeul dreptatii va tr1 i va da izbincFre prin
nepotii strnepotilor mei!
XXV. Mantuitorul.
Lnga Cetatea-Alba, deasupra viilor, este un colt
de dl, ce-i zic Podeiu. Acolo e akiezat rta mortii.
Un mare pile de dragoui due pro Horea si pre
Clopa, legati in lanturi, pu pe Podeiu.
Horea zaresce ca in fruntea deregatorilor venii e
Hollaky. El ii graesce :
Bucura-te, Hollaky, ca vedi tu mrtea mea, si
nu eu a ta.
Nu-i nca tarziu, crilorule, respunse Hollaky
in btaie de joc, i adause: rg-te mie, te iert,
si eu am in mina iertarea ta. Horea ii respunse :
www.digibuc.ro
 106

Dati iertare celor vinovati. Mie nu-mi trebue

iertarea vstri. De n'ai muri eu, pentru mine mai
reu ar fi.
Maul Grancia Rokoczy, atept la rt.
Anti scApari de acst viat, pre bietul Closca
Horea privi neclintit, stAnd falnic inndru, ca i
cnd tot ar fi fost de (461, uitndu-se la cei doue
mii i clficiste de rornni adusi acolo ca martuti.
Preotul Nicolae Rat il tine cu capul pe pieptul
seu, si, in tain, ii dete o srutare, soptindu-i !
Prin mine ii d acst srutare intreg nmul
romnesc din tara Ardlului.
Horea o priml cu o sfnt insufletire, ii redich
fruntea, i gri:
De acuma mor vesel i mndru. Dumnezeul
orepttii nu a murit. Eu mor cu credinta, c, ur-
masii nostri vor ved ziva desrobirii, pentru c
sAngele ap nu se face !
Tobele incepur a durui in zgomot diavolesc.
CAlul se pregati, s lovsc5, pre Horea, i in
acea clipitA Hollaky fcfi sewn, sA-1 chinuiascA mai
mult. Comandirul imprtesc fc semn, s nu-1 chi-
nuiasea de loc. Cahill! er ascultAtor de comandir,
i deci chiar dedfi lui Horea lovitura de
mil, prin care deodat il scse din east& lume.
Sfntul lui Bullet er redicat in ceriu.
Lui Ho1lky ii veni ca o turbare, 0 el redich
asupra c5iului, intrebndu-l:
a zis, s-i dai deodat lovitura de mil?
Comandirul meu! respunse clul.
Dar ce-i? strigA comandirul, cine esti tu de
cutezi a te amestec as?
Eu? aunt Hollaky comisariul nemesimii.
Dragoni! strig comandirul imprtesc, luati-il
intre sbiile vstre; i sA-1 duceti la inchisre!
www.digibuc.ro
 07

Dragonli il duser. Lui Hollaky i-se intuned, lumea

dinaintea ocbilor, cuprinse miptea mortii.
Cei de fAta o Au ters lacremile, 'an nduit sus-
pinele, apsat clocotirea turbrii, au por-
nit muti, gndind numai fie-care iu Ondul seu:
dqmne, putere de ateptare, i Ole de
drpt izbn4iret
hima lui Horea o ingropara in locul mortii sale in
Podieiu. De atunci acela loc dad pentru tgti
La prta ormului Sibiu timeuii trectori numai
ce v64 inteo deminrd, c nesce tigani se suie cu
o scar sus, bat un cuiu mare, atarnA de el o parte
dinteun trup omenese, i un solgbireu ungur strig:
Trupul blAstrnatului de Horea!
La Cluj tot a cutremurtre privelisce cu tru-
pul lui C10Ca, la Deva cu trupul lui Crianu.
hteo dialiut, nesce copii din Albac alrga prin
sat, strigud, ea in capul satului este o prjin nalt
batut in pamnt, i sus in Virvul ei un cap de om
AlbAcenii ies, i v6c1 cu grz i negrit atnr-
ciune capul lui Vasile Nicola, ce-i ziseser Horea.
Tot 45, privelilte au fcut solgbiraiele unguresci
Carpinienilor cu capul lui Clora, i cu capul lui Crianu.
Albcenii, Crpinienii, 1 toti cefialti romni iqi
fcur, cruce, i i nficluOr clocotul e turbare in
fundul sufietului
Dar umbra lui Horea umbl pe deasupra sufie-
tului br1 i ii intresce.
**
Nptea cuprinse cetatea Vienei sub irapciuitorul
seu i. toti muritorii cei XI* neinnltati se
repatisau in bratele soznnului celor drepti; numai
unul din muitorii cei mai innltati i mai puternici,
nuli pte gag somnul, blndul. Fir molcom'Or al
sufietului. El optia in sine :
Aa dara negre uneltiri i diavolesci ponegriri
www.digibuc.ro
 108

au fost prele aduse de catra unguri asupra capului

lui Horea, cum celelalte invinuiri, as i povestea cu
bnutii. Dumnezeule! i tu, umbra manisa a lui
Horea, iertati-rue pre mine, caci eu nu puteam pa-
trunde atuuci acele teseturi ale lui Satana. Turbatii
uneltilor aunt pedepsiti ; chiar Csky Inos, capul ne-
mesilor resculati, getne azvIrlit pe drumurile pribe-
glei. Ce pot sa. fac mai mult ?....
&Mori ferbinti curgeau pe fata turburatului
somnul nui sos. Vederea paretilor chiar il spa-
ri. El stringe candela de pe masa sa, ca sa nu vada
nimica Deodata 'ansa tipa, infiorat, O. se da sa fuga,
dar picirele ii stau ca tintuite pe loc. 0 lumina ro-
Oe umpluse in acea clipita tta camera sa, si in fun-
dul acestei lumini ca intr'o departare uriase, se re-
dica incet incet o vedenie infioratre, un orn imbra-
cat in haine de capitan de calaraO, Ansa, o, grza!
pieptul lui e Wet in denie, din taietura curge sngele
acopere totul imprejurul lui.
Infioratul turburat VIA :
Hore I o ! capul meu! ce s fac? Iarta-me I du-te
inapoi in adancul teu culcus. Toti ponegritorii tei
sunt pedepsiti ! Ce mai vrei ? spune.
Acuma i se park ca chipul lui Horea arata cu
degetul mnei drepte spre resarit. Deci grl din nou :
Unde arati tu ? A ! spre iobajii tel ! Inteleg.
Da, ai dreptate, sermane mucenic ; ii iata c eu iti
fgaduiesc, cA ii voiu desrobi. Esti niultumit ?
De odata se flea intunerec imprejur ; cutremura-
tul impgrat pe asternutul seu, blAnda mama, a
somnului ii ichise plepele, legana in un repaus,
care demult nu-1 indulcise.
Adtiazi dupa acea fiorsa npte, Iosif scrise cu
grbire o mare patent& impiiratsca, hotarand prin-
trinsa
Dau tuturor iobajilor din Ardl O din. tara un-
www.digibuc.ro
 109

gurse drepttile, ce ei avuser dela insusi mama

fire, 0 pentru a crora redobndire se luptase Horea*).
Prin acsta, Iosif imprat redid, pentru mrta
umbel a acestui mntuitor cel mai taut altar in
inimile tuturor fiilor nmului romnesc.
De atunci trecur nu mai putin dect o intrgl
sut (le ani ; 0 in inimile urmasilor lor, in inimile
nstre, cari t(t1 ne am bucurat de reidele vietei i
a mortii lui Horea, totduna viie luminzA sfnta
aducere aminte despre acest mare cApitan i sfAnt
desrobitor al unui intreg nmprin insusi sngele lui.
Pre orbii lui vndRori i-a ajuns curnd stnga
sortli, stnga dreptata, cum ii ajunge pre toti vn-
ztorii ca ins.* cumprtorii le au luat
inapoi pretul sugelui vndut, pmnturile, co ei
cstigaser pe acea intunecat cale ; inct ei rema-
ser pe drumuri, i artati cu degetul de catr lume.
Chiar ci lor li se destept, odat cugetul, i ei se
bteau cu pumnii in cap, judecndu-se pre sine in-
RIO i osindindu-se ca aceste cuvinte :
MA ni se cuvine, tialosilor de noi, pentru c
am vndut sngele nostra ate& neme0 tirani, intre
zmeii ! cum n'am lsat noi pre Horea,
filch' tot mac !"
Divaintea mtire(ei umbre a lui Horea ns, si as-
thzi se inchin chiar ci dusmanii lui, cnd incep a
se lumiu drept ;**) 0 de atunci toti mntuitorii n-
murilor robite se uit, la mrta umbra a lui, se
invat dela faptele lui, se insufletesc dela mrtea lui,
se hotresc ca ci dinsul, mor ca 0 el, 0 stint mk-
riti si resbunati ca 0 el
Acsta este cea mai drpt jertf adus pe al -
tariul inchinrii lui Horea.
*) v. Nic. Denstivianu. Rev. I. Horea, pag.. AU, **) Loc. cit. p. 46
(F I
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro