ANUL Ill.

5 Decembre 1899.

:,, fi bina
No. lo.
Revista Enciciopeic Fopulari
Pipar in fie -care Duminic
tara pe an Lei 5 Abon in strain. pe an Lei 8
6 lutti 3 Un numr 15 bani
Pentru anuneiuri 1 lea linfa.

Corrlitetul ae Reductie:
viceaqu . >Pdamescu
ulescu-Notru V. S. iY/oga
. Cosbuc JV. jYicolaescu
.7. Otescu Coqst. C. Pop.-Z'asc
p. oulfu L gr. Geodossiu.

S U M A R:
G. Cogbuc, Msurile traiulu.Credinje poporane.Gheorghe Adamescu, George
Asacbi.Un Cititor, Istoria Bucurescilor.Faptii filantropici.G. I. Ionnescu-Ginn,
Cum se inzestra fetele in vcul trecut. Hriatea N. Tapu, Din literatura popo-
ranii rominaci.fog-Ngu, Balena.I. A. Candiani, Despre arborii fructifer i
despre importanja lor.Preotul Hristea Popescu, De la sate.Pentru ce pisicile
netezesc botul cnd se apropie furtuna.C. Evuleacu, Azt de muljumire.Ilie
Barbu, De ris si de batjocuril s S Tigane.I. D. Bdceacu, Apel.C. Ch. Macarie,
O disposijie laudabili[.Informajiunl.Adrese eitre redacjie.MultumirI. Posta
Administrajiei.
Iluatrajiuni: George Asacbi.V@nitre de balene.PetrecerI de iarn.

3edacjia )('idministralia Str. Fic"rqtulsa jYo. 9, -r3ucuresc.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE
A aprut de sub tipar in editura Institutlui de Arte Grafico Carol Gbl
ABECEDAR
PARTEA II
DE
I V BALMU.,S
Aprobat de onor. Minister al Cultelor si Instructiunei publice cu or-
dinul No. 62.027, din Septembre 1899, Seria A.
FRETUL 60 BANI
De vnc,lare la principalele Librri din Capital. Depositul la editor:
Iustitutul de Arte Grafice Carol Gbl, Strada IDmnel 16, Bucuresel.
A aprut:
lnliueni;a culturel grecesci u Muntenia i Moldova
('u prlvire la Biseric(, Se13t si Societate (1359-1873).
cu o prefa(, de
D-1 Constantin Erbiceanu, prof. Universitar
de
Gheorghe M. Ionescu, Licentiat in litere i teologie.
De vnc}are la autor, Calea Plevne 1.59. cu pretul de lei 4.50.
A aprut:
OVARIOTOMIA (Castratiuriea)
la Iapg, Vac, Bivcli, Scrf
cu efectele ce produce acst operatiune asupra
prelungire secretiunei si imbunt(.irei calitte laptelui la vac i bivolit
de
P.. I- OOEANU
Profesor la 6c61a vetcrinara din Capitala.
Strada tiStirbei-Vod, 158. PRETUL 4 LEI.
A aprut:
Istoria Bucurescilor, o lucrare monumental5, datorit penei mult a-
pretuitului profesor, distins scriitor, inspector general al nvtmntului
secundar G. I. Ionescu -Gion. Acst carte in format mare, cuprint}nd
peste 800 pagine, este un adevrat tesaur literar.
Pretul acestei crli este de 20 lei. D -1 Ionescu-Gion ins, pentru abo-
natii reviste nstre, a bine -voit a acord o nsemnat reductie oferind -o
cu 15 lei volunaul trimis franco la domiciliti.
A aprut:
RPSboiul nostrupentru neatrnare, povestit pe infelesul tuturor, editia
III-a, de cunoscutul scriitor i colaborator al nostru G. Cosbuc.
Acst lucrare formnd un volum de 284 pagini sail 18 cle, pe hr-
tie glbuie, format octav, este cea mai eftin carte literar din cte ail
aprut la noi, necostnd de cat 95 bani. O recomandln cu cldur ci-
titorilor nostri de re-ce in ea se gsesc multe lucruri folositre i e
plin de nvtturi pentru nmul nostru.
Tot' cititorii revistei nstre, i-o pot procur prin administratia ns-
tr, contra costulu de 95 bani, plus 15 bani portul.

www.dacoromanica.ro
 MSURILE TRAIULUI
luc rlu e p ola te o di ilea t fie me. nBcuarna e

c i a bmue, , fi e refpacaeo s m r
claa
rinduial e mama tuturor lucrurilor. Sntem
obicinilii s rdem de menii, care le fac
tote ca Nmtul: mAnncg. punct la csul sciut, se
plimbA. la aceleasi csuri, si tot-d'a-una numai. pn
la o anumitO. deprtare; si, de ar pier pmntul, la
csul culcrii obicinuite, el se culc. Lucrul ni se
pare vrednic de ris si nu-1 pricepem, fiind-cd nu sintern
obicinuiti cu dnsul si ori-ce obicei strin ni se
pare ori grozav ori de rs.
picem, c. acuti meni snt cam tigniti. Se pote.
Dar cA. snt snAtosi i le merge bine, asta e frte
adevrat.
Ce e peste msura nu e bun, fie c. este prea ne-
regulat In felul vietei, fie c. prea merge ca csor-
nicul. Dar la urm tot e mai bine ca un csornic,
de cat M.O. niel o rnduial.
Hrana e o trebuintA. Cine mnnc numai cnd
are nevoie, e om cu minte, dar e nebun acela care
mannc M.A. s-I fie Mine. Unul mnnc fiind-c
IT place s se Indpe si zice : Omul trAesce cu ce
bagO. In gura; altul fiindc e lacom la mncare, $i
nu se ndurA. s lase In farfurie nimic, cci si el
are o vorb : de cat bucate stricate, mai bine mate
crApate.
Al treilea, de $i stul, mai mdnncA odatA la vr'un
prieten ori alt unde-v unde e de pomanA manca-
rea, si si acesta V are vorba sa : numai dou M-
ti stric, dar dou mncri nu. Al patrulea e mn-
cdcios din fire si tt iiva se gndesce numai la
mncare ca boul la iarbA. Al cincilea.:. ei, al cin-
cilea $i al sselea pn la al nou-leci si noulea
at alte pricini mancare s fie, c pricini se gA-
sesc ele si fie-care si are vorba lui de scuzd.
Asta la mancare. La butur apoi, tine-te ! Mn-.
carea e fudulie, (Ace ntelepciunea poporulu% bu-
tura e ce e. Se ntelege, nu vorbim de ap, cci asta

www.dacoromanica.ro
254 ALBINA

are putini mueterii, ei la urin ea nu e blind nic

In cisme, iar In stomac, Dmne feresce, faci brsce !
Dumnlui de ici bea de suprare, s-ei mai ulte
de necazuri, c, Dmne, asuprit e de nevoi. Iar ne-
voile snt de nou-leci nou de ne'muri. Dum-
nlui de colo bea de bucurie: ba, c ei-a pltit
birul ei-a scpat de-o grij, ba c i-a nscut ne-
vasta biat, da cte bucurii nu stilt! Cine vrea s
le aib, le gsesce ae : ba c i se bate ochiul
drept, ba c-1 mnnc palma stng, ba c a vi-
sat un vis la care spune isbndcz in Cartea egip-
tiensc de visuri, ba c i-a ftat pisica, ba c
unui biat ce-1 are de-abea de opt luni, i-a ieeit as-
tlT un dinte, 0.0 mai ncolo.
Pe lng suprare bucurie, vine cinstea. Te
ntlnesci cu unul pe care nu 1-ai vlut de-o sp-
tmn. Ce dracul! S nu te cinstesci cu el? Ti-ai
cumprat plrie nouvrei s ti-o ude plia 2 Haid,
udo cu vin. De gba cumperi un cal, c n'o s
ai noroc de el, dac nu cinstesci pe cela pe cela,
cci aldmaeul e de Dumneie lsat. cate mai
cte !
Uite ici pe leica Flrea. E crpit ru. Crpit
adic ei la haine, cci de ! hainele se rup, e cr-
pit ei la caplice c a cam dat-o de prete br-
batu-st, pentru c'a fost ei ea cu nisce cumetre ieri
la crcium ei-a uitat s fac de cinei-i crpit
alt-fel, e afumat O, cte scie ea s gssc, ca
s trag cte un ciocnae de rachi. Tt liva II
vin leeinuri de la stomac trebue s nghit cev=
dr n'o s nghit ace! Leica Ana e ei ea pe-acolea,
pe la crcium. Pe ea o apucase un junghi, cu
ce erg s-1 sct2 Cu cleetele? Ei, dar, ulte-o pe
leica Manda : a mncat asr pesce gras $i i s'a
aplecat fire-ar- de ris phrel, c mic mai e,
Mandel' i s'a aplecat r, nu ae numai de o n-
ghititur de tuic.
Dumnia-vstr cari triti la sate etiti mai bine
cum merg treburile astea. $ed In orae ei nu
le scit pe tte ale satelor, dar sci pe cele de la
orae. ET, la noi pricinele de chief snt mai... soil,

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 255

niai bine aduse, cci nu degba triln in ora. Dar

nu vrea s vi le spui ce ? pe lng cate
s v mai adun i e?
Alt neornduial e la munc i la repaos. Plugarul
sa ori-care om muncitor cu diva, nu pte sg-$i
pue stavil muncei. E bine, c ndat ce omul simte
oboslg, s stea pe loc ca s se odihnsc. Adev-
rat, nvttura asta, a de bung, e cam boersc
i daca v-o spun d-vstr o s dati din cap i s
rdeti. Sci. Bogatii, cari se mbolnvesc de nelucru,
s'apuc s taie lemne cu fierstrul, s care ap,
s se urce pe dluri $i cate altele, ca s-i pue mus-
chii in micare. Acetia, se ntelege, cnd obosesc
stati locului, cd nu-I impinge nimeni de la spate
i nu le plng acas copiii de fme.
Dar cei sraci, cari muncesc pentru hran, nu pen-
tru sntate, ei ce s fac? Cad de obosl i se
sfrpsc, dar cum s nceteze lucrul? Bir, haine, man-
carede unde le iai ? Prea multa munc slbesce
pe om, lucru sciut de top', dar putini sint fericitii
cari s pt munc numai cat e de folos snttii.
Cei-ce muncesc cu bratele i tresc la targ stilt mai
fericii, cci i silesce nevoia s fac a cum fac.
Dupa ce a muncit o di ntrg i din grog, cad
obositi i adorm sra ca scaldati. dorm bine.
Odihna s'amestec deci cu munca In viata lor.
Dar e red prin orae i prin trguri. Sint ineni
cari nu muncesc lucruri grele cu bratele, sat mun-
cesc cu mintea. Acetia nu se simt tocmai obositi
sra i nu se culc, vrnd-nevrnd, ca muncitorul
sfrit de obosl. In orae snt fel de fel de pe-
treceri sra, ba musici prin birturi, ba teatru, ba
cire, ba concerte i mai sci e ce. Se duce omul,
i d'intr'una ntr'alta, st pngla miezul noptii. S'a
incurcat cu paharele, ba cu juratele de crti ? Atunci
il apuc diva.
Daca n'ar fi slujba lucrator undev, n'ar
fi nimic. S'a dus acas in rgvrsatul lilei, s'a cul-
cat ui-a dormit pn s'a sturat. Dar e slujba, la.
8 csuri are s fie la slujb. Vai, de el i de slujba
care-o are!

www.dacoromanica.ro
256 ALBINA

Chiar dace. e om fe.re slujbe pte se. drme cat

II place, tot41 neclormirna clin timpul noptii II face
req. Lase., c somnul de peste ii nu -te Yngraa,
dar ne-somnul de peste npte te pre.pe.desce.
la tare se fac nopti albe, mai la vr'o nunte.,
mai la vr'o cumetrie, la priveghiuri, la ospete; tinerii
prin ueltori. Une-ori prin crciume. Dar cei ce-0
petrec noptile prin crciumz, stilt numai cei be.tuti
de Dumneieti.
Nu e vorba numai de odihne dupe veghiere, nici
numai de odihna destule., ci de odihna cu rnduiala.
Alta e se. dormi 8 csuri dupa o veghere de 16 c-
suri, culcndu-te regulat cam' la aceia$i vreme, as-
te.di au ui mane au i tte lilele de-arndul la
feli alta e se dormi chiar ui 20 de csuri dupa
ce-ai veghiat o npte ntrge., mai ales la certi ori
la butur. Cine nu drine dou nopti, $i-apoi drme
fe.re. ntrerupere o npte ui-o iare.ui nu
drme dou nopti ca iare.ui se drme. o npte ui-o
li, ui-o face tot aua, acela n'o se mrge multe vreme
cu ulciorul la fintane..
Tot au de reti sa nu muncesci de loe ui se.
dormi prea mult. Lenea e.nceputul r6ute.1i1or. Come-
nil cari stati tte iiva tole.nit, capte fel de fel de
ble. Ce credeti, boerii cari s'apuce sa taie lemne
ui se urce dlurile, o fac de bune.voe ? Mai mult
de fried ui de sile., ceci ati trait lenevind i-ati ge.-
sit cine scie ce ble pe cari nu le pot scte de cat
pria miucare prin munce..
(Va urma.) G. Cosbuc.

CREDINTE POPORANE
Femeea insrcinat de aude mgar sblrnd, porc, arici,
pasrl cntnd, etc, sll aduc aminte s (pea: fil ca tine.
De nu-sI aduce aminte, copilul va face ca -acele lighine. Ca
s se scape de a maI face ca acele ce a audit, trebue ca
mama sa s stea pe pragul useI despletit dea s
sug, cnd Oct' popa Duminec de dimint acsta in trel
Duminicl de rind.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 257

GEORGE ASACHI

ntre barbatii mar! din trecutul nostru, va ocupa

tot - deauna un loe de frunte George Asachi, ca
ntemeietor vi sprijinitor de vcle, ca unul care
a cautat sa rspndsca printre contimporanil
s1 cultura sub tte formele : teatru, literatura,
arta, sciinta.
4E1 s'a nascut la Her>ia, dintr'o familie originara din Ar-
dl; a studiat la Lemberg filozofia, captnd titlul de doctor,
vi ingineria. Venind in tara, devi frte tnr, fncep sa prac-
tice ingineria vi architectura ; dar, din causa sanatatil sale
zdruncinate, fu nevoit sa parassc tar $i se duse la Viena,
unde dupa ce se fc sanatos, nvOOO astronomia vi pic-
tura. De ad se duse la Roma, unde se ocup cu studi! lite -
rare vi ma! ales cu archeologia, publicnd in acelavi timp

George Asaehi.

prin ziarele italiene difcrite sonete, ca La Tibru, La Ita-

lia , v- a., ventru meritcle carora societatea literara din Roma
l num membru extraordinar.
Intorcndu -se fn tara eu gandul ca Napoleon I aven sa
restatornicsca statul Dacie! cugetare pe care o paras

www.dacoromanica.ro
.258 ALBINA

dup nenorocirile armateT franceze In Rusia, Asachi fu

numit la 1813 profesor de matematica la Academia grecsca.
de la Mitropolie, curs creat anume pentru a da ingineri ho-
tarnici. Dup cinci ani put sail arate rdele:muncii, orga-
nisnd cu cei trecj.ec de elevi ai s la examenjo expositiune
de planuri diferite, cari provocar admiratiunea tuturor vi-
zitatorilor. Tot pentru trebuinta acestor lectiuni compuse
tractate de algebra, geometrie, topografie,liprite;mai trcji-
In acelasi timp el ndemn ori-ce miscare In folosul cul-
turii nationale. Ast-fel ncuragi pe Flechtenmacher s des-
chid la Ia$ primul curs de drept, pe Andronachi Donic
s dea la lumin cartea sa de legi; stru s;se trimt In
streintate stipendist, ntre care fu $i G. Seulescu; organisa
la 1817, cu chieltuiala sa, un teatru de societate, pe a crui
scena aprur tineri boeri din familia Ghiculescilor Stur-
dzescilor. Cu ocaziunea deschiderii acestu teatru, compuse o
poesie In care spune Intro altele:
Pici{tura, de 0 mic, ce pe-o stnc picurz
Face riului o cale care dup ea urmz.
La 1820 Asachi deven tovarsul mitropolitului Veniamin
pentru organisarea seminarulu (1) Qi spre acest scop se duse.
In Transilvania, de und aduse ct-v profesori, ca asile
Pop, Ioan Costea, Vasile" Fabian Bob, etc.
Venind tristele ntmpl.ri de la 1821; Asachi fug In Ba-
sarabia, dar indat ce se sul pe tron Ionit Sandu Sturdza
la a carui intronare compuse o odf unde-1 numesce .fiul
tri, rven si fu trimis l noul domnitor agent diplomatic
la Viena. Xc stete cinci avb. ocaziune s afle despre
existenta In Galitia a mai multor hrisve, duse acolo de mi-
tropolitul Dosoftei, (2) and fugise din tall, cari dovedea c.
Vasile Lupu druise sclei din Tr Ierach tre mosi, pe
cari pusese apoi mna clugri greci. Prsind postul de
ambasador i relulidu-si ocupatiunea de director al $clelor,
se gndesce s iea napo mosiile pe nedrept tinute de Greci.
In acest scop adresz Domnulu un memori, In urma c-
ruia fu autorisat s intenteze proces, dar mprejurrile cur-
(4) Seminarul prt numele marelui Mitropolit. Vedi biografia lui in
gAlbina_ Anul I pag. 291.
(2) Vedi biografia acestui Mitropolit in Albina Anul . . No.. .

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 259

mara cursul afaceril, fiind-c Sturdza fu detronat de RuyT

la intrarea lor In tail i, dup aceea, In urma paci! de la
Adrianopol (1829), Asachi fc parte din comisiunea pentru
redactarea regulamentuluT organic, se duse la Bucuresc! i
ma! trc}i la Petersburg, in cat, pentru un moment, ls
putin la o parte interesele $cleT. Indat ns ce se puse
In aplicare regulamentul, Asachi i dete tte silintele ca s
organiseze cat mai bine instrucCiunea dup noua lege. St-
ru s se deschid gcoll primare In fie-care judet i nfiint
o c16 pentru pregtirea institutorilor. Apo! isbut s in-
troduca ,si ct!-va copi! de meni srac! In internatul Acade-
mieT, unde nu se putea prim de cat copi! de boler.
Suirea pe tron a lui Mihail Sturdza fu cu bucurie primit
de Asachi, cc! sub domnia acestuia reu s aduc din nog
In discutiune procesul cu clugri! greci. De $i rost el la
judecat un discurs strlucit in aprarea drepturilor $c-
lelor, boleril din divan pentru cari glasul Grecilor inte-
resati ave mai inuit rsunet de cat glasul dreptti i al
ubirii de patrie deter un vot contra lu! Asachi. Acesta
nu pierd curaglul, tipr un memori, pe care-1 impart in
public, stru pe lng Domn In fine In 1846 causa fu ju-
decat de un consili extraordinar, presidat de Domn, i
dreptatea triumf.
Din nenorocire, dup acst bucurie, ven pentru Asachi
o grznic lovitur. La 1847 Sturdza scse limba romana
din coll, pe motiv c nu sint cart! romnescT, i o nlocu
cu cea francez. Asachi se opuse, dar far succes, pentru-c
ave s lupte cu do! adversar! puternicT: Rusia i aristo-
cratia. Dac se teme a spune pe fat fapta streinulu! atunci
att de puternic, aise ns c la no! snt persne nruri-
tre:> car! cred ca numaT clasa privileglat are drept s In-
vete i are drept s stpnsc tara.
Ca s pt pstr limba romana in gimnazi, Asachi a-
proba introducerea limbil franceze in cla superi6r. Acst
grel IT nstrein multe simpatil i fu i el atacat de opo-
zitiunea contra lui Sturdza.
Venind Grigore Ghica la tronul Moldove! In 1849, se des-
chide o era de prosperitate pentru cle. Intre primele m-
suri luate de dinsul, este i desfiintarea eforieT clelor, care
In attea rndur! se artass nedelnn de misiunea ce ave

www.dacoromanica.ro
260 ALBINA

i conspirase alturi cu streinul in contra institutie1 ce tre-

buta sa apere. Desfiintndu -se totdeodat si postul de refe -
rendar sail director al sclelor, Asachi se retrase din viata
publica $i trd isolat, ocupndu -se ca literatura pina la mrte
Cu tt viata frte ocupata do profesor si director al sc-
lelor, Asachi gs timp sa se ndeletnicsc $i cu literatura,
ba chiar s strie opere asa de numerse in ct te miri cum
a putut sa-$i mpart ntr'atta activitatea.
Ca organisator de sc61e, ne -a lsat crp didactica si un
nsemnat numr de discursur! la diferite ocasiuni, raportur!
catre Domn sail co tre eforie.
Ca ntemeletor al teatrulul, compuse, prelucr i traduse
un nsemnat numr de pese, ce se representar, fie in tea -
trul de societate, fie de catre attori speciali.
Pe lnga tte acestea, Asachi este ntemeetorul preset in
Moldova, prin gazeta politica si literar Albina romnsc
la 1829.
In fruntea acestul ziar pune o alegorie adresndu -se ca-
tre Albina:
Spune, spune, mica albina,
Incotro merge tu acum trz
Cnd a srelul lumina
Pe cmpil nu scnteiaz ?
Er in timpul rsboiulu! ruso -turc; de aceea prin lumina s-
relut ntelege lumina cultural, care in adevr nu scnte!a pe
cmpia romnsc. In acel moment cnd, din causa epidemie!
de holer si din causa rsboiului, sclele se nchisese, el
convins de importanta ce are propaganda prin presa, fun-
dz ziarul s i, cu tte ca articolele violente si nsufletite
de un patriotism cald se ctunteail adesea de frfecile frte
lung! $i frte pretentise ale censuri!, isbut s rspndsea
multe idel folositore si s tie destept in cititorf interesul
pentru cultura si naintarea patriot.
Dupa Albina scse Gazeta de Moldova , Patria' i
altele. Din tte acestea se vedi; activitatea neobosit a lui
Asachi, pentru care, cu drept, i se pte dice: lumincztorul
nmulu sera.
Gheorghe Adamescu.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 261

ISTORIA BUC URESCILOR

I)P
G. I. IONNESCU-GION.

ilele acestea a e it de sub tipar monumentala lucrare da-

torita cunoscutului scriitor d -i G. Ionescu -Gion despre
Istoria Bucurescilor, facuta dupa nsar..inarea dati de pri-
maria Capitale.
Autorul ncepe din cele mat vecht timpuri de cnd exista do-
cumente sail tracliOuni despre acest ora , si afl c in vremea
Romanilor a fost pe locul unde se afla act Capitala Romniei
un lagar Roman, clin care a ramas un troian care se aria po-
menit in documente din secolul XVII. Apoi Negru -Voda fc
cte -v intaritur aci, de cart pomenesce un scriitor vechig.
Cel mat vechi document in care se vorbesce positiv despre
bucuresci este de la 1315, in timpul lui Alexandru Basarab. De
atunci cetatea acsta devine proprietate a Basarabescilor. Pe a-
tunci insti ea nu se chem Bucuresci, ci: Cetatea Dmbo-
vitei. Cine o fi fost acela caro i -a dat numele cel nog pe care
il prt pna adi, autorul nu pte sci cu siguranta, caci multe
si felurite aL rmari s'a facut de scriitorii no tri.
Din a doua j;imtate a secolului XV, ntlnim frte lamurit
amintit acest ora si frte des.
La 1464, Radu -vod cel frumos, da un hrisov din cefalea
Bucurescilor.
La nceput, Domnil edeag numa vremelnic in cetatea cea
noua; mat trdig ncep sa - faca dintr'insa residenta principale,
rmnnd Trgovi$ tea ca o statiune pentru vara.
D -1 lonnescu -Gion enumera rind pe rind tte documentele cart
pomenesc ora ul nostru in secolul XV.
De la 1500 not4ele devin mat numerse; de aceea 6i vedem
trattata istoria orasului in capitole separate pentru cte o suta
de ant, pins la 1800.
Spatiul de care clispunem in revista nu ne ngaduie sa urma-
rim acsta interesante excursiune istorica in trecutul capitalet
regatului. Indemn pe cititori sa citsca singuri cartea de care
ne ocupam, cu att mat mutt ca abonatii no tri o pot ave nu-
mai cu 15 let in loe de 20.

www.dacoromanica.ro
262 ALBINA

Partea care urmz cuprinde o serie de capitole cari studiaz

cele mal importante manifestrT ale viOT sociale politice, ar-
tistica, militare, ale cettii lui Bucur.
Dup ce o stuaiaz cum era' construite i organisate curtile
DomnescT, autorul ne nfti z trecutul mitropolieT ,i al dife-
ritelor bisericT din capital.
In urma unuT scurt istoric al DmboviteT, aflm un capitol de
nsemnrl interesante: Mahalalele Bucurescilor...
Comerciul $i industria a' locul lor deosebit in studiul d -lui
lonnescu -Gion, precum frumsele arte ; asemenea istoria mi_
litar, atarea sanitar, viaa social crmuirea oragulul in cur-
sul timpuluT.
Acsta e, in scurt, cuprinsul lucrriT d -luT Ionnescu -Gion. Ea
este scris pe baza unuT enorm num6r de documente necerce-
tate, pe lng scrierile tiprite strine i romne, carl vorbesc
pe departe sail de-aprpe despre Bucuresci. Pe ling tte aces-
tea stilul e plcut i nflorat, ast -iel c citirea crii e departe
de a fi obositre. Reproducem maT la vale un pasagi' plin de
interes $i scris cu mult haz din lucrarea de care ne ocupm.
Un Cititor.

FAPTA FILANTROPICA
Se petrece n Bucuresci un fapt care meril a ti adus la
cunoscinta public, att prin importanta ,si folosul ce aduce,
ct mai ales prin aceea cd e un lucru rar.
Epitropia Asemintelor Brncovenesc, dup nobila ini-
tiativ a Principelul George Bibescu, a hoard s dea n
tie-care 4i de mncare la 100 de sdraci.
S'a destinai lng spitalul Brncovenesc o said pentru
acest, scop. In tie-care 41 la ora 11 se primesc acolo o sul
de srmani li se dd o sup eald cu buetele ,si un sfert
de pine.
De sigur cd bine-cuvnlrile ce dazi ace,stia ,si rugciu-
nile ce nalt la cer snt singura mullumire la care se as-
tpt eei cari ai lual dispositia de care ne ocupm. Noi
ns sintem datori s facem cunoscut acsid faptd, cdc`
ple va gds imitatori ?i in acest limp de crizd, de iarnd si
de lipsd, pte multi meni cu dare de mn se vor gnd
la vre-o acliune analogd.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 263

Cum se inzestra letele In vcul trecut (1)

a 15 Noembre 1772, adic acum 127 de ani, Prvu

t, Cantacuzino, care ave case mari, adevrat palat-a-
' colo tocmai unde este astdi: chioscul de muiat cru-
cile la Bobotz, mrit pe fie-sa Maria dupa Sp-
tarul Tudorache Bals de la Moldova.
Sciti ce-i d ca lucruri si scule ! Un sre cu diamanturi,
un ghiordan cu diamanturi, trei prechi de cercei, dou
cu cate un picior de smarand si una cu picior de zamfir
si cu aripi de diamanturi ; o tinta pe islice cu diamanturi;
o pereche paftale cu diamanturi ; 10 siruri de mrgritare;
sse inele cu diamante, rubine, smarande ; alte trei prechi
de paftale, una de chihlibar, alta de sadef cu cate un ro-
bin la mijloc, alta de arpint poleite ; si patru sute de gal-
beni zermanupi pentru salb, left si brtr.
Asternutul Marie Cantacuzino pare chiar mai bogat de
cat al fetei lui Brncovnu. Are 21 de perne mari si mid,
4 plapome, una de lastra, alta atlas si
mesut. Rufria a fost albit si splat in Tara-Romnsc
cu att maiestrie in cat necunoscutii poeti a poporului ail
cntat cu entusiasm brbtia jupnitelor si negostoreselor,
cari ail rufe albe,
Ca si cla de hrtie,
and o dai din pri;vlie
Logofetilor sA scrie.
La argintria Mariel Cantacuzino se observa un lucru
cindat. Sint cucite, sint linguri cate 12, dou solnite, tav
cu 12 zarfuri, strchir de dulct cu lingura ei, un bur-
dur eu cdfi, dar nu-s furculite.
Lucrul se explic prin faptul urmtor : nu se mnc cu
furculita la noi pin in secolul nostru. Prvu Cantacuzino,
n'a cumprat de cat ce trebui : cutite de tiat si lingu-
rile de sorbit ciorb. Furculite era la Domni si la boier,
dar nu le scoteai de cat de ochii strinilor, cum a fcut
Dmna lui Mavrogheni la prnz, cnd a invitat pe Lady
Craven la palat. lncolo, toti si tte mncail cu degetele. *Ba-
(1) Din aIstoria Bucurescilorn.

www.dacoromanica.ro
264 ALBINA

ronul de Tott spune c la Constantinopole, in lumea cea

mare a Fanarulu, er o tnr Fanario;, care sci s iea
numal cu dou degete mslinele din ceaonul pus in
locul mesel, cu atta gratie, cu atta drgl,sie, in cat nu te
puteal opri de a nu o admir. Tot as fcea jupnitele
nstre, mnca cu degetele si, dup fie-care fel de bucate,
spla degetele in nisce adorabile lighena,se de argint,
puse alturi de farfuria fie-cruia. In ele era ap cldicic
cu miros de iasomie si alturi mhrmi de ters, cari te im-
bta cu mirosul lor de sulfin levntic.
IN:are furculite Maria Cantacuzino, dar are, caret cu se
telegari cu hamurile cu almur are cuhnie cu 6 telegari, i
cal de ginere cu Sua ferecat cu argint cu raftul de
argint, 30 de iepe, 2 armsari, 30 de vac, 20 de bol,
200 de stupi, 200 de of, si 30 suflete de Tiganl, mo0ile
Lungi, Shimbati, Mugureni, Greceni, case in Bucuresci, 38
de ,pogne de vie la Srata.
Ec zestrea unel fete de boier.
S nu credem ns c numa Dmnele Si boerlcele pur-
ta giuvaericale Si alte scule. De loc ; fetele de neguttor,
de men cu dare de mn, de preot, de mo,snen avea
seule.
Din fia de zestre a unu pop, chip de sm in is-
toria Bucurescilor, cc a zidit o biseric, din fia de
zestre a fetel lui Popa Herea, fcut la 1 Ianuarie 1711,
adic acum 188 ani, se vede c fata popil Herea a primit
de la printele s : o pereche de cercel de aur cu mr-
gritare cu robinur ; dou inele de aur ; ban de cap
in valre de talen dece ; o cunun de argint ; se 0ruri
de mrgritare si gece Siruri de mrgean: Acestea ca giu-
vaericale. Ca haine, fata popi are in fia de zestre, o min-
tie de canavt turunghi cu limi de jder, cu zagaraua de
samur, cu nastur mpodobiti cu 12 mrgritare ; o alt
mintie ro,sie tot de canavt, blan de sandrac cu nasturi
de srm ; patru rochi de dimie ; 10 ie, din cari mai multe
cusute cu mtsuri. .,Si 1-a mai dat Popa Herea fetel sale
un toc de tipsil de aram, un toc de talere de cositor, dou
tingirl cu capace, dou linguri de argint, un covor, o scrt,
iar4 aternutul i alte trebuincise, tte cum se cade,

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 265

si firesce, ca toti din acea vreme si Popa Herea sfr-

sesce fia de zestre cu legiuitele si nici odat uitatele cu-
vinte : De la noi prclin, iar de la Dumnedec mull.
G. I. Ionescu-Gion.

Din literatura poporan romnsc.

arna vine; si eu ea, srbtorile nascerei DomnuluT. La a-
ceste marl srbtorT, Romnul cnd prinde si el o lc a
) fi vesel gT aduce aminte din strvechiul s trecut si n-
tr'un colind, ntr'o cantare, ntr'o datin pstrat de la
strmosiT divinisz pe acela care 1-a sdit aci la Du-
nre, pe marele Traian. Iat acst datin
P1uguorul.
In ajunul sfintului Vasile, in nptea anuluT not", crdurl, car-
duri de flcT, tot unul si unul cu mustata mijit pe buze, umbl
pe casele menilor, prin sate si orage cu colindul numit Plu-
gusorul sat" Pluguletul.
Ce este Plugusorul ?
Este un plug de lemn fcut in miniatur, mpodobit cu hrtil
colorate de care se pun la sorcove si cu crengT de brad verde.
As se face Plugusorul> pe la tail.
La orase PluguleGul se nlocuesce cu cel de-a binelea fcut
din fier, cu plugul ntrebuinlat la arat. acesta ea si eel de
la tara, este inflorat eu tel de fel de hrtil colorate, care de care
mai sclipitre si mal poleite si eu crengT verSiT de brad. In cr-
nele si pe grindeiul lui snt nsirate sirurl de mere si pere po-
leite, ca semn de mbelsug, c anul no, pe care tot omul si
srac si bogat il astpt eu mult bucurie, s vie cu rde m-
belsugate, cu grt" si porumb si pme in de-ajuns.
Cu acest plug tineril merg din ograd in ograd, tinndu-1
dol de captul grindelulul si unul de crne.
ET urz in colindul pe care-1 recitz din gura pe dinaintea
ferestrelor menilor ca anul no ce vine s fie eu spor si be-
rechet, iar ceT-1'al1T din cta lor, la refrenul manati mT, hT,
hT !, plesnesc din bice, salutndu-I cu bucurie noul an si zn-
gnesc din clopoteiT ceT prt cu dnsiT.
Care este origina acestul colind ? Ea este romr,, feind-c in
tte colindele oplugusoruluT se pomenesce de Dumnegleescul
,mprat Divul Traian poreclit de strnepoCiT sai RomnT
cu numele de Bdica Traian, dup numele Dac Badi
frate. In adevar, el ca un frate mg mare si ca un bun printe,
s'a luptat in contra vi:njosuluT popor Dac de la Dunre. Invin-
g@nd acest i'ndrtnic popor iubitor de libertate si, cuce-

www.dacoromanica.ro
266 ALBINA

rindurT tara lui, Dacia Traian mpopor in prip acst pro-

vincie cu colonist! locuitorT adusT din prtile mareluT s
imperi.
Din rodnica sLcmnt ColonistiT RomanT aruncat in teli-
nosul pmnt de la Dunre Dacia Tes strnepotiT Dumne-
deesculuT .mpLcrat, Romnii lui Bdica Traian, cum cinti colindul :
S'a sculat mai an
Bdica Troian (1)
S'a 'nclicat
P'un cal nvtat.
Peste cmpurT s'a uitat,
Ca s'alg un loc curat
De arat si semnat
In lungis
Si 'n curmeclis.
Mnati mT, hi,
Si cine pte tgdui c acest loc ciirat nu este provincia Ro-
mana Dacia curtit de marele mprat de plmida Dac
$i aemnat de el cu colonistiT Romani?
Si cine nu vede c in:
Grul a rsrit
Tot cu spicul aurit,
Cu spicul cat vrabia
Cu paiul cat trestia,
snt tot ColonistiT Romani sari, ncoifatT cu coifurT strlucitre
ca aurul, narmatT cu Acutul si platosa, a tinut piept in decur-
sul vcurilor, luptndu se cu vitejie in contra ordiilor barbare,
ce cu atta sete voia s cotropsc acst tari bine-cuvntat
de Divul Traian ?
Stpnsc o sntosT, fil de fiiT si nepotT de nepotii vostri,
si in mnT streine s nu v cadi pmntul botezat cu sngele
fratilor vostri, lisu-le-a lor mpratul Bdica Traian.
Cuvintele lui pecetluitu-s'a adnc si a avut rsunet mare
in inimile strnepotilor sT, Mircea, Stefan si Mihai. -

Cu snge pagn botezatu-s'a vile de la Rovine, Codrul Cos=

minului, Baia, Valea Alba si ClugrenT si in Vela nstre, in
cmpiile BulgarieT, stropit cu snge d'al pgnilor a fost corna
de otel a strnepotuluT lui Bdica Traian, a TraianuluT Modern,
a lui Carol I.
Poporul Romn, puternica vlstar a btrneT Rome a
ndumneleit pe bunul el printe Traian, de si la poprele slave
acest mare mpLrat a trecut cu numele de duh r ; chiar nu-
mirile ca : troianul de pe cer, troienele de zpad si drumul TUT
Traian eu numele DumnelleesculuT mpcY,rat snt botezate.

(t) Troian 11 umesce poporul, in toc de Tratan.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 267

0b;celul cu colindul Plugu orul este numal in Muntenia ;

in Moldova el este nlocuit cu Buhaiul sa =boul gi este corn-
pus dintr'o putin prev& ut la gur cu o pele ntins de bo
sa 151e, prin care e petrecut un fir mpletit de Or de cal. Tra
gerea firulul prin atea pele produce un raget surd ca de bo
deprtat.
(Va urma). Ilristea N. Tap'.

DIj'1 POVESTILE LUI 1VIOS NGU

BALENA
ettiearuutit, ferii miei, despre chitul n pntecele
ne spun criile sfinte - -- a stat Tn
mai multe lile. Trebue s fi fost mare lot
acolo ca s pt ede el nesuperat a0 cum
spune povestea. In adever un chit pote s fie lung
pin la 70 de picire. El este cel mai mare animal
de ap din cte xist. Nu trebue s credem, cum
spun cei nesciutori, c el este pesce.
Chitul sa balena este un mamifer, adic un ani-
mal care nu face icre ca pescii ci face pill' vii,
pe earl i hrnesce eu lapte, ca pirica, boul, cal -
ne le, . a.
Balena are un cap peste mesur de mare i tru-
pul este ca al until' pesce. Deasupra capului are doue
resufltori pe .unde rsufi i ea i scte afar i
apa care-I intr In plmni. E frumos s veli cum
ese aerul afar $i cu aburii de ap, par -c ar fi
o fintn t nitore.
Capul e mare; d'apoi gura... s te pzsc Dum-
ne let , cci chiar te inghite dintr'o data.
Din>i ns n' are. Atta noroc; cci alt -fel ar sdrob
i lemne i fier. In loe de dinti are un fel de lame
lungi cari in sciint se numese fanone. Ele snt flew
bile, adic se Indoesc fr s se rup.
Din ele se fac a. Siisele balene de la corsetele .

cocnelor.
Balena nu se hrnesce eu carne ; de aceea mi a-

www.dacoromanica.ro
268 ALBINA

lrg nici dup pesci mari, nici dup meni, cci

n'ar av cu ce s-i mestece s'ar pomen cu vre-o
bl de stomah. . i prin apele pe unde trgesce e
.

nu snt doftori s'o scape. Pe lng asta, are i o

nghititre frte strimt. Ea se multumesc cu a-
nimale mici i moi : meld, caracatite . a. Pe aces-
tea ns, cnd le gsesce, le nghite cu toptanul:
sutimi mbuc dintr'o dat.

Ea tine puiul vre -o 9 sat 10 luni, cam ca omul.

Cnd fath, puiul e cat un taur. Mama l hrnesce
cu lapte, care smn cu cel de vac, ui -1 iubesce
mult, l mngl e vi -1 apr in cas de primejdie.
Pentru -c balena are lamele acelea in gura, pen -
tru-c are untura care slujesce la multe in indus-
trie, menii at cutat din vremuri vechi nc s o
vneze.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 269

acsta nu e glum. Pescuitul balenei ncepe

prin Aprilie i tine pn in August. Iat cum am
citit ntr'o carte povestit acest lucru.
Marinarii pndesc mult timp i vd pe unde are
s trc balena. O corabie naintz repede In dru-
mul ei. Un marinar curagios, suit pe vrful luntre,
tine In mn un drug lung de fier (cam de un stnjen)
i frte ascutit. Pndesce... eu bgare de sln i
cnd dihania se apropie, Infige In capul ei drugul.
V nchipuiti' c trebue s fug luntrea eu o mare
iutl, cad alt-fel e destul s'o isbsc balena cu
cda ori eu capul ca s'o rstrne val-vrtej. Dac
drugul a lovit-o bine, ea se las la fund, slbit de
sngele ce pierde. i care nroesce marea,pe o n-
tindere colosal ; a.poi se mai ridic putin s r-
sufle i-i d sfritul. Din locul unde a fost isbit
-i pn In locul unde mre, e adesea distant mare
de tot. De aceea marinari ca s'o pt gs, lg
de drug o fringhie i de captul fringhiei o sticl
mare gl sat un butoia i alrg dup semnul
acesta.
Dac stilt aprpe de trm, o lg Cu lantur de
fier i o trsc; dac snt departe, o taie, bucti i
o pun in vasele lor.
Am auiit ns alt chip de a vn balena. Asta
te face s rli mai nti, dar de sigur c n'ai vre
s fii in pielea marinarului care se ncrc. Vn-
torii de balene alrg cu luntrile ndat ce zresc
una plimbndu-se pe ap. Se apropie mult de ea.
Unul din marinari sare In spinarea balenei, care
habar n'are de aeest mosafir nepoftit. Suit acolo,
el se duce ing rsufltorile ei i bate un lemn gros
ntr'una. Balena simte cd nu rsufl bine, crede c
are guturai; dar crc s dea afar, suflnd tare,
ceia-ce i astup narea. Atunci s te tit, cci se
svrcolesce i arunc pe ndrsnet, departe departe.
De aceea el trebue s fie un nottor perfect ca s'o.
pt terge la vreme. Peste putin, un al doilea par
btut tot In modul acesta, i astup i narea cea-
1-alt i ast-fel balena, ne mai putnd rsufl, mre.
Nu e vorb, pte c la asemenea vntre mor

www.dacoromanica.ro
270 ALBIN A

i din marinari cti -v. Ori -cum, vnatul face s se

expuie omul, caci dintr'o singur balena se scot
6.000 de ocale de untur. Din acst untur se fac
cele mai bune lumnri de spermantet. Unde mai
pui fannele din gur, grsimea din limb, cda ei
care se face lopat de corabie i altele ?
Mos- Neagu.

Despre arboril fructiferi i despre importauta lor

rbori, i cei fructiferi in deosebi, snt frte tre-

' buincio1 in jurul caselor de la tara.
Vara i tmna ei ne da fructele lor att de
placute la gust i la vedere, iar prin e n i
cnd ace ti arbor snt Intretinut consciitios im-
podobesc flirte frumos locurile pe unde traesc.
In tte anotimpurile arborii fac un adapost
contra vnturilor, ferindu -ne casele de o parte din furia lor.
Iarna mal cu sma acest adapost este frte bine simtit. El
devine i mai apreciat atunci cnd In jurul fie -cerei case
dintr'un sat ntreg gasim copaci, caci s'a vclut din expe-
riente sigure a in mijlocul arborilor clima este mai putin
aspra.
Arborii fructiferi pot deven la tara- i -un isvor' pentru
trai dndu -ne un venit 6re =care. Aeest -venit este cu att
mai important cu ct Intretinem copacii mai bine, cu ct pu-
nem mai multa grija, mat multa dragoste chiar in cultura lor.
ET ne da o ocupatie u ra, caci dupa ce ail fost pu 1 in
pamnt, nu cer de ct putine ngrijiri, anuale i ct se pte
de placute.
Smnta lor se smna mal nti ntr'un toc deosebit nu-
mit, rsarnita i de acolo dupa dol ani de la rsarire putem
sa ducem tinerele plante in bocul unde va trebu sa - I faca
viata.
Acolo se fac gropile trebuincise pentru acest scop. Ele
trebuesc facute larg (pot sa aiba chiar 1 m. diametru, 0,40
adncime) i la o departare Intro ele att de mare, in ct
copacil cnd. vor cresce sa nu se atinga niei odata ntre ei.
Gropile le umplem cu pamint bun 1 in acest pamint a e -.
gam radcinele copacilor, cautnd a pastr radcinelor posi -
tiunea ce ail avut -o In pamntul rsadnitei.
Fie -care gospodar de la tara trebue sa aiba la ndemn
pdnant bun, caci are trebuinta de dinsul frte adesea in
gradina sa. Pentru a -1 av, trebue BA facem mg la o parte,
in gradina o grpa (de forma dreptunghiulara de .obicei)

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 271

In care punem tte gundlele si tte resturile vegetale ca s

putrecjsc. In acst grp e bine s pzim trel desprti-
tur! si in fie-care din aceste desprtiturl se arunca resturile
din timpul until an.
Cnd vara este secet5, cum se ntmpl frte des la noi,
atunc! pentru ca putrecjirea s se facA mal usor, este trebu-
incios s miscm gunoiul si s-1 udm.
In al treilea an, pmintul bun despre care am amintit mai
sus, este fAcut din putrecjirea acestor rmsite si desertnd
a treia parte din grpa cn gunot, putem s-1 ntrebuintm
umplnd gropile fcute pentru a asecj plntutele aduse din
rsrnita.
Dup dol sail tre! ani de la rsdire va trebu s altoim
copceii. Arboril fructiferl nealtoiti nu ne recompensz in
destul munca nstr, pentru c fructele ce le cptm de la
e!, nu stilt plcute la gust, dridu-ne mal mult un arbore
de pdure slbatic, de ct un arbore fructifer propri cjis.
Altoirea se face frte usor si fie-care om pte s nvete
acst operatiune, care este un frte frumos exerciti pen-
tru cine-vA, ce locuesce la tar.
In adevr, ce lucru pte fi mai nobil de ct acela prin
care se caut s se perfectioneze creatiunea ? Ce plcere ma!
mare p6te s simt cine-vA de cat cnd vede c pte face
minuni, cnd vede c din prul ce fce pere call nu pu-
teat' fi mncate, pte s sct nisce fructe ce se topesc in
gur ?
Da, imi place frte mult s vd cum prin mna mea tran-
dafiril 8s`rumosl,-cum pe copcelul-acola fr valre II pot
face s dea nisce floe att de frumse.
-Dar fructele ce le da copacii altoitl de mine ml par mult
mal bune, m.ult mai plcute la gust, pentru-cA m vd Ores!
cum printele lor si printele cum s nu-s! iubsc fii,
ori si cum ar fi ei? In gradina nstr :ns putem s facem
cAt am vol de bine, sa alegem ce este bun si ce ne place,
in ct cu mna sigur putem face dintr'un mcies un tran-
dafir frumos, iar dintr'un mracine putem face arborele fruc-
tifer ce-1 dorim.
Altoirea este ded o cunoscint frte trebuincis in viata
omulul de la tr, ccf este o perdere pentru dnsul de a
a av copacl in juru-i ce da fructe rele de un gust cu
totul neplcut. Si and noi putem sa ne facem traiul ma!
bun, de se sa nu ncercm a-1 face prin tte mijlcele ce
ne sta In putint? Viata este scurta si pentru acsta trebue
s ne folosim de tte micele si nevinovatele placer! ce le
gsim, presrate In drumu-i.
La'btrnete de exemplu este o plcere mare de a te
plimb prin grdin, grin livad, prin tte locurile pe unde
vecji resultatele munch, : tale si acst plcere nu-ti procura
re minute de fericira?, :. .

www.dacoromanica.ro
272 ALBINA

O casa de la tara fr arbori in juru-i nu pare frum6s,

caci ori i cat de impodobit ar fi, acst lips se vede de
ndat. Arboril fructiferi incadrz ntr'un mod frte plcut
casele, le d un aspect pitoresc, le acopere cu un fel do poe-
sie, ce pare c t:anspir din reripetiile vietil lor att de
linitit i att de inocent.
In timpul verel ne da o umbr plcut, unde putem scp
de aria srelu, unde putem s ne facem duminicile i sr-
btorile nstre.
arboril ail o influent ,mare In iubire, gnditi-v6 bine
d-vstr eel ce ati ajuns la o virst naintat, c aprpe
fie-care trebue s avet cte unul ce v5 este scump din causa
ntmplrilor, ce aft avut loc in jurul lui. Ca bunl printl
ce trebue s fim este de nevole dar s semnm i alti ar -\
bori in vederea trebuintelor copiilor notri, crora sintern
datori s le nsuflm trebuinta de ai av i dragostea de
a-I cresce.
Arborele fructifer trebue s-1 conducem noi singuri in cres-
corea lui, el trebue s se fac mare sub frfecele de gr-
din, dndu- forma pe' care o credem noi mai avantagis.
Tte crengile i crengurele uscate trebuesc tiate de in-
dat, pentru c presenta lor este vtmtre chiar arborelu
i este urt la vedere.
Cnd tlem o crng verde sail uscat, tietura trebue s
o facem nclinat ast-fel ca apa de plie s se scurg de
ndat ce cade pe dnsa. Este bine chiar s _ungem aceste
locur cu un amestec de cr, set. i terebentin (de exem-
plu : 400 gr. cr, 400 gr. seil, 250 gr. terebentin, putem
adug i 10--12 lingurite de untde-lemn), prin acsta in-
chidem rana pricinuit arborelui prin tiere.
In fie-care an este frte de recomandat s se prsc
arborl fructiferi i s se pule la rdcinele lor gunoift de
acel de care am amintit mai sus.
Cte odat unii arbori fructiferi nu pot s rodsc orI i
cat i-am ngrij; atunci este bine practica a artat s
se fac o rang mare de-a lungul tulpinel. In al doilea an
chiar se 'Ate ntmpl ca arborele s rodsc. .
Erin rnire am slbit organismul copacului 0-1 facem re
cum s simt c pte in curnd v trebu s mr i tre=
bue s-i lase motenitorl pe pmnt care sA-T continue viata
mai departe.
Natura se ngrijesce cu scrupulositate ca fiintele de pe
pmnt s nu disparA, iar noi e bine sa cutm a ne folos
de tte i prin urmare s cutm a ne folos i de acst
grij a naturil. Dac copacul nu ne aduce fructe nicl dupA
acesta atunci trebue s-1 inlocuim.
In tara nstr, mprejurul caselor de la tar arbori fruc-
tiferi chiar snt tratati cu o neglijent condemnabil. In
unele prtl ei lipsesc cu desvrire, in alte prtI ns dup

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 273

ramurile lor rupte, dup portul lor neregulat, se vede lipsa

unes bune gospodrii. Cel care -I iubesce i -I vede In ase-
menea stare i se umple inima de jale, caci nu pte s nu
comptimsc nisce fiinte ce ne cer nou putine ngrijiri ca
sa triasc pentru a ne face bine.
Omul ns care are sufet bun II Ingrijeme cu deosebire.
Savanti i poetii i ascund mai In tot - deauna casele lor in
mijlocul copacilor. Unora din el este de observat, cd le place
BA se ocupe frte mult in orele libere de starea copacilor n-
grijindu-I chiar cu mana lor.
In fine inrtea care face sa dispar pentru noi totul de
pe pmnt, face s dispara asemenea amintirea nstr din
mintea acelora ce am iubit i ce ne -a iubit chiar. Ultarea
este o lege fatal, ori i ct inima s'ar lupt contra ei, la
urma urmei, mai trcji sa mai de vreme, trebue sa i se
supue. Dac lsm cev trainic dup noi pe pmnt, mn-
gierea de a nu fi uitati de grab se pte re - I cum n-
deplin.
Un arbore de pdure mai cu sm putnd tr sntos
mai mult chiar de ct 200 de ani, nepoti i strnepotii no-
tri i vor aduce aminte de noT care 1 -am semnat, ori i
de cate ori l vor vad. El va fi un om monument al exis-
tente) nstre trecute, i sub umbra lui in multe rinduri vom
fi bine- cuvntati.
AO dar din acest punct de vedere, pe lng arbori fruc-
tiferi putem semn in jurul caselor nstre i arbori de p-
dure. Din coi d'nti vom face livecJi, unde frumusetea i
folosinta se vor impreun, iar pe cei d'al doilea II vom pune
In anumite locuri, avnd in vedere desvoltarea lor mrt
i plcerea de a -I av i de a -i privi.
I. A. Candiani.
Silvicultor In sorviciul Corncl.

DE LA SATE
a Indemnul si sprijinul atdt moral ct si material al valorosu-
lui si marelui patriot In Kalinderu, administratorul domeniu-
4 lui Cornei, s'a nfiinlat In comuna Domniia, jud. R: Srat, o
societate cultural economic cu numele Sptarul Milescu, care
funclionz de o jumtate de an, adic de la 1 Aprilie a. c.
Acst societate numLr pn In present 97 membri si functio-
nzd regulat. Alctuirea el nteleptsc, promite un fruthos viitor
membrilor ei. Capitalul, ce e drept, e cam modest, abia vre-o 3.000
lei cu depuneri cu tot, si acsta din causa anului de criz In care
ne aflm.
Societatea nstr, de si Inch In fas, insufl resplect si a pus pe
gnduri pe nemilosii cmtari, cari mainte nu se rasina a lu 4-5
lei la lun pentru un napoleon, plus plocnele Ce datornicul tre-

www.dacoromanica.ro
274 ALBINA

bui s1 dea creditoreluT. Adevrat jaf! si clmtariT toll de alte n-

murT.
Unul si cel mal rafinat clmtar ne-a si prsit, as credem c1
din causa societateT.
Un articol din statutele societltil cere ca din cnd in cnd sl se
tie conferinte cu societariT asupra tuturor lucrurilor folositre plu-
garuluT.
Din cte-v asemenea conferinte ce-a tinut d-1 brigadier silvic
V. Munteanu, care este unul dintre ceT maT activi membri si se
lupt pot dice maT mutt pentru redesteptarea plugaruluT romn, a-
mintesc pe cea de la 17 Octombre c. care s'a tinut In localul scleT,
In presenta unul public destul de numeros.
Conferinta a tratat despre ogre n genere ,si in special despre
cele de tmn.
1. Insemnitatca, scopul si rsplata lor.
2. Despre nsemntatea vitel in agricultura, ngrijirea, exploata-
rea rationall si mentinerea putereT ei.
3. A artat nsemntatea grldinilor de pomi si legume si modul
de a se put infiint.
4. Cu probe destul de puternice a artat care este causa stare
deplorabile In care se glsesce plugarul roman si anume:
a) Nepriceperea in arta plugariel aprpe singura ocupatiune a
tlranuluT. Pe acsta d sa o numesce cea mai grav scAdere ale c1-
reT urmrT, dacA cu o 6r1 nainte nu ne vom destept, vor fi mai
mult ca triste pentru plugarul romn.
L) Luxul care s'a ncuTbat in popalatia nstrl rurall mal mult ca
orT-ce bll, molipsitre. Cine a maT vedut, dice d-sa, un om chel-
tuesce cAte 2-3 napoleoni cu un botez si lehuza mere de fme
neavend nicT barem mlmligl pe masl ?
c) Buturile spirtse nc contribue mult la slrlcia poporuluT.
d1 Desconsideratla meseriasilor llsat esclusiv numal In mnile
strlinilor.
`Vedeti dar iubitilor, dice d-sa, care este causa slrlciel in care
ntl plugarul nostru. Nu e aceea pricina c1 unii n'avetT plmint,
dupa cum d v. dicetT. Cte decT de mil de strlinT din alte t1rT n-
deplrtate npdesc In Romnia, profita de nepriceperea d-v., mun-
cesc aicT, baniT IT trec granita si se pricopsesc, iar d-v. aid acas
ve vlltatl cl n'avetT plmnt. Nu trebue s mergetT In tari strline
cum vin altiT, muncl se gsesce in tot-d'a-una, numaT o minte sl-
nitsl si doue brate vnjse sl nu ve lipssc.
Mal departe d-1 Munteanu face o frumsl comparatie ntre plu-
garul si gospodina transilvanianl si a celor din -Romnia. A ail-
tat modul de a munc si trl a unora si a altora... ajungnd la o
deosebire colosall intre ceT dol plugarl frati. D-sa fiind transilva-
nian si trlind in contact nemijlocit cu Romnul .de aicT, IT cunsce
frte bine pe amndoT.
Conferinta acsta a fost frte interesantl si a flcut asculttorilor

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 275

o frte bung impresie, davad c la incheiere unul dintre asisten

a dis: D-le llunteanu, dac pe d-v. nu v aduce Dumnede ?rare
nor, asemenea lucrurl bune si folositre nou, nu mal audiam noi
ct pmintul. ,
Acesta este resumatul conferintel linut in comuna Domnila, la
17 Octombre a. c.
Preotul Hristea Popescu.

Pentru ce pisicile netezesc botul cnd se apropie furtuua

orpurile se electrisz in diferite rodr, mai ales

prin frecare. (Frecarea mai produce, dupe cum se
scie, cldur i chiar lumin; acest fenomen pare
a nsemn c cldura, lumina electricitatea con-
stituesc acela agent, care se represint sub manifestatiuni
diferite).
and dap' cu peria de mai multe ori pe cap, vi s'a in-
tmplat s simtiti pe cap nisce ntepturi sad mncrime,
mai cu sm dac prul v este blond sat' rosu. Aceste
piFturi vi s'a produs prin desvoltarea electricitti: pro-
dus prin frecarea periei. Cu cat periatul are loc pe un
timp cnd atmosfera este mai mult incrcat cu electrici-
tatc, cu atta i mncrimea este mai simtit. Unor per-
seme li se sbrlesce chiar prul; cate odat s' a putut ob-
serv, la intuneric, c degJarea electricittii este a$ de
mare in cat face prul luminos. Cma cailor presint ade-
sea acela fenomen.
and e mult electricitate in aer, adic la apropierea
ploilor cu furtun, nu mai e necesar s se frece prul cu
peria pentru a se electrisa; se electrisz din simplul con-
tact, cu electricitatea rsp.ndit in aer se manifest prin
tte prtile corpului mai cu sm pe pielea de pe obraz.
De aci provine trebuinti;a ce avem, cnd se apropie furtuna,
de a petrece mna prin pr, de a ne frec, a da cu mna
pe obraz, ca cum am vrea s lum dupe el niscai-v
fire de piajen.
Pisicile, a cror piele este frte electrisabil, simte acst
trebuint mai mult de cat noi. De aceea cnd atmosfera
este sturat cu elctricitate, le vedem c dad mered cu

www.dacoromanica.ro
 276 ALBINA

laba pe bot, pe sub barb, pe urechi, pe gt si se scarpin

nencetat pe tte prtile corpulu.
Cini fac tot as, ns ntr'un grad mai mic, pentru c
pielea for e mai putin electrisabil. Vaca, iapa, in timpul
furtunos, nu uit nici odat s -si lig vitelul si mnzul, pen-
tru c acestia singuri nu le las in pace: se frc merei
de ele ca si cum pare c ar cere re care consolare la rul
ce simt. Si pisica se linge dupe ce s'a scrpinat. Pare a
ntelege c umiditatea este un bun conductor de electrici-
tate si c muindu -se prul nlesnesce scurgerea fluidulul
electric, care o irit.

ACT DE MULTUMIRE
Urmtrele persne bine -voind a contribu la cumperarea unei pen-
dule gi a unui clopot mare pentru $c12, sub - scrisul in numele clei,
le aduc cldurse multumiri:
D -nii M. I. Bltescu, arendas, 10 lei; Alecu Milanovici, arendas, 5 lei;
N. Gaspar, comerciant, 4 le ; Preotul G. Fortunnu, 4 lei ; C. Gaspar,
comerciant, 3 lei; N. Bumbcescu, notar, 3 lei; I. Dumitrescu, 2 lei; C.
Crinnu, comerciant, 2 lei ; Mihai D. Secar, 1,50; 1. D. Enache, primar,
2 lei; C. Evulescu, 2 lei; Ghi>; PpuS e, 1 leil; Ion Rusu, 1 leil; C. Bum-
bcescu, 1 leu ; Iorgu Bumbcescu, viorist, 1 le ; C. Oprnescu, 1 le
gi Mihai Vulpe, 1 le.
C. Evulescu.
Hrvi ttor, BotogescT. MehcdintT

Petrecer de iarn.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 277

lle ris ,gi de ilatjocnr sa fi Titane

ic, cel d'nti menl pe cari i-ar fi tcut D;:mnede, la .

creatiune, a fost: un Turc, un P.or_:n si un Tiban, si

le-ar fi spus, cd a doua di s vie, ca s le dea Dumne-
dc cate un dar.
In diva urmtre, cl care s'a sculat mai de vreme a fost Turcul.
Dumnede, cum il v6d 1-ar fi intrebat :
El, Turcule, ce vrel s-tl druesc ?
Binele, Dmne, r6spunse acesta repede.
Binele s fie al t6, Turcule, dise Domnul.
Turcul plec voios.
Tocmal pe la amiada-i, iat ca sosesce si Romnul.
Tie, ce vrei s-tT di;ruesc Romne il intrebi{ Dumnede.
Binele, Dmne.
Pl binele I-a luat Turcul.
Atunc, d-mi cinstea, Dmne!
Cinstea s fie a ta, Romne, dise Creatorul.
Plec si Romnul, vesel.
and fu pe la Chindie, numal iat c sosescee si Tiganul.
Ce ceri, de la mine s-t1 dati, Tigane, dise Dumnedei cum
11 v6d.
S-mi dai binele Dmne.
Binele 1-a luat Turcul.
Tiganul fc ochii marl.
S-mi dal atunci cinstea.
Cinstea a luat-o Romnul.
Da ce ris si ce batjocur e asta Dmne, dise Tiganul, nfu-
riindu-se.
De !Is si de batjocur s fil Tigane, r6spunse Dumnede, pe
acelas ton.
De atuncl, cic ar fi r6mas: Turcul cu binele, Romnul cu cinstea,
iar Tiganul de rsul si batjocura pn si a copiilor.
Ille Barbu.

AP L
La 31 Octombre a. c. s'a pus bazele unel biblioteci populare pe ling.
acst cl, care va purt numele Itujorescul.
Este cunoscut c prin citirea a diferitelor opere se desvolt sentimen-
tul moral, iubirea de Patrie, etc.

www.dacoromanica.ro
278 ALBINA

$i dup cum gustul citirei s'a observat c a inceput a lu proporti

printre steni, nostri; si cum acst scl pe ling scla de prelegeri,
mai posed o said spatis, care s'a hotrt a serv ca sala de adunare
si de lectura intrunindu-se stenii Dumineca si la srbtori, absol-
ventii si absolventele sclei.
Fata de acestea, sub-semnatul, nvttor, rog respectuos pe toff d-nil
autori, editori, libran si in genere pe top eel cari doresc luminarea
nmului si progresul tarn, s bine-voiasc a ne incuraja, trimitnd crtT
acestei biblioteci.
Rog de asemenea pe -tosi d-n csirectori de reviste si (Pare a repro-
duce acest apel in onor. reviste si 4iarele d-lor.
I. D. B3teescu.
Imit. c,iuti, Mehedinti.

O dispositie laudabil

nul acesta, s'a luat dispositia de catre d-1 ministru al Cultelor

r si Instructiunis publici si de d-1 ministru al Domeniilor, de
a se trimete invttori din judetul Putna, de prin regiunea
dlurilor la pepiniera statului gPetrescs=, spre a urm cur-
surile practice de reconstituirea viilor nstre prin vita americana, in
vedere c mas tte podgoriile din aceste part( sint atacate de fi-
loxera. Acst msur merita tt lauda, si acsta vor av un suc-
ces cu att mai mare, daca autorittile superire vor av grij, ca
in urma practices acestia a nvttorilor, s se faca posibil nfiin-
tarea unor mid pepiniers model pe lng scle, dndu-se in sarcina
comunelor de a se expropia cate o mica portiune de pamint in
acest scop si procurndu-le pe cat va fi posibil si instrumentele
necesare.
Atuncs credem numal, c acest bun nceput se va traduce In fapt,
servind drept model stnului nostru, care gratie spiritulus sal de
imitatie numas, a fcut ca anis din urm s-si planteze si ei grdi-
nele cu pomi fructiferi, fcndu-se acest bun inceput, mai nti cu
dispositia de a se plant pe la scoli.
Ar fi un r, daca comunele si statul s'ar da In lturi in fata
sacrificiurilor ce s'ar cere pentru acsta, sciind bine c aceste
cheltuels se vor rsplt cu prisos, cnd reconstituirea se va face
pe o scar ntins ; de aceea nu ne ndoim, ca acest bun inceput
va fi dus pn la sfrsit, de ces cari doresc nflorirea economica a
acestes tars.
Tin a nu scp din vedere, ca cel ce am luat parte la acest
cursurs, convingerile ce ml-am putut face cu acst ocasie, in tim-
pul durates acestor cursuri, cum si multumirea sufletsc de cele
ce am cules si care n'a lipsit a se manifest pe fetele fie-crui din
ces ce ail luat parte si cars ar fi un r a le trece sub tacere : d-1
inspector al acestes pepiniers C. Gorciu scie a se achit In mod
deplin consciintios de datoria d-sale si mal cu sema cu acst o-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 279

cazie, de la venirea nvttorilor la pepinier, a fost aprpe ne des-

lipit in tot cursul dilei de acst localitate, de si isolat si la de-
prtare destul de mare de orasul Focsanl, asa cl prin contactul
de aprpe cu nvttorii, nu i-a scpat din vedere, de a da cea
mal mic ekplicati in mod practic si sciintific, ceea ce dovedesce
pe lng o cunoscint vast si o experient neintrecut In tot ceea
ce atrn de acst brans, att de frums si dttre de avujie ;

lucru, care a fcut ca cu totii s fim asa de multumitl, cA am avut

fericirea de a ascult cursurile d-lui inspector Gorci.
C. Ch. Macarie.
j'ifescTPutna.

INFORMATIUNI
Am primim la redactie, recensmntul copiilor in virst de scl din co-
munele rurale si urbane, fcut in anul 1899, prin ingrijirea d-lui Mi-
hail Demetrescu, harnicul sef al serviciului statistic din Ministerul In-
strucliei. Din acest recensmint reese, c la 1.000 locuitori urbani si
rurali, avem ntre 140-199 copii in virst de scl, c din 100 copii in
virst de scl, avem ntre 30-50 copii inscrisi in scl; c unu insti-
tutor urban si rural ii revine in Tnijloci cate 116-167 copii in vrst
de scl si c In fine numrul locuitorilor (urbani si rurali) pentru o
scl primara variaz intre 1080-1580 locuitori.
* *
La 1 Decembre a inceput operaliunile pentru recensmntul populaliei
Numrtrea locuitorilor fund de o mare insemntate, indemnm de aprpe
pe toi locuitorii fr deosebire de rit si de na(;ionalitate a da tot ajutorul
trebuincios la lucrrile de recensmint, rspunc}And cu buna credintt si in
plin adevr la tte intrebrile ce Ii se vor face de catre aaenlii insrcinali
cu facerea recensmintulu, si artnd pe tte persnele de ori-ce virst earl
locuesc snb acelasi acopermint si fac parte din aceiasi familie.
S nu caute nimeni a se ascunde sa a se sustrage de la acst catagra-
fie eneral si s fie cu toll incredinlaj.i c ea se face numai in interesul
public.
Operaia recensmintului este necesar si folositre, pentru c o cunos-
cinti exacta de numrul populaliunei inlesnesce ori-crui guvern sarcina
ce-i este incredinGat, de a se ingriji de imbuntlirea mijlcelor ei de trai.

Pentru onor. no> tri abonat1

Am anunlat de la nceputnl anulni al 1II-lea al revistei, e
stimatilor nostri abonali cari pn la 25 Decembre 1899, vor fl
achitati, en namrnl de 1 Ianuarie 1900, li se vor trimite ca
premi, un tablo istoric colorat.
Sntem in plcnta posilie a annuli' c tabloid represint Lua-
rea Grivitei, in 4 Mori.
Tabloul e o adevrat lucrare de art si este esecutat eu deo-

www.dacoromanica.ro
280 ALBINA

sebit grij in atelierele cnnoscutuln Institut de arte grafice

al d-lui CAROL GuBL. Lncrrile eite din acest vechi atelier,
al carni fandator a fost printele 4iaristicei Romne, rposatnl
C. A. Rosetti, sint att de cunoscnte pretnite In tt tara,
In ct nu credem c mai e nevoe s le mai recomandm noi.
Indemnm pe onorallii ahonati SA se grbscit a se pune
In curent en plata, pentru a pnt prot de acest frm0s ta-
blot><, pe care nu-1 vom trimite de ct celor i pe anni
curent (al III-lea).
In curnd vont da numerile i seriile hiletelor de loterie, re-
presentnd c tiguri In valre de mai bine de 500.960 lei, la
cari vor lu parte toti abonat achitati pe anni al I.1 -lea plut
la 1 Aprilie 1900.

ADRESE CATRE RED ACTIE

Felul de scriere al aceste salutare reviste, este ct nu se pte de bun.
Articolele sle sint citite eu drag de noi tori. Sfaturile sale, recetele sale,
cronicele sale, tte acestea contribuesc ca =Albina' s fie citita de tori
cti sci citi. Mare a Post c}iva aces, cnd v'ari sfatuit ca s redattati
acst frums revist. De alt -fel n'am cuvinte ca s v mgulesc ; ele
snt ale poporului romnesc, cari mai trc}i va sc a v multum, in-
cununndu -v eu o frums corn pe care se vor gs scrise aceste
cuvinte : RRecunoscinta poporului romnesc, acelora cari ali scos re-
vista Albina'
Coast. Marinescu.
I nvtittor. Teloorman.

Dac albina, ne procur mierea, cea mai dulce liran ; apol revista
Albina, ne procuri cea mai plct $i folositre citire.
Pr. Sachelare I. Costchescu.
Vata Olt.
*
Urez ani multi de traili reviste care prt numele Albina.
V. Bleescu.
Craiova.
* *
Cu presenta vili a trimete sincerile mele mulrumiri =Albinei, ajun-
gnd in al III -lea an de existenr dnd lumii spre a citi tot sucul ce
a cules de prin fiori, a fcut ca lumea s'o iubsc, eli unul primese
din anul 1898 Albina .
Ghitl Iouesca

www.dacoromanica.ro
 MULTUMIRi
D -na Olga Ndejde, socia decedatulu! V. Ndejde fost revisor acolar
in judetul Botoaani, a bine -voit a ofer 68 volume de cart! pentru bi-
blioteca stestei acoli, cum ai suma de lei 35 pentru imbrcmintea co-
piilor sraci ce urmz la gcl. Sub- semnatul in numele $clei Q'a p-
rintilor acelor copi!, aduc vii $i respectse multumiri, stimatei dontre,
pentru acst fapt vrednic de t lauda.
s
ln GheoighIu.
* *
Sint peste dol ani, de and m afl ca abonat al reviste! ce cu
distins onre dirijati. Tte numerile trimese de onor. redactie, le -am
primit frte regulat att e precum $i cele- l'alte persne abonate din
localitate. Acsta se datoresce In cea mai mare parte factorulu! postal
Cristian In, . care face cursa de expeditie intre Babadag, Amutlia,
Bas -chioi si Nalbanta, cu atta exactitate si proptitudene, in ct pte
serv ca un exemplu, intra ct privesce ndeplinirea datoriilor ce -i in-
cumb. In fata acestora subscrisul ca diriginte al sclei, i! exprim mul-
tumiri si doresc a ave multi imitatori.
Gh. Adam.
I nvS t ii for -Ba gch io i.

Posta Administratie
Unu abonat, Bucuresci. Din cartea postala se vede c at trata miiiu-
nat chestiunile despre cari ne cereti s vorbim, trimeteti-ne si ne an-
gajm a complect lipsurile.
D-rei Elena ronstantinescu, Clrasi!-Veclii, Ialoinita. Abon. d-v. pe
anul al III-lea achitat cu chitanta 19.165.
Par. Iconom loan Pslaru, Casin, Bac. Abon. sf. vstre acliitat pe
anul al III-lea cu chitanta 19.191.
Const. Pantazescu, Ciumati, Prahova. Abon. d-v. pe anul trecut (al
II-lea) achitat cu chitanta 11.144.
Pr: Florea Constantinescu. Vate, (Olt). Idem 13.191.
V. N. Pantia, Galati. Idem 14.569.
C. Filipovic, Brostenl, Sucva. Idem 16.010.
In St. Istrtescu. invttor, Cobia, Dmbovita. Abonamentul d-v. pe
anul al III-lea curent, achitat cu chitanta No. 19.205.
A. Murgescu, Slobozia, R-Srat. Idem 19.967,
A. Velicu, Adam, Tutoya. Idem 19.049.
P. I. Popescu, Fundeni-Gherasi, Ilfov. Ideni 19.102.
C. Popescu, cat. Slonu, jud. Prahova. Pe anul trecu t (al II-lea) sintey
achitat cu chitanta 11.206, iar pe anul al III-lea curent, persne creia
spuneti c ati dat banii nu 'i-a trimes nc, rugati-1 s-! trimt.

AVI S
Ne tiprind de ct numrul de exemplare necesar, facem cu-
noscut tuturor abonatilor nostri c In cas cnd nu vor primi un
numr la timp si nu vor reclam in termen de o luna, nu le
mai putem trimite numrul neprimit. Reclama sa o fata mai in-
ti oficiulu postal cel mai apropiat sail Orel', de primesce cu
banda tiprit, si numa data nu all fost satisfacuti s se adre-
seze nou.

www.dacoromanica.ro
 Cel mai mare si cel mai cast magasin din Tara si singurul care rinde eftin
LA TOATE SEZOANELE
Bucuresci, Calea Victoriei 27, linge Politia Capitales.
Ghete pentrn bi(rbatl Chete pentrn dame
De vax cu elasti, 12,95, 11,95, 10,95 De gems, 9,95, 8,95, 7,95
4 == v extra-fine,
D 13,95, 12,95, 11,95 chevreaux,13,95, 12,95, 11,95, 10,95
cu sirete, 13,95, 12,95, 11,95 a ext. fine, 1 5,95,14,95,13,95,12,95
' Gllete de lack pentru salon cu elas- a High - Liffe, 16,95
tic si $Irete, 12,95, 11,95 color. 12,95, 11,95, 10,95
de lack intregi, 14,95, 13,95 u High - Liffe, 15,95, 14,95
* n facon Klappe, 51,95 = extra -fine, 13,95, 12,95, 11,95
pentru d-niiofi1i.14,95,13,95 Pantofi pentrn dame
eu nasturi, 15,95. 14,95 Colori si negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
s glace vax cu nasturi, 15,95, 14,95 5,95, 4.95.
if, = chevr. eu elastic. 15,95,14,95,13,95 (!sete pentru bi'tet, fete si copil
`i nasturi, 16,95 Pentru beep', 9,95, 8,95, 7;05, 6,95
Ghete color. simple, 13,95, 12,95 a fete 6,95, 5,95, 4,95
= beseturi, 14,95, 13,95 a copii 5,95, 4,95, 3,95, 2,95
sirete, 14,95, 13,95, 12,95 Numai la tte seznele se pte gisi in-
nasturi, 14,95, 13,95 cltminte buna si cu pretur fabulse de
* piele rus. 15,95,14,95 eftiue.
Pantofl pentru birbal Magasinul la tte Sesnele ling& Politi&.
Bucuresci, Calea Vicl;oriei 27, Bucuresci.
)e ggems, 10,95, 9,95, 8,95
chevreaux alnerican,9 ,95 5%
* Dfrantuzesc, 12,95 Cupon de reddietie pentru cititoril Albinel. ,
g color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 Cititoril .revistel vor av un sciidmnt de
g piele russc, 12,95, 11,95 fia/o din preturile insemnate, present3nd cuoonul,{r

Cate -v din multumirile primite penfru Nutul Npiitan

R: S3rat, 5 Noembre 1899. 411usgi, 5 NdAinbre 1899.
Ve multumesc pentru flautul tri- Intr'ade17$r ci merit`multunliri
mes, nici nu am credut si fie ash flautul napolitan, *i'este frte bun ,
flaut bun si ash de eftin. fri s scii a minu claple am
nvtat ntr'un sfert de ori. L'am
Vi-salut, Io1gu Apostolescu. recomandat la multi prieteni.
Cu stimi, N. C. Mitllescn.
T: Ji, 10 Septembre 1599.
Prin acsta am onre a vi co- Br>ila, 28 Septembre 1899
munic ci ain primit flautul napo- Am vllut la d. T. Vasiliu din Ga-
litan de care am rimas multumit, lati Un flaut napolitan si am rimas
as c pot a -1 recomand si altora incntat de frumusetea cntecelor
ca un bun instrument musical lui. Vi rog si-mi trimeteti si mie
un flaut la fel. Cu stimi,
Vi salut, G. Maglierescu. Costic:Y Grit dinaru.
Str. Dorobantilor No. 190.
etc., etc , etc.
Ori -cine, cibar si un copil ncepnd de la 5 ani, pte cnt cu acest
flaut cele mai frumse cntece, fr a av cea mai mica idee de muzic.
Un flaut eu 12 cntece streine si 12 romnesci, lei 1.50
In provincie se expediaz franco contra lei 2 priinif nainte in
marci postale sail eu mandat postal, pe adresa d -lui Lindemberg.
Cu ramburs nu convine si se expedieze un singur flaut. de re -ce
oprto si taxa ranihursului costa lei 1,55
a nenlultumire se restitue iluediat costui.
A. S. Lindemberg. Bucuresci, str. Stavropoleos No. 2, etajul I, colf cu
str. Lipscani, vis -a -vis de Banca Nationald, de- asupra bacdniei.

Inst. de Arte Grafico CAROL GOBL, Bucuresci

www.dacoromanica.ro