14 April, 1912.

ro Bani Nurrirul..

Anul Y.; Isl.r 14.

Co

WAN= of.

0011A A6 OLZOV

olo A6(X711Bliti ION I

trITERAR
Ce rmine...
.

'0, cum se imbulzest, ,an de an, in literaturd i in artdof ormulell nouc't! Ele
tind, innainte de orice, sci se deosebeascci
de ceia ce a f ost, nu Pentiu cd lucrurile rvepla - pi ele, ieri bled, aa de
,nouci ! - ar fl rele, pentrU cd insufici-

.4

'

enta lor s'ar fl dovedit; omenirea merglad ral departe in ascutirea sensatiilor,
in puterea dominatoare a ideilor, in f e-

II

lurimea i tenuitatea find a legeiturilor,

ori pentru cd adausurt de ftiinti necunos.
cute pcinci atunci, de experiente f acute
pentru fatclia0 clltd ar cere neapcirat,
nu numai o revisuire a formelar, ajwnse
caduce, dar o esentiald pre f acere a spiritului. Nu, a cu totul altceva talentele

sint rare,

acelea pa care cu scurnpd-

tate le-a sdniciriat un dumnezeiesc noroc

intre cxemplarele obifnuite ale speciei

umane, cer o lungcl pregeitire, o necon,.

,k

'.

'

tenitci observare, o nemiloasci criticci i

o neadormitd stritduintd pe otru ca o per-

sonalit ate sd se iv eased 0 sci se mentie

pana la capcit. A se singularisa nu e

oare mai ufor i, &eft Sd te_deosebesti,

nu-ti e mai la incicimind sd te ,osebetr
numai ? RI in ce' valet : prin gestul de,

ABONA'MENTIIL:
im taxi, pe an, 5 lei ; pe sese luni

lei. - in strintate : pe an,

7 lei ; pe sese luni, 4 lei.

Sumariul

N lorga: Ce rmine...- N lorga : Ern Domn

pribeag. - Volburei Poianit : Lui Radu (poe-

sie). - 7'. lordeinesu : Picard in povetile indiene. Const.

Stoica : Moartea (poesie)...- /: Cugetirl. - A. Agapus : Pe drumuri... (poesie). -N lorga : Cronici.

www.dacoromanica.ro

210

NEAMUL ROMINESC LITERAR

Or fat, prin 1.107 ba brutald, prin hoholul de ris nepotrivit

plinsul lard xplicatie !

prin

Odatet nu era de nevoie sd fad apa. Scriilorul, artistul se ridica abia dintre meteri i dintre oamenii de easel. Un rege co-

mandd lui Benvenuto o statuie - cam in terminil in care ar

fi

comandatla alt artists un lighian. Publicul- era citeva doamne

de la Curte care, i atuncl, intre cloud aplause de degete inmdnupte ascundectil un cdscat supt evantaliul de dantele fine.
Monsieur de Goethe, vous tes un homme, sail aa ceva era
pent, u Napoleon un act de supremci gracie innainteaunui Goethe.
Fatada i paradi zilnice murmurul de admire) (ie la fiecare aparifle glorioasd, veniturile de bancher norofos (le doresc i lam))
nu se cunogeall ined. $1 atuncl, intr'o lume tradiionald, ucenicul megerilor celor mari ii desclviria in linige i cu rdbdare pregdtirea pentru a face sa a scrie lucruri frumoase.
Azi insd, cind aceast scarci duce tot cip de sus ca i allele,
de ce n'ar sari cineva zgornotos peste mai multe trepte de-odatcl
ca sd ojng in sfir*t acolo unde musica reclamei cintcl neobositcl la balul gloriilor adevdrate ce se ascund in unghere i a clcr
false ce se grdmcidesc supt f ocarul de lumina al policandrelor
Deci outare Italian nebun de legat vorbege de sf cirmarea stettuilor Eladel, de sfc4ierca pinzclor lui Rafael, de arderea rdm4ifelor literare ale lui Shakespeare 0,in loc, sci rdmiie el, Marinetti, Marinelli, cum i-o fl zicind fi cum, vrind-norind, it
tim i noi. Alta, at greimada, lecgd sonoritcifi goale, i strigcl
cd aceasta e adevdrata poesie, - i vezi ast f el pe smintit in
luptd cu arlatanul pentru producerea unui neinteligibil mai
solemn. A alcituri cu aceVia top, iatcl un pietas de emaestru,

Nn.

care zgirie pe pima cu colori pe care lc-ar putea intinde tot

agc de bine orice lapatitd fi orice lab, romburi i pcilrate care
sint chemate a-ti in fcitip zvircoliri de furtund in noapte sa
vdlmdorgul de trupuri al unul bal nebun. 9i toti dgia ad cc-

naculele lor, revistele lor, celebrit file lor. Ba se gdsete i cite

un invdtat fi bun prof esor carc-g incalecci ochelarii pe muchea

nasului pentru a studia radcitor aceast diformitate sv&teased,- $ pacienCil gcisesc in aceastol ocupaiie naivd a savantului un prilq de polemici ori un pretext, de all crege parer ea despre valoarea proprie.

Se vor mai face ciuddienil de acestea: intii in Apus i pe

urmci la noi. Poate chiar din C8 in ce mai multe. Ci(i nu vor
gusta, din nechemaff, acea mulicimire de glorie pentru care i-ar

da svfletul din el, dacci l-ar avea ! Dar acei cari s'ar teMe de
o intunecare, prin continue reiteuiri furioase, a mintil umanitil - unit i groaznic vis! aceia sci nu se sperie in zadar.
Asupra tuturor faptelor omenefti stiipthege o dreptate imanentd, pe care de multe ori trebuie s'o caui foarte departe ca
s'o geiseti, dar tolu$ vei gdsi-o. Oameni,i pot fl nebuni, uma-

www.dacoromanica.ro
'1F1 i414.4

211.

N. IORGA : UN DOMN PRIBEAG -

nitatea e cuminte ; oamenii pot ft arlatanf, umanitatea e sincard; oamenif pot fl mincino0, umanitatea e adevdratd. F dada%
ea face parte din acea naturd, pe care, cu toate durerile ce ni

face zilnic, cu toed osinda de moarte pe care o executd ne-

milos asupra fiecdruia, trebuie s'o recunoagem cuminte, sincerd

adevdratd.
Literaturd i artd nu pot fl dectt pentru noi toff, nu pentru
gustul unuia i altuia. ..Noi top, insd nu murim ; ne schimbdm
numaf. Din generafie in generafie stntem, cu toate progresele,
vgnic asemenea cu not in0ne. Pdstrdm o zestre datd omenirif

noastre de la inceput: zestre de dureri i bucurii, de speranfe

0, desilusif, de credinfe i de lupte. Ce se potrivege cu dinsa,
ca minglie in sv.ferinl, ce innalfel i imbundtdfefte in ceasurile
bucuroase, ce indeamnd la sperante noud i pune balsam pe
sufletul rdnit de infringeri, ce fine vie flaceira credintei i aruncd
din net in luptd pe acela care &Muse o clipd innapoi, ce ne
tine oameni i ne ajutd une ori a fl zet, - aceia rdmine.
Restul, - flori f acute pe ceafa unei f ereti de degetul distrat
sari sglobia al unui copil! Cui it place, facd ! Dar set tie cd face
numar pentru dinsul i cd ornenirea este, ca putere i drept, cu
mult mai presus dectt capriciile i nebuniile lull
.

N. IORGA.

Un Domn pribeag.
(Urtnare.)
,

ACTUL AL DOILEA.

Scene L
(Noapte de Credos. - Odaie modest de gazd studenteaseL)
'STEFAN, SCHOBEL, ingrijitorul luT..

SCHOBEL (vesel, sunind bani).

Avem venitul nostru pe tel lunl: ce mal zlotf!

SA-1 odihne isc6. Domnul pe cel cu motenirea
STEFAN (distras).

Pe tata?
SCHOBEL.

Da, pe tata, pe \Todd col bogat,

Care-a fcut aicea atita fericire!
celor ce tin banil la el
A ta, 0-a mea,
.

www.dacoromanica.ro

212

N. IORGA : UN DOMN PRIBEAG

$i-a sfintelor biserict cu sfinta lor popime,

Cu sfinta dAscAlime i cu calicil toll,
.

de Khbach, al nostru bun epitrop..

Azt facem pomenirea, i mini un mare chef.

('

STEFAN (CH

mila).

Ce ticaIos ett, draga Schobel, ce tidies!

SCHOBEL.

Dad b spul In glumA, te iert; dar tine minte :

Schobel e vesel, insa, cind este insultat
, De un copil pe care l-a luat supt ocrotire,
Facind o jertfa care nu pot! s'o intelegT,
Numat ca si pAstreze Bisericit un suflet, (face cruce).

El Oa ea la locu-1 sA puie un mucos !

Et1 supArat, mat dragA ?
(STEFAN

tace).

SCHOBEL.

Pot! sa mat rabzl, et1 tinAr.

MA vezt ce om slut astazt? Et bine, am crescut,
Tot lute pumnl i palme. i et aveam un tatA.
STEFAN (pe ending).
Un tatA si o mama...
SCHOBEL.

Da, da, pe amindol.

Si crezt cA e de distil vre o scofalA mare?
Ava-1 cine nu-1 are, Stefan Dar nu alegt
Mat bine sa te bat acel ce n'are dreptul,
ki da mal blind, orl eela ce dA cu dreptu'ntreg,
Si mat pretinde'n urmA sag port! recunotinta,
SA-1 ingrijet1 mat bine de cum te-a ingrijit?
Eti am tinut pe tata, pa mama i dol fray
.Ca munca mea...
TEFAN

Cu munca ?
.

SCHOBEL.

SA tit tu 1 Da, cu munca.

www.dacoromanica.ro

N, IORGA : UN DOMN PRIBEAG

213

Tata dAdea in zodil, mama 'mpletia ciorapl,

Un frate tAia lemne i altul cocea pine,

Si nu erat in stare sal facA socoteal,

De n'ag fi fost acolo c cu invttura,
Cu-a numerelor art ce face dintr'un ban
0 suta. ,
.

STEFAN.

Cum o suta ?...

SCHOBEL.

Vezt tu ce 'nseamna lenea...

A n'al aflat la Pater Joseph : o cifra ce-I ?
E mult, i e nimica. E punctul de plecare " '
Ce prin talent sporegte, dar piere fara el.
Tu nu gtil ce e lumea, ml tatA...
Ii dal banul,
Ea e Incredintati c egtI un biet Aran -- ..
Care numal cu platA nevoia i-o 'mplinegte.
Nu dA, - gi-o lume 'ntreagA te ' va incunjura.
;A
Unul vrea BA petread alAturea cu tine,
Un altul te agteapta sa-I pul un nofi soroc
Si se uita la tine ca la Hristos din cadrA,
- s
Si cel putin o sati te-admira cA egtl om I..
SA til tu de la mine : cine arata banul
Si nu-1 d, e de-o sut de orl mal intelept
Decit acela care- gI arata fundul pungil !
Si, zi, desearA mergem la chef...
.%

STEFAN.

Merg sa te vad...
SCHOBEL.

merit, ml Mete, si fiff vAzut... Multi cred

CA vinu-I pentru bute, nu butea pentru vinurl,
Si c menirea noastrA ar fi sa tinem cheia !
Prostil !... cad iatA butea, care-I menit'a suge
In ea nectarul care Domnul ni l-a Meat

:Si

De-aceia

(arat mindru burta)

Da, Ed mergem. Facem o fapta bung.

Venitul e prea mare pentru oamenl ca nol,
Modegtl, fara pretentil, depringl cu sArAcia.

www.dacoromanica.ro

214

'NEA14t71, ROziLtNESC LITERAR

,

STEFAN.

Dar mosul ce-o 'sk zick ?

.2

71

1,

6.

'I

SCHOBEL.

Cine, mosul Albis ?

Not o pornim de-a cask cu mosul : un pAhar

E bun ca sk'ncAlzeasck un om bltrin ca dlnsul :

El o dormi acas, iar not, not - vom tri.

(Se oPrete.)

Cad, .copilasul tatel, avem ii.aief merinde

(scoate, clipind din ochl iret, o sticl de Chianti.)

Si, clack vrel ca mine BA still care cuvinte,

De si In is sfirsite, a genul masculin,

/ntreaba pe Latinul acesta care-a foot
Cumktru cu 'Hora0u, dar nra murlt a dinsul.
(sTEFAN bea, ciocnind.)

Asa... Si vinum bonum, beata vita est...

Esceptiile,. Stefan ? Nu yin?, s mat bem unul,
Fr stiinta cArtil nu te putem lsa.
(STEFAN bea din 'no.)
Acuma It! NOia spune cuvintu'ntli Hat 1 Pards...
.

STEFAN.

Pa urm vine piscis....

SHOBEL.

Perfect ! Ce pedagog

Am foot nicut... Pe Pater 04 biruiesc in lege,

Flind si In stiint mult mat Inckptor...

'

Acuma vine crinis. UrmeazA apot...

STEFAN (vesel).

...Finis: (iute.)
Ignis; lapis, Palvis, Cinis...
.

Ar mat fi

SCHOBEL.

versurt, dar prea (It! somnoros.-

www.dacoromanica.ro

215

VULBTJRA POIANI : LUI RADU

Valahif, - &MA rag ! Uite flack"' : adoarniel Satan bun, Stefane draga, Imf void cata alt sot,
Ccf, dae beat tu siogur, pared! fi un elugr.
(Urmeaz5.)

N. IORGA.

LuT Radu.
,

I.

Prietene, de Past'. am fost acasa,

$i mi-am vazut parintif, fratif, satul...
Cum m'am simtit c slut instrainatul,
Cind am gustat iar pinea de pe mas

0, pinea vietif, pinea indulcirii,

Cum o gatete mama cu grabire,
$i cum ma chiama mama cu zImbire
SI-1 gust din truda mini' sf a iubirif.

0, pinea vietif. pnea de la tara,

Crescuta 'n ochif celor ce-a muncit o ;
Adesea ei cu lacrami a sfintit-o,
De aceia pnea easel nu-I amara.

GIndeste-te, iubite, la ogorul

Brazdat in glume i 'n pocnirT de bice,
$i nu uita pe-acela care zice :
Ogorul mie sa-1 aiba i feciorul !,

Prietene, de Pastf am fost acas,

$i am trait din noti copilaria :
Venise 'n suflet iarsT bucuria
Ce-odinioar' a stat cu nof la mas.
I

Prindea sa'nvie mugurul pe creanga,

Sfios ca fata ce if creste sinul :
Mal Invia prin luncile cu finul
$i cite-un sunet vesel de talanga.

Trecea S'retiul serpuind la vale

Ca un batrin cell are singur mersul :
Pe mal rachita-1 reciteaza viersul,
Taind in el surisurf de cristale.
,

www.dacoromanica.ro

216

NEAMUL :ROMINESC LTERAR

.1

Un go/ cumplit in suffet *s'adincete

Chid star i vezr cum apa se tot duce...

Pe mal te crezr o inlemnita cruce
$i apor lumea ce te parasete...
III

Prietene, de Patr am lost acasa

$i cit de mica mi-a parut ograda%!
$i mar putinr coped avea livada
invemintat 'n mugurr de ragtag.
*

-Asa s'arata celui dus departe

Schimbate toate... 'Dana i privirea
Vecinilor i-ascunde amintirt a :

A uner vremi - and nu era departe...

La scrinciob hora i traia viata,

Saltindu-si pieptul i batind piciorul ;

Pe fete tinre 'nfloria bujorul
Cum, inflorete floarea dimineata.

$i sus. in largurile primaverir,

Vazduhul innoit de serbatoare
Sporia taria vie Or ce nu inoare
Trimeaea lnmi 'n noaptea Invierir
IV

Prietene, de Patr am fost acas.

Padurea satulur era taiata,
Mai ramasese din desimea toat
Un fag ciuntit..., batrin cu barba rasa.
Ca pasarea ce nu*I gasete prada
Alearga vintul rapezit din zare,
Lovqte 'n el puternic i dispare,
$i fuge iar in inun Or de zapad.
.1

Ea azi privesc atita pustiire

Pe uncle fragir imbracati rochit

Asa de alb - alba ca altita.

Fecioarelor ce-ateapt' alesul mire:

www.dacoromanica.ro

217

T. IOIIDANESCU.: PICALA IN, POVETILE INDIENE

Vezt, dragul mieg, strginif cum ne furl,

$i ni despoaie tar de odoare,
De mila asta, inima m doare,
$i plinge ciocirlfa pe igsurg.

.:1A

VOLBURA POIANA.

PAcal in povetile indiene.

(IIIIMARE

I SOWT.)
"

Dupg cftva timp femeia zise catre Putraka, cti dragoste :

imi pare %rag fiul meg, cg nu. ar Intilnit Inca. o 'femeie pentru
tine. ins se aflg aiel o fatg cu numele Fatah, fiica.rigelui, care
este pastratg, ca o piatrg pretioas, in catul eel rnM. innalt
al seraiului.
,

Pe end asculta aceste cuvinte cu urechile " deschise, zeul

Amorului ggsi un loc nepgzit i. intra pe aceast cafe in inima
luf. El IV puse in minte sa vadg pe fata. chiar in acea zi,
noaptea zburg prin aier, cu ajutorul cizmelor minunate, tocmai
unde se Ala ea. El infra pe o fereastra innalt eft virful unuT
munte i zgri pe Patali, care dormia inteun loc ascuns din seraid,

scaldat de razele lunii care $rea ca se lipes de trupul cel

frumos al el, ca si cum Amorul in forma omeneasca se rdihnia
dup ce a fost cucerit lumea.
.

Pe cind 'el se gindia cum s'o destepte, de odafa incepu de

departe un strgjer sA cinte niste viersurl de dragoste. La auzul acestel incurajgrr, el sgruta pe frumoasa care tremura,
atunci ea si desteptg.
tind vgzu pe print, fu o luptg Intre rusine Si dragoste,
in ochil ei cari, end se fixad, cind se intorceg de la fata
printulul. Dupg ce vorbirg mult impreun g. i devenirg sot, dupa
ritul Gandharvilor (in secret)-simtiati ca dragostea lor creste,
cu, eft noaptea era pe sfirSit. Atuncl Putraka I. lua igmasbun de la intristata luT sotie i, Cu minte`a fiumaT' IA ea;
se intoarse in ceasul din urn:a al noptif in casa '131trinet. Astfel printul se ducea i venia in fiecare noapte, dat
In urmg, lucrul fu descoperit de pzitaril seraiulul, cari la rIndul lor descoperirg faptul tatgluT fete!. Acesta Porunci -unel fz"
gSind pe
meT s pfndeasca in taina noaptea ' la seraid
.

%/1".

www.dacoromanica.ro

,.!1

218

'

NEAMUL ROMNESC LITERAR

print adormit, ea flcu un semn cu vgpsea rosie pe vesmintele

tut, ca sg poatg fi recunoscut.
A doua zi, sluga spuse regelui ce fgcuse, i acesta trimise cercetasi in toate partile : Putraka fu descoperit dupg
semn. &Os afarg din casa cea darapanata, fu adus innaintea
regelui. Vgzind pe rege foarte supgrat, el zburg in aier, cu ajutorul cizmelor, intra in palatul lui Patali i.i zise : (Sintem
descoperiti, pentru aceasta scoalg, i s scapam cu ajutorul
cizmelor. Apot luind pe Patali in brate, zburg in aier.
Chid se coborirg din nod, in apropiere de termul Gangelul,
el potoli oboseala iubiter tut cu prajiturf din vasul minunat.
Chid Patali vazu puterea lui Putraka, II flcu o cerere, dupg
,

care el schita cu batul o cetate prevazuta cu puterea celor

patru arme (infanterie, cavalerie, elefanti i areas!) In aceastg
cetate se stabili ca rege, si puterea lui ajunse la cea mat mare
desvoltare. El invinse si pe socrul s, i deveni rege peste
tot pamintul incunjurat de Mare.
Aceasta este divina cetate, locate in mod minunat, fEnpreung cu locuitoriT et, si de ici 41 trage numele Patali-Putra, patria ..bogatie si a stiintei.
;
s

Negresit c slabele mele pater! m'a impiedecat s traduc

versificatia minunatg a lui Somadeva, care cu drept cuvint
s'ar putea numi Ariosto indian, dacg nu ar fi la inceputul decadentel literaturil sanscrite.
Cine nu si-a adus aminte cetind aceastg poveste de basmele
noastre ! Si in adevar ea exist in toate lumea. De la (Gesta
Romanorum, i pang la Boccaccio, si della acesta 'Dana la fratii
Grimm si Gaston Paris, tot! a povestit de puterea miraculoasg
*

care transportg pe orn cit al clipi dintr'un loc in altul, de

cizmele de septe poste (Sieben-Meilen Stiefeln=bottes de Sept
lieues) ,
Lsind la o parte versiunile strine, asupra cgrora ar trebui
un studiu special, revin la basmele noaStre.
In basmul loan Buzdugan, la Fundescu (no. I), Ion se Insnarl cu o zing cgreia if furase hainele. La nunt zina capt
hainele, dar dispare in aier. Ion aleargg dupg ea ca sa o gg.

seascg in cetatea din aier. Pe drum intilni trel zmei cari se

certaii pentru trel lucrur1 : o coroang cu care te faceai nevazut,

o ngframg cu care zburai i niste papuci cu cari treceal Marea

www.dacoromanica.ro

1!

219

CONST. STOICA : MOARTEA

ca pe uscat. Luind aceste obiecte 'de la ante, Ion putu s ajung In cetatea din aier i s5.-0 gaseascl nevasta.
"):' In basmul Zinele, la N. D. Popescu, nite dracl se ceart
',',1,01 pentru un toiag ce
'
Impietria, un qlic ce fAcea nevazut i
.:11:'; nite papuct cu cari treceal apa ca pe uscat. Tot asemenea
i in celelalte variante. In toate, voinicul se servelte de aceste
"
obiecte pentru ca sA ajungg. In palate nepltrunse, unde se
t
gsete iubita sag nevasta luI.
.

AsmAnarea izbitoare Intre povetile noastre i cele sanscrite

ni aratl eft de mull aceste productiunl s'ag cristalisat In mintea
poporulur, pastrIndu-se aproape neatinse timp de atItea secole
ca o dovadg de Inrudire pe care nick) istorie scris nu o
putea conserva mal bine.
,

T. IORDINESCU.
t

CI,

JULIA B. P.

HASDE.

MOARTEA.
I

,.11-)t-rj

'r

'

."

E lou grand mot que l'ome oublido,

La mort et la vido !..
(Mistral, Mireio.)
.

Eft nu ursc Viata i nu tn tern de moarte.

If

COAT moartea-I nesecat comoar de luminA :

Chid viata se destram i pleoapa se Inchide,

Nu este-o venicie odihna cea Bening...
,

Dar sufletu-I iea zborul spre zrl din alti lume,

Si 'a alte trupurl prinde a tese vietI de-o clip :
E oupa fermecat ce nu-I seac nectarul,
Ci venic plin viat i visurl infirip5...
Iar trupul singuratec, rmas in umbra hunter,
Chid sufletul spre termurl fantastice se avnt, ,
Pmintulul servete In munca luI tern,
Si din gerbil se 'nnalt parfum de floare sfint
-

;,

Tot astfel si sihastrul castel - odat 'n viat

CInd zgomot, ris, ospete supt bolte rsunail,

www.dacoromanica.ro

:
z

1220

NEAMUL ROMINESC LITERAR

Sa vede de-odata uitat i trist i singur,

Cad dus II e stapinul, spre terl ce margenl
.

vechiul turn se derma i scara cea de piatra

Adinc se 'ngroapa 'n tern... i totul s'a cernit I
Uitat i ters de vreme, cu nobila-1 devisa,

!..

Mal BM de-asupra uil blasonul innegrit...

,

.,
.

Trist ochiul oglindeete : ruine-umbresc pAmintul !

Si totuel din mina natura iar cladeete :

Prin lespezl frimate cu grab& iese mueshiul
Si 'n haina mindea vietil castelu' mpodobeete.
i

iedera 'n eiragurl imbraca albs teepee:

Un vAl fantastic tese castelulul-mormint,

$i ierburl fr nume prin sail astern covoare,

Cacl vor sa 'nlocuiasca pe cel ce nu mal sint !...
Strajerl uitatl de lume, in turnul cel sihastru,
Stail cuiburl aninate la uel ei la arcade...
In stol sfioase pasirl strabat, cintind, ruina :
Ca din mormint ecourl s'abat prin colonade...
Incet, incet, supt mindra podoaba de verdeata,
Ruina 'n somn de moarte de-apururl s'adinci...
Prin mindra i 'nteleapta vointa a naturil,
Izvorul sfint al vietil din moarte rasari...

Dar lutul cel vremelnic, ce'n cripta se 'ffinorminta,

Menirea nu-el sfireeste in drumu-1 pamintesc...
Pamintul se hraneete din huma-I... i 'ntr'o clipa,
Un mindru fat se mete din sinu-1 parintesc...

Ea nu ursc viata ei nu mA tern de moarte.

e

Cad moartea-1 nesecata comoara de lumina...

Clad viata se destrama i pleoapa se inchide,
Nu este-o yeenicie odihna cea senina !..
CONST. STOICA.

www.dacoromanica.ro

A. AGAPUS : PE DRUMURI

.)

221

Cugetri.
Te urgte cineva cu atit mar mult, cu cit descopere mar
bine cg. n'are de ce s te urascA.

Cel maT frumos privilegiu al puterii e cg nu are nevoie

rsbune.

Celui mare sg-i vorbet cum e datoria lui fat de tine, iar
celui mic cum e datoria ta fat de dinsul.

Cine se inboard cu altil de dimineata Ora seara, nu e ora

mare, i nici nu va putea s fie.
.

Pare .ca in nor se elaboreazg o noug contiintg a naturii pe

care cealalt, Inca atotputernicg, Incearcg a o zdrobi prin nenorociri i moarte.
,

A te lsa descurajat de gindul mortiT Inseamn a te Trichina

el atunci end IT poti sta impotrivg.
.

Unii traiesc ca s uite, altif uit ca s poat trgi.

Vine o vreme and te camp', via Trick prin morminte.

Flori false, - floe care a5 fost totdeauna uscate i nu se

mar pot veteji.
,
-

I.

Pe drumuri...
Treceam pe drumuri Pre( f uite.
Gemea incet, prelung, poporul

Supt jugul gre al iuferintif.

La soare se prjia ogorul.
Din cerul impietrit i rece,

0 lacrimd de mild nu i
Pentru ace! menii durerif,
Pentru poporul nimnta.
Bdtea un vint de desnddejde
Prin frunze ve0ede, uscate :
-

Md urmeiriail bdnuitoare
Priviri mere intunecate.

www.dacoromanica.ro

222

NEAMUL ROMANESC LITERER

Treceam pe drumuri prelfuite.

La scare se prdjia ogorul.

'

nimeni nu piing ea, ah! nimenf,

Dar trist gemea, ncet, poporul...

A. AGAPUS.

Cr

i c A.

* Stpinire, pe rind, a lul Ilie Vamesul, a lul Gavril Motoce3,

a Vistierulul Pelin, impirtit apol intre urmasif lul Murgulet,
al lul Motoc, Mihalcea de ling& Cernut1 - odat Mihalciul
vi-a gsit un descriitor begat in still nou in harnicul printe

Zaharia Voronca, parohul acestul punct de Rominime amenintatk

pe care de mult se lupt ca s-1 scape de moartea sufleteasc
a rutenisdril '. In treacat se dail si note despre Hurmuzchest!

poetul Petrin (cu chipul s i al sotiel, dupa mama dintre

Costinestl, dupl tat Bachenthal).
Sint i genealogil folositoare, pe ling cele problematice. De
insemnat inscriptia bisericil celel verb!, facut la 1781 de Toader
Mnescu (p. 465). Se schiteaza energic figura nefastulul rutenisator Omelian Popovicl (pp. 119-20). Se area cum cintecele,
cu Veda de la fags se inlocuiesc zilnic de invttor cu (La
Liov la Craig) (p. 128). Rugciunile se still numal romneste,
urarea de Anul Noti incepe cu (minatl ml, hl, hl), dar urmeaza bleotocAreal ruseasck Tote's! acestl iustrinatl ca limb
ei

ail inchis violent scoala named i fac pe copiil lor a urro

lectil particulare romnestl, dup indemnul printeluf insug ei
a sotiel sale, harnica adunatoare de folklore, d-na Elena Niculiti-Voronca, nscut In Botosanl. Toate numele ocupatiilor obis-

nuite, toate datinile, toate jocurile, romnestl ail ramas. Famihide se mat chiam Lipusneanu, Arsenie, Strut, Pita, Brat.,
Spinul, s. a. si tot! se zic Moldovenl : pe unil srcia i-a dus
tocmal in Canada. Betia, decl Jidanil (era d6 cirstne infloritoare)) s'ai1 izgonit din sate: se rscumpr i prninturile de
la el.
* /ate() forma popular plcut, d. Gavril Todica vorbeste
(Orstie, 1912) despre (Eclipsele solemn.
1

Mihalcea cu neamurile boieregi ce afi stapinit-o, Cernaull, '4912.

www.dacoromanica.ro

223

I. : CRONICA.

* Pretioase stir! despre protopop i parohil In Maramures

de par. Tit Bud, In Date istorice despre protopopiatele, parohiile i mn5stirile romine din Maramures din timpurile vecht

papa In anul 1911) (Gherla, 1911).

* Din carticica par. Gr. Popescu-Breasta, Invcifeimintul religios in colile din Germania (Craiova, 1912) se poate vedea ce
Insemnatate mare se acorda i azi studiulul religios in cea mal
luminat tar& din lume, dar i clt a mat limas in acest lavat6m1nt din vechiul formalism i vechea pedanterie.
* In brqura aBisericile armene de prin terile romlnel, d. G:igore Goilav d tirl pretioase, unele cu totul nou (cele despre
biserica din Bacurqt1, d. p.). Inca o data insistam lush asupra
faptulut ca data de 1395 pentru biserica din last e labia i ca
bisericile armenetI sInt mult mat nou& de cum credea generatia lui Hasdeil.
Cobzarul, opera cu (coloare local a d-ret Vcrescu, d
prilej marelut ziar (Le Journal, s-1 rid de (declamatiile romAneti: Vat, vat i vat de mine, de (costume pitoresct, gctntecul de langoare, patim i barbarie : tot ce se poate atepta de

la o musicl romneascl, adeca pe jumtate turceasa, pe jumtate tigneascA,, inteo tara unde se cint doar tpentru a
goni duhurile rele,.
Si se opune tnusicet d-net Gabrielle Ferrari music frances,
de

claritate, veselie, franchet i spirit.

Isalete Paul Rebouf. Ar putea iscali i alp.

* in (Telegraful 'Zombi. de Patt se arat de d. Silviu

Dragomir zAdrnicia povetit cu cinele ce s'ar fi InfAtipt V15.-

dial Sava Brancovict ca s-1 boteze. De fapt, e reproducerea

unet povestirt analoge atribuit lut Mohammed al II lea i Patriarhulut Maxim de Ieroteia de Monembasia, Inteo foarte raspindit (Carte de istorie, greac.
* Ilusionistul mied coleg Ovidiu Densuianu a ajuns acum la
gurechea detestabil i gmonstruosittile titmice) a'e unut oarecare Eminescu.

Comptimirea e In astfel de Imprejuari o datorie colegiall,

chiar cind nu mar at, de la pronuntarea tristet bolt, legAturt
personale cu pacientul.
N. IOR GA.
.

www.dacoromanica.ro

294'

NEAMUL ROMANE.EC LITERAR

A APARUT :

'

DESBINRILE ROMNILOR DIN UNGARIA

de N. IORGA.

Mndstirea Neamtula
.

Viat augAreascd i munc pentru culturd.

,

de
s.

N. IORGA.
111:107=EMOSEr-CM-liii.=cpitar

SUPT TIPAR :

Cugetri
de N. IORGA

La 16 Maki va aprea:

BASARABIA N AST II
.,!:.,.,
'

DE

'

N. IORGA.

ri

.-

Capitolul I.i. Basarabia sl. inceputurile Moldova - Capitolul al ,

II-lea. $tefan-cel-Mare si Basarabia. - Capitolul al I II-laa. ezarea Turcllor in Basarabia-de-Jos si Wale de reintregire ale
Romiallor. - Capitolul al IV-lea. Recucerirea Basarabie! asupra
Turcilor si asezarea Talarilor in Bugeac. - Capitolul al V-lea.
Viata rornneasc In Basarabia veacului al XVII-lea. - Capitolul.

al VI-lea. Noi incilar turco-tatare in Basarabia. - Capitolal

al VII-lea. Sate .si tirguri in Basarabia veacului al XVIII-lea. Capitolul al VIII-lea. Basarabia i rzboaiele ruso-turcesti.
Capitolnl al IX-lea. Rpirea Basarabiei. - Capitolul al X-Iea. intoarcerea celor trei judete la Moldova si noua lor rpire la 1878 .
TIPOGRAFIA

NEAMUL ROMANESCD VALENIP-DE-MUNTE ( UDErUL PRAIIOVA).

www.dacoromanica.ro