,

ANUL III. -No. 42.-

10 BANT NUMRTJL .

30 OCTOMBRE 19H.,

NEAM tL HO, ANESC

!ATERAR
AliONAMENTOL

in

Tali:

ABOIWIENTUL

'Pe ea 5 lel. - Pe fese lea 3 let.

ti STALIN/inn:

Pe un an 7 tel. -Pa lees lea 4 lei.

RedactIn i Admintstratla : Vlentl-de-Mante

(jndetnI Prahova).

SUMARI:

N. IORGA : Coleolii, albume

IORGA :

i eataloage de veche' art romneasci. -'N.

invierea lni tefan Vodd (poem istoric). - M. P. MIRZA :

in ,avanposturl (amintirl).,

Colectii, albume i cataloage de veche art

romneasa
IL
-E o lucrare personal a until tick arhitect care s'a fAcut minOscut prin Audit critice i polemice One de pAtrundere i cuprinzipd adesea, idol juste. Astfel aceia pe care a exprimat-o adesea,
dar pe care colegil sAl trebuie s'o audA clt de Inuit,
pentru a
folosi cladva dintr'Insa,ca stilut ronidnesc inseamnA nu aplicarea
de ornaments copiate din vechile clAdirt pe zidurt nouA, cu alte
proporfil i cu altd destinalie, ci potrivirea - ceva real grea, ce
e .dreptul
dupA nevoile vietit de astizt, i cu un drept de originalitate pentru artist, a elementelor cl0igate de me0eril de
odinioarti 0, care, fiind in legAturA cu natura i cu firea noastrA,
trebuie sd rmtie.

D. Sp. CegAneanu cautA a da studiilor privitoare la arta noastrA.

o intindere mat mare, un orizont mat vast, studiind aceast arts,

mat ales luerdrile de argintArie si de tesaturl, la comparatie cu.

alte aseinenea obiecte din terns vecine, pAstrAtoare ale stilulul:
Rabat], german sad bizantin. Dinte afirmatiile sale nu vor ra-

www.dacoromanica.ro

J -

.-

658

NEAMUL ROMANESC LITERAR

'ar fi ele rostite ; terenul e demlnea toate, cu orIcitA sigurantA

BA treacA Inti printeo solidi pregAtire
Heat, i d-sa va trebui
ma! aerie cA lipsese la no!
istoricA, dupA care de sigur nu va
afarA de no! i popoarele
(acele istoril ilustrate populare, care,
si-I lipseascAl,
balcanice, nu cred sA fie popor european cAruia
n'a avut-o In glad. Atunc1
fiinda face o nedreptate pe care desigur
ragusanA, mal ales dad va fi Mcut
va vorbi mat putin de o artA
familiarisat cu lucrArile prividrumul. la Ragusa si se va fi
toare la cultura mid! Republice de odinioarA.
fa cel ma! intins inteles
D-sa publicA un catalog descriptiv
din averea Museulul de antial cuvintulul, cuprinzind o parte
din asectiunea eclesiasticAs - acest
chitAtI : aobiecte bisericest! de 66 de pagin! e numal cea d'ine, titlul cArtil, de si fascicula
cA d. V. Plrvan, directorul Mutdii2, oprindu-se la 1600. Pantru
cartea poartA insemseulul, a luat asuprA-I cheltuiala tipAriri!, AntichitAtTl.
National de
narea de oficialitate : Aluseul
teracote : una cu simple
Avem in prefatl tref foarte frumoase (una dA numele mesterosete, celelalte, d veacul al, XVII-lea
Luerarea di nepreruluI Dagoii1), purtind sterna Cantacuzinilor.
(chivot, potir,

taite odoare de la Bistrita, mal ales ale Craiovestilor

si de la Neagoe-VodA, nepotul
cAtuie, patrahir, engolpion, taler)
turcesc). Apol ceva de la Tismana,
lor (Intre altile i un covor
Nicodim, talerul luf Neagoe ;
din aceias! epocA : evanghelia lul
ctitor, Radu-VodA cel-Mara, crucea
de la Govora (patrahirul de la
(engolpionul la! DrAghici);
de la VintilA-VodA), de la Snagov
sculptate ale lul Vladislav al aka,
Vin: epitaful din 1430-1, usile
de la Dobrov i Slatina : crucea
- citeva lucrur! moldovenest!,
Lpusueanu si a lul Mate! CrAciun Postellul Alexandru-VodA
la tefan eel-Mare si Bogdan,
nicul, aiere, epitafurl i patrahire de
- de la Lpusneanu. incomparabile : ma! marl dicit cele din puReproducerile slut
pentru studi! de anAnunte.
- blicatia Case! Bisericil i mal potrivite
fotografulul, care a Mcut o oper
Neat eh' nu se dA numele
de d. Sp. GfgAneatu
deosebit de frumoasA. Desemnurl se adaugA, aspectele luf.
presintat sutt toate
bang. Acelas! obiect e autoruluI
- care merge pini in cele mai
'Asa filnd, descriptia
BA mA ierte cA i-o spun - aproape
mid amAnunte, e une orI
pentru IgraurirI istorice
superflug, i spaVul putea fi intrebuintat
inscriptia care aid se dA totdeanna. Dat fiind scppul

pe lingA

www.dacoromanica.ro

AL.

COLECTIT, ALBUME

'

t CATALOAGE DE VECHE ART

659

publicatiel i conditiile In care se face, nu till dad ipotesele

d-lut
,Cegneanu, ipotese indrznete, dintre care d-sa insu0 va retrage
multe, ii aveati local. In starea de azt a cercetrilor, cred mat

degrab ca n'a venit vremea ca asemenea lmurirl s

lntre In
.cataloage oficiale. In sfIr0t, dintre obiecte putea lipsi talerul
tureen al lut Koglniceanu.
Altfel, rIvnef, inteligentet, dorintet de a se informa,
curajulut
-In ail spune *erne a tInrulol
arhitect, se cuvine numal
laud.
M.
Si acuma s mi se ingaduie a Incheia aceste pagint cu con..sideratil necesare*- nu 0M dad si folositoare in
starea de azt"
a orientrit noastre In cele culturale - privitoare la anarhia
(pun literele cele mat groase) care domne0e 0 In domeniul
colectiunilor, albumelor, cata!oegelor.
Supt Domnil d'innaintea Uniril, Capitala muntean
un Museil de inscriptit pe piatra, datorit daruluf ia vut
-fAcut de cel d'intiti colectionator din tar, generalul mrinimos
N. Mavros ;
s'at adaus apot lespezile din colectia luf Mihalachi Ghica,
fratele lut Alexandru-Vod. Descoperirt mat trzil, ale
rposatulut
Tocilescu si ale altora, a lntregit aceast sectiune,
va
cpta un nail catalog, mat simplu, mat sigur i matcare-0
original'
declt cel vechiti, de la actualul director, d. V. Plrvan, un final*
Invtat cu absolutti competent In specialitatea sa.
aSectia medieval i modern bisericeascb,
ni spune d. Cegneanu, ll datoreste existenta decretuluf din 1-it
Saptembre
-4865 al lul Cuza-Ved. Ceia ce Inseamn initiative!
luf Odobescu.
El a adus obiectele de la mnstirile oltene
; Tocilescu a adaus
pe cele de la Hurez 0 din mnistirile mcildovenestt
de dincolo
,de Sireti. De ce acestea, 0 nu celekate? E o tain. Sacrilegiul
s'a fcut
.odat, si el se putea repeta. Cu atit mat mult,
cu cit pstrarea
acestor nepretuite opere de art In biserict i
in chip permanent, nick) sigurantd; Norco mnstirt nu of era,
c Iatimirechi fura
numal manuscripte ; altfel putea duce lzl lntregt
si de stofe I In cea mat mare parte, preotil clef' de argintrie
tot ce li se cere
de persoane sus puse, i acestea nu
se
sfiesc
a
cere. Biserica
de la Bline01 a fost jupuiti astfel de
discurile et. Episcopif

I LI

www.dacoromanica.ro

- -

660

41111

NEAMUL ROMINESC LITERAR

tree, ca Mitropolitul Ghenadie, obiectele de la o mantistire la

alta. Inventariile de. daunzi ale Case! Bisericil sint Mcute aa
de simplu, inch nu servesc la nimic : o acruce vechel poate B.

orlcind inlocuita cu alta. i adaug cu indignare mentiuneacrime! ce se face dIndu-se de parch! obiecte de aria dratilorBloch), Evre1 polon1 din Bucuret1, pentru a le retopi, - aded

pentru a capata lucrurl noua i proaste, din vitrina. Nu zice

1nsa1 lucrarea oficiala a d-lu1 Ceganeami ca astfel de opere dearta vor fi luat drumul strainatati1 sa vor fi intrat in obscure.
colectiunT particularel ? Auziti, si judecat11

La Expositia din 1906 s'ail carat cu gramada astfel de lu-crurl. Unele se pastreaza -i acum in Palatul Artelor, liateodesordine care precedeaza ruina lor. Am atras In zadar atentia
asupra acestel primejdil. Am vorbit gi d-lul Peretz, loctiitor de
secretar-general la Ministeriul InstructieL vi nu mi s'a dat Oda.
acum niclun resultat. De ce ? Nu e reavointa, ci o fatalitate
care ne amortgte.
Citeva lucrurI a intrat la Musaul de Etnografie al cl-lul Tzigara, unde ele nu-gl afl locul cel mal potrivit, acel Muse tre--

buind e urmeze alt drum. E bine macar ea

a scdpat

aceatea I

Decl o parte din obiecte in Museul de... Antichitat1, alta la

biseric1 i manastir1, alta la Bloch sail peste hotare, alta la par-ticular1 cu dnnalte situatilp - unul ar fi avind, iml spunea D.
A. Teodoru, un Museil intreg la paris, din spoliile noastre -v,
alta la Palatul Artelor, alta la Museul de Etnografia. Decl fepte.
numar opt :'Din cele ma' bung sentimente a, rstitit colectia
de la Casa Bisericil, foarte interesanta, dar putin aecesibil publiculul.
Uitasem museele judetene care incep sa apara : ;note tl
*I fiecare din aceete instituti! cauta, din cele ma! bune een-timente, a da cataloagele i publicatiile sale, oficiale toate i fie-care dup alte norme, cu alt scop i cu alt1 oamenbl
Nu vi se pare cd a venit vremea ca aceastd groaznicei anarhie

set inceteze? E cred ea da. Cred, dar, firqte, ca unul ce nu

vreail sa ma bag Ministru de Instrucpe la vre-un partid, nu potface nimic.
Anume : sa se dea bisericilor reproducer! galvanoplastice, din
acela1 metal, ale odoarelor de argintarie, si cpi1, Mcute la co-,
lile de cusatorie i brodarie, ale odajdiilor.- SA se copie toate pic-

www.dacoromanica.ro

N IORGA : INVIEREA LUI

661.

TEFAN-"VODic.

-tuHle din veacul al XVIea i al XVI-lea i cele bune din epocele urmtoare. SA se ridi3e tencuiala zugrAvitA a ruinelor ce
nu se ma! pot repara. SA se muleze in adevr, i iute, toate.
:sculpturile in piatr i lemn. SA se studieze i sA se dea in albums toate *Muffle in lemn: ',din iconostase, jeturf i strane.
Acest imens material sA se adune la un loc, in Bucuresti,
fiindcA e centrul cel:mal mare i mal Inuit visitat, or! si in Iasi,
carell are pentru aceasta atitea drepturl. Palatul Artelcr in Capitala serif, Veclhia Univaraitate in Capitala de odinioarA a Moldove!, ar fi locurile cele:mal potrivite.
atuncl sA inceapA dupA un singur plan marea operA de ca-.talogare i descriere istorica i artisticA.
'

11111.11111111111112111

N. IORGA.

Invierea luT Stefan-Vod.A.

(Urmare.)

ACTUL al IV-lea.

scENAalla.
ALEXA.NDRU.

Petru Aron ?... Omorul din Reusenl? tr tiii

Si stia din a cut yin& cAzu Stefan in luptA,
Si vA priveac - ce gloatA de mirsavl ucigas1 ! FArd de niclo team.
(Aratli nitre pretendent.)

Donau! vostru- f acesta !

Ce zbovir Nu-I unul In stare a lovi 2

Negreo, ce ziel ? Pa altul lait grija fr'-de-legil ?
Off nu mal estI tu insug de nu pot.1 IndrAzni
Cind staticel multi in juru-tf, si 'n fatA-I unul singur ?
NEGREA.

Maria Ta, cnvinte de-acestea l-orn rosti

Cind va fi hnplinit chemarea aide! zile.
Acum ne-asteapt Pap. S'astepte nu-1. deprins.
Si-a ill! pedeaps pate pe top sA ne ating...

www.dacoromanica.ro

--

,t

662

'NEAMUL ROMANESC LiTERAR

..

ALEXANDRU (linigtit).

til tu c'ar fi mat bUn pedeapsa de o spul

Declt omorul care mi-1 prevestial in fail? -Cu Tamil morl pastrindu-II in mina arma ta,
Iar vol junghiatl pe-acela ce n'a pornit la lupt.

(Se aude triinbila la Turd.)

NEGREA.

SI ne grabim. 0, Doamne, auzl chemarea lor ?

Raspund e pentru tine si 'n ziva Inchinrif...
'UN BOIER.

Sta capetele noastre in mina ta... Nu mergl ?

ALT BOIER.

1.

Va merge!, Insu1 capul Jul este 'n Mina. ndastralUN AL TREILEA.

Te-oni duce innaintea lul mort, i n'om peri,

ALEXANDRU (care ,un aprod).

Un jet de jadecata... Ea am venit sA jadec;

Si va tinea gilceava atita cit void ed.
UN BOIER.

.S jaded azI ? Aice ? Pe cine ?

ALEXANDRU (batjocoritor)

Ia pe vol,

i incepind cu-adesta, cu Negrea blastamatul,'

.Cicl poate ca alteapta calul spre-a-1 primi.
NEGREA (logrijat)

s lsam ciil i vorbele unite :

Tu poll a n, ucide. No! ins nu voim...
Ci

ALEXANDRU.

- Ba e va pot... Inlaturl te dal, drumul sa-ml vad ?

(Cana cu_ochil.)

"

www.dacoromanica.ro

"

N. IORGA : INVIEREA LUI

TEFAN-VODI.

NEGREA (satanic)

Aha, flCul later._ Am lnteles... La drum

Ne ducem tot!. In mijloc tu, nol pe la arlpl.

Si ne urlm atita i totql ne-apArgm...
(Trimbita denial a doua oars.)

Ne chiami iar... Spahiil bleep a se milca.

ALT BOIER.

Si Ieniceril cat spre nol cu Indoiali.

AL TREILEA.

Tintese un tun Incoace... Ce facem nol ?

-

TOT! (Curios!).

Este o viclenie ? Si et1 situl de viola ?

NEGREA.

(ingenunche innaintea lul Alexandru.)

Maria Ta, aibl milA... Nol nu ne-am ridicat

Spre a-tl rpi aceia ce-am druit odatA...
ALEXANDRU (ironic).

Ce-atl druit?

NEGREA.

CuvIntul nu-I bun ? Am sprijinit.

De-al auzit acele cuvinte neiertate,
E vinovat doar omul care te-a sfatuit
SA dal un scam de moarte...
.

(oprindu-I.)

EA titi, Maria Ta.

Si ce ti-am Maul. oare ca s ne dal peiril ?

ALEXANDRU (cu Iinite).

Urmeazi judecata. Tu, Isirgre, et1 plat

De nol, motenitorul aceste1 tee, ca unul

'

Cc al Mat s piari pe Domnul t fugind.

NEGRICA.

Ent fart( de numr, i nol putial, stipine !

www.dacoromanica.ro

663

664

,-

NEAMUL ROMINESC LITERAR

ALEXANDRU.

Fiind fara de numr, de ce i-al numarat ?

Era o marl oare otir1e 'nclqtate ?
(urm eazA)

Al doilea. Pe Domnul cel not l-al chinuit

In fiecare clipa cu-auaenintr1 fur*,
Si 1-al minat pe drumul ce-aice 1-a adus.
"

NEGREA.

Nu e alt drum, o, Doamne, i oil nu fac minunl :

Osinda asta vine din cer asupra noastra.
ALEXANDRU (urmind).

osindim cu dreptul nostru cel sfint de Domn

Si se jertfeasca astazi de sabie turceasca,
i toga boierimea de-aicl -nu mat putin.
(ride cu hohot.)

,i-aceasta-I cea din urm fapt' a Domnief Melel

UN BOIER.

A 'nnebunit ! Cu siN s-1 learn!

NEGREA (desperat)

Mina pe ell
APRODUL (alergind).

Ceauil slat aice si cer porniPea noastr :

Altfel va merge oastea i ne va navali ;
Multimea sa 'n5pim1nta de sunetul de arme,
Si da pe deal teranil coboara catre el.

Grabitt, boierl; va cere ea va rbiti o lume !

-

ALEXANDRU (in picioare).

Teranil vin incoace, grabitT, boierl, grAbitt :

Et ma vor duce 'n codrul fugil i al ruinif,

i,m1 vor gasi mormintul ce cu dor il a0ept,
Ling& mormintul care a fast umplut de tata.
(Se tidier un zvon de departe.)

Auzl? Incepe lupta! Grabitt boierL grabitl !...

www.dacoromanica.ro

N. IORGA : INVIEREA LUI TEFAN von.k.

665

UN BOIER (holirlt).

M. rgl sa ne scapl de moarte, orI InsutI vrel s morl ?

UN ALTUL.

E sfint trupul lul, frate.

AV!
Nu-I dint! Un prune din doll !
' NEGREA (ingrozit).

Opriti-va 1' hi fata-1 pgzegte un aihanghel.

(se cutremurti.)

Sritl, tn piept ma arde o sabie de foc,

Ce inima mi-o cata, inima vinovata..
UN BOIER.

In Mull cu fricosul I Sa.I dam ParI pe mort I

(Din multime de desface o femeie ia velmint de mireas5,
despletit.)
MINDRA.

(se ripde la Alexandru).

Maria Ta, mireasa ta astfel a venit,

Cu haina sfagiat de spaima multhnil,
Cu parul smuls de fire de aur gi de florl,
Cu inima 'ngrozit de ceia ce ne-agteapta....
ALEXANDRU (niMit).

Tu estl fata lul Negrea ?.., Adevrat tu estl?

Mi-ati spus ca egg ca dinsul, gi tu al ochil blinzI,
Si fata ta e alba ca fata unul inger...
IT zice Mindra tie ?
(se iiit luAtor aminte.)

tiI ca War potrivi...

(nu ceimptimire.)

*i al trecut stinghere prin valmagagul gloatel.

Nu te-il temut de nimenI, saraco ?
MINDRA (0 vine 'n fire). -

Ba ma tem
De until singur, Doamne, i e aid. De tine!

www.dacoromanica.ro

4"

NEAMUL ROMANESC LITERAR

666

ALEXANDRU (cu (mental uimire).

De mine? Cine oare de mine s'a temut?

-^

MINDRA.

De tine! PAnA astazi ca. nu am cutezat

SA mA ivesc In calc-t1 c'un zlmbet i c'o floare
Ca orsicare fatA aice In crag. Tu egtf fiul lul Stefan cel strapic i cel mare:
La numele luf limy in casA tremuram,
Si tata il roulette in noptile de trudA...
Si m'a sortit mireasa ta... 0, tu pain de vultur,
Ce simte porumbita chutA 'n ghiara ta !

(alt zvon mare din mulgine.)

0, e tArzid i gindul mie pard i-am pierdut :

De ce-am venit oare la dinsul ?
UN BOIER.
o-

Si sfirim !

MINDRA.

(trestle ca din soma.)

01 da, e ceas de moarte. Voitt s vA ucidetl !

(cu groazA )

'

tu, atit de liar gi-atit de 'nfricopt

De ce vrel marten noastrA ?

A mea inti, a tatel,
A celorlaltf... BAtrinf, i femel, i prune!
...

De ce ?

(se (Treat., rIpezindu-se apol la el cu bratele.)

De ce vrel moartra insutl a ta? zi : de ce vrel ?

(ginditoare.)

SA fi avind tu, Doamne, vre-o optsprezece anI ?

Atuncl efi slut mal mica...
ALEXANDRU (ca alurind).

Tu et1 fata lul Negrea ?

MiNDRA.

De sigur, dar nu-I sigur cA slut mireasa ta.

www.dacoromanica.ro

'

'
-

N. IORGA : iNVIEREA' LUI 5TEFAN-VOD.

607

ALEXANDRU.

De ce crezi cA nu-i sigur ?

BOIERI (nerkltorl)
,

Nor, ce stAm de povetf,

Si trimbita
. a treia acui ni sun& moartea !
.

(se aude a treia trim big.)

Mergl, Doamne, ori pe brat te ducem ?

,

MINDRA (indignatP)

Ce etI tu

De strigt la Domnul terit ca la rindapl curtil?

(se uit la el.)

Tu etI vArul Axinte? Ruine... Ce mojic !

SA mergem, Alexandre, pant de-atitea viett!

ALEXANDRU.

Ce ziel tu : Ah xandre ?

MINDRA.

Nu-t1
zice-aa? zi: nu?
.
ALEXANDRU.

A4a tin! zicea mie cind tata mA cherna :

De-atuncl ea slat un altul: (Maria Ta.

MINDRA.

SA mergem !
ALEXANDRU.

SA mergt m, iris unde ?

MINDRA.

MA tii? Sint obosit5.

Pe drum de viitor.

MULTIMEA (intr'un glee).

TrAiascA Doamna terit !

(Urmeaz6.)

N. IORGA.

www.dacoromanica.ro

668

NEAMUL ROMANESC LITERAR

In avanposturi.
- AMINTIRL -

...Cind Intrararn in cantonament, eram invinetitr de pulbere,

prjitr de soare i rupti de oboseala. Nu ne mar tinea vinele
picioarelor. Fruntasul Stanciuc sorbia din bidon cel din urma

strop de apl, de credeal c bea o galeat intreaga. Fusese

lung drumul i cotit prin niste porumbistr fara pic de umbra,
fr pic de apa. Oamenii Insa, nobositi cum era, mar pastra

in el viata. De aceia, chid domnul maior ni trecu frontul in

galopul calulul i ne privi cu ochir lui mid i negri ca cloud
picAturi de cerneall, paream oarecum multamiti i ni intorceam
privirile dupa calu-i roib, pieptos si bine legat.
Era dupa septe ; soarele se topia la margenea cerulul ca un
bulgAr de cear rosie. Ziva fusese senina, de tot senina, doar

citeva suvite aramil de nori mar sticliaa in cele din urm

palide lucirr.
Cerul, Maid ca un clopot de-asupra cimpului neted i vestejit,
era limpede i albastru, ca de apl.
- (Mine iar o sA ne arza, fratilor}, zise rgusit Teranu, un

caprar de la a treia, care rmsese de companie - un blietan

fara mustat, cu obrazul parninti ei cu o murs in pometele
obrazului drept, mic i Indesat - era flancul sting...
Nor, rindurile din cap de la a patra, daduram din capete ei
ne uitaram cu sprincenele cautatoare In dreptul unde buza
cerului atingea coama dealului de la Apus. Satul era drept,
Ware pe sosea si lung de ti se ura, urnblindu-1. Cascioarele
albe i cu Inflorituri nemestesugite pe la ferestile joase,
unul ca
cu prispele blnite, curate. Rhea un sat ingrijit
putine altele. Cvartiruirea ne duse tocmai la cellalt capat al
satului, acolo de unde se astepta inamicul.
<Para vad, ma baieti, cA o sA starn in noaptea asta In
avanposturi. Ca si anul trecut, tot pe nor astia vitejil a azut
norocul s ni petrecem somnul cu frica 'n sin...,

Fruntasul StAnciuc avea in inima lui ingrmadite cam multe

parer! de rail. De curind ir murise mama-sa, -o femeie blapentru care-si legase un

jina, pe care si vrajmasir o
zabranic la cot ; II murise i un vitel pe btturd, si se gindia

www.dacoromanica.ro

_
.

M. P. MIRZA : iN AVANPC)STURI (AMINTIRI).

069

.ca o sa-1 via greii de tot la liberare: nevasta e cea mar mare
nevoie.

Line el, pasia nelini.tit, tirindu-si opincile prin pulberea de

pe linie, bombnind mereti cu capul In piept, caprarul cel mic

Indesat de la a treia, ale aria sprincene stufoase eraii ma

tesate de praf ; dadea draculur militia si intreba inteuna pe

furierul de la cvartiruire, unde-1 -mar duce.

in sfirsit ajunserm.
'0 btrina botit In obraji, cu cretr in frunte, c parul galbulaw
.

albit, - cacr terancele de vrIsta er nu ail prul de tot alb - ne

zimbi din prag la nor i ne primi cu vole buna. Suflitele marl
se gSesc totdeauna la cer umili. Ni art tinda, vatra i co-.
sarul : aici aveam sa ni odihnitn oscioarele. Ni sterseram pustile si baionetele, predaram aprarulur tuburile i cartusele
nearse i ni gtirm gamelele. Suna masa. Dor dintre nor se
duser la Primarie. Acolo era Injghebat bucatria de compa-.
nie. Gellalti ni udaram fetele aprinse i prafuite, ce scirtiall-

supt palme, i ne rotiram in preajma uner pare de foc ce

afuma curtea, fumindu-ni In tihn praful din tabachere.
- da d-rni aboneaua, Nic, ail zise Chiril, un norma--.
list Innalt cit un plop si uscat ca o iasca, baiat cu duh siglumet al draculur.

E IT ntinsei tabachera mea cu secret, luata de la VIca-restr, pe and facusem acolo gard, iar el, care-i stia de rost,o desfacu, rizind, dup ce btu cu degetul de trer or/ pe capac .
obic-eill de pe end Invta la Norma). - i zise, dind ochilor

roata : cine n'are, simuleaza 1.

Tot! pufnira. Se mar descretia oamenii, 41 mar desclestar

flcile si incepura s-si spun povesti, - cad cu povesti se mar
hranesc soldatiT...

- (MI blieti', incepu unul - Otete

cu capul cit o bacu

obrazul
ca
maslina,
cmie
and
ItnT
yen); ordinul de
nit ti
chemare, ma gsiam la cimp ; de-acolo am sters-o. Nevasta mi
se uita speriata In ochl si nu lndrznia s graiasca o vorbac
Fetita imr pltngea In car, mototolit In cirpele er, mama cut-4a
boabe In umbra boilor. Frate-tnied, un baiat de cincr anisorrr
ma tot intreba :und' te ducT, neica, und' te ducT, neica ?",
sughita si se uita dtipd mine. $i e, grbit, imi stringeam unel-tele si-m1 asezam boarfele in car p, cu rostul neisprvit, o luaill
la drum...,

www.dacoromanica.ro

-670

NEAMUL ROMiNESC LITERAR _

- Da' eil, porni Pietraru, un biat de prvlie, < puneam

In pung orz la Grecu'. Cind cetii, IMT trecu un inghet prin

mdulare, i flcui rost s-mT tie locul altul in lipsa mea. LuT
- cloth' Mihale-T prea rgg ; cu cit dragoste Insa li povestilii noap-

tea aceia de pe la inanevre !... $i ma asculta tot! batting ce

trecusera prin foc, copiT ce nu gustaser miseria, toll ma as-

culta cu sufletul pe jumAtate, cu inima strins, cu fetele aprinse

si ochiT tintitT la mine, care li insiram peripetiile noastre. Da'
tu, ma Roat, ce-aT rmas -pe gindurT
Roat era filati. CeT din juru-T II luar cam peste picior,

spunindu-Y c1-1 amorezat. Flclul se Inrosi. ca jratecul i inghiti in sec.

Atund se npusti pe" noT cAprarul Dogarti, cel gros i musvorba luT. Toctacios, zbirul companieT, i ni sparse cgasca,
.

ma! sosia cu masa. Borsul furriega in gamelele descoperite,

aduse de toarte i ni fAcea poft de mincare. Femeia ni asternu niste rogojinT i scoarte din odaie, si le Intinserlm pe
'Jos,
jos, de-sT era maT mare- dragu' s ne vezT.

$i ea avea un biat, Ia viratorl, dus si el departe ; de aceia

o durea inima end ne vedea cu cizmele albe i blusele negre...
I

Noaptea era senin. pe cer ciuruiala steleloi sticlia i ni

obosia ochiT. Calea robilor, ca o fisie. de lapte, impartia cuprinsul nesfirsit pe din dou. Adormirtn rApede cu capul pe
mantaua facut . sul imprejurul - raniteT Umflate, ce mirosia a
-vax. Ne treziam pe la dou, Inteo imbulzeal i zpAceall cum
' rar am vzut in viata mea : aprarT i sergentT rgeail la noT
.cu nuiaua In min, ne imboldiag s ne sculm i s ne echipm ca ini-a venit rindu',. Tipete i vicArelT la noT i aiurea.
)31trina, In prag; intnrmurit, .tapn ca de boal, ea mina
cupl la gur t i cu lacrine in ochil cretT, se 'uita la noT cari
-furnicam pe bttur, i da din cap cu 'neinteles...
Nou ni umblaii minile pe curele i nasturT ca o morisa ;
Inteo clipeall Incheiardm frontul. Se fIcu apelul la pluton.
NicTunul nu lipsia. $i iac i dom' sublocotenent, un copilan.dru pe a cruT buzl musttile parcl erad trase cu arbune,
sprinten si bine legat. Plecaram, Eram tot cu ochif lipiti, tcull i necjitT. E imT lepdam trupul colo t i colo pe drum,
ma impiedecam de pietre, dam In gropT i - para mI strecurase
"

www.dacoromanica.ro

r
1

M. P. MIRZA

IN AVANPOSTURf (AMINTIR!).

671

suflet o tain mare luna, care pleia crestetele salcfmilor

de pe margine. Atunct, una cite una, aducerile aminte iml
In

rAscolia5 creierul, i parcA toate erail povesti. Unul mA lovia

de colo, altul de dincolo, unul ml cAlca pe tocul cizmet, ca

i etl, la rindul mied, sA calc pe altul. In sfirit drumul era
cit nu se mar putea de uricios. Dar somnul, care singur era
vinovatul, incet-incet ist desfAcu aripile, i se duse.
Garda mare era viritA Inteo vAgAunA destul de acoperitA ve-

derilor vrAjmasulut. 0 tara ne lega cu posturile mid ce strA knell innainte

care abia ni se nAzAriaii. Despre ziuA,, incepu

un frig ce ni scutura carnea. In mijlocul cimpiet netede, pe

care nu puteat zAri nick) mogildeatA, era linite si somn. Vintul

ni pAhnuia obrajit suptY de rumenitt, cu degete de mini suptirt

')

ca mingiierea until vis ciudat. Not, cerc in preajma until foc

;

ce zvIrlia limbi tremurAtoare, Milne pe coaste peste meiul adunat cu multA trudA de pe" amp, clipiam ca s ne feriin de rumeneala jArateculut ce ne dogoria. Altit din not sforAiail in
cele mat duld, sa poate si amart visArt ; si numal citiva, intre
cari si cet tret cAlArast alAturatr- companiel, stAtead trejt cu
ochif cuie in vAzduh.
Stanciuc se lipise de mine : trase supt el erga datA de until'

din cAlArett si: cu mlnile in sin si genunchit trai la pintece,

soptia din and in chid cite ceva. Mie nu-mi era somn. MA
uitam pe de lAturT la trupurile acelea linistite, fArA griji, trudite de oboseaM, aruncate pe pAmint, ca niste lesurt, peste care
noaptea de toatnn I pAstra cu sfintenie tainele et, i mA Intrebam : aceastA carne si aceste oase vor fi ele vre-odatA
pradA gloantelor vrAjnia-se ?

- MA Mick mA, a murit mama... S'a dus sAraca in lumea

In care o auziatn c vrea sA plece, de cite ort se blAstAma in
viatA. Stir tu ce amAritA fu mtticuta ? Taica, un otn rA, iute,
cAruia nu era clipl in care sA nu-I miroase gura a rachi', o
bAtea de o snopia. Mi se Mcea negru 'n ochi, clnd o vedeam
cAzind ca un busiean, lungl i zdravAnA cum era ea, si urlind
ca un cine bAtut. Mi se rupea inima din blierele et i nu indrAzniana sA-t (lag ajutorare, cAct taica, nu 1-ar mat rAbda Cel
de Sus ! mg trimetea cit colo cu piciorul. Clad_ m'am fAcut si
err bAiat mat mare, m'am prins in horA. Aicr ce mat gAsiam
une ori traiii mat bun ! Fetele mA iubia mat mult pentru -cA

www.dacoromanica.ro

N.
,

672
-

NEAMUL ROMANESC LITERAR

prea m stied acas chiduit. Seara fast dupl lucru, m lsam

pe vale, stam d'innaintea focurilor de vreascurr, ascultam piedecile cailor ce sunati a sec, si cintam din fluier s mr mar potolesc inima i dorul er. Pe- acas grea fmr venia s. da... Si

asa, mr, mg. apucail zorile pe livada pe care tinjia ovsul.

Toamna timid, chid btea mAzrichea, m pitulam de viscolirea nemiloas in cosarele gospodarilor, i acolo cu ochir umezr
urmriam fulguirea iute, i un gol mi se lsa in piept. Singur
crescut pe lume, mar mult cu Dumnezeti cleat cu oamenil, am
foot intr'una amrit, necjit, urgisit, desprtit de maica si bAtut

de taica cite odat: asa am crescut e pn la ostire. Atuncl

am plecat cu voie bun i cu lacrmr. Mama m plingea i-mr
dadu prlute i ceva de ale guru!, mr vorbi stins. Dragostea
m petrecu pn la margene, unde o lsiti sting de piatra pn

'

chid mi-o scApar ochir. $i de Mutter nimic nu mar stiti din satul

-;
._

mieti decit c mi s'a prpdit micuta, stiraca... si c s'a prpdit btut de taica..., si e n'am aflat asta decit la o slptaming., de la vrul mieti Nstase, i tocmal atuncl m'am cernit...,
In vorba fruntasulul era ceva care te atinge i inspimint.
intre
Oft, si-sr strinse mantaua la piept virindu-I brbia
pieptil el, apor se mar zgirci, ca un atelus zgribulit de ger.
Ling nor, d. apitan, intins pe patu-r de campanie, Y fuma
tigara - cu mult nepsare vorbind din chid in and incet
si sters domnulur sublocotenent ce pirotia de somn in mantaua lui nou. Pe la cintatul cocosilor se crp de zita. Posturile mid se deslusir incet-incet innapoia uner sprincene de
pmint, iar mar de spre vrjnia santinelele, care se leganaii
intr'o parte si alta ca niste siluete. AuzirIm un foc tras pe un
lant, i ne desteptarAm top de-odat. Clpitanul nostru iI steed
cu grij tigareta de chihlimbar in toc, trezi cu mina pe ofiterul
care adormise i ni dAdu ordin s fim gata. Alte piriiturr, la
inceput mar rarr, in urm mar dese, se deslusiaii fn zorir zilel
ei ni iuia btile inimir, ca in asteptarea tine hrtuiell adevrate. Apol santinelele se retraser pe de Mull, posturile mid
se risipirl trgind focurr rari, iar nor luarlm armele, desfcurm piramidele, tot cu ochil innainte..
...incepea lupta....

M. P. MIRZA.

TWORRAFIA (MAIM ROMINICSO*1 VILENIi-D11-MUNTE (PBABOVA).

www.dacoromanica.ro