)

D!

IOAN RATIU. t

BLAJ
-#,;: t{:t

L] L.

SCURTE NOTITE INFORMATIVE:

3tl
1
6.!A =re__ -4\-

TIPOGRAFTA

CIURCU & COMP.,

1911.

J/ I* "%
4

Blajul.

I.

:'

La imbinarea celor doui Tdrnave, ordqelal: BlaJ, igi resfird cele cdteva uliqi, la adipostul arborilor umbrogi. Un cadru frumos il imprejmuie, dealuri'gi pddqri invecinate, apoi munqi mai indepdrtafi, cari v.eghiazi par'ci asuprd-i, ca nigte stnijeri din vremuri apuse. Mungii-apuseni i$i posteari la marginea orizonului ea din urml blocadi de stdnci, iar departe, la
Miazini-rircdrit piscurile uriage ale Carpaqilor, strdlucesc pf,nd. tArziu in vari, sub imaculata haini a zdpezii.. E aqa de mic acest orag cu trei mii locuitori, dar cregte mult in proporfii, cdnd il priveqti cu ochii scrutdtorului

istoric.

Peste .podul de fer, unde se irnpreund cele doui rluri, acceleratul trece intr'un sfiditor. ropot de biruintrd. F.ra un pod de lemn aici pe vremori, erau. cdsuqe acoperite cu paie, erau :mlaEtini gi pddure, inainte cu doui:trei sute de ani, . cind acest oragel nu era inci pe lume.

Blaj-satul s'a .ridic4f, mai intAi din slugile, ce se ocrotiau la nemegescul castel al lui Apafiy. O singurd stradi e totul. Cisuqele se ingiruie destul ,de curdlele. Mai cdtri "capul satului> vezi ease acoperite cu stuh, dupicum era intreagtr uliqa inainte cu doui decenii
1*

";,

l'"llrti

'

W'

i',',ii

"

Eumei, der cu'n

rr_!

___

$*$fit*;fir-#ldm
cum vii dera gara

;;;"::::::1,

dioase. Spre dreapta era azilul de copil, carJ din -.fnfurnatul nenorocire numai existi inlocuit azi cu y'reparandial.
__Spre piaqa largd Ei incdpdtoare poqi si intri prin Ulila rnicd, numiti pe vremuri Ulila pldcintilor,

ridici tot mdi mindre; cdsufele modeste au dispirut aproape cu totul. Chiar la intrare, o clidire veche i$ zilrage qtenqia. ziditil de marele - Metropolit Sulup, ajunsi azi pe alte mdni. . . Alituri, unde era pe vremuri o ingrddituri, de scdnduri,. se ridicd un institut de invilimflnt, gcoala de stat... Ei casele se inqiruie luf,nd in clidirile unui nabob romdn, proporqii gran-

s'ar putea m*ndri ori-care oraf provincial. Zidirile

se

pentru noroiul ei formidabil. Si deodati te opregti, feri voe. Catedrala cu infdligarea ei impund,toare, igi ridici cele trei turnuri spre bolta cereascd. De jur imprejur institutele noastre de invildmAnt se ocrotesc su-b umbrp ei primitoare, cum se adunl puii sub aripile g6inii. E un simbol acesta infdqiqdnd rolul decizitor ll bisericii in toate manifestdrile vieqii noastre ca popor. In dreapta e gimnaziul, institutul ledagogic, Scoala de aplicafie, Scoala de meserii. interiatut- Ae baep, in stAnga, semi.narul teologic. internatul de fetife. Aproape a rnie de elevi se aduni anual in aceste palestre ale muzelor, ca sd. se adape la izvorul ddtito.r d9 vie4qi al culturii nafionale. $i toate aceste institulii culturale cele mai aec/zi, ale noastre, s,sq1 - din ridicat qi s'au sus{inut, dupdcum se suslin Si astizi marinimia Arhiereilor Blajului, cari au jertfit totul pentru gcoaie, dacd ar fi fost lipsd - vorb" fericitului Vancea chiar gi crucea de metropolit. Sub boltiturile acestor ziduri, a risunat glasul de arhanghel al lui Clain, Sincai qi Maior, trezind la o noui yiali sufletul ltncezit al neamului, alituri de ne-

d'i:
?

-FrT'l?I:''rf|::tl

rnvdpfi: cipariu, Barnuq,

Barir

ii,"#:1i{i$:,g;l-d,,',#'fi{i"riq*if "ff ::i;;:,,ilfi '*:fl 1iT;,,J,,il".iL:{:;#,fi :f,:j

ziduri s'i * ;rrai"titre generaqii a"oi aodpdndu-se veac
Ia izv
acestor

;:ffu,

se ridicd

""ffi''.T Castelul rnetror)ol;t-_

;# Fki;|;f'fl{x'}'i-lj r,:"'j,!"*
-_^_,
t

nlt

perdndat de un

peste podul ce duce la gura vlddiceascd, se ridici, ctl o rgpeziciune uimitoare case din ce in ce mai frumoase. E republica Blajului, care se extinde pAni in uhuld" Ei azi-mine pdni la lacul "Chereteuu. Spre gara cea veche nu mai mergem. Sunt aici cdteva ziditi, gi s'ar mai fi ridicat inci multe altele, daci gara cea noui nu ar fi suprimat avdntul acestei

pi4i de oraq.

numitdTSzb-hurwbi.

Cdsuqe mititele se inghesuesc sub alee, ascunzindu-se par'ci de ochii lumii, alcdtuind partea de orag

Iliirriltqi'H**;y1i-5i{d::;:'lH
;;;""t:d:1"ti ?i.i,1ly.:lungi sub a,rte, ul"lli'i;T.Iff :'J,::'i$','","'lilJ*li""l"-""i':::
Cum scobori

"

ol:y:!:/an'.vechea

1".i."

o_

il"i'*:fft ;*:, #*ffi :vl:

l1?,i3Jii,'3"H;,

l/^onr la podul Tdrnauei, ce

dr

!lii:! :r:*

,'TfrftjW*,:,i.;:rti;';{:!:; 99ltru economie' ,ruolii-t"'"-p".;;: , de muncd, -ll .. nitll'?!: ' "u;; H lllH: t?U;e:
cftar
acurn

,d;i,:fl

Si iatd, din cAteva priviri risleqe am trecut in revistd acest orlgel atAt de mic, Ei totug atAt de mare! Departe strilucesc viile TArnavelor, depArtindu-se tot mai mult de olalti, in sus. Si la poalele institutelor, se intinde un cdmp extins, un cflmp al cdrui nume e scris in istoria neamului nostru: Cd.rnpul libertdfii. Intre Tdrnava mare Ei pdnn sus la gara .cea veche, ogorul poartd urmele sfinte ale inaintaEilor, cari ,la 48 s'au adunat aci in numdr de 40.000, ca s5. scuture jugul scleviei, ascultdnd glasul de rdzboinic apostol a lui Bdrnul. O piatrd monumentald ardta posteritilii locul, de unde s'au rostit atunci vorbirile infldcdrate, dar m6,ni miqeleqti au aruncat-o in aer cu dinamiti. Ci a trecut vremea, cdnd lumina istoriei se mai poate ascunde sub obrocl Peatra liberhilii s'a ridicat iarig, din propria ei ruini, din propia ei cenugi, ca nemuritoarea pasere Phoenix.
De toate aceste nu era nici pomenire inainte cu cdteva veacriri, cAnd oragul nu exista, ci gJdlerlulggi la .imbinarea 'l Iui I{erbord, (ln cg,S.g jntr-'p^ -. diplsma -. drg frii:iiiirr ubi iidem fluvii ioffinguntut"1. Vila 9i domeniul constdtitor din mai multe sate, {unge.le-I-a95"_-

,,#',:."i

\f,?Pnve$te
caci rocut de plim-

,. Ajungi' pe aldea p:"{i ingnjite, bare fiq.:;r;,

i:^&fr?:r"".,,,.frn{"ir,f*#*i'F:,'"-r#
^i;
e ,ercu/. qi
vezr.

"

cu

'i,;,l] [,j*

in

obginu pentru lilaj gi.locuitorii lui rirai multe favoruri, lnire aitele dreptul de tirg. Dupt moartea acestuia Blajul lnschimbi, ln scurti vreme. mai mulgi stdpini: f'-e*w_Ha.lle7,..,petru so$a lui M. A?,fry_Jr"devenind Blajul de aci inainte t1n-fleffit-16'6"de distrac{ie a familiei princiare. Ab"

@+_g{gul !F9Ji: cai6elarul@care

cu
B:_t h l9lt*tutuil..Hnl I e

posesiunea lui ElWu*n*a,care i-a dat gi numirea de azi (satul lui Blasiu, Baldzsfalva). pe ia lS!b_. trece. ln posesiunea lui Ge.o!g:^B*ggd!:, care a rfli6at castelul ce avea sr serv6i6ij8- maftarziu, duph pre{a99tl ^ $i renovlri, de reqodlnjl episcopeascd. Dupi 1990 trece in posesiunea lui Gan2i!*pethlen, cagSt *

A6;Fli--llo.e""a""poi

il

r,

II. Blajul ca centru bisericesc.

Aci e sediul Metropoliei de Atba-futlia Si Fd.gdraS, avf,nd stip6nirea sufleteasci a Romdnilor unili din Transilvania gi Ungaria. Numirea aceasta oficiali de >Alba-Iulia gi Fdgdraq" iEi are explicarea in trecut. Dupd unirea cu Roma, sediul bisericei unite eri AlbaIulia, unde a fost cel dintii episcop (cu titlul istoric (1698-1713). de Metropolit) 4!trt"*^A*gsl In anul 1713 impnratul Carol al Vl, hotiri forqificarea cetdlii Alba-lulia gi dirdmd o mulfime de case, pentru a ridici marele ziduri de fortificare. Int{g;ceste-,case dupAcum ne spune $incai in crodir6mate a fos!

ar la t"gi 4**g

Barnene

i sz

i.i

, '

oras romdnesc. Spre acest scop a adus de pretutindeni locuitori romini mai ales industriegi gi comercianqi dlndu-le pimdnt qi loc de casd, purriro nigte taxe minimale; de aei numirea de >ta*aligti<. ce se de acestor locuitori, cari, alituri de iobagi, sunt cei mai vechi in Blaj. El a croit piaga in forria extinsd, cu&, dratd; el a pus temeiul la toate gcoalele lnalte, ce s'au deschis insd abia mai tdrziu, pe cdnd marele lor urzitor mdncd pinea amari a exilului. . !{1anqa aruncat* insl, a adus roade imbe}gugate. Azi Blajul e cel mai puternic centrul cultural al-Ro" m*nilor de dincoacr $i Mitropolitpl $ulu1u, testAndu-gi'averea lui, ce atinge mllionul, visear{ in fundul gropii un vis lndt6sn_q gi ntopie: o amtutersttate roidaaestd. tn._BJqj, sau

diclnd Apffy Il- l_a--g1rqgn+,tol ]teryili_a_nie-i, tn favorul curqii domnitoare, -Blajul trece gi el in posesiunea -cA-n=d episcopul lnpeentig Klei* qene-fa l"}lq:*g"i il _primegte in schimb pentru alte mcigii, mai puqin p&ivite cu planurile sale. tBl pune bazd Bla,jului-oraS. care avea sd vie. Ca rornan mare ce era, a vrut si facl din regedinla lui

$,*qftttppolia -d-ela *BgJgrad cu -hise-rjc.a-.cea de Mihai-Vodd cel._viG{ri _pe "h _ 1699 .[,i-c:rtt". P6iidii' i"'"com[*i ace"it'i];ilbd, implratul in anul 1?15 inzestreazl, biserica romAnd uniti cu bunu' rile dela S0mbdta-de-jos gi dela Gherla Si astlel sediul episcopului se muti la ,Fdgdras, ca-sd fie mai in apropierea domeniului dela Sdmbata-de-jos. Aici au rezidat episcopii loan Barote Giargiu d,c-" (1715-L7-2-i) qi lqg.n Inocenliu Micu Qlelf _Bgr:?"at*A ,ir -&d*.piln[".-la 1737, cflnd acesta, mijlocind la impiratul schimbared-tlbmeniilor. dela Gherla gi Stmbdta cu cel dela Blaj, str*mut6 aci regedinga Episcopeasci. Cu aceasta se ineepe importanqa- istoricd. a Blajului.
niif Tf
'I-*.4***

--

"*e:Jnjig3@qi-:Si.';.:i: '

10
11

sub. aripile ocrotitoare ale arhiereilor s,a ridicat minasnrea . $t institutele de invildmAnt, cari au dat an de an tot mai mul$ oameni cdrturari gi un cler di; ce in ce mai -cult; de aici s'a purtat gii;a sufleteascd a. Romanilor unili, pentru cari i'au ridicat ;;;it* riul provinqei noaitre bisericegti pAnd d ^ ;;;" 1500 biserici gi rnai tot- atdtea q.o"r". si""o_ a.oa"[razele de lumind, zeci gl sute de mii "i ;*ii *"i,i arhierei cu suflet mare ", -pentru susqinerea gi desvolta_ rea bisericelor qi qcoalllor

din lgbO'gi prin. bula iro"tifr".ioi *"",_rgpfiteascd piu rX "Eccreqiam christiu ci" Ts5a. pjdji# p{tt Sterca _:. _i.......-*t**:.. _4elry!ry -* .r,tue.ey@.a rvrL fo.t tuDLatat rnsratat cu $ulufu q cu mare mare ;_ solemnrtate in 2b-Obtoinbre 1g5b'iq_plaj
_

de episcop in guvernarea vastei dieceze se forosiau de- sfatul ;i cdrugdrilor. dintre cari s'au ridicat pAnd la tr."pi" .mulli de, Arhiereu ptnd l" pjgqqpul Bob, care infiintd ca_ pitlut, in anul l8J1;J'tiol de' Mlti"ptrii, ii-b";i; arhlei'6ii*riumi a--r---Tit5g " a."anareactivarea vechei Metio'potii dd Ai6a.ulia, incuviintate "u prin hotd_

Arhiereii purtau 1a inceput titlul

Metropolia in.i"tJEffir,. _sufragane cu trei episcopi, ta Oqadea+n"{i: Gli9lb"_Sl_lr'llgil:-episcop_ cu regedinga in Blaj a fost; ,.-l;_ l1t-o, am vdzut, fnocenliu *WU_Klein baca Bla_ lfRacum. Jul s'ar ndrcd vre_o.data la"lenerositatea de a indlfd o statuie. in mijlocul pieqei, ?"""" ar trebui si fie nea El a pus temeiul Blajului H:"Sl:, ly Ino.cenqiu..Ktein. oe azt, ctflndu-i cel dintdi^impuls Jpre inaintare aii vtnt cultural. Et d creat fondut de tipsd iio"_ ;";il -r'area castelului din Braj, pentru, edifilarea ,."t.Jiirei a gcoaletor. adunf,nd dela irer peste ptb1io ;; f Peatra fundamentari a mdndstirii tiqT'. stdruingitor tui pe la curteal "'orr-o-i"" .IiVrAfTil qmu r.escriptul impirdtesc, ,prin care preofii unifi

"F;6;;i

sA obgini porqiuni canonice. loc de casd gi biserici, fiilor de iobagi romdni li-se concede a cerceta gcoa: lele. nobilii romdhi sunt'aplicaqi in ,funcqiuni, iar .iobagii sunt asiguragi de un tratament mai uman. Purtarea energici a acestui episcop, mai ales in bisericii qi naqiunii romAne.iau ce privegte drepturile .duEmani. mulqi cari l-au pArit la curtea din cf,Etigat Viena. A fost citat aci la 1?44. dar in curAnd sra refugiat la Roma, unde a murit departe de biseridi gi neamul stru iubit, pentru cari gi-a jertfit crucea de episcop. A murit in Roma la .1768 gi e inmormintat in bisirica ,,Madonna ael PiicQiffi Iatd ce spune Samuil Ciain despre el: oAvAnd foarte mare rdvni citra neamu-gi Ei bunul de oigte gi care intre celelalte bundtdqi, gi Blajul a umblat sd-l facd cetate liberi criiasci. spuzi de pismaEi a intdritat asupra sa, pf,nf, ce mai pe urmd, ca jertld invins cdzu<. 2. Petru Paql Arqn de Bistra. (1752-L7-6J). Nascut la 1709 in Bistra, a studiat in Rogia de-munte, trimis apoi la Roma. in 1734. Ca episcop, in afard de volume rodnica activitate literbri - a dgschis - Eapte hJftm-Oegelglg*gm_Pbj intemeiate de Klein, deodati cu MAnistirea Sfiiitei Treimi. A intemeia'. seminarul

la care in' curtea episCopeascd. Bunei-Vestiri - Pentru fiecare Rreot a contribuit cu cdte un galbin. susfinerea lui a cumpirat domeniul dela Cut, contribuind singur la aceastb cu 22.000 floreni. A pus bazd

Il -"lll

"u""o

tipografiei din Blaj. El a ridicat qi mAnistirea dela Alba-Iulia,qi alte biserici frumoase. Viaga sa riguroasi l-a ridicat foarte 'mult in oehii eredineiogilori'. pe eaii ii ceiceta adese, in vizitaqii canonice. Samoili Clain scrie despre el: in Acte ii fragmante. : \ L petrecirt o viaqd, sfdnti, a .fost brn'postelnic, indurat, bisericos qi tnfrtnat: Meteniile,,cele prescrise in pb"sturi,. toate, :gi

12

13

acelea gi altele, f{cea noaptea, cit degetele {3rA tul pu[urea' se cunogteau de mltdnii.> 3. Atanasiu Rednic (1264-L77Zl, Orisinar MirfTlfg* a. studiat teoiogia Ei filo#fiafTi;, din .:; cilug6rit, venind apoi la Blaj. A fost unul dintre' cei dintti profesori ai gcoalelor din Blaj, in 1Z6b ;-;r;i; episcop. A stiruit, cu oare care rezultat (10 000 fl. -irn_

de

repararea Mdndstirei Sfintei Treimi. A murit la !772, ldsdndu-gi toatd averea seminarului. Maior (L772-17gb). Ndscut in Sirvad . 4, Qrigorie Solnoc), a studiat in Cluj, pL urmi a lost trimis ("oT Ia Rorna in 1740. Terrninind*qi'stodiile, a venit la Blaj,, in MAndstirea Sfintei Treimi. A fost numit d 1754 profesor, lndati dupd deschiderea qcoalelor di; Blaj, iar mai tdrziu cenzor al cdrqilor, ce se tipdriau in tipografia slavi gi romAneascd din Viena. A fost c-an{idat de doud ori de episcop, dar n,a fost intirit de cAt a treia ord., tn 17i2, ,pi" rn"r"" bucurie a credincio-qilor. El.a r.egulat beneTlciul de y'dne _ purriro 200 ptudelti qip6ii, cari .e distriboiau pane acum Ei mai pulin sistematic sub episcopii anteriori. A restaurat catedrala qi seminarul, a zidit biserici. A militat murt pentru unirea cu Roma, in sinul RomAnilor, ceeace a provocat ura luteranilor gi a calvinilor. AjungAnd in conflict c.q. guvernul. a lost necesitat si se retr"agd din tronul arhieresc. Moale la 17g5 in Alba_Iulia, t?stAn_ du-$i aproap_e toata averea spre seopuri culturale. 5. Joan llob de. Copat-nic-Monostir (1ZgZ_1g80). Niscut {n Orman (9om. Solnoc-Dobaca), a -,t"A"i 1', O1y-.O1olui, Cluj, Blaj, unde intrA ca noviciu in 1?64, fiind gi ca profesor. Trece mai ttrziu la teologia 1pli":l din Tirnavia_,.-_ocup-{ funclii bisericegti, gi fu ales ?i eprcqop ln 1782. A_ if!:.ltgr*-qapittul_.melropoliran in

n".ltngi impdrdteasa Maria Terezia p""t* $.) b'nitdlirea sorgii clerului. $i-a dedicat viaqa bisericii gi invdldmdntului. A^ Irjlocit la aceea imptrrdteasi

1807 (cu gapte canonici.) A fdcut fundaliuni, din cari sd retribuesc lituigliile, ce se celebreazl" zilnic in catedrall, se dau sa-lare la 5 profesori, la protopopi gi ajutoare la preoqi. La l79L inainteazd la curtea din Viena celebrul "Supplex libellus Valachorum.., cerAnd drepturi politice qi pentru neamul nostru. El a mijlocit preotilor din parohiile patronate salare. Pe."vrggt-ep "tqi funcjionau c"a,-praf6s6*1cei mai vestigi scriitori ai Blajului Sam. Cl{n, ,$inqai Ei,.Maior., crr.cari insd. n'a trf,it in "rg[[ii ghief-p*rietene$ti. S'a distins qi pe teren literar, scriind mai multe lucriri, dintre cari se remarcil uDic[ionarul rom6nesc-latinesc-unguresc(.

6. Ioan Lemiryti (1832-1850). {19c-u-tjn-.Flesmir.. (lenglCluj), a studiart in Cluj, Blaj gi Oradeaanare Funcqioii6*ca profesor in Blaj, protopop la Cluj. ca secreta? al lui Bob, ales la 1832 de episcop. A vizitat aproape toate parohiile din diecezi. Redtaurd la 1837 catedrala. amplificdnd o in forma de astizi, gi castelul metropolitan. Ridicd cursul teologic la 4 ani, se ingrigi de ridicarea instruc$ei din gimnaziu, gi.impreuni cu episeopul neunit din Sibiiu Vasile Mogur. ina-iiftE"le grfvernul din Cluj, o pefifig, in. ce privegte dlepfurilS Romanitot-(lin- sfoiidul"reg.esc"n A piezitlai, aldturi de $aguna adunarea nagionali din 3/L5 Mai 1848. Sutpri!;.-de eueni.m-entel,a tnilor 48 la Pesta, tto s'i-ffii ptitut rentoarce la rezidenfi. A fost suspendat in acelaq an;'"-S'i1fi-fn*curana=5-qi dea dimisia. A petrecut in Viena p:rp-+la--moarta -sa$gCI5), iar osemintele i- au fosf-Tiansportate apoi la Blaj, in cripta bisericuqii, cu mare solemnitate in 1900.
.

Alexandru $terca $ululw de Cd.r/iniS (1850 ndscut la.Abrud, a studiat la Alba-Iulia gi -1867), Blaj. A fost capelan in Bistra, apoi Vicar ln $imleu. Ales episcop in 1850' Sub el se.sivArgegte reactivarea Metropoliei unite de Alba-Iulia; cEgllnl-serin---

7,

F"

$iL

.15
'' B;;.r'; ff,l."rllli t:fli:";: ;: ;''11,:1
ln Gherla. trecdnd la Blaj ca secretar al metropolitului Vancea. Nggj-t_ ta 1_87.-3 __gpjggop-'a1 I ugojulgj, lucrd pAni la 1895 la consolidarea qi organiaarea tinerei dieceze. Ales metropolit la Blaj, se instaleazf, in 26 Maiu 1895 cu mare pompd intre manifestaqiuni grandioase de bucurie. A qinut trei sinoade arhidiecezanel in 1897 a {inut conferenqa episcopeasci in care s'a hotirit, cd biserica noastri nu trimite delegaqi la congresul autonomic al bisericei catolice apusene, cerAnd dela'Rege linerea unui congres al Romdnilor uni1i, cari si delibereze singuri autonomia bisericei romAne unite. In 1900 a finut al treilea Conciliu prov,incial, cu care ocaziune s'a sirbdtorit cu rnare pompd gi aniversarea a 200-a dela unirea cu biserica Romei. A regulat administraqia bisericeasci. A ridicat la un nivel mai inalt cualificaqia preoteasce. gtergdnd cursul de teologie bienali (moraliqti). _L..Jg"nlr4t institutul pedagogic ridicdndul ll !. g.Urggfi, ;i peirtfu.-6regte'rea mai-'buni a elevilor a infiinfat internatul preparandial. A infiinqat gcoala civili de fete, gi a creat un fond pentru bifesor serica catedrald.

.drepturile polirice ale Ro.mAnilor. $i-a,testat'tJ;;;; averea sa pentru scopuri culturale_bisericegti. &eriia fundaliune azi rrece peste un milion de coroilI *- *-- --*::r-.' -,*****ri 8 loan Vancgy .de Buteasa (1g69_1g92), nis_ ;cu1-in Vaqad (com Bihor) a studiat in Oradea-mare gi viena. In _rs6f,*&*zumrl'epjs_cp& a.LSkdsi, ;._ ganizdnd cu totul aceaste tinerb AG"J,il -"TSe fa Blaj ca metropolit la 1869; unde s,a distins mai mare filantrop. Aierea'Ce a spesat_o sau"" tea "J sjatlo fpre scopuri culturale-bisericeEti atinge suma ;;: 9"- 000.000" c9Jgg_r-r_e. Se poate considerd A rlea intemeietor al Blajului. A dispus sd se "i ridice noua aripi a seminarulgi;. a ridicat lalarele profes,r_ rilor. a ,pus bazd fondului de penziune al acelora. precum qi la fondul preotilor deficienfi qi viduo_orl fanal; a ridi,cat"-pe*.ppeqg[g -sale internatrd de bdeti (carg, acufr'e-al fetiftiofi; apont 'aAfa* cdruia. i-a testat la moarte toatii avereg sa mobili. A reorganizat.preparandia. ridicAnd-o la trei iir;."ri; ; intem.eiat gi inzestrat azilul de.copii; a imparqit zeci de mii de coroane bisericilor sdrac'e, iasana io"o"tin* -;"sdu din*-=--*-Bethlen-g4rlr_fillop, tr-9ii:riul .17Q,0O0 coroane.

i p.'HJ' ;ll"'li"'1'T!zidat, allturi.de Saguna. .-$a'interesat " de alacerile .'bisericeEti qi culturale" a luptat mult .chiar $i ;;;;;;

meniut' d"l" ietori < Aso ci a 1i u ;;

iir;#;;

d;;il;

A qinut douii Concilii provinciale pentru orsani,z?rea provinlei bisericegti. A murit Ia 1gg2. aeflhns .de toatd suflarea romdneascd ce l-a cunoscut --F'*-Izlctoy phdlyt de Apsa (din f^^J /l,f----r-r , r.--f-^ !!!!)_ndr",rrl" comuna Iosd{ggre,Egf,, -"-^ a studiiFit5iget, Oradeapvia, Roma. Functi uncfioneazd ea pro-

4'
t:,
:,

9.

*"'.1Silil;ffifr

L7

III.

Ordul cilugirilor bazilifi.

Vechiul renume al gcoalelor din Blaj l.a stabilit hdrnicia .gi erudijia cdlugdrilor, cari inviiau pe elevii din gcoala nalionald qi pe candidalii de preoiie. Oamenj cu pregdtiri lnalte, muncind pe un ieren cu totul. pdrdginit, acegti cilugiri invdlaqi gi-au cigtigat un titlu de neperitoare gloiie ln i'storia neamului n"ostru. Unii din ei s'au ridicat pAn{ intre qirurile acelor oameni, a cdror nume istoria literaturii il va pomeni cu evlavie ln toate timpurile. Mdndstirea lor, lnchinati Sfintei Treirni s'a zidit la anul L747, gi cei trei ctlugdri cari mai intdiu s'au in ea,_au fost Silvestru Caliani, Grigore Maior "lq"t qi Geronqiu Cotorea, Ei aveau misiunea Ie a fi intrebuingagi ca profesori, de a predici la biserica catedrald, de a tradqce cirqile Lisericegti, de a compune manualele- gcolare necesare, inlocuind in aceeag vreme gi capitlul de astdri, cici ei formair conzistorul episcopului. Viafa lor"la inceput nu era agi de severd, dar mai tirziu se introduce o disciplini mai asprd, av6nd sh trdiasci unumai cu bucate albe,. ,gi se pdarte rasd Ei potcapiu Ei camilafcdu.
,,

Activitatea lor a fost atit de binQvoiti la lnceiut, incdt episcopul Aron, vizAnd mar4a afluengi dela
1_

a hotdrit se fidice incd o mdnistire, ai cdrei cCluglri ,rsQ posteascd asy'ru dupd. legea greceascd Ei t cAror datorie si fie a ingriji de seminarul sdu, care ge numia diecezan.n A fost ziditd in curtea castelului Cpiscopesc ai inchinatd Buneiaestiri. Intre cei dintdi cinci odlugdri ai acestei mdndstiri a fost gi renumitul scriitori.Samoild Clain. Episcopul Rednic a cerut cdlugdrilor, sa invefe fiecare cAte o meqerie, ca tipnritul, oldritul, facerea luminirilor de ceard etc. Din rAndurile lor s'au ridicat vestilii scriitori Petru Maior y George $incai,. apo'i episcopii : Atanasie Rednic, Grigorie Maior gi ignatie Darabant. Cllugirii puteau fi schimbagi dinrr'o mdnastire in alta; adese erau trimi;i la Roma sau airea pentru studii mai inaltg sau aplicaqi ca preofi la sate, dacd cerea trebuinfa. Din nenorocire, cdlugdrii ordului bazilitan, cari gi-au cdgtigat atAtea merite neperitoare in vieaqa noastrd b.isericeascd. gi culturald, au inceput a se diferentia $i qi aceasta i-a submiat in curdnd strilucirea Ei p"terea de pe vremuri. Neinqelegerile au izbucnit' de o parte intre ingigi cdlugririi; de altd parte intre c6lug6ri qi episcopul. _Une-ori au ajuns pAnd chiar la guvern, incdt losif al ll-lea, prin decretul sdu din 1?81 reduce numdrul cllugirilor la 11, dupdcum prevedeau literele fundaqionale, interzicAndu-se de ocupa de " se mai altceva, in afari de instruirea tinerimei. Cu Jceasta ordul bazilitan incepe a sldbi; dupd anii 1800 nu mai afldm decdt 1-3 cdlugdn (azi e unul singur) qi incercarea conciliului provincial dela l8?2, de a restitui acest ord cilugdresc, a rdmas fdre rezultat. Instrucgia trece cu totul in mAna preotilor seculari. In anul 1854, serbdtorindu-se centenarul dela deschiderea gimnaziului, directorul de atunci, Tirnotei Ci. pari.u, in discursul siu festiv, spune cu referinfi ia
qcoale,
2

18

19

oldul bazilitan: "Incd nici de tine pot sd uit, in acest minut, cuvioasd societate a marelui Baziliu, cdreia de la inceput fu incredinfatd soarta acestui institut. Mereafe planti verde infloritoare, care aga curAnd te_ai uscatl cdci viermele impdrecherei a ros la rdddcina ta gi tu te-ai vegtejit. Acest edificiu destinat si fie azil celor-ce numai religiunei gi qtiinfelor gi-au inchinat zilele lor, a rdmas aga curAnd deqert de tine! O! qi cdtd speranfe avea in tine dieceza qi naqiunea ! O ;i cdtd lipsd avea sd rdmdi pAni in zilelet noastre, _ zile, in cari spiritul s'a schimbat, cdnd sacrificiile sunt aga de rari! Sacrificii pentru religiune, sacrificii pentru gtiinge: baza societdfii $i baza culturii omeneqti Tu te-ai stAns, ci inceputul faptei mAnilor tale a rimas. Fie memoria ta binecuvdntatd !<
Cdlugd.rii ordwlai baailitan din Blaj.

9. Isaia sau <popa Iancu', din Sdncel, infelegdtor bun al limbei slavonegti, din care tilmicise in romdncite Iledenii.le Sfdntului Grigore.
10. Meletie Neagoe, teolog de .Tirnavia, f 1?60i ll. Ioan Silvagi, t ca. paroh in Gherla. 12. Alexiu Mureqan, teolog de Roma, mort la LV72, ca paroh \n Zdbran 13. Iacob Aron de Bistra, teolog de Roma, mort cB nou denumit episcop de 0ra,:ei-mare la 1715". 14, Ioan Endrody. 16. Sabaliu Metz (MAp), teolog de rioma. 16. Inocenqiu Boqi alias Macre 1761. 1?. Macarie Pop, t 1763. 18. Onesim Chinceg L762. 19. Ambrosiu Sadi, teolog de Roma. 20. Iosafat Devai, t L192. 21. Ioachim Pop, teolog de Roma. a scris o Teologie dogmaticd, t 1803. 22. Samuil Cla[.n, devenit istoric celebru. 23. Baziliu Keresztesi, teolog de Roma. 24. Augustin Kor<isi alias Ladai, teolog de Tiinavia, t 1793. 25. Gherasim Pop, teolog de Tirnavia. 26. Nicefor Aron de Bistra, teolog de Tirnavia, mort la L782, ca paroh in Timigoara. 27. Partenie lacofi, teolog de Roma, t 1790. 28. Ieronim K6lnoki, teolog de Roma, t 1792. 29. Ignaliu Darabanl, mort la 1805, ca episcop de Oradea-mare. 30. Ioaniqiu Vigoli, t 1790. 31. $tefan Pop, teolog de Vieni, a scris vn Tractat despre sacramentul Botezului. Mort la 1801.
2+

1. Leonqiu Moschonas, t L7b4, pus bazd bibliotecei cilugdrilor.

din cd4ile lui

s,a

cAteva scrieri.

dintre cei dintdi dascili ai $coalelor din Blaj. !.-.Gr!*re_Maior, mai tdrzia episcop, el pregdti cel dint6iu Diclionar pentru tinerimea s,iudioasa. 5. Geronliu Cotorea, teolog de Tirnavia, are qi

2. Petru Paul Aron de Bistra, t L764 ca episcop. 3. Silvestru caliani, teolog de Roma, a fost unul

6. Atanasiu Bcdnic, f episcop. 7. Filoteiu Laslo, teolog de Roma, f 1g10. 8. Vasile Neagoe die Brogteni. cu talente extraordinare, orbind in' vArstd de doi ani, invdfase de rost tot Ciaslovul, Psaltirea, Testamentul nou, Acatisturile
gi Octoicul Duminecilor.

?0

-32. German Pdterlaki, t 1811 33. Macarie Safar. mort la 1810, in --------:---- mdndstirea Prislopului, unde'finea o gcoald buna.

md,nilor.

34. Se_r{!9n Farkas alias Fogarasi, teolog de Roma, mort la 1802. 35. Benedict Fogarasi, cel din urmd cdlugdr, care invdfase in Roma. Mort la 1830. _99, Epifaniu Birtok, teolog de Tirnavia, mort la L777, ca misionar in Bdnat. 37. Alexandru Aron de Bistra, teolog de Tirnavia. 38. George $incai, vestitul autor al Cronicei Ro_ 39, 40. 41. 42.

I\r. Capilul metropolitan.

Sfetnicii episcopilor erau, la inceput, cilugdrii, cari ln afard de datoriile instrucfiunei, aveau de a impdrfi cu arhiereul Ei sarcina gdndurilor multe a guvernirii
bisericegti.

Petru Maior, istoricul. Grigore Dernerer. alias Cutean t 1g16. Bonifaciu Erdeli dela 1814-1968. " Beniamin Todor, mort in RomAnia, ca profesor la seminarul din RAmnicul Vdlcei. 43. Inocengiu Ladoqi din 18BO-1940. 44. Augustin Ioviani 1832-18b0. 45. Ambrosiu Elekesi 1883-1g53. 46. Ieronim Albani 1841-1888. 47. Teofil Raliu 1866-1S29. 48. Elie Damian Dom;a, ,dela 18Zg pdnd in preziirte.

Cei dintdi qase episcopi ai noEtri au cdrmuit nala bisericei sprijinili de sfetnicii lor: cilugdrii din cele doul mindstiri ale Blajului. Ci octrpalia acestor muncitori in ogorul cultural gi bisericesc era gi de altcum prea de tot ingreunatd, $coalele inaltcj rdin Blaj, fiind singurul foculai de culturd mai intenzi, erau nlpidite de elevi din toate p64ile locuite de Romdni, avAnd cilugirii datoria de a se ingriji gi de manualele, cari lipsiau cu totul. Au mai intervenit neinqelegerile interne, bari au avut drept urmare: impufirrarea cilugirilor. Cu inceputul veacului al XIX-lea. lipsa aceasta se resimte din ce in ce mai ingreundtoare pcntru umerii episcopului, rdmas aproape fdri sfetnici. Episcopul Ioan Bob, dupi ani lndelungaqi de crugare ;i munci, adund un capital mai mare, cu dorinla de a $i alcdtui un capitlu, dupdt norma celor din biserica apuseand. Dorinfa aceasta a episcopului s'a gi realizat in r lulie r8o7. El inainteazd domnitorului literele fundaqionale pentru infiinlarea unui Capitul de 7 merilbri,

22

23

dc a'ciror .subzistin;i s,a ingrijit 1, cumpdrAndu-le locuinle corispunzitoare qi dd"ndu"re pratd,bin tonauqiunea sa. Impdratul Francisc I. saiutd nu*iL plan al episcopului Bob. aprobd literele "o funda_ lcest qionale, iar confirmarea pontificelui piu VII _ piin bulla uApostolatus officium.. - urmi in curAnd. , Capitlul de 7 membri (bobian) s'a intregit inci cu trei stale de fundaqiune regeascd, cu prilejuireactivarii metropoliei (1854), numindu-se de atunci metroporitan. ' lndatoririle lui erau, la inceput: si faci viziiagii canonice prin anumite pirqi ale diecezei, _ piedice cuvdntul lui Dumnezeu in biserica catedrard. "d sd asculte mdrturisirile credinciogilor gi sd celebreze, ; J;-;;; anumit numir de liturghii pentru fondator. In senrui constitutiei _aprobate de fericitul metropolit Vancea gi Pontificele Leo XIII, agendele canonicilor iau cu totul altl direcjie, dAndu-li-Je diferite agende. ." ton.qion"ii bisericegti, asesori conzistoriari, asEsori ra diferite cotnisiuni, administratori ai'fundaqiunilor bisericeEti * revizori ai averilor bisericilor gi gcoalelor din arhidiecezi. Importanla acestdi institu;ii bste de o extreine importanjt pentru vieafa noastri bisericeascd. Se de prin aceasta teren de munci la zece bnrbagi distingi ai biseribei noestre, cari stAnd Ia adripostul grijil;r materiale, pot sd-gi inchine toati vieaqa misiuneei 'lorl Lanorucr sunt alegi intotdeauna din cei mai distingi qi cei mai cualificaqi bdrba;i ai clerului irostfu. cari nu odatd au ocupat staluri in Academia rom6ni. In alari_ de .erudijia gi vieala de munci a lor, se re_ TT9e_ printrb nobili trisdturd de caracter, care e titiul de etefnd glotie a membrilor capitutari: ge?re_ rositateq. .9'"t putea afirrpa despre iyt memblii a_ capitlu, ci au ldsat dupl moartea lor fundatiuni ":.t-y de binefacere, mai ales stipendii pentru gt"Oenfii'fip_ siqi de mijloace. Triind in mijrocul'studeniimei noastr'g,

ru prilejul de a cunoaqte sdrdcia acestora; au gtudiat ln mare parte in Blaj, qi sunt cite odati fii de eco-

nomi sau preoti siraci, cum sunt 850/o dintre elevii glmnaziului nostru. $i aga e u$or de infeles cum simful iceata de generclsitate. intovdrdgegte intotdeauna vicaqa acestor dignitari bisericegti, din sinul cirora I'ru ridicat episcopi gi oameni de gtiinqd, cari au {ost lrla bisericii Ei a neamului.
Seria, membrilor caPitula,ri.

prepozit capitular. A lasat o fundaqiune votivald. 2. Avram Mehegi 1807-1809. Asemenea a ldsat o fundaqiune de liturghii pentru predtul din Cluj-MAniqtur.

1. Demetriu Caian senior 1807-1821. Cel dintiiu

3. Ioan Para 1807-1809. 4. Baziliu Filipan 1807-1832. A ficut

fundaqiune votivald.

mare

loan Nobili 1"807-1824. Are o funda;iune votivala pentru preotii din Jibot gi Balomir' 6. Demetriu Vaida 1807-1818. 7. Demetriu Caian junior 1809-1832' 8. Teodor Pol 1809-1835, bun scriitor bisericesc, a ldsat o funda$une votivali. 9. Gavril Stoica 1809 1836. A lisat o fundaqiune votivali pentru preotul din Milnqel, locul slu natal. LO. Ioan Lemdnyi 1819-1832, ctnd se inalge la treapta episcopiei. 11. Simeon Crainic 1823-1855. Pentru preoli $i lnvagitori a lisat o fundaliune. 12 Baziliu Raliu 1824-1870. 13. Ioan Nemeg 1834-1839.

'5

24
25

cofoane.
coroane.

14. Constantin- Alutan 1884_1g6g. A ldsat o tun_ de liturghii 9i stipendii, ciie ari f"ce ,i;i;t"; 9"F:y --- '-'E' v''! de 26 mii coroane. 15. $tefan Boeriu lg34;1g61. 16. Isidor Alpini lg3b_I84f. 17. Ioan Barna tg3?_lgbO. 18. Arseniu popoviciu 1g40_lg4b 19, Timoteiu Cipariu 1g42_1BgZ. A fost dintre cei mai invaqaqi barbaqi ai RomAnilor. Aunul blicat o serie de opuri filologice. -F;;;;;;"";; ;;Academiei Romdne A lisat-o fundagiune mai ;"; pentru gcoala de fete din Blaj, qi pentru gtipendii, care se urcd peste 62 mii coroane. 20. Teodor Sereni tg4b-1g63. 21. Constantin papfalvi 1g51_1g92. Ldsd o fru_ fundaqiune pentru biserica qi qcoala din p;;_ f,:i:t Iarau unde s'a ndscut _ gi pentru $tipendii la stu. oiil denqii- sdracil azi fundafiunel 'r" ;b

3t, Ioan M. Moldouanu, ales canonic la 18?9. 1., prerent prepozit Ei vicar general arhiepiscopesc. A publicat mai multe manuale de gcoald qi scrieri din istoria birericei romAne unite. Membru al Academiei romAne. 82, Dr. Toan Raliu 1879-1990, distins scriitor
d"etioqe

84, 35. multe

36
multe

la o fonp-pn-trsitFqsq!!,."$rs . Simeon Pop Mateiu, ales canonic la 1888. Iosif Hossu, canonic Ia 1888, a publibat mai manuale qcolastice. Gavrild Pop, ales canonic la 1889, are mai scrieri teolggice.

l{gs"p

"*.'-'5Jil'

22. loan Fekete Negruliu 1262-1ggg. A fricut o funda$une de gtipendiil care se urcd peste 10 mii

37. Dr. Ale*andru Grama 1889-1895, a scris numdroase opuri teologice qi a redactat o bund uFoaie bisericeasce" (l 883-1386). 38. Dr. Augustin Banea 1898-1909, istoric celebru, fost membru al Academiei romAne. 39. Dr. Vasile Hossu 1898-1903, actualul episcop al Lugojului, a fost prirnul redactor al loaiei *f,Jnirea... 40. Dr. Victor Szmigelski, canonic dela 18g8, cel mai de frunte intre scriitorii nogtrii bisericegti. 41. Alexandru Uilican, numit canonic la 1900, a scris mai multe manuale de gcoali. 42. loan V. Rusu 1901-1905, a lisat ,frumoasd fundaqiune de qtipendii, care se urci peste 36 mii
coroane.

23. Ioan Chirili 1862-19?9, asemenea a ldsat o fundafiune de stipendii, peste la mii coroane. 24, Gregoriu Mihali tg62-tg12 25. Antoniu Vestemian 1g62_1900. 26. Elie Vlasa 1862-lg95. Are o fundagiune de stipendii, care azi trece peste 9 mii coroane.

27. $tefan Manfi 1869-1?38, 28. Ioan Pamfilie 1369-lg7?. 29. Ioan Antoneli lg?Z-1ggg., 30. Leongiu Leontdan 1g?Z*!ggg.

43 Dr. Isidor Marcu, canonic din 1901, a scris mai multe opuri teologice. | , 44. $tefan Pop ales canonic la 1903. 45. Geotge Mirntean, numit canonic la 1906. ' ' 47: Dr. Vasile Suciu canonic din 1910, se iemdrci prin mai'multe o-prrri teologice de-o erudafiune rarl.
,

--^>+-l>{-+-

'i'l';rirr:f '

v. Institute de invi,famA,nt.
Cele dintAiu Ecoli romAnegti din Transilvania, adipostite pela umbra mindstirilor gi bisericilor umile de pe vremuri, ftrri indoiald, se restringeau la o foarte ingusti sferd de munci. pregiteau esclusiv pe fiitorii prboqi, dela cari, pilnl, tdrziu nu se cerea mai mult dec6,t rinduiala bisericii Ei alte cAteva slujbe neapdrat de lipsl Toatd cultura lor era atAt de primitivi, incAt in afard de oficiu, poate numai prin barbd se deosebeau de credinciogii lor iobagi. Era, ce e drept. in veacul XVII gi o Ecoali sistematicd, o particuld romineasci la Fdgirag, intemeiati b 1657 de Susana Lord,ntffy, viduva principelui George Rdkoczy I, dar aceasta era pusi cu totul in serviciul bisericei calvine, O re"generare a bisericei o desfequrare de culturd a Rominilor, rir4agi departe dupi alte neamuri culte, era cu putinfi numai prin gcoale bune, sistematice, dar acestea lipseau cu desdvirgire inainte de infiinfarea Ecoalelor din Blaj. _ $coalele din Blaj s'au deschis sub "episcopul Petru Paul Aaron. le L75!.La 18 Octomb(61?54 episcopul fecu toate dispozi$ile de lipsd Bentru .deschiderea gcoalelor, in cari aveau qd se pririreasei toqi cei. lnsitogaqi dupd invi-

La anul acesta s'au deschis trei Ecoale. 1. Una era Scoala de obSte. In aceasti gcoali se lnvdta cetitul, scrisul, cAntdrile gi alte cunogtinle mai de folos, toate in limba romdneascd. Putea lntra aci oricine, qi, de orice virsti, fara nici o plati. Deja prin Decembre L754 Ecoala avea 79 elevi. Conducdtorul acestei gcoli era un mirean, Constantin Dimi2. A doua era Scoala latineascd, in care se inviq4 limba latini, maghiard qi Etiin{ele. Prin Decembre 1754 gcoala aceasta era frecventati de 74 elevi , Aci propunea Grigore Maior, episcopul de mai tArziu. 3. A treia Ecoald, cu 2 clase s,i 2 profesori era y'reofeascd.. In ea se propunea religiunea, de cilugirul Silvestru Caliani, apoi dogmatica gi adevdrul sfintei Uniri de alt cdlugir, Atanasiu Rednic. mai tdrziu gi acesta episcop. Aci trebueau si umble mai ales cei ce se pregiteau pentru cariera preogeasci, ba chiar qi Unii preofi hirotoniqi deia, cari mai aveau trebuinqi de invdqituri. In Decembr'e 1754 numdra 25 elevi. Cu totul erau in acest an la gcoalele din Biaj 178 elevi pe cari episcopul ii ajutd in tot chipul. Dupd cum ne spune Samtiild Clain, <ii qinei cu p6ne, gi la praznice Ei cu 'ferturi, pe unii lnci qi cu haine gi cu cdrgi>. Din aceste trei qcoale s'au desvoltat, cu timpul, vestitele gcoale din Blaj, seminarul teologic, gimnaziul qi qcoala normald. care mai bine de un veac Ei jurndtate au rdspAndit cultura nationali in toate colprile rorn6nismului. Pretutindeni s'4u aprins stelu[e lumindtoare, 'din razele ce se risptndeau cu prisosin$ de aici. Institutele de invi{dmdqt. s'au ridicat cu incetul la adiprstul Mlndstirei Sfintei Trcimi, sprijinite de marinirnia tuturor Arhiereilor, ; cari au jertfit totul pentru inflorirea lor.
trievici.

flturd.

'28

Azi Blajul are gcoale de toatd categoria: seminar teologic, gimnaziu superior (liceu), instiiut pedagogic, gcoali de aplicagie. gcoalA de fete, pcoald -pentiu-invtftceii de meserii qi negustorii, pi pAni in anul trectrt a avut gi azil de copii.

1.

Seminarul teotogic.

rdndurile aluinnilor, Ei. se pufea ridica gi o capele, tetl,.dt c4re orice seminar elcp, o casarr.ni La inpeput cursul ordinar in seminarul teologic era num?i dq ? 4ni, ln L7g2 i1sd, cdnd se aduce "la Blaj llum.natul. din Lemberg, unde-l strdrnutase, dela Viena. impdratul losif I[, cursul se ridicd la 3 ani, . iar cu inceputul anului gcolar 1832 3 se completeazit la 4 ani, cuna cra qi in se:-ninarele caiolice.

Seminarul - Md.ndstirei sfintei Treimi, sau Seminar mdiesc, fiind ridicat din funda;iune regeascd. Aci se creqteau 20 de alumni. intre{inuqi din o parte a veni:. telor mdndstireEti. Dintre seminarigtii acegtia, unii se' faceau preoti, iar alqii. cei mai buni, intrau in c6.lugirie, qi se trimiteau la gtudii mai inalte in Roma, Tirnavia gi Viena Mai. tdrziu, pe la 1750, s'a infiinjat in reEedinqa de lAngd poarta curqii metropolitane un al doilea seminar: Sewinarul diecezan, sau Serninarul lui Aron. Cu timput venitele pentru susginerea serninarului lui Aron fiind nesuficiente, la 1?81 semina,rul acesta s'a, contopit cu cel crdiesc. Sub metropolitul Vancea seminarul se largegte. O lou4. arip4, cea dintle semindrul .vechiu Ei gcoala de fete,, aduse multe imbundtagirij ce reclama seminarul vremilor'poud.', Multa tichni se sdliqlui de-atunci in

Inceputul seminarului teologic de azi este scoala preofeascd. dela 1754. Seminarul desvoltat din aceasti gcoala se afld in edificiul de azi al seminarului arhidiecezan, care la. 1756 era gata deja, gi se numea

a)
B

!,

(D

0c
qt H

o,
(D

o (D
!0

"{t

u$

30

3t

.$fard de acest curs, mai era gi un curs e*tr"o.dinar numai de doi ani. pentru candidaqii cu mai pufini preg{tire (moraligti). Dar sinodul arhidiecezan din 1909
suprimat. Conducerea. PAnd pela 1784 era incredinqati ctrlugtrilor. Prin decretul impirltesc ai lui tosif II, dela

l'a

31 Dec. 1784 sentinarul se scoate de sub ingrijirea lor Tot atunci se determinA mai de aproap" gf .on.titufia interni a seminarului, intru toate dupi orga-

lui Aron, in privinqa invi{dmAntului, nu cunoaqtem, dar ele trebue c'au fost.. Altcum nu putem explica sporul frumos ce rnulgumi peste cAiiva ani, la 1761,
Spre sfArqitul veacului aflarn deja in seminar o instrucfie sistematici: se propune dogmatica, scriptura, canoanele gi morala, iar tezele examenelor din 1812

fnsbucfia. Prima programi de invdqimdnt se reducea la minimalul posibil, cetirea, procetirea gi tdlcuirea celor zece porunci dumnezeeqti,'a sfintelor taine, gi a poruncilor bisericegti, 'mai departe Ia elementele dogmaticei gi istoriei bisericeqti, in dtlosebi la dovedirea adevdrului sfintei Uniri. Aceasta se fecea in rAnduiala dati cinstiqilor hieromonachi la 18 Qct. 1754. De atunci alte rdlduieli a

tre, Dr. Victor Szmigelski.

nizarea seminarului Sf6nta Barbara din Viena. Conform acestor dispoziqii impAritegti, superiorii seminarului sunt: t. Rectorul, mai intiiu un protopop din afard, . iar dupi infiingarea capitlului, de obiceiu un canonicl 2. tr/icerectorul, care grijegte de cele economice; $i 3. Prefectul Studiilor, a cirui slujbd este de a supraveghia intre alumni. Aceasti constitufie a rimas pAni in prezinte. Oficiul de Spirttual, pentru conducerea vieqii religioase gi morale a clericilor, este mai recent. Azi in fruntea seminarului sii unul dintre cei mai erudiqi bnrbaqi ai bisericei noas-

la toate studiile, ci aci adevdr se f6cea gtiinqi teologicd. ' mulH tnvlqdtura era insd prea dbstractd, gi sd fdcea numei latineqte. Abia pela 1842 vinea un pro{esor cu roforme, Derzetriu Boer. care propunea istoria biseflceasca in romAnegte, cum fdcea Biirnuf la filozofie. Limba latind se qinu gi dupd 1850. La .1865 mai rf,Am incd o petiqie a teologilor, care in faqa consistorului cerea drept limbei romine gi in propunerea ltudiului biblic. Tdrziu sub metropolitul Suluq pe la 1866, in programa de gtudii se introduc Ei unele qtiinle practice. Dar o regulare, pe baze noud, largi, se face numai tub metropolitul Vancea, care pe ldnge gtudiile teologice a deschis catedre noud pentru medicina pastorali, dreptul pi procedura civild, economia rurali, catehetici gi metodicd, liturgicd qi filozofie. In cadrele acestea decurge invdqimAntul pSrr{ i1 prezinte, cu esceptia filozofiei, care s'a propus numai pufina vreine. Azi filozofia se propune impreuni cu
dovedesc,
;

dogmatica.

Profesorii. Niciiri

in

alte gcoli rominegti, nu

s'a

cheltuit atAta energie gi muncd omoritoare de suflete. Catedrele seminarului din Blaj s'au ilustrat intotdeauna prin hirnicia, pietatea, jertfa gi entuziasmul prolesorilor, chri s'au pdrindat aci in cursul vremilor. To1i aduceau cu sine o pregitire inalti dela unrversitaii celebre, din Roma, Viena, Lemberg, Tirnavia gi
Eludapesta

li

pe generalul Bucbow.

Inafard de erudilii cdlugiri dela Mdndstira sfintei Treimir se remarcd intre profesorii acestui seminar: Ciril fofa, 779213, mort ca vicar al Hafegului. I/asile Filifu.tc, unul dintre cei mai erudili preofi ai vremii. Demefuia Caian celtinir, 1800-1830, t canonic, Teodor PoS, t ca prepozit, cunoscut mai ales dupi Psaltirea tipd*

33

ryA r-r Blaj la 1835, foan Lenzdnyi, mai tdrzia episcop. Baziliu Rafiu, t prepozit, a scris o >Istorie biseric-easci. LBlaj 185a). Dr. Iosif Pop, 1889-t84b, despre care George Baril-scrie, cd era unul dintre cei mai geniali profesori tineri din vremea aceea. Demetriu Boir, 1S4Z1845, egit din cler, mort ca preqedinte de tribunal. fosif Tarfa, 1850-1866, preoqi betrani, elevi de-ai lui, _il prezintd ca q,n dascil rnodel. Gaari.ld po?,
Denzetriu Farago-Catan, 1863-1866, mort ca director al liceului din Focqani. $irucos..'Miaa,*-lg6.Z_ Lggqr-gS-P5fll!.. P{etepop"..in A-lba-Iulia.. Dr. roan Raliu 1868-1878, t canonic. Dr. Aieidndru Granrza, 1877-1893, t canonic. Dr. Augustin Bunea, 18861888, t canonic Dr. Tictor Szmigelshi, 1884-189g, canonic. Dr Vasile Hossu 1888 1892, episcop al Lugojului. Dr. fzidor Marcu,l888-18g8, canonic. Dr. Tasile Suciu 1899-1910, canonic. Profesorii de teologie dela 1891 infiin{eazA o foaie politici bisericeasci: Unirea, care existi pAnd azi, iat cei dela 1911 scot o revistl teologici de specialitate: Cultura crestind. Profesorii de azi: Dr. Ioan SAmpdlean, Stefan Roqian (gi spiritual), Dr. Victor M4oaveiu, Dr. Alexandru Nicolescu (Ei prefect de gtudii) Dr. Alexandru Rusu, Dr., Alexandru Pop (medicina postoralii), Iadob Mure$an (muzica vocal5), Aron Papiu (tipicul gi cantul bisericesc) qi Nicolae Pop (economia.) Alumii. Inainte de 1848 in seminar se primeau . tineri absolvenji de clasele humanioare ori filozofie, iar dela 1850 se primesc numai candidaqii :cu,rlotu-

1858-1871 canonic. Dr, foan Bob, 1862-1967.

ritate (bacalaureat). ; Seminarigtii din Blaj, intotdeauna s'au gtiut insufleli 'pentru gdnduri nrari qi frumoase. Astfel lndemnaqi de Etirile bucuregtene,' ce,aflau prin Gurierul, lui Eliade Ri-

pomenit in ordgelul nostru, dar 'nici airea in toati Trrnrilvania. Evenimentele dela 1848-1849 le cerea gi lor jertfa nrfionald, care o aduceau in tot chipul. Ei li$rf, proOlrmajiunile, cari chemau'poporul la adunare pe Dumlneca Tomii, gi dupa izbucnirea revolu$ei unii g'au drt qi vieafa pentru cdgtigarea libertdqii nafionale. La 1852, vizdnd ci in liceu s'a premenit limba de propunere, cer qi ei si li-se propuni Etudiile in limba mlterne, bine lnqeles, fdri rezultat, cdci episcopul $uluq ln scoaterea limbei latine din seminar vedea o primejdie, care <ar seca un izvor de frunte al cultuiei llmbei romAne>. Pila anii 1860 s'au convins, cd nu ajunge unui preot rl gtie multe cd4i. Pe lingd multi invdqiturd, el mai rre lipstr gi de alte cunogtinqe, care seminarul nu le poate da: trebue sf, gtie trdi in imprejurdrile schimbate. O astfel de tendinqt se remarcd in viaga teologilor din Blaj la anul 1854, cdnd tofl se uniri intr'un bun gAnd, sd-gi creeze o societate in sinul lor, cu menirea de a se cultiva aci ,si in afard de oarele de qtudiu. Botezatd dupd numele episcopului mucenic, Societatea ele lecturd. <Inocenfiu Micu f{leiilrr, a clericilor ideali, deveni cu timpul foarte folositoare, Ei pinn azi a realizat mai multe lucruri frumoase. Vom vedea in alt loq. Un frumos gest au dat clericii acestui seminar in inul 1910 prin legdmdntul antialcooli.c,ln care nu mai pufini de 80 clerici pornesc luptd contra alcoolului, ce a mal mare primejdie a zilelor de azi. *Cu gindul cel mal curat ne legim, spre binele patriei gi a neamului u. si luptim pe toate ciile legale qi morale contra nostru, abuzului ce se face cu beuturile alcoolice qi pentru dellturarea ocaziunilor, cari promoveazd acest rii. " (Vezi legdmf,ntul publ. in Uruirea, 1911 nr. 57.)
3

dulorcu, ei aranjard in Blaj primele reprezentalii teatrale lntre anii 1832-1835 lucru ce pdnd atunci nu s'a mai

34

indoiald cultivarea dstorfel de virtuli sunt o dovadi de putere morald, gi inseamnd mult pentru un popor sirac Ai ndcdjit, cum e al nostru. multe virtuff qi s'au putut mdndri cu fapte vrednice de imitare. P6nd in prezintr: din alumnii seminarului a.cesta a egit preofimea noastrd bund, culta gi entu_ ziastd, pe eare o gdsim in fruntea tuturor migcdrilor
Date statistice.
Alumnii seminarului dinB laj intotdeauna au numdrat

' Ferd

inilIatoare.

2, Gimnaziul

superior.

tl)

la 1754. PArii la \757 avea numai 2 clase. Atunci se deschide qi clasa a treia. In aceastd clasd mai
mullise-, incAt pela 1761, umpleau de grije pe strdini, temdndu-se cd nu vor mai ajunge la -diregatorii pu_

Gimnaziul s'a desvoltat din Scoala latineascd, deschisd

tr

intdiu a- propus cd.lugdrul Manase Meletie Neagoe, teolog de Tiinavia. Nurmdrul qcolarilor incd sd-in_

o I o a

blice din pricina Romdnilor,' ciri invdtau la Blai. (Cf. Memoriile lui G, Rettegi, in .(fazrjnk din 1ggd,
se vede, gimnaziul era complet deja, avind Cea dintiiu Je numea InTtma'classis'gra**iticae sau pe scurt Principia; a doo", Media classis grammatica? sau: Grammatica; a treia: Suprema classis grammatical sau Sintaris; a patra : InTinza classis

pag. 382) --

5 clase.

I'a fiiZ.

hurnanitatis sau:; Rlzetorica; $i classis lzumanitati.r sau: Poesii.

a cincia: Supreia

3'r

- In anlil acesta incepe a se propune qi

logie.

Profesor de. logici gi _metafizicd a rost $te/on I iar de matez Ei eticd Samuil Clain, amAndoi"calugari, intorqi numai atunci dela uoiversitatea din ViEna. Dar in cursul acesta de filozofie se propunea puti;, cAt era de lipsd pentru cei ce voiau si intre ta teo-

filozo

Sub. episcopul Bob gimnaziul se organizeazd intru toate dupi norrna gimnaziilor catolice iin Ungaria gi Transilvania, iar pe vremea episcopului Le-'dnyi s'e -Z desvoaltd qi cursul filosofic la qi "ni, cu inulirei guvernului, se ridicd la rang de liceu. Linzba d,e propunere tnainte de rg4g. In gimnazir-l se propunea latinegte, p6.nd la 184g, cdci ace"asta era limba.ol9i9"rl, Ei limba in care se puteau i"irkg; ca patriofii. Ea se incepea incd in Ecoala ,roi-"i,i, gi se continua in toate cele 5 clase ale gimnaziului. Nu numai- gramatica, sintaxa, retorica gi p"oetica, dar gi aritmetica, istoria gi geografia rot din carqi'lati_ negti.sa.invdgi. In.programi de studii mai ailim qi limbi ale. patriei,- Iimba maghiara qi germAnd. 31.. I)ar predarea lor nu fdcea, s6iorui- abia tiec-ea peste marginile inguste ale cetitului gi gramaticei. Un sin_ gur gtudiu, religia, se propunea In limba gcolarilor., Asemenea gi liceu. Algebra gi geometria, frlozo_ ^ frzica, istoriain fia, universald gi retigiai toate se'propun la inceput- Dar aci, cu"venirea lui'Bdr;;; l.ri1r:lrg la 1834 .se face o inovafie fericitd, el adec6 incepe si predeie filozoTta iomineEte l * socotit ziee el intr'o scrisoare citrd Barit 'rAm .1 scap-pe incet. gi incit mi vor llsi imprei".aiifJ ; din afari, filpzofia din jugul Ei- robia limbe'i,'Lat*J; (U?jT de iumritate), in cire gemdn,t qi-inadti5iieniJJ asrazr, tare pufln' am luminat minlile auzitoiilor romdni, cd au fost dupi toati etimologia cuvAntului- gi

nafional[. , Gureurile lor aprindeau spiritele tinerimei ;i pregdi btu lmperativ evenimentele mari dela 1848-9. In anii acegtia de dureroasd amintire, cursul de prologeri se sisteazi in toate gcoalele din Blaj, dupn ttvolugie insi se re'ncepe iard activitatea tulburati, 3u alte puteri. Ei alte nddejdi de sorqi mai bune. I)csaoltarea dupd r85o La 1850 se muti noua, TlBtd qi ordine in liceul de.vastat. Liceul se organizeazi duppi sistemul gimnaziilor luttriace (Enlzuurf der Organisation der Gynznasi.en *rrd Realsclzulen i.n Oesterceic/z). Conform noului tlrtem, liceul are acum 8 clase, gi se nlmeqte gimfiaslu superior. Asemenea se inmullesc qi gtudiile. Celor vechi se adaugd limbile patriei, limba greacd,

Opere prolesorului Bdrnu! o sprijineau gi ceilalqi TYfrlql de muncd. Timoteiu Cipariu pornea un curent ngu Dcntru cultivarea limbei. Iar foan Rusu, in calfole' istoriei universale se gtiea insufleqi Ei pentru

lltertr

lrtoria naturald, geologia, botanica, mineralogia gi chemia, iar filozofia, care nu . putea fi binevdzuti in

cra absolutismului. se reduce la o simpli Propedeuticd.. ln aceeaqi vreme limba latineascd, ca limbi de propunere, eEia din catedre, ca si laci loc celei romflneqti. pe car dascfilii Blajului chiar din Tentamen crlticum a lui Laurian credeau s'o invefe mai birre. f)ar pe lAngn aceasta sd intrudea zi de zi tot mai sutoritativ qi lirnba stdpAnirii, limba . germdni, in administraqia gcoalei ca gi in catedre. Un profesor din aceEti ani spufiea sincef, ci ziudt toatd trebuia si imbliteascd istoria, ca si pbatd face

3B

39

ca mane o lecfie fare grei, cAci istoria intreagi

'Se

propunea numal nemtegte. Amestecul stlpAnirii se intinde addnc in toate afacerile qcoalei, pAni gi la barba profesorilor Avem document, ce guvernul ingiiduitor poruncea expres profesorilor, si poarte barbd, rasd, ca funcqionarii publici. . In anul 1854 la sdrbitoarea celor Trei-Sfinqi, patroni ai gimnaziului, se celebreazi intAia sute dela infiinqarea qcoalelor din Blaj. Poate in discursul lestiv finut cu acel prilegiu de directorul Timoteiu Cipariun se ardta mai intdiu toatd insemnitatea acestor vechi vetre culturale, gi se aducea tribut de recunogtinfd. vrednicilor dasciii, cuviogilor cilugdri de pe vremuri,' cari s'au istovit aci pentru luminarea neamului. Progrese mari face gimnaziul sub metropolitul Vancea, care purta o neadormiti grije pentru inflorirea gcoalelor din loc. Cu jertfe mari s'au ridicat o sala'spgy jioasi de gimnastica, s'a infiinfat o sala de desenin corespunzitoare cerinqelor legii, un cabinet de arheologie, istorie qi numismatici, un .muzeu de frzicit gi' chemie gi altul de isroria naturalil s'au imbundtijit salarele profesorilor, gi s'a pus bazd unui fond de penziune pentru zilele de batranefe a profesorilor dela, toate institutele de invdfdmAnt din -Blaj Dar f6ri indoiald cea mai strdlucitl operd a filaniropului Metropolit este Internatul de bdiiqi. Vechigl edificiu al gimnazului, care, cu salele sale mi9i, putea fi potrivit pentru alte vremi, pe la anii 1890 nu mai erd inciipdtor pentru mulgimea gcolariaci din toate perfile. AceasrA impre; for i1g-r-dlnddiqi -d rezultat, la 1895, aripa cea noud a gimna: i9ryie ziului ridicatd cu'81 mii cor. Peste jumatate alncurs din contribuirile publicului. I Conducerea. Dela infiinqarea gimnaziului pAnri tArziu

!ndueerea qcoalelor o aveau cdlugdrii baziligi. Dupi IEBO clunge in frunte un canonic. 9i de atunci postul ia dlr6ctJr s'a rezervat de obiceiu pentru .unul din lfnonlci In timpul cel mai greu, pe vremea absolutl:mului, cind drepturile gimnaziului trebuiau apirate ,0u trct gi autoritaie, in postul acesta se afla eruditul

frmolelu Cilariu (1854-1873). Ilofcsorii. Instrucqiunea s'a fdcut tot prin cdlugirii

i'

locular. Numirea qi rimAnerea profesorilor in catedre atArna de-a dreptul dela voia episcopului. O stabilitate a profesorilor cerca si faci decretul dela 1781. Aci se dispunea ca protesorii, confirmati de guvern, si nu se amoveze fera Etirea 9i invoirea guvernului. Dispozilia insi rdmdnea p.e hArtie, qi guicrnul pdnd sub absolutism, n'avea alt amestec, de' c0t acela de-a pretinde informaqii, an de an asupra progresului in gtudii. PAni la 7872 profesorilor gimnaziali nu li-se cerea cualificaqie speciali: toqi se numeau dintre ab. aolvenqii de teologie. In anul acesta insi metropolitul Vancea creazd, Regulamentul referitor Ia, insti.tufiune, care nu mai ingdduia profesori firi cenzurd. Cenzura se fecea in Blaj, in faqa unei comisiuni cenzuritoare, compusd in primul rdnd din directorii institutelor de invdjdmdnt din loc. Acest Regulament iqi pieide valoar6a prin art'' de lege XXX din 1883, care'pretindea fiecdrui prolesor de gimnaz cualificalie speciali, ce nu se putea cigtiga airea, decit la una din universitiqile patriei.

40

4t

la liceul din Craiova. loan V. Rusu, 1g50_1g62, f canohic. foan .Faur 1gb2-1g68, apoi profesor la liceul din Craiova. foan Antoneli f ASb_fbO3, caf
Joan

-Azi toqi profesorii acestui gimnaz au diplome dela universitatea din Cluj, ori Budapesta Din seria primilor profesori imintim pe episcopul ^ Grigore Maior gi isloricii Samuil l{titn si prtru Maior. restim_pul dela 1800-1848 s,au distins: filologul -in -.In Tinzoteiu .Ctpariu. Bimeon Bdrnuf. 1BB0-1g4b, yr-Td profesor la universitatea din IaEi foan Ruru, 1831*1842, autorul *lcoanei pimAntuluio. Georgi Bgril 1835, intemeietorul ziaristiiei romdnegti in Tra"n_ silvania.. $ttfu? Moldouan, 1836-1g3g, a publicat mai multe gtudii gi documente .istoricel mort ca pre_ pozit in Lugoj. T,adislau Pop, lg42-tg4b, egind din cler ocupd funcfiuni publice, pentru merite a fost innlqat rangul de baron. f ca vicepreqedinte la Guvern. _la Gaarild Laslo Pop, 1843-18S4j membru al Academiei JopAle, t prepozit in Lugoj. Iosif Hossu, 1g46, pirdsind clerul, s'a indlqat in -funcqiuni de stat p6.ni la treapta de vicepregedinte al Cu4ii de Compturi din Budapessa. Aron Pumnul, l846-lg4g, coniinuatorul operei lui Bdrnuf mai tdrziu profesor in Cerniuf, unde trezegte la noui viea{d simlui nafional Dupd 1850 se remarcd: petra pop, 1g50-1gb4, prepozit in Lugoj. Sirneon Mi/zalt, 1gb0_1g60 a: f utorul mai multor manuale bune, mort ca profesor

in

Solonon, 1862-1826, protopop in Ludogul{or:?" de-Murdg. foan German,l87o-f bOO. Nicolae popeicu,' 1870-1900. Ciriac B. Groze, tg?2-19g9.' Iosqf E[aissu, 1873-1909. canonic. 'Emit Viciu, 1gg9: 1909. Dr. El;e Ddianu, lg00- 19.02, protopop
Cluj.

lbdu Vlciu, Aron Deac, Oct. Bonfiniu Banfi, Gavril lpoup, Ioan Fodor, Dr. Ioan Simptrlean (prof. de trcl,),-Dr, .DqgS"-, Alexandru .DqES", bol,),'Dr, Ioan Raqiu. Ek*X"S" glgustin*C-arlasr Traian Pme,Octavian Dr, 0uri, Dr. ANegruqiu, F. Nicolae i Borman, Petru Suciu, Gocan, de teol.), Simeon h*rndru Rusu, (prof. ,&al " Iacob (cantul bisericesc), Papiu, Aron SlEfian. ffitiieqen (muzictr vocali 9i instrumentalA)' Dr. Aleiltndru Pop (higiena), Samuil Szab6 (catehet gr. or.). Sludenlii. Gimnaziul nostru totdeauna a fost imDopulat de Ecolari. Ii atrdgea aci traiul ugor 9i multele iJritout" de care se impditigeau. Deji in primii ani *ru in Blaj peste 300 de invdfic:i, "intre cari se zice Baril fedeau Ei junigori de cdte 18-19 rni lnvdgAnd A-B__C' iard in lipsi de hf,rtie formAnd literile vara pe pimintul cel nisipos al pieqei' 1116 iarna pe nea cu cAte un beqigor, ca si nu le degere degetele". Inainte de 1848 maioritatea lor o dau flii de preot. Dupe 1850, cAnd po4ile Ecolilor se deschideau pentru toqi cetifenii deopotrivd, numdrul covArqitor e al fiilor de agricultori. Si cum tofi erau siraci, veneau de-a dreptul in nldejdea fi/d,ilor. Jipiii.erau cel dintdiu ajutor pentru gtudenqimea siracd dela a:' cest gimnaziu. An de an, la fiecare cinci zile, aproaPe 200 Etudenfi igi alinau in chipul dsta foamea, care nu mai bitea intefitor Ia ugile chitiuqelor scunde, umede qi nesdnitoase din suburbii'le Blajului indesate cu rdvnitorii dupi inviliturd. Ajutorul se dd $i de pr'ezinte' Afarl de pflne, gtuden[ii acestui gitnnaziu rrrai sunt ajutali cu Etipendii din diferite funda$uni, cu amtazi grituiti la masa Studenfilor, cu cirfi din fondul premiilor, cu medicini grituiti din Jondul ;tudenlilor tn caz de morb, qi ca scutiri de didactru.

Frofcrorii actuali:

Dr. Ambrosiu

Cheqianu (dire-ctor),

42

Dar cea mai mare inlesnire ln susfinerea gcolarilor deh acest gimnaziu, o aduce fard indoiate il]ir""tit bdie.Ni, care gi in anul acesta adigostl f+O gcofari 1e intre zidurile
sale.

Agi se- ajutd. gcolarii sdraci Ei buni dela gimnaziul nostru. Numai in Cst chip s-e poate explic? fdil, . cd intr'un ordgel mic, cum e Blalul, se adune ai an atflta spuztr de qcolari, fara teama cd nu u""i pdnea
cea de toate zilele,

".ra"

Dote stati.stice.
An.
gcol.

1860/l
212

1860/1

t87OlL
386

1880/1

1890i1

1e00/r

19

l0/11
520
UI

Studenti

4L4

4t2

371

477

al lV-lea.

numai doui cursur[*- La_IggT' sJ d;"_ voaltd la trei cursuri, iar in 1906 se ridicd gi

3. Institutul pedagogic. Este de origine mai noui. S'a infiingat Ia 1g65. . Atunci avea

d 'd

ia te

in

inceput pedagogii ascultau prelegerile in cur. La tea metropolitand, in locuinla castelanului de azi, apoi in. salele gc.alei normale. Edificidl de azi s'a ridiiat sub metropolitul Vancea, la 1gg6. Sub actualul metropolit, Ia 1g92, se infiinleazi gi un internat, mai mic, pentru pedagogi, care ,ta pani,
prezinte

""."ot

salele $c-oelei de fete, dera prof.esorii instit'tirrti'flargogic. In scurtl vretne insl acest curs sra ,iri"t-i" intrevenirea ministrului de culte.

.".p:_lf 1q99 se introduce qi un curs privat pentru preg*iiad'.!v1ra!6araQ', cdli

il;;;; il;ilfi;':;

#
46

i:j lut

patriei,. economia, deserinul :on:lilrlia Ia 1880 se introduce rnuzica vocard gi $i in.i.o-ent"ra, iar Ia 1907 literatura maghiard. 11 lfergit la 1909 s'a. pus in praxd un nou plan de invdqdmAnt, in care s'a fixat niinugios tot materia_ *" propund in institut amdsurat planu:",_?1"_ :1

";; in. progr^aT" T:t .9". invdqdmant e*.riiqii ;;;;f uce, ill-llteraturd romdn6, iimbile_ maghiard
qi g"r_end, 'gfi;";;;;

Ist*u.clla. Programa, gy.care igi inccpea vieaqa in_ pedagogic se infeil$eaze in cadre foarte mo_ 1tltgful. OCtte. In.cursul I se propune: catehismul, metodica poporala, matematic", i.tori a: pl-tiiJ !l 9l91:i: ?: Yi* grernatrca. In cursul II: istoria hiblicd. tl oedioooi" rintaxa romAni gi. stilisticd, geografia -if#;;i!l'; patriei, catehetica gi istoria n"iir"-ta. C; pr-"'p".J;"; ecestqr obiecte se. incredin \eazd un profeeo^r .i"r" s"minarul teologic ai doi din gcoala normald. Calisrafia y ltufent din gimnaz, iar cantul $t r?;;;l l,^T?l:1" Drserlcesc, un teolog, pentru o remuneraqie bagatela din banii de didactru. DLr aceste cadre^ se ldrgesc, a;a ci in cel -. lotobieEtel; dintdiu deceniu, in afard de p"_."ii",

m;tntStertal.

ruobi in

Lihgirea aceasta continud in programa gtudiilor se y:9:.qi^din numlrul oaretor a"'puit" siptdmdnd. La

se i..-e^F: in

urci la 40. ln IgiT numdrul'lor'e 53, 18,EO cregte deja la 44, in 1906le iZ3,i^, azile l4g'.
.

ainAndoud cursurile, oarele

d;

propunere

Fekete L{egru1io. h""rui A timpi u bf *i*" pana lltl 5"1"o.._"t,protopqpd,Bhjul a Atunci se rrumegte l1^1ff11 Send T,*it "u*ul dintre George Munte#i, uife peee eve* rh* multf, Ft:fSTi mnu.tnq asupra mersului inviif Antului. Dela 1909 stl in frunte un alt prolesor, Ioan F. U.t*qi",
,g_.,T!i.3 .fost

Cel dintAiu director a[ institututui peda_ _^9"^*::::a. un ceaonic, locn

"*

noscut ca bun scriitor de manuale, sub care institutul, in scurtd vreme a luat <l infaqigare cu totul modernd. Profesorii. Primii profesori, Gavrild Pop, Ioan Balint gi Gregoriu SArbu, cu 'catedre qi alte gcoale, propuneau leri plattr. Toqi trei igi fdcuserd gtudiile la universitatea din Viena, iar cele pedagogice la institutul Sf. Ana, tot acolo. : La 1867 vine un profesor tiner, Stefan Pop, care aducea cunostinfe vaste dela pedagogiul superior din Praga, Ei dela qcoala agronomici din Kolsiafdka. Multd vreme era singur sufletul institutului. La 1882 trecu in Romdnia, unde rnuri ca director la gcoala de agriculturi qi silviculturd dela Feristrdu (1890). In acelaqi pedagogiu din Praga s'a mai cualificat Petru Solomon (t 1891), un alt dascdl bun al institutului, gi contimporanul siu George Muntean, azi canonic metropolitan. Intr'o vreme profesorii institutului se cualificau aci la comisiunea arhidiecezanf,. Azi nu se mai aplicd decAt numai indivizi cu cualificafiune .pentru qcoilele medii cAgtigatd la una din universitrifilq patriei. Profesorii dinanul gcol. 1910/11: Ioan F. Negruqiu (director), Aron Papiu, Petru Ungurean, Iacob Muregiu, Nicolae Pop,. Valer Suciu, Dr. Alexandru Niculescu (prof. de teol.), Aurel B. Gajia, $tefan Pop, Flaviu C. Domqa (prof. gimn.), Ioan Brigdian (prof. gimn.). Eleaii. In anul infiinEririi. institutul are 67 elevi. Vrdnd si atragd tinerimea la cariera invdqdtoreasci, metropolitul $ulirg cauti si le faci Ei unele favoruri. Aga vedem. intre altele, cum bitrAnul arhiereu pleda cu tot sufletul la guvern ca pedagogii sdi si fie scutigi de miligie, dupe analogia preparanzilor reformagi din Aiud, cari se bucurau deja de acest favor. Mai tdrziu li-s'a ugurat gi traiul, inpdrtigindn-se fl
:

M
47

ei din.fondul de pAne gi din stipendiile

Vancea.

lundaqiunei

cetanie, cdntare gi scrisoare, nici

a;teptdndu-se. In cadrul acesta simplu, de

o plati dela ucenici

La inceput se primeau in institut gi elevi co U"il mai pufine. Dar de cAgiva ani se conJi$oneazi neapirat si aibi cel pufin 4 clase gimnaziale. prin aceasta, fird. indoiald, s'a ridicat mult reputagia institutului gi a ingigi elevilor. Din elevii acestui institut au e;it mul;i oameni harnici gi destoinici in sJujba lor de propagatori ai culturei, la "un neam, care zi de zi se degteaptd qi prrrgreseazi pe toate terenele. $i mulli s'au remarcat qi cu condeiul. Invdldtorii noqtri azi, cind gi condigiile lor de traiu s'au irnbunitdgit, pot emuli, in multe privinfe, cu dascilii altor neamuri culte. Munca lof se cinstegte tot mai mult, cici ei nu pretind numai drepturi, ci in aceea$ vreme iqi fac ;i datorinfa.
Date statistice.
An. scol.

facerea sa in gcoald normald. Scoala normali s'a infiinqat la L77g gi s'a inaugurat deocamdati cu un singur profesor, care era Alexandru Fiscuti, teolog de Viena Ei absolvent al Metodului Normal dela Pdrintele Grieb din Sibiiu, unde trebuiau atunci s6-qi ia cualificarea toqi magistrii de norme. Fiscuti in aceastd slujbi a stat pdni in primivara anului 1780, cind fu trimis ca paroch gi protopop la Reghinul-maghiar.

inviliturd, gi din mila dirnicia episcopilor, gcoala de obqte din Blaj lui Ei avdnt puternic, gi ddinui lungd vreme, pAni la pre-

$
67

9. ro,

o r @
24 ll

*\f Hl
19

@ @

s
59

ri
o\
d
@

il
11

\o ro o\

8 o.
96

\o .ro o.

r.{

o '{

i<

o.

'Elevii

63

65

86

82

+.

$coala normale gi de apliea{ie.

odatf, cu seminariul qi cu gimnaziul se infiinqeazi..Ei o qcoald elementari: gcoala de obgte. Ea erd deschisi tuturor pentru a se deprinde, in oarele libere, in cele ce se propuneau aci,- adecd in

Inge_putu! Scoalei normale din Blaj ne conduce pAne la anul t754. In publicarea qcoalelor vedem, ci de-

In locul lui veni cdlugdrul loaniqiu Vigoli din Sz6pviz, care inci Ei la 7782 figureazi ca >parvae professor.., adeci profesor in qcoala elementard. Dar in acelag ro, Viqoli se premene$tq gi Ecoala normalI din Blaj trece intr'un nou stadiu. Desaoltarea. La I782 guvernul Transilvaniei desvoalti qcoala mai departe, in qcoali norrnald cu doud clade, cu doi protesori gi cu un catehet, care deodatd avea sf, fie qi directorul qcoalei; qi tot atunci numegte de profesori pe Ioan Pop gi Samuil Coltor, iar de catehet gi director pe George Sincai. In scurtd vreme se reclami "instituirea unui al treiloa profesor. $i de fapt la t784 vedem figurdnd, la normele din Blaj, pe lAngn director trei profesori: Samuil Coltor, Ioan Pop s,i Demetriu Raitar. Dela data aceast" funcjionat regulat tot trei profesori gi un director. "o Atat pe dirbctor cdt qi pe profesorii gcoalei normale din Blaj, ii denumea, la propuneiea episcopului,

48

49

guveroul. A$a l'1 practicat aceastd tdrziu in veacu[ [r[.

dela l?g2 ptnn

In decretul de numire al lui $incai, guvernul dispune, ca acesta sd se poarte cu subordinaqiunea cu_ venit{ fapi de episcopul siu. Iar cdnd $incai igi uitd
de aceastri datoritd reverinjd fatrd de episcopul, guvernul era- aspru gi nu intArzia sd infrunte gre" !e excilugdrul cerbicos.
Aceeagi subordinaqie faqd profesorii .normelor.

de

episcop, privia

,i

pe

Pe ldngl episcopul, directorul normelor mai era in_ drumat in decretul de numire. la subordinare cuveniti gi fa16 de direcrorul regesc qi inspectorul primar al gcoalelor nagionale; dar numit insugi dirlctor al gcoalelor gr. cat. din Transilvania, ajunse la autoritate, ln toatd puterea cuvdntului. Din corespondenfa intre $incai gi guvern. vedem ci -. directorul "normelor din Blaj- corespoidenzi direct cu guverlul, Primegte ordinaliunile m'ai inalte gi le executi. Relateazii despre situaqia gcoalei, a invdgitorilor gi despre. progresul tinerimei. Face propuneri gi uneori cAnd trebuia, remonstreazd chiar tontra guvernului. Salarele. La 1782 directorul, pe lAngd cuartir cu_ yenit,. gi ajutor in naturale dela episcopul, primia, din fondul normal salar de 300 iar profeso.ii p" "or. ldngn d-eputat in griu Ei lemne, tot deia episcopul, aveau din fondul normal 150 cor. la an. La 1783 vedem o imbunitiqire esenqiald. Ajutoarele in naturd, rirndn Si pe mai departe. In ifara de acelea, directorul primegte 400 cor., iar pentru inspectiunea gcoalelor din provincie inci 20d cor. Tot atunci s'a urcat qi plata profesorilor la ,800 cor., iar profesorul al treilea, capitd 200 cor. Deci in privinga salarelor corpul didactic dela gcoala normali era tot

a$a de bine situat, ca gi corpurile celorlalte gcoale. Ceilalli profesori cdpdtau, ce e drept, o ratd monahal5, adecd 400 cor., dar lipsiau deputatele in naturi. Era insd altd considerafie, care fdcea situaqia acestor profesori mai bund decAt a ielor dela gimnaz gi seminar. Profesorii ;coalelor din urmd rdmdneau la catedri de azi pe mAne, gi dupd cdqiva ani, cAnd s'au familiarizat cu catedra, trebuiau si o pdrf,seascd, sd treaci. la oarecare parohie sau protopopiat. Profesorii normelor insi, cari erau numiqi de guvern, rdmAneau linigtili in catedrele lor, ;i le qineau pdni la moarte. Directorul $incai. Adevirata gcoali normald din Blaj, porni sub steagul lui Sincai, care in scurti vreme avea sd devind streagul biruinfei, gi biruinfa dra cu atAt rirai siguri, cdci Sin:ai deodati era pus mai mare, director, gi peste scoaieie rominegti gr. cat. din intreg principatul Transilvaniei. Ca atare el igi cdgtigd o influintd covArgitoare asupra gcoalelor noastre poporale

din Transilvania. Pdni la $incai nu avem nici qcoale, nici dascili de seamd, qi dascalii, de erau, nu aveau prilej sd se pregdteascd, pentru a fi inqelegdtori gi destoinici in munca
lor cinstitd. Dar deodatd cu infiinfarea gcoalelor normale din Blaj, incepe a se introduce gi la noi, incetul cu incetul o rdnduiali mai bund, si-i zicem un sistem, gi in pregitirea dascdlilor. Normele din Blaj erau atunci in pregdtirea dascililor, aceea ce sunt astdzi preparandiile, iar $incai, directorul acestor gcoale, era cel dintfliu pirintele al primilor dasclli romdni cu metod, cu pregdtire, daci se poate zice cu conqtiinqd de dascili Doisprezece ani dearAndul a stat $incai in fruntea acestor gcoale normale, fiind deodati gi directorul tuturor gcoalelor naqionale greco catolice din Transiluania, gi in vremea aceasta el infiingd nu mai pufin dec6t

50

51

'

poporale romAnegti provtrzute cu dascdli -$coale pregdtiqi, numiqi ori intlril! de el. Dar Sincai igi ciqtigi gi alte merite. In vremea liberi $incai alcituia, qi scotea la lumina tiparului, una dupd alta cirqile- de trebuinqd: pentru gioald, $i pe Itngd acestea umbla qi prin fard. sI vadd singur spoiul qi scdderile in gcoalele sale, si indemne qi sa indiepte unde e de nevoie

300

trAnise

unul nu se ridicd la inilqimea inaintagului prigonit de soatri. Cu $incai deodati se pierdu Ei rolul insemnat, ce-l avea in tara intreagl directorul normelor din Blaj. La 1808 ajunge director Benedict Fogaraqi, despre care cetim la Al. Papiu llarian, ci uda patente la dascdli, cari scutiqi de greutdqi nu invdqau nimie. o Ceialalqi directdri au fost canonicii Baziliu Raqiu, pflni dupi revolufie Ioan Fekete Negruqiu qi Ioan Antoneli, apoi'protopopul Alimpiu Bldjan, pdnd la 188G, gi de atunci George Muntean pdni Ia incetarea normelor. Lor insd nu le rimase nimic nici de puterea, nici din autoritatea intAiului director. Profesorii. Se numeau din absolvenjii de teologie din Blaj qi Viena. Dintre acegtia inci numai cei mai buni, cdri mai tdrziu se tndlpu ptni la stalurile cartonicegti. Canonicii Constantin Alutan, Gregoriu ltfihali," Constantin Papfalvi, Leonliu Leontean, Ioan V. Rusu, Ioan Antoneli gi George Muntean, toqi au funegiondt

stat pAnd la 1794. Lui ii urmd ddla 1794:-fi96 George Tatu, iar acestuia Vasile NemeE, dela lZgT1807. AmAndoi urmaqii sii oameni cu calildqi distinse, cu pregdtire inalti, cu destoinicie de muncd, dar nici

Urmasii

lui $incai._In slujba de djrector $incai a

in popularitate la ai sii, in cinste de moravuri, qi in vrednicie de dascil, pAndcdnd nu-l mal slujeau puterile. il(oise Pop (1793- 1819) a muncit qi el cu cinste gi. neintrerupt pAnd la moartea sa intdmplati la 6 Nov. 1819. Petru Solomon (1867 a fost, cum se gtie cel dintiiu dascdl, care -1882), pe la anii 1870 o pregdtire pedagogicd inteaducea meiati in normele Blajului. Amintim, in urmd, ci dintre cei patru tineri entuziagti, cari la 1820 urmAnd invitirii lui Asachi, trecuri hotarele qdrii, pentru a rispAndl cultura romAneasci gi la fralii din Moldova, doi, IosiJ Man72 Ei Ioan Costea, pe vremuri finuse ;i ei cdte-o catedri' in qcoala normall din Blaj. Eleaii. Tinerimea Etudioasd din norme, dupi gum ne arat[ datele mai vechi, de un contingent foarte
mare. de multeori mai mare decAt chiar gimnaziul. Astfel de pildd aflem in anul Ecol. 1833/4' ci in liceu erau 41 filozofi, in gimnaz 159 gtudenfi, iar numirul elevilor din norme tot atunci se urcd pAnd la L80. Frecvenqa aceasta mare a normelor din Blaj, Pe ldngi s.etea de invildturi, se explicd insd Ei din faptul, cA la beneficiul de p6ne erau qi elevii acestor norme indreptaflqi ca Ei ceialalqi gtudenqi de aci. Alergau toqi h gipnii episcbpului Maior, gi din mila nemuritorului arhiereu un nirmdr agi de mare de copii siraci putir si-Ei inceapi la aceleag norme invdftrturile, gi sd-$i find traiul'de pe o zi pe alta. ln vechile infoimaqii, ce le avem, aflim in normQle acestea elevi de toatd vf,rsta; dejd in clasele incepdtoare printre cbpilaqi dd 10 ani, vedetn necontenit gi feciorandrii de 15-16 ani. Cei mai tineri treceau ln $coalele latinegti, iar din bitrinii normelor eqiau
dascblii dela sate. Dela 1850 incoace gcoala normald pregdtea esclusiv

la

aceste gcoale.

tte laic-i, gi nici aeqtia nu aduceau roglne asupra iastitutului. Il'lthatt EagaraSi (1790 - 1823) imbd-

Se nrai recrutdu profesorii normelor de aici qi din-

52

53

gcoald de

fdcut la 1899, cAnd qcoala normali, la care funcqionau trei profesori, se preface in o singuri gcoali, cu gase despdrfdminte Ei cu un profesor. De atunci ea servegte de qcoald de model, sau gcoali de praxi lAngd institutul pedagogic. Prin strdformarea aceasta numdrul elevilor gcoalei normale de mai 'nainte a scdzut redepe, agd. cd in anul ;col. 1910/11 ;coala de aplicaqie abia avu 49 gcolari. Totuqi gcoala de aplicaqie are si o parte buni: elevii pedagogici, sub conducerea profesorului gcoalei, se pot deprinde cu mai multa destoinicie in practica instrucfiunei, lucru care mai 'nainte, in Ecoala normali., intAmpini multe
dificultdqi.

legii. Se resimqi trebuinfa unei schimbdri, ce s'a gi

pentru gimnaziu. Iar deia 1865 era gi un fel de praxd pentru elevii institutului pedagogic. Slniformarea in Scoald de ay'licafie. In timpul din urmd sistemul gcoalelor normale nu mai corespundea

5.

$coala de fete.

fiin$rii unei ;coale de fete in Blaj. Deja la 1857 incredinqeazd, interimal, pe sofia unui profesor, sd instrueze fetiqele ori;enilor in cetire qi scriere, Ei in lucru de mAndL,. "ci mai bine va fi ca fetiqele sd inve{e ceva, dec6t nimica". Dar o gcoali sistemdticd intdrzia an de an, lovindu-se mai ales de deficultagi materiale. In sfArgit s'a deschis la 1864. La inceput gcoala avea doud despdrfiminte. Se vede, cd licu un spor gi invdqdtoarea de pdni acum. Numai a$a se poate explica, ci elevele din anul Ecol. 186415 pe lAngd silabizare, cetire gi scriere mai invilau gi istorie biblici, gramaticd, geografie gi istorie naturali.

Metropolitul $ulugu se ocupa de mult cu ideea in-

In anul gcol. urmdtor elevele mai primesc instrucqie qi din lucru de mdnd, gridindrit, limbile germini gi maghiard, istoria patriei gi aritmetici. Dupd 1870 qcoala se desvoaltd la trei despirqiminte; la 1878 se ridicd la gcoald cu 2 clase ;i 2 inviqdtoare. ln 1890 se mai ridicd o clasd. Fela 1892 concurenfa fetelor, cari se ingrdmideau aci din .loate unghiurile provinciei metropolitaue, era atAt de mare, in cAt gcoala trebuia din nou ldrgiti Ei, conform cerinfelor vremii, organizatd pe alte baze. Drept aceea metropolitul Vancea, pe ldngd gcoala elementard cu trei clase qi 6 despirqiminte de pdnd aci, mai infiinqd un curs superior cu doui' clase. Aceasta era Scoala poporald superioard., care in forma aceasta a durat pAnd la 1902. De data aceasta se fac inoiri gi in planul de inviqdmdnt. Ca studiu facultativ afldm limba francezd gi muzica instrumentald. Iar pentru lucru de mdni se numeEte invdqdtoare anume se Tot la 1892 Ecoala, impreunati ridicat din ddrmuti in edificiul pompos de azi, nicia metropolitului Vancea. Ultima strdformare se face la 1902. Scoala elementard se reduce la 2 clase, cu 4 despirqiminte o singuri'invdqdtoare. Iar qcoala superioari se preface tn Scoata czozta cu 4 clase, avind, atard de studiul limbei romdne, intru toate aceeaEi programi de inviFrnant ca cele de stat. In organizarea aceasta existd Ei de prezinte. Conducerea. Cel dintfliu director al Ecoalei a fost eruditul canonic Timoteiu Cipariu. El insi nu propunea nimic, precum n'au propus nici urmagii sii, pdni
la actualul director,
gi profesor
fnad^fdtaar,ele si inadfdtorii. Prima invdqdtoare era o GermAnd, Ana Kossow, asemenea gi cea de-a doui,

Silvestru Nestor, care deodati este

54

Francisca Schmidag. Fiindci nu aveau destuld desteritate de a proPune toate obiectele in romdnegte, consistorul le rdnduia gi un ajutor dintre profesorii Ecoalei normule. Seria invdletoarelor romdne incepe abia la 1868, cu o blljand, Rozalia Bugner mdr. Munteanu! care nu mai putin decdt 26 ani a stat in serviciul gcoalei. Celelalte invilitoare: Leotina Cristian mir. Negrufiu, Elena Sdntion, Aurelia Bariliu, Victoria loanoviciu mir. Karsai Ei Maria Boer mdr. Radu. Azi corpul didactic al gcoalei se comPune din 12

6.

$coala pentru lnvdtd,ceii de meserii

gi

negustorie.

Silvestru Nestor (director), Georgina Muntean n. Bucga, Iqan Fodor (prof. gimn.), \{ihail $erban, Roza Cdpugan, Anastasia Maniu, Nicolae Pop (prof. la inst. ped.), Iacob Muregan (cintul), Dr. Victor Macaveiu (prof. de teol.), Aurel B. Gajia (prof. la inst. ped ), Valer Iozon'(invdq. la gcoala pentru ucenicii de meserii), Samuil Szab6 (catehet gr. or.) Eleaele. Elevele gioalei la incepu! erau mai toate din Blaj. Intemeiat{ odatd reputafia gcoalei, gribeaq 4cl eleve gi din distan{e mai mari. Indeosebi crelte numirul elevelor dupl infiinqarea internatului. Invdqatura se putea cdgtiga gi in alte plrqi' Dar in Blaj, cu mijloace pufine, elevele invdfau 9i carte, qi primeau Ei o buna educaqie, religioas6-moral6,' pe care aci in' totdeauna s'a pus o deosebiti grrje, de acl se explici concurenta cea mare a fetilelor din toate colprile qirii.
Dale stalistice.

Persoane:

Este cea mai tinerd intre toate gcoalele Blajului. S'a infiinqat la 1898. Director al gcoalei fu numit Silvestru Nestor, profesor gimnazial. Cu propunerea in decursul unui an au fost incredinfafi mai mulli profesori dela celelalte institute de invifimint. Dar abia ;i-a inceput activitatea la J5 Dec. 1898, gi oficiul pretorial din Blaj prin ordinul din 24 Dec. acelui an a gi oprit func{ionarea s,coalei. Consistorul mptropolitan ltrcu recurs la ministru, cerAnd aprobarea gcoalei, care s'a gi dat in anul L900, cu aceea observare, ci pe ldngd celelalte obiecte cuprinse in planul de tnvifdmAnt, sf, se propuni gi limba maghiard, ca astfel invdqdceii si aibd prilegiu de a-gi insugi limba statului. Scoala funcjioneazd insd gi in timpul opreligtei, cu 42 elevi, cari la stdrgitul an. gcol. 1898/9 au dat gi examen public. In vara anului 1899 gcoala fu pusd pe baze noud. In senzul legii se infiinlari toate patru clasele, qi in locul profesorilor, cari au propus in anul prim, se numiri invdfitori noi: Nicolae Pop Ei Teodor Vandor,

cari apoi au fost recunoscuti definitiv qi din partea statului, Scoala n'are nici un fond sigur, cu toate acestea provede ea grdtuit ln fiecare an pe tof elevii .cu ctrrfi gi alte recuisite de lnvdqdmdtrt, gi premiazd chiar pe elevii mai buni. Toate acestea lipsuri Ei le acopere din contribuifl marinimoase. Preleg-erile se {in in edificiul institutului pedagogic. In 1901 gcoala rdmlne cu un singur invildtor. Dela 1906 se propune qi de'semnul liber, chiar de profesorul gimnazial, Flaviu C. Dornga, iar dela 1909 gcoala are invifitor anurne (Valer lozon). In timpul din urmd sporul se resirnte tot mai mult,

r) In urma anilor slabi de mai

nainte.

56

57

atat irr instruc{iune cit qi in educaqiunea elevilor, qi interesul cregte Ei din partea societriqii. In cei zece ani din urmd au cercetat gcoala 486 elevi gi anume in
199t1,

79Ozl, : I9OslA :
l90al.,':
1gga1u

4b
29 27 32 2b

r9OBf.
1908/s 190t0/r1

_ [t
: :
65 76 84.

79O?lB: 6l 190e/ro':

Peste tot se pune mare gnje pe aceastd Fcoale, care, in menirea sa frumoasi, tinde sf, dea o culturd sdndtoasd gi ucinicilor pdrdsiqi pAni ieri-alaltiieri, vrdnd si se. bucure qi ei de rezultatele binefdcitoare ale gtiinqei qi culturei.

In anul prim s'au ginut doui cursuri de cdte gase siptdmdni pentru pregdtirea bonelor. Al treilea curs de ingrijitoare s'a finut la 1896, iar la 1897 s'a aranjat un alt curs, de Ease luni, pentru conducitoarele asilelor permanente, La aceste cursuri au primit diplomd de conducdtoare la asilele'permanente 8, iar la asilele de vard 11 candidate. In lipsd de candidate, alte cursuri nu s'au mai pirtut finea pdnl in anul qcol. 1902/3. De data aceasta s'au
cualificat cinci candidate, toate pentru asilele permanente.

7. Asilul

model de copii.

Cel din urmd curs a Iost in an. $col. 1906171 s'au cualificat 5 candidate. In anii din urmd. asilul, a$a cum era, nu mai avea nici un infeles. Din vegetarea lui se putea prevede sfArgitul, care n'a intdrziat. Cu incheierea anului scol. 1909/10 inceati de-a mai fi. Poate in viitor se va lnfiinqa pe alte baze.
Da'te

Ideea infiin$rei unui asil model in Blaj, pentru in!t"1g" provincia metropolitand a fost a metropolitului Vancea. Sub dinsul s'a ficut, cu 1g,000 cor., edi_ ficiul, in care s'a adipostit asilul pAnd' in zilele. din urmi. Dar nu i-a fost dat si-gi vada planul dus la
indeplinire

de

La 1893 Ministrul reg. u. de culte Ei instrucqiune publicd dd asilului model din Blaj dreptul de-a cuali_ fica conducdtoaie pentru asilele -permanente gi cele
vard.

Deschiderea s'a fdcut la 1 August 1894. Conducerea s'a incredinfat unei invdldtoare, Melana Brdn_ dugean, iar ,pentru, controld s'a instituit un senat, compus din 5 domni qi 5 doamne. ..Cheltuelile susjinerii s'au coperit din fondul asilului, alimentat de ofertele benevole ale episcopatului d; Oradea-Mare, Gherla gi Lugoj.

YE

VI.

Institute de crestere.
1, Internatul de bdeti.
Paralel cu instrucliunea gcolasticri trebue si meargi educa{iunea domesticd., Dar in Blaj a trebuit si treacd, lung timp, pAni s'a niscut idea infiinfarii unui institut de cregtere. Nic*iri un internat nu era atit $e necesar ca chiar in ordgelul nostru lipsit dd cuartire convenabile pentru a putea addposti, dupn regerinfd, qcolarii numirogi ce se ingiimddeau aci la

gi

(D 89

g
@

!t<

t.

lnvdqdturd.

Acestei trebuinfe de mare insemndtate pentru proinvifimintului a rispuns metropolitul Vancea, la 1884, prin infiinfarea internitului de bdiegi. Internatul ridicat numai din cruqdrile.marelui me tropolit, mai intAiu a fost aqezat in cel mai frumos edificiu din partea de rdsdrit a piagei, in care astlzi este gcoala gi internatul de fele. La' inceput. a fost proiectat numai pentru 60 gtudenqi, dar afluenqa era aga de mare, inc6.t se primeau 80-85 elevi. Pentru o sumd de 200 cor., elevii primea.u cuartir, vipt, spilat, luminat, incilzit, in de morb ingrijire medicaHi "^, iar cei slabi in gtudiu, gi. instrucqiune privat6. Provizimovarea

g1

60

introduce multe imbunitdfiri in vieala internatului. Intre hltele inlocuegte sistemul de arAndi cu proviziunea in regie. Tot sub rectoratul siu s'a cumpdrat pe seama internatului qi domeniul dela Veza din apropierea Biajului, care azi e un bun izvor de venit, ta, f ggg se numegte rector profesorul gimnazial Emiliu Viciu, care in aceastd calitate gi-a cAEtigat mare merit prin ldrgirea internatului cu o noui. aripd, in care elevii acum cdpdtau gi o capeld, frumoaii. Prin aceastd ldrgire, numdrul elevilor crescu pAnd la 130-140. Rectorul Emiliu Viciu, istovit trupqte chiar prin munca cheltuitd spre binele acestui institut, la t9O7 se re_trage Ei in locul lui ajunge alt om cu mAni tare, Dr. Vasile Suciu, chemat sd ducd mai departe opera 'inaintaqul f,rumoasd inceputi de sdu. Aceita. "ondo"e institgtul ;i de prezinte. Azi elevilor in internat le stau Ia dispoziqie b sale de invdqdmdnt, 6 dormitoare, un r.fecto, ,p"gior, o chilier de spdlat, I garderobd, 2 infirmdrii pentru caz:uri de morb gi o capeli incdpitgare, uide elevii asc-ulti sf. liturghie in fiecare zi, afard, de Dumineci gi sdrbdtori, cAnd impreund cu ceilalqi gtudenli din gimnaziu asculti liturghia in biscrica catedrald. Elevii din clasele inferioare primesc, in instrucqiune, ajutor deJa cei din clasele mai inalte (corepetitori), gi

unea cu'vipt era datd in ardndd. Primul rector al institutului a fost Dr. Alexandru Grama, care a condus internatul pAni la 1892La 1892 internatul se mutl in edificiul de azi, de lf,ngi ibiserica parohiali, fiind Ei acesta ridicat in cea mai rfrare parte pe spesele aceluiagi metropolit. In gcelaqi an ajunge in fruntea internatului Dr. V; Hossui episcopul de azi al Lugojului, care ca rector

dupri c6t ingddue imprejuririle, sunt ajutafi gi de subprefectul rie studii.

In afari de oarele de studii, elevii se deprind in cdntdri, muzicd gi declamf,ri.

gi

Apoi pentru distracqia gi educaqia corispunzdtoare, se mai aranjeazd., mai ales la prinderea postului, se. rate declamatorice-muzicale, impreunate Ei cu producqiuni teatrale.

tot auul amintirea fundatorului metropolit Dr.

Vancea.

In

sfArgit amintim,

ci

elevii institutului serbeazi in

Ioan

cum eri intenlia marelui fundator, Si toatd cregterea aceasta bund Ei cu temeiu, ;i azi in vremi aga de scumpe se ofere tinerimei Ecolare in mod ieftin. in prequl unei sume numai de 400 cor. Nu e deci ^mirare, dacd internatul acesta, dela infiinfarea sa gi pdni azi, a fost intotdeauna foarte
cercetat.

In adevir, infiinqarea internatului acesta este cea mai mare binefacere adusi tinerimei studioase dela aceste qcoale. Se face cu putinqa aci, ca tinerii Scolari. sti fie tnduplecali spre frica Domnului., spre ordinea bund Si disciplina salutard, ca sd deuind cu timful rti credincio5i biqericii, bdrbali deaotali nafiunei, cetdleni ascultdtori de legi Si iubitori de patrie, dupi-

Date slatistice.
An. ecor. trrnlu ,r*nrno ,rnniu
1904/5 | 1e0e/10

,82

2. Internatul de fete.
S'a infiinqat la 1892, tot prin metropolitul Van-cea, in legiturd cu qcoala poporali superioari de fete' Infiiniarea lui insd era o supremi necesitate,-_pentru a inlesni qi cregterea fetelor' Diir metropolitul Vancea, murl cu o luni inainte de inaugurarea lui, s,i astfel nu avir mingdierea si-l vadi in activitate'

Dela infiinlare 9i pdnd azi inspecqia supremi o de' prinde un director extern, un canonic' Cel dintdiu iirector extern a fost eruditul canonic Dr, Alexandru "Grama, dela 1892-1896, cind trecu la alti via1i. Sub conducerea lui s'a ridicat aripa internatului de cdtri
seminarul teologic. Perrtru o scurtd duratd avu conducerea canonicul 'Gavril[ Pop, iar dela 1898 9i p6ni in p-rezinte director xtern este canonicul Dr' Victor Szmigelski, al doilea mecenate al internatului, care a pus bazd la un fond, din care pAni in prezinte s'au ajutat

.ft)

o o
st
tD

.TD

o H
8e

F q
(D (D

c+

multe eleve.
Conducerea irnediati se face prin .directoara internatului. Prima direbtoard, Aurelia Feldrian ndscutd Solomon, in vremuri hune 9i r0le, a condus interna'tul un lung $ir de ani ptni la moa'rte. La 1907 i-a urmat ictuala directoard; Eliza Bodocan, mai 'nainte invdjdtoare lr Ecoala primari de fete din loc.

(D'

it fi-ecare an 60-70 elerre, de 360 cor. capitd locuirlql anualH o taxi "cari pentru sin{tbasfl, proViziune iniretgi 9i o qregtere- litgrijiH'
In'internat se primetg
l

tn spirit r&*,rc.m'

Dumineca, Joia gi in toat sdrbitorile elevele asculti

64

65

sf. liturglrie in capela internatului. apoi la fiecare pitrar de an se mirturisesc qi cuminecd. Se pune deosebitd. gnje pe invdqarea corectd a limbei .materne, Ei pe insugiiea limbilor magh'lare qi
germdne.

cit le ingddue oarele de gtudiu.

Li-se dd instrucfie practici in cele economice, intru

Pe lAngn taxe moderate se pot deprinde in muzica instrumentali (pian gi violini), gi, sub supravegherea unei superioare, pot urma qi la cursuri de dans, unde li-se ofere bun prilegiu spre a-$l cAgtiga ;i o rutini

sociali. In fiecare sdptdmini elevele fin gi aga numite conferin{e, impreunate cu lecturd, emuliri declamatorice ;i deprinderi stilare, iar la anumite ocaziuni, cum e prinderea postului, incheierea anului scolastic, aranjeazd in cerc restrans, diierite producfiuni cu declamiri, coruri, reprezentaqii teatrale Ei tablouri vii. Spre dilaturarea luxului gi stdrpirea vanitiqii, elevele toate sunt oblifate si poarte uniformd, care le sti bine, Ei vine eftin.

anul 1910 a fost aqezat in edificiul din Sudul piafei, unde azi e sucursala senlinarului clerical. Cu inceputul anului gcol. 1910/11 s'a strdmutat in localul Asilului de copii. Proiectat dela inceput in cadre inguste, internatul addpostegte in fiecare ao 30-35 eleii, cari pentru o taxi anuald de 80 coroane primesc locuin{d, incdlzit, luminat gi spdlat. Viptul se pregdtegte dintr'a lor. S-upravegherea in gtudii Ei disciplinn se face prin prefectul internatului, care totdeauni este un profisor dela institutul pedagogic.

Date statistice.
Anul scolar
Elevele
1882/3 50

1897/8
61

r9o2l3
32*

L9O718 1r910/1
1

83

i78

3. Internatul preparandial.
Intre institutele de crqgtere din Blaj, e cel mai; tiner. S'a infiingat la 1897, n'are edificiu propriu. Ptna in
*) !n urma anilor rei.

,67
curlle acestei tipografii o bucoarnd, un catelzisrn prin intrebiri gi rdspunsuri, un strajnic, an liturgltier, un dialogus, tn care se ardti idevdrurile sfiniei U"i.i, qi celebra carte Floarea adeztdrului, tradusd in latine$te (Flosculus veiritatis) de insug episcopul Aron. .Episcopul Aron o l{sd bine inzestrati urmagilor sli. sub cari ea luase un avAnt. La 1768 ea cipitd privilegiu dela Maria Terezia pentru clerul qi poporul romdnesc din Transilvania, gi tot atunci impdrdteasa, pentru a-i asigura desvoltarea, opre$te din nou intrarea cirqilor biserlcegti tipdrite in altd qari.
Pe acest privilegiu se rizimd episcopul Atanasiu Rednic, . cdnd cercd. in acelag ln,-!d apere dreptul tipografiei sale contra librarului din Viena, Iosil Kurtzbotki ""re tot atunci cipitase-. dreptul de a tipdri cdrqi sflrbeEti, grecegti qi in alte limbi. La 1833 tipografia se incredinleazdr Cipariu, el o adapteazd, de n-9o, incdt putea flnea concurenqa cu ori care alta din [ard, peeum apare din tiparul frumos al ci4ilor apdrute aeta f8gb inainte. I Teascul vechiu mai funcgiond qi pe la anii 1g70. Intr'o erb noud intrd tipografia la 1902. cdnd in fLun!9a ei ajunge actualul piefect Vasile Suciu, dinttiu prefect cu pregdtire speciali. In anul acela ";i tipografia avea o singurf, magina, azi lucrd cu trei magini mdnate cu pu,tere motord. Adaptatn dupd cerinfele moderne, ea poate concura co ori caie alti

VII. Tipografra.
Un agezlmint cultural de mare importanqi este gi tipografia seminariului din Blaj. Ea este una dintre cele mal vechi tipografii romAneqti din i ransilvania. Originea ei se confundi cu tipografia romAneasci din Alba-Iulia, care exista Ei inainte de Unire, Ei in care se tipdrise cdrfi bisericegti romAnegti chiar gi dupd trecerea lui Atanasiu. ' Cu episcopul Ioan Giurgiu Pataki se mutase gi
tipografia dela Alba-Iulia la Fdgdraq, dar aci nu luncliona.

De aci episcopul Inocengiu Micu Klein o

Ia Blaj.

aduce

Deja in primii ani ai cirmuirii sale vlidicegti, iese la lumini o serie intreagi de cf,r[i, menite si umple golul cel mai simgit. PAni la 7754 egird de sub teas-

folos, teascul vechiu numai fecea slujba, iar episcopul Klein, care incd pe la 1735 cercd s'o restaureze, numai ajunge s'o puni iardq in lucrare. Ideea restaurdrii o continui qi urmaqul sdu Petru Paul Aron, cu atit mai uqor, cdci ii venea intr'ajutor porunca Marei Terezia, dela 1746, care oprea. in favorul desvoltdrei vechei tipografii, orice carte rituali gi corali tipiritt in Muntenia gi Moldova. Episcopului Aron i-a qi succes s'o puni iar in activitate.

Dar nu erd de

Averea tipografiei in edificiu. $r edituri face circi 250,000 cor. Editurile. le desface tibrdria seininariald. Tipografia seminariali std in primul rlnd in ser_ . vici'rl bisericei gi. gcoalei. In totdeauna ea implini o
silvania.

institugiune similard.

mare misiune culturala la poporul romAnesc din Tran_

6r

68

A_ci au

gi ale marelui istoric Bunea. De sub teascurile tipografiei acesteia, au egit in Transilvania primile loi iomdnegti cu iitere latine: Organul lumind,rii (1847) Ei Organul nafional(lg4g), gi cea dint0iu loaie pentru fdrdnimea noastri: ' [nad.ldtorul poporului (1848). lar dzi tipdregte 4 foi: Unirea, foaie bisericeascipolitioi, Foaia $colasticd, revisti pedagogicd, Cultura crestind.. revistl teologici, Ei Reaista lokUca-hterard.

lui Cla?n, Orologerul dela 183b, prima carte bisericeascd cu litere latine. apoi toate cdrgile lui Cipariu

apirut mai multe ciirgi insemnate, ca Bibtia,

III Colecfiuni gi bibliotece.

V

. Blajul In.. _are mai multe colecqiuni pretioase gi bibliotece privinla aceasta nici un ali centru ,omanesc lggaf din Transilvania
nostru.

nu se poate compara cu ordgelul

metropolitanl.

,s

1. Arhiva

Este foarte veche gi importantd pentru istoria intreg trecutului nostru de doui sute ani incoace. De aci I desgropat invdqatul canonic Dr. Augustin Bunea cele doud crdmpeie pline de inviqituri d]n istoria Romdni_ lor transilvdneni : episcopului luptdtor, pentru -epoca drepturi nafionale, Intcenflu^ Micu-Ktein (772g-L7St\. qi aceea a lui Petru Paul Aron (I7SL-L764) ,"nJl neratorul neamului prin gcoale. pagubd naflonita ireparabil[, cd in trecut nu s'a conserval cu mai'multd gnje. CAci era o vreme, cAnd scoteau pe apucate, gi nu mai. lntorceau documentele istorice dir, -e_ tropolitand, Iar in 1.848 s'au prddat gi s,au "ihirr" pierdut qi mai multe. De. aci are s{ iasd chndva adevdrata noastri istorie bisericeasci, nalionall qi culturali.

Galeria episcopilor gi metropolililor din Incepdnd dela sf. Unire, fiecare episcop qi-a pregdtit portretul sdu. Aceste portrete se pdstreazd pdnd

2.

70

{uprinse in rame frumoaSe, sunt agezate in rdndul al 3-lea al castelului metropolitan, in ordine cronologici: 1. Metropolitul Atanasiu Anghel Z Episcopul loan Giurgiu. Pataki. 3. Episcopui Inoceniiu Micu-Klein. 4. Episcopul Petru.Paul Aron. b. Episcopul_Atanasiu Rednic. 6. Episcopul Gregoriu Maior. 7. Episcopul Ioan Bob. 8. Episcopul toan Lem6nyi. 9. Metropolitul Alexandru Sterca Suluqu 10 Metiopolitul Dr. Ioan Vancea. '
astdzi.
I

.7L
stire un numdr de cdrgi, 182 rimdse dela episcopul Ioan Giurgiu Pataki gi 72 dirl cirfile episcopului
izgonit.

3.

Muzeul de istoria naturalI.

Inceputurile acestni Muzeu le aflim indatii dupi 1850, cind in gimnazul din Blaj se introduce ca Etudiu gi istoria naturald. Infiinfarea lui este meritul profesorului Simeon ${ihali (1850-1360). Astdzi este una dintre cele mai bogate colecqii Etiinqifice ale institutelor nostre de invdgdmAnt. Are '148 tabele animalice, 4396 animale umplute, uscate. in spirt Ei p{rqi de animale (coarne, din$, oase); 179 tablele botanice, 5210 plante uscate, coleclie de lemne. simdnquri, modele etc.; 395 modele de cristalografiel 3012 minerale qi buc{i de stAncil 10,140 de scoici gi melci; qi numdroase petrificaqiuni.

4.

i,o,ro,""u.

Blajul e vestit Ei pentru bibliotecile sale valoroase, pdcat insd cf, nu existi aci o hibliotecd centrald,, plirn care ar deveni mai acceqibild publicului qi rAvnitorilor dupa gtiinqi. Poate se va face in viitor, poate ca mine.

r. Bihlioteca'Bazilifilor. A fost cea dintAi bibliotecd in Blaj. Ea incepe a se forma indati dupd agezarea,primilor cilugiri ln Mdnistirea Sfintei Treimi. La'I747, cAnd Mdndstirea din Blaj eri gara gi se mutari in ea cei dintti trei cf,lugdri, erd ln mind-

biblioteca exista in toati forma. avAnd qi bibliotecar, pe Grigore Maior, ,rcdruia i-se incredinleazd gi bund paza bibliotecii>. ' Cu timpul biblioteca cdlugdrilor se inmulqi gi cu alte cd4i. "Maior dela Viena frumoase cirqi au adus, care mai pe urmd le-a cinstit bibliotecii.. . zice Samuil Clain. Ignagiu Darabant inci ddrul bibliotecii ,cdrqile filosoficeqti Ei teologicegti. care singur dela impdrdteasa Maria Terezia le-a dobAndit". Asemenea Ei ceilalli cdlugdri, intorgi dela gtudii, din Rorna. Viena Ei Tirnavia aduceau cdrqi multe, de preq, cari an de an sporeau, avAnd sd faci. o bibliotecd, izvor de erudiliune. si de mAngdiere sufleteascd acelor pdrinli cdlugdri cu lafa gtearsd, cari zi gi noapte igi sleiau puterile pentru luminarea neamului gi lirgirea qtiinfelor romdne;ti. Eri aceasta o bibliotecd bogatd, inzestrati cu toati literatura tedlogicri gi filozofici. $i avea tipiriturile vechi rornAneqti toate. Din ele scoate mai tdrziu Cipariu indemnul gi dragostea cari il mdnau spre cr: cetarea vechilor monumente de limbn romineasci. tn anii 1848-1849 sufere gi ea o mare risipi. z. Biblioteca arhidiecezand. Se compune in cqa mai mare parte din vechea biblioteci a cilugirilor. Aici se pdstreazd multe manuscrise a cilugirilor de pe vremuri, gi mai toate'ale istoricului Sarn'uit Clain. La 1367 i-s'au mai adaus biblioteca metropolitului $uluqu, iar la 7892 a lui Vancea. Cu arahjamentul de acum e inaccesibild. j. Biblioteca seminariald. Servegte pentru profesorii de teologie, gi este mai puqin bogati ca cea arhidiecezane. $i la aceastp cu greu se strdbate.

:La t754

72i

4. Biblioteca gintnaziului. Ca o bazd din biblioteca Baziliqilor, s'a infiinfat la 18b0. De atunci, prin doqatiuni gi cumpirdri s'a desvoltat repede. Azi e una
Adaptatd cu opere dE specialitate din toate Ur""g"i" se folosegte mai ales de profesori. Are cl4i qtiinfificeliterare 5395 in 7251 volume, reviste BB5 in ?B? volume, gi alte scrieri diverse Bt26 in 3091 volume. , 5. B.iblioteca teologilor. S'a infiinfat la 1g64. E foale bine intreqinutd Se afltr aci tot ce s'a tipdrit in literatura romene. In special e reprezentati isioria gi literatura frumoasl. Constd din ZZL} opuri in 2644 volume. 6. Biblioteca tinerimei gimnaziate. Infiingatd la 1g66. Pdnd azi a fdcut,progrese frumoase. E impirqitd dupd rami, gi numdri 2209 volume. Z. Biblioteca institutului pedagogic. A profesoriior numiiri 1165 volume, iar a elevilor are 12g0 cn4i in 1423 volume. Mai sunt apoi bibliotece private loarte de preq, cum e de.ex. biblioteca lui Cipariu donatd capiilutui din Blaj, gi biblioteca lui Bun)a, testatd tnTttipndei biblioteci centrale, pe seama cdreia gi-a lisat, cel dintAiu, intreagd averea. Bunea voia, ca Etiinfa din cdrjile lngelepte sd se deschidd tuturor, cari tind s,o aiba.

dintre cele mai bogate biblioteci in

arhidiecezi.

Fonduri Fi fundaEiuni.
Pentru direrse scopuri bisericegti gi culturale. arhiare mai multe fonduri gi fundajiuni. cari gi ele fac o parte din mdndria noastri. Fiind neam sd.rac, Ei fundagiunile noastre se ivesc mai smerite. La alte neamuri gi confesiuni ele se fdceau de citri principi gi nobili, cari jertfeau din belgugul avutului lor. Noi insi nu ne putem mdndri cu astfel de fundatori: dela stat am cdpdtat numai domeniul din Blaj, toate celelalte fonduri gi fundajiuni sunt clgtigate prin sudoare, prin o vieafd austerd gi cruleri continue. Arhireii nogtri iubitori de jertfi, Ei alf bdrbaqi vrednici, preofi gi mireni, cari inlelegeau rostul culturii, numai aga puteau inzestra biserica gi
dieceza
neam'ul.

Mai insemnate sunt: Fondul metropoliei, cu domeniul din Blaj gi comunele invecinate, pentru susfinerea
Arhiepiscopului Metropolit.

'

uN"

pentru creqterea clerului

Fondul bazilitan, cu domeniul din Bucerdea granoasi Ei Cenade, gi cu .alte proprietiqi mai mici in alte comune, pentru susfinerea qcoalelor din Blaj. Fondul serninarial, cu domeniul dir\ Cut gi Sdncel,

74

75

bobian, pentru capitlul ,din Blaj, clerul unit - FonduJ din Transilvania gi stipendii. Fondul Sulufan, cu domeniul din Spring, Cenadei __ Vidrasiu gi Odorheiu, pentru stipendii -difJite scopur, cultnrale infiingarea unei academii sau oniversitef -qi
romdnegti

in

Transilvania.

Fondul Vancean, cu. domeniul din Bethlenszentmikl6s, pentru stipendii, ajutorarea clerului arhidiecezan. .F onriul aiduo-or/anal, pentru ajutorarea preuteselor ! vdduve gi a orfanilor de preo6. Fondul preolilor deTlcienfi, pentru ajutorarea preofi. lor la caz de bitrdneqe qi neputinqn. Fo3dul de penziune, pentru profesorii gcoalelor .. din Blaj.
Eondul Scolastic, pentru ajutorarea gcoalelor poporale din arhidiecezd. tr ondul catedralei, pentru lipsele catedralei metropolitane din Blaj. Fondul tipografiei, pentru adaptarea tipografiiei

din

Blaj

Fondul Simu, pentru gcoala de fete din BlajFondul inter.natului de bdieli, cu domeniul din yeza. Cele mai multe_ fundaliuni sunt pentru stipendil studenlilor sdraci. Fundaqiuni mai maii a fdcut medi_ cul Dr. Simeon Ramonlai (t 1344), pentru gtudenfii tre acadenrie Ei universitatel .Hirsc/2, oficial civil in Turda pe vremea absolutismului (f l.g?1), pentru tinerimea gtudioasd greco- gi romano-catolicd din munele aparfinatoa sub absolutism "q la pretura Turda; prep-ozitul Timoteiu Cipariu; Ddnitti'Ddnuf, secretar la fidei-comissul familiei Zichy din comitatui Arva(t .1891); septem_virul Augustin Ldday C f S9ej, colonelul Daaid Baron lJrsu,eroul dela Lissa (f 1gg?), ;: $.

_.In anul $colastic 1910/1 Blajul a dat gtipendii, din 34 fundaqiuni, la 160 gtudengi de universitaiei academie, gimnaz Ei alte qcoale in sumtr de 32,686 cor. Mai amintim o fundafiune speciald, care nu se mai afli. la alte gcoale romAnegti : Beneficial de pdne. Stim, ci incd episcopul Aron ajuta cu pdne pe Etudengii din gcoalele. Blajului. Acest obiceiu frumos l-a continuat gi urmagg! siu episcopul Atanasiu Relnic. iar sub epissopul Grigorie Maior s'a sistemizat in fundaliunea de pdne, la care avea se concurgd, fondul bazilitan, fondul seminarial gi domeniul episcopesc, fiecare cu cAte 200 gilete de grdu pe an (in rotal 544 Hectolitre). Din aceasti fundaqiune cdpdtau qtudenqii pAne (gipai), la fiecare cinci zile. Fundafiunea a rimis nealterati Ei sub ceilalqi episcopi. pAnd. pe vrmea metropolitului $uluqu care n'a mai dat tipdi. Sub metropolitul'Vancea insi fundaqiunea s'a reactivat, gi de atunii ea continui opera de binefacere. In anul Ecol. din urmi s'au impirtdqit din beneficiul de pAne 182 gtudenqi gimnazigti, 5O elevi ai institutului pedagogic $i 14 elevi din gcoala de aplicalie. Computdnd prepl pdnii in 42 cor., ajutorul de pAne valoreazl, 10,000 cor. Averile fondurilor se administreazi parte la stat, parte prin <Administrafia centrali capitulardo, in fruntea cdreia astAzi se afld canonicul Iosif Hossu. Averea in bani qi hdrtii de valoare face total aproaPe 7 milioane gi jumdtate coroane

-6rD
/l\

?7'

zindu-se la o noud vieaqd in 1896, cAnd se reactiveazd pe baza statutelor in vigoare, intrunind toatd lumea inteligenti din Blaj, aranjind serate Ei petre. ceri, dAnd prilegiu membrilor de a ceti toate ziarele romdneqti, gi c6.teva striine. Din vara acestui an ca* sina are un silag frumos in casele .,Patrieirr. Prezident: Canonicul Dr. Izidor. Marcu.

Societifi culturale qi cooperative.

. Vieala sociald a Blajului a luat un deosebit avAnt ln timpul din urmi. Dupi un veac jumdtate de activitate religioasd -qi gi culturald de o hotdritoare importanjd pentru'fn;a-

X.

Meseriagii romdni au casina lor deschiliniti, in acelagi local. ' 2. Reuniunea femeilor ronzdne, de origini mai recenta (1890). dispune de-o avere insemnatd, din care impirfegte qtipendii gi ajutoare. sprijinind Ei internatul.

mul romAnesc de_ pretutindeni, au inceput i se inchega incetul cu incetul reuniuni gi societiqi, cari .?_ nirea d.e a "u""o interesele religioase, culturale gi .sprijini. economice ale Blajului. Blajul monahilor 9r{ in stAngere, gi profesorii, ,urmagii cdlugdrilor, luAnd de aci Jnainte in mdnd destinele acestui focular cultu.ral, ca pdrinqi de familie, aveau alte indatoriri socialg in diosebire de acelei ale inaintagilor. _ Rezultatele noului curent- se vdd pe toate terenere, dar mai vdrtos se reoglindesc in -on"" dileriteroi s.ocie!.a{ gi reuniuni culturale, cooperative, umanitare qi religioase, ce le avem in origelul nostru.

1. Soeiettrli culturale.
Casina romd.nti. Intre toate socie$gile culturale casina romind e c9?' mai veche, care intrunegte, la 1862, intelectualii Blajului, Dar apune in curdnd,'tre-

r.

ijutorarea elevelor sdrace dela qcoala de fete are trei fundajiuni anume. Dela 1904 incoace, prin colecte, ajutori cu vestminte o mulqime de elevi de la institutele de inve{ement din loc. Pentru inmulqirea averii aranjeazd. numeroase petreceri de Vard, baluri, serate literare, sortiri de obiecte gi producgiuni teatrale. Averea reuniunei se urci peste 13 mii coroane. Prezidenta - German. reuniunii: Cornelia Deac; secretar: Traian 3. Societalea meseriaSilor. MeseriaEii nogtri' incd au o societate, infiinptl la 1903, cu scopul de.agi promova imprumutat interesele intelectuale, morale qi materiale Conducerea societdlii a fost pusd dela inceput in mAni bune. Actualul prezidbnt, profesorul Gaarild Preca!, prin muncd stiruitoare a indl;at'o la nivoul altor societifi similare. An de an societatea aratd rezultate frumoase, ' grupAnd sub steagul ei toqi industriagii romdrri din 'loc. Are un" fond' pentru vdduvele gi orfanii de meseriagi, gi altul pentru Casa gi Hala de vdnzare.. in anul igtO dai ajir. " toare in sumi de 1055 cor. Averea societ{;ii face 11,520 coroane. 4. Reuniunea inadfd.tprilor. S'a infiinpt la 1896,

de fetile

cu sume considerabile. Pentru

?8

14.135 coroane. Reuniunea scoate qi o care apare dela 1899.

cu. scopul a intruni qi indemna la activitate, in ,.de rp]T! refigros, toate puterile didactice de pe teritorul arhidiecezei, qi de-a in&lqa oficiul inv{ldtorisc conform cerinqelor vremii. Adunarea de constituire s'a qinut in 15 Iunie 1897, fiind prezenqi peste 200 inueqaioii. Reuniunea arc 26 de-spdi6aminie,'arondate dupn Jis_ trictele protopopesti din arhidiecezd. centrul Lste in Blaj, unde se 1in adunirile generare in tot oa"te. "nut M"rt;;; fr!1nul prezident al reuniunii a fost George QaOZ_ t9O9). De prezinte e directorul 1.fi,. W"grrlii, din 1909. Membrii reuniunei ln 1910: Se+ or'jinjri, 132 fundatori, 2 ajutdtori gi 10 onorari. Averea t'""e

2.

Societi,fi cooperative.

r, "Patria> cassi de economii, societate pe acgiuni. Sa infiinlat la 1886, cu capital de 1"10,000 cor., care la a doua emisiune- din 1895 s'a urcat la
220.000 cor., gi la a treia, din 1908,

la 550.000

cor.

Rami de operafiune: 1) Escompt. 2) Imprumut hipotecar. 3) Imprumut pe lombard gi cont curent. 4) Depuneri.
Progresul institutului se poate vedea din urmdtorul conspect sumar: la 1886 Cor. 44.C00 la 1910 Cor. 660.000 Capital de
Fondul
clo

revisti: Foaia
r. .,j,

Scolasticd,

rezervd,

,rr11

310, u
130.761

,,

650.000

l1(

"-ilr

ffii

19ntru ridicarea unui monument episcopului Inoiengiu Klein,. in piala Blajului. Spre ."op membrii so_ ""eri muzicale-literare, cieta{ii au.aranjat mai multe serate concerte Ei coRveniri, adundnd sume frumoase. So_ cietatea clericilor poate sd se mandreasca co o a"tivitate literard cel putin similari, cu a celorlalte societdti a gtudenqilor nogtri universitari. La activul ei literar putem numlri $apte cdrqi folositoare. tradusb din celebrii autori strdini: Eplstole critrd un preot t?d! (A. Melcher) Pregd.tire la moarte (A. de Ligouri), -!rt'. !r.f ,muscdlesc (Bolandcn), Tragedia L"naritii Bollo), Mdntuesteli. se(ett1!! (Tdrissant), Vatra f";r_ liard, dupi Wetzel, qi Albamul-Buneu. _ -Societetea are o bibliotbci frumoAsi, qi o avere de 2*535 cor. Asernenea au qocietate de lecturi qi gtudengii gimndntEli' gi elevii institfrului pedagogic.

_ S. $ocietatea ae lecturd, <fnocen/iu .fuhca Kleinrr. Pgecum anl vdzut este a ciericiloi, qi Jai""ra;i; 1864. Din activitatea ei amintim migcarea pornita

Deptrneri. Escompt.

"
"
,,
D

,t

3.197.107

202.9t8
58.690
t 3.000

3.619'970
669.699 238.439 126.108 32.816.43?

Ilipotecar
Lombard. Profit, curat. Circula{iuue un

,
u n

,,
D

2.920
250.000

Marcu, din 1911.

Pentru scopuri de binefacere Ei culturale institutul a jertfit in cei 25 ani ai existenqei sale 50,000 cor. Prezidentul direcliunei: Anton Vestemian 18861892. Ioan M. Moldgvanu 1892-1911. Dr. Izidor

Director executiv: Ioan M. Moldovanu 1886-1892. Iuniu Br. Hodosiu, din 1893. Comptabil: George Birbat. 1886-1888. Iuniu Br. Hodosiu 1888-1893. $olron Stan 1893-1904. Victor Muntban din 1904. Cassar: Ddniel Istvdn 1886-1890. Iqan Moldovan

din

189O.

80
&1

su$an.

Actualii-funcjionari: Demetriu Radu Ei Iuliu Brtn-

inoctivat in primivara anului 1911, cu un capital social de 70.000 cor. impirqit in 140 ac1ii. Valoarei nominald a unei agtiuni e 500 cor. Investirile de pdnd acuma se urci la 70.000 cor. Dispune de un motor de 50 puteri de cai. de o maqind pentru cirdmidd, gi alta pentru qigle. La zi produce 12*14.000 cirdmizi. parre acum produce numai cdrdmizi. Are un cuptor inelar pentru arsul cirdmizilor $i tiglelor, care cost6 cam 30.000 cor. Zilnicsunt ocupaji sute de lucritori, plitigi cu 1'60-5 cor. dupi natura lucrului. prczidentul,

direcqiunei: Ioan F. director executiv:'. Dr. Iuliu^ Maniu; conducdtorul secqiei organizdtoare: Adrian.Opiu, care a fricut studii anume'spre scopul acesta in Darmstadt qi Berlin. 4. ,rIlulcan> societate industriald pe acfiuni. S'a

vederea publicului romAnesc din Blaj, cea mai mare parte acfionar, cu articlii de consum, de calitate bu1l, gi cu prejuri moderate, Av6nd sd lupte cu multe greutlfi, - acum merge pe calea progiesului. Se pune mare incredere in noul conducdtor,'Seie, eop. i.. illugarul" insolire economicd-comerciald, dupd modelul tovdriqiilor din Germania. Bazd acestei insofiri s'a pus in toamna anului 1910. Scopul este, sI vind lntr'ajutor economilor nogtri, la orice cumpdrriri. sau valoriziri a productelor industriale. cuotele sunt nomiryrlg ;i de cAte 10 cor. Si-a inceput activitatea la l5 Iulie 1911, operAnd 'deja .o cei mai mulli rami luaqi in programul de muncd. prezidentul -Negruqiu;

in societate comerciald pe acqii, urcAndu-se capitalul la 80.000 cor. Valoarel nominald a unei acqiuni e 100 cor. 9:gplt .infiingrii uConsumului,, a fost pro-

uConsu.m,,, societate comerciald pe acqii. ?. infiinlat

la 1892, ca insolire, iar in 1g9ti

S.a

direcfiunii: Dr. Izidor Marcu; conducdtorul: Ioan F.. \9Srutiu, ingenerul, conducf,ior al maginilon e"gu,
Nicola, mehanic.

s,a prefacui

cor. Seria comandanfllor supremi: Augustin Ungur, mort ca profesor in Romdnia: Petru Soloiron, pr8f"ror, 1 George_Vanceal Iuniu Br. Hodosiu, Si-eon 19gt; Muntean, Dr. Danild Szabo. c) z. Reuniunea r(euntunea de tntrzormd.n tntrzormdntare, tar e, infiinfati de locuitorii romdni din Blaj-oraq qi Blaj-sat, la tgO+. Directorul reuniunei: Aurel 9.. Po-l?. Numdrul membrilor pAnd la sfAr;itul anului 1910 au fost: 829. Averea: 4.S?i.gS
cor. In anul 1910a dat ajutoare in sum6 de 1.372:55 cor.

Reuniuni umanitare. R:""iunea .pontpierilor aoluntari. S'a infiingat la . ^1^., 1884. Steagul s'a sfin;it in 5 Mai 1S9b. prin ordin ministerial s'a desfiinqat la 1909. La desfiinfare reu_ niunea avea 18 membrii fundatori, !4 onorari. Bb activi gi 13 la orchestrd. Averea totarr face 6'965'60

3.

4. Societiiti ,de naturd religioasl.

porali. Cea dintdiu adunare generali s'a finut .in'24 Sept. 1909. Prezidentul reuniinei: Dr. Izidor M"r*;

L Reuniunea de misiuni sTtnte. S'a lnfiingat la 1906. pcopul reuniunei este, ca membrii ei pe ltngd ,n"qii* lor qi implinirea cu. eongtiinfl dreapia a a-atorirrg.to, impreunate cu oficiul lor, sd folosiascd o parte de timp..pentru promovar_ea gi finerea misiunilor !nnt" po_ R";;i;r;

"o-orr". archidiecezd". E de in_ semnat, cd nici un preot nu e constrdns prin paragrafi si intre in reuniune. Totul atdrnd numai dela'credlnga gi tdria sufleteasci a preofilor.
6

pdni acuma a finut misiuni in mai ,iutte

Are 163 membrii, preofi din

secretar: $tefan Rogian, profesor de teologie.

82

timpul din urmi cavza aceasta importanti a fost Sfriginita'.u multd cilduri in toate perqile archidiecezei' 2. Reuniwnea Mariand a teologi'lor, S'a infiinqat.la 1905. Scopul acestei reuniuni, dupd cum se defineqte ln statute, este: desvoltarea Pe o scard cdt mai in' tinsi a cultului P. C. V. Maria intre margenile aqezdmintelor bisericei orientale; promovarea piete$i Si a bunelor moravuri gi lntlrirea legiturilor de dragoste trdfeasci intre membrii; proPagarea. ideei reuniunilor Mariane Ei a dragostei de biserici gi neam. Membrii reuniunei, lntre altele, sunt datori a tluce o viaqi cu adevdrat creqtineascl 9i a se mlrturisi odati in fiecare luni. Din cotizafiile benevole a membrilor se alimenteazi o candeld, ce arde ne'ntrerupt in capela seminarului. pentru a.i face bigitori de'seami la prezenia euhaiisticd a lui Hristos. gi la datorinqa de a purta pu{urea credinfa vie gi iubirea ferbinte in inimele lor'

*In

xr.
ts{rbefi mai insemnafi qili din Blaj.
Din numArul mare al blrbaqilor distingi. cari gi-a'u f{eut studiile in gcoalele din Blaj, refinem cdteva nume, .ar la lntlmplare, cici o lngiruire sistematici a lor, reclama un volum de sine stltitor. L. fgnaliu Darabant, episcop de Oradea-mare' a promovat mult cultura gi literatura poporului romin, pe bum ne spune $incai gi Samuil Clain. 2. Samuil tr.ulcan, niscut in Blaj, ca episcop de Oradea"mare a lnfiinqat gimnaziul din Beiuq (1828). 3. Samuil Clain.

3. Reuni'unea Mari.and' a Stadenlilor dela glmnaziu' S'a infiinqat la 1909, pentru inillarea Etudenqilor prin
virtute. Membrii reuniunei se mirturisesc lunar. Asemenea in fiecare lund li-se oficiud. paraclisul, li'se dau cirqi din biblioteca reuniunei, 9i li.se 1in conferinfe, in care se arati frumsega virtuqilor, se descopere primejdiile gi ispitrlle, gi se indici mijloacele .de scipare-. . tn de6sebi se stdrue asuPra principiulul Ora. et labora' .De prezinte reuniunea are 116 membrii. La ingcol. lgttil? se va sfingi flamura ceputul
reunrunel.

4,

George $incai,.

5. Petru Maior,
S. Ioan Molnar, oeqlist,vestit, care la 1788 9i 1799 a publicat o gramatic{ gi retoricl romAneasci. 7. Ioan Badai Deleanul, mort la 1820, ca ochesarocriiesc sfetnicD fe tribunalul din Lemberg. Are mai 'multe lucrid' filologice gi istorice, in manuscn'$. Ca poet esfe cunoscut prin poema comici uliganiada sau tab'ira figanikrrr. 8. Vasile Aron, poetul. 9. Ioan llara:c, poetul.

.anului

6!;5
-/N-

84

fundator.

10. Vasile Colossi:, unul dintre colaboratorii <Lexiconului de Buda". 11. Dr. Yasile Pop, din Chimitelnicul-de-clmpie, vestit medic Ai scriitor, cunoscut mai ales prin im_ portanta sa lucrare despre "Tipografiile romdnegtio (Sibiiu 1s38). 12. Ioan Lencdnyi, episcop. 13. Ale*andru $terca $ululu, marele metropolit

85

24. Dr. foan RaNiu, prezidental

romAn.

nafional

14. Aleraidru. Dolra, episcop al Lugojului, din banii sdi (100.000 coi.) .'" -format in cei'mai'mare parte fondul "Rudolfin" pentru stipendii. 15. Timoteiu Ciy'ariu. " L6. Ioan Maiorescu. din Bucerdea-grAnoasi (ltngd Blaj), biirbat de renume qtiinqific, al iirui ,ro*" i" rdminea in istoria cul,"urald a Romdniei. El a cercetat. mai 5ta-iu pe fraqii istro-romAni (oltinerar in Istria>, 1874). LJ, Aron tr:lorian, istoric, primul redactor al rTele_ ,grafului rom6.n" din Sibiiu. L8. Simeon Bdrnuf. L9. George Barif. 20. Iacob MureSanu, dupd 1gb0 un lung gir de ani redactorul >Gazetei<. 21. Andr'eia MureSan, poetul, care prin lira sa a trdzit neamul'rominer" dio' i.t"i!i".

Iagi, autorul epopeei naji-onale ,Negriadau. 2.8 Papiu, scriitor bisericesc, mort, ca pre^Ioyt pozit in Gherla. 29. Tasile Bumbac, poetul din Bucovina. 30. Mihai.l 'Strdian, savantul profesor dela Craiova. 3L. L Drdgescu, autorul >rMaternologiei.. 32. Dr. Aurel MureSan, distinsul publicist din Braqov. 33. Nicolae DensuSan, istoriograful revoluqiei lui Horia. 34. Dr. Alerandru Grama. 35. foan Bianu, profesor la universitatea din Bucuregti, membru al Academiei romAne.' 36. Enea ITodoS, profesor gi literat distins. 37,. Dr, Dernetriu Radu., episcopul dela Oradea-mar. 38. Dr. Augustin Bunea. .Ai-"?g aceste nume, pentru a justifica mai mult mindria origelului nostru.

25. Mcolae P,opea, episcopul Caransebegului. 26. Prepoaitul foan M. Motdoua'nu. 27. Aron DensuSan, profesor la universitatea din

./

Jarii-romineqti, .procuror generai,'ministru ae" ;usi4ie gi membru al Abademiei iomdne. Celebru gi 'ca istoriogral.

22.'Aron Pumnul. 23.- Alexandru Papiu ilarian,. tribunul infldcdrat dela 1848, mai tdrziu profesor la academia Mihaileani din Iagi, iurisconzult al Moldovei, director ar gcoaleror

8?

Epilog.
privitoare

XII.

nume luminoase, cari au reuqit a$i asigura loc de frunte pe paginele literaturii. Gtndeqte'te .insi. cetitoriule gi ti iceea serie lungi de dascili obscuri, cari gi-au pitrecut viala instruind odraslele neamului, traduclnd cirgi bisericeqti 9i redactAnd cele dintti manuale de gcoale. Ei dorm acum in mormintele pir6site gi uitate, gi nici un monument nu vesteqte genera[iilor de azi, ci ln aceste gropi odihnesc acei eroi ai culturii noastre nafionale, cari au tras cele dintii
brazde in ogorul in!61enit.

Am trecut ln fuga condeiului pestg celea mai db seami capitole ale vie;ii noastre .culturale. $i adeseori trebuia cu durere si oprim condeiul in avtntul gg $i l-ar fi luat, si red{m numai esenfa din mormanpf de date ce ne stau'la'dispozifie, riminAnd ca cu l'.gia lui Dumnezeu sl le prelucrdm pe larg cu alte ogazii in volume mai mari, dupi adeuerata -lor inportpngi. Voiam deastddati si punem in mlna publicului o c64ulie: informativi, mrmai, earea si reaminteasei fogtilor elevi ai Blajului cAteva pagini din trecut, qi si lamureascl gi pe cetitorii aceia, cari pentru inttiaoard cerceteazl origelul nostru. * Din cuprinsul acesior pagini, vei afla, cetitoriule, munca neintreruptd, dragostea de rSF, spiritul de jertfe qi toate celealalte stele conduc[toare ale genera$ilor apuse, a cdror str6lucire pitrunde p&ni chiar in zilele noastre. Vei trece pe sub vechile boltituri ale celor mai vechi inalte gcoale romlnegti. I1i vei aminti de cdteva

la insemnitatea acestei cet{fui a culturii noastre nafionale. ,

,

In

scurte imagini am incercat

sl redim clteva note

In fapcastelului arhiereilor, aminteEte-1i, cetitoriule, de dragostea de nearn, de marinimia 9i sufletul mare al celoi-ce au purtat aici clrja vlidiceasci. GAndegte-te la inflicirata dragoste de neam a acelora' cari au de dragul sulerit exil gi lipsuri -la gi au murit in pribegie viaga slricicioasi a acestor capi ei. Gindegte-te siricia lor au lisat bisericii 9i neadin cari bisericegti,. mului fundaliuni de milioane. Priveqte institutele de invdqlmtnt, ridicate 9i suslinute din marinimia lor, $! di$ seami ci an de an se adapi aci p nie de elevi la izvorul detdtor de viall al culturii nafionale. Stremogii gi ptrinlii acestor' elevi au dus cultura romtneascl ln Bucovina, fara-romtneasci, iar - spre apus p6ni departe la. malurile Tisei. Mai bine de un veac g; iumatite zidurile aceste sfinte au ocrotit , qi au alimentat cetea mai curate gi inalte aspiragii de progres ale neamului nostru. Azi munca aceasta culturald e mai uEoar6, cdci a doua a veacului trecut, Blaiul -e spridela jumitatea -in,. jinit munca lui de alte clteva centre de cul-

turi naqionald.

* In refexul soarelui ce aPune, clmpul libertiqii se lntinde mliestos gi conqtiu de apoteoza ce planeazl

88

asupra-i. -A rdmas ceva in vdzduh din insufleqirea celor patruzeci de mii. cari au frdnt lantu.ile iiinagiei; ceva din sfinfenia jurdmf,nturui naqional irJfit aici sub ceriul lui Dumne2eu. .varurire iarr"""i-." rostogolesc intrlun murmur tainic povestind, epigo_ nilor de astdzi modestia mdreald a generajiitor veitri cu inimtr nlare gi suflete de eroi. DuSmrli in pace suflete de eroi ai cu.lturii qi dra_ gostei de neam. Pilduirea voastri ne va rdmAnea . sgumpi pentru toate vremile gi numele vostru, oricAt de obscur s'ar pd.rea el, va fi scos mai .iute sau mai tdrziu la iveald din .pravul cronicelor bdtrAn", ai., groapa uitdrii, ce par,cd apasii astitzi asupra voastri. $i strilucirea numelui vostru va cregte toi mai mult

cu depdrtarea.

Gahgiogii urma?i de astdzi, vor invdqa din povestea voastre multe lucruri bune, inielegAnd inainie de toate cd rnunca pornitd de adevdrati ?ragost; a; n-elm se poate sdvirgi cu totul in ticere, fdrd reclam gi.farf a1i afiqa numai decit ostenelele p" rul obgtei. "dor" "fi"_ voi, pirinlii culturei noastre nagionale, ne vefi 8i "ql ^ invdfa gi din groapd, strecurdnd cdte ceva din idealismul sfint al vremilor voastre de aur gi in sufletele noas_ tre_tlmpite gi cutropite de patimi mdrunte. gAndul la voi, ne imintim de cuvintele; lui _.Cy Eliade Rddulescu, care inainte de 1g4g vizitdnd Blad; inaintea gcoalelor gi-a desvdlit capul qi a strigat: tbe ahi a rd,silrit soarele Romdniiot it
. viejii

-\.6-D\"*

CUPRINSUL.
Pgg.

I. Blajul.

3
9,

I[

Blajul ca centru bisericesc.

III. Ordul cillugtrrilor bazili{i.

IV. Capitlul metropolitan.
V. Institute de lnvi,llmf,nt.

16

zt
26

1.

Seminarul teologic.

28 34

2. Gimnaziul superior. 3. Institutul pedagogic. 4. Qcoala normal[ qi do aplica{ie. 6: $ooala de fete 6. $coala pentru lnvi!trceii de meserii qi negustorie.

42 46
-oz

6D

7.

Asilul model de copii

66
58

YI. Instituts de oreqtere 1. Internatul de bileli. 2, Internatul de fote. .

68
B2

3.

Internatul preparandial.

64 66

VIL Tipografia

90
Pag.

VIII. Colecfiuni qi bibtiotece . 1. Arhiva metropolitanl,.

69
6S

2. Galeria episcopilor qi metropolililor 3. Muzeul de Istoria naturald,. 4, Bibliotece.

IX. Fonduri gi funda{iuni.
X. Societ{,{i culturale gi cooperative.. 1. Societ*li culturale. 2. Societdli cooperative. 3. Reuniuni umanitare.

din Blaj 6g
70

. ?O .73 .76 .76 ,?9

.81 .81
ga

4.
XII.

Societi{i de naturd, teligioasi,.

XI. B6rbali mai insemna(i.eqili din Blaj. .

Epilog.

Errata.
La
pag.

girul

in loc
qi si
caliani Capilul

de

a se cetl
gi
aceasta

t7
18

6 de jos
20

centrul cultural . centrq cultural

aceasta

2l
-D

12 de jos
titlu

22'
25

5
7

de jos

5)D

asi

Caliani Capitlul
a-$i

titiul

)
27 30 33

1 de jos
19
7

la o

titlul
fundaliune erudijiune gi unii preoli 1781
cea

fondatiune erudaqiune

gi Unii preoli
L784

36 37 38 44
46
D

7 de jos 2 )
D

cea
amlauminat noua, vieali

16 18
8

sala

a luminat noui vieaqi o sali

profesor

2
4

profeeor

de jos

invdg tntului
qi alte
Muregiu
qcoale

46 48 50 54 56 61 66 67
D

12 de jos 6{ (
6

hvlfemantului .gi la alte gcoale Murqan

.

12 de jos
4
10

pine pAnt aceastrl aceastl puterea nici de nici din puterea

normule Melana auul numai normale Melania anul nu mai

6 de jos
10 de jos

80

l0 de

jos

bucoarni veiritatis inoctivat

bucoavni veritatis inactivat

-c-D'a-