lnaurz .

,
3!tu la3
nttlcvJ ncvu ' vuo6 r:uoc
 ,-
C-operto fi ilustroliib d€ RADI DOREL SORA . RADU CADEfCU

ZMEUL CEL MIC

Minibosme pentru odulli

EDITURA ALBATROS. @
 Cenugdreosc

Prinlului ii pldcu atit de mult fata, incit

dansd numai s,i numai cu ea. Dar la miezul
noptii, fdrd sd-i spuni o vorbulild, Cenug6.*
r'easa dispdru fdrd ves,te. ln urma ei nu rd-
mase decit un pantofior, cdci f,ata se grdbise
grozav. Iar prinluI, luind pantofionul in mind,
incepu s'o oaute peste tot locul, dar fdr5
rezultat.
lntr-un Lirzlu, venindu-i o idee, alergd
Ia un col! de stradd qi, cind colo, ce sd vezi ? !
Ce'nuqdreasa era acolo, sdJtind lntr-un picior
de nerdbdare.
Tiane s-a mai bucurat prinlul gi chiar i-a
spus :
hJs ,sin folosit m'etoda cu .inceroatul
-
prantofului, cd doar atitea fete p'o'antd nu-
rndrul 37, iar modelul acesta l-am vdzut
pesie tot. De bund s€'&fi5 cd te-ai rdzgindit gi
m-ai agteptat. Nu ?
- De aqteptat, e drept cd a,rn aEteptat,
mirturisi CenuEdr,erasa. Dar nu pe tine. Am
vrut sd prind autobuzul de 12 q:' un sfert qi
vddci a trecut o ord, dupl grafic, qi tot Muziconf ii din Bremct
numaiapi:re...l
* I)eci tot p,c mine m-ai agiePtat, se
bucurd Pninlul. Cd doar eu sint Eof,erul, dra..
ga mea. Iacd scot anunlul cu ,rdefect" 9i
pornim !
Asinul lucra de mai mult timp pe post de
cal, dar odat5, dovedindu-se prea migar, il
eliberard din funclie.
Ciinele era paznic l,a o mdceldrie, dan, 16-
comindu-se la niqte o'ase prea lmb;rdcate,
p5!i acelaEi lucru.
Cam in aceeagi vreme se intimpiS cd o
p'isic5, lenevindu-se Ei nernaip'rinzind soareci
cam d,e multigor sd pdleascd la fel.
$i la fel se lntimpld cu un cbcog pe care
il reclamd o p'r-ricu(5 din subordine, pentru
un anume abuz.
Cei pratru, cum-necum, se intilnir5 Ei por-
nird spr,e un o{'aq matr-e sd-qi incerce no-
rocul, hotdrindu-se sd lucreze impneund'
Cind se prezen ard la oficiul de repartizarre,
incepurd deodatd mdgax'ul sd zbi'ere, ciinele
sd l,atne, pisica sd mianrne gi cocoqul sd strige
cucurigu.
Cei d,in comisie se uri'tard unul la altul qi,
vSzind la ce se pnicep cei patru, hotdrird:
Ve{i cinta la restaurantul ,,Intim'( I
- Perfect, apr"obard muzicanfii. Ne vom
- ,,The Bretrl'soo.
numi
o
I

{
*':
n
'l Cei doi ?ncopolinali Gisco de our

Intr-o diminea!5, pe o punte ingustd, s-au
intilnit taman 1a mijloc doi !api.
Eu an venit pnimul, sptlse unul. Dd-te,
- inapci, ca sd tnec
dar, !
Ba, eu am {ost mai intii, spuse oeli-
- D5-te
lalt. tu lnapoi, s5 trec eu
!
$i tot aqa behdind ba cd unul, ba cd celd-
lalt are priorita;te, a trenit se,ara.
_- Er,i pot s-agtept, c5-s in concediu, a
spus atunci unul din !api.
*- Af15 matale cd eu sint mai cigtigat, a
rispuns celd1alt, cd nu stau pe iimpul n-ieu
Sint in deiegalie . . .
ProstilS, ln ciuda nurnelui, nu era prost
deloc.
Odatd, f5cu ce fdcu gi alcitui o giscl cu
penele nu"mrai Ei numaf de aur. O lud sub
bra! Ei se indreptd spre locul unde era eI
incadrat. Cind iI vdzu maistrul cu gisca de
aur, dete sd-i smulgd o pand. Dar, vezi, dr5-
cie : degeteie ii rirnaserd prinse de pene.
Pulin dupd ac'eea, veni un tehnician cL1
gindul sd smulgd qi el o pand de aur. Dar
abia se atinse de mraistru cd gi rdmase agdlat
de el. Cind i} vdzurd venind pe inginerul din
secfie, care nutrea qi el acelaqi gind, cei doi
stnig,arrd :

te apropia, ntt te aProPia !

-DarNuinginerul nu pricepu, sau se fdcu cd
nu p,ricepe gi se gindea in sinea lui': ,,Dacb
ei s-au putut incumeta, de ce nu ag incerca
gi eu care-s mai invdlat ? !" gi se repezi spre
giscd. Dar abia o atins'e cd qi rbmase ag5!at'
$i cei trei o lineau tot intr-o fugd dupS
Prostiid, ori lncotro se duoea. Cind ii vhztl
inginerul Eef incepu sd strige:

ls
I

i
I
 vd e ruqine sd vd $ne!i' scai de
- Nu
fldcdu ?
Morele spectocol
$i-1 apucd pe unul, cu gind s5-I opreasc^f, (bosm ofricon)
adicd. D,ar rdmrase qi el ag5!at.
$i iaca aEa se pomeni Prostild cu patru
co-autori la o singurd inovalie.

Regizorul unui teatru cduta un june prim

p"tti, rolul pninoip'al din ,,M1anele Spect'acoltt'
birectorul I-a propus pe $oarece, ca fiind
tindr gi talentaf. Aflind ilin t[mp, Motanul,
care nu era de acord cu prom'ovarea, I-a
zgiriat uqurel, dar destul ca sd nu mai co-
respundS.
F iiinetre, oare de mutrt aqtepta rolul, qi-a
t
I
ardtat atunci collii, iar Motanul a renunlat
t demn. Pe Ciine l-a avertizat discret Cioma-
gul, cd el e mai in ro1. Dar pre Ciomag l-a
ios cu rdbdare $oarecele.
Publicui ra ,afla atunci cb ,rMarele Sneclp-
col( s'e susp,endd din motive tehnri'ce.

i
I

't1
10 l I1
I

I
__ 'L -#it#
Spaimc zmeilcr
In_u,reche'a dreaptd a calului nd.zdrdvan,
*Fdt-Frumos
gdsi o bucatd de sdpun, o perie
Ei o gresie. Aruncd intii sdpunul care se fdcu
pe datd luneccs, dar zmeul nu se poticni ;i
trecu. Atunci, Fdt-Frumos aruncd p,eria care
se fdcu pddure deas5 cit sd nu ingdduie nici
un iepure, dar pe zrn:eu nu-l opri. Cind
aruncd Fdt-F,rumos qi gresia, in urmd rdsSri
un munte ina1t, stincos gi prdpdstios, dar
nici de munte nu se sperie znreul.
Dacd vdzr.r cum std treaba, voinicul nostru
scoase pialogul E,i-l arunc6 in urm5. PaloEul
se pnefdcu intr-o pild, iar zm,eul, de cum o
zdri, se opri speriat Ei fdcu cale intoars5,
snunind
t-- Cc : sd md pun eu cu dsta ? ! I\,Iai bine
incerc altd dat'd, cind vo,r fi mai pulini can-
didali . . .
72
-'-'.-..:
Cdsulo
de turtd dulce
Hiinsel qi Gretel vdzurd deodati cE de in-
tunecd qi nu mai gdsesc drumul. $i tocmai
atunci, in cale,a 1or apiru o cdsuld numai qi
numai din turtd dulce. C'e se mai bucurd
Hiinsetr gi Gretel !
Bdturd Ia uqd qi tre deschise o babd hidd Ei
cocirjatd, care era toati zimbet gi bundvo-
inld.
_- Poftili, jntpli ! ii ispiti baba, frecin-
du-gi mullumitd miinile. Poftili, tLocmai am
o cameri mobilatS, cu acces l,a baie Ei bu-
cdtSri'e.
Hiinsel qi Gretel intrarb increzitori, iar
baba, dac6-i vdzu induntru, incuie repede uga
in urma lor.
Vd
rog sd md scuzali o clip5, zise baba.
- numai
Urc pind sus, sd fac pulind ordine !
SA n-o credeli, vorbi atunci dintn-un
- o stirpituri de om, numai piele Ei oase.
col!
Ar.e de gincl sd o'5 6[1ince.. .
__ Sn ne mdnince ? ! se mirard cei doi'
13
 vd mdnince lefuqoarele, spuse stiipi- Copro cu trei iezi
- Se
tura. Alt$el cum credeli cd gi-a fdcut casd
din turtd duloe ? Dacd nu vreti sd ajunge[i
ca mine, care stau ln gazdd de gase luni aici,
plecali cit' mai aveli timp I Altfel vd inca-
seazd chiria anticipat !
A fost odatd o capni care avea trei iezi...
intre care numai cel mic era cuminte gi
cind s-a fdcut mar:e gi-a gisit un rost gi-qi
cigtiga singur tainul. Csiialti doi, care d5-
deau prin b5! de obraznici ee erau, degi le
crescuserd biniqor cornilele qi aveau bdrbi ca
ditamai lapii, tot pe seama mamei capre
Eedeau. Iar vecinii incd mai auzeau :

Doi i.ezi, cucuiefi

-Uga mamei descuie[i,
Cd msm.a u-aduce iard,
De-o mincare, de-o ligard.,
De-un con;iac ;i, de-o cafea,
Cite zile-o mni Tsutea.

Uneori iezii d'eschideau uqa numaidecit,

alteori mai ziboveau pind pleca pe uqa din
dos cite-o cdprild rnolatd, ian bi,ata oapra
zicea din nou :

V-am adus gi-un

suqfliment:
-Pensia n'Lea s-a dus pe ,rKent$ . , .

74 15
 _$i atunci vecinii, cit erau ei de cumsec,ade, Cele doudsprezece lebede
adS"ugau i

sd te-aduci ,,caluprrl(.,
-Msi Decit
bine !i-i mtnca luptLl !

Cuim, necum, fata din p'oveste af15 cd are

doispr,ezece frafi pnefdcuii in lcbede Ei cd-i
poate scdpa dacd tre-ar lese gi coase cite o
cdmaqd pfind-ntr-trn an.
Atunci se puse fata pe lesut, zile Ei nopli
de-a rindul, i,ar J.a jumdtatea s rocului avea
gata p'inza numai bine sd-i ajungd pentru
douSsprezece cdmSqi. Dar vdzind ci tirnpul
nu st5-n troc Ei ndci pnea bine nu se pricepe
la croit, se duse cu \,lalul de pdnzd la coope-
rativa ,,Sporul". Iar meEtenii, fdcuri ce f5-
curd, cum se p'ricep,utr5, ryi, fn numai cinci
luni, dddurd gata pinza.
Tare se bucurd fata sri expedie cele douir
spr'ezece c5.rndEi, gata cdlcate, apnetate qi
imp,achetate in pungi de plastic cu marca
cooperativei. Iar frtalii, cum Ie primird Ie
imbrdcard. Numai cd unuia ii rdmdsese o ar,i-
pi de lebdd6, altuia spatele plin de pene Ei
unui al treilea gitul iung.
Cind am gr,egit oare ? se intneba tnistd fata.
 Prinleso mofturoasd
Nimic nu o mullumea pe Prinlesa Mof-
turoasS Ei nimeni nu-i pute,a intra in voie,
I nici mdcar pdrinlii, care se bucuraserd grozav
i cd Li se intorsese fata acasd.
Cite n*au fdcut sdrmanii, numai s-o vadd
dormind liniqtitd. Au tdiat cocogul oare o
.1
'i
I
scula prea cu-noaptea in cap, i-au cumpdrat
saltea relaxa carre nu mirosea a 1in5, i-au
pus Eapte peripe una peste a1ta, dar fata
tot simlea bobul de mazdre.
!i-ai dori tu, draga mamii ? o in-
- Cebdtrinii
tr,ebaq.r cu mare mihnirre in glas.
O hirtiuld de-eE avea, le rdspundea ea,
nu-mii-ar mai tnebui altceva. j
* $i ce hirtie-i asta ? se minunam pS-
rin!ii.
o{tra faia, e o hirtie cu mare pu-
-- Ehe,
tere, pe care de*aE avea-o, n-ag mai simli
nici mazSr.eta, nici griul, nici porumbul gi-ag
dormi linigtitd. Nega{ie secheamd, darnumai
cu 'ea pot afirmn Ia orraq cit is eu de absol-
ventd la ag:ronomie !
Broseutq nszdrdvand
Intr-o seard, pe o vrelne cam ploioasd, un
om s'e intorc,ea aoars5. $i cum pdEea el cu
grijd pe trotuar, zdreE,te o brosculi oare !o-
pdia nu departe de locuinla lui.
mine, broscufo ! i-a spus. Sd te
- H'ai cu
irrcdlzesti qi sd mdninci ceva, c5 !i-o fi foame.
$i chiar aEa au fdcut. Iar broscula,decum
s-a sdtunat, s-a dat d,e trei ori peste cap ;i
s-a pr,efdcut intn-o f,atd frurnoasS, cu pdrul
ca de au,r, cu picioarele zvelte gi qoldurile
ispititoare.
Tare s-a mai minunat omul, dar nu apuci
sd se mire dupd p'ofta inimii c5, hop I so-
seqte qi nevastd.-sa aoasd.
Ce-i
- Aga cup,edumneaei
dincolo,
aici ? ! a intrebat ea.
a rdspuns omul catn
- $i
incurcat. Am gdsit o brosculd qi mi-a fost
mild d,e ea. Iar cind am intrat cu ea in
qasd s*a pr"efdcut in fat5. . .
-- Dacd-i aqa, dd-o afard's5 se prefacd iar
in brosctrfd, i-a spus nevasta furioasd.
19
ii
J
I
{
Nurnai ci fata cea frumoasd n*a v::nt sd
I se mai faci brosculd. Atunci nevasta s_a Corbul gi vulpeo
supdnat foc, Ei-a luat mobila Ei tel,evizorul
Ei s-a dus.la mama ei.
Sd mai faci qi altd datd un bine unei
broscule !

Cumdtra vulpe era responsabilS ia un mare

rnagazin alimenNar. Iar corbul, dupi cum
qtili, gestiona o micd unitate de brinzeturi.
S-a intimplat ca vulpea sd afle cd in ziua
urmdtoare ave'a sd-i vind in control un re-
vizor incorup'tibil. $i atunci, ce s-a gindit ?'
__ Ia s5-l rog eu pe corb s6-mi impru-
mute caEcavaiul p,e timpul controlului ca si
mI acopdr valoric !
$i-a indulcit vulpea glasul gi l-a ispitit din
nou pe corb dupd metoda mai de muit gtiutd.
Numai cd de astddatS, corbul i-a rdsptrns :
._ Dacd d'eschid pliscul, te faci cu brlnzi.
Dar, sd qtii, curndtrd, ci de data asta e va-
trabild Ei reciprocta : dacd te faci cu brtnzi,
;t pregdtegti caqcavalul. Cd de nu, casc pliscul !
! $i dau qi in scris !
{
{
fl
i Donilo Prepeleoc
$i scolind burduful cu galbeni, i-a spus
puiul d'e drac lui Ddnild:
- Ai 5luia sd fie, care l-o risipi mai
$1..s-a apucat Ddnild s5 macine galbenii.
A^ fdcut un hambar qi a chemat iatul la
pr,aznio A fdcut o poiatd de gdini qi a
ch,emat satul la praznic, a fdcut o punte peste
qan! qi iar a chemat s,atul. $i tot aEa repede_
repe'de, a dat de fundul burdufului.
DrdcuEonul s-ra erucrit de atita usurinld in
a risip,i. Iar lui DdniiS i-a venit un coniirol
inopinat de ia jude! ; I-au intrebat cum a
dat d,e fund aga de r,epiede, mdcar cd nu erarr
galbeni'i }ui.
* Dracu' m-,a indemnat, a spus Ddnild.
Dar pas de ciqtigd la proces cu aga argu_
rnente.
Pe;tero uriogului
Ajungind cu turneul intr-un oraq de
te, r,egizorul qi doi actori se hotdrird sd
teze impr,ejurimile.
nu intra{i in Pegtera Uriaqului, le
- Seloaalnicii,
spuserd dacd weli sd nu vA pier-
deli viala.
Dar cei trei nu ascultard si, decum pdtrun-
serd in peqter6, un b'olovan se prdbuqi peste
intrraa:e qi un uriag cu un singur ochi in frun-
te le strigd i
Hs, ho, mititeilor I lndatd am si vd
-
mdninc.
$i cum vorbi, ii apucd pe cei doi acfori
Ei-i inghili ca pe o nimica toatd.
Pe mine sd nu md mdninci, se rugd
-
regizorul.
$i d,e ce n-aq fa,oe-o ? ! hohoti uniaqul.
- P'entru cd . . . spuse regizorul qi scoase
din- senvieti citeva reviste. Citeqte: toli cro-
nioarii dramatic,i afirmd despne min'e cd sint
iipsit de gust. N-ai sd ai nici o pLicere. . .
Irar cictropul (lua-i-ar naiba) il 15sd s5 plece
qi sd regizeze piesie in c,ontinuare.
23
{t
I.
j:I
f
t
Flcutul fermecot h4otonul incdllot

Atit de mu-lt se inmul!,iserd sobolanii ln- Cind a ajuns motanul incdllat - in fala
ll:-un orag, cd oameni,i nu p,uLoau merge pe
stradS, nu se puteau aEeza la masd, nu re* cdpcdr,rnului, mai-mai sd moard de fricd' $i-a
uEeau sd se culce in patul lor, fdrii sd dea adunat insd curajul qi i-a spus:
de ei. $i cite metode au incercat ca s5- Tovardqe cipcdttn, se spune cd dumnea'
s5-i -
ia egti atit de grbrav in aceastd unitate, tn-
stirpeascd, n-rau reuqit.
Dar intr-o zi, un tindr care avea un fl,aut cit poli sd te Prefiaci in orice.
-l Attu aSa-i ! a rdspuns cdpcdunul si pe
la care cinta grozav de frumos, a vdzut cu clatd s=a transformat intr-un leu Jurios care
uimire cum puzderie de lighioane se adunau odatd nu se mai at)zea nici musca'
in jurul 1ui gi ori incotro se du,cea, iI urmau cind rdgea
- rl{ot"i"i inc5llat s-a ascuns dupd o ugd
atrase de vrraja m,elodiei. Atunci tindrul
flautist se indrepti cdtne o apd, pdtnrnse - a rrorrbit de! acolo
si :

Dar ai putea dumnea'ta sd te

pind la briu, iar qobolanii, venind dupd el,
se inecand to{i.
Cind aflarS de asemenea succes, qefii lui
de la iilarmonicra locald atit de mult, se bucu-
rari incii nu se mai uitard cd tinlrtil este
doar- stagiar si-I pr,opuserd sd fie promovat
ineediat" $ef de comp,altiment Ia intieprinde-
rea jude!,eand de deratizare.
-- Br".ro
prefaci qi intr-un animal mai mititel, cle
piicld intr-un qoarece ? !
'---- DacA-i dispozilie' de ce nu ? ! Renun!
oricincl la postul de cdpcdun in provrncre
;;;il un iost de qoricel in caPitalS' Cu
marepl5cere...

94

,4
 Pcrdigohul cel trist

Trdia odatd, intn-un linut, un padiqah care

a\.ea numai fete qi nici un bdiat. $i; de su-
pdrare, era intunecat 1a fa!5 qi atit de mo-
rocSnos cd nici tndcar vizirul nu indrdznea
intotdeauna sd i se infdliqeze. Iar dac6 au
r;dzut oei din jurul 1ui cit este de tr"ist, au
pe oei mai vestili vraci, sd . vind qi
"tr"rnaf
s5-1 lecuiascS. Au venit 27 de vraci din noud
i-au clat sd bea |ot fe1ul de licori, da::
""tati, a ajutat. Padiqahul rdminea intu-
"i*i"'nu
neca,t.
-care a apdrut un ,derviq:
Pind cind, din pustiu,
--- Ei
bdirin inlelept i-a spus padiEahului
D"g""tu t" necdjegti ! Aqteaptd""umli
sd mai &eascd fetele qi ai sd vezi ce bucurrt
;J-ii
- aluc5. Casia ta va fi mereu luminatd !
Iir dacd au mai trecut ciliva ani qi febele
au cfescut, s-a vdzut cb derviqul acela avu-
u*u.-atept"te. Cdci casa ii era luminatd mult
a"pe mierut noplii, padriEahui aqteptind si
se'fnto,arc5 aoasi'ctttd una, cind alta dintre
fete !

'!4:-
-€_
27
{
F
f.
L

!
Cele 1001 Fotc mogului
de ore sulplinrentcre qi futo bcrbei

A fost od,atd un sultan care avea o dacti_ Fata moqului era harnic6, frumoasd Ei cu-
lografd tintr6 ^.si d.ulce. $i-ntr_o ."*a. o con*
voacd Ia sine ca sd-i di-cteze un firnian im- rninte. De atit,a amar dc treabd qi de eumin-
portant qi confidenlial. 're ce era, nu se incumeta tlicj si tr:eacd
pirleazul.
- Aqadar, scrie.. ., zise el grav : ,rRaport ' Fata babei era leneqd, uritd gi sdrea des
cuprivire..." pirleazul ca si ias[ g5tit5-in lume' $i tot
Iar diactilografa se gribi sd scrie qi aqteptd.
^
Sultanui o .privi, o pr;vl lung gi ,pui* , iesind. i-a intiinit pe Fdt-Frurnos' Iar aoesta,
-- ue prrvire speriatl ai, mititico. Ldsdm sut rimeturi si sulemeneal5 n-a mai vlzut
pe miine. .. p.- ia, d# au f5cut nunta repede, mai
"i""
- --S-icd se iveau Ei al.te
ales pnicini ' ' . -
. 4.9"ru seard, sultanul o chemd din nou pe
dactilografd. tut. babei a ajuns deocamd'atd madam
Scrie, zise el : ,rRaport cu privire la. . .s Fei-r.u-os, far fatl moEului a r6mas fatd
- lata
$i se grdbi si sirie. Dai sultanul nu harnicS, cuminte qi. . . trn poveste'
mai d_ictd. ,rla. la, Ia((, incep,u
- el sd fr,edo_
neze. Lasd pe miine !
aEa o linu 1 000 de ore, suplimentane.
- Si<ind.veni
Iar ^to! pentru a 1 001 ord, dactilografa
nu-I mai gdsi pe sultan.
- Ulde-i,
eunucul
Iu,mindlia sa ? intr,ebd ea pe
de serviciu.
-; Ehe, iirdspunse
picioarele
cel intrebat. Undre_i sint
e acurn gi capul.
$i suitanul c,el nou ?
- $i-a construit un robot-secretrar.
28
 Voinicul
Gp qi cd-s nevinovat ca un prunc. Iar de
fdra de prihond parul dumitate nu md tem, cd de unde
nu-i...
Aqa-i, ii dddu dreptate baba. Du-te-n
-
drumul tdu, cd eu am nevoie de unul cu cap
. Mergind prin pddurea cea nes.tirsitd cale bun. Dar nu-$i pierde nddejdaa, cd prin
de vreo^ gapte zile, Voinicul fdrd de prihanf, p5dure mai sint vreo doud intreprinderi' ' '
aJunse tntr-un luminiE in care se afla casa
X,Iumei Pddurii. Casa avea in jur o ogradd
cu nou{^zeci qi noud de pari de gard, in care
erau infipte capete de om si nLlmai un sin_
gur par era slobod qi striga intr_una:
_- Cap! cap! cap!
Tocmai privea voinicul nostru la parui
acela, mirindu-se de aga rninune, cind iatd
cd apare qi Muma pddurii, bucuroasd foarbe
cd are ocazia sd-qi completeze schema.
* Al meu eqti, feciorule ! strigd hodo-
roaga.
_- Cap ! cap ! cap ! striga parul ne_
rSbddtor. - Ei.

-- Ba nu mi-e fricd, rdspunse fldcdul.

* $i de ce, md rog ? ! se mird baba Ce
aEa curaj.
!se fuduli el. Cd eu am lucrat
ca-Eef-de
^Ia-c-aqa
seclie intr-un loc Ei de_am i""ur"ui
socotelile, aEa s-a spus despre mine : cd n_am

30
Osindq lui Mustsfo Urmogul sulionului

$i r'5zind mai marele peste scril:i cd Mus_
tafa ii calcl mereu poruncile sau Ie indepli_
neqte altminteni de cum i Ie dd, se minie
intr-o zi qi-i spuse:
_- Dacd Ei de data asta ai sd iesi din cu_
vintul meu, jur pe barba mea cd.jti va sta
Sultanul cle la A'B.C.D.E' I-a intrebat in-
zi, Ia o cafea, pe mai marele personalu-
=-i
-*-:
"-;i Avem noi printre supugi vreunul tinlr
in stare sd descurce rapi{ orice aliq-veriq ?
i\'Iai marele a chibzuit qi a rdsPuns :

capul unde-li stau picioarele ! Avem !

Dar lui Mustafa nici cd*i pasd. O Eterse - Dar, a intrebat iar sultanul, ar putea
biniEor la cafenea, fumd o nirghilea, ' juc6
- tinir sd ciqtige o gilcear'5 cu cei de Ia
acest
table gi b5u gerbet de trandafiii pine cinA E.D.C.B.A. ?
muezinnl anun!6 sfirgitul slujbei. Ar putea !
- Si i-ar incumeta, de-ar trebui, s6-qi
. Dar jurdm?ntul mai marelui peste scribi se - chezaq capul, pentru o isprarid mai ose-
pund
irnpiini intocmai cdtre seard, cind cei doi se bit5 ?
intilnird la un club de yoga ! incumeta
- S-ar
!

Iar dacd eu n-aq fi aici unde sint, i

-
s-ar cuveni acelui tindr divanul meu ?
.- I s-ar. . . apucd si rosteascd mai ma-
rele.
_- Aferim I se bucurd sultanul' Fd-i ur-
gent transferul in raiaua Ciupercenii de jos I
t
f Muc cel mic \ici nu sfirqirS masa cd tuturor le cres-
I
c:-ri niqte urechi uriaEe, iar nasurile 1i se
hrrrgird pftr5 peste birbii.
Abia atunci lqi aminti bucdtarul de srno-
chinele din al doi'lea coE qi alergd iute in
piald. Dar contractdrile se incheiaserd si ur-
Muc cel mic pricepu lesne : nasul qi ure- mau sd se lind iar abia peste un an.
chile i se lungiserd din pricina smochinelor
mari din primul pom ; iar smochinele mai
mici din al doilea pom i1 lecuird. Culese
deci din amindoi pomii cite un coq qi se in-
toarse in piala unde tocmai era zi de tirg.
Nu trecu mult gi marele bucdtar veni, cer-
cetd mdrfurile neguldtori1or Ei-i cdzurd ochii
asupra coEurilor lui Muc.
I Ce trufandale ! spuse el. Cit cerj
- O smochin.ele
pentru din primul c'og ?
Muc ceI mic rdspunse c5. cine cumpdrd
smochine din primul coq, e musai s6 cum-
perre Ei din al doilea, altfel se incurcS trebu-
rile. Dar bucdtarul nu vru decit din primele
care erau mai ardtoase qi I\{uc, zimbind, ceru
un pre! potrivit gi fdcurd tirgul.
La mas5, impdratul se minund de smo-
chine qi-i tSudd pe bucdtar pentru aprovizio-
nare. Apoi impdrli cite doud smochine mese-
nilor, iar pe celelalte incepu sd le infulece
lacom.

34
r
i
f' l
Bdtrino gi pisico
Mergind intr-o zi la moschee., o bdtrind
g;*i ui ban Ei-qi cumpdri cu el. o . oaiS de
iapte acrtt pe care o puse q9 9 iad;1 r\poi
plLcd din nbu ia moschee. Cind se intoarse
vlaru ce pisica mincase laptele. Baba se in-
furie gi-i tdie coada'
mea 'pestrild, o irugi pisica'
- *D5-nni coadalaptele
atlu-mi acru ! rdspunse baba'
Pisica se duse la caprd gi-i ceru lapte, dar
capra ii ceru in schimb niEte curmale' Pisica
;;- d;; la palmier, acesta-i ceru- sd-i ude
mai intii redecina. Se duse pisica Ia fintin6,
ceru sd o curele. Alerg[ pisica la fie-
rat-qi-i ceru o iopatd. AcelJ vru in schimb
"ute-i
---l- cuie vechi.
niste
I f'lr-ati sd fili voi de ciubucari gi biro-
*:; crali, mieund atunci pisica. laci gtiam ctt
trenuie sd umblu pentiu o coadd pestrild, md
ldsam pdgubaqd de Ia incePut'
J
Dorul cel viclean
Trdia odat5. un cadiu inlelept care gdsea
raspu4sul ce se cuvine la orice pricin5.
intr-o zi s-a infdligat inaintea Lui un om
care i s-a jeluit.
Eu, Iuminate cadiu, m-am certat cu fra-
- meu.
.ele Ei nu are copii, iar mie mi-a d5-
ruit Allah qapte. De ciudd dinsul a stirnit
l:npotriva mea pe toli vecinii din bloc.
Cum aqa ? a intrebat cadiul.
- M-a
vizitat cu gind viclean acasd qi a
- fiecdrui
i5ruit copii cite o trimbild din ma-
:erial. plastic.
Frumos gest ! zimbi cadiui in barbd.
Frumos, se vditd omul, numai cd Pen-
iru asemenea dar nu-I pot chema in jude-
cat5, chiar dacd vecinii m-au reclamat la
asociafiie.
Vai, lie ! il cSind inleleptul. Dar nu
-
dispera. Cunosc eu intreprinderea producd-
toare : nu lin trimbile1e astea mai mult cie
gapte zile !
 (
f
+
Pcsdreo fericirii Podi;ohul gi vizirul
I
.

'

Au fost odatd doi frali cane au mincat
unul inima qi celSlalt ficatul pdsdrii fericirii.
$i unul urma sd ajungd padiqah, iar celdlalt
sI gdseascd in fiecare dimineald un galben
sub cdpdtii. Numai cd ei negtiind treaba
asa, au pornit la drum lung. Au mers ei
aqa, pind au fl5mlnzit qi au intilnit o vac5.
Fralii au vrut s-o taie, dar vaca le-a spus:
gi vd voi da doi vilei ! . . .
- Crulali-md
Tot aga 1i s-a intirnplat cu o oaie, apoi
Padigahul l-a chemat Ia el pe vizirul cel
inlelept Ei i-a spus :
Spune-mi ce sd fac pentru cd sint foarte
-
necdjit. Am patru fete de mdritat 9i incd nu
am gdsit nici un ginere Potrivit'
tru sint qi mai necdjit, rdspunse vizirul
cel- intelepl. Am o singurd fatd gi am avut
deja patru gineri, Vezi dar cd egti un orn fe-
ricit !

" o scroafS, dupd aceea cu o mdgdri!5 Ei cu

cu
o cdmild, incit in urma lor veneau cite doi
pui de la fiecare.
__ Hei, voi ! 1e-a strigat un dervig in-
lelept. Unul va -ajunge padiqah intr-un oraE
qi cel5lalt va gdsi in fiecare zi ciLe un gai-
ben. Fericirea va fi a Voastrd !
La ne trebuie funclie mare qi cite un
- de ce
piriit galben pe zi ? rdspuns fralii.
Noi am Ei gdsit fericirea.
Halal vou5 ! i-a ldudat derviEul. Dar
cum- ali procedat ? -
Iar fralii au spus :
-- Ne-am fdcut achizitori de animale !
39

I
 Mdgorul
in piele de tigru

Un om avea un mdgar, care, min-cind nu-

mai buruienile de pe marginea qanlurilor,
ajunsese piele Ei os. $i, de sidbiciune, nici nu
mai putea trage cotiga ca inainte.
lntr-o zi, ce-i dddu prin cap stdpinului
sdu ? Puse mina pe o pensuld Ei vopsi pie-
lea mdgarului pin5 aju4se aidoma ca a unui
tigru. $i astfel vopsit, migarul fu slobozit
noaptea pe pdgunea comunalS.
Azi aqa, miine la fel, mdgarul mincd atit
de bine cd se ingrdEd peste noapte, iar paz- rl
nicii, de fricd, il ldsau in pace. Pigrd intr-o
noapte cind, sdtul de iarbd gras5, mdgarului
ii veni sd cl-riuie de bucurie qi scoase citeva
rdgete. Atunci se repezird paznicii la el Ei-l
ciomdgird bine de tot. Cic{ Ie stricase som-
nul !

r!ibrd r l'
F
ffit{,\{t

I
Hoiul gi cei pctruzeci
de Ali-Bobo 1'
Holul se uita in jurul lui gi
nile grozav de mu{umit:
_- Ce de pietre prelioase !... Prelioase
pentru construclii, prelioase pentru fundafii,
prelioase pentru drumuri, gi pentru cite al-
tele, iqi zicea eI in barb5. $i mai cu seam5,
prelioase pentru mine !
Adicdtelea pentru el. Pentru c5 holul a-
cesta nu era uri ho! din o mie Ei una de
nopli, ci se afla ca responsabil de balastierd
de o mie Ei una de zile. Iar pietrele se do-
vedeau adevdrate nesternate pentru e1,
deoarece, in afara unor lucrdtori adevdrafi,
ho!u1 de responsabil inscrisese in statele de
ptatd gi vreo patruzeci de rubedenii, vii sau
decedate : Alibaba Vasile, Alibaba Gheor-
ghe, Ababei Dumitru, Ababei Costache,
Baba Iordache gi tot aEa, taman pe dos
ca-n povestea qtiutS.
Sesam, inchide-l !
I
f lesut doud rrelinte : una am vindut-o qi am
tt
t,'
I +,1
t
F
I
I
lntr-o zi, padiqahul chemd Ia e1 pe vizirul
:niinii drepte qi pe vizirul miinii stingi gi ie
spuse :
Ve dau la fiecare cite un galben qi
- o lund sd-mi aduceli amindoi cite un
peste
berbec gi o velinld qi nici galbenul sd nu-l
cheltui!i.
Cei doi viziri plecard foarte amdrili, gin-
dind cum sd se descurce qi, mai cu seam5,
ce sE spun5 padiqahului cind s-or lntoarce.
Dar, peste o 1un5, cei doi viziri se infS-
liEari padiq,ahului, care se mirrd vdzindu-i
pe amindoi cu ce le ceruse : cite un beri:ec
Ei o rrelinld Ei cu galbenul in palm5.
Cum ai fdcut tu ? iI intrebd padiqahul
pe-vizirul mtrinii drepr;e.
Am intilnit o ciobdnild, rdspunse vi-
- care m-a invSlat sd cumpdr cu ga1-
zirul,
benul un berbec netuns. Cu lina lui, ea mi-a
luat un galben.
F
I
I Bravo ! i1 l5udd padigahul. Dar tu, cum Feciorul cel rnoi vrednic
ai -reugit ? it lntrebd pe vizirui miinii stingi.
- Eu,Elrdspunse
cioban.
acesta, am intil:rit un
mi-a dat un berbec qi o velin!5
pentru un post de ajutor de ospdtar, in se-
zon, pe iitorai. Iar galbenul mi-a rdmas.
Un sultan avea Eapte feciori frumoEi 9i
deEtep{i dar, neqtiind pe care sd-l numeascd
in-locul sdu, i-a chemat in incdperea lui ;i
le-a spus :
bel care ?mi va urma trebuie sd aibi
- agerd qi stil propriu. Veli lua, agadar,
rninte
cite o foaie de hirtie qi fiecare din voi va
,""i" ",l- gindegte sb conducd treburile ln
lipsa mea. Nu cate pumva s5 vd uitali unul
Ia a1tul, cdci e vorba de un test !
$ase din fii s-au aqternut indatd
pe scris,
chibzuind cum sd potriveascd mai bine Iu'
dar aL gapte-Iea, cit a durat proba, a
crurile,'pe
privit fereasfrd ori gi-a ros unghiile qi
n-a scris nici un cuvinlel.
Halal ! l-a apostrofat tat5l' Tu, neispr6-
- n-ai de gind si ajungi sultan, de nu
vitule,
pui
^ mina pe Plaivaz ?
Aferim, a rdspuns feciorul. Ba tocmai
cd- weau qi'de aceea aEtept s6-l dictez se-
cretarei !

ill
jlil

ill
'1:

#
 Lcmpo lui Alsdin
Coliful,
bucdtorul gi cofetorul

Aladin era arhivar Ei 1ucra in subsolul pa_

l
latului, folosind in spirit de mare ."or.o-i* PUmbindu-se intr-o noapte printr-o ma-
ri lampa lui de acasd. ha1a,- califul auzi deodatd giaiurile a trei
fete. Cea dintii zicea
- Halal
'il
slujbaE, zicea viziru_L cincl cobora :

:ri
uneori dupd vreun catastif vechi. tre cind -- Eu, surioarelor, aq dori sd rnd
cofeta-r:ul califuiui, singurul
mdrit cu
qtie
;:il allii, care stau la birouri cu ferestre rnarl si care sd facd
iill
aproape de lumindlia sa, mai uitd feEtilele niqle baclavale ca lumea !
ili i

aprinse in miezul zilei, credinciosul Aladiu A doua, pofticioasd qi ea, zicea:

ii:;
iil
E are grijd de buget. Halal I _ -- Eu m-aq mdrita cu bucdtarul califu_
ii lui, singurul specialist in castraveli umpluli
{l
1,-':',
. $i cum pleca inleleptuJ. vizir in cdmdrile
de sus, Aladin bdga in prizd radiatorul fer_ la cuptor !
l' mecat de sub tdlpi, perna cea zdravdnd de A treia, care era sora cea mai micd, zicea:
Fj

9up e1, rdcitoru] unde iqi linea iaurtul si -DarEuoricit

15di!a vrdj_itd care cinta. Iar in spirit de ecJ_ \
nomie, sufla grijuiiu in lampa 1ui.
m-aq mdrita cu califul !
aEteptd califul sd audd qi de ce
ar dori aceasta, fata nu mai spuse nimic.
- Atunci califul, care era imbrdcat in chip
-negustor oarecare, intrd in curte Ei o in-
de
trebd pe fata cea micd
* De ce ai vrea sd te m6riti cu califul ?
:

cd, rdspunse fata, in felul a-

- Pentru
eesta ag fi cumnatd cu bucdtarul gi cofeta-
rul, ceea ce, de bund seamd, este foarte con-
venabil !

47

Nevasta unui slujbaq era tare amdritd din
pricini cd, de la o vreme, bSrbatul ei lipsea
cam des de acasd.
lntr-o zi, nemaiputind rdbda, li spuse':
M-am siturat pind peste cap ! A1al-
- ai avut gedin!5 qi ai venit acasf,
tSieri
ieri.. . Ieri ai avut Eedin!5 Ei ai venit acasl
azi. Dacd. gi astdzi ai sd-mi vii ecasd miine,
sd Etii cd poimiine ne infdliqbm Ia cadiu pen-
tru divor!
!
Imposibil, rSspunse solul necdjit foarte.
-
Poimiine am iar qedint6. ..
48
Bunul cel moi de Pre!
Un emir iEi alesese drept mai -mare peste
cam6ri pe nepotul favorltei sa1e. Aqa de
mult iI'preluia pe tindr, cd-i incredinfase
nini si cheiie vistieriei' Iar dacd vdzu aqa,
mai marele cdmdrilor incepu a impdrli pe
din doud bunurile'
Cind prinse de veste, emirul care era un
om cinstit qi drePt credincios, iI chemd si-i
SDUSC
'- :
Pentru cd !i-ai bdgat miinile in hazna
pind }a umeri, de Ia umeri ar trebui s5 !i 1e
iai. Dar pentru cd m-ai slujit cu credinif,
mult5 .rr"-", ili dau voie, inainte d.e a i;e
orjcare il
;;;iil, s5-mi'""ti utt singur lucru., calci
.o"otu'qti mai de pre{, Ei id nu mai pra-
gul insLituliei.
- Iar vicleanul, smerit, ii ceru ,,transfer in
interesul serviciului" la sultanul vecin.
49
 Duhul din sticld Povesteo ridichii

ii
i
t-
l, Odatd un om a gdsit o sticld, iar din ld-
untrul ei s-a auzit un glas : Mo;ului i,i crescuse in grddind o ridicire
* Eu sint duhul din sticld I Dacd md sio_ uriagS.A incercat sd o scoatS din pdmint.
bozeqti, tot ce vei atinge se va preface in ar- dar oricit s-a opintit, n-a reuEit. Atunci a
gint. Numai nr.r, te ldcomi ! chemat-o pe babd, baba a tras de n"roE, rrro-
.. Omql a destupat sticla, duhul a ie;iL gi s_a Eul de ridiche Ei tot n-au reuEit. Baba avea
ljrnut de cuvint. Iar dupd o vreme, atingind o nepoat6. A tras nepoata de babd, baba de
ba una, ba alta, omul nostru a strins destui inoE, mogul de ridiche, dar ridichea n-a ieEit
ajS1l!i- ca sd-Ei cumpere o maqind. Numai din pdmint.
cd fiind cam necumpdtat, unde vedea o sticli Ei, gi atunci fata a chemat in ajutor cii*
o gi destupa. Se vede treaba cd. el cduta iar nele. A tras ciinele de fatd, fata de babd.
duhu-I. baba de mog, mogul de ridiche Ei. . . nimic.
Pind intr-o seard cind. destupind aqa vreo Ciinele a chemat in ajutor pisica. Pisica a
trei sticle, Jdrd succes, se urcl in maqind. tlas de ciine, ciinele de fat5, fata de babi,
Iar cind cobor:i, mai degrab5 decit crezuse, baba de moE, rrroEul de ridiche qi ridichea
vdzu pe careva cd-i dd qi el o sticl6, dar mai tot n-a ieqit.
micd. Abia cind pisica a chemat in ajutor Eoare-
cele au reuqit sd smulgd ridichea din pd-
- Eu
muiui
sint duhul din sticld ! i se pdru o-
cd aude din nou. Sufld asupra'mea gi mint. $i asta numai prentru c5 EoaneceLe era
slobozegte-md ! singurul care avea certificat de producdtor.
$i omul suf15.
- - !e-ai
lScomit Ei ai destupat qi alte sti_
cle, fdrd indemnul meu, zise duhul gi, de
syp.qfar.e, se inverzi. Dupd care ii lud
ginlii Ei. . . permisul de conducere. ii ar_
50
 Cuiul lui Pepeleo Omul, nu cd ar fi fost zgitcit, s-a
nirat de asemenea taxd neobignuitd-dar
:
ce tocmai o sutd un leu
- De Ei ? !

Un leu, I-a lSmurit Pepelea, pentru cit

am- bdtut cuiul. $i suta, fiindcd am Etiut unde
s5-1 bat !
Cicd Pepetea, cel din poveste sau poate
un altul cu alt nume, lucra la o stalie ,,Auto_
service". $i, intr-o zi a venit acolo un om
cu o maqind care, nu se qtie de ce, mergea
ca naiba: hodorogea, se oprea cind ili era
lumea mai drag5, nu se pornea decit ftnpinsi
Ei altele de felut acesta.
S-au invirtit meqterii de la ,,Autoservice,,
in jurul maqinii, au privit-o, au palpat-o, au
ciocdnit-o, au ascultat-o, i-au umblat pe ia
rnotor Ei levdraie ; md rog, doftoriceqte. Nu-
mai cd nu i-au dat de leac cu nici un chip,
nici intr-o zi, nici in doud, nici intr-o sip-
tdmind. ..
$i-abia atunci s-a apropiat qi pepelea,.a
luat un cui anumit, t-i bitut intr-un loc qi
maEina a pornit ca noud.
Mare a fost bucuria proprietarului qi, dupd
ce l-a imbrdliEat ca pe un frate, l-a 'intre-
bat pe Pepelea:
Cit datorez?
- O sutd Ei un leu I a spus pepelea.
-
52 53
 Pqcolo si geful Cei trbi froli

$eful iI trimise pe pdcald la treabd, din- Fratele cel mic ii scipi pe cei doi mai
du-i un cag-mare Ei o piine cli
mari -din nenorocire qi pornird tustrei citre
- Da
ad_uci
manrnci oe sdturate qi "oriJ""*ur,ri.
sd mi le
intregi, ii mii ,pu." i;;i;;";;
cas5. Pe drum vdzurd o fintind adincS, 9i,
Iar Pdcald i le aouse. €um erau foarte insetali, se sfdtuird ce qi
cum sd facd, ca sd scoatd aPd.
-
- - H", he, he I ! * rise Eeful. Te*am in- Tocmai atunci trecu pe acolo un c51d5-
fundat de astd datd. rar Ei fralii cumpdrard de la el o g61eat5.
$i,le. puse pe cintar._ Dar qi J.a greutate, Iar fratele cel mic se agdld de gdleatd Ei
caqul qi piinea se dovedird intregj. ---
* Cum ai fdcut ? _ intrebd ?fU. nesti_ ceiialli il slobozird in adinc. Ajuns acolo,
lldciui iEi potoli setea, umplu gdieata 9i,
ind gd intre limp pdcatd fa"ur" p"-'S;;tl;_
naruI.
agdllndu-se de funie, 1e strigi celorlalli:
Trageli qi scoateti-mi I
.^_; Le-am scobit, zise pdcald, qi arn mincat -Dar cum vorbi, gdleata se turti intr-o
partea cea mai moale. $i dupa'aia le_am parte iar fundul i se desprinse. Atunci fra-
umplut cu hirtii scrise ii,
cu.creion chimic, cu gtamp;l"Eupi"
"x!.rrptare
lii cei mari spuserd cdlddrarului :

. ir, li""ale Ajut6-ne qi dumneata cd doar gdleata

uor! sr cu viza controlului preventiv pe
dea_ pe- care ne-ai vindut-o este de vind I
supra. venili cu ea la atelier, rdspunse
-- Atunci e in reguld, spuse Eeful. In_
---' - Ba sd taman
cdlddrarul, peste qase luni. C5 acum
portant e cd ai acoperire e in termen de garanlie gi nu-s prost si-rni
brin coaji.
bat capul degeaba. . .
Atunci fralii mai mari ficurS reclamafie
Ei-Ei vizuri de drum. Iar cel mic sti Ei aE-
tdaptd sd iasd gdleata din garanlie.

54
55
 Fdt-Frumos cel rdtdcit ra cu pdrul de aur, care e pe meleagul lui
RoE Impdrat.
-- IIai atunci Ia Ros lmpdrat, a spus Fdt-
F-rumos.
De acord, a rdsPuns murgul, dar fdrd
lmpdratul Alb i-a cerut ]ui Fdt-Frumos
-
pasdrea de aur...
Uite-al naibii ! infuriat Fdt-Fru-
s5-i aducd fecioara cu pdrul de aur. A in-
cSlecat Fdt-Frumos pe murgul iui cel ndz-
- De aia ne intirziem
rnos. - s-a noi cu treburile,
dr5van, iar acesta, cind a afiat care-i misi- pentru cd nu existd o justd coordonare intre
unea stdpinului, i-a zis : sectoare !

Numai atunci o vom gdsi pe printesd,

- vom
cind avea pasdrea de aur ! Dar aceasta
se afid la Impdratul Verde.
_. SA pornim intr-acolo, a spus Fdt-Fru-
mos.

- Ba mai intii trebuie sd ajungem la

Impdratul Albastru, cd el are colivia de aur,
fdrd de care nu putem duce pasarea.
* Hai, dar, intr.acolo; a spus Fdt-Fru-
mos.
Nici asta nu-i destul, a grdit murgul.
Ca- sd poli deschide colivia i{i trebuie nea-
pdrat cheia de aur, pe care o pdstreazd lm'
pdratul Negru.
- Atunci du-md la
mos,
spus Fdt-Fru-

duce, a nechezat murgul. Dar

- sdTe-oi
n-ai capeli cheia decit dacd vii cu fecioa-

56
 Lupul mincqt de ooie

Oaia s-a apropiat de lup fdrd fricd qi l-a

tnincat incet qi cu rdbdare, pind n-a mai r5-
mas din el decit pieiea qi oasele.
Cum s-a intimplat asemenea minune ?
_ V-a!i gindit poate la leul care, negdsind
loc liber in schemS, a acceptat de lorml
un post de oaie qi...
E rreche I
De data aceasta, oaia cea curajoasd era o
oaie ca toate oile, iar lupul
mai cd era impdiat ! - tup sadea. Nu'. it t
t

ll8 r
it{i:

5B
Trei incercdri
Dacd vrei s5-!i dau fata de nevasti, zise
-
imp5ratul cdtre Ilie Descurcdrelul, trei lu-
cruri sf,-ndcpiinesti qi nurnai trei : o casd
cum nu s-a mai vdzut, mai intii. $i-n cas5,
drept la mijloc sd se afle un covor pe care
s5 caici ca pe iarbi qi cu flori de toatd mina.
Iar deasupra uEii sd fie scris : ,,Cu munca
mea Ei pe cinstea mea" i $i, aqa cum !i-an
promis, ili dau lata.
Cas5, prinse a se fdli Ilie, lesne mi-i sd
- cd doar tdtuca-i magazioner de rnateriale
fac,
1a Intreprinderea de construclii Ei-i cu toate
pe mind qi numai un fidcdu are. Covor gd-
sesc, gi incd de cel de-i zice persan, ci doar
mdtu;d-mea Aglaia e nu's ce pe la Direciia
Comercial5. Dar de unde sd gdsesc eu meqter
care sd-mi zugriveascd asemenea vorbe pe
casd cind eu sint stingaci ? !
Pungulo cu doi boni
Cum mergea cucoqul, numai iaca gdseEte o
pungu!5 cu doi bani. $i clrm o gdseEte, o Ei ia
in clon!. Pe drum, intilnegte o trEsuri c-un
boier s,i cu niEte cucoane. Boierul zice vizi-
tiului :
Md, vezi ce are cucoEul 51a in plisc !
-Vizitiul iacoboard Ei cu un fel de meEteEug
ii ia cucogului pungula qi i-o dd boierului.
Da' cucogul nu se lasd, ci se ia dupd tr5-
surd, spuind neincetat :
C,ucurigu, boieri mari,
Dali pungula cu doi bani i
9i tot aEa pind ajung la boier acas5.
Atunci, boierul zice s5-1 prind5 qi sd-l a-
runce in cireada boilor gi a vacilor. Da'
cucoqul nimic, vine iar. Boierul cind vede ^:i
astd ddnddnaie, il aruncd in haznaua cu
bani. .. CucoEul scapd gi de-acolo gi iar cere
pungu!a.
$i ce-i face, qi unde-l aruncd, el iar i;i
cere pungula. Numai c5, vdzind cucoqul cb
boierul nu qi nu, Nqi schimbd strigarea :
61
 Cucurigu ! Ilicitu' I lvon Turbincd
Di pungula cd-!i rupi
$i atunci boierul i-a dat qi pungula qi
incd alte multe pe deasupra, numai sd tacd
dracului. . .
Nici una, nici doud, Turbincd incepu a
bate Ia poartd cit putea. Atunci, cineva di-
nduntru iI intrebd :
'-Cevrei?
HaIeaIS esle ?
- Nu-i.
- Bduturicb este ?
- Nu-i.
-
-- Tabacioc este ?
Ba"
- Ldutari sint ?
- t$s-s, domnule. Ce md tot chihdieqti la
-
cap ?

- Dar nu-i
comandat
iadul aicea, precum mi-a re-
SJintul Petru ?
Da de unde. Aici e bufetul comunal.
-
$orpele
fdcdtor de minuni
Un moE qi-o babd au gdsit un pui de
qarpe gi l-au crescut pind cind, intr-o zi,
garpele a vorbit Ei i-a cerut moEulni s-o pe-
leascd pentru eI pe fata impdratului. MoE'lrl
s-a dus Ia impdrat, dar acela n-a wut sd
creadd cd e vorba de fiul lmpdratului qerpi-
Lor.
dovedeascd! a spus el.
-
$i a cerut sd-i facd un palat de aur. $ar-
pele l-a ridicat intr-o noapte, dar impdra-
tu1 a vrut incd o dovadd gi a cerut sd-i in-
conjure palatul cu un zid bdtut in neste-
mate. Cind a fost gata Ei zidul, lmplratului
incd nu-i venea a crede cd qarpele e fecior
de crai qi mai ceru o dovadd : curtea pala-
tului, sE fie poditd cu lespezi de argint. [ar
garpele facu gi treaba asta.
lmpdratul, care tor nu era cu inima im-
pdcatd., zise :
-- Ce altd dovadd mi-ai rnai putea ardta ?
O adeverinld! rdspunse Earpele.
- De ce n-ai spus- aSa de ia inceput ? !
se-bucurd irnpdratul, qi-i dddu fata gi 50 la
sutd din impdrSlie.
64
Prisleo
gi merele de our
De la un timp, din Pomu1 cu mere de aur
dispdrea in fiecare noapte cite un fruct Ei
nimeni nu gtia cine-i holul. lntr-o vreme a
stat de pazd fiut ce1 mare aI impdratului,
dar nu afld nimic. Apoi urmd mijlociul qi,
dupi citeva nopli, rezultatul era acelaEi: de
fiecare datd cineva fura un mdr de aur.
Atunci Prislea se infdliqd impdratului qi-i
ceru voie sd stea qi eI de pazd, dar tdti-
ne-siu nici nu vru sd audd. Geaba se ruga
mezinul, cd impdratul nu se ISsd induplecat.
eEti, tat6, spuse atunci Prislea.
- Rdu
Fralii mei gi-au fdcut case, qi-au luat gi ma-
qind micd. LasS-md gi pe mine sd pdzesc o
noapte pomul cu mere de aur, barem de-o
motocicletd s5-mi iasd.
65
Boio zmeului
Ionicd Pdr-galben af15 cd nu va pute.a
prinde atita putere cit sd-l doboare pe zmeu,
decit dacd se va scdlda de trei ori in baia
cea vrdjitd a acestuia. A purces el la drum
gi i-a dat de urmd. $i, precum fusese sfituit,
a pindit ceasurile cind zmeul nu era acasi, a
pdstrat mulenia cuvenitS, a pdqit cu mare
grijl induntru qi nu s-a mirat de nimic de
ce-a vdzut acolo.
$i dacd s-a dezbrdcat, s-a bigat sub ,5u-
voiul care venea fierbinte gi a ieqit opdrit.
A doua oard, apa venea rece ca gheala, iar
Ionicd cu mare greu a sclpat !ur!ure. Dar a
treia oard, n-a mai izbutit cu nici un chip sd
stirneascd guvoiul.
ho, ho ! a ris in spateJ.e lui zmeul,
- Ho,nevoie
bucuros mare. Tu nu Etiai, mdi !in-
cu1e, cd la blocul nostru ieri tocmai s-a
incheiat receplia ?
i
Fdt-Frumos infuriot x
i
E
De unde avea Fdt-Frurros puterea asta nu
mai qtim : cb se dddea de trei ori peste cap,
se prefdcea in orice !
IarnevastS-sd, dacd vdzu aEa, ii spuse:
vrei sd ai trai cu mine, s5 te dai
- Dacd
peste cap gi sd-mi iei rochia asta, Ei asta, qi
asta. . .
$i Fdt-Frumos se dddea peste cap Ei f5-
cea rost de rochii.
SA te dai de trei ori peste cap qi bilet
de-tratament la mare sd mi te faci, acum in
plin sezon, ceru nevastd-sa.
Iar Fdt-Frumos se dddu peste cap vreme
de o sdptdmini 9i ldcu rost de bilet.
SA te dai peste caP qi sd mi te faci
- de locuinfd, mai ceru solia. Dai dou5
schimb
camere etajul zece, pentru trei 1a primul
Ei garaj 1a subsol. Central !
$i din nou se dddea Fit-Frumos pesle
cap.
Pind cind, obosit, intr-o zi i-a spus :
Ia incadreazd-te qi tu, nevastS, cd pen-
tru- atitea mofturi nu ajunge un singur sa-
Iariu de cascador !
67
Ces greo incercore AEa-i ! se mird impdratul' Eu mi voi
- de cuvint, dar tu sd-mi spui cum ai
fine
{6cut ?
Acuma, gindind Fdt-tr'rumos cd irnpdratul
ii este socru, ii spuse cum l-a ajutat aibina'
A$a, da ! se bucurd impdratul. CE alt-
Impdratul ii spuse lui
Fdt-Frumos ; - cum
fel, naiba ai fi qtiut care-i cu compot :

ai o singurd incercare, bdiete ! de piersici cind pe toate scrie limpede ,,to-

- lWai
Dacd te descurci si de data asta, a ta sd {ie cand de legume" ? !
t

fiicd-mea I Dar sd gtii cd nu-i uqor ce-fi voi

cere, iar de nu vei reuqi, pedeapsa e asprd.
Te prinzi ?
Md prind ! rdspunse voinicul.
$i atunci, oamenii impdratului ii 1nf5!i-
gard zece butii mici, de aceeagi grosime gi
la fel de inalte, aidoma vopsite Ei la fel de
greie.
Numai una din ele, spuse impdratul,
are induntrul ei gust dulce Ei arom5. Tu
trebuie sd ne spui care este aceea din toate
zece !

Fdt-Frumos privi multi weme cele zece

butii care nu se ddosebeau prin nimic qi nu
se putea dumirj. Atunci, amintindu-Ei de
albina cdreia ii fdcuse e1 un mare bine, o
chemd in ajutor. Iar ea, de cum veni, se a-
gezd pe o bute qi Fdt-Frumos zise :
Aceasta are gustul dulce gi arom5.
-
69
 Fdt-Frumos, fiul colului Zmeul cel mic

_
Fdt-Frumos,fiul calu.h:ri era un fldc{u
chipeg Ei bun la invd{dturd, iar maicd-sa atit
de mult iI iubea cd-qi rupea bucdlica de Ii
gurd pentru dinsul. $i, in vreme ce fldcdui
l9qt"y cregtea intr-un an cit allii in doi (la
flrd frecvenld), maicd-sa se furhdma la cele
mfi..Sr.ele munci, numai sd-l Etie pe el fird
grijd qi indestulat.
$i iac-aqa au trecut ciliva ani, Fdt-Fru_
mos a terminat o Ecoald mare Ei a fost re_
partizat undeva, intr-un post birniEor. Tare
s-a mai bucurat atunci mama lui. iar dupd
o Jreme, dacd i s-a fdcut dor de el, aEa bi-
trind cum era, s-a dus sd-l viziteze, mdcar
cd nu fusese invitatS. $i era cit pe-aici sE
nu-l nimereasc5, pentru cd pe uq-a aparta_,
mentului scria : .,Inginer Fdt--Frumos,- fitrl
leului".
Cic[ venind odatd acasd pe nea$teptate'
mai devreme decit s-ar fi cuvenit, zmeul cel
mic gdsi uqa ferecatd. Atunci izbi de trei ori
cu birzduginul, de o fdcu fdrime. $i intrind
in incdpere, o gdsi pe nevastd-sa numai in
cdmagd qi tremurind. De frig, pesemne. ..
fmi'miroase a om strdin ! zbierd fu-
- zmeul
rios -
cel mic Ei incepu a cduta bezrne-
tic peste tot, rdsturnind !oa1e qi mobile.
Nu-i nimeni strdin in casd !- zise
- cu voce micd.
ferneia
Ba, tu s5 taci, cd o sd-I gdsesc eu,
- zmeul. Aicea nu-i !
urld strigd el cdtt-
tind sub masd. Nici aicea -- lipd privind pe
sub pat. $i nici aicea ! _- iqi indulci biniqor
,ro"e-", tnchizind Ia loc uqwel dulapul, unde
directorul lui tocmai lqi punea ochelarii.
Plec, nevastd, rosti potolit zmeul cel
- $i sd qtii cd ai avut dreptate : nu-i ni-
mic.
meni strdin in casd. Noi de mult timp con-
siderdm colectivul instituliei noastre drept
o.mare familie.

70 71
 I ji!

$
t

\t Voinicii gi zmeooicele

Dupd ce ii dobori pe zmei, voinicul nos-

tru tot nu avu parte de UniEte. Cdci plecind
el impreund cu fratele sdu,'incepurb a-i ur-
miri zmeoaicele. Iar acestea, qtiind prea bine
cd prin luptd dreaptd nu-l pot rdpune pe
f15cdu, incercard prin Eiretenie.
Atunci, una dintre zmeoaice se prefdcu
intr-un pdr cu pere zemoase, iar cealaltd,
care era mai tindr6, se prefdcu intr-o apb
iimpede... f
De cum ajunserd in dreptul lor, frateLe *

voinicului, de insetat ce era, vru s5 mdnin-

ce niqte. pere, dar fr5line-siu nu-l las5. $i
tot aqa, mai incolo, nu-i dddu voie nici sd
bea ap5, cit era ea de rece qi de ispititoare.
Iar dacd vdzurd aEa, zmeoaicele, de ciucld
9i de furie, crSpard pe loc.
Abia atunci inlelese fratele voinicului prin
ce primejdie grozavd trecuse gi chiar ii
spuse :

atita 1upt5, tare mai eram dornic

- Dupd
sd-mi rdcoresc sufletul. Noroc de tine, fr5-
fioare, cd ie qtii pe toate I
'i
73 I
t
)
:

acuma ar trebui sd gtii qi tu atita lzvorul cu opd vie

- De,rdspunse
lucru, voinicul. CA dupd fructe
nu se bea apd rece, iar dupd osteneal[ mare
nici rartita. . . Este o chestiune de eduroalie
sanitard !

De trei zile linea lupta lui Fdt--Frumos cu

Zmeul-Zrneitor. $i de atita incordare, nddu-
siserd amindoi si Ii se sleiserd puterile' Dar
u.r"u sd inving6, inci nu se putea Eti'
"tt"
$i atunci a grSit zmeul cdtre o pasdre care
tocmai zbvra Pe aproape :
Adu-mi o gurS de aPd vie qi !i-oi da
-
stirvul voinicului !
Iar Fdt-Frumos i-a spus :
Adu-mi mie o gurd de apd vie qi !i-oi
-
da stirvul zmeului 9i calul lui !
Auzind aEa, pasdre a a zbutat iute la izvor
Ei dupd citeva ceasuri s-a Xntors, dar l5rd
apd vie.
Iar s-au luptat cei doi vreme de-o zi Ei
iar au rugat pasirea sd le aducd o guri din
izvorul cu apd vie. Pas5rea a zburat intr-a-
colo qi din nou s-a intors cu pliscul gol. $i
tot aqa, zilnic, cam o sdptdminS. Pind s-au
supdrat cei doi qi au strigat pdsdrii I ,.

La ce tot zbori gi ,te intorci, daci nu

- nici unuia ce te-am rugat ?
aduci

74 75
 -- Iart6-m5, a rdspuns pasdrea, dar nu-i Sors ceo micd
vina m'ea. Mereu bat cale tungd pind 14 iz-
vor, dar acolo scrie ba ,,inchis pentru inven-
tar", ba ,,primim marfd,,, ba ,,nu avem ap5
mineralSo' !, ba ,rgestionarul in concediu,,.

De multd vreme zmeul ii fd'cea zile fripte

tuinamura-Impdrat. In tinerelile 1t'ti, se bE-
i*" "itiut implratul cu duqmanul, fard sd-l
poatd birui.
' Venise apoi vremea feciorului ce1 lnare'
care se bdtu cit se bdtu, cu armele cele mai
cu ghioagele cele mai ghintuite, pini
ie i.rtorsese"acasi rdnit, dar pe zmeu tot
"t""dtl,
nu-1 birui.
,ln urma lui Plecd al doiiea fecior a1 im-
pdratului, cu c5ma5d de zale gi scut ferecat,
cu sulild qi paloq de o!el. Se bdtu- qi aaests
,i au ptne-n seard, pind se fdcu iarnl
qi ittgtt"lute fiarele pe e1, dar pe zmeu nu-I
"iut$
birui.
Un al treilea fecior, impSratui nu maj
u.r"u. 1"" ii ddduse dumnezeu o fatd atit de
frumoasd cd te apucau amelelile cftrd o ve-
deai.
Lasd-md qi rline, tdtucd, se rugd
- Sd-mi incercPeqi eu puterile !
fata.
Nici in ruPtul capului, i:dsPunse imPii-
ratul, dind poruncd sd se doseascd toate ar-
mele.

77
 c.d fata, dacd vdzu aga, intr-o
ii^. {y-ui
alinu calea zmeului.
seari, Sdldlile
g16dino ursului
- Hei,
terile
zmeule, ia vin' de-!i
qi cu mine.
pu-
Cu tine ? ! se mird zmeul. $i cu ce vrei
sd- te- ba!i, cd arme vdd cd n-ai. Ori
poaie
vrei la trintd sd ne ludm ? Aceastd salatd grozavd se gdseqte nu-
Ba chiar Ia trintd, cd-i mai dreaptd ! __
- fata. '
- in grddina unsulii,
mai spuse impdratul c5-
zise gi-i sdri de git ! tre
-ord - meseni.
- . . . $iiarnumai intr-o ii veni zmeului rle btepinuf se incmrntd cdtre Harap {lb Ei-i
hac... eI o ceru de nevast6. cu gind sd-t piardd, s'd-i aducd Ei
-"orrt"i.
iuri, cit'mai c-r.rind, asefi)enea bundtSli'
i5t"6tit, Harap Alb se gdti de d"*Tr {T
fdrd nici o speranfd. Intnd in toat'e unitdlile
de tregurne qi fructe, Ia rnagazinele.cu auto-
servirb, cercd qi lla casa de cornenzi, -ctar nl-
;;"j ;" auzise nici d,e grSdina urs'ului, nici
de sitSli de asern:enea soi'
$i totuqi, mai reped,e decf,t ali gdsise,
clef'e, Harqp
ca de
Alb se intorarse cu sdldlile. Le
";itl"i--"ft" Ei mdrunte alte bundtdti, la
tutungenia din coi!'

:,)
il].l
ri
!il
!'l
i
irr l

i
iit 78 79

J
 Eu zic, viteze Kasim, si nu mai stai
pe-ginduri Ei sd al'egi o ,,D,acie( ar:rie renun-
$emgibon
(poveste netdtard) lind Ia ,,FiatuJ." ce !i-l oierd tata.
ne ce m-ag gr'5bi, rosti cu tilc frumosul
-
Kasim, daci pot alege chiar un jaguar si-
niliu ? Cred sd aqa ar Ji rnai drept, ru,
cinstite scaun ?
siniliu ai sptls, frurno'ru1,e
Aflind de frrumuselea lui $e'mEiban, fiioa - ,rJaguart(
Kasim ? grdi 'd,iratn'o datd $emqiban.
padiqahului Int, Kasim iEi pusre ln gind sd ai auzit, frumoasa mea, spuse si-
qi-o facd nevast5. Dar qtiind cd fata nu vrea - peCum
grnr succes;ul sdu Kasim.
sd vorbeascd ;i cd numai cel care o faoe si Vreau Ei eu un ,,Jaguars dar veritabil,
vonbeascd va fi al'esul, Kasim igi lud cu sine nu-o biatd fiard, fdcu bucuroasd $emqiban'
un papagal vorbitor. $i padiqahul Int n,u mtai avu inco'tro, igi
Padigahul Int iI ldsd seara cu frum'oasa miritd fata c,u inle,ieptul Kasim.
$emqiban. Kasim purtS o vie dispu{5 cu du-
iapul, in care ascunse papagalulesupra utili-
tdlii kumisului qi a kefiirului. $emqiban nu
intrd in vorbd.
A doua seard Kasim, nemaivdzind dulapul,
ascrinse papragalul sub masd.
Ce zici, cinstitd masd, cum vnr fi in
-
primdvard iaEmacele fecioarelon, dar Ealvarii ?
Tot mini ?
Papagalul rSspunse pentru masd qi discu-
lia linu p{nd cdtne ziud. $emqihan rdmase
mutd.
A treia seard p'apsgalttl avu, in locu] scau-
nuluri, urmdtoare'a disculie cu inleleptttl
Kasim:

BO 81
 nai d'e asta nu s'e sinchisea. De Ia ,,Bumbd-
Filo-D'Or:o ;i Filomeno celul" putea cumpdra oricite broderii ii do'rea
irima, iar cotetdria ,,Scala(( fdcea cele mai
(basrn neitalian) irimitoane prdjituri. Fiori ii aduoeau destule
supugii ducelui Ei-n ultima vr'eme le prefera
trr cele de p'Iastic ; nu era nevoie nici m5'oar
sd te ude d'in cind ln cind. Cd intneblnd-o
soacra, inimd d,e soacrS, de I dacd nu -cumva
Nevasta viitorul'ui duce trebuie marna
sd lie si cele de probd tot as.a J-e fdcu, Filomena
izbucni in ris :
o -tucraioare fera peneche, de'cnetd Ba, mamd-soacrd ! Pe cele de-atunci eu
;";;; Ji;d celor ir"u" a" Prin! un scul de -
din el' le-am fdcut cd e'ram o biartd fatd in cdutare
*at"*" ceva
""ili;;;;s6 facdPrimi bucuro'asd mStasea qr de so!. Frum,os mi-'at' sta acum, dit'arnai ne-
cu miinile ei gingaqe fdcu o hor- r-asta de duce, s5 ma vadd nevestetre suPu-
"#:;;iue,
##-^f'#;t;;p;; intr-"o riucs .ian cind o Eilor, ciu andrele, Plind d,e fdind q'i stroPind
ilt;#;".op"t"ui-t"-"u o masd ducal6' Im- ilori in balcon ! Ori wei sd qtirbes,c autorita-
;;;;;;; iu"'a se bucura Ei lu P:rea qi u -.:ea fiului dumitale ?

.riitout'""-"ord ]a o prob6 qi mai gi :

ffi;il; cu arome de triandafi'r' Filornena' pe ili
"Jf*itita
care er'a nu nulrrm priceput5,"i-t aceasta'
it^l*ea Cit
Fitro-d'Oro ciqtiga f i"' pto!.u
;r;i;:+F I $i: *"."J*";J
ir
de fatd cu mlna er JilT:, 1""H]ftg #
prinlul o c-Llnosousre pe
Ji"*,t"f -a v6 spun cf, t;
fiio-*.^" cind tocmaf iqi r'rda florile de pe :,:

-'-a*
bal.con.
visase inp'Srrdteasa viitortrlui
,*
^ooa
d"d. S. f;"" J."i nuntl si din to{i a'qtrept'au si
ti alte minunSlii ieqite miinile iscu-
"taa
ril;;i; r'iio-"tt"i. Dat p"oaspdta ducesd nu-

o.)
B2
t
I
 Pdsdruicd \
_ Ce vr,ea sd inSemne ,asta ? se burzului
verde g! frumoosd irnpdratul cerind exPlioalii.
mdria ta, incePu cu team[ mai
- $tii,
rnarele m,eEtertilor fdri seamSn, minundliiIe
nu Ie-am fd,cut chiar noi. . .
. Dar ciSe ?
r $i {upd ce se vdzu impdratul cu cele trei - PAi, un ucenic. . . d,ar. . .
nernaivdzufie minun,i in fald porunci sd se --: $i de ce nu l-a!i adus 1a ospd! ? strigi
, dea drumut fintinii ; ;e; care cintd -in iar impdnatul.
pasd.ruica verde qi trurrroa';d ru stoUoziia
i, copacul ou frrunza de argint. O* Uu"urie
sd-l aducem, mdria tn, se supara
- CumE abira'. . stagiar !
. chemd.g-gine ue toli melterii di" -;;,6t.- meEtenii.
rneqterii fduritori ai acestor frumuseli gi_i
,', puse Ia rnasa sa. Cum se veseleau ;E",
numai ce auzird : "i
r
- Nu-i aici, nu-i aici !

cine nu-i aicri ?

. -, . Mu,SFdt meqterul ! ciripi pdsdruica,, ea

,, vorbdse Sj mai inainte iar ffntina o ingini
: CLI gtras cin,tat :
,. Megterul nu e ! MeEtenul nu e !
- Despne
i -
pdratul
oe megter vorbesc ? se rdsti im_
. cdtre mai marele meqterilor fdrd
seamdn.
N-are ce faee pdsdruioa asta, rdspunse
-
; meqterii fdrd seamdn, cum mii_ai poruncit.
i . Ny-i aici, nu-i aici ! ciripLi pdsdruica
verde gi {rumoasd Ei fintina ii linu isonul.

84 85
i,
t',
.i.. il, :
 Moriq de lemn -- M-am inscris pentru o ,rDacie( - rosti
fldcdul cu grabd vdzind cd'nu fusese minlit
;il;" se ?rezghioacd din Iemn Prnd la
"genunchi.
Ma,ic5-m,ea lucreazE tra Casa de mod'e 9i
- mireasa rrle,€I,. .
deci .
zici ci_i aEa de frurnoasd _ spuse
- Dacd apoi N-apucd sd termine cd Maria rimase cu-
fli,c5ul musai sa me au.
sd mi-o -fac ner,:astd. --- Ilo
: - caut ;i t"U pi"a Ia birbie. FlSciul sdri lingi ea in
gi-i soPti i
-]-lti-uEtl
balcon
vrdj:ife1.r1 * dar
- rinji dragd, Mari'e, qi weau sd fii
de spus
greu - de
9Eo^1.
fdcut ! gi asta pe-rrtru ia au-fr"*u_
selea ei nu s-o putea bil;;;"4;;"j;;;; n€vasta m,ea. Tu wei ?
gtie cu ce vorbc s-o sooatd dil l;-r.-T; \,rpgas, spuse fatra cldmpdnind din gura
incumeli ? ei -de trernn, sigur cd lreau !
Dacd-mi spui vorbele Ce sd mai ttacaul Chian dacd incurcase
- md incumet
spuse,
ce trebuiesc eI vraja, "ica
Maria era Ei aqa' cu capuJ de lemn'
!
-$i vrdjitorul ii spuse iar fldcdul nu mai tot {rumorasd.
stdtu.pe ginduri. O gdsi intr_un balco^, aEa
qu-- i se spusese qi nerdbddtor sd se bucure
de ffumuselea ei ii privi capul de lemn qi
rostri :

- Mi-eEti
Dar lu
dragd, Marie !
se_in-timpld
, coada vorbele auzitenimic. Hotdri sd privi
ra
ia de
de la wdjitor.
cdh"e t51pi1,e de lemn al,e fetei "qi --stoUori
vonba :
Sint inginer constructor. Minesei mele
- s5-i
pot fac o casd cum nu s-a mai vdzut.
$i cum zise asta Maria rdmase cu tdipile
goatre ca toli oamenii.

87
 Prinlul cel cheleg cum et'a Ei tot atita de bdtriior cum il ardta
chelia. Fa,ta de supdrare se usca vdzind cu
ochii. $i-i spuse intr-o zi prinlului, solul ei ;
Cind te mai faci odatd aqa d'e frumos
- te-am cunoscut eU ?
cum
Cind vrei sd mai mergern lta bal, dragd,
Cind a vdzut impdrattd c6 fiioa lui se in_ -
rdspunse ei.
ddrdtnicegte sd arrunoe Ei a treria oard mdrul
in capul pnetendentu_lui cel chel,eg, minie
i s-a zburlit pdrul in creEtet Ei s_a de rdstrit cu
vorbe de ocard asupra f,etei.
pripegti, impdrate, rdspunse in locul
- - T'e
fetei impdrdteasa, dacd ai Ji mers si tu cu
rroi l,a braJ,unile la care am fost ai fi vdzut ce
mindrele de fldcdu e pninlu} ce1 cheleg. pri_
ma oar5- a venrit in strai,e de purpurd, a doua
oard in straie de argint q; -a tiela oard in
straie d,e aur gi de fi.ecare datd fata n,umaj
cu el a dansat.
Bine, dar pl,etele ?
- De tora e trei ddlite ptetele prinlu1ui au
- de aur,
fost rdspunse prompt impdrdteasa,
!i-am sprus cd te pripegti ?
nunta- Fie, incuviinfd impdratui qi se fdcu
iar prinlul apdru aqa cum il descrise
impdrdteas,a Ei cum iI vdzuse faia cea in!e-
i,eap,t5. Se termind nunta si insurdlefli pie_
card Ia casa lor unde prinlul deveni cheles
89,
 Plopul fermecot
. Mai ma,re peste porcii obEtei, Gheorghitd
dormea citu-i ziulica qi visa. Intr-o a**iure,
cind tocmai il cuprinse somniul, Ia umbra
unui plop de la poartd i se fdcu in vis cd
plopul- prinde grai qi gopteEte miqcindu_qi
frunzel'e :
Cine-o dormi sub rnine trei arniezi Ia
- va
ri'nd pricepe grraiul tuturor animalelor !
$i cum auzi asrtea Gheorghild se qi trezi
buimac, dddu cu apd pe ocfri Ei tare se mai
minund aind, intrat a-ldturi, Ia grajd"ul vaci_
Cum auzi, Gheorghild atras'e atenlia VLZL-
tiilor.
Dar clnd ii ajunse la ur'eche s{ad,a unor
scroaf,e, Gheorghild rdmase stilp.
Sd-!i fie ruqine ! sPune,a una cu pete
-
cafenrii, sd-!i fie rugine sd ne mdninci min-
carea. StdptnS-tu ar trebui sd te !in[ acasa,
nu in grajdul ceaPeului I l
Stdp{nul meu e Gheorghi!5 tngriji'uorul
;i -fac ce-mi Plaoe, se r5!oi Ia ele grlsana
cea albd ca 1,aP,t,e1e.
auzi odatd treaba asta, acolo unde
- S-ogrohdi cu subinleles cea de a treia
trebuie,
qi-o sd v5 luati tdfpdqlla qi tu 9-i .stdpinul tdu.
' A1tetre nu mai 'auzi. Gheorghrild c6, de
furie, dobor{' PJ.oPnrl.
I

1or, auzi pe Joians spruninduri trlorenei :

* Dacd ne rnrai line mult uitate in grajd
acurn, cind afard e o iarbd de-!i lasd gura
ap5, 'eu tot ajung intr-o zi la cei din Consi-
IiuI d'e conrducere.
! fdcu Gheorghild in sinea sa, o
- HaitToader.
incrrr,od $i-i spuse. $i Toader iud
mdsuri su Joiana.
- Eu, nechezd
armdsanrl
intr-o dimineald Fulger,
cel mai falnic din grajduri, tot am
sd-i arun,c intr-o zi in Ean!. Cred ei cd dac5
mi-au pus ochetrari nu vdd unde s'e mistuie
sacii cu ovdz? !

90 91
 Pegtero cu stotui
$i cum fdcu rosit de apd vie, Marino se gi
grdbi cdtre peEtera cu statui unde stia ci
Dan am vizut gi citeva de bronz -
-
spuse Marino.
p6s' sd fie gi din marmurd de Carnara
--
cd tot nu ar fi inviat. $i nu te tot mira atita'
Aici e depozituL Fondului Plastic 9i prea
mulli bani s-au dat pe stat'uiJ.:e as'tea ca sd
mai invie vreo'd,atd. LasS-l,e moarte !

zace inchisd Florinda lui. Intrd in peEterd

gi mai-rnai sd se sperie d,e cite sta;tui vdzu
acolo, pndfuite gi prainjenrite d,e ziceai ci au
sute sau po'ate mii d,e ani.
- Unde-o fi biata mea Florincla ? se in_
Manino qtergind cu grijd praful gi pa-
!n9ba.
injeniEul de pe obnazul statuiior. Cduta Ma_
rino de s5-i vind ameleala dar 4ici urmd dc
Florinda.
Oi fi greEit pegterra
--iasd.
sI - iqi zise eI dind ,

Chiar aqa, dr,agul meu Marino, ii spuse

un- bdtrinel pe car,e nu-l observase, la intna_
rea in peEterS. $i dege,aba !i-ai fi irosit cu
ele apa vie cd de inviat tot n-an fi inviat
vreodratS.
Atunci nici p,sntrs Florinda mea n-ar fi
- bund
fost apa ?
Ba, apa e bund, dragul meu _ rise
-
moEneagul da' staturile sint de ghips.
-
92 93
 Prin!ul fdrq loc Turtilc

Cind pleca de acasd, prinlul avea purtdrile Baba a fdcut o turtila qi p'entru cd er"a prea
cele mai atrese Ei foloJea vorb,ele cele maj lierbinte a pus-o pe pervazul Jerestrei. Dar
m,eqteEugite. Num,ai cind ven,ea acasd, im_ turtifa, qm,echerd, a sdrit in curte gi de acolo,
brdca incd din prag pielea de mdear. Dacd
zi, pe cind el era ia serviciu, fugti, in lumea mare.
.t"1?_"Su,,
trnara soliel"tj-o
ii puse pielea pe foc. Dar prinlui A intilnlit un iep,uraq care s-a buc'urat :
se
,supdrd stragnic Ei pie-d fdrd sd_qi mai Ah, ce' turtild o sd mdninc !
vada pruncul care era pe drum. - Sint fierbinte, a spus turtila qi a sc6-
_Feineia_il_ aEteptd mult timp qd d;a,cd vdzu pat- de iepuraE.
cd nu mai dd nici un,semn dL viald, incdlld
o pere-che_{e papuci de fier Ei porn,i'in c6u_ A doua zi a intilnit un IuP'
tar.ea lui. Mersre ea cit m,erse, toci o peneche Ah, cre turtili o si mdnin'c ! s-a bucu-
de incdlldri, toci trei per',echi, dar pe unde -
rat lupul.
ajungera Ei intr,eba de prin!, i se rdipundea Sint prea proaspdtd, a spus turtila Ei a
93 1 tlecgt F,e acotro in, urmd cu citeva sdp_
-
scdprat de lup.
tdmini, citeva luni sau ciliva ani, dar cd i
se desfdcus,e contractul de *u.r"d. Nirneni A zi a intilnit un" urs.
tr,e'ia
insd. nu qti,a de ce nu se opreqte intr_un loc Ah, oe turtild o s[ mdnine ! s-a bucu-
Ei cu ratit mai prulin incotro o iuas* drin nou. rat- ursul.
Iar dacd vdzu cE dupd atita amar de we_
me nu-l gdseqte, femeia spuse cu obidd : Sint cam veche, a spus turtila gi a scd-
Degeaba am ars eu piete,a de mdgar, cd
- de urs.
pat
de-schimbat nu s-a schimbat nimic.
-
In a patra zi, lurti\a a ajuns la centrul de
$i ceru pensie alirnentard. . . piine din ca'rtierul unde locuiesc eu.
94 95
 - Ah, ce turtile o sd mdninc ! m_am bu_ Pegtigorul de our
curat eu.
Sint foarte veche, a sp,us turtila sinceri.
- Nr-i nimic; eu lin regim, am spus Ei
am- cumpdrat-o.
dorinle ili pot indeplini, spuse
- Trei de aur.
pegtigorul
UIoEul igi frecd fruntea' neqtiind- cu ce si
it-t"eulia. Peqtiqorul crezu cd se indoieEte de
cuvintul sdu, de aceea ii spuse:
Hai, curaj ! llu sint un peEti'gor fer-
-
mecat.
.- Atttnci, {d-m* iar tinAr.
Se fii, qopti peqti.lorul de aur 'si .moEu.i
-
se preschimbd intr-un fecior ca Ia 25 de anl'
puternic, frumos, sdnd{,os'
Aq mai dori, ceru lrmoEulot, sE m5 faci
- ist.
fotbal
Jii, qopti iar peqtiqorul qi indatd
- Se
nogul se simli plin de avint ti cu ghe'atd de
aur.
Acum, mai ceru el, doresc un aparta-
- leafd nare gi medatie oiimpicS.
rnent,
--: AEa ceva, rdspunse peEtiqor$,. nu-mi
-darurile dar ili dau -un
rnai st5'in putinld, sfat-: folo-
seqte-te de pe care !i le-am ficut'

97
 Foto gestionorutui
ceo db;teoptd Trei dsruri ndzdrdvone

Cind oaspetele lua.loc la nrasd,

fata gestio_ feciori si
:.Tr]ll,cea deSteapta scoase' gi*"-"irj"""rre Cicd un om sirm,an avea
orn cuptor si o asezd pe -o fe-a fesat moqtenire o c5ciuld, o pereche de
mas"d.
" apoi fm_
capui ;;;i;j biid, cai:e toate trei erau ndzdr6-
tt'^::u:l_:
rnlma 1.i .a;,], iri"?,"d_ru, "
-maic,d_si, aripilc le lud *|iu. Vaf}e.
rele i Ie dddu frateiui cel ;;;. -*' '*' li"iou_
o
Ce"irrlu dacd o puneai, venea pc d-at5 un
Tare se mai rnirl oaspetele de cal inanipat, il incdlecai qi te fdceai atrscons'
1;eald qi chjar inrrebd aga impdr_
Opincile dacd l'e incdllai, se porneau sln-
lata zise : "a;;-ii""Jin?1trrr. lu, gure qi acopereau atita teren intr-o zi' de [e
gl:tei i se cuvine *-itt
EocumenLai cit allii intr-o lund'
et este capui familieri. Inima tatei ci doar
^,l_.Cupul t it , ,rlr*ui cit ii Eopteai.citeva. vorbe
i_ui-lui]o *"_ sd ciorndgeatte in toate -teluli]e
*i,i"ly1 ^:""-"_T .uii.iur ;", j. a"rijii" "a-i""up." pa-
,^r,i:, ",t"
p""t*-"a
-.a_,"i l"r ffifilgii; qi cu aqa meEtegug de-!i venea sd te laql
Tt^t::?T-*l! gubaq de orice. '.
i1" i;; ;b'#Li:'T: --Fraiii qi-au impSflit aqa darurile :
y;:.'""tr"__l: i le-1m o"t ilali",.Jrrr"
i1 ^,1*^,'" -curind'
C.t'ttti. a luiai ciciula 9iqis-a fdcut poel''
inva!5 si rneargd. "*l' "iij s.-a.ff,cut pro-
_- miilociu a ales opin'cile
- i:.r,:t:l gtu!:j: inrrebs oaspetere. cel-
,i7oi, iar cel m'ai mare, de indatd 1! u cri-
put
fata.- Restut vi Je cuvin" a*r"",irrJ.H:::: ;i"; p" nitA, se inlelcge cd a qi devenit
! cu
I De r:e mie atit de rnult ? -_ se miri Ii tic. I\{ezinttl Ei mijlociul se straduresc
aceIa.
!
iai virstnicul ii mai ajutS'
aja, penlru cd sinteli in inspeclie...
- D(\ nr_r
t i;;;;i"A din cind in cind s5-1 ,,descopere"
"aii"f"-ii"p'incile.
f.L?"::. r'-a!i gi"ai _ui_ p" p*t*"f sau s6-l ,'descal!e{( pe celdlait'
lumr noi cu ni5te amdrite "J'uiiiui'""1ifr
a" potrol"u I
9B
9ii

I
 CUPRINS

Cenugdreoso .5
Muziconlii din Bremo ,7
Cei doi incdpdlinoti .8
Gisoo de our ,9
Mcrele spectocol . 11
Sp'o,imo zmeilor .12
Cdsulo de turtd dulce . 13
Lopro cu tret rezt 1q

Cele douqsprezece lebede .17

Prinleso mcfturossd . 18
Broscufo ndzdrdvono . ln
t7
Corbul ;i vulpeo .21
Ddnild Prepeleoc .?2
Pe;tera urio;ului !?
FIatul fermecot . 24-
Moionul incdllot .25
Pcdigohul cel trist .27
Cele 1ffi1 de ore suplimentore .28
Fotro rnogului gi fcto bsbei .29
Vcinicul fdrd de prihono .JU

101
 l,ui M'ustod,o
's,irndo 32 $crpele f6citor de ff es
Jrmogul sultonului 33 Prisleo ;i merele de srrr - G
Muc cel mic 34 B,oic zmeului &
Bdtrino gi pisica 35 Fot-Frumos infuriot 0
Dsrul cel vicleon 1.'7 Ceo ms,i greo incercore ct
Posdreo fericirii 38 Fdt-Frumos, fiul coluttri 7}
Podig,ohul si vizirul 39 Zmeul cel mic 71

Mdgorul in pfglg 6. tigru 40 Voi,nicii gi zmeooicele 73

Holul gi cei potruzeci de Ali-Br:bq 42 lzvorul cu op6 vie 75
Cej doi viziri Soro ceo micd 77
43
Feciorul csl mioi vredn,ic .N5 Sdldlile din grdd'i,no ursului 79
OU
Lompo lui Al,odin 40 $em-sibon
Coliful, bucdtorul $l cofetorul 47 Fil'o-d'O,ro ,'
F,'lor*no 82
Zilele sdptdminii 48
Pqsdruicd verde ;i frumoosd B4

Bunul cel mci de pret 4?

Mcrio de lemn B5

Duhul 'din sticld 50

Prin!ul cel chelep 8B
"Povesteo Plopul fermecot 9A
ridichii 51
Pegtero cu ststui 92
Cuiul lui Pepeleo 52
Prinlul fdrd loc 94
Pqcq16 9i ;eful 54
Cei trei frcli 55 lurti!o 95
Pegtigorul de our 97
Fdit-Fnumos cel r,dt6qit 56
Lupul mincot de ooie 58 Foto gestionorului ceo de;teoPtd 98

Trei incercdri AA Trei doruri ndzdrdvone 99

P'uingruto cu doi borni 61

lvon Turbincd 63

103
102