:'.

t' F

:ti,;*ffr -

MINISTERUL MUNCII $I PROTECTIEI SOCIALE

Departamentul Protecfiei Muncii

Institutul Nafional de Cercetare - Dezvoltare pentru

Protecfia Muncii

I
t

'
i
PRIMUL AJUTOR 3

z
l
LA LOCUL ACCIDENTULUI 5

9
9
9
0
.0
r0
ll
il
T2
{-1
13

+3

-- -*.
-*".- I *l* Fis zes.e' ,4.
t- ::." 9
. . "' -
'"i',
..lrih
1"..
,1,
. I
. .- " ",.;1 ,"j
+. :, t"' ,
 I CUPRINS
INTRODUCERE..

Partca I PRINCIPil GENERALE

Capitolul I PRINCtPil GENERALE DE ORGANTZARE A ACTTUNn,OR DE

PRIM AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI................
L I Salvatorul - oricare cettrtean ?.....................
1 .2 Organizarea primului a.jutor..............

L3 Conduita salvatorului in cazul producerii unui accidcnt..

I .4 Acfiunile salvatorului.....

Partca a Il-a PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDBNTTJLUI

Coordonatorul lucririi: dr.ing.Alexandru Darabont' Capitolul 2 STOPUL R8SPIRATOR..................... . . ............ I

2.1 Cenera1ititi..................... ............ I

2.2 Sernnele tulbulirilor rcspiratorii...... ......... ...... I

2.3 Respira[iaar-tificia1d.......... ......... I

2.3.1 Faz.e de interven{ie. ........... I
2.3.2 Metodc dc rcspira.tie artificial6........ ..............................2
2.3.2. I Mctotlc direc1o............. ................2
Colectivul lucrtrriir dr. Ileana Grigoriu 2.3.2.2Metode indirccte.......... ................ l
psih. Mihaela Seracin 2.4. Secven{ele respiratiei artificialc (nrelodcdircctc)........... .. ......... ... l
ing. Viorica Petreanu
ing. Dragu Iavorschi Capirolul 3 REANIMAREA Cl,RD|O-RESPrI{ATOnIE (RCR}....... . . .. .l
3.1 Indicalii . .... :
3.2 liar,e dc intervcn{ic. ,.... ............ .. :
3..1 Secven{cle RCR...............
3.3.1 CAnd existl un salvator...........
.1.1.2 CAnd exista $i un salvatrrr dc rezervh.
3.3.3 Cdnd existd doi salva1ori.......... ...............'l
3.3.4 Ciind existi doi salvatori gi victirnci i s-a acordat dc.ja un priru
,ajutor'............. ...... ..........3

Capitolul 4 orlsTRUcTrA cArLoR R8SPrRATORil.................. ... . .......'i

4.1 Cenera1ititi..................... . ........... l
4.2 Scmnclc obslrucIiei rcspiratorii......
4.2. I Obstruc{ia par{ial5 a cdilor lcspirakrrii.
4.2.2 ObstrucJia completi a cf,ilor rcspira{orii 1l

4.3. Mancvrcle dc prirn ajut.or..............

4. 3. I Conrprcsi i (apdsdri) abdominalc (nranevra Hci rnl ich )........
4. 3. 1 . 1 Apdsarea abdominald-victinra con$tientd. stiincl in pir,:ioulr
sau aiezat.......
4.3.1.2 Apasarea abdorrinalh-victinra irrcorrgtienti. a$ezatar pc spatc .... .

4.3. I .3 Apdslri atrdorlinalc autoadnri n istra{c.....................

4.3.2 Cornpresi i (apdsari) po torace.........
4.-1,2. I Apdsiri pc toracc - victima con;;ticnti, st/intl in picioulc
sau a$ezat.......
Capitolul -5

Capirolul 6

.,..'., l{
''''''l(

Capitolul 9 IrttACl'tJRI.. ........... . ..l(

9.1 Gcnera1itirti...................... ....... .............. . l('
Capirolul.T !).2 l)revcrrire:a liaciurilor...... . ... l(
9..i'f'ipurirlc ll'aclt'ri....... .... .... lr
t).,1 Scrrrrrc
5i sirnpl'rme.... . .. i r

9.5 f)rirnul ujutor-iir 1iactrrn............ .. l(

9.5.1 llcguii gcnclitlc.......... .. .. I(
').5.1 l{ctlut't'rc,r lrltclrrtii........ .l'
9.5.3 Utiliz-alcu ftgilor qi a barttlajclol lrt itnol.ilizitrca ltitclttrilor ......... .. .. I i

9.5.4Atelc...... .... .......II

9.6 Proccduri dc prinr ajutor in tlivcrsc 1racluri..................... . .. ...... .. I I

9.6.1 Fjracturilcclaviculci........ ...... ..... I I

9.6.2 Fracturilc omoplatului..".. ....................... I I

9.6.3 lrracturilc hunterusului.... ....... I i

9.6.4 Fracturile clin zona cotului............. . ............................... I

9.6.5 Fracturile dc radius gi/sau cubitus.. . ...... I '

Capirolul tl 9.6.6 lrracturilc inchcicturii rniinii (purlnului)............... .............................. I
9.6.7 liracturilc miinilor........... .... ........ . . ..... l.
9.6.ti Fracturilc de bazin (pelvis)............ ,.. ...... l.
9.6.9 Fracturilc dc 1brnur.......... ........................ l.
9.6. l0Fracturilcdinz-onagcnunchiului... ........ l.
9.6. II Irracturilc dc tibic gi/sau pcroncu. . .... l.
9.(r.12 Fracturil!: gleznci......... .......................... I

9.6.13 Fractulilc labci picioru1ui.................... .............. ......,... I

 {
Capir0lul l0 TRAUMATISMELE TORACELUI (PIEPTULUD....( . ...... I28 Capitolull3 LEZ\,IL8OCH1LOR..................... . 14.5
l0.l Genera1itd1i...,.................. ........129
10.2 Semne qi simptome..... ............. 128 I 3.2 Prevenirea lcziunilor ocu|arc............ .. l4.s
10.3 Primul a.jutor.............. ............ l2tl 13.3 Tipuri dc accidcntc ocu1arc............ ................. l'46
10.3. I Traumatismelc pcnetrante................... ........................ l29 I 3.3.1 Corpi strdini in tlchi................. . .. . .. 146
10.3.2 Traumatisrnele produsc de explozii... ......................... 130 13.3.2 Ulceralii qi lovituri...... ... . .... ... ... . .. l4tt
10.3.3 Fracturile de coaste...... ....................... I 30 13.3.3 Enuclearea globului ocular din orbiti.............. .......... 149
10.3.4 Fracturile multiplt: alc toracelui.... ...... 130 13.3.4 Arsuri ocu1are............ ........................ 149
I 0.3.-5 Fracturile slernului ............................ I 3 I 13.3.4. I Arsuri chimice . ............ .... 149
13.3.4.2 Arsuri provocate dc surse de cllduri (arsuri termicc).......... l5l
Capitohrl ll TRAUMATTSMELB CAPULUt $t ALE COLOANET I 3.3.4.3 Arsuri provocate de o lumini puternicf, .............................. I 5 I
VERTE8RALE..................... ...... 132
I l. I Genera1itdti..................... ....... 132 Capirolul l4 ARSURI........ .........152
I 1.2 Trarrnratisntclc capului... ......... 132 l4.l Defini1ie, generalitd1i...... ......... 152
I 1.2.1 Fracturilecranicnc....... ...................... 132 14.2 C1asificare...................... ....... l-52
ll.2.l.l l-ocaliziri........ .......................,. 132 14.3 Efectele qi complicafiile arsurilor.......... ........ 152
ll.2.l .2Semne............. ........................... 132 14.4 Primul ajutor.............. ... ....... l-53
11.2.1.3 Prirnul a.jutor... ........................... 133 14.4.1 Primul ajutor in arsurile termice............ ....................... 153
I 1.2.2 Como{ia cerebrali gi presiunea intracraniand... .......... 134 14.4.2 Primul ajutor in arsurile chimicc......,.... ...................... 154
I1.2.2.1Diagnostic,semnegisimptome.....".. .................134 14.4.3 Primul ajutor in arsurile elcctrice.......... ..................... l-5-5
11.2.2.2 Primul ajutor... ......................... l3-5 14.4.4 Arsurile cauzate de radia1ii........ ........... l5-5
I 1.3 Traunratismele coloanei vcrtebrale........ ........ 135
I 1.3.I 'lraumatismele coloanei vertebrale cervicale......... ..... 135 Capitolul l5 URGENTE MEDICALE DETERMINATE DE EXPUNEREA LA
| 1.3.1.I Mod de produccre........ ..... ........ l3-5 CALDURA... ........ 156
I1.3.1 .2 Primul ajutor... ............................ 136 l5.l Genera1ititi..................... ........ 156
I 1.3.2 Traunratisme lc coloanei vcrtcbralc in zoncle toracicd gi/sau 15.2 Prevenire. ."..... 156
1ontbar5........... .............137 15.3 Tipuri de urgen{e determinate de expunerea la clldurl.................................. 156
I1.3.2.1 Mod de producerc........ ............ l3'7 15.3.1 Crampele calorice....... ...................... l-56
I 13.2.2 Senrne qi simptome........ ........... 138 15.3.2 Colapsul ca1oric........... '.. ...'..'.'........... l-57
I 1.3.2.3 Primul ajutor.. .......................... 138 15.3.3 $ocul ca1oric...1"........ ...................... ... 158
15.3.4 lnsolalia .........'..'....."." 159
Capirolul l2 TRAUMATTSM ELE MU$CHtLOR, LTGAMENTELOR
$l ALE ARTTCULAT[LOR............ ................... t4t Capirolul l6 ACCIDENTEPRINEXPUNERELA FRIG.............. ................ I60
l2.l Genera1itd1i...................... ....... l4l 16.l Genera1ittrti...................... ........ 160
12.2 Prevcnirc. ........ l4l 16.2 Prevenirea vitimdrilor produse de frig.................. '. ......... .... l6l
12.3 Tiprrri de traumatismc ............. 142 16.3 Reguli gencrale de acordare a primului ajutor............... ......... l6l
I 2.3. I intindcrile rnusculare.. ....................... 142 16.4 Tipuri de accidente prin expunere la frig.......'....'. ....... ..... . . I62
12.3.1 .l Definilie, semne gi simptome........ .......... ....... 142 16.4.1 Hipotermia.................. .... ... ... . .... . 162
12.3.1 .2 Prirnul ajutor.. ........................ 142 16.4.1.1 Mod de producere........ . ..... 162
12.3.2 Entorse1e.....................- ......................142 16.4.1.2 Semne gi simptome........ ."... 163
12.3.2.1 Defini1ie, semne 9i simptome........ .............. 142 16.4.1.3 Primul ajutor...
12.1.2.2 Primul a.iutor... ..................... 143
12.3.3 Luxaliile .....................143
12.3.3.1 Defini1ie, sernnc gi simptome........ ............ 143
12.3.3.2 Prinrul ajutor... .................... 143 I 6.4.3 Degerdturile "cronicc". ......161
Capitolul l7 ACCIDENTE DETERMINATE DE CURENTT.-T LECTRIC................,.. I 68
l7.l electrocut6rii...
GeneralitAti. Consecinfele ..... 16g INTRODUCERE
electrocutare...................
17.2 Accidente prin ....... 169
17.3 Primul ajutor.............. ............. 170
I 7.3. I Scoaterea accidentatului de sub influen{a curentulu Primul a-lutor in caz de accidentare trebuie sl fie acordat la locul unde s-a produs accidentul, de citre
electric...,...,.. .............. 170 orice persoani care este pregltitf, pentru aceasta (salvator).
lT.3.2Deterninareastirii accidentatului. ............................. l7l
Asisten{a nredicali de urgenfl ocupA un loc special in ingrijirea rnedicall, trebuind si rezolve, prornpl
Capirolul l8 oTRAVtRt ACC|DENTALE................... ............ t74 ;i competent, cazurile care pun in pericol imediat viala bolnavului: accidente de muncd, dc circulalic
18.I Generalittrg. Semne 9i simptome.... ................ 174 sau casnice. hemoragii, afec{iuni acute cu dezechilibru respirator sau circulator etc.
18.2 Primul ajutor.............. ............. 175 Pentru rczolvarea acestor cazuri, asistenta medicalf, de urgenfi se acordf, in trei etape diferite:
- la locul accidentului sau imbolnivirii;
capitorul l9 MU$CATUR| DE ANtMALE. INTEPATURI $t in tinrpul transportului;
MU$CATUR| DE |NS8CTE..................... ......... t77 - in unitatile sanitare.
19. I Mugclturi de animale...... ....... t77
I 9. Turbarea......................
LI ....................... 177 Pcntru llcrsonalul rnedico-sanitar, acordarea primului a.jutor la locul producerii unui accident sau unc
l9.l.l.l GeneraliE1i..... .................... t77 inrbolnlviri acute constituie o obligafie profesional6.
19.1.1.2 Primul ajutor.. .................... t77
19. I .2 Mugctrtura de garpe veninos (viper4........... ............. I 7g Toate unitatile sanitare sunt obligate sA acorde in permanenld asisten(d rnedicald de urgenfi. in cazu
l9.l.Z.l Semne gi simptome........ ........................... l78 in care urgenfa depagegte competenta 5i posibilitllile locale ale unit6lii sanitare, bolnavul (accidentatul
19.1.2.2 Primul ajutor.. ................... 178 va fi transportat la altA unitate de specialitate, conlpetentl in reznlvarea urgen{ei respective.
19.2 in{eplturi 9i muqcituri de insec(e........ ........... 178
19.3 Alte mugcdturi........ ................. 179 in conformitate cu legislafia actuald de protec{ie a muncii (Legea Protecliei Muncii nr.90/199(r 5
N6rnrele Cenerale de Protectie a Muncii/I996) "obliga{ia de a asigura securitatea $i sdnhtate;
Capitolul 20 ACCIDENTE ACVATICE... ......... t80 angajalilor, in toate aspectele referitoare la munc5, revine conducdtorului unithlii. Obliga{iilc salarialilo
20.1 Inecul...... ........ lg0 in domeniul securitalii $i sdn6tatrii in munci nu vor alecta principiul responsabilitirtii concluchtorulrr
20.1.1 Prevenire ..................... 180 unitAtii. in contextul responsabilitdlii sale, conducStorul unitltrii va luanr[surilc tehnice gi organizatoric,
20.1.2 Primul ajutor.............. ......................... l8q necesare pentru asigurar€a securit[1ii $i sanAthtii angaja{ilor" (NGPM art.7), implicit pentru organizare;
20.2 Accidente la scufundare.. ....... lB2 qi dotart:a punctelor de prim ajutor in cadrul unitalii..
20.2. I Semne gi simptome.... ......................... 182
2O.2.2Primul ajutor.............. ......................... 183 De asemenea, in unitA$le cu riscuri profesionale, sunt organizate servicii medicale de irrtreprindele, ir

al clrorobiectiv intrdgi "acordareaajutorului medical incazdeaccidentesauimbolnlviri acuteir

Partea a III-a TRANSPORTUL ACCIDENTATTLOR timpul activitatii" (NGPM art. I 8).

Capitolul2l TRANSPORTULACCIDENTATILOR..... ....... t85 in scopul asigurdrii primului ajutor la locul de muncd, serviciile medicale 9i de protectie a nrunci
2l.l Principii generale..,....... .......... 185 trebuie:
2l .2 Scoaterea victimei de la locul accidentului.... ......................... I 86 - sA cunoascA competentele unrane gi toate mijloacele tehnice disponibile pentru a aclion
21.3 ASezareaaccidentatului. ......... 189 eficace in cazul producerii uhui accident de muncf, 9i pentru a lirnita consecinfele sale;
2 I .4 Ridicarea accidentatului de la so1.......... ........ 190
2 .5 Transportul accidentati1or......................
1 ........ 192 - s6 informeze gi sf, sensibilizeze salariafii in ceea ce privegte notiunile de risc Ai de pcricc
2l .6 Alegerea vehiculului de transport.... .............. I 96 (de aici, importanla ac{iunilor de recunoagtere gi de prevenire a riscurilor/pericoleltr
profesionale);
BIBLIOGRAFIE (selectivd).. ......:................. ............. lg7
-sA formeze salvatori care sd intervind rapid gi eficace in acfiunile de urgenld la locul d
munci, pdnl la sosirea echipelor de specialitate.

Aceste dispozi{ii se referi atet la unitlfile medicale de stat, cdt gi la cele particulare.
inacest context, lucrarea de falL reprezinti un-material ajutltor, un ghid, pebaza ctrruia sd poati fi
asigurate instruirea generall a salaria(ilor-salvatori gi formarea unor deprinderi practice corecte de
acordare a prinrului ajutor la locul accidentului.

Desigurcdinpromovareasecuritaliigislndtaliiinmunc6primeaztrac{iuniledeprevenire, deasigurare
a celor mai bune condilii in desfdgurarea procesului de muncd, dar pentru a limita efectele unui accident,
este necesar sI se aibl in vedere Ei acest tip de instruire.

La problemele cuprinse in aceasttr lucrare, trebuie s[ se adauge informarea lucritorilor privind riscurile
de accidentare gi irnbolntrvire profesionalA specifice unit[1ii respective, ajungAnd pdnd la detalierea pe
loc de munci gi la simularea unor situalii specifice de accidentare.

in prirna pafte, lucrarea puncteazd principiile generale de organizare a actiunilor de prim-ajutor la locul
accidentului, dupd care, in partea a doua sunt prezentate tehnicile de prim-ajutor care trebuie acordat
direct la locul accidentului, de obicei de cdtre colegul (colegii) de muncf,, format (formafi) ca salvator
(salvatori). Partea a treia se referl la transportul accidenta{ilor.

in general, modul de prezentare s-a axat p€ expunerea cdtorva no{iuni care definesc respectiva stare de PARTBA I
accident, a semnelor principale de diagnosticare (recunoa$tere), trec6ndu-se apoi la descrierea
nranevrelor (fazelor) de prim-ajutor, prezentate intr-o succesiune logic6. T'RINCIPII GENI'ITAI-Ii

in elabprarea lucrdrii au fost folosite numeroase materiale documentare gi au fost reproduse ilustrafii
considerate semnificative. Ca in cazul oricIrei lucrdri de acest gen, capitolele pot ap6rea inegale. De
asemenea, pe parcurs, unele nofiuni se repetf, sau se fac trimiteri intre capitole, din dorinfa de a asigura
o insugiren$t mai corectl $i uloara a materialului.

Doar instruirea teoreticd nu poate asigura o formare corespunzAtoare a lucritorilor-salvatori pentru

accidentele produse la locul de muncd. Sunt necesare aplicalii practice qi antrenamente repetate.

F-iecare salvator trebuie si insiste ca gi colegii sdi sI se pregiteascl pentru a fi salvatori, deoarece oricine
poate fi victirna unui accident;i via{a sa poate depinde de intervenfia prompttr Ei competent6 a colegilor
sii de munc6, a celor din jur.,

Pentru orice salvator, devine un irnperativ rece:':andarea de a citi, a reciti gi a exersa modul corect de
acordare a primului ajutor, pentru a gti ce trebute gi ce nu trebuie fbcut.
 ( salv.iorul d€ la lo{ le munc! este inponant ii d€ n.inlocuit, deoarcce:
crpibrd r - el sc grs!$. la locol giln momentul produerii accid€nlului;
- elesl'e colegulde munc! al victimei
pRJNcIpII GENE*ALE DE .RGANIZT.RE A
acfluNltoR DE PRIM AJUftR LA l'ocul- AccIltENTlJLl'l conpet nla salvatorutui .ste limihti. darabsotutnecesarr li de cele mai multe orisuficieDtr. Actiurca
s. se tcminl atunci cAnd victima este pretuadi dc slvarorii-prcfcsionirti (medici), in uniittimcdicak
sp€cializac'
Ll srlvlao.rt - o.icrrt .eirt€.n ?
tfu* t Ce^dattllnig'j{tpregrtir penlru eodarca mrsurilor dr prim_ajutor livagasiliin prqjm.
in tunclie de pregitirca tor. satwtorii pot fi lncadrsli ln rrci catcgorii:
unui accidenlat. nu inc.rcati sa inlerveniii o orice pref: aceasta constitu ic o gravt croNl
- mcdicii de dcs spccialitale: ci vor inlerveni cu prioritalc la lcul uiui Midenti . t a ordinul salvatorului sosit, anuntaii accidentul 9i @rcli ajulor de sPecialitat€!
cadrele medii saDitde ti stud€nlii nedicini$i din utlimii ani de facutaarq
- toli cetdtcnii care au fost instruti p€nlru a acorda primul ajutor: lucrero.i din
comp6dim.n!.le d6 pror€cli€ a muncii, din crucrr Roge. din derarmmrere de int€Nqti ch€mali pe cel mai aPrcPiat salvaior !

ln caz d€ dezastre' alli lucrltori etc' . Anun'! cet mai repe-de posibil orjce accidenl, oricar de benign (uror) o, ptuea. la

rcident rar de lmbolnavire Ncutl r. trebui !tr fi. acordd de citrc sllvltoni diD prim! ti r .lour (rcspcctivi) !
cttegorie . orgdizf proleclra victimeig prcvenili extinde@ srrrii de dccidenr !

in lucrarca de fata, lermenul de "salvaloC' este atrib$it salvatorjlor din ultima categorie, cu adresn
specialA p€nrru intedentiile ugEnte lA bcul acridentuhli, resp€ctiv, Ia locul de munc{ . Nu alinCeti victima (victimele)!
in plss, s.lvato'lll trebuie si cunmci li$urile spelfice locurilor de muncn dh rteli€r, sccti€,
|lrirsr€, av6nd deci g un mtpreventiv. Et esr€ h leartut{ cu p€renatul de condu@re g cu persnalul 1.2 Ors.rizar€. prinului qiu.or
impli@t in proteclia mu'cii ti a satnl4ii
ti organizer€a ri acordar€a primurui ajuto. panicapi:
Ctu mai mulli !6lariati, cat mai mulrE pelsMe, cel mai rnulli cd4eni lrebui€ sI fie instruilj ti fonnati '
in calitatea de salvato l Formare! salvatorilor trcbuic sa fie predominant practicl, explicaliile fiind _ diI inl..iorul unitllii:
dale ln timpul predlrii ti lnvEtirii nanevrclor- Esie n€cesar cr ac€a$n prcglrire s[ fi€ completag cu
sntr€nrnente p€riodice, p.nfu ca satvarorii!t poau ef€ctua melodedmanuale de rcanimarc ti . martorul accidentului sau prima penoand anunFtir
opemtiile de salvar€, oricjnd ti odundc '. salvatorul Galvatorii)i
medicul de lnlrcprindcr.i
Arunci cnnd exis6 aprmre de rEanimare, ac€stca lrEbuie maniprlale nmlat de clure Frsoanele carc sunt asist€nle nredicsle, infirmierci
obi$uite cu utilizerea lor. . s€rviciul de Prolcctie a muncii;
. ponpierii unitdlii:
in toa& cazurile, obligrtia supremr @re revinc salvatorului €6le acea de . prev.ni agravar€r s&rii . c( rduerc u hatiil
victimei, d@arec, acorda|€l mor lnSrijiri ne&r$punz o6re poale @mpli@ sau chiar compmmite . comirerul ( 'ccuril.te sistrdtate ln muncr;
intenenliile ulterioar€ de specialilate (ale m€dicului). . detatanr.rrulde i eryenlie in ca? de de6tre.

Cel csre acordd primul ajutor (salvatorul) nu inlocuiett€ medicul dar, prin misuril. p€ carE le aplic6, - din trtri$fiil
el irebuic ai reut$sca si evite: 'fan
- rnr{utagrea s6rii accid€nbrurui; I S,T'liii. ,""",
- aparitia ahor @mplic€liii ".or*'. - particulde;
- producerca mo4ii victimei. . medici -destat;
- cabincte Parliculde;
 . spnale, centremedicale specialiat€ Gmtru eri, nicrochirursie, intoxic4ii elc.)t t.4 Actluril€ r.k.aoruttrt
. polilie - jalldamqi€i
. wuritateacivild: I ANALTZA S|TUATIE|
Miilo'@ disponibiL: iNAINTE de oric€ inrervmtie asupn vidimei, salr?torul tr€buie s!-ri puni l r€birile:
. oprn€ d€ urgoF,Inr@p€re cwe eleclriq sslid@, ttrdeprrtue etc.; . Ce &.r pearccut ?
. telefon; Si detErmine narura accidentului:
. eclvabal; , inrercgand m$iorii;
. ndio, s.nml de alsmdt - inremgend victima (da.{ €stE p6ibit);
. disponsu, cabin.t medical; , cerccrend cl€mnrotc maleriate smnificarive.
. atnbula46, eli@pter, avioD:
. vehiculele udl4ii; . M.ierisg vr.utr pcrhol ?
. matqial€ sp@ide:tflsed€ prin sjuttr, l,.8d, lire de inteN€nlie (afi\so.....); , de surpare;
. mijloac! d! iddtificar! a salvatorilor; - dc eleclrocutarei
. spital€, clinici, cabirele rEnicate. - dc inccndiu sau crplozie;
- de intoxicalie printr-un ga? loxic elc.
13 Condutlr s.lvito.olui tu crzul pmduc.dl und a@idert
. Polle ti suprin.l sceli pericol lirn dlc ?
ln caa{ produerii unui @idd! hbrvenJia imedirtd r sslvalorului ff€ tn vedsq - DacI da, s! o fac! e! lnsuti sau s, puni pe allii 3i o fac6.
- Dac! nu,
- @liz@a situltei; - sa interzica ac@sul in zona periculoasa;
" ld);
p.otcjrs victimi (victin - s! d€a alaina ti sn cearr ajor.
- ffiitreavictimi lvictirclor):
- 4I'[lI,{s @ided'Nui; II PROTEJAREA VICTIMEI (VICTIMDLOR)
- a.ordata pnmtrlui ajuror:
- suprw.gh@victirci (victinelor) qi ltteplres sirn @hipei de sp€cialirre. CERCETAREA SI IDENTIFICAREA RISCURILOR CARE PERSISTA PeNIRU A PROI IIJA
vlcTlMA $l A PREVaNI EXTINDEREA ACCIDENTARII rcprczinta prima acliune a sallalo&lui
*.tlb I la locul accide'tului, avand ca scop evitars unei noiac4idcnari, alat a lui cal ri a allor p.6oan€
. Prnna obligalie a fie(!rui salvator esl€ aceea de ! asigu a s€curilalea victinei (evibrcs (nEflori)'
unei c'xplozii, el@treutare, slr;vire elc.), de u elinitu orie cdzl imediau care { pulea
soiima in deravoarca er. in cazul unri accident, salval,orul trsbui€ si fie capabil s! ef€ctuez umi0oarel€ interventiil

onrinud sd exisrc g ii;sravoui starea . cidentului ti/sau mediul snu hconjurntor'

. sah€rorul irebuie s, trdeprrree pemeele cee, prin sgitslia pe ore o creu4 prin Pentu aesta. elvatorul:
d€liui sau sfshri nepotrivite, ddueazt srlvirii viclimei, insliluind un "brEl delen.ibte"
mdcar vizibil in jDrul victinDi (vict,belo.). . va identificr sur$te de riscuri reale sau presupuse in snua$a vizltn ti !a obseaa dacl
Persilll un risc de:
. iii l-3 4utoare fl, llrmtr-o pdsodrE pot rvitt, {nunlii _ $r;vircl
Pc cal posibil, salvatorul alege
aoodentul cc.e diutor in nlerxnl tutreprinddii ci. ' io@diu sau cxplozici
rr in alara
- clcclrmutarc:
. Avand criid sd nu_$ pericliteze prcPr,o srnatele (!i ru do itrn din iakaaor' victima), asfi xie;
- all ris'
salvalorul Febuie
- st cDnols! rcgulile de 6plicde a pimului liuld:
- st-$i Ptslreze culmr r
- s. aoliotrozc energio, etcr@ riratid in luarea unor ma$nj.
 ( (
. Va repera persoanele care ar putea fi expuse la riscurile identificate. in cazul existenfei mai multor victime, salvatorul va efectua triajul acestora,pebazaunei examindri
rapide .
- Str ac{ioneze pentru suprimarea sau izolarea riscurilor sau sA scoatl victima de sub
ac{iunea riscului, f{rtr a se expune el insu$i la risc. o Sunt considerafi ca extremtr urgenfi accidcnta{ii ale cdror functii vitale sunt deteriorate
gi anume:
Pentru aceasta, salvatorul:
- accidenta{ii cu stop cardio-respirator;
'r va hotiri acfiunile care trebuie realizate pentru a inlitura riscul (riscurile) eventual(e). - hemoragiile mari:
- hemoragiile organclor interne,
. va repera rnaterialele adecvate pentru aceasta actiune. - pldgile cu hemoragii arteriale unde nu se poate aplica garou (gAt, axild, etc.)
9i/sau
unde prin pansament compresiv sau compresiune manualf,, henroragia nu se poate
r va actiona el insugi sau va determina persoana aptd sh ac{ioneze cu ajutorul acestor opri;
materiale, pentru o inldturare definitivi a riscului. - accidenta{ii cu pldgi toracice mari, cu tulburlri in respiratie;
- traumatismele cranio-cerebrale ;
r atunci cdnd inlf,turarea riscului identificat nu este posibild, salvatorul va ac(iona astfel - politraumatizafii in stare de ;oc.
inc6t si previnA expunerea oricdrei persoane la acel risc.
. in urgenfa intii se incadreazl:
in cazul imposibilit[{ii de inlIturare sau de izolare a riscului (riscurilor) identificat
(identificate), va hotdri condiliile gi manevrele pentru a putea degaja victima, fbrtr nici un risc pentru - accidenta{ii c6rora li s-a aplicat garou pentlu oprirea unei hernoragii arlcriale;
el insugi. - plAgile abdominale mari;
- accidentalii cu amputafii de tnembre qi cu distrugeri nruscularc gi osoasc nrari.
,&?4.1 r Salvatorul trebuie s6-gi insugeasci at6t cunoftinte generale, necesare pentru interven{ii in - accidenta{ii in stare de incongtien{d.
orice situatie, cdt gi elemente pentru acfiuni specifice, in funcfie de riscurile proprii
intreprinderii, sec{iei, atelierului, locului de muncI. . Urgenfa a tloua cuprindc:

III EXAMINAREA VICTIMEI (VICTIMELOR) - accidentalii cu traumatistnc cranitt-cerebrale, veftebro-rtredularc gi clc [r;rzin irrsolite clc
fracttrri gi de leziuni alc otganeior interne (creier, nrdduva spinirii, orqane din cavitatea
intr-o situalie de accident salvatorul trebuie sI examineze victima (victimele) inainte de a efectua abdorninald qi din pelvis etc.);
intervenfia adecvatii de prim-ajutor, pentru a putea actiona corect $i a obline rezultatul a$teptat. - fracturilc deschisc;
- hemoragiile.
Penlru aceasta, salvatorul
- Va cerceta gi va recunoagte, urmand o anumittr succesiune, prezenfa unuia sau a mai multor . in urgenta a treia sunt considera{i accidenta{ii cu celelalte tipuri de traumatisrnc.
semne care indicd faptul ci viafa victimei este ameninfatl:
. sangereaza abundent ? /t4*l . Clasificarea ptezentat| nu este absoluti.
. rf,spunde la ?ntrebtrri ?
I respiri ? . Salvatorii trebuie sI ac{ioneze cu sdnge rece, sd analizeze frecare caz in parte, avAnd irr
r ii bate inima ? minte gi faptul cd victimele in stare gravi nu pot solicita ajutor, pe cdnd accidenta{ii cu
leziuni mai ugoare cer, ei ingigi, ajutor gi evacuarea din zona producerii accidentulLri.
- in funclie de semnul (semnele) gtrsit (gisite), salvatorul prefigureaztr 9i rezultatul (rezultatele)
intervenliei sale. . in cazuri extreme, cu numdr foarte mare de accidentati, care depf,pesc posibilitalile
salvatorului, victimele in stop cardio-respirator se abandoneaztr, acorddndu-se ajutor
- in cazul in care victima prezinttr mai multe semne, el iqi definegte ordinea de prioritate a celorlalte.
intervenfiilor gi a rezultatelor pe care se alteapti si le oblini.
 I

Iv ANUNTAREA ACCIDENTULUI (sE vA DA ALARMA) Pcntru acqrsla slvardll:

decis-o din cxam ina'e3 prcalabili a vicrimei

orsaniaea primut;; ajuror tn tntreprinderea respeaivi ri de locul accidentului.
- Va cfectta inlervenlia holirAla, folosind rchnic;le cunosure decltiexcBare.
pentru accasta, etr
prcluarea vicrineide citrc pcEonalul specializ r.

- Va al€ge, dintrc p€rsoanele prcznt€ ti dupl criterii prcslabilile, persoana c€a mai apt6 pentru a
Acliun ile silvrtorulri depi d dc slsrea vicl lnci. rstfct:
dectanFale.ra.

va aenni etemenrele mesa;utui de alama pentru a permil€ ajutoarelor ch€mate s! organizeze o

intcnentie corespunz oare . asarca rr pozjtia de sjCuranFl

- va asisum accesul ajuioarelor Ia locul (locuile) accid€ntului, cat mai aproap€ de vi€liml . acopcirea victimci, alamat
ADelul de prim'ljutor trebuie si confnn urmltoarcle infomatii: . supravegherca circuratiei. a surii dc conglicnF, a respimliei, pani ra sosir"u ajulo!reror
.Und€6teloculaccidentului(carmaipr€cisposibil):lGalilalequnita0ea,at€lj@l,secti4'neilicalc'
stmdA numirul' tnretiierca' piatr! kilometici etc- b. Der victima nu rrspude, nu resphr! dar li bale inima surr D€c€s e;
. Ce s-a inEmplat ? - scunn descde.€ a producerii &cidentului, de exemplr: Mident de
desciar$ (clibel"r€fl) cailo' rcspimloriii
muncN, de circulatie, inc€ndiu, electro€utu€ '
mancvm H€imlich:
. Rdn;lii surtblocati (prinsi) ? '
respinli€ .gur! gura" su ^guri
. Drumut este accesibit ? ta ta nas,,.

c Dacr victima nu dspundc' nu r€sphr' nu ii bal€ inimn estc necesara:

. cate vicrime sunt ? Numtrul rrniljtor la l@ul accidentului, dinne care ceti ft| starc Smvn
au "eutr la nas")'
producd deces.
d Da{d victima singe@za abundenl se aplicil
. cin€ fac€ ap€lul : num€le qi nunllrul de telefon d. la care suni
compr€si€ manuali locali]
Persoana care fac€ a?€lul hebuie sl attepte contimaret rE €pliondtii crrecle a ap€lului slu ti s[ se '
inbarcr la locul accidentulu;, p€ntru a @nfirma te$niterea lpelului . psnsmcn( compresivi

v PRIMUL AJIJIOR . compresie manuah la dBtarF ( in zona subclavicutarr sao ingh;ml,).

inh-o situatio de accident, salvatorul trebui€ sa fie capabil tI €f€.loez. interventla (succ$iunFx Dact victiha prezinu arsuri povocatc dc:
manevrelor) corrlpunzltorre st rli victin.i (vlctimelot). "
. foc sau dldud, sc facc spalare pentru a evita ca a6rB 9t progr€ssze lj pentru 6codrc:

. subshnts chimice, se face sprlarc abundenti cu apu (ru se incqrct n€utralizarca

acidului cu bazari invers!).

il
 f. Daci victinra vorbcgte, dar nu poate efectua anulrtite n,l,rfi' .,

r oricare ar ti semnele, va ac{iona ca 9i cum victinra al avea o liacturi, evil6rrd s6 o

deplascze gi respectdnd toate eventualele defbrmilri la nivcltrl: rncrnbrului superior,
nrcrrbrul ui i nl'eritlr, coloanci vcrtcbralc.

g. Victim. poale si pr€zinle:

. plegigtav€: atezrrea victimei l r'o pozitie ndeclalA, itrSriihea scgmentului ampdai'

comprcri. p€nru optirca senger&ii el..:

. plisi simpl€r c{rilina $ ponsar€a Pllsii

,A'tFl ln cxrsul ficcrt€i insruiri sc vor r€p.ia m€lodele dc exlminarc a accid€ atului $ se wt
efectw gesturile-int rvclltiil€ ltlvllaie.

vI SUPRAVf,GHEREA VICTIMEI (VICTIMET.OR} $T AFTOPTAIITJA SOSIRII TCHIPOI DE PARTEA ! TI{

SPECIALITATE $I A AT'TOSAI{ITAREI

PiIr la sosirea ectip.i de speciditi0e, salvatorul: PRIMLL AJUmIT L\ LoCIILACCIDENTULIJI

- va umrri 3.mnel€ victimei: Pr€z.nla resPir"ti€i' a puls(l i. srarco dc conttienlN ti m

viblt rl.
srFlv.ehea ln .ontinuarc cftxi.le prin'Iui ajuiot aoordd: restabiliNa rcspiElici li cirtrlhtiel' op.ir€.
hcmonaiibr, stlrt{ par'3am.rlblot, it obiliztren fiacturilor. lo,' ilia de sisumnl{ eo.

' V! asigua idcrvq{iil. n€c.s€t! dac{ survin modificlti ln !t.rc8 vidintei'

- Va rc{a IE cll po.ibil, dateb nrytrrante p.ivind:

. accidenlul,
. cvolr{ia sutii victimei,
. alte informalii dcaprc viclima.

ti sosir€! e.hipeide Secialiltte 9i a auiosanilarei, sahdorul:

- Va comunicr mediculuitoat€ infofialiile obtirule d.sprc accidcn{ lidespE narea viclimeitiliva

pda norele rcspcclivc
- Va 0jrx|la transponul viclin€i ln autoslnitari ti. la solicitarca mcdiculur' ru insolilmb(lanl' plni
la unilrtea mdicall speriali4tl care prime$e accidcntahl

t') t3
 ( (
Capitolul 2 - congestiond- . vaselor de sAnge de pe cap 5i gAt;
- colorafie vdndtd (cianoticl) a buzelor, urechilor ;;i unghiilor;
STOPUL RESPIRATOR - transpirafii abundente;
- imobilizarea toracelui, circulafia de acr nu poate fi auzitd sau sim{itd.
2.1 Generalitlfi
Dacd nu se aplicd respiratia arliticialS. vot' tunta lapid sl"opul caldiac, starea de iucon;itrcn[i ;;i apoi surlurc
Stopul respirator (asfixia) este starea organismului caracterizatd prin oprirea respirafiei qi deci prin lipsa moartea,
oxigenului in s6nge, ceea ce poate produce distrugerea fesuturilor vitale gi chiar moadea.
2.3 Rcspirafia artiliciall
Cauzele care detetmind asfixia pot fi grupate in tlei categorii:
- insuiicienfa oxigenului iu aelul inhalat; Respirafia artilicialS este o teluicd de alimentare a pldmAnilor cu aer in cazul in carc ace qtia sunt incapabili
- oprirea lespiratiei qi a circulatiei; s[ func]ioneze. Respiraf ia artificiall trebuic sI inceapi imcdiat, cleoarece organele vitale a1e corpului.
- obstl-uarea ciilor respil'alorii. inima ;i creierul, au nevoie de o alimentare continul cu oxigen penfiu a supraviefur. Creierul poate fi
afectat definitiv dacl este lipsit de oxigen o perioadl mai mare de 4 minute.
Cantitatea de oxigerl poate li mai scirzutd in spafii inohise ca: incdperi etanqe, mine, canale de scurgere.
Gazele toxice pot inlocui oxigenul din aer. ducAnd la reducerea nivelului de oxigen in sdnge. Monoildul de 2.3.1. F aze dc intervenf ie
carbon rezultat din func[ionar-ea motoarelor cu combustie ,si gazele foiliate in silozuri gi depozitele dc
ingr Sgdminte, sunt exemple de inkrcuire a oxigenului in aer' Executarea respirafiei arliticiale [a un pacient care nu rcspird neccsitd 5 faze principalc:

Situalii ca producel ea unor Socuri electrice, vdtdmar ea coloanei vertebrale, a toracelui sau folosirea unor I Aprecierea capacitifii tle rlspuns a victimei
medicamente ori a unor substanle otrlvitoare pot al'ecta iunclia respiratorie 5i activitatea inimii. [I Deschiderea (eliberarca) ciilor respiratorii
III Verilicarea existenfei respirafiei
Obstnarea (blocarea, astuparea) cdilor respiratorii poate li deterninatd de corpuri strline localizatein gAt, W Ventilarea pliminilor
de sAnge ;i mucus produse ca ulmare a vdtdmdrii gulii qi a nasului sau de vomismente, darcel mai fi'ecvent V Verificarea existenfeipulsului.
ea este oauzatd, la persoanele care gi-au pierdut cunoqtinfa, de cdderea limbii in fundul gAtului.
I. Aprecicrea capacitifii rle rlspuns a victimei
De asemenea, cdile respiratorii pot li blocate de spasme musculare cauzate de p[tmnderea apei sau a

alimentelor pe cdile respir-atorii sau de in1'lamarea fesuturilor gAtului in alergii, boli sau rdniri. Procedafi astfbl:
- Nu interweni{i asupra unei persoaue aparent incon;ticntl, pdnd cAnd starca de incon;tien{ir 1u estc
tfur4ltt Tulburlrile ciroulaliei sanguiue antreneaz[ intr'-un tennen mai mult sau mai pufin scut qi confirmatl.
tulburiri respiratorii ;i, ret-;iploc, skpul respirator antlenetuf, stopul cardiac, cele doud - Scuttu'ati ugor umdtul 5i intreba{i persoana dacl-i cstc bino, pentru a-i dotcrmina cirpacitatca de a
fllnclii (respira{ia 5i circulafia) liind cornplernentare. rdspunde.
- Dacd I'elul in care s-a produs accidentul indici cventuale vdtlmdli ale capului sau gltului" inairrtc de a
2,2 Semnelc tulburlrikrr respiratorii solicita rdspunsul, imobilizafi-le (sprijmifi-le) (a so vcdea cap.I 1).

Tulbru'lrile respiratorii pot fi recunoscute prin plezenla uluia sau a mai multor semne:
- respiralie neregulatd, prea repede slu prea rard; lI Deschidcrca (eliberarca) clilor respiratorii
- respiralie superliciald sau prea adancl,
- respira{ie zgomotoasI sau dificill: CAnd o persoanl i;ri pierde cunogtinla, muqohii gurii ;i gitului se relaxeazd. Dar:ti acoidcntatul cstc pc sl)lto
. sfil'dituri: cdderea limbii in lirndtrl gttLrlui- limba ii poate cddea spre fturdul getului" inchizind calea dc pirtrunderc a aenrlur in plriniini ;;i respira{ia
. garguimente (chiorlituri): lichid. salivl. sAnge, con[inut stonacal in gurl inceteazd (liguriie 2.1 5i2.2). Dactl nu se aclicxreazl ral;id, accasta ducc la virtlmiiri alc crcicnrlui ;;i Ja
(v[rsdturi), moarte.
. guierdtut'i: corp str'5in in cdile lc ttorii;

14 l5
 ^i
b.Impingerd. .randibulei ftrri rtrsturnarea caputui

Dacb se presupune cI existl riniri ale gatului, cea mai siguri metodd de deschidere a cailor respiratorii
este impingerea mandibulei (ftilcii) fird ristumarea capului. Mandibula trebuie ridicati f6r6 flectarea
sau extensia gdtului, cu capul {inut intr-o pozi{ie fix6, in linie cu corpul (figura 2.4).

Fig. 2.1 Cdile respiratorii blocate Fig.2.2 Ciile respiratorii par-fial blocate

Deschideren ciilor respir:rtorii prin tragerea limbii in afarl poate fi suficientd pentru a restabili
respirafia.

C6ile respiratorii pot fi deblocate in dou[ moduri:

a. Hiperextensia (rlsturnarea) capului Pi ridicarea bdrbiei

Fig.2.4 Cdile respiratorii deschise (impingerea mandibulei firtr rtrsturnarea capului)
b. impingerea mandibulei (fllcii) lErd rasturnatea capului

Procedali astfel:
a. Hiperextensia (risturnarea) capului 9i ridicarea blrbiei
- Punefi mdinile de ambele plrfi ale capului celui accidentat, imobilizdnd capul 9i g6tul.
Manevra cap risturnat - blrbie ridicati (tigura 2.3) este cea mai eficientd metodd penhu dcschiderea
cdilor respiratolii c6nd se presupune c[ nu existi vltdmlr1 a1e gAtului. Rlsturn0nd capul spre spate se - Apucali bdrbia cu degetele 2-4 ale fiechrei mAini gi ridica{i-o, impingdnd-o uqor inainte
ildreaptl calea aelului $i se ridice lirnba din hrndul g6tului. in plus, ridicAnd blrbia inainte 9i aducdnd (spre torace).
maldibula (l'alca) Si limba in sus, se produoe o deschidere maximl a clilor respiratorii. - Folosili degetele mari pentru a deschide gura.

Procedati astf-el: ttL4t l Este posibil ca stopul respirator ci fie cauzat de obstruc{ia cdilor respiratorii
printr-un corp strdin 9i atunci eliberarea lor (prin manevra Heimlich sau extragere manuali)
- Puneli o m0n5 pe tiuntea accidentatului 9i este cea mai urgentd lnanevri (a se vedea cap.4).
impingeti-o inaPoi.
III Verificarea existen{ei respirafiei
- in acelapi timp, puneli degetele celeilalte
mdini sub bdrbie, Pe Partea osoasd a Pentru a verifica existen{a respirafiei (figura 2.5):
rnandibulei qi ridica{i-o.
Ave{i grijl sI nu apdsati testltul moalc de sub - Pun4i urechea l6ng[ gura 9i nasul victimei pentru a asculta zgomotul respira{iei gi pentru a
bfi'bie, ceea ce ar putea dcterrnina bloc:rea simli migcarea aerului pe obraz.
odilor respiratorii.
Fig. 2.3 Cdile respiratorii deschise - Privi(i cu aten{ie migcirile sus-jos ale toracelui in timp ce acesta se dilata gi se contracffi.
(cap rlstumat - bdrbie ridicatA)
Aceste aprecieri se fac timp de 3-5 secunde.

t7
 Fig. 2.5 Verificarea existenfei respiraliei

Fig. 2.8 Respira{ia "guri la guri" - insuflarea Fig.2.9 Respira{ia "gurd la gur6" - verificarea
lV Ventilarea pllminilor aerului in pldmdnii victimei migc[rii toracelui
- Dup[ fiecare respira{ie, indepfirta{i gura qi privili toracele accidentatului, in tirnp ce pdstrafi
',Respira1i" pentru accidentat, sufldndu-i aer ln plf,mdni (oxigenul din aerul pe care-l expirafi este urechea gi obrazul l6ngd fata sa.
suficient pentru a men[ine o persoanf, in viaftr, daci ventilarea se face adecvat):
Urmdrili miqcarea toracelui, ascultali zgomotul aerului gi simli{i cu obrazul, aerul cale a fost
- Sufla{i aer in pltrmdnii unui accidentat care nu respirtr, prin gurl sau prin nas (respirafie expirat. Aceste semne vor indica faptul cd aerul a pdtruns in pldmdni (figura 2.9).
"gurtr la gurtr" sau respira{ie "gurd la nas").
- Daci nu apar semne de miEcare a aerului, repozifiona{i capul gi ridica{i rnai mult bdrbia.
- Asigura{i-vl de buna deschidere a clilor respiratorii gi de etangeitatea dintre gura Verificafi din nou etan$eitatea 5i incercafi incd o dat6.
dumneavoastri gi ciile respiratorii ale accidentatului.
- Dac[ plim6nii nu se umfltr nici acum, este posibil s[ fie blocate clile respiratorii gi se
- Astupa{i orice alti cale respiratorie deschisd, prin care aerul ar putea ieqi (de exemplu, in va acorda primul ajutor ca in caz de obstrucfie a ciilor respiratorii ( a se vedea cap.4).
respirafia "gurf, la gur6", nasul trebuie astupat) (figurile 2.6 5i2.7).
Respirafie: profunzime gi ritm

Ventila{ia (insuflarea aerului) trebuie flcuttr incet, cu o durattr de l-1,5 secunde pentru liecarc
insuflare, cu o presiune care sE realizeze numai dilatarea toracelui accidentatului.

Frecvenfa ventila{iei trebuie s5 fie, pe cdt posibil, cdt mai apropiatd de respira}ia normal[, aproximativ
l2 respirafii pe minut, adictr o respirafie intreagtr la fiecare 5 secunde.

Expansiunea gastrictr

Dac[ insuflarea este fbcutl cu presiune prea mare, aerul va pf,trunde gi in stomac, ridicdnd diafragrna
qi fdcdnd respiralia artificial5 mai difici16.
De asemenea, existtr riscul ca accidentatul sd vomite qi apoi str aspire con{inutul stomacului. Dacii
Fig.2.6 Respirafia "gur[ la gur6"
stomacul se umfli in timpul respira{iei artificiale, verifica{i qi repozitionali ciile respiratorii, unndrili
- astuparea nasului cu obrazul
migclrile toracelui gi evitali presiunea excesivl a aerului in ciile respiratorii.
Fig.2.7 . Respirafia "gurd la gur6"
- astuparea nasului cu degetele Continuafi respira{ia artificiald incercdnd sd nu eliminafi con{inutul stomacului.
Experien{a aratd cA daci se incearc6 sb se reducb tensiunea stomacului prin apisarea manualS a
abdomenului victimei, aceastl manevrd va determina, aproape cu siguranfi, regurgitarea (cvacualea)
- lnspira{i ad6nc Ai apoi sufla{i ugor aerul in pldmdnii accidentatului (figura 2.8). Pentru fiecare
alimentelor pe gur[, dacl stomacul este plin.
respirafie se acordd l-1,5 secunde.

(,
Dac6 tensiunea stomacului este atdt de mare inc6t sd impiedice umflarea corespunztrtoare a pl6mdnilor,
intoarce{i accidentatul intr-o parte, cu capul in jos, inainte de a aplica presiunea abdominali. Conlinutul
stomacului poate fi evacuat o dati cu aerul. in acest caz, gtergeti repede gura 9i reluali respiralia
artificial[.
(
t pd aplicate de indati ce salvatotul atinge accidentatul;i cura{a gura de errentualcle
nlaterii ca-re ar putea bloca cziile respilatorii. Nu este neapft'atI nevoic ca aocidentatul sI tic
migoat; oel mai bine este ca aoesta sI stca inlins le spate pe o srprafalir solidl 5i drcaptl.
r pemrit obselarea imediati a lrloolrii ciilor respiruturii:
o nu necesit[ efbrt fizic rnare ;i pot li deci executatc timp indclungal.

V Verificarea existen{ei Pulsului tQt4/.t Metodele de respirafie "gur[ la grrrl" qi "gurl la nas", nu vor fi utilizate in cazul stopului
respirator apdrut in intoxicalii cu gaze ;i vapori, penh-tr cd existd pericoh-rl intoxiclrii gi a
Dacd inima nu bate, sangele nu circuli gi oxigenul nu va fi transportat cdtre organele vitale, cum este
salvatorului.
creierul, chiar dacd r" upli"a respiralia artificiald. Deterrnina{i dacd ininra bate prin verificarea existen{ei
pulsului, dupd cum urmeazi:
a. Metoda "gurl la gurI"
-Dupi doui respirafii 9i dupi ce constata{i ci toracele se
CAnd executali respiratia artificiall "gurd Ia gurd" (ligurile 2.(> - 2.9), asigura{i-vd ci sunr deschise olilc
unrflf,, verificafi existenfa pulsului la artera carotid5,
respiratorii qi apoi:
palpAnd artera dupf, ce repera{i laringele (rndrul lui Adam) 9i
alunecafi cu degetele 2-3-4 lateral, spre muqchii gdtului - Str6nge{i ndrile intre degetul rnard 6i arltdtor pentru a preveni pierderile de acr.
(stcrno-cleido-mastoidian) (fi gura 2. I 0).
- Inspira{i adAnc, deschide}i gula larg, plasafi-o deasupra gju'ii accidentatului, r'ealizAnd o bund
in 5-10 secunde se poate detecta pulsul chiar daci este
etimrsare gi sufla{i
in gura acestuia.
slab.

Fig. 2.10 Verificarea existenlei pulsului

- Dupi fiecare insufiare, ridicati gula de pe lir[a accidentatului, pentrt a pennite aerului si iasij

- Privifi, ascultafi gi sesizafi circulatia aerului din gurl gi nas qi rniScarea turacelui.
- DacE nu decela{i pulsul la o carotidi, verificafi-l 9i la cealalti (dar nu palpali niciodatd
ambele artere carotide simultan !)'
- Continuafi, pistrdnd ritmul de l2 respira{ii pc rninut.

in cazul in care pulsul nu se simte, incepeJi gi masajul cardiac extern, respectiv reanimarea cardio-
respiratorie ( a se vedea cap: 3) 9i trimiteli pe cineva dupS ajutor medical'
ec4'tal o DacI nu impiedici lluxul de aer, ldsati protezele dentare la locul lor deoarece ajutl la o
bund etan;are a gurii.

Dac6 pulsul este prezent, continua{i respiralia artificial[ 9i verificali din nou pulsul dupi un minut apoi
qi
o Desfhcefi rapid gulerul, cLarrata, centura victimei, orice arlicol de imtrriciimintc carc iu'
din cAnd in clnd.
jena respiralia.

2.3.2 Metode de respira{ie artificialS b. Metoda ttguri la nas"

Aceastd metodi poate li tblositl in cazulile in car e existl viitdmlri ale gur-ii sau atunci clnd nu estc posibili
prin mctode directe sau prin nretode indirecte (manuale). acoperirea ei completL
Respiralia artificiall se poate executa

Procedatiinacclagifelcalametoda"gurllaguri".insufliindaerul prinnasul accidcntatului:

2.3.2.1 Metode directe
- Rdsturnati capul spre spate cu o mlnti, dar nu prindcli ndrile
la nas" sunt
Metodele directe de respirafie artificialtr, denumite qi respira{ie "gurtr la gur5" sau "guri
- Ridicafi bdrbia cu cealaltl m6ni, lblosind degetr"rl mu'e penru a iucltide gura victirnci,
superioare cclor indirecte deoarece:
Aooperilinasulaccidentatuluicuguradv.qiaplicafidouirinsullafii.pcutrllapornrilcacnrlui
o
ofer6 pl[mdnilor un volum corespunzltor de aer ;
sil
iasd prin expilatie
r
pot fi incepute imediat qi continuate pAnd cdnd accidentatul este in siguranld sau pdnd la
.

iosirea medicului (important mai ales in caz de inec, electrocutare etc.);

- Dacd aenrl intrl in phmlni gi pulsul este pt'ezent, continua[i respirafia ritrnic. in accla;i nrod cir
la metoda "gur[ la gur5".

2l
2.3.2.2 Metode indirecte
(
- Puneli g! .rchiul lAngtr capul accidentatului 9i celllalt picior inainte, pentru a vtr asigura o
pozi{ie stabil6.
dilatarea fizicd a cutiei
Metodele ildirecte sau manuale alimenteazl plsmAnii cu aer prin compresia 5i
- Punefi mdinile pe spatele accidentatului, cu palmele pe aceeagi linie cu subsuoara sa qi
toracice.
iar dilatarea prin rlsfira{i degetele; degetele mari trebuie si fie paralele cu coloana vertebralf, a accidentatului.
Compresia se fhce prin aplsarea manuald exercitatd asupra spatelui sau pieptului,
iar bra{ele dumneavoastii drepte.
extensia brafelor.

Ciclul de respirafie
Doud dintre metode sunt mai tblosite:

intreg ciclul trebuie executat ritmic, pentru a asigura o frecven{d de l2 respira{iilminut. De aceea, un
a. Apisare pe spate'brafe ridicate sau metoda Holger-Nielsen (HN);
ciclu dureazd aproximativ 5 secunde. Un ritm ordonat, regulat, este mai important dec6t unul cu o
duratl exacttr de timp.
b. Ap[sare pe piept-brafe ridicate sau metoda Sylvester (S)'
cdnd acestea nu pot fi Pentru o invd{are mai ugoari, ciclul de respirafie este descris in 4 faze.
Degi metoclele indireote nu sunt atdt de eficiente ca cele dirccte, sunt situalii
Vdt[mdri gr ave ale gurii ;i f'efei sau otrdvirea cu gaze toxice reprezirrtd caztri care cer f'olosirea
"pti"ut". amintite (HN sau S) depindede starea - Faza de compresie (expiralia) - Pdstrafi bra{ele drepte, balansafi-vi ugor in fa16 p6ni c6nd
metodelor manuale. Aleg"r'"u uneia dintre cele doud metode mai sus
bra{ele sunt verticale, apoi apisa{i cu greutatea corpului pe spatele accidentatului (figura
lizicd a accidentatului.
2.1la).
Indit'erent de metoda de respilafie arlificiald folosith, in acordarea
primului ajutor
,*r4r.t $nesali doar atdt cat sA se evacueze aerul din pl6m6ni.
resPecta[i urrtrtoarele reguli: In timpul acestei proceduri, numtrra{i: l-1000,2-1000...

. curdtati gi menfinefi cdile tespiratorii deschise prin extensia gdtului' - Faza t de tranzifie - Revenili in pozifia inifial5, cobordli mdinile peste umerii accidentatului
9i prindeli-l de bra{e deasupra umerilor, continu6nd sd numiiafi: 3-1000..,
. pozitionali accidentatul pe o suplaf'a1d planl qi rigid6, de preferat ia nivelul podelei.
-
- Faza de dilatare (inspira{ie) Balansafi-vl inapoi, ridicdnd trigand de urnerii
ti
r Daoa existr accidentatului p6nn cind sinrlili o tensiune.
Controlal.i pulsul la carotidd dupd primele minute sau dupd I2 cicluri complete
Brafele dv. trebuie si fie drepte. Nu este nevoie ca toracele accidentatului si se ridice de la sol
puls,relualir.espira{iaartificial[;iveriticafipulsuldincAndincAnd.
(figura 2.1 lb).
'a. Metoda: aplsare pe spate-brafe ridicate (I{N) In acest timp numtrrafi: 4-1000, 5-1000.

cu aviditate avansatr sau al accidenta{ilor Faza2 de tranzifie - Ducefi mdinile inapoi pe spatele accidentatului, Cu palmele pe aceeagi
Metoda nu este indicatd in cazul persoanelor obeze, al t'emeilor
gr
linie cu subsuorile pentru a reincepe faza de compresie.
cu llni la gat, spate sau membrele superioare'

Pozifia accirlentatului
a$ezate una peste alta 9i
- Plasafi accidentatul cu tafa in jos, cu l]untea sprijinit[ pe mainile
intoarcefi-i cu grild capul intr-o parte'

o pernu{E sub cap qi riclicafi-i bllbia pentru a menfine cdile respiratorii

- intindeli-i g6tul punAnd
deschise.

- Asigura{i-vI cd uasul ;i gura sunt libere'

Pozifia salvatorului
Fig.2.ll Metoda Holger - Nielsen
- Atezati-vd, spriiinit pe un genunchi, la capul accrdentatului'

23
 (
b. Metoda: aptrsare pe piept-brafe ridicate (S)
in stare avansatA de graviditate sau in
Aceastl metodd poate fi folosita pentru persoane obeze, femei
alte cazuri care nu permit agezarea cu fafa in
jos'

gdtului, spatelui sau membrelor superioare'

Metoda nu este indicatd in cazul accidentalilor cu rdni ale

Pozifia accidentatului

- Agezafi accidentatul pe spate, pe o suprafa@ rigid6'

- intindeli-i gitul, agezdnd o plturl rulatf, sau o jachetl impdturit6 sub umeri. Aceastd manevrd
p.r^i,. ia.ri.aiea capului ii uluta la menlineiea in stare deschisl a clilor respiratorii ' Fig. 2.12 Metoda Sylvester

- indepirtali orice ar putea bloca g6tul sau gura'

t@l t Apisarea trebuie redusd in cazul persoanelor slabe, fragile sau al copiilor.
- Asezati mdinile accidentatului pe piept, paralel, una sub alta'
r Aveti mereu in vedere riscul fracturtrrii coastelor in timpul apdstrrii coastelor gi sternului.
Pozifia salvatorului
2.4 Secvenfele respira{iei artificiale - metode directe
.Agezafi-vlingenunchi,deoparteqidecealaltdacapuluiaccidentatului.
Ori de cdte ori sunt motive sll crede{i ci o persoantr nu poate respira, asigurali zona de proteclie a
.Jine{ibra|eledrepte,apucafipumniivictimeigiincrucigali-ideasupraplrfiidejosastemului victimei 9i intreprinde[i urmitoarele ac{iuni, repede gi hottrrdt:
(toracelui) pentru prima faz[ a ciclului - compresia'
I Stabilifi capacitotea de rtrspuns a victimei:
Ciclul de respirafie cuprinde 3 faze:

pumni ai accidentatului, balansa{i-vl

- Batefi ugor victima pe umdr 9i striga{i: "Vi simlitri bine?"
- Faza de cornpresie (expira{ia) - Apuc6nd ferm ambii Dactr nu reac{ioneaztr...
in fa{tr, ap[sdnd cu greutatea corpuiui dv. pe toracele victimei pentru a evacua aerul din
plambnii acesteia, n,*a.end, l-1000, l-2000 "' (figura2'l2a)' ll Verifica{i existenfa respirafiei:

.Fazadedilatarc(inspira{ia).Balansali-vllnapoi,sprijinindu.vlpec[lc6ie,intinzand - Privifi, ascultali gi sesizali semne ale respirafiei (3-5 secunde).

completa. Aceastl manevrl va
u*t le ucciaentututui in ,u, ii spre exterior plntru o dilatare Dacd nu existl semne ale acesteia...
in pllmdni (figura 2' I 2b)'
Oiiutu to*".t. 9i va produce petrunderea aerului
in acest timp numdrafi: 3-1000, 4-1 000"' lll Chemafi ajutoare:

Readuce{i pumnii victimei pe piept in pozilia initiali

ln timp ce
- Faza de tranzifie - ' - Strigati sau folosili orice alte metode pentru a atrage atentia oricui ar putea chema ajutor
numdrafi: 5-1000... medical $i asistenp pentru primul ajutor.
Apoi...
p6str6nd ritmicitatea relua{i cete trei faze ale ciclului de respirafie'

aproximativ
lV Pozifiona{i accidentatul pe spate, susfindndu-i capul qi gdtul, mipcdnd corpul ca pe un
ciclul complet trebuie executat astfel inc6t sf, se asigure o frecven[d de intreg.
l2 respiratii/minut'
V Deschidefi ctrile respiratorii folosind manevra cap risturnat-blrbie ridicati ori impingerea
mandibulei firl r6sturnarea capului sau eliberali-le prin manevra Heirnlich ori extragerc
manualtr a corpului striin.
in timp ce men{ine1i cdile respiratorii deschise...

25
 vl verilictli erktento relpirrllei: (-, o***, un"* gdtulu g rrcbdic tesdr nNDralld[r
"" in"tnk 'aidorrtulnu
aPlic4i un'suld'(mantor c€rvical) de a'lnirca ( s se vedq *P ll)
- priviti, Nultati ti sesizali din nou semnele respimliei (3-5 s€cunde) D€schideli cdile
rcsphalorii ti atunc' r€spimtia poare .elncep€ sPonran . Accide .lii (* su pr@ntar ulolc respi ,ro rEhuie umi, iti cu Iri.rr, fu ar;r m:
DacI nu sunt detectar€ snte ale respiraliei... lt cucetpor apdfc{ dificulr4i inrspirnlie. Ei au ndoie de , i uror ,,,"ai",i i.g""r
"'

vll incepc(i ventilrra pEmnribr. Dupr dout rcspiralii initale, menlin4icnile respiBtorii

VIII Apr..ilti etiltert! pulsului:

- t-oc.lizsli ti aprcciati pulsul la camlidt. Pentu a pulea delecta ti aPrecia cea ce Poate fi un
puls slab, v€rificarea iniliab dur€3d 5"10 secund€
DacI pulsul esle deteclat.

Ix Trimit€fi duPI sjutorre:

- Trimit€li p€ cin.va dupt ajutorm€dical.

- Ari$rali-vn cn pe6Ma detine toate infomatiile necGare p€nlru a le htsnrite la seNiciul

de urgenF $i/sau la organ€le pr€\dz t€ Prin reglementiri legale.

- Nu pnrns$ niciodatl un om car€ nu resPira. chiar daci ii bate inim4 p€ntru a chema ajulor

x Relurti r$Pirrti!
'rtificirldl
- ve ilalipldnanii la fiecare 5 secunde

- Urmerif mitcarea tomcelui, ascultat' ti simlili cu obroul aeru! care iese din phmani dupd
fiecare respi'atie

xI Vedficrti lncn o drt! Pubtrl:

- Apreciali Pu'sul la c@iidI (5 s€cunde lrebuie $ fie sufici€nte p€nEu r€vedfrcaM pulsului)
dupr primul minulde r€spimlie artificiali liapoi, din cand in cdnd'

"
lt $onac' provocend von' Da€d acest lucru
in limpul respimliei arrjficial€. aerul poate intra
s€i ampb, i;barc4iimediat accidentatul Pe parle pentru a
o p€nnite scur8€'ea v!6aturii'
Curtl,ti gum dc orice materie stnint, gterseli{ li
reluali respiEia adificiald

. cend acc;ident rt lncep€ s, respire sponran' awznlil in pozilia de sigrrrnl[

@!
(a !4 vcdca caP 6).
'Pozitia
de si8;ranli ajuMa mentinerea deschisa a clilor rcspiratoriigi la prevenirea
aspirftii de fluidc tilo'nismente.
 ( (
CaPitolul 3
- Men{ine{i deschise clile respiratorii in timpul RCR. O a doua persoana poate {ine capul
victimei inclinat cltre spate, in timp ce durnneavoastrd efectuati respirafia artificiali.
REANIMAREA CARDIO.RESPIRATORIE (RCR)

3.1 lndicafii
llI Verificarea existen{ei respira{iei

(resuscitatea) unei persoane care nu

- Se urmiregte orice migcare dc aer pe o duratd clc 3-5 securtde penlru a stabili dacl victirna
Reanimarea cardio-respiratorie (RCR) se aplicE pentnr rranimarea respi16.
respirA (stop respirator) 5i a c6rei inim6 aincetat sI bat[ (stop cardiac)'

sdngele s5 circule' iar

lV Ventilarea pllminilor
Circula{ia artificial5, creatd prin compresii extelne asupra tot'acelui, determinl
respirafia artificiall asigurfl oxigenarea plftnAnilor' 1,5 secunde pentru fiecare insuflare gi
- Ventilarea pl[mdnilor se realizeazl incet, tirnp de l-
cu pauze pentru a perrnite victimei sd expire. astfel incdt sA sc execute I 2 cicluri respiratorii
acestora se considerl victima in
RCR se incepe dup[ ce se verificl respiralia 9i pulsul victimei. in absenla pe minut.
stitre de stop carjio-respirator. Stopul cardiac poate apdrea
brusc sau in utma uttei perioade de stop
rdmas in corp. Aplicarea imediatl a respiraliei artificiale la o
respirator, iupe ce s-a epuizat oxigenul - Cdnd este confirmati absenla respirafiei se incepe cu douf, respiralii.
respire poate duce la prevenirea stopului cardiac.
persoane care,a incetat s6

Pe durata RCR, respiraliile ulterioare se coordoneazd qi cu cornpresiile toracelui, intr-un raport

3.2Faze de intervenfie
dependent de numirul de salvatori (tabelul 3. I ):

Aplicarea RCR necesiti gase l'aze de intervenlie: r' un salvator - duptr fiecare secven{t de l5 cornpresii se aplicA 2 respira{ii intr-un raport
de l-5:2;
I Aprecierea cnpacitlfii de rflspuns a victimei .
n Deschiderea(eliberarea)ciilorrespiratorii r doi salvatori - dupA fiecare secven{i de 5 cornpresii se aplicf, I respira{ie, intr-un raport
IIIVcrificarea existenfei respirafiei de 5: l.
IV Ventilarea pliminilor
V Verificarea existenfei.pulsului Tabelul 3. I
Vt Masajul cardiac extern (M'C'E', compresia toracelui)'
qi sunt reluate succint in cele ce ulmeaz[' dupd I )
Pnmele oinci faze au lbst descrise in capitolul prccedent MANEVRE RCR
oare (}ste pfezentatl detaliat cea de-a sasga manevfl, rnasajr"rl oardiac extern SALVATOR SALVATORI

VENTILARI metoda Guri la gurd

I Aprecierea capacitlfii dc rlspuns a victimei
PULMONARE
volumul respira{iei respirafii intregi
- umilul victimei, concomitent cu intrebarea: "Ve simlili bine?" ,
Se lrate sau se scutru.d u$or
pentru a determina dac5 peisoana este con'tientl sau nu- Acest
lucru trebuie lhcut cu grild'
VERIFICAREA PULSULUI la artera carotidd
i.oor""" existd riscul unei rlniri la cap sau gAt'
APASARITORACICE metoda podul ambelor palmc
II Deschirlcrea (elibcrarea) clilor respiratorii (MCE)
distan{a de apisare 3,8 pAnd Ia 5,0 cm
capului-ridicarea btrbieil' sau
- Descl.riderea odilor respiratorii, lblosind metodele: "rdstutnarea
,,impinger-ea mandibulei (lllcii) flrd rl^sturnarea capului", poate duce deseori la revenirea fiecven!a ll()- lO0 pc minut
cdilor respiratorii'
..p,rntuix u respirafiei. Veriticali iutotrleauna respilalia dupI deschiderea
RAPORT COMPRESI I/VENTILARI l5:2 5:l
el'eotuali nlanevra
- DacS stopul respirator este oauzat de obstruclia cSilor respiratorii,
sau extrage{i manual cotpul strlin (a se vedea cap 4)'
Fieimlicti
 ( (
- Se aplicl presiunea (apdsarea) in jumltatea inferioari a stemului, pe lungime, exercitdnd
suficientl forftr pentru a comprima pieptul intre 3,8 9i 5,0 cm.
v Verificarea existenfei Pulsului
Nu se aplici presiuni asupra coastelor gi nici asupra vdrfului sternului, deoarece aceasta poate
-Pentrualuapulsul(figura3.l),seapas6uqorzonacoiespunzilto-afecudegetele2.4(ase
arterei. Aceasta se face f[r[ grab6,
pentru detectarea
duce la fracturarea coastelor gi la leziuni interne.
vedea gi cap.z), enitanoui-se compresia nu se aplicl apisiri
0"ou."..'ii tu^t in care inima bate,
chiar qi a unui p"fr ri.U ii nereguiat, iar cele ulterioare nu trebuie s6
ale toracelui. verificarea iniliala poate ouru i-ro t..unde, Pozifia salvatorului
deP[geasci 5 secunde'
.,'.,'s' - Salvatorul ingenuncheazl pe o pafte a victirnei, in dreptul umdrului acesteia. MAna cea rnai
(dar nu la ambele
carotidl, se verificl 9i la cealalttr apropiatl de picioarele victimei se folosegte pentru marcarea zonei de intervenlie.
/ce<tpl Dac[ pulsul nu se deceleazf, la o arterf,
artere carotidc simultan !)'
Marcarea zonei de interven{ie

- Verificarea Pulsului se face:

Pentru plasarea corectd a mdinilor pe jumAtatea inferioari a sternului se procedeazd astfel
r dupl primele doui ventila(ii (insuflalii); (figura 3.3. a, b, c):
r dupb Primul minut de RCR;
.la cdteva minute in timPul RCR;
prelua
ode cdtre un al doilea salvator' inainte de a
RCR:
o de cltre o a doua echipl de salvatori'
inainte
pozitiile; Fig' 3' I Verificarea existen{ei pulsului
de a prelua RCR 9i cdnd se schimbA
oin mod continuu' pentru a verifica eficienla
de
compresiilor in timpul RCR executata
dou[ echiPe de salvatori'
azlaparilia spontani a pulsului' Se Fig. 3.3 Masajul cardiac extern. Marcarea zonei de intervenfie:
in care se detecte
_ Aplsdrile toracelui se intrerup ln cazul pulsului la a) urmlrirea conturului coastelor
,"'pi'qiJo'tii'"iurf, dacf, victima 9i se continua verificarea
continud ";;;il b) degetul mijlociu la plexul solar
fiecare cAteva minute' c) pozilionarea mdinilor
toracelui)'
VI Masajul cardiac extern (M'C'E" compresia
o presiune directi asupra - Se localizeazd marginea inferioard a cutiei toracice a victimei cu degetele aritf,tor 9i mijlociu
presiunii in interior, putiind exercita
compresiile toracelui duc la cregterea .att. pltundni, iniml 9i creier (figura 3'2)' ale mdinii.
,angrt;i
inimii 9i determinind la inimi ei creier' lmpiedic'nd - Cu aceste degete se urmdreqte conturul coastelor pdn[ la plexul solar, in locul unde coastele
"rrf.i'r;;;;;;iculaliei
pii" pra*at
;;;;;;;* il;t6'*"
oxigenul preluat de
'atst ";
circuraliei 9i a respirafiei normate.
int6lnesc sternul.
distrugerea lesuturilor, pa;;';;iiirea - Se lasd degetul mijlociu in dreptul plexului solar gi se plaseazi artrtitorul deasupra acestuia,
pe terminafia inferioarl a sternului.
- Se pozilioneazd cealaltd mAnd ldngl degetul arbtdtor astfel incdt podul paltnei si tie agezat
de-a lungul sternului, cu degetele ridicate transversal pe picpt.
- Mdna folositi pentru marcare se ageazd peste cealaltl cu degetele paralele gi ridicate sau
inlln1uite, pentru a impiedica aplicarea presiunii asupra coastelor.

Compresia (aplsarea) toracelui (Masajul cardiac extern, M.C.E.)

(compresia toracelui)
Fig. 3'2 Masajul cardiac extern - Presiunea se aplici vertical pe stern (figura 3.4 a). Dacd presiunea nu este aplicatd in aceastd
direc{ie, corpul se poate rf,suci, apf,sarea devenind ineficientS. Presiunea se aplici numai prin
Se procedeazf, astfel: interrnerdiul podului palrnelor.
planl 9i trare' Pentru o
se aqeazl victima pe o suprafafl
- Pentru ap[sar€a eficienti a toracelui inferioare'
ridicarea membrelor
mai bund irigare a.'"i"'uri !-' "totunai
 (
RCR poate fi realizatd de cdtre un salvator sau doi. RCR realizatd de doi salvatori necesitd o foarte bun6
coordonare 9i deci un antrenanrent in echipd mai indelungat.

3.3.1 CAnd existi un salvator

Pagii care trebuie realiza{i in acest caz sunl urrnitorii (figura 3.5):

I Aprecierea capacittr{ii de rispuns a victimei

- Bateti sau scuturali ugor umlrul victirnei (aparent

inconglienth), strigdnd totodatd: "VA simlili bine ?", pentru a
determina gradul de reac{ie a victimei.
DacI nu existl rdspuns trece{i 1a............

cardiac exlcrn:
" 3.4 Masajul
Fis.
a) Pregltil Pentru compresle ll Deschiderea (eliberarea) ciilor respiratorii
b) comPresia toracelui
Fi g.3.5 Reanimarea cardio-rcspiralorie
- Folosili metoda "rdstumarea capului-ridicarea - un salvalor
Seobfineoapasarecorespunzltoare'cu^mainilea$ezatecorectpestem'numaidaca: bdrbiei" sau manevra Heimlich daci presupune{i
malnllor;
. sunt pozilionlli deasupra
umerii intinse' obstrualea cdilor respiratorii cu un corp strAin.
r coatele tttfel incdt bratele s[ fie perfect
'""t,Uf"Juit'
lll Verificarea existenfei respira{iei
-inaceastlpozilie,folosindgreutateacordulylseaplicAsufici:nmp:t:iul"prinbra{eqipodul
palmelor,astferincattoraceresafiecompnmo-p..Ji*"pintre3,8pindla5'0cm(figura - Plasali urechea in apropierea gurii victirnei gi urrnlrili miqcdrile toracice .

3'4 b)' Dach respira!ia lipsegte treceli la

rite singelui tn inima' dar se pastreaza
- Se opreqte complet apdsarea pentru a penr
ulor cu toracele' 'nunot lV Cererea unui eventual ajutor
m6inile in pozi{ia i;tti;L' cu un contact

- Strigafi sau folosili orice mijloc pentru a atrage atenlia celor din apropiere.
.Serepet[celedou6faze(aplsaregirelaxare)ritmic'astfelincdtduratalorsf,fieegall.
(dc V
pentru a t"-1q1t-:" ritm constant Pozifionarea victimei
r Se folosegte orice metodd rnentall
4cc4*l de tipur , si uiu, sr Dol' $t
rlEi,!t PATRU q'a'm'd')'
exempru, numardtoarea pe minut' - Agezali victima pe spate pe o suprafalE tare 9i plan6, sprijinindu-i capul gi g6tul pe durata
unui ritm de 80-100 apistrri
Aceasta nurndrdtoare corespuude migcdrii.

.Sefacpauzedupl5sau15aptrsf,ri,pentruventilareapllminilorsaupentrua Vl Verificarea din nou a respirafiei

schimba cu alt salvator'
repozifionarea - Urmarili semnele care insotesc respiralia.
folosind aceeaqi tehnici
r Se marcheazl din nou pozilia''
1

'entru Dacd respiratia este absent6 treceti |a...............

pentru ventilarea plrmdnilor'
io'ii'pru*tt
*ai"il"l"i::?il;;;
Vll Ventilarea plim6nllor

3.3 Secven{ele RCR - Strdnge{i nirile victimei, inspirafi adAnc, acoperi{i bine gura victimei gi expirati in gura
acestcia tinrp dc I - 1,5 secunde.

o revenirc spontan[ a pulsului 9i

RcR trcbuie conrinuatd_p6ni can{se ob(ine
o datl inceputtr. de aliisalvatori mai calificafi'
respira{iei sarr panr tu;;;;i;;;;;i' f"rltte
 ( (
- Facefi o pauz6, l6s6nd victima si expire qi repetati procedura inc6 o dat6. XIII Continuarea RCR

- Men{ine{i inclinarea capului 9i trece{i 1a.....'.'. """' - Reluafi aplslrile gi ventilirile intr-un raport de l5:.2 gi verificali pulsul la fiecare c6teva
minute.
Vlll Verificarea existenfei pulsului
. Daci
,*4/.1 nu a rispuns nimeni la cererea anterioard de ajutor, trebuie ca insupi salvatorul
- Localizaliartera carotidl pe paftea gatului cea mai apropiati de salvator qi cdutali pulsul cu sd solicite intervenliaserviciilor medicale de urgen{d dupd un minut de RCR.
atentie, pentru a putea determina chiarqi un puls slab 9i neregulat'
. Nu se ptrrtrseqte victima pentru mai mult de patru minute, dcoarece crcicrul
Dacf, nu este puls, treceli |a"..'.'............ poate fi afectat dacb este lipsit de oxigen o perioadd mai mare decAt aceasta.

lX Trimiterea duPi ajutor

- Dacd cineva rdspunde apelului de ajutor al salvatorului, trimiteli persoana respectivd dupi
ajutor calificat, cu suficiente infomrafii pentru ca intervenlia si fie eficienti'
- Solicitali persoarrei respective si revini dupi ce a fdcut apelul'
X inceperea apisirilor (compresiilor) toracelui (masaiul cardiac extern)
- Poziliona{i mAna, blocali coatele 9i aduce{i unrerii deasupra sternului'
3.3.2 Cind existi gi un salvator de rezervtr
Un salvator de rezervtr, posibil persoana care a fost trimisi dup6 ajutor medicaln poate prelua rolul
salvatorului daci acesta oboseqte. El trebuie sd se identifice spundnd: "Cunosc RCR. Pot si ajut ?".
Dacd salvatorul inilial doregte sd fie inlocuit, schimbul trebuie fbcut in momentul in care procedura de
reanimare este intrerupti in mod normal pentru verificarea pulsului, dupl ce s-a realizat complet un ciclu
cu doub respirafii. Apoi:

- Ap6sa{i pentru conrprimarea toracelui pe o distan{6 de 3,8 p6n[ la 5,0 cm $i

reveniti la pozilia - Salvatorul de rezervi loealizeazd 9i stabilepte existenla pulsului la carotidi (pasul XI).
in i1ial6.
Dacd dupi o verificare de 5 secunde nu existd pu|s.........

Aplsarea gi relaxarea trebuie si dureze un tinrp egal 9i mai

pulin de o secundtr' - Salvatorul de rezervi procedeaztr la deschiderea cdilor respiratorii gi ventileazd de doud ori.

- Repetali astfel 15 apf,sari intr-un ritm de 80-100 pe minut(secven{a de l5 comprcsii nu - Salvatorul de rezewl marcheaztr zona de intervenfie pentru masajul cardiac gi preia apdsfrile
dureze rirai mult de 9-l I secunde)' gi ventildrile intr-un raport de l5:2.
trebuie sI

. apbslrilor se - in timp ce salvatorul dereznrvlrealizeazA RCR, salvatorul initrial mentine deschise cdile
t4a?4/el Pentru menfinerea ritmului gi vitezei, cdt 9i pentru contabilizarea
DOI' $l TREI' respiratorii gi urmf,regte pulsul la carotidl la fiecare douf, minute, pentru a stabili dactr pulsul
recomandi o numAratoare cu vitezd constantA, de tipul - $l UNU, Sl
gr rnrnu, crNCI, $l uNU, $l Dol, $l TREI, $l PATRU, $l zEcE' $l UNU' a revenit spontan.
$l
$r Dor, $lTREI, $l PATRU, $ICINCISPRET'ECF'"' Salvatorul inilial trebuie si fie gata oricdnd sd preia din nou manevrele de reanimare in caz cd salvatorul
de rezervl obosegte.
- Ventilafi Pl6m6nii de doud ori.
ceea ce ar trebui s6
- Realizati iar patru cicluri complete de c6te I 5 ap6s6ri ri z ventilatii, 3.3.3 CAnd existtr doi salvatori
dureze circa I minut.
Salvatorii care sunt antrenafi si-gi coordoneze eforturile, pot forma o echipi pentru realizarea RCR. O
Xl Verificarea din nou a existenfei pulsului astfel de metod[ este mai pulin obositoare gi, deoarece poziliile celor doi care realizeaz5,, unul apdsirile
spontan' toracelui, cel[lalt ventilarea pl6m6nilor, pot fi schimbate, RCR poate avea o durattr mai mare decit irr
- Verificafi pulsul la carotidI, pentru a stabili daci a reaparut
cazul unui singur salvator.
Dacd nu existd puls, treceli din nou 1a""""""

Xll Ventilarea Pttrm6nilor

- Adnrinistrati doul resPiralii

3-5
 { (
sd inceapi Vll R verifica pulsul
cardiac Ei exist6 doi salvatori, unul trebuie
in cazul in care victima este in stare de stop ( a se vedea cap'3'3' I ), iar celalalt va
pentru un srngur salvator
reanimarea victimei conform procedurii - LocalizeazA artela carotidl pe partea cea rnai apropiatf, gi cauti pulsul. Procedeazi cu atenlie
merge duPh ajutor medical' pentru a putea detecta chiar gi un puls slab gi neregulat.

Dacf,inapropiereexistdcinevacarepoatefitrirrrisdup6ajutor,atuncisepoateincepeprocedurade - Dacd nu existl puls, anun!6: "Nu are puls !".

RCR - doi salvatori'
pentru reanimarea - Trimite dupd ajutor medical.
preia rolul de a ap6sa toracele victimei
in procedura RcR - doi salvatori, unul al doilea - pe acela de a-i ventila plflrndnir
ce urme azacu-c),iar Vlll
cardiactr (acesta va fi desemnat in cele C incepe aplsirile (comprimlrile) toracelui
(desemnat prin R)'
l"n,r, ."ini-area respiratorie
- Dupd ce iqi fixeaztr pozilia pi realizeazA nlarcarea pentru masajul cardiac irr tinrpul verificdrii
sunt urmatorii (figura 3'6):
Paqii de prim-ajutor care trebuie urmafi pulsului de citre R, C efectueazi 5 apdsiri ale pieptului, folosindu-qi podul pahnelor dc la
ambele mdini. Numdrd cu voce tare: "gl UNU, $l DOI, $l TREI, $t PATRU, gt CINCI". Facc
t R stabileqte reac(ia victimei pauza corespunzltoare pentru a permite lui R si efectueze o respirafie, dar ipi men{ine nr6inilc
in aceeagi pozilie.
- Bate sau scuturd ugor urnhrul persoanei
aoarent incon5tiente. strigdndu-i totodatd: "Vd IX R continui ventilarea pltrminilor
simtiti Uine?". pentru a determina gradul
de

reaclie. - AdministreazA o respira{ie, dupi care men{ine deschise cf,ile respiratorii gi verilici exislenla
Dacd nu se primette nici un r6spuns """"" pulsului pentru a stabili eficien{a compresiilor toracelui.

ll R apreciazd existen{a respira[iei X C qi R continul RCR

Fig. 3.6 Reanitnarea cardio-respiratorte

- Plaseazl urechea l6ng[ gura qi nasul - doi salvatori
- CrealizeazA, un nunr6r de 80-100 aplsiri pe minut, cu pauzela fiecare -5 aphsdri, pentru a
victimei gi privegte pieptul acesteia, permite administrarea unei rcspiralii, de citre R.
urmirindsemnele ce insofesc respiralia'.
Daca acestea lipsesc' el spune: "Nu
respirf, !"' Xl R verificl din nou pulsul gi ventileazi
capul 9i gdtul'
lll R pozifioneazd victima pe spate' sprijinindu-i - Dupi l0 cicluri (aproximativ I minut) de apdsiri-ventildri, spune: "RCR gata", administreazii
o respira{ie gi verific[ daci a apdrut puls.
lVRdeschidec6ilerespiratorii,folosindmetoda''rf,stumareacapului-ridicareabdrbiei''sau Dac[ nu existd puls spune: "Nu existl puls!" gi administreazd o respirafie.
le elibereaz[ prin metoda Heimlich'
XII C 9i R reiau RCR, respectiv, apdsirile-ventilIrile.
V R veri{ic[ din nou resPira{ia R verificl pulsul la fiecare cdteva minute.
-'UimareEe semnele ce inso{esc respirafia'
Daca acestea lipsesc anunff,: "Nu
respirl !"' Inversarea rolurilor

Vl R incepe ventilarea pliiminilor - C semnaleazd intentia de a inversa rolurile, din cauza oboselii. in locul numdritorii de tip "$l
UNU, $l DOl, $l TREI, $l PATRU, $l CTNCI', menfine aceeagi viteztr, dar numtrrf, astfel:
gura acesteia cu gura sa qi expirl o dat['
- Astup6 ndrile victimei cu degetele 9i "DATA, VIITOARE, SCHIMBAM, DUPA, CINCI" (sau oricare alri metod6).

- Face o pauzf, pentru a lf,sa victima

si expire qi repetl incd o dat6' - La terminarea respira{iei de la urmdtorul ciclu, R preia pozilia lui C, fiind gata. dupd
marcarea zonei corespunzdtoare pentru masajul cardiac, sA execute compresii toracice. C prcia
- Mentine capul inclinat qi"""""""""' locul lui R gi se pregtrte$te pentru verificarea pulsului la carotidd.
 (
Xlll C verifici din nou Pulsul. Capitolul 4

- Dacd nu detecteazi puls, anun{l: "Nu are pulsl"'

{. . , iI{TJCTIA CAILOR RESPIRATORII

XIV C continud ventilarea pltrmAnilor. 4.1 Gcneralittrti

- Administreazl o respiralie, menfine capul victiftrei rasturnat 9i pastreazl degetele pe

Obstructia cdilor respiratorii sttpcrioare reprezinti blocarea partiald sau totala a clilor de trecere gi
carotidd pentru a stabili eficienfa compresiilor toracelui' de
pltrundere a aerului in pllnrdrri.

XV R reia M.C.E.
La o persoanl conltienta, obstruarea este cauzat[ de obiecte strdine, de exemplu, alimente.
La o persoanl inconqtienti, linrba poate sd cadl in fundul gatului
- Apasd toracele cu acclagi ritnr gi aceeaqi vitezi, pistrAnd uu raport de cinci compresii la $i s6 impiejice trecerea aerului.
o respira{ie.
DacI aerul este impiedicat sd intre in plimdni, persoana igi poate pierde cunogtinfa. Dacd primul
ajutor
nu este acordat, se poate ajunge la stop cardio-respirator gi deces.

Alte tipuri de accidente inso{ite de obstruarea ciilor respiratorii, cum ar fi rinirea sau inflama{ia
3'3.4 Cf,ncl existi doi salvatori 9i victimei i s-a
acordat deja un Prim ajutor lesuturilorgetului prin reac{ii alergice sau alte boli, necesitr ajutor medical de urgen}6.

Obstrucfia ciilor respiratorii poate fi prevenittr prin:

- tiierea alimentelor, in special a cdrnii, in buc6{i mici gi raestecarea lor completf,
inainte de
de a acorda RCR unei victime careia a fi inghilite;
l)oi salvatori (R ii c) antfena{i in echipd, cafe sunt pugi in situa{ia - evitarea vorbitului, rdsului sau bdutului in timpul mestectrrii alimentelor;
sa-9i enunle competenla, apoi sf,
i sc aplicS RCR de cdtre un singur salvator inilial (I). trcbuie mai intdi
- evitarea ingurgitArii bEuturilor inainte qi in timpul meselor;
inceapd procedttra de prcluarc a victinrei' - congtientizarea faptului ci anumite alimente (de exemplu arahide, floricele. unt intins
in strat
gros pe p6ine) au tendin[a de a produce inecdri qi deci se recomandd precaufie la
in al cioilea r6ncl trcbuie stabilit daca a lost solicitatirasisten{a nrcdical6 de urgen}i. acestora.
consumul

respiralii, R, care preia

lrnediat ce salvatorul inilial (I) a irrcheiat un ciclu de l5 apdsiri dou6
qi
9i verificl pulsul, iar C iii
4.2 Semnele obstruc{iei respiratorii
controlul, se plaseazl in dreptui capului victimei, deschide clile respiratorii
de marcare corespunzf,toare (in principiu, acest lucru ar trebui
pozi{ioneazl mdinile, folosind proccdura inghifirea alimentelor, lichidelor, obiectelor mici este cauza posibi16 a unui stop respirator, a apariliei
sf, dureze 5 secunde). cianozei (invinefirea) buzelor ca gi a pierderii cunoqtinlei.
Cdnd cineva se ridici deodati de la mas6, aparent flrd motiv, este posibil s6 se fi inecat gi, incerciind
in acest monrent, salvatorul inilial (I) poate fi trimis dupd ajutor medical calificat'
s[ evite incurcdtura, se izoleart de persoanele care l-ar putea ajuta. Unnlrili aceasta persoand pentru
a vi asigura dacd este sau nu necesar s6 interveniti.
Dupi ce R confirmf, absenfa pulsului 9i administreazi o respiralie, c reia
cornpresiile toracelui'

in cazul ineclrii prin inghilire (figura 4.1), treLruie

acordat imediat primul ajutor, deoarece se poate
produce obstruarea parfiali sau conrpletd a cdilor
respiratorii.

Fig. 4.1 Semnul inecdrii prin inghitire

 ( (
4.3.. Compresii (aplslri) abdominale (manevra Heimlich)
4.2.1 Obstrucfia parfiall a ctrilor respiratorii

parte intrarea aerulu.i in pl6mdni' producdnd

Obstrucfia pa4iala a c[ilor respiratorii permite doar in Ap[sarea pe abdomen (manevra Heimlich) constii in exercitarca unei compresium subdialiagmaticc pentnr
este necesarf,, trebuie sf, se evalueze rapid '
acces de tuse. Pentru a decide care acfiune de prim-ajutor a 1b4a iepirea aerului din pldmAni, producdnd o tuse artificiah.
dac[ schimbul de aer este suficient sau nu '
Dac[ victima este in picioare sau apezati, presiunea se aplic[ cu purmul pe abdomemrl superior (ligula
a. Schimb suficient de aer 4.2).

Tusea for{at6, chiar cu quier[turi intermediare, indic[ un schimb bun al aerului'

in acest car:
-Supraveghea{ivictima,incuraja{i.os[tugeascdgiaplicali-iloviturifermecupalmape
- spate.
- Nu intervenili pentru eliberarea ciilor respiratorii'

b.Schimb insuficient de aer

Tusea slabf, qi ineficace, respiralia zgomotoas[ 9i

dificila 9i cianoza (invine]irea) sunt semne ale
Fig.4.2 Marcarea zonei pentru compresii abdorlinale qi pozifionarea punrnului
schimbului insuficient de aer.

4.2.2 Obstruc{ia completd a ctrilor respiratorii

Dacd victima este aiezat2i pe spate apiisarea se f'ace cu podul palmelor.
va fi incapabild sl respire' s5 tugeascf, sau
in cazul obstruc{iei complete a ciilor respiratorii persoana
Existd riscul producerii leziuuilor interne, dar aplicarea corectl a tnartevtei va rcduce la minimun acest
sl vorbeascf,.
risc.
gdt. congestia initiala (ro$ea{a la fa{i) se va schimba
Victima va exterioriza primejdia, ducdnd mainile la
Compresiile abdominale nu vor fi aplicate la copii mici, la persoane obeze sau la t'emei gravide ultimole
fr .i"""ra (invinefire) 9i va urma curdnd pierderea cunogtin{ei'
?n

luni de sarcinS.

4'3 Manevrele de Prim ajutor 4.3.1.I Apisarea abdominall - victima congtientl, stind in picioare sau agezat (hgura 4.3)

urmatoarele manevre' in cupdndefi-i talia cu rnlinilc.

primul ajutor in caz de inecare prin inghilire necesitl una sau mai multe din - Stali in picioare in spatcle victitnei ,si

{unclie Je vdrsta 5i starea fizicd a victimei'

-l-ncaliza\i virful sternului cu degetul miilooiu al unei mAini ;i ombilicul (bulicul) cu degetui
r (manevra Heimlich)' nrijlociu al celeilalte miini.
. Compresii (aplsnri) abdominale
r ComPresii (aPIsnri) Pe torace'
guri' - FirI a schimba pozi{ia, strlingefi purrnul gi rlsuci[i-l astltl ca degetul utarc sii lic indlcPtat in
ExplorareaPi scoaterea cu degetele a obiectului strlin
. din
ios, pe nijlocul itbdornenului, intre buric 5i vArlul stetnului.
r VentilareaPldmAnilor'
maijos . Pentru a fi eficace, aplicarea lor trebuie - Aooperifi pumnul cu ocalaltl mAnI qi aplsa[i rapid. cu fix12i, pentr.Lr n disloca obstrr-rctra.
Fiecare din aceste manevre este descrisd in detaliu
realizal| intr-o succesiune rapidi'

9i ele nu trebuie niciodati exersate pe persoane

/Cc4*l . Aceste manevre pot fi periculoase
strnitoase'
pe manechine'
r Practica (invdfarea 9i exersarea) se face numai
 (

O persoand congtientd poate sI-qi efectueze singurd apiislri abdominale pentru a clinrina prin tusc corpul
stldin. Pentrl aceasta:

- StrAngelipunnul unei mliini qi plasali degetul mare pc linia rncdianl (dc mr jloc) a abdourcnului
mai sus de ombilib qi mai.jbs de stem.

- Prindefi pumnul cu cealaltl mAnd gi presafi cu fb(ii pi rapid spre diafiagrr

- Repetafi p6nd la eliminarea corpului strdin. Spdtanrl unui scaun tapi{al sau marginca unei
tdghele sau mese pot fi, de memenea, folosite pentru apdslrile abdominale autoadministrate

Fig 43":lHl?:Jilffijif, 4.3.2 Compresii (apdsiri) pe torace

b) aPdsarea abdominald ln cazul persoanelor adulte obeze sau in stare avansatl a sarcinii (tigura 4 5) apisdrilc abdorninale nu pot fi
aplicate eficient qi de aceea ele vor fi inlocuite cu aplslri pe to;1sc.
.Ef'ectuatiapSsdrileabdominalepffnSlaevacuateaobstacoluluisaupAn6cevictimaSi.apierdut
cunoptin[a.
(figura 4'4)
inconqtientl' agezati pe spate
4.3.1.2 Apisarea abdominall - victima

- lneenuncheatri deasupra victimei' avdnd genturchii

-';;lru;;;" li a"uttu a corpului acesteia' astfel
t".til;t iJ*"iut ou*"uuouitta sd ating[ comod
zona abdominald a vtcttmcl'

cu degetul-
- Localizali vir-fuI sternului victimei
uneia din miini 9i buricul cu
degetul Fig. 4.5 Complesii pe tol'ace la o f'crneic g'avidrl
.;'ilil
mijlociu al celeilaltc miini' ApIs5rile pe toracc pot ti aplicatc persoancltx-adultc con;ticntc, agezate in picioarc sau. in clzul picrdcr-ii
cunogtin{ei, culcate pe spate.

victima
4.3.2.1 Aplslri pe torace - victima conEtiontl, stinrl in picioarc sau aqczat
Fig.4.4 Compresii abdominale'
culcatd Pe sPate - Stati in picioarc in spatelc rrictimci, pctr-cccti rniiurile pe suh lrra{clc \rtrtrrur :l },/rtr,irirtr
lr1
pumnul unei rndini, avind degetul rnarc iu iuteriur', pc nti.jlocul stcrnului
(figura 4.6).
-F6r.[aschirnbapozilia,a6eza{itnAnadelasterrrastl.elincdtpodulpalmeisS<.:addchiar
(buricului)' Avefi gliil si'i cvitati lir-Iil stcrnu]ui 5i coastclc
deasupra ombilicului
(de
suntparalele cu liniamedianl - I'rindcli ltumnul cu ccalaltii nriirril qi intpingc{i cu lirrJir sptc splte
- Plasali cealaltl mend deasupra' lie.ulati;va .1t.1:.Y:t""
.

miiloo)acorpului.Pasfi.atidegcteleridicatesaustt.Atrsepcntruavdasiguracdpresiuneavali
Acestc ilpiisiiri spl'c ri|illc vrrl eolll[lilTlit tc,racclc;;i vtx'1irr'1a ielirc,lr uctttlttt tlin Il.rrtra:rr.
numai prin podul palmelor'
"*"t"iiota producAnd o tuse arlillcial:1. I.llcctLrati liccarc apiisllc cu intcntia rltslor:i'irii obstactrlulrrr
zece aplsdri distincte' tiecare ou inter.rtia
serie dc sase pana la
- Apdsafi deasupra rapid, intr-o
dislocdrii obstacolului'

-Fiecarediriser.iilecle;asepArria|azeceapdsdr.iestc.utmatldeincerc5rideventilareaphrnarrilor
ottline elihcrarca cdilor tespiratorii
tt ;t"*il;i,"''t'p'auti '" +-1
 Fig.4.7 ExPlorarea 9i scoaterca cu degetele a unui obicct stliiip din guril

Degi explorarea cu degetul poate sl nu ducr la indepdrlarea ooqtului stlrin, sirnpla ridicar.c
- victirna in pozilie agezat a lilrbii clin
Fig' 4'6 Conrpresii pe torace fundul g0tului poate sii elibereze par{ial clilc respiratolii qi sri pernritr aocesul acrului in pliinriini.
atlpoi
cdnd inc;eroa{i ventilarea.

Aplsarilepetoraceserepetl.pAndlaeliberareacdilor.respiratoriisatrp8rrdcAndvictimaiqipierde
cunorstin{a. 4.3.4 Vcntilarca pulmonarl

stind in pozifie culcat

4.3.2.2 Apisiri pc torace - victima inconqtientl' Dupd tiecare manerr-d de explorare cu de getul pentril scoaterca corpului stlr'iin- dcschirlctr oriilc rcspiraturii
pentru a ventila plEmAnii. Dacd cutia toraoici:i nu se lidicir. cf-ectuali rcspiratia arlilloialr'i
1a sc r,crjcrr'cap. 2).
.Plasalivictimaculcat[cut.a|airrsuspeosupralalItare6iplan6'cubralelesituate
lateral' Dacd pllmdnii ntt se uurfil, corttinua[i prirnul zrjrrtor pcntru a clibcra ciiile r.esyrir-atgr.ir.

-irrgenunchealiaproapetlepieptul',*1T.::$identifioatijumdtatcairrl.erioardasternuluiin
2'2'2)'
aoelagi mod ca r"'[Cn t o t" u"d"o subcapitolul
4.4 Faze de intcrvenfie in f'uncfic de starea victimci
.AplicalioseriedelasepAn[lazeceap[s6ripetol.ace,lentSidistinct,presAndstemulcu3,8
la 5 cm' 4.4.1 Victirna in stare de conqtien{I
PAnd

.Fiecareseriede,sasepAn[lazeceapds[ripetoraceesteumat[rJeexplordriinguravictimeigi I Aprccia!i obstrucfia

incercdri de ventilare a pldmAnilor'
- AtAt tirP clt cxistl un bun schimb al aerului, incurzr jali tusca victinrei
;i aplicali-i lovituri lcrn.rc
.Apas[rilepetolaoeseintretupdaclobstactrlulesteevacuatgidac6sereiarespiratiaSpontan[. cu palma pc spate, pentru a elibcra cdilc rcspirator.ii.
gurl - Supraveghea{i victima 1rentnl a fi gata dc ajutor..
a obiectului strlin din
;l'3'3 Expkrrarea qi scoaterea cu degetele - Intlebafi : "V-a{i inecat'/"

DacI schimbul dc acr este stjrac sau abscnt, obstruc[ia cstc coniplctii
I]xploral.eacudegetul(degetele)-inguraviotimeiesteomanevrdinrloudetape,utilizatdpentrudislocarea
cJqrului strlin (tigura 4 7)
;ii;l;;n^'"' II Aplicati apislrile abdominale
.Plasa{idegetulmarealrnAiniidumneavoastrdinguravictimeipentrua.ilinelimba'$nandcu
mdini bdrtria victimei' - StAnd in picioare in spatele victimer, cuprinde{i-i cu br.a{elc talia.
celelalte O"g"t" ut" aceleia'si

- Localiza{i vArli.rl sternului ou o mind gi buricul cu cealaltl.

-Jinarrdl.errnblr.bia,silimba,trage|irnandibula(falca)'deschizdndrnairnultgur.avictimei
(ridicare limb[-mandibul[)
- Pozi{ionafi pumnul chiar deasupra buricului, dar mai jos de stcnir-rlui.
.Aceastdmanevr[poateeliberacorpulstlain,permipnds6fie',extras''rlinguravictimeiincursul 'arrirl
mlini'
explortuii h;;;;i;; cu degetul ar[tetor al celeilalte
 $
i

.Prinde|ipunrrrulcumAnacealalt[giaplicaliaplsdrirapide,pan[ladislocareaobstacoluluisau
VIII Repetar. explorarea 9i scoaterea obiectului striin cu tlegctul, ventilrrilc
;rulmonare gi apislrile abdominalc
ni",ima devine inconqtienti 5i atunci contirrua[i astfel
:
parO
"anA
- incepeli din nou cu pasul V qi repcta{i explor-arca ;ii scoaterea obier:tului strdin cu clcgctrrl.
III Pozitionafi victima ventildlile pulmonare ;;i apiisdlile abdominale pinl la obliner.ca rczultatului tlorit sau prinii la
pe altl supralald plani 5i dura' cu blalele ihtinse
latoal' sclsirea medicului.
- Apeza[i persoana pe spate pe podea sau

IV Chemafi sau trimitefi dupi aiutor 21.4.2 Victima gisitl in starc de inconqtienf:i
-Striga|ipentruaatrageaten|iaoelordinapropiereSidacdcirrevardspunde'trimitetidupd I Apreciafi capacitatea de rispuns a victimei
serviciul de urgent6.
- Bate{i victima pe umdr sau scutura}i-o uqor gi stligaji: "Vd simtifi bine ?" pentn
necestu-e pentru a vd asigura un rdspuns prompt ;ii adecvat sihraliei a veritjca dacij
Dali-i toate inlbrmafiite persoana este congtient5.
respective' Dacd nu obtineli nici un rlspuns,

V Explorafi qi scoateli cu degetul obiectul striin

lI Verifica!i existenfa respira{ici
mandibulei" ( a se vedea cap' 2) qi incercali
sd
- Deschidefi gura pdn manevra "impingerea - Plasati u'echea gi obrazr-rl dunurcavoasl.ri'i lAngl gur.a
lEout cArlig' i;i nasul victimei.
ai.f"""lt .r, *"a i,ta^"pa'tu1i corpul strlin cu degetul
- Observali nrigcalca cutici tolacice
Dacd nu sunt semne dc respirirlrc'. .

lcc4tzl .Nuexpklraligur.aflrlaaveavizibilitatesiindepErtalinumaicotpulstrlinoare
poate fi virzut! III Strigati tlupi ajutor

- Stt'igati pcntru a-i atenfiona pc cci din apropiere cale pot a.juta pentru chemarea serviciului dc
Vl Vcntilafi Pllminii urgentl.

qi incepe{i sI ventilafi pl[mAnii ( a se vedea cap'2)'

- Deschidefi clile respilatorii IV Pozifionali victima
]

toracice. Aceasta va indioa dacd aerul I

- Urm[riti semnele de ni;carc respiratorie :-*:ti continuat[' - intoarcefi victima pe spate, ptrtcjindu-i capul ;i ceaf'a.
dacJ rcspilalia arlil'roiall Lrctruie
del)A$c$te obshrrclia ;i
DacI plirmAnii nu se untplu cu acr" V Dcschideti clile respiratorii

VII Aplicati aPlslri abrlominale - Folosili manevra "cap rlstumat pe spatc-bzlrbie ridicatl" pcntlx a cleschitlc ciiilc r csprr 11or1.
atstlbl
avantl picioatele situate r1e o parle 9i de alta a persoanei'
- ingenunchea{i deasupra victimei, VI Verificati existenta respiratiei
incA] abdomenul ei s[ v[ lie la indernAn['
- Privili, ascultati, sesizali pe obrazul dumneavoastLd oricc seurn de nriScalo a aerrrlui in plriminii
qi bulicul ou cealalt5'
- Localizali vAr-lilI sternului ou o mAn[ viclimei.
DacI nu sunt sefiurc dc respira1ie...
-Plasa{ipodul1ralrncichiardeasupr.aburrcului9iceala1tdm8ndpesteea'
VII Ventilafi pliminii
-CurJegete.leridicatesattstrAnse;;ide.alungullirrieirnedianeacorpuluiexeouta{igaseplinlla
ze':e apirsrri rapide, fiecall';;il; ;il ..;
"iis"""
distincta'
- lindnd inchise cu o mAnir nirilc r.'ictimci, lipi{i buzele durmcavoastri cie gur.a ircustcrr ;ir
expira{i.
 ( (

toracice pclitlu a vedea dacd pllmirnii victimei se ttmplu cu aer - DacI pldmauti nu se umplu cu aer, Ievenili la pasul X ;i corrtinua{i cu itpiistirile abdsminalc.
- tJrrlalili migcarea <;utiei
explorat'ea cu degetul a colpului strlin in gulir qi incercirrile tlc vcutilare a plirmililor plnil la
iu cir'. contrar...
ob[inerea rezultatului dorit sau pAnI la sosirea mediculLri.
dc gura victimei gi ventila{i
vlII Rcdeschide{i calea rcspiratoric, lipifi din nou buzele
4.5 ingrijiri ulterioare
- Ilirslrulafi rnai mult capul inapoi 5i ridicati bdrbir
victimei'
- lntrerupefi manevrele pentru iuecalea prin inghilire atunci cAnd clile respilatorii sunt suticielt
- Asiggrati-vl cd ndrile victimei sunt inchise qi cI v-afi lipit bine buzele de gura victimei 9i de libere pentru a putea permite aplicarea r-espiratiei artificiale.

incer:Ja1i din nou s[ ventilali pl[mAnii acesteia'

- Dacd respifafia spontanE se teia, sqrravegheali victinra penhu a Ii siguri ca nu apar clificultiili
DacI pldrndnii victirnei nu se umplu cu aer"'
ulterioare.

IX Trimiteli duP[ ajutor - incredinlafi persoana serviciilor medicale <le urgenld gi indemna{i-o sd lie vdzlt6 de medic"
deoalece maner,r'ele pot sd producd rdniri ;i, prin urmare, victima are nevoie de irgilue mcdicali.
- Trimiteli pe cineva sI oheme serviciul de urgen{d'

vd asigura de o asistcntr |apidr 5i calilicatd'

- comunica{i toate intbrmntiile necesale pentru
a

acordarea prinrulli alutor

- Dacd sunteli singur, nu pfirdsili victirna 5i continuafi

X Aplicafi aP[slrile abdominale

-A;eza{i.vlingenunclrideasupravictimei,av0ndgenunchiisitLra(iclcoparlcgidealtaacorpului
victimci sir lic la i.tlerlriinit.
acesteia,asti.el ca partea superitx,rl a abdix'e'ului 'ir
$
qi buricul cu oeulaltir'
- Localizati vArlul stelnului victimei cn o mAn[

avind degetclc riclicatc sau strdnse,si paralele

- A$ezati podul palmelor chiar deasupra buricului,
cu linia mediand a ccxpului victimei'

- Aplicali yase pfinir la zece apirsiri rapide deasupra'

Dacir obstnrcf ia Pcrsistir.

XI Expkrra{i gura cu dcgctul pcntru a indcpiirta corpu,lr:triin

"ritlir:arc !i131.bt-r-trl;trrdilltrl['', irrccr.r:ali sI agafa!

. Desoliirle|i gura viotimei ,si, rrplicAnd maneVra
:;;;i";"ntru a-l disloca 9i a-l indepdrla oomplet rf'lri
";,J
fi r'[zttt'
indepdrtafi corpul strlin numai dacl cl poate

XII Vcntilafi Pl[mAnii

- Deschidefi clile respiratorii 5i incepefi si ventilali plininii'

semnele de mi;care a cutiei toraoice

a victimci'
- Urmlrili

49
 r r
Pentru victimele allate L- -.Lare de goo, asistenfa rnedicali trebuie acoldatd flrd intdrzier.e.
CaPitolul 5
PAnd la obtinerea asistenlei rnedicale, acordali prompt primul ajutor, incerclind sr preveliti
socuL evolulia gocului. Astl'el:
ipstalarea ;i

5.1 Cauzele instalirii gocului' Semne' - Tratali corect cauzele evidente de ;oc precum sdngerarea, fi-acturile qi arsurile (a
se
irigare insuficientda vedea cap. 8, 9 li 14)
$ocul reprezintd o stare
criticdder,elclrg a.orqanismuluiuman':*":1-"-TltiL:t::;o
mdsuri pentru a-i preveni evolu{ia'
{esuturilorcorpului. $ocul poate fi faial, dace nu se iau - Linigtili gi incurajali victima.

El poate aplrea in una din urmltoarele

imprejurlli: - Controlafi respirafia qi circulalia (pulsul 5i tensiunea arleriall).
' - sAngerare exteme severi sau slngerare
-*.
internfl;
- arsriri asociate cu pierderi de plasmd sanguini' - Miqcafi victima cu griiI pentm a nu-i provoca dureri.
.rdnirigrave,*triuiil,"uza,obiride1esuturi9icarepotduce9ilapierderides6ngeqiplasm6;
pompa suficient sin.ge in apTTul circulator;
- crize cardiace, cdnd inima nu mai poate - Dezgolili victima in juirl cef'ei, pieptului, taliei
cailor re'sfiiatorii, ranirite toracelui sauparaliziamu'chilor
- crize respiratorii, precum obstruarea oxigenat cdtre
intercostali, car" #;;;; s[ inspire suheient aer pentru a furniza s6rrge - Prevenili picrderea cdldurii corpului viotimei. pundnd pdturi sub deasuprzr vir:timei.
"i"tima 5i dar .

a tra^seelor nervoa.se care at'ecteazd controrur dimensiunii

:ti#i::tJ.ftei vcrtebrale sau
'
- Nu supraincdlzili persoana aflatd in stare de goo;ir nu lolositi stiolc cr-r apI lierbrntc, piirruii
vaselor sanguine; - .-----^xk,-x A- electricd etc., decdt la recornandarea medicr-rlui.
-reacfiialergicesevereproduseprininfepdturideinsecte,mugc6tur6deanimal,alimentesau
medicamente sPecifice; -^i^^rx de boal6 6i este rar
perioada de - Nu dafi nimic pe gur[ unei persoane allate in stare de inconqtienfl sau de
;oc sever. tJurczilr-i
tip de |oc este lntalnit de obicei dupd o
'
_ diverse i"r""ri - buzele dacd victima se plAnge de sete.
"""i1
domeniul Primului ajutor'
- Pozilionali victima aflatd in stare de goc, astltl incdt s:i i se asigure conlbrl maxrur sii sc
;i
Durerea,pierdereacdldruiicorpului,teama,.epuizareaftzicl,surmenajulsuntfactorirgravanfi,care prevind agl'avarea gooului.
severitatea gocului'
-et"t" tii"r" ae instalare ;i In acest sens este de men{ionat cI:
e Pozilia ideald este pe spate, ou capul mai.jos qi membrele inl'erioale ridicate cu l5 crn pAriii
Stareavictimeiaflatiingocpoatevariadelacongtienftrlalelinsaulapierdereacunoptn}et.i la 30 cm pentru a creqte debitul sdngelui spre cr eier (iigura 5. I ).

oricaredintreurmAtoarelesemnegislmptomesautoateimpreunipottiprezenteqipotcrestein
cind gocul Progreseazl:
;
"i"'"it*" . agitalia 5i anxietatea pot preceda toate
celelalte semne; i

rpaloareasau""r"*"""a'et[apielii,inspeciallanivelulbuzelor,tegumentelor,ung}riilorgi:
iobilor urechilor 9i indicind lipsa oxigenului;
r pielea rece qi umedn, cu transpirafie
abundent[;
. pulsul oin lo *ui slab girapid;
r "" "" r.., --r.^j^^-^ ri^-^ Ao oer
in stadiile ulterioare, lipsa de aer, sufocarea;
respira{ia rapian iirrp"m"i"re, iar l

Fig. 5.1 Pozilia victimei in caz de ;oc (viotirna conqtierltl)

'r setea;
geafa qi vdrsdturile i

. ito,lifi"etil* stdr ir de con$ienf6' Rrnile victirnei sau condilia sa fizicr pot sa nu permitd piasarea ei in aceast:i pozilie.
Astfel, ridicarea picioarelor victimei cu liacturi pelviene poate prnducc dureri ;i poate
5.2 Primut ajutor l agrava traumatismul. Aceastl persoand tr"ebuic mcn]inutl intinsr pe spate, pref'crabil pe o
brancardd (targl). DacI victima este imobilizatd, mdnerele brancardei pot fi ridioate- pcntrl
primul ajutor adecvat pentru a impiedica I

cere produc gocul 9i acordafi arealiza o inclinare a corpului in direclia capului.

inv61a1i sd recunoagteti condifiile
instalarea gi evolulia acc'lrriir

5l
 ' Capilolul6
.' VictitneL orc 8r $ftritrtnin Is rqeec@ uto bo0l! Pulrmllf| $rc{c locnri! !!ftrillh
*i-a. *"a, r*pi.i."i $to( d,rn glDt q.zd.3€mioll4!i, h "cspul o,l'ld' PIERIIERIA CIJNoFTINTEI

. victitrlecde eDttn sr!ftdc in.ongiel|Ilru c$! diu s t dll'omItth{i.Phlsebp@iti' i 6l G'nertlftitt

& !ig'rt(r(& I*.{c"rcl (t re v€dq clp 6) cdrrtiflla 61e sles in curc o peisoane Lorbe$e ofrrr. $, ulroreu dJuv,r,rra rnui(rddi.
retclioE0"n Ia stinuli du@$ preum ri atunoi c6.d eft interpelltt ri iti d, scama de nediut
hconjudtor. Orice modilic.r€ | a€slei \tiri, in d@ somtrlui norrnal, 61c un s€m iinponaDt de ei<tel]r
, su boatr

Pierderea cunoqtin{ei (conptienfei) poate aplrea mai ales in umrlkrarelc situalii:

- raumatisme cranio-cerehrale;
- como{ie cerebral[;
- contuzie cerebralA;
- otrdviri, intoxicalii profbsiulale prin inhalarc sau ingcstie;
- insolatie, $oc caloric;.
- boli ale sistemului nervos contral (cpilcpsic etc.);
- boli metabolice (diabet etc.).

Pierderea pl'ogresivi a cuno;;tin{ei indic[ o deteriorat'c a str,-rrii de sdnltatc a unei persoanc crrc a sulcrit
traumatisme, otrdviri, goc, crize cardiace etc. De aceea cste esenlial sa se stabilcascir starca dc conSlicl[I a
unei victime, sI se utmdreascd periodic nivelul acesteia ;i sd se t'cmat-cc orice mocirlicarc.

6.2 I'ulbur[rilc stlrii de conqtientii

r Victima este congtientl, dar prezintl unele tulburiri (anomalii):

- este agitatd;
- este somnolentd. Stimulata, rlspunde, pcntl'u car cstc congtientl, dar ilncdiat I scade in
somnolenfl (dacI fusese adomritri pur'5i simplu, eu rlspunde la intrebiiri $i
rfuniinc
lreazd);
- poate rdspunde la unele intleblri simple, dal rispunsurilc nu sunt intotdeaunzr
coerente;
- poate executa otdine sirnplc: sii inchida ;i sir deschidri ochii, sr'i stllngii mina
etc.;
- poate fi obnubilatl sau are idei lixe.

o Victima este incongtionti:

- nu poate li stimulat[ verbal, dar aceasta uu inseanurir ci nu aude;
- poate fi intr-o stare de incongticn[ti uqoarii. arc incl lcllcxclc de securitale, trrsca.
deglutifia (inghifirea). Este imputant, pentru oI ca ar putea sir-;;i clibcrcze singurrr
aparatul rcspirator.

t*r4/.1 Victima poate trece tlintr-un moment in altul din starca de incon;tien1ii u;olrii la o
inconrstienfl prolirndd, liu'I sl-pi dea scanra (yi tiirii sI nc dlm seama).

\) 53
 I
Obscrvatie:rentru ambele scale, ierirhizarea este dcscrescltoare. de la cel nrai trLrn rlspnns, la
in stare tle inconqtienll
profundl' cel mai prost.
. Victima este i

provoacr i Folosind aceste scale, st:rea de semi-conqtienlir a unei persoanc poate Ii desclisii dupri cum urmcaz-i: "ochii
Starea de inconqtienld 'l '*T"".'lT:*:1t::;-:",,H::? i::".J1:ii*:;i:H."tx1:^.fi
turburdriior respiratorii imediate sau
se deschid la dru'ere, vorbit'ea este oonlilzd yi din timp iu timp neinteligibila iat-nruychii sc llcctcazii u;lu'
il1ffhffiT[illix'i],:fi'$;1ffi;";;;;;;,;r!ia poate inunda dacd se ciupegte anteblaful pe f'afa intemir, Aceastii stare se poate deteliora, ast{cl inciit dcsctrcr-ea poatc
Progresive'
sale de securitate dacl este culcatd pe sPate' saliva
,si, deveni: "nu exist[ nici un fel de rlspuns = stare de inconqtierr[[".
victima ipi pierde retlexele respirator'
turi"'"iii''it;; ;"* * p.ate lrovoca stopul
progresiv
"ail" in p ozif ie de Stimuli durcroqi
a!1
s in gu r a yo o arit
siguran{I, Pe o Partet Pen
{ i.1l";;i T ;fixfiT3i:H;iilf "i[""T,"ifflH:' Este posibil ca in tirnpul exan-rinlrii sI se producri in mod neintenfionat o duler-e vlctrnrci )r ircc.rsta sri
reac{ioneze. Trebuie retnarr:at g'adul reac{iei. aocsta Iiind revclator pentm starea rrrctinrci.

6.3 Evaluarca nivelului de conqtienfi Dacd este necesarl provocarea durerii ca stimul ir-r examinalea inifiall sau in cclc ultcri();rc. :rce astir poi(c
fi fEcutd in mai rnulte l'bluri, fir5 a prrduce rlniri sau a lc ag'ava pe cele existentc. Ciupirca lobului urcchli
lblosite scale sunt ori a pielii de pe fafa anterioar[ a antebrafului sau aplsarea cu marginea unui crcron la blza unghici
ochii, de
ra.punaffil;i;;rero;ri cele nai
PentruastabiliSidescrienivelultle<;onStien![s.auelirboratdiversescalebazatepecapacitateavictirneide provoaci suficientd durere pentru oa victima s[ reacfioneze.
a deschide " ",,J;;;";;,;io"',,
A.V.P.U qi Glasgow' Impedimente in stabilirea reacf iei
urmdtoarelor cuvrnte din
lilnba englezb :

A.V.P.U reprezintd semnifica[ia spontau

conqtientd'.deschide ochii Trebuie obserwate cu ateniie conditiile care pot inipiedica victima sI ldspundl ctxrlium nivclului real al
A = "alert" - -"ti*"
"*t" la stimuli verbali congtienlei. Leziunile oculare sau ultlarea {esuturilor adiacente ochilol pot irripicdica victiura sii dcscllrLi
- ui"ii*" tatpuna"
V = "verbal"
ochii, cu toate c[ ea ar putea fi pe deplir-r oon;tient[. in mod similar, leziuni ale gitLrlui, dclicicntc dc vorttrc
::ili::::,1,T:jil#ltjJ ,auffide
f.= "uffesponsl\ ra nici un rer de stimuri sau chiar difbrenfe lingvistice pot I'cduoe reac{ia vct'ball, iar loziunile nervilol pot lrrlrtl lcilLlrir nrot(uic
U=
Dacd se suspecteazla o paralizie, se cerc victimei srl clipeascd sau sd scoatd limba. pcntru u-i stabt li reaclia
motorie.
Salvatorulapreciazlrriveluldecongtien{6,notindstareairri|ialhavictimeigievoluliaeiulterioarS.]
Inlbrma{iile privind rnodificdrile in statea victimei, inclusiv dacd tt'ecerea a lbst br-uscz'i sau lentI. prccum Si
ScalaGlasgow,modificat5penbuscopurileacordlriiprirnuluialutorlaciliteazdcvaluareareac{ieivrctrmet momentele in care s-au petlecut schirnblrile trebuic notate, liind necesare mediouiur uarc va tlirtu. apoi.
dup i urmltoarele
semne :
victima.

Deschiderea ochilor
- se deschid spontan;
victimei i se vorbe;te;
t't'ot* - se deschid la durere sau cantl 6.4 Manevre de prim-niutor. Pozifia de siguranfl (rccuperarc)
G-- - nu se dcschid;
CAnd existd un numdr mai mare de victime, se oautd mai intii persoanele incon;;ticnte.

RIsPuns verbal
- la obiect rsi imedrat: Muqchii unei victime incongtiente sunt lelaxa[i qi dacd persoana este intir-rsd pc spalc existi pcricolul oa

+
R6sPuns motor
- contuz./neinteliSibil ;
- nu rlsPunde.

- rlspunde la comenzt;
- rlspunde la durere;
limba sd astupe oiile respiratorii. De asemenea, se poate intAmpla ca pelsoanelc incon;ticnte sri-qi piardir
reflexele naturale de a inghili ;ri a tuqi. Aceasta poate duce la obstruarca ciiilor rcspiratorii cu mucus.
vomd sau sAnge.

Prima urgenfd este, deci, de a realiza cliberarea

corespunzdtoare.
clilor respiratorii qi dc a rsrprra rcspirafiu

- nu r'lsPunde.

55
 i
- Se a$eai laful victimei dinspre sah,ator'. irrlrrr:; ilr-rr lungul corpului. cit ntai aproapc de: corl
Pcntru aceasta: i Se a;eazI celllalt bla! transrrcrsal pe picpt
- Se 1l[streazd cdile respirattrrii descliise'
,
- Salvatu-ul ingcnuncheazi allroapc clc lrctirrr;l u:ierrzii o minir sub oapLri accstcra pelttl-1 a
.Daolvictimanurespirlscincepeirrrediatr.cspir.aliaarliliciald(asevedeacap'2).i sprijini 5i ;r|uci hlrirrclc sau ct:r)tltnt vietirrrcr l.r I,:rr tcjr r)l)llsij
'
qi se soot eventualii dinti rupli clin
_ Dacd se obser,rd r[niri la lald sa, maxilare (txloi) se cautr - Victima este rostogolitd dc cItLc salvator din tr -, r :rrrguli nri;r:alc linii. dar lclrrrl. sLrstilinrl cLr
.ou'iJ',rln."o ace-stora (dinlii se trateaz[ ca {esuturi
gur.aviotirnei, p"rt;;idi"iica inghi{irea rnind umerii 5i cu oealaltir bazinul. a;a inclit ace sle r sr'i lie deplasate in accla;i tirnp. Sc adlo irstli
an-rPutate - a se vedea caP'
9)' pieptul ;i abckrnenul victinrci in sprijin 1rc ooirPsclc sahratorulur (ligura {r. I b)

toracelui $i taliei
- Se llrgesc hainele in dreptut getului' :
- Salvatolul se retl'age ;i indoaic genunchiLrl pir:iolului dc deasupra al victirnci pentnr ir
i1-r)\,er
Ioskrgolirea acestcia in 1a!ri (ligura 6. lc). Sc a;urzi'i capul victintci pcntrLr rr prcvcni trstrrgglir.ca i
-Scstabilc;;tecilrz.ilcilrclproduspierdcrcacurro;tinleiyiscucrrrtlirplimtrlajutotirrfuncticdc laf5 ;i astf'cl incAt acesta sd fie iutr-o pozi{ic exlinsri (sprc s;ratc). pentlrr rncntiner.ca crjilr,
catzla. respiratorii dc:schisc (ligura 6. I d).

-Seageaz[victirnainpozi|iarlcsiguran[i(rlet.ecuperare),<lac[leziurlilepenrrit;iseurmfueite:
lcsPira{ia

.seobsetvitpgadtrldecorr;tien{irSisetroteazlinsoris(saunrerrtal)rnodificlrilesutr,ienite;t,
nronrcntclc rcsPectivc'

/a4l*l.Nuseadminrstr.eazirrrinlicpecalettIitlI(pegul[)uncipet.soaneitrcon;itiente'
qi-u rcTlATtj
|ig. 6. I Pozifia dc reculreralc
scrviciilor medicale, o persoanl cat'e
r Dacir nu este transl'eratl ir..ediat qi sl,tuitl si sc prezintc la
calil'lcale
cu.o'tin{a trebuie predat[ sprc i*griii'c
otiu,. f".r.,on" - Se indoaie bra{ul viotimei, cel rnai apropiat de salvator, pcntr-u a sc splijini parlca st4rcLiuar J
medic clt mai curind Posibil' corpuhri. Se pozilkrneazl ccldlalt bra! al victimei, conlixlabil. dc-a lungul crorpulsi siru intins ir
f'a{a sa, pentru a preveni rostogolirea spro spate (ligura 6.2)
cste deia a^$:zati p.r sau p:1p:I1cle11]
r Dacd o victimr inconstientir, dat'care t'espirl, ]lya
ao intoaroe apoi pe o parte) Se va area i

va mai manipuruii, (nu va fi intoarsd pe spatepentru

1i
eventualelot'vlrsdturt'
griia s[ sc f'"i'lit"'" rcspira[ia qi sculgerea tliunghi de
stabilitate platrul
(de rccuperare) supeflor ."--spatelui
Pozifia de siguranfi
planul
Petrtrrtaa$ezaopersoanlcal.csegirse,stepespateinpoziliadesiguran{[(der.ecr'rperarc)seprocedeazd. solului
astlbl (figurile 6'1 a - d;'i 6 2):

-SeirrgcnutrcireazlpcttParlcavictirrrcicuillaspreaceastapiseadtrceprciorrrlopusalvictinrei.
rriYclul gleateltrl'(ligura 6 l a )' triunghi de |lPlanul
cllte sitlvator' i""''tltigna Picioarclch stabilitate spatelui
inferior

I;ig.6.2 Pozitia de recupelare

Fig. 6.1. Pozilia de recuPerare

57
 -sedeschideguravictinrei,orientAntJ-osprcsol, o.nou'"*,rchidelesapoatdslsescurglliber' 6.5.2 Primul ajutor
I

- Se conlroleazl in permanen![ existenIa respila[iei' Sc proccdcazii astlel:

pe o parte-$i care nu.respird' nu

Aten{ie ! r O victimd inconqtientd aqezatd deja pe bu16 sau - Se verificl d.4cd victima are cdile respiratorii deschise qi dacl respird.
pe spate pentru a o intoarce din nou pe or
va mai fi manipufatd (nu trebuie pusa
parte)' pulmo'ard qi'
- Se slf,besc hainele la get, picpt $i talic.
. Faceti nurnai ceea ce este necesat pentlu a-l aslgl' rra ventila[ia
sourgerea eventualelor virsdturt' - Se ageazf, victinra in pozifia de siguran{i (de recuperare).

Informafii medicale' - Se asiguri aer proaspit;;i se protc.fcazd victinra de tcntperaturi cxtt'en1c.

un anumit tratament, poart[ deseori asupra krl inlbrmafii - Se men{ine victimaintins[ confortabilincd l0-15 nrinute dr-rpi cc ai-a rec:ipatat cunolitinla.
Persoanele cu probleme medicale care necesitd lor qil
sau calrret de buzunar, unde sunt specificate starea
rnedicale sub foma unei br[{6ri, medalion
tratamentulrespectiv.Canose-exarnineazlovictimiincon,stientd,secaut[astf.eldeinfbrmatii'Acestlucrui alte stdrii
/tc4lal o Pierdcrea tcntporard a cuno$tinfci poate fi unul clin sirnptonrclc carc insolcsc o crizir
poate li de ajutor in staUifireo-crt'urcto. 5l
u"orAr."u prirnului ajutol sau poate preveni alergiile 9i cardiaci ischemicd sau o conro{ie ccrebrali.'I'rebuie avuti in vcderc o astlcl dc posibilitate,
carearputeatlagravateprrrrtblosireaanumitorproce'durime<licalesaudeprim.ajutor. rnai ales cAnd leginul se producc- la pcrsoancle rnai in vlirslir pi cauza nu estc r:viclcnt6.

r Daci revenirea din leqin nu este rapidh gi complctri este nccesar;rjutor nredical.
6.5 L,eqinut (liPotimia)

6.5.1 Definire' cauze 6.6 Sincopa

insufioiente a creierului' O persoanl care leqina va {il Ca nranit'cstiri. sincopa sc aseamlrrd cu lcginul. Apare rar la oantcni sindlogi cslc car.lrillir itilt'oa]rc
Leqinul este rez-ultatul unei oxigendri temporar de al $i
S.op,tf u"o'"Oa'"ii primului aiutor in caz' de leqin este
incon|tientd chiar numai pentru let"uu moment". intotdeauna de lovittrri in zottele tcflerogene (ca pL:xul abdonrinal. birrbic. cat. tcslicrilr:) slrir tJe hr.lr ric
i

crepte oxigenalea creierului' ittitni, hcrtroragii, lroli vascuiare ctc.

I

Cauzele obignuite ale leginului sunt: lipsl

in sincop6, spre cleosebire <ie legin. pulsul devirre neregulat, dcosebit <1c slab ;;i poatc chial di:,pirrea.
aceeagi pozilie (in picioarc sau a'ezat),1bame,
_ oboseall, periouo" irro"i*gut" petrecute in
aerului ProasPdt; Primul ajutor este acelaf i ca pentru legirr.
vederea sAngelui'
- stlr'i elno{ionale ca, de exemplu, fiica' anxietatea' Dactr apare stop cardio-respirator se iau de indatl misurile corespunzAtoarc (a se vcclca cap. 2 ;i 3).
- boali, tt'aumatisme' dureri mali' Se asigurl transporlul urgent;i sub supravcglrere al victinrci la spital.

Potexistasimptonrecareprecerlleginu|:pierderedeechilibru,paliditate,tr.arrspiralie.

Se pot lua urmdtoalele misuri preventive:

-Sea^sigurSaerproaspSt(sedeschidu;i,/t.erestre),dar{hr6ternperaturiexcesive.

talie'
- Se sldbegte strdnsoarea hainelor la g6t' piept Pi

-Dacspersoanaesteculcate,picioareleser.idicdlain6[imeade10-30cmta{[desol

58 5q
 (
- pansamente compresive - pansanlente sterile din tifon gi alt rlatcrial absorbant (per-nuth
Capitolul 7 tlc
tilon plind cu vatd), avdnd atagatd o ro16 de fagtr. Sc lolosesc la aplicarea corlpr.csiyir
1.rc o
rarrb cu snrrgclal'c ltulcnlica
PANSAMENTE$I BANDAJ'
i

primului ajutor pentru ingrijirea rlnilor' i - pansamente "improvizatc" - obtinule din rnatclial fhrii scarnc. stcril saLt cural. rie pr.r..l'crirrtli
pansamentele qi bandajele sunt elemente de bazf, in. acordarea alb. Pot fi licute dirl prosoape, cearccafLtri, fcle dc pernfr, qcrvclcle dc hrirtic. baristc, ciirrrl5ir
qi"it."i",r.*elor mtiqchilor, oaselor 9i articulaliilor' sau rochic - rupte in {hgii - sau olice alt rnatcrial absorbant c(rrat ca. dc ergrrlrlu. hiirtie
igienici' Daoil cste posibil, nraterialelc textilc vor Ii stcrilizale prin fierbcrc in irpir tirnp clc l0-
Ceicareacordlprimulajutortrebuiesa!9fa1ili1izalinunum-aicufolosireapansamentelorqil
din materialele 30 lninute. dutrrh carc se storc cu o lingurir care a lbsl;i eir liartd. l.a ircol-rclirctr r.irnii. clc:
bandajelor comerciale, tt ;ru'il;;p"uiii
tt lt lnlp'*i"tt' 9^t-,11i:i la caz' celor mai tt'ebuie nraltcvl'ate {indndu-sc de colluri. Ihr';i a atingc suprafr.lelc tle conl;rct cu plag1.
Pentru a rmproviza este iecesarA
tunouqit"u caracteristicilor ti calit6lilor
disponibile. Arrlbalaiclc clc 1;laslic sau lirlia tL: alttrttirriu 1-r,1 lr lirlositc;-rcrrtrLr rculi,,alcl unur pirr:,irrlcr'rl
adecvatc materiale. etang la aer in cazul rdnilor prolunde alc tor.acclui.

7.1 Pansamente
7.1.2 Reguli generale privind lransarca

Pansamentulesteuninveliqpfotector,aplicatpeorana,pentruacontrolasdngerarea,aabsorbisdngele - inuinrc clc parrsarc. opri{i hemoragia ( I se vcdca cap. ii ).

ii" p.."*i contaminarea qi infectarea acesteia'

- Spdla{i-vd pe rnAini inailrtc dc a parlsa o ranir. Curir(cnia estc r:scn!iald perrllu pr',.:vcrrirc.r surr
Un Pansament trebuie sd fie: |cduccrea riscului tlc inloctarc.
' steril sau cat mai curat Posibil; i Dezinfectafi-vi, dacf, es{c posibil, cu spir1, tincturi dc iod. apir oxigenatir. soirrtri clc rivapol
.foarteabsorbantgiporospentruamenlineranauscat[;.-.] astrel inc6ti l%,1,, pctrttanganat tlc potasiu l 97,,, htrirttoccl I l,'11, aph cic colonic. bctrzirrir, llrici-l
. compresibil, gros pi moale, h ';;;;;i-;;;l'1":::t::1,!ftern'c"'
atectata;
tato c1c.
pe toata suprafala
p."siun"a sa ie exercite uniform - Nu atingcti 9i ntr strt)a!i pcslc l-lartca dc p rnsarncnt i:arc va vc-rri irr corriliii rlirt.cr cri rirrrir.
'a ftrr6 scame, p"ntu !-r.Oule posibiiitatea lipirii de ran[' Tifonul'
. neaderent 9i
bumbaculqipdnzadeinsuntmaterialepotrivitepentrupansamente,intimpcelina - Folosif i pe ll(ru paltsat'c cr-l rnai cural rnatcrial disporritrii.
pufoase nu sunt recomandate'
9i alte materiale
- Dach le aveti Ia ?ndenrdnh, folositi o pcnsi gi un loarlecc slclilizalc prirr lir:r.bcrc sarr la
flac5ri.
7.1.1 TiPuri de Pansamente
I

pentru Primul ajutor sunt - Acoperili conrplet rana gi intindc{i rnarginilc pansarnentului dincglo clc lirnitclc rirrii.
mlrimi 9i forme' Cele mai utilizate I

Pansamentele sunt disponibile in diferite

- inainte de pansarc, aplicali pestc comprescle dc tilirn, burnbac rbst,rrbarrt, valii.

ffi
laga
neaderenld sau alt lnatcrial.
- oansamente adezive (figura 7'l) - pansamente
Sunt sigllate ln
din tifon, sterile' cu bandl adezivd' - Nu indepiirtali de pe rand pansamenlul de.ia licut. Daci sdngcle a tlecut prirr pansanrcnt. lisati
trani" t"" plastic. Sunt disponibile in.diverse pansatnentul ncschimbal 9i acoperili-l cu pansarnen{e suplirucntarc. vali sau altc nrater.iate,
io.t. 'tul qi mdrimi corespunzand scopului' Sunt llxatc cAt rnai binc.
ioio.it ales in cazul rdnilor mici cu sangerare
redusA; - Cdnd sdngerarea nu se opregte gi pansarttentul se irnbibit cu singc, se vor aplica gi altc rldsur.i
Fig.7.l Pansament adeziv
de oprirc a hernoragiei (hemostazd), dupti cLrnr estc indicat irr cap 8.

- I"ixa{i pansanlcntul cu band5 adezivd (leucoplast) sau bandajc (fe9i) pentru ca accsta sA
9i impachetate individual
sau
- de diverse mirimi' pliate rru
- oansamente din tifon (comprese) cadh in tirrrpul tlansporlului.
*.t.' obicei' pachetul este steril;
rtlt"t"ai De

6t
 i (

unitatea medicalh cate prcia

- Dacd pansanrentul a lilst licut in condilii nesterile, avertizati 7.2 Bandaje
rdnitul.
7.2.1 Generalit5fi

z4a4nl Nu pune{i niciodatd vati direct pe ran6!

Bandajele (fegi, triunghiuri, rondele etc.) sunt materiale folosite pentru a fixa un pansament, a mentine
compresiunea pe o ranb, a sprijini un membru sau o articula{ie, a imobiliza pdrli ale corpului gi a fixa
atclc.
7'l'3 Pansarea

Bandajele se gbsesc gata fAcute sau pot fi irnprovizate din orice material.
primul pansament facut la locul accidentului nu va ti decdt un pansament
provizoriu' destinat str
accidentului 9i cel in care rana este La folosirea banda.jelor, respectati urmdtoarele reguli generalc:
;;;fi;;6; in perioada oe timp care se scurge intre momentul
vizuti de un sPecialist. - Aplicafi bandajul suficierrt de strdns pentru a vi asigula cd sdngerarea este controlatf, sau ci
imobilizarea este bine realizatd. Daci faqaeste prea largd cade de pe rani. dacl estc aplicati
pansare sunt:
Materialele de prim ajutor necesare pentru prea strans produce durere gi impiedic6 circulalia s6ngelui.
o pansamente, feqi qi comprese de tifon sterile;
r vatd sterild; - Verificafi, din cdnd in cand, dacd sdngele continui si circule distal lald de banda.j.
. leucoplast; I

. pense $i foarfece sterile; I

- Nu folosili fegile ca unrpluturi sau ca pansamente pentru rdni, dacd sunt disponibile alte
permanganat de potasiu 17o6'i
o substante dezinfectante: ap6 oxigenatl, rivanol 17o11,
materiale. S-ar putea si fie nevoie gi de acestea.
bronrocct I %'0. tincturi de iod' spirt etc' I
I
- Realizali bandajarea cu atenlie pentru a nu provoca victirrei clureri gi rnigcir.i inutile.
pansarea variazl dup6 intinderea qi profunzimea pldgii, pe de o parte 9i
dup[ localizarea ei, pe de alti i

parte. Astfel:
7.2.2Tipuri de bandaje
o Daci Plaga nu este Prea intinstr:
7,1.2,1 Bandajul triunghiular
se deschide'
- Se ia un pachet de pansament de mf,rime corespunzdtoare 9i
Este unul dintre cele mai utile gi practice tipuri de bandaje, fie cd este vorba de unul gata llcut sau cle
-Seapuchpansaurentuldeparteaexternagiseaplicipeplag6'avdndgrijdcasuprafafade unul improvizat. Se realiz*azd prin ttrierea pe diagonaltr a unui rnetru pltrat de p?nzh de in sau burtrbac.
cu un obiect oarecare'
.o,uui cu plaga sd nu fie atinsd cu rndinile sau obliniindu-se astfel dou6 triunghiuri. Pa4ile unui bandaj triunghiular sunt (figura 7.2):

se leagd capf,tul ei' dupd ce a fjit t'giiilt Vfi

- Se infdgoard peste rand faga cusutd de pansament 9i
indoudpeolunginrecorespunzdtoare;deasemenea'sepoateintroducecapatullegiisubi
fansament. in partea opusd
rdnii' I

r Dacd plaga este intinsi 9i nu poate fi acoperiti cu un pansamentl

i

-Sepunpesteplagacomprescsteriledetifonlhr6aatingecunr6napafteacevineirlcontacti
cu l'ana.
Baza
- Se ageazd deasupra un strat de vati'
Fig.7 .2 Bandaj triunghiular
- Sc {acc un bantlai itrtprovizat, dar solicl'

63
 {

- baza, cea mai largi parte a bandajului;

- caPetele, fiecare caPit al bazei;
- vArful, punctul cel mai indepirtat de baz6;
- lateralele, nrarginile dintre capete 9i vdrf'

Un bandaj triunghiular poate fi folosit sub urmltoarele forme:

-cabandajlat(figura7'3a,b)Aducelivdrfulpecentrulbazei;iinrphturilitt9""'1^t,:::
compreslune
c6tr.e baz5. Bandaiil rezultat se folosegte pentru a fixa atele sau pentru a aplica o
Fig.7.5 Pregdtirea unui bandaj inelar
egall Pe o suPlafa!5 rnarei

in dou6 dc la partea superioarl c6tre Acest tip de bandaj se fblosegte pentru controlarea sAngerdrii cdnd nu sc poate aplica
_ cabandaj ingust (figura 7.3 c). impdtur.ili un bandaj lat o comprcsic
pentru fixarea,pansamentelor qi a atelelor sau pentru direct pe rand, ca in cazul unui corp stlhin penetrant sau al unei fi'acturi deschise.
baz6. Banda.iul rezultat se folosegte
i,.,.,nbilirur.o gleznelor 9i a picioarelor ca banda.i
in fornrl de 8l Pregdtiti din timp un bandaj inelar'5i pdstu'ali-l in trusa de prim ajuror.

/\/\ ./\/\ a . Nodul-lat

,/\/\
,/ \,/ -.-l
\ Nodul-lat se recomandd pentru bandaje gi egarf'e deoarece este plat qi mai conlbrtabil ca altc noduri, nu
alunec6 qi poate fi sl5bit cu ugurinfd cdnd este necesar.
-

Pentru realizarea unui nod-lat se procedeazd a-stfbl (figura 7.6):

- Se iau capetele turui bandaj, fiecare in cAte o mdnl

n__________a c

(c) - Se petrece capAtul din mdna dreaptl peste

Fig.7.3 Bandaj lat (a, b) 9i banda.i ingust
capdtul din mdna stAngd gi apoi pe dedesubtul
de bandaj ingust se implture5te de la capete spre
acestuia, formdndu-se astfbl ojumltate de nod. in
C.6nd nu este folosit, bandajul triunghiular
sub forml
acestfel se transfer6 capetele dintr-o m6nd in
centru pentru a fi depozitat (figura 7'4)'
cealaltl. Capdtul care se afld acum in mAna
st6ngd se petrece peste cel din m6na dreaptd gi se
trece pe sub acesta, formandu-se incd o jumitate
de nod.
Fig.7.6 Nodul - lat

- Se vor obfine astf'el doud bucle intrepdtrunse care pot li strAnse, lie trirgAnd de buole , 1ie tr'Ig6nd
numai de capete.
Capetele nodului se ageazd astf'el inc6t sE nu cxiste posibilitatea de a se agrifa sau de a li trasc
accidental incazul in care victima este deplasat[.

F' ig.7.4 impAturirea unui bandaj triungh iular Pentru a memora procedura de realiz'ate a nodului-lat se poate fblosi urmltoarea sr:hcmi:

.cabandajinelar(figura?.5).Dintr-unbandaj-ingustforma{iobucllinjuruluneirnainiprin' DREAPTA PESTE STANGA $t SUB, STANGA PESTE Dr{EAp'tA $t slJll

t:]:3:t":ili:{:li
trecereaunuicapdt al b."d"j;i;l;; l""a o'ii"r''ir
a patru iegete-
ce se folosegte intlcgul bandai $i se T::f
formeaz[ un ineli
bucld gi infagurali injurut a'cesteia pdnf, Dacd se trage simultan de capzitul 5i bucla allate de acceaqi paftc a noclului. accsta sc slrihc;;tc yi ptratc li
mai largi, se leagh cap la cap douh bandaje:
rigid. Dacd este necesara iot*"r." ,n.i bucle chiar desficut.
inguste.

65
 I i
in aqa f'el incAt sa nu producd disconfort prin -
t&4,.21 Avefi griia ca nodurile sd fie aqezate
!"^id-r":
vdrr'ul in fata cotului gi se fixeazh cu ajutorul unui
ac de siguranld ori se rtrsucegte
opa.ti pe piele sau os, itt special in zona tiacturilot' sau la gAt Dacd nodul nu este vdrful in "coadtr de porc" qi se bagd in interiorul eqarf.ei.
cfnfurtabil, plasa{i un n.raterial moale sub acesta'
- Se aqeaz' baza bandajurui
1r:pllr incheieturii degeturui mic, cu nrdna astfer pozifionari
incdt toate unghiile str rdl.n6n6il vizibile
. Bandaiul in 8 $i si poatl fi observate.

este o metodf, de imobilizare a gleznelor 5i picioarelor (labelor

Metotia bandajiilii in It (in forma ciliei 8)
a aplica o atels pe talpd sau a spriiini glezna rdnit[
;;;;;t"p;nhu
(figura 7 7):
Pentru bandaiarea in 8 se procedeazd astl'el

Se aqeaz[ sub gleznd (glezne) miilocul unui

bandaj
-
triunghiular ingust/lat. Bandaiul poate li aqezat peste un
pansament sau ateld.

deasupra
- Se aduc capetele in.lurtl gleznelor, se incnrciqeazd
sub labele picioarelt'tr-
picioarelor 5i se trec capetcle

in 8 in direclie
- Se leagd capetele sau se tepetd bandajarea
Ia punctul de plecare'
opusd, legarea ficAndu-se
Fig.7.8 Eqarfa penrru bra{
Fig.7.7 Bandaj:re in 8

. Et.rfde F4rrf. tubuhrn dp s.. John

J

(Ezt urordniri ta umers clavicutr.

Farn
Elrrra penlru br4
fcntru a reariza o epara tutubn de ace$ rip s€ procedea.zr dup. cum u.meaza (fisura 7.9)l
E{.rfd penu! brul sprijrre dnrebraFl ir
m'al in cdzul und renri ale metub elor supenom
de pe Pa'tc{ rtnict in diasonal! psre piep( cu dese'"re dardnd cdre
pe,ru arl,,area !e",ci, sc prccedeszd asdel / 8,: ;ffllill-**r
,
'sw! I
-SespriiinSantebralulmembruluirinit'transversalpestepiept'cumdnamaisusdeciitniveluil - Peste antebraf 9i mdnd se.plaseazi un bandaj triunghiular
neimphturit, al crrui v6rfdepdgeqte
cotului. cotul' cu capatul superior deasupra umErului de pe partea ncranitd gi
i
cu baza in linie cu corpul
pe aceeaqi parte.
cot y
intre antebra( ;;i piept, cu vArlul cdtle
- Se aEcaz5 un bandaj triunghiular neimpdturit
dep6;'indu-i Pe acesta.
- in timp ce se sprijina antebra{ul, se strecoard baza bandajurui
pe sub rn6nd, antcbral 9i cot q;i
se aduce caprtul inferior in diagonald prin spatc ai peste umirLrr de pe partea
neranita.
.Seaducecapltrrlsuperiorpesteurn[tulvictimeipepadearreriinitdgioctllindceafb,pAndil
dleptul Pa(ii afectate. Se ageazd bralul la ilrf,r{irnea potriviti regAndu-se capetere deasupra cravicurci.
.-

mlebrul ti se teaga cu ceulalt cap{i

deNPo clsqcul.t rlsucetle ln "coadi deporc" tis€ int.oduce i;;andaj.

66 67
 Fig.7.10 E;arl} guler * manletd

Eqarfe improvizate

Egarfele implovizate pot fi realizate in mai multe moduri (figura 7. I l):

- Plasind mAna in interiorul unei haine inchise cu nasturi.

- SustinAnd membrul lezat cu o curea, cLavatl sau alt arlicol vestinientar sirnilar pctl'ccLrt in.junrl
rntr-un alrurrrrr urr'rrr' "''i."ili"i,.Li".r1
rul;;t-#liHl,:iillili,"[',l!iti*:',i''i'ny*ilJlf*i'llff
ffii';;;;".;u.n p.*i,i imobilizarea bra{ului flectat
it?*;tt;'t?i:l:: t cazul leziunilor umrrului ' *:*:9"*":*
gitului victimei.
mobilitate determinat de *''liliL I

provoca amplificarea durerii' - l'rinzAnd cu un ac mdneca hainei sau a c5mI;ii de reventl hainci. rcspectrv, dc prcpttil ciimiiqri.
miqcarea acestora poate
se vor realiza urmtrtoarele
?'10):
manevre (figura 7'10):
Pentru realizarea acestui bandaj i
i
- Introduoand poalele hainei peste men'rbn-rl rdnit qi prinzlndu-le cu un ac dc hainzi.
lf,sdnd capetele sd cadd de!
triunglriular t:tqftjrt antebral'
- Se ageaztr mijlocul unui bandaj tai^ii li tttatult inaPropierea cotull -,a"]
parte si de alta, unul.in tt',:t:::::il'"itt'iii
il*anOu-t. astfel o diagonall lung6'
l

se trece pe sub mijloc,

pentru a forma o bucllt
_ Se aduce un cap[t injurul antebrafului ti

.iurul bralului.
gi se trece pe sub mijloc penf
cel[lalt capdt in jurul antebralului ln direc{ia opus6
_ Se aduce
uTorma o arta uu"ra'

deasupra pentru
o man$et5 lejerd in jurul incheietr{
- Se aduc cele douf, capete 1f:T"
' sd fie sprijinitS conforlabil'
mdinii, astfel incdt u"easta
claviculei de Pe Partea rln|
jurul gatului victimei qi se leagl deasupra
- Se aduc capetele in Fig.7 I I Eqarte improvizate
mai mare a bandajului, se
leagi capf,tu.l unui alt bani
_ Dacf, este necesara o lungime jurul gdtului victirnei'
aduJe in
triunghiurar ingusr de ;i*;ritir.
""llill'r'
-Seleagdcelelaltedouf,capeteastfelincdtbra[uls6fiea9ezatlaindl1imeadorit6. iBandajarea diverselor pirfi ale corpului utilizinrl banrlaie triunghiulare
i-
I

l6e
I
 ( (
siguranIir

(tigura 7' l2):

Pentru bandajarea capului proceda{i in fblul urm6tor

- Agezafi-vd in sPatele victimei'

- Folosili un bandaj triunghiular neimplturit, cu un tiv ingust,

pe care il realizali Prin irtr|rr

de-a lungul bazei.

sprancenelor si aduceti varful

- plasafi centrul bazei pe mijlocul frun1ii victimei deasupra
cap, acoperind astfel pansanrcntul de-a lungul cefei'
i

. Aducetr capetele inspre spate, incrucigandu-le peste v6rf 9i inconjurali capul legindtr.lc I
frunte, cit mai jos. i
ah
- Jinetr capul cu o mdnd in timp ce aiustati bandajul
imp[turi{i
prinde{i-l cu un ac de siguran}d. Fig.7. I 3 Bandajarea cotului (a) qi a genunchiului (b)

Pentru bandajarea m6inii sau a piciorului procedafi astfel (figura 7. 14 a qi b):

- Agezafi un bandaj triunghiular pe o suprafa{i plan6, cu v6rful in directie opusd victimei.

- Agezafi mAna sau piciorul pe bandaj, cu degetele cdtre vdrd lds6nd sulicient bandaj
incheietura respectivi pentru a o putea cuprinde.

Aducefi vArlirl in sus peste m6nii sau picior, apezafi-l pe incheietura mAinii sau pufin deasup
gleznei,

- Aducefi capetele in sus gi in jurul incheieturii respective, incruciqAndu-le peste varf de cate (
Fig.l .12 B andaiarea capului
este nevoie, pentru a folosi tot bandajul inainte de a-l lega.

(figura 7 13):
' Tragefi de v6rf pentru ajustarea bandajului, apoi indoili-l cltre in jos gi fixafi-l cu un ac (

Metoda de bandajare a articulafiilor cotului gi genunchiutui este similar5 siguranfd.

cu un tiv ingust, pe car.e il realizafi prin impdtur(

- Folosifi un bandaj triunghiular neimpdturit,
de-a lungul bazei. ,

imediat sub rotul[, pentru a bandaia co$

- Plasa{i centul bazei pe antebraf, respectiv, pe tibie,
(hg. 7. 1 3 a), respectiv, genunchiul (ng' 7' I 3b)'

- Aqezafi vArlul spre in sus 5i acoperifi pansamentul'

- inconjurali membrul cu capetele, incrucigAndu-le

in fafa cotului sau in spatele I
i
a
M
genunchiului. :
t
i a
- Legafi pe partea superioari a membrului' !
t Fig.7 .14 Bandajarea m6inii (a) qi a piciorului (b)
t
I

Aiustali bandaiul tr[g6nd in sus de vhf 9i apoi

indoili-l cdtre in jos qi fixati-l cu urr ire {
I
t
I '11
 (

7.2.2.28e9i e
(inhe 5 9i 25 cnr ). clt c
Pentru bandajare se pot folosi, de asemenea, lbgi de tifon, de la;ime variabild 'r
gdsesc ambalate de exemplu, sub form5 de suluri de 10 m lungime. Fegile nu sunt sterile.

Proceda(i, de reguli, asfel:

- Agezafi-v6 cu fafa spre accidentat'

- Aplicafi faSa incepand din regiunea cu diametrul mic qi continuand spre regiunea cu diarlclrul
nloi rnt" (de exemplu, de la extremitatea unui membru spre baza szr)'

fixa{i capStul t'e$ii l"ala se

Pil l5Bandajalecircularl Fig.7. l6 Bandajalc in spirald
iar cu mana stangd
- Jineli sulul ce se desfEgoard cu mana dreaptd
(stangacii vor proceda invers' dc
trage intotdeauna de la st6nga spre dreapta dacd sunteli dreptaci
la dreapta spre stanga).

de piele,
- Prima hu5 se aplicd de la cdteva lahrri de deget sub ran6, pe o zoni sdn6toas6
astfel incAt fiecare turl sd acopere I /3 - 1 /2 din tura de fa'd precedoltii
urmAtoarele petrecandu-se

care se continui cu tururi in

Bandajarea cu fegi incepe intotdeauta cu un prim tur circular, dupd
spiraltr sau alte modalitafl impuse de regiunea care se bandajeaz[. se terminl, de asemenea, cu
un tur circular.

capltul circular al fegii se fixeazE cu un ac de siguran!6, se lipegte cu leucoplast de restul

se petrec in sens
i"iJ"i"r"i*f se despicd faqa cu foarfecele obfindndu-se dou6 benzi care b

contrar, lnjurul degetului, bralului sau corpului 9i se innoadI lnte ele' I'i9.7.|7 Banderj spilal la iicgct (a) fi la antcbrat (h)

cu diametrul cel mai marc -In8:seaplicd1abandajareaincheicttuilor'-glcz-na,genunchi,r.nirni,cot.umiir-(ligulu 7ls)So

Nodul (sau fixarea bandajului, in general) trebuie fEcut in regiunea
niciodat6 in dreptul rdnii' incepe printr-o tut'5 circularrl dcdesubtul inclrciclurri l"a;ia cstc contlusir apoi prcziy. dcasupla
lunde se aflE punctul de sprijin al bandajului) 9i
incheieturii, unde se lbcc a doua turii r:ircularl;i t'evine piezi; pestc inchcicturzi. incrLu:iSincl
prima diagonal[. Turele sc trag altetnativ, inaintca gi inapoia inchcietru'ii, avAnd lirrnra orlici 8.

Modaftnfi de folosire a feqii, in raport cu regiunea lezati it.tffgur"" se termind deasupra articulaliei carc sen/e;te ca pnnct cle splijin.

- circular : se aplicE in regirurile de forml oilindric[ - cap, gdt, torace, regiuneapumnului'

se suprapun (figura 7.15) .

deget' cot
- Soiral: se aplici in regiunile de forma unui trunchi de con - braf' antebraf'
ture ciroulare' o turd de
g#;:idt#;u ".te
e-erpuitoare, darlncepe
t:"-lt:l::,*
Icopere /3 din
I l{imea turei precedente (figurile 7 ' I 6 li 7 l 7)'

bc
Fig.7 l8 Bandajalc in B la miini'i (a). glezuri (b) 5i umrir (c)

7?-
 (

- Pragtia, denuniitd astl'el dupl fbrma ei (frgtra7 .23): se lbloselte perltru a mentlrle pansamentul
nasului (figura 7.24 ). O f'agd latir de 5-6 cni gi lungd de 40-50 cm este despioat[ la ambele capete.
Se poate folosi gi la cap (figura 7.19) 9i la torace (figura 7'20)' [a mijloc, fala rlmAne nedespicatl pe o lungime de cca.6 cm. Aceastl potJiune sc aplir:I pe nas.
Cele patru capete se petrec, dou[ cAte doul, pe deasupla qi pe dedesubtul urechilor qi se irlroadti
la ceafh.

\/t'

Fig.7.l9 Bandajare in 8 a caPului Fig.7 .20 Bandajare in 8 a toracelui

Fig.l .23 Fagd pentru bandajare Fig.1 24 "Pra;tia" nasului Fig.1.25. Bandaj tp "cdpiistm"
"in praqtie" la barbie
- in evantai: se aplicd la incheietura genunchiului sau a cotului. Turele de fa96 sunt oblice
intdlnesc intr-un
deasupra gi dedesubtul articulafiei gi circulare in dreptul articula{iei. Ele se
punct (figura 7.2 I a 9i b) .
- Ciplstrul servefte la men[inelea pansamentului blrbiei (iigura 7.25) sau al buzci. Se
pregdtegte intocmai ca pi praqtia qi se leagir pe creqtetul capului.

- in T. Se cos 1-2 fdgii de tifon pe o fapd in unghi drept (tigoral .26). Pansamentul in lbrmd de T
se foloserste la rdnile situate in regiunea bazinului, perineului, anusului, organelor genitale (figLua
7.27).

6b
Fig.l.2|Bandajare in evantai a cotului (a) 9i a genunchiului (b)

- tn spic de grAu (spica) (figura 7 .22 a'b Oi c)'

Fig.7 .26 Fagd in T Fig.1 .21 Bandzri in T al zone i perincale

- in formi de nod: se aplicl pentrr-r rdnile localizate la tdmpld, on hemoragie pLrternicl (ligura
7.28 ). Se ia o fa;[ cu doud capete ;i sr: pune mijkrcul pe una drn tample . Sc tr-ec oapetclc sprc
tdmpla din partea opusd, unde se incmciqeazl sub lbrnd de nod . Dc aici, unul din callete trccc
peste crcftet, celdlalt pe sub bdrbie gi se incruoiqeazl pe prima t6mplzl, dc rutdc sturt duse rar pc
a
tdmpla opusd etc. Fiecare turl acoperi pe cca anterioarir pc.junrltatc tlin lllimca sa. Banda jarea sc
(c) terminl printr-o turd circularl peste lir"urte 5i ceali'r.
Fig.l.22 Spica antebra{ului (a), a policelui (b) 9i a zonei inghino-f'emurale
 (

7.2.2.4 Basmoua

in lipsa fe|ilor, pentru fixarea pansarnentelor sau pcnrru imobilizrca unui

membru, se poate folosi
basmaua, de form[ pltrattr sau triunghiularl
lRguri Z.f t I b gi c).

Fig.1 .28 Bandajarea tinPlei (nod)

7 .2.2.3 P inza drePtunghiularl

poate servi, in lipsa t'e$ilor' la bandajarea
toracelui sau a abc
l)e dimensiuni mai mari, pAnza dreptunghiulard Fig'7'31 Bandajarea cu besma a capurui (a), a antebrafurui (b) gi a piciorurui (c)
cu ace <1e siguran!6, apoi se conl'ec{ioneazd qi doud bretele
l?i"J:#H-,'a in jurul toraceiui, se
.*" ," t ". peste umeri (frgtra7 '29)' 'xeazl
7.3 Modarittrfi dc ponrare - bandajare pcntru uaere zone anltomice

incompletareacelorprezentatemai sus,infigurile ?.32-T.43suntredatemodalitrli

derealizarea
bandajlrii unor zone anatomice.

Fig.7.32 Tehnica bandajirii unui deger

panzl
Fig.7.30 Bandaiarea abdomenului cu
l;rg7 .29 Bandajarca toracelui ctt pAuzd dlePtunghir rlar'I
drePtunghiularit

Fig.7.33 Tehnica
cusutii (ligura'7 30 ) bandajlrii m6inii
oircular 5i lixatir cu ace de sisuianlr sau
ffi;t fft1i,:;ll,ji;H,l:;:"",|i

77
 N Ijig.7.3 8'fehnica bandajiri i unrf,rului

F ig.1 .34 Tehnica bandajlrii pumnului

u
d^
\L
a%
A
f/X
t6
Fig.1.39 Tehnica bandajarii labei

%
p #
piciorului

*r
Fig.7.3 5 Tehnica bandajdri i antebrafului
A\L
D/-

, pig'l fO-lehnica bandajlrii cotului

$$k) K\
t -..--\
Fig.7.40 Tehnica bandajdrii
genunchiului

x)
('' *-(

{rj. il
I '..
,/

ltr
-',,

/t\
ffiI
,r\ \
Hi HI
\k:( '(--1.

ASAs
iH'bli lH)t
(r t 'k-\ \
FigJ .37 Tehnica
bra{ului
ffi ffi Fie.1 .4 I Tehnica bandajirii
coapsei
 I (Japitolul tl

PLACT. !-tnMO!aA(;!t

B.l Defini{ii
Prin plag{ (rani, leziunc) se inleiege orice intrt:rrrpere a continuitilii urrui tesr.rl ia tr:grrrrrrr{elc
rnucoaseior sau a lesuturilol rnai pro{irndc).

Plaga este insoliH de obicei dc sffngcriri gi poale avea ca urnrare infec{ia. prin pdtruntlerea iniclol;ilt
in lesuturi. SAngelalea (hernc'ragia) consti in curLaerea singelui din vasc in (csutul inconiurirtor.
Fig.l 42 Tehnica bandajirii toracelui cavitl1i corporale sau ?n extcriorul ctil"pului. fcsutrrriie rnoi sunt ccle predispusc la sintcrir i c;r rrnna
a rdnirii lor.

O altd cr-rnplica{ie posibilf o consfituie ptrtrundcrea de corpi strdini (stofii, ciotl.rri. piimAnt. pr-irl. n:,:cl
etc.) tn plagd.

8.2 Clasiiicarea pligilor

Pl6gile pot fi chsificatc in lurrr:iic dr-' rnai ntultc c:r'it{'rii

pcrtttit,',1, i, 611:r';r itturi r,r'i;tt,tit,lor L','tt)i)r'tuttl.

in general plIgile L.ot ii inchisc slu desclrise.

ln frrnclie cle prnl\rnzirne sr: inrllari ii,:

- esr:orirr{ii ("jt'i i!u 'i"1. car ( inl.rcsrrazii truttiai :fl alrrrile :t l1 'r'1 1'i1 i,1 i; i-,lc lirt'l: i

- pl5gi supcrfic;irle. r:i.rie intclcscazi tegurnuntul iri irttt:uirnc i;i l,rsutirl i:cltrlal
sulrcuiirna(;
. plfigi llroi'unde, i:trrnci t:dnd sunt dcpi:1itc au,rste slrirluri :1i sLrnl a{e'ctlii
(capelina) mu$chii, vair:I,r, ncrvii, oasele, alte org:tn{j.
Fig.?.43 Tehnica bandajlrii capului
Pllgile se rnai clasifici in sirrrplc sau conrple.re, irr hurclie rlc rnullilnea sti'atur'ilor;i a r-!cr:r:rriel
alectate.

De asenienea, pilgile pot fi:

- penetranlc - r:Antl pitnltrd intr.o cavitate ir corprtlui;
- per:forante - cdnd strdpunp: un orltan cavitar'(inrr,rd, stili\a(. rnlcstirr etr'.).
- transfixiarrte - cdud strlbat intregul diantcfru ai corpului ,,i! trrrczinti dorii
orilicii: ,le intrare gi rle iciirc.

Asocierta pl{gilor extel'ne cu plSgi interne reprezintd un coeficic.rl cic gravitate in plus. calc r:rcflc
llrlsiira lezdrii inai titultor straturi $i organe, <Jevenind extrenrfl atunci cintl sunt a(insc irrrrrra. creier
suu vaselt: ntari $i cend se produc ruptrrri muscttlalc, llervo:lsr., (,\rlasc sarr viscct'alc (lraurna(isi
pro[u11dp cratiti-ccrc,hral*, lor;":icc. alrdr:nlittalc).

8t
 dupd modul de prod( e' pligile se impart in: I tl.-t ingrijirea grlSgilcrr
in func1ie de natura agentului agresor 9i
- cauzilede obicei de cddere sau de o loviturA cu tt"-l. I Obicctivc, rrraterialc rrec(]sare
- pligi contuze (contuzii' v6.1et[i)
un obiect contondent, rotunjit,
*1J, ;dr6; re produc[ o sfagiere a tegumentului 1

(pielii' epidermei)' $ansele-de infeclie sunt

reduse' i

echimozei (v6nataii) c6nd intereseazd; Obiccl.ivele principale aie acordirii prirnr.riui ;rirrtor hr inr4r'ijirca pliigilor srrrrl ulnr'rtoarerlc:
contuziile pot fi superfi"irl., ,uo''io.ru cand intereseaz[ 9i lesutul i
tegumentul sau sublorma ."ro-,rt,ri'in.nrutoturul r
subcutanat. Aceste cazuri nu
n".",i.a o intervenlie la locul accidentului.sauli corntralcrca hcrrtolagit'i.
de rupturi musculare, nervoase'
osoase n lrrevcnirca inl'eclici;
con,uriir?'poi-n-p"otuna", in.oiit" . comhatcrca durcrir:
i r prevenirea gi conrbaterea Soculu: .

distrugerile q: F-Y}j:i
- pllgi zdrobite (lacera{ii) deschise' cu margini neregulate; pentful
o. n..io*., sutstanlele.rezultale fiind toxice Matcriale de prim ajutor nccesarr:
sunt mai mari, cu tendinli '*"i rapidr a microbilor qi decil
oreunirln."iiiJr*".#a t"t"i;;fr;;;rti'*
greu; . comprese stcrile. vati, iegi, leucoplast;
inft"tiu, uinA""tea se ptoduce mai
I r alcool sanitar, tincturA de iod sau rnctoscpt;
r apii oxigenatd sau tablete de perogen (10 tablete/200 ntl api);
-pligittriate-provocatedeobjectetlioase(cu{ite,cioburi)lanivelullesutului|
de tesut' in general suntl
r.gr;;;1il;ugeri'minime r soluiie de cloraLninfr (4 lablete/l I api); sr;lulie de permanganat tle potasiLr l0.6o; rivanol li?l
moale. Ele prezintd margini de sticld sau de alt'
p"t linctura tle iod; apil fiartft ilO rninute g; rbcitA'
,nui pu$"'i""f'1li##?ilil?irt"i"' "o"n1int' IucT:nt' cazul intervenliilorl
material. se vindec' usor, cu,i."irri-."""enabite]gi_in
r medicarnentc carc comhat clurct'ca: algocalnrin, antincvralgicc etc.

chirurgicaleavemde-afacecuptffiir",""a."*uireaclacesteasuntaseptice;i
I

-pltrgiin{epate-cauzatedeobiecteascutitelitSioase.(agchii,cuie.spini,insecte.'
8.3.2 Prevenirea infecliilor
pielii' cul

coame de animal. dinli

n..ri. taniior.n"u otift"ii,mici la suprafala
"t..1. permipnd p6trunderea microbilor ini
in afara henroragiilol', un pericol inrsdiat,s.i inrp,:ri'tant irr caz:ul plhgilor il constituie iirltctirr.
dishugeri minime de d"'
lesut, d;.;;;6nde' n.tr"t, *ppdturile.cu tlili:-1l1i
ad'ncime. rnfecliile ta plrgile id;#;;;;;;i". bacilului tetantci
Pl6gile reprczintfi porfi de intrai'c petrtru rrricrohii afia{i pe supralafa^ pielii t'initc PrL'crtnr ;i pctttltr cci
u micro-bilor anaerobi sau a din mcdiul exte:'n. Piclca inmcti, siliiilcash rrr,r pcrnritc pltrunderce ilcestora in tt:suturi aviirrr.i urr rol
etc. permit patrunderea in orgunjr;; de germeni
in{epaturile de insecte runt iritunte
r.t.pi""*r
li favorizeazainfoducerea ant i infec{ios irnpr,rtant.

9i deci infeclia; i Se considerl cI toate pl5gile sunt infectate intr-o anurnitx nrtrsurtr prin:
de om' Aceste pl[g{ , microbii care pltrund ?n rani odati cu agentul agresor;
- pllgi mupcate - provocare.de'mu9clturi 9t'"li*:1"'-T-1'rar o gravitate deosebiti
constau dintr-o asociere a"
pragi iaili" 9i zdrobite. Ele prezinta . corpii striiini din plagir : pdnriint, stofb. pir. nisip etc;
(de exemplu - virusd
deoarece in gurl existtr o
,'i"ln,fti" ie agenli patogeni n microbii ce pllrund ulterior daci iirgrijiriltr nu sunl corespunzAtoare (rniirri -;au olrict.lc
'",.
etc'); nestcrile c{c.).
t"'ua'ii' i
"tn?""i"iPt*i' in pius, tesrrturile zdrobite, secre{iile qi .s0ngcle:rcumulat in acestc {esuturi reJrtezintd urt rnctiiu plicinic
armele de foc' pentru inmullirea microbilor.
- pltrgi impugcate - provocate.de
Acesieplagidiferrinn'nttitot"oti";;;j;;;;;l(alice'gloan[e''t"l'j?'^-]
totpl
. oarbe sau unipolare -;;i;;;1;;a
la intrarilglontul remane
tli:l"ij
'.t Depi contaminarea pieliiaii: l*r; inrcrliat. odatl cu rinirea. int'ec1ia propriu-z-isd se nrartii-cslir tlrrph ct:a.
intrare - mai mic'
de 6 ore gi este c(rtrlplet instalatii in ?4 dc ore, De ai:eea, dtrptr acordnrea ut;ui prinr ajr:tor e ficir'rrl
. bipolare - doul rlni,
O"y"a gr

altul
9i'1t"t1t "nul
de iegire - mai mare' exploziv' cu margl[ cor*cf, tratarea t:alifical{ a plilgilor trebttie lcalizatd in prinrcle 6 ore.
cu margini netede;

rvira- prezent^nd
de schije importante distrugeri d

vui eru#:"Jlittinn,,. u'Urstw ev

otouotate r- Rdnile se pot infucta lsuprainlecta) q;i in lirnp, dacd rrrisuriic Iuate irrr sutrt co!"espunz,1loarij.
Astlcl. ir, cileva zrlu pol aparca;
lesuturi. i
r inlensificarca dulerilor la rtivelul pifigii:
o inr*$irr:u ;i unrflart:a zonei din.iur :;arr brazde ro$ii ce pomeso de la plagiu
c intirirea, unrt'lalea gi incilzirea zonei;
 . S
. galben' .zuie pi chiar sctrrgcrea prin plagl al u tu;;inr gi sd nu respirdrn direct dcasupra rinii.
odat6 cu avansarea infeclici - o decol,rare
I

Puroiului: --
generale: dureri de cap, febrd
r^L-(390-fjlll:*"i ' Sb nu atingem rana sau partea banda.jului carc va vcni in contact cu rana.
. cend infec{ia este intensa - alterarea starii
ganglionilor regionali (adcnlta)'
tahicardie, dureri la baza membrului rdnit, inflarnarea I
'Sb acoperim cAt mai repede rana cu un pansament steril sau micar cu unul carc este
- |i curat.
Rlnile infectate necesit5 ingrijiri medicale;
I

patogen al tetanosului. boalii poten(ial mortalii 'S[ ne spiltrrn pe miini sau pe alttr porliune care a venit in contact cu sdngelc
orice rani poate fi infectatd cu bacil tetanic, agentul r6nitului 9i dupi acordarea primului ajutor, pentru a evita propr-ia infectare.
caracterizatA prin spasme 9i contracturi musculare'. . care au fost i--.^. prin pdmdnt' pralli
r--L infectate
de mugclturi de anitnale 9i
R6nile profunde, nrai ales ceie-cauzate
infectare telanice 9i persoana in cauzi trebule sfdtuitn
sll
sau fecale cle animale prezintl un risc inalt de 8.3.3 Toaleta pligilor
se atireseze medicului pentru a fi imunizatl
irnpotriva tetanostllui' I

Avdnd in vedere ccle prezentate anlerior, acordarea prirnului ajutor trebuie sd inceapa
evolu{ia r6nii (5i starea ranituluD,f lrrin prevenirea
lqnt Avdnd in vedere c6 de primul pansarnent clepinde
: suprainfectdrii pldgii protejdnd-o de orice contact cu obiecte nrurdare, ncsterilc (nrdini. instrunrcnrc.
trebuie s[ se respecte urmdtoarele reguli I rnatcrialc de pansat (jtc).
i

. Rana nu trebuie pansat6 cu orice 9i oricum! Plaga este o poarti larg deschisll
Principalul mijloc dc protc.iarc csle reprezcntat aplicarea pansamentelor care variazd dupd
^dc
microbilorpatogeni+id"cinuestepermiss[contribuimnoiinginelainfectareaei'l irrtinderea, profunzimea 5i localizarca pltrgilor. inainte de aplicarea pansanrentelor este necesartr
curtr(area (toaleta) pldgilor.
trebuie sI fie pregltitc mai
. Sd ntr neglijlm o hemoragie importantA, pe motivul cf, I

intAi ccte nccesare pentru pansat' .,, , .-

, J
Se va proceda as(fcl:
ii"
pfrg[ sau se scurge intr-o cantitate apreciabi!6, primrtr]
in caz ci s6ngele 16gne9te
ajutor se vl adresa t emoragieila se vcdea subcap'8'4)' vv,q'vvv
u'rlr deoarece hemoragia este
- Se curd{i zona cu ajutorul unei comprese sterile pornind de la marginile pligii sprer pielca
una dintre cauz.eie t:ele tnai importante ale
gocului' I
i
sinitoasi din jur (nu se ulilizrazi vati la aceste manevre pentru a nu tisa scamc ce pot stiln jeni
tnlip0; vindccarea) .
. Corpii strdini care nu pot fi inllturati cu apf, oxigcn-atl ( de exemplu aqchie
culit infipt in ranl etc.) se las[ pe loc, Cin cauza
pericotului de sflngerare
i - Se spal6 ap<li pielea din .iur utiliaind substan{e detergente (sipun lichicl, brornoctrt, benzinfi
etc.).
. l'ot in scopul prevenirii gocului, si cahnlm durerea pi nici intr-un ca' se nul
accentuarn. I

i
- Se dezinfecteazl pielea dinjurul plIgii cu ajutorul unor substanle antisepticc (alcool. tincturi
de iod, rivanol) folosind. de ascmenea, comprese sterile; se eviti pdtrunderea accstora in plagtr
. S[ nu ttergem rana cu comprese' str procedbm bl6nd 9i rapid'
flrd gesturi
pentru ci sunt iritante.
dez-ordottato 9i inutile. i

- Pentru a indeptrrta eventualii corpi strtrini din plagd, cea mai buni metod[ const{ in a tuma
in rarf, substan{e antiseptict:.iritante'.cunl ar fi alcoolul
sau tinct;1[
. Sd nu turnf,m pe plagl api oxigenati care, prin spuma pe care o produce , antreneaz| eventualii corpi str6ini,
aceste substanle distrug gi celulele vii, frvorizl."
de iod. pe langli ctr,n,*.* orii.r.u" concomitent realizindu-se gi dezinfeclia pllgii (figura 8. l).
dezvoltarea infccliei 9i intArziind cicatrizarea' r

;iiili:i:;T,ffi a::%?ff ffi r1ffi['itfl;!,1:13.:fi iH'::;;lj-{;inli*

tdraiu' c
pansamentului' Substanfele grasc se fol''rsesc mai
acliunea absorbantf, '

ptogu ,. ust"tc{ iar pansamentul tinde s[ se lipeasc[' i

de a acorda prinrul ajutor'

. Sd ne splllrn pc nriini cu apl 9i slpun inainte

Fig.8.l Curh|area qi dezinfectarea pligii

 8.4 Hemoragii
-Corpii str[ini care nupotfiinllturagi cuapdoxigenatl ,.,..*"*pluaqchieinfipti'culiti'
singcrare'
ran[ etc.) se lasn pe loc, din cauza pericolului de 8.4.1 Ceneralitifi

-Nunlaipentrucorpiistrf,inisuperficialiqicarentr.suntindepdrtaliculichidulturnat,seva
incercaextragereatorcuaiutoruluneipcnsetc-sterile(eventualsleriliz-at[laflacdrd)saucu Sdngele circultr intr-un sistern inchis alcituit din inimi
(alcool, tincturtr de ir:d, apb.9i s6pun).
degetele (unghiile), dupl o'bund ,leziniectare gi vase de singe (artere. vene, capilare) (figura g.3).

in mod normal, Ia un adult blrbat - cantiktea de s6nge

circulant din organism reprezinH aproximativ l/13 dln
greuhtea acestuia (intre 5-8 litri), in timp ce in cazul
-Dac6ranaesteintr-orcgiunep6roas6,estei|nportantstrseefectuezeobdrbierireazonei.dini fcmeilor raportul este de l/15.
jurul pl[gii (dac6 este p"ril;D:;.,pn ,* va dezinfecta clin nou pielea din jurul r6nii cur
*..
alcool, tincturi de iod etc' Prin hernoragie se inlelege revirsarea sdngelui in afara
vaselor sanguine , ca urrnare a ruperii, t.ilierii, in{epirii
sau zdrobirii acestora, deci a deschiderii sistemului
se adaugl eventual un stral de vat{
- Se acoperi apoi plaga cu un strat de comprese sterile' circulator printr-un proces distructiv, la orice nivel al
pansamentului (figura 8'2) (a S
dup6 care se efectueaztr U""6"i".." i" u.O.t u menlinerii stru, Cele mai frecvente cauze ale hemoragiilor sunt
vedea cap.7). traumalisme le.
f

t Hemoragiile determintr reducerea cantitAtii de s6nge

circulant, pierderile mari de sdnge (pcste o treirne dln
csntitatea totaltr de s6nge din corp) putind provoca
instalarea gocului hemoragic, cu consecin[e grave.

Oravitatea imediatl a unei hemoragil se mai poate

apecia gi in func1ie de viteza cu cflre curge s6ngele.
In pierderile rapide, organismul nu are timp sf-gi
mobilizeze "depozitele"; chiar gi in hemoragiile mici
rc poat€ vorbi d9 o gravitate indepirtatd in legiturtr
cu cauza hemoragiei. in acest seni, orice herioragie
Fig.8.3 Sistemul circularor al omului
conrtltuie o urgenfd medicali.

ln cazul hemoraglilor mici, organismul reugegte si-gi menfina funcfia circutatorie

printr-o serie de
rcrcfil adaptative. Astfel, prin vasoconstricfie se realizpazio distriluire prererengutr
a sAngelui in
anumite teritorii 9i organe, in scopul protej[rii unor organe vitale (creier,
Fig.8.2 API icarea Pansamentului inima, rinictri;. ca irmare,
rlngele din alte teritnrii secundare, cum este pielea, este trimis in circulafia generaltr
prin contracfia
este"mobilizai gi s6ngeb jin
i
sfincter€lor vasculare de la nivelularterioleloiprecapilare. Concomitent,
i, splini, ficat 9i mugchi iar lichidul din spaliul interceiular este trimis in vasele
de singe.
de comprese 5i vatf, vor fi mai groase;
inainte{
- in cazul rinilor care sangereazi, straturile aplic'
bandajare, pc pan$amcntut;;i; vv
s'r'vs+ .; ;" pune o fagi nederulatn peste care se banda$ ln hcmoragilh mari, (pesre 30 Vo dinvolumul
total de s6nge), cap:rcitatea de adaptarc prin mecanismelc
rmintite este depiqittr. Sciderea excesivtr a hematiilor-face imposibil trunrportul
cdt mai strans. I oxigenului sprc
fcsuturi, producdndu-se intoxicare cu bioxid de carbon. La incepui excesul de LioxiO de carbon
I
are o
pansantentul qi nu se opreste' se vor I influenftr excitanta asupra centrilor nervogi din creier dar ulterior poate provoca lcziuni ireversibile.
- in situalia in care sangele irnbibli mai departe
rnasurile de oprire u t oiugiitot (a se vedea subcap' 8'4)' \

"n
gradul
a cadrelor sanitare (a salvalorilor de
i

- Sutura rf,nilcr este de competenla exclusivd

I 9i ll). i

87
 - onrragi:l {din gr.u'ii);
Reducerea trrutal[ a volumului de sAnge circulant poatelc
; la lnoarte rapidi prin prhbuqirea
- otorlgia (din uri:chc);
stop cardiac'
circula{iei sau colaps; stagnarea circulaliei sprc ininti provoacl '. r'crftrllgi.l (riirr rcr:i);
- urellonarlia {din urclrir).
Semnele qi simptomele lrernoragiilor variazf, ibarte rnult in
funclie cle gra'r'itatea acestora' adicd de
cantitatea de sdnge pierdutl qi de viteza de curgere' . ln distrnfii latii de oiificiul prin carc sc cxiclir>rizcli:til $i lrirrri., ..i'irriji:ic
indici tolodatl gi instalarea
0 pierclere mare de sdnge va dltermina urmittoarele semne 9i simptome, care sulcrii unt:li: rnodilicAri, in filrr;{ier r-ic iar,J st; prl:itc rli:.lrr,i lr.r,-11j 11 , ,ri.r:;r..:. i:
progresiv[ a gocului: - lic*nropti^r.ic - din griinti'ni - sirrge rogrr-viu, crr iLric ilc irf,.,jl)lr.\j
. piele lividl (paloale), rece 9i transpiratd: oda.td cu tu:;ea:
. puls accoleral (100-l'10 bitii/minut) ce slabeite treptat; - lrcnrate*leza - din siorrtac - i;drrgc l'o;;it ca{-cniLr. nrqt it, Lil zlrlui li,r
. arne{eli, dureli de cap, vdjdieli in urechi; caiea: apare prin virs,ituri; nrai rar din nal. iil.inr:c, esolirg.
. sete, greattr; plErwini (tnghilrt, digelat pi apoi virsat);
. nelinigte qi teamd; - rnelena - nrin rr:,:',, dar sengi:lr: proviric din s;;lnr,:rir,: \lrlr(.r r,)lr!
. respira{ie intretaiata, care il face pe pacient sA ca'te' s[ olleze sat' si se irrnece ( aga nunrita
;rlc tubulri digcstiv (csof2g, sl.omac, intcstin); singc ncgr u c;r
"foarne de acr"); pbcun, arnestrcat otilogerl cu tnaleriile lecalc, cLi aspcctul unei
. lesin. paste moale, negqre gi lucioase (culoarca neagrd ntai poatc apAl.ca
unor medicarncnte);
gi ca efbct a!
- metroragia - din uter; s6nge-roqu sau rolu cali:rriul rrLr lrebuie
8.4.2 Clasificarea hemoragiilor
confundati cu rnenstrualia;
criterii' - henraturia - prin uretrf,, siingele fiind amestecat cLr ut.rna 9i
Hemoragiile pot fi clasificate in lunciie de rnai multr: indicind o lezirinc a rinichilor, uretcrcior t,L,/.rr.:ri urir!iuc sau
urotrci.
Dupb vasul de s6nge:
8.4.3 Hemostaza
-arteriali:singerogudeschis,oxigenat,carefAqneqterihnic'odatacubatnile
inimii; Oprirea unei hemoragir (hetnostaz,*) reprezintl un act de prinl ajutor ce irehuie eliccutat. clriar gi
' provizoriu. cu cea mai rrare urgenttr. pAn6 la internarea in spitai.
-venoasd:sdngeroSuinchis,incf,rcatcubioxiclclecarbon,cal.ecurgeinvaltrri
(in jct continuu) inundAnd rana;
Hemost .?'apoat" Ii spon{anfi in cazul herltoragiilor rorirrse. capiiarc r:nir il vcntl(-\r micr. ,-iri in carc
intervin doui prncese de apirare ale organismuiui. Bste.,,orba dc rcducerea calibrrrlui i,asclor
- capilarl: stnge roEu in cantitate mic[' care mustette sau picur6; deseori se
(vasoconstricfie) qi, respuatir,', de coag,ularea siingclui; rezultaiul il constituie formarca unui cirear carrr
oprc$te de la sine prin lorntarea unui choag ostupi ca un dop splrtura vasului inguslat.
rln hemoragiile rnici hernostaza sc poate realiza prin simpla compl.esiunc realiza{tr dc urr pansar.}rent
DupA locul in care curge sffngelcl "corect alllicat.
- externe - la suPrafata corPului
- interne - intr-o cavitate internii' F'le pot fi: 'Atunci cdnd in hemoragiile miilor:ii 5i nrari hernostiiza spontand nu se produce, primul ajuto,. corlstl
.hernotorax - in cavitatea toracic[; dintr-o he.mostazl provizorie. Ea are scopul de a intrerupe hcnioragia p6nai ce pacicnrul afrrl;1," n.
inirna);
hemoJrericard - in sacul pericardic (care i)rveleqte nrasl de irrterven{ie chirrrrqicald. I{cmortaza clefinitivit se execufl tle medic.
. hcmoperitoneu - in cat''itatea abdominald;
. hemartrozd - in interionrl articulafiilor;
hernatom - singele se scurge in {esLrturi; iegind cu
presiune din vase ,4qtpf in picinare un acc;dcntat cu herrroragie irnportantb qi nr,- I rni;cati inutii.
'l.lu ridicaii
Ageza{i-l cu capui mai jos eiccdt restrrl corp'ului.
singele l9i ionneaz6 o cavitate anomali prin strivirea
i,r,liingerea lesuturilor dir.iur iar cdnd sAngele di
in strairrile pielii determinl producerea cchimcr'ei; 'I{u creafi panicd in fafa lui, nu vl sneria{i, liniitifi-i gi insuflali-i incrcrler r.

-cxteriorizate-herloragiiprodtrseintr-unorgancarecotnunic|cuexteriorul:
hemoragia s-a produs 'Cfind s6,r;gele curge irl valuri sau inundd raila nrr vh reprcziii sii cornprintalr riura cil
.direct, 9i atunci iarlgele este ro;u, curat' proaspdt;
urice vl vine la indemdn,l.
aFroapc de riritlcirrl natural d;n catc cl se scurgc:
'ePistaxis (din nas):

8!t
 . Comprimafi artera duptr normele aritatl
continuare 9i numai dupl
regulile cunoscute'
hemoragiei pansafi ran4 respectdnd
de deasupra
. Dacl a{i aplicat un garou in scopul comprimlrii fesuturilor
in cel mult o or[ pe masa de operalie; nu uitali
str
,r"6u1".u pu"ientul si ajung6
J" gar* un bilet.u o.u la care acesta a fost aplicat'
"*ct[

8.4.3.1 Metode de rcalizare a hemostazei

in henroragiile externe
afectat' de volumul sangerdrii 9i
pentru oprirea unei hemoragii externe, in func1ie de vasul de s6nge
localizare se pot utiliza urmltoarele metode:

A. Pansamentul comPresiv
dactr ln ranl
hemoragiile venoase mici, dar nu se utilizeazi
se folosegte in hemoragiile capilare 9i in
afltr corpuri str6ine ascufite'

Pansamentulcompresivserealizeazj-prinaqezarea.unuistratgrosdecompres.esterilepestepl
imp'turiti la dimensiunile
," u"oo"ri-:,iu'G,i;ufri;;rt$ de pdnz[iuratd
comprese cu care
se strAng cu un bandaj compresiv' -
"or"'upoi
prin aceastit manevr6, ;;;;;primat in exclusivitate in locul rdnit, in timp ce s6ngele
"Ji intacte'
sd circule in zonl prin celelalte vase

Pansamentulcompresivseaplicllnspecialinsituafiiincaregaroulnupoatefiutilizat'
Dacrpansamentut.otp,"'tt''-tl iorJtiiruniutrut.:i"t,Tll1:"t:*:'TT:YtTfJHffi
cazin care trebuie
orir",.oro.u1ie vioreti sau disparilie apursurui,
;tr1H1Hffi1'"il1ffi se recomandr tu t"tb.ui ranit se fie ridicat pentru a ft
pulin compresiunea; de
circulalia venoas5.
"t;;;;;;

B. ComPresiunea manualtr Fig.8.4 Principalele puncte de compresiune a vaselor sanguine pentru hemostaza de scurtd durattr

Se realizeaztr prin apisarea arterei

afectate pe un.plan *":.t111'^1T,:1tg"ti.*:*":":T
pj"9:t::.:T:l*Ht"":T
#:ffi#t"'.iJ^pii"n u""*tr t"t'ni"6 .'q i"T*l-: i
.;H#;i;"-;;ilili#ri practice i:::ll*1".1ffi1,*1"fr:
il:ff:'::ff ':ffiiJ;Hffi;,[i.";;;;1"1*-"lt':i11 de rearizare a compresiunii (
Astfel:

Hfll':",;"1:ffjTcorecte - in hemoragiile frunfii gi ale pielii caputui se vor presa artcrele temporale situatc de ambel
#;;;.;." "ixe'ii qe prgnriut3oro.)1 p6rfi ale fetei, inaint€a urechii 9i deasupra pomelilor obrajilor (figura 8.5).
i';i1ffi[i:'ffi]1":ffi;f,ffip..n,##."i"":lit1Ty..:ilT:::::"*:,ff::':"T;,
;il;i-oioi' *o mai murtor degete sau chiar cu
'HXtrff
['#ffifi;;;;
pumnului.

Punctele de comPrcsiune in funcfe

prezentate in figura 8.4'
de arteri 9i locul in care ac€asta trebuie
comprimattr'
IM
!l--' // I

Fig.8.5 Compresiunea artersi tenrporalc F:g.8.6 Com;,rcsiunea artcrei tnaxilat

- in hcrnonagiilc fefei se va presa, cu degetul, ganful de pe marginea maxilarului inflerior, cl

partea leziunii, pe uude lrece {rtera maxilari ifigura 8.tr).

 - in hcrnoragiilcr---'*5tut,rt inf'erior sc conlprinrir artcra I'enruralA la drlcritr: nivcluri ilt
- in hcmt-rragiile mari alc fefei gi gitului, contprcsiunea
t. :alizeaz1pe arfera carotidtr - Jx, funclie de localii .a rdnii:
antero-iatet?la a gatului tpt. bu"u acestuia; in addncime sc silnte un plan osos' iar arteraj . la locul unde
I'ata se indoaie coapsa pe abdomen (plica inghinaltr sau ,'stinghie,,) sc
se simte bithnd (figura 8.7). i apasi cu punrnul strdns irnediat deasupra stinghiei (figura g. I 2 a);
'se apasi cu am6ndou[ degetele mari sau cu mai multe pe fa{a antcro-interioari
^t a coapsei, avf;nd declcsutrt osul fcmur (figura 8. I 2b);

\ ::l
Y

-/ i---
Fig.B.7 Compresiunea arterci carotide Fig.8.8 Compresiunca arterei subclaviculare _-$
in hemoragiile umtrrului gi brafului se apas{ artere subclaviculartr p6tnrnzand cu
dege Fig.8. l2 Compresiunea arterei femurale
-
mare deasuira claviculei 9i comprimind fiera pe arcul osos al
primei coaste (figura 8.8)'
. dacd hemoragia este maijos de genunchi, se comprimd artera care trece prin gropila
- in hemoragiile bra{ului 9i cotului - se comprimA aftera axilard pltrunzind cu mai dinapoia genunchiului (spaliul popliteu);
degete in apiopierea axilei, pe fafa interioar[ a braprlui
(figura 8'9)' ' in anumite cazuri poate fi comprinratd gi artera aortd abdominald prin apisarea or
punrnul ?n partea dc jos a abdomenului (figura 8. I 3).

Fig.8.9 Compresiunea arterei axilare Fig.8. I 0 Compresiunea arterei humerale

Fig.8. l3 Cornpresiunea aortei abdominale

artera trece pe Hemostaza realiz:,t[, prin compresiunea manuald a unei artere reprezintd o m6surtr
- in hennragiile antebrafului se compiim[ artera humeraltr' la bral;
planul dur al osului humerus (figura 8'10)' temporarl gi de prim{ urgenftr, avAnd calitatea de a opri sAngcrarea irncrliat, dar
interioara a f,ra$lui avdnd dedesubt
ea nu poate fi folosittr decdt pu{in timp; persoana care o executtr obosegte repede rar
manevrcle respectivc nu se pot realiza in tinrpul transportului. Dc accea, ?ntrc tinrp,
- in hemoragiilc rnAinii se colnprimd
se va pregdti un garou gi oprirea sAngelui se va completa prin tnetoda urm5toare.
cu ambele degete mari arterele
radiali $i cubitaltr pe fala anterioari
Compresiunea circulartr a fesufurilor
a antebrafului in dreptul purnnului (la
nivelul tocului unde sc ia Pulsul
Reprezintl compresiunea realizati prin strdngerea circularfi a membrului care sdngereazd, cu a.jrrforul
(figura 8.1 l ).
i garou, pdnd la oprirea hemoragiei.

Fig.8. I I Conrpresiunea arterelor cubital{ absenla unui garou se pot utiliza: un tub, o bandfi de cauciuc (S0-100 cm lunginre) sau chiar o curca.
gi ra.lialtr cravat6, fh;;ii textile sau de plastic etc. dar ?n nici un caz sfcarf, s,]u $nur suirlirc ori s6rnttr
ile 8.14 5i 8"15).

93
 Fig8
'4:ru::jffi|1ffffi'
M
Fig.8. l5 Hemostazl la braf
cu garou improvizal
Fig.8.l6 Compresiunea
rddhcina rnembrr_r
arte rialtr la
lui srlncrior
!'i9.8. | 7 Conrpre,siunca arteriaL'i
rlddcina rnei,rbrir lui
In
in ler.iril.

Pentru apticarea garoului se respecttr urmtrtotrele reguli:

- Caroul trebuie folosit doar in ultima instanti sau pe timpul curtrfirii 9i pansdrii pllgii. Fig.8.l I i{ernostalft cu garoul rJe cauciuc prins cu o pensfi

- Garoul se utilizeazi numai in cazul rtnirii membrelor.

Garoul nu se aplici Ia antebral sau gambii.
- Comprcsiunea se realizeaztr dupi ce membrul r6nit este riclicat ln sus c6teva secunde
pentru a se goli de o parte din s6ngele venos. -.in alte locuri, pentru o eticic'rt{ir crcscutir, este nccesar
s5 se aplicc un rulcu lr,:xlii intrc pic,le
qi garorr, deoarece vaselc sunt ascurlse dcl'ileele tbnnate rrc ruasek: muscuiare; sc ciluti.i Inai
?n
- Garoul nu se aplica direct pe piele ci peste un inveli' textil (p6^a, vata etc.). intai locul in care se simtu: sub degete pulsul
;i se piaseazi in acest loc ruloul piirr irrrg"rnecliul
ctrruia.se va transmite prlsiunea e:rercitatf, de strdrrsoarea girr.ouiui.
vasrrl llin6 astl.er
- Locut aplicilrii garoului difbrS dup6 tipul hemoragiei: cand aceasta este venoasa, s cornprimat; apoi se trece garoul o clai6 sau de dcui c,ri in.iuril
nre nrbrulrri. rr,: llc,:.lr.c c.i.ta
curg6nd de la peiiferie spre inim1, garoul se plaseazf, distal, sub nivelul pltrgii fillilt^ 11 o coardf,, strangancru-se prin ?nnorJa'ca sau r.!sucir-'a
' capr:ttror siirc r*,:rrrril
-"'-'
ran[.-* continu[, inseamnl ci este afectatil o arter{); cind hemoragia este arterial[ g utilizdndu-se un betigcr) (figurrle g. I 6 qi g. I 7).
r. upti"a proxirnal (deasupra pllgii), sAngele curgand de data aceasta de la centru
periferic. - DacI garoul nu este din caucrlc sunt nccesare urnratoar.ele
ntf,suri suplii'rrriarc:

- Garoul se inf69oartr la rldf,cina membrului, ceea ce duce la compresiunea . se face un-prim la{ de p6nzi, strAns
la ridicina membrului respecliv:
vasculare principale gi la oprirea intrlrii sdngelui arterial in memlrrul respectiv.
. in nod se introdl.rce un bfi1 sau
creion qi se rhsucegte la I
g00 pentru cxrllcrcl
cornpresiunii circulare; capatul rastunlat injos al bafrilui se
fixeazd cu un al cioilca
- Garoul se aplici acolo unde vasul de sdnge este mai la supraf'a1i trecBnd totodata la1 de pdrrzi ( figura 8. I 5).
plan osos (figurile 8.16, 8. I 7 Si 8.1 8):
r{plicarea corectI a garoului duce la oprirea sdngeririi imediat
clacd este al'ectatd o ailerr sau dupii
. la ridlcina bra{elor - la patru laturi de deget sub axi![' drun' trei minute in cazul unei vene. Membrui devlne palicl gi
se ricepte treplat. l)acii s€: invinefc${.] sa*
. la rddllcina coapsei - la nivelul stinghiei. lnnegn:gte inseamntr r:h arterele sunt libere, fiinrl blocata
;;;;;;i;t;;.;;";;;
in aceste locuri garoul se aplicl cu ufurinti 9i eficace: dac[ este strans corcct, sanBeral Garoul nu poate fi men{inut mai mult de o ond, de aceea trebuie notate ora gi nrinutul aplic}rii
opre$te, inctifereit la ce nivel se a{'!6 aceasta de-a lungul nten'rbrslui 9i
indiferent dactr $le pe un bile{el atarna!
{e ea.rou. l'esuturile lipsiie de oxigen irrcep sa fie afs,:tate. p6nr l;r
unei gangrcne (in functic Je tinrprr; scurs).
arterialI sau venoasb
in aceastd linritl de timp trebuie sf, se faci hcntostaza def 't;1'6. L]acf acest tirnp se
depil
- DacE ii el;le( isc tlal' i:antiltli ntir:i t;i rep,'iate de biiuturi calde, isc vol i'r,.alz-i rniiirriir
fimpul transportarii victimei spre spital, se sldbcgte ugot garl ({Ern a-l scoate) timp
de 1-2 m
gi picioarele r:i.' .,riclc de apd caldir 9i i se ,,.or aclrninistrr calntarrte.
pe timpul sliibirii s;ale
un interval de 15-20 minute, iupa'care, de fiecare clati se str6nge ditt nou;
alrirsd pirnsamcnttrl ctt palma. cornprimdnd plaga' - in situafiie,'(trellle - in irttirtr:nfii tlc goc heniolagic, aLr-rnci cirtrJ acciclcntatirj cr,lg rrLr!iiiltrc:rt.
are pulsul rapid,si slab bit.ut, respirisuperficial gi are o paloare extrerli. se porrlc aplic3 cilc
l)esfac:erea clefinitivi a garoului se lace lenl, prin rJecotrlpresiulre progresivd,
timp de 4-5 nlinrrte
un garou la toatc menrbrelc, dupd ce acestea au lbst ridicate.

,r4t4rzl Din cauza riscurilor ilc car€ lc irnplic5 . specialiqtii nu mai recomandd
garoului in hemostazi decit pe pcrioada exccutSrii toaletci 9i panslrii rtrnii 8.5 Misuri de prim ajutor in funcfie de tipul pldgii
in cazuri cxtr€me. pi localizarea acesteia

f). Compresiunea prin flexie for{ath a ntetnbrelor

l)oate inlocr"ri garoul irr anunlite situaiii:
- Pentnt hentoragiile coapsei se aplicl un sul de tifon
(pdnz[ ) in plica inghinalii (la stinghie) dupf, care se
iniioaie gamba nc coaps[ 9i coapsa pe abclonlen fixdnd
aceastA pozilie cu ajutorul unei fhqii textilc (fular,
(l'igura 8.19).
- Pentru ganrbi r;arr picior sc aplic[ un sul la indoitula
genunr:hiului, se flecteazd bine gamba pe coapsii 9i se
fixeaz.6. pozilia (fi gura 8.20).
8.5.1 Contuzii, vintrtii
Contuziile sau vdn{ttrile produc o pitrundere a sAngelui in {esuturile inconjurdtoare. Primul ajutor
urm[refte si reductr alimentarea cu senge a zonei respective gi s6 diminueze durerea pi inflamafia.
Cea mai bun6 solufie consti in aplicarea de comprese reci sau a unei pungi cu gheaftr (in
basma) l"ig ll l9 Hemostazd prin flexie reprize de l5 minute), culcarea persoanci gi ridicarea membrului r6nit.
la hr:moragia coapsci
- O compres[ rece se poate realiza prin inmuierea unui prosop in apd rece, stoarcerea lui de
excesul de apd 9i inftrgurarea acestuia injurul pi4ii afectate. Se mai poate turna din c6nd in
c6nd aptr rece peste comprcsA sau aceasta poate fi inlocuittr cu o alta.
- Punga cu ghea1tr poate fi pregltitd astfel: se ulnple o pungd de plastic sau <!e c:ruciuc cu
gheali spantr apoi se scoate aerul din ea gi se inchide bine ca sA nu se scurgf, apa. punga se
?nvelegte intr-un prosop gi se aplici cu atenfie pe ranl, in reprize de I 5 minute. Schinrba(i
gheafa dacd e necesar.
F'ig^8.20 llcrnostazl Prin flexie Nu aplica(i punga cu gheafl direcr pe piele !
la hemolagia garnbci
- Compresele reci care se gisesc in comerf pot fi folosite in locul ghe{ii. Respecta{i indi&rfiile
producAtorului ?n aplicarea compreselor.

- Se procedeaztr la t'el pentru min5, antebraf 9i 8.5.2 Pldgi minore cu s6ngertrri

braf aplicdncl sulul la nivelul aniculaliei cotului
(ligura 8.21). Pllgile minore cu sfutgertrri mici cum ar fi juliturile, tlicturile mici gi zgdrienrrile nrihore pot fi spalate
cu ap[ de la robinet ;r sipun dactr sunt murdare. Apoi vor fi gterse cu tifon steril pi acoperite cu
psnsament special preparat sau improvizat (a se vedea subcap.8.4,ii. l -A).

8.5J PIngi grave cu singerare abundenttr

Fig.8.2l Hemosta;d Prirr t)ex ie
la hemoragia antebr Pltgilo gravc cu s6rrgerarc abundenti rrccesittr o rlplsare continud ;i directi. Dactr rana este nrai mare
i marginile sunt desfbcute, poate fi necesari apropierea rnarginilor sale inainte de a se apisa. S-ar pstea

8.4.3.2 Mtrsuri suPlimentare fie timp rloar pcntru ertragerea unor corpuri striine din rani. Colpurile strline infipre nu trebuie
. DacA in rantr nu se gisesc corpuri striine, da{i primul ajutor dupd regulile prezentate rnai sus (a
cl trcbuie culcat cu caprrl rnai jos
- Atunci cAnrl accidcritatul a pierdut mult sAngc, vcdea subcap.B.4.3. I )
picioarclc, pentru prcvenirca anemiei creielului'

9ls
 8.5"4 l'ligi cir un corp stri "nfip(
plirgilc cu un corp str.lin infipr nr:ccsiti o atenlie dcose,bilir ptrntru c5 acci obiect poatc sii c
vasclc dc singc t'ctczitte ln adAncintca rlrrii
- Nrr rnociifi,:;.rli pozi{ia:7i rru scoatu!i obicctcltr c:e s;ttnt aditrc
irrfipte 'in tarrd. ditt citr.l/:i1 fcricoltrlrri tlc s,iittgclarc. !iandajati
rlna dc.iur irnprcjLrnrl ohicctuiui l)cntnl 3 irrpicdica tlclllilslttcrt
lui. banda.j carc si prcsezc pc locLrl ce ittoon.ioari obict:tul, si
i urobi I izezc rncnttrrtt I ;;i sir inrpicd ice o rdn ire supl intcrrtarS.
a*
8.5.6 Pl[gi prin strivire
Reprezintf, vZrtdmiri grave aie mcntbrclor sau ale intregului corp prochrse cle rnatr:riale grele ca: nisip,
zidtrric, utilaje sau altelc de acelaSi lbl. -['esuturile surrt distruse pe intintlere nrare iar nrganele irrtcrrrg
pot ti rupte. Pligile prin strivirc pot fi agravate qi prin fracturi. PlIgile prin strivire la o scari mai mica,
cum ar fi cea a unei mdini sunt grave, dar nu reprezinti ?n general un peri<;ol rnortal.
Pltrgile grave prin stririre pot produce complica(ii grave, a.jungdnd pdnd la qoc pi insrrficienftr renalt.

- Dacziobicctrrl inlipt cstc lnic 5i nu icsc prea nrttlt tiin rzrni.

//.-V-
,/l//
->-7- Chiar dacd rdnitul nu prezintd semne gi sirrrptome de goc la scoaterea dc la locul accidentului,
ajutor trebuie acordat irnediat pentru a impiedica instalarea gi agravarea gocului. Astfel:
lrrirnul

acordi.rli prirnul ;tiutor a:tllel (flgura 8 22): ,'X;'r/

- Proteja{i victima fa{A de alte cilcunlstanle posibile de accidentare.
. ar:operili ulor r?inir;i obiectul cu pxnsalnent" avf,nd ;r.l'i.iir srr nu
apasafi pc obiect: - Opri{i sdngerarea (singeririle).
, faceli un barrclai circtrlor destirl tle nrar'e ca sf, acopcre toata
tiInAi - Aplicali pungi de ghealA pe zona rdni0J.
. punc{i accst banda! pe irilllsall}ent 5i a';igtrra{i-r'I cu
obicr:tul ilLt rstc lrcsal ; - Tratafi impotriva qocului (a se vedea cap. 5).
. infEqulali accst bandai cu o 1a*ri irrgustri.

8.-5.7 Pligile palmei

Pldgile palmei produc de obicei sdngerdri abundente pentru ctr zona este foarte vascularizatf, .

Ffu.8.22, Prinrul alutot' ttl plxgi

ur cotpi slriirri irrfi'plr
' Dafi primul ajutor pentru o rantr de-a latul palmei (transversali) astfel (figura 8.24 ):

- Daci obiectul cst.^ lulg gi a 11ilra,, Jrr,:l nrult afalir dirr rantr, pr<-reedaii astl-ei (tigutr 8-23
m._
.#-:-)
4r:1

\$
'- -'.-rrrF3--
-i* r':'-tlit)A
/-:a.!l
/
,
.J.U
-- j ',/j-
,'q\i\r/

| ,i! l'r'v

Fig.[i.2-l S'atrilimt-e:r unill glrt-p stiiirl lurrg

Fig.8.24 Prinrul ajutor pentru o plagtr n-ansversall a mdinii
. face{i un pallsain lirt itt -iut'tll tlbir;clttltri fcntrlr il acollri i ralta;
. punr-ii in iul'ul itbicctului ,;uttlprese pcntrrr a-i itrrpiedic.' si :e rni;te'
. ii*a1i .onipt"sclc c,,r rrn hanr-la.) ?ngusi; avai;,1 ;."iiit sI nu ic c.\erci{c presitrn''r - Acoperili rana cu un pansament gros.
oirrcctultri iirlipt.
- inrloili degetele peste pansalnent ca sf, se formsze pumnul gi si apesc pe rand.
$.5.5 Plngi Prin talfePart'
'Llandajafi mdna inchistr cu un bandaj triunghiular cu centrul pe interiorul inchcietur.ii
jll-'!i?rrlc,lril riat'elc pctt lrro'r purnrrului, aduccli capetele de jur imprejurul dosului mAinii ca str se incrucigeze in cliagonald
i: trusriril ca plieilc pr.iri inlcpare sti nrr p,ezinte o sinlrt:tart: I'rirrlll;-t
r',lir11crrreiniernri, lnai ales4aca,^,,n.rialapiept(t'racc)"rarl air(l()rrrr.lli iincl':lirltrciccstr:rriini peste iiege[e gi lcga{i injurul i,rcheieturii.
dc falni irrnt 1e
al i c,:l* ilr.in itripu|care ptri irvr.a u,1 11 ltir"irr ia iril.r;it.:::i rr,rirl !a i*1irr... Astfel
ringcrttie ;llttll'ilri li inii'c1ic in pt'ulit'tz'i'lca
ca lesururilr intLlrc sunt d!strrr:;.' :1i existir
'cnt'.
Corrtlof ati singet'ait:a 9i tlali prinrrrl aittttrr pentru rlni
 I - Aplicali un p1 nent gros, stcril care si fie destul cle mare pentru a deptr9i rnarginile r.dnii
- RidicaJi 9i sprijinili rndna intr-o egarfl. qi bandajafi strdns.

. Dacli rana este longituclinall (de-a lungul palmei) proceda{i astfel(figura 8.25): - Dacd ave{i de-a face cu un obiect infipt, aplicali un pansament compresiv in jurul lui.

8.5.1 I Singertrri din nas

@ /€r Sdngerdrile din nas pot apdrea spontan sau potfi produse prin suflarea nasului, printr-o lovitur.i directi
uu in cazuri mai serioase, prin rdnire indirectd cum ar fi o fracturd a craniujui (qi atunci nu oprili
curgerea s6ngelui).

in sdngerari ale nasului, rezultate din alte cauze, acorda{i primul ajutor astfel:
Fig.8.25 Primul ajutor pentru o plagd longitudinalf, a mAinii
- Apeza[i ranitul in pozi{ie gezind cu capul inclinat ugor in faftr.
- Pune{i pansamentul pe ranf, gi bandajali mdna cu degetele intinse .O fa9[ aplicatd in j
mdinii va menline rana inchis6. - Punefi-l pe rtrnit str-9i strAngd ndrile intre degetul mare gi aratf,tor timp de aproximativ l0
minute, respir6nd pe gurtr.
- Ridicali qi sprijinili mAna cu o e9arf6.
- Desfacefi articolele de imbrlcEminte la g6t 9i piept .
8.5.8 Singertrri din gingii
- Spune{i victimei sI stea liniqtid pentru a evita cregterea pulsului gi a sdngerlrii.
Apar dup6 extraclii de din{i sau fracturi ale maxilarului gi trebuie ingrijite astfel:
- indemnali-o sd respire pe gurl gi s[ nu-gi sufle nasul citeva ore dupd ce sdngerarea s-a oprit
- Puneli un pansament pe alveola dintelui sau pe rana respectivi, folosind un pentru ca cheagul format sA nu se desprindd.
clestul de gros pentru a irnpiedica mu$carea cornpletd'
- Dac[ in urma acestor mltsuri sAngerarea nu se oprelte, ducefi accidentatul la spital.
- spunefi persoanei s6 apese pe pansament, sprijinind b5rbia cu m6inile, pdntr
siitrgerarea (in mod normal intre l0 9i 20 minute)' 8.5. 12 Singerarea varicelor

- Ctruta{i un medic dacl nu poate fi controlatf, singerarea'
- Nu clatiti gura dupd ce sdngerarea s-a oprit pentru cf, ar putea fi
sAngerarea ar reincePe.
Varicele apar c0nd deschiderile venelor nu perrnit curgerea normaltr a sdngelui. Acesta se strdnge in
vene crednd o presiune ce poate duce Ia ruperea lor. La suprafald" sAngerarea intemd determintr u*flor"u
scoase cheagurilc gi colorarea zonei. Sdngerarea exterioarI, produsd de o loviturl sau o sfdgiere poate parea
serioasf, dar
h general nu este ata. Aceastli situafie apare mai ales Ia partea inferioartr a gambelor gi la picioare.

8.5.9 SAngertrri din limbtr sau obraz Procedafi astfel:

- in acest caz folosili un pansament steril sau o c6rp[ curati 9i aplsa{i pe ranlcu degetul - Ridicafi membrul c6t de mult pdni la limita confortului.
qi un alt deget pdni inceteaztr s6ngerarea'
- Aplicali un pansament compresiv gi fixa1i pansamentul cu un bandaj in timp ce menfinefi
8.5.10 Singertrri la nivelul scalpului membrul ridicat gi sprijinit.

Sangerlrile la nivelul scalpului (pielii piroase a capului) pot fi serioasc dacl sutlt conplicate - Scoatefi sau destbcefi orice articol de imbric|minte care ar putea impiedica circula{ia
fraciurl a *aniului sau prin existen{a unui obiect ?nfipt' sdngelui.

sau sd infcctafi rana'

cdnd acorda{i primul ajutor in astfel de cazuri. evitali sd palpali, s6 apisali - Transporta{i victima la spital.

Proceda{i astfel:

- Curl(afi rana de murdirie (a se vedea cap'8'3)'

 8.5.I 3 PlSgile abtlomcuului - [)llrrcli.u irlprcf :u rtin,iul ia rt,l riraiJlri iirt ,,.,1).,.,

. Pcnlirr ingri.jiri.r unlli ,.[int(] snrrils.

Pot inchise szru tleschisc. C-ele inchise srrnt acelea in
fi <:are lcsuturile abdorninalc interne sunl ati:ctate
dar pielea r6mAne inlacti.
-..\;lrrc,rti riiirtelc de (t4,l.oirtil 5i irn dr.: r.irlir,:irr;t.
l,vleto6a 6e palsar,: a unei r;irri abdonriirale e:;te diferit.il dupd cunr otg,i111.1" interne att
icsit irl afarh sau
- [)utti:1i cir rfljiil tiirrtc]. i,r iri,"r'llil riri.ti ir
nu. Proccila{i astlcl: '1()\itlrl s,iu t.riurtii.r llt-,i;r i\ir,t\i!r,rr,,rr i,1,..r) ..r.t
,r111 -:',. 1r;,11:1r. 1., ;1,.1i

. Dac6 organelc ln sunt ieSitc in afar5, apiicati r:n pansalnen' l)(: ralla 9i lrarrilajaii ;trilr:i.
. I)acit organele ics in al-ar5, nrr incercati st ler introduceli.Acoperili rana 9i olganel': icaile . Ciilltatt asiste rrti de: syrcciaiiliilr' r:;ii niiri r,:ir.,rlc l)cllItu (]it l.:irnJrla;ttlrrt:l sir lihll ;;lrit,rr:
.u up panrjarrcrrt rirnecl lnare sau eu un pros(4) ntoale unrcd 1i apoi b,rnda.iali l'5rtj sil
,'tritlgeti. teAZEeef " Nn itrcc"r;tli si clrili'rr rr.rrl;r. :;;ipl.s11ilc li rrg tirlcsiti ;irttiScllir t:
- l.iu dati nitnic holltavului pe gLlrh.
- Daci.r fanitul tulirrlte sau vontiti, sprijirrili .rbdornenul crr bandaje late. 8.5. l5 Slingrr.iri iu!cr,re
- l jn ast{'cl cle rirnit va in1-ra ugor iu stare de qoc;;i iniectarea rinii estc lbarre p|cbabriii.
- Asigurali cle ur.ge rrlii transportul la o Unitale nledicali de specialitate. Siirrgtrililc intcrrrc sulrl rczultzrtul rrrrrii trarrnralistll .ltr ai 1l o fiacturir irchis,1. str.ir irtir s.iu () ri.tilai
intpun:,h dar r;, al unri; ;rnumiic s:iri cc nu sunr k:gl:rc tlc l,reo rilnirc prealatrilii.
8,5.14 ingrijirea segmcntelor rrmputate Siirger:ttea inict'rti plate ldrn6nr: ir:.;cunsil s:tu sc l.,olrt{r extcriorizir.
Daci sdnglrarea cstc selitrasE, pr)t ;tphrea :iclllnitl\., gr simptornelc
$ocuiui.
pdrlile aniputate corrrplcl sau parlial trebuie conservate indifr:rcnl r:lc conr'litia in ':are se afld dusc la
'si
spital irnpr-cund cu riiirirul. Surrt ganso rnari ca acestc pirli sA poatft fi reatagate daci li se acordiL
il{cnlia Saneerdr iiir inlcrne sscilnse pot e x:sta in Lrrrlitoa.r',:t,: conditii:
cuvenili gi suttl aduse la spital hr tinrp util.
- Ilircturi alc calulci crirnicrrcl
. in situa!ia unci p6rti nnrpulatc nai'{irl proccCa{i asliel: - lliicluri ?nchisr.: alt: oaselor !un,1li ;
- lovifuri pulr'rnice aic abclotnenuitti. lnfii irl,:s in zona llcatuiui sau a splinei
i;i lcvitur.i 1.1ri;rrrice
- N4entint-li partca anrputatd parlial cAt rnai apr<iape posibil tie pozi{ia anatornicti norniaitr. ale toracelui. inai alcs ct:lc cL'fracturi r:ostale sau pligilc pcnetrante. Sangeririie inlei.rrg
abdonrinllct sau toracicc Lun. iirarlc scrioasc iar srnrnclc gi sirnptorneie
Eocrrlui vor apiica
- ,\copor"ili zorr;t i^u iransanlcnte sterilc' banda.ir4i-o 5i ';llriiirrili-o' tr.cgresi v.

- Pune[i o pung6 clc ghca{ii:;ilu o altf, compresa recc intpelnteabil[ pe da'.r 9i 1:este Singerarea intttrni devirre eviclenttr gi poate ti recur.oscuti
'auii, tlac?i:
Ltandaiele 0e acoper,i rana'
- sdngele crrrge din ureche satr nas ori poate apirea la un ochi puternic in-jectat
sau invinelit in
e Pcl)iru a asigura ingri.jilcta ptrr{ii arnputate c'rlnplet: cazul rf,nirilor la cap;
- se elirnini spumA illsangerath la tuse in traunratisrnele toracelui;
- invelili-o intr-urt pattsament Iulal 5i umcri 9i - se poate ollseiva singe in nratcrialul vonritat. S6ngele estc rotu aprins dactr sdngcprea
din
pur)eli-o intr-o ptrngl 'Je plastic irnpc|nreabilil' stolnac este recentA, hrun gi granulat precum boabele de cafea rAgnite mai mare (zal rle cafea)
Sigilali ptrnga 9i ataqa[i un bilet ;u data 9i ora dac[ singerarea este mai veche;
cdnti s-a llcttt aceasta. - sdngerhrile la Itivelul superior al intestinelor vor da scaunului o culoarc ncagrtr ca phcura ori
Dacii r.)u ave{i posii:ilitate a si uritezrli smoala iar cele la nivelul in{'erior vor da o culoare rogie;
pansamcntul, folcsili un pairranrent uscat cul'at' 'trrina devine ro;iatic6 satt maronie in cazul singerSritorrinichilorsau vezicii urinare.

- Pu;reli apoi iirtr-o airii pungd de plastic sau alt Scopul primrrlui ajutor in sdngertrrile intcme este s[ previni gi str intdrzie instalarea sttrrii de
5oc 5i sA
container umplrri par{ial oi ghea{6 sffrtirnati 8s;gurc asistenta medicali de specialitate c6t mai cur6nd.
(tlgura 8.?6).
Frimul ujulor sc acordtr astfel:
Fig.8 ,-lir ingriiirea pf,4ii anrputati: conipiol
- A:;ez-a{i rdrritul in pozilia crrlcat cu picioarele ridicate la l5-j0 cm duc[ rlirrile
o p.cr.rrr:, 1i
ave/iiza{i-l sil nu se migte.

i(r r
 ( ( Capitolul 9
- DacI esle ?n stare de incongtienftr punefi-l in pozilia de recuperare (a se vedea subcap.6.4).
FRACTURI
- Nu-i olerili nirnic pe guri.
9.1 Generalit5[i
- I)eslace{i arlicolelc de irnbriclrninte strAnse din jurul gdtului, preptului sau taliei.

- Calmali rdnitul, explicdndu-i iurportanla de a se lelaxa fiz.ic qi psihic.

Prin fractur[ se infelege intreruperea continuitl$i unui
- 'l-ine[i rinitul ln o tenlperaturi confurtabill 9i pr-otejafi-l de ternperaturi extretne. os, cu alte cuvinte orice rupere, zdrobire sau plesnire
(fisurarc) a unui os. ca urmare a unui traumatism mai
-fransporta{i li puternic (ctrdere de la inll{ime, loviturtr, strivire,
- rlnitul la spitai cet rnai curiinc posibil.,jacS nu poate adus nredicul ia
accidentat. tsmponare, izbire, rdsucire etc.).

- Nota{i urrndtoarelc date ce l-ar putea intet'esa pe medic: Corpul omenesc aro pestc 200 de oase, tle dil'erite
. nririmea qi calitatea pulsului ;i a respiraliei, notand dacA respira{ia este norntali sau mdrimi gi forme (oase lungi, scurte, late), grupate in:
oasele capului, ale trunchiului gi ale membrelor (figura coloana verlebrala $
neregulattr sau daci pulsul este puternic sau slab; bmbarA
. temperatura pielii; 9.t ). $
carp ,a

. alte simptorne curn ar fi vonra. urinare necontrolat6 sau tulbul-'ri intestinale; metacarp
. timpul cind au apirut schimLriri nrajore in inf{liqarea sau starea rinitului. Toate oasele so pot fractura dar cel mai des, fracturile
se produc la oasele lungi ale mcrnbrel<lr, la oasele falange

8.5.tr6 SingerAri din urechi bazinului gi ale coloanei vertebrale.

Sdngeririlc din urechi pot fi insolite f i .te a elirninar^ a unui iichid g6lbui. Acest sitnptdln indicfi o urmare a
Cazurile mai frecvente ale fracturilor sunt
lracturf, cranian[, ceea ce este lbarte gra',' (a se vcdca cap. I i). rccidenfelor de muncd 9i decincula{ie 9i a
rctivitdfilor sportive. De asemenea, sc produce un \

Procedali astfel: numlr mare de fracturi in situalra unor strofe i:

(cutremure, prlbuqiri de mine, ciocniri de trenuri etc.).
I
- Nu incercali sd oprili curgerca de rAnge sau alte lichide.
ii
B6rbatii lntre 25-50 ani inregistreazil cel rnai mare
numir de ii'aoturi; la copii liactulile sunt destul de rare: $
- Nu acoperili urechea cu titbn. ti
la vdrstnici fracturile se produc gi la rl
.,it

- Anunfa{i nredicul imediat pi acordali prinull ajutor astl'cl: traulnatisme u$oare. I

Fig.9. I Schelctul osos
-i
tfi
. Aplicali un bandaj cervical" ti
9.2 Prevenirea fracturilor
. Pune{i un pansantent rtcril lejer pe ureche.
t
Majoritatea fracturilor pot fi prevenite prin adoptarea unor deprinderi de securitate in diferitr:
. Culcafi rdnitul pe partea afbctatii sprijinind cu atenlie capul 9i g6tul, cu parlea activitifi profesionale, casnice, sportive etc.
superioard a colpului uyor ridicatf,. Dc asemenea trebuie evitate:
. suprafetele nccidentate sau incErcate cu diferite obiecte (obstacole): uneltc, nrateriale, cordoane
. Dacd rinitul vorrlit6 sau daci treb,uie sd-l pii:dsi1i, puneti-l in pozilia de re,:uperare de racord, furtunuri etc.;
pe parlea al-cctati (a se vcdea sulrcap.6.4). r pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase; lipsa covoarelor, carpetelor sau travcrselor;
. sceril€ luminate insul'icient gi blocate (aglomerate) cu obiecte diferite. f6ri balustrudl. ac.operite
. Controlali resp,ralia ;i circula{ia . cu ghea{tr gi/sau zipadtr;
. folosirea scaunelor pentru a atinge locuri inalte, a sctrrilor pliante deferute, a sclrilor neasigunrtcl
. Lua{i rndsurile irnpotriva Soculur (a st: vedea cap. 5i' r nrrutilizarea balustradelor gi centurilor de siguran{6 atunci cdnd se lucrcazl la ?rrilfime.

r05
 9.3 Tipuri de fracturi (

. presiune. Cele mai frecvente ftacturi prin presiune se produc prin chderi de la
Cunoagterea diferitelor tipuri de fracturi este foarte importantd in luarea rnf,surilor de prim ajutor inll{ime : fracturi de cllcdi, genunchi, gold gi coloanfi vertebrald in cazul clderilor in
arJecvate, care s6 nu agraveze fractura gi si previnl complica{iilc: transformarea unei fracturi picioare; fracturi de antebraf, bral 9i claviculI in ciderile pe palme sau pe cot.
incomplete intr-una completft, a unei fracturi complete intr-una cu deplasare, a unei fracturi inchise
intr-una deschisl etc.
in funclie de modul de producere a accidentului, trebuie suspectattr o liacturi chiar qi la distanftr de locul
de ac{iune a agentului agresor.

. Fracturile se produc ca urmare a acliunii directe sau indirecte a agentului agresor. Astfel:
- Fractura directtr se produce la locul de aplicare a fortei respective, deci la locul de acliune
a agentului agresor (de exemplu: cdderea unei greutlfi pe coapsS, gamb6, m6nd; o loviturl
aplicatd pe coloanA, fracturi prin glonf).
Acest tip de fracturA intereseazd in special oasele care nu au toata suprafa(a acoperiti de
mugchi (cubitus, tibie, claviculf,) (figura 9.2).

Fig.9.4 Fracturd prin Fig.9.5 Fractrrrtr complettr Fig.9.6 Fracturd inchisl (a)
trac{iune cu deplai;arc sau deschisi (b)

Fig.9.2 Fracturd directd Prin

ffi
Fig.9.3 Fracturtr prin rdsucire
o Fracturile mai pot fi clasificate in complete gi incomplete.

Fracturile complete intereseaztr osul pe toati grosimea sa, avind forme variabile: de-a
lovire cu un corp contondent cunnezigul, piezi96, spiralati.

. Fractura indirecttr este fractura care se produce la distanfi de locul de aplicare a forfei in raport cu pozilia fragmentelor osoase (rdmase sau nu in contact) fracturile complete pot fi:
respective, deci de locul de acliune a agentului agresor. Fractura indirectd se poate produce
prin: . cu deplasare (nrai grave).Deplasarea fragmentelor osoase se poate protluce dc-a
flexie. Agentul agresor acfioneaztr asupra unei extremitati a osului, cealaltd lungul, de-a curmezigul osului sau capetele oaselor se incalectr (figura 9.5);
extremitate fiind fixatil; osul se rupe acolo undc curbura este mai mare (de exemplu,
fractura de clavicull prin ciderea pe unl6r, fractura gatului femurului prin cidere pe . IiIrtr deplasare (mai pu{in grave).
genunchi etc.) ;

. rtrsucire, in general, in aceastl categorie se incadreazi accidentele provocate de
prinderea hainilor sau membrelor de o mapin[, bandtr, agregat, fapt care duce la
iup.r.u oasclor la distanfd prin fracturi spiroide (figura 9.3) (de exernplu, fractura
coapsei prin rotirea violentd a corpului, in tirnp ce piciorul este blocat pe sol);
, tractiune. Un segment de mcmbru este prins 9i at6rnl sau este tras de un agregat
producdndu-se 9i o micb rotalie (figura 9.4);
o Fracturilc mai pot fi:
- inchise, cdnd cel pulin pielea a r[mas intacttr (figura 9.6 a);
- deschise, c6nd s-a produs gi o rani prin care focarul de fractur6 comunicd cu exteriorul
{figura 0.6 b). Frccturile deschise sunt mai grave, ele fiind insctite d,: hcmoragii (uneori ftrartc
inrportante) 9i put6nd fi complicate cu infbclii.
 (
. Fracturile pot fi:
'Def,ormarea regiunii ffaumatizate este un semn de fracturi, dar gi hernatomul gi luxa{ia pot
- unice (un singur focar de fracturl); dcfolrna zona afec0ati.

, 'rinite este intotdeauna prezentil ca urmare a durerii gi deformlrii (uneori lipsa migcdrii nu este
- multiple (mai multe focare). lmpoten{a funcfionalI, pierderea funcliunii sau irnposibilitatea efectuirii nrigcirii ptrr{ii
.
r O fracturtr complicatl este aceea in care oasele au dec6t un act de aplrare impotriva durerii).
produs gi leziuni ale organelor inteme precum rupturi
ale vaselor de sdnge, ficatului, pllmdnilor sau splinei 'Scurtarea membrului fracturat (prin deplasarea pe verticald a fragtnentelor osoase) poate
(figura 9.7). fi un senrn pre{ios, dar el poate apdrea qi in luxafie (figura 9.5).

' V6ntrtaia (echimoza) apare mai t6rziu qi uneori la distanfA de locul lracturii 9i indica
difuzarea s6ngelui din focarul de fi"acturtr in straturile pielii. Acest semn poate aptrrea qi dupil
o contuzie simpl6.
Fig.9.7 Capctele osului fracturat pot rupc
un vas marc de s6nge Semne sigure:

r Alti termeni sunt utilizali pentru a descrie tipuri paticulate de fracturi, dar caracteristicile acestora nu
pot fi detcrminatc la primul ajutor. Astfel:
- dacl un os este rupt in nrai mult de doutr segmente, atunci se spune ctr este zdrobit (fracturtr
cominutivtr);
- o ruptura incomplettr este numita fisurtr;
- fracturile epifizare sunt leziuni ale capetelor oaselor (care includ suprafafa de cregtere a
oaselor lungiX
- fracturile diafizare sunt leziuni ale segmcntului osos dintre capetele unui os lung;
- ruperile produsc de tcnsiuni repetate sunt nulnite fracturi de oboseald ;
- ruperile produse prin boli osoase sunt fracturi patologicc.
" Mifcarea anormal[ ivittr in a-fara articulaliilor indictr in mod sigur o fracturtr conrpletf,.
Aceasta insi nu trebuie sI fie cdutat?i de salvator indoind gamba, coapsa, brapl sau antebra{ul
victimei. Ea poate fi observatii in timp ce accidentatul se rnigcd sau se agitd din cauz,a durerii;
cel mult i se cere sd-gi ridicc membrul in cauzi, put6ndu-se constata atunci cI migcarea nu sr:
transrnite extrem itfiti i acestuia.
' Crepitalia sau frecitura rezult[ din frecarea fragmentelor osoase intre ele, in tirnp ce
accidentahrl executtr o lnigcare; este periculos str fie cf,utatd in mod intentionat deoarece pot
fi provocate complica{ii.

9.4 Semne qi simPtome 9.5 Primul ajutor in fracturi

inainte de a proceda la examinarea accidentahrlui este absolut necesar ca salvatorul sd se informeze

Primul ajutor in fiacturi are rolul si previni complica{iile gi leziunile ulterioare gi si diminueze durerea
gi umflarea zonei.
asupra agentului agresor, a modului de acfiune a acestuia precum gi asupra ctrror p64i din organism a
acfionat.
9.5.1 Reguli generale
Trebuie suspectat{ fractura daci:
Ce nu trebuie flcut:
- traumatismul este produs de o for[[ externl puternicd;
- s-a auzit o trozniturd sau o pocniturtr.
- Nu trebuie sd se aofioneze brutal sau str i se impunll victimei migctrri inutile.
Examinarea accidentatului se realizeazl cu atenlie 9i bldrrdele pentru a nu provoca leziuni suplimentare.
- Victirna nu trebuie ridicatl in picioare sau transportat[ inainte de imobilizarea fracturii, pentru
Membrul accidentat este comparat cu cel valid pentru a determina gradul dc tlcfbrmarc. ctr
toate acestea pot $A provoace complicafii:
imbr6c6mintea lrebuie taiat6 pentru a pcrlnite examinarea zonei traumatizate.
o accentuarea durerii (cauz{ a gocului);

fi prezente unul sau mai multe din urnrdtoarele semne 9i simptome'

r deplasarea fragmentelor osoase uneori asculite gi tiioase care distrug mu;chi, vase de s6nge
Pot
sau nervi provocf,nd hemoragii sau paralizii;
Semne de probabilitate:

. f)urerea gi sensibilitatea dureroasd sunt rnaxime la locul fracturii, cu ocazia migcdrii sau
palplr.ii po(iunii rdnite; trebuie avut in vedere faptul ci pi o simpl6 contuzie muscular[ poate
provrrca durere.
 ( (
. fiilsformarea fracturii inchise intr-una deschisd" ceea ce implicl, de asemene4 o serie de ' Se eviti apllcarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea (fa1a antero-
complicatii in plus (figura 9.8 a li b). intern[ a gambei, de pildf).

' Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizati, golurile se umplu cu vat6.

' Sc trage apoi o fagtr, la inceput r:irculari, apoi gerpuitoare, in jurul atelelor
5i rnembrului
fracturat, oblilrdnd astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea de durattr - in aparat gipsar -
urmAnd sd se tbc6 la un serviciu rnedical de specialitate).
Trebuie si se aibi in vedere cf, faga prea strdnsl stdnjenepte circulalia sdngelui gi accentueaz{
durerea, iar faga prea larg[ este egal6 cu lipsa imobiliztrrii.

' Orice accentuare a durerii indictr agravarea situaliei gi necesiti controlarea poziliei
membrelor, a bandajelor qi nodurilor gi a circulaliei sdngelui la extremititi.
Nodurile de la rnatcrialul utilizat pentru fixarea atelelor vor fi Qicute pcste atela gi nu pe zona
descoperittr deoarece pot provoca compresiuni dureroase pe tegumente.

'Cel pulin doui persoane trebuie str conlucreze la efectuarea imobilizrii. Ljna ridicl mernbrul
Fig.9.8 Transformarea unei fracturi inchise in fractur[ deschisi fracturat cu o mdna, in trmp ce cu palma cealaltd sprijind locul fracturii iar ccalalttr persoanl
aplicl atelele gi trage faga.
Ce trebuie ftrcut:
- Transportarea accidentatului la spital urmeaztr dupl imobilizare. Pdni atunci
se va asigura in
- primul ajutor se acord6 la locul accidentului, exceptSnd cazul in care persistll un pericol pentru continuarc supravegherea accidentatului lu6ndu-se in continuare mlsurile necesare pentru prevenirea
satvator sau pentru victimtr. iu acest caz, victima trebuie agezattr in cel mai apropiat loc sigur, unde gocului (a se vedea cap.5): acoperire cu pleduri sau haine, administrarea de calmante penfru durere
de lichide,
ti
rdnile sale str poattr fi temporar asistate 9i stabilizate. dac{ victima este con$tient[.

- in cazcle fracturtrdeschisi trebuie procedat mai int6i la oprirea hemoragiei 9i la pansarea rdnii.
Orice os exteriorizat trebuie protejat cu fegi dejur imprejur, dar nu trebuie fo4at si intre inapoi in rani. 9.5.2 Reducerea fracturii

- Ca gi in alte traumatisme este necesara administrarea unui calmant (antinevralgic, algocalmin etc')
pentru s diminua durerea.
-Obiectivul principal al primului ajutor este reprezeiltat de irnobilizares focarului fracturii pentru
a preveni complicaliile gi a alina durerea- Imobilizarea se realizeazi crt siutorul atelelor confecfionate
special sau improvizate (bastoane, umbrele, buclli de scdrrdurl sau placaj, cozi de m[turi, Eipci, paturi
etc.
lmobilizarea fracturii trebuie si respecte urmitoarele reguli:
. Ca reguld generali, orice imobilizare trebuiestr cuprindd dou6 articulalii (incheieturi): cea
de deasupra gi cea de dedesubtul focarului de fracturf, (proximal 9i distal).
. La membre, atelele se pun de o parte qi de alta a focarului de liacturf, (sau membrul se apazd
intr-o gutierA.sPecial[).
. Atelele se invelesc in vati (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu siinjeni
circulafia sau a nu mlri durerea.
in cazul ffacturirii unui os, mugchii asocia{i acestuia se contracttr; dacb fractura este completb, cc.ntractia
rapidi a mugchilor poate produce alunecarea extrenritli{ilor rupte ti
pltrunderea lor in tesutirl
inconjurdtor' Manipularea brutal[ poate produce dureri 9i chiar leziuni ale mugchilor, nervilor qi vaselor
sanguine.
De aceea poate fi necesati reducerea li"acturii prin trac(iunea membrului accidentat, ceea ce realiznazA
implicit gi relararca (repunere4 reagezarea in ax) oaselor rupte gi deplasate. Daci aceasti reducere este
necesard, atunci ea trebuie executat[ de doi salvatori : unul ridicl membrul cleasupra fracturii
(proximal),iarcelilalt tragecugrijl,darferm, lnjosul fracturii,divergentfalddeprimul pi inaxul
membrului respectiv.
Atunci cdnd se aplicd tracfiunea, luafi urnrtrtoarele precaufii:
- l'{u incerca[i sI indrepta{i articulaliile in cazul traumatisnrelor umerilor, coatelor,
incheieturilor mdinii sau genunchilor. Aceasttr manevri poate distruge nervi importanti vase
9i
sanguine rnari care troc prin apropierea acestor inchaieturi.

ill
 (,
- Aplicali o tracfiune suficientl nurnai pentru a alinia membrul gi a elibera cornpresia
ntusculartr $i a extremititilor osului fracturat asupra nervilor pi mugchilor. Petltl'u a realinia
metlbrul poate fi necesari o tracliune rnai mare dar nu forfa{i. f)acd exist[ rezistenla sau
elurere accentuatai. intrcrupeli tractiunea 9i imobilizali in pozilia difonnitalii existt'ntc.
- Men{inefi trac{iunea pdnd cdnd membrttl este complet inrobilizat.
- Efectuali manevra de axare a membrului fracturat nurnai daci se constat[ deforrtlarea
cvidentl a menrbrului. Ea nu este obligatorie dar este birie str se faci in prim-re minute Jupd
accidcnt, pentru ci in aceasti perioadf, victima are o scuftA perioadi de "anestezie naturalA".
- Nota(i cA a{i aplicat trac{iunea qi informali serviciul medical - verDal sau printr-o noti scristr,
introdusl irr irnbr[cirnintea victimei.
in funclie de rnernbrul afectat, manevrcle de tracliune sunt unnltoarele:
. Pentru membrul superior:
- dacd fractura este la nivelul bra{ului, se indoaie cotul la 900: primul salvator tragc in ax
apuc6nd de antebrag in porfiunea sa superioard, imediat sub plica cotului, iar al doilea salvator
apucd cle bral cu mdinile intpreunate ca o chingd in axild qi trage in sens contrar (figura 9.9);
Fig.9.9 Reducerea fi'acturii la nivelul brafului.
- dacf, fractura este Ia nivelul antebra{ului, sc indoaie incet cotul victimei la 900: primul
salvator trage in ax de degetul mare al rndinii, iar al doilea salvator trage tot in ax dar in sens
congar apucand de porliunea inferioard a brafului, imediat deasupra plicii cotului (figurile 9'10
qi 9.1 l).
Fig.9. l0 Reducerea fracturii la Fig.9.l I Corectarea axului prin :ni;ctrri de extensie
nivelul antebra{ului Si conlraextcnsie concomitenl. cu
irnobilizarea provizoric in fractrrra de antebral
. Pentru membr( lerior;
- dacf, este fracturat femurut (coapsa), se men{ine genunchiul victimei intins qi se trage in a:
primul salvator apucdnd de picior cu mdinile spri.iinite de gleznl gi de c.llciii, iar. al doile
salvator trlgdnd in sens contrar de riidEcina coapsei cu mdinile inrprr:unate in ching[ sau c
ajutorul unui cearccal'introdus intre coapsc (ligura 9. I 2);
Fig.9. I 2 Reducerea liacturii la nivclul coapsei
- daci este fi'acturati gamba sau glezna, se ridicf, membrul inferior, intJoinclu-l la niveI
genunchiului gi se trage ?n ax: un salvator apuci de laba piciorului qi cel de-al cloilea salvatr
trage in sens contrar, apucdnd de genunchi (figurile 9. I 3 9i 9. I 4 );
Fig. 9. I 3 Reducerea fracturii la nivelul Fig.9. l4 Corectarea axului prin miqcdri de cxtensi
gambei qi piciorului gi contraextensie concornitent cu irnobilizarea
provizorie in fractura de gambd
- c6nd deformarea se aflA la nivelul degetelor, al miinii sau al labei piciorului, se trage tntr-un scn
devflrfurile degetelor corespunzitoare regiunii defomrate, fixdnd cu putere, cu cealalti mdnf,, pumnr
sau glezna victimei, dup6 cum este vorba de membrul superior sau de inernbrul inferior.
9.5.3 Utilizarea fegilor gi a bandajelor la imobilizarea fracturilor
Bandajele utilirate pentru imobilizarea fracturilor trebuie trecute pe sub victim6, folosind scobituril
naturale ale corpului uman situate la ceaf6, mijloc (talie), genunchi gi glezne.
- Bandajele trebuie sf, fie:
. destul de largi pentru a sprijini ferm dar fird a crea disconflort;
. destul de strinse pentru a preveni milcarea segrnentelor o$oase;
'innodatc pc partea nerdniti sau pgste ateli, pentru a mic;ora disconfortul qi
asigura situarea p*ryii mai late a bandajului pe partea r,hnittr.
Dacii sunf rtrnite ambele picioare, nodurile se fac pe iinia mediairii.
- Asigurafi-vi ci bandajele nu lidneazd circulalia sdngelui sau nu (
'uc durere.
Tipurile d( ile comerciale sunt:
Controlafi plrlile imobilizate la intervale de l5 minute pentru a fi siguri ctr bandajele n-au devenit prea
strdnse prin umflarea zonelor inconjurltoare. Acest control este imponant in special in cazul rtrnirilor
la incheieturi (articula(ii), din cauza vaselor qi a nervilor vecini. 'atele din sirmr. Acestea sunt flexibile qi pot fi mulate pe ptrrfile corpului (de exemplu, la
cot);
Rdcirea sau nrodificarea culorii la extremitili sunt indicaiii de circula{ie defectuoasa a sdngelui,
impunind ajustarea bandajelor gi fegilor (a se vedea qi cap.?).
.'.atele. realizate din carton sau plastic. Sunt utile in special la imobilizarea extremit[lilor,
deoarece ele asiguri rigiditate maximI la greutate minim6. Unele pot fi folosite la aplicarea
- intre pdrlile corpului care sunt bandajate impreuni trebuie sd se introduce o faq6 moale pentru a
tracfiunii membrului inferior. Ele nu trebuie indepdrtate la investigarea fracturilor cu raze X;
preveni frecarea qi disconfortul.

'atele gonflabile. Acestea au perete dublu, fiind ftlcute din tuburi de plastic inchise, de obicei,
cu un fermoar. Ele sunt umflate dupi ce au fost aplicate la membrele fracturate. Atelele cu aer
9.5.4 Atele trebuie umflate numai cu gura penffu ci umflarea cu pompa poate produce o presiune excesiv[,
ceea ce reduce circulalia s6ngelui. Evitali lndoirea atelelor gonflabile; acest fapt subliazi
O atel6 bine aplicati poate preveni mi5carea extremitf,tilor osoase, reducind lezarea {esuturilor gi plasticul pi produce disconfort la aplicare;
micgordnd durerea.
Atela trebuie si fie:
' alele de trrcfiune. Ele ptrstreaztr imobilitatea zonei de fracturi, fIc6nd posibill tracfiunea
exremittrlilor. Pot fi aplicate numai la membrele inferioare. Folosirea lor solicitd prczenta a
'suficient de lungi pentru a imobiliza articulalia de deasupra qi de dedesubtul doi sau mai mulli salvatori;
fracturii (proximal pi distal);
. suficient de rigid[ 9i bine infhqattr pentru a fi confortabilA.
'cclndurl spinale lungi (figura 9.16 ). Acestea sunt ldcuite sau foarte ceruite, astfel incdt
aluneci ugor sub victimtr. Ele constituie o parte uanaltr a echipamentului ambulanlei. Scdndura
Tipuri de atele
spinalI lungl poate fi construit{ din placaj. M8nerele 9i glurile pentru curele trebuie si fie
plasate de-a lungul ptrr{ilor laterale ale scAndurii. Chingile, montate la fiecare captrt gi fixate
A. Atele improvizate. Partea nertrniti a corpului este o atel6 "natural6". De asentenea, se poate
pe partea de jos a sc6ndurii faciliteazr alunecarea scindurii pe suprafele rugoase gi, la
improvizr o atell dintr-un baston, o umbrel6, o coada de milurl, o bucagi de lemn sau carton sau un ziar
ridicarsa scAndurii de pe sol, apucarea mAneretor.
sau reviste bine impiturite.

B. Atele conrerciale. Salvatorul trebuie sd se familiarizez-e gi cu utilizarea atelelor comerciale (figura

9. I 5).

{i__-eoereae,

k
ffi
Fig.9.l6 Sc6ndurd spinali lungl

' scitdurl spimlc scutte. Acestea sunt utilizate pntru imobilizarea traumatismelor spatelui
gi cefei care pot apArea c6nd persoana este intr-o pozilie a5ezat, cum se tntdmpli in cazul unui
accident auto. Partea de la cap este crestat{"
astfel incat bandajcle lblosite pentru a
menline pe loc capul victimei nu vor
aluneca in timpul transportului. Glurile de 45cn
curele de pe laturile scindurii nu trgbuie
fotosite pentru transportare, deoarece ele pot
Fig.9. l5 Tipuri de atelc conrr:rcialc produce alunecarea scindurii r:cea celduce
la rlniriulterioare. l

pin*nriunli" *o.unOut" ale unei r"{nAuri

spinale scurte sunt arAtate in figura 9.f.7. Fig.9. I 7 Scdndurd spinall scurttr

r t5
 (
l
9.6 Proceduri de prim q.iutor in diverse fracturi
Cea mai bund ateld pentru imobilizarea fiacturilor de humerus este toracele de care se poate fixa bralul
cu ajulorul egarfei gi contracparfei.
f)iversele localizdri ale ffacturilor prezintli sernne gi simptome palticulare. care soliciti misuri specifice
de prim ajutor, altrturi de cele cu caracter Senelal,
Atunci cf,rrd articulafiile nu sunt implicate, primul
ajutor constd in urmf,toarcle nranevre (figura
9. I 8):

9.6.1 l'racturile claviculei

- Agezati antebralul pe coastele
Clavicula poate fi fracturat[ printr-o for'{i aplicatd direct sau indirect. O cidere pe mana intinstr sau o inferioare 9i deasupra abdomerrului;
lovituri in zona umtrrului, de exernplu, exerciti o forli indirecti asupra claviculei, producdnd r.uperea
sa. Va exista durere gi o sensibilitate marcata gi va apirea pierderea funclionalit[1ii bra(ului.
- Plasafi o faqd rnoale intre piept gi bra{;
Umflarea gi de(brmarea vor fi viarte gi sirnlite deasupra claviculei. lnstinctiv, pentru a-gi calma durerea,
persoana rAnit6 l$i va susfine bra[ul indoit gi va inclina capul spre partea rdnit]i. - Sus{ine{i antebra{ul printr-o eyarlt de
gar;

in cazul fracturii dc clavicultr, salvatorul va sprijini gi imobiliza unrdrul dupf, cum urmerz4: - Asigurafi pozifia brafului la piept prin
banda.ie tleasupra gi sub fi'acturI
(oroxirnal 9i distal);
- Sprijinili bralul pe partea rAni6 intr-un bandaj tubular Saint John (a se vedea subcap.7.2.2. I
$i figura 7.9) pentnr a-i transfera greutatea pe partea nerinita.
- Controla{i circulafia s6ngelui pentru a vi Fig.9. l8 Imobilizarea fracturii de humerus
- Asigurafi braful sprijinit pe corp cu un bandaj peste cel tubular, incepind cu punctul mediarr asigura cii aceasta nu este stdnjeniti. cu ajutorul egarfelor
al cotului gi legdndu-l pe partea opusd a corpului.
Imotrilizarea fracturii dc humerus se mai poate realiza cu a.jutor"ul atelelor de lemn, astfel (figura g. l9):
9.6.2 Fracturile omoplatului
- Fixa{i o atel5 in axil6 (subsuoard) care va dcplqi in jos linia cotului;
Fracturile omoplatului (scapulei) sunt mai rare. Ele sunt produse, de obicei, prin lovituri directi.
Durerea poate fi agravalA prin migcare. Cea de a doua atcli va fi fixattr in partea extelr6, dep[gind linia umlrului gi cotului:
Aceste llacturi sunt difrcil de diagnosticet $i pot fi confundate cu o intindere de mugchi.
- Soliciariza{i cele doud atele cu ajutorul a dou6 fegi amplasate spre extremititi;
Pcrrtnr a acorda primul ajutor in cazul omoplatului l'rncturat proceda(i astfel:
- Sus{inefi braful ?mpreuni cu anr-ebra{ul indoit la 900 cu ajutorul unei egarfe, de gAt sau fixali-
- Sprijiniti bralul pe partea rlnit! intr-un bandaj tubular Saint John (a se vertca subcap.7.2.2. le de torace cu ajutorul a 2-3 fe$ ori cu o bucatd de p6nz6.
I
9i figura 7.9) pentru a-i transfera greutatea pe partea nertrnit[.

- Sprijiniqi suplimentar bralul pe piept, asigurindu-l cu un bandaj lat, plasat p€ste cel aubular.

9.6.3 Fracturile humerusului

Fractulile de humerus (osul bralului) se produc de cele mai multe ori prin traumatism direct sau prin
cldere pe cot ori palme. Cel mai frecvent, osul se rupe la rtrdicina bragului 9i mai rar la mijlocul s6u
(diafizar).
Fractura de hurnerus poate implica Ei articulalia umirului sau a cotului. DacI rinirea este in apropierea
oricllrei articulafii, trebuie adoptate precaufii speciale din cauza unor posibile leziuni nervoase sau ale
vaselor sanguine (a se vedca cap.8).
Fig.9. l9 lmobilizarea fracturiide humerus Fig.9.20 Imobilizarca fracturii dc hurncrus
cu ajutorul atelelor de lemn cu ajutorul unei atele din sAnll

in cazul fracturilor localizate la plrlca distaltr (in aplopiere de cot), care se rnanifestii prip tilncficre
acccntuatA a cot'rlui, cea ma-i bunii irnobilizare sc asiqir'rA printr-o ateld rJe sArmd care ponte f r rnode lali
irr unghi drcpl la nivclrrl colului (figur;i 9.20),
 I
9.6.4 Fracturile din zona cotului Primul ajutor pentru fr(-- rile situate in lungul cubitusului sau
radiusului cer ca salvatorul s{
procedezc astfel (figura 9.23):

Fracturile din zona cotului solicitii o grijtr suplimentartr, din cauza nervilor gi a vaselor de sAnge care pot
fi ulteriorlezate printr-o tratare neingrijit6.
-.Linigtifi victima 9i spriiinili antebralul gi incheietura m6inii printr-o
tractiune ugoard qi
plasarea in cea mai confortabil[ pozilie gi cu pahna ln jos;
Ca prim ajutor intr-o fracturd care include cotul:
- lmobilizali antebraful gi incheietura miinii pc o ateli cu fag, plasati
pe partea palmarr a
- Sprijinili articula{ia intr-o pozitie confortabile, folosind un bandaj intre gat gi articula{ia antebra;ului gi rntinstr de la cot pdn6 la baza dlgetelor;
pumnului (egarf[ guler + mangetd) (a se vedea subcap.7.2.2. I 9i figura 7. I 0);
-.Asig'ra1i atela la braf prin bandaje inguste, unul mai sus (proximal)
pi altul rnaijos (disrar)
de fracturit;
- Plasafi o fagi moale lntre braf 9i corp;

- lmobilizali intregul bra{ de corp prin bandaje late, unul deasupra gi altul sub cot, legate pe - Plasali antebraful cu ateld peste piept, cu m6na uqor mai ridicati gi sprijinili-l cu o egarf]r de
ger;
partea opustr;

- Controlali frecvent pulsul radial 9i, daci acesta este slab, ajusta{i bandajele gi repozilionafi Controlaf i circulalia sanguini.
bra{ul. Dactr pulsul nu se sintte, cherna{i imediat medicul.

lmobilizarea unei fracturi situate in zona cotului se mai poate realiza cu ajutorul unei atele din sirm[,
indoittr in forml de L, ca in figura9.2l.

Fig.9.23 imobilizarea fracturii de antebra{ Fi9.9.24 lmobilizarea fi'acturii de antebral

cu a.iutorul unei atele de s6rmi cu ajutorul a dou6 atcle de lcnrn

lmobilizarea se poate realiza gi cu ajutorul a doutr atele de lernn (figura9.z4)care

cuprind Ei articulaliile
Fig.9.2l Imobilizarea cotului cu ajutorul Fig.9.22 lmobilizarea cotului cu ajutorul cotului ii pumnului. Antebralul indoit la 900 se fixeazi cu ajutorulinui
baniaj triunghiular de pdnzf,alc
unei atele din s8rm[ indoiti in L unei eqarfe triungh iulare ctrrui capere se leagtr dup[ g6t.

9.6.6 Fracturile incheieturii miinii (pumnului)

l-a nevoie, inrobilizarea cotului in pozilie de tlsxie (indoit) la 90o se poate face 9i cu ajutorul unei egarfe
Fracturile localizate la incheietura mdinii se vor imobiliza f6rf, tracgiune, pe
triunghiulare care se leagS de gdt 9i care acoperi cotul impreunl cu braful 9i antebralul (figura9.22). o atel6 cu fagtr, care trebuie
mulaH pe forma incheieturii gi a m8inii (figura 9.25).

9.6.5 Fracturile de radius gilsou cubitus - Atelele din sirm6 sunt cele mai convenabile pentru
accst scop.
DacA acestea nu sunt disponibile,
Fracturile de antebraf pot implica fie radiusul. fie cubitusul sau anrbele oase $i pot include gi articulafia folosili suficiente
cotului sau lncheietura mdinii (purnnului). F'r'actura capltului distal (inferior) al radiusului (numitl fegi pe o ateli rigidl, pentru a ageza incheietura
fractura lui Colles) deformeaztr incheietura rn6inii ca o furculilil risturnatI; acest tip de fracturtr este mai
deformatd a rndinii intr-o pozilie confortabilI.
- Asigurali capctele atelei la cot Ei m6n6 aplicali un
frecventd gi se produce ca urmare a sprijinirii pe miintr in tnontentul unei ctrderi, aluneciri etc. 9i
bandaj ingust rnai sus de fracturtr (proximal)"
Iiig.9.25 Imohi li z*rca.
fracturii purnnukri
 i (

Evitali orice bandaj care poate presa fractura. I Dacd transportarea victimei este de duratii mai lungd sau anevoioasfl qi deci ajutorul medical va
- Sprijinili braful cu ateli intr-o egarfd de gft, cu degetele upor ridicate. Controla{i cu griji fi acordat mai tirziu, proceda{i astfel (figura 9.27):
circula{ia sanguinl la degete: pielea sd fie de aspect normal, degetele s6 rimflnl calde gi si se
poatd nriqca.

9.6.7 Fracturile mAinilor

r Dacf, ajutorul rnedical poate fi acordat in scurt timp de la producerea accidentului, multe fracturi
ale m6inilor necesiti numai sprijinirea acestora.

r Daci rdnile sunt mai serioase sau dactr ajutorul

medical este mai indepirtat, atunci acorda{i
primul ajutor dupd cum urmeaztr (figura 9.26): SffiffiW Fig.9.27 Imobilizarea fracturii de bazin

- Plasali o fagi moale intre picioare.

Fig.9.2tr Imobilizarea m6inii fracturate
- Aplicali un bandaj in 8 in jurul gleznelor gi labelor picioarelor.
- infhgali mana in pozilie funclional[, cu o ro16 de pdnzi sau alt material tnoale.
- Aplicali doud bindaje late, suprapuse p€ jurnltaie ln jurul pelvisului.
- Dactr degetele sunt zdrobite, plasati pansament moale intre degete. Legali ugor sau fixa{i bandajul cu un ac de oiguranS pe partea nednitd 9i sprijinifi in ambele
pilrti ale bazinului saci cu nisip sau alte greuttrfi, pentru aJ imobiliza.
- lmobilizafi mdna cu o atell dc-a lungul plr{ii palmare a mdinii, intinsi de Ia rniilocul DacA victima se plinge de disconfort, atunci lnrgili bandajele sau lndepirtafi-le.
antebra{ului pdni la vdrful degetelor (sau introduce{i m6na intr-o pernu{d qi asigura{i-o cu
bandaje). - Aplicafi un bandaj lat ln jurul genunchllor.

- Sprijinili bra{ul cu o eqarftr injurul gatului. - Plasafi vir:tima pe o scdndur{ spinalE lung6, cu feqi, folosind lnanevra de rostogolire (a sc
vedea subcap.l 1.3.2.3) ti transporlafi-o pentru ajutor medical.

9.6.8 l-racturile de bazin ( pelvis)

9.6.9 Fracturile de femur
Fracturile de pelvis sunt produse, de obicei, de o zdrobire directl sau de o cddere qi pot include rtrniri
ale organelor din zona pelviana, in special ale vezicii urinare gi uretrei. Femurnl poate fi rupt in orice loc pe lungimea sa.
Persoanele cu asemenea r{niri pot fi incapabile sI urineze sau urineazl cu sdnge.
O victiml cu pelvisul fracturat simte dureri in golduri, ceea ce o poate impiedica si stea in picioare sau Fracturile captrtului superior al femunului (gdtul, colul fbmurului) sunt calificate ce ,. , i de gold
sI mearg6. gi apai, cel mai frecvent, la persoanele mai vdrstnice.
Cauza poate.fi minortr qi traunatismul poate fi apreciat doar ca o contuzie de gold.
Prilnul ajutor pentru o fractur[ de pelvis depinde de disponibilitatea ajutorului medical, de distan{a Suspectali o fracturl a colului femurului dac[ persoana se pldnge de durere ln zona goldului dupd o
pdntr la institulia medicaltr gi de confortul eventualului transport. cldere sau un traumatisnr chiar ugor, ln special dacl existtr o pierdere a func{iei sau dacft pozi{ia
membrului inferior este nenatural6.
r Dactr ajutorul medical poate fi acordat rapid, atunci:
Fracturile pe hrngimea femurulrri (diafizei) sunt ugor de diagnosticat din cauza scurlirii coapsei,
- Aqezafi jos victima in cea mai confortabill pozilie, de obicei pe spate, cu genunchii drepli^ deformnrii marcate gi a durerii intense. Asemenea fracturi sunt cauzate de o forftr mare.
DacI victima dorefte, sprijinili-i genunchii lateral, cu o pdturb sau o pemi.
Fracturile captrtului distal (ii,rferior) a! femlrrului sunt adesea asociate cu rdniri ale genunchrior qi
- infdfti gleznele gi apoi labele picioarelor impreuni, cu un bandaj de forma cifrei 8. alc ligamentelo: din iurul acestuia.

- Sprijinili ambele laturi alc pelvisului (bazinului) cu greutlfi itrvelite intr-un rnaterial A4rx"'*l 'toate Jiacturile rle i'ernlrr trebtiie crinsrderaie serioase, deoarece victima poate c\()luir
textil. cdtre goc sever.
 (
-Sllbili bandajele subf p 9i la gale, la genunchi qi la glezne 9i plasalile in pozilia respectivd.
lrimul ajutor pentru fractura de femur este determinat de disponibilitatea alutorului medical, de
alunecdndu-le in sus gi ln jos, dupd cerinfi.
listanfa pdnd la institulia medicald 9i de confortul transportului. Astfel :
- Pune{i fegi intre picioare, genunchi gi glezne.
'Dactr ajutorul medical poate li ocordat rapid, linigtili victima 9i sprijinigi membrul inferior, pin6
a sosirea medicului.
' - "Plasali o ateltr infd$atn pe latura rdnittr a corpului, de la axil6 (subsuori) p6n[ la laba
piciorului.
' DacI victima poate li migcattr, lar transportarea la institufia medicaltr este de scurttr durattr,
rtunci folosirea piciorului slnf,tos al victimei ca atel[ poate fi suficientf,.
- Asigurafi atela cu bandaje din partea superioartr a corpului p6n[ la picioare, in succesiunea
urm[toare:
\c{ionafi dupl cum urmeazi (figrna 9.28):
. la piept (torace) maijos de subsuoari;
. la pelvis (bazin) in linie cu goldul;
- Linigtili accidcntatul 9i sprijinili-i piciorul, trlg8nd cu grijl dar ferm de laba piciorului,
. la glezne 9i labe de forma cifiei 8, pentru a include atela;
pnstr6nd virfurile labolor pi rotulele lndreptate ln sus gi meniinend Fac[iunea pinl la
. la coapse, nrai sus qi rnaijos de fracturb;
imobilizarea completf,.
. la genunchi;
la gambe.
- Plasafi fegi sau o p[turtr rulati inte picioarc ai aducefi piciorul strnltos l0ngf, cel rlnit In anumite cazuri, poate fi omis un bandai pentru a evita presiunea pe zona fracturii.

- Asigurali pozi{ia alituratf, a picioarelor cu cinci bandaje late, primul de fornra cifrei 8, la - Age:uafi victima pe o targ6.
glezrc, apoi mai sus gi mai jos de fracturi, urmf,torul la genunchi gi, ln fine, la gambe.
Pentru fracturile de femur sunt recomandatc atelele de trac{iune, precum atela de tracfiune cu fermoar
sau atela Thontas, dar ulilizarea lor cere un antrcnament special.

4a4ol Deoarece victima cu femurul fracturat poate intra in stare de goc din cauza pierderii
de sai.rge 5i a durerii intensc, prinrul ajutortrebuie inceput c6t mai repede posibil
(a se vedea ,5i cap.5r.

9.6,10 Fracturile din zona genunchiului

Fig.9.28 Imobilizarea fracturii de femur
in zona gtnunchiului pot apirea fracturi la capdtul distal (inferior) al f'ernurului, la capitul prgxinral
(superior) ai tibiei sau la rotuld. Astfel de fracturi se produc de obicei prin aplicarea directtr a iorlei
victima trebuie str lie mitcatl gi transportul la institufla medlcaltr va fi lung Ei dilicil, atunci dar
qi contrac{iile rnusculare puternice pot dciermina fracturarea rotulei.
: aplicattr o ateli lung[ inftrqatf, de-a lungul corpului pe partea rtrnit[.
Exist6 o deformare nrarcatd a genunchiului pi durere severd. Compresia anerei principale a gambei
poate dirninua circula{ia singelui la gambi gi la laba piciorului.

,*.4ef chiar daci existenta fracturii nu poate fi diagnosticat[ foarte precis, tra6nratisnlrl
trebuie tratat ca fraclu16,

Primul ajutor pentru fracturi in zona genunchiului implici urmtrtoarele manevre (figura 9.30):

- Spriiinifi piciorul rtrnit, realiniindu-l cu grij6, numai in misura in care nu accentua{i durerea.
Fig.9.29Imobilizarea fracturii de femur in cazul unui
Nu utilizali tractiunea.
transport de lungi durati ti dificil
dafi astfel (figura 9.29):
' lmobilizafi piciorul pe o ateli suficient de lung6 penlru a se intinde de la bazin p6pi clincolo
- in timpul tracfiunii 9i sprijinirii piciorului rlnit aplicali ;apte bandaje late sub corp gi sub dr: cilc6i, cu lnfdgare sub scobiturile naturale la genunchi 6i glezni.
anrbele picioare.
Utilizali bandaje inguste numai deasupra gi sub fractrrd gi la labele picioarelor, la o
victim[ corpolenti utilizati bandaje late gi la labele picioarelor.
 I I

- Asigurafi atela cu bandaje de forma cifr,ei 8 in jurul goldurilor gi la capdtul superior al atelei . Linigtili victima 9i sprijinili piciorul, aplicind qi men{indnd tracliunea pdnd Ia
gi un bandaj lat ln jurul gambei gi atelei. imobilizarea cornplctl.

- Sprijiniti membrul cu alela lntr-o pozifie uqor ridicatl. . Plasafi cinci bandaje sub picior, utilizAnd scobiturile naturale de la genunchi qi
-.... r, , glezn6. Llrgifi bandajele in pozilia de la coaps6, genunchi 9i gleznh qi stringeti
- Controlali circulafia stngelui la laba piciorului. bandajele mai sus gi maijos de locul fracturii.

. Plasali fegi de-a lungul piciorului pentru a umple golurile naturale de la genunchi gi
gleznd.

. Asigurali atelele pe ambele laturi ale piciorului cu bandaje la coapsd 9i glezn6, in

vecintrtatea genunchiului gi, in fine, mai sus gi mai jos de fracturi.

Fi9.9.30 lmobilizlr€N fr!.nrii de rotuld

la imobilizarca genunchiului, cane no pdc fi imobilid tn pozitic drcapE, trooi1i perne sau piluri .

95.11 Frr.firlc & dblc fUrrr Fiorcr Fig.9.3 I lmobilizarea gambei fracturate

Fncturile d€ gpmbl implic&rd unul sau snbele oue se indlrrcsc fitcvent in sport dar ele se pot produce
9i la locul de muncl. - lmobilizarea cu ateli "nsturaltr":
Fracturile capetelor distale (inferioare) ale acestor oase pot fi confundate cu glema luxattr.
in plus fag de semnele 9i simptomele generale, la fracturile gambei pot aplres deformlri ascentuate, . Dac[ piciorul valid este utiiiz:t ca atelh" pozi{iona{i la inceput banCajele sub piciorul
strf,mbarea sau rotirea gambei. rtrnit, apoi plasali faga de-a lungul piciorului.

Frrcturile de tibie 9i peronzu vor fi imobilizate tn func1ie de distanta p6nn h ajutorul medical, de m€toda . Aducefi piciorr.rl valid l6ngd cel r6nit 9i infdqali ambele picioare impreunf, in
de transport al victimei gi de modul de echipare a trusei de prim ajutor. Astfel: ordinea urmAtoare:
- un trandaj ingust la glezne de forma cifrei 8;
. Ihctr ajutorul medhal ecte sprolpc sau tmnsportar€a va li lint, atunci €ste adecva6 imobilizarea - un bandaj lat la coapse;
prin utilizarea piciorului valid ca ateltr. - bandaje inguste deasupra Si sub fracture.

. Decl dhfaoF 6te nrrc transporlarea victinrei prestryne teren reidentat, atunci poate fi
s,au . Pot fi folosite qi alte bandaje pentru sprijin suplimentar sau poate fi omis un bandaj
necesarl plasarea unei atele lntre picioare, procum gi a urci atel€ suplimentarc, pe partea extemtr a dactr acesta preseazd fi'actura.
piciorului.

. Drcl localizarea accidentutui solicitl araorportartr h pldorrc rro loqil rp.lc d

F dr nrl 9.6.12 Fracturile gleznei
aotoarrbm, atunci victima trebuie slti trtilizere piciorul valid. Se poote prcceda ln dort[ nrcduri:

- lmobllbrrce cu dorl etcle. in ac€st ca;z inrcbilizarca persoanei Srebuie s[ fie realizattr cu F-racturile glemei pot fi produse printr-o loviturd violentd sau o rotire puternictr gi pot implica tibia sau
atele pe ambele laturi ale piciorului rinil astfel (figura 9.31): peroneul sau ambele oase. O fracturi la glezni poate fi confundati cu o luxalie'
Sunl prezcnte durerea, umflarea qi deFtrnrarea zonei.
 ( I
@ol in caz de nesiguranftr tratati tra[matismut ca pe o fracturtr ! gleznei, apoi treceli-le peste scobitura labei gi inapoi pe sub talpa ghetei; lega{i capetele peste
atel6 sau peste talpa ghetei.
Pentru a acorda primul ajutor in cazul unui traumatism al gleznei procedafi astfel (figura 9.32 Ub
9i c): - Ridicali laba piciorului la l5-30 crn gi sprijinili-o intr-o pozi{ie confortabill.

ffi@
- Transportafi victima la spital p€ targd.

in caz.ul fracturlrii unui deget de ta picior se procedeazi

la alIturarea degetului in cauzl de cel vecin (dupd ce s-a

a
introdus o compresi intre ele); degetele se fixeaz[ cu o
bucati dubltr de leucoptast (figura 9.33).

J)
Fig.9.33 Imobilizarea degetel ,rr Sracturate

Daci este fracturat degetul mare imobilizarea se face ca pentru laba piciorului.
h

Fig.9.32 lmobilizarea gleanei fracturate folosind: o pernl (a), atele (b), gi/sau o peturi (c) tug.l . in cazut oriclrei fracturi de membru, nu uitrfi str verificafi:
- existenta pulsului distal de fracturtr;
- colorafia gi temperatura pielii;
- lmobilizali glezna cu o pemi sau cu o pf,turi mic6 bine fixattr. - sensibilitatea cutanattr.
. Modificarea acestor parametri reprezintd semne de gravitate.
- Pentru a ajuta la reducerea umfliturii, puneli o compresf, nece sau o pungi cu gheali.

- inctrlpmintea poate ajuta la imobilizarea gteznei, dar slnbifi $irehrrile, pentru a preveni
constricfia vaselor de s6nge ca rezultat al umflirii c.ue apare ln aceste situalii.

- Daci rlnile gleznei necesitf, pansamente, indeplrtali inctrllimintea.

9.6.13 Frscturile labei piclorulul

Fracturile labei piciorului se produc prin ctrderea sau rostogolirea unei greut{i mari pe picior, prin
sucirea gleznei sau prin c[deri de la lnilfime, cdnd persoana "aterizenzA" pe laba piciorului. in acest
ultim caz pot fi suspectate 9i traumatisme ale coloanei vertebrale prin transfer de fo(e.

Acfionafi astfel:
- Dactr sunt pnezente r[ni, lndepirtafi tncll$mintea, pentru a permite aplicarea pansamentelor
gi a bandajelor.

- Daci nu existi rdni, hsafi incil$mintea pe picior pentru a contribui la imobiliare, dar slIbili
qireturile, pentru a evita vasoconstricfia cauzati de umflarea zonei.

- lmobilizati laba piciorului folosind o atele infltettr, o pernl mic{, o p6tur6 sffAn$ h jurul
labei sau inctrlgmintea, asiguratil cu bandaje.

- Asigurali atela sau inctrlltrmintea cu un bandaj in forma cifrei I dup! cum urmeazf plasafi
centrul unui bandaj lat pe talp6; traversali scobitura piciorului 9i purtafi capetele prin spatele
 I (
--nsezAi ranitul in pozifr' semigezdndi pentru a micgora presiunea organelor
abdominale asupra
plimdnilor 9i inclinali-l spre paftea rlnita, pentru a impiedica ufluirru lichidului
Capitolul l0 spre pldmdnul sdntrt,os.

TR,AUMATISMELE TORACELUI (PIEPTULUD 4tc4ol ' Rlnile pieptului necesiti ingrijire medicalii urgenttr. Rdnitul trebuie transportat
de urgenli la spital.
'lrebuie acordat doar primul ajutor
l0.l Gencralltlfi ' care este esen{ial pentru un transpor-t ip
siguranli.
Traumatismele la torace, incluz6nd rtrnile lesuturilor moi ale pieptului, fracturile coastelor gi sternului,
claviculei sau omoplatului ca qi r[nile produse la organele din torace,(pltrmini, inimtr, vase sanguine 10.3.1 Traunratismele penetrante
mari) sunt foarte periculoase (potenlial fatale) pentru ctr pot afecta respira{ia 9i circulafia gi pot duce
la sdngerdri grave. O rani care penetreaz| peretele poate permite aerului si intre direct in piept, ducdnd la
.toracic
intrerupcrea activitatii plimanuiui. CAnd rlnitul inspird, aerul poate fi absorbit p.ln iana
direct in
cavltatea toracica. ln momentul expiraliei, aerul este scos din nou prin ranf,;i se produc
Traumatismele pieptului se prduc prin aplicarea directl a unei forte: o lovituri in piept, strivire, bule sdngerii
injunghiere sau printr-o schimbare violenttr a presiunii a€rului, ca in cazul unei explozii. la buza rlnii' l'rebuie impiedicatd aceasta circula{ie a aerului prin ran[ care stanjenegte respiralia.

Purtarea centurii de siguranli lmpiedic{ rtrnirea pieptului atunci cAnd goferul este aruncat puternic ftr
- Impiedica{i accesul aerului in cavitatea
volanul maginii. toracicd prin aplicarea unei buc61i de plastic.
Prinde{i cu leucoplast in trei ptr4i, ca pentru a
Traumatismele toracelui pot fi dcschlse sau inchlse. Rtrnile deschise sunt acelea ln care cavitatea oea o supapi (figura I 0. I ).
toracictr a fost penetrattr de un obiect extern sau perforati din interior de o coasti fracturati- Rlmile Cdnd rInitul inspird, acest pansament
lnchise pot str nu prezinte urme ext€rioare de rtrnire dar coastele, stemul, pllmdnii, inima, vasele "sigileaztr" rana, irnpiedic6nd pdtrunderea
sanguine gilsau sistemul nervos pot fi grav afectate" aerului in piept 9i in expirafie, aceastf, supapf,
se deschide ddnd voie aerului sl iasi.
10.2 Scmne gi simptome
- Dacd existi vreun obiect infipt nu-l extrageli.
Punefi pansament injunrl obiectului gi incercafi
lJnul sau mai multe din urmitoarele semne sau simptome pot fi pr€zente ln traumatismele pieptului:
realizarea unei astfel
. durere in partea rlnitI, agravattr de respirafie, de obicei ca reanltat at traumatismelor
de supape. Fig. 10. I Primul ajutor in caz dc
coastelor, plImdnilor sau pleurei;
. dificultate in rcspirafie gi respiralie infeEiattr, cauzate de faumatismul coastelor, de parrlizie Lraumatism pcnetrant al toracelui
musculartr, de lichid ln cavitatea pleurah sau de disfunclii pulmonare;
- Sprijinili braful de partea ranitii cu o eEarfl qi agezati r6nitul in pozilie de maxim confbrt,
. teamtr" fricI, nelinigte determinate de greutatea ln respirafie;
cel mai adesea semigezdnd 9i aplecat spre partea rdnittr.
. imposibilitatea de adilaa o parte sau tot tordc€le in inspimlie, indicdnd o pierdere a funcliilor
mugchilor cauzata de rlnirea cavitqii toracice, a coastelor sau a nervilor cG controleaz{
misclrile toracelui; tWhl ' Dac[ plim6nul a fost sfhqiat, aerul poate iegi din pllmdn in cavitatea toracicd. DacE
. eliminarea de sdnge pnn tuse, determinati de rlnirea fesuhrrilor pl|mtnului sau a bronhiilor; nu existtr nici o rand la suprafafa toracelui, pe unde sa poattr "scf,pa" aerul sau daci
. puls slab 9i rapid - semn de Soc, cauzat de pierderca singelui circulant ;i/sau de lipsa de rana a fost acoperit5, va avea loc o acumulare de aer care va afecta serios atdt
oxigen in organism; respira{ia cAt gi functrionarea inimii.
. cianoza (invinefirea) buzelor 9i a degetelor, indictttd lipsa de oxigen in stnge pennu cd Aceasta duce la dificultdti in respirafie, dificultati care se accentueazi progresiv,
pllm8nul afectat nu poate efectua schimbul normal dintre bioxid de carbon gi oxigen. pulsul devine rapid 9i slab, apar cianoza gi o stare de nerinige marcata.

10.3 Prlnul qfuaor ' Pltrgile penetrante sunt periculoase gi pentru cd ele pot fi insolite de singeriri
interne "ascunse".
Prioritarl ln acordalra primului ajutor este asfurarca rncl brne rwplnfll. De rceea:
'Traumatismele (rtrnile) penetrante ale toracetui prezintd un pericol mortal qi
- Mentineti cdile respiratorii libere qi fiti pregltiti sd faceli respiralie artiftcial[ dac[ respira$a se oprege necesittr interv'enfic medicaltr de maximtr urgenftr!
(a se vedea cap.2 ).

129
 ( (

10.3.2 Traumotismele produse dc explozii

Scopul prirnului a.jutor, estc sI imobilizeze por{iunea lezatd, pentru a ugura respira{in Pcntru
Unda de goc violenti a unei explozii poate afecta pllmAnii gi organele interne. Degi semnele de rlniri aceasta:
ext€me pot lipsi, victima se plinge de dureri in piept 9i elimini o spuml insdngerati c6nd tupepte. Tipul
gi puterea exploziei ca Ei situarea rtrnitului fap de locul exploziei impreund cu semnele descrise mai sus, - Fixali zona riniti prin asezarea bra{ului victinrei peste rani gi prinde{i bralul de picpt cu o
vor ajuta in diagnostic. faqd lat6. Un obiect mai tarc sau o pernal fixate cu leucoplast sau feqi de porliunea rlnith pot
fi fcrlosite drept atelf,.
Procedali astfel:
- Aqezali ranitul ?n pozilie semi5ez6nd6, inclinat cAtre panea rAnitS.
- Pune{i ranitul intr-o pozilie cit nrai confortabiltr, semigez3nd, cu capul gi umerii ridica{i 9i
sprijinifi. - Obliueli ajutor medical qi transporta{i victinra la spital pe targ6 9i in autosanitar'6.

- Supravegheafi respirafia. 10.3.5 Fracturile sternului

- Da{i primul ajutor ca sd incetinili evolulia gocului pi transportafi renitul cat mai rapid la spital.
10.3.3 l'racturile de coaste
- in fracturile de coaste inchise transportali accidentatul in pozilie gezdnd.
Striviriie ia nivelul pieptului pot produce o fracturtr a sternului. Fractura se poate conrplica prin
afectarea organelor de sub acesta;i a vaselor de sdnge.
Scopul primului ajutol in cazul fi'acturii sternului este dc a mentine rAnitul cat mai nemigcat gi intr-o
pozilic in care s[ poata r"espira ugor, de c,bicei sernig*zind. Pentru aceasta:

- in cazul unei frocturi de coaste deschisl, pansali mai intii rana ca s{ asigura{i "sigilarea" ei. - Desface{i obiectele de imbrdciminte la gdt, piept sau talie.
Sprijinili braful cu o egarfl gi f"nsportati rAnitul intr-o pozilie semipzindtr" inclinat spre paltea
rlnitil (figura 10.2). - /\cordati ajutorul impotriva instalirii Eocului 9i aducefi asisten{a medicalS de specialitate.

- Dacii rtrnitirl tlebuie transpcrtat, transp('rta{i-l pe o targd.

Fig.l0.2 Primul ajutor in fracturi de coaste

10.3.4 Fracturlle multiple ale toracelui

Cind coastele sunt rupt€ in mai mult'e locuri, porliunea rinitll a cutiei toracelui nu se migctr normal ln
ritnul respirafiei: in inspiralie po4iunea rf,niti este trastr induntnr, iar in expirafie este impinstr in afrr6.
Aceasta duce la o respirafie dureroasf,, dezordonati, relativ ineficien6 gi rlnitul intr[ ln panicfl.

Itro t3t
 Capitolul I I i . Fracturile la fap 9i la (lar sunt indicate de durerile care apar atunci cdnd se nriEcd rnaxilarul sau
atunci cdnd victima inghite. Pot exista dislocdri de dinfi, umflituri 9i invinefiri ale r.naxilarului inferior.
TRAUMATTSMELE CAPULU| $t ALD COLOANEI VERTEBRALE salivd excesiv de rogiaticii precurn ti in vorbire s;i rcspiraiie.
'Jilicultili
I l.l Generalit5fi 11.2.1.3 Primul ajutor

Salvatorii trebuie sil recunoasci rapid leziunile la cap gi la coloana vertebralI tlin cauza complicaliilor Acofllarea primului a.iutor in cazul lracturilor craniene depinde clc locul liacturii precum gi de serrrrrelc
potenfiale care ameninftr viafa victimei. Atunci c6nd oasele capului gi ale coloanei vertebrale sunt pe care le prezinti accidentatul. O victimd incongtienth care are leziuni ale craniLrlui tincJc sii vorlite gi
fracturate sau dizlocate (luxate), ele nu mai pot proteja creierul gi mdduva spinirii gi de acee4 orice in acest caz trcbuie luate mlsuri pentru a irnpicdica aspirarea substanfelor vornilate
,si asfixielca.
migcare Wate cauza presiuni gi leziuni ale acestora. in loatc cazurilc de liacturd cranianii exist6 posibilitatea lczdrii gi a coloanei vertebralc
Ei de accca
victinra tt'ctruie tralati ca gi curn gi-a fracturat r;i gdtul. At6t capul cdt
9i gdtul trebuie inrobilizatc
Chiar din primul moment dupl accidenl intervenfie salvetorilor poate preveni lezarca creierutui inrprcuni corect.
9i e mlduvei spinlrii printr-o manipulare adecvattr gi astfel victima poate fi salvattr de la o
paralizie permanentl sau de la moarte. 'in cazul l!'acturilor calotci craniene sau aflate la baza craniului acordali prinrul a.iutor dupi cunr
urnlealai:
I 1.2 Traumatismele capului
- Imobilizali Ei sprijinili capul pi g6hrl pentru a irrpieciica orice rni;care, punAnd m6inile pe
Traumatismele capului sunt reprezentate de: ambele pir{i ale capului.
- fracturile craniului;
- comofia cerebrall; - Stabilifi rece;itivitatea victirnci. verificali respira!ia gi asigura{i-vd cil sunt deschisc ciilc.
- presiunea intracranian6. respiratol'ii.
Ele se insofesc adesea de pierderea cunoltinlei.
Fracturile de labaza craniului implicd uneori gi lezari ale coloanei vertebrale. - Aplica[i iiletocla irnpingerii maxilarului fari a inclina capul qi incepefi respira{ia artificiali
dacii vir;lirna rru mai re spirir (a sti vetlea cap.2).

I 1.2.1 Fracturile craniene - Aplicali un ,'nan$on cervical (a sc vedea subcap. I l.-1.1.2).

It.2.l.l Localizdri Stabilili gradul de conqrienf6 (a sc vcdea cap.6).

Fracturile craniului pot fi rezultatul unor for{e aplicate direct sau - Dacf, existtr scutgele de s6nge sau de fluid din ureclie, aplicali un pansament steril lixati-l
5i
indirect. u$or pentru a permite lluidului si se scurgd.

Fracturile pot apdrea in cranlu (pe calotr craniantr), la baza - Proteja[i zonele de rJcpresie, urnfr"Sturile, cucuiele sau pligile craniului, acolo unde sunt
craniulul sau la oasele fefei (figura ll.l).Fracturile fefei se posibile fi'acturi craniene, cu pansrrnente groase, comprcsibile gi rnoi. Evitali sl aplicati
localiznazA la cavitatea nazall gi orbitall, maxilarul superior gi presiuni asupra locului lracturii.
maxilarul inferior (mandibula, falca). Fracturile maxilarelor sunt
adesea complicate cu rtrniri ln interiorul gurii. - Avertizali victinra si nu-;i sulle nasul dactr prin nas se scurge sdnge sau lichi6.
Fig.l l.l localiznri de fracturi Nu obstruciionati scurgerea sdngelui I '[ine{i ull pansament la nas pentru a absorbi s.ineelc gi
ale capului pentru a-l impiedica sI p5trundi irr gurl gi str opreasci respira{ia.
rl,Ll.zlicmne
-llu lisati viciinta nesupravegheatl gi asigurali-i urgent transportul la un punct de acorclare ir
. Se poate blnui o fractur[ a craniului ( a calotei craniene) dacl scalpul (pielea plroasI a caputui) este
ajutorului nredical spccializat.
tumefiat (umflat), vin[t ori jupuit sau dacf, existi o adinciturl a oaselor.
. Daci existtr o scurgere de s8nge sau de lichid colorat din urechi sau din nas, cearctrne vinete sub ochi 'in cazul fi'acturilor oaselor fc{ei 9i mrrxilarelor acordafi prirnul ajulor clupi crrm un1reau,d:
gi invinelirea pielii ln spatele urechilor, poate fi posibild o fracturtr la baza craniului.
- i\{enfine[i desr:hise ciile respiratorii asigurdndrr-vI c[ nu ;:xisrid nici o ob:;1,.uctie irr
l,irrr
 indepirtali dinlii scogi sau proteza din gura victimei qi menlinefi o1
r de drenare (scurgere)
a sdngelui gi salivei folosind un deget pentru a fine calea respirarorie deschisl dacd fala
victimei a fost serios lezattr.
- Controlafi sAngerarea (a se vedea subcap.8.4).
- Sprijinili maxilarul traumatizat cu un tampon moale fixat in pozilie cu m6na, nu printr-un
bandai.
- Punefi victima congtienttr in pozilie gezAnd, cu capul rnult irrainte, pcntru a permite drenarea
liberi a tuturor secrctiilor fi transportati-o ln aceasttr pozilie.
- Dacl victima este incongtientd, agezali-o in pozifie de recuperare (a se vedea cap.6) fi lineti-i
maxilarul nrult lnainte pentru a permite drenarea libertr a secreliilor"
Daci victima vomi6 sprijinili maxilarul cu palma mdinii dvs. 9i tntoarcefi-i capul spre partca
nevAttrmattr.
- in timpul transportului cu targ4 asigura[i-vtr cf, existtr o buni drenare a gurii 9i a nasului
astfel incit si nu fie impiedicatl respirafia.
I1.2.2 Comofia cerebrall 9i presiunea intracranlanl
11.2.2.1 Diagnostic, semne gi simptome
Comofia cerebraltr este o stare de perturbare majorl dar temporar[ a funcfiei creierului, care insopgte
traumatisrnele capului. O persoantr "care vede stele verzi" dupA o loviturtr la cap, suferi de comolie
cerebralI. Persoana igi poate rcveni rapid sau starea ei se poate deteriora.
Pot exista urmtrtoarele semne ale comofiei cerebrale:
. pierderea parfialn sau totald a cunogtin{ei, de obicei de scurttr durat6;
. respirafie superficialtr;
. piele rece, umedl 9i palidi;
. puls rapid, slab;
. grefuri 9i vomitiri ln momentul revenirii;
. pierderea memoriei evenimentelor carle au precedat;i urmat imediat rlnirii.
Preslunea intracranlantr este o stare de presiune crescuttr asupra unei zone a creierutui, produsl de
fluidele din cutia craniantr sau de o fracturl cu lnfundare a cutiei craniene. Starea aceasta poate fi
urmarea directi a comofiei cerebrale. filrl a mai exista o rcvenire la starea de congtien$ sau ea poat€
apArea dupd multe ore de la aparcnta revenire de dupl comotia cerebralt, ca reanltat al unei acumultrri
gradate dc presiune.
Pentru a depisa simptomele care indicA existenp unei presiuni intracranienc, este foarte important c4
timp de ceteva orc dup[ comolia cerebralf, s{ se supraveghcze semnele vitale alc victimei pnecum gi
reacfia ochilor la lumin6.
Pot fi prezente urnrAloarel :mne ale presiunii intracranicnc:
. starea de incon,.,en{i incd de la inceput, in special dacd a apf,rut o leziune efi:ctivX a
creierului;
. spasme ale ntembrekrr sau chiar convulsii in stadiile initriale, cauzate cle presiunea exercitat!
asupra creierului;
. respira{ie neregulatf, gi zgomotoasi qi incetinirea pulsului;
. cre$terea temperaturii corpului gi inrotrirea felei;
. dimensitrni inegale ale pupilelor ochilor: una sau ambele pupile pot fi dilatate gi nu rispund
la stimuli lurninogi. Schimbdrile observate la pupilele ochilor trebuie notate pentru a fi
comunicate doctorului;
. stare de sl5biciune, migcdri dezordonate. Spasrnele, convulsiile, miqcArile foarte lente sau
paralizia trebuic notate de asemenr:a, pentru a fi prezcntate doctorului.
11,2,2,2 Primul ajutor
- Primul ajutor in caz de comolie cerebrali gi presiune intracranian[ este acelagi ca in cazul pierderii
cunogtiniei (a se vedea cap. 6 ).
- ln cazul comofiei cerebrale, urmErili cu grijtr semnele care indicl instalarea presiunii intracraniane.
- Asigura{i transportul victimei la un serviciu mcdical pentru a realiza supravegherea gi tratamentul in
continuare.
11.3 Traumatismele coloanei vertebrale
Coloana vertebrali poate fi fracturati in orice loc pe lungimea ei, incepdnd cu baza craniului qi p6na
la coccis.
Rdnirea coloanei vcrtebrale poate duco la vI$imarea m6ciuvei spinirii care trece prin interiorul coloanei
vertebrale precum 9i a nervilor care se: ramifrci din rnlduva spinlrii, ccea ce poate avea drept rezultat
pierderea completf, a capacitAlii senzoriale gi paralizia pi4ii aflate in josul zonei rinite.
Vlt[marea mtrduvei spin6rii in partea ei inferioarA poate afecta numai membrele inferioare, dar
vtrtlnrarea mdduvei spinf,rii in partea superioarl poate avea drept urmare paralizia mugchilor care
comandtr. migcarea toracelui in timpul respira{iei. Presiunea sdngelui este de asemenea afectati deoarece
cregte diametrul vaselor sanguine $i acest lucru va avea drept urmare colaps gi instalarea gocului.
11.3.1 Traumatismele coloanei vertebrale cervicale
ll.3"l.l Mod de producere
Suspectali producerea unei fracturi cervicale atunci cdnd victima:
-ac[z$ de la inllfime;
- are pligi mai sus de umeri;
- a suferit o loviturtr puternictr (un goc), de exemplu flectarea violenti a getului, cum ar fi ln
cazul accidentelor auto,
Orice mlpcarc ulterioartr a coloanei vertebrale poste avea drept rezultat o lezare in continuare
r mtrduvei spin6rii ql a nervilor, ducdnd la paralizie.
t3"5
DacI victirna este suspectatE de fracturl a coloanei vertebrale trebuie luate ( uri speciale :

- t)nn[ri1i lndeaproape gi corrtinuu respira{ia victimei.

- Daci victinra inceteazd si respire, deschideli ciile respiratorii gi executafi respira{ie artificiald
(a se vcdea cap.2).

- Dactr este suspectatd o fracturl cervicali, singura tehnici de deschidere a ciilor rcspitatolii
esle impingerea rnaxilarului fdr[ a inclina capul (a se vedea subcap.2'3.1).

11.3.1.2 Primul ajutor

Acordarea prirnului aiutor unei pcrsoanc suspectate dc traumatism al coloanci vertcbrale cervicalc
constf, in imo$ilizarea 5i spriiinirea capului gi a gAtului pelltru a impiedica orice migcare a lor.
Irig.l I .2 Mangon cervical improvizat
Proceda!i astfel:
'in timp ce sprijinifi in continuare capul qi gdtul, plasafi centrul rnangonului improvizat sub b6rbie gi
inf6gura{i capetele injurul gdtului, in direcfii opuse. Manevrafi cu grij[ capetele bandajului pe care le
- Cfind victima este culcate. imobilizali capul qi g6tul in pozilia irr care au fost gisite, dac6 nu
vcfi innoda in fa]d, pe man$on.
cuniva este nevoie str se realinieze capul pentru a degaja cdile respiratorii. DacE trebuie
indreplat capul, h'agefi-l ugor in tirnp cc il alinia{i' - Menfineti sprijinirea capului gi a g6tului pdnl c6nd acestea
[Jn mocl satisfdc6tor de a sprijini 9i inrobiliza caprrl este folosind douf, prosoape, pitrrri rulate pot fi imobilizate pc o plac6 atagatd in spate. Glisa{i upor o
sau l)erne. lruneli cAte una din acestea pe fiecare parte a capului 9i fixu1i-le in accasti pozi{ie
placd dirr lenrn sau alt material rigid (scAndura spinal[ scurti),
cu bandaje, de o placli aflatd in spaleie coloanei vertebrale (scinduri spinali scufla). in spatele victiinei, migcdnd cdt rnai pu{in capul, gdtul 9i
spatelc victimei.
- l,a o victitni aflatfl in pozilie geziind gi la care este suspectat[ o leziune a gdtului, capul, gdtul
ca accidentatul s6 fie
$i partca superioari a corpului trebuie imobilizate cao unitate, inainte - Fixafi capul gi t.olpu! vicrirnei cu curel,., previzute special
migcat:
pcntru acest scop (l'rgura I 1.3) sau cu bandajc improvizatc (a
se vedea cap. 7).
. Spriiinili capul per.soanei 9i aplicati lln rnanson ccrvical.

Un astfel de mangon cervical poate fi improvizat din bantla-ie triunghiularc dup6 cum
Fig.l 1.3 Imobilizarca capului
urmeazd:
9i gdtului

- intindefi bandajul triunghiular pe o suprafafl plan6;

I 1.3.2 Traumatismele coloanei vertebrale in zonele toracicd
- punefi un material tare la distanla de o treime de la v6rl paralel cu baza
gi /sau lombarl
triunghiului. Materialul de umpluturtr poate fi constituit din : bandaie
impiturite, c6teva eparfe implturite sau alti bucat[ de material care si 11.3.2.1 Mod de producere
formeze o Pemu{i adecvattr;
- aduceli varful bandajului triunghiular catre baza, astfel inc6t si acoperili Fracturile gi luxaliile coloanei vertebrale in zonele toracici
F€clum
@loanei mrebrah
umplutura;
Ei/sau lombari (figura I 1.4 ) sunt lbarte grave. Manevrarea
- rula{i impreuni urnplutura 9i bandajul c6tre baza triunghiului' formdnd un irrcorecti a victimei poate cauza paralizia. Astfel de fracturi ale
fular (mangon) dc cca. 8 pdnf la l0 cm diametru, lisdnd capete de legare in coloanei ver(ebrale sunt produsc prin:
.iurul gAtului (figura I 1.2 ). . aplicarea directi a unci forte, cunr ar fi clderea unei
greutdfi pe spatele victimei. o cddere pe spate de la
indl{ime sau intr-rrn accident auto;
. aplicarea indirecttr a unei forfe cum ar fi ciderea in
picioare sau in gezut de la indl{ime sau ctrderea irr
cap.
I:rg. i 1.4 Fractut';r :-oittanci vertt:lral,r

177
 { /
' Dac[ aiutorul med^ . nu estc disponibil imetliat sau tlacl victima trebuie mutatd , sunt necesalc
11.3.2.2 Semne qi simptome minimum patnt persoane (de preferat mai multe) care s6 o transporte.

Leziunile coloanei vertebrale lombare gi toracice pot determina pierderea capacitAiii de percepere a in caz:
^cest
senza{iilor (amorleli sau furnicituri) la extremitdfi, in special la membrele inferioare, precurn gi . Sc va folosi scdndura spinald (a se vedea cap.9) sau se va improviza o placl peltnr pus la
pierderea fluncliilor motorii. spatele victimei, dintr-o uq5 sau din orice alt obiect tare, destul de lung gi de lat, iar 1u cxcesiv de
mare pentru a nu impiedica tecerea.
. Dactr victima este conqtienttr, ea va fi capabili sd perceapi durerea gi si direcfioneze atentia c6tre
zona vdtiirnatl. - Se vor umple cu materiale moi spafiul liber dintre picioare toate golurile de-a lungul coloanei
ryi
Pierderea funcfiei motorii poate fi determinati cerdnd victimei si-qi nriqte degetele de la mdini gi de la verlebrale (sub g6t, la talie, genunchi gi glezne).
picioare.
Pierderea senza{iilor poate fi determinati gi palpdnd ugor extremitil{ile qi intrebdnd victima dacd percepe - Se vor aplica bandaje pentru a imobiliza incheieturile la gold, genunchi. picioar.e,
glezre qi laba
senzalia de atingere sau de durere dar se vor evita migcirile care cauzeaztr ciurere. piciorului gi pentrua fixa victima de placd.

. Dactr victima este incongtienttr, salvatorul nu dispune de aceste sernne importante gi de aceea Atunci chnd echipamentul gt persoanele care h'ansputl sunt pregatite, imobiliza[i victima asttbl:
cvaluarea situafiei este mult mai dificill: circumstanfcle accidentului care au cauzat traumatismul 9i
informaliile furniizate de martori sunt in cazul acesta fbarte importante. - Asigurali sprilinirea capului picioar-elor in timp ce aplicali un man$on cenrical gi prne[i
'i
perrtutre din material moale intre pioioare, genunchi gi glezne.
11.3.2.3 Primul ajutor
- Aplicafi bandaje late in iurul coapselor, genunchilor ;i picioarelor pentlu a imobiliza
. Dactr ajutol'ul medical cste disponibil imediat, faceli numai ce este necesar pentru a impiedica ?ncheieturile. Toate bandajele trebuie lrecute nefb4at pe sub victimE, IbrE a migca corpul. Foiosifi
rnigcarea corpului gi instalarea $ocului. scobiturile naturale ale corpului ori de cAte ori este posibil.

Dou[ persoane instruite de ctrtre salvator vor imobiliza 9i spriiini victima pentru a irnpiedica nrigcarea - Fixafi cu blAndefe incheieturile mdinilor peste pieptul victinrei pentm a prevenj clderea m6rnilor.
cayrului, gdtului 9i trunchiului, astfel: victinei ;i alte migoiri nedorite.

- O persoani va sprijini capul gi getul ingenunchin<! in partea capului li ilnA;du-l u$or cu Pcntru a pune victirna pe placl, folosili manevra de rostogolire (figura I L5).
mdinile sale puse pe ambele plr{i ale capului victinrci.
Aceastf, persoand va mentine alinierea capului 9i va impiedica rnigcarea capului intr-o parte ;i
in alta sau cdderea capului in fa{tr.
Ea trebuie sd supravegheze respirafia 9i s6 cheme pe cineva dac6 apar probleme respiratorii.
Cdile respiratorii trebuie menfinute deschise 9i, dactr este necesar, trebuie fdcutit respirafie
artificiald (a se vedea cap.2).
Deoarece s-ar putea ca victima sd fie imobilizatd pe spate, se vor degaja clile respiratorii de
mucoase sau fluide cu ajutorul unei pompile ( nu se utilizeazf o canulI din sticltr deoarece se
poate sparge daci dinlii sunt inclegta{i).

- Cea de a doua persoantr va sprijini gleznele gi picioarele pentru a impiedica mi$carea

picioarelor gi a trunchiului: ea va ingenunchia la picioarele victimei gi va pune o m6n6 sub
glezrele victimei pentru a le susfine. Cu cealalti mind va prinde gleznele pe deasupra lor.
Aceastf, persoand va li instruita str menfini alinierea corpului gi si impiedice rctirea acestuia.

- Avertiza{i victima sl nu se mi$te.

- Acoperili victima pentru a nu-i fi fiig 9i pentru a incetini evolu{ia stitrii de poc.
Fig.l 1.5 Manevra de rostogolirc

i38 t39
 Capirolul l2
I\,[anevra de rostogolire
TITAUMATISM ELE M U$CH I LOR, LTGAM ENTELOR $t ALE ARTTCULATT I LOR
- Dupii cc viclitna a lrtst irnobilizatli, puncli placa dc-ir luni:ll viotimci avlnd gri.jii ca pcl-nufclc
sir t:ot espundl golulilor cotpului ( la gAt, talic, genunchi ;;i incherctur i) qr s[ nu ore czc pl't siurri l2.l Generalitifi
asupnr zonelor liaclurate.
Tt'aumatismele sistemului muscular gi osos sunt destul de obi$nuite degi ele ar putea fi prevenite.
- Insttrti{i Pe,rsoanele caie t'ac purle drn echipa rJc salvare, dupd curt umeazd: Leziunile musculaturii gi ale articulafiilor sunt reprezentate de intinderi muscularer entorse pi luxafii..
Entorsele qi luxa{iile pot fi insofite de fracturi ale capetelor afticulare $i pot afecta vasele de sAnge gi
. i),ruii persoane la capul gi ia picioar"ele victimei vol men{ine lracliunea corpulur pc tot nervii care trec prin aceste articulatii.
parcuisul proccdru'ii ;i va mobiliza caprrl gi picioalele victirnei numai simultan qi la Aceste leziuni pot fi grave gi, in cele mai multe cazuri ele trebuie tratate medical.
utrison cu lotir-ca oorpului. pentru a impicdioa rlsuoilcr ulter-ioarI acapului ;;i a coloanci
vetlebrale. Pet'soana allatA [a cap trebuie sr] aibl o gliiS deosebitl sii nu oadd cailrl odtc ,*r41.1 Dacl nu pute{i diagnostica cu precizie tipul leziunii, tratali traumatismul ca pe o
inainte. fractu16.

. tJna sau mai multe persozrne se vor aseza de-a lungul. victimei, aidturi de placd, in
dreptul bazinului gi a nrernbrelol inf'elioale. Elc trebuie sri ajungd si apucehainelepr:stc
corpul viclimei, pentru a o rostogoli ciitlc ei in momentul in carc li se va spune.
. O altl pelsoanl vir i.:ontrcla placa gi o va a$eza astf'e! ca victina si poat[ li lostogolitir
peste placir. Aoeasti pet'soand va executa ultitna aran jare a |emulelol inaintc ca r,ictitriir
sir lie rostogolitii inapoi pe placd 5i va ajuta la glisarea vrctirnei pe r:entrul pldcii.
12.2 Prevenire
Traumatismele sunt cauzate de tracfiunea bruscA excesivi sau de r[sucirea unui mu$chi sau articula{ii.
intinderile musculare gi entorsele sunt adesea rezultatul unor manevre gregit executate sau al pregtrtirii
inadecvate pentru o anumiti mi;care ori activitate fizici. Luxaliile sunt de obicei cauzate de nrigclri
violentc.

- Sali'a1omlse la d$cza in dreptrrl uierilol. astfbl iu<;it sri poatir conttola inticaga cchipii qi sri Cele mai nrulte din leziunile pa4ii iilferioare a spatelui pot fi prevenite daci atunci cdnd se ridici sau
acoLdc o atenlie deosebitii gAtului ,si partii sullclioare a spatriur in tirnpul nrancrrei. se lasd inios obiecte grele se lucreazil in echipl sau dactr se utilizeazi corect mecanismele proprii ale
corpului in astfel de activitefi.
- ,,\trutci clncl consider-ati crl loati lrrmca e stc pla:satii ,;rr crri ;i cstcl prcgititit, comantlali r:cllpci szi

inloarcii uqor victinta pe o parte . Atunci cdnd ridica{i greuttrfi (figura l2.l):
- stati cet mai aproape de obiectul pe care il ridicali;
- Asigurafi-vd cd placa csie in prrzi[ie corectl 5r oonandati rostogolirca victimei pe plrcA - indoiti-vd genunchii gi nu vA aplecali in fali;
- inclinali obiectul astfel incdt sd puteli pune o mena sub marginea mai apropiattr sa'r
- Acopelifi victirna cu o pltulir q;r lixali-o de plaoi r:u banda.ic sau curelc inaurte de a o h'ansporla sub coltul ei;
Iinohiliza{i ;i capul pr: placii pcllil'u n inrpicdica mi;cat'ea sa in tirnpul 1;nn.sportului. - punefi cealaltd mdni pe direcfie diagonald, apucdnd obiectul;
- ridicafi obiectul indreptdndu-vd genunchii, folosind muychii coapselor gi ai
- Controlali tot timpul respirafia ;i realizali transportui iutr-un nrod cat mai lin. picioarelor Si [inand spatele drept:
- c6nd vE intoarcefi, urma{i picioarele gi nu rf,suc i1i corpul.
/tc.ettpt Este irnportaitt ca viotirreie care prezinld leziuni alc coioanci vcflebtalc sii Jit:
transportate de urgenf[ la spital Trtugi, Ilrrnsporltrl rapid ;i in ccxriiifii de
zdmnoinare poat'.' agrava situaJia victimei ,si sc pref'eri transportul mai pnfin rapid

tu
dar mai lin.

ru
Fig. l2.l 'Itrhnica de ridicare

I 4(t t4t
 ( (
' Atunci cdnd lhsagijos un obiect greu, {brosili procerJura in sens invers. 12.3.2.2 Primul ajutor

'Anlinti{i-vd ch migcrrile gregite ale corpului dvs. pot exercita presiuni exlcrne asqpra c.oloanei Este posibil ca entorsele sd nu poatl fi densebitc dc tiacturi gi, de aceea, tratafi-le ca pe fracturi.
vertebralc, discurilor intervertebrale gi mu;chilor sus{intrtori, cau 2.61d addugdnd urmltoal'ele ploceduli
lez;uni ale accstora. :

- Aplicafi bandaje ugor compresivc pentru a reduce urnflarea.

12.3 Tipuri de traumatisme
- Sleb{i aceste bandaje dacl cilcula{ia slngelui estejeuatl sub bandaj sau dac'I acesta cavzetzi
I 2.3.1 intinderile rnuscularc dureri.

12.3.1.1 Defini{ic, semne gi simptonrc - Imobilizali qi ridictrti arliculafia vdtdmau, dacl e posibil.

Atunci cind rnugchii sunt intingi dincolo de linrita lor norrnali, leziunea - Aplicafi pungi cu gheat6 pe articulafie (in secvenle de l5 minute aplicare, l5 mirrute pauzd)
care aparc sc numeste intindert
rnuscu lartr. pentru a diminua durerea;;i umflarea.

Scnlnele gi sirnptorrrele unei intinderi musculare pot aparca mai tdrziu 12.3.3 Luxafiile
fald de momentul producerii
accidenrului.
intinderile musculare pot fi recunoscute drip6: 12.3.3.1 Definifie, semne gi simptome
. o durere bruscfi pi asculitl in mugchiul
respectiv;
. unrflarea (tunrefierea) mugchiului, crampe musculare;
,A.tunci cdnd suprafefele de contact ale oaselor de la oarticula{ie nu se mai atld in contact normal, sc sptutc
. colorarea qi rigidizarea zonei.
cd arliculalia este luxatd. O luxafie duce la intindelea gi ruperea capsulei fibroase care (ine arlrculalia.
Luxa{ia poate fi cauzatd de o r6sucire gravi a unei articulafii sau de cdtre o lbr-ld indirectl. Arliculaliilc cel
12.3.1.2 Primul ajutor mai frecvcnt luxate sunt cele de la um5r, cot, degetul mare, degete, maxilarul inibrior gi genunchi. Dc
exemplu, rur umlr poate fi luxat prin cddere pe cot sau pe bratul aflat in extensie. IJneoli ;i o contracfie
llrirnul a,iutor in caz de intinderi muscularc se lirniteazd la u'nitoarelc rnanevre: musculard bruscd poate cauza o luxaqie. Maxilaml irrJblior poate li luxat atunci cdnd clsclm p[ea tare.

- Ageza(i victiina in cea mai confornabild pczilic. I-a sennele gi simptomele caracteristice liacturilor, se adaugl:
. deformare sau aspect anormal al zonei afiiculafiei respective;
- Aplicali comprese reci pentru a ajuta relaxarea spasmeior musculare qi pentru . durerc agravatd prin migcarea articulatiei;
a impiedioa
umllarea fesuturitor', de exenrplu pungi cu gheap (in secvente <le l5 minute aplicare pe . pierderea func{iunii normale a articula}iei;
locul
respectiv gi I5 minutc pauzii). . umfl area articulaf iei.

1233.2 Primul ajutor

12.3.2 Entorsele
Deoarece multe din lurafii sunt insofite qi complicate de existenfa fracturilor, atunci cAnd existl o c6t de
,2.3.2.1 Defini{ie, scmne gi simptome micrl indoialfi privind diagnosticul, ele trebuie tratate ca fracturi, addugind umltoarele proceduri:

Entorsa este o intindere sau o rupet'e a liganrentelor carc

fiu o articulalie. 0 entorsd apare atunci c6nd - Nu {acetri nici un l'el de tentativi de a aduce oasele gi arlicula}ia irr pozilia lor normalu
oasele de la articrrlalie sunt fortate dincolo de linrita lor normail de rniqcare, inlinz.ind gi
nrp6ncl
ligarrrentele carc lc spr ijinii. - Imobilizati qi splilinili a:lioula{ia in pozi{ia cea mai confbrtabild. Folosili pemu{e qi o cqartl
pentru a sprijini adecvat membrul r espectiv (in cap.7 este descris nr,rdul dc utilizare a unei egarl'e
Senrnele gi simptomele unei entorse sunt: in cazul luxafiilor la umdr qi cot).
. durere, care poate fi inare gi se accentu(aztr la or.ice migcar.e;
. picrderea funcfiunii arl.iculagiei rcspective;
. umflarea pi invinelirea zonei,

142 t43
 pungr cu gheali (I5 minute aplioare, l5 minure pauzn) -ntIu a drminua durerea 9i
;*f;*:f f Capitolul 13

- Verilicati circulafia sanguinl controliurd pulsul gi unndrind modilicdrile de ternperatur6 LEZIUNIT-E OCHILOR
gi
culoarc la extremit6ii.
l3.l Generalit{{i
- Solicitali a-sistenfa medicald de urgenfd dacd apar problerne circulatorii.
Func{iile ochiului sunt atat de complexe iar structura lui este atAt de delicat[ inc6t el poate fi vltlmat
cu ugurin{5 chiar gi de o particulI de praf. De asemenea, o lezare suplimentarf, poate fi prodush ca
urmare a unui prim-ajutor acordal in mod incorect.

Salvatorii trebuie str cunoascd structura de bazd a ochiului gi sd ia mtrsurile de prevedere necesare pentru
aevita agravarea leziunilor deja existente, in timp ce acord[ primul ajutor.

Principala parte a ochiului este globul ocular (liguLa I 3. I ).

in cadrul structurii globului ocular, in partea

frontalI cxistd "fereastra" ocular6. Aceasta pleoapa superioard
constli din comee, iris, pupi16 9i cristalin.
Corneea este urr invelig delicat gi
scletotica
transparent aflat in fala globului ocular.
Irisul este un mugchi ciroular gi colorat cu o
deschidere in centru numiU pupili. Pupila
?gi schirnbd nrhrimea pentru a comanda
cantitatea de luririrrd care intr[ in ochi prin
cr 51a1 n. /-l rishrii nul focaliz.eazl I um i na pe
i 1

retin6, c:ale este uli strut sensibil la lt,rnind, nerv optic

aflat irr intcriorul ginbului ocular. pleoapa umoare
inferioard vikoasi

Fig. l.l.I Structura ochiului

Pfl{ile externe, constend din "albul ochiului" (sclerotica), "conjunctiv6" 9i "pleoape", au drept scop str
protejer.e ochiul. "Albul ochiului" este inveliqul exterior dur al globului ocular.
Coniuncliva este o membrani netedd care acoperi partea interioari a pleoapelor gi parlial "albul
ochiului". Pleoapele superioartr gi inl'erioard au rolul de a proteja ochiul fa{6 dc cxterior.

13.2 Prevenirea leziunilor oculare

Aplicatea ln practic6 a m[surilor de prevenire a accidentelor gi de asigurare a s[nata1ii $i securitifii la

locul dc muncf, trebuie sd determine evitarea lezirii ochilor.

Consecinfele lezirii ochiuhri pot fi foarte grave ajungdnd pinb la tulburtrri de vedere sau orbire!

Refl ecta{i la urmltoarele probleme:

. Ce se intirnpld dacl nu purta{i ochelari de protec{ie atunci chnd efectuafi operafii de polizerre,
perforare, illiere sau agchiere lri materiale dui'e, casante ?

145
 . Ce se intdmpli daci depozitafi substanfe puternic corosive ff r raft inalt ? Ce se irrtAnrpld
daci in cazul imprigtierii unor astfel de substanle, ochii nu sur,r pt.otejati ?

. Ce se intdmplE dac6 nu purlir{i ochelali de protecfie atunci cind pulverizali pesticide 9i

substan{e fertilizantc ?

. Ce se'intimpll daci ochii nu sunt proteja{i i'rnpofriva flamei arcurilor de suduri sau
atunci cdnd privili o eclipsi de soare ?

13.3 f ipuri de accidente oculare

f|;ll.tfomriprti*dc l{&lt.l *rffi?lspd rTrt$rr
13.3.1 Corpi strdini in ochi dplryqdorl
Patlicule de nisip, particule abrazive sau resturi de gene se pot localiza pe globul ocular sau sub pleoap[,
producind o starc de disconfort gi inflamarea .tesutului conjunctiv. Inflamarea cauzath de paniculele
aflate sub pleoaph dir ochiului un aspect caracteristic: hiperemie (ochi roqu) ;i ldcrimare abunclentl.
. fi*r r loojlrr fl l fd4frr FdsA dbl d fhol. Fa. ll mr GrWr rryil*Fl
lrdanllrt&oTd. ?t*laenpno eLoTr rearbf d pcilr r ld.F5.. prd.df dbaf h
Lacrinrile pot ajuta la indephrtarea urrol astlll de parlicuic.
rcdl fl+ dlrd nmrrc pocrerf (ngrr I l.al
Nu incercafi si indeptrrtafi particulelc din ochi atunci cind:
.Apa$ ptu* d hcf 8$ $crtdr d tu 6rir lhr hr*d, ho@-l
- p;rrtic:ula cste pc c()rnec;
crFC*rtfd-oephruc|hjor.
- particula cste incastratl sau s-a lipit dc globul ocular;
' particula nu poatr fi vf,zutfi, deqi ochiul e um{laf gi doare.
,Ph{obabil(tl&.tftrft trxadidd)bbuplafd Srpbr$
qc plooaprOr:hryoi.
in cazul prezen[ci unor corpi strlini in ochi, acorda{i primul ajutor clup6 cum urrneazA: (re$r).
. Apslf phoge Hqeriod fntrc rhgphd mrc $ idex nidicr{i dcoapa
- Avelt!zafi
dc pc odrl, &r fi ru14 b.ghcfr ce" rystc. Acqstr vr lnlorrcc
sur pi pcfSc bcdrctl
persoana sf nu-gi fi'cce ochiul, deoarece i9i poate pl'ovoca dureri gi ilitarea plenrpr cu intcrinl spr€ errcrior gi w l&r €xptrr[ partcs dc dedcaubt
coniunciivelor.
. thcl porliouh Fode fi vlzutl pe pleoqt, hdqlrtali-o an collul runezit al unei
- Spdlali-vl pe mdini inainte de a acorda printul
batice flr sl unui pansrnpnl cur*"
ajutor.

- inchideli pleoapele persoanei gi acoperili ochiul

. frpqi rqorplcoTo h hc.
afcclat cu un tan'rpon pcntru ochi sau cu til'<rn
.Ihcl &S hrd:Fettfilr prtiarLi drwlr Fricl, caq| rt,hsfl r$dlcdf dc
({igura 13.2).
Prelungitri acoperirea p6n[ la frunte gi obraz pentnt a
+qcianm.
evita prcsiunea asupra ochiului.
Fixali cu bandaj sau benzi adezive. &t . Asrfr mryrr masll o hdmltlr drcdff
lretfilt!*r abcfrfirodd"
d dcont t'&dc rf fi. iinG
Fig' 13'2 Pansarea ochiului
- Solicitali asistenfd medicall cle specialitate. .h.rd hcmr d b ffi d mu*, n tnmd I bftd tlrn!"
. P€ntru scoaterca unei particule de sub pleoapa superioartr, procedafi astfel:
DrsC r$tncf md lrfel h n unth r# & *reHb.
- f)actr o particultr se afl6 sub pleoapa superioarI, cerefi persoanei in cauztr sA ragA pleoapa.
superioari injos peste pleoapa inferioar[. Genele pleoapei inferioare pot sii disloce particula
$i si o scoatd afarl (figura 13.3).

t47
. Pentru indeptrrtarea unei particule dc sub pleoapa Loviturile cu obiecte,/ ,ase pot determina ulceralii, urnfltrturi, vdndtdi 9i pot al'ecta oasele care
inferirrartr, utilizati urmf,torul procedeu (figura I3.5)I inconjoari 9i protejeazo ochiul. Astfel de lovituri pot produce, de asemenea, rupturi ale lesutului
vascular al ochiului qi pot leza structurile interne, ducind la pierderea vederii.
- Aqezali persoana cu fala in lumin6.
Rdnile cauzate de obiecte ascutite care pdtrund in globul ocular sunt, de asemene4 grave, ca urrnare a
- Stali in-la1a ei pi trageli ugcr pleoapa inlbr.ioard deteriorErilor interne pe care le pot provoca 9i a infectriilor pe care le pot produce.
citrc in jos gi deptrrtat de globul ucular in tinrp
ce persoana migci ochiul in sus. Aceasttr migcare De obicei, ulceraliile pleoapelor singereaztr puternic din cauza'f*","t iriglri sanguine a zonei gi
poatc durrc la dcplasarea particulei. atunci cste necesar sd aplicali un bandaj pe zona respectivl, pentru a controla sdngerarea.

Nu presafi niciodati globul ocular. Aceasta ar putea fo4a iegirea lichidului din globul ocular, ceea ce
ar produce deteriorarea definitivl a ochiului.
I;ig. I 3.5 indeptrrtarea unei particule tie sub
pleoapa infbrioarf, Penfru toate tipurile de ulceralii 9i lovituri ale ochiului, acordali primul ajutor dupl cum urmeaztr:

- indeplrta1i particuia cu collul unrezit al unei batiste sau al unui pansament curat. - Culcafi persoana 9i sprijinili-i capul.

' Pentru ?ndepXrtarea unei particule de pe globul ocular, proceda{i astf'el: - inchideli pleoapa qi acoperili ochiul cu un tampon din tifon, fixdndu-l utor cu un bandaj sau
bandf, adezivi (figura I 3.2).
-Treceli un fascicul de lumind peste crchi, dar nu direct in <ichi. Adesea, fasciculul de lunriitli
fhce vizibil unrbra pa*iculei, indiciindu-i locul. - Imobilizali capul pentru a evita migcErile inutile.

- Dacd particula este liherS gi nu se afltr pe cornee, indepirtafi-o cu collul unrezrt al unei batiste - Solicita$ asistenti medicalf, sau transportati victima pe o targa la un serviciu oftalmologic.
cura{c sau al unui pansiilrrenl.
13.3.3 Enuclearea globului ocular din orbitl
. Corpi striini incastrafi
Un accident grav il constituie iegirea globului ocular din orbita sa. in acest caz ac{ionafi astfel:
Corpii strdini care se incasfreazl in ochi sau in lesutul moalc de ldngi ochi trebuie indepdftali nun*ti
de cltre medic. - Nu repunefi ochiul in orbitS.

Acordafi primul ajutor dupi cum urmeazd: - Acoperili u$or ochiul cu un pansament umezit gi cu un con protector (figura I 3.6).

- Agezati victima irr pe7-i1ie orizontalf, gi spriiinili-i capul. - Agezali victima cu fala in sus pe o targi, cu capul imobilizat, pentru a fi transportat6 Ia un
punct de asistenftr medicalI specializat.
- Punefi un tanrpon irr jui'ul obiectului incastr"irt.
acoperili cu un cornet de hrirtie pentru a
impiedica migcarea ochiului pi linefi-l asiicl
@.1 Pot apf,rea leziuni foarte grave daci persoana accidentatii se migc6, este nelini$iti $i
nu este transportatll cu grijf, maximi.
incit obiectul ?ncastrat sfi nu fic presat (figura
r3.6).
133.4 Arsurl oculane
-'I'ranspor|efi persoana cu o targl pentru a prirni
asistenta medicalI specializat6. 13.3.4.f Arsurl chimiee
Irig. 1.1.6 Prote.iarca ochiului cu un Ochii pot filezali de substanfe chimice corosive (acizi sau bazn),fie sub formtr solidtr, fie lichid[^
corp striin infipt Victimele prezinttr dureri intense 9i intoleranB la lumini. Este necesari asistenfi medicaltr de urgenlA.

13.J.) Ulcernfii gi lotituri

L.l!uera{iile plcoapelor'ei ale lesuturilor inoi din.irrrul rtchiului sunt gravri dc'.rarece p(lt dscurrdr r;i
./Atf,marea globuirri 6rcul:1r'. Dnci qlohfil()rjular nu ir fost lt;2.utr, vcJvrra nu estr" fl,:ricl;'niii. [,i;cr':rai;il€
globt'lui oculilr provoacJ in tinrp tr:lirrrriri ,-le verJer,:.

l4rl t49
 ( 13.3,4,2 Arsuri provod de strse de cilduri (arsuri termice)
Scopul primului ajutor este sE dilueze Si treptat si elimine snbstan{ere chimice, prin inundarea
ochiului cu api. O substan{d chimici sub forrnd de pudrii, cum ar fi varul, trebuie indepartatd prin
periele. Substanlele chinrice corosive se vor indepirta prin spllarea ochiului timp de cel pulin tb-20
Atunci cdnd o persoand suferd dc arsuri ft.cialc cauzate de o flacdri, ochii se inchid rapid. n cesta este
minulc.
un ref'lex natLrral care protejeazl ochiul. Totugi, pleoapele rimdn expuse 9i pot fi arse. Pleoapele arse
necesittr ingrij ire speciala.
Alunci cind existi un risc mare de lezare a ochilor din cauza substanfelor chimice, aparatura
necesari pentru irigarea ochiului trebuie pistrat[ in apropiere, la indemdn5. Lucrltorii din
Ca mAsr,rrd de prim-a.iutor:
astfel de zone trebuie si exerscze localizarea gi utilizarea foarte rapidd a acestor instalalii,
ajungind sI :lctioneze chiar "gi cu ochii inchigi". i
- Acoperili pleoapele cu unpatrsament rece gi urrred $i transporta{i persoana pelrtru a se
acorda imediat asistenp medical6 de specialitate.
Daci nr: sunt disponibilc $semeltea ''aparate", efbctuali urmAtoarcle rnancvre de prim-ajutor:.

- Puneli victirra in pozilie a$eziri sau cr,rlcat6, cu capul inclinat cdtre spale gi intoarce!i-i ugor
13,3,4.3 Arsuri provocate de o lumintr puternici
capul spre partea lezatf,.

- Acoperili ochiul nclezat.

Razele solare directe sau reflectate, flacdra de suduri, razele infrarofii sau fasciculele laser pol. leza
rctina. Uneori, acesle leziuni nu sunt rJurcloase de la inceput, dar ele pot dcveni foartc durcrttasc in
- Spilali ochiul lezat cu api cdldu{i sau rece. Decarece, din cauza durerii, persoana r.}u poale
dc:curs dc 3-5 orir cle la expunere. Rezultatul poate fi detcriorarea vederii.
{ine ochiul deschis, trebuie si foriafi ugordepdrtalea pleoapslor pentru ca lichidul de spdlar.e
si pltrundi gi sd inl?iture substanfa agresivd. Dach nu exista apa se poate folosi si lapte.
Primul ajutor se acordS astfei:

- J ineli capul persoanei sub jetul de api curgdnd ugor. in ca:: de urgenli. se poate folosi pentru
- Dac[ victima se plinge de o senza{ie de arsurd i1r ochi provocatd de o expunere anterioari
irigare o f6gnitoare cu aph de bf,rit, rlr furt.in de grfdinl sau un dug (figura 13.7 a, b gi c).
la o lurninfl putemica, acoperili-i arnbii ochi cu tarnpoane groase 9i umedc si fixafi-le pcntru
a eiimina pdtrunderea luminii gi pentru a rlicori ochii'

- Da{i asigurlri victirnei cd n,t vede din cauza tampoanelor gi bandajelor'

-'franspoltali victima pentru acorctarea asisten{ei rnedicale de specialitate.

Fig. I 3.7 Sptrlarea ochiului

- Dupi spilarc, acoperili oclriul lezat cu un pansement 9i solicitali imediat asistentra medical6.

- Dac[ ambii ochi srrnt lezafi, acoperi]i irnediat ochiul care este vitlmaf cel mai grav.
Se recomandd s[ acoperi{i numai ochiul vitlmat mai grav pentni a evita stresul plihic al
persoanei atunci c6nd i se acoperd ambii ochi.
DacE leziunile sunt grave (arsuri profirnde cauate de sudurR) f i trebu;e acoperigl arnbii trchi,
linigti[i victima 9i explica{i-i ceea ce fncefi.

t50 t-5 t
 gradul arsurii, d1' ninar dc irrol'unrimca leziunii;
Capitolul l4 - virsta,starea fizr'd gi fiziologicd a victimei (chiar gi arsurile rnici pot li critice pentru
pcrsoanclc rnti v6rstnice).

ARSURI Arsurile se complici aclesea ca rrrmare a condiliilor care rezult{ clin distrugerea
lesuturilor.
Acoste complica{ii sunt:
- gocul, produs de durerea intens[;i de pris16.r.a ntasei sanguine sau a plasnrci;
4.1 Defini{ie, generalit{fi - infecfia, deonrece pielea arsd prezintii solulie de continuitate qi astfbl.
I tesuturile tnai adinci
sunt expuse infec{iei iar pe de altd parte zonele arse constituie un n.rediu pr.ielrric cle dezvoltare
Arsurile sunt rditiri ale piclii sau ale altor fesuluri produse de agenti ternrici, chimici, eleclrici saur dc a trricrohilor;
radiali i. - probleme respiratorii, la victinrclc cu arsuri facialc scvcrc sau cilrc au inhalat lunr sau
Durclea extrentd, suferinta intensd pr"oduse de arsuri precum gi cvolulia accstora trebuie str deternrine vapori fierbinti, lezind cliie respirator.ii 9i plinrdnii;
luarea tuturor mlsurilor de precaulie pentru a irrpiedica producerea accidental5 a arsurilor. - inflanrarea (producerea cdcrnelor), rnai ales daci zona arsuliiestc presati de irrbr.icdlninte
strdtrsl sau dc bijuterii.
14.2 Clasificare

in funclie cle agentul care le-a provocat. existl patru tipuri majore de arsuri: 14.4 Prirnul ajutor
- termicc, produse de fr:c, conta.ctul cu obiecte tierbin{i sau abur;
- corosive, cauzate de substantc chimice foarte active preculr acizii gi bazele: Soopul prirnului ajutor este de a preveni gi a combatc, pe cdt posibil, aparilia cornplicaliilor rnenlionate.
- clectrice, produsc de curcntul electric; Aclionari astfei:
- prin radiafie, deterntinate de cxpunerea excesir,,d la soare, raze X sau rnateriale
ladioactivc. - Stinge{i focul, folosind extinctorul. aruncdrrd pesto victimA o patura sau rostogolind<r la
piimant.
Dup[ profunzinrca lor, arsurile pot fi clasificate dupd cum urmeaztr:
- arsurile tle gradul int6i - limitate la stratul superficial al pielii: pielea este ro;ie gi usruld. - Calnrali durerile adrninistrdntl medicantente antialgicc (algocalntin. antincvralgiur: etc.
).
lln exemplu tipic este crsura sr)lar6 'rbignuitl pro\.ocatd de expunerile prelungite la soare a
piclii ncantrcnate; - Da{i victinrt:i (conltiente) r:d bea aptr nrinerali, ceai, sirop pentru compens;irea picr-tlcrilor
- arsurile de graclul doi - cuprind toatl grosimua pielii; pe piele apar btrgici cu con[inut seros dc lichidc 5i sirrrli.
(gelbui) sau henratic (ser amestecat cu s6nge). Pe tdngii durerea mare pe care o resimte victirua,
pericolul principal constd in inlectarea continutului veziculelor; 14.4.1 Prinrul ajutor in arsurile tcrmice
- arsurile de gradul trei - leziunile deptrgesc grosimea pielii, distrugdnd gi straturile mai
profunde: grf,sinre, mugchi, vase. nervi, pdnl la os. Durerea este mai mic6, deoarece Primui ajutor in arsurile superficiale consti in:
extremittrfile nervilor din piele au fost distruse;
- arsurile de gradul palru sunt foarte severc, implicdnd distrugerea luturor structurilor - Imersiunea irnediatd a pdr{ii arse in api rece sau in alcool pentru il u;;ula durerca,
lentlr a
inclusiv a osului (carbonizare). reduce inflamarea gi birgicarea gi pentru u preveni lezarca ulterioari a tesuturilor. f)aci
inicrsittnea nu este posibilS, aplicali pe zona arsurii inrbriciminte curatd, umezitd in al;i rece
sau in alcool.
14.3 Efectele 9i complicafiile arsurilor
- indeptrrtarea imediati a oric?irei surse cle presiune a zonei arse (inele, brd{dri, irnbricinin{t
Pielea protejeazl corpul de invazia bacteriilor, a.iutd la controlul temperaturii corpului gi refine fluidele sau incf,lttrrriirite), inainte dc aparilia inf1am5rii.
acestuia.
Rlnirea pielii prin arsuri sau opdriri poate produce pienlerea acestor func1ii gi, daci leziunea este - Acopcriroa arsurii cu un pansalncnt culaL, lipsit ilc scame, prefbrabil steril,
intins[, se poate ajunge la complica{ii serioase.
/f&n(ol 'Nu aplicali lo{iuni, alifii sau pansamente nrurclare gi in nici un caz nu folositi uleiuri.
Efectele arsurilor 9i opdririlor sunt deternrinate de: plmdnr, bdlegar, ccrnealh, albastrri de rnetilen etc.

- intinderea suprafelei arse a corpului. Viala accidentatulrii este ameninlatt dacl a"rsrrrile . irlu spalgeii bIgicile.
depigesc l0 % din suprafata totald a pielii;
- localizarea anurii (de €xemplu, arsurile din zona fefii pot afectn rcspiratia).

t.53
 ( (
. Nu respira{i 9i nu tu9i1i peste arsuri; nu pipdi(i zona arsb.
14.4,,3 Primrrl ajutor in arsurile electricc
. Nu indepirtali imbricimintea lipiti de zona arsf,.
t\rsul'ilc pt'odusc dc curcntui ekrctric pot Ii nrai scrioasc dcclit par la prirna vcdcrc. l'rcciirrcl grrin r:orp,
curentul elcctric dcterrrrinfi a<lesea oprirea llrnctioni'irii inirnii sau a reslriraliei; per.qo.1ltil rrlcclrl)cutairl
La arsuri mai serioase, solicitali ajutorul medicului qi acorda{i numai prirnul ajutor, dupi cunr
poate ti aruncatl violenl, ceea ce Cucc la fi.aciuri, luxatii ctc.
urmeazA:

- Controlali respira{ia victirnei ;i, dacl este necesar, aplicali respira(ia artificialE (a se vedea Atqaf Prinra manevrfr pe care trcbuie str o efectueze salvatorrrl cste scoatcrca
cap.2). accidcntatului de sub ac{iunea curentulrri clectric (a sc vctlca cap. I 7)

- Acoperi{i ugor zona arsf, cu un pansament curat, preferabil steril gi lipsit de scame (a se vedea Apoi:
cap.7 qi 8). - Controla{i respiratia;i apl;ca!i respira{ia artificialil. daci este ncc:esar (a sc vcdca ca1t.2).

- Aplicati tratamentul pentru $oc (a se vedea cap.5). - Contlola{i circulalia s6ngelui gi trplicali resrrscitarea cardio-r'cspiratolie, clacd pulsul nu r:stc
sesizabil si dacl suntefi antrenafi pentru reanimarea cardio-rcspiratorie (a sc vedea cap,3).
- Asigurali transpoftarea victirnei la spital.
- Daci respiralia si cir.culafia sunt reluate, atunci:
14.4.2 Primul a.iutor in arsurile chimice
'acordali primul ajutol'pcntru arsuri, acoperindu-le cu un pansament uscat $i curat:
Arsurile produse de substanfele chimice corosive, precum acizii tari sau bazele sunt intotdeauna
serioase deoarece aceste substan{e chimice continutr "s[ ardd" cdt timp rdmdn pe piele. . imobilizali lracturile 9i luxa{iile (a sc vedea cap.9 - l2);
Pentru a dirninua efectele lor corosive, indeplrtafi imediat substanlelc chirnice.
. oblini:gi ajutorul medicrrlui.
Acfionali astfel:

- Inundali imediat cu apl rece din abundenli zona arsi pentl'u a "spila" substan{ele chimice. 14.1.4 Arsurile cauzate de radia[ii
Continuati inundarea zonei arse qi in timpul indeptrrtdrii irnbrlcdrnin{ii, pdnl la spllarea
(indepdrtarea) completd a substan{elor chimice. L'lr:$i ntr t'xistd un prirn ajrrlorspecific pentru arsurile produse de raze X sau rnateriale radioactivc. putcgi
Dacd este vorba de substante chimice uscate precum varul, atunci indepirta{i-l rapid prin si le tratali ca pe arsurile solare:
periere ugoarl cu comprese uscate, inainte de inundarea cu ap6 rece.
- A"coperili zona arsb cu un prosop umed, utilizhnd o solutie de l0 g de sare la un litru 6e ap?i
- Dupd indeptrrlarea prin spllare a substantelor chimice continuafi primul ajutor ca pentru (rr lingurd la un litru de apd), Aceasra lini$tegte gi rdcegle pielea.
alsura tennicd. l)ot fi utilizate de asemenea ungt.tentcle Ei cremele comerciale pentru arsuli solare.

- Acoperili arsura cu un pansament curat $i solicitali a.jirtorul medicului. - DacE bfticile sunt spafic, existd un pericol grav de infec[ie iar victima trebuie vlzulii cle un
nredic.
,fu4tpl . Cdnd acordafi prirnul ajutor in arsuri chimice, nu utilizafi agenli chimici neutnalizan{i
precum o[et, sifon sau alcool fdrf, avizul medicului !

. Procedurile de prim ajutor in cazul arsurilor Jrrin anumite substanfe chimice pot
diferi de regulile generale Si nu fac obit:ctul acestui manual.
Salvntorii (9i muncitorii) trebuie str cuno&$cd substan{ele chimice utilizate ln
locul de munctr. str gtie cum si le manevreze $i sii lnvefe cum str arorde primtrl
ajutor in caz de accidentare.

Prirnul ajutor pentru arsurile chimice Ia ochi este descris in subcapitolul 13.3.4. l.

155
 ( (

Capitolul 15
Primul ajutor:

- Scnateti victima din anrbianta termicd caldd gi asigurali-i odihna intr-un loc ricoros.
URGENTE MEDICALE DBT'ERMINATE DE
TXPUNBNTE LA CALDURA
- Da{i victinrei conEtiente si bea apd u$cr sArata. Sc rcconrandil un pahar de 250 nrl Jc sr;lutic
l5.i Generaliti{i salind de 0,5 o/o ( I lingurifl sarc la I I api ).

Se ccnsicleri cA temperatura rnedie normalicorpului este de 37(t. O per"soanf, sindtoasE, aclimatizattr

a
- Dacl spasrnele pcrsistl, dupl I 0 rninute poate fi dat un al doilea pahar.
cu mediul, F\onte sA-$i nrenlintr aceasttr temperaturii conservdndti-;i c6ldura intr-un mediu rece Ei
disipind ctrldura, intr-un mediu cald. Atunci cdncl o pelsoanA are c stare de sinAtate precatS.sau este - Daci spasmele nu au disp6r'ut, nu mai oferili api. Starea persoanei poatc fi mult nrai glavir
gi este nevoie de asisten!6 medic;ild.
supusd unei cilduli excesive, nrenlinerea ecnilibrului termic solicitl foarte mult organisrnul.
Expunerea prelungilir la cdidur'fl excesivh poate cauza rina sari nrai nrulte din inrtroln[virile urnidtoare:
crampe calorice, colaps caloric, goc caloric Ai insola{ie. in timp ce fiecare din acestea prezintd
maniicstilri diferite asupra organisrnului, regulile de preveuire sunt in mare parte aceleagi. 15.3.2 Colapsul caloric

15.2 Prevenire Epuizarea datorattr cbldurii, denurnitd colaps caloric apare atunci cdnd transpiralia excesivi deterrnirril
o pierdere mare de apd gi s[ruri 9i atunci cAnd condiliile climatice impiedicd disiparea cbldurii corprrlui
prin evaporarca transpirafiei.
$i pelsoanele sdnAtoasc, care se adapteazii rnai irpor irr condilii de ambiantl caldi trebuie sd ia anumite
lvlunca fizic6 grea intr-un mediu cald cu urniditate ridicattr gi purtarea unor haine groase intr-un clinral
nriisuii de prevedere. Astfel:
cald constituie cauze obiqnuite.
- Erpune{i-vl in mnd gradat !a asemenea a"mbian{e.
Victinra poate prezenta toate sau c6teva dintre unnltoarele semne gi sim;rtome:
- Dozali efortul fizic. pentru a nu supflsolicila mecarrisrnele de teruroleglare.
. temperatura corpului ugor crescutA;
. puls slab 9i rapid;
- inlocuili pierderea <te lichide determinati de transpirafie. Se recomandl sd hcli api la . piele palid{ rece gi lipicioasi;
temperatura canrerei cu un mic conlinnf de sare: arnestecali 5 g de sare dc bucdtf,ric (cca. I
. respira{ie rapidl qi superficiali;
lingurilS rasi) cu I I de aptr pentnm obline o solrrfie sirati ctre 0,.5 %. B[uturile reci ca gi
. vedere ince{opat[, amefeli gi dureri de cap, prfn5 la pierderea cunogtirrlei;
alcoolul sunt contriiindicalc.
. crampe ale extremitAfilor gi abdomenului, senzalie de greafd gi vont6.
- Evitali expunerea indelungat[ la un soare putelnic ai protcjali-v[ capul itnpotriva razelor
solarc (pllhrii de paie sau din pdnzl de in ).
Primul ajutor este o combina{ie de procedec pentru ingriiirea crampelor gi a stirii de goc.

Procedafi astfel:
15.3 Tipuri dc urgen{e determinare de expunerea la c{ldurtr
- Culca{i persoana intr-un loc rdcoros, cu picioarele mai sus decAt nivelul corpului
15.3.1 Crampele calorice
- SlAbiti imbrdcimintea la gat Fi talie, scoate{i hainele de prisos.
Sunt cranrpe musculare dureroase care se manifesti de obicei la picioare pi la Inugchii abdominali,
- Dali victimei congtiente si bea c6t poate apA sira6 (solu{ie salind 0,5 %).
insr'r{ite de redori musculare qi transpiralie ab':ndent5.
Nu este o imbolnitvire gravi gi de regultr se poate rczolva prin acordarea primului ajutor.
- Puneli victima incongtienti irr pozilie de recuperare (a se vedea cap.6).
Cclc mai evidente semne sunl:
- Supraveghea[i respirafia (a se vedea cap.2).
' transpirafie abundenti;
. crarnpe ntuscularc lor:alizate la extrenritatri gi abdonren.
-'l'ranspcrta(i victi rna pentru as istenf[ rned ical!.

157
 ( I

15.3.J gocul caloric intabelul l5.lsuntprezentatesinteticsenrncle gi sirnptomelespecificeinrbolniviriloracutecauzntede

cildurE.
O expunere prelungitd intr-o ambianli tennici foarte caldl, cu migcare redus[ a aerului determintr
eforturi inlense ale mecanismelor de termoreglare a organismului duc6nd la deteriorarea acestora, la
Tabelul, l5.l imbolniviri acute cauzatc de clkjuri - semne;;i simptomc
incetarea transpirafiei 9i la cresterea rapidl a temperaturii corpulu,i..
Semne Crampe calorice Colaps caloric $oc caloric
$ocul caloric apare ca rezultat al presttrrii unei activittrfi cu efort fizic mare la temperaturi foarte Tcrnporatura normald uSor crescuti ridicat.l, pestc 40"C
ridicate; chiar dacl transpirafia este prezenttr, temperatura corpului cre$t€. DacA nu se acordA prinul corpu I u i
ajutor, gocul caloric poate duce la o continutr deteriorare a stirii organismului pdnl la moarte. Este
Puls slab gi regulat slab pi lapid rapid qi foarte slab
necesartr asistenltr medicald imediat6.
Respiratie trornra lI rapid[ 9i superlicial6 zuonlotoasi
O victimtr in stare de goc caloric prezinti urmdtoarele semne gi simptome: Starc de congtient durcri dc cap, vcdcrrc dureri de cap, amelcli,
. temperatura corpului ridicatl, ajungind la 42oC p6nl la 44oC;
conttienti ince{ogati, arneteald gi agitalic, incongtienti gi
. puls rapid gi foarte slab;
picrderea cunogtintei comA
. respirafie zgomotoastr;
. piele rogie, fierbinte, Aspect al transpira{ie in exces rogie, fierbintc gi
uscattr sau umedtr;
. convulsii musculare, stare de grealtr gi vomd. piclii tuscatd sau unrcrlS
. dureri de cap, amefeli, agitafie; Reac{ie contl'acturi la contracluri la cxtlcrnitiiti convulsi i
. evolufie cdtre o stare de incongtienfi gi com6. musr:ularh extrernit5li qi abdonrerr qi abdonren

Temperatura corpului 9i aspectul pielii sunt cele doutr semne care vor eviden{ia existenla gocului
caloric, deosebindu-l de colapsul determinat de cildur[.
in cazul colapsului, temperatura corpului este aproape de normal iar pielea e umed6 qi rece.
Temperaturile foarte ridicate ale corpului precum gi pielea fierbinte, ropie, uscatii sau umed6 ln cazul
gocului caloric impun acordarea imediati a asistenlei medicale, pentru a impiedica deteriorarea
funcliilor nervoase superioare gi pentru a salva viafa victimei.
Primul ajutor
15.3.4 lnsolatia
Este tleterminald de ac{iunea directd, bmtali gi prelungiti a laze lor solarc asupra capului qi r:cfbi. I. le
supraincdlzesc oaselc ct'aniului 5i acestea nrai depa:1e. meningelc gi cltiar substantri cercl;ralii.
in forma uqoari, insolalia se nranilesld prin. dureri dc cap, arrrelrli, clLrreri in regiurrca irrirniirrpar.urc
lrrusc, nevoia de a urina, piele fielbinte gi ro9ie, ceali rigidd, senzalic de infundare a urcchilor..
;rlls r.ar.
rlolegeali.

Asigurarea sctrderii temperaturii corpului este cea mai urgenti mlsurd ln acordarea primului ajutor F-ormele mai severe se rnanifestd prin: durere dc cap foarle putcrrrici. accelerar.,l, rcspilaiiei pi ,r
in caz de poc caloric. Viafa victimei depinde de rapiditatea cu care se acfioneaztr. pulsului. maxilare incleqtate, cealE rigidi, le9in.

Procedali astfel: Primul ajutor consti in:

- Ducefi persoana intr-un loc rdcoros gi umbrit.
- Scoaterea bolnavului de sub influc'n1a razelor solare ;i agezarea lui la unrbrd, in pozitic culcat
- Scoatefi orice inbrlctrminte de prisos. sau semi;ezdnd cu capul ceva nrai sus, cu cravata scoasii, dcscheiat la g6t, dezbrdcat tle liitirrc
strdnse, coldoane, centuri ctc.
- Puneli persoana intr-o baie rece sau gtergefi-o cu un burete cu apA nece, ln special sub braf,
gdt, cap, gi zona pelviantr. - in fonna cu puls rapid gi respiralie accelerali capul trebuie agezat la nivclul colpLrlui.
Ca o alternativd, pute(i acoperi victima cu cearceafuri ude, indreptiind citre ea un ventilator. lbri perni.

- Agezali victima in pozifie de siguranfi (a se vedea cap.6) atunci cdnd temperaturd a scaant. - Aplicafii reci pe cap (purrgi cu gheata. iontprese rcci).

- Controlali temperatura corpului dupi ce aceasta a sclzut. - Adrninistrarea de biuturi dulci ca ceai sau cafea. sucuri de liuctc.

- Supravegheali respiralia. Dacd bolnavul gi-a revenit, nu va fi liisat sd se expund din nou la soare.

- Transportafi persoana pentru asistentA medicali, cu o ambulan[{ rFr:oroastr.

r58
 Capitolut l6 / ,.2 P.rr*nires vtrttrmdrilor produse de frig
ACCIDENTE PRIN EXPUNBRE LA IIRIG Vltlmirile produse prin acfiunea fi'igului nu apar dac6 respectafi urmdtoarele masuri de prcveclere:

l6.l Generalittr{i - Men{incfi-vtr caid! Purtali imbrdctrminte care pdstreazi cdldura corpului dar 16r[ a dq
naltere la transpirafic. CAteva straturi de irnbrdcdminte ugoarb gi conrodtr asigura o ploteclic
Expunerca la liig poarc producc leziuni locale superficialc sau profundc - degcrlturi - sau poate cauz.a
tnai bun[ dec6t un singur strat de haine g'oase. Acoperili-vd capul pentru a diminr.ra pierderca
o rlcire generalizata a corpului - hipotermie. de cl,ldur6. Evitafi si purta(i bijuterii, ilcdlfiminte sau haine care vd string.
fjaclorii de care depinde influenla frigului asupra organismului sunt:
. temperatura mediului; - Ptstrafi-v[ cdt mai u$cat! Evitati umezirea cauzati de transpirafie, ploaie sau zdpadf, care
. viteza curenlilor de aer, a vdntului; contribuie la pierderea clldurii corpului.
. umiditatca:
. gradul de oboseald; - Limitali perioada de timp pe care o petreccfi in liig.
. imobilitatea gi ortostatismul prelungit;
. consumul de alcool; - Nu plecafi singur. Verificafi-vd unul pe celdlalt pentru a descoperi semne de inghef sau de
. inchlfdminte sau inrbr6clminte prea str6ntt6; oboseal6 in exces.
. vdrsta gi starea fizicd a persoanei;
.gradul de protecfie asigurat de imbriciminte sau de construcfie (addpost). - Evitali oboseala 9i odihnifi-vd din c6nd in cAnd in zone adlposrite gi calde.
Acliulea vdntului asupra temperaturii aerului amplificl efectul de inghetare asupra pielii umane expuse.
Spre exernplu, o temperaturl a aerului static de -100C constituie un pericol-scizut dar aceeaqi - Consumafi produse alimentare cu aport mare de energie gi care se transformi repede in suruc
tenrperatur{ irr condiliile unui vdnt de 48 km/h produce un efect de inghe{are cle -330C (a se veclea figura de cncrgie peniru organisn.
r6.l )
Yitcza vAntului Tempcratura - Dvitafi tlrtuntrl gi alcoolull Nicotina afecteazA vasele de s6nge. Alcoolul dd o falsi irnpresic
(krn/h) (oc) de reincdlzire. Ambele potenfeazi ac{iunea frigului asupra organismului.
0-5 -10 -t5 -20 -30
1.6,3 Regrili generale de arordare o primului ajutor
8,2,7 -t2 -t7 -23 .33
- Adlpostifi victima, scofdnd-o din mediul rece gi asigurali-i clldurd 9i bduturi calde. Clnerele
t6 -8 -t4 -20 -26 -32 .44 irebuit incilzite foafie incet, astfel inc6t sA se ajung6 la o temporatur6 interioaril de circa 20-
ll4oC numai dupi 3:t ore.
24 -lt -18 ,2s -32 .38

.14
- Slabifi imbrlcdmintea sffanstr, scoateli inceltlmintea str6mtd, mdnugile qi inelele.
32 -21 -2tl "36 -42

40 -16 -2) -3r -38 .46 - inclepArtali hainele urnede gi inlocuili-le cu imbr[ciminte uscat6, calrJfi.

48 -11 -25 -33 -41 -48 - Protejali fala, m6inile satl picioarele cu materiale calde gi uscate sau folosind ca sursd dc
cdldurA propriul dvs. corp.
5(r -18 -26 -34 ^42 .49
- Nu aplicafi direct pe zona inghelat[ o surstr de cdldurtr 9i nici ztrpad6 sau apii rece.
64 -t9 -2'7 -35 .43 -51

12 -19 -28 -36 -43 ^52 -Nu fo{e.1i victima str se miqte rnutil, ceea ce poate cauza trecerea sAngelui rece .Je la
extremitbli in interiorul ccrpului, reducdnd in continuare temperatura corpului.
tt0 -20 ,28 -36 -44 -52
- Nu agravafi leziunea prin manevrele dumneavoastre, fatali pd(ile vtrtamate cu griji qi
Pericol sc6zut Pericol considerabil (inghel in Pcricol foarte mare (inghel in 30 blSnde;e, pcntru a inrpiedica o li)zare suplimentard a {e$uturilor.
cdtcva minulc) sccunde)

Fig.l6.l Relafia dintre pericolul de inghel 9i viteza vdntului

 . Daci este necesar, bandajafi zonele ftrghepte sau beticate asigu/ u-vi ctr bandqiele nu sunt
(

strdnse foarte tare. 16.4,1.2 Semne 9i simptome

- Nu freca1i zona inghelattr deoarece celulele ;esutului inghefat confin cristale de ghea(i care Semnele gi simptomele hipotermiei (a se vedea tabelul 16. l) sunt progresive, trectnd prin faze de
pot tAia gi distruge acel tesut. hipotermie u;oar6, moderattr gi gravfi, indicdnd niveluri descrescbtoare ale temperahrrii centre.lc a
corpului. Aceste faze nu se dslimiteazl clar una de cealalti dar ele pot fi recunoscute prin evolulia
- CAnd situagia o permite, folosifi b6i cu apl caldf, la o temperatur[ de 400C (o apl mai semnelor gi a simptomelor.
fierbinte va cauza dureri foarte mari).
Tabelul l6.l Semne gi simptome ale hipotermiei
- in cazul ln carc relncllzirea se frce brusc bolnavul poate intra ln stare de goc, prezintl
crampe musculare, somnolenfi, p6nl la pierderea cunogtinfei gi deces dupl c8teva
*:-", Semne gi sinrptome Hipotermie u9oartr Hipotermie moderattr Hipotermie
gravf,
- Obfinefi asisten{i medicaltr c6t mai curtnd posibil.
Temperatura 35oc - 32oc 3zac -z7oc sub 27oC
interioari a corpului
16.4 Tlpuri de accldente prin expunerc la frig Puls normal slab 9i rar slab, neregulat
sau absent
16.4.1 Hipotermio
Respirafie normalS slabl 9i superficialfl slab[ sau abselrti

16,4.1.1 Mod de producere Aspect 9i tremurdturi, vorbire mers lmpiedicat, oPrlrea

comf)orta'ment mai pufin trenlur[turi violente, tremuratuiul
Hipotermia apare ca urmrue a expunerii la temperaturi deosebit de sctrzute gi lnseamni sc[derca inteligibild amortealtr, furnic[turi gi
accentuati a temperaturii corpului sub valoarea normald. La lnceputul perioadei de expunere, senz"afie de greutate in
organismul va incerca str conserve cdldura transmil0nd-o de la extremititi cdtre interiorul corpului, rnembre
pentru a-gi proteja organele vitale. Tremuratul (frisonul) sonstituie efonul corpului de a genera clldura
pentru a o inlocui pe cea care s-a pierdut la suprafafa corpului. Stare C: congticnfl congtient dar rctras sornnolent, confuz, incongticni
O expunere prelungitl va determina sc6derea temperaturii corpului sub valoarea normal?t gi va ameninfa ?n sine irafional
viap. Dacf, nu se intervine tr mod eficient, temperatura interioard continu[ str scadl shiar "lac[ persoana
afectattr a fost scoasl din ambianla rece. in faza iniliald hipotermia poate fi stopatb dacd se acordl prornpt primul ajutor. ln tazeie avarrs:itr
prirnui ajutor devine mai dificil gi chrar periculos, dac{ nu sunt respectate precauliile de rig.oale. i.l
I{ipotermia poate aptrrea ca rezultat al: hipotennie grav6 poate fi fatall.

. imersiunii ln ap6 recesau expunerii tn aer rece a unei persoane tmbrtrcate cu hainc umede. . Hipotermia ugoartr poatc fi recunoscutil clupl urm{toarele semne :
Gravitatea hipotermiei va depinde de temperatura apei gi aerului, de durata expunerii gi de . puls normal;
c ircumstanfele accidentului;
. respirafie normalt;
, aspect gi comportament aaracterizat prin tremurEturi gi vorbire ugor incoerentI;
. expwrerii prelungite la temperanri sctrzute ale aerului chiar ln incinte lnchiss dar slab . pefsoerna este conqtientl dar retrasf,.
incdlzite. Persoanele in virstd, vetdmate sau suferinde sunt cele mai expuse riscului. Riscul
cregte chiar 9i in cazul persoanelor tinere 9i slndtoase daci ele sunt obosite sau utilizeazl . Pe rnilsurh ce ternperafil('a corpului scade sub 320C, starea victimei se deterioreaz* prtgie',ir'
droguri gi alcool. (hipritrnnie moderatl):
. puisul devine nrai slab 9i mai rar';
Atunci cEnd temperatura se situeaztr sub punclul de inghei hipotermia poate fi insoliti de deger[turi. . respiralia dcvine urai slabd 9i inai slrperfir:lald;
. victirna igi pierde c.ltti..1or;area lnig,:{i'ilc;', sc ilrrpir:rlir:[, itcrnttl{ ritrlin{, pr;:.riltir -i"' i 1.,if :,]

de greutalnr ln membre, amorieaili 6i l'umic2lturi;

" se instaleaz$ o state dc cr.rrrlireie 9i somnolenf6.
 l (

' Sciderea ln continuare a tempemturii corpului sub
prin:
- ;ruls fbartc slah, nercgulat, chiar ahsent:
- respirafie slab[. chiar ahsentd;
- ?ncctarea trernuratului, picrderea ouno$tinlei, comh,
2/c deternrinx o hipotcrnnie grsv,{, caracterizsgl - in cazul hipotermiei grave tremuratul inceteazd, victima este incon$tientd, nu prezintA nici
un selnn dc respira{ie sau puls. Nu considerafi victima ca fiind rnoarta ! Victimele
hipotermiei au fost readuse la via{tr cu succes dupi perioade lungi in care nu prezcntau aparent
nici un semn de respirafie sau puls.
Procedafi la aplicarea respirafiei artificiale sau la reanimarea cardio-respilatorie (a se vedea
cap.2 9i 3).

16.4.1..3 ltrirnul ajrrtor . Respiratia srtilicisltr ln hipotermie

llirnrui lrjutor in hipotcrrnic urmAr-egte: - Dactr nu exis6 rrici,.un semn de existen{[ B respiratiei, incepefi respiralia artificiall prin
- evitarca pi*rrlerii coritinuc a r:dldurii c(lrpului; metode directe $i ventiiali pl6mAnii lntr-un ritm adecvat vArstei victimei.

' lncdli:itca corptrlui $i inrhrinirttrlirea fr.rrrcfiilur r.:slrirntorii 5i circr-ri:iir:rii. - Metodele indirecte trebuie cvitate deoarece cle pot afecta ritmul cardiac.

- lir iir:rc{ir:.1c i.ircuml:tiulfelc in cnre esic gliitn personna, rie linrprrl :,r-r.rls ele Ia ac,:idi:lt !)Arf, - Verificali cu grijd pulsul la carotidS timp <ie pinl la 2 minute pentru a detecta ceea ce Br
l0
^,,i11,-!;r;.';1 prinlrilr, aiulor, drr anrploarca e.xpunerri. lrlali unniltoarele mtrsllri: putea fi un puls foarle slab gi rar. Orice semn al cxistenlei pulsului, oricAt de slab ar fi, indicli
fhptul cd inima lncd bate qi deci nu lncepefi sb face[i masajul cardiac extern.
- hlllcv't tiir:u blllntl-fc vic(iina.
. Reanimarea cardio-respiratorie in hipotermie
" irrd,rpirn;r1i vjclirra <Jin apr recc, i:ipada 3au illjlperea prost irr:iilritir.
- Dac6 pulsul nu poate fi detectat, salvatorul trebuie sd decidtr dacd incepe sau nu gi reanimarea
,ir;i!,r,:iiiti ,i':iiitra il'.';Airl. z.AptrjI, sl;i nlr,;rir 1;,ii;ri.rt.jitii-o rj;: lr.ir.-.:;:r:r url{r:ten!li. cardiace.
Amintili-vlt fapiul cA rennirnarea cardio-r€spiratorie odattr lnceputtr trebuie corrtinuatA
- i'r li'r.:rr rl i ir:r incl,' r.rnrerl" r:u lrrrbr iJcflrn irrte irso.tlll. f{rd lntrerupere p$nil c$nd victima este iflcr€dinlat6 asisienlei medicale.
- ,\ligu''lti r:illdur$ l:rontrit a impir:rlicii o iilcilc rrlt,.,rii'arX I col;iirlf i g:yin. - Atunci c6nd luafi decizia ave{i in vedel e urmitoarele aspecte:
'uneol'i salvatorii se afl[ 6i ei intr-o star€ de hipotermie u$oarA sau sunt supugi gi ei
. a:,jr;ar;ia victintei ltingtr o suni6 irui,rcltA ric clldrrril: riscului de hipotermie;
. inltr5urtrct inlr-un rrlrc cakl rje rJorinif t . sunt salvatorii capabili, din punct de.vedere fizic, s[ realizeze reanimarea cardio-
. to!<'siren ciildurii coipu!ui salvrilr.':ulur, l:orriacfi.li piclii i,r zoua turacclui. g$tu1ti. respiratorie o lunga perioadtr de timp p6ntr la acordarea asistentei medicale ?
lrrafclo:" ii a harirrrrlui tonstilriil: r.r.<jril cpl r-r;ri rt{lcinlt rlc ir lurni,a ;}l[jrlrii. . timpul estimat p8rrtr la acordarea asisten{ei medicale calificate este prea lung (mai
rnult de o ortr) gi reanimarea cardio-respiratorie nu ar putea fi menlinuth in mod
Nil sc rscorlrandil aplic.area unci s'.irsc dr|r:;ir: r.;e ctllrJirrl, crrn.. ar Il s!i('lc cil upii lle.hinte tau rezonabil pe aceast{ durati ?
lriii lir:rbinfi.
- Dac[ rcanimarea cardio-respiratorie nu poate fi continuattr neinffenrpt, ea nu trcbuie ihceputd.
- ll,1('i! t1lsoiua csle ccn,<tictttl, o:i'riti-i lritrir,ii r:rl,le 1i rluici pttntru n-i rrrerr{ine r,iy*lrrl de Transporlati cEt mai repede victima pentru a primi asistenp medioall, procedAnd cdt nui bl6n<i
,,.,,ir i':.;'ttlc - surr;li ric r.natll;c. cu putint6, in timp ce continuati respiratia artificialtr'

- Aiutili citnd pieriltrea de c[ldrr14 cstc rapidd...'ir i* cilrtii irnersiunii ir, ap?l snu atunci csricl - Daci reanimarea cardio-respiratorie poate fi menfinut?l pdni cdnd victima este predattr
f):ltlr!tereil la 'fi rg cste pr*ruri3iti. tefilperuhrra q'.orpulpi v r st:{cjea rJe lr vafrarea ei rror.rlrrl]1 rlc asistentei medicale, aplicafi respirafia artificialtr gi masaj cardiac extern in ritm adecvat v6rstci
.i7'i.. l;r -j:1'r(l sau suL. ar;,:;istli ,.'rili)ir'*. trsiit,.i,i?li-il l,rli.tlr {l ,,i,rient inrJic&nci c hipoterm,c victimci.
trtoJcr'iitll, inrpi*clicali Ff (o3lf r:[ilt pietclcrcri, irr uor,tinu*re a c0idririr c<irpuiui gi tronspr:rfr4i
vict;nril irrtr-o incintA nredic:rlil iJentru l; contl'cln iclncXlz.ireli corprilui $i pcntr{{ a*i itc{tr,j{r 16.4.2 Degertrturile
ineriiiri mr:rlit;akr. Viciilra trt"liuri: rnarcvrilll.r,:u r:,r"iill F,eriiru a evitir peririrtrare,rr rr{ntt[ui
r. il rr.l lttc. Degerlturile pot fi superficiale, atunci c6nd sunt afectate numai pielea qi fesuturile situate imediat sut:
pielc sau profunde, atunci cand {esuturile sunt inghelate in profunzirne.

l6c
 ( (

ftc4tal . Deger[turile sunt progresive. 16.4.3 Degertrturile'rcronicef'

' Dacd o deger[turd superficialb este depistatl imediat s-ar putea ca (esutul sil nu
fie
sunt rezultatul unei expuxeri rep€tate la.temperaturi reci perioadtr
o inderungati de timp.
afectat, iar o incilzire gradati a p64ii inghelate a corpului ooit. impir,li.a o vtrtfimare Aceastr vetffnare prin frig. duce Ia lnroqirea, umflarea unor
zone ale pielii cu mancdrimi, de obicei la
mai gravA. nicioare. simptomere pot aplrrea din nou in acereagi zone pe vreme rece.
$-tq:lt^l.tt
ln acesl caz 'i311'.t
nu existtr nici un mijloc de prevenire gi de prim-ajutor cu exciplia prot"llrii
zonei 1ezate
atunci cdnd expunerea la frig este inevitabih
| 6,4,2,1 Degertrturile superficiale

l)egertriurile srrperficiale afecteaed de obicei urechile, fafa, degetele do la mAini de l:r picioare. 16,4.4'rPicioare lnghefateil
5i in
stadiile incipicntc, ele sunt riedureroase qi greu de observat clc cdtre pers,)ana afectatll. pe mrsur5
ce
irrghe{area proqreseazfi, pielea capAt6 un aspcct alb gllbui, cle cear[ $i este iare la atingere r.lar Atunci cdnd picioarele stau intr'un mediu umed
{esrrtul 9i foarte rece o perioadd indelungatil de timp, la
der d1,1tour, este tnoale gi elastic; progresiv apare pierderea sensibilitalii zonei afectafel. tempei"turi pufin peste punctul de inghef, se produce o ''inghefare" a picioarelor.
Acesi aspect up*, o.
Dac[ deg.rriltrtra estc'tnai gravl gi afeneazl lesufurilc de sub stratul cle prele, poate aptrrea o Ceterior.zue exemplu la persoanele care stau o lungtr perioadd de timfcu'picioarele
ln ap[ rece gi in noroi.
destul dc grav6 n {esuturilor gi se form:ar-[ flictenc (brgici) la suprafala pielii.
Inilial picioarele sunt reci, r,rmflate, cu aspect de ceard gi chiar insensibile. Dup6
inc6lzire, ele se pot
-'
Acordali prinlrrl ajutor astfcl: se poate produce gangrena. '
lnrogi, umfla, devin fierbinli gi pot aptrreabdgici. in fazile avansate

- I{einclli:i1i gradat zonele degerate prin: Picjoarele pot fi protejate dacd sunt menfinute uscate. o modalitate o constituie pastrarea unor
de l6n[ de rczervtr, intr-un loc usca! cum ar fi interioruljachetei" gosete cu .a..1, uo.."himba fosete
cele ude.
. presarea continuf, qi fcrmtr cu o mfintr calCf,;
. rcspirare asupra pl4ii degerate; Primul ajutor consttr ln:
. plasarea zonei dcgerate iu conlar:t cu o zond caldd a propririlui corp, cum ar li
subsuoara sau abdonrenul. - indep[rtarea incalfimintei gi imbr6camintei ude;

- Fricfiorra{! cu
cea mai mare grijd zonele degerate, utiliz6nd alcool sau o mfurrqi - inctrlzirea extremitdfilor reci;
{mdrieca hainei) pf,nd ce pielea se ?nrogeqte 1i se inc[lzngte, dar aceste manevre vor fi
cxecutatc numai cdnd sensibilitatea cutanatd este pistrattr. - prevenirea infecliilor.

- 'l'ratali 5i pansafi flictenele ca la alte tipuri de pldgi 9i arsuri ( a se vedea cap. I Este necesar[ asistenftr medical{.
9i l4).

I 6.4.2.2 Degcr{turile profunde

Degerdturile profunde constituie o vdttrrnare grav6, de obicei afect{nd mdinile gi picioarele. partea
degeratd are aspect albicios, de cearil, este rece gi durd la atingcre.

Persoana cu degerdhlri profunde necesitS asistenf{ mcdiealI innetliat{.

- Dacil surrt afectate picioarele, transportali vic.tima cu targa.

- Uneori mersul pe jos pe o distanfd rezonabil5 nu cauzeazd prejudicii mari, cu conclifia ca

picioarele si nu fie in prealabil dezghefate.
 Capitolul 17
valorile curenlilor de r{ .rus gi efectele lor au fost grupate in zone de periccl. astlci:

ACCIDENTE DETI'RMINTITE f}E CTJRF]NTU,, ET,ECTRIC - c';rentul care trece prin cnrp cste mai mic de l0 mA: pericolul de <jeccs este jbartc
redus;
I 7.1 Cencrolit$fi. Consecinfcle ele*trocutXrii
- curentul care trece prin corp ests mai mare de i0 mA, dar mai lnic
de ?00 mn: pericolul de
Fenonrentlle o.rre apar in organism cir urmcro a trcccrii curcntului r:lectric defincsc conceptul paralizare a funcfiilor sisternulrri nervos esle foarte probabil, pot
de ap[rea stop respirator 9i stop
electrocutare sau goc electric. cardiac.
Electrocutarea se manifesti prin vdtdmdri de diferite grade, pand la tleces"
Consecinlele electrocutirii depind de trei factori Ei anume: - curentul carc trcce prin corp este mai mare de 200 mA: probabilitatea
decesului este ridicata
- intensitatea curentului elcctric; gi agravatll de efectele termice ale curenhrlui electric.
- tinrpul ciit trece curentul prin corp;
- traseul sau calea strdb6tutA de curentul electric;:rin corp. Din experien{a tragich in timp a rezultat cr efectele cele mai probabile de paralizare
a func{iilor
sistemului neryos' le provoacd intensitdfile curentului de tip induitrial (3s0/22b
v). Cureniii ..^ttu1i
ta tensiuni mai mari de 1ffi0 V produc in mod suplimentar
' Intensitaten ctrrentului elecfric a cdrui limitil de suportabilitate a fost stabilittr experirnenial gi care 9i efecte termLe, cu consecinle riiicc gravc.
se consideri nepericuloastr cste dc:
'Tirnpul de expunere, respectiv de trecere a curentului prin corpul omenesc estc foarte important, mai
- l0 mA in cazul curentului alternativ de fiecvenf[ industrial[ ales in raporl cu intensitatea curentului. cu c6t timpul este mai icurt, uulou."u curentului
,
;i reu$e$te sd se desprindd este mai mare gi invers.
la care onrui
-5{) nrA in caz-ul curentului continuu.

Conccptul dc curent nepericulos este uiilizat pentru a detini acel curent sub acfiunea c[ruia omul se
poa$ elibera din circuitul elect.ric prin lbrfe prcrprii. in general olnul nu reusestc ii se desprin4il singur
din circrritul eler:tric din caiiza spaimei caie-l fnce sd lru rnai poatil iicliona gi din cau::aco;rtraclii'ior
musculare r:trc nu nrai permit glespriirderca de circuit.
lntcnsiiatca clrt'etttului electric carc strlllate (:oipul omene$c. atunci cilnd lnt;e doud. prrrlcte de contacl
ale acestuia se stabileqte o tensiune accidentali dattr, depinde de rezistenfa electiict a corpului.
Rczistenfa elcctricil n corpului este influerr{al?l de rnulli factori, externi (ulniditatea
9i ternperatura
aerului, gradul de utnezire nl pielii etc.) gi interni (transpiralie, febr{, confinutul de alcool ln sringe, stare
de oboseaid). S-a stabilit c6 rezisrerrla corpului omenesc variaztr intre 500 3000 ohmi.
9i
in calculul sistemelor de protecfie se iau in considerare valoarea de 1{X)0 ohmi pentru cazul
atingerilor directe 9i valoarea de 3000 ohmi pentru eazul atingerllor lndirecte.
ln funclie de intensitatea curentului care strdbatc corpul omerresc se produc urmatoarele efecfe,
prezentate gradat:
- intre 0,5 5i 2 tnA se situeazi pragul de sertzatie, care variaz{ de la persoana la persoanf,;
- intre 2 qi 3 mA - senza{ie ugoarl de tremrrr, iniepeturl;
- intre 3 9i l0 mA . convulsii, goc electric;
- intre l0 qi l8 mA - senza{ie dureroasil, contraclii rrrusculare;
- intre l8 9i 25 mA - dificultdli in respirafie;
- intre 25 gi 75 mA - 9oc electric sever;
- intre 75 9i 200 mA - fibrilafie ventriculartr dacd o parte din curent trece prin inim6 in
perioada de repolarizare a mugchiului cardiac;
- intre 200 si 1000 mA - ripar, in pius, arsuri la punotele de intrare gi iegire din organism;
- ilrtre 1000 gi 4000 rnA - arsurile sunt grave, extinse.
Din motive de protecfie, limitele timpului de deconectare a instalafiilor electrice
de jons{ tcnsiune
trebuic str fie de 0,2 sec, pentru tensiuni pflntr la 250 V pi de 0,1 sec. pentru tensiuni pSnI
la 500V,
Este fonfte important penhu viala omului ca timpul in care acestia este irr circuitul elcctric
sd {ic c6t rnai
scurt, intrucAt rezistenfa electricit a corpului continua sb scadl sub ailiunea curentului qi,
ca unnare,
intcr:sitatea curentului care trece prin corp cregtc continuu, moanea devenind practic inevirahill,
" Trssetil strdbiitut de curent prin corp este rJe asemcnea important, consirterlinclu-rr: r;;r tbarte
periculoase cf,ile: mf;na stdngd ' piciorul drept (axa inirnii) m6ia dreaptr -
9i marginea supi:, ioarr a
bazinului.
Ctrile cele mai "favorabile" sunt: m6n6 - cot sau um6r; picior stdng - picior drept; gold -
laba piciorului,
17.2 Accidcnte prin etectrocutare
Accidentul plin electrocutare apare atunci c6nd corpul omului se intercaleazd accidental intre
d.uA
puncte cu potenfiale electrice diferite, situalie in care prin el circulI un cur€nt capabil
s6 afectez-e
funcfiile vitale ale corpului (respirafia, circulalia sangelui gi activitatea nervoastr).
Efectele curentului electric asupra funcliilor vitale pot avea urmtrri imediate sau interziate.
Urmlrile imediate se manifest[ prin paralizarea funcliilor respiratorii gi/sau circulatorii, respecti-*,
aparifia stopului respirator iilsau a stopului cardiac, ori deces instantaneu prin tibrilalie vent,"icularL
Urmtrrile lntfirziate (ore, zile) se manifestd prinh-o sllbire a fo4ei musculare, amorJe li, chiar iri csnri
ln care accidentatul se afli in stare de repaus; la reluarea activit[fii pot ap4rea tulbur6ri sar,r
influenleazi centrtrl generator de e-xcitalii al ininii.
 ( i
17.3 Primul qiutor I in situafia unui accident in instala;ii cu t,lnsiunea de lucru peste 1000 V, trehuie cunoscut faptul cir
ins69i apropierea de accidentat poate prez..enta pericol pentru salvator, clin cauz-a tensiunii
in-cazul accidentelor prin elcctrocutare est€ evident.cs numai int6mpl4tor se p,onte dc pas. -se
beneficia de ajutor vor efectua urmfitoare le manewe, duptr caz:
r:41ifi;:at' If,in acest mritiv, succesul prinrului ajutc.r depin.Je ctc compctcnla ceior prezenti
ln mgrnentul
accid0ntului" - Deconectarea instalafiel (scocterca de suh ten.sirne ) o poate facc numai o peiscanf, care:
cunoalte bine instalafia iar scoaterea accidentatului din instalalii aflate sub tensiunc cste
irr practicil. sqr ?nt6lrrssc douh situalii: permis{ numai duptr deconectale. Pentru aceasta se vor folosi orice mijloace disponihile: prip
sfrigIt, telefonic, prin radio sau prin mesager etc.
- accidentatul nu se poate desprinde de instalafia electricl
- accid*ntatul s-a desprins de instala{ia electrictr, nemaifiind in contact cu acea$ta * Scoalsres accidentntului din instalafia aflattr sub tensiune
1i nici tn este permis[ nurnai in staliile
inrediata ei aprc4riere. electrice, trnde operalia se executtr de c6tre personalul special instruit in acest sens gi care
utilizeazt mijloacele de proteclie electroiz-olante (cizme gi manuli de inalttr tensiune, gt.ngu
ln arilbeie, situa{ii. p$rsoana, care ac{ionear.fi pflntnt acorrjarea pri,nului ajutor, salv$tor.ul (salvatorii) de manewi, corespunzltoare t+nsiunii nominale a instalaliei).
trFbtiit,slil)ri,.itiltr;uoperntivilatesitrra{iaconcr*ttraviliinieigisdhnt{rasi6 nioduldeactrionarc,astfei
inr:Ai sil ntr-6i periciifeze integritatea corporal6 sau chirrvialn, expunfirrdu-se aceluiapi - Dacf, din
risc. carrza arcului elcctric provocat de accidenta.t ca unnare a atingerii insialaliei
electrice, acestuia i s-arr aprins hainele fdrl ca el si fie in conlact sau in imediata apropiire
a instalaliei electrice sub tensiune, se va acfiona pentru stingerea hainelor oprinne, pr{n
l?,3.1 $coaterea occidentsfurui de sub influonfa eursntului elcctric inlbngine. Este de prclbrat ca accidenratul si fie culcat la p[mdnt in timpul acestor intcrveniii,
gtiut fiind cd tnigcarea acestuia ca o "torfd vie" ingreuneazS
p',11p;1 Ei agraveazi in acellgi timp
''11:i:urfir: ?n succesriunea sclirnii de accrdare a prilnului ajutor iu caz cle acridentare prin ac{iunile de salvart.
eleclrclrttare, este scoaterea sccideritntului de sutr *c$iunea sau inlluenfa crrrentului electrie.
I 7..1,2 Determinarea stfirli accidentatului

3 ircl-rh'u a scoate acci(icntatul de sub acliunea curcutului cicctric din instaia{iile cu tensiunua rje lucru DBp6. scoaterea accidentahrlui de sub tensiune gi in afara nericolului generat de aceasta, se va deicnnina
rrrb tr000 V. proceciagi astfbl: starea clinicd a victinrei printr-o e;ianr'nare rapidi, deoarecc tot ceea ce urmeazb s[ se facl in coniinuare
r1:pinde de aceastt stars.
- Daci accidetltalul €ste in contact cu instalafia electr:ictr gi se aflN undela Ia inf,lfirne: .Acliunile de prim ajutor sunt diferenfiate, in funcfie de starea accidentatului:
- dncd accidentatul este con$tient;
' Analizafi situaiia qi cunosc8nd faptul cll Cuptr inh'cruperca tensiunii, mugchii sc - dacd accidentatul este incongtient;
relaxeaztr, exist0nd posibilitatea r:6derii accidentatulrri, luafi preventiv nrtrsuri de 'daoi accidentafrrl prezintd vltlmdri sau rdniri.
evitare a acestei consccinfe,
. Dactr accidentatnl este congtient
' Sprijini{i accidentatul cu propte!€ izolante sau olganizafi stenuarjea c64erii prin
prindcrea victimei ori prin ptasarea p'e sol a unor suporturi groase la locll eve*tualei in aceast* situalie examinarea este u$uratI de faptul cd se poate stabili contact verbal cu accidentatul.
cideri - paie, materiale textile, creugi etc. Acest contact trebuie realizat sub fonna intrebfu ilor, concomitent crr actiunoa de caimare. de linigtirrr
r accidentatului:
- Aciionafi pentru intrcrupereo tenslunii prin deschiderea lntrerup[torului de alimentare, in - "ageaz6-1e", respectiv "culcA-te gi stai linigtit, respirtr ad&nc Ai regulat";
lipsa acestilia prin deschiderea separatorului, scoaterca siguanlclor, scoatcrca diri priz[, de ln - "cunr s-a in(drnplat accidentul ?"
caz.la ,:az. - "te supird ceva ?
. ai arnefeli ?
- Dactr scoaterea de sub tensiune a inskla{iei necesitb timp, defavoriz{nd operativitatea . ai greaB ?
int*vctllici, seoutefi accidentntul rte ruh tenslune prin utilizarca cricitror materiale sau . ai cumva dificultifi in respiratie ?
ouliiptlrlsllis elccrt'oizolante care liuii( ia indcrnitn[. asiiel lrcAt sd sc lcugeascl indcpfutarea te suplr[ inima ?"
,'rccirJentatri!ili ;Je iona de. pcricnl. ln timpul intrebarilor se cautd vizual eventualele serirne exterioarc ale stxrii de rau:
- culoarea pielii, in m6d special cuioarea iblei ( paloarc sau rotea{X excesivA);
- transpirafia felei 9i a pafunelor:
- prezer:fa gi caracteyisticile respiraliei gi ale pulsului.

t'7 t
 (
{
in cazul unei st{ri de r{u se solicitf, salvarea. . Dacd starea de r[u persisl6 sau se agraveazi :

" Dacil accidentntul este incongtient - acciclentatul va t'i agezat in pozilie culcat. cu picioarcie ridicatct

Se considerd ?n stare de incongtieng acel accidentat c{ruia ii

lipsesc.reflexele de autoapllrare 9i - irnbricirnintca trebuie descheiafh li slAbitd in zonu g6trrlui. pir:ptulr,ri gi
capacitatea de migcare autonoma. Functiile vitale de baz6 - respirafia gi circulafia - pot fi
satisftrcftoare. abclonrcnuI ui:
Deosebirea st6rii de incongtienld faftr de moarte clinicl, numai prin observafie vizuali, este difici]d (a
se vedea cap.6). - sc va asigura transl)ortul calilicat (;rrin salvarc) la rur sclvicirr lrrcrlicirl clt
urgen{d.
Procedafi dupd cum urmeaz6:
. ()rice electrocutat va li lransportat la spital pentnr sulrrilvcghcrc ntcrticalti.
- Dacii din circumstanfele producerii accidentului nu rezultd v[tdm5ri gi leeiuni care ar dcoarece ulterior pot survenl tulburilri dc rilrn cardiac.
contraindica lntr-un mod evident migcarea gi deplasarea accidentatului (de exemplu: c6dsre cu
grave leziuni 9i vbttmtrri, fracturi, hemoragii), agezafi accidentatul int-o pozilie care s6 permitl
exarninarea sa, adicS ln pozilie culcat pe spate pe o suprafafi plan[ qi suficient cle rigidtr, cu
recomandarea de a nu fi migcat inutil, deoarece pot exista eventualc vdtimdri "ascunse"" pentu
care migcarea ar fi contraindicatd.

- Desfacefi hainele la g6t, piept $i zona abdonrinalf,,

- Verificafi starea respira[iei 9i existenfa pulsului.

- in cazul lipsei func{iilor vitale, l{r[

a mai line searna de evcntualele interdiclii de migcare a
accidentatului, acestuia i se va face respiralie artificiald sau reanimare cardio-respiratorie ( a
se vedea cap.2 Si 3 ).

tfu4tl 'Modalitatea de acordare a primului a.iutor 9i in general orice intervenfie se stabilesc

in func{ie de starea concretf, a accidentatului.

. Alte vf,ttrmtrri

La accidentele prin electrocutare se pot oroduce arsuri, fiacttri, tuiburlri de vedere etc.

Simptomele dureroase ale acestor vtrtim{ri sunt semnalate de accidentalii aflafi fn stare de congtienld.
in cazul celor care gi-au pierdut cunottinta, cercetarca vltitmdrilor trebuie Qtcuti abia dupl ce s-a
constatat starea sat;sf6cdtoar€ a respiraliei 9i circulaliei sanguine iar examinarea trebuie realizat{ nurnai
vizual, f{rtr a rnigca gi dezbrtrca inutil accidentatul.

DupA constatarea stirii accidentahrlui, trebuie decis modul de acordare a primului ajutor in funcfie de
tipul v6t6mtrrii: arsuri, fracturi, pldgi etc. (a se vedea capitolele respective).

t#*qol . Chiar dacl in urma electrocutbrii, accidentahll nu acuzi stdri de rtru (nici rnlcar
trccdtoare), el trebuie finut in repaus timp de 0,5 -I ortr" dupd care trebuie supus unei
consultalii medicale.
,j,

i.

${

.ii
.J

,d

l:
t73
 Capitolul 18

18.2 Primul ajutor

OTRAVIRI ACCIDENTALE - Ac{ionati cdt mai repede !
Nu pierdefi timpul in cazul in care otrava nu poate fi identificati imediat.
l8.l Generalittrti. Semne gi sirnptome
- Cerefi ajutor specializat !

Prin otravi se inlelege orice substan{i care prin absorblia sa in organism provoacf,
imbolndvire sau - Daci acest ajutor nu este disponibil de urgenf[, primul aiutor consti in eliminarea otrivii
moarte. Antidotul este o substanfl care ac{ioneazE impotriva otravii gi ii
anuleazd efectele. sau reducerea efectelor ei.
Otrivirea accidentali poate surveni in ciuda oriciror precau{ii. in caz de otr.dvire trebuie
avute in vedere
patru aspecte:
in raport cu calea de p6trundere a otr'[vii in organism, resp.ecta{i unnitoarele principii de prim a-jutor:

' identificarea substanfei otrivitoare. Clutafi sticle, tab!,lte, ambalaje sau rcsturi de material - Otrivurile inghilite nu trebuie diluate. Daci victima este congtientd, puneli-o s6-9i cldteasci
otrf,vitor, chiar gi voma, care ar putea fi folosite la identificarea agentului toxic;
gura, spila{i-i pi gtergeli-i fala pentru a irrdephrta orice rest de otravh./substanld corosivfl (in
special in cazul unor otrdvuri/substanle corosive solide sau al unor pulberi).
' detcrminarea cantitifii absorbite. Estima{i, duph mirimea ambalajului, dupi numirul
pilulelor sau dupd cantitatea de substanta chimici rimas6, ce cantitate de substanli otrivitoare
a fost absorbitii;
' Nu provocali vdrsdturi decdt in cazurile cind medicul indicl acest lucru. Substan{ele corosive
produc mai multe arsuri cdnd sunt vomitate iar produsele petroliere pot fi aspirate in plimdni
ducAnd Ia pneunronii chimice gravc.
'determinarea ctrii de intrare in organism. Primul ajutor va diferi in func{ie de acest lucru.
Administrareaotrdvii se poate face prin ingerare (inghi{ire), inhalare in plirn6ni, absorblie prin
La recomandarea medicului vlrsiturile pot fi provocate prin administrarea unor anumite
piele, injectare ln s6nge sau orice cr.rnrbinalie de doui sau mai rnulte metode;
substanle.Vdrstrturile provocate mecanic sunt de obicei ineficiente.
. determinarea timpului scurs din momentul otr.ivirii.
- Otrlvurile inhalate, ca de exemplu, gaze toxice, trebuie "curilate" clirr plimdni cAt dc
repede este posibil. Victinra trebuie transportati la aer curat, departe de sursa dc otrivil'c.
Semnele gi sinrptomele pot apfu.ea irnediat sau cu intdr.ziere.
Dactr nu se cunoa5te istoriaaccidentului, pentru identificarea substanlei gi a c6ii de
intr-are in organisnr, in cazul in care victima nu rcspild, trcbuie aplicatd lespira{ia artificiali prin ntctocle
se observr sernnele gi simptomele care pot a-iuta la stabilirea ciii de intrare. Astfel:
indirectc (a se vodea sr-rbcap.2.3.2.2).

- otravurile ingerate pot da ame{eal[, crampe abdominale, viirslturi gi alte tulburdri gastro-
- Otrivurile absorbite prin pielc, ca de exenrplu, substanle le chimice lichide sau pulberile
intestinale. Acestea pot provoca decolorarea buzelor gi a gurii, arsuri sau un miros speiific
al trebuie indeplrtate sptrlAnd zona afectatd cu multl api caldh 9i dupi aceca cu aph gi sipun. Sc
respiraliei;
acord6 o aten{ie deosebitd zonelor asc,unse, de exemplu sub unghii 9i in pir.

- otrtrvurile inhalate aclioneaz6 in primul r6nd asupra sistemului respirator gi pot

afecta de - Otrtrvurile injectate irebuie re{inute in zona de injectare. Se rrren(ine victima cat se poate
asemenea sistemul circulator gi pe cel nervos central. Simptonrele respiratorii suni reprezentate
de relaxatd, cu rnetnbrul ai3ctat la nivelul inirnii. pentru a intdrzia absorbtia. Se spalS intreaga
de tuse, dureri in piept gi respiralicr acceleratd/dificild. zonl pentru eliminarea otr'[vii de la suprafla{d.
', Otrtrvirea cu monoxid de carbon gi combinalii ale hidrogenului cu sulful pot provoca la inceput
stdri confuzionale gi dureri de cap. . In filncfic
Prelungirea expunerii poate duce la legin gi pierderea cunogtin{ei iar irr final la stop cardiac
,gaeqlcl de eventualitatea producerii unei otrdviri accidenfale la utilizrrea
$i subslan{clor rov;. 'le de lnunci, instrucriunile de iuc*u vor cuprinde
respirator; rt
qi rntrsurire pr"', c de prr.,r ajurrr, referitoare la noxele specificc
fiectrrui lor'Je lut
- otrlvurile absorbite prin piele pot produce iritalii locale ale pielii gi au efect ime4iat sau
intdrziat asupra sistemului nervos central pi, in consecintd, gi asupra respiraliei qi circula{iei; . Primul ajutor riu trebuic str int6rzie transportarea victimei la serviciul medical.
- otrdvurile injectate pot produce iritalii ale pielii la locul in{epiturii
9i au de obicei ei'ecte ' in tinrpul transpcrtului sau agtepllrii acestuia:
rrrult rnai rapide gi nrai importante asupra sisternelor" ne rvos central, respirator gi circulator.

- Urnririti respilaIia 5i daci eslc l'lcccsilr facr:ti icspiril'iic srrr[-la-qurh in caz

ci in guri sau in.jurLrl accstcia sc gitscsc rezirluuri olrlviloalur'corgsirrtr

174 lls
 (
Clapitolul l9
trebuie folositi o metodr de respira{ie artificiald alternativd (a se vedea
cap.2).
MU$c^rujil Dri ANtMALE. iNTEPATURI $l
- Nu aplicali respirafia "gurtr la gur6" ?n intoxicalii au gaze qi MU$CATURI DE INSECTE
vapori.

- Asigura{i-vi ci victima se gisegte in pozilia de recuperare (a se vedea

l9.l Muqc5turi de animale
cap.5).
Mugcdtura unui anirnal provoacd lle o rarri punctiforrrd, fie o distlugere de tesuturi (laceralie). Aceste
- Prevenili rdniri ulterioare dac6 victima are convrrlsii.
I rhni trebuie considerate intotdeauna periculoase deoarece existd riscul infectlrii lor prin saliva
animalului.
- Acordagi primul ajutor in caz de goc (a se vedr:a cap.4).

19.1.1 Turbarea

l9.l.l.l Generalitlfi

Este o boald virald mortald atat pentru orn cdt gi pentru animale. Se poate transnrite pt'in mugcdlura unui
anirral turbat, prin rndnuirea unui animal bolnav sau prin contactul direct cu o ranir inl'eclali.

Cdnd se acorcld primul a.iutor unei victime sau c6nd se mdnuieqte un anirnal virl sau rnort trebuie luate
toate rnasurile de precau{ie impotriva infectErii. Se curd{h foarte binc nrAinile gi in special atunci cAnd
acestea prezintd t[ieturi sau crdpdturi. Daci trebuie atins un anitnal se poarlh rndnusi. l)acd arritnalul
poate fi capturat lird riscuri, el trebuie {inut pentru examinare. Dac[ trebuic ttcis, se pdstreazi inlact
capul lrcntru cxantinarc.

Chiar dacl o persoanFi a fost infeclatli cu virusul lrrrbdrii, boala poatc fi irnpicdicatil prin lralitrrtL-tl(
antirabic.

1 lr.l.l.2 Primul ajutor

Scopul prirnului ajutor este de a reduce c6t mai nrult posibil contaminarea zonei rdnite, a controltt
sdngerarea li a obtine a.jutor medical.
Proceda{i astfel:

sA sangereze,ceea ce o poate curdla intr-o oarecare misurS.'l'rebuie iltsa limitatd

- l,SsaJi rana
sdngerarea puternici (a se vedea cap 8).

- Spala{i rana cu slpun antiseptic sau detergent gi cl5tili-o cu apd pe cat de flerbinte suporti
victima sau aplica{i o solufie de sare.

- Aplica{i un pansalnent gi un bandaj gi transportaf i victima la un serviciu rnedical slrecializat.

t16
117
 19.1.2 Mugctrtura de garpe veninos (viperi)
I - Dacd acul a rf,mas infipt in piele, indeplrta{i-l cu atenfie impreund cu sacul de venin atagat,
19.1.2.1 Semne qi simplome pentru a nu se stoarce accidental otrava in ranA.

t)upi citeva rninute, la locul rlugc[lurii apare o LrmflSturd fbarte dureroasi care se extinde rapid; uncori - Dacd acul se gAsette in gura victimei, cl[ti1i-i gura cu o solu{ie de bicarbonat de sodiu
plaga sc ulcereazh, deta;dndu-se resturi de lesut mortrficate. (o lingurili la I pahar cu ap6) sau dali victimei si sugi o bucati de ghea!.l.
Corrcorniterrt apar grea16, vdrshturi, dialee, sl6biciune, teanrd;i delir. victirna se uil.tr cruciS, rcspird cu
l-rrcutate gi neregulat, apar paralizii, corrvulsii, uneori f-ebrfi gi dacd nu se intervine in24-48 dc org"s.e - Dacb victirna prezintiunrfldturi irr cavitatea bucald sau dificultAli de respira{ie, trebuie
l)'i:ltc pr(xlucc llruilrtca. t,
' f't'
urmArith indeaproape. Solicitali ajutor rnedical specializat.

' j;Al.Z.Z Prinrul ajutor t

ftr"
Stloprrl printului a.iutor acordat imediat la.locul accidentului este dc a preveni absorblia veninuhli.
Ploccdali astlcl:
- Ageza{i victima contbrtabil 9i sprijinili memtrrul at'ectat; nrigcarea stirnuleazi cilculalia 9i
rdspdndegte otrava mai repede in corp
- Calnra{i victinra; frica sau congtienl,izarea pericolului pot.agrava gocul.
- Aplica{i un gilrou deasupra rnugchturii (earoul sir nu tic rnenfinut nrai mult de o ord qi s,i rru
tic legat atal (lc slrans, inci{ si disparl pulsul). Din l5 irr i5 rninutc ridica{i gar'oui toi. lr;.li sus
e ir c,iiiva crrr. pani irpronpc dc iridircina rnctlbrului.
19.3 Alte mugctrturi
Lipitorilese gisesc in mlaqtini, iazuri, lacuri $i ape st1titoare. Unele din acestea se hrdnesc cu sdngele
animalelor sau oamenilor. Produc o micd leziune a pielii, care poate trece neobservatA pe lnontent.
Atunci cdnd lipitoarea s-a fixat, incercdrile de indeptrrtare a acesteia prin forfl s-ar putea sd equeze gi
pot mdri pericolul de infeclie.
Acordati astfel primul ajutor:
- indeplrtali lipitoarea prin presdrare de sare pe corpul acesteia, atingerea cu un ac inrogit in
foc, un chibrit aprins, o tigarl, ungerea cu petrol, terebentini sau ulei.
Nu folosili metode mecanice.

- Curflali zona pentru indepdrtarea iritaliei cu o solulie de bicarbonat de sodiu sau arnoniac.
- r\plrca(i glrca{ir local, pe zorra plirgii.

- Aspir"ati toxina din plagd prin sugclc cu conditia ca ccl carc dii prirnul ajutol sri ru aibf, rdrri
pe: buze sau pe rnucoilsa trr-rcalii sau tblosili pcntru aceasta o ventuzl.

- incilzili bolnavul cu phturi, slicle cu apd caldi, pernd clectrici etc.9i dafi-i bduluri indulcilc
gi slrate.

- Trarrsporla{i de urgen{[ victirla la un serviciu nredical specializ.at.

19.2 in(eplturi gi mugcituri tle insecte

[-a rnajoritatea pcrsoanclor, o mugciturii./intepS{urd de insecttr provoacd nttmai o umflhturd dureroasi

ilrsoliti clc inro;irea zonei respective gi dc senza{ie de ntincdrirne.
l-:r unclc pcrsoallc in[epdturile dc albini sau viespe provoac.l reac{ii alergice grave.

Urmarili drrcd apar iritalii 9i umfldturi in jurul ochilor 9i gurii, anrefeli, virsdturi, diticultdli respilalorii.
f)acir obscrva{i astfel rle sentnc nu intirzia{i lransportarea victirnei la urr selviciu nredical.

Ai:orda!i primrrl ajutor dupit culn urmeaza:

- Aplica(i pe lanl alcool, o solutie slabd de arnoniac sau o pasti de bicarbonat de sodiu gi apb
Bvitali lblosirea alcoolului gi a arnoniacului in zona or:hilor.

t-7q t7g
 Capitolul20 1

' ARUNCA un obiect plutitor spre persoana care se ?neace, utilizdnd o anvelop[ de cauciuc,
o vestd de salvare sau chiar o v0sld pentru a sprijini victima.
ACCIDENTE ACVATICE
. TRAGE la mal persoana care se lneacd cu o fr0nghie sau cu un cablu.
20.1 inecul

'VASLE$TE spro pentoana care se ineac[ cu o barcl, o scdndurd pentru surfing sau orice alt
inecul constituie o formtr de asfixie, determinat[ de p[trunderea apei in clile aeriene, de un spasm la obiect plutitor .
contactul cu apa sau de fenomene reflexe de oprire a respira{iei gi circulafiei la unele persoane care sar
in ap6 de la indllimi mari, intr[ in apl foarte rece sau primesc in aptr lovituri in abdomen sau in cap. iNOatA spre persoana care se ineacl numai dactr egti calificat pentru aga ceva. Numai
'
persoanele antrenate trebuie s6 lncerce sl salveze victimele de la inec.
Aceste accidente se complicl llecvent cu alte rf,niri ca fracturi, pl6gi sau hipoterrnie.
Salvatorii trebuie si fie antrenafi pentru a incepe urmltoarele proceduri de prim ajutor, indat6
Accidentele acvltice sunt periculoase qi pentru salvatori, care ar putea deveni ei inqiqi victime. ce victima a fost scoa$al cu fala la suprafafa apei:

- Restabilifi imediat respiralia. Aceasta este cea mai important! cerinfd a primului ajutor ln caz
20.1.1 Prevenire de lnec.

Ma.ioritatea accidentelor acvatice apar la inot, scufundare, navigalie etc. Curllafi ciile respiratorii de orice material str{in vizibil 9i, daci respirafia nu se reia spontan,
Refine{i urmltoarele reguli de prevenire: lncepeli respiralia arrificiald prin metode directe.

- invepli s[ inota{i gi inota{i numai in zonele sigure sau balizate. Nu inotali singur.
- Supraveghea{i pe cei care inoat[ 9i inrprejmui{i zonele de inot.
.- Scufundali-vd ntunai in apa ihrcare va sunt cunoscute: addncimea, fundul 9i curentul de ap6.
- Evitafi hiperventilarea pentru a mdri timpul de scufundare, deoarece aceasta poate descreqte
nivelul de bioxid de carbon in sdnge. producdnd leqinul.
- Dacd nu sunte{i un bun inotltor $i nu cunoalte}i bine tehnicile de salvare, nu incercafi
' Tratati victima ca 9i cum ar avea o leziune a mdduvei spindrii dactr accidentul a survenit in
timpul scufund[rii, navigafiei etc. O victim[ care are o teziune a miduvei spinf,rii, este adesea
gdsit[ cu fala ?n jos in aph.
Trebuie s-o lntoarcefi cu deosebittr grijn cu fala in sus p€ntru a nu-i rtrsuci coloana vertebrald.
Capul gi ceafa victimei trebuie s[ fie sprijinite in cursul asiguririi dispozitivului plutitor
(scAnduri spinalI lungd, a se vedea subcap. 9.5.4. ).
-
ln9epeli 9i menfinefi respirafia artificialA in timp ce persoana este scoastr din apd 9i p6n[ la
oblinerea ajutomlui medical.
sE

salvali o Persoanb care se ineactr. - indatd ce victima este a{ezattr pe o suprafaftr ferm[, conrolafi circulalia sAngelui pip[ind
pulsul la nivelul arterei carotide.
- purtati un dispozitiv personal de flotare atunci c6nd naviga{i sau practica{i sporturi pe apd. Daci nu existtr puls, lncepefi reanimarea cardio-respiratorie, cu condilia sA fili calificat penfu
in ca i apei addnci evitali utilizarea saltelelor pneumatice, tuburilor de respiratie sau
juciriilor aceasta (a se vedea cap. 2 9i 3),
gonflabile.
Respirafla artlliciall sau RCR trebuie administnte continuu p0ntr ce victima este salvatg
- Nu.stali ln picioare ln b6rci mici 9i nu v[ apleca[i peste marginile b6rcii. 9i este predattr asistenfei medicale de specialitate.

- Evitali utilizarea alcoolului. - Acorda;i primul ajutor pentru hipotermie, dac[ acesta este necesar (a se vedea cap. I 6).

- Pentru a scoate apa din stomacul victimei, v8r6fi ambele mtini sub abdomenul acesteia $i
2I).1.2 Primul ajutor ridicali-o (figura 20. I ).

Salvarea unei victime lnecate depinde de viteza de salvare 9i de acordare a

primului ajutor dar
salvatorut trebuie str fie prccaug pentru a nu deveni 9i el insugi o victimi.
["g"iil" de bazl in sitvarea'at h inec sunt simbolizate prin cuvintele: ARUNCA, TRAGE,
VASLESTE, INOITA.
 /
- Formal, ,vtr se instaleazd la cdteva minute de la deconnpresiune, cu o senza{ie de. amor
in membrele infcrioare, slibiciune (uncori bolnavul nu se nlni poate {inc. pc picioare), paral
tulburlri ale rrrechii irrterne (ame1eli, tulburlri de echilibl'u etc.). in unelr: cazur.i, hrlburl
nervoase sub fbnn{ de paralizii grave sunt pc primui plau, in alteie se prr,duc i.iistr.u;
i'np,.rrtante ?n urechea internil yi mcilie (put6nd ajunge la surditatc). I,r.r il inffllnit(
asr:flenea, h:ibrrrlri osoase, articular.rr, crnLolii, coiaps.

De obicei. sernnele descrlse nu apar dec6t in cazul ilr care decompresiunea s-a thcut in conr
necorespunzdtoarc, bnrsc.

20.2.2 Primul a.iutor

Prirnul ajutor trebuio reslizat prin recor,'rpr!marea inrcdiatfi a bolnavului la o presiune de cei puiin
Fig. 20.1 Scoaterea apei din stomacul victimei din cea inilial[, timp dc 20 minute la 2 ore, in frrnclie de evolufia sirnprontelor.

Rolul salvatolilor in acsste cazuri se va rezuma la supravegher€a timp de cel pulin l2 cre r]r
20.2 Accidente la scufunderc decomptitnare (iri acest interval scafandrii sau chesonierii respectivi nu se t/or indeptrrta prca nrul
calnr.ra dr: plesiunc) se rnnal6nii imediat orice scmne dr: hoaltr care ar aptrrea.
Scufundtrtorul este expus in api gi la alte pericolo, legate de varialiite de presiune. Cdnd un scu{imdator
(scafandru) coboartr sau urctr itr api el este supus unor varia;ii mari de presiune care
acfioneazl asupra Dacd nu pute(i str cvalua{i lezlunile apdnrte la scuhrndare, este inrportant totugi s[ v[ da{i seama <i
'aerului sau altor gaze incluse ln cavitdlile
corpului precum pltrmflnii, urechea medie gi sinusurile. uir scufirn<jirtor este suferind gi sd aclionafi adecvat.

Dacd scufunddtorul are o stare de strntrtate bun[ gi se scufundl cu grij6, atunci organismul se poate
Un scufundtrtor sufhrind manilbstd unele din urm4toarele semne gi sirnptome :
adapta la varialiile de presiune. . piell pAratd pi iritattr,
. spumd sanguinolentX 3au chiar s&r,gc ia gur) gi nas;
Dacd scufundtrtorul are sinuzittr sau alte probleme respiratorii sau dacl efectueaztr coborirea/urcarea
. dureri nrusculare qi articulare;
in mod impropriu, gazele captive se vor contracta ori destinde, productnd diverse leziuni interne.
. dureri severe de din{i;
. dificult{fi de respiragie:
20.2.1 Semne gi simptome . arnefeali, vlrs{turi, incapacitate de a vorbi gi a vedea;
. paralizie, stare de incongtienp;
ln perioada de compreslune (cobor8re in apd), pot apdrea tulburIri determinate de starea
necorespunzitoare a cdilor aeriene superioare (inflamafii ale mucoasei nazale, ale sinusurilor, alo Proceda{i astfel;
faringetui etc.) sau a urechilor, ceea ce poate produce senzafii nephcute, ajung&rd ln unelo caarri la
rupturi de timpan, hemoragii etc. - Calmafi victima.

Tulburdrile determinate de decompmlune (urcare la suprafa$) sunt fttsl mult mai grave; ele apar de - Acordafi primul ajutor pentru asfixie (a se vedea cap. 2 9i 4).
la c6teva minute p0ntr la 10-15 ore de la decompresiune (ln medie dup6 2,3 ore)
9i imbracl forme de
intensitate variabil[: - Acorda{i primul ajutor pentru loc (a se vedea cap.5).

- Forma uqoarl cu dureri prelungite osoase gi articulare (ln special la nivelul genunchilor, - Ob{ineli ajutor medical specializat.
umlrului, cotului etc.), dureri musculare, mdncdrimi ale pielii care poat€ prezentamarmor6ri,
pete rogii sau palide, podiuni umflate etc. Fenomenele pot dura 10-15 orc, rareori mai mult gi Partenerii de scufundare, echipamentul de scufundare rezervoarele dc aer trebuie sd insofeasc5 vict
Ei
se reduc treptat de la sine. la spital.

- Forma rredle apare la 30-60 minute dup[ decompresiune, sub forma unei oboseli marcate,
r tulburtrri de echilibru, ameteli, v8jdiuri ln urechi, dureri violente aMominale, grcfuri, vlrsltgri,
uneori colaps; pot aptrrea tulburiri oculare cu urmdri grave.

r83
 Cnpitolul2l

TI{ANSPOR',rriL ACCIDENTATI LOR

21.1 Principii gencrale

It{ici un sccidentst nu va I trsnsportat inainte de a li adus ln starea de a suporta ln bune

condi{ii
transportul, adictr inainte dc a fi examinat gi a i se fi Rcordat, efectiv, primul ajutor.

Aqol A crede cd primul ajutor la locul accidentului lnseamntr evacuarea imediat?t a victinrei
la prima unitate sanitard de pe traseu, esle o mare gregeali.

" Accidenta$i vor fi transportafi nurnai cu autosrnitara (ambulanfa), o intdrziere in sosirea acesteia
fiind conrpensati cu prisosinfa de transportul victimei in conclilii de securitate.

PARTEA a III-a
TRANSPORTUL ACCIDENTATILOR
' Numai victimelc cu leziuni ugoare, care nu influenfeaztr funcfiile vitale ale organismului pot fi
transportate ctr mijloacc improvizate gi numai ln cnndifii excepflonale se poate indica gi transporftrl
celor accidentafi gr:rv cu aceste mijloace improvirate. De asemenea, se recurge la nrijloace de transpon
"civile", atunci cdnd accident'rl s-a produs in locuri izolate, la mare distanp de staliile de salvare.
' in condiliile actuale de organizare gi dotare a serviciilor de urgenF, numai cadrele medico-sanitarc tle
speciaiitatc (salvatorii dc gradul I 9i Il) au dreptul sd dispuntr ridicarea gi transportul victimelor de la
locul accidentului.

'0 datli cu sosirea autosanitalei, cadrele de specialitatc preiau caz.ul gi perfecteaztr rntrsurik: d,: prini-
ajutor iniliate de salvatoru! (salva'orii) de la locul accidentului. Ei potefectua in conclilii irii,i bui:c
reanimaren carCio-iespiratorie, pot trata leziunile asociate etc.

'PAn* la sosiroa ambulanfei, salvatorul (salvatorii) trebuie sd intervintr cu promptitudine, pcntru

contbaterea cauzelor 9i consccinlelor accidentului gi pentru prevenirea gi inlllturaiea facbril,lr cle
aSfava-re gi apoi str supravegfie.ze starea victirnei. Persoanele care au suferit traumatisme grave nu
trcbuie
deplasate inainte de sosirea unei persoane calificate, in afara cazurilorin care este absolut necesiir ca
aceste persoilne sd fie scoase dintr-o "poziiie sau situa{ie periculoas6", care ar putea agrava consecinlclrr
accidentirii.

' Faptul cd transportul de la locul accidentului p6nd la spitalul (dispensarul) cel mai apropiat nu
deptrgegte uneori 5-10 minute, nu poate constitui ojustificare pentru neglijarea apliclrii rnhsurilqr dr,
prim-ajutor la locul accidentului sau ?n tirnpul transportului.

'Ilste dovedit ca nerespectat'ea regulilor de acordare a prirnului ajutor la locul accidentului, nesocotireru
necesittriii transportului victimei cu autosanitara 9i neaplicarea tratamentului necesar in ar.ltosanitartr
duce, inexorabil, la situalia de a ridlca de la locul accidentului un rlnit in stare de poc, ge n
transportn un muribund gi d,e a interna un decedat.

' Momentele cele noai importante nle transportulrri gi anume scoaterea victimei de Ia locul accidnntulli.
ridicarea ei de la sol, transportrtl ei, agezarea ei ln pat trebuie execufate in mod diferenfia$, in irrncli.l
de circurnstnnfele in care s-a prodrrs rccidentul, de gravitrrtea Ei tiprri lezignilor (v[thm*riior) urovr.,rat,,,
cAt gi de nurndrul snlvatorilor prezenfi.
 (
Pentru a imobiliza 9i col' a vertebraltr cervicald (gAtul), rleseori fracturatd irr cursul ar.cirle:rtclr,r
'Tehnica de intervenfie pentru tr8nsport trebuie subordonalfi ideii de a nu &g!.avg 9i a nu rrrtiere, se introduce o stinghie de lernn (scdnduri spinal6 scurtd) intre speteaz.a scarirruirri
comnlica vdttrmf,rile produse de accidenl. Inventanrl ieziunilcr nu poate fi exe(utal cor*ct qi iorlplet .j r:,.,;,telc
ar:cidentatulrri. litingJlia care se inalftr densuprir capr!l'.li va {i piesa firtr .lt ccre srj lgai,ii r.rr <, 5,rcl11i;
la icrcul accidetrfului, irr special ln situafia politraurnatirmelorgrave, cf,nd victima se aflh in $tare rJe dr
pfini:b fruntca aceideirtatului (figura 2 1.3i"
inccnStienfX.

Pentru aceasta, mobilizlrea accidentatului va trebui.nstfel er,ecutatd llrrflt segmentul forrnat dln
cap-gAt-trunchi-bazin, s[ rtrm$nf, nemlgcaf ca un bloc rtgld. ln acest fel, coasrele rupte nu vor
rrjunge s?l pertbreze plAmtnii, vertebrele rupte s[ secfioneze mdduva spin*rii, acciejentatul in com6
s6
se sufirce cri propria-i linrbtr sau cu lichidul de vomtr etc.

' in orice situalie. oricit de grele ar" p6rea circumstanfclo de producere a accidentului qi starea victirnei,
salvatorul hcbuie sii acfioneze cu cainr pi si se orienteze asupra acelcr tetrnici de rnapeware a
ac$icie ntatului cure sit reducil in marc parte riscurile arnintite.

21.2 Scoutcrea victimei de la locul accidenlulul Pig.2l ?- Scoatlrca accidcntatului din Fig.2l .3 Imobilizarca accid'lntatuhii lrc
oabina rinLri vehicrrl avariat scaunul unu: vt:hicul
A. Accklentat cilzut lntr-un ganf adtnc. in funcfie de addncimea Wntului se vor folosi un lrumdr
variabil de chingi precum 9i o pdturtr ori o pdnztr foarte largl 9i iungi care sd poatE cuprinde capul gi ,A.lunci c3nd scauttttl vehiculului cste fix, degajarea uccidentatului este bine s6 fie tlcutd astlcl iqcAt
ct.rrpul viciimci. Acesba vor fi irttroduse pe sub capul, toracele, bazinul gi eventual genunchii victimei, scjrtutrezcpcziliriincareaces'ase alltrlnvchicul.,'Jeilectalea(inti;rderna)coloarrei 5i i:qczare:r viciiuri;; "ii
capetelc lor rrlmdnAnd instr in afara $anfului. P'.rn8nd treptat chingile in te nsiune, acc,identatul este irr prizilia alg sigurarr{6, flicbndu-se lir o oarecare distariiS rle vehicr,'iul avar.irt.
ridicai la suprafafd (figura 2 1. l ).
Fenhtl a iriungc ia victimil, la nevoie se taiu carosnia, crr ajutorul untri aparat electric. n\inric nu {.\i{j rnrji
p,rliculos deciit ex{rage reir prin tbi [i a acestor ;:cci,lt'rrtl[i.

C' Persoanc sfrivit* sub r*rtile ttrlrti r ehicul. Irr:nfu detlniare se vor foiosi: o coarctl lungfi <jt: -:*tr rrielri
(sau crrhti.r d* depanaj), cal e va avea legaf)l la una diri extremit[ti o cuverturf, (piturt saLr irnpt,rrir;abil)
gi c6teie curzi Itiai .st;rtrte fhcute Ctn cravafe gi curele lcgate intre elt: gi care vor' fi pctrecut,.: pe sirl.,
cotpul accidentatulr.ri (cap. umeri, bazin, coapse
si picioare;. A'hi rnulli sahatcri aqezafi de -f,)i
ficcare parte a maginii vor trage, intinzand
sol, --WI
corzilc, laut care va ridica accidcntatul clc la U*----{._)
in timp ce salvatorul aflat la un cap6t al nraginii,
irigdnd Ce extlenritatea lib$rl a cablulu, lung,
Fig.2l. I Scoaterea accidentatului dintr*rn $anf addrrc va introduce sub r:orpul ridicat al accklcntatului,
p{tua lega;tr de ceaialtd exlremitate a cabiului.
il. Accidenfat r{nlss ln cabins unui vehicul avarist. Numai trei situalii obligd exlragereacu maximb Iteag,;;6nd accidentatul pe pdturii sau pe
vitezL a accidcntatului din magintr" cu riscul e,".ecutdrii unor manevre periculoase gi anume: hernorogln impemreabil, scoaterea de sub nra5ind se va face
grav:l (daci hcinestara provizorie nu se po&te face, snlvatorul strecurAndu-se in cabinX), srifocRren nrai ugor, prin tragere, fdrl pericoie pentru
(prin stril'irca toriv:elui, zdtobrrea i'bfei, bolnav incongtient carc vumiiA.; 9i in fine lncendiul vehitulului bolnav. Birie?nfeles, cE pentru uluralea
(iigura 2 1.2). mafievl'eh-rrn magirra. va trebui la |andul ei,
riclicati pe cric (figura ? 1.4).
in aftrra acestor sitr.ralii, accidentatul trcbuic l{snt pe scaun. in aceasth pozitrie se poate rcaliza
i{xt)trilir:arra menrbrr:lor ftacturalc; utilizdnrl unul ilin procedrcld dcscrisc la capitolui r.cspectiv. Cf,nd
scaunul csxe dela$abil, este ideal ua victiffa sil fic scoasl uu scaun cri tot, tixdnd-o cle accsta cu cAteva
benzi (chingi; trecule pcstc genrinciri, ci:apse gi iorace^
Fig.21 .4. Degajarca victimcior strivitt
sub rolile unui vehicul
D. Accidentat ctrzut lnlr-un spafiu foarte lngust in care nu poate pltr( I decdt un singur salvator. I
E. Accidentat c{zut lnlr-un canal, tunel lngust
Indilbrent de pozilia in care a cdzut, accidentatul va fi intors gi intins cu fnla in jos (figurrr 2 I .5 a ).
$alvalorul il va apuca,si il va tlage cu putere de axile (subsuori), ridic8ndu-l in genunchi, cu toracole Este. eie asertenea, o ipostazf, in carr: nu poatc intervcni dc:cit un singur snlvator. fjalvatorul sq
apro1)lr
sprijinit de el (figtrra 2l.5 b). cu spatele Ce victintil. inaintAnd pe gcnunchi ;i coate. Ajuns la aceesta, n rtrstoarnil la nevoic
cu i:r1a iu
sus, ii innoadtr pumnii cu un batic sau cu o curea, trecdnclu-i menrbrele superioare asttbl legare,
ca in
Salvatorul se lastr in jos, indoind genunchii 9i rlstoalni acr:identatul peste umeril sdi. Mdna dreapt{ a colier, in jurrrl gdtului sdu. Cu accidentatul astfel agf,fat de gdt, salvatorul va pomi ctrire iepirei din
cannl,
salvatorului este introdus[ infre genunchii accidentatului gi apuctr m8na dreapth a acestuia, in timp ce inointind tot spriiirrit pe coate qi genunchi (figura 2 1.6).
mdna st6ngtr a salvatorului prinde mdtta stEngtr a accidentatului (figura 21.5 c). iil acest fe l, salvatcntl
poate echilibra greutatea accidentatului pe umerii stri.

O dat[ ridicat in picioare, saivatorul iqi poate elibera mAna lrri st6ngd, ldsdnd mdna stdngd a Fig.2 1 .6 Scoaterea accidentatirlui
accidentatului str atArne la spatele sdu (al salvatorului), ln tinrp ce cu mena dreaptd apucd m0na dreaptd dintr-un cannl ingust
a accidentatului, care a fost trecut{ pe dup[ gdtul s6u (figura 2 1.5 d).
)
Mdna eliberatd a salvatorului ii va permitc sce$tuio sl se sprijine pentru I escalada la nevoie o scard,
un zid etc., purtfind mai departe victima ln spinare.

t{ra$ot ' Ultimele cioul circumstanfe (D gi Ii) nu respectd principiile de baz6 ale mobilizxr ii
politiaunratizafului gi anume fixarca segnrgntelor axiale ale corpu!ni (ca;r-r1,it-torace*
bazin) dar reprezinii solufii pentnr situafiile particulare descrise.

'ln orice situafie salvatorii tre!:uie sr clea clovaclii Ei de inventivitnte pentru a

rsi grrra secrtlitatea vic',inre i.

21.3" Agr,zarea accirlcntatului

I)r cele
'nai rnuitc ori, compietarea
manevrek;i de prim-ajutor mcdical
(pansamerrt, hemostaz5, imobilizarea
fractur;l:r), clar in special, manevrele
pry:\--?"d-?
dr :canirucre cardio-rr:spiratorie care
de'iermind ie luarea mipctrrilor
;{:l-
respiratorii sau ale bltdilcr inirnii.
da*I accstca su;tt oprite, sc executd
la o oart:care drstanfd fa1tr de locul
accidentului, dupd sccaterea victimei
clin fcrcar gi agczarea ei direct pe sol
sau pe o brancard[.
Pozilia in care victlma va fi agezath,
variazi ln firnc{ie de sediul leziunii gi
@n
c
st&rea generald a acciclentatului
(figura 21.? ).

Fig.2l.5 Scoaterea accidentatului dintr*n spafiu foarte ingust

Fig.2l .7 Pozitrionarr'.i.r vict irnei in firnct(e dc trarrrnaf isnrrri sy flr ri

18fr
 (
-Bolnavul politraumatizat, insi congtient, va fi lungit pe spate (figura 21.7 a). llustrafiile din figurile 2'.o....21. ll sunt grditoare gi ele sunt prezentate f]rd comentarii:

- Bolnavul care a pierdut mult sdnge prin hemoragie extern6 sau internd (prezintf pulsul - tehnica de ridicarc "in purrte" (figura 2 1.8);
foarterapid, este palid, ii este sete, are mucoasele 9i buzele foarte paiide) va fi cul(:at pe spate
cu corpul inclinat, astfel incdt capul sI se afle rnai jos dec6t restul corpului (figura 2 I .7 b).

l 'f:$$;ery.
- Bolnavul politraumatizat, in stare de incongtienll, mai ales dactr are gi lraumatisnr { \a rr e1
crirnian, va ti culcat pe o parte, in pozilia de siguranfI (figura 21.7 c) (a se vedea cap. 5).

- Bolntrvul cu rlni alc abtlomenului va fi culcat pe spate, cu coapsele flectate (figuia 2 1.7 d).

- in fracturile coloanei vertebrale (a se vedea cap. I I ), alezarea bolnavului pe brrrtd (decubit Fig.21.8 Ridicarea
ventral), cu capul intors intr-o parte, permite indoirea coloanei cu concavitatea cise spate. in accidentatului de pe
aceastd pozi{ie" vertebrelc fracturate nu mai pot sec{iona mdduva. sol - lchnica "in punte"

Pozi{ia aceasta nu poatc fi folositd c6nd este 'rorba de fractura coloanei cervicale (oasele
g6tului). in accastd situafie, clar gi in alte fracturi de coloantr vertebrald, bolnavul poate fi agezat
gi pe rpate. ln aceastl pozi{ie, dacd vertcbrele fiactui'ate se afl6 sub nivelul gStului. se inlnrduce
sub spate, acolo unde bolnavul dcclartr cd simte dureri violentc, un sul (pdturd rulatt), care
obligd coloana si so curbeze cu concavitatea in spate.
- tehnica "salvatorilor alternanfi" (ligura 21.9 a, b, c);
\/ictirna, tlacil a fost atrezatd direut pe ,r branciud[, va fi apoi legatd peste torace cu cioud curele
care :rc incruciEeaz{, fixdnd picpiui qr umcrii gi cu alte 3-4 leg[turi care fixeaz] baziitul,
r;oap$cle, gamLrcle gi picioar ele.

Daci estc fractr:rattr coloana vcrtcbralii cervicalfi lglihrl), capul va fi incortjurat pe pift"$ile
l;.rteralc Ai .)rettet cu o hain& flcufD sul 5i va fi fi:<at d* brancardi cu incfi o coartii c$ r/a trece
;resir.: li-lttttr: (figurile 21.'7 e 9i f}.

*in traunratisinele ior.rcicc cu liactui'i utc r:oasteior, dac& victima nu prezln& tulburlri
respiratorii (sufocarc, cianozfi, agitafie), ea va fi aqezatl pe spate. cu toracele cfit msi stls
(ligrrra 2i.7 g ). iar dacil schilcaiLrl uncle din $emneio atnintite, va fi plasatE tct in sceasttr
irozi'iie, culcat pe partea bolnavA. Astflel, respivrfia ei va fi mult u$drattr,
pllm$nul sltuat in
hemitoracele s6natos putdndu-se cxpansiona la rnnximum gi suplini in acest rnod gi pe cel din
regiunea traumatizatli (figura 2 i .7 h)'

2tr.4. t?.idicarea accidentatulrri de la sol

in subcaprtolul precedent au lbst deja desuise pozi{iile in care accidentatul trebuie instalat gi apoi
transpoftat cu targa, atunci c8nd victim4 scoasl de la locul accidentului, a fost a$ezatd direct pe targl'
,\ccleagi pozilii trebuie adoptate 9i atunci ctnd accidcntatui este menfinut o perioadE variabild de tirnp
la soi, rirnp in care se cornpleteazd manevrele de prim-ajutor gi se agteaptl sosirea amb'ulanfeii.

tn ac,este uttinre situalii, ridicarea accidentaiului de la sol in vederea agezlrii $ale pe brancar<iA kebuie
sI se suprrn[ aceleiagi reguli generale, de a nu indoi (flecta) cu nici un chip vreun segment ai corptrlui c
iaiA de segrnenuli vecin (capul fa{A dc tomt:e qi coloarrfi. membrele fa1tr de corp etc").
Fig.2l ,9 ltrdicarea accidentahriui de pe sol - tehnica "salvatorilor-aifenranti"

l9l
 - loililtca 00 ilLllcaru llt ilngura l)(j calg L) por cx(jcutir, u!! )illvalolr (il8ut.t zl. l\r.1.
Brancarda va fi acoperitd mai ?ntAi cu o phturh mare, care va ser up6 a$ezarea victimei qi
la invelirea ei (ligura 2l .l l). ' Transportul cu patrJ - . eventual, chiar cinci salvatori este, binelnfeles, mult mai comod, doi
salvetori agezdndu'se la capetele tlrgii, iar ceilalfi doi pe p[4ile larerale, cltre mijlocul
ei (hgura
2t.13).

Fig.2 I. l0 Ridicarea accidentatului dc Fig.2 l. I I Brancardi acoperitd cu pdturi

pe sol - tehnica "ln lingurtr"

'in fracturile capului qi ale coloanei vertebrale se va apiica manevra de rostogolire (a se veclea
cap.l l). Fig.2l .l 3 Transportul victimei cu brancarda - 4 salvatori

2 1.5. Transportul accidentafilor

Indiferent de situalia creati, trebuie sa se respecte urmtrtoarele prlnclpii:
A, Transportul cu brancarda
- Victima va fiagezat[ intotdeauna cu capul cdtre direcfia de deplasare pentru a putea fr
' Este preferabil si fie folosit ori de cdte ori
posibil, chiar dacil la prirna vedere starea
este permanent supravegheatb de salvatori;
accidentatului nu pare sd fie ingrijortrtoare. Nenunrdrate elemente (leziuni neobservate, in special
rupturile de organe intcrne, durerca, liica, frigul etc.) pot altcra lapid, in tinrpul transportului, starca - lndifererrt de obstacolele int8lnite in cale, trebuie menfinuta pozifia orizontala a ttrrgii;
generald, inilial bund, a bolnavului.
'
Mersul trebuie sA fie lin. Pentru ca targa str se balanseze cAt mai pufin, salvatorii din spateie
'Transportul cu brancarda se poate face gi de cftre doui persoane (figura 2 I . I 2); in aceastf, situalie, tlrgii trebuie s[ faci
pasul invero fa16 de salvatorii din fap (unii pornesc cu st6ngut, iar ceilalli
sal'ratorii trebuie si apuce suplimentar brancarda cu cate u chingi, legatd de barele tdrgii gi trecutd apoi cu dreptul);
pe dupi gdtul lor. in acest fel, greutatca brancardei se disperseazi mai omogen, ugurdnd transportul iar
mersul este mai lin. - C6nd victima este agibta sau cAnd hansportul se hce pe un teren foarte accidentat,
bolnavul
trebuie fixat de targd cu 2-3 chingi speciale sau improvizate;

Se prezintA mai jos unele solulii prin care pot fi respectate aceste principii, chiar in situaqia trecerii
unor
obstacole, cf,nd targa este purtatl de doud persoane,

- La urcarea sau.coborarea unei pante, ln func{ie de direc;ia de mers, targa va fi ridicat[

inegal de salvatori pentru a-i pf,stra pozilia orizontalI.

- La escaladarea unui zid sau garrtr, salvatorii aflali ln timpul mersului la capetele tdrgii.
c
vor depune la sol gi o vor apuca de pr4ile laterale, ia mijlocul ei (figura zi"t+ a;. iarga
ridicattr din nou 9i bine echilibrata este intinsi gi sprijinit?l cu barele pd4ii din fafrr cle z*id
({igura 2 I ' l4 b). Cei doi salvatori se deplaseazA spre coada tdrgii, contingfind si o susf ind de
ambele p6rfi.

Fig.2l,l2 Transportul victrmei cu brancarda - 2 salvatori Ajungi la capAt, printr-o rnigcare rapida de Fanslafie. unrll rjintre sal,.ratori trece intre bareie
t[rgii, ne care le apucd acunl cu ambele mdini.

192
 Pentru cb tehnicile sunt'. te simple, ele vor fi pr€zentate prin schilele aldturate:

- suslinerca de c{tre o persoand a accidentatului care poate totugi p69i (figura 2 L I 5), sau dl
c6tre doi salvalori (figura 2 1. I 7);

Fig.2l.14 Trecerea brancardei peste un zid

Primul salvator eliberat escaladeaz[ zidul, se plaseaz] lntre barele extremiHlii din fap a tlrgii
pe care o trage spre el, restul operafiunii desfdgur$ndu-se ln continuare in acelagi fel, ins[ in
sens invers.
Fig.2 l. 16 Susfinerea gi transportul Fig.Zl.l7 Sus{inerea gi transportul
- ln cazul trecerii peste un gnnf adsnc gi larg, lucrurile se vor petrece in acelaqi mod, cu accidentatului de cdtre un salvator accidentatului de cltre doi salvatori
singura deosebire c6, in loc s[ fie vorba de escaladarea unui zid, primul salvalor va inha in ganf

ffiw
duptr ce targa a fost depusi la sol gi va apuca barele din spate ale tArgii suslin&nd-o cu m$inile
intinse deasupra capului, pentru a pAstra orizontalitatea ei. Prin aceastd migcare, barele din fap
ale ttrrgii vor fi puse pe marginea opus6 a $anfului, cel de-al doilea salvator eliberat trecdnd de - sustinerea victimei pe un "scaun" {bcut
pe o margine a ganfului pe cealaltd, pentru a prelua de data aceasta celilalt capdt al t[rgii, din impreunarea a 3-4 m6ini
respectiv, captrtul din fa1d. (figum2l.l8);

W
B. Transportul accidentafilor l?lr[ targtr
Fig.2 l. I 8 Susfinerea-9i transportul accidentatului
, Este obligatoriu pe "scaunul" salvatorilor
sd $e foloseasci targa atunci
c6nd starea general[ a bolnavului o impune;
chiar ?n lipsa unei ttrrgi conven{ionale se poate - transportarea de cltr€ o singuril
improviza una, fie din doul bare de lemn pe persoan6 a victimei purtatd in spinare 9i
care se infEqoard una sau doud pdturi prinse sus{inuti cu qiutorul unui "cordon" ?lcut
apoi cu ace de siguran{I, fie trecdnd aceleagi dintr-o cuverturt sarr hansportul victimei
bare prin rninecile a doux vestoane agezate "in pc un singur urn{r (permite salvatorului
oglindd" (figura 21.1 5).
lhe*
ffi-.-----*-[F:l

Fig.2 l.l5 Targd imirrovizatd

sd aibd o mAnd liberi cu care str se poatA
ajuta pentru trecelea unor obstacole)
(figura 21.19);

'fuhriiriir: ric tlanspot't fAr[ tirrgtr sc \ror fiJlosi nurnai atrrnci cAnd starea gercinlli a accidentatului F ig.2 l .19 Suslinerea Ei transportul
" este
acr;identatului cu ajrltorul
unui "cordon"
 - transportul cu un scaun susfinut pe pArlile laterale (figura 21 .20 a't sau fdcAnd oficiile unci
tilrgi (flrgura 21.20 b). BIBI,IOGRAFIE
(selectivil)

rutiere' Editura
l.Andronescu Ghika $erban, Drbghici loan- Primul ajutor in accidentele
Medical[, Bucureqti, 1983

gi in timpul ransportului, Editura

2.Bejan, L., Gornic, Gh, - Primul ajutor la locul accidentului
Facla, Timigoara, 1981

echipelor de salvare din industria

3.Dumitriu, c. - chidul salvatorului (Materiat in sprijinul
Ministerul Industriei Chimice, I 973
chimic4),

Medicald, Bucuregti, 1977

4.Firicd Andrei - s6 acordlm corect primul ajutor, Fditura
ab
S.FiricdAndrei-Primulajutorlntraumatisme,EdituraMedicald,Bucuregti,l9T9
Fig.2l.20 Susfinerea gi nansportul accidentatului cu ajutorul unui scaun de crucc Rogie din Romania
6.Firicd Andrei - Primul ajutor, culegere de lecfii, societatea

?.MeisterHannes,MetschutzerDagmar,schindlerGerhard-EnteHilfe,AUVA'1995
21.6. Alegerea vehiculului de transport
8.Ntrstoiu Ioan'ABC -ul primului ajutor, Editura CERF'S' Bucuregti' 1989

. 'lrebuie evitatd marea greqeald pe care o fac mulli shlvatori care, din dorin{a de a transporta g.StsinG.,Kunzec.-ErsteHilfe.Aufgaben.Pflichten,VerlagTechnikundlnfbrmation,
Bochunr' 199?.
accidentatul in tirnpul cel mai scurt posibil la o unitate sanitartr competentI, apeleaz[ la primul velricul
ce lc ieso in calc.
.l0.AsociafiaMedicaldAmerican[-Primulajutorinurgen|elemedicale,EdituraLIDER'
. Bucurogti, 1997
Este preferabil str se "piardl" chiar gi o ortr p0ntr la sosirer unel ambulanfe care potte
transporta victima accidentului ln condifii cnrespunztrloare, dec8t ca aceasta sd fie inghesuiti pe de I'animateur, La ligne prevention,
I l.INRS - Sauvetage secr:urisme du Travail - manuel
bancheta unui autoturism sau sd fie agezatl in remorca unui camion a cdrei suspensie deterioratil poate
CRAM Bourgogne et Franche-Comtd' 1996
s5-i agraveze starea generald !

197