Sunteți pe pagina 1din 2

Mai repet a nu stiu cata oara: a.

Focarul se executa din caramida refractara tip samota cu dimensiunile 250x124x30 sau 240x112x30 mm. JUSTIFICARE: Caramida refractara silico-aluminoasa tip samota,STAS 136/1989, are proprietatea de baza - rezistenta mare la temperatura, rezista la socuri termice.Coeficientul sau de conductivitate termica este f.mic. Are foarte mica proprietatea de radiatie termica. Pe intelesul tuturor nu cedeaza caldura acumulata decat ff greoi. Nu este cazul sa se puna in focar grosimea de 64 mm. Si asa randurile 1 si 2 de la o soba se incalzesc mai greu, daca se mai si pun in focar caramizi refractare groase inseamna ca se reduce total suprafata de incalzire a sobei cu cca. 30 %. Datorita proprietatii reduse de radiatie termica nu voi agreea ca solutie tehnica utilizarea caramizilor refractare tip samota la captusirea cahlelor si constructia fumurilor. O constructie in acest mod nu face decat sa se dea apa la moara sustinatorilor centralelor termice, deoarece consumul de combustibul in speciala de gaz metan fiind de 4-5 ori mai mare decat in mod normal, adica utilizarea unor caramizi ceramice subtiri la constructia sobei. In acest topic am descris ca sobele teracota se construiesc diferit in anumite zone ale tarii. In zona Ardealului se porneste de jos, de la soclu, in 4 sau cinci colturi, cu utilizarea caramizilor de zidarie groase, 240x112x63 mm, in constructia fumurilor, iar captusirea cahlelor se face cu bucati de tigla ceramice. Am explicat in alta zicere de ce nu este recomandat acest lucru. Nu poti sa-l convingi pe un sobar autorizat din Zona Ardealului sau pe unul din zona Bucurestiului sa execute ceea ce face celalalt. Au fost doua scoli de invatare a executiei a sobelor inainte de anii '40: una austriaca si alta nemteasca. Una a sustinut constructia sobelor in 4 sau 5 colturi ( soba de colt) incepand de la soclu(sc.nemteasca), alta dimpotriva lipirea soclului si randului 1 al sobei de zid apoi executia retragerii sobei(sc.austriaca). Ceea ce-i sigur este faptul ca niciuna dintre cele doua scoli nu a promovat utilizarea caramizilor pline groase de 63 mm la constr. fumurilor. Este o gaselnita datorata lipsei caramizilor subtiri de soba. Cum de altfel este si utilizarea nefericita a electrozilor de sudura la confectiuonarea clemelor necesare fixarii cahlelor, dupa cateva incalziri se decalesc si isi pierd proprietatile ptr. care au fost utilizati. Inainte de anul 1989 desi era cuprinsa in STAS dimensiunea acestor caramizi de samota, ele nu se produceau decat f.rar si oricum era interzisa in Romania comercializarea cu amanuntul a caramizilor subtiri de samota destinate populatiei. Erau considerate produse energointesive, adica se consuma mult gaz metan ptr. producerea lor.Cum de altfel nu se aproba, decat in cazuri exceptioanale, introducerea gazului metan pentru sobele de teracota. Producerea, comercializarea si inceperea utilizarii lor incepand sporadnic cu anul 1991, a fost o mare surpriza ptr. sobari. La inceput nu agreeau aceste produse. Ei erau obisnuiti cu acele caramizi produse pe cele 2 capacitati de productie singurele din Romania: una in Chitila a fostei ROMCERAM SA Bucuresti (lichidata ca societate) si alta ROMANCERAM SA Roman, actuala CERSANIT SA (productie oprita imediat dupa '90). Aceste caramizi erau oarecum impropriu numite semirefractare, la producerea lor se utiliza un amestec de doua argile: una semirafractara de Medgidia-CT si alta refractara Suncuius-BH. Se obtineau prin extruderea unei paste ceramice obtinuta din cele doua argile intr-o anumita proportie, nisip si apa si se ardeau la cca.1180-1200 grade C. Caramizile refractare tip samota se obtin prin presare semiuscata a unei pulberi cu o anumita granulatie dintr-o argila refractara si se ard la cca. 1300-1350 grade C. Din acest motiv, al temp. de ardere, aceste produse nu se pot realiza de persoane particulare. Ciobul ceramic al teracotei, utilizat la constructia sobelor, a fost se pare inventat de austrieci sau ma rog de locuitorii din acest teritoriu. Ei au adus aceste produse la rangul de arta. Acest ciob are o anumita porozitate astfel ca acel coeficient de radiatie termica sa fie maxim. Nu a fost acceptat ca acest coeficient sa fie trecut in STAS 1798/1979, sa devina obligatorie

determinarea sa si sa respecte anumite valori impuse. De altfel nici in normele nemtesti si nici in cele rusesti nu era obligatorie aceasta determinare. In normele nemtesti avea caracter informativ, deci valorile stipulate nu erau obligatorii de respectat. PACAT ! Azi nu mai vedeam cahle produse rudimentar de nu stiu cine si comercializate pe marginea santurilor. PUNCT ! CONCLUZIE: - in focar inclusiv primul pod, caramizi refractare tip samota cu grosimea 30 mm ( conf.STAS romanesc) - pentru fumuri si captusirea cahlelor, caramizi ceramice subtiri de sobe, bine arse( rosii la culoare), cu gr. de 20-30 mm 2. Totdeauna DIMENSIUNEA unei SOBE se stabileste numai in functie de marimea si inaltimea camerei, iar constructia fumurilor in functie de combustibul utilizat: lemne, carbune sau gaz metan. 3. Sobele cu grosimea 2,5 placi au focarul mai mare si constructia lor se regaseste cu preponderenta in zona Munteniei ( scoala austriaca)