Fosa septica bicamerala din beton [FSb

]
Precizare: afisam planul sumar al unei fose septice bicamerale din beton pentru ca am fost solicitati deseori de catre persoane care isi ridicau "o casa pe pamant" si pentru ca de prea multe ori am intalnit fose septice facute "dupa ureche", ori prea mari, ori prea mici, ori prea adanci si tot asa..... Acest plan este orientativ şi nu indică toate detaliile de montaj. Execuţie: fosa septica se va executa din beton slab armat cu grosimea de 10cm. Cota adancimii conductei de canalizare se va stabili de către instalatorul clientului, astfel ca panta conductei Ø110 către fosă să fie de 0,5%.÷1%. Este inutilă hidroizolarea interioară sau exterioară a FSb. Montarea unei scări de acces în interior nu este obligatorie. Folosirea unui bioactivator este utilă. Caracteristici: volumul util al acestei fose este de ~11mc iar perioada de vidanjare pentru 5 persoane va fi de ~20 zile. Important: Acestei FSb i se poate adapta un dren, mărindu-se perioada de vidanjare de la 20 zile la 3÷5 ani. Canad Expert realizeaza drenuri "la cheie", nu insa si fose de beton. Contact: pentru alte relatii referitoare la fosele septice sau dacă în teren apar diferente majore, se va intreba la SC Canad Expert srl, ing A Sterescu, tel 0722 275330. INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE:

In principiu modulul FSb nu necesită lucrări de întreţinere. Deci nu desinfectanţi, nu soluţii de sodă, nu acceleratori de digestie şi nu culturi bacteriene. Vidanjarea se face lunar iar dupa adaptarea unui dren, la nu mai puţin de 24÷36 luni. După vidanjare, FSb nu se spală şi nu se desinfectează. Semnele care indică necesitatea vidanjarii sunt unele mirosurile grele, deranjante. Este bine să consultaţi un specialist. Coborârea in FSb pentru intervenţii poate fi extrem de periculoasă, chiar mortală.

Fantă 0.solutia casei dvs din zone fara canalizare: .8m 600 1800 1200 SECTIUNEA A-A Fosa septica .8x0.15m Intrare ape uzate Ø110mm A 2500 A 2700 VEDERE IN PLAN 7 7 700x700 Intrare ape uzate Ø110mm 700 700x70 0 Fantă 0.15x0.

PE 2273. nu-şi pot monta nici wc în casă. Este proiectul unei fose septice cu două compartimente.000÷4. Apele rezultate din spălarea rufelor se aruncă de cele mai multe ori într-o groapă sau un şanţ. preţ pe care puţine familii din zona rurală şi-l pot permite. fose septice care se vidanjează la anumite intervale. locuitorii nu-şi pot instala apă în casă. este soluţia care se practică în toată lumea: Brazilia. Unica soluţie realistă de eliminare a acestor neajunsuri este echiparea locuinţelor rurale cu fose septice. nu beneficiază de canalizare comunitară. Este acelaşi după care se execută fosele de beton şi în prezent. de către o societate abilitată să practice astfel de activităţi. SUA si multe alte ţări. însă principiul de funcţionare este peste tot acelaşi. Franţa. A treia consecinţă: această situaţie precară pe lângă faptul că este generatoare de disconfort. verificat în practică. Localitaţile rurale nu beneficiază de reţea de apă potabilă.Situaţia din România la ora actuală este următoarea: imensa majoritate a locuinţelor rurale şi bună parte din cele orăşeneşti. In plus fosa septică ocupă un spaţiu important din curte şi practic nu se mai poate demonta nici odată. . nu pot beneficia nici de apă caldă menajeră. In Romania s-a folosit un proiect tip realizat de IPCT în 1974. Italia. Are însă două inconveniente majore: preţul unei fose septice din beton este de ordinul 3. Mai mult. Anglia. apa se ia din puţuri individuale sau comune câtorva familii. dar numai la dimensionare.000 USD. Prima consecinţă: neavând canalizare unde să poată fi aruncate apele reziduale. Această soluţie este recomandată şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).. Australia. între 1 şi 5 ani. săpate în grădină şi nu de puţine ori chiar în strada în faţa porţii. Canada. la amplasare şi la vidanjare. generatoare de mirosuri şi nu de puţine ori generatoare de dispute între vecini……. Această hazna se vidanjează la câţiva ani sau se acoperă cu pământ săpânduse o altă hazna. în anumite circumstanţe devine generatoare de focare de infecţie. Fără a intra în amănunte. puţuri de mică adâncime. A doua consecinţă: dacă nu-si pot instala apă în casă. trebuie arătat că diferenţe există de la stat la stat. Imensa majoritate a locuinţelor sunt dotate cu wc tip hazna săpat în curte.

de asemenea asigură reţinerea meteriilor solide si a deşeurilor plutitoare. Asigura o pretratare eficace şi o lichefiere a dejecţiilor evacuate dintr-o gospodărie ce nu poate fi legată la o reţea de canalizare. In plus pot fi montate şi la subsolul unor clădiri sau. Apele care se emit din fosa septica nu sunt totuşi pure. mai ales în ce priveşte numărul de particule în suspensie. Insă ractica a dovedit că apele ce se emit de fosa septică sunt mai pure decât cele existente în unele lacuri. montaj şi garanţie. ea poate constitui o alternativa economică de asanare a reţelelor de apă din zonă. Fosa nu asigură decât o pretratare a acestora. deasupra se pot planta flori. la montaj îngropat. preţuri care includ. cu aviz de mediu pentru zonele rurale. . la un nivel de preţ de 1000÷1300 USD. Pentru antrenarea spre fosă a deşeurilor fecaloide si menajere este necesară o cantitate mare de apă. transport. este indispensabilă fazei de epurare a apelor. Suprafaţa ocupată la sol este de aproximativ 4 mp. care pot deservi 5÷15 persoane. În unele cazuri.Foarte recent au aparut fosele septice de mică capacitate. Mai precis germenii patogeni nu sunt reţinuţi de fosa septică decât în proporţie de 90%. Prezentare: Fosa septică asigură lichefierea parţiala a materiilor poluante concentrate în apele uzate. Construcţia şi întreţinerea unei fose septice necesită o mână de lucru calificată.

Utilizarea săpunurilor ordinare în cantitaţi normale nu afectează procesul de digestie. Noroiurile depuse pe fundul rezervoarelor au tendinţa de a se întări sub greutatea lichidului şi materiilor solide care le acoperă. După un timp. Gazele se elimina prin orficii sau conducte de aerisire iar materiile solide se elimină prin vidanjare periodică. Materia organică. hidrogen sulfurat şi metan. Cu toate acestea. volumul lor este foarte inferior celui al materiilor solide care alimentează fosa. apele rezultate din fosa septică nu trebuie să fie considerate pure. se poate afirma chiar totală. uleiurile şi alte materii mai uşoare decât apa plutesc la suprafaţă şi constituie un strat de spumă susceptibil de a se transforma într-o crustă destul de dură. prezentă în noroiurile depuse şi crusta de spumă. în primul compartiment unde suferă o fermentaţie anaerobă bazică.Schema de principiu a unei fose septice se regăseşte în cele doua desene (OMS 91438): Materiile solide se acumulează. Totul depinde de durata de retenţie. Lichidele se deplasează între această crustă şi depozitul de pe fund. un al doilea primeşte efluenţii decantaţi sub forma unui fluid limpede. De asemenea detergenţii din categoria “ecologici” care în prezent tind a fi singurii de pe . Ce este sigur. care le transformă în marea lor majoritate în apă şi gaz. După primul compartiment. cu un max pe la 350C. Aici are loc o filtrare mai profundă. Această fermentaţie antrenează producţia de oxid şi bioxid de carbon. Grăsimile. sunt descompuse de bacterii anaerobe. lichidul rezultat este evacuat printr-un sistem de drenare subteran. de sistemul ales pentru intrarea şi ieşirea lichidului ca şi de frecvenţa vidanjării. La fund. Viteza procesului de digestie creşte cu temperatura. La suprafaţă bulele antrenează particule de noroi care sfârşesc prin a forma o crustă. materiile solide se depun. Fosele septice sunt concepute astfel ca să asigure imobilitatea lichidului şi în consecinţă să faciliteze sedimentarea materiilor solide în suspensie. Bulele de gaz care se degajă provoacă o oarecare perturbaţie a scurgerii naturale. în general. datorită patului filtrant prin care trebuie să treacă. care poate dura între 1 şi 3 zile.

Concluzia este că efluenţii evacuaţi din fosele septice conţin încă germeni patogeni şi nu se recomandă folosirea lor pentru irigaţii. Lichidele din fosele septice suferă modificări biochimice. de temperatura ambiantă şi de mijloacele de spălat utilizate. studiile efectuate separat pe mai multe fose septice de Majumder si Phadke arată că deşi 80-90% din ouăle de ascaris dispar. nu există date certe asupra dispariţiei microorganismelor patogene. Principiile ce guvernează concepţia unei fose septice sunt: • • • Asigurarea unei durate de retenţie suficiente ca apele uzate ce intră în fosă să poată să-şi depună materialele solide şi să se stabilizeze. Prezenta documentaţie nuşi propune să analizeze ce se întâmplă cu rezidurile colectate prin vidanjarea foselor septice. omoară bacteriile şi inhibă procesele de digestie. De asemenea volumul de stocare a noroiului şi spumei depind de frecvenţa vidanjărilor. conform OMS. folosirea de dezinfectanţi în cantităţi mari.piaţă. când dejecţiile menajere se deversează sau se îngroapă în curtea locuinţei este intolerabilă. O fosă septică trebuie să asigure volumul necesar pentru retenţia lichidelor şi pentru stocarea noroiului şi spumei. Extrapolând. dar până la ora actuală. situaţia actuală din locunţele rurale şi în destul de multe zone orăşeneşti lipsite de canalizare. după ce acestea sunt preluate de cistene. Se admite că 24 de ore este o durată de retenţie suficientă pentru noroiuri dar această situaţie se întâlneşte atunci când . Asigurarea unei ventilaţii suficiente pentru gazele degajate. Ba mai mult. din România. efluenţii mai conţin destule ouă viabile. aceasta din urmă putând conţine de la caz la caz. Acest volum depinde de numărul de utilizatori şi de cantitatea apelor uzate deversate în fosă. Concepţie. Asigurarea stabilităţii lichidului favorizează depunerea sau flotaţia materialelor solide. numai ape fecaloide sau şi ape menajere. In schimb.

zone urbane. Teoretic. .exista un compost. Uzual în Romania. înainte de vidanjare. In baza acestor date s-au determinat volumele foselor septice modulate proiectate. se poate estima că apa evacuată reprezintă 90÷95% din acest volum. consumul de apă este estimat la 100÷130l/zi si persoană. Această problemă este mai importantă la fosele de mică capacitate decât la cele mari. Există chiar unele norme (Associacao Brasileira de Normas Tecnicas. Când se cunoaşte consumul de apă distribuită pe persoană. Dacă fosa septică primeşte ape menajere şi ape fecaloide. 1982) care autorizează o retenţie mult mai scăzută pentru fosele mari. totalitatea apelor rezultate la un imobil reprezintă în general o parte importantă din apa furnizată de reţeaua de distribuţie sau de puţ. Sedimentarea este serios perturbată de scurgerea apelor. dar viteza de sedimentare este în general maximă pe parcursul primelor ore. comunale decât pentru cele de mică capacitate. S-a avut în vedere să se obţină o distribuţie uniformă a debitelor. Odată determinată capacitatea foselor septice a trebuit determinată adâncimea lor şi respectiv forma recipienţilor. fiind direct vizate forma şi dimensiunile orificiilor de intrare şi eşire ale fosei. consumul de apă este de 170÷200l/zi şi persoană iar în zonele rurale. unde se foloseşte apa încălzită electric sau cu gaz (butelii). Alt fel durata de retenţie trebuie să fie mai mare. modelele FS1 şi FS2. fără zone moarte şi fără scurtcircuitări. In general normele de utilizare prevăd o durată de retenţie cuprinsă între 24 şi 72 de ore. sedimentarea se ameliorează cu prelungirea duratei de retenţie. S-au avut în vedere datele statistice publicate de OMS şi anume că viteza de acumulare a noroiului şi spumelor într-o fosa septica este de 25l/an şi persoană pentru dejecţii provenite de la băi şi de 40l/an şi persoană atunci când la acestea se adaugă şi apele menajere.

lăţime şi lungime. Acest lucru s-a relizat printr-o piesă de PVC de recepţie a efluentului. acestea să treacă printr-un cămin vizitabil. fiind 2 sau 3. S-a optat pentru varianta polietilenă. în plus având la partea inferioară şi o mică domă. Cu aceasta apele pot fi trimise la o oarecare distanţă de fosă. Opţional se mai poate monta un recipient final de ape uzate. din fibră de sticlă sau din polietilenă. In principiu fosa septica se poate construi din beton. Recipienţii se acoperă cu capace în care s-au practicat găuri pentru aerisire naturală. aceasta având o funcţionare mai eficientă. Ieşirea efluenţilor din fosa septică se face printr-un tub de diametru mai mic. Rezervoarele alese. S-a avut în vedere ca să fie evacuate numai apele nu şi stratul plutitor de spuma sau grăsimi. Acestea sunt dimensiuni minime şi nu este nici un inconvenient ca fosa septică să aibe dimensiuni mai mari. La racordarea şi utilizarea foselor septice se vor avea în vedere câteva reguli fără de care aceste echipamente nu vor funcţiona eficient: .S-a optat pentru varianta de fosa septică cu 2 compartimente. de asemenea pot fi ridicate la înălţimi convenabile. nu au necesitat pereţi despărţitori. Procesele anaerobe din fosă produc printre altele şi o cantitate de metan şi hidrogen sulfurat care trebuiesc evacuate natural. să deranjeze cât mai puţin procesul de sedimentare. respectiv să fie construită din 5 sau chiar 7 module. recipient echipat cu o mică pompă. Este bine ca înaintea intrării apelor în fosa septică. recipienţii aleşi respectând toate prescripţiile cu privire la adâncimea de lucru. Apele uzate trebuie să intre în fosa septică astfel încât să perturbe cât mai puţin curgerea în aceasta. astfel ca nivelul lichidului să poată fi controlat. este un avantaj. Construcţie. tot din PVC. dar impune ca ele să fie montate în acelaşi plan. Nu este o problemă de neglijat deoarece fără orificii de aerisire apar mirosuri supărătoare şi în unele situaţii pot apare chiar explozii.

este necesar ca pe timpul montajului acestea să fie umplute cu apă şi numai apoi înglobate în sol. respectiv demarajul rapid al procesului de digestie. Dacă conţinutul de noroi de pe fund s-a întărit. care foloseşte o cisternă capabilă să aspire conţinutul fosei. Pentru fosele modulate cu recipienţi din polietilena. Nu se va neglija nici udarea straturilor de umplutură. Se va avea grijă ca la vidanjare noroiul să nu fie răspândit în jur deoarece conţine şi materii fecaloide proaspete cu toate riscurile de infecţie ce decurg de aici. Fosa septică trebuie să fie accesibilă pentru operaţiunile de vidanjare. Cel mai bun mod de a vidanja o fosă septică este prin utilizarea serviciilor unui vidanjor autorizat. Exploatare. se va acţiona eliberarea acestuia cu o mătură cu coadă. O idee bună este “însămânţarea” cu puţin noroi prelevat de la o altă fosă septică care funcţionează de câtva timp. Această operaţiune va permite echilibrarea presiunilor şi va proteja racordurile în caz de tasare a solului. Se asigură prin acest procedeu prezenţa microorganismelor necesare.• • • • Apele pluviale nu se canalizează spre fosa septică. respectiv să mai rămână în primul compartiment . Se recomandă ca înaintea intrării apelor uzate în fosă. In principiu vidanjarea trebuie asigurată cel puţin la 4 ani. O regulă simplă este ca vidanjarea sa se facă atunci când depozitul de noroi ocupă între o treime şi o jumătate din adâncimea totală. Demarajul digestiei anaerobice în cazul unei fose septice poate fi foarte lent. acestea să-şi “rupă presiunea” treacând printr-un cămin vizitabil. Instalarea fosei septice trebuie facută sub supravegherea unei persoane de specialitate. nici drenurile clădirilor. Cel mai indicat este de asemenea ca vidanjarea să nu fie totală. pentru a verifica nivelel de lichid şi pentru a verifica dacă piesele de intrare si ieşire nu sunt colmatate. Este necesar a se proceda la inspecţii regulate pentru verificarea momentului când trebuie să aibe loc vidanjarea.

Nu se admite circulaţia de mijloace auto. Este bine să consultaţi un specialist.30 l/zi şi persoană. cantitatea de noroi se estimează la 0. timpul de retenţie. După vidanjare FS1 nu se spală şi nu se desinfectează. La dimensionarea celor 2 modele de fosa septică. acesta urmând să asigure reînceperea rapidă a procesului de digestie. Rezervoarele se recomanda a se înlocui după 10 ani deşi durata normată a lor este de 15 ani si materialul lor are o durata de viata de 100 de ani. FS1 si FS2. Legalitate: . nu soluţii de sodă. In final a fost folosită metoda preconizată de Banca Mondială. dar trebuie umplută imediat cu apă. Si cel mai important: nu solutii saline rezultate de la instalatia de dedurizare. nu acceleratori de digestie şi nu culturi bacteriene. Se au în vedere volumul util. sau avut în vedere mai multe metode. deranjante. In final. Cateva sfaturi practice: Fosa septică nu necesită Intreţinere. Peste capacele de lemn se admite un strat de pământ de max 0. Semnele care indică necesitatea vidanjarii sunt unele mirosurile grele. Deci nu desinfectanţi (mai ales ceicu clor). Lângă fosa septică se poate planta un arbore şi vă garantăm că-i va merge foarte bine. Metode de dimensionare. Simplist se ia de 3 ori debitul zilnic de ape pe persoană. celelalte metode utilizându-se la verificarea dimensionarii. Vidanjarea se face la 12÷18 luni.20m grosime.18÷0. (1zi). numărul de persoane. eventual prezenţa unor materii solide în tubul de drenaj.aproximativ 10% din noroi.

respectiv autorizaţie de construire.Fosa septică nu se montează oriunde şi oricum. Acestea nu se pot obţine decât dacă modelul de fosă septică are un agreement de mediu şi eventual o agrementare tehnică emisă de ICECON SA. fose septice. Optimizat pentru: fose. statii de epurare. vidanjare. Trebuiesc avute în vedere un minim de avize: cerificat de urbanism. fosa vidanjabila .