P. 1
Fosa Septica Bicameral A Din Beton

Fosa Septica Bicameral A Din Beton

|Views: 4,246|Likes:
Published by Adrian OnRoad

More info:

Published by: Adrian OnRoad on Jul 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/21/2015

pdf

text

original

Fosa septica bicamerala din beton [FSb

]
Precizare: afisam planul sumar al unei fose septice bicamerale din beton pentru ca am fost solicitati deseori de catre persoane care isi ridicau "o casa pe pamant" si pentru ca de prea multe ori am intalnit fose septice facute "dupa ureche", ori prea mari, ori prea mici, ori prea adanci si tot asa..... Acest plan este orientativ şi nu indică toate detaliile de montaj. Execuţie: fosa septica se va executa din beton slab armat cu grosimea de 10cm. Cota adancimii conductei de canalizare se va stabili de către instalatorul clientului, astfel ca panta conductei Ø110 către fosă să fie de 0,5%.÷1%. Este inutilă hidroizolarea interioară sau exterioară a FSb. Montarea unei scări de acces în interior nu este obligatorie. Folosirea unui bioactivator este utilă. Caracteristici: volumul util al acestei fose este de ~11mc iar perioada de vidanjare pentru 5 persoane va fi de ~20 zile. Important: Acestei FSb i se poate adapta un dren, mărindu-se perioada de vidanjare de la 20 zile la 3÷5 ani. Canad Expert realizeaza drenuri "la cheie", nu insa si fose de beton. Contact: pentru alte relatii referitoare la fosele septice sau dacă în teren apar diferente majore, se va intreba la SC Canad Expert srl, ing A Sterescu, tel 0722 275330. INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE:

In principiu modulul FSb nu necesită lucrări de întreţinere. Deci nu desinfectanţi, nu soluţii de sodă, nu acceleratori de digestie şi nu culturi bacteriene. Vidanjarea se face lunar iar dupa adaptarea unui dren, la nu mai puţin de 24÷36 luni. După vidanjare, FSb nu se spală şi nu se desinfectează. Semnele care indică necesitatea vidanjarii sunt unele mirosurile grele, deranjante. Este bine să consultaţi un specialist. Coborârea in FSb pentru intervenţii poate fi extrem de periculoasă, chiar mortală.

Fantă 0.8m 600 1800 1200 SECTIUNEA A-A Fosa septica .solutia casei dvs din zone fara canalizare: .15m Intrare ape uzate Ø110mm A 2500 A 2700 VEDERE IN PLAN 7 7 700x700 Intrare ape uzate Ø110mm 700 700x70 0 Fantă 0.8x0.15x0.

Imensa majoritate a locuinţelor sunt dotate cu wc tip hazna săpat în curte. apa se ia din puţuri individuale sau comune câtorva familii. . fose septice care se vidanjează la anumite intervale. Această hazna se vidanjează la câţiva ani sau se acoperă cu pământ săpânduse o altă hazna. Are însă două inconveniente majore: preţul unei fose septice din beton este de ordinul 3.000 USD. verificat în practică. preţ pe care puţine familii din zona rurală şi-l pot permite. Italia. Franţa.000÷4. la amplasare şi la vidanjare. de către o societate abilitată să practice astfel de activităţi. Este proiectul unei fose septice cu două compartimente. Mai mult. A treia consecinţă: această situaţie precară pe lângă faptul că este generatoare de disconfort. nu beneficiază de canalizare comunitară. SUA si multe alte ţări. Anglia.Situaţia din România la ora actuală este următoarea: imensa majoritate a locuinţelor rurale şi bună parte din cele orăşeneşti. In Romania s-a folosit un proiect tip realizat de IPCT în 1974. Canada. nu pot beneficia nici de apă caldă menajeră. PE 2273. în anumite circumstanţe devine generatoare de focare de infecţie. Unica soluţie realistă de eliminare a acestor neajunsuri este echiparea locuinţelor rurale cu fose septice. însă principiul de funcţionare este peste tot acelaşi. In plus fosa septică ocupă un spaţiu important din curte şi practic nu se mai poate demonta nici odată. A doua consecinţă: dacă nu-si pot instala apă în casă. nu-şi pot monta nici wc în casă. dar numai la dimensionare. generatoare de mirosuri şi nu de puţine ori generatoare de dispute între vecini……. Localitaţile rurale nu beneficiază de reţea de apă potabilă. între 1 şi 5 ani. trebuie arătat că diferenţe există de la stat la stat. Australia. săpate în grădină şi nu de puţine ori chiar în strada în faţa porţii. puţuri de mică adâncime. Fără a intra în amănunte. Această soluţie este recomandată şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Este acelaşi după care se execută fosele de beton şi în prezent. este soluţia care se practică în toată lumea: Brazilia. Apele rezultate din spălarea rufelor se aruncă de cele mai multe ori într-o groapă sau un şanţ. Prima consecinţă: neavând canalizare unde să poată fi aruncate apele reziduale. locuitorii nu-şi pot instala apă în casă..

este indispensabilă fazei de epurare a apelor. Asigura o pretratare eficace şi o lichefiere a dejecţiilor evacuate dintr-o gospodărie ce nu poate fi legată la o reţea de canalizare. In plus pot fi montate şi la subsolul unor clădiri sau. Mai precis germenii patogeni nu sunt reţinuţi de fosa septică decât în proporţie de 90%. Suprafaţa ocupată la sol este de aproximativ 4 mp. deasupra se pot planta flori. Fosa nu asigură decât o pretratare a acestora. la un nivel de preţ de 1000÷1300 USD. preţuri care includ.Foarte recent au aparut fosele septice de mică capacitate. Insă ractica a dovedit că apele ce se emit de fosa septică sunt mai pure decât cele existente în unele lacuri. Apele care se emit din fosa septica nu sunt totuşi pure. cu aviz de mediu pentru zonele rurale. . montaj şi garanţie. Pentru antrenarea spre fosă a deşeurilor fecaloide si menajere este necesară o cantitate mare de apă. mai ales în ce priveşte numărul de particule în suspensie. ea poate constitui o alternativa economică de asanare a reţelelor de apă din zonă. În unele cazuri. Construcţia şi întreţinerea unei fose septice necesită o mână de lucru calificată. de asemenea asigură reţinerea meteriilor solide si a deşeurilor plutitoare. Prezentare: Fosa septică asigură lichefierea parţiala a materiilor poluante concentrate în apele uzate. transport. care pot deservi 5÷15 persoane. la montaj îngropat.

care poate dura între 1 şi 3 zile. La fund. care le transformă în marea lor majoritate în apă şi gaz. Noroiurile depuse pe fundul rezervoarelor au tendinţa de a se întări sub greutatea lichidului şi materiilor solide care le acoperă. lichidul rezultat este evacuat printr-un sistem de drenare subteran. în general. volumul lor este foarte inferior celui al materiilor solide care alimentează fosa. de sistemul ales pentru intrarea şi ieşirea lichidului ca şi de frecvenţa vidanjării. Aici are loc o filtrare mai profundă. datorită patului filtrant prin care trebuie să treacă. cu un max pe la 350C. După un timp. La suprafaţă bulele antrenează particule de noroi care sfârşesc prin a forma o crustă. materiile solide se depun. Gazele se elimina prin orficii sau conducte de aerisire iar materiile solide se elimină prin vidanjare periodică. Fosele septice sunt concepute astfel ca să asigure imobilitatea lichidului şi în consecinţă să faciliteze sedimentarea materiilor solide în suspensie. Bulele de gaz care se degajă provoacă o oarecare perturbaţie a scurgerii naturale.Schema de principiu a unei fose septice se regăseşte în cele doua desene (OMS 91438): Materiile solide se acumulează. apele rezultate din fosa septică nu trebuie să fie considerate pure. în primul compartiment unde suferă o fermentaţie anaerobă bazică. prezentă în noroiurile depuse şi crusta de spumă. Totul depinde de durata de retenţie. sunt descompuse de bacterii anaerobe. Cu toate acestea. Utilizarea săpunurilor ordinare în cantitaţi normale nu afectează procesul de digestie. Lichidele se deplasează între această crustă şi depozitul de pe fund. După primul compartiment. se poate afirma chiar totală. Această fermentaţie antrenează producţia de oxid şi bioxid de carbon. hidrogen sulfurat şi metan. Materia organică. un al doilea primeşte efluenţii decantaţi sub forma unui fluid limpede. Grăsimile. Viteza procesului de digestie creşte cu temperatura. uleiurile şi alte materii mai uşoare decât apa plutesc la suprafaţă şi constituie un strat de spumă susceptibil de a se transforma într-o crustă destul de dură. De asemenea detergenţii din categoria “ecologici” care în prezent tind a fi singurii de pe . Ce este sigur.

Acest volum depinde de numărul de utilizatori şi de cantitatea apelor uzate deversate în fosă. Principiile ce guvernează concepţia unei fose septice sunt: • • • Asigurarea unei durate de retenţie suficiente ca apele uzate ce intră în fosă să poată să-şi depună materialele solide şi să se stabilizeze.piaţă. din România. efluenţii mai conţin destule ouă viabile. când dejecţiile menajere se deversează sau se îngroapă în curtea locuinţei este intolerabilă. folosirea de dezinfectanţi în cantităţi mari. dar până la ora actuală. aceasta din urmă putând conţine de la caz la caz. In schimb. Prezenta documentaţie nuşi propune să analizeze ce se întâmplă cu rezidurile colectate prin vidanjarea foselor septice. Concluzia este că efluenţii evacuaţi din fosele septice conţin încă germeni patogeni şi nu se recomandă folosirea lor pentru irigaţii. situaţia actuală din locunţele rurale şi în destul de multe zone orăşeneşti lipsite de canalizare. nu există date certe asupra dispariţiei microorganismelor patogene. omoară bacteriile şi inhibă procesele de digestie. De asemenea volumul de stocare a noroiului şi spumei depind de frecvenţa vidanjărilor. conform OMS. după ce acestea sunt preluate de cistene. Concepţie. Ba mai mult. de temperatura ambiantă şi de mijloacele de spălat utilizate. Extrapolând. Asigurarea unei ventilaţii suficiente pentru gazele degajate. numai ape fecaloide sau şi ape menajere. Lichidele din fosele septice suferă modificări biochimice. O fosă septică trebuie să asigure volumul necesar pentru retenţia lichidelor şi pentru stocarea noroiului şi spumei. Se admite că 24 de ore este o durată de retenţie suficientă pentru noroiuri dar această situaţie se întâlneşte atunci când . Asigurarea stabilităţii lichidului favorizează depunerea sau flotaţia materialelor solide. studiile efectuate separat pe mai multe fose septice de Majumder si Phadke arată că deşi 80-90% din ouăle de ascaris dispar.

totalitatea apelor rezultate la un imobil reprezintă în general o parte importantă din apa furnizată de reţeaua de distribuţie sau de puţ. S-a avut în vedere să se obţină o distribuţie uniformă a debitelor. Există chiar unele norme (Associacao Brasileira de Normas Tecnicas. Această problemă este mai importantă la fosele de mică capacitate decât la cele mari. Uzual în Romania. se poate estima că apa evacuată reprezintă 90÷95% din acest volum. înainte de vidanjare. comunale decât pentru cele de mică capacitate. consumul de apă este de 170÷200l/zi şi persoană iar în zonele rurale. Când se cunoaşte consumul de apă distribuită pe persoană. zone urbane. Alt fel durata de retenţie trebuie să fie mai mare. S-au avut în vedere datele statistice publicate de OMS şi anume că viteza de acumulare a noroiului şi spumelor într-o fosa septica este de 25l/an şi persoană pentru dejecţii provenite de la băi şi de 40l/an şi persoană atunci când la acestea se adaugă şi apele menajere. modelele FS1 şi FS2.exista un compost. Sedimentarea este serios perturbată de scurgerea apelor. unde se foloseşte apa încălzită electric sau cu gaz (butelii). Teoretic. fără zone moarte şi fără scurtcircuitări. In baza acestor date s-au determinat volumele foselor septice modulate proiectate. Odată determinată capacitatea foselor septice a trebuit determinată adâncimea lor şi respectiv forma recipienţilor. sedimentarea se ameliorează cu prelungirea duratei de retenţie. fiind direct vizate forma şi dimensiunile orificiilor de intrare şi eşire ale fosei. consumul de apă este estimat la 100÷130l/zi si persoană. 1982) care autorizează o retenţie mult mai scăzută pentru fosele mari. Dacă fosa septică primeşte ape menajere şi ape fecaloide. dar viteza de sedimentare este în general maximă pe parcursul primelor ore. In general normele de utilizare prevăd o durată de retenţie cuprinsă între 24 şi 72 de ore. .

Procesele anaerobe din fosă produc printre altele şi o cantitate de metan şi hidrogen sulfurat care trebuiesc evacuate natural. dar impune ca ele să fie montate în acelaşi plan. aceasta având o funcţionare mai eficientă. acestea să treacă printr-un cămin vizitabil.S-a optat pentru varianta de fosa septică cu 2 compartimente. In principiu fosa septica se poate construi din beton. S-a optat pentru varianta polietilenă. de asemenea pot fi ridicate la înălţimi convenabile. Apele uzate trebuie să intre în fosa septică astfel încât să perturbe cât mai puţin curgerea în aceasta. Ieşirea efluenţilor din fosa septică se face printr-un tub de diametru mai mic. în plus având la partea inferioară şi o mică domă. Opţional se mai poate monta un recipient final de ape uzate. Acest lucru s-a relizat printr-o piesă de PVC de recepţie a efluentului. lăţime şi lungime. Recipienţii se acoperă cu capace în care s-au practicat găuri pentru aerisire naturală. respectiv să fie construită din 5 sau chiar 7 module. recipienţii aleşi respectând toate prescripţiile cu privire la adâncimea de lucru. Nu este o problemă de neglijat deoarece fără orificii de aerisire apar mirosuri supărătoare şi în unele situaţii pot apare chiar explozii. Este bine ca înaintea intrării apelor în fosa septică. Acestea sunt dimensiuni minime şi nu este nici un inconvenient ca fosa septică să aibe dimensiuni mai mari. tot din PVC. recipient echipat cu o mică pompă. Rezervoarele alese. nu au necesitat pereţi despărţitori. astfel ca nivelul lichidului să poată fi controlat. Construcţie. este un avantaj. fiind 2 sau 3. Cu aceasta apele pot fi trimise la o oarecare distanţă de fosă. din fibră de sticlă sau din polietilenă. să deranjeze cât mai puţin procesul de sedimentare. S-a avut în vedere ca să fie evacuate numai apele nu şi stratul plutitor de spuma sau grăsimi. La racordarea şi utilizarea foselor septice se vor avea în vedere câteva reguli fără de care aceste echipamente nu vor funcţiona eficient: .

se va acţiona eliberarea acestuia cu o mătură cu coadă. nici drenurile clădirilor. In principiu vidanjarea trebuie asigurată cel puţin la 4 ani. este necesar ca pe timpul montajului acestea să fie umplute cu apă şi numai apoi înglobate în sol. respectiv să mai rămână în primul compartiment . O idee bună este “însămânţarea” cu puţin noroi prelevat de la o altă fosă septică care funcţionează de câtva timp. Cel mai bun mod de a vidanja o fosă septică este prin utilizarea serviciilor unui vidanjor autorizat. Se recomandă ca înaintea intrării apelor uzate în fosă. care foloseşte o cisternă capabilă să aspire conţinutul fosei. pentru a verifica nivelel de lichid şi pentru a verifica dacă piesele de intrare si ieşire nu sunt colmatate. Se asigură prin acest procedeu prezenţa microorganismelor necesare. Demarajul digestiei anaerobice în cazul unei fose septice poate fi foarte lent.• • • • Apele pluviale nu se canalizează spre fosa septică. Nu se va neglija nici udarea straturilor de umplutură. Dacă conţinutul de noroi de pe fund s-a întărit. Pentru fosele modulate cu recipienţi din polietilena. Această operaţiune va permite echilibrarea presiunilor şi va proteja racordurile în caz de tasare a solului. Se va avea grijă ca la vidanjare noroiul să nu fie răspândit în jur deoarece conţine şi materii fecaloide proaspete cu toate riscurile de infecţie ce decurg de aici. Exploatare. O regulă simplă este ca vidanjarea sa se facă atunci când depozitul de noroi ocupă între o treime şi o jumătate din adâncimea totală. Este necesar a se proceda la inspecţii regulate pentru verificarea momentului când trebuie să aibe loc vidanjarea. respectiv demarajul rapid al procesului de digestie. acestea să-şi “rupă presiunea” treacând printr-un cămin vizitabil. Instalarea fosei septice trebuie facută sub supravegherea unei persoane de specialitate. Fosa septică trebuie să fie accesibilă pentru operaţiunile de vidanjare. Cel mai indicat este de asemenea ca vidanjarea să nu fie totală.

aproximativ 10% din noroi. nu acceleratori de digestie şi nu culturi bacteriene. După vidanjare FS1 nu se spală şi nu se desinfectează. In final a fost folosită metoda preconizată de Banca Mondială. Nu se admite circulaţia de mijloace auto. Rezervoarele se recomanda a se înlocui după 10 ani deşi durata normată a lor este de 15 ani si materialul lor are o durata de viata de 100 de ani. celelalte metode utilizându-se la verificarea dimensionarii. dar trebuie umplută imediat cu apă. cantitatea de noroi se estimează la 0. numărul de persoane. sau avut în vedere mai multe metode. deranjante. eventual prezenţa unor materii solide în tubul de drenaj. Este bine să consultaţi un specialist. FS1 si FS2. Se au în vedere volumul util.20m grosime. Simplist se ia de 3 ori debitul zilnic de ape pe persoană. Cateva sfaturi practice: Fosa septică nu necesită Intreţinere. In final. Si cel mai important: nu solutii saline rezultate de la instalatia de dedurizare. nu soluţii de sodă. acesta urmând să asigure reînceperea rapidă a procesului de digestie. (1zi). Deci nu desinfectanţi (mai ales ceicu clor). timpul de retenţie. Lângă fosa septică se poate planta un arbore şi vă garantăm că-i va merge foarte bine. Vidanjarea se face la 12÷18 luni. Legalitate: .30 l/zi şi persoană. Metode de dimensionare. Semnele care indică necesitatea vidanjarii sunt unele mirosurile grele. La dimensionarea celor 2 modele de fosa septică.18÷0. Peste capacele de lemn se admite un strat de pământ de max 0.

fose septice. respectiv autorizaţie de construire. statii de epurare. Acestea nu se pot obţine decât dacă modelul de fosă septică are un agreement de mediu şi eventual o agrementare tehnică emisă de ICECON SA.Fosa septică nu se montează oriunde şi oricum. vidanjare. Trebuiesc avute în vedere un minim de avize: cerificat de urbanism. Optimizat pentru: fose. fosa vidanjabila .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->