Fosa septica bicamerala din beton [FSb

]
Precizare: afisam planul sumar al unei fose septice bicamerale din beton pentru ca am fost solicitati deseori de catre persoane care isi ridicau "o casa pe pamant" si pentru ca de prea multe ori am intalnit fose septice facute "dupa ureche", ori prea mari, ori prea mici, ori prea adanci si tot asa..... Acest plan este orientativ şi nu indică toate detaliile de montaj. Execuţie: fosa septica se va executa din beton slab armat cu grosimea de 10cm. Cota adancimii conductei de canalizare se va stabili de către instalatorul clientului, astfel ca panta conductei Ø110 către fosă să fie de 0,5%.÷1%. Este inutilă hidroizolarea interioară sau exterioară a FSb. Montarea unei scări de acces în interior nu este obligatorie. Folosirea unui bioactivator este utilă. Caracteristici: volumul util al acestei fose este de ~11mc iar perioada de vidanjare pentru 5 persoane va fi de ~20 zile. Important: Acestei FSb i se poate adapta un dren, mărindu-se perioada de vidanjare de la 20 zile la 3÷5 ani. Canad Expert realizeaza drenuri "la cheie", nu insa si fose de beton. Contact: pentru alte relatii referitoare la fosele septice sau dacă în teren apar diferente majore, se va intreba la SC Canad Expert srl, ing A Sterescu, tel 0722 275330. INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE:

In principiu modulul FSb nu necesită lucrări de întreţinere. Deci nu desinfectanţi, nu soluţii de sodă, nu acceleratori de digestie şi nu culturi bacteriene. Vidanjarea se face lunar iar dupa adaptarea unui dren, la nu mai puţin de 24÷36 luni. După vidanjare, FSb nu se spală şi nu se desinfectează. Semnele care indică necesitatea vidanjarii sunt unele mirosurile grele, deranjante. Este bine să consultaţi un specialist. Coborârea in FSb pentru intervenţii poate fi extrem de periculoasă, chiar mortală.

Fantă 0.8m 600 1800 1200 SECTIUNEA A-A Fosa septica .solutia casei dvs din zone fara canalizare: .15x0.8x0.15m Intrare ape uzate Ø110mm A 2500 A 2700 VEDERE IN PLAN 7 7 700x700 Intrare ape uzate Ø110mm 700 700x70 0 Fantă 0.

000 USD. în anumite circumstanţe devine generatoare de focare de infecţie. Australia. între 1 şi 5 ani. generatoare de mirosuri şi nu de puţine ori generatoare de dispute între vecini……. Unica soluţie realistă de eliminare a acestor neajunsuri este echiparea locuinţelor rurale cu fose septice. In plus fosa septică ocupă un spaţiu important din curte şi practic nu se mai poate demonta nici odată. săpate în grădină şi nu de puţine ori chiar în strada în faţa porţii. fose septice care se vidanjează la anumite intervale. . In Romania s-a folosit un proiect tip realizat de IPCT în 1974. nu beneficiază de canalizare comunitară. Este acelaşi după care se execută fosele de beton şi în prezent. Anglia. Franţa. Această hazna se vidanjează la câţiva ani sau se acoperă cu pământ săpânduse o altă hazna. Localitaţile rurale nu beneficiază de reţea de apă potabilă. nu pot beneficia nici de apă caldă menajeră. Fără a intra în amănunte. însă principiul de funcţionare este peste tot acelaşi. Canada.000÷4. la amplasare şi la vidanjare. A doua consecinţă: dacă nu-si pot instala apă în casă. nu-şi pot monta nici wc în casă. dar numai la dimensionare. Mai mult. preţ pe care puţine familii din zona rurală şi-l pot permite. de către o societate abilitată să practice astfel de activităţi. Această soluţie este recomandată şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Este proiectul unei fose septice cu două compartimente. Are însă două inconveniente majore: preţul unei fose septice din beton este de ordinul 3. trebuie arătat că diferenţe există de la stat la stat. apa se ia din puţuri individuale sau comune câtorva familii.Situaţia din România la ora actuală este următoarea: imensa majoritate a locuinţelor rurale şi bună parte din cele orăşeneşti. Italia. PE 2273. locuitorii nu-şi pot instala apă în casă. este soluţia care se practică în toată lumea: Brazilia. puţuri de mică adâncime. A treia consecinţă: această situaţie precară pe lângă faptul că este generatoare de disconfort. Imensa majoritate a locuinţelor sunt dotate cu wc tip hazna săpat în curte. verificat în practică. SUA si multe alte ţări. Prima consecinţă: neavând canalizare unde să poată fi aruncate apele reziduale. Apele rezultate din spălarea rufelor se aruncă de cele mai multe ori într-o groapă sau un şanţ..

În unele cazuri. montaj şi garanţie. mai ales în ce priveşte numărul de particule în suspensie. Suprafaţa ocupată la sol este de aproximativ 4 mp. Prezentare: Fosa septică asigură lichefierea parţiala a materiilor poluante concentrate în apele uzate. cu aviz de mediu pentru zonele rurale. la montaj îngropat. Construcţia şi întreţinerea unei fose septice necesită o mână de lucru calificată. preţuri care includ. transport. deasupra se pot planta flori.Foarte recent au aparut fosele septice de mică capacitate. Apele care se emit din fosa septica nu sunt totuşi pure. de asemenea asigură reţinerea meteriilor solide si a deşeurilor plutitoare. este indispensabilă fazei de epurare a apelor. Insă ractica a dovedit că apele ce se emit de fosa septică sunt mai pure decât cele existente în unele lacuri. In plus pot fi montate şi la subsolul unor clădiri sau. Pentru antrenarea spre fosă a deşeurilor fecaloide si menajere este necesară o cantitate mare de apă. la un nivel de preţ de 1000÷1300 USD. Fosa nu asigură decât o pretratare a acestora. ea poate constitui o alternativa economică de asanare a reţelelor de apă din zonă. Mai precis germenii patogeni nu sunt reţinuţi de fosa septică decât în proporţie de 90%. care pot deservi 5÷15 persoane. Asigura o pretratare eficace şi o lichefiere a dejecţiilor evacuate dintr-o gospodărie ce nu poate fi legată la o reţea de canalizare. .

Totul depinde de durata de retenţie. Utilizarea săpunurilor ordinare în cantitaţi normale nu afectează procesul de digestie. hidrogen sulfurat şi metan. prezentă în noroiurile depuse şi crusta de spumă. Grăsimile.Schema de principiu a unei fose septice se regăseşte în cele doua desene (OMS 91438): Materiile solide se acumulează. volumul lor este foarte inferior celui al materiilor solide care alimentează fosa. Ce este sigur. După un timp. uleiurile şi alte materii mai uşoare decât apa plutesc la suprafaţă şi constituie un strat de spumă susceptibil de a se transforma într-o crustă destul de dură. apele rezultate din fosa septică nu trebuie să fie considerate pure. Gazele se elimina prin orficii sau conducte de aerisire iar materiile solide se elimină prin vidanjare periodică. Lichidele se deplasează între această crustă şi depozitul de pe fund. Cu toate acestea. care poate dura între 1 şi 3 zile. în primul compartiment unde suferă o fermentaţie anaerobă bazică. se poate afirma chiar totală. de sistemul ales pentru intrarea şi ieşirea lichidului ca şi de frecvenţa vidanjării. Această fermentaţie antrenează producţia de oxid şi bioxid de carbon. După primul compartiment. lichidul rezultat este evacuat printr-un sistem de drenare subteran. un al doilea primeşte efluenţii decantaţi sub forma unui fluid limpede. Noroiurile depuse pe fundul rezervoarelor au tendinţa de a se întări sub greutatea lichidului şi materiilor solide care le acoperă. La fund. La suprafaţă bulele antrenează particule de noroi care sfârşesc prin a forma o crustă. în general. sunt descompuse de bacterii anaerobe. Materia organică. Aici are loc o filtrare mai profundă. cu un max pe la 350C. Viteza procesului de digestie creşte cu temperatura. Fosele septice sunt concepute astfel ca să asigure imobilitatea lichidului şi în consecinţă să faciliteze sedimentarea materiilor solide în suspensie. De asemenea detergenţii din categoria “ecologici” care în prezent tind a fi singurii de pe . Bulele de gaz care se degajă provoacă o oarecare perturbaţie a scurgerii naturale. datorită patului filtrant prin care trebuie să treacă. materiile solide se depun. care le transformă în marea lor majoritate în apă şi gaz.

Ba mai mult. Lichidele din fosele septice suferă modificări biochimice. O fosă septică trebuie să asigure volumul necesar pentru retenţia lichidelor şi pentru stocarea noroiului şi spumei. conform OMS. Extrapolând. Asigurarea stabilităţii lichidului favorizează depunerea sau flotaţia materialelor solide. după ce acestea sunt preluate de cistene. Concepţie. Concluzia este că efluenţii evacuaţi din fosele septice conţin încă germeni patogeni şi nu se recomandă folosirea lor pentru irigaţii. aceasta din urmă putând conţine de la caz la caz. omoară bacteriile şi inhibă procesele de digestie. din România. numai ape fecaloide sau şi ape menajere. Acest volum depinde de numărul de utilizatori şi de cantitatea apelor uzate deversate în fosă. Prezenta documentaţie nuşi propune să analizeze ce se întâmplă cu rezidurile colectate prin vidanjarea foselor septice. de temperatura ambiantă şi de mijloacele de spălat utilizate. In schimb. folosirea de dezinfectanţi în cantităţi mari. efluenţii mai conţin destule ouă viabile. studiile efectuate separat pe mai multe fose septice de Majumder si Phadke arată că deşi 80-90% din ouăle de ascaris dispar. Asigurarea unei ventilaţii suficiente pentru gazele degajate. dar până la ora actuală. De asemenea volumul de stocare a noroiului şi spumei depind de frecvenţa vidanjărilor.piaţă. Principiile ce guvernează concepţia unei fose septice sunt: • • • Asigurarea unei durate de retenţie suficiente ca apele uzate ce intră în fosă să poată să-şi depună materialele solide şi să se stabilizeze. situaţia actuală din locunţele rurale şi în destul de multe zone orăşeneşti lipsite de canalizare. Se admite că 24 de ore este o durată de retenţie suficientă pentru noroiuri dar această situaţie se întâlneşte atunci când . când dejecţiile menajere se deversează sau se îngroapă în curtea locuinţei este intolerabilă. nu există date certe asupra dispariţiei microorganismelor patogene.

Sedimentarea este serios perturbată de scurgerea apelor. se poate estima că apa evacuată reprezintă 90÷95% din acest volum. comunale decât pentru cele de mică capacitate. Teoretic. modelele FS1 şi FS2. Uzual în Romania.exista un compost. Odată determinată capacitatea foselor septice a trebuit determinată adâncimea lor şi respectiv forma recipienţilor. 1982) care autorizează o retenţie mult mai scăzută pentru fosele mari. In baza acestor date s-au determinat volumele foselor septice modulate proiectate. fiind direct vizate forma şi dimensiunile orificiilor de intrare şi eşire ale fosei. sedimentarea se ameliorează cu prelungirea duratei de retenţie. zone urbane. dar viteza de sedimentare este în general maximă pe parcursul primelor ore. S-au avut în vedere datele statistice publicate de OMS şi anume că viteza de acumulare a noroiului şi spumelor într-o fosa septica este de 25l/an şi persoană pentru dejecţii provenite de la băi şi de 40l/an şi persoană atunci când la acestea se adaugă şi apele menajere. S-a avut în vedere să se obţină o distribuţie uniformă a debitelor. consumul de apă este estimat la 100÷130l/zi si persoană. In general normele de utilizare prevăd o durată de retenţie cuprinsă între 24 şi 72 de ore. înainte de vidanjare. Această problemă este mai importantă la fosele de mică capacitate decât la cele mari. consumul de apă este de 170÷200l/zi şi persoană iar în zonele rurale. . totalitatea apelor rezultate la un imobil reprezintă în general o parte importantă din apa furnizată de reţeaua de distribuţie sau de puţ. fără zone moarte şi fără scurtcircuitări. unde se foloseşte apa încălzită electric sau cu gaz (butelii). Alt fel durata de retenţie trebuie să fie mai mare. Când se cunoaşte consumul de apă distribuită pe persoană. Există chiar unele norme (Associacao Brasileira de Normas Tecnicas. Dacă fosa septică primeşte ape menajere şi ape fecaloide.

In principiu fosa septica se poate construi din beton. respectiv să fie construită din 5 sau chiar 7 module. în plus având la partea inferioară şi o mică domă. recipienţii aleşi respectând toate prescripţiile cu privire la adâncimea de lucru. nu au necesitat pereţi despărţitori. Ieşirea efluenţilor din fosa septică se face printr-un tub de diametru mai mic. să deranjeze cât mai puţin procesul de sedimentare. Recipienţii se acoperă cu capace în care s-au practicat găuri pentru aerisire naturală. astfel ca nivelul lichidului să poată fi controlat. Construcţie. acestea să treacă printr-un cămin vizitabil. recipient echipat cu o mică pompă. Procesele anaerobe din fosă produc printre altele şi o cantitate de metan şi hidrogen sulfurat care trebuiesc evacuate natural. este un avantaj. S-a optat pentru varianta polietilenă. dar impune ca ele să fie montate în acelaşi plan. de asemenea pot fi ridicate la înălţimi convenabile. Acestea sunt dimensiuni minime şi nu este nici un inconvenient ca fosa septică să aibe dimensiuni mai mari. Cu aceasta apele pot fi trimise la o oarecare distanţă de fosă. fiind 2 sau 3. lăţime şi lungime. Nu este o problemă de neglijat deoarece fără orificii de aerisire apar mirosuri supărătoare şi în unele situaţii pot apare chiar explozii. S-a avut în vedere ca să fie evacuate numai apele nu şi stratul plutitor de spuma sau grăsimi. La racordarea şi utilizarea foselor septice se vor avea în vedere câteva reguli fără de care aceste echipamente nu vor funcţiona eficient: . Este bine ca înaintea intrării apelor în fosa septică. Opţional se mai poate monta un recipient final de ape uzate. Rezervoarele alese. Acest lucru s-a relizat printr-o piesă de PVC de recepţie a efluentului. Apele uzate trebuie să intre în fosa septică astfel încât să perturbe cât mai puţin curgerea în aceasta. aceasta având o funcţionare mai eficientă. din fibră de sticlă sau din polietilenă. tot din PVC.S-a optat pentru varianta de fosa septică cu 2 compartimente.

Este necesar a se proceda la inspecţii regulate pentru verificarea momentului când trebuie să aibe loc vidanjarea. Se recomandă ca înaintea intrării apelor uzate în fosă. Se va avea grijă ca la vidanjare noroiul să nu fie răspândit în jur deoarece conţine şi materii fecaloide proaspete cu toate riscurile de infecţie ce decurg de aici. respectiv demarajul rapid al procesului de digestie. Nu se va neglija nici udarea straturilor de umplutură. Fosa septică trebuie să fie accesibilă pentru operaţiunile de vidanjare. pentru a verifica nivelel de lichid şi pentru a verifica dacă piesele de intrare si ieşire nu sunt colmatate. se va acţiona eliberarea acestuia cu o mătură cu coadă. Această operaţiune va permite echilibrarea presiunilor şi va proteja racordurile în caz de tasare a solului. Cel mai indicat este de asemenea ca vidanjarea să nu fie totală. nici drenurile clădirilor. respectiv să mai rămână în primul compartiment . Instalarea fosei septice trebuie facută sub supravegherea unei persoane de specialitate. Dacă conţinutul de noroi de pe fund s-a întărit. Demarajul digestiei anaerobice în cazul unei fose septice poate fi foarte lent. O regulă simplă este ca vidanjarea sa se facă atunci când depozitul de noroi ocupă între o treime şi o jumătate din adâncimea totală. In principiu vidanjarea trebuie asigurată cel puţin la 4 ani.• • • • Apele pluviale nu se canalizează spre fosa septică. Exploatare. acestea să-şi “rupă presiunea” treacând printr-un cămin vizitabil. care foloseşte o cisternă capabilă să aspire conţinutul fosei. O idee bună este “însămânţarea” cu puţin noroi prelevat de la o altă fosă septică care funcţionează de câtva timp. Cel mai bun mod de a vidanja o fosă septică este prin utilizarea serviciilor unui vidanjor autorizat. Pentru fosele modulate cu recipienţi din polietilena. Se asigură prin acest procedeu prezenţa microorganismelor necesare. este necesar ca pe timpul montajului acestea să fie umplute cu apă şi numai apoi înglobate în sol.

20m grosime. Metode de dimensionare. Vidanjarea se face la 12÷18 luni. nu soluţii de sodă. eventual prezenţa unor materii solide în tubul de drenaj. Nu se admite circulaţia de mijloace auto. Lângă fosa septică se poate planta un arbore şi vă garantăm că-i va merge foarte bine. In final a fost folosită metoda preconizată de Banca Mondială.aproximativ 10% din noroi. timpul de retenţie.18÷0. nu acceleratori de digestie şi nu culturi bacteriene. Legalitate: . dar trebuie umplută imediat cu apă. Semnele care indică necesitatea vidanjarii sunt unele mirosurile grele. Simplist se ia de 3 ori debitul zilnic de ape pe persoană. Peste capacele de lemn se admite un strat de pământ de max 0. La dimensionarea celor 2 modele de fosa septică. acesta urmând să asigure reînceperea rapidă a procesului de digestie. FS1 si FS2. numărul de persoane. După vidanjare FS1 nu se spală şi nu se desinfectează. In final. cantitatea de noroi se estimează la 0. Rezervoarele se recomanda a se înlocui după 10 ani deşi durata normată a lor este de 15 ani si materialul lor are o durata de viata de 100 de ani. sau avut în vedere mai multe metode. Se au în vedere volumul util.30 l/zi şi persoană. Este bine să consultaţi un specialist. (1zi). Deci nu desinfectanţi (mai ales ceicu clor). Cateva sfaturi practice: Fosa septică nu necesită Intreţinere. Si cel mai important: nu solutii saline rezultate de la instalatia de dedurizare. celelalte metode utilizându-se la verificarea dimensionarii. deranjante.

Fosa septică nu se montează oriunde şi oricum. Acestea nu se pot obţine decât dacă modelul de fosă septică are un agreement de mediu şi eventual o agrementare tehnică emisă de ICECON SA. Optimizat pentru: fose. respectiv autorizaţie de construire. vidanjare. statii de epurare. fose septice. Trebuiesc avute în vedere un minim de avize: cerificat de urbanism. fosa vidanjabila .