Fosa septica bicamerala din beton [FSb

]
Precizare: afisam planul sumar al unei fose septice bicamerale din beton pentru ca am fost solicitati deseori de catre persoane care isi ridicau "o casa pe pamant" si pentru ca de prea multe ori am intalnit fose septice facute "dupa ureche", ori prea mari, ori prea mici, ori prea adanci si tot asa..... Acest plan este orientativ şi nu indică toate detaliile de montaj. Execuţie: fosa septica se va executa din beton slab armat cu grosimea de 10cm. Cota adancimii conductei de canalizare se va stabili de către instalatorul clientului, astfel ca panta conductei Ø110 către fosă să fie de 0,5%.÷1%. Este inutilă hidroizolarea interioară sau exterioară a FSb. Montarea unei scări de acces în interior nu este obligatorie. Folosirea unui bioactivator este utilă. Caracteristici: volumul util al acestei fose este de ~11mc iar perioada de vidanjare pentru 5 persoane va fi de ~20 zile. Important: Acestei FSb i se poate adapta un dren, mărindu-se perioada de vidanjare de la 20 zile la 3÷5 ani. Canad Expert realizeaza drenuri "la cheie", nu insa si fose de beton. Contact: pentru alte relatii referitoare la fosele septice sau dacă în teren apar diferente majore, se va intreba la SC Canad Expert srl, ing A Sterescu, tel 0722 275330. INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE:

In principiu modulul FSb nu necesită lucrări de întreţinere. Deci nu desinfectanţi, nu soluţii de sodă, nu acceleratori de digestie şi nu culturi bacteriene. Vidanjarea se face lunar iar dupa adaptarea unui dren, la nu mai puţin de 24÷36 luni. După vidanjare, FSb nu se spală şi nu se desinfectează. Semnele care indică necesitatea vidanjarii sunt unele mirosurile grele, deranjante. Este bine să consultaţi un specialist. Coborârea in FSb pentru intervenţii poate fi extrem de periculoasă, chiar mortală.

15x0.solutia casei dvs din zone fara canalizare: .8m 600 1800 1200 SECTIUNEA A-A Fosa septica .Fantă 0.8x0.15m Intrare ape uzate Ø110mm A 2500 A 2700 VEDERE IN PLAN 7 7 700x700 Intrare ape uzate Ø110mm 700 700x70 0 Fantă 0.

în anumite circumstanţe devine generatoare de focare de infecţie. însă principiul de funcţionare este peste tot acelaşi. de către o societate abilitată să practice astfel de activităţi. nu beneficiază de canalizare comunitară. . Franţa. In plus fosa septică ocupă un spaţiu important din curte şi practic nu se mai poate demonta nici odată. puţuri de mică adâncime.. preţ pe care puţine familii din zona rurală şi-l pot permite. Această soluţie este recomandată şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). SUA si multe alte ţări. A treia consecinţă: această situaţie precară pe lângă faptul că este generatoare de disconfort. Localitaţile rurale nu beneficiază de reţea de apă potabilă. PE 2273.000 USD. Apele rezultate din spălarea rufelor se aruncă de cele mai multe ori într-o groapă sau un şanţ. Prima consecinţă: neavând canalizare unde să poată fi aruncate apele reziduale. Fără a intra în amănunte. Această hazna se vidanjează la câţiva ani sau se acoperă cu pământ săpânduse o altă hazna.000÷4. In Romania s-a folosit un proiect tip realizat de IPCT în 1974. Este proiectul unei fose septice cu două compartimente. apa se ia din puţuri individuale sau comune câtorva familii. Imensa majoritate a locuinţelor sunt dotate cu wc tip hazna săpat în curte. Are însă două inconveniente majore: preţul unei fose septice din beton este de ordinul 3. Canada. verificat în practică. dar numai la dimensionare. A doua consecinţă: dacă nu-si pot instala apă în casă. nu-şi pot monta nici wc în casă. Unica soluţie realistă de eliminare a acestor neajunsuri este echiparea locuinţelor rurale cu fose septice.Situaţia din România la ora actuală este următoarea: imensa majoritate a locuinţelor rurale şi bună parte din cele orăşeneşti. Australia. la amplasare şi la vidanjare. Mai mult. generatoare de mirosuri şi nu de puţine ori generatoare de dispute între vecini……. Este acelaşi după care se execută fosele de beton şi în prezent. nu pot beneficia nici de apă caldă menajeră. locuitorii nu-şi pot instala apă în casă. este soluţia care se practică în toată lumea: Brazilia. între 1 şi 5 ani. săpate în grădină şi nu de puţine ori chiar în strada în faţa porţii. Anglia. Italia. fose septice care se vidanjează la anumite intervale. trebuie arătat că diferenţe există de la stat la stat.

deasupra se pot planta flori. este indispensabilă fazei de epurare a apelor. Fosa nu asigură decât o pretratare a acestora. Prezentare: Fosa septică asigură lichefierea parţiala a materiilor poluante concentrate în apele uzate. cu aviz de mediu pentru zonele rurale. montaj şi garanţie. Insă ractica a dovedit că apele ce se emit de fosa septică sunt mai pure decât cele existente în unele lacuri. Suprafaţa ocupată la sol este de aproximativ 4 mp. În unele cazuri. ea poate constitui o alternativa economică de asanare a reţelelor de apă din zonă. la montaj îngropat. care pot deservi 5÷15 persoane.Foarte recent au aparut fosele septice de mică capacitate. transport. Apele care se emit din fosa septica nu sunt totuşi pure. Mai precis germenii patogeni nu sunt reţinuţi de fosa septică decât în proporţie de 90%. Asigura o pretratare eficace şi o lichefiere a dejecţiilor evacuate dintr-o gospodărie ce nu poate fi legată la o reţea de canalizare. de asemenea asigură reţinerea meteriilor solide si a deşeurilor plutitoare. Pentru antrenarea spre fosă a deşeurilor fecaloide si menajere este necesară o cantitate mare de apă. preţuri care includ. In plus pot fi montate şi la subsolul unor clădiri sau. . mai ales în ce priveşte numărul de particule în suspensie. la un nivel de preţ de 1000÷1300 USD. Construcţia şi întreţinerea unei fose septice necesită o mână de lucru calificată.

La suprafaţă bulele antrenează particule de noroi care sfârşesc prin a forma o crustă. în primul compartiment unde suferă o fermentaţie anaerobă bazică. uleiurile şi alte materii mai uşoare decât apa plutesc la suprafaţă şi constituie un strat de spumă susceptibil de a se transforma într-o crustă destul de dură. un al doilea primeşte efluenţii decantaţi sub forma unui fluid limpede.Schema de principiu a unei fose septice se regăseşte în cele doua desene (OMS 91438): Materiile solide se acumulează. sunt descompuse de bacterii anaerobe. Bulele de gaz care se degajă provoacă o oarecare perturbaţie a scurgerii naturale. apele rezultate din fosa septică nu trebuie să fie considerate pure. Viteza procesului de digestie creşte cu temperatura. Fosele septice sunt concepute astfel ca să asigure imobilitatea lichidului şi în consecinţă să faciliteze sedimentarea materiilor solide în suspensie. Ce este sigur. Totul depinde de durata de retenţie. Grăsimile. materiile solide se depun. în general. Noroiurile depuse pe fundul rezervoarelor au tendinţa de a se întări sub greutatea lichidului şi materiilor solide care le acoperă. Utilizarea săpunurilor ordinare în cantitaţi normale nu afectează procesul de digestie. La fund. volumul lor este foarte inferior celui al materiilor solide care alimentează fosa. După un timp. Aici are loc o filtrare mai profundă. care poate dura între 1 şi 3 zile. se poate afirma chiar totală. Lichidele se deplasează între această crustă şi depozitul de pe fund. Această fermentaţie antrenează producţia de oxid şi bioxid de carbon. de sistemul ales pentru intrarea şi ieşirea lichidului ca şi de frecvenţa vidanjării. După primul compartiment. De asemenea detergenţii din categoria “ecologici” care în prezent tind a fi singurii de pe . datorită patului filtrant prin care trebuie să treacă. lichidul rezultat este evacuat printr-un sistem de drenare subteran. Gazele se elimina prin orficii sau conducte de aerisire iar materiile solide se elimină prin vidanjare periodică. cu un max pe la 350C. prezentă în noroiurile depuse şi crusta de spumă. hidrogen sulfurat şi metan. Cu toate acestea. care le transformă în marea lor majoritate în apă şi gaz. Materia organică.

Asigurarea unei ventilaţii suficiente pentru gazele degajate. In schimb. nu există date certe asupra dispariţiei microorganismelor patogene. Concluzia este că efluenţii evacuaţi din fosele septice conţin încă germeni patogeni şi nu se recomandă folosirea lor pentru irigaţii. Concepţie. efluenţii mai conţin destule ouă viabile. conform OMS. O fosă septică trebuie să asigure volumul necesar pentru retenţia lichidelor şi pentru stocarea noroiului şi spumei. omoară bacteriile şi inhibă procesele de digestie. Extrapolând. folosirea de dezinfectanţi în cantităţi mari. studiile efectuate separat pe mai multe fose septice de Majumder si Phadke arată că deşi 80-90% din ouăle de ascaris dispar. când dejecţiile menajere se deversează sau se îngroapă în curtea locuinţei este intolerabilă. situaţia actuală din locunţele rurale şi în destul de multe zone orăşeneşti lipsite de canalizare. numai ape fecaloide sau şi ape menajere. Lichidele din fosele septice suferă modificări biochimice. Ba mai mult.piaţă. De asemenea volumul de stocare a noroiului şi spumei depind de frecvenţa vidanjărilor. Acest volum depinde de numărul de utilizatori şi de cantitatea apelor uzate deversate în fosă. aceasta din urmă putând conţine de la caz la caz. Principiile ce guvernează concepţia unei fose septice sunt: • • • Asigurarea unei durate de retenţie suficiente ca apele uzate ce intră în fosă să poată să-şi depună materialele solide şi să se stabilizeze. Se admite că 24 de ore este o durată de retenţie suficientă pentru noroiuri dar această situaţie se întâlneşte atunci când . de temperatura ambiantă şi de mijloacele de spălat utilizate. din România. Prezenta documentaţie nuşi propune să analizeze ce se întâmplă cu rezidurile colectate prin vidanjarea foselor septice. după ce acestea sunt preluate de cistene. dar până la ora actuală. Asigurarea stabilităţii lichidului favorizează depunerea sau flotaţia materialelor solide.

comunale decât pentru cele de mică capacitate. Alt fel durata de retenţie trebuie să fie mai mare. . Această problemă este mai importantă la fosele de mică capacitate decât la cele mari. Dacă fosa septică primeşte ape menajere şi ape fecaloide. Odată determinată capacitatea foselor septice a trebuit determinată adâncimea lor şi respectiv forma recipienţilor. dar viteza de sedimentare este în general maximă pe parcursul primelor ore. Uzual în Romania. unde se foloseşte apa încălzită electric sau cu gaz (butelii). consumul de apă este de 170÷200l/zi şi persoană iar în zonele rurale. Teoretic. In baza acestor date s-au determinat volumele foselor septice modulate proiectate. totalitatea apelor rezultate la un imobil reprezintă în general o parte importantă din apa furnizată de reţeaua de distribuţie sau de puţ. Când se cunoaşte consumul de apă distribuită pe persoană. fiind direct vizate forma şi dimensiunile orificiilor de intrare şi eşire ale fosei. 1982) care autorizează o retenţie mult mai scăzută pentru fosele mari. înainte de vidanjare. Există chiar unele norme (Associacao Brasileira de Normas Tecnicas. modelele FS1 şi FS2.exista un compost. consumul de apă este estimat la 100÷130l/zi si persoană. S-au avut în vedere datele statistice publicate de OMS şi anume că viteza de acumulare a noroiului şi spumelor într-o fosa septica este de 25l/an şi persoană pentru dejecţii provenite de la băi şi de 40l/an şi persoană atunci când la acestea se adaugă şi apele menajere. sedimentarea se ameliorează cu prelungirea duratei de retenţie. S-a avut în vedere să se obţină o distribuţie uniformă a debitelor. fără zone moarte şi fără scurtcircuitări. zone urbane. se poate estima că apa evacuată reprezintă 90÷95% din acest volum. In general normele de utilizare prevăd o durată de retenţie cuprinsă între 24 şi 72 de ore. Sedimentarea este serios perturbată de scurgerea apelor.

Recipienţii se acoperă cu capace în care s-au practicat găuri pentru aerisire naturală. acestea să treacă printr-un cămin vizitabil. Apele uzate trebuie să intre în fosa septică astfel încât să perturbe cât mai puţin curgerea în aceasta. recipient echipat cu o mică pompă. Nu este o problemă de neglijat deoarece fără orificii de aerisire apar mirosuri supărătoare şi în unele situaţii pot apare chiar explozii. In principiu fosa septica se poate construi din beton. Procesele anaerobe din fosă produc printre altele şi o cantitate de metan şi hidrogen sulfurat care trebuiesc evacuate natural. lăţime şi lungime. tot din PVC. Opţional se mai poate monta un recipient final de ape uzate. de asemenea pot fi ridicate la înălţimi convenabile. în plus având la partea inferioară şi o mică domă. Cu aceasta apele pot fi trimise la o oarecare distanţă de fosă. Construcţie. astfel ca nivelul lichidului să poată fi controlat. este un avantaj. Acestea sunt dimensiuni minime şi nu este nici un inconvenient ca fosa septică să aibe dimensiuni mai mari. dar impune ca ele să fie montate în acelaşi plan. La racordarea şi utilizarea foselor septice se vor avea în vedere câteva reguli fără de care aceste echipamente nu vor funcţiona eficient: . să deranjeze cât mai puţin procesul de sedimentare. respectiv să fie construită din 5 sau chiar 7 module. Este bine ca înaintea intrării apelor în fosa septică. S-a avut în vedere ca să fie evacuate numai apele nu şi stratul plutitor de spuma sau grăsimi. fiind 2 sau 3. Acest lucru s-a relizat printr-o piesă de PVC de recepţie a efluentului. recipienţii aleşi respectând toate prescripţiile cu privire la adâncimea de lucru. Rezervoarele alese.S-a optat pentru varianta de fosa septică cu 2 compartimente. din fibră de sticlă sau din polietilenă. S-a optat pentru varianta polietilenă. nu au necesitat pereţi despărţitori. aceasta având o funcţionare mai eficientă. Ieşirea efluenţilor din fosa septică se face printr-un tub de diametru mai mic.

Demarajul digestiei anaerobice în cazul unei fose septice poate fi foarte lent. O regulă simplă este ca vidanjarea sa se facă atunci când depozitul de noroi ocupă între o treime şi o jumătate din adâncimea totală. Pentru fosele modulate cu recipienţi din polietilena. pentru a verifica nivelel de lichid şi pentru a verifica dacă piesele de intrare si ieşire nu sunt colmatate. nici drenurile clădirilor. Se recomandă ca înaintea intrării apelor uzate în fosă. care foloseşte o cisternă capabilă să aspire conţinutul fosei. Nu se va neglija nici udarea straturilor de umplutură. este necesar ca pe timpul montajului acestea să fie umplute cu apă şi numai apoi înglobate în sol. Este necesar a se proceda la inspecţii regulate pentru verificarea momentului când trebuie să aibe loc vidanjarea. acestea să-şi “rupă presiunea” treacând printr-un cămin vizitabil. se va acţiona eliberarea acestuia cu o mătură cu coadă. Cel mai bun mod de a vidanja o fosă septică este prin utilizarea serviciilor unui vidanjor autorizat. respectiv să mai rămână în primul compartiment .• • • • Apele pluviale nu se canalizează spre fosa septică. Se va avea grijă ca la vidanjare noroiul să nu fie răspândit în jur deoarece conţine şi materii fecaloide proaspete cu toate riscurile de infecţie ce decurg de aici. Cel mai indicat este de asemenea ca vidanjarea să nu fie totală. Dacă conţinutul de noroi de pe fund s-a întărit. Această operaţiune va permite echilibrarea presiunilor şi va proteja racordurile în caz de tasare a solului. respectiv demarajul rapid al procesului de digestie. Instalarea fosei septice trebuie facută sub supravegherea unei persoane de specialitate. Se asigură prin acest procedeu prezenţa microorganismelor necesare. Exploatare. O idee bună este “însămânţarea” cu puţin noroi prelevat de la o altă fosă septică care funcţionează de câtva timp. In principiu vidanjarea trebuie asigurată cel puţin la 4 ani. Fosa septică trebuie să fie accesibilă pentru operaţiunile de vidanjare.

aproximativ 10% din noroi. Vidanjarea se face la 12÷18 luni. numărul de persoane. nu soluţii de sodă.30 l/zi şi persoană. cantitatea de noroi se estimează la 0.20m grosime. Si cel mai important: nu solutii saline rezultate de la instalatia de dedurizare. Peste capacele de lemn se admite un strat de pământ de max 0. Simplist se ia de 3 ori debitul zilnic de ape pe persoană. (1zi). Nu se admite circulaţia de mijloace auto.18÷0. celelalte metode utilizându-se la verificarea dimensionarii. deranjante. In final a fost folosită metoda preconizată de Banca Mondială. dar trebuie umplută imediat cu apă. Legalitate: . nu acceleratori de digestie şi nu culturi bacteriene. FS1 si FS2. Rezervoarele se recomanda a se înlocui după 10 ani deşi durata normată a lor este de 15 ani si materialul lor are o durata de viata de 100 de ani. Se au în vedere volumul util. Este bine să consultaţi un specialist. Deci nu desinfectanţi (mai ales ceicu clor). Lângă fosa septică se poate planta un arbore şi vă garantăm că-i va merge foarte bine. Semnele care indică necesitatea vidanjarii sunt unele mirosurile grele. La dimensionarea celor 2 modele de fosa septică. In final. După vidanjare FS1 nu se spală şi nu se desinfectează. Metode de dimensionare. acesta urmând să asigure reînceperea rapidă a procesului de digestie. eventual prezenţa unor materii solide în tubul de drenaj. timpul de retenţie. sau avut în vedere mai multe metode. Cateva sfaturi practice: Fosa septică nu necesită Intreţinere.

respectiv autorizaţie de construire. Trebuiesc avute în vedere un minim de avize: cerificat de urbanism. vidanjare. Optimizat pentru: fose. Acestea nu se pot obţine decât dacă modelul de fosă septică are un agreement de mediu şi eventual o agrementare tehnică emisă de ICECON SA. statii de epurare. fosa vidanjabila .Fosa septică nu se montează oriunde şi oricum. fose septice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful