Fosa septica bicamerala din beton [FSb

]
Precizare: afisam planul sumar al unei fose septice bicamerale din beton pentru ca am fost solicitati deseori de catre persoane care isi ridicau "o casa pe pamant" si pentru ca de prea multe ori am intalnit fose septice facute "dupa ureche", ori prea mari, ori prea mici, ori prea adanci si tot asa..... Acest plan este orientativ şi nu indică toate detaliile de montaj. Execuţie: fosa septica se va executa din beton slab armat cu grosimea de 10cm. Cota adancimii conductei de canalizare se va stabili de către instalatorul clientului, astfel ca panta conductei Ø110 către fosă să fie de 0,5%.÷1%. Este inutilă hidroizolarea interioară sau exterioară a FSb. Montarea unei scări de acces în interior nu este obligatorie. Folosirea unui bioactivator este utilă. Caracteristici: volumul util al acestei fose este de ~11mc iar perioada de vidanjare pentru 5 persoane va fi de ~20 zile. Important: Acestei FSb i se poate adapta un dren, mărindu-se perioada de vidanjare de la 20 zile la 3÷5 ani. Canad Expert realizeaza drenuri "la cheie", nu insa si fose de beton. Contact: pentru alte relatii referitoare la fosele septice sau dacă în teren apar diferente majore, se va intreba la SC Canad Expert srl, ing A Sterescu, tel 0722 275330. INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE:

In principiu modulul FSb nu necesită lucrări de întreţinere. Deci nu desinfectanţi, nu soluţii de sodă, nu acceleratori de digestie şi nu culturi bacteriene. Vidanjarea se face lunar iar dupa adaptarea unui dren, la nu mai puţin de 24÷36 luni. După vidanjare, FSb nu se spală şi nu se desinfectează. Semnele care indică necesitatea vidanjarii sunt unele mirosurile grele, deranjante. Este bine să consultaţi un specialist. Coborârea in FSb pentru intervenţii poate fi extrem de periculoasă, chiar mortală.

8x0.solutia casei dvs din zone fara canalizare: .15m Intrare ape uzate Ø110mm A 2500 A 2700 VEDERE IN PLAN 7 7 700x700 Intrare ape uzate Ø110mm 700 700x70 0 Fantă 0.8m 600 1800 1200 SECTIUNEA A-A Fosa septica .Fantă 0.15x0.

000÷4. Unica soluţie realistă de eliminare a acestor neajunsuri este echiparea locuinţelor rurale cu fose septice. . Această soluţie este recomandată şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). la amplasare şi la vidanjare.. între 1 şi 5 ani. este soluţia care se practică în toată lumea: Brazilia. Mai mult. generatoare de mirosuri şi nu de puţine ori generatoare de dispute între vecini……. de către o societate abilitată să practice astfel de activităţi. PE 2273. locuitorii nu-şi pot instala apă în casă. verificat în practică. SUA si multe alte ţări. Prima consecinţă: neavând canalizare unde să poată fi aruncate apele reziduale. Franţa. Este acelaşi după care se execută fosele de beton şi în prezent. puţuri de mică adâncime. nu pot beneficia nici de apă caldă menajeră. dar numai la dimensionare. Această hazna se vidanjează la câţiva ani sau se acoperă cu pământ săpânduse o altă hazna. In Romania s-a folosit un proiect tip realizat de IPCT în 1974. A treia consecinţă: această situaţie precară pe lângă faptul că este generatoare de disconfort.Situaţia din România la ora actuală este următoarea: imensa majoritate a locuinţelor rurale şi bună parte din cele orăşeneşti. săpate în grădină şi nu de puţine ori chiar în strada în faţa porţii. Are însă două inconveniente majore: preţul unei fose septice din beton este de ordinul 3.000 USD. Este proiectul unei fose septice cu două compartimente. trebuie arătat că diferenţe există de la stat la stat. Italia. Apele rezultate din spălarea rufelor se aruncă de cele mai multe ori într-o groapă sau un şanţ. Imensa majoritate a locuinţelor sunt dotate cu wc tip hazna săpat în curte. Anglia. apa se ia din puţuri individuale sau comune câtorva familii. Australia. însă principiul de funcţionare este peste tot acelaşi. nu-şi pot monta nici wc în casă. în anumite circumstanţe devine generatoare de focare de infecţie. nu beneficiază de canalizare comunitară. Fără a intra în amănunte. Canada. preţ pe care puţine familii din zona rurală şi-l pot permite. Localitaţile rurale nu beneficiază de reţea de apă potabilă. fose septice care se vidanjează la anumite intervale. A doua consecinţă: dacă nu-si pot instala apă în casă. In plus fosa septică ocupă un spaţiu important din curte şi practic nu se mai poate demonta nici odată.

deasupra se pot planta flori. Mai precis germenii patogeni nu sunt reţinuţi de fosa septică decât în proporţie de 90%. Asigura o pretratare eficace şi o lichefiere a dejecţiilor evacuate dintr-o gospodărie ce nu poate fi legată la o reţea de canalizare. Fosa nu asigură decât o pretratare a acestora.Foarte recent au aparut fosele septice de mică capacitate. ea poate constitui o alternativa economică de asanare a reţelelor de apă din zonă. Apele care se emit din fosa septica nu sunt totuşi pure. În unele cazuri. cu aviz de mediu pentru zonele rurale. Suprafaţa ocupată la sol este de aproximativ 4 mp. la montaj îngropat. de asemenea asigură reţinerea meteriilor solide si a deşeurilor plutitoare. mai ales în ce priveşte numărul de particule în suspensie. preţuri care includ. transport. care pot deservi 5÷15 persoane. Insă ractica a dovedit că apele ce se emit de fosa septică sunt mai pure decât cele existente în unele lacuri. In plus pot fi montate şi la subsolul unor clădiri sau. Pentru antrenarea spre fosă a deşeurilor fecaloide si menajere este necesară o cantitate mare de apă. Construcţia şi întreţinerea unei fose septice necesită o mână de lucru calificată. . montaj şi garanţie. este indispensabilă fazei de epurare a apelor. Prezentare: Fosa septică asigură lichefierea parţiala a materiilor poluante concentrate în apele uzate. la un nivel de preţ de 1000÷1300 USD.

datorită patului filtrant prin care trebuie să treacă. De asemenea detergenţii din categoria “ecologici” care în prezent tind a fi singurii de pe . uleiurile şi alte materii mai uşoare decât apa plutesc la suprafaţă şi constituie un strat de spumă susceptibil de a se transforma într-o crustă destul de dură. Lichidele se deplasează între această crustă şi depozitul de pe fund.Schema de principiu a unei fose septice se regăseşte în cele doua desene (OMS 91438): Materiile solide se acumulează. hidrogen sulfurat şi metan. Ce este sigur. Viteza procesului de digestie creşte cu temperatura. Fosele septice sunt concepute astfel ca să asigure imobilitatea lichidului şi în consecinţă să faciliteze sedimentarea materiilor solide în suspensie. care le transformă în marea lor majoritate în apă şi gaz. Această fermentaţie antrenează producţia de oxid şi bioxid de carbon. care poate dura între 1 şi 3 zile. materiile solide se depun. Grăsimile. în primul compartiment unde suferă o fermentaţie anaerobă bazică. sunt descompuse de bacterii anaerobe. de sistemul ales pentru intrarea şi ieşirea lichidului ca şi de frecvenţa vidanjării. La suprafaţă bulele antrenează particule de noroi care sfârşesc prin a forma o crustă. După primul compartiment. Utilizarea săpunurilor ordinare în cantitaţi normale nu afectează procesul de digestie. apele rezultate din fosa septică nu trebuie să fie considerate pure. volumul lor este foarte inferior celui al materiilor solide care alimentează fosa. Cu toate acestea. cu un max pe la 350C. prezentă în noroiurile depuse şi crusta de spumă. Bulele de gaz care se degajă provoacă o oarecare perturbaţie a scurgerii naturale. După un timp. lichidul rezultat este evacuat printr-un sistem de drenare subteran. Materia organică. în general. La fund. Noroiurile depuse pe fundul rezervoarelor au tendinţa de a se întări sub greutatea lichidului şi materiilor solide care le acoperă. Gazele se elimina prin orficii sau conducte de aerisire iar materiile solide se elimină prin vidanjare periodică. un al doilea primeşte efluenţii decantaţi sub forma unui fluid limpede. Totul depinde de durata de retenţie. Aici are loc o filtrare mai profundă. se poate afirma chiar totală.

Principiile ce guvernează concepţia unei fose septice sunt: • • • Asigurarea unei durate de retenţie suficiente ca apele uzate ce intră în fosă să poată să-şi depună materialele solide şi să se stabilizeze. nu există date certe asupra dispariţiei microorganismelor patogene. Se admite că 24 de ore este o durată de retenţie suficientă pentru noroiuri dar această situaţie se întâlneşte atunci când . situaţia actuală din locunţele rurale şi în destul de multe zone orăşeneşti lipsite de canalizare. Asigurarea stabilităţii lichidului favorizează depunerea sau flotaţia materialelor solide. Lichidele din fosele septice suferă modificări biochimice. după ce acestea sunt preluate de cistene. efluenţii mai conţin destule ouă viabile. studiile efectuate separat pe mai multe fose septice de Majumder si Phadke arată că deşi 80-90% din ouăle de ascaris dispar. Asigurarea unei ventilaţii suficiente pentru gazele degajate. Concepţie. omoară bacteriile şi inhibă procesele de digestie. Acest volum depinde de numărul de utilizatori şi de cantitatea apelor uzate deversate în fosă. din România. Extrapolând. conform OMS. folosirea de dezinfectanţi în cantităţi mari. de temperatura ambiantă şi de mijloacele de spălat utilizate. când dejecţiile menajere se deversează sau se îngroapă în curtea locuinţei este intolerabilă. aceasta din urmă putând conţine de la caz la caz. De asemenea volumul de stocare a noroiului şi spumei depind de frecvenţa vidanjărilor. numai ape fecaloide sau şi ape menajere. Prezenta documentaţie nuşi propune să analizeze ce se întâmplă cu rezidurile colectate prin vidanjarea foselor septice. Ba mai mult. dar până la ora actuală.piaţă. Concluzia este că efluenţii evacuaţi din fosele septice conţin încă germeni patogeni şi nu se recomandă folosirea lor pentru irigaţii. In schimb. O fosă septică trebuie să asigure volumul necesar pentru retenţia lichidelor şi pentru stocarea noroiului şi spumei.

S-a avut în vedere să se obţină o distribuţie uniformă a debitelor. dar viteza de sedimentare este în general maximă pe parcursul primelor ore. sedimentarea se ameliorează cu prelungirea duratei de retenţie. Uzual în Romania. Teoretic. fiind direct vizate forma şi dimensiunile orificiilor de intrare şi eşire ale fosei. In general normele de utilizare prevăd o durată de retenţie cuprinsă între 24 şi 72 de ore. In baza acestor date s-au determinat volumele foselor septice modulate proiectate. Odată determinată capacitatea foselor septice a trebuit determinată adâncimea lor şi respectiv forma recipienţilor. Alt fel durata de retenţie trebuie să fie mai mare. Când se cunoaşte consumul de apă distribuită pe persoană. se poate estima că apa evacuată reprezintă 90÷95% din acest volum. Sedimentarea este serios perturbată de scurgerea apelor. consumul de apă este estimat la 100÷130l/zi si persoană. S-au avut în vedere datele statistice publicate de OMS şi anume că viteza de acumulare a noroiului şi spumelor într-o fosa septica este de 25l/an şi persoană pentru dejecţii provenite de la băi şi de 40l/an şi persoană atunci când la acestea se adaugă şi apele menajere. Există chiar unele norme (Associacao Brasileira de Normas Tecnicas. înainte de vidanjare. modelele FS1 şi FS2. totalitatea apelor rezultate la un imobil reprezintă în general o parte importantă din apa furnizată de reţeaua de distribuţie sau de puţ. unde se foloseşte apa încălzită electric sau cu gaz (butelii). Această problemă este mai importantă la fosele de mică capacitate decât la cele mari. zone urbane. fără zone moarte şi fără scurtcircuitări. 1982) care autorizează o retenţie mult mai scăzută pentru fosele mari.exista un compost. comunale decât pentru cele de mică capacitate. Dacă fosa septică primeşte ape menajere şi ape fecaloide. consumul de apă este de 170÷200l/zi şi persoană iar în zonele rurale. .

In principiu fosa septica se poate construi din beton. dar impune ca ele să fie montate în acelaşi plan. Opţional se mai poate monta un recipient final de ape uzate. lăţime şi lungime. să deranjeze cât mai puţin procesul de sedimentare. recipienţii aleşi respectând toate prescripţiile cu privire la adâncimea de lucru. de asemenea pot fi ridicate la înălţimi convenabile. Rezervoarele alese. Nu este o problemă de neglijat deoarece fără orificii de aerisire apar mirosuri supărătoare şi în unele situaţii pot apare chiar explozii. Recipienţii se acoperă cu capace în care s-au practicat găuri pentru aerisire naturală. în plus având la partea inferioară şi o mică domă. tot din PVC. recipient echipat cu o mică pompă. din fibră de sticlă sau din polietilenă. Acestea sunt dimensiuni minime şi nu este nici un inconvenient ca fosa septică să aibe dimensiuni mai mari. S-a optat pentru varianta polietilenă. aceasta având o funcţionare mai eficientă. Procesele anaerobe din fosă produc printre altele şi o cantitate de metan şi hidrogen sulfurat care trebuiesc evacuate natural.S-a optat pentru varianta de fosa septică cu 2 compartimente. este un avantaj. Acest lucru s-a relizat printr-o piesă de PVC de recepţie a efluentului. Construcţie. respectiv să fie construită din 5 sau chiar 7 module. Ieşirea efluenţilor din fosa septică se face printr-un tub de diametru mai mic. nu au necesitat pereţi despărţitori. Cu aceasta apele pot fi trimise la o oarecare distanţă de fosă. La racordarea şi utilizarea foselor septice se vor avea în vedere câteva reguli fără de care aceste echipamente nu vor funcţiona eficient: . S-a avut în vedere ca să fie evacuate numai apele nu şi stratul plutitor de spuma sau grăsimi. Apele uzate trebuie să intre în fosa septică astfel încât să perturbe cât mai puţin curgerea în aceasta. Este bine ca înaintea intrării apelor în fosa septică. astfel ca nivelul lichidului să poată fi controlat. acestea să treacă printr-un cămin vizitabil. fiind 2 sau 3.

care foloseşte o cisternă capabilă să aspire conţinutul fosei. O idee bună este “însămânţarea” cu puţin noroi prelevat de la o altă fosă septică care funcţionează de câtva timp. Nu se va neglija nici udarea straturilor de umplutură. pentru a verifica nivelel de lichid şi pentru a verifica dacă piesele de intrare si ieşire nu sunt colmatate. Pentru fosele modulate cu recipienţi din polietilena. In principiu vidanjarea trebuie asigurată cel puţin la 4 ani. Cel mai indicat este de asemenea ca vidanjarea să nu fie totală. Se asigură prin acest procedeu prezenţa microorganismelor necesare. Această operaţiune va permite echilibrarea presiunilor şi va proteja racordurile în caz de tasare a solului. acestea să-şi “rupă presiunea” treacând printr-un cămin vizitabil. se va acţiona eliberarea acestuia cu o mătură cu coadă. respectiv să mai rămână în primul compartiment . Instalarea fosei septice trebuie facută sub supravegherea unei persoane de specialitate. Exploatare. Se va avea grijă ca la vidanjare noroiul să nu fie răspândit în jur deoarece conţine şi materii fecaloide proaspete cu toate riscurile de infecţie ce decurg de aici. Fosa septică trebuie să fie accesibilă pentru operaţiunile de vidanjare. respectiv demarajul rapid al procesului de digestie. Este necesar a se proceda la inspecţii regulate pentru verificarea momentului când trebuie să aibe loc vidanjarea. Demarajul digestiei anaerobice în cazul unei fose septice poate fi foarte lent. este necesar ca pe timpul montajului acestea să fie umplute cu apă şi numai apoi înglobate în sol. O regulă simplă este ca vidanjarea sa se facă atunci când depozitul de noroi ocupă între o treime şi o jumătate din adâncimea totală. Se recomandă ca înaintea intrării apelor uzate în fosă. nici drenurile clădirilor. Cel mai bun mod de a vidanja o fosă septică este prin utilizarea serviciilor unui vidanjor autorizat.• • • • Apele pluviale nu se canalizează spre fosa septică. Dacă conţinutul de noroi de pe fund s-a întărit.

Rezervoarele se recomanda a se înlocui după 10 ani deşi durata normată a lor este de 15 ani si materialul lor are o durata de viata de 100 de ani. eventual prezenţa unor materii solide în tubul de drenaj.aproximativ 10% din noroi. Se au în vedere volumul util. celelalte metode utilizându-se la verificarea dimensionarii. Simplist se ia de 3 ori debitul zilnic de ape pe persoană. Cateva sfaturi practice: Fosa septică nu necesită Intreţinere. După vidanjare FS1 nu se spală şi nu se desinfectează. In final a fost folosită metoda preconizată de Banca Mondială. (1zi). Este bine să consultaţi un specialist. deranjante. FS1 si FS2. Peste capacele de lemn se admite un strat de pământ de max 0.30 l/zi şi persoană. In final. Deci nu desinfectanţi (mai ales ceicu clor). Vidanjarea se face la 12÷18 luni. nu acceleratori de digestie şi nu culturi bacteriene. numărul de persoane. Si cel mai important: nu solutii saline rezultate de la instalatia de dedurizare. nu soluţii de sodă. Semnele care indică necesitatea vidanjarii sunt unele mirosurile grele. Nu se admite circulaţia de mijloace auto. sau avut în vedere mai multe metode.20m grosime. Metode de dimensionare. timpul de retenţie. La dimensionarea celor 2 modele de fosa septică.18÷0. cantitatea de noroi se estimează la 0. Lângă fosa septică se poate planta un arbore şi vă garantăm că-i va merge foarte bine. Legalitate: . dar trebuie umplută imediat cu apă. acesta urmând să asigure reînceperea rapidă a procesului de digestie.

Acestea nu se pot obţine decât dacă modelul de fosă septică are un agreement de mediu şi eventual o agrementare tehnică emisă de ICECON SA. respectiv autorizaţie de construire. fose septice. statii de epurare. Trebuiesc avute în vedere un minim de avize: cerificat de urbanism.Fosa septică nu se montează oriunde şi oricum. Optimizat pentru: fose. vidanjare. fosa vidanjabila .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful