Fosa septica bicamerala din beton [FSb

]
Precizare: afisam planul sumar al unei fose septice bicamerale din beton pentru ca am fost solicitati deseori de catre persoane care isi ridicau "o casa pe pamant" si pentru ca de prea multe ori am intalnit fose septice facute "dupa ureche", ori prea mari, ori prea mici, ori prea adanci si tot asa..... Acest plan este orientativ şi nu indică toate detaliile de montaj. Execuţie: fosa septica se va executa din beton slab armat cu grosimea de 10cm. Cota adancimii conductei de canalizare se va stabili de către instalatorul clientului, astfel ca panta conductei Ø110 către fosă să fie de 0,5%.÷1%. Este inutilă hidroizolarea interioară sau exterioară a FSb. Montarea unei scări de acces în interior nu este obligatorie. Folosirea unui bioactivator este utilă. Caracteristici: volumul util al acestei fose este de ~11mc iar perioada de vidanjare pentru 5 persoane va fi de ~20 zile. Important: Acestei FSb i se poate adapta un dren, mărindu-se perioada de vidanjare de la 20 zile la 3÷5 ani. Canad Expert realizeaza drenuri "la cheie", nu insa si fose de beton. Contact: pentru alte relatii referitoare la fosele septice sau dacă în teren apar diferente majore, se va intreba la SC Canad Expert srl, ing A Sterescu, tel 0722 275330. INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE:

In principiu modulul FSb nu necesită lucrări de întreţinere. Deci nu desinfectanţi, nu soluţii de sodă, nu acceleratori de digestie şi nu culturi bacteriene. Vidanjarea se face lunar iar dupa adaptarea unui dren, la nu mai puţin de 24÷36 luni. După vidanjare, FSb nu se spală şi nu se desinfectează. Semnele care indică necesitatea vidanjarii sunt unele mirosurile grele, deranjante. Este bine să consultaţi un specialist. Coborârea in FSb pentru intervenţii poate fi extrem de periculoasă, chiar mortală.

8m 600 1800 1200 SECTIUNEA A-A Fosa septica .8x0.solutia casei dvs din zone fara canalizare: .15m Intrare ape uzate Ø110mm A 2500 A 2700 VEDERE IN PLAN 7 7 700x700 Intrare ape uzate Ø110mm 700 700x70 0 Fantă 0.15x0.Fantă 0.

In Romania s-a folosit un proiect tip realizat de IPCT în 1974. însă principiul de funcţionare este peste tot acelaşi. generatoare de mirosuri şi nu de puţine ori generatoare de dispute între vecini……. săpate în grădină şi nu de puţine ori chiar în strada în faţa porţii. Această soluţie este recomandată şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Localitaţile rurale nu beneficiază de reţea de apă potabilă. Italia. nu pot beneficia nici de apă caldă menajeră. SUA si multe alte ţări. Imensa majoritate a locuinţelor sunt dotate cu wc tip hazna săpat în curte. Această hazna se vidanjează la câţiva ani sau se acoperă cu pământ săpânduse o altă hazna. puţuri de mică adâncime. PE 2273. Prima consecinţă: neavând canalizare unde să poată fi aruncate apele reziduale. trebuie arătat că diferenţe există de la stat la stat.000÷4. este soluţia care se practică în toată lumea: Brazilia.. Are însă două inconveniente majore: preţul unei fose septice din beton este de ordinul 3. In plus fosa septică ocupă un spaţiu important din curte şi practic nu se mai poate demonta nici odată. A treia consecinţă: această situaţie precară pe lângă faptul că este generatoare de disconfort. nu beneficiază de canalizare comunitară. A doua consecinţă: dacă nu-si pot instala apă în casă. între 1 şi 5 ani.Situaţia din România la ora actuală este următoarea: imensa majoritate a locuinţelor rurale şi bună parte din cele orăşeneşti. nu-şi pot monta nici wc în casă. Fără a intra în amănunte. Unica soluţie realistă de eliminare a acestor neajunsuri este echiparea locuinţelor rurale cu fose septice. Este proiectul unei fose septice cu două compartimente. verificat în practică. Franţa. Mai mult. Apele rezultate din spălarea rufelor se aruncă de cele mai multe ori într-o groapă sau un şanţ. în anumite circumstanţe devine generatoare de focare de infecţie. Anglia. Australia. dar numai la dimensionare. . preţ pe care puţine familii din zona rurală şi-l pot permite. Este acelaşi după care se execută fosele de beton şi în prezent. la amplasare şi la vidanjare. fose septice care se vidanjează la anumite intervale. Canada. apa se ia din puţuri individuale sau comune câtorva familii. locuitorii nu-şi pot instala apă în casă. de către o societate abilitată să practice astfel de activităţi.000 USD.

care pot deservi 5÷15 persoane. In plus pot fi montate şi la subsolul unor clădiri sau. Fosa nu asigură decât o pretratare a acestora. cu aviz de mediu pentru zonele rurale. mai ales în ce priveşte numărul de particule în suspensie. Mai precis germenii patogeni nu sunt reţinuţi de fosa septică decât în proporţie de 90%. deasupra se pot planta flori. Suprafaţa ocupată la sol este de aproximativ 4 mp. Construcţia şi întreţinerea unei fose septice necesită o mână de lucru calificată. Asigura o pretratare eficace şi o lichefiere a dejecţiilor evacuate dintr-o gospodărie ce nu poate fi legată la o reţea de canalizare. În unele cazuri.Foarte recent au aparut fosele septice de mică capacitate. Prezentare: Fosa septică asigură lichefierea parţiala a materiilor poluante concentrate în apele uzate. transport. Pentru antrenarea spre fosă a deşeurilor fecaloide si menajere este necesară o cantitate mare de apă. de asemenea asigură reţinerea meteriilor solide si a deşeurilor plutitoare. Apele care se emit din fosa septica nu sunt totuşi pure. la montaj îngropat. montaj şi garanţie. preţuri care includ. Insă ractica a dovedit că apele ce se emit de fosa septică sunt mai pure decât cele existente în unele lacuri. la un nivel de preţ de 1000÷1300 USD. ea poate constitui o alternativa economică de asanare a reţelelor de apă din zonă. este indispensabilă fazei de epurare a apelor. .

Totul depinde de durata de retenţie. care le transformă în marea lor majoritate în apă şi gaz. prezentă în noroiurile depuse şi crusta de spumă. Cu toate acestea. Bulele de gaz care se degajă provoacă o oarecare perturbaţie a scurgerii naturale. în primul compartiment unde suferă o fermentaţie anaerobă bazică. Aici are loc o filtrare mai profundă. care poate dura între 1 şi 3 zile. uleiurile şi alte materii mai uşoare decât apa plutesc la suprafaţă şi constituie un strat de spumă susceptibil de a se transforma într-o crustă destul de dură. Această fermentaţie antrenează producţia de oxid şi bioxid de carbon. După primul compartiment. Lichidele se deplasează între această crustă şi depozitul de pe fund. volumul lor este foarte inferior celui al materiilor solide care alimentează fosa. La fund. Fosele septice sunt concepute astfel ca să asigure imobilitatea lichidului şi în consecinţă să faciliteze sedimentarea materiilor solide în suspensie. apele rezultate din fosa septică nu trebuie să fie considerate pure. de sistemul ales pentru intrarea şi ieşirea lichidului ca şi de frecvenţa vidanjării. La suprafaţă bulele antrenează particule de noroi care sfârşesc prin a forma o crustă. un al doilea primeşte efluenţii decantaţi sub forma unui fluid limpede. De asemenea detergenţii din categoria “ecologici” care în prezent tind a fi singurii de pe . materiile solide se depun. Noroiurile depuse pe fundul rezervoarelor au tendinţa de a se întări sub greutatea lichidului şi materiilor solide care le acoperă. cu un max pe la 350C. hidrogen sulfurat şi metan. în general. Materia organică. Gazele se elimina prin orficii sau conducte de aerisire iar materiile solide se elimină prin vidanjare periodică. Grăsimile. datorită patului filtrant prin care trebuie să treacă. Ce este sigur. Viteza procesului de digestie creşte cu temperatura. Utilizarea săpunurilor ordinare în cantitaţi normale nu afectează procesul de digestie. După un timp. lichidul rezultat este evacuat printr-un sistem de drenare subteran. se poate afirma chiar totală.Schema de principiu a unei fose septice se regăseşte în cele doua desene (OMS 91438): Materiile solide se acumulează. sunt descompuse de bacterii anaerobe.

Se admite că 24 de ore este o durată de retenţie suficientă pentru noroiuri dar această situaţie se întâlneşte atunci când . de temperatura ambiantă şi de mijloacele de spălat utilizate. In schimb. Prezenta documentaţie nuşi propune să analizeze ce se întâmplă cu rezidurile colectate prin vidanjarea foselor septice. O fosă septică trebuie să asigure volumul necesar pentru retenţia lichidelor şi pentru stocarea noroiului şi spumei. Principiile ce guvernează concepţia unei fose septice sunt: • • • Asigurarea unei durate de retenţie suficiente ca apele uzate ce intră în fosă să poată să-şi depună materialele solide şi să se stabilizeze. Acest volum depinde de numărul de utilizatori şi de cantitatea apelor uzate deversate în fosă. Ba mai mult. Extrapolând. Asigurarea unei ventilaţii suficiente pentru gazele degajate. folosirea de dezinfectanţi în cantităţi mari. când dejecţiile menajere se deversează sau se îngroapă în curtea locuinţei este intolerabilă. Concluzia este că efluenţii evacuaţi din fosele septice conţin încă germeni patogeni şi nu se recomandă folosirea lor pentru irigaţii. situaţia actuală din locunţele rurale şi în destul de multe zone orăşeneşti lipsite de canalizare. din România.piaţă. De asemenea volumul de stocare a noroiului şi spumei depind de frecvenţa vidanjărilor. conform OMS. Lichidele din fosele septice suferă modificări biochimice. după ce acestea sunt preluate de cistene. Concepţie. omoară bacteriile şi inhibă procesele de digestie. Asigurarea stabilităţii lichidului favorizează depunerea sau flotaţia materialelor solide. aceasta din urmă putând conţine de la caz la caz. studiile efectuate separat pe mai multe fose septice de Majumder si Phadke arată că deşi 80-90% din ouăle de ascaris dispar. nu există date certe asupra dispariţiei microorganismelor patogene. dar până la ora actuală. efluenţii mai conţin destule ouă viabile. numai ape fecaloide sau şi ape menajere.

fiind direct vizate forma şi dimensiunile orificiilor de intrare şi eşire ale fosei. 1982) care autorizează o retenţie mult mai scăzută pentru fosele mari. S-au avut în vedere datele statistice publicate de OMS şi anume că viteza de acumulare a noroiului şi spumelor într-o fosa septica este de 25l/an şi persoană pentru dejecţii provenite de la băi şi de 40l/an şi persoană atunci când la acestea se adaugă şi apele menajere. Există chiar unele norme (Associacao Brasileira de Normas Tecnicas. S-a avut în vedere să se obţină o distribuţie uniformă a debitelor. înainte de vidanjare. Când se cunoaşte consumul de apă distribuită pe persoană. comunale decât pentru cele de mică capacitate. In general normele de utilizare prevăd o durată de retenţie cuprinsă între 24 şi 72 de ore. Odată determinată capacitatea foselor septice a trebuit determinată adâncimea lor şi respectiv forma recipienţilor. zone urbane. . totalitatea apelor rezultate la un imobil reprezintă în general o parte importantă din apa furnizată de reţeaua de distribuţie sau de puţ. consumul de apă este de 170÷200l/zi şi persoană iar în zonele rurale. unde se foloseşte apa încălzită electric sau cu gaz (butelii). Dacă fosa septică primeşte ape menajere şi ape fecaloide. Uzual în Romania. In baza acestor date s-au determinat volumele foselor septice modulate proiectate. Alt fel durata de retenţie trebuie să fie mai mare. Sedimentarea este serios perturbată de scurgerea apelor. fără zone moarte şi fără scurtcircuitări. modelele FS1 şi FS2. dar viteza de sedimentare este în general maximă pe parcursul primelor ore. sedimentarea se ameliorează cu prelungirea duratei de retenţie. se poate estima că apa evacuată reprezintă 90÷95% din acest volum. consumul de apă este estimat la 100÷130l/zi si persoană. Teoretic. Această problemă este mai importantă la fosele de mică capacitate decât la cele mari.exista un compost.

din fibră de sticlă sau din polietilenă.S-a optat pentru varianta de fosa septică cu 2 compartimente. nu au necesitat pereţi despărţitori. tot din PVC. Rezervoarele alese. Acest lucru s-a relizat printr-o piesă de PVC de recepţie a efluentului. recipienţii aleşi respectând toate prescripţiile cu privire la adâncimea de lucru. Acestea sunt dimensiuni minime şi nu este nici un inconvenient ca fosa septică să aibe dimensiuni mai mari. Cu aceasta apele pot fi trimise la o oarecare distanţă de fosă. dar impune ca ele să fie montate în acelaşi plan. aceasta având o funcţionare mai eficientă. astfel ca nivelul lichidului să poată fi controlat. în plus având la partea inferioară şi o mică domă. Este bine ca înaintea intrării apelor în fosa septică. Ieşirea efluenţilor din fosa septică se face printr-un tub de diametru mai mic. In principiu fosa septica se poate construi din beton. Apele uzate trebuie să intre în fosa septică astfel încât să perturbe cât mai puţin curgerea în aceasta. S-a avut în vedere ca să fie evacuate numai apele nu şi stratul plutitor de spuma sau grăsimi. să deranjeze cât mai puţin procesul de sedimentare. acestea să treacă printr-un cămin vizitabil. recipient echipat cu o mică pompă. Construcţie. Opţional se mai poate monta un recipient final de ape uzate. Recipienţii se acoperă cu capace în care s-au practicat găuri pentru aerisire naturală. de asemenea pot fi ridicate la înălţimi convenabile. S-a optat pentru varianta polietilenă. La racordarea şi utilizarea foselor septice se vor avea în vedere câteva reguli fără de care aceste echipamente nu vor funcţiona eficient: . este un avantaj. respectiv să fie construită din 5 sau chiar 7 module. fiind 2 sau 3. lăţime şi lungime. Procesele anaerobe din fosă produc printre altele şi o cantitate de metan şi hidrogen sulfurat care trebuiesc evacuate natural. Nu este o problemă de neglijat deoarece fără orificii de aerisire apar mirosuri supărătoare şi în unele situaţii pot apare chiar explozii.

Este necesar a se proceda la inspecţii regulate pentru verificarea momentului când trebuie să aibe loc vidanjarea. nici drenurile clădirilor. Dacă conţinutul de noroi de pe fund s-a întărit. Instalarea fosei septice trebuie facută sub supravegherea unei persoane de specialitate. O idee bună este “însămânţarea” cu puţin noroi prelevat de la o altă fosă septică care funcţionează de câtva timp. Se recomandă ca înaintea intrării apelor uzate în fosă. Fosa septică trebuie să fie accesibilă pentru operaţiunile de vidanjare. care foloseşte o cisternă capabilă să aspire conţinutul fosei. acestea să-şi “rupă presiunea” treacând printr-un cămin vizitabil. este necesar ca pe timpul montajului acestea să fie umplute cu apă şi numai apoi înglobate în sol. Exploatare. Cel mai indicat este de asemenea ca vidanjarea să nu fie totală. respectiv să mai rămână în primul compartiment . Se asigură prin acest procedeu prezenţa microorganismelor necesare.• • • • Apele pluviale nu se canalizează spre fosa septică. Pentru fosele modulate cu recipienţi din polietilena. pentru a verifica nivelel de lichid şi pentru a verifica dacă piesele de intrare si ieşire nu sunt colmatate. Demarajul digestiei anaerobice în cazul unei fose septice poate fi foarte lent. O regulă simplă este ca vidanjarea sa se facă atunci când depozitul de noroi ocupă între o treime şi o jumătate din adâncimea totală. respectiv demarajul rapid al procesului de digestie. Nu se va neglija nici udarea straturilor de umplutură. se va acţiona eliberarea acestuia cu o mătură cu coadă. Se va avea grijă ca la vidanjare noroiul să nu fie răspândit în jur deoarece conţine şi materii fecaloide proaspete cu toate riscurile de infecţie ce decurg de aici. In principiu vidanjarea trebuie asigurată cel puţin la 4 ani. Această operaţiune va permite echilibrarea presiunilor şi va proteja racordurile în caz de tasare a solului. Cel mai bun mod de a vidanja o fosă septică este prin utilizarea serviciilor unui vidanjor autorizat.

Peste capacele de lemn se admite un strat de pământ de max 0. Legalitate: . deranjante. După vidanjare FS1 nu se spală şi nu se desinfectează. Metode de dimensionare. Si cel mai important: nu solutii saline rezultate de la instalatia de dedurizare.20m grosime. (1zi). Cateva sfaturi practice: Fosa septică nu necesită Intreţinere. numărul de persoane.18÷0. La dimensionarea celor 2 modele de fosa septică. sau avut în vedere mai multe metode. celelalte metode utilizându-se la verificarea dimensionarii. Nu se admite circulaţia de mijloace auto. nu acceleratori de digestie şi nu culturi bacteriene. acesta urmând să asigure reînceperea rapidă a procesului de digestie. Lângă fosa septică se poate planta un arbore şi vă garantăm că-i va merge foarte bine. Rezervoarele se recomanda a se înlocui după 10 ani deşi durata normată a lor este de 15 ani si materialul lor are o durata de viata de 100 de ani. Deci nu desinfectanţi (mai ales ceicu clor). eventual prezenţa unor materii solide în tubul de drenaj. Simplist se ia de 3 ori debitul zilnic de ape pe persoană. Semnele care indică necesitatea vidanjarii sunt unele mirosurile grele. dar trebuie umplută imediat cu apă. In final a fost folosită metoda preconizată de Banca Mondială.aproximativ 10% din noroi.30 l/zi şi persoană. In final. Se au în vedere volumul util. cantitatea de noroi se estimează la 0. timpul de retenţie. Este bine să consultaţi un specialist. Vidanjarea se face la 12÷18 luni. nu soluţii de sodă. FS1 si FS2.

Fosa septică nu se montează oriunde şi oricum. Trebuiesc avute în vedere un minim de avize: cerificat de urbanism. fosa vidanjabila . statii de epurare. fose septice. Acestea nu se pot obţine decât dacă modelul de fosă septică are un agreement de mediu şi eventual o agrementare tehnică emisă de ICECON SA. respectiv autorizaţie de construire. vidanjare. Optimizat pentru: fose.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful