UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS DIN GALATI FACULTATEA DE MECANICA SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA INDUSTRIAL

REFERAT
UTILAJE PENTRU PRELUCRRI MECANICE

Coordonator: Eng. Nicusor

BAROIU

Studenti: Manea Mihai Mocanu Adrian

Necula Mircea Negru Alexandra

Grupa:3C331

2011-2012

MASINA DE GAURIT GR40

1.Reprezentare de ansamblu; 2. Schema de lucru: miscari principale de lucru, regimuri de aschiere,scule aschietoare utilizate in procesul de prelucrare mecanica; 3.Domenii de utilizare: categorii de suprafete prelucrate, cinematica proceselor de prelucrare; 4. Clasificarea masinilor: dupa pozitia arborelui principal si dupa caract cinematice; 5.Solutii de fixare.

1.Reprezentare de ansamblu;

2.Masina de gaurit GR40

Aceast main (fig.16) este-utilizat pentru prelucrarea gurilor de dimensiuni ajungnd pn la 40 mm diametru. Cele mai mici maini de gurit, cum ar fi cele de tipul G 10 i G 25 (fig. 16a), au coloana cilindric. Mainile mai mari au, n locul coloanei cilindrice, un montant care asigur o rigiditate mult mai mare. Aceast soluie este adoptat n cazul mainilor G 25 i G 40 (fig. 16b).

Figura 16

Principalele pr i componente ale mainii de gurit verticale snt: placa de baz 1, prin intermediul creia maina se fixeaz de fundaie., coloana sau montantul 2 pe care esta montat masa 3. Pe masa mainii de gurit se aaz piesele de prelucrat, fie direct, fie ntr-un dispozitiv n cazul pieselor mai complicate. Adesea, pentru prindere se folosesc menghinele de main. Poziia mesei 3 poate fi modificat dup necesitate prin deplasarea pe vertical cu ajutorul urubului 7. Blocarea mesei n poziia necesar se face cu ajutorul manetei 8. La partea superioar a mainii se gsete carcasa 4, n care se afl cutia de viteze i avansuri. Acionarea mainii se face de la motorul 5. Arborele principal 6, n care se fixeaz scula achietoare, execut micarea principal de aehiere n, care este o micare de rotaie, precum i micarea de avans axial no tat cu f.

Figura 17

Funcionarea mainii de gurit poate fi urmrit pe schema cinematic de principiu din figura 17. Astfel, micarea principal de achiere, care este rotaia n a arborelui I, se obine de la motorul electric M, prin lanul cinematic 1 2 3 cutia de viteze CV 4 5 6 I . Avansul axial al sculei se obine de la acelai motor M, prin lanul cinematic 6 7 8 cutia de avansuri CA 9 mecanismul pinion-cremalier Z Z . Avansul axial f al sculei se mai poate ob ine i manual de la roata R pri n lanul cinematic 13 14 9 Z Z . n funcie de nlimea la care este necesar executarea operaiei de gurire, ppua arborelui principal poate fi ridicat sau cobort cu un mecanism pinion-cremalier Z Z , acionat manual, sau de la motorul M, prin lanul cinematic 1 2 10 11 12 Z Z .
1 2 1 1 2 3 4 3 4

Regimul de achiere la gurire Adncimea de achiere la burghiere se determin cu relaia :

Avansul f, n mm/rot, de naintare a burghiului n lungul axei gurii, se alege inndu-se seama de prescripiile impuse pentru precizia i rugozitatea suprafeei gurii, de rigiditatea sistemului tehnologic elastic pies main-unealt dispozitiv, de rezistena burghiului, precum i de rezistena mecanismului de avans al mainii-unelte. Avansul se poate calcula cu relaia: n care: C este un coeficient funcie de materialul de prelucrat i de precizia gurii; D diametrul burghiului. Viteza de achiere vc se calculeaz la burghiere cu relaia:
f

n care: C este un coeficient funcie de materialul burghiat; D diametrul burghiului, n mm; T durabilitatea burghiului, n min; f avansul, n mm/rot. Turaia necesar la burghiere:
v

n cazul burghierii unor guri cu diametre mari, apar fore axiale mari i momente de torsiune mari care ar putea depi fora maxim admis de rezistena mecanismului de avans al mainii, respectiv momentul de torsiune admisibil maxim. De aceea este necesar s se calculeze : - fora axial la burghiere: n care: C este un coeficient funcie de materialul burghiat; k coeficient de corecie pentru for.
P P

- momentul de torsiune la burghiere: n care:C este un coeficient funcie de materialul piesei; k - coeficient de corecie pentru moment. Este necesar s fie satisfcute condiiile:
M M

unde P dm fora axial maxim admis de mecanismul de avans al mainii de gurit; Madm momentul de torsiune admis la arborele principal, pentru turaia la care se face burghierea. Valorile P dm i M dm sunt indicate de firma constructoare a mainii de gurit, n grafice sau n tabele de utilizare a mainilor, pentru a se evita suprancrcarea lor. Puterea efectiv necesar la burghiere este:
a a a

Condiia care trebuie respectat este: N N n care: N este puterea electromotorului mainii de gurit; randamentul mainii de gurit (0,60,8).
e MU MU

Scule pentru prelucrarea gurilor pe maini de gurit

Burghiul elicoidal este scula cea mai rspndit la prelucrarea gurilor i se folosete n special pentru prelucrarea n material plin. Celelalte scule se folosesc de obicei la lrgirea sau finisarea gurilor. Burghiele elicoidale se execut ntr-o gam larg de dimensiuni. Pn Ia diametrul de 20 mm se construiesc cu coad cilindric, iar pentru dimensiuni mai mari cu coad conic. n cazul gurilor de dimensiuni mari i foarte mari, pentru a economisi materialul piesei se folosesc burghie tubulare (fig. 22a). Astfel, burghiul 1 este prevzut la partea frontal 3 cu dinii achietori 5, care permit scoaterea din piesa 2 a unui dop de material 4, cruia i se poate gsi (eventual) o alt utilizare. Pentru executarea gurilor adnci se folosesc burghie speciale (fig. 22b) cu un singur ti. Realizarea guririi cu un astfel de burghiu necesit o pregtire prealabil prin gurirea unei poriuni de nceput prin strunjire, pentru a se realiza o suprafa de ghidare.

Gurile de centrare pentru prelucrarea ntre vrfuri se execut cu burghie speciale de centrare, care sunt scule combinate ntre un burghiu pentru guri cilindrice i un teitor pentru formarea prii conice (fig. 22c) sau dublu conice (fig. 22d). Gurile prelucrate anterior cu burghiul se pot lrgi cu ajutorul lrgitoarelor care asigur n acelai timp i o precizie dimensional mai ridicat dect n cazul prelucrrii prin burghiere. Lrgitorul elicoidal cu coad conic (fig. 23) este prevzut cu trei sau patru tiuri. Acest tip de lrgitor are dimensiunea de lucru fix, ns se construiesc i lrgitoare reglabile, n special pentru dimensiuni mari.

Figura 23

Finisarea gurilor prelucrate anterior cu burghiul sau lrgitorul se execut cu o scul numit alezor. Principalele pri ale alezorului snt reprezentate n figura 24. Partea achietoare este uor conic pentru a permite angajarea n material. Partea de calibrare servete la netezirea supraf eei gurii .

Figura 24

Caracteristici tehnice ale masinii de gaurit GR40

3.Domenii de utilizare Operatiile care se executa cu ajutorul masinilor de gaurit sunt: gaurirea, largirea, adancirea, alezarea si filetarea. La realizarea gaurilor, in afara de conditiile tehnice impuse( precizia dimensiunii, pozitia relativa, netezime, forma geometrica), trebuie avute in vedere si obtinerea unei productivitati cat mai ridicate si al unui pret de cost cat mai redus. Realizarea acestor conditii depind de: alegerea potrivita a operatiilor necesare prelucrarii gaurii; alegerea corespunzatoare a sculelor si a dispozitivelor; calitatea si buna functionare a taisurilor sculei; starea masinii - unelte; organizarea locului de lucru.

Fiecarei suprafete de prelucrat ii corespunde o scula: -BURGHIU PENTRU GAURI ADANCI Acest burghiu se intrebuinteaza la executarea gaurilor adanci la arbori, fusuri, la tevi de tun si de arme. In timpul gauririi piesa se roteste, avansul putand fi transmis piesei sau, mai des, burghiului. Burghiul pentru gauri adanci ( fig. 3) are un singur tais 3; partea utila 1 a burghiului se prezinta ca o tija cu sectiune semicirculara a carei suprafata laterala ghideaza foarte precis burghiul in piesa. Aceste burghie sunt si usor de confectionat, insa lucreaza cu un avans foarte mic(de 0,03-0,1 mm/rot).

-BURGHIE CU CANALE DREPTE Aceste burghie (fig.4.) se folosesc in general la gaurirea tablelor subtiri, mai ales in cazul metalelor cu duritate mica, cum este alama. Dupa duritatea materialului, unghiul la varf dintre taisuri variaza intre 900 si 1160. Pentru prelucrarea fontei si a otelului calit, se utilizeaza burghie cu canale drepte prevazute cu placute din carburi metalice.

-BURGHIE ELICOIDALE OBISNUITE Dintre toate tipurile de burghie, cele mai utilizate in prezent sunt burghiele elicoidale. Acestea se deosebesc de burghiele cu canale drepte prin forma elicoidala a canalelor. Canalele pot fi la dreapta sau la stanga, ceea ce determina denumirea burghiului "dreapta" (fig. 5.a) sau "stanga" (fig.5.b).

4.Clasificarea masinilor Mainile de gaurit constituie circa 20% din parcul total de maini unelte achietoare, deci o grup numeroas, asemenea strungurilor, mainilor de frezat sau de rectificat i pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere i anume: dup poziia arborilor principali avem: - maini de gurit verticale; - maini de gurit orizontale; dup construcie i domeniul de utilizare: maini de gurit radiale; maini de gurit multiaxe; maini de gurit n coordonate; maini de gurit i alezat orizontale.

MASINI DE GAURIT VERTICALE Este destinata executarii gaurilor din plin sau gaurilor existente. Prelucrarea gaurilor la masinile de gaurit verticale se realizeaza cu ajutorul burghielor, adancitoarelor, alezoarelor, tarozilor. Dintre aceste scule numai burghiul prelucreaza piesa din plin, celelalte scule folosesc pentru marirea diametrului si imbunatatirea calitatii suprafetei gaurii. Masinile de gaurit verticale din punct de vedere constructiv pot fi: cu coloana si cu montant.

Masina de gaurit cu coloana este destinata operatiilor de gaurire la piese de greutati si dimensiuni mici si mijlocii, pana la 40 mm. Masina de gaurit cu montant se utilizeaza la prelucrarea gaurilor cu diametrul de 25.80 mm MASINI DE GAURIT ORIZONTALE Sunt utilaje speciale folosite pentru executarea gaurilor adanci, cu asa numitele burghie de tun, sau burghie pentru arbori principali. La aceste masini miscarea principala este executata de catre semifabricat, burghiul avand numai avansul longitudinal.

5.Dispozitive de fixare La operatia de burghiere se folosesc urmatoarele dispozitive : dispozitive pentru prinderea sculei, dispozitive pentru fixarea piesei si dispozitive pentru ghidarea sculei. Dispozitivele pentru prinderea sculei cele mai utilizate sint : bucsele de reductie pentru scule cu con Morse si mandrinele portburghiu cu trei falci. Bucsele de reductie (fig. 4) fac legatura intre arborele principal al masinii de burghiat si burghiu. Ele au forma conica atit in interior cit si in exterior si sint utilizate la prinderea burghielor cu coada conica.

Fig.4. Bucsa de reductie Mandrinele (fig. 5) sint utilizate pentru prinderea burghielor cu coada cilindrica. Ele sint prevazute cu o coada conica ce se introduce in arborele principal al masinii, direct sau prin intermediul unei reductii. Cu ajutorul cheii 1 se roteste mansonul 2, care stringe cele trei falci (bacuri) 3, ale man-drinei intre care s-a introduc coada burghiului.

Fig.5. Mandrina Dispozitivele pentru fixarea piesei pe masa masinii de burghiat sau pe placa de baza a acestora au rolul de a impiedica antrenarea de catre burghiu a piesei in miscarea de rotatie in timpul operatiei de burghiere, ceea ce ar duce la ruperea burghiului, la ovalizarea gaurii sau la accidentarea muncitorului, in acest scop, se utilizeaza menghine (fig. 6, a), prisme sau dispozitive cu placi de stringere (fig. 6, b).

Fig.6 Dispozitive pentru fixarea piesei 1- prisme; 2- eclisa; 3- suport Dispozitivele pentru ghidarea sculei au rolul sa conduca scula in timpul burghierii. Folosirea acestor dispozitive asigura o precizie mai buna a bur-ghierii, precum si evitarea bataii burghielor, in special a celor subtiri, permitind astfel avansuri mai mari la burghiere, deci o productivitate mai mare. Dispozitivul pentru ghidarea sculei (fig. 7) este format dintr-o placa de ghidare 1, in care sint presate una sau mai multe bucse de ghidare 2. Bucsele de ghidare in general sint dernontabile, astfel incit dupa ce s-au uzat sa poata fi inlocuite.

Fig.7 Dispozitive pentru ghidarea sculei

Bibliografie

1. http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/Caracteristicile-tehnice-ale-

m15315277.php
2. http://www.eng.upt.ro/~gbelgiu/didactic/bpf_an3/Curs_BPF_11_12

3 http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/GAURIREA-MASINI-DEGAURIT34164.php