1.

3 Alotropia metalelor
Proprietatea generala a unor corpuri ca, prin variatia temperaturii sau a presiunii, sa
cristalizeze in sisteme diferite, poarta numele de polimorfism. In cazul metalelor, proprietatea
se numeste alotropie , iar trecerea de la un sistem la altul de cristalizare - modificare
alotropica. Transformarile sunt cauzate de schimbarea orbitelor electronilor periferici sub
actiunea caldurii. La temperaturi bine determinate, numite puncte critice, va avea loc trecerea
de la o forma alotropica la alta. Exista mai multe metale care prezinta transformari alotropice:
Ti, Zr, W, Mn, Co, Ni etc. Cel mai important exemplu practic este, insa cel al fierului, pentru
care in figura 1.8 a. se prezinta curba de racire ( t  f()) din stare lichida pana la temperatura
ambianta, pe care, pe langa palierul corespunzator cristalizarii primare apar si paliere
corespunzatoare celor doua transformari alotropice. Rezulta, deci ca punctele critice ale
fierului sunt :
- A3  912 OC, temperatura pana la care este stabila forma alotropica Fe cu retea cristalina
CVC;
- A4  1394 OC: intre punctele critice A3 si A4 este stabila forma alotropica Fe cu retea
cristalina CFC.
Intre temperatura A4 si temperatura de topire solidificare (tt-s  1538 OC) este stabila
din nou, forma alotropica Fe denumita si Fe.
Observatii :
- punctul critic A2  770 OC este punctul critic Curie;
- punctul critic A1  727 OC este temperatura transformarii eutectoide in sistemul Fe -
Fe3C;
- A0  210 OC este punctul critic Curie pentru compusul definit Fe3C, denumit cementita.
Variatia cu temperatura a valorilor parametrului retelei cristaline ale formelor
alotropice ale fierului sunt prezentate in figura 1.8 b. Se constata cresterea liniara a
parametrului retelei, cu cresterea temperaturii si faptul ca exista, numai doua forme alotropice.
Este, de asemenea evident, conform figurii 1.8 a. ca , transformarile alotropice vor fi insotite
de modificari de volum. De exemplu, in cazul Sn modificarea alotropica care are loc, in cazul
racirii la temperatura de 13 OC ( Sn - alb cu retea tetragonala trece in Sn - cenusiu cu retea
cubica) se face cu o crestere specifica de volum de 26 %, tensiunile induse provocand
faramitarea staniului cenusiu caracterizat prin friabilitate. (Friabilitatea este calitatea unui
material de a putea fi usor adus in forma de pulbere; faramicios).
 Intre formele alotropice ale aceluisi metal exista diferente de dimensiuni ale
interstitiilor retelei cristaline, ceea ce are drept consecinta o capacitate diferita a celor doua
forme alotropice de a dizolva, interstitial, atomi straini. Acest lucru se poate exemplifica pe
cazul fierului astfel :
- reteaua cristalina a Fe - CFC, desi are o compactitate mare si un volum liber mic,
totusi, modul de fragmentare al acestuia in interstitii, permite, de exemplu ca la temperatura
de 912 OC sa dizolve in interstitiile octaedrice atomi cu r a, oct  0.146 aCFC  0.531 Å, valoare
care creste cu cresterea temperaturii;
- reteaua cristalina a Fe - CVC, la aceasi temperatura poate dizolva in interstitiile
octaedrice atomi cu ra,oct  0.126 aCVC  0.365 Å, valoare care scade cu scaderea temperaturii.
Observatii:
- transfromarile alotropice corelate cu capacitatea diferita a formelor alotropice de a
dizolva interstitial atomi straini, au importanta deosebita in cazul tratamentelor termice;
a.
b.
Figura
1.8
a. Curba
de racire
a
fierului;
b.
Variatia
cu

temperatura a parametrului retelei cristaline a Fe

- razele ionilor in cristalele metalice se numesc raze metalice spre deosebire de raza
ionica a metalelor din cristalele sarurilor pe care le formeaza. Raza metalica este superioara
rezei ionice a aceluiasi metal dintr-o sare a sa ca urmare a influientei fortelor de legatura
interatomica care sunt diferite in cele doua tipuri de cristale. De exemplu razele atomice ale
fierului sunt : Fe la 20 OC, ra1.2405 Å; Fe la 950 OC, ra1.2625 Å; Fe la 1425 OC,
ra1.2925 Å; Fe3 (cation), r  0.64Å.
- datele prezentate in literatura de specialitate, privind structura cristalina a
elementelor indica faptul ca nici un element nu are raza atomica mai mica decat, de exemplu,
cea calculata pentru interstitiile octaedrice in cazul fierului. De exemplu, carbonul in forma
alotropica grafit , hexagonal are raza atomica de 0.71 Å. Rezulta deci, ca prin dizolvarea
interstitiala a unor atomi straini se afecteaza echilibrul retelei cristaline a metalului.