Capitolul 4

Tolerantele si ajustajele pieselor cilindrice netede

4.1 Consideratii generale

Pentru simplificare si datorita importantei particulare a pieselor cilindrice, numai acestea

sunt prezentate explicit in acest capitol. Tot ce se poate aplica la aceasta clasa de piese se aplica
integral si la orice alta piesa neteda, termenii “alezaj” sau “arbore”, desemnand in mod egal spatiul
cuprinzator sau cuprins intre doua suprafete paralele ale unei piese oarecare, respectiv dimensiuni
interioare sau exterioare.
Marea majoritate a tarilor industrializate utilizeaza, in general, sisteme de tolerante si
ajustaje, care tin seama de o serie de particularitati bazate pe rezultatele unor cercetari nationale.
Legatura dintre diferitele sisteme nationale de tolerante si ajustaje se face prin sistemul international
ISO (International Standardizing Organization), care faciliteaza schimbul de produse industriale, de
documentatie tehnica si de informatii tehnico-stiintifice din domeniu. Unele state au adoptat ca
sistem national, sistemul international ISO, iar altele si-au adaptat sistemele nationale in asa fel,
incat, ele sunt practic interschimbabile cu sistemul ISO.
Organismul national de standardizare din Romania, in prezent Institutul Roman de
Standardizare IRS, organ de specialitate al administrariei publice centrale, in subordinea Guvernului
devine (conform ordonantei 39/1998), Asociatia de Standardizare din Romania, ASRO, asociatie de
drept privat, fara scop lucrativ, abilitata prin lege ca organism national de standardizare.
Atributiile principale ale organismului national de standardizare sunt:
- elaborarea si aprobarea standardelor nationale;
- stabilirea principiilor si metodologia standardizarii nationale;
- asigurarea reprezentarii echilibrate, in cadrul comitetelor tehnice de standardizare, a partilor
interesate: producatori, distribuitori, consumatori, autoritati;
- elaborarea si implementarea programului de standardizare nationala;
- certificarea conformitatii cu standardele romane, gestionarea marcilor de certificare SR si SRS;
- reprezentarea intereselor Romaniei in organismele internationale si europene de standardizare;
- colaborarea in domeniul standardizarii cu organismele din alte tari;
Standardele romane identice cu standardele internationale au sigla SRISO (STAS ISO),
respectiv SR CEI (STAS CEI), iar cele identice cu cele europene au sigla SREN (STAS EN).

1
 4.2 Sistemul ISO de tolerante si ajustaje (SR EN 20286-1:1997)

Sistemul ISO de tolerante si ajustaje este un sistem national, cuprinzator si modern avand ca
scop o unificare a sistemelor nationale. In tara noastra a inceput din anul 1967 elaborarea sistemului
de tolerante si ajustaje dupa recomandarea ISO/R 286-1962. Intrat in vigoare la 1 ianuarie 1969
sistemul ISO se aplica, in principiu, integral, fiind reglementat prin mai multe standarde romanesti.

4.2.1 Criterii de alcatuire a sistemului de tolerante si ajustaje ISO

 Baza sistemului de ajustaje

Pentru limitarea numarului de ajustaje in scopul asigurarii economicitatii in proiectarea,
executia si utilizarea produselor in sistemul ISO s-au stabilit doua sisteme de ajustaje: sistemul
alezaj unitar si sistemul arbore unitar.

 Pozitiile campului de toleranta

Pozitia campului de toleranta fata de linia zero, este notata printr-o litera (uneori doua) mare
pentru alezaje si o litera (uneori doua) mica pentru arbori, Fig.4.1 si Tabelul 4.1.

Tabelul 4.1 Pozitia campului de toleranta fata de linia zero.

Alezaje A, B, C, CD, D, JS, J, K, M N, P, R S, T, U, V, X, Y, Z,
E, EF, F, FG, G, ZA, ZB. ZC
H
Arbori a, b, c, cd, d, e, Js, j, k, m N, p, r S, t, u, v, x, y, z,
ef, f, fg, g, h za, zb, zc
Ajustaje cu joc intermediare intermediare sau cu strangere
cu strangere

Alezajul H corespunde asezarii campului de toleranta lipit de linia zero deasupra, EI = 0,

si este numit alezaj unitar, iar arborele h corespunde asezarii campului de toleranta lipit la linia
zero dedesubt, es = 0, si este numit arbore unitar, cu ajutorul lor se pot forma ajustaje in cele doua
sisteme: alezaj unitar si arbore unitar.
Alezajele A...H, respectiv arborii a...h, impreuna cu piesa unitara, alezajul H, respectiv
arborele h, formeaza intotdeauna ajustaje cu joc, deoarece in toate cazutile campul de toleranta al
alezajului se afla deasupra campului de toleranta al arborelui (Dmin ≥ dmax).

2
 Alezajele JS...M, respectiv arborii js...m, impreuna cu piesa unitara pereche formeaza
ajustaje intermediare.
Alezajele N, P, R, si respectiv arborii n, p, r, impreuna cu piesa unitara pereche formeaza
ajustaje intermediare la precizii mici (tolerante mari) si ajustaje cu strangere la precizii mari
(tolerante mici).

Fig.4.1 Pozitiile campurilor de toleranta.

Alezajele S…ZC, respective arborii s…zc, impreuna cu piesa unitara pereche formeaza
intotdeuna ajustaje cu strangere, deoarece in toat cazurile campul de toleranta al alezajului se afla
sub campul de toleranta al arborelui (Dmax < dmin).
Pozitiile campurilor de toleranta, alezaje si arbori, fata de linia zero sunt determinate de
abaterile fundamentale. Abaterea fundamentala pentru orice alezaj sau arbore este abaterea limita
cea mai apropiata de linia zero (Fig.4.1).
3
  Intervalele de dimensiuni nominale

Sistemul de tolerante si ajustaje ISO se refera, separat, la doua game de dimensiuni nominale:

a) pana la 500mm;
b) peste 500 mm pana la 3150 mm.

Pentru simplificare, tolerantele fundamentale si abaterile fundamentale nu sunt calculate

individual, pentru fiecare dimensiune nominala in parte, ci numai pentru intervale de dimensiuni
nominale. Aceste intervale sunt grupate in intervale principale (vezi coloana dimensiuni nominale
din tabelul 4.4) si intervale intermediare. Intervalele intermediare se utilizeaza pentru calculul
tolerantelor fundamentale si abaterilor fundamentale numai pentru arborii si alezajele a...c (A...C) si
r...zc (R...ZC).
Gama de dimensiuni pana la 500 mm (inclusiv) este impartita in 13 intervale principale iar
gama de dimensiuni nominale peste 500 pana la 3150 (inclusiv) este impartita in 8 intervale
principale.
Valorile tolerantelor fundamentale si abaterile fundamentale pentru fiecare interval de
dimensiuni nominale sunt calculate pe baza mediei geometrice (D) a dimensiunilor extreme D 1 si D2
ale intervalului considerat, dupa cum urmeaza:

D D1  D2 (4.1)
De exemplu, in cazul unui diametru nominal de Ø10 care se incadreaza in intervalul peste 6
pana la 10, D 6  10  7,746 mm.

In primul interval de dimensiuni nominale (mai mici sau egale cu 3 mm), media D este
calculata prin conventie intre 1 si 3 mm, D = 1,732 mm.

 Trepte de tolerante fundamentale

4
 In sistemul ISO de tolerante si ajustaje, orice toleranta care apartine sistemului este numita
toleranta fundamentala si este notata cu literele IT. Un grup de tolerante (exemplu IT8),
considerate ca fiind corespunzatoare aceluisai grad de precizie pentru toate dimensiunile nominale
reprezinta o treapta de tolerante fundamentale (in standardele romanesti pentru treapta de
tolerante mai este folosit si termenul “treapta de precizie” sau “precizie”.
Clasa de tolerante este termenul folosit pentru o combinatie dintre abaterea
fundamentala (notata cu literele pozitiilor campurilor de toleranta) si o treapta de tolerante, de
exemplu h7, k5 (pentru arbori), respectiv H7, K5 (pentru alezaje).
Sistemul ISO prevede 20 de trepte de tolerante fundamentale notate IT01, IT0, IT1 pana la
IT18 pentru intervalul de dimensiuni de la 0 mm pana la 500 mm (inclusiv) si 18 trepte de tolerante
in intervalul de dimensiuni de la 500 mm pana la 3150 mm (inclusiv), notate IT1 pana la IT18.
Treapta 01 este cea mai precisa (toleranta cea mai mica), iar treapta 18 cea mai grosolana (toleranta
cea mai mare).
Valorile tolerantelor fundamentale pentru treptele IT01, IT0 si IT1 sunt calculate cu
formulele prezentate in Tabelul 4.2.

Tabelul 4.2
Treapta de tolerante fundamentale IT01 IT0 IT1
Formule de calcul (D in mm) [μm] 0,3+0,008D 0,5+0,012D 0,8+0,02D

Pentru treptele IT2, IT3 si IT4 nu sunt date formule de calcul, ele sunt stabilite aproximativ
in progresie geometrica intre valorile IT1 si IT5.
Valorile pentru tolerantele fundamentale ale treptelor IT5 pana la IT18 pentru dimensiuni
nominale pana la 500 mm sunt determinate in functie de factorul de toleranta i, cu relatia:
ITn = C.i [μm] (4.2)

unde: i- factor de toleranta calculat cu formula:

i  0,453 D  0,001D , [μm] (4.3)

C – coeficient ce caracterizeaza treapta de toleranta n, dat in Tabelul 4.3.

Tabelul 4.3

5
Dim. Nom Trepte de toleranta fundamentale
[mm] IT1 IT2 IT3 IT4 IT5 IT6 IT7 IT8 IT9 IT10 IT11 IT12 IT13 IT14 IT15 IT16 IT17 IT18
Peste Pana Formule pentru tolerante fundamentale [μm]
la
- 500 - - - - 7i 10i 16i 25i 40i 64i 100i 160i 250i 400i 640i 1000i 1600i 2500i
500 3150 2I 2,71I 3,71I 5I 10I 16I 25I 40I 64I 100I 160I 250I 400I 640I 1000I 1600I 2500I

Valorile pentru tolerantele fundamentale ale treptelor IT1 pana la IT18 pentru dimensiuni nominale
peste 500 mm pana la 3150 mm (inclusive) se stabilesc in functie de factorul de toleranta I, cu
relatia:
ITn = C.I [μm] (4.4)

unde: I – factor de toleranta calculat cu formula:

I = 0,04D + 2,1 [ μm] (4.5)

C – coeficient ce caracterizeaza treapta de toleranta n dat in tabelul 4.3

Pentru fiecare interval de dimensiuni nominale valorile obtinute cu formulele (4.2) si
(4.4)sunt rotunjite in concordanta cu reguluile prezentate in Tabelul 8 din SR EN 20286-1.
Valorile numerice ale treptelor de tolerante fundamentale IT1-IT18, pentru dimensiunile
nominale pana la 3150 mm sunt prezentate in Tabelul 4.4.
In Fig.4.2 sunt prezentate domeniile de utilizare a treptelor de tolerante fundamentale ISO.

Fig.4.2 Utilizarea treptelor de tolerante.

Tabelul 4.4

6
 In procesul de prelucrare a pieselor, dimensiunile trec succesuv de la precizia initiala (a
semifabricatului) prin precizii din ce in ce mai mari pana la precizia finala realizata prin ultimul
procedeu de prelucrare (ex. rectificare IT5, IT6).

 Abateri fundamentale
Abaterea limita cea mai apropiata de linia zero, aleasa prin conventie, care defineste pozitia
campului de toleranta in raport cu aceasta linie, poarta numele de abatere fundamentala.
Abaterile fundamentale pentru arbori si alezaje cu semnele lor sunt prezentate in Fig.4.3.
Cealalta abatere limita se deduce din abaterea fundamentala si din treapta de tolerante
fundamentale cu ajutorul urmatoarelor relatii:

7
 Fig.4.3 Abateri fundamentale.

- pentru arborii a…h ei = es - ITn (4.6)

- pentru arborii k...zc es = ei + ITn (4.7)
- pentru alezajele A…H ES = EI + ITn (4.8)
- pentru alezajele K...ZC EI = ES – ITn (4.9)

Arborii js si alezajele JS au o pozitie simetrica fata de linia zero, ca urmare cele doua
abateri limita sunt (Fig.4.4):

ITn ITn
es   ; ei   (4.10)
2 2

ITn ITn
ES   ; EI   (4.11)
2 2
Fig.4.4 Abateri js si JS.

Arborii j si alezajele J au, in cea mai mare parte, distributii asimetrice fata de linia zero
(ISO 286-2 Tab.8 si 24).
Formulele de calcul pentru abateri fundamentale arbori si alezaje sunt date in Tabelul 9 din
SR EN 2086-1:1997.
Valorile numerice ale abaterilor fundamentale ale arborilor sunt redate in Tabelul 4.5 iar cele
ale alezajelor in Tabelul 4.6.
Abatrea fundamentala pentru un alezaj este exact simetrica in ralort cu linia zero, cu abaterea
fundamentala a arborelui de acelasi tip (litera), la acelasi interval de dimensiuni nominale.

8
 Aceasta regula se aplica tuturor abaterilor fundamentale ale alezajelor cu exceptia a doua
cazuri prezentate in SR EN 20286 – 1 (Anexa A 4.2).

 Simbolizarea ajustajelor in sistemul ISO

In sistemul ISO(SR EN 20286-2:1997) dimensiunea tolerata se noteaza prin dimensiunea

nominala urmata de simbolul clasei de tolerante cerute sau de valorile abaterilor limita.
Daca dimensiunea nominala reprezinta un diametru se trece inaintea ei simbolul Ø.
Exemplu:
45H7 – dimensiune liniara interioara (tip alezaj);
30k5 – dimensiune liniara exterioara (tip arbore);
Ø180H8 – diametrul unui alezaj;
Ø97g6 – diametrul unui arbore;
0
Ø 12  0 , 011 - diametrul unui arbore sau alezaj;

Ajustajul dintre doua piese se noteaza prin:

- dimensiunea nominala comuna;
- simbolul clasei de tolerante a alezajului;
- simbolul clasei de tolerante a arborelui;

H8
Ex: Ø55H8/g7; sau Ø 55 g 7 ;

Intotdeauna deasupra liniei de fractie se trece simbolul clasei de tolerante a alezajului, iar
dedesubtul liniei se trece simbolul clasei de tolerante a arborelui. Sistemul de ajustaj rezulta din
simbolul claselor de tolerante.
Daca ajustajul este in sistem alezaj unitar, simbolul alezajului unitar fiind H, aceasta litera
se regaseste in simbolul clasei de tolerante alezajului.
Daca ajustajul este in sistem arbore unitar, simbolul arborelui unitar fiind h, clasa de toleranta a
arborelui include si litera h.
Combinatia H/h poate fi considerata fie in sistem alezaj unitar, fie in sistem arbore unitar si
determina intotdeauna un ajustaj cu joc, jmin = 0.
Combinatia intre clasa de toleranta a piesei untare si clasa de toleranta a piesei neunitare
(Tab.4.1) determina grupa ajustajului: cu joc, intermediar sau cu strangere.

9
Exemple de ajustaje:
H 11
Ø 18 - ajustaj cu joc in sistem alezaj unitar;
d11
H7
Ø30 - ajustaj intermediar in sistem alezaj unitar;
k6
H7
Ø50 - ajustaj cu strangere in sistem alezaj unitar;
s6
D10
Ø100 - ajustaj cu joc in sistem arbore unitar;
h9
JS 7
Ø85 - ajustaj intermediar in sistem arbore unitar;
h6
R7
Ø40 - ajustaj cu strangere in sistem arbore unitar.
h6

In sistemul ISO exista posibilitatea de a combina intr-un ajustaj piese cu aceiasi treapta de
tolerante sau trepte diferite de tolerante (de regula difera cu o unitate) dupa cerintele de proiectare.
Intrucat prelucrarea alezajului se face in conditii tehnologice mai dificile, treapta de toleranta
prescrisa acestuia va fi mai mare (toleranta de executie mai mare) decat cea a arborelui, cu conditia
respectarii jocurilor sau strangerilor prescrise.
Modul de inscriere pe desenul tehnic a ajustajelor si abaterilor in sisremul ISO este
prezentat in Fig.4.5 (STAS ISO 406:1991).

10
 Fig.4.5 Inscrierea ajustajelor si abaterilor pe desen.

Tabelul 4.5 Valorile numerice ale abaterilor fundamentale ale arborilor.

11
12
 Tabelul 4.5 (Continuare)

1) Abaterile fundamentale a si b nu trebuie sa fie utilizate pentru dimensiuni nominale mai mici
sau egale cu 1 mm.
2) Pentru clasele de tolerante js7 pana la js11, daca valoarea pentru n pentru IT este un numar
impar, acesta trebuie rotunjit la numarul par imediat inferior, astfel incat abaterile care rezulta,

ITn
adica  sa poate fi exprimate printr-un numar intreg de micrometri.
2

Tabelul 4.6 Valorile numerice ale abaterilor fundamentale ale alezajelor.

13
1) Abaterile fundamentale A si B nu trebuie sa fie utilizate pentru dimensiuni nominale mai mici
sau egale cu 1 mm.
2) Pentru clasele de toleranta JS7 pana la JS11, daca valoarea n pentru IT este un numar impar,

ITn
acesta trebuie rotunjit la numarul par imediat inferior, astfel incat abaterile rezultate, adica 
2
sa poata fi exprimat printr-un numar intreg de micrometri.
3) Pentru a determina valorile abaterilor fundamentale K, M si N ale treptelor de tolerante pana la
IT8 (inclusiv) si valorile abaterilor fundamentale P pana la ZC ale treptelor de tolerante pana la IT7
(inclusiv) se utilizeaza valorile Δ din coloanele din dreapta.

Exemple:

14
K7 pentru intervalul 18 mm pana la 30 mm: Δ = 8 μm si deci ES = -2+8 =+6 μm;
S6 pentru intervalul 18 mm pana la 30 mm: Δ = 4 μm si deci ES = -35+4 = -31 μm;
4) Cazuri speciale: pentru clasa de tolerante M6 in intervalul de la 250 mm pana la 315 mm, ES
= -9 μm ( in loc de -11 μm).
5) Abaterea fundamentala N pentru trepte de tolerante peste IT8 nu trebuie utilizata pentru
dimensiunile nominale mai mici sau egale cu 1 mm.
Tabelul 4.6 (continuare)

Exemple:
K7 pentru intervalul 18 mm pana la 30 mm: Δ = 8 μm si deci ES = -2+8 =+6 μm;
S6 pentru intervalul 18 mm pana la 30 mm: Δ = 4 μm si deci ES = -35+4 = -31 μm;
6) Cazuri speciale: pentru clasa de tolerante M6 in intervalul de la 250 mm pana la 315 mm, ES
= -9 μm ( in loc de -11 μm).
7) Abaterea fundamentala N pentru trepte de tolerante peste IT8 nu trebuie utilizata pentru
dimensiunile nominale mai mici sau egale cu 1 mm.
 Regimul de temperatura

15
 Temperatura de referinta pentru care sunt specificate dimensiunile in sistemul de tolerante
si ajustaje ISO este de 200C. Ca atare dimensiunile efective sau abaterile efective ale dimensiunilor
determinate prin masurare sunt considerate cu valorile respective daca, in timpul masurarii si
controlului temperatura piesei, a mijlocului de masurare si a mediului inconjurator este de 200 C.
Se pot admite in functie de importanta functionala si materialul piesei abateri in limitele
 0,10 C la  10 C . Pentru aceasta, masurarile precise se fac in incaperi cu temperatura constanta de

200 C, pentru orice alte valori de temperatura sunt necesare corectiile corespunzatoare dimensiunilor
masurate.

4.2.2 Alegerea claselor de tolerante si a ajustajelor

La proiectarea unui ajustaj, proiectantul trebuie sa stabileasca:

- dimensiunua nominala a ajustajului;
- sistemul de ajustaj (alezaj unitar sau arbore unitar);
- clasele de tolerante pentru alezaj si arbore;
- ajustajul in functie de destinatie si de conditiile functionale ale produsului.
Dimensiunea nominala se obtine din valculele de rezistenta sau din conditii constructive si
functionale. Rezultatele obtinute din calcule se rotunjesc la valoarea imediat superioara din sirul
numerelor normale sau dimensiunilor normale standardizate.
Caracteristicile definitorii ale celor doua sisteme de ajustaje sunt prezentate in capitolul
1.2.3. Din cele prezentate si de asemenea tinand seama si de recomandarile ISO (SR ISO
1829:1997) rezulta ca sistemul alezaj unitar este preferat pentru uz general iar sistemul arbore
unitar trebuie utilizat numai acola unde conduce la avantaje economice sigure.
In scopul rationalizarii fabricatiei si exploatarii eficiente a sculelor si instrumentelor de
masurat, SR ISO 1829:1997 stabileste o selectie a campurilor de toleranta de uz general care sa fie
utilizate la constituirea ajustajelor. Aceasta selectie se aplica numai pentru “scopuri generale” ale
ISO/R286 (excuzand mecanica fina si orologeria) si se refera numai la constituirea ajustajelor de uz
general care nu necesita o selectie speciala a campurilor de tolerante.
Clasele de toleranta trebuie alese, de cate ori este posibil, dintre cele coerspunzatoare
urmatoarelor simboluri pentru arbori si alezaje si prima alegere sa fie de preferinta dintre cele ale
caror simboluri sunt incadrate (Fig.4.6).

16
 Fig.4.6 Recomandari pentru alegerea claselor de tolerante si a unui ajustaj.

Daca clasele de tolerante indicate in SRISO 1829:1997 nu sunt satisfacatoare pentru o

aplicatie data se va apela la clasele de tolerante de uz general, conform SR EN 20286 -2:1997.
Din combinatia claselor de tolerante preferentiale ale alezajelor cu clasele de tolerante
preferentiale ale arborilor se obtin ajustaje preferentiale, care reprezinta solutii optime pentru
obtinerea jocurilor si strangerilor la asamblarea pieselor.

4.3 Tolerante generale pentru dimensiuni fara indicarea tolerantelor individuale (dimensiuni
libere)

Dimensiunile care nu formeaza ajustaje si care nu intra in lantul de dimensiuni functionale

se numesc dimensiuni libere. Totusi aceste dimensiuni prezinta importanta in ceea ce priveste
forma estetica, gabaritul si masa produsului (foarte importanta in legatura cu reducerea
consumurilor specifice de materiale), stabilirea adaosurilor de prelucrare, etc. Rezulta ca si
dimensiunile libere trebuie sa fie prevazute cu tolerante.
Tolerantele generale pentru dimensiunile liniare si unghiulare fara indicarea tolerantelor
individuale, precum si tolerantele geometrice pentru elemente fara indicarea tolerantelor individuale
sunt date in SR 22768-1:1995 si respectiv SR 22768-2:1995 (care impreuna inlocuiesc STAS 2300-
88).

17
 Prevederile acestor standarde simplifica indicatiile de pe desenul tehnic si implicit reduce
manopera de executie a acestuia aplicandu-se pentru piese prelucrate prin aschiere sau prin
deformarea semifabricatelor metalice.
Dimensiunile care respecta aceste prevederi pot fi:
- dimensiuni lioniare (de ex. dimensiuni exterioare si interioare, dimensiuni in trepte,
diametre, raze, lungimi, raze de racordare si inaltimi pentru tesituri);
- dimensiuni unghiulare, precum si dimensiuni unghiulare nespecificate in mod obisnuit
precum unghiuri drepte (900) sau unghiuri ale poligoanelor regulate;
- dimensiuni liniare si unghiulare rezultate din prelucrarea pieselor asamblate.
Prevederile acestor standarde nu se aplica pentru urmatoarele dimensiunui:
- dimensiunile liniare si unghiulare care nu sunt cuprinse in referintele din alte standarde de
tolerante generale;
- dimensiunile auxiliare indicate in paranteze;
- dimensiunile teoretice excate care sunt inscrise intr-un dreptunghi.
S-au stabilit patru clase de tolerante notate cu simboluri: f (fina), m (mijlocie) c (grosiera); v
(grosolana) pentru care sunt prevazute abateri limita dimensiunilor liniare si unghiulare conform
valorilor din Tabelele 4.7; 4.8; 4.9 (SR EN 22768-1:1995).

Tabelul 4.7 Abateri limita pentru dimensiuni liniare cu exceptia tesiturilor [mm].

Tabelul 4.9 Abateri limita pentru dimensiuni unghiulare.

18
 De asemenea s-au stabilit trei clase de tolerante notate cu literele H, K, si L pentru
tolerantele geometrice generale (SR EN 22768-2:1995). In Tabelul 4.10 sunt indicate tolerantele
generale la rectilinitate si planeitate.
Sunt reglementate si celelalte tipuri de tolerante geometrice (circularitate, cilindricitate,
paralelism, perpendicularitate, simetrie, coaxialitate si batai radiale si axiale).

Tabelul 4.10 Tolerante generale la rectilinitate si planeitate [mm].

Indicarea pe desen a tolerantelor generale se face prin inscrierea in indicatorul desenului

sau linga acesta a urmatoarelor informatii:
a) standardul ISO 2768 (SR EN 22768 este parte din acest standard);
b) calsa de toleranta pentru dimensiuni liniare si unghiulare (daca este necesar) ;
c) clasa de toleranta pentru elementele geometrice.
Ex:
ISO 2768 - mK
ISO 2768 – K
ISO – m
In primul exemplu sunt specificate clasele de tolerante pentru dimensiuni liniare si
unghiulare (m) si pentru elementele geometrice (K). In cel de-al doilea exemplu nu este
specificata clasa de tolerante a dimensiunilor liniare si unghiulare, dar este specificata cea a
elementelor geometrice. In al treilea exemplu este specificata doar clasa de toleranta pentru
dimensiuni liniare si unghiulare.

In cazul in care principiul maximului de material trebuie aplicat tuturor elementelor

individuale cu o singura dimensiune ( o suprafata cilindrica sau doua suprafete plane paralele) atunci

trebuie adaugat la notarea generala, de exemplu:

ISO 2767 – mK – E
In concluzie, intr-un desen de definire a unui produs, toate cotele sunt prevazute cu tolerante,
fie trecute direct pe desen, fie prin trimitere la SR 22768-1 si 2.

19
 Daca din punct de vedere functional, o dimensiune permite tolerante mai mari decat cele
date, de exemplu, de standardele mentionate mai sus, atunci este bine sa se treaca in mod expres
toleranta respectiva. In caz contrar, tehnologul va lua si pentru aceasta dimensiune, indicatiile din
standardele mentionate care dau o toleranta mai mica.
In ceea ce priveste intocmirea desenelor tehnologice de catre tehnolog, acesta va trece
tolerante pentru toate dimensiunile, deoarece, in caz contrar, muncitorul va trebui sa caute in tabee
tolerante, acolo unde s-au dat simboluri de toleranta sau nu s-au trecut deloc tolerante.

4.4 Sistemul de tolerante si ajustaje pentru dimensiuni liniare peste 3150 mm pana la
40000mm

Pentru constructia de aeronave datorita dimensiunilor si formei structurilor utilizate prezinta

interes si domeniul de dimensiuni cuprins in intrevalul petse 3150 pana la 40000 mm. Acest
domeniu de dimensiuni este acoperit din punct de vedere al sistemului de toleranta si ajustaje de
doua standarde si anume:
- STAS 8100/5 -90 care stabileste tolerantele fundamentale, abaterile fundamentale si clasele
de tolerante pentru dimensiuni peste 3150 mm pana la 10000 mm;
- STAS 8100/6 -90 care stabileste tolerantele fundamentale, abaterile fundamentale si clasele
de tolerante pentru dimensiuni peste 10000 mm pana la 40000 mm.
Aceste sisteme de tolerante si ajustaje reprezinta o selectie de trepte de tolerante si de asemenea de
abateri fundamentale (respectiv pozitii de campuri de tolerante) din sistemul ISO de tolerante si
ajustaje pentru dimensiuni pana la 3150 mm.

4.4.1 Domeniul dimensiunilor peste 3150 mm pana la 10000mm

Sunt stabilite 12 trepte de tolerante IT5...IT16 (Tabelul 4.11) si 14 abateri fundamentale

pentru arbori si alezaje respectiv:
- Arbori: d, e, f, g, h, js, k, m, n, p, r, s, t, u;
- Alezaje: D, E, F, G, H, JS, K, M, N, P, R, S, T, U.
Valorile abaterilor fundamentale pentru cele 14 pozitii ale campurilor de tolerante arbori sunt
prezentate in Tabelul 4.12.

20
 Tabelul 4.11

Tabelul 4.12

Abaterile fundamentale pentru alezaje sunt simetricele, in raport cu linia zero, abaterilor
arborilor cu remarca, de altfel cunoscuta (din cap.4.2.1):
- alezajele D, E, F, G, H, au abatere fundamentala abaterea inferioara EI; (exemplu: alezajul D
cu dimnesiunea de 4000 mm, are EI = +580 μm);
- alezajele K, M, N, P, R, S, T, U au abaterea fundamentala abaterea superioara, ES.
- Clasele de tolerante recomandate pentru alezaje sunt date in Tabelul 4.13.
-
Tabelul 4.13

Pentru arbori sunt recomandate aceleasi clase de tolerante, cu simbolurile corespunzatoare

arborilor, mai putin clasa de tolerante d6.
21
 4.4.2 Domeniul dimensiunilor peste 10000 mm pana la 40000 mm

Treptele de tolerante standardizate sunt aceleasi, respectiv IT5...It16, tolerantele fundamentale

corespunzatoare acestor trepte de tolerante sunt prezentate in Tabelul 4.14.

Tabelul 4.14

Pentru acest domeniu de dimensiuni au fost retinute pozitiile, respectiv abaterile fundamentale:
- H, JS pentru alezaje ;
- H, js pentru arbori.
Rezulta pentru clasele de tolerante :
- arbori : h5….16 ; js5….16 ;
- alezaje : H5…16 ; JS5…16.
In caz de necesitate se pot utiliza si alte abateri fundamentale si clase de tolerante. Relatiile
de calcul pentru abaterile fundamentale sunt cele pentru intervalul de dimensiuni nominale pana la
3150 mm (SR EN 20286-1:1997, Tabelul 9).

4.5 Tolerante dimensionale si geometrice pentru domenii specifice in constructia de masini

Sistemul ISO de tolerante si ajustaje, prin standardele prezentate, stabileste un sistem de

tolerante si abateri limita adecvat pentru piese prelucrate cu configuratie simpla. Sistemul nu
prevede nici o reglementare pentru tolerantele si ajustajele pieselor care nu au configuratie simpla.
In constructia de aeronave sunt specifice piesele cu configuratii complexe, ca atare
tolerantele dimensionale si geometrice trebuiesc prescrise adecvat acestor configuratii.
Un exemplu de stabilire a abaterilor limita la dimensiuni, a abaterilor de forma si de pozitie
este cel al rezervoarelor amovibile cu carcasa rigida din tabla sau alt material rigid (STAS 10761-76)
prezentat in Fig.4.7 si Tabelul 4.15.

22
 Un alt domeniu specific constructiei de masini care necesita reglementari adecvate, in
domeniul tolerantelor dimensionale, este cel al pieselor turnate, forjate liber si matritate si al
pieselor obtinute prin taiere, indoire sau ambutisare.
In SR ISO 8062:1995 se defineste un sistem de tolerante si de adaosuri de prelucrare
prevazute pentru piese turnate din metal si din aliajele lor, realizate prin diferite procedee de
formare.

Fig.4.7 Cotarea pieselor cu configuratii complexe.

Tabelul 4.15

In STAS 2171/2 -84 sunt stabilite adaosurile de prelucrare si abaterile limita pentru piese
forjate liber, total sau partial pe ciocane de forjare. Tolerantele pieselor matritate la cald, total sau
partial, din otel nealiat, executate pe ciocane si prese sunt reglementate in standardul SR 7670-
1:1996.
Abaterile limita pentru dimensiuni fara indicatii de toleranta ale pieselor obtinute prin taiere,
indoire sau ambutisare sunt stabilite de standardul STAS 1111-86.

23
24