1.

Scopul lucrarii
Lucrarea urmareste sa prezinte modul de lucru pentru stabilirea formei si
dimensiunilor semifabricatelor matritate.
2.

Aspecte teoretice

Matritarea este procedeul de prelucrare a materialelor prin deformare plastica,

proces ce are loc datorita curgerii materialelor metalice n cavitatea unei scule numita
matrita, alcatuita, de obicei din doua parti numite semimatrite.
n comparatie cu forjarea libera, matritarea (forjarea n matrita) prezinta
urmatoarele avantaje: productivitate ridicata, permite obtinerea de semifabricate
pentru piese de complexitate mare, consum redus de material. Printre dezavantajele
matritarii amintim: greutatea limitata a pieselor ce se pot matrita si costul ridicat al
matritelor.
Alegerea procedeului de obtinere a unui semifabricat pentru o piesa data, prin
forjare libera sau prin forjare n matrita, este conditionata si de numarul de
semifabricate si de marimea si configuratia piesei.
Semifabricatele de dimensiuni foarte mari se pot obtine numai prin
11411w2211l forjare libera; cele de dimensiuni medii si mici se pot obtine fie prin
matritare, fie prin forjare libera. La productia de serie mijlocie si mai sus este
economica matritarea.
Clasificarea procedeelor de matritare se face dupa mai multe criterii. Dupa
modul de curgere a materialului matritarea poate fi cu bavura (matritarea deschisa)
sau fara bavura (matritarea nchisa). La matritarea deschisa surplusul de material
curge n bavura si se ndeparteaza prin debavurare (fig.1a). La matritarea deschisa
(fig.1b), bavura nu apare, ca urmare a unei debitari foarte exacte a materialului de
pornire. Eventualul surplus de material este mic si va fi preluat n spatiul dintre
poanson si matrita.
1semimatrit
a
superioara;
2- locas;
3-bavura;
4-piesa
matritata;
a
b
5Fig 1
semimatrit
a
inferioara;
6-poanson;
7-matrita;
8extractor.
La ntocmirea desenului semifabricatului matritat, trebuie realizate urmatoarele
faze succesive:
1.
Alegerea planului de separatie (n raport cu forma piesei);
2.
Stabilirea adaosurilor de prelucrare si a tolerantelor de matritare;
3.
Stabilirea adaosurilor tehnologice (nclinarile de matritare, razele de racordare
si adaosuri de simplificare a formei);
4.
Determinarea naltimii membranei.
ntocmirea desenului semifabricatului matritat se face practic plecnd de la
desenul piesei finite, la care se considera adaosurile de prelucrare si adaosurile

tehnologice (nclinari pentru scoaterea usoara a semifabricatului din cavitatea

matritei, raze de racordare si adaosuri pentru simplificarea formei acestuia). Pe
desenul semifabricatului matritat se va stabili si pozitia planului de separatie dupa
care se face nchiderea si deschiderea matritei.
1. Alegerea planului de separatie se face tinnd seama de urmatoarele principii de
baza:
- pe ct posibil este bine ca planul de separatie sa mparta piesa n parti simetrice si
egale;
- din punct de vedere al constructiei sculelor este mai avantajos ca planul de
separatie sa fie drept;
- planul de separatie sa faciliteze o curgere usoara a materialului;
- planul de separatie trebuie astfel ales nct suprafetele ce se vor aschia sa fie pe
ct posibil perpendiculare pe directia matritarii.
Raportul dintre naltimea diferitelor sectiuni determina alegerea suprafetei de
separatie, care coincide, de obicei, cu planul suprafetei maxime.
Pentru matritarea la ciocane, se recomanda ca partea cea mai nalta a matritei
sa fie asezata deasupra (unde materialul curge mai bine); la prese, aceasta
problema nu se pune, curgerea materialului fiind asemanatoare n ambele parti ale
matritei.
2. Stabilirea adaosului de prelucrare Ap pe fetele semifabricatului matritat se alege
conform STAS 7670-83, n raport cu greutatea pieselor, sau se calculeaza cu relatia:
Ap = 0,4 + 0,015H + 0,0015L
(1)
n care H este naltimea piesei; L, lungimea piesei.
Marimea adaosului de prelucrare depinde deci de marimea si forma piesei, dar
si de calitatea necesara a suprafetelor prelucrate si de natura productiei. Tolerantele
depind, de asemenea, de dimensiunile si forma piesei si se aleg conform STAS
7670-83 sau se calculeaza astfel:
- dupa naltime: as = +(0,7...1,0)Ap; ai = -(0,4...0,6)Ap;
- dupa lungime: as = +(0,6...0,9)Ap; ai = - (0,5...0,8)Ap.
Adaosurile de prelucrare se aplica numai suprafetelor semifabricatelor matritate
care se prelucreaza prin aschiere.
3. Stabilirea adaosului tehnologic. La stabilirea nclinarilor de matritare trebuie sa
se aiba n vedere ca, cu ct unghiurile de nclinare sunt mai mari, cu att mai usor se
pot extrage piesele din cavitatile matritei. Pe de alta parte nsa, cu ct unghiurile de
nclinare sunt mai mari, materialul urca mai greu n cavitatile adnci, iar consumul de
material creste. De obicei, nclinarile interioare (3.10) sunt mai mari dect cele
exterioare (1.7), pentru a evita blocarea semifabricatului n matrita din cauza
contractiei la racire. Valorile nclinarilor de matritare se aleg din STAS 7670-83, iar
pentru piese cu forme complexe se recomanda sa se folosesca indicatiile din tabelul
1 (Anexa1).
Razele de racordare se executa pentru a elimina muchiile ascutite si pentru a
ajuta la curgerea materialului n cavitatile matritelor. Muchiile ascutite interioare si
exterioare ale pieselor nu se pot umple bine, din cauza frecarii si racirii materialului n
timpul curgerii prin aceste zone.
Marimea razelor de racordare ntre diferite sectiuni si razele de rotunjire ale
muchiilor nu trebuie sa fie prea mari pentru a nu spori n mod inutil pierderile de
material. Determinarea razelor de rotunjire R si al razelor de racordare R 1 se
stabilesc conform STAS 7670-83 sau se calculeaza cu relatiile din tabelul 2
(Anexa 1).

4. Determinarea naltimii membranei. Alezajele piesei cu diametre mai mari de 28

mm se pot obtine prin matritare. Aceste alezaje nu se pot realiza complet prin
matritare deoarece frecarile interioare din materialul care trebuie expulzat cresc att
de mult pe masura ce stratul se subtiaza, nct energia masinii devine insuficienta
pentru gaurirea completa a semifabricatului. Prin matritare se realizeaza numai niste
adncituri (numite amprente), care corespund gaurii din piesa prelucrata. Ele sunt
despartite prin stratul de material care nu a putut fi expulzat n timpul matritarii,
numita membrana.

a.

b.

Fig. 2

Pentru calculul naltimii membranei se poate utiliza relatia:

(2)
n care: d este diametrul gaurii (la partea superioara), n mm; h, naltimea gaurii pna
la planul de separatie, n mm.
Bavurile interioare (membranele) cu diametrul mic se executa cu grosimea constanta
h, iar cele cu diametrul mare au grosime variabila (pentru a usura curgerea
materialului); n ultimul caz, grosimea lor minima se ia h min = 0,65h, iar hmax=1,35h
(fig. 3a). Cnd se matriteaza piese cu naltimi mici, avnd (H/D)<0,7, bavura
interioara are forma din fig. 3b, cu grosimea h =

si raza de racordare R1=5H.

a
b
Fig. 3

Pentru a ntelege modul de stabilire a formei si dimensiunilor semifabricatului

matritat se prezinta n continuare un exemplu.

Fig. 4

1 Alegerea planului de separatie. Se alege ca plan de separatie planul care contine

sectiunea maxima a piesei, deoarece nu exista alte conditii tehnologice care sa
impuna alegerea altui plan de separatie mai favorabil.
2 Stabilirea adaosurilor de prelucrare si a tolerantelor de matritare. Adaosurile
de prelucrare se calculeaza cu relatia 1:
Ap = 0,4 + 0,01546 + 0,0015170 = 1,4 mm
Tolerantele de matritare se calculeaza astfel:
- dupa naltime: + as = 0,81,4=1,12 mm; -ai = 0,51,4 = 0,7 mm;
- dupa lungime: + as1 = 0,81,4=1,12 mm; -ai2 = 0,61,4 = 0,8 mm.
3.Stabilirea
adaosului
tehnologic. nclinarea
peretilor
semifabricatului,
perpendiculara pe planul de separatie se aleg din tab. 1 (Anexa 1) n functie de
rapoartele H/B si L/B:

;
rezulta ca = 5.
Razele de racordare se calculeaza cu relatiile din tabelul 2 (Anexa 1) n functie
de raportul H/B.
Rezulta:
R = 0,0532 + 0.5 = 2,1 mm; R1 = 2,52,1 + 0.5 = 5,8
mm
R = 0,0546 + 0.5 = 2,8 mm; R1 = 2,52,8 + 0.5 = 7,5 mm
R = 0,0525 + 0.5 = 1,8 mm; R1 = 2,51,8 + 0.5 = 5 mm
Semifabricatul matritat este prezentat n fig. 5.

Fig. 5
3. Modul de lucru

Pe baza modului de lucru prezentat, vor fi stabilite forma si dimensiunile

semifabricatelor matritate pentru piesele din figurile 6, 7 si 8, folosindu-se n acest
scop si indicatiile date n anexa 1.

Fig. 6

Fig. 7

Fig. 8
4. Concluzii

Se vor face observatii privind ntocmirea desenului de semifabricat si cotarea

corecta a acestuia(v. Anexa 1)
ANEXA 1
nclinarile semifabricatelor matritate

Tab. 1

H/B
L/B

<1

1-3

3-4,5

4,5-6,5

6,5-8

>8

<
1,5

10

12

15

15

10

12

15

>1,5

Razele de racordare si de rotunjire pentru semifabricate matritate

Tab.2

H/B
<2
2-4
>

R [mm]
0,05H + 0,5
0,06H + 0,5
0,07H + 0,5

R1[mm] *)
2,5R + 0,5
3R + 0,5
3,5R + 0,5

*) Valorile calculate pentru R1 se rotunjesc la 1; 1,5; 2; 2,5; 3; 4; 5; 6; 8; 10; 12,5; 15;

20; 25 mm.
Exemple de cotare a semifabricatelor matritate

a: cote de lungime; b: cote de

latime; c: cota de deviere; d:
grosime n sectiune perpendiculara
pe planul de separatie

Lungimi si latimi ntre

fetele interioare

Cotarea decalajelor si bavurilor

Cotarea suprafetelor exterioare

cu axele

Cotarea suprafetelor n raport