Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV

FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICA SI MANAGEMENT INDUSTRIAL

INGINERIE ECONOMICA INDUSTRIALA-ID ANUL III

PROIECT LA SCULE
SI DISPOZITIVE

CADRU DIDACTIC STUDENT

PROF. DITU VALENTIN BUDA VIOLETA


BROSA

Brosa pentru prelucrarea canalului de pana STAS 1004-81 la piesele cu dimensiunile:

d=25 (+0,023), lungimea L=28mm, la piesele din materialul OL60.

Schita piesei:
BROSE

Brosele sunt scule de mare productivitate si de precizie ridicată, utilizate pentru


prelucrarea găurilor, canalelor si suprafeţelor exterioare, cu forme simple sau complexe.

Prelucrarea materialelor prin brosare s-a impus în producţia de serie mare si de masă
datorită productivităţii mari, precum si datorită preciziei dimensionale ridicate si rugozităţii mici
a suprafeţei prelucrate. Viteza de aschiere vas = vras se realizează prin tragerea sau prin
împingerea brosei cu forţa Fy, iar miscarea de avans este înlocuită prin acţiunea succesivă a
dinţilor brosei care sunt dispusi în trepte în sensul adâncimii stratului de aschiat. Brosarea poate
fi asemănată unei rabotări cu mai multe cuţite dispuse la înălţimi diferite, egale fiecare cu
avansul pe dinte sz.

Brosa se construieste pentru un anumit diametru, (sau un anumit profil al găurii), pentru
un anumit material al piesei si pentru o anumită lungime de brosare. Miscarea principală de lucru
la brosare este o miscare liniară, rezultată prin tragerea sculei, prin împingerea ei sau prin
antrenarea ei într-o miscare de rotaţie.

Fig.1 Procedeul de prelucrare prin brosare.


Tipuri de suprafete ce se pot obtine prin brosare:

Fig.2
Brosa canal de pana

1.Stabilirea adaosului de prelucrare

Pentru brosarea canalelor de pana (fig.3) adaosul de prelucarare se determina conform


schemei, folosind relatia:

A=t2+Ai+0.85Tt+c;

unde: Tt=0.1mm

Adaosul corespunzator coltului c are marimea:

c=0.5(d-√𝑑2 − 𝑏 2 );

Fig.3

A=t2+Ai+0.85Tt+c=2.3+0+0.85*0.1+0.54=2.925mm;

A=2.925[mm];

c=0.5(d-√𝑑 2 − 𝑏 2 )= 0.5(12-√122 − 52 )=0.545mm;

c=0.545[mm];

2.Elementele geometrice si constructive ale partii active l4.

Supranaltarea az (sau avansul pe dinte) se stabileste in functie de schema de aschiere,


profilul suprafetei de brosat si dimensiunile ei, materialul semifabricatului.

Aceasta se determina din tabele stabilite experimental;

az=0.05…0.2 [mm]; Adoptam az=0.05[mm];

az>0.01 [mm];
a.Unghiul de degajare

Se determina tinand seama de materialul de prelucrat, teoria ascherii, cu valori γ=5 o


pentru material casante si γ=15o pentru material tenace, moi.

Astfel pentru OL60 adoptam: γ=12o;

b.Unghiul de asezare

Pentru brose de interior => α=2o…3o; Astfel ca brosa sa nu se decalibreze in urma


reascutirii α este foarte mic.

Adoptam: α=3o;

c.Elementele dimensionale ale profilului dintilor brosei (fig.4);

Fig.4

-pasul p;

-inaltimea h;

-raza de racordare r;

-grosimea spate f1;

1.Numarul de dinti care sunt simultan in aschiere zsim trebuie sa indeplineasca conditia:

2< zsim < 6;


𝐿𝑝
zsim= 𝑝 +1; unde: p=(1.25…1.5)√𝐿𝑝
p=(1.25…1.5)√𝐿𝑝 =(1.25…1.5)√28 =
𝐿𝑝 28
zsim= 𝑝 +1=( 9.185+1) =3.157;

𝐿𝑝 28
zsim= 𝑝 +1= (11.022+1) =2.631; => zsim=3 si p=2mm;

2.Aria sectiunii golului Sg dintre doi dinti vecini.

4 4
h=√𝜋 ∗ 𝑘 ∗ 𝑎𝑧 ∗ 𝐿𝑝 =√𝜋 ∗ 6 ∗ 0.05 ∗ 28 =2.35mm; => h=2.3mm;

𝜋∗ℎ2
Sg= =2.8mm;
4

Sla=Lp*az= 28*0.05=1,4mm;

-Raza de racordare la baza dintilor;

r=(0.5…0.6)h; sau r=0.2*p;

r=(0.5…0.6)h =2.25…2.7mm;

r=0.2*p =2.2mm;

Adoptam: r =2.5mm;

-Latimea fetei de asezare f1;

f1=(0.3…0.35)p = (0.3…0.35)11=3.3…3.85mm;

Adoptam: f1=3.5mm;

-Unghiul spatelui dintelui;


η= conform proportiilor de pe desen;

-Canale pentru fragmentarea aschiilor;


Latimea canalelor 0.8…1.2mm;
Adancimea canalelor 0.5…0.8mm;
Distante dintre ele 3…8mm;
3.Determinarea lungimii de prindere respective coada brosei:

Dimensiunile partii de prindere prismatice cu sectiune intarita


b2= 8mm; l5=180mm;
c=0.5mm; l2=14mm;
k=0.1; l3=20mm;
r1=0.2mm; l4=16mm;

r2=0.6mm; b3=5−0.07
−0.145 mm;

h=11mm;

4.Determinarea numarului de dinti;


𝐴 2.925
Zd= 𝑎𝑧 = = 58.9=59 (dinti)
0.05

Ultimul dinte avand de detasat un adios mai mic fiind pentru finisat. Suprainaltare mai
mica pentru inchiderea lantului de dimensiuni.
Zc=3 …6 dinti pentru calibrare;
Adoptam: Zc=3(dinti);

5.Verificarea corpului brosei la tractiune;


Fz=Cp*azx * B*zsim*kγ;
Unde: Cp=202;
kγ=1;
Fz=Cp*azx * B*zsim*kγ =202*0.050.85*5*5*1 =395.75daN;
𝐹𝑧 395.75
ϭ= 𝑏3∗ℎ = =7.1daN/mm2;
55

Astfel in urma calculelor pentru verificarea corpului brosei la tractiune am ajuns la


concluzia ca putem marii az suprainaltarea pe dinte de la 0.05 la 0.1 mm deoarece efortul unitary
la tractiune este mic in comparatie cu cel admisibil.
Repetarea calculelor pentru az=0.01mm;
Adaosul de prelucare ;A=2.925mm;
Unghiul de degajare: γ=12o;

Unghiul de asezare: α=3o;


Inaltimea dintilor:

4 4
h=√𝜋 ∗ 𝑘 ∗ 𝑎𝑧 ∗ 𝐿𝑝 =√𝜋 ∗ 6 ∗ 0.1 ∗ 28 =3.1mm; => h=3.1mm;

=> Pasul p=12mm;

Aria sectiunii golului Sg;


𝜋∗ℎ2
Sg= =26.4mm2;
4

Sla=Lp*az= 54*0.1=5.4mm;

Adoptam Sg=27mm2;

Razale de racordare:

r=(0.5…0.6)h; sau r=0.2*p;

r=(0.5…0.6)12 =2.9…3.48mm;

r=0.2*p =2.4mm;

Adoptam: r =3mm;

Latimea fetei de asezare f1;

f1=(0.3…0.35)p = (0.3…0.35)12=3.6…4.2mm;

Adoptam: f1=4mm;

Determinarea numarului de dinti;


𝐴 2.925
Zd= 𝑎𝑧 = = 29.35=30 (dinti);
0.1

Zc=3(dinti de calibrare);

Lungimea partii de ghidare din fata;


l3=0.8…1Lp
Adoptam l3=45mm;

Dimensiunile partii de prindere;


b2= 8mm; l5=180mm;
c=0.5mm; l2=14mm;
k=0.1; l3=20mm;
r1=0.2mm; l4=16mm;

r2=0.6mm; b3=5−0.07
−0.145 mm;

h=11mm;

Verificarea corpului brosei la tractiune;


Fz=Cp*azx * B*zsim*kγ;
Unde: Cp=202;
kγ=1;
Fz=Cp*azx * B*zsim*kγ =202*0.10.85*5*5*1 =713.33daN;
𝐹𝑧 713.33
ϭ= 𝑏3∗ℎ = =12.96daN/mm2; ( Se verifica)
55

Ascutirea brosei
Brosele se reascut pe fetele de degajare; diametrul pietrei abrasive in aceste cazuri are i8n
aceste cazuri o importanta deosebita in obtinerea corecta a unghiului si formei fetei de degajare
a dintilor.
Suprafata conica a discului abraziv trebuie sa fie tangent la suprafata de degajare conica.
Raza pietrei abrasive trebuie sa fie mai mica decat raza de curbura a suprafetei de degajare a
brosei in sectiunea N-N. Daca aceasta conditie nu este respectata, atunci piatra abraziva va
patrunde cu marginile sale in taisul brosei.