Sa Se Proiecteze Un Cutit de Strung Cu Placuta Brazata Pentru Prelucrarea Piesei

Proiectarea Sculelor Aschietoare
CUPRINS
A. Cutit de strung
Tema Proiectului.............................................................................................................................................4
Etapa 1. Stabilirea schemei de aschiere, a schemei de generare si precizarea tipului de scula

aschietoare ........................................................................................................................................................5
Etapa 2. Alegerea materialului si stabilirea tratementului termic pentru scula aschietoare....................6
Etapa 3. Stabilirea elementelor constructiv dimensionale si alegerea parametrilor geometrici optimi. 9
Etapa 4. Calculul parametrilor geometrici constructivi in planele tehnologice. Determinarea

profilului sculei profilate...............................................................................................................................12
Etapa 5. Calculul regimului de aschiere, a fortelor si momentelor de lucru si alegerea

masinii unelte.................................................................................................................................................14
Etapa 6. Stabilirea sistemului de pozitionare-fixare a sculei aschietoare pe masina unealta................22
Etapa 7. Verificarea de rezistenta si rigiditate a corpului sculei, a sistemului de pozitionare-fixare si a

partii aschietoare a sculei...............................................................................................................................23
Etapa 8. Stabilirea schemei de ascutire-reascutire.....................................................................................25
Etapa 9. Precizarea elementelor de precizie dimensionala, pozitie reciproca a suprafetelor (abateri de

pozitie) si calitatea suprafetelor (rugozitati)................................................................................................27
2
B. Brosa
Tema Proiectului.............................................................................................................................................29
Etapa 1. Stabilirea schemei de aschiere, a schemei de generare si precizarea tipului de scula

aschietoare.......................................................................................................................................................30
Etapa 2. Alegerea materialului si stabilirea tratamentului termic pentru scula aschietoare..................33
Etapa 3. Stabilirea elementelor constructiv dimensionale si alegerea parametrilor

geometrici optimi............................................................................................................................................35
Etapa 4. Calculul parametrilor geometrici constructivi in planele tehnologice. Determinarea

profilului sculei profilate...............................................................................................................................43
Etapa 5. Calculul regimului de aschiere, a fortelor si momentelor de lucru si alegerea

masinii unelte. ................................................................................................................................................44
Etapa 6. Stabilirea sistemului de pozitionare-fixare a sculei aschietoare pe masina unealta................47
Etapa 7. Verificarea de rezistenta si rigiditate a corpului sculei, a sistemului de pozitionare-fixare si a

partii aschietoare a sculei...............................................................................................................................48
Etapa 8.Stabilirea schemei de ascutire-reascutire.......................................................................................49
Etapa 9. Conditii tehnice pentru brose........................................................................................................50
Bibliografie.....................................................................................................................................................51
3
A. Cutit de strung
TEMA PROIECTULUI
Sa se proiecteze un cutit de strung cu placuta brazata pentru prelucrarea piesei, din materialul
OL60, din figura de mai jos:
Di= 112 mm
Df= 105mm
li= 40 mm
L= 170mm
4
1.Stabilirea schemei de aschiere, a schemei de generare si precizarea tipului de scula

aschietoare
Fig1.1 Schema de aschiere
5
- Tip scula aschietoare: cutit de stung cu placuta brazata

- Material de prelucrat: OL60, ale carui proprietati mecanice se gasesc in tabelul 1.1
Tab. 1.1
Caracteristici mecanice minime Duritatea
Brinell
max HB
Starea
KCU 30/2
KCU 30/5
Starea
Alungirea la
Limita de
Rezistenta la
Gatuirea la
Otelul Marca Starea*
laminata
recoapta
Kgf/mm2 % Kgf/cm2
rupere
rupere
Carbon OL60 N 36 62 18 35 - - 229 197
de I 40 66 17 36 6 4,5 - -
calitate
*N-normalizat
I -imbunatatit
2.Alegerea materialului si stabilirea tratamentului termic pentru scula aschietoare

Materialele utilizate in constructia sculelor aschietoare se impart, in functie de destinatie, in doua
categorii si anume:
-materiale pentru partea aschietoare a sculei;
-materiale numai pentru partea de fixare si corpul sculei.
a)Alegerea materialului pentru partea de fixare si corpul sculei

Tinand cont de solicitarea la rezistenta a sculei in timpul procesului de aschiere (marimea si
dinamicitatea fortelor de aschiere), literatura de specialitate [1] recomanda ca materiale pentru partea
de fixare si corpul sculei urmatoarele oteluri:
-oteluri carbon obisnuite, STAS 500/2 - 68
-oteluri carbon de calitate si oteluri superioare pentru constructia de masini, STAS745-66
-oteluri aliate si oteluri aliate superioare pentru constructia de masini, STAS791 - 66
Pentru corpul cutitului se alege OLC45, a caror caracteristici sunt date in tabelul 2.1
6
Tab.2.1
Marca Starea* Caracteristici mecanice minime Duritatea Brinell
max HB
Alungirea la
KCU30/5
Starea
la tractiune
KCU30/2
Limita de
Gatuirea la
Rezistenta
recoapta
Starea
laminata
Kgf/mm2 % Kgf/cm2
curgere
rupere
rupere
OLC45 N 36 62 18 35 - - 229 197
I 40 66 17 36 6 4.5 - -
*N-normalizat
I-imbunatatit
b) Tratamentul termic al sculelor

Cand partea aschietoare a sculei este executata din otel carbon pentru scule sau otel aliat pentru
scule, iar partea de fixare (coada sculei) din OLC45 sau din alt otel cu procent mediu de carbon se
impune sa se faca mai intai calirea partilor de fixare ale sculei, urmand ca la calirea partii aschietoare
sa se faca de fapt si revenirea partii de fixare, iar la revenirea partii aschietoare sa se realizeze
uniformizarea duritatii sculei.
Tratamentul termic pentru corpul sculei se exemplifica in tabelul urmator:
Tab.2.2
Marca Forjare Recoacere de Normalizarea Cementarea Revenirea Revenirea
0
C inmuiere
0 0 0 0 0
C racire C racire C racire C racire C racire
1100- 680- 830- 830- aer 550- aer
OLC4 850 700 cuptor 850 aer - - 850 sau 650
5 ulei
c) Alegerea materialului pentru partea aschietoare a sculei
7
Partea aschietoare a sculelor se executa din material care satisfac prin proprietatile lor fizico-
mecanice si structural urmatoarele cerinte:
-duritate superioara duritatii materialului aschiat;
-termostabilitate ridicata;
-rezistenta ridicata la uzura la rece;
- rezistenta ridicata la uzura la cald;
-calitati mecanice (σi, σc, σr) superioare;
-prelucrabilitate buna;
-economicitate.
Prin tema proiectului s-a ales ca material, pentru partea aschietoare, placuta din carbura metalica
P20, ale caror caracteristici se dau in Tab.2.3
Tab.2.3
Grupa de Producator Marca Compozitia chimica Prop. fizico - mecanice
utilizare ISO WC TiC TaC C0 Duritate Rezist. la incovoiere
[%] H Kgf/mm2 Mn/mm2
si STAS
P20 URSS T14K8 78 14 - 8 89,5 RA 115 1150
• Utilizaer
Prelucrari de degrosare si finisare: strunjire ,frezare, gaurire, alezare, largire. Viteze de aschiere
mijlocii si avansuri mijlocii. Prelucrarea otelului, otelului turnat si fontei maliabile cu aschii lungi.
3. Stabilirea elementelor constructiv dimensionale si alegerea parametrilor geometrici

optimi.
Parametrii geometrici ai partii aschietoare a sculei sunt:
8
- unghiurile partii aschietoare (unghiul de asezare α, unghiul de degajare γ, unghiul de atac k,

unghiul de inclinare a taisului λ, unghiul la varf ε, unghiul de aschiere si unghiul de ascutire );
- forma fetei de asezare, forma fetei de degajare, forma taisurilor, raza de racordare a varfului
dintelui r, raza de bontire a taisului ρ, canalele de fragmentare longitudinal si lateral a aschiei,
fatetele si parametrii sectiunii rezistente a partii aschietoare.
a) Alegerea dimensiunilor corpului cutitului

Tipul cutitului este prezentat in figura 3.1, iar in tabelul 3.1 sunt date principalele dimensiuni ale
acestuia.
Fig.3.1
Tab.3.1
B H L l m a k k‘
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [0] [0]
20 20 140 - 15 - 45 45
Lungimea L se calculeaza cu relatia : L = (5÷7)H

b) Alegerea tipului si dimensiunilor placutei
Dimensiunile placutei se stabilesc in functie de latimea B a corpului cutitului si de modul de

pozitionare a acesteia in locasul corpului cutitului.
9
Placuta aleasa este prezentata in figura 3.2, ai carei dimensiuni principale se gasesc in tabelul 3.2.
Fig.3.2
Tab.3.2
Forma tip a l t s r
[mm] [0]
placutei
A 16 10 6 6
c) Alegerea parametrilor geometrici optimi pentru partea aschietoare a cutitului
In figura 3.3 se prezinta parametrii geometrici ai partii aschietoare, ce are fata de degajare plana cu
fateta scurtata pentru prelucrarea fontelor si a otelurilor pe sisteme MUSDP de rigiditate medie.
10
La prelucrarea cu aschii continue se recomanda folosirea spargatoarelor de aschii.
Fig.3.3
In tabelul 3.3 se dau valorile parametrilor geometrici ai partii aschietoare.
Tab.3.3
αN γN λ lf
[0] [0] [0] [mm]
12 15 5 0,2
Lungimea fatetei de degajare este influentata de marimea avansului astfel:

- pentru un avans s ≤ 0,3 mm/rot → lf = 0,2 mm;
- pentru un avans s > 0,3 mm/rot → lf = 0,5 ÷ 0,8 mm.
4. Calculul parametrilor geometrici constructivi in planele tehnologice. Determinarea

profilului sculei profilate.
Calculul paramerilor geometrici ai sculelor se refera la stabilirea formei dimensiunilor si

unghiurilor partilor aschietoare in diferite plane secante, functie de parametrii geometrici optimi,
elementele constructive-dimensionale ale sculei si dimensiunile piesei de prelucrat.
11
In figura 4.1 se poate vedea pozitionarea unghiurilor constructive ale partii aschietoare , in
diferite plane secante.
Fig.4.1
Pentru calculul unghiurilor constructive ale partii aschietoare avem urmatoarele date initiale:
- k = 450 unghi de atac principal;

- k’= 450 unghi de atac secundar;
- α = 12 unghi de asezare;
- γ = 15 unghi de degajare;
- λ = 5.
12
Relatiile de calcul si valorile unghiurilor calculate sunt date in tabelul 4.1
Tab.4.1
Formula de calcul Valoarea unghiului
[0]
tg γx = tg γN sink - tg λ cosk γx = 7,27
tg γy = tg γN cosk + tg λ sink γy = 14,10
ctg αx = ctg αN sink - tg λ cosk αx = 17,02
ctg αy = ctg αN cosk + tg λ sink αy = 16,44
5. Calculul regimului de aschiere, a fortelor si momentelor de lucru si alegerea masinii

unelte.
Stabilirea parametrilorregimului de aschiere se face tinand seama de felul si destinatia sculei

aschietoare proiectate, de materialul partii aschietoare, materialul piesei de prelucrat, rigiditatea
sistemului tehnologic MUSDP si de conditiile tehnice impuse piesei de prelucrat.
a) Calculul regimului de aschiere
13
Parametrii regimului de aschiere pentru cutitele de strung sunt adancimea de aschiere t, avansul de
aschiere s si viteza de aschiere v.
• Adancimea de aschiere t, este determinate de adaosul de prelucrare A, fiind limitata ca

valoare de rigiditatea sistemului tehnologic MUSDP, de numarul de treceri care trebuie sa fie cat mai
mic si de precizia dimensional si calitatea de suprafata impusa piesei de prelucrat.
Astfel pentru sisteme tehnologice de rigiditate medie si mica adancimea de aschiere pentru
degrosare este t ≤ 5 mm, iar pentru finisare t ≤ 1 mm.
Relatia pentru calculul adaosului de prelucrare este:

A = Di - Df [mm]
Unde:
Di – diametrul initial al semifabricatului;
Df – diametrul final al piesei de executat.
Penru limitarea eforturilor si marirea durabilitatii sculei adaosul de prelucrare se inlatura printr-un
numar de i treceri, iar adancimea de aschiere se determina cu relatia:
A
t= [mm]
i
In tabelul 5.1 sunt date valorile parametrilor din relatiile de mai sus, cat si valoarea adoptata a
adancimii de aschiere.
Tab.5.1
Di Df A i t
[mm]
112 105 7 3,5 2
14
•Avansul de aschiere s, este determinat in primul rand de tipul cutitului si destinatia lui. Astfel
pentru cutitele de degrosare valorile avansului depind de felul cutitului, materialul partii aschietoare,
materialul de prelucrat, rigiditatea sistemului tehnologic MUSDP si adancimea de aschiere adoptata.
Pentru conditii medii de lucru s =0,3 ÷ 0,75 [mm/rot]
Se adopta:
s = 0,224 [mm/rot]
• Viteza de aschiere v, este determinata de durabilitatea sculei, avansul s, adancimea t,

proprietatile materialului de prelucrat, parametrii geometrici ai partii aschietoare si prezenta
lichidului de raciere-ungere.
Relatia de calcul penru cutitele de strung este:
Cv
v= 1
n
∙ k 1 ∙k 2 ∙ k 3 ∙ k 4 ∙ k 5 ∙ k 6 ∙ k 7 ∙ k 8 ∙ k 9
HB [m/min]
m xv
T ∙t ∙ s ∙1
200
yv
1
( )
Unde:
v – viteza de aschiere;
C v - coeficient al vitezei (se stabileste conform [1] pag.307 tab.132);
1
15
T – durabilitatea sculei aschietoare;

t – adancimea de aschiere;
s – avansul de aschiere;
x v , y v - exponent al adancimii t, respective al avansului s (se stabilesc conform [1] pag.307
1 1
tab.132);
HB – duritatea Brinell a materialului aschiat;
n – exponent al duritatii HB, n = 1,75 pentru HB > 130;
k1 – coeficient ce tine seama de sectiunea transversal a corpului cutitului;
k2 - coeficient ce tine seama de valoarea unghiului de atac principal k;
k3 – coeficient ce tine seama de valoarea unghiului de atac secundar k’;
k4 - coeficient ce tine seama de valoarea razei de racordare r din varf;
k5 - coeficient ce tine seama de natura materialului partii aschietoare;
k6 - coeficient ce tine seama de natura materialului de prelucrat;
k7 - coeficient ce tine seama de modul de obtinere a semifabricatului;
k8 - coeficient ce tine seama de starea stratului superficial al semifabricatului;
k9 - coeficient ce tine seama de forma fetei de degajare.
Coeficientii k1…….. k9 sunt determinati conform lucrarii [1] pag.310 tab.136
Valorile parametrilor si coeficientilor, cat si valoarea vitezei din relatia de mai sus se dau in
tabelul urmator:
Tab.5.2
Parametru Valoarea [U.M]
l
Cv 1
242 -
T 90 [m/min]
m 0,125 -
t 2 [mm]
16
xv1
0,18 -
s 0,224 [mm/rot]
yv1
0,2 -
HB 165 -
n 1,75 -
k1 0,96 -
k2 1 -
k3 1,03 -
k4 0,79 -
k5 1 -
k6 1 -
k7 1 -
k8 1 -
k9 1 -
v 179,75 [m/min]
b) Calculul fortelor de aschiere

In figura 5.1 este prezentata actiunea fortelor de aschiere in sistemul de axe rectangular.
Fig.5.1
17
Calculul componentelor fortei de aschiere pe cele trei directii ale sistemului rectangular, se face cu
urmatoarele relatii:
xF yF nF
F z =C F ∙ t ∙ s ∙ HB ∙ K M ∙ K K ∙ K r ∙ K γ ∙ K h
z
z z z
xF yF nF
F y =C F ∙t ∙ s ∙ HB ∙ K M ∙ K K ∙ K r ∙ K γ ∙ K h
y
y y y
xF yF nF
F x =C F ∙ t ∙ s ∙ HB ∙ K M ∙ K K ∙ K r ∙ K γ ∙ K h
x
x x x
Unde:
F z , F y , F x – fortele pe cele trei directii x,y,z;
C F , C F ,C F - coeficienti ai fortelor ce tin seama de tipul cutitului(se stabilesc conform [1]
z y x
pag.315 tab.141);
t – adancimea de aschiere;
s – avansul de aschiere;
x F , y F , x F , y F x F , y F - coeficienti ai adancimii respective ai avansului de aschiere (se
z z y y, x x
stabilesc conform [1] pag.316 tab.143);

n F , nF , nF - coeficienti ai duritatii Brinell (se stabilesc conform [1] pag.316);
z x y
K M , K K , K r , K γ , K h - coeficienti de corectie (se stabilesc conform [1] pag.316-318)

α
Valorile parametrilor si a coeficientilor, cat si valoarile fortelor din relatiile de mai sus se dau in
tabelele urmatoare:
Tab.5.3
CF z
t xF z
s yF z
HB nF z
KM KK Kr Kγ Kh α
Fz
- mm - mm/ro - - - - - - - - kgf
t
27,9 2 1 0,224 0,75 165 0,35 1 1 0,79 0,85 0,93 67,75
Tab.5.4
CF y
t xF y
s yF y
HB nF y
KM KK Kr Kγ Kh α
Fy
18
- mm - mm/rot - - - - - - - - kgf
0,002 2 1,2 0,224 0,75 165 2 1 1 0,5 0,7 0,52 10
7
Tab.5.5
CF x
t xF x
s yF x
HB nF x
KM KK Kr Kγ Kh α
Fy
- mm - mm/ro - - - - - - - - kgf
t
0,021 2 1,2 0,224 0,65 165 1,5 1 1 1 0,68 0,56 14,72
c) Calculul puterii de aschiere
Puterea necesara procesului de aschiere se calculeaza cu relatia:

Fz ∙ v
Na= [CP]
60 ∙ 75
sau
Fz ∙ v
Na= [kw]
60 ∙ 102
Unde: v – viteza de aschiere;

Fz – componenta principala a fortei de aschiere.
In tabelul 5.6 sunt date valorile parametrilor si a puterii necesare.
19
Tab.5.6
Fz v Na
[kgf] [m/min] [kw]
67,75 179,57 1,98
Masina unealta se alege functie de puterea necesara la motorul de actionare al lantului cinematic
pentru miscarea principal. Puterea necesara se calculeaza cu relatia de mai jos:
Na
Nm= , cu η = 0,8 ÷ 0,95
η
Rezulta puterea necesara la motorul de actionare:

Nm = 2,2 [kw]
• Se alege ca masina-unealta strungul SN400 cu urmatoarele caracteristici tehnice:
Inaltimea intre varfuri: 200 [mm];

Distanta intre varfuri: 750, 1000, 1500, 2000 [mm];
Diametrul maxim al materialului prelucrat din bara: 45 [mm];
Numarul de rotatii ale arborelui principal: 24;
Gama de rotatii ale arborelui principal: 12; 15; 19; 24; 30; 38; 46; 58; 76; 96; 120; 150; 185;
230; 305; 380; 460; 480; 600; 610; 765; 955; 1200; 1500 [rot/min];
Numarul de avansuri: 60;
Gama de avansuri transversal: 0,046;
Puterea motorului de antrenare: 7,5 [kw];
Greutate: 2000÷2800 [kg].
20
Functie de caracteristicile masinii unelte se stabileste turatia de lucru cu relatia:

1000 ∙ v
n= [rot/min]
π ∙D
Unde: n – turatia de lucru;

v – viteza de aschiere;
D – diametrul semifabricatului.
Rezulta valoarea turatiei teoretice:

nt = 510,34 [rot/min]
Din gama de turatii a masinii unelte se alege turatia economica:

ne = 480 [rot/min]
6. Stabilirea sistemului de pozitionare-fixare a sculei aschietoare pe masina unealta.
Pentru cutitele normale de strung sistemul de pozitionare-fixare care raspunde tuturor cerintelor de
rigiditate si universalitate privind reglajul positional in raport cu piesa prelucrata este prezentat
schematic in figura 6.1.
21
Fig.6.1
Dimensiunile de baza ale suportului port-cutit sunt date in tabelul urmator:

Tab.6.1
L0 H0 B0 l
[mm]
130 25 25 30
7. Verificarea de rezistenta si rigiditate a corpului sculei, a sistemului de pozitionare-

fixare si a partii aschietoare a sculei.
In conformitate cu sistemul de pozitionare-fixare adoptat, verificarea la rezistenta si rigiditate a

corpului cutitelor se face utilizand schema din figura 7.1
22
Fig.7.1
Avand in vedere modul de insumare a eforturilor in sectiunea de incastrare, verificarea la
rezistenta se face:
- la incovoiere si compresiune:
6 F zl 6 Fx l F y
σ= + + <σ a
B H 2 B2 H BH
- la torsiune:
Fz e
τ max= <τ a
μH B2
Efortul rezultant se determina cu relatia:
σ rez =√ σ 2 +4 τ 2
Unde:
F z , F y , F x – fortele pe cele trei directii x,y,z;
B, H – latimea respective inaltimea cutitului;
l - lungimea cutitului in consola;
e – distanta de la axa de simetrie a corpului cutitului pana la punctual de actiune a fortei Fz;
μ – coeficient ce tine de valoarea raportului H/B si se alege din tabelul 204 [1] pag.416;
In tabelul 7.1 sunt date valorile parametrilor din relatiile de mai sus.
Tab.7.1
Fz Fx Fy H B l e μ
[kgf] [kgf] [kgf] [mm] [mm] [mm] [mm] -
67,75 14,72 10 20 2 30 10 0,208
23
In urma calculelor rezulta:

σ = 1,88 [kgf] < σa = 24÷36 [kgf]
τmax = 0,12 [kgf] < τa = 17÷20 [kgf]
σrez = 1,89 [kgf] < σa = 24÷36 [kgf]
Verificarea la rigiditate se face cu relatia:

F z l3
f max = < f [mm]
3 EI a
Unde:
E- modul de elasticitate al materialului piesei;
B H3
I= – momentul de inertie;
12
fa = 0,1 [mm] pentru degrosare;
fa = 0,05 [mm] pentru finisare;
Rezulta sageata efectiva:

fa = 0,1 [mm]
8. Stabilirea schemei de ascutire-reascutire.
In cazul cutitelor armate cu placate dure, ascutirea fetei de asezare se face mai intai la un unghi
α+(4÷8)0 cu piatra abraziva din electrocorindon si apoi se executa ascutirea placutei la unghiul α
folosind piatre abrasive din carbora de siliciu.
24
Fig.8.1
Cunoscand unghiurile αN, γN, k, k’, λ, ascutirea fetei de asezare principale se face folosind pentru
pozitionarea cutitului in raport cu piatra abraziva unghiurile k, αy, αx.
Pentru ascutirea fetei de asezare secundare se folosesc pentru reglaj unghiurile k’, αy’, αx’.
Pentru ascutirea pe fata de degajare se folosesc pentru reglarea pozitiei cutitului in raport cu piatra
abraziva unghiurile k, γx, γy.
Fig.8.2
25
Pentru fata de asezare se recomanda folosirea partii frontale a unei pietre oala, iar pentru fata de
degajare partea exterioara a unei pietre cilindrice.
9. Precizarea elementelor de precizie dimensionala, pozitie reciproca a suprafetelor

(abateri de pozitie) si calitatea suprafetelor (rugozitati).
Stabilirea conditiilor tehnice pentru sculele aschietoare se refera la urmatoarele:
- fixarea conditiilor pentru care proprietatile aschietoare ale sculei (durabilitatea, rezistenta la
uzura, proprietatile mecanice) se mentin la nivelul valorilor proiectate;
- fixarea abaterilor limita pentru elementele constructiv-dimensionale tinand seama de
necesitatea realizarii economice a sculei, fara a influenta insa negative calitatile aschietoare
ale acesteia si aspectul suprafetei prelucrate.
26
Dintre conditiile tehnice ce se trec pe desenul de executie cele mai importante sunt urmatoarele:
- materialul partii aschietoare, corpului si partii de fixare a sculei;

- tratamentul termic final si duritatea in unitati HRc pentru diferitele parti ale sculei;
- abaterile la unghiurile constructive;
- abaterile la dimensiunile liniare ale sculei;
- bataile radiale si axiale ale taisurilor active;
- semene de calitate pentru suprafetele active ale sculei;
- rugozitatea pentru suprafetele partii de pozitionare-fixare a sculei;
- rugozitatea pentru suprafetele libere ale sculei;
- parametrii regimului de aschiere limita si descrierea incercarii sculei;
- aspectul exterior al sculei;
Valorile abaterilor dimensionale, de pozitie reciproca si calitate a suprafetelor se determina

conform [1] pag.424-426 tab.204, 205, 206, 207.
•Abateri pentru unghiurile constructive

Tab.9.1
Unghiul Valoarea Abaterea
[0] [0]
α 12 ±1
γ 15 ±2
λ 5 ±1
k 45 ±2
k’ 45 ±1
•Abateri pentru inltimea H
H = 200−1, 5 [mm]
27
Pentru latimea B abaterile limita corespund fie abaterile semifabricatului (cazul cutitelor
neprelucrate prin aschiere), fie ajustajului je6 (cazul cutitelor cu suprafata corpului prelucrata prin
aschiere).
•Abateri pentru lungimea totala L, a cutitelor
L = 140±3 [mm]
•Abaterile pentru raza de racordarea varfului partii aschietoare trebuie sa fie <0,3 [mm]
•Abateri admisibile pentru locasurile cutitelor armate cu placute dure, pentru H=20 [mm]
sunt:
- pentru lungimea locasului ±0,5 [mm]
- pentru latimea locasului ±0,4 [mm]
- pentru raza de racordare ±0,5 [mm].
•Rugozitatile diferitelor suprafete ale cutitelor se dau in tabelul urmator:
Tab.9.2
Tipul suprafetei cutitului Ra Rz
Suprafata de asezare 1,6 6,3
Suprafata de degajare 1,6 6,3
Fatetele partii aschietoare 0,1÷0,4 0,8÷1,6
Suprafata de pozitionare (de reazem) 6,3 25
Suprafate libere 6,3 25
A. Brosa
TEMA PROIECTULUI
Sa se proiecteze o brosa pentru executarea alezajului piesei din materialul OL60, din figura de
mai jos:
28
d=42−0,02
−0,012
Ra =0,8 … 0,2 μm
1. Stabilirea schemei de aschiere, a schemei de generare si precizarea tipului de scula

aschietoare
Brosarea este operatie de prelucrare prin aschiere a unor suprafete interioare cu o scula de mare
productivitate – brosa. Aceasta poate fi considerata ca fiind formata din mai multe cutite de rabotat
asezate succesiv.
Broşa este o sculă aşchietoare cu mai mulţi dinţi aflaţi la distanţă de un pas şi poziţionaţi unul
faţă de altul, pe direcţia avansului de prelucrare, la distanţa az numită suraînălţare pe dinte.
Dimensiunea az reperezintă mărimea avansului care se realizează în acest caz prin construcţia sculei
aşchietoare şi nu pe cale cinematică.
29
Fig. 1.1 Broşă circulară de întindere
a) Schema de aschiere
Schema de brosare se diferentiaza dupa directia suprainaltarii pe dinte fata de adaosul de

prelucrare. Din acest punct de vedere, broşarea poate fi: după profil, prin generare şi progresivă.
Aceste scheme de aşchiere vor influenţa, atât construcţia broşei, cât şi procesul de aşchiere
- Tip scula aschietoare: brosa cilindrica
30
Fig. 1.2 Schema de brosare
31
b) Materialul de prelucrat
- Material de prelucrat: OL60, ale carui proprietati mecanice se gasesc in tabelul 1.1
Tab. 1.1
Marc Clasa de Gradul de Limita de curgere σ c Rezistenta de rupere la tractiune σ r

a calitate dezoxidare [kgf/mm2] [daN/mm2]
Profile Profile Table
pline fasunat Benzi 60,8...70,6
OL60 1 K e (60...72)
31,4 30,4 29,4
(32) (31) (30)
σr
HB=
c
Tab. 1.2
σr c HB
[daN/mm2]
66 0,4 165
32
2. Alegerea materialului si stabilirea tratementului termic pentru scula aschietoare
a) Alegerea materialului pentru partea de pozitionare - fixare si corpul sculei
Ţinând seama de solicitarea la rezistenţă a sculei în timpul procesului de aşchiere (mărimea şi

dinamicitatea forţelor de aşchiere), literatura de specialitate recomandă pentru partea de fixare şi
corpul sculei următoarele materiale:
- Oţeluri carbon obişnuite;
- Oţel carbon de calitate şi oţeluri superioare pentru construcţia de maşini;
- Oţeluri aliate şi oţeluri aliate superioare pentru construcţia de maşini.
Tab. 2.1
Marca Compozitia chimica [%]

OLC 45 C Mn S P Fe
0,042 – 0,5 0,5 – 0,8 max 0,045 max 0,04 rest
Tab.2.2
Caracteristici mecanice minime Duritatea

Brinell
max HB
KCU 30/2
KCU 30/5
Starea
Starea
Limita de
Rezistenta la
Alungirea la
Gatuirea la
Otelul Marca Starea*

laminata
recoapta
Kgf/mm2 % Kgf/cm2
rupere
rupere
Carbon OL60 N 36 62 18 35 - - 229 197

de I 40 66 17 36 6 4,5 - -
calitate
*N-normalizat
I -imbunatatit
33
b) Alegerea materialului pentru partea aschietoare

Partea activa a brosei se va executa din otel rapid Rp3 avand urmatoarele caracteristici conform
STAS 7382 – 80
Tab. 2.3
Marca Compozitie chimica [%]

C Mn Si Cr Mo W V Ni P S Fe
17,5 - 19,5
max 0,025
0,7 – 0,8
0,2 ...0,4
max 0,6
max 0,4
1 – 1,4
max 0,02
3,6...4,4
0,45
rest
Rp3
Tab.2.4
Caracteristici mecanice minime

Duritatea
Marca Starea Limita de rupere Limita de rupere HRC
la compresiune la incovoiere
[Mpa] [Mpa]
Rp3 calire 103 103 61 - 63
c) Tratamentul termic
Partea activa din otel rapid Rp3 va fi supusa unui tratament termic preliminar si a unui final
Tratamentul termic preliminar este recoacerea de inmuiere la 820 – 850 ° C in vederea

prelucrarilor de degrosare. Dupa degrosare se impune recoacere de detensionare la temperaturi de
600 – 650 ° C, pentru evitarea deformarii ulterioare a schulei sub influenta tensiunilor interne.
Dupa prelucrarea de finisare se aplica sculei tratamentul termic de calire, la calire, la

temperaturi de 1250 – 1290 ° C, cu racire in baie izoterma avand temperatura de 500 – 550 ° C .
Incalzirea in vederea calirii trebuie efectuata in trepte, cu mentinerea constanta a temperaturii la 450
– 600 ° C, 850 ° C sau/si 1050 ° C. Incalzirea si racirea se fac in bai de saruri: pentru temperaturi de
450 – 600 ° C se recomanda folosirea eutecticului ternar SrCl2 + NaCl + KCl, pentru mentinerea la
temperatura de 850 ° C se foloseste amestecul de BaCl2 + NaCl, iar pentru incalzirea finala se
recomanda ca mediu aCl2 in amestec cu dezocidanti. Racirea se face in baie de saruri, in trepte.
34
3. Stabilirea elementelor constructive – dimensionale si alegerea parametrilor geometrici

optimi
a) Calculul adaosului de prelucrare
Fig 3.1 Adausul de prelucrare
• Formula de calcul
A=0,005 ∙ D nom +(0,05−1)∙ √ L p
Unde:
d 0=D nom−A
Lp = 1,35 ∙ Dnom
d0 – diametrul initial al alezajului
A – adaosul de prelucrare
Dnom – diametrul final
Lp – lungimea gaurii brosate
Tab.3.1
Dnom[mm] Lp [mm] A [mm] d 0 [mm]
42−0,02
−0,012
56,7 0,6 41,4
35
b) Numarul de dinti
Numărul de dinţi ai broşelor se determină funcţie de mărimea adaosului total de prelucrare şi de

valoarea grosimii de aşchiere pe dinte, ţinând seama totodată şi de necesitatea existenţei unui anumit
număr de dinţi pentru calibrare.
A− A fin A fin
Z deg= Z fin=
2 ∙ Sd deg 2 ∙ Sd fin
Z=Z deg ∙ Z fin ∙ Z c
Tab.3.2
Sd deg Sd fin[mm/dinti] A fin[mm] Z deg[dinti] Z fin[dinti] Zc [dinti] Z [dinti]

[mm/dinti]
0,02 0,015 0.2 10 7 5 22
A fin−adaosulde finisare
Z c −dintii de calibrare
Z – numarul total de dinti
c) Pasul dintilor
• Pasul dintilor de degrosare
Fig. 3.2
36
p=m∙ √ L p
Tab.3.3
m = 1,25...1,5 Lp [mm] pdeg [mm] pfin [mm]
1,5 56,7 12 9
•Elementele constructiv dimensionale pentru canalele de cuprindere a aschiilor si pentru dinti
F l=( 0,35 … 0,30) ∙ p

R=(0,65 … 0,7) ∙ p
h=1,13∙ √ K ∙ L p ∙ Sd
r =0,5 ∙h
Tab.3.4
Dimensiunile dintilor brosei
p [mm] fl [mm] R[ ] K Sd [mm] Lp [mm] h [mm] r[ ]
12 4 8 2,2 0,02 56,7 4 2
h – inaltimea dintelui
p – pasul
K – coeficien
d) Parametrii geometrici optimi ai broselor
Tab.3.5
`Unghiul de degajare
γ [ ° ] - pentru dinti de degrosare γ [ ° ] - pentru dinti de finisare-calibrare
15 5
Tab.3.6
`Unghiul de asezar
γ [ ° ] - pentru dinti de degrosare γ [ ° ] - pentru dinti de finisare-calibrare
3 1
37
e) Elementele constructive ale broselor
Fig.3.3
d1 – partea de prindere a brosei

d2 - partea gatuita a brosei
d4 – partea de ghidare din fata
d6 – partea de ghidare posterioara
l1 – lungimea de prindere a brosei
l2 – lungimea partii gatuite a brosei
l3 – lungimea conului de ghidare
l4 – lungimea partii de ghidare din fata
lcd – lungimea cozii brosei
las – lungimea partii de aschiere
lc – lungimea partii de calibrare
lactiva – lungimea partii active a brosei
l6 – lungimea partii de prindere posterioara (din spate
38
• Coada Brosei
Fig.3.4
Tab.3.7
Dimensiuni ale partii de prindere a unei brose cu coada cilindrica
dinitial d1 d2 d4 b2
-0,5
limita e8abaterea
limita c11abaterea
limita e8abaterea
-1,0 c l1 l2 l3 l4 r1 r2 α
nominal
nominal
nominal
-0,089-0,050
-0,280-0,120
-0,089-0,050
41,41
160
1,5
0,4
1,6
36
28
36
31
32
32
20
30
39
•Partea Gatuita
d 2=d 1−( 0,5 … 4 ) [mm]
Tab.3.8
d 1 [mm] d 2 [mm] l2 [mm]
41,4 38 35
Lungimea l2 este o cota libera
• Conul de ghidare
Lungimea l3 este lasata la aprecierea proiectantului
l3 = 15 [mm]
•Partea de ghidare din fata
d4 = d1 - 0,05 [mm]
l4 = (0,7...1) Lp [mm]
Tab.3.9
d 1 [mm] Lp [mm] d4 [mm] l4 [mm]
41,4 56,7 41,41 50
d1 – diametrul initial
d4 – partea de ghidare din fata
Lp – lungimea piesei
40
• Lungimea Cozii Brosei
lcd = l1 + l2 + l3 + l4 + (10...15) [mm]
l1 – lungimea de prindere a brosei

l2 – lungimea partii gatuite a brosei
l3 – lungimea conului de ghidare
lcd – lungimea cozii brosei
Tab.3.10
l1 [mm] l2 [mm] l3 [mm] l4 [mm] lcd [mm]
160 35 15 50 260
• Lungimea partii de aschiere
las = Zdeg pdeg + Zfin pfin
Tab.3.11
Zdeg [dinti] Zfin [dinti] pdeg [mm] pfin [mm] las [mm]
10 7 12 9 183
41
• Lungimea de calibrare
lc = Zcal pfin
Tab.3.12
Zcal [dinti] pfin [mm] lc [mm]
5 9 45
• Lungimea activa
lactiva = las + lc
Tab.3.13
las [mm] lc [mm] lactiva [mm]
183 45 228
• Partea de ghidare posterioara

l6 = (0,7...1) Lp
l6 = 56 [mm]
Lp – lungimea piesei
l6 – lungimea partii posterioare de ghidare
• Lungimea Brosei
L = lcd + las + lc + l6
Tab.3.14
lcd [mm] las [mm] lc [mm] l6 [mm] L [mm]
260 183 45 56 544
42
4. Calculul parametrilor geometrici constructivi în planele tehnologice. Determinarea

profilului sculelor profilate
Fig 4.1
Tab. 4.1
γ[] p [mm] h [mm] fl [mm]

α[ ] R[ ] r []
3 15 12 4 4 8 2
43
5. Calculul regimului de aşchiere, a forţelor şi momentelor de lucru şi alegerea

maşinii unelte
• Date initiale
Tab.5.1
b [mm] Sddeg [mm / dinte] Sdfin [mm / dinte]
42 0,02 0,015
b – latimea aschiei
Sd – avansul pe dinte
• Viteza de aschiere
Cv
V= ∙ Km
T ∙ Sd y
m
Tab.5.2
Km T [min] Cv m y V [m / min]
1,4 130 12 0,62 0,62 3,42
• Fortele la brosare
F z =C p ∙ axz ∙ d ∙ Z ¿ ∙ K γ
Lp
Z¿ = +1
P
Tab.5.3
Cp az d Z¿ Kγ x Fz
[mm/dinte] [mm] [N]
700 0,1 41,4 5 0,93 0,85 19039,53
44
• Puterea necesara
F max ∙ V
P=
1,36 ∙ 4500
Tab.5.4
F max [N] V [m/min] P [kw]
19039,53 3,42 10,63
• Verificarea la rezistenta si rigiditate

F max
σ î=
A
F x =F y =( 0,5 ÷ 0,3 ) ∙ F Z
π ∙ d 22
Ad =
2
4
Unde :
σ î <σ a
Fmax = Fz
Tab.5.5
Fmax [N] d2 [mm] Ad [mm2]
2
Fz [N] σ a [mm/N] σ î [mm/N]
19039,53 38 19 19039,53 300 16,78

Ad - aria partii gatuite a brosei
2
45
• Alegerea masinii unelte

Pnec =10,63 [kw ]
- Se allege
Masina de brosat orizontala TIP7520 pentru brosarea interioara
Tab.5.6
Caracteristici tehnice U.M
P 19,7 [kw]
n 1000 [rot/mm]
Efortul maxim de brosare 20 [tone]
Limitele de viteza ale cursei active 0,6 - 6 [m/min]
Viteza cursei moarte 20 [m/min]
Lungimea maxima si minima a cursei active 1600 si 230 [mm]
Greutatea masinii 3000 [kg]
L 6700 [mm]
Gabaritul masinii B 1030 [mm]
H 1300 [mm]
46
6. Stabilirea sistemului de pozitionare-fixare a sculei aschietoare pe masina unealta.
Fig.6.1
1. Brosa
2. Adaus de prelucrare
3. Piesa
4. Dispozitiv
5. Flansa masinii
6. Pene
7. Bucsa cu schimbare rapida
47
7. Verificarea de rezistenta si rigiditate a corpului sculei, a sistemului de pozitionare-

fixare si a partii aschietoare a sculei.
Pentru brosele de intindere verificarea la rezistenta si rigiditate se reduce la verificarea relatiei

σ t <σ a , in care σ t reprezinta efortul de intindere (tractiune) din sectiunile slabite ale corpului si partii
de fixare a brosei (sectiunea din dreptul golului primului dinte si sectiunea cozii in dreptul locasului
pentru falcile de apucare).
• Verificarea cozii brosei
F max
σ î=
A
F x =F y =( 0,5 ÷ 0,3 ) ∙ F Z
π ∙ d 22
Ad =
2
4
Unde :
σ î <σ a
Fmax = Fz
σ î - efortul unitar efectiv [N/mm2]
Fz – forta de aschiere [N]
Tab.5.5
Fmax [N] d2 [mm] Ad [mm2]
2
Fz [N] σ a [N/mm2] σ î [N/mm2]
19039,53 38 19 19039,53 300 16,78
Ad - aria partii gatuite a brosei
2
σ ef - efortul unitar efectiv [N/mm2]

Fz – forta de aschiere [N]
A – aria sectiunii periculoase
σ a = 400 N/mm2 pentru otel rapid si canale pentru aschii mici (r <10 mm)
Brosele de compresiune nu necesita verificari la rezistenta si rigiditate
Pentru brosele destinate destinate prelucrarilor exterioare se impune numai verificarea elementelor
sistemului de pozitionare – fixare.
48
8. Stabilirea schemei de ascutire si reascutire pentru fixare
Fig.6.1 Ascutirea Broselor
9. Conditii tehnice pentru brose

49
Brosele fiind scule de mare precizie , tolerantele pentru diametrul de dispunere a dintilor de
degrosare si pentru diametrul de dispunere a dintilor de degrosare si pentru diametrul de dispunere a
dintilor de finisare si calibrare (se stabilesc conform [1] tab.213,214 pag. 435);
Diametrul partii de ghidare din fata si spate se executa dupa ajustajul jd2 iar diametrul cozii si al
degajarilor brosei dupa ajustajul je4 respectiv je7.
Bataia radiala a dintilor de finisare si a partii de ghidare din sparte trebuie sa fie mai mica decat
valoarea absoluta a tolerantei la diametrul in zona considerata (maximum 0,05 mm). Pentru dintii de
calibrare nu se admite bataie radiala iar pentru portiunile degrojate ale brosei bataia admisa este de
maximum 0,2 mm.
Tab.9.1
Parametru Dimensiune niminala Abaterea
[mm]
Avansul pe dinte Sd 0,02 - 0,015
Lungimea totala L 544 ±3
Partea finisare - calibrare - 0,005
Inaltimea h 4 +0,3
Lungimea cozii lcd 260
Lungime parte ghidare l4 50
1
Lungimea de calibrare lc 45
Parte de ghidare posterioara l6 56
Dintii de calibrare Z ± 0,2
Dintii aschietori 0,03...0,05
[]
Unghiul de degajare γ 15 ±1
Unghiul de asezare α 3 ± 15'
Rugozitatea suprafetelor de asezare si degajare se ia egala cu Ra =1,6…3,2 μm
Bibliografie
50
1. Sef. De lucrari Ing. Mircea Cosmînca – Scule aschietoare - indrumar de proiectare - Ed.
Institutul politehnic Iasi , 1972
2. Dr. Ing. Constantin Minciu – Brosarea Vol. I si II - Ed.Tehnica Bucuresti , 1989
51

Sa Se Proiecteze Un Cutit de Strung Cu Placuta Brazata Pentru Prelucrarea Piesei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sa Se Proiecteze Un Cutit de Strung Cu Placuta Brazata Pentru Prelucrarea Piesei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Etapa 1. Stabilirea schemei de aschiere, a schemei de generare si precizarea tipului de scula

Etapa 2. Alegerea materialului si stabilirea tratementului termic pentru scula aschietoare....................6

Etapa 3. Stabilirea elementelor constructiv dimensionale si alegerea parametrilor geometrici optimi. 9

Etapa 4. Calculul parametrilor geometrici constructivi in planele tehnologice. Determinarea

Etapa 5. Calculul regimului de aschiere, a fortelor si momentelor de lucru si alegerea

Etapa 6. Stabilirea sistemului de pozitionare-fixare a sculei aschietoare pe masina unealta................22

Etapa 7. Verificarea de rezistenta si rigiditate a corpului sculei, a sistemului de pozitionare-fixare si a

Etapa 8. Stabilirea schemei de ascutire-reascutire.....................................................................................25

Etapa 9. Precizarea elementelor de precizie dimensionala, pozitie reciproca a suprafetelor (abateri de

Etapa 1. Stabilirea schemei de aschiere, a schemei de generare si precizarea tipului de scula

Etapa 2. Alegerea materialului si stabilirea tratamentului termic pentru scula aschietoare..................33

Etapa 3. Stabilirea elementelor constructiv dimensionale si alegerea parametrilor

Etapa 4. Calculul parametrilor geometrici constructivi in planele tehnologice. Determinarea

Etapa 5. Calculul regimului de aschiere, a fortelor si momentelor de lucru si alegerea

Etapa 6. Stabilirea sistemului de pozitionare-fixare a sculei aschietoare pe masina unealta................47

Etapa 7. Verificarea de rezistenta si rigiditate a corpului sculei, a sistemului de pozitionare-fixare si a

Etapa 8.Stabilirea schemei de ascutire-reascutire.......................................................................................49

Etapa 9. Conditii tehnice pentru brose........................................................................................................50

1.Stabilirea schemei de aschiere, a schemei de generare si precizarea tipului de scula

Fig1.1 Schema de aschiere

- Tip scula aschietoare: cutit de stung cu placuta brazata

2.Alegerea materialului si stabilirea tratamentului termic pentru scula aschietoare

a)Alegerea materialului pentru partea de fixare si corpul sculei

b) Tratamentul termic al sculelor

c) Alegerea materialului pentru partea aschietoare a sculei

3. Stabilirea elementelor constructiv dimensionale si alegerea parametrilor geometrici

- unghiurile partii aschietoare (unghiul de asezare α, unghiul de degajare γ, unghiul de atac k,

a) Alegerea dimensiunilor corpului cutitului

Lungimea L se calculeaza cu relatia : L = (5÷7)H

Dimensiunile placutei se stabilesc in functie de latimea B a corpului cutitului si de modul de

c) Alegerea parametrilor geometrici optimi pentru partea aschietoare a cutitului

La prelucrarea cu aschii continue se recomanda folosirea spargatoarelor de aschii.

In tabelul 3.3 se dau valorile parametrilor geometrici ai partii aschietoare.

Lungimea fatetei de degajare este influentata de marimea avansului astfel:

4. Calculul parametrilor geometrici constructivi in planele tehnologice. Determinarea

Calculul paramerilor geometrici ai sculelor se refera la stabilirea formei dimensiunilor si

- k = 450 unghi de atac principal;

Relatiile de calcul si valorile unghiurilor calculate sunt date in tabelul 4.1

5. Calculul regimului de aschiere, a fortelor si momentelor de lucru si alegerea masinii

Stabilirea parametrilorregimului de aschiere se face tinand seama de felul si destinatia sculei

a) Calculul regimului de aschiere

• Adancimea de aschiere t, este determinate de adaosul de prelucrare A, fiind limitata ca

Relatia pentru calculul adaosului de prelucrare este:

Pentru conditii medii de lucru s =0,3 ÷ 0,75 [mm/rot]

• Viteza de aschiere v, este determinata de durabilitatea sculei, avansul s, adancimea t,

Relatia de calcul penru cutitele de strung este:

T – durabilitatea sculei aschietoare;

b) Calculul fortelor de aschiere

stabilesc conform [1] pag.316 tab.143);

K M , K K , K r , K γ , K h - coeficienti de corectie (se stabilesc conform [1] pag.316-318)

c) Calculul puterii de aschiere

Puterea necesara procesului de aschiere se calculeaza cu relatia:

Unde: v – viteza de aschiere;

In tabelul 5.6 sunt date valorile parametrilor si a puterii necesare.

Rezulta puterea necesara la motorul de actionare:

• Se alege ca masina-unealta strungul SN400 cu urmatoarele caracteristici tehnice:

Inaltimea intre varfuri: 200 [mm];

Functie de caracteristicile masinii unelte se stabileste turatia de lucru cu relatia:

Unde: n – turatia de lucru;

Rezulta valoarea turatiei teoretice:

Din gama de turatii a masinii unelte se alege turatia economica:

6. Stabilirea sistemului de pozitionare-fixare a sculei aschietoare pe masina unealta.