ANALIZA PEST

&
ANALIZA SWOT
Analiza PEST
 PEST – Political, Economic, Social and Technological
(factors);
 Acronimul PEST apare uneori STEP;
 Analiza PEST:
 instrument util pentru înţelegerea dezvoltării sau declinului unei
pieţe, care permite implicit definirea poziţiei, potenţialului şi
direcţiei unei afaceri.
 Utilizarea analizei PEST:
 planificarea strategică a unei afaceri;
 planificare în marketing;
 dezvoltarea produsului;
 rapoarte de cercetare.
 Variante ale modelului PEST:
 o extindere la mai mulţi factori;
 analiza PESTELI (PEST .., Ecological, Legislative, Industry).
Diferenţa dintre analiza PEST şi analiza
SWOT
 PEST măsoară situaţia şi potenţialul pieţei,
indicând în mod special creşterea şi declinul
acesteia şi implicit atractivitatea pieţei din
perspectiva celor patru criterii
 SWOT analizează, în general, o organizaţie, o
propunere sau o idee de afaceri
 Analiza PEST se efectuează în mod normal
înainte de analiza SWOT pentru că ajută la
identificarea factorilor SWOT.
Paşii unei analize PEST
1. Identificarea subiectului de analizat, respectiv a pieţei
la care se referă (a unui produs, companie, brand etc).
Definirea pieţei se poate face din următoarele puncte
de vedere:
 O firmă care îşi delimitează piaţa
 Poziţionarea unui produs pe piaţă
 O opţiune strategică, cum ar fi intrarea pe o nouă piaţă sau
lansarea unui nou produs
 O achiziţie potenţială
 Un parteneriat potenţial
 O oportunitate de investiţii.
2. Modelul analizei PEST
 Subiectul analizei PEST:
 Piaţă;
 Afacere;
 Propunere, etc
 Modelul analizei PEST
 Criteriul politic
 Aspecte ecologice/de mediu
 Legislaţia în vigoare pe piaţa internă
 Legislaţia viitoare
 Legislaţia europeană/internaţională
 Procese de reglementare
 Politici guvernamentale
 Durata mandatului guvernului
 Schimbarea guvernului
 Politici comerciale
 Finanţare, granturi şi iniţiative
 Lobby pe piaţa internă / grupuri de presiune
 Grupuri de presiune internaţionale
 Războaie şi conflict
Modelul analizei PEST
 Criteriul economic
 Situaţia economiei naţionale
 Evoluţii macroeconomice
 Conjunctura economică internaţională
 Fiscalitate
 Impozite pe produs
 Aspecte de sezonalitate/ climă
 Cicluri economice
 Factori specifici industriei
 Tendinţe în evoluţia pieţei şi a canalelor de distribuţie
 Comportamentul clienţilor/ utilizatorilor finali
 Ratele dobânzilor şi rata de schimb valutar
 Probleme ale comerţului internaţional şi ale fluxurilor de
capital
Modelul analizei PEST
 Criteriul social
 Trenduri în stilul de viaţă
 Evoluţii demografice
 Atitudini şi opinii ale consumatorilor
 Opinii din mass media
 Schimbări legislative care afectează factorii sociali
 Imagine legată de brand, companie şi tehnologie
 Modele de consum ale populaţiei
 Modă
 Evenimente majore şi influenţe
 Acces la reţele de comercializare
 Factori etnici/religioşi
 Publicitate
 Aspecte de etică
 Modelul analizei PEST
 Criteriul tehnologic
 Dezvoltarea tehnologie competitive
 Finanţarea cercetării
 Tehnologii asociate
 Soluţii de înnoire tehnologică
 Maturitatea tehnologiei
 Capacitatea de prelucrare şi gradul de maturitate
 Tehologia informaţiei şi comunicării
 Sistemul /mecanismul de achiziţii folosit de consumatori
 Legislaţia privind tehnologia
 Potenţialul de inovare
 Acces la tehnologie, licenţe, brevete
 Probleme ale proprietăţii intelectuale
 Comunicaţii globale
Avantajele analizei PEST
 analiză poate fi convertită într-o evaluare cantitativă cu
caracter ştiinţific prin măsurarea componentelor din
secţiuni;
 evaluarea cantitativă se poate baza şi pe stabilirea unor
coeficienţi de importanţă pentru factorii consideraţi.
 evaluarea este cu atât mai utilă când se analizează mai
multe pieţe cu scopul de a decide care dintre acestea
prezintă mai mult potenţial sau mai multe obstacole.
 pentru dezvoltarea unei afaceri, respectiv opţiunea pentru
anumite investiţii, decizia poate să vizeze:
 alegerea între dezvoltarea pieţei A sau B
 concentrarea asupra pieţei interne sau export
 achiziţionarea companiei X sau a companiei Y etc.
Analiza SWOT
 Instrument important în managementul strategic;
 instrument util pentru înţelegerea diferitelor
situaţii şi pentru luarea deciziilor privind
afacerile şi organizaţiile;
 o perspectivă a unui lucru: o firmă, un produs, o
propunere, o metodă, o idee, o opţiune etc.
 SWOT - acronimul expresiei Strength-
Weakness-Opportunities-Threath - o
examinare a punctelor forte şi a punctelor
slabe interne, precum şi a şanselor provenite
din mediul extern;
Utilizarea analizei SWOT
 planificarea afacerii;
 luarea diferitelor decizii, care să se bazeze pe gândirea
proactivă şi mai puţin pe obişnuinţă;
 planificarea strategică;
 evaluarea concurenţilor;
 marketing;
 dezvoltarea de produs şi rapoarte ştiinţifice;
 exerciţiu pentru jocuri de consolidare a echipei
(team building), în cadrul unor ateliere
(workshops);
Prezentarea analizei SWOT
Intern Extern

Pozitiv Puncte tari Oportunităţi

Negativ Puncte slabe Pericole

Modelul unei analize SWOT
 Puncte tari
 Avantaje ale propunerii
 Capacităţi
 Avantaje competitive
 Resurse, active, resurse umane
 Experienţă, cunoaştere, date
 Rezerve financiare, profituri probabile
 Dezvoltarea marketingului
 Aspecte ale inovării
 Locaţie
 Preţ, calitate
 Acreditări, calificative, certificări
 Procese, sisteme TIC
 Tip de cultură, comportamente, atitudini
 Calitatea managementului
Modelul unei analize SWOT
 Puncte slabe
 Dezavantaje ale propunerii
 Lipsa forţei concurenţiale
 Reputaţie, prezenţă?
 Resurse financiare?
 Vulnerabilităţi proprii cunoscute
 Grafice de execuţie, termene şi presiuni
 Cash-flow
 Continuitate, soliditatea reţelei de aprovizionare?
 Efecte asupra activităţilor principale?
 Date disponibile credibile, activitate predictibilă?
 Acreditări ?
 Procese sisteme?
 Calitatea managementului?
Modelul unei analize SWOT
 Dezvoltarea pieţei
 Vulnerabilitatea concurenţilor
 Tendinţe în industrie şi stil de viaţă
 Dezvoltare tehnologică şi inovare
 Influenţe globale
 Pieţe noi, pe verticală sau orizontală
 Pieţe de nişă
 Oportunităţi pe criterii geografice
 Puncte noi de vânzare, eventual unice
 Tactica surprizei, contracte majore
 Dezvoltarea afacerii şi/sau a produsului
 Informaţii şi cercetare
 Parteneriate, agenţii, distribuţie
 Scara producţiei
 Sezonalitate, vreme,modă
Modelul unei analize SWOT
 Ameninţări
 Schimbări politice
 Schimbări legislative
 Efecte de mediu
 Dezvoltări IT
 Intenţiile concurenţilor
 Cererea pieţei
 Noi tehnologii, servicii, idei
 Contracte vitale şi parteneri
 Susţinerea capacităţilor interne
 Obstacole întâlnite
 Slăbiciuni insurmontabile
 Pierderea unor membri de bază ai personalului
 Bază financiară sustenabilă?
 Starea economiei naţionale şi conjunctura internaţională
 Sezonalitate, efecte ale evenimentelor meteo
 Diagrama strategică SWOT
Puncte forte

Cadran II
O concentrare de puncte
forte şi ameninţări impune o
evaluare a capacităţii de
rezistenţă şi diversificare
Strategie de diversificare
Cadran III
Pericole
O concentrare de puncte
slabe şi ameninţări este
foarte periculoasă
Strategie defensivă
Cadran I
O concentrare de puncte
forte şi posibilităţi oferă o
situaţie ideală de dezvoltare
Strategie ofensivă
Cadran IV
Oportunităţi
O concentrare de puncte
slabe şi posibilităţi este
periculoasă şi implică o
repoziţionare a firmei
(economiei)
Strategie orientată spre
schimbare

Puncte slabe
 Analiză SWOT:
Crearea propriei firme de distribuţie
pentru a accesa noi utilizatori finali
 Puncte tari
 Controlul vânzărilor la utilizatorii finali
 Produse potrivite, calitatea serviciilor, certitudine privind
desfacerea
 Performanţa superioară a produsului faţă de concurenţi
 Durată mai mare de viaţă a produsului
 Capacitate de prelucrare suplimentară
 Personal cu experienţă în relaţia directă cu clienţii
 Firma dispune de liste de clienţi
 Capacitate de livrare directă la client
 Proces de inovare de produs aflat în derulare
 Produsele au primit certificări
 Procesul de producţie se poate adapta
 Echipa managerială este implicată şi încrezătoare
Analiză SWOT:
Crearea propriei firme de distribuţie
pentru a accesa noi utilizatori finali
 Puncte slabe
 Lista de clienţi nu a fost testată
 Firma ar fi un jucător de dimensiuni mici
 Nu există experienţă directă de marketing
 Firma nu poate aproviziona clienţii în străinătate
 Trebuie angajat personal pentru vânzări
 Buget limitat
 Nu s-a experimentat nimic până în prezent
 Nu există încă un plan detaliat
 Vânzătorii au nevoie de pregătire
 Personalul pentru relaţii cu clienţii are nevoie de
pregătire
 Procesele şi sistemele trebuie adaptate
 Acoperirea managementului nu este suficientă
Analiză SWOT:
Crearea propriei firme de distribuţie
pentru a accesa noi utilizatori finali
 Oportunităţi
Posibilitatea de dezvoltare a unor produse noi
Concurenţii locali au produse necompetitive
Profitul suplimentar va fi satisfăcător
Utilizatorii finali reacţionează pozitiv la idei noi
Este posibilă o extindere pe plan internaţional
Aplicaţii de angajare din partea specialiştilor
Surpriză pentru concurenţi
Se pot încheia afaceri mai bune cu furnizorii
Analiză SWOT:
Crearea propriei firme de distribuţie
pentru a accesa noi utilizatori finali
 Ameninţări (riscuri)
 Legislaţia poate avea un impact
 Restricţiile de mediu pot favoriza concurenţii de
dimensiuni mai mari
 Riscuri legate de activitatea de bază
 Cererea pieţei este foarte limitată la un sezon
 Menţinerea personalului cheie este o problemă critică
 Noua activitate poate distrage atenţia de la activitatea
de bază
 Posibil publicitate negativă
 Vulnerabilitate la reacţiile de atac ale concurenţilor
majori