1.

Ca şi alte noţiuni din domeniul organizaţional, şi cea de analiză organizaţională suferă

de prea multe şi complicate definiţii. Încercarea de a afla ce este analiza
organizaţională se termină repede cu eşecul de a găsi o definiţie clară şi utilă sau
măcar una acceptată de majoritatea cercetătorilor sau a teoreticienilor. Astfel, în final,
fiecare rămâne cu definiţia sau autorul preferat şi cu domeniul de analiză ales.
Cel mai uşor mod de a înţelege analiza organizaţională este de o defini ca o metodă
sistematică de a cerceta un anumit fenomen organizaţional. Din această definiţie putem
deduce câteva lucruri utile:

2. Ce se poate analiza în cadru analizei organizaţionale?

Orice eveniment sau fenomen organizaţional poate fi supus unei analize. Cele mai investigate
sunt însă fenomenul turnoverului, al satisfacţiei şi angajamentului faţă de companie, al
productivităţii şi eficienţei unui departament, al comunicării şi leadership-ului,
al performanţei echipelor şi al calităţii managementului.

3. Există trei mari domenii ale analizei organizaţionale:

 „Anatomia” organizaţiei – structura şi raporturile dintre diferite sisteme; de

exemplu, dacă forma şi mărimea unui departament afectează performanţa sa, dacă
raporturile dintre anumite grupuri sunt optime, dacă organigrama sau structura
unui departament răspunde nevoilor reale ale organizaţiei;
 „Fiziologia” organizaţiei – activitatea sistemelor care compun organizaţia;
de exemplu, dacă sarcinile şi atribuţiile unui departament aduc beneficii
reale companiei, dacă sunt respectate procedurile de comunicare sau dacă
echipa managerială desfăşoară un leadership eficient/adaptat;
 „Spiritul” organizaţiei – cultura, misiunea şi strategia; de exemplu, dacă acestea
sunt suficient de clare şi de bine definite pentru ca eficienţa şi productivitatea să
fie maxime, dacă problemele organizaţionale sunt rezultatul unei culturii
nesănătoase sau care sunt regulile tacite care influenţează comportamentul
organizaţional.

7. Un instrument din Managementul Financiar foarte valoros îl reprezintă analiza

performanței firmei, deoarece “Ceea ce nu măsori, nu poți îmbunătăți”.

1. Analiza diagnostic financiară a firmei

Principalii indicatori folosiți sunt:

 Indicatori de lichiditate: Indică capacitatea firmei de a-și plăti datoriile curente cu

cash-ul generat din active curente;
 Indicatori de activitate (de gestiune): furnizează informații cu privire la: viteza de
intrare sau de ieșire a fluxurilor de cash ale entității și capacitatea entității de a
controla capitalul circulant și activitățile comerciale de bază ale entității (cash, clienți,
furnizori, stocuri). Aici se pot identifica stocuri cu mișcare lentă, încasări întârziate de
la clienți sau plați cu întârziere la furnizori toate acestea având un impact negativ
asupra cash-ului;
 Indicatori de solvabilitate (îndatorare): indica proporția între surse de finanțare
externe (creditare) și capitaluri proprii. În cazul în care gradul de îndatorare este prea
 mare firma va trebui sa plătească cheltuieli semnificative cu dobânzile, care vor genera
scăderea profitabilității;
 Indicatori de profitabilitate: indică profitabilitatea pe care compania o realizează la
diverse nivele (marja bruta, profit operațional, profit net) cât și în proporție cu
fondurile investite în afacere.

2. Analiza Benckmarking

Managementul a conștientizat că este important să se monitorizeze și informațiile externe

din piața (activitatea competitorilor, furnizorilor, clienților, etc), care pot veni în
completarea informațiile interne existente.

Se pot urmări:

 competiția din partea firmelor concurente (cifra de afaceri, costuri, profit, cheltuieli de
marketing și publicitate, cota de piața);
 durata de încasare a clienților și de plată a furnizorilor;
 informații cu privire la intrarea pe piața a unor firme noi ce vor reprezenta potențiali
concurenți;
 produse noi intrate pe piața similare cu cele ale firmei sau produse substitut.

4. Analiza SWOT

Analiza SWOT este unul dintre instrumentele utilizate în domeniul managementului

strategic al unei organizații sau întreprinderi și în marketing.
În cadrul analizei SWOT se va ține seama de faptul că:

 Punctele tari și punctele slabe sunt concepte „statice”, bazate pe parametrii

descriptivi ai unei zone, într-o perioadă determinată de timp. Ele reprezintă ceea
ce există. În cadrul unei întreprinderi sau organizații, punctele tari reprezintă
resurse sau capacități interne care oferă posibilitatea îmbunătățirii competitivității
întreprinderii/organizației.
 Punctele slabe sunt deficiențe din întreprindere care o pot face vulnerabilă la o
mișcare strategică a concurenților; aceste deficiențe determină o poziție de
inferioritate față de concurenți.
 Oportunitățile și amenințările au în vedere viitorul, și se referă la alegerile pe care
le au de făcut persoanele implicate în procesul de planificare. Ele reprezintă ceea
ce va fi. O oportunitate (ocazie favorabilă) apare atunci când evoluția mediului
extern în raport cu întreprinderea pune în valoare un atu de care întreprinderea
beneficiază și care oferă posibilități semnificative de îmbunătățire a
competitivității față de concurenți.
 O amenințare sau un pericol potențial reprezintă orice situație defavorabilă din
mediul extern care poate produce prejudicii pentru strategia organizației (scăderea
vânzărilor sau a profitului).

Exemple de întrebări la care ar trebui să răspundă managementul unei societăți când

efectuează analiza SWOT:
S – Puncte tari
  La ce suntem cei mai buni?
 Ce aptitudini specifice are forța de muncă de care dispunem?
 De ce avantaje dispunem pentru a atrage personal de calitate?
 Ce experiență deține echipa de proiect din proiecte similare
 Ce resurse unice deținem?
 De ce resurse financiare dispunem?
 Ce tehnologie folosim?
 Care este gradul de optimizare al proceselor interne?
W – Puncte slabe

 La ce suntem cei mai slabi?

 Ce fel de instruire le lipsește angajaților noștri?
 Care este nivelul de atașament al angajaților noștri?
 Care e poziția noastră financiară?
 Este disponibilă o estimare solidă a costurilor?
 A alocat compania un buget suficient pentru a acoperi anumite cheltuieli
neprevăzute?
 E nevoie ca anumite părți din proiect să fie externalizate?
 Ce nu facem bine?
 Ce ar trebui sa fie îmbunătățit?
 Ce ar trebui evitat pentru a nu repeta greșelile din trecut?
 Care sunt dezavantajele proiectului?
O – Oportunități

 Ce schimbări ale mediului extern putem exploata?

 La ce tehnologie nouă am putea avea acces?
 Ce piețe noi ni s-ar putea deschide?
 Cum s-a modificat comportamentul de consum al potențialilor clienți?
 Care sunt direcțiile strategice majore ale afacerii:
- Consolidare / Diversificare ?
- Specializare / Generalizare ?

Care sunt punctele slabe ale competitorilor, dacă acestea există?

Unde se poate identifica, sau cum se poate crea, un avantaj concurențial?
T – Amenințări

 Există deja pe piață o competiție bine închegată?

 Ce ar putea face concurența în detrimentul nostru?
 Ce legislație nouă ne-ar putea lovi interesele?
 Ce schimbări ale normelor sociale, ale profilurilor populației și a stilurilor
de viață ar putea fi o amenințare pentru noi:
- Schimbările tehnologice?
- Schimbări ale curentelor artistice?
- Schimbări ale cererii pentru anumite tipuri de servicii, probabil legate de influența
deosebită a Internetului?