ANALIZA SWOT

Analiza SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, and Threats) este o tehnică prin care
poți evalua performanța, concurența, riscul și potențialul afacerii tale sau a unei părți din
afacere (o linie de produse sau o divizie). Totodată, te ajută dacă vrei să analizezi o industrie
sau o altă entitate.

Analiza SWOT este cel mai renumit instrument de audit și analiză a poziției strategice
generale a unei companii și a mediului său de afaceri. O folosești atunci când vrei să identifici
strategiile care îți vor permite să creezi un model de afaceri specific companiei tale. Cu
ajutorul acestui model vei utiliza cel mai eficient resursele și capacitățile organizației tale și te
vei putea adapta la cerințele mediului în care operează firma ta.

Cu alte cuvinte, analiza SWOT este baza pentru evaluarea potențialului și limitărilor interne și
a oportunităților și amenințărilor probabile/posibile din mediul extern.

Analiza SWOT vizualizează toți factorii pozitivi și negativi din interiorul și din afara firmei
care afectează succesul companiei tale. Un studiu consecvent al mediului în care operează
firma ajută la prognozarea tendințelor în schimbare și, de asemenea, ajută la includerea
acestora în procesul decizional al organizației.

Ce este analiza SWOT

Dacă ar fi să formulăm o definiție, analiza SWOT este o tehnică de planificare

strategică. Pe de o parte, evaluează factorii interni și externi, potențialul actual și viitor. Pe de
altă parte, idenifică punctele forte, punctele slabe, oportunitățile și amenințările (acronimul
SWOT înseamnă strengths, weaknesses, opportunities, threats).

De ce este importantă analiza SWOT

Analiza SWOT este esențială în formularea și selecția strategiei. Este un instrument puternic,
dar implică un mare grad de subiectivitate. Cel mai bine este ca analiza SWOT să fie utilizată
ca un ghid, nu ca rețetă. Cu ajutorul ei, companiile de succes își întăresc punctele tari, își
corectează slăbiciunile și se protejează împotriva slăbiciunilor interne și a amenințărilor
externe.

De asemenea, prin analiza SWOT, firmele urmăresc mediul general de afaceri în care
acționează, recunosc și exploatează noi oportunități mai rapid decât concurenții lor.

Analiza SWOT ajută la planificarea strategică în modul următor:

 Este o sursă de informații pentru planificarea strategică.

 Construiește punctele tari ale organizației.
 Corectează slăbiciunile firmei.

1
  Maximizează răspunsul la oportunități.
 Ajută la depășirea amenințărilor la care este supusă organizația.
 Ajută la identificarea competențelor de bază ale firmei.
 Ajută la stabilirea obiectivelor pentru planificarea strategică.
 Ajută la cunoașterea trecutului și prezentului, dar și la anticiparea viitorului, astfel
încât planurile pe care le faci să fie realizabile.
 Analiza SWOT oferă informații care ajută la sincronizarea resurselor și capacităților
firmei cu mediul competitiv în care aceasta operează.

Când faci analiza SWOT

Poți să folosești o analiză SWOT când îți stabilești strategia generală de afaceri sau pentru un
anumit segment, cum ar fi marketingul, producția sau vânzările. Poți porni de la general către
segmente sau invers, SWOT funcționează în ambele direcții.

Trebuie punctat că această analiză nu este un raport final, ci primul pas către realizarea unei
strategii coerente în jurul zonelor pe care le-ai identificat drept puncte tari, puncte slabe,
oportunități și amenințări. Adică după ce faci analiza SWOT, va trebui să pui în aplicare
câteva măsuri prin care să urmărești progresul în ceea ce privește corectarea punctelor slabe și
valorificarea oportunităților.

Puncte slabe: De exemplu, dacă unul dintre punctele slabe ale unei instituții de credit este că
are prea puține sucursale, ar putea începe să monteze mai multe bancomate sau să deschidă
sucursale în supermarketuri.

Oportunități: Dacă o firmă identifică o oportunitate pentru o nouă linie de produse, ar putea
colabora cu unul dintre cei mai apropiați clienți ca să înțeleagă pe deplin nevoile și astfel să
definească mai bine noul produs; sau poate decide să vândă o versiune timpurie a produsul
către clienți pe o anumită piață de testare înainte să investească puternic pe întreaga piață.

Deci, nu te aștepta ca strategia ta să se schimbe dacă tu nu faci nimic pentru asta! Poți să-ți
faci griji cu privire la amenințări sau poți să te entuziasmezi că ai identificat oportunități.
Dacă nu schimbi comportamentul organizației tale, oportunitățile vor trece, iar amenințările se
pot dovedi letale…

Schimbarea comportamentului organizațional se referă la implementarea inițiativelor și

proiectelor. Proiectele au date de începere și de încheiere, buget și resurse, pași clari pentru
redirecționările strategice din organizație. Jalonează-ți proiectele cu rezultate măsurabile
pentru puncte slabe și oportunități, astfel încât să-ți poți conduce eficient strategia pe calea
corectă.

De exemplu, dacă o administrație locală a descoperit prin aplicarea analizei SWOT că poliția
comunitară este un punct slab, va trebui să dezvolte și să lanseze un program de formare a
forțelor de poliție. Programul ar trebui să includă obiective măsurabile ca să poată demonstra
că gradul de pregătire al polițiștilor – și, prin urmare, siguranța comunității – a crescut.

2
Elementele analizei SWOT

Prin definiție, punctele tari (S) și punctele slabe (W) sunt considerate factori interni, asupra
cărora firma are o anumită doză de control. Oportunitățile (O) și Amenințările (T) sunt
considerate factori externi, pe care compania nu are cum să-i controleze.

Puncte tari (Strengths)

Punctele tari (sau forte) descriu în ce anume excelează o organizație și ce o diferențiază de

concurență: un brand puternic, o bază fidelă de clienți, un bilanț bun, o tehnologie unică și așa
mai departe.

Punctele forte sunt aspectele benefice sau competențe ale unei organizații, care includ resurse
umane, procese și proceduri, resurse financiare, produse și servicii, bunăvoința clienților și
loialitatea față de marcă.

Exemple de puncte forte organizaționale sunt resursele financiare uriașe, o gamă largă de
produse, lipsa datoriilor, angajați competenți etc.

De obicei, ca să afli punctele tari ale organizației tale ar trebui să răspunzi la întrebări de felul:

 Ce procese de afaceri au succes?

 Ce active ai în echipă, cum ar fi cunoștințe, educație, rețea, abilități și reputație?
 Ce active fizice ai, cum ar fi clienți, echipamente, tehnologie, numerar și brevete?
 Ce avantaje competitive ai față de concurență?

Puncte slabe (Weaknesses)

Punctele slabe împiedică o organizație să funcționeze la nivelul său optim. Sunt domenii în

care afacerea trebuie să se îmbunătățească dacă vrea să fie competitivă: o marcă slabă, profit
mai mic decât media industriei, niveluri ridicate de datorii, un lanț de aprovizionare inadecvat
sau lipsa de capital.

Punctele slabe într-o organizație pot fi echipamentele îmbătrânite, facilitățile insuficiente de

cercetare și dezvoltare, o gamă restrânsă de produse, deciziile precare etc. Partea bună e că
punctele slabe sunt controlabile, așadar le poți minimiza și chiar elimina. De exemplu, ca să
depășești problema echipamentelor învechite, cumperi mașini noi.

Poți afla punctele slabe ale organizației tale dacă răspunzi la întrebări de felul acesta:

 Există lucruri de care afacerea ta are nevoie ca să fie competitivă?

 Ce procese de afaceri trebuie îmbunătățite?
 Există active corporale de care are nevoie compania, cum ar fi bani sau echipamente?
 Există lacune în echipa ta?
 Este locația ta ideală pentru succesul tău?

3
 

Oportunități (Opportunities)

Oportunitățile se referă la factori externi favorabili care ar putea oferi unei organizații un
avantaj competitiv. De exemplu, dacă o țară reduce tarifele, un producător de mașini își poate
exporta mașinile pe o piață nouă, crescând vânzările și cota de piață.

Când încerci să găsești oportunități pentru compania ta, caută răspunsuri la întrebări precum
acestea:

 Piața ta e în creștere, există tendințe care încurajează oamenii să cumpere mai mult din
ceea ce vinzi?
 Există evenimente viitoare de care ai putea să profiți ca să-ți dezvolți afacerea?
 Există viitoare modificări ale reglementărilor care ar putea avea un impact pozitiv
asupra companiei tale?
 Clienții se gândesc la tine atunci când vor să cumpere un produs pe care îl ai și tu la
vânzare?

Amenințări (Threats)

Amenințările se referă la factori care au potențialul de a dăuna unei organizații. De exemplu,

seceta reprezintă o amenințare pentru o companie exportatoare de grâu, deoarece poate
distruge sau reduce randamentul recoltei. Alte amenințări frecvente includ lucruri precum
creșterea costurilor pentru materiale, creșterea concurenței, lipsa forței de muncă etc.

Ca să afli ce îți amenință organizația ar trebui să răspunzi la întrebări de felul:

 Ai potențiali concurenți care ar putea intra pe piața ta?

 Furnizorii vor putea oferi întotdeauna materiile prime de care ai nevoie la prețurile pe
care ți le permiți?
 Ar putea evoluțiile viitoare ale tehnologiei să schimbe modul în care faci afaceri?
 Se schimbă comportamentul consumatorului într-un mod care ar putea avea un impact
negativ asupra afacerii tale?
 Există tendințe de piață care ar putea deveni o amenințare?

Cum se realizează o analiză SWOT

Analiza SWOT cuprinde două părți:

Analiza internă (Puncte tari și puncte slabe). În această fază, vei face o radiografie a
situației companiei sau a proiectului de tău de afaceri, luând în considerare punctele forte și
punctele slabe ale acesteia/acestuia.

4
Analiză externă (amenințări și oportunități). Atât amenințările, cât și oportunitățile aparțin
mediului de afaceri din afara companiei tale, dar trebuie să le iei în considerare ca să le poți
depăși, respectiv să poți profita la maximum de ele.

Analiza internă

Aceasta constă în detectarea punctelor tari și a punctelor slabe ale companiei, care produc
avantaje sau dezavantaje competitive.

E nevoie să studiezi următorii factori:

Producție – Capacitatea de producție, costurile de fabricație, calitatea și inovația tehnologică.

Marketing – Linia și gama de produse, imagine, poziționare și cotă de piață, prețuri,

publicitate, distribuție, echipă de vânzări, promoții și servicii pentru clienți.

Organizare – Structura, managementul și procesul de control, cultura companiei.

Personal – Selecție, instruire, motivație, remunerare și rotație.

Finanțe – Resurse financiare disponibile, nivel de îndatorare, rentabilitate și lichiditate.

Cercetare și dezvoltare – Produse noi, brevete și lipsă de inovație.

Analiza externă

În cadrul analizei externe, vei încerca să identifici și să evaluezi amenințările și oportunitățile

de pe piața pe care activează organizația ta. Va trebui să analizezi aceste domenii:

Piață – Definești ținta și caracteristicile acesteia. De asemenea, aspectele generale

(dimensiunea și segmentele pieței, evoluția cererii, dorințele consumatorilor) și alte aspecte
comportamentale (tipuri de cumpărare, comportament la cumpărare).

Sector – Detectezi tendințele pieței ca să afli posibile oportunități de succes, studiind

companii, producători, furnizori, distribuitori și clienți.

Concurență – Identifici și evaluezi concurența actuală și potențială. Analizează-ți produsele,

prețurile, distribuția, publicitatea etc.

Mediu – Aceștia sunt factorii pe care nu îi putem controla: economic, politic, juridic,
sociologic, tehnologic etc.

Strategii bazate pe factori SWOT

5
Odată ce ai terminat analiza SWOT, este necesar să definești o strategie care să ducă la
îmbunătățirea punctelor forte, la depășirea sau corectarea punctelor slabe, la controlarea sau
neutralizarea amenințărilor și la valorificarea oportunităților.

Există patru tipuri de strategii:

Strategii ofensive

Strategiile ofensive le formulezi pornind de la punctele tari și oportunități. Sunt strategii de

creștere, care caută să pună în relație puncte tari interne și externe pentru a îmbunătăți situația
firmei.

Exemplu: dacă firma este lider de piață pe un anumit produs (punct tare), iar cererea crește
(oportunitate), pot fi utilizate strategii de vânzare mai agresive, promoții etc.

Strategii defensive

Strategiile defensive pornesc de la punctele tari și amenințările. Sunt strategii reactive:

raportează punctele tari interne pentru a contracara amenințările externe.

Exemplu: dacă firma este lider de piață în ceea ce privește un anumit produs (punct tare) și
cererea scade (amenințare), pot fi create produse noi, pot fi reduse prețurile etc.

Strategii adaptative

Strategiile adaptative iau în considerare punctele slabe și oportunitățile. Sunt strategii de

reorientare: schimbi un element din punctele slabe ca să poți profita de oportunități.

Exemplu: dacă există un serviciu post-vânzare deficitar, dar analiza SWOT arată că acest
serviciu contează mult pentru clienții tăi, atunci îl poți îmbunătăți și, ulterior, să lansezi o
campanie publicitară pentru a-l face cunoscut.

Strategii de supraviețuire

Strategiile de supraviețuire țin cont de punctele slabe și de amenințări. Mai exact, acest tip de
strategie constă în identificarea unei soluții prin care să inversezi situația de dezavantaj în care
te afli față de concurență.

Exemplu: când pierzi clienți pentru că migrează către companiile concurente, trebuie să
îmbunătățești masiv strategia de loializare.

6
Limitările analizei SWOT

Analiza SWOT are și limitări. Poate determina organizațiile să vadă circumstanțele ca fiind
foarte simple și, din acest motiv, să scape din vedere anumite aspecte strategice cheie care pot
apărea.

Mai mult, identificarea punctelor forte, punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor este o
procedură destul de subiectivă, deoarece există un grad mare de incertitudine pe piață.

Analiza SWOT subliniază importanța acestor patru aspecte, dar nu stabilește cum le pot
identifica în mod corect organizațiile.

În acest context, există anumite limitări ale analizei SWOT care nu pot fi controlate de
managementul firmei. Acestea includ:

 Creșterea prețurilor;
 Intrări / materii prime;
 Legislația guvernamentală;
 Mediul economic;
 Scăderea exporturilor din cauza restricțiilor de import; etc.

Limitările interne pot include:

 Facilități insuficiente de cercetare și dezvoltare;

 Produse defecte din cauza controlului slab al calității;
 Relații industriale slabe;
 Lipsa personalului eficient și calificat; etc.