Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. GENERALITATI,
Prelucrarea prin aschiere ocupa un loc important in constructia pieselor de masini electrice, termice
etc.
Semifabricatele care se prelucreaza prin aschiere provin din turnare, laminare, forjoare, matritare,
presare, stantare, sudare etc. Prin aschiere este inlaturat adaosul de prelucrare de pe semifabricat.
Masinile unelte sunt masinile care servesc la prelucrarea prin aschiere. Ele au o miscare
principala (de rotatie sau rectilinie) care detaseaza aschia si o miscare secundara (de avans) care
deplaseaza scula de aschiat fata de piesa (sau invers), precum si alte miscari auxiliare.
Powered By
1. cu un tais
a) cu miscare de rotatie
- strunguri;
- masini de gaurit;
- masini de alezat.
b) cu miscare rectilinie
- sepinguri;
- raboteze;
- morteze.
a) cu miscare de rotatie
- masini de frezat
- masini de rectificat
b) cu miscare rectilinie
1
- brose.
- universalitatea masinii;
- automatizare;
- specializare.
In procesul de aschiere sunt necesare doua miscari care trebuie asigurate de masina unealta.
, (1)
, (2)
Se poate da avans:
Avansul se exprima in: [mm/min]; [mm/rot]; [mm/c.d.], iar directia poate fi: longitudinala,
transversala, circulara, tangentiala.
Un avans poate fi dat continuu sau intermitent. El are ca efect scoaterea aschiilor.
4. SCHEME DE ASCHIERE
Combinand miscarile de mai sus (I si II) se obtine miscarea relativa a sculei fata de piesa.
Schema de aschiere ne indica simplificat ce miscari executa piesa si scula si ce operatie rezulta.
2
4.1. Strunjirea
- suprafete conice;
4.2. Frezarea
4.3. Gaurirea
Pe masina de gaurit miscsrile I (si II) le executa scula – burghiul, iar pe strung
scula executa numai miscarea II. (fig.3). Deci, miscarile sunt:
- alezari, cu alezoare;
3
- filetari, cu tarozi.
4.4. Rabotarea
Operatia se executa pe raboteze, sepinguri, morteze. La aceasta operatie atat piesa cat si scula
executa miscari rectilinii (fig. 4).
Aschierea se face numai intr-o cursa, numita activa. Cealalta cursa este pasiva, cand cutitul se
ridica, chiar, de pe piesa.
In acest tip de prelucrare scula are un tais, iar suprafetele obtinute sunt plane sau profilate.
4.5. Rectificarea
Este prelucrarea de aschiere executata cu corpuri abrazive (ca scule), care executa miscarea
principala de rotatie si uneori chiar miscari secundare.
Rectificarea se aplica dupa alte operatii de aschiere ca strunjirea, frezarea etc. cu scopul de a
netezi suprafetele prelucrate si de a corecta mai precis dimensiunile pieselor.
Se mai aplica, de asemenea, dupa operatii de tratamente termice care nu mai permit folosirea altor
scule pentru prelucrarea materialului.
Scula de rectificat (discul) este format din granule abrazive foarte dure si ascutite care executa
aschierea.
4
La rectificarea circulara, se roteste si piesa.
4.6. Brosarea
Brosarea este prelucrarea prin aschiere care se efectueaza cu scule numite brose cu o miscare
unica rectilinie, circulara sau elicoidala, piesa ramanand fixa.
Brosa este actionata de masina de brosat, trasa sau impinsa prin gaura rotunda sau profilata.
Partile componente ale brosei (fig. 6) sunt:
1. gaura de prindere;
2. gatul brosei;
3. ghidajele;
5. piesa de prelucrat.
Brosa are mai multe taisuri succesive, din ce in ce mai inalte, astfel incat fiecare dinte al brosei
avanseaza in piesa efectuand aschieri. Operatia se termina la o singura miscare principala, care
este miscarea rectilinie de tragere.
Avansul este transversal, executat de fiecare dintre (s d), datorita inaltarii fiecaruia fata de cel
precedent.
Cateva elemente geometrice ale brosei sunt prezentate in figura 7 si ele sunt:
3. unghiul de asezare - ;
4. unghiul de degajare - .
Pentru divizarea aschiilor, dintii sunt crestati, cu intreruperi decalate de la dinte la dinte.
5
6