LICEUL DIMITRIE NEGREANU BOTOSANI

CLASA A XII A
M2 – Mașini utilaje și instalații
FIȘĂ DE DOCUMENTARE
DENUMIREA TEMEI: MAȘINI DE GĂURIT

DEFINIŢIE:
Găurirea metalelor este operaţia tehnologică de prelucrare prin aşchiere a me-talelor şi aliajelor, cu
ajutorul unor scule aşchietoare numite burghie, pe maşini de găurit.
Prin operaţia de găurire se generează suprafeţe cilindrice interioare(alezaje).

Mişcările necesare la găurire sunt:

1.Mişcarea principală de aşchiere-mişcarea de rotaţie .Se notează cu „n” şi se exprimă în rot./min.
2.Mişcarea de avans axial.Se notează „sa” şi se exprimă mm/rot.
Adaosul de prelucrare se înlătură sub formă de aşchii.
După operaţia de găurire, prelucrarea alezajelor se poate realiza prin alte operaţii: strunjire, lărgire, teşire,
adâncire, alezare.
La găurire piesa poate fi fixă, iar burghiul are cele două miscări simultan.
Găurirea se poate realiza manual, cu maşina de găurit de mâna sau cu maşi-na de găurit de piept.
SCULE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE LA GĂURIRE
Burghiele se confecţionează din oţel rapid şi se durifică aplicând tratamentul termic de călire, urmat de
tratamentul termic de revenire joasă. Burghiele utilizate la prelucrarea lemnului se confecţionează din oţel
de scu-le sau din oţel slab aliat.
Clasificarea burghielor
• după forma suprafeţei de înfăşurare:
 burghie cilindrice;
 burghie late (zencuitoare).
• după lungime:
 scurte;
 normale;
 lungi.
• după forma cozii
cu coadă cilindrică;
 cu coadă conică.

Burghie cu coadă cilindrică

Burghie cu coadă conică

1
 a.Partea activă(aşchietoare)
b.Partea pasivă(fixare)
1.Tăişuri principale
2.Tăiş transversal
3.Canale de evacuare a aşchiilor
4.Faţete
5.Coada
6.Antrenorul

Burghiele cu coadă cilindrică se fixează în mandrină,iar burghiele cu coadă conică se fixează

în bucşa de reducţie sau con Morse.

 Antrenorul are rolul de a evita rotirea liberă a burghiului în bucşa de reducţie.

 Canalele elicoidale au rolul de a evacua aşchiile din zona prelucrării.
 Feţele de aşezare reduc frecările cu suprafaţa generată.
 Feţele de degajare înlătură aşchiile din zona prelucrării.
 Faţetele au rolul de finisare a suprafeţei generate şi de ghidare a bur-ghiului.
 Tăişurile principale înlătură adaosul de prelucrare sub formă de aş-chii.
 Tăişul transversal are rolul de a rupe aşchiile produse.
MAȘINI DE GĂURIT
Definire, domenii de utilizare, clasificare Maşinile-unelte din această categorie sunt destinate pentru
prelucrarea suprafeţelor de revoluţie interioare (găurilor), pornind de la material plin sau de la o suprafaţă
interioară preexistentă. Se pot genera suprafeţe cilindrice, conice, profilate, plane (frontale) sau elicoidale
(filete). În funcţie de tipul sculei aşchietoare şi de forma suprafeţei generate, procedeul de prelucrare a
unui alezaj se poate numi burghiere, lărgire, adâncire, lamare, alezare, filetare. În general (cu excepţia
alezării), se realizează prelucrări de degroşare, calitatea suprafeţei obţinute şi precizia dimensională şi de
2
formă a acesteia nefiind deosebit de bune. Toate operaţiile enumerate mai sus se execută prin compunerea
a două mişcări generatoare: mişcarea principală, de rotaţie şi mişcarea de avans (axial); ambele mişcări
sunt executate de către scula aşchietoare. În afara acestora, maşinile pentru prelucrarea alezajelor sunt
prevăzute cu posibilitatea de a efectua diferite mişcări de poziţionare între sculă şi piesă, care permit
stabilirea coordonatelor centrului şi a direcţiei de găurire. Maşinile-unelte pentru prelucrarea alezajelor se
pot clasifica după mai multe criterii: destinaţie, formă constructivă, precizia de poziţionare; după forma
constructivă, se disting următoarele tipuri: ¾ maşini de găurit cu coloană, având posibilitatea de a
prelucra în material plin, din oţel, alezaje până la diametrul maxim de 40 mm; ¾ maşini de găurit cu
montant (pentru alezaje cu diametrul până la 80 mm);
maşini de găurit radiale, utilizate pentru prelucrarea de alezaje în piese de dimensiuni mari. 2. Scheme de
aşchiere Principalele scheme de aşchiere întâlnite la prelucrarea alezajelor sunt prezentate în fig. 1.

Variantele de prelucrare expuse mai sus sunt următoarele: a) prelucrarea unui alezaj în material plin; b)
prelucrarea unui alezaj prin lărgirea unui alezaj preexistent; c) profilarea unei găuri cu adâncitorul; d)
alezarea cu ajutorul unui alezor (alezarea se poate realiza şi cu un cuţit montat pe o bară de alezat 3.
Maşina de găurit cu coloană Acest tip de maşină se utilizează pentru prelucrarea alezajelor în piese de
dimensiuni şi mase mici şi mijlocii. Principalele părţi componente ale unei maşini de găurit cu coloană
sunt, conform notaţiilor din figura 2, următoarele: 1 – placă de bază; 2 – coloană; 3 – masă pentru fixarea
piesei; 4 – cap de găurit; 5, 6 – cremaliere. Pe lângă mişcările generatoare (I – mişcare principală, II –
mişcare de avans axial), se mai pot realiza şi următoarele mişcări de poziţionare: III – mişcare de rotire a
capului de găurit în jurul coloanei; IV – mişcare de poziţionare pe direcţie verticală a capului de găurit; V,
VI – mişcări de poziţionare ale mesei maşinii. 6

3
Maşina de găurit cu montant În cazul maşinii de găurit cu montant, rigiditatea sistemului tehnologic este
mai mare decât în cazul maşinii de găurit cu coloană, dar nu mai este posibilă efectuarea mişcărilor de
poziţionare prin rotirea capului de găurit sau a mesei maşinii; rezultă că, pentru poziţionarea sculei faţă de
piesă în plan orizontal, este necesară deplasarea piesei faţă de masă. Principalele elemente componente
ale unei maşini de găurit cu montant sunt (figura 3): 1 – placă de bază; 2 – montant; 3 – cap de găurit;
4 – masa maşinii; 5 – şurub de reglare a poziţiei mesei. Cinematica maşinii este asemănătoare cu a
maşinilor de găurit cu coloană. Deplasarea pe direcţie verticală a capului de găurit (mişcarea III) se
realizează printr-un sistem pinioncremalieră, acţionat mecanic printr-o derivaţie a lanţului cinematic de
avans.
MAŞINA DE GĂURIT RADIAL
Elementul caracteristic al acestui tip de maşină în constituie braţul 6, care permite efectuarea mişcărilor
de poziţionare III, IV şi V a capului de găurit faţă de piesa prelucrată, după un sistem de coordonate
cilindric. Poziţionarea verticală IV, funcţie de înălţimea piesei, se obţine prin deplasarea braţului faţă de
coloana 3, cu ajutorul unui motor, M2, a unui reductor, 9 şi a unui mecanism cu şurub conducător, SC;
după poziţionare, blocarea în poziţia de lucru se obţine prin deformarea elastică a manşonului braţului,
printr-un sistem mecanic sau hidraulic.
Poziţionarea unghiulară a braţului, V, se realizează prin rotirea unei coloane exterioare, tubulare, cu tot cu
braţ, faţă de o coloană interioară. Sania capului de găurit se poate deplasa pe direcţie radială (mişcarea III)
printr-un mecanism pinion-cremalieră, 8, acţionat manual de la roata de mână m1. Structura cinematică a
capului de găurit, 5, este identică celei prezentate la maşina de găurit cu montant. În vederea prelucrării,
piesa se poate fixa pe masa maşinii, 7, sau direct pe placa de bază, 1.

MAŞINA DE GĂURIT ÎN COORDONATE

Maşinile de găurit din această categorie permit poziţionarea foarte exactă pentru stabilirea centrelor
alezajelor de prelucrat. Se utilizează îndeosebi pentru prelucrarea sculelor, dispozitivelor, matriţelor,
aparatelor de măsură, precizia obţinută fiind de ordinul micronilor; în afară de alezaje, se pot prelucra şi
suprafeţe plane, prin frezare. O altă trăsătură caracteristică este precizia ridicată a tuturor lanţurilor
cinematice, a ghidajelor, a lagărelor şi a sistemelor pentru măsurarea deplasărilor (care pot fi mecanice
sau optice). În figura 5 este prezentată schema cinematică de principiu a unei maşini de găurit în
coordonate cu un singur montant (există şi varianta cu arhitectură de tip portal).

4
 Mişcările de poziţionare în plan orizontal sunt efectuate de către piesă, prin deplasarea sistemului
format din masa 4 şi sania transversală 5, faţă de batiul 1. Capul de găurit 3 se deplasează pe
ghidajele montantului 2 (mişcarea de poziţionare V). Lanţul cinematic pentru realizarea
mişcărilor de poziţionare III şi IV este antrenat separat, de la motorul M2, iar vitezele de avans se
reglează prin cutia de avansuri CA1. Cutia de distribuţie CD are ca rol selectarea direcţiei de
avans a mesei şi a sensului de deplasare. Poziţionarea finală, precisă, se realizează cu roţile de
mână m2 şi m3, coordonatele citindu-se pe ecranul 6.

MAŞINI DE GĂURIT RADIALE

Maşinile de găurit radiale se folosesc pentru prelucrarea alezajelor la piese de

dimensiuni mari şi grele a căror manevrare este anevoioasă. Arborele principal al
acestor maşini are posibilitatea să se deplaseze în toate sensurile în plan orizontal,
precum şi pe direcţie verticală, ceea ce permite prelucrarea oricăror alezaje de pe
suprafaţa semifabricatului. Acesta poate fi aşezat direct pe placa de bază sau pe masa
maşinii. Principalele părţi componente ale maşinii de găurit radială sunt redate în figură.
Mişcările principale pe care le execută maşina de găurit sunt:
- mişcarea principală de rotaţie I
- mişcarea de avans II
- mişcarea de poziţionare III
- mişcarea de reglare IV pe verticală a braţului maşinii
- mişcarea de reglare V în plan orizontal a braţului maşinii.

5
 Fig.1. Schema cinematică de principiu a maşinii de găurit radială.

MAŞINI DE GĂURIT CU CAP REVOLVER

Caracteristic la aceste maşini este capul revolver (fig.2) prevăzut cu mai mulţi
arbori principali (AP1, AP2 ... AP) în care se fixează tot atâtea scule. Mişcarea principală
de aşchiere I a arborilor principali se transmite de la un motor electric prin intermediul
unei cutii de viteze CV, a unei transmisii cardanice, la arborele 1, cuplajul K, arborele 2,
angrenajul z1 - z2 şi z3 - z4, lanţul cinematic având ca element final arborele principal AP 1
(pentru poziţia reprezentată în figură). Aducerea altor scule in poziţie de lucru se
realizează prin mişcarea de indexare II a capului revolver. Pentru aceasta, cuplajul K
execută mişcarea III (spre dreapta) până când roata 2 solidară cu cuplajul angrenează
cu z'; în acelaşi timp, arborele 2 se decuplează de arborele 1. După terminarea mişcării
de indexare, care constă în aducerea în dreptul cuplajului a arborelui 2', 2"... cuplajul se
deplasează spre stânga şi cuplează cu unul din aceştia.
Mişcarea de avans se obţine prin deplasarea pe ghidajele verticale ale batiului a
saniei portcap revolver.

6
Fig. 2. Schema cinematică a capului revolver de găurit.