Sunteți pe pagina 1din 4

LICEUL DIMITRIE NEGREANU BOTOȘANI

CLASA A XII A
M2 – MAȘINI UTILAJE ȘI INSTALAȚII
FIȘĂ DE DOCUMENTARE
TEMA DE PREDARE – ÎNVĂȚARE :MAŞINA DE ALEZAT ŞI FREZAT
Este o maşină-unealtă universală, destinată pentru executarea unei game largi de operaţii la piese de tip
carcasă sau bloc. Diversitatea sculelor care pot fi utilizate şi numărul mare al mişcărilor de lucru şi
poziţionare disponibile permit executarea următoarelor operaţii (pentru care schemele de aşchiere au
fost deja prezentate în capitolele 5, 6 şi 7): alezare, găurire, frezare, strunjire cilindrică şi frontală, filetare
etc. În funcţie de poziţia axei arborelui principal, există maşini de alezat şi frezat orizontale (cele mai
răspândite) sau verticale. În figura 1 este prezentată schema cinematică de principiu a unei maşini de
alezat şi frezat orizontală. Principalele părţi componente ale acesteia sunt: 1 – batiu; 2 – montant
principal; 3 – unitate de lucru; 4 – arbore principal; 5 – sanie radială; 6 – platou port-sculă; 7 – sanie
longitudinală; 8 – sanie transversală; 9 – masă rotativă; 10 – montant secundar; 11 – suport pentru
rigidizarea arborelui principal. Conform notaţiilor de pe aceeaşi figură, cinematica maşinii se compune
din: I – mişcare principală de rotaţie a arborelui principal; II – mişcare principală de rotaţie a platoului
port-sculă; III – avans radial al cuţitului pentru strunjire; IV – avans axial al arborelui principal; V – avans
vertical al unităţii de lucru (poate fi şi mişcare de poziţionare); VI şi VII – avans longitudinal, respectiv
transversal, al mesei; VIII – avans circular al mesei rotative; IX – mişcare de poziţionare a montantului
mobil; X – mişcare de poziţionare a suportului 11.

Mişcarea principală I se utilizează pentru operaţii de alezare, găurire şi filetare. Mişcarea principală II este
folosită pentru prelucrări de tip strunjire frontală sau frezare cilindro-frontală. Ambele mişcări principale
sunt reglate printr-o cutie de viteze comună, CV. Pentru realizarea mişcărilor de avans se utilizează un
motor separat, M2, şi un sistem de cutii de distribuţie (CD1 şi CD2), bare de avansuri, cuplaje şi
inversoare; mecanismele de transformare sunt de tip şurub conducător – piuliţă, cu excepţia mişcărilor III

1
şi VIII care se realizează prin mecanisme tip pinion – cremalieră; reglarea se face prin cutie de avansuri.
Pentru realizarea mişcării de avans radial III, este necesar şi un mecanism diferenţial. Mişcările de
poziţionare IX şi X se execută prin preluarea mişcării de la cutia de distribuţie CD1, printr-o ramificaţie.
Principalele caracteristici tehnice care definesc posibilităţile de prelucrare ale maşinilor de alezat şi frezat
sunt:
􀀹 diametrul arborelui principal pentru alezare şi găurire;
􀀹 diametrul platoului şi diametrul maxim de strunjire;
􀀹 distanţa maximă între arborele principal şi pinolă;
suprafaţa mesei, numărul şi dimensiunile canalelor de prindere;
􀀹 cursele maxime ale organelor de lucru;
􀀹 gamele de turaţii ale mişcărilor principale şi de viteze de avans;
􀀹 dimensiunile de gabarit.
MAŞINA DE BROŞAT
Se utilizează pentru prelucrarea pieselor în condiţiile producţiei de serie mare sau de masă. La prelucrarea
prin broşare se realizează productivităţi de 5 … 10 ori mai mari decât la prelucrarea prin frezare, rabotare
etc. Pe lângă productivitate, prelucrarea prin broşare asigură o bună precizie dimensională şi o calitate
ridicată a suprafeţelor generate. Principalul dezavantaj al broşării îl constituie faptul că scula aşchietoare
(broşa) este complicată, scumpă şi nu poate fi folosită decât pentru un singur tip (o singură dimensiune)
de piesă. Broşarea se deosebeşte de celelalte procedee de prelucrare prin următoarele particularităţi:
􀀹 îndepărtarea adaosului de prelucrare se realizează ca urmare a unei singure mişcări între sculă şi piesă
(mişcarea principală);
􀀹 mişcarea de avans este suplinită de modul în care este construită broşa;
􀀹 forma, dimensiunile şi calitatea suprafeţei generate rezultă în urma trecerii ultimilor dinţi ai broşei.
Fig.

Prin broşare se pot prelucra suprafeţe interioare sau exterioare, deschise sau închise, de diferite forme
(fig. 2). O broşă poate fi asemănată cu o succesiune de cuţite de rabotat poziţionate pe un suport comun,
care poate fi tras sau împins pe direcţia de aşchiere (fig. 3). Fiecare dinte îndepărtează un strat de material
de

2
grosime a, egală cu supraînălţarea dintre doi dinţi consecutivi. Înălţimea dinţilor se adoptă astfel încât în
golul dintre aceştia să încapă toată aşchia detaşată de un dinte, la o trecere a broşei.
Fig. 3 – Geometria broşei

În fig. 4 este prezentată construcţia unei broşe de interior, destinată prelucrării unui alezaj cilindric.
Îndepărtarea adaosului de prelucrare, în vederea generării suprafeţei dorite, se poate face după una dintre
cele trei scheme de generare prezentate în fig. 5.

1. Broşarea după profil (a), care se caracterizează prin aceea că suprafeţele succesive de aşchiere sunt
paralele cu profilul final, toţi dinţii având forma profilului; supraînălţarea dinţilor este realizată după o
direcţie normală la profilul final.
2. Broşarea prin generare (b) – supraînălţarea dinţilor se face către punctul cel mai adânc al profilului;
dinţii nu trebuie să aibă forma profilului, putând avea, astfel, o formă mai uşor de executat.
3. Broşarea progresivă (c) – supraînălţarea dinţilor este orientată după o direcţie paralelă cu suprafaţa
prelucrată.

Deoarece pentru generarea suprafeţei, la broşare este necesară o singură mişcare, maşinile de broşat au o
cinematică şi o construcţie simplă; se pot clasifica după mai multe criterii:
􀂾 după desfăşurarea în timp a prelucrării – maşini de broşat cu acţiune discontinuă sau continuă;

3
􀂾 după destinaţie – maşini de broşat interior, exterior, universale şi speciale;
􀂾 după direcţia de deplasare a broşei – maşini de broşat orizontale sau verticale.
În fig. 6 este prezentată schema unei maşini de broşat cu acţiune discontinuă, orizontală.

Maşina se compune din batiul 1, prevăzut cu ghidajele 2, pe care se deplasează căruciorul 3, acţionat fiind
de motorul hidraulic 4. Pe cărucior se află dispozitivul de prindere a broşei, 5. În partea din faţă a batiului
se află platoul 6, pentru fixarea piesei de prelucrat. De batiul 1 se poate ataşa un batiu auxiliar 7, pe
ghidajele căruia pot culisa, dacă este necesar, sania şi dispozitivul auxiliar de prindere a broşei, 8.
Maşinile de broşat cu acţiune continuă sunt maşini de mare productivitate, datorită reducerii cursei în gol;
după felul mişcării principale pot fi cu mişcare rectilinie (fig. 7-a) sau cu mişcare de rotaţie (fig. 7-b).

S-ar putea să vă placă și