PRELUCRAREA PRIN RABOTARE

STAICU Cornel
Universitatea din Craiova, Facultatea de Mecanica, Departamentul
Managmentul Poductiei si Logistica, Str.Calea Bucuresti, Nr.107,
Craiova, Jud.Dolj, Cod postal.200512, Telefon:0251416630
cornelstaicu57@gmail.com

Cuvinte cheie,aşchiere,scule,rabotare,cutite.

• Definitie
Rabotarea este un procedeu la prelucrarea prin aschiere realizat cu cutite la care miscarea
principala este o miscare de translatie .Prin rabotare se executa suprafete plane cat si suprafete
profilate riglate ,o categorie aparte intre acestea fiind reprezentata de suprafetele dintilor
rotilor dintate..

• Masinile de rabotat se pot clasifica astfel:

• in functie de elementul care executa miscarea principala
• masini la care miscarea principala este executata de piesa
• - masini de rabotat cu masa alergatoare tip portal
• - masini de rabotat cu masa alergatoare cu un montant
• masini la care miscarea principala este executata de scula
• - sepingul - masinile de rabotat transversal
• - masini de rabotat marginile tablelor pentru sudare
• - in functie de tipul suprafetelor
• - masini de rabotat universale pentru suprafete obisnuite
• masini de rabotat speciale: masini de rabotat poansoane, masini de rabotat roti dintate, etc.
In figura 9.60 este prezentat principiul prelucrarii prin rabotare si principalele elemente ale
regimului de aschiere:
va – viteza de aschiere, vg – viteza la mers in gol, in m/min.

Ncd – numarul de curse duble pe minut.

L =l+2x–lungimea cursei in mm

x-iesirea cutitului la capat de cursa

s –avansul in mm/c.d

t – adancimea de aschiere in mm
Fig.9.60. Principiul prelucrarii prin rabotare

a) cu masa mobila, b) cu cutit mobil.

2 Constructia si functionarea sepingului

Sepingul sau masina de rabotat cu cutit mobil de prezentat schematic in fig.9.61

Fig.9.61 Schema bloc a sepingului S 425

Pe placa de baza 1 este amplasat batiul 2 al masinii care cuprinde cutia de

viteze CV actionata de motorul electric M si de la care miscarea se transmite
prin intermediul angrenajului Z1/Z2 unui mecanism cu culisa oscilanta 3 la
berbecul 4 care se deplaseaza pe ghidajul G1 si executa miscarea principala,
rectilinie alternativa I . Axul al culisei oscilante 5 este reglabil ca pozitie
radiala r, pe volantul fixat pe roata dintata Z2. Reglarea pozitiei se face cu
ajutorului surubului 6 actionat manual din exterior cu o maneta m1 prin
intermediul unui angrenaj conic Z3/Z4. Aceasta reglare asigura amplitudinea
dorita a oscilatiei bratului mecanismului cu culisa oscilanta 3 care determina
lungimea cursei
.Culisa oscilanta 5 se deplaseaza pe ghidajele in forma de fereastra G2
prevazute in bratul mecanismului cu culisa oscilanta 3 , articulat in batiu in
partea inferioara si in berbecul 4 la partea superioara .Articulatia in berbec se
face prin intermediul piulitei 7 prin care trece surubul 8 de reglaj a pozitiei
cursei.
Acest surub este actionat cu maneta m2 prin intermediul rotilor Z5/Z6 .
Blocarea sau deblocarea piulitei 7 se face cu ajutorul manetei m3 . Articulatia
la batiu a bratului oscilant poate fi realizata telescopic pentru a compensa
astfel deplasarea relativa bratului oscilant in raport cu berbecul. Pe berbec
este montat un cap de lucru 9 inclinabil , in vederea realizarii unor suprafete
verticale sau inclinate , utilizand miscarea de avans de generare III . Acest
avans se imprima sculei 10, montata pe un port cutit rabatabil 11 si inclinabil
in vederea realizarii unghiurilor de atac dorite. Port-cutitul este montat pe
sania 12 careia i se poate imprima miscarea de avans intermitent III pe
ghidajele G3, prin intermediul unui mecanism surub piulita 13. Miscarea se
poate transmite manual de la maneta m4 sau mecanic prin angrenajul Z7/Z8
de la mecanismul cu clichet 14 , actionat printr-un sistem de parghii si came
15 , in corelatie cu miscarea principala
Miscarea de avans orizontal II este imprimata piesei montata pe masa 16 a
masinii, deplasabila pe ghidajele G4 de pe consola 17 de la un mecanism
surub piulita 18 . Miscarea se poate transmite manual de la maneta m5 sau
mecanic de la un mecanism cu clichet 19 , actionat in corelatie cu miscarea
principala I de la rotile Z9/Z10 si mecanismul biela manivela 20, reglabil.

Fig.9.62.Fluxul cinematic al miscarilor la seping.

La randul ei consola 17 se poate deplasa vertical pe ghidajele G5 realizand
miscarea de pozitionare IV a mesei. Miscarea se realizeaza manual de la
maneta m6 , rotile Z11/Z12 si mecanismul surub piulita 21.

Fluxul cinematic pentru miscarile principala, de avans si de pozitionare, este

prezentat in figura 9.62

3.Tipuri de scule si suprafete realizate prin rabotare.

Cele mai utilizate scule sunt cutitele de rabotat. Acestea sunt executate din otel rapid si uneori
din oteluri armate in zonele active cu placute din otel rapid sau din carburi metalice. Forma zonei
active este adecvata formei suprafetelor prelucrate. Corpul cutitelor prezinta o forma curbata care
are avantajul ca deformatiile corpului cutitului sub actiunea fortelor de aschiere conduc la
deplasari ale varfului cutitului spre material mult mai mici decat in cazul cutitelor drepte.
Deplasarile varfului cutitului pot modifica cota de reglaj a sculei iar daca aceste deplasari sunt
variabile in timp, conduc si la vibratii. Ca urmare a acestor aspecte, calitatea suprafetelor
rabotate este mai scazuta si de asemenea precizia dimensionala.
Prelucrare suprafetelor plane orizontale sau verticale sau a canalelor se realizeaza prin prinderea
piesei pe masa masinii sau in dispozitive fixate pe masa (menghine, coltare fixe, prisme de
centrare si fixare a pieselor cilindrice, etc.) si utilizarea avansurilor longitudinal sau vertical al
masinii.

Prelucrarea suprafetelor plane inclinate se face prin prinderea pe masa sau in coltare mobile
inclinabile, prin utilizarea cutitelor cu taisuri inclinate, prin utilizarea avansului inclinat al saniei
port cutit sau prin combinarea avansurilor orizontal si vertical.

Prelucrarea suprafetelor profilate se realizeaza dupa trasaj prin combinarea avansurilor

longitudinal si vertical sau prin utilizarea sculelor profilate (in cazul rotilor dintate ).

Fig. 9.63 Etapele prelucrarii unui canal coada de randunica

4.Alegerea elementelor regimului de aschiere la rabotare.
Elementele principale ale regimului de aschiere la rabotare sunt:

t adincimea de aschiere, in mm,

s avansul, in mm/cursa dubla ,

v viteza de aschiere, in m/min. ,

Ncd numarul de curse duble pe minut.

Adancimea de aschiere se alege in functie de marimea adaosului de prelucrare. La trecerile de

degrosare se alege un avans cat mai mare din considerente de productivitate, limitat de rezistenta
si durabilitatea sculei, rigiditatea piesei, sculei si a masinii, forta maxima dezvoltata de masina
unealta, caracteristicile de rezistenta ale materialului de prelucrat. La finisare valoarea adancimii
de aschiere este mult mai redusa pentru a limita fortele de aschiere si deformatiile din sistemul
tehnologic care influenteaza precizia si calitatea suprafetelor.

Avansul la degrosare se alege din aceleasi considerente ca si adancimea de aschiere iar la finisare
este strict limitat deoarece calitatea suprafetei depinde direct de marimea avansului de generare
.Viteza de aschiere la rabotare este in general mult mai mica decat la strunjire sau frezare si in
plus variaza intre o valoare maxima si una minima.(De remarcat ca in cazul miscarilor rectilinii
alternative la capatul curselor viteza trece prin zero.) De regula masinile de rabotat se concep
astfel ca viteza medie la cursa de lucru vml sa fie mai mica decat viteza medie la cursa de mers
in gol vmg . Vitrza economica la rabotare se determina in functie de adancimea de aschiere,
avans si durabilitatea economica a sculei. In functie de aceasta se calculeaza numarul de curse
duble Ncd .

Vmg/vml=k

Bibliografie

https://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/
Prelucrarea-prin-rabotare