PROIECT:

NTREINEREA I
REPARAREA
MAINILOR DE
FREZAT

Elev:Ilie Mihaela-Violeta
Clasa: a XIII-a seral

CUPRINS
1.
prin frezare
1.1.
3
2.
frezat
2.1.
masinilor de frezat

Prelucrarea
3
Generalitati
Masini
6

de

Clasificarea
6

3.
freze

Tipuri
10

de

4.
frezat plan

Masini
12

de

5.
generale aplicate

Tehnologii
16

5.1.
reparatii

Sisteme de
16

5.2.
de lucrari de intretinere si reparatii

Categorii
16

5.3.
lucrarilor pe categorii de reparatii specifice

Lista
20

6.
si repararea masinilor de frezat plan

Intretinerea
22

6.1.
si sarcinile repararii utilajului

Importanta
22

6.2.
tehnologic de reparare

Procesul
23

6.3.
de reparat a masinii de frezat plan

Tehnologia
28

7.
tehnica securitatii muncii

Norme
30

de

7.1.

Norme de tehnica securitatii muncii la prelucrarea

prin frezare

7.2.
tehnica securitatii muncii la intretinere
8.
32

30
Norme
31

de

Bibliografie

1. PRELUCRAREA PRIN FREZARE

1.1.GENERALITATI
DEFINITIE:
Frezarea este operaia de prelucrare mecanic prin
achiere pe maini-unelte de fre-zat, cu scule numite freze.
Freza este o scul achietoare cu mai multe tiuri, pentru
prelucrarea su- prafeelor plane i profilate, a canalelor de diferite
forme etc.

Fig.4.1.Procesul de prelucrare prin frezare

n cazul frezrii, micarea principal de achiere este executat de
scul, iar micarea de avans de piesa de prelucrat (mai rar de scul).
Regimul de achiere la frezare este caracterizat de:
1. adncimea de achiere(t);
2. avansul de achiere(s);
3. viteza de achiere(v).
Adncimea de achiere este stabilit n funcie de mrimea adaosului
de prelucra- re i numrul de treceri adoptat. La frezare se urmrete
ca ntregul adaos de prelu- crare s fie nlturat ntr-o singur trecere.
Dac condiiile de precizie i calitate a su- prafeei sunt ridicate,
adaosul de prelucrare se ndeprteaz n dou faze: frezare de
degroare i frezare de finisare.

Fig.4.2.Miscarile necesare in procesul de aschiere

Micarea principal de achiere se realizeaz cu viteza de achiere
v. Mrimea vitezei de achiere se poate determina cu ajutorul unor
relaii experimentale sau se alege din normative n funcie de:
schema de lucru adoptat;
natura i materialul sculei;
materialul de prelucrat .
Ea se exprim n [m/min].
Pe baza vitezei de achiere calculate, se determin turaia la arborele
principal al mainii cu relaia:

unde:
-viteza de achiere;
D-diametrul sculei achietoare.
Micarea de avans(s) presupune o deplasare ntre scul i pies.
Viteza de avans se determin din relaia :

unde:
s-avansul
lucru;

de
z-

numrul
dini;

de

sd-avansul
pe
dinte;
w-viteza
de achiere.

Este preferabil s se lucreze cu avansuri ct mai mari, deoarece n

acest fel se asigur o productivitate ridicat. Avansul pe dinte ales se
verific funcie de re- zistena mecanismului de avans al mainii de
frezat i funcie de rigiditatea dornului port-frez.
Avansul pe dinte (sd), ca dimensiune a seciunii transversale a
stratului de achiere, este distana dintre dou suprafee de achiere
consecutive, generate de doi dini alturai, msurat n direcia
avansului de frezare.

1.2.METODE DE FREZARE
Prelucrarea prin frezare poate fi realizat n contra avansului (B)
sau n sensul avansului (A).

Fig.4.3.Metode de frezare
La frezarea n sens contrar avansului:
angajarea dintelui se face de la grosime mic de achiere, ceea
ce face ca o- curile s fie mai mici;
jocul dintre flancurile filetului urubului conductor i piuliei din
lanul cine- matic al micrii de avans este preluat de
componenta orizontal FH , care este ndreptat n sens contrar
avansului, n felul acesta fiind excluse vibraiile pe orizontal;
componenta vertical FV , fiind ndreptat n sus, tinde s ridice
semifabricatul de pe masa mainii, putnd provoca n acest fel

vibraii pe vertical,
suprafeei prelucrate ;

care

influ-

eneaz

negativ

calitatea

 uzura sculei este mai puin intens ca urmare a faptului c

tiurile lucreaz totdeauna pe suprafaa prelucrat a piesei, nu
ca n cazul frezrii n sensul avansului, la care dintele ia contact
de fiecare dat cu suprafaa de prelucrat, care poate avea pe
ea oxizi, impuriti sau crust dur
La frezarea n sensul avansului :
achia este atacat de ti n partea sa cea mai groas, fora de
achiere la an- gajare fiind maxim, deci, prelucrarea este
nsoit de ocuri;
componenta vertical FV apas semifabricatul pa masa mainii,
eliminnd posi- bilitatea apariiei vibraiilor pe vertical, n schimb
masa fiind mai ncrcat, trebuie s fie bine susinut n consol;
componenta orizontal FH este dirijat, n acest caz, n sensul
avansului i tinde s trag materialul sub scul ; ea nu mai poate
prelua jocul din cupla cinematic urub-piuli, motiv pentru care
pot s apar vibraii n plan orizontal;
frezarea n sensul avansului se aplic mai ales la operaiile de
finisare sau de frezare rapid.

2.MASINI DE FREZAT
2.1.CLASIFICAREA MASINILOR DE FREZAT
Maini-unelte de frezat
n funcie de construcia i de destinaia lor, mainile-unelte de frezat pot
fi:
universale;
verticale;
orizontale;
speciale (longitudinale, pentru frezat filet, roi dinate etc).

Fig.5.1.Masina de frezat universala Fig.5.2.Masina de frezat verticala

Fig.5.3.Masina de frezat universala de sculerie

Fig.5.4.Masini de frezat plan

3.TIPURI DE FREZE
La o frez se deosebesc dinii achietori i corpul. Din punct de
vedere con- structiv, frezele pot fi executate dintr-o bucat (n acest
1
0

caz se numesc freze mo- nobloc) sau asamblate (n acest caz se

numesc freze cu dini montai).

1
0

Fig.6.1.Freza monobloc

Fig.6.2.Freza cu dinti montati

Frezele cilindrice se folosesc pentru prelucrarea suprafeelor

plane pe mai- nile de frezat orizontale. Ele pot avea dini drepi sau
nclinai . Cele cu dini nclinai lucreaz n condiii mai bune,
deoarece achierea decurge mai linitit. Pentru di- mensiuni mari de
freze, construcia acestora poate fi realizat cu dini asamblai.
Aceast soluie permite construirea corpului din oel de construcie,
iar dinii a- chietori, din oel rapid (HSS) sau plcue din carburi
metalice, ceea ce reduce sim- itor costul sculei.

1.Frez deget
2.Frez cilindric cu dini
elicoidali
3.Frez modul disc
4.Frez deget
5.Frez cilindro-frontal
6.Frez disc
7.Frez disc
8.Frez pentru canale
(coad de rndunic)
9.Frez deget pentru profilare
10.Frez pentru canale
n T
11.Frez
conic
12.Frez pentru canale
13.Frez deget

Fig.6.3.Tipuri de freze
1
1

4.MASINI DE FREZAT PLAN

Maina de frezat longitudinal
Pentru prelucrarea unor piese mari, la producia n serie i n
mas, se utili- zeaz maini de frezat longitudinale, prevzute cu mai
multe capete de frezat, ca-re asigur o productivitate foarte mare
prin prelucrarea simultan a mai multor su- prafee. Aceste maini
mai poart i denumirea de maini de frezat portal.

Fig.7.1.Masina
longitudinala

de

frezat

n figura 7.1. este reprezentat maina de frezat longitudinal.

Piesele de prelu- crat se fixeaz pe masa 2, care execut micarea de
avans longitudinal de-a lungul ghidajelor de la batiul 1. Sculele sunt
fixate n capetele de frezat 5 i execut micarea principal de
achiere. Pentru executarea prelucrrilor pe maina de frezat portal
(longitudinal) este nevoie de o micare de avans de potrivire, n
funcie de poziia suprafeelor ce se prelucreaz. Aceast micare este
executat de scula achietoare, prin capul de frezat respectiv, care
poate executa o micare de avans de-a lungul ghidajelor verticale sau

de-a lungul ghidajelor ale traversei 6. La unele maini de fre- zat

longitudinale, capetele de frezat se pot nclina putndu-se prelucra
astfel piese cu suprafee nclinate.
Pe batiu sunt prevzute ghidajele verticale pe care se deplaseaz
masa ver- tical . Aceast mas are diferite canale, pe care se pot
monta diferite dispozitive i accesorii, cum este, n cazul de fa, masa
orizontal . La partea superioar a batiului

sunt ghidajele orizontale pe care se poate deplasa sau bloca n poziia

necesar capul de frezat , mpreun cu arborele principal .
Micrile executate de aceast main-unealt snt urmtoarele:
1. micarea principal de achiere care este micarea de rotaie a
arborelui ;
2. micarea de apropiere II a capului de frezat se blocheaz apoi pe
ghidaje;
3. micarea de ridicare i coborre IV a mesei mainii;
4. micarea de avans longitunal III, efectuat de masa .
Micrile de avans ale mesei , pe orizontal i pe vertical, pot fi
executate manual i automat. Celelalte micri de potrivire se execut
manual.

Fig.7.2.Masina de frezat longitudinala tip portal

Acest tip de main-unealt este destinat prelucrrii suprafeelor
plane, orizon- tale, verticale sau nclinate, la piese de dimensiuni mari

avnd o dimensiune domi- nant (lungimea) spre exemplu ghidajele

de pe batiurile mainilor-unelte. Masa de lucru execut o singur
micare de avans, longitudinal (de unde i denumirea mainii), fiind
total rezemat pe ghidajele batiului, pe toat lungimea cursei.

Rigiditatea maxim a sistemului tehnologic, asigurat de aceast

construcie specific, permite aplicarea unor regimuri intense de lucru
concomitent cu obinerea unei caliti superioare a suprafeelor
prelucrate.
Prin echiparea mainii cu mai multe capete de frezat i utilizarea
simultan a aces- tora se asigur o productivitate ridicat; de
asemenea, suprafeele prelucrate n acest mod, la aceeai prindere a
piesei pe masa mainii, ndeplinesc mai bine condiiile de precizie n
ceea ce privete poziia relativ dintre ele fa de cazul n care
prelucrarea s-ar face n mod obinuit, din mai multe prinderi succesive.
Pentru a satisface diferitele necesiti practice, s-au conceput mai multe
variante constructive ale mainii de frezat longitudinal.
Dintre acestea, n figura 7.2. este prezentat maina de frezat
longitudinal de tip portal, cu doi montani echipat cu patru capete de
frezat (dou orizontale i dou verticale).
Masa de lucru 3 se deplaseaz pe ghidajele batiului 1, n micarea de
avans longitudinal II.
Pentru asigurarea rigiditii sistemului tehnologic, oricare ar fi
poziia
de lucru, lungimea batiului este dubl fa de lungimea mesei de
lucru. Pe ghidajele montanilor 2 se deplaseaz cele dou capete de
frezat orizontale, 4 i traversa mo- bil V, prin micrile de poziionare
III, respectiv VI.
Capetele de frezat verticale 6 execut micarea de avans
poziionare IV pe ghidajele traversei i micarea de poziionare
unghiular VII, aceasta din urm permind prelucrarea suprafeelor
nclinate. Pinolele 8 ale arborilor principali 9 permit executarea
micrilor de poziionare V, pentru stabilirea distanei dintre suprafeele prelucrate sau pentru ptrunderea sculelor la adncimea de
achiere dorit. Batiul mainii, mpreun cu montanii i cu traversa de
rigidizare 7, formeaz un ca- dru nchis i rigid.
Fiecare cap de frezat reprezint o unitate cinematic
independent, cu reglarea turaiei arborelui principal prin cutie de
viteze. Sistemul cinematic al micrilor de avans este prevzut cu
mai multe ramificaii, pentru mas i pentru fiecare cap de frezat.

Mecanismele respective sunt amplasate n batiul mainii i n

carcasele solidare cu traversa mobil.
Lanul cinematic al micrii de avans longitudinal conine motorul
de acionare M5, cutia de avansuri CA, cutia de distribuie CD1 i un
mecanism melc cremalier melcat pentru transformarea micrii de
rotaie n micare de translaie.
Lanurile cinematice pentru avansul capetelor de frezat orizontale
sunt deri- vate din cutia de distribuie CD2. O cutie de distribuie
cuprinde mecanisme
de inversare i cuplaje pentru nchiderea lanurilor cinematice aferente.
Lanurile cinematice pentru avansul i poziionarea capetelor de frezat
verticale in- clud bara de avansuri BA, cutia de distribuie CD (dispus
pe traversa mobil) i me- canismele de transformare cu urub
conductor.
Lanul cinematic pentru deplasarea rapid a traversei mobile conine
motorul M, re- ductorul RED i dou uruburi conductoare cu rotire
sincronizat.
Dup efectuarea poziionrii, traversa este blocat pe ghidajele
montanilor.

Masina de frezat plan

La aceste maini, prin simplificarea sistemului de elemente
suprapuse pentru fixarea piesei de prelucrat, se obine creterea
rigiditii fa de cazul mainilor de frezat cu consol. n aceste
condiii, se pot aplica regimuri de achiere mai intense, dar se
mbuntete i calitatea suprafeelor prelucrate.
Deaceea se utilizeaz pentru prelucrarea suprafeelor plane sau
profilate, la producia de serie.
Mainile de frezat plan se clasific dup numrul micrilor executate
de pies i dup poziia capului de frezat (orizontale, verticale). Exist
i variante constructive cu dou sau trei capete de frezat,
asemntoare cu mainile de frezat longitudinal (ce vor fi prezentate n
paragraful urmtor).
n figura 7.3. se prezint schema cinematic de principiu a unei
maini verticale de frezat plan, avnd masa deplasabil pe dou direcii
perpendiculare, n plan ori- zontal (micrile II i III); celelalte micri de
generare sunt:
I micarea principal (rotaia sculei achietoare) i IV micare
de avans vertical efectuat de ctre capul de frezat. Micarea V este
utilizat la poziionarea pinolei port-scul pentru stabilirea adncimii de
achiere.
Principalele pri componente ale mainii sunt: 1 batiu; 2
montant;
3 cap de frezat; 4 arbore principal; 5 mas de lucru; 6 sanie
transversal. Pentru realizarea cu vitez sporit a micrilor de
poziionare, micarea de rotaie furnizat de M3 se nsumeaz prin
intermediul unui mecanism diferenial DIF cu micarea de rotaie
furnizat de M2 i reglat prin cutia de avansuri CA (micarea de
avans).

Fig.7.3.Masina de frezat plan.Schema cinematica

5.TEHNOLOGII
APLICATE

GENERALE

5.1.SISTEME DE REPARATII
Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin
mai multe sisteme , principalele fiind urmatoarele :
Sistemul de reparatii executate dupa necesitate dupa acest
sistem ,masina se repara atunci cand nu mai poate fi mentinuta
in expoatare,deci neplanificat si numai din cauza uzarii avansate
a pieselor.
Sistemul de reparatii pe baza de constatari-este sistemul prin care
cu ocazia unei revizii executate la un utilaj se stabileste si
termenul la care se face revizia
urmatoare ,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se piesele de
schimb si materi- alele necesare.Volumul si termenele reparatiei depind
de starea masinii.
Sistemul de reparatii cu planificare rigida-prevede scoaterea
obligatorie a masinii din functiune,pentru executarea
reparatiilor,la anumite perioade sta- bilite,independent de starea
tehnica a lor,precum si repararea sau inlocuirea pieselor si
organelor componente la termenele stabilite.
Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate-se bazeaza
pe determina- rea cat mai exacta a variatiei uzarilor in timp,la
toate organele,piesele si ele- mentele masinilor.
Pe baza acestor uzari in raport cu limitele admise pentru fiecare
organ,piesa sau element in parte se determina duratele de functionare
corespunzatoare intre doua reparatii,exprimate in numar de ore de
functionare.acestedurate de functionare sunt folosite pentru stabilirea
termenelor la care masina va fi scoasa din serviciu pentru reparatii
(structura ciclurilor de reparatii) .
Avantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii
neprevazute a masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune
organizari si pregatiri a reparatiei si a planificarii lucrarilor de reparatie
pentru orice termen.
Acest sistem prevede lucrari de intretinere si reparatii
eliminarea
jocurilor;

1
6

5.2.CATEGORII DE LUCRARI DE INTRETINERE SI

REPARATII
Potrivit normativelor tehnice de intretinere si reparare a utilajelor
folosite in indus- tria constructoare de masini ,intr-un ciclu de reparatii
se cuprind ca lucrari de baza : a)Revizii tehnice
b) Reparatii
curente
c)Reparatia
capitala
a)
Revizia tehnica - Rt - reprezinta ansamblul de operatii care se
executa inaintea unei reparatii planificate ,in scopul determinarii starii
tehnice a utilajului si a principalelor lucrari de reparatii care trebuie
efectuate cu ocazia acesteia.
Lista de lucrari de reparatii ce se executa cu prilejul reviziilor tehnice
1.Determinarea elementelor cu uzuri avansate;
2.Executarea reglajelor la toate organele prevazute cu elemente care sa
permita

eliminarea
jocurilor;

1
7

3.Verificarea organelor de comanda si a dispozitivelor de protectie;

4.Verificarea instalatiei de racire si ungere;
5.Remedierea defectiunilor (care nu necesita consum mare de
manopera);
6.Verificarea parametrilor de lucru ai masinii;
7.Verificarea instalatiei electrice;
8.Inlocuirea pieselor uzate ce nu prezinta garantii in functiune.
Reviziile tehnice se executa cand masinile sunt oprite din
functiune,in timpul zilelor de sambata,duminica si a sarbatorilor
legale.
b)
Reparatia curenta-Rc-reprezinta ansamblul de operatii care se
executa pe- riodic potrivit prevederilor de plan,in vederea inlaturarii
uzurii materiale sau a unor deteriorari locale prin repararea
,reconditionarea sau inlocuirea unor piese
componente sau
subansambluri uzate.Reparatia curenta poate fi de gradul I sau de
gradul II ,in functie de marimea intervalului de timp de functionare intre
reparatii ,de importanta lucrarilor executate si valoarea pieselor si a
subansamblurilor reparate
,reconditionate sau inlocuite.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de
gradul I :
1.Deconectarea masinii de la retea;
2.Demontarea partiala a masinii;
3.Curatarea,spalarea pieselor demontate,curatarea ansamblelor ramase
pe masina;
4.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii );
5.Curatarea ghidajelor de rizuri si lovituri;
6.Verificarea si repararea sistemului de actionare hidraulic;
7.Verificarea si repararea instalatiei de ungere
8.Verificarea si repararea dispozitivelor de
protectie; 9 Montarea masinii,efectuarea
reglajelor;
10.Probarea,remedierea defectiunilor,verificarea preciziei
masinii; 11.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive
ghidaje ); 12.Confectionarea de piese noi;
13. .Transportarea pieselor de la,respectiv la,masina care se repara;
14. Verificarea inca o data a deconectarii masinii de la retea,verificarea
instalatiei si tabloului electric;
1
7

15. .Inlocuirea
conductorilor,contactelor
aparatelor uzate;
16.Curatirea,verificarea motoarelor electrice.

sau

Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor

curente de gradul II 1.Verificarea preciziei masinii pentru
stabilirea gradului de uzura; 2.Demontarea partiala a masinii ( la
locul functionarii);
3.Demontarea subansamblelor in atelierul de reparatii;
4.Curatirea,spalarea pieselor subansamblelor in atelierul de
reparatii; 5.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea
constatarii);
6.Repararea sistemului de racire si
ungere;
7.Repararea sistemului de
actionare
hidraulic;
8.Repararea
dispozitivelor de protectie;

1
8

9.Montarea subansamblelor reparate si montarea generala a

masinii; 10.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea
defectiunilor; 11.Verificarea preciziei masinii conform normelor;
12. Vopsirea masinii;
13. Reconditionarea pieselor uzate (inclusive
ghidaje ); 14.Reconditionarea ghidajelor;
15. Confectionarea de piese noi;
16. Transportarea subansamblelor de la,respectiv la,locul de
functionare al masinii; 17.Verificarea inca o data a faptului daca
masina este deconectata de la retea si demontarea partiala a
instalatiei si a tabloului electric;
18. Repararea motoarelor electrice;
19. Inlocuirea
aparaturii
electrice
deteriorate
(intrerupatoare,elemente de siguranta,butoane de comanda );
20. Inlocuirea
conductorilor
uzati; 21.Repararea lampii
de iluminat;
22.Montarea
echipamentului
electric
al
masinii,probe
,remedieri;
23.Confectionarea diferitelor piese necesare
echipamentului electric.
c)
Reparatia capitala -Rk- reprezinta categoria de interventie
care se efec- tueaza dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in
normativul tehnic,avand ca scopreaducerea caracteristicilor tehnicoeconomice ale masinii la nivelul avut initial si preantampinarea iesirii
din functiune a acestuia inainte de termen.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor capitale
A. Partea mecanica
1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului
de uzura; 2.Demontarea completa a masinii in parti
componente; 3.Curatirea ,spalarea ,stergerea pieselor;
4.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea
constatarilor);
5.Repararea
sistemului
de
actionare hidraulic; 6.Repararea sistemului de
ungere si racire;
7. Repararea dispozitivelor de protectie;

8. Montarea pe subansamble si montarea generala a

masinii;
9.Reglarea,probarea
functionarii
masinii,remedierea defectiunilor; 10.Verificarea preciziei
masinii conform normelor;
11. Chituirea si vopsirea masinii;
12. Demontarea si fixarea masinii de pe,respectiv pe ,locul de
functionare; 13.Reconditionarea pieselor uzate;
14.Reconditionarea
ghidajelor;
15.Confectionarea de piese noi;
16.Transportarea masinii de la ,respectiv la ,locul de functionare;

B. Partea electrica
1. Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a
tabloului electric si verificarea aparaturii;
2. Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice;
3. Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al
transformatoarelor 4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate;
5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai
corespund;
6.Montarea
,probarea
motoarelor
electrice
si
transformatoarelor.

5.3.LISTA LUCRARILOR PE CATEGORII DE REPARATII

SPECIFICE

2
0

2
1

6.INTRETINEREA SI REPARAREA MASINII DE

FREZAT PLAN
6.1.IMPORTANA I SARCINILE REPARRII
UTILAJULUI
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intreprinderi in- dustriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare
a reparrii i intreinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in
procesul folosirii lor productive, mij- loacele fixe i utilajul de producie,
ca o component a acestora, sunt supuse uzurii fizice i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces
de pierdere treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o
pierdere a capacitii lui de a satisface o necesitate social, ducand in
final, in felul acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului
in procesul de producie, este insoit de transferarea valorii asupra
produselor create i recupe- rarea ei continu prin desfacerea acestora
la diferii beneficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe
durata folo- sirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti
cat mai apropiate de cele iniiale, in cadrul intreprinderilor se
organizeaz un sistem de intreinere i reparare a utilajului de
producie .
Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a
utilajelor tre- buie s in seama de particularitile utilajului i de
modul de uzur fizic a diferite- lor pri componente ale acestora .
Din
analiza
comportamentului
la
uzura
fizic
a
pieselor,
semifabricatelor, ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul
de producie se constat c uzu- ra lor se produce in mod diferit in timp
. La un motor, de pild, cel mai rapid se uzea- z lagrele, pistoanele,
segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, ar- borele
motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea
pieselor cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii.
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de
asemenea, efec- tuarea in scopuri preventive a unor msuri de

intreinere, care s impiedice uzura prematur i operaii de control i

revizie care s permit depistarea din timp a even- tualelor defeciuni .
Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod
neuniform, concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt
complet uzate, altele mai pot fi folosite o perioad oarecare de timp,
iar celelalte au o durat de folosire indelungat, se impune din punct
de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de intreinere i
reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului
de pro- ducie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea
acestor activiti in condi- ii optime asigur funcionarea in mod
normal a utilajelor de producie,

conformgraficelor de producie, evitandu-se astfel scoaterile

din funciune, contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei
activiti ritmice .
O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur
meninerea funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnicoeconomice prevzute in cartea tehnic, influenand direct randamentul
i precizia de funcionare i realizarea pro- duciei in cantitile i
calitatea prevzute .
Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior
contribuie, de asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de
producie, prin realizarea acestor activiti la un nivel redus de
cheltuieli .
Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei
uniti in- dustriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini
de baz :
a) asigurarea meninerii utilajului n perfect stare de funcionare ;
b) evitarea uzurii excesive a utilajului i a scoaterii nainte de
termen sau accidental a acestuia din funciune ;
c) cretere timpului de funcionare a utilajului, att prin mrirea timpului
de funcionare ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor
necesari executrii reparaiilor ,
d) ridicarea productivitii muncii muncitorilor care execut
reparaii, asigurarea executrii reparaiilor cu cheltuieli minime
i de o calitate ridicat ;
e) modernizarea mainilor i utilajelor nvechite .

6.2.PROCESUL
REPARATII

TEHNOLOGIC

DE

Procesul tehnologic de reparatii aplicat la utilaje poate fi de doua

feluri :
proces tehnologic de reparatie individual
proces tehnologic de reparatie pe subansambluri.
Procesul tehnologic de reparatie a masinii de frezat plan cuprinde
urmatoarele operatii:
1.
primirea utilajului in reparatie si spalarea sa la exterior;
2. demontarea in piese componente;
3. spalarea pieselor;
4. constatarea defectelor si sortarea pieselor;
5. intocmirea documentatiei de reparatie;

6. repararea pieselor si a echipamentului electric;

7. montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea
lor;
8. asamblarea utilajului;
9. rodajul,controlul
si
receptia
utilajului; 10.vopsirea;
11.predarea utilajului la beneficiar.
Pregatirea masinilor si instalatiilor pentru intrarea in
reparatie
Primirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre
controlul tehnic al atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al
sectiei mecano-energetice. In prealabil, trebuie sa se execute curatirea
si spalarea exterioara a masinii. Controlul tehnic al atelierului de
reparatii supune masina unei revizii tehnice. Cu aceasta ocazie

se urmareste daca masina este completa si care sunt defectiunile la

functionarea in gol si in sarcina. Aceste constatari servesc ulterior la
intregirea activitatii de consta- tare a defectelor.
Demontarea utilajelor si instalatiilor
Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai
importante din cadrul procesului tehnologic de reparatie. Aceasta
operatie trebuie sa fie precedata de:
studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii
respective;
stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul
de fixare al pieselor.
Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si
dispozitive adecvate, ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la
demontare se constata o rezistenta mai mare piesele nu vor fi fortate,
ci se va studia si stabili care este cauza. Pentru stifturi, bucse, arbori
etc. se stabileste mai intii directia de demontare, depozitare.
Batiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de
functionare. Ele se transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri
speciale de reparatii, si atunci daca sunt conditii.
Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele
grele sunt asezate pe stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi
in asa fel incit suprafete- le finisate sa nu se deterioreze.
Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele
erori, piesele se inscriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o
marca de forma circulara sau patrata,avind imprimat un numar
care arata ordinea demontarii.
Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii.
Demontarea fiecarui organ de masina are unele particularitati care se
prezinta in continuare. Demontarea organelor filetate este o operatie
relativ usoara daca i se acorda atentia cuvenita. Se vor folosi numai
chei in perfecta stare (nedecalibrate), de preferinta tubulare.
Cind demontarea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se
aplica lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca stringerea si
desfacerea
surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca
nici de aceasta data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea

piulitei dupa ce, in prealabil, a fost incalzita. Uneori, din cauza griparii
filetului, este necesara distrugerea surubului prin taiere. Prezoanele se
demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau cu dispozitive speciale.
Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa cum sunt
prevazute cu tija filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu
ajutorul dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora.
Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din
metale moi (cupru, aluminiu, bronz etc.).
Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele
spintecate sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel
avind diametrul
cu 0,5 mm mai mic decit diametrul gaurii cuiului.

Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel

avind forma unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se
scot cu ajutorul suruburilor. Penele cu calcai se extrag din locas cu
ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita. Demontarea inelelor de
siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile inelelor sunt
rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubelnitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul
acestora. Astfel, demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu
scule obisnuite. Lagarele si bucsele montate prin presare se
demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese.
Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora
alezajul, arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras
rulmenti nu duce la
ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea
deteriorarilor sau chiar inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor
prin lovituri de ciocan nu este permisa decat la rulmentii cu alezaj
conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica prin intermediul
a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint si partile
fixe.
Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si
extractoare.
Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a
se prinde ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a
nu-l deteriora. Ex- tragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se
executa numai prin transmit- erea presiunii pe inelui exterior.
Rulmaneti montati cu strangere se demonteaza dupa ce in
prealabil au fost in- calziti cu ulei mineral la 90-100C.Incalzirea se
face prin turnarea uleiului fierbinte pe rulment, in timp ce arborele se
protejeaza cu azbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul
dis- pozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a
acelora folosite la demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea
se face greu se procedeaza la incalzirea rotii pana la temperaturi de
100-200C.Incalzirea trebuie sa se faca repede pentru a nu se incalzi si
arborele.

Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe,

inscriptionand fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul
trebuie intocmita si schema instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla
in cartea masini.
Curatirea si spalarea pieselor
Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu
petrol, detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 35% dizolvata in apa, avand temperatura de 60-80, in care se mai
adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie, pentru dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul
razuitoarelor si al ma- turilor;
2. spalarea pieselor in solutie incalzita;
3. spalarea in apa calda;

4. uscare cu aer cald.

Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea
mecanizata se face cu ajutorul unei masini.
O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina
sau ulei mineral fierbinte. Spalarea rulmentilor in benzina se face
astfel: intr-un vas curat se toarna benzina pana ce se acopera
rulmentii, iar apoi se adauga ulei mineral calitatea 305 in procent de 68% din volumul de benzina. In timpul spalarii, inelele rulmen- tului se
rotesc in sens contrar pana cand partile componente se curata complet.
Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua faze. La
ultima faza se folo- seste benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se
face intr-o baie incalzita electric pana la temperatura de 80. Daca
dupa spalare se constata ca rulmentul are pete de coroziuni, se
indeparteaza acestea cu panza de emery (smirghel nr.000) uzata sau
cu o pasta formata din oxid de crom si ulei mineral, aplicata pe o
bucata de pasla sau postav curat. Suprafata corodata se freaca pana
cand petele dispar, dupa care rul- mentul se spala din nou cu benzina.
Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton uscat si se unge cu ulei 305.
Ungerea rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia de ulei.
Sortarea pieselor si intocmirea foilor de constatare
Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se
stabileasca natura defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se
inlocuiesc, volumul manoperei si masurile necesare pentru eliminarea
cauzelor care au accelerat uzura pieselor in timpul exploatarii. In timpul
sortarii, piesele se verifica din punct de vedere dimensional, al formei si
al aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura si control
corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii
pieselor a caror defectare poate conduce la accidente. Acestea se
controleaza la feroflux, ultrasunete, etc., in vederea descoperirii
aventualelor fisuri.
Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de
reparat si de inlocuit.In categoria pieselor bune se trec numai piesele
care se incadreaza in documentatia tehnica a utilajului sau a
instalatiei. In categoria pieselor de reparat se trec piesele care,
datorita faptului ca nu au grad inaintat de uzura, este economic sa fie
reparate. Ultima categorie cuprinde piesele care, ajungind la limita

maxima a uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in

acest caz se inlocuiesc cu altele noi.
Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se
intocmeasca o schita care sa cuprinda toate cotele si datele necesare
reconditionarii sau reproducerii lor. Stabilirea precisa a cotelor se face
tinind seama si de piesele cu care se asambleaza cele care se repara
sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele ce se repara,
locul ce trebuie reparat va fi indicat prin linii groase.
Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene,
deoarece nu se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor
din nou sa se faca numai dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se
completeaza si foaia de constatare.

Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului,

modul de rezol- vare, numarul schitei sau desenului, volumul de
manopera si, eventual, costul reparatiei.
Constatarea defectelor
In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor
,abaterile lor fata de desenele de executie si conditiile tehnice inscrise
in acestea,precum si care e cauza defectarii survenite.
Cauzele defectarii pieselor pot fi:
de exploatare;
de fabricatie;
de constructie (proiectare).
Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente.
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul
procesului de productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai
frecvente cauze sunt abaterile fata de dimensiunile, tolerantele sau
conditiile tehnice prevazute in desenele de ex- ecutie, precum si la
executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de
proiectare.Daca
dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele,
tratamentul termic sunt stabilite gresit, piesele se uzeaza prematur.
Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai
sus,
urmand ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile
cele mai potrivite pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in
viitor, repetarea defectarii din aceleasi cauze.
La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de
urmatoarele criterii. Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba
filetul curat, fara urme de strivire sau lovire. Aceste defecte se admit
numai daca dispar prin refiletare. Filetul nu trebuie sa fie rupt mai mult
de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de spira la 10 spire. Gaurile
pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau deformate.
Fusurile arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara
urme de lovire si fara ri- zuri.
Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale
paralele.La rotile din- tate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de
ciupire si fara fisuri. Se admit numai defectele care, in timpul

reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu trebuie sa fie mai mare de

0,2 din modulul rotii.
Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar
genera- toarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera
bune daca la controlul cu vopsea aceasta acopera din suprafata
conului.
La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa
prezinte ciupituri sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare
trebuie sa aibe cuzinetii fara
urme de gripare, iar daca acestia au
captuseala din compozitie se controleaza si
aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis
trebuind sa fie cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un
zgomot infundat. O metoda

precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este controlul

cu ultrasun- ete.

6.3.TEHNOLOGIA
DE
REPARARE A MASINII DE
FREZAT PLAN

a.
b.
c.
d.
e.
f.

a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.

Pentru repararea masinii de frezat plan se intocmesc urmatoarele

documente : 1.Actul de constatare care cuprinde :
determinarea utilajului;
numarul de inventar;
data efectuarii constatarii;
locul;
cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri,
piese defecte ce necesita inlocuiri);
beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea.
2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de
constatare si in care se evidentiaza :
denumirea utilajului;
comanda de executie a reparatiei;
denumirea operatiei ce se executa;
norma tehnica;
manopera in ore;
materiale in unitati de masura si cantitatea necesara;
alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .

Repararea

principalelor subansambluri
mecanice ale masinii de
frezat

Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T

deprindere a pieselor.In majoritatea cazurilor,printr-o exploatare
necorespunzatoare mesele se prezinta cu nervurile din zona canalelor
T rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu diferite
denivelari,provenite din aschierea cu frezale atunci cand lucratorii scapa
frezele pe masa masinii.
Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele
operatii:
frezarea si gaurirea mesei in zona uzata

 confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi

corespunzatoare locasului frezat din zona uzata a mesei
montarea placii prin suruburi pe masa uzata
rectificarea suprafetei mesei
Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare ale
consolei si
repararea pieselor mecanismului de ridicare a
mesei.Suprafata de lucru a mesei trebuie sa fie perfect plana.Se admit
abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300 mm.
Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia
ghidajelor uzate si lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu
razuitorul a rizurilor existente pe

suprafetele lor.apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal .Precizia

de instalare este de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000
mm.marimea uzurii ghidajelor se ver- ifica cu rigla si cu calibrul de
interstitii.Daca uzura este de 0,5 mm sau mai are,corpul se
raboteaza.Uzurile si rizurile locale (cu lungimea de pana la 20 mm) se
repara prin incarcare cu aliaj de antifrictiune .Ghidajele cu uzura de
0,15-0,20 mm se rectifica si se razuiesc,pentru a garanta o abatere de
0,02-0,03 mm pe lungimea de 1000 mm.
Repararea cutiilor de viteze si de avansuri : consta in
repararea sau inlocui- rea axelor,a bucselor ,a lagarelor de alunecare ,a
rulmentilor,a rotilor dintate ,a penelor,etc. ,care se uzeaza intimpul
exploatarii masinii .Toate aceste piese se repara prin procedee de
reconditionare obisnuite.Fusurile arborilor se strunjesc si se rectifica,sau se reconditioneaza prin cromare ,prin calarea pe ele a unor
bucse,precum si prin alte procedee.Bucsele uzate se inlocuiesc cu altele
noi.
Repararea transmisiilor prin curele : Defectele frecvente care
se pot consta- ta la transmisiile prin curele sunt :incovoierea arborilor
,uzura fusurilor arbor- ilor,uzura lagarelor ,uzura curelelor si a rotilor de
curea.Repararea rotilor de curea consta in rectificarea suprfetei de
lucru a obezii,reconditionarea alezajelor butucului la dimensiunile
corespunzatoare ajustajului prescris si reconditionarea asamblarii prin
pana a rotii si arborelui .
Repararea angrenajelor : se executa tinandu-se cont de natura
si cauzele uz- urii,de materialele din care sunt confectionate rotile
dintate si precizia asamblarii.
Rotile de fonta cu dintii uzati in proportie de peste 20% se
inlocuiesc.Rotile din otel cu dinti uzati in proportie de peste 30% se
inlocuiesc.La rotile care au modulul mai mic de 6 mm,nu se admite
inlocuirea dintilor rupti ;la cele cu modulul mai mare de 10 mm ,se
admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti,cu dinti sudati si
rectificati,sau cu dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin
sudare.
Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si
prelucrarea la dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau
elastica (bolturi,suruburi ,inele

)se inlocuiesc cu pise noi.

Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor de
frictiune
,rectificarea placilor de presiune ,reconditionarea sau inlocuirea
elementelor de asamblare si reglarea ambreiajelor.

7.NORME
DE
SECURITATEA
MUNCII
LA
INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE
FREZAT PLAN
7.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA
PRELU- CRAREA PRIN FREZARE
Fixarea sculei
Art. 36. - Inainte de fixarea frezei se va verifica, daca aceasta
corespunde materia- lului ce urmeaza a se prelucra, precum si regimul
de lucru indicat in fisa de operatii. Art. 37. - Montarea si demontarea
frezei se vor face cu minile protejate.
Art. 38. - Dupa fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de
protectie, astfel incat dinii frezei sa nu poata prinde minile sau
imbracamintea lucratorului in tim- pul lucrului.
Fixarea pieselor
Art. 39. - (1) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu
dispozitive spe- ciale de fixare sau in menghina.
(2) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor.
Art. 40. - La fixarea in menghina sau direct pe masa masinii a pieselor
cu suprafete prelucrate, se vor folosi menghine cu faclci zimtate sau
placi de reazem si strangere zimtate.
Art. 41. - In timpul fixarii sau desprinderii piesei, precum si la
masurarea pieselor fix- ate pe masa masinii de frezat, se va avea grija
ca distanta dintre piesa si freza sa fie cat mai mare.
Pornirea si exploatarea frezelor
Art. 42. - (1) La operatia de frezare,cuplarea avansului se va face numai
dupa por- nirea frezei.
(2) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai intai avansul, apoi se va
opri freza. Art. 43. - In timpul functionarii masinii de frezat, nu este
permis ca pe masa ei sa se gaseasca scule sau piese nefixate.
Art. 44. - In timpul inlocuirii rotilor de schimb, masina de frezat va fi
deconectata de la retea.
Art. 45. - Verificarea dimensiunilorpieselor fixate pe masa masinii ,
precum si a cali- tatii suprafetei prelucrate,se vor face numai dupa
oprirea masinii.

3
0

7.2.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA

IN- TRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE
FREZAT PLAN
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate
complexa datori- ta carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci
sunt diverse in functie de locur- ile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele
de prevenire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie,
prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si
taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme specifice
reparatiilor:
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra
sub conduc- erea unui maistru sau sef de echipa;
uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale,
poduri rulante etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie
sa fie in buna stare;
inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un
utilaj, maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina
respectiva sa nu poata fi pusa acci- dental in miscare, iar pentru
orice eventualitate pe intrerupatorul electric prin- cipal se va pune
o tabla indicatoare cu inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe
ghidaje verti- cale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de
functiune inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele
folosite la reparatie au fost inlaturate de pe masina;
darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea
receptiei;
in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide
inflamabile este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si
inflamabili, se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua
masuri de prevenire si stingere a incendiilor;
soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de
sita;
3
1

 piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare

electronica numai dupa intreruperea curentului electric care
alimenteaza baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o
alifie protec- toare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a
vaporilor diferitilor compusi chimici si vor purta tot echipamentul
prevazut de normele de protectia muncii;
nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii
cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac ,
pentru a impiedica evaporarea electrolitului;
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si
cunsumarea ali- mentelor precum si fumatului;

3
2

8.BIBLIOGRAFIE
1. Norme de protectia muncii
(NSSM 1)

http://www.iprotectiamuncii.ro/

2. Intretinerea tehnica a
utilajelor

http://www.scribd.com

3. Masini-unelte si prelucrari prin http://www.regielive.ro

aschiere

4.Imagi
ni

5. Prelucrari mecanice prin

aschiere
6.

http://www.google.com

http://www.scribd.com

Utilaje si echipamente pentru prelucrari mecanice

http://www.scribd.com