LICEUL TEHNOLOGIC SF.

PANTELIMON
BUCURESTI

PROIECT DE PRACTICA

CALIFICAREA :TEHNICIAN MECATRONIST

TEMA:STRUNGUL NORMAL

ELEV:
ANTON ALEXANDRU MARIUS GABRIEL
INDRUMATOR:
BARLEAN ANGELA
ARGUMENT

Aceasta lucrare a fost conceputa sa raspunda nevoii elevilor de pregatire in

domeniul tehnic. La sfarsitul nivelului 3, elevul trebuie :fie sa se poata integra activ
si concret in viata profesionala, fie sa isi continue studiile la nivel superior.
Viitorul absolvent al liceului va trebui conform diplomei sa raspunda
nivelului de pregatire (Tehnician pentru prelucrari mecanice) al pietei europene a
muncii.
Lucrarea incorporeaza stadiul actual al achizitiilor la modulele tehnice si
este in egala masura rezultatul muncii elevilor dar si al profesorilor care au
contribuit la acumularea si imbogatirea conceptelor stiintifice in domeniu, de-a
lungul anilor de liceu.
Educatia tehnica este o parte integranta a omului modern, prin care acesta va
reusi sa cunoasca, sa inteleaga si sa se integreze in mediul tehnic si tehnologic,
dezvoltandu-l in scopurile sale.
Obiectivele dupa care a fost elaborat acest proiect sunt in concordanta cu
programele scolare in vigoare. Acest tip de lucrare antreneaza elevul in
confruntarea permanenta cu performantele inregistrate in acest domeniu in lume.
Proiectul reflecte insusirea de catre elev a limbajului tehnic, a bazelor
stiintifice ale tehnicii si tehnologiilor moderne de prelucrare, a principalelor
procese de productie si prelucrare precum si gandirea tehnica, inventivitatea,
curiozitatea stiintifica.
In procesul de pregatire a elevului nu poate fi separata partea teoretica de cea
practica deoarece ele se conditioneaza reciproc. Prin temele propuse pentru
elaborarea proiectelor s-a urmarit dezvoltarea creativitati, a logicii.
Proiectul s-a conceput in clasa, prin definirea si intelegerea sarcinii. El s-a
elaborate pe parcursul semestrului al II lea, stimuland puterea de decizie a elevului
si creand oportunitati da a demonstra ce stiu sa faca intr-o varietate de situatii si
contexte.
Continutul stiintific intregeste lantul cunostintelor acumulate din clasele a
IX a-a XIII a, in domeniul mecanic si al prelucrarilor, aducand totodata unele
elemente de noutate pe drumul dificil dar mereu interesant al cunoasterii.

Strungul normal

Parti componente principale si cinematica

strungurilor
normale
Strungurile sunt masinile-unelte destinate prelucrarii suprafetelor de
revolutie prin combinarea miscarii de rotatie (executata de semifabricat)
cu miscarea de avans (executata de scula)
Suprafetele caracteristice ce se prelucreaza sunt : cilindrica sau
conica , exterioara sau interioara , plana , elicoidala , spirala , toate
prelucrate cu cutit de strunjit . Se mai utilizeaza si alte tipuri de scule cum
sunt : burghiul , alezorul , tarodul , filiera etc. In cazuri exceptionale se pot
efectua si operatii de frezare sau rectificare , prin utilizarea dispozitivelor
corespunzatoare de adaptare .
Caracteristica strungurilor longitudinale universale consta in faptul ca
arborele principal este orizontal , avansul cu cursa mare este in directia
axei arborelui principal si permite prelucrarea unei game largi de operatii ,
tipuri de dimensiuni de suprafete.
Partile componente principale si miscarile efectuate sunt redate in
figura (1)

Papusa fixa 1 contine lantul cinematic al miscarii principale (cutia de

viteze CV). Miscarea este preluata de la motorul electric Me si transmisa la
arborele principal 2 , pe care se afla mandrinul 3 , in care se fixeaza in
suportul 4 care , impreuna cu sania portscula 5 , executa miscarea de
avans manuala IV .
Scula mai executa avansul transversal III impreuna cu sania
transversala , si avansul longitudinal II impreuna cu caruciorul 7. Avansul
longitudinal II poate fi avans de strunjire cand este preluat de la bara de
avans (BA) , sau avans de filetare , cand miscarea este preluata de la

surubul conducator (SC) . Ramificarea miscarilor se produce in cutia

caruciorului (CC).
Lantul cinematic al miscarilor de avans preia miscarea din cutia
de viteze si o transmite prin lira rotilor de schimb (RS) la cutia de avansuri
(ca). De aici miscarea se ramifica catre bara de avans (bara canelata) sau
catre surubul conducator.
Semifabricatele lungi se sprijina cu varful din pinola 8 a papusii mobile 9 .
Papusa mobila si pinola pot fi pozitionate axial , pe ghidaje longitudinale
ale batiului , in functie de lungimea semifabricatului .
Aschiile rezultate din prelucrare si lichidul de racire-ungere sunt
colectate in tava 10. Toate subansamblurile strungurilor sunt montate pe
batiul 11.
In figura 2 este prezentata fotografia unui asemenea strung , cu
mentionarea principalelor organe de comanda , care sunt : 1 -maneta
pentru legarea strungului la reteaua electrica de alimentara ; 2 -maneta
pentru pornirea si oprirea miscarii principale , respectiv de rotire a
arborelui principal ; 3 si 4 manete pentru schimbarea turatiei arborelui
principal ; 5 maneta pentru alegerea domeniului de valori ale avansului si
filetelor (1:8 ; 1:1 ; 8:1) ; 6 maneta pentru ramificarea miscarii catre bara
de avans sau catre surubul conducator ; 7 maneta pentru selectarea
felului filetului (metric , toli etc) ; 8 si 9 roti de mana pentru mecanismul
Norton ; 10 roata de mana pentru actionarea pinolei ; 11 maneta pentru
blocarea pinolei ; 12 maneta pentru blocarea suportului de scule ; 13
maneta pentru avans transveral ; 14 maneta pentru actionarea saniei
portscula ; 15 si 16 limitator de cursa ; 17 roata de mana pentru
deplasaea caruciorului ; 18 maneta pentru selectarea asamblului
longitudinal , transversal si de filetare ; 19 maneta pentru avans rapid ;
20 suruburi de blocare a papusii mobile .
Schema cinematica a unui strung longitudinal simplu contine :
a-lantul cinematic al miscarii de principale , care asigura gama vitezelor de
aschiere (; )

b lantul cinematic de avans longitudinal (s t) ;

c lantul cinematic de avans transversal (s t)
d lantul cinematic al avansului de filetare.
Posibilitatile de miscare se pot stabili cu ajutorul a schemei
structurale.
De la arborele I prin cele trei perechi de roti dintate , care realizeaza trei
rapoarte de transmitere diferite , ajunge la arborele II care , astfel , va
avea trei turatii diferite. Mai departe , prin cele doua perechi de roti dintate
, miscarea ajunge la arborele principal III , care va avea sase turatii
diferite.
Lantului cinematic al miscarilor de avans leaga arborele principal cu
suportul portscula , care executa unul dintre cele trei feluri de avans.
Legatura cinematica este justificata prin definitia avansului , ca fiind cursa
efectuata de scula in timp ce arborele principal , impreuna cu
semifabricatul , se roteste cu 360 .Deci miscarea este preluata de la
arborele III cu angrenajul z11 , z12 si transmisa prin rotile de schimb la
arborele V . De aici prin cele trei angrenaje , la arborele VII . De la arborele
VII , prin cuplajul C , miscarea ajunge la ramificatia R , de unde se continua
spre bata de avans VIII sau spre surubul conducator IX.
De la bara de avans , prin inversorul cu roti conice , miscarea ajunge la
arborele X , iar prin angrenajul z 25 si z26 la arborele XI . De aici , prin roata
baladoare z27 , miscarea este dirijata spre pinionul z 30 , care angreneaza cu
cremaliera CR si se obtine avansul longitudinal (s l) sau spre surubul
transveral XIII , care realizeaza avansul transversal (s t) .Avansurile
longitudinal si transversal se pot obtine si manul , actionandu-se asupra
rotilor de mana R1 sau R2 .
Schema cinematica a cutiei de viteze de la strungul longitudinal
universal S-3 , de fabricatie romaneasca , este redata in figura. Lantul
cinematic , cuprins in cutia de viteze , transmite miscarea de la motorul
electric (nereprezentat in figura ) , prin roata de curea c , la arborele

principal IV. Pe arborele I se afla cuplajele C 1 si C2 cu care se comanda

pornirea , oprirea si inversarea sensului miscarii arborelui principal .
Prin cuplajul C 1 , cuplat , de la arborele I la II miscarea se transmite cu
doua rapoarte de transmitere z1/z6 si z2/z7 . Cu cuplajul C2 , miscarea la
arborele II se transmite un singur raport de transmitere , ca produs a doua
rapoarte partiale z3/z1 * z5/z10 . De la arborele II la III miscarea se transmite
cu trei rapoarte de transmitere z8/z11* z9/z12 si z10/z13 .
De la arborele III la II miscarea se transmite de doua cai si anume
prin actionarea cuplajelor C3 sau C1. Cand cuplajul C3 este cuplat , miscrea
se transmite prin arborii V si VI. Intre arborii III si V rapoastele de
transmitere sunt formate cu rotile z 15/z17 si z16/z18 , intre arborii V si VI cu
rotile z19/z22 si z
/z21 , iar intre arborii VI si IV cu rotile z 23/z24

20

Schema cinematica a cutiei de avansuri,apartinand lantului

cinematic al miscarilor de avans al aceluiasi strung universal S-3,este
reprezentata in figura. Cutia de avansuri permite obtinerea avansurilor
de strunjire si a avansurilor de filetare.Se pot prelucra 2 feluri de filetari:afilet metric;b-filet in toil(whitworth).Pentru obtinerea avansurilor de
strunjire roata baladoare z24 este in angrenre cu roata z21,unde se
trnsmite la bara de avans B A.
Cele doua tipuri de filete se obtin prin schimbarea numerelor de
dinti la rotile de schimb a,b.
In cazul trnsmiterii avansurilor de strunjire, de la bara de avans B
A,miscarea se prea de catre angrenajele cuprinse in cutia caruciorului
,unde
se ramifica
spre
cremaliera (pentru obtinerea avansului
longitudinal ) sau spre surubul transversal( pentru obtinerea avansului
transversal).
Cinematica cutiei caruciorului de la strungul universal S-3 este
asemanatoare cu cea strungului simplu.Principalele deosebiri constau in
existenta unui mecanism de siguranta (care decupleaza lantul cinematic
daca caruciorul intampina rezistenta mai mare decat cea admisa).Este

cazul folosirii opritorului fix pentru oprirea caruciorului la cota fixa sau
cand caruciorul se blocheza intamplator si astfel se evita deteriorari ale
strungului.

Posibilitatile tehnologice ale strungurilor

normale si reglarile
specifice aferente

In afara prelucrarilor obisnuite ,cum sunt prelucrarea suprafetelor

cilindrice si plane(frontale),pe strunguri se prelucreaza si suprafete
conice,suprafetele in spirala si altele.
Pelucrarea suprafetelor elicoidale(filetele).Suprafetele elicoidale se
caracterizeaza
prin marimea si forma sectiunii spirei
,sau golului si prin pasul eliciei.Asemenea suprafete se pot prelucra atat
pe suprafete cilindrice ,cat si conice,respective pe suprafete exterioare
sau suprafete interioare.
Dupa forma sectiunii spirei ,sau canalului elicoidal,se deosebesc
urmatoarele filete:a- triunghiular ;b-trapezoidal;c-patrat;d-rotund;e- dinti
de ferastrau;f-speciale.
Dupa unitatea de masura si modul de exprimare a marimii pasului
canalului elicoidal,se deosebesc filete:a-metrice;b-in toil;(Whitworth).
Canale elicoidale se pot prelucra pe strung cu ajutorul sculelor de
tipul tarodului sau filierei sau cu ajutorul cutitului de filetat.
In cazul cand se utilizeaza tarodul sau filiera,semifabricatul este
antrenat in miscare de rotatie,iar scula ,fixata intr-un dispozitiv,este tinuta
manual,sau in pinola papusii mobile si actioneza axial pana se prelucreaza

una-doua spire,dupa care miscarea axiala se obtine automat,ca urmare a

constructiei sculei.Scula are directoarea elicoidala materializata.
Cand se prelucreaza cu cutit,acesta este montat in suportul portsula
al caruciorului,cu care, impreuna, realizeaza miscarea axiala.Cele doua
miscari,de rotatie si de translatie,sunt legate cinematic pentru a realiza
conditia ca in timp ce se roteste cu 360o , cutitul sa inainteze axial cu cursa
egala cu pasul elicei de prelucrat.Aceasta legatura este relizata de lantul
cinematic de filetare.
Cele doua organe finale ale lantului cinematic sunt:a-mandrinul
universal cu piesa de prelucrat P si b-caruciorul c.Legatura intre aceste
organe este realizata de doua perechi de roti de schimb a/b si c/d si
mecanismul surub conducator-piulita.
Prelucrarea suprafetelor conice pe strungul universal se poate face
prin mai multe metode.Alegerea metodei depinde de dimensiunile
suprafetei conice,de numarul lotului de piese prelucrate,de marimea
coincitatii,de felul suprafetei (exterioara sau interioara)s.a.
a-cutit profilat se prelucreza suprafetele a caror genertoare este scurta
.Muchia aschietoare a cutitului este mai lunga decat generatoarea
suprafetei prelucrate .Muchia aschietoare a cutitului se inclina cu unghiul
conicitatii dupa care ,in timp ce piesa executa miscarea de rotatie cu
viteza de aschiere v,scula inainteaza cu avans longitudinal sau cu avans
transversal;
b-prin inclinarea ghidajelor saniei portscula se pot prelucra suprafete a
caror generatoare este mai scurta decat marimea cursei saniei
portscula.Sania portscula,montata pe sania transversala a caruciorului
triunghiului,se roteste in plan orizontal cu conicitate dupa care se
blocheaza cu ajutorul surubului.La strungurilui mici si mijlocii avansul
saniei portscula se obtine manual din care cauza aceasta metoda este
obositoare si neproductiva.
c-utilizand dispozitive de strunjit conic se pot prelucra suprafete conice cu
generatoare lunga,in conditiile productiei de serie,cu productivitate si

precizie buna.Dispozitivele de copiat , utilizate la strunguri,pot fi

macanice sau hidraulice.
Dispozitivul mecanic se compune din rigla 3,care se poate roti si bloca
la valoarea unghiului conicitatii .
Pe ghidajele riglei 3 gliseaza piesa 5 care se leaga de sania transversala
2 prin intermediul tijei 4 si a surubului transversal, dupa ce s-a interupt
fixarea axiala a surubului transversal.Rigla 3 este fixate pe strungul 6,
care la randul sau este rigidizat de batiul strungului.
d-metoda deplasarii transversale a varfului papusii mobile se utilizeaza la
prelucrarea suprafetelor cu conicitate mica, diametre mici si lungime
mare a pieselor .Semifabricatul se monteaza intre varfuri ,antrenarea
facandu-se cu inima de antrenare.Varful papusii mobile se deplaseaza
transversal cu masa h,prin deplasarea corpului papusii mobile pe
ghidajele transversale ale placii de baza a papusii.

Accesoriile principale ale strungurilor

normale
Inainte de inceperea prelucrarii pe strung,sunt necesare o seama de
operatii de pregatire care constau in:
-alegerea modului desprindere a semifabricatului si sculelor;
-montarea si verificarea dipozitivelor de prindere a semifabricatului si
sculelor;
-determinarea parametrilor regimului de aschiere stabilit ;
-stabilirea metodelor si instrumentelor corespunzatoare verificarii
dimensiunilor,calitatii suprafetelor prelucrate s.a.

Diversiunea mare a dimensiunilor si formelor de piese de

prelucrat,a tipurilor de suprafete si procedeelor de prelucrare,impune ca
strungul sa fie dotat cu anumite accesorii pentru prindere si antrenarea
smifabricatelor si sculelor,dispozitivelor de copiat,chei,roti de schimb
pentru reglarea lanturilor cinematice si altele.
Pe strungurile universale semifabricatele se fixeaza in diverse
moduri:
a-daca raportul dintre lungimea L si diametrul Da piesei nu
depaseste4(L/D<4atunci se prinde in consola cu mandrinul universal;
b-daca acest raport se afla intre valorile 4 si 10,deci4<L/D<10,atunci la un
capat se fixeaza in mandrinul universal,iar la celalalt se sprijina cu un
varf montat in papusa mobila;
c-daca raportul L/T>10 ,semifabricatul se monteza intre varfuri si se
sprijina suplimentaer cu luneta fixa sau luneta mobila.
Dispozitivele de prindere si antrenarea semifabricatului trebuie sa
asigure pozitia corecta a semifabricatului in timpul preliucrarii,sa nu
deformeze piesa,sa asigure rapiditatea prinderii si desprinderii,sa fie usor
si simplu ,sa fie usor manevrabil si intretinut etc.
Cel mai des utilizate dispozitive de prindere si antrenare a
semifabricatlor la strunguri sunt:
a-mandrinul universal;
b-varful fix si varful mobil;
c-bucsa extensibila;
d-inima de antrenare;
c-luneta fixa si mobila etc.
Mandrinul universal serveste la orientatrea si strangerea concentrica a
semifabricatelor cu axa de rotatie a arborelui principal.Orintarea si
strangerea se realizeaza cu ajutorul a trei bacuri care pot fi deplasate

simultan in directie radiala, (trei puncte fiind suficiente pentru a defini

matematic un cerc). Cu un asemenea mandarin se pot prinde suprafete
cilindrice,sau cu sectiune poligoanala,,avand numarul laturilor trei sau
un multiplu al lui trei.Pentru piesa avand sectiunea cu patru laturi ,sau
multiplu al lui patru ,se construiesc si mandrine cu patru bacuri.
Mandrinul se fixeaza pe arborele principal prin intermediul unei
flanse.

Mandrinul universal

Cutite pentru strunjirea suprafetelor exterioare

1 si 11 cutite pentru tesire

2 cutit pentru retezare
1,3,7 si 11 cutite pentru strunjire longitudinala
4 cutit pentru rotunjire
5 si 6 cutite pentru planare
8 si 9 cutite pentru canelare
10 cutit pentru filetare

Tipuri de suporturi port-cutite

c) port-cutit cu 4 pozitii
a) port-cutit cu placa
d) port-cutit cu blocuri chimbabile
b) port-cutit cu 2 suruburi de
strangere

Tipuri de piese ce pot fi prelucrate pe strungul normal

Prinderea pieselor intre varfuri

Varfuri

REPARAREA STRUNGURILOR NORMALE

Strungul normal care intra in reparative, inainte de demontare, este supus

verificarii tehnice, pentru a se cunoaste gradul de uzura si a se stabili procesul
tehnologic de reparare. Verificarile importante obligatorii de executat sunt:
- verificarea inaltimii varfurilor papusii fixe si papusii mobile;
- verificarea paralelismului ghidajelor cu axa arborelui principal;
- verificarea paralelismului axului pinolei cu ghidajele masinii;
- controlul zgomotului si trepidatiilor produse de masina;
- consultarea lucratorului masinii asupra neplacerilor produse de exploatare
- verificarea aspectului.
Inaltimea varfurilor se verifica astfel: se curata alezajele conice ale celor 2
papusi, se monteaza varfurile fixe, iar intre varfuri se prinde dornul de control.Pe
suportul cutitului, se masoara cu un comparator, inaltimea maxima a dornului,
langa papusa fixa si langa papusa mobile. Denivelarea lor se stabileste prin
diferenta.
Paralelismul ghidajelor cu axa arborelui principal se verifica astfel: se monteaza
un dorn in gaura conica a masinii, iar pe carucior se fixeaza un comparator.
Deplasand palpatorul de-a lungul generatoarei dornului de control se poate stabili
abaterea. Aceasta verificare se poate face atat in plan orizontal cat si in plan
vertical.
In mod similar se verifica paralelismul axului pinolei cu ghidajele batiului (se
introduce dornul in gaura conica a pinolei).
Defectele constatate se vor consemna in procesul verbal de primire a masinii in
reparatie.
REPARAREA BATIURILOR

Repararea batiurilor se rezuma in principal la repararea ghidajelor uzate.

Este foarte important de stabilit succesiunea diferitelor ghidaje si alegerea
ghidajului principal de referinta fata de care se repara toate ghidajele. Ghidajele de
referinta se aleg intotdeauna cele mai putin uzate.Batiurile strungurilor normale au
ghidajele orizontale.
Batiurile pot avea papusa fixa dintr-o singura bucata sau detasabila.Se repara
separate ghidajele papusii mobile si ghidajele superioare ale caruciorului. Se va
acorda o atentie deosebita asigurarii paralelismului reciproc intre cele 2 ghidaje.
Verificarea se face cu ajutorul unui comparator.

REPARAREA ALTOR ELEMENTE COMPONENTE

Cutia de avansuri primeste miscarea de la cutia de viteze prin intermediul

rotilor de schimb. Cinematica cutiei de avansuri este realizata prin blocuri
baladoare, comandate prin mecanismul cu came plane.
Caruciorul primeste miscarea de avans longitudinal prin intermediul
arborelui avansurilor. Pentru obtinerea avansului rapid la carucior si sanie, pe
arborele de iesire din cutia de avansuri este prevazut un cuplaj care desface
legatura dintre cutia de avansuri si arboreal avansurilor, ele rotindu-se cu turatii
diferite.
Repararea cutiei de avansuri consta in reconditionarea pieselor ce se
uzeaza:surubul conducator, piulita de cuplare, arborele avansurilor, rotile dintate,
arborii canelati si netezi, lagare, bucse etc.
La montarea arborelui avansurilor si al surubului conducator in locasurile
din cutia de avans si cutia de viteze apar unele dificultati. Surubul conducator si
arboreal avansurilor se monteaza dupa ce s-a verificat ca ele corespund conditiilor
tehnice, dup ace s-au razuit ghidajele superioare ale batiului, dup ace caruciorul,
corpul cutiei de avans si suportul s-au montat la locurile lor, s-au curatat bavurile
cu razuitorul.Se mai curata urmele de lovituri existente pe suprafetele de reazem
sau gaurile pentru bucse, dup ace s-au inlocuit bucsele uzate cu altele noi.
Axele lagarelor surubului conducator trebuie sa fie paralele cu ghidajele
patului in plan vertical si in plan orizontal. Verificarea se face succesiv la ambele
capete ale batiului cu un comparator montat pe carucior si cu palpatorul sprijinit pe
suprafata exterioara a surubului sau arborelui in plan vertical sau orizontal.
Pentru eliminarea abaterilor de la parallelism in plan vertical se poate monta
o bucsa cu gaura excentrica fata de suprafata exterioara, in suport.
Dupa ce s-a obtinut paralelismul necesar intre surubul conducator si
ghidajele batiului, se realizeaza prin ajustare, coaxialitatea surubului conducator si
a piulitei de cuplare.
Pentru realizarea acestei coaxialitati se pilesc sau se raboteaza suprafetele de
contact ale caruciorului si cutiei caruciorului. Stratul ce urmeaza a fi indepartat se
stabileste cu multa grija.
Saniile sunt ansambluri alcatuite in principal din 5 parti si anume:
- sania longitudinal
- sania transversal
- suportul intermediar rotativ
- sania portcutit
- portcutitul multiplu.

Suprafetele de lucru ale saniilor se ajusteaza prin metodele descries

anterior.Razuirea suprafetelor saniilor se termina atunci cind s-au obtinut cel putin
8 pete pe o suprafata de 25x25mm. De asemenea se razuiesc penele de ghidaj.
Arborele principal se regleaza cu ajutorul piulitelor si contrapiulitelor pana se
asigura rotirea lui usoara.
Suprafetele inferioare de reazem ale papusilor fixe se razuiesc dupa
ghidajele batiului. Se verifica apoi cu urme de vopsea pentru a se obtine
paralelismul intre axa arborelui principal si ghidajele batiului in plan vertical si in
plan orizontal.
Papusa mobila se repara dupa ce au fost reparate ghidajele batiului, papusii
fixe si caruciorului. Piesele care se repara sunt: corpul, placa suport, piulita,
surubul, pinola si flansa.
Dupa reparative trebuie sa se obtina coaxialitatea varfurilor papusilor fixa si
mobila. Papusile se centreaza prin ajustarea papusii mobile.
Placa support se razuieste pana cand se obtin cel putin 8 pete de contact pe o
suprafata de 25x25mm.
Coaxialitatea varfurilor papusilor se verifica cu comparatorul.
In cadrul reparatiei unui strung paralel se mai repara: sistemul de transmisie,
pompa de ulei, pompa de racire, dispozitivele de protective, instalatia electrica etc.
VERIFICAREA STRUNGURILOR DUPA REPARATIE
- Verificarea rectilinitatii in plan vertical a ghidajelor pentru carucior.
Se asaza pe ghidaje o punte speciala avand 2 reazeme pe ghidajul ce se
verifica si unul pe calalalt ghidaj. Distanta dintre reazemele puntii pe ghidajul ce se
verifica trebuie sa fie mai mica decat jumatate din lungimea caruciorului sis a nu
depaseasca 500mm. Pe punte se asaza o nivela cu bula de aer, paralel cu ghidajul.
Se deplaseaza puntea cu nivela in lungul ghidajelor pe intreaga lungime.
- Verficarea paralelismului ghidajelor pentru carucior
Pe ghidajele ce verifica se asaza o punte speciala, iar pe ea o nivela cu bula de
aer. Se deplaseaza puntea cu nivela in lungul ghidajelor ce se verifica pe toata
lungimea.
- Verificarea bataii radiale a suprafetei cilindrice de centrare a arborelui
principal
Se asaza comparatorul astfel incat palpatorul sa vina in contact cu suprafata de
centrare a arborelui principal si se roteste capatul arborelui.
- Verificarea bataii radiale a alezajului conic al arborelui principal.
In alezajul principal se introduce un dorn cilindric de control. Se asaza
comparatorul astfel incat palpatorul sau sa vina in contact cu suprafata dornului.
Se roteste arborele principal.

- Verificarea bataii axiale a arborelui principal

In alezajul arborelui principal se introduce un dorn scurt avand suprafata
frontala perpendicular pe axa arborelui. Se asaza comparatorul astfel incat
palpatorul sau sa vina in contact cu dornul in central suprafetei sale frontale. Se
roteste arborele principal impingandu-l in directia efortului axial produs in timpul
lucrului.
- Verificarea paralelismului arborelui principal fata de directia de deplasare a
caruciorului
Se introduce in alezajul principal un dorn cilindric de control. Pe carucior se
fixeaza comparatorul astfel incat palpatorul sa vina in contact cu suprafata
dornului. Se deplaseaza caruciorul de-a lungul ghidajelor. Abaterea se masoara pe
2 generatoare diametral opuse (rotindu-se arborele principal cu 180). Eroarea este
media aritmetica a rezultatelor celor 2 masuratori facute in acelasi plan.
- Verificarea pozitiei axelor alezajelor arborelui principal si al pinolei la
aceeasi inaltime fata de ghidaje pentru carucior
Se prinde intre varfurile strungului un dorn cilindric, cu o lungime egala cu
aproximativ dublul lungimii caruciorului. Se fixeaza comparatorul pe sanie in asa
fel incat palpatorul lui sa fie in contact cu suprafata dornului pe generetoarea
superioara. Se determina indicatia maxima a acomparatorului prin deplasarea
inainte si inapoi a saniei. Se fac masurari la ambele capete ale dornului. Eroarea
este diferenta dintre indicatiile maxime ale comparatorului obtinute la cele 2
masuratori.
- Verificarea preciziei pasului surubului conducator si a transmisiei de la
arborele principal la surubul conducator
Se prinde un etalon intre varfurile strungului pe care s-a insurubat o piulita
prelucrata foarte prcis. Piulita se fixeaza astfel incat la rotirea surubului sa se
poata deplasa in lungul acestuia. Se fixeaza comparatorul pe carucior astfel incat
palpatorul lui sa vina in contact cu suprafata frontal a piulitei. Se imprima
surubului conducator o miscare de rotatie (transmisia de la arborele principal este
astfel executata incat pasul surubului etalon sa fie egal cu cel al surubului
conducator. Diferenta indicatiilor comparatorului in 2 puncte oarecare de pe
lungimea surubului etalon reprezinta eroarea surubului conducator si a transmisiei
pe aceasta lungime. Verificarea se face pe cateva portiuni ale surubului conducator.
- Verificarea ovalitatii si conicitatii piesei prelucrate prin strunjire de finisare
Se prelucreaza un cilindru prins in universalul strungului. Diametrul cilindrului
trebuie sa fie cel putin un sfert din inaltimea varfurilor, iar lungimea sa fie egala cu
inaltimea varfurilor, insa maximum 300mm.
Dupa strunjire se masoara cilindrul cu micrometrul. Eroarea este data de
diferenta dintre diametrul perpendicular in orice sectiune a cilindrului sau
diametrul din acelasi plan axial, pe o anumita lungime.

MASURI PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA LA

REPARAREA STRUNGULUI NORMAL
Universalele si plansaibele de prindere trebuie bine fixate pe arborele principal
si asigurate impotriva desurubarii la inversarea sensului de rotatie.
Inainte de inceperea lucrului, muncitorul va verifica starea de functionare a
fiecarui bac de la universal. De asemenea trebuie bine fixate pe arborele principal
al masinii si dispozitivele specifice, in cazul cand se folosesc alte dispositive de
strangerea pieselor decat universalul sau plansaiba.
Muncitorul va fixa bine piesa in universalul strungului sau intre varfuri pentru a
nu fi smulsa sau azvarlita in timpul lucrului. Cheia universalului sau alte scule cu
care se strange dispozitivul trbuie sa se scoata inainte de pornirea strungului. In
cazul folosirii universalului de prindere cu falci si nefolosirii varfului papusii
mobile, se vor prelucra numai piese scurte. La strunjirea exterioara a pieselor lungi
se vor folosi varful papusii mobile si lunetele.
La inceperea lucrului, muncitorul trebuie sa verifice daca modul in care este
ascutit cutitul si profilul acestuia corespund prelucrarii pe care trebuie sa o execute,
precum si materialului din care este confectionata piesa. In cazul cutitelor
prevazute cu placute din carburi metalice, se va controla fixarea placutei pe
support, precum si daca exista fisuri. Aceste cutite se vor feri de lovituri mecanice.
Fixarea cutitelor in support trebuie sa se faca astfel ca inaltimea varfului cutitului
sa corespunda procesului de aschiere respectiv. Portiunea de cutit iesita din consola
nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 oridin inaltimea corpuuli cutitului. Strangerea
cutitului in support se va face cel putin cu 2 suruburi; acestea vor fi bine stranse
pentru a se evita desprinderea cutitului in timpul lucrului.
Apropierea cutitului de piesa de prelucrat se va face treptat si numai dupa
punerea in miscare de rotatie a piesei. In caz contrar, exista pericolul smulgerii
piesei din universal sau ruperii cutitului. La oprire se va decuple intai avansul si
apoi se va opri arborele principal al masinii.
In cazul cand in timpul prelucrarii se produc vibratii se va opri imediat masina
si se va proceda la constatarea cauzelor si inlaturarea lor si numai dupa aceea se va
putea continua lucrul.
Laprelucrarea pieselor din bare lungi, totdeauna barele vor fi protejate in suporti
speciali de sustinere pentru acest gen de prelucrare.
In timpul lucrului la strung, muncitorul va folosi ecranul de protectie sau
ochelarii, salopeta va fi bine ajustata pe corp. Parul lung trebuie sa fie legat. Se
interzice indepartarea aschiilor cu mana sau spalarea cu solutie de racire.

Lucratorul strungar nu are voie sa umble la instalatia electrica. Ori de cate ori
constata o functionare anormala a masinii, trebuie sa opreasca masina si sa anunte
maistrul de atelier sau mecanicul de intretin

Aspecte privind exploatarea mainilorunelte

Masinile-unelte ca elemente principale in industria constructiilor de

masini,in realizarea unor productii de bunuri materiale,impugn o atentie
deosebita in privinta conditiilor in care se realizeaza procesul tehnologic
de prelucrare,exploatarea si intretinerea lor,stiut find de defectarea brusca
a unei masini unelte in unele cazuri poate determina intreruperi si chiar
pierderi importante in procesul de productie.
Exploatarea rationala a masinilor unelte a devenit o problema de
interes major pentru constructia moderna de masini unelte ,mai ales prin
prisma
fiabilitatii si durabilitatii lor. Aceasta datorita folosirii
unor
regimuri de lucru tot mai intensive,maririi intensitatii de utilizare in timp a
masinilor,cerintelor referitoare la precizia de prelucrare obtinuta in
decursul perioadei de exploatare.
La exploatarea masinilor-unelte
indicii de performanta a ,masinii:

trebuie avut in vedere,in primul rand

-capacitetea de productie(volumul de produse realizate in unitate de timp

tinand cont de regimul de lucru al masinii si de timpii auxiliari propii.
-precizia de prelucrare care este influentata de rigiditatea masinii. Precizia
de prelucrare se exprima prin abaterea minima ce se poate realiza
sistematic in cadrul unei capacitate de productie nominale .

-rugozitatea minima a suprafetei prelucrate care se coreleaza cu precizia

de prelucrare.
-gradul de automatizare care este un indicator modern pentru care se
urmareste o valoare maxima in conditii de eficienta economica.
-randamentul masinii unelte,un indicator tot mai important in legatura cu
cerintele economice de energie.
-siguranta in functionarea sau fiabilitate reflecta probabilitatea defectarii
masinii avand in vedere complexitate componentelor sale.
Avand in vedere multitudinea tipodimensiunilor de
masini unelte,
exploatarea rationala nu poate fi
realizata
decat cunoscand
particularitatile
fiecareia si in acelasi timp
proprietatile generale
commune.
Problemele legate de deservire si intretinere,suprapuse peste fiabilitatea
reala a masinii pot influenta hotarator functionarea
masinilor
in
exploatarea,fapt care determina in unele cazuri instruirea in mod special
a muncitorului care deserveste masina-unealta.

Necesitatea ntreinerii mainilor unelte

1.Lucrari de intretinere executate de
catre muncitorii care deservesc masinile.
Pentru ca exploatarea si intretinerea masinilor-unelte sa decurga
normal trebuie ca muncitorii care lucreaza cu ele sa le cunoasca
posibilitatea tehnologica si instrumental de intretinere .
In aceste instructiuni se indica reguli de pornire ,oprire,reglare sic el de
trecere la alte operatii,functionarea masinii, perioca de ungere si calitatea
uleiurilor.
Exploatarea rationala consta in urmatoarele:

-organizarea locului de munca inainte de inceperea schimbului,adica

asezarea sculelor si piselor in locuri potrivite.
-strangerea ghidajelor si ungerea lor cu ulei.
-eliminarea jocurilor prin strangerea penelor saniilor.
-evitarea schimbarii in timpul lucrului a turatilor.
-controlarea nivelului de ulei din cutia de viteze, nivel care trebuie sa fie in
dreptul vizorului de control.
-verificarea intinderi curelelor de transmisie.

2.Lucrari de intreprindere executate de personalul de intretinere.

Persoanele de intretinere executa trecerea in revizie si verificare starii
de functionarea a masinii-unelte.Trecerile in revizie,scot in evidenta
deficientele produse de marimea uzurii pieselor sau de stacilirea fixarii
lor Reviziile pot fi zilnice sau periodice.
Revizia zilnica se face fara oprirea masnii-unelte de catre lacatusul de
intretinere.Aceasta asculta zgomotul mecanismelor,strange imbinarile care
nu sunt fixate rezistent inlatura defectele marunte.
Revizia periodica presupune verificarea starii suprafetelor, constatarea
jocului si verificarea sistemului de ungere.Lucratorul de intretinere trebuie
sa regleze cuplajele,sa inlocuiasca arcurile sau penele slabite sau rupte,sa
verifice reglajul intinderii.

3.Sisteme de reparatii.
Repararea masinilor-unelte se poate realiza prin mai multe sisteme:
a)Sistemul
de
repartii
executate
dupa
necesitatea,realizat neplanificat datorita uzarilor;

necessitate,relizat

b)Sistemul de reoaratii pe baza de constatari cand se stabileste termenul

pentru urmatoarea reparatie si volumul reparatiei;
c)Sistemul de reparti cu planificare rigida care prevede scoaterea
masinilor-unelte din functie:
d)Sistemul preventive de reparatii periodice planificare ce consta in
determinarea variatiei uzarilor in timp pentru piesele si organele
de
masini componente;
Lucrarile de reparatii reprezinta ansamblul de masuri in vederea
reconditonarii sau inlocuirii pieselor uzate.
In functie
capitala.

de masinile-unelte

sunt prevazute

reparatia

curenta si

4.Planificarea reparatiilor.
Se intocmeste planul anual de reparatii cand se tine seama de starea
tehnica a masinii ultima, reparatie executata, conditiile de exploatare.
Pe baza planificari anuale se intocmesc planurile anuale.
Metode de reparatii.
In functie de tipul
metode:

reparatiei se poate alege una din urmatoarele

a)Metoda reparatiilor pe loc,care se aplica fara deplasarea masinii-unelte;

b)Metoda reparatiei prin inlocuirea subansamblurilor care se aplica atunci
cand exista mai multe masini identice;

5.Subansamblurile demontabile se redirectioneaza in ateliere de repartii di

devin subansambluri de rezerva.

c)Metoda lucrarilor simulate care presupune impartirea lucrarilor de

reparatii pe mai multe grupe de operatii care se incredinteaza unei
echipei specializate;
d)Metoda lucrului in schimburi continue care se aplica atunci cand
reparatia trebuie sa se relizeze intr-un termen scurt si se lucreaza in 2,3
schimburi.
e)Metoda executari reparatiilor in timpul repaosului aplicat masinilor si
utilajelor care nu pot fi scoase din procesul de productie.
Reparatia care se executain pauza dintre schimburi.

6.Organizarea repararii masinilor si utilajelor.Reparatiile se executa in

ateliere dfe reparatii dintre care unul central si altele organizate pe langa
sectoarele de productie numite si ateliere de sector.
Sarcinile atelierelor de sector sunt urmatoarele:
-executare reviziilor tehnice si reparatiilor curente;
-executarea operatiilor planificate.
Atelierul central de reparatii are sarcinile:
-executarea piese de shimb;
-executarea inlocuirea pieselor uzate cu piese de schimb sau piese noi.

Bibliografie
1)Al.Vaida s.a-Exploatarea masinilor unelte,Editura Didactica pedagogica
1988 Bucuresti.

2)H.Grigorescu-Msini unelte,Editura Didactica

1976,manual pentru licee cu profil mechanic.

si Pedagogica Bucuresti

3)N.Huzeem-Masini , utilaje si instalatii din industria constructiilor

masini,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti 1978.

de

4)M.Voicu Utilaje si tehnologia

prelucrarilor
prin aschiere,Editura
Didactica si Pedagogica,Bucuresti 1988,manual pentru scoli profesionale.

5)S.Pece-Protectia muncii,Editura Didacticasi Pedagogica,Bucuresti 1996.

6)I,Gheghea s.a Exploatarea si intretinerea masinilor unelte cu comanda

Program, Editura Tehnica Bucuresti 1990.

7)Deacu
L-Exploatarea
Politehnic,1995.

8)Albu A.-Masini unelte

1990.

Masinilor-Unelte,Cluj

Napoca

si agregate .Cluj Napoca ,Institutul

Institutul

Politehnic