ARGUMENT

Aceasta lucrare a fost conceputa sa raspunda nevoii elevilor de pregatire in

domeniul tehnic. La sfarsitul nivelului 3, elevul trebuie :fie sa se poata integra activ
si concret in viata profesionala, fie sa isi continue studiile la nivel superior.
Viitorul absolvent al liceului va trebui conform diplomei sa raspunda
nivelului de pregatire (Tehnician pentru prelucrari mecanice) al pietei europene a
muncii.
Lucrarea incorporeaza stadiul actual al achizitiilor la modulele tehnice si
este in egala masura rezultatul muncii elevilor dar si al profesorilor care au
contribuit la acumularea si imbogatirea conceptelor stiintifice in domeniu, de-a
lungul anilor de liceu.
Educatia tehnica este o parte integranta a omului modern, prin care acesta va
reusi sa cunoasca, sa inteleaga si sa se integreze in mediul tehnic si tehnologic,
dezvoltandu-l in scopurile sale.
Obiectivele dupa care a fost elaborat acest proiect sunt in concordanta cu
programele scolare in vigoare. Acest tip de lucrare antreneaza elevul in
confruntarea permanenta cu performantele inregistrate in acest domeniu in lume.
Proiectul reflecte insusirea de catre elev a limbajului tehnic, a bazelor
stiintifice ale tehnicii si tehnologiilor moderne de prelucrare, a principalelor
procese de productie si prelucrare precum si gandirea tehnica, inventivitatea,
curiozitatea stiintifica.
In procesul de pregatire a elevului nu poate fi separata partea teoretica de cea
practica deoarece ele se conditioneaza reciproc. Prin temele propuse pentru
elaborarea proiectelor s-a urmarit dezvoltarea creativitati, a logicii.
Proiectul s-a conceput in clasa, prin definirea si intelegerea sarcinii. El s-a
elaborate pe parcursul semestrului al II lea, stimuland puterea de decizie a elevului
si creand oportunitati da a demonstra ce stiu sa faca intr-o varietate de situatii si
contexte.
Continutul stiintific intregeste lantul cunostintelor acumulate din clasele a IX
a-a XIII a, in domeniul mecanic si al prelucrarilor, aducand totodata unele
elemente de noutate pe drumul dificil dar mereu interesant al cunoasterii.
 Strungul normal
Parti componente principale si cinematica strungurilor
normale
Strungurile sunt masinile-unelte destinate prelucrarii suprafetelor de revolutie prin
combinarea miscarii de rotatie (executata de semifabricat) cu miscarea de avans (executata
de scula)

Suprafetele caracteristice ce se prelucreaza sunt : cilindrica sau conica , exterioara sau

interioara , plana , elicoidala , spirala , toate prelucrate cu cutit de strunjit . Se mai utilizeaza
si alte tipuri de scule cum sunt : burghiul , alezorul , tarodul , filiera etc. In cazuri exceptionale
se pot efectua si operatii de frezare sau rectificare , prin utilizarea dispozitivelor
corespunzatoare de adaptare .

Caracteristica strungurilor longitudinale universale consta in faptul ca arborele principal

este orizontal , avansul cu cursa mare este in directia axei arborelui principal si permite
prelucrarea unei game largi de operatii , tipuri de dimensiuni de suprafete.

Partile componente principale si miscarile efectuate sunt redate in figura (1)

Papusa fixa 1 contine lantul cinematic al miscarii principale (cutia de viteze CV).
Miscarea este preluata de la motorul electric Me si transmisa la arborele principal 2 , pe care
se afla mandrinul 3 , in care se fixeaza in suportul 4 care , impreuna cu sania portscula 5 ,
executa miscarea de avans manuala IV .

Scula mai executa avansul transversal III impreuna cu sania transversala , si avansul
longitudinal II impreuna cu caruciorul 7. Avansul longitudinal II poate fi avans de strunjire
cand este preluat de la bara de avans (BA) , sau avans de filetare , cand miscarea este
preluata de la surubul conducator (SC) . Ramificarea miscarilor se produce in cutia
caruciorului (CC).
 Lantul cinematic al miscarilor de avans preia miscarea din cutia de viteze si o
transmite prin lira rotilor de schimb (RS) la cutia de avansuri (ca). De aici miscarea se ramifica
catre bara de avans (bara canelata) sau catre surubul conducator.

Semifabricatele lungi se sprijina cu varful din pinola 8 a papusii mobile 9 . Papusa mobila si
pinola pot fi pozitionate axial , pe ghidaje longitudinale ale batiului , in functie de lungimea
semifabricatului .

Aschiile rezultate din prelucrare si lichidul de racire-ungere sunt colectate in tava

10. Toate subansamblurile strungurilor sunt montate pe batiul 11.

In figura 2 este prezentata fotografia unui asemenea strung , cu mentionarea

principalelor organe de comanda , care sunt : 1 -maneta pentru legarea strungului la reteaua
electrica de alimentara ; 2 -maneta pentru pornirea si oprirea miscarii principale , respectiv
de rotire a arborelui principal ; 3 si 4 –manete pentru schimbarea turatiei arborelui principal ;
5 –maneta pentru alegerea domeniului de valori ale avansului si filetelor (1:8 ; 1:1 ; 8:1) ; 6 –
maneta pentru ramificarea miscarii catre bara de avans sau catre surubul conducator ; 7 –
maneta pentru selectarea felului filetului (metric , toli etc) ; 8 si 9 –roti de mana pentru
mecanismul Norton ; 10 –roata de mana pentru actionarea pinolei ; 11 –maneta pentru
blocarea pinolei ; 12 –maneta pentru blocarea suportului de scule ; 13 –maneta pentru avans
transveral ; 14 –maneta pentru actionarea saniei portscula ; 15 si 16 –limitator de cursa ; 17
–roata de mana pentru deplasaea caruciorului ; 18 –maneta pentru selectarea asamblului
longitudinal , transversal si de filetare ; 19 –maneta pentru avans rapid ; 20 –suruburi de
blocare a papusii mobile .

Schema cinematica a unui strung longitudinal simplu contine :

a-lantul cinematic al miscarii de principale , care asigura gama vitezelor de aschiere (‫; )ﻻ‬

b –lantul cinematic de avans longitudinal (st) ;

c –lantul cinematic de avans transversal (st)

d –lantul cinematic al avansului de filetare.

Posibilitatile de miscare se pot stabili cu ajutorul a schemei structurale.

De la arborele I prin cele trei perechi de roti dintate , care realizeaza trei rapoarte de
transmitere diferite , ajunge la arborele II care , astfel , va avea trei turatii diferite. Mai
departe , prin cele doua perechi de roti dintate , miscarea ajunge la arborele principal III ,
care va avea sase turatii diferite.

Lantului cinematic al miscarilor de avans leaga arborele principal cu suportul portscula , care
executa unul dintre cele trei feluri de avans. Legatura cinematica este justificata prin definitia
avansului , ca fiind cursa efectuata de scula in timp ce arborele principal , impreuna cu
semifabricatul , se roteste cu 360º .Deci miscarea este preluata de la arborele III cu
angrenajul z11 , z12 si transmisa prin rotile de schimb la arborele V . De aici prin cele trei
angrenaje , la arborele VII . De la arborele VII , prin cuplajul C , miscarea ajunge la ramificatia
R , de unde se continua spre bata de avans VIII sau spre surubul conducator IX.

De la bara de avans , prin inversorul cu roti conice , miscarea ajunge la arborele X , iar prin
angrenajul z25 si z26 la arborele XI . De aici , prin roata baladoare z27 , miscarea este dirijata
spre pinionul z30 , care angreneaza cu cremaliera CR si se obtine avansul longitudinal (sl) sau
spre surubul transveral XIII , care realizeaza avansul transversal (st) .Avansurile longitudinal si
transversal se pot obtine si manul , actionandu-se asupra rotilor de mana R1 sau R2 .

Schema cinematica a cutiei de viteze de la strungul longitudinal universal S-3 , de

fabricatie romaneasca , este redata in figura. Lantul cinematic , cuprins in cutia de viteze ,
transmite miscarea de la motorul electric (nereprezentat in figura ) , prin roata de curea ‫ﻻ‬c ,
la arborele principal IV. Pe arborele I se afla cuplajele C1 si C2 cu care se comanda pornirea ,
oprirea si inversarea sensului miscarii arborelui principal .

Prin cuplajul C1 , cuplat , de la arborele I la II miscarea se transmite cu doua rapoarte de

transmitere z1/z6 si z2/z7 . Cu cuplajul C2 , miscarea la arborele II se transmite un singur raport
de transmitere , ca produs a doua rapoarte partiale z3/z1 * z5/z10 . De la arborele II la III
miscarea se transmite cu trei rapoarte de transmitere z8/z11* z9/z12 si z10/z13 .

De la arborele III la II miscarea se transmite de doua cai si anume prin actionarea

cuplajelor C3 sau C1. Cand cuplajul C3 este cuplat , miscrea se transmite prin arborii V si VI.
Intre arborii III si V rapoastele de transmitere sunt formate cu rotile z15/z17 si z16/z18 , intre
arborii V si VI cu rotile z19/z22 si z

20/z21 , iar intre arborii VI si IV cu rotile z23/z24

 Schema cinematica a cutiei de avansuri,apartinand lantului cinematic al miscarilor de
avans al aceluiasi strung universal S-3,este reprezentata in figura. Cutia de avansuri permite
obtinerea avansurilor de strunjire si a avansurilor de filetare.Se pot prelucra 2 feluri de
filetari:a-filet metric;b-filet in toil(whitworth).Pentru obtinerea avansurilor de strunjire
roata baladoare z24 este in angrenre cu roata z21,unde se trnsmite la bara de avans B A.

Cele doua tipuri de filete se obtin prin schimbarea numerelor de dinti la rotile de
schimb a,b.

In cazul trnsmiterii avansurilor de strunjire, de la bara de avans B A,miscarea se prea

de catre angrenajele cuprinse in cutia caruciorului ,unde se ramifica spre cremaliera
(pentru obtinerea avansului longitudinal ) sau spre surubul transversal( pentru obtinerea
avansului transversal).

Cinematica cutiei caruciorului de la strungul universal S-3 este asemanatoare cu cea

strungului simplu.Principalele deosebiri constau in existenta unui mecanism de siguranta
(care decupleaza lantul cinematic daca caruciorul intampina rezistenta mai mare decat
cea admisa).Este cazul folosirii opritorului fix pentru oprirea caruciorului la cota fixa sau
cand caruciorul se blocheza intamplator si astfel se evita deteriorari ale strungului.

Posibilitatile tehnologice ale strungurilor normale si reglarile

specifice aferente

In afara prelucrarilor obisnuite ,cum sunt prelucrarea suprafetelor cilindrice si

plane(frontale),pe strunguri se prelucreaza si suprafete conice,suprafetele in spirala si
altele.

Pelucrarea suprafetelor elicoidale(filetele).Suprafetele elicoidale se caracterizeaza

prin marimea si forma sectiunii spirei ,sau golului si prin pasul eliciei.Asemenea suprafete se
pot prelucra atat pe suprafete cilindrice ,cat si conice,respective pe suprafete exterioare
sau suprafete interioare.

Dupa forma sectiunii spirei ,sau canalului elicoidal,se deosebesc urmatoarele filete:a-
triunghiular ;b-trapezoidal;c-patrat;d-rotund;e- dinti de ferastrau;f-speciale.

Dupa unitatea de masura si modul de exprimare a marimii pasului canalului

elicoidal,se deosebesc filete:a-metrice;b-in toil;(Whitworth).

Canale elicoidale se pot prelucra pe strung cu ajutorul sculelor de tipul tarodului sau
filierei sau cu ajutorul cutitului de filetat.

In cazul cand se utilizeaza tarodul sau filiera,semifabricatul este antrenat in miscare

de rotatie,iar scula ,fixata intr-un dispozitiv,este tinuta manual,sau in pinola papusii mobile
si actioneza axial pana se prelucreaza una-doua spire,dupa care miscarea axiala se obtine
automat,ca urmare a constructiei sculei.Scula are directoarea elicoidala materializata.

Cand se prelucreaza cu cutit,acesta este montat in suportul portsula al caruciorului,cu

care, impreuna, realizeaza miscarea axiala.Cele doua miscari,de rotatie si de translatie,sunt
legate cinematic pentru a realiza conditia ca in timp ce se roteste cu 360o , cutitul sa inainteze
axial cu cursa egala cu pasul elicei de prelucrat.Aceasta legatura este relizata de lantul
cinematic de filetare.

Cele doua organe finale ale lantului cinematic sunt:a-mandrinul universal cu piesa de
prelucrat P si b-caruciorul c.Legatura intre aceste organe este realizata de doua perechi de
roti de schimb a/b si c/d si mecanismul surub conducator-piulita.

Prelucrarea suprafetelor conice pe strungul universal se poate face prin mai multe
metode.Alegerea metodei depinde de dimensiunile suprafetei conice,de numarul lotului
de piese prelucrate,de marimea coincitatii,de felul suprafetei (exterioara sau interioara)s.a.

a-cutit profilat se prelucreza suprafetele a caror genertoare este scurta .Muchia

aschietoare a cutitului este mai lunga decat generatoarea suprafetei prelucrate .Muchia
aschietoare a cutitului se inclina cu unghiul conicitatii dupa care ,in timp ce piesa executa
miscarea de rotatie cu viteza de aschiere v,scula inainteaza cu avans longitudinal sau cu
avans transversal;
b-prin inclinarea ghidajelor saniei portscula se pot prelucra suprafete a caror generatoare
este mai scurta decat marimea cursei saniei portscula.Sania portscula,montata pe sania
transversala a caruciorului triunghiului,se roteste in plan orizontal cu conicitate dupa care
se blocheaza cu ajutorul surubului.La strungurilui mici si mijlocii avansul saniei portscula se
obtine manual din care cauza aceasta metoda este obositoare si neproductiva.

c-utilizand dispozitive de strunjit conic se pot prelucra suprafete conice cu generatoare

lunga,in conditiile productiei de serie,cu productivitate si precizie buna.Dispozitivele de
copiat , utilizate la strunguri,pot fi macanice sau hidraulice.

Dispozitivul mecanic se compune din rigla 3,care se poate roti si bloca la valoarea
unghiului conicitatii .

Pe ghidajele riglei 3 gliseaza piesa 5 care se leaga de sania transversala 2 prin intermediul
tijei 4 si a surubului transversal, dupa ce s-a interupt fixarea axiala a surubului
transversal.Rigla 3 este fixate pe strungul 6, care la randul sau este rigidizat de batiul
strungului.

d-metoda deplasarii transversale a varfului papusii mobile se utilizeaza la prelucrarea

suprafetelor cu conicitate mica, diametre mici si lungime mare a pieselor .Semifabricatul se
monteaza intre varfuri ,antrenarea facandu-se cu inima de antrenare.Varful papusii
mobile se deplaseaza transversal cu masa h,prin deplasarea corpului papusii mobile pe
ghidajele transversale ale placii de baza a papusii.

Accesoriile principale ale strungurilor normale

Inainte de inceperea prelucrarii pe strung,sunt necesare o seama de operatii de

pregatire care constau in:

-alegerea modului desprindere a semifabricatului si sculelor;

-montarea si verificarea dipozitivelor de prindere a semifabricatului si sculelor;

-determinarea parametrilor regimului de aschiere stabilit ;

-stabilirea metodelor si instrumentelor corespunzatoare verificarii dimensiunilor,calitatii

suprafetelor prelucrate s.a.

Diversiunea mare a dimensiunilor si formelor de piese de prelucrat,a tipurilor de

suprafete si procedeelor de prelucrare,impune ca strungul sa fie dotat cu anumite accesorii
pentru prindere si antrenarea smifabricatelor si sculelor,dispozitivelor de copiat,chei,roti de
schimb pentru reglarea lanturilor cinematice si altele.

Pe strungurile universale semifabricatele se fixeaza in diverse moduri:

a-daca raportul dintre lungimea L si diametrul Da piesei nu depaseste4(L/D<4atunci se

prinde in consola cu mandrinul universal;

b-daca acest raport se afla intre valorile 4 si 10,deci4<L/D<10,atunci la un capat se fixeaza in

mandrinul universal,iar la celalalt se sprijina cu un varf montat in papusa mobila;

c-daca raportul L/T>10 ,semifabricatul se monteza intre varfuri si se sprijina suplimentaer

cu luneta fixa sau luneta mobila.

Dispozitivele de prindere si antrenarea semifabricatului trebuie sa asigure pozitia

corecta a semifabricatului in timpul preliucrarii,sa nu deformeze piesa,sa asigure rapiditatea
prinderii si desprinderii,sa fie usor si simplu ,sa fie usor manevrabil si intretinut etc.

Cel mai des utilizate dispozitive de prindere si antrenare a semifabricatlor la strunguri

sunt:

a-mandrinul universal;

b-varful fix si varful mobil;

c-bucsa extensibila;

d-inima de antrenare;

c-luneta fixa si mobila etc.

 Mandrinul universal serveste la orientatrea si strangerea concentrica a semifabricatelor
cu axa de rotatie a arborelui principal.Orintarea si strangerea se realizeaza cu ajutorul a trei
bacuri care pot fi deplasate simultan in directie radiala, (trei puncte fiind suficiente pentru a
defini matematic un cerc). Cu un asemenea mandarin se pot prinde suprafete
cilindrice,sau cu sectiune poligoanala,,avand numarul laturilor trei sau un multiplu al lui
trei.Pentru piesa avand sectiunea cu patru laturi ,sau multiplu al lui patru ,se construiesc
si mandrine cu patru bacuri.

Mandrinul se fixeaza pe arborele principal prin intermediul unei flanse.

Mandrinul universal
Cutite pentru strunjirea suprafetelor exterioare

1 si 11 – cutite pentru tesire

2 – cutit pentru retezare
1,3,7 si 11 – cutite pentru strunjire longitudinala
4 – cutit pentru rotunjire
5 si 6 – cutite pentru planare
8 si 9 – cutite pentru canelare
10 – cutit pentru filetare
Tipuri de suporturi port-cutite

a) port-cutit cu placa

b) port-cutit cu 2 suruburi de strangere

c) port-cutit cu 4 pozitii

d) port-cutit cu blocuri chimbabile

 Tipuri de piese ce pot fi prelucrate pe strungul normal

Prinderea pieselor intre varfuri

Varfuri
 REPARAREA STRUNGURILOR NORMALE

Strungul normal care intra in reparative, inainte de demontare, este supus

verificarii tehnice, pentru a se cunoaste gradul de uzura si a se stabili procesul
tehnologic de reparare. Verificarile importante obligatorii de executat sunt:
- verificarea inaltimii varfurilor papusii fixe si papusii mobile;
- verificarea paralelismului ghidajelor cu axa arborelui principal;
- verificarea paralelismului axului pinolei cu ghidajele masinii;
- controlul zgomotului si trepidatiilor produse de masina;
- consultarea lucratorului masinii asupra neplacerilor produse de exploatare
- verificarea aspectului.
Inaltimea varfurilor se verifica astfel: se curata alezajele conice ale celor 2
papusi, se monteaza varfurile fixe, iar intre varfuri se prinde dornul de control.Pe
suportul cutitului, se masoara cu un comparator, inaltimea maxima a dornului,
langa papusa fixa si langa papusa mobile. Denivelarea lor se stabileste prin
diferenta.
Paralelismul ghidajelor cu axa arborelui principal se verifica astfel: se monteaza
un dorn in gaura conica a masinii, iar pe carucior se fixeaza un comparator.
Deplasand palpatorul de-a lungul generatoarei dornului de control se poate stabili
abaterea. Aceasta verificare se poate face atat in plan orizontal cat si in plan
vertical.
In mod similar se verifica paralelismul axului pinolei cu ghidajele batiului (se
introduce dornul in gaura conica a pinolei).
Defectele constatate se vor consemna in procesul verbal de primire a masinii in
reparatie.

REPARAREA BATIURILOR

Repararea batiurilor se rezuma in principal la repararea ghidajelor uzate.

Este foarte important de stabilit succesiunea diferitelor ghidaje si alegerea
ghidajului principal de referinta fata de care se repara toate ghidajele. Ghidajele de
referinta se aleg intotdeauna cele mai putin uzate.Batiurile strungurilor normale au
ghidajele orizontale.
Batiurile pot avea papusa fixa dintr-o singura bucata sau detasabila.Se repara
separate ghidajele papusii mobile si ghidajele superioare ale caruciorului. Se va
acorda o atentie deosebita asigurarii paralelismului reciproc intre cele 2 ghidaje.
Verificarea se face cu ajutorul unui comparator.
 REPARAREA ALTOR ELEMENTE COMPONENTE

Cutia de avansuri primeste miscarea de la cutia de viteze prin intermediul

rotilor de schimb. Cinematica cutiei de avansuri este realizata prin blocuri
baladoare, comandate prin mecanismul cu came plane.
Caruciorul primeste miscarea de avans longitudinal prin intermediul
arborelui avansurilor. Pentru obtinerea avansului rapid la carucior si sanie, pe
arborele de iesire din cutia de avansuri este prevazut un cuplaj care desface
legatura dintre cutia de avansuri si arboreal avansurilor, ele rotindu-se cu turatii
diferite.
Repararea cutiei de avansuri consta in reconditionarea pieselor ce se
uzeaza:surubul conducator, piulita de cuplare, arborele avansurilor, rotile dintate,
arborii canelati si netezi, lagare, bucse etc.
La montarea arborelui avansurilor si al surubului conducator in locasurile
din cutia de avans si cutia de viteze apar unele dificultati. Surubul conducator si
arboreal avansurilor se monteaza dupa ce s-a verificat ca ele corespund conditiilor
tehnice, dup ace s-au razuit ghidajele superioare ale batiului, dup ace caruciorul,
corpul cutiei de avans si suportul s-au montat la locurile lor, s-au curatat bavurile
cu razuitorul.Se mai curata urmele de lovituri existente pe suprafetele de reazem
sau gaurile pentru bucse, dup ace s-au inlocuit bucsele uzate cu altele noi.
Axele lagarelor surubului conducator trebuie sa fie paralele cu ghidajele
patului in plan vertical si in plan orizontal. Verificarea se face succesiv la ambele
capete ale batiului cu un comparator montat pe carucior si cu palpatorul sprijinit pe
suprafata exterioara a surubului sau arborelui in plan vertical sau orizontal.
Pentru eliminarea abaterilor de la parallelism in plan vertical se poate monta
o bucsa cu gaura excentrica fata de suprafata exterioara, in suport.
Dupa ce s-a obtinut paralelismul necesar intre surubul conducator si
ghidajele batiului, se realizeaza prin ajustare, coaxialitatea surubului conducator si
a piulitei de cuplare.
Pentru realizarea acestei coaxialitati se pilesc sau se raboteaza suprafetele de
contact ale caruciorului si cutiei caruciorului. Stratul ce urmeaza a fi indepartat se
stabileste cu multa grija.
Saniile sunt ansambluri alcatuite in principal din 5 parti si anume:
- sania longitudinal
- sania transversal
- suportul intermediar rotativ
- sania portcutit
- portcutitul multiplu.
 Suprafetele de lucru ale saniilor se ajusteaza prin metodele descries
anterior.Razuirea suprafetelor saniilor se termina atunci cind s-au obtinut cel putin
8 pete pe o suprafata de 25x25mm. De asemenea se razuiesc penele de ghidaj.
Arborele principal se regleaza cu ajutorul piulitelor si contrapiulitelor pana se
asigura rotirea lui usoara.
Suprafetele inferioare de reazem ale papusilor fixe se razuiesc dupa
ghidajele batiului. Se verifica apoi cu urme de vopsea pentru a se obtine
paralelismul intre axa arborelui principal si ghidajele batiului in plan vertical si in
plan orizontal.
Papusa mobila se repara dupa ce au fost reparate ghidajele batiului, papusii
fixe si caruciorului. Piesele care se repara sunt: corpul, placa suport, piulita,
surubul, pinola si flansa.
Dupa reparative trebuie sa se obtina coaxialitatea varfurilor papusilor fixa si
mobila. Papusile se centreaza prin ajustarea papusii mobile.
Placa support se razuieste pana cand se obtin cel putin 8 pete de contact pe o
suprafata de 25x25mm.
Coaxialitatea varfurilor papusilor se verifica cu comparatorul.
In cadrul reparatiei unui strung paralel se mai repara: sistemul de transmisie,
pompa de ulei, pompa de racire, dispozitivele de protective, instalatia electrica etc.

VERIFICAREA STRUNGURILOR DUPA REPARATIE

- Verificarea rectilinitatii in plan vertical a ghidajelor pentru carucior.

Se asaza pe ghidaje o punte speciala avand 2 reazeme pe ghidajul ce se
verifica si unul pe calalalt ghidaj. Distanta dintre reazemele puntii pe ghidajul ce se
verifica trebuie sa fie mai mica decat jumatate din lungimea caruciorului sis a nu
depaseasca 500mm. Pe punte se asaza o nivela cu bula de aer, paralel cu ghidajul.
Se deplaseaza puntea cu nivela in lungul ghidajelor pe intreaga lungime.
- Verficarea paralelismului ghidajelor pentru carucior
Pe ghidajele ce verifica se asaza o punte speciala, iar pe ea o nivela cu bula de
aer. Se deplaseaza puntea cu nivela in lungul ghidajelor ce se verifica pe toata
lungimea.
- Verificarea bataii radiale a suprafetei cilindrice de centrare a arborelui
principal
Se asaza comparatorul astfel incat palpatorul sa vina in contact cu suprafata de
centrare a arborelui principal si se roteste capatul arborelui.
- Verificarea bataii radiale a alezajului conic al arborelui principal.
In alezajul principal se introduce un dorn cilindric de control. Se asaza
comparatorul astfel incat palpatorul sau sa vina in contact cu suprafata dornului.
Se roteste arborele principal.
 - Verificarea bataii axiale a arborelui principal
In alezajul arborelui principal se introduce un dorn scurt avand suprafata
frontala perpendicular pe axa arborelui. Se asaza comparatorul astfel incat
palpatorul sau sa vina in contact cu dornul in central suprafetei sale frontale. Se
roteste arborele principal impingandu-l in directia efortului axial produs in timpul
lucrului.
- Verificarea paralelismului arborelui principal fata de directia de deplasare a
caruciorului
Se introduce in alezajul principal un dorn cilindric de control. Pe carucior se
fixeaza comparatorul astfel incat palpatorul sa vina in contact cu suprafata
dornului. Se deplaseaza caruciorul de-a lungul ghidajelor. Abaterea se masoara pe
2 generatoare diametral opuse (rotindu-se arborele principal cu 180˚). Eroarea este
media aritmetica a rezultatelor celor 2 masuratori facute in acelasi plan.
- Verificarea pozitiei axelor alezajelor arborelui principal si al pinolei la
aceeasi inaltime fata de ghidaje pentru carucior
Se prinde intre varfurile strungului un dorn cilindric, cu o lungime egala cu
aproximativ dublul lungimii caruciorului. Se fixeaza comparatorul pe sanie in asa
fel incat palpatorul lui sa fie in contact cu suprafata dornului pe generetoarea
superioara. Se determina indicatia maxima a acomparatorului prin deplasarea
inainte si inapoi a saniei. Se fac masurari la ambele capete ale dornului. Eroarea
este diferenta dintre indicatiile maxime ale comparatorului obtinute la cele 2
masuratori.
- Verificarea preciziei pasului surubului conducator si a transmisiei de la
arborele principal la surubul conducator
Se prinde un etalon intre varfurile strungului pe care s-a insurubat o piulita
prelucrata foarte précis. Piulita se fixeaza astfel incat la rotirea surubului sa se
poata deplasa in lungul acestuia. Se fixeaza comparatorul pe carucior astfel incat
palpatorul lui sa vina in contact cu suprafata frontal a piulitei. Se imprima
surubului conducator o miscare de rotatie (transmisia de la arborele principal este
astfel executata incat pasul surubului etalon sa fie egal cu cel al surubului
conducator. Diferenta indicatiilor comparatorului in 2 puncte oarecare de pe
lungimea surubului etalon reprezinta eroarea surubului conducator si a transmisiei
pe aceasta lungime. Verificarea se face pe cateva portiuni ale surubului conducator.
- Verificarea ovalitatii si conicitatii piesei prelucrate prin strunjire de finisare
Se prelucreaza un cilindru prins in universalul strungului. Diametrul cilindrului
trebuie sa fie cel putin un sfert din inaltimea varfurilor, iar lungimea sa fie egala cu
inaltimea varfurilor, insa maximum 300mm.
Dupa strunjire se masoara cilindrul cu micrometrul. Eroarea este data de
diferenta dintre diametrul perpendicular in orice sectiune a cilindrului sau
diametrul din acelasi plan axial, pe o anumita lungime.
 MASURI PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA LA
REPARAREA STRUNGULUI NORMAL

Universalele si plansaibele de prindere trebuie bine fixate pe arborele principal

si asigurate impotriva desurubarii la inversarea sensului de rotatie.
Inainte de inceperea lucrului, muncitorul va verifica starea de functionare a
fiecarui bac de la universal. De asemenea trebuie bine fixate pe arborele principal
al masinii si dispozitivele specifice, in cazul cand se folosesc alte dispositive de
strangerea pieselor decat universalul sau plansaiba.
Muncitorul va fixa bine piesa in universalul strungului sau intre varfuri pentru a
nu fi smulsa sau azvarlita in timpul lucrului. Cheia universalului sau alte scule cu
care se strange dispozitivul trbuie sa se scoata inainte de pornirea strungului. In
cazul folosirii universalului de prindere cu falci si nefolosirii varfului papusii
mobile, se vor prelucra numai piese scurte. La strunjirea exterioara a pieselor lungi
se vor folosi varful papusii mobile si lunetele.
La inceperea lucrului, muncitorul trebuie sa verifice daca modul in care este
ascutit cutitul si profilul acestuia corespund prelucrarii pe care trebuie sa o execute,
precum si materialului din care este confectionata piesa. In cazul cutitelor
prevazute cu placute din carburi metalice, se va controla fixarea placutei pe
support, precum si daca exista fisuri. Aceste cutite se vor feri de lovituri mecanice.
Fixarea cutitelor in support trebuie sa se faca astfel ca inaltimea varfului cutitului
sa corespunda procesului de aschiere respectiv. Portiunea de cutit iesita din consola
nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 oridin inaltimea corpuuli cutitului. Strangerea
cutitului in support se va face cel putin cu 2 suruburi; acestea vor fi bine stranse
pentru a se evita desprinderea cutitului in timpul lucrului.
Apropierea cutitului de piesa de prelucrat se va face treptat si numai dupa
punerea in miscare de rotatie a piesei. In caz contrar, exista pericolul smulgerii
piesei din universal sau ruperii cutitului. La oprire se va decuple intai avansul si
apoi se va opri arborele principal al masinii.
In cazul cand in timpul prelucrarii se produc vibratii se va opri imediat masina
si se va proceda la constatarea cauzelor si inlaturarea lor si numai dupa aceea se va
putea continua lucrul.
Laprelucrarea pieselor din bare lungi, totdeauna barele vor fi protejate in suporti
speciali de sustinere pentru acest gen de prelucrare.
In timpul lucrului la strung, muncitorul va folosi ecranul de protectie sau
ochelarii, salopeta va fi bine ajustata pe corp. Parul lung trebuie sa fie legat. Se
interzice indepartarea aschiilor cu mana sau spalarea cu solutie de racire.
 Lucratorul strungar nu are voie sa umble la instalatia electrica. Ori de cate ori
constata o functionare anormala a masinii, trebuie sa opreasca masina si sa anunte
maistrul de atelier sau mecanicul de intretin

Aspecte privind exploatarea maşinilor- unelte

Masinile-unelte ca elemente principale in industria constructiilor de masini,in realizarea unor

productii de bunuri materiale,impugn o atentie deosebita in privinta conditiilor in care se
realizeaza procesul tehnologic de prelucrare,exploatarea si intretinerea lor,stiut find de
defectarea brusca a unei masini unelte in unele cazuri poate determina intreruperi si chiar
pierderi importante in procesul de productie.

Exploatarea rationala a masinilor –unelte a devenit o problema de interes major pentru

constructia moderna de masini –unelte ,mai ales prin prisma fiabilitatii si durabilitatii lor.
Aceasta datorita folosirii unor regimuri de lucru tot mai intensive,maririi intensitatii de
utilizare in timp a masinilor,cerintelor referitoare la precizia de prelucrare obtinuta in
decursul perioadei de exploatare.

La exploatarea masinilor-unelte trebuie avut in vedere,in primul rand indicii de

performanta a ,masinii:

-capacitetea de productie(volumul de produse realizate in unitate de timp tinand cont de

regimul de lucru al masinii si de timpii auxiliari propii.

-precizia de prelucrare care este influentata de rigiditatea masinii. Precizia de prelucrare se

exprima prin abaterea minima ce se poate realiza sistematic in cadrul unei capacitate de
productie nominale .

-rugozitatea minima a suprafetei prelucrate care se coreleaza cu precizia de prelucrare.

-gradul de automatizare care este un indicator modern pentru care se urmareste o valoare
maxima in conditii de eficienta economica.

-randamentul masinii unelte,un indicator tot mai important in legatura cu cerintele

economice de energie.

-siguranta in functionarea sau fiabilitate reflecta probabilitatea defectarii masinii avand in

vedere complexitate componentelor sale.

Avand in vedere multitudinea tipodimensiunilor de masini unelte, exploatarea rationala nu

poate fi realizata decat cunoscand particularitatile fiecareia si in acelasi timp proprietatile
generale commune.

Problemele legate de deservire si intretinere,suprapuse peste fiabilitatea reala a masinii pot

influenta hotarator functionarea masinilor in exploatarea,fapt care determina in unele
cazuri instruirea in mod special a muncitorului care deserveste masina-unealta.

Necesitatea întreţinerii maşinilor unelte

1.Lucrari de intretinere executate de catre muncitorii care deservesc masinile.

Pentru ca exploatarea si intretinerea masinilor-unelte sa decurga normal trebuie ca

muncitorii care lucreaza cu ele sa le cunoasca posibilitatea tehnologica si instrumental de
intretinere .

In aceste instructiuni se indica reguli de pornire ,oprire,reglare sic el de trecere la alte

operatii,functionarea masinii, perioca de ungere si calitatea uleiurilor.

Exploatarea rationala consta in urmatoarele:

-organizarea locului de munca inainte de inceperea schimbului,adica asezarea sculelor si

piselor in locuri potrivite.

-strangerea ghidajelor si ungerea lor cu ulei.

-eliminarea jocurilor prin strangerea penelor saniilor.

-evitarea schimbarii in timpul lucrului a turatilor.

-controlarea nivelului de ulei din cutia de viteze, nivel care trebuie sa fie in dreptul vizorului
de control.

-verificarea intinderi curelelor de transmisie.

2.Lucrari de intreprindere executate de personalul de intretinere.

Persoanele de intretinere executa trecerea in revizie si verificare starii de functionarea a

masinii-unelte.Trecerile in revizie,scot in evidenta deficientele produse de marimea uzurii
pieselor sau de stacilirea fixarii lor Reviziile pot fi zilnice sau periodice.

Revizia zilnica se face fara oprirea masnii-unelte de catre lacatusul de intretinere.Aceasta

asculta zgomotul mecanismelor,strange imbinarile care nu sunt fixate rezistent inlatura
defectele marunte.

Revizia periodica presupune verificarea starii suprafetelor, constatarea jocului si

verificarea sistemului de ungere.Lucratorul de intretinere trebuie sa regleze cuplajele,sa
inlocuiasca arcurile sau penele slabite sau rupte,sa verifice reglajul intinderii.

3.Sisteme de reparatii.

Repararea masinilor-unelte se poate realiza prin mai multe sisteme:

a)Sistemul de repartii executate dupa necessitate,relizat necesitatea,realizat neplanificat

datorita uzarilor;

b)Sistemul de reoaratii pe baza de constatari cand se stabileste termenul pentru

urmatoarea reparatie si volumul reparatiei;

c)Sistemul de reparti cu planificare rigida care prevede scoaterea masinilor-unelte din

functie:

d)Sistemul preventive de reparatii periodice planificare ce consta in determinarea

variatiei uzarilor in timp pentru piesele si organele de masini componente;
 Lucrarile de reparatii reprezinta ansamblul de masuri in vederea reconditonarii sau
inlocuirii pieselor uzate.

In functie de masinile-unelte sunt prevazute reparatia curenta si capitala.

4.Planificarea reparatiilor.

Se intocmeste planul anual de reparatii cand se tine seama de starea tehnica a masinii
ultima, reparatie executata, conditiile de exploatare.

Pe baza planificari anuale se intocmesc planurile anuale.

Metode de reparatii.

In functie de tipul reparatiei se poate alege una din urmatoarele metode:

a)Metoda reparatiilor pe loc,care se aplica fara deplasarea masinii-unelte;

b)Metoda reparatiei prin inlocuirea subansamblurilor care se aplica atunci cand exista mai
multe masini identice;

5.Subansamblurile demontabile se redirectioneaza in ateliere de repartii di devin

subansambluri de rezerva.

c)Metoda lucrarilor simulate care presupune impartirea lucrarilor de reparatii pe mai multe
grupe de operatii care se incredinteaza unei echipei specializate;

d)Metoda lucrului in schimburi continue care se aplica atunci cand reparatia trebuie sa se
relizeze intr-un termen scurt si se lucreaza in 2,3 schimburi.

e)Metoda executari reparatiilor in timpul repaosului aplicat masinilor si utilajelor care nu

pot fi scoase din procesul de productie.

Reparatia care se executain pauza dintre schimburi.

6.Organizarea repararii masinilor si utilajelor.Reparatiile se executa in ateliere dfe reparatii
dintre care unul central si altele organizate pe langa sectoarele de productie numite si
ateliere de sector.

Sarcinile atelierelor de sector sunt urmatoarele:

-executare reviziilor tehnice si reparatiilor curente;

-executarea operatiilor planificate.

Atelierul central de reparatii are sarcinile:

-executarea piese de shimb;

-executarea inlocuirea pieselor uzate cu piese de schimb sau piese noi.

 Bibliografie

1)Al.Vaida s.a-Exploatarea masinilor unelte,Editura Didactica pedagogica 1988 Bucuresti.

2)H.Grigorescu-Msini unelte,Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1976,manual pentru

licee cu profil mechanic.

3)N.Huzeem-Masini , utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini,Editura

Didactica si Pedagogica,Bucuresti 1978.

4)M.Voicu –Utilaje si tehnologia prelucrarilor prin aschiere,Editura Didactica si

Pedagogica,Bucuresti 1988,manual pentru scoli profesionale.

5)S.Pece-Protectia muncii,Editura Didacticasi Pedagogica,Bucuresti 1996.

6)I,Gheghea s.a Exploatarea si intretinerea masinilor –unelte cu comanda Program, Editura

Tehnica Bucuresti 1990.

7)Deacu L-Exploatarea Masinilor-Unelte,Cluj Napoca Institutul Politehnic,1995.

8)Albu A.-Masini unelte si agregate .Cluj Napoca ,Institutul Politehnic 1990.