CIURURI VIBRATOARE

GENERALITATI

Prin materiale solide polidisperse se inteleg acele materiale formate dintr-un amestec de
granule sau particule de diferite dimensiuni si forme. Se mai utilizeaza si dennmirea de materiale
granulare si pulverulente.

Utilizarea acestor materiale presupune, in functie de procesul tehnologic, fie clasarea, fie
sortarea lor.

Clasarea consta in separarea pe clase de dimensiuni (fractiuni), diferite din punct de vedere
granulometric, a unui amestec polidispers format dintr-un singur constituent (material). Prin
clasare se urmareste sa se realizeze:

 separarea granulelor ale caror dimensiuni depasesc o anumita limita inferioara sau sunt sub o
anumita limita superioara;
 separarea in mai multe fractiuni granulometrice caracterizate fiecare prin dimensiuni limita
(inferioara si superioara) bine precizate.

Clasarea se poate realiza:

 mecanic, prin cernere (ciuruire, sitare) numita si clasare volumetrica deoarece marimea
particulelor se compara cu marimea ochiurilor sitei; particulele mai mici decat ochiurile sitei
tree, celelalte raman;
 pneumatic sau hidraulic numita si clasarea gravimetrica deoarece particulele cu dimensiuni
mai mici decat o anumita valoare, deci cu o anumita greutate, sunt antrenate de catre un
curent de gaz sau lichid.

Orientativ clasarea mecanica se realizeaza pentru materiale cu dimensiuni de 1 ...500 mm iar

cea pneumatica si hidraulica pentru materiale cu dimensiuni sub 2 mm. Sortarea presupune separarea
granulelor amestecului polidispers pe sorturi de constituent pe baza diferenjelor dintre valorile
constantelor fizice sau chimice (densitate, propriety gazodinamice, rugozitatea suprafejelor,
proprietaji magnetice etc.). De exemplu, prin flotatie se separa:

 componentele utile de cele nefolositoare din materiile prime de fabricare a cimentului,

produselor ceramice, sticlei;
 se separa componentele utile la prepararea minereurilor etc.
 prin separarea magnetice se inlatura particulele de material magnetic dintr-un material
polidispers nemagnetic.

Ciururi vibratoare cu functionare in rezonanta

Pentru ciurul monomasic al carui model dinamic este prezenta figura 3.9. din relatia
(3.25) se obtine penru factorul de amplificare, la rezonanta (ω/p = 1).

1
A0 =
2 n/ p

Deoarece valorile marimii n/p sunt mici, la rezonanta, se obtin pentru factorul de
amplificare valori de multe ori mai mari decat de la functionarea I n regim de postrezonanta cu
ω/p>3. Regimul de fuctionare la rezonanta, este instabil, aplitudinile vibratilor avand variati mari
atunci cand apar fluctuate reduse ale pusatiei fortei perturbatoare si ale cantitatii materialului
alimentat pe sita (cantitatea materialului de pe sita infuenteaza atat influenteaza atat amortizare
in sistem cat si pusatia proprie a acestuia.

Daca ciurul este reglat in regim de postrezonanta ( ϣ> p ¿ , la functionarea in gol va avea
amplitudinea corespunzatoare punctului de functionare A.

In cazul functionarii in sarcina (cu material) amortizarea creste, iar factorul de

amplificare Ao scade ,astfel inca punctual de functionare din A va cobori in B.Ca urmare a
adaosului de masa din partea materialului,fata de functionarea in gol,pulsatia proprie scade,iar
raportul Ѡ/p creste astfel incat punctual de functionare ajunge in C,caz in care factorul de
amplificare este diminuat si amplitudinea vibratiilor scade.

Se constata ca pentru functionarea in regim de postrezonanta prezenta materialului duce

la cresterea amortizarii sistemului si la scaderea substantial a amplitudinii,ceea ce implica
diminuarea eficientei cerneii si a trasportului materialului pe sita.In plus pornirea si oprierea
ciurului implica trecerea prin rezonanta cu efecte defavorabile asupra durabilitatii si stabilitatii
sistemului.Din aceste motive se evita functionarea in postrezonanta.

Daca ciurul este reglat in regim de anterezonanta (ϣ<p),in gol va lucre in punctual de
functionare D.In sarcina,ca urmare a prezentei materialului,amortizarea sistemului creste,iar
punctual de functionare va cobra in E.Pulsatia proprie p scade, iar de raportul Ѡ/p creste deci
punctual de functionare va ajunge in F.Rezulta ca factorul de amplificare creste si ca urmare va
mari amplitudinea care va spori eficinenta cernerii si va accelera transportul matrialului pe
sita.Se constata ca regimul de anterezonanta ofera o anumita latime stabile de frecventa la
functionarea in sarcina de aceea se recomanda ca ciurul sa functioneze in acest regim cu o
valoare a raportului Ѡ/p=0,80……….0,90.

Fig. 3.22. Curbele de variatie ale factorului de amplificare A0 in functie de raportul

ω/ p
 Din relatia (3.24) se obtine, la rezonanta (Ѡ/p=1),ϕ=𝝿/2.Aceasta inseamna ca deplasarea
este defazata in raport cu forta perturbatoare cu unghiul ϕ=𝝿/2 si,prin urmare,forta de inertie a
carcasei ciurului.Pentru a evita acest lucru este necesara o masa suplimentara de echilibrare.

Plecand de la aceste considerente a aparut idea realizarii ciururilor cu doua mase cu

functionare la rezonanta.Acestea au un nivel ethnic si performante superioare ciururilor cu o
singura masa.Ciururile bimasice au urmatoarele avantaje:

-posibilitati multiple de alegere a regimurilor de functionare,in domeniul de rezonanta,in functie

de pulsatia fortei perturbatoare (viteza unghiulara a mecanismului de actionare);

-realizeaza amplitudini mari ale vibratiilor la consum de energie minim;

-existenta masei de echilibrare conduce la o transmisibilitate foarte redusa a vibratilor si la

posibilitatea

-zgomot redus.

De regula aceste masini se realizeaza in constructia centrata(dreptele suport ale fortei

perturbatoare ,fortelor elastic e si al celor de amortizare trec prin centrul de greutate al
sistemului vibrator).Cele doua mase realizeaza miscari plan paralele in planul inertial ,in
opozitie de faza .Ambele mase pot fi carcase ale ciurului sau una dinte ele (cea superioara)este
carcasa ciurului iar cealalta,masa de echilibrare.

Ciururile bimasice cu functionare la rezonanta pot fi actionate cu generatoare inertial e

(cu mase excentrice )de vibratii liniare sau cu dispositive cinematice (mecanisme biela-manivela
sau biela rigida sau elastic).

Utilizarea unui mecanism biela-manivela cu biela rigida (cuplaj rigid) prezinta

avantajul unei amplitudini constant a vibratiilor indifferent de pulsatia fortei perturbatoare (a
mecanismului de actionare)dar si dezavatajul major al uni moment de pornire foarte mare.

Mecanismul biela-manivela cu biela elastic (cuplaj elastic) realizeaza o pornire lina,cu un

moment de pornire redus dar prezinta dezavantajul unor amplitudini redus ale vibratiilor si al
instabilitatii regimului de functionare in afara domeniului de rezistenta . Acest dezavantaj
este diminuat daca,pe langa elementul elastic , biela are si un element de amortizare .In fig
3.23 este prezentata schematic constructia unui ciur bimasic cu functionare la rezonanta,cu
rezemare rigida.

1,2- carcasele sitelor,: 3- balansiere,: 4- arcuri elicoidale; 5- mecanism de actionare cu

biela-manivela;

6-suporti

Cele doua mase 1 si 2 sunt legate intre ele prin balansierele 3 , care le permit miscari de
translatie circulare in opozitie de faza.Deplasare relative a unei mase in raport cu cealata este
limitata de legatura elastic ,cu arcuri elicoidale 4, dintre acestea.

Ciururile realizate dup aceasta schema constructive pot realize debite de pana la 600 t/h.

Un dezavantaj al acestui tip de ciur, cu elemente elastic liniare de legatura intre mase,il
reprezinta variatiile mari ale amplitudinii vibratiilor la fluctuatii mici ale pulsatiei mecanismului
de actionare si /sau ale masei materialului alimentat pe sita.Acest neajuns poate fi eliminate
printr-o alimntare constanta si uniforma a sitelor ,prin inlocuirea elemetelor elastic e liniare
(arcurilor elicoidale)cu elemente elastic e cu caracteristica neliniara(elemente elastice din
cauciuc sau combinatii de arcuri elicoidale si elementele elastice din cauciuc) si prin sporirea
amortizarii sistemului variant nu este recomandata deoarece conduce la sporirea consumului de
energie pentru actionarea ciurului.

Schema constructive a unui ciur bimasic cu functionare la rezonanta si legaturi elastic de

elemente de cauciuc este prezentata in figura 3.24.

1- carcasa superioara; 2- carcasa inferioara; 3- balansiere; 4- biela elastica; 5-

manivela;
6- elemente elastice: 7- suprturi; 8-batiu.

Ciurul,se compune din carcasele superioare 1 si inferioare 2 in care se monteaza

sitele.Carcasele 1 si 2 sunt legate intre ele atat prin grupurile de elemente elastic din cauciuc 6
cat si prin balansierele articulate 3.Sistemul vibrator este rezmat prin cadrul fix (batiul) 8 al
masinii,articulate, pe suporturile 7, .Actinoarea se realizeaza prin intermediul unui mecanism
biela-manivela.Manivela (arboreal cu excentric) 5 este montata pe carcasa inferioara 2, iar biela
4 este prinsa , prin intermediul unui grup elastic 4 (biela elastic),de carcasa superioara 1.

Sistemul vibrator este pertrubat in interior si sitele au miscare de vibratie dupa o

traiectore liniara a carei directive este normal la balansierele 3 .Miscariele celor doua carcase au
aceeasi frecventa insa sunt defazate cu 180⁰.Pentru a nu se transmite vibratii cadrului fix
(batiului),cele doua carcase (superioara si inferioara) trebuie trebuie sa fie indetice atat din
punctual de vedere geometric cat si din cel al masei.Deoarece masa materialului aflat pe sitele
celor doua carcase poate fi diferita,centrul de masa al sistemului vibrator poate sa-si schimbe
pozitia ceea ce conduce la aparitia de forte dinamice in articulatiile dintre balansiere si cadrul fix
(batiul) al ciurului .Pentru a se evita transmiterea acestor forte dinamice de la ciur la fundatia
cladirii in care este amplasat,intre acestea se interpune o izolatie antivibratoare.Deplasarea
materialului pe sita se face prin salturi successive cu amplitudinea maxima (ciurul functioneaza
la rezonanta).

Puterea necesara actionarii trebuie sa fie suficienta pentru invingerea frecarilor din
articulatii si pentru mentinerea regimului vibrator impus de procesul tehnologic de cernere.

Datorita functionarii la rezonanta,aceste ciururi realizeaza,la consumari energetic

reduse,vibratii energice care conduc la valori mari ale debitului de material cernut si ale
eficientei cernerii.

Avanteje:la acelasi debit,masa ciurului este aproximativ 40% mai redusa,iar consumul de
energie cu 75%mai mic fata de ciururlle clasice;functionare linistita;costuri de intretinere mici.