Apa Canal Cond Plastic - Normativ NP084-2003

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA SI EXPLOATAREA INSTALATIILOR SANITARE SI A SISTEMELOR D...
Page 1 of 40
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA SI EXPLOATAREA INSTALATIILOR SANITARE SI A

SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU
APĂ SI CANALIZARE CONDUCTE DIN MATERIALE PLASTICE

INDICATIV NP – 084 – 03
Cuprins
* 1. PREVEDERI GENERALE
* I. CONDUCTELE DIN POLICLORUR[ DE VENIL NEPLASTIFIATĂ (PVC)
* II. CONDUCTE DIN POLICLORURĂ DE VINIL-CLORURATĂ (PVC)
* III. CONDUCTE DIN POLIPROPILENĂ (PP)
* IV. TEVI SI FITINGURI DIN POLIETILENĂ, PE
* ANEXA 1 - PRESCRIPTII TEHNICE PENTRU ELEMENTELE DE INSTALATII UZINATE DIN MATERIALE PLASTICE
* ANEXA 2 - NOMOGRAME DE DIMENSIONARE SI TABELE CU PIERDERI DE SARCINĂ LINIARE UNITARE PENTRU CONDUCTE
DIN PVC
* ANEXA 3 - NOMOGRAMA DE DIMENSIONARE SI TABELE CU PIERDERI DE SARCINĂ LINIARE UNITARE PENTRU CONDUCTE
DIN PVC C
DIN PP
DIN PE
* ANEXA 6 - PRELUCRAREA MATERIALELOR DIN PP
1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Prevederile prezentului normativ se aplică la proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de alimentare cu apă si canalizare din clădiri si din interiorul
ansamblurilor de clădiri, utilizând conducte din materiale plastice.
1.2. Domeniul de aplicare al prezentului normativ corespunde prevederilor Normativului de proiectare si executare a instalatiilor de alimentare cu apă si canalizare din
clădiri si ansambluri de clădiri I 9 si anume:
- instalatiile de alimentare cu apă si canalizare din interiorul clădirilor;
- instalatiile de alimentare cu apă din ansamblurile de clădiri cuprinse între spatiile de ridicare a presiunii din ansamblurile de clădiri si instalatiile de
alimentare cu apă din interiorul clădirilor;
- instalatiile de canalizare din ansamblurile de clădiri cuprinse între statiile de canalizare din interiorul si canalele colectoare.
1.3. La realizarea instalatiilor de alimentare cu apă si canalizare din clădiri si din ansambluri de clădiri, conform prevederilor prezentului normativ, se
utilizează conducte din:
- policlorură de vinil neplastificată (PVC);
- policlorură de vinil clorurată (PVC-C);
Alegerea tipului de material utilizat la realizarea retelelor si intalatiilor de mai sus se face de către proiectant sau de către beneficiar.
1.4. Prevederile prezentului normativ se aplică la realizarea lucrărilor noi, precum si la refacerea, si modernizarea lucrărilor existente.
1.5. Proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de alimentare cu apă si canalizarea din clădiri si ansambluri de clădiri cu conducte din materiale plastice
indicate la art. 1.3. se realizează astfel încât să corespundă calitativ cel putin nivelelor minime de performantă, referitoare la cerintele definite de Legea nr. 10/1995
privind calitatea în constructii:
- rezistentă si stabilitate;
- siguranta în exploatare;
- siguranta la foc;
- igiena, sănătatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
- izolarea termică, hidrofugă si economia de energie;
- protectia împotriva zgomotului.
1.6. În pământuri sensibile la umezire, la proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de alimentare cu apă si canalizare din clădiri si din ansambluri de
clădiri cu conducte din PVC, PVC-C, PP si PE, se tine seama de prevederile „Normativului pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pământuri
sensibile la umezire”, P.7.
1.7. La executarea instalatiilor de alimentare cu apă si canalizare din ansamblurile de clădiri, se tine seama de prevederile „Normativului pentru proiectarea si
executarea conductelor de aductiune si a retelelor de alimentare cu apă si canalizare ale localitătilor”, I. 22.
1.8. Conductele din PVC, PVC-C, PP si PE nu se utilizează la retele amplasate în locuri în care în timpul exploatării acestora pot fi deteriorate prin lovire
(atunci când sunt montate aparent) sau la care nu se poate asigura protectia împotriva loviturilor accidentale.
1.9. La retelele exterioare cu conductele din PVC, PVC-C, PP si PE montate îngropat în terenuri cu continut de substante agresive, se iau măsuri de protectie
conform datelor producătorilor.
1.10. În cazul tronsoanelor de conducte din PVC, PVC-C, PP si PE care se amplasează în terenuri cu capacitate portantă redusă (mâluri, nămoluri, turbă
etc.), prin proiect se precizează măsurile necesare în vederea asigurării rezemării corespunzătoare si a stabilitătii conductelor.
1.11. Nu fac obiectul prezentului normativ:
- proiectarea, executarea si exploatarea retelelor de alimentare cu apă dintre sursele de apă si statiile de ridicare a presiunii din cadrul ansamblurilor de
clădiri;
You file:///C:/Users/Rono/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXInstal/Apa%20si%20Canalizare/NP%20084-03.html
created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)12/8/2015
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA SI EXPLOATAREA INSTALATIILOR SANITARE SI A SISTEMELOR D... Page 2 of 40
- proiectarea, executarea si exploatarea colectoarelor de canalizare
orăsenesti dintre retelele de canalizare din ansambluri de clădiri si statiile
de epurare;
- proiectarea, executarea si exploatarea intalatiilor interioare si exterioare care transportă substante chimice pentru diferite procese tehnologice. În acest caz
prevederile din prezentul normativ au caracter de recomandare si se poate aplica numai în conformitate cu prevederile producătorilor;
- proiectarea, executarea si exploatarea intalatiilor interioare si exterioare de alimentare cu apă si canalizare la care temperatura apelor depăseste valorile
maxime prescrise de producători, pentru fiecare material în parte.
1.12. În Anexa 1. a normativului se prezintă lista prescriptiilor tehnice pentru elementele realizate cu conducte din materiale plastice PVC, PVC-C, PP si PE.
[top]
I. CONDUCTELE DIN POLICLORUR[ DE VENIL NEPLASTIFIATĂ (PVC)
I.1. DOMENIU DE UTILIZARE
I.1.1. Prevederile din prezenta parte a normativului se aplică la proiectare executarea si exploatarea de alimentare cu apă si canalizare din clădiri din ansambluri de
clădiri din policlorură de vinil neplastifiată. (PVC).
I.1.2. Retele de alimentare cu apă si canalizare se pot realiza cu tevi din PVC 60 si PVC 100 în functie de temperatură si presiune, conform prevederilor din tabelul
I.1.
Tabelul I.1.
Date privind temperatura si presiunea la care se pot utiliza tevile din PVC 60 si PVC 100
Seria
Temperatura
Tipul
apei în retea 1 2 3 4 5
tevii*
[ºC]
Presiunea de regim [MPa]
20 0,25 0,4 0,6 1,0 1,6
PVC
40 0,1 0,16 0,25 0,6 1,0
60
60 - - - 0,1 0,25
20 0,4 0,6 1,0 1,6 -
PVC
40 0,25 0,4 0,6 1,0 -
100
60 - - 0,1 0,25 -
* pvc 60 ( MPa, la 20ºC); PVC 100 ( MPa, la 20ºC)
este tensiunea tangentială la peretele tevii în functie de temperatură si durata de viată.
I.1.3. Conductele din PVC neplastificată se utilizează la:
a. instalatii interioare de alimentare cu apă rece si caldă, din constructiile de locuinte, social – culturale si anexele sociale ale constructiilor industriale;
b. bransamente si retele exterioare îngropate de alimentare cu apă rece si caldă;
c. instalatii interioare de alimentare cu apă rece si caldă pentru constructii de productie, agricosle si zootehnice;
d. retele exterioare îngropate de alimentare cu apă rece potabilă si caldă pentru constructii de productie, agricole si zootehnice;
e. instalatii interioare de canalizare a apelor uzate menajere;
f. instalatii interioare de canalizare a apelor meteorice;
g. retele exterioare de canalizare a apelor uzate menajere, si/sau meteorice.
I.1.4. Conductele din PVC neplastificată nu se utilizează la:
a. instalatii interioare de alimentare cu apă caldă cu temperaturi peste 60ºC;
b. instalatii interioare de alimentare cu apă în încăperi cu destinatie specială, unde instalatiile sunt acoperite cu finisaje deosebite, ca de exemplu:
stucaturi, placaje de marmură, lambriuri, etc:
c. instalatii interioare amplasate în locuri unde, în timpul exploatării este posibilă deterioarea lor prin lovire (depozite, magazii, încăperi cu circulatie
intensă de mărfuri, etc.) si unde nu se poate asigura protectie contra loviturilor;
d. instalatii de alimentare cu apă si canalizare montate în clădiri, în canale nevizitabile sau direct în pământ, sub pardoseala subsolului sau sub
pardoseala parterului, când clădirile nu au subsol;
e. retele exterioare de alimentare cu apă si canalizare, aferente constructiilor de locuinte, social – culturale si anexele sociale ale constructiilor
industriale, constructiilor agricole si zootehnice, montate direct în pământ, sub străzi sau sub spatii cu circulatie de autovehicule;
f. instalatii de canalizare unde temperatura apelor uzate poate depăsi +60ºC (de exemplu: spălătorii publice, etc.);
g. instalatii de canalizare racordate la colectare, în care pot avea loc degajări de vapori cu temperaturi ridicate (colectoare pentru purje la cazane,
conducte de condensat, etc.);
h. instalatii de canalizare din magazine, depozite, etc., pe portiunile orizontale sub tavanele de rabit;
i. instalatii de canalizare a apelor meteorice ale constructiilor de locuinte având înăltimi mai mari de 30 m;
j. canalizarea apelor meteorice de pe acoperisurile sau terasele constructiilor de productie la care elementele de constructii pe care sunt montate
conductele sunt supuse la vibratii;
k. canalizarea apelor uzate din încăperi de productie în care deteriorarea conductelor poate provoca pagube utilajelor aflate în apropiere;
l. instalatii montate în aer liber.
I.2. MATERIALE
I.2.1. În instalatiile care fac obiectul părtii I a normativului se folosesc următoarele materiale:
- tevi si fitinguri din PVC 100, pentru presiuni nominale de 0,6...1,6 MPa, în functie de instalatia de alimentare la care se utilizează;
- tevi si fitinguri din PVC 60, pentru presiuni nominale de 0,25...0,4 MPa, în functie de tipul instalatiei de canalizare;
- adezivi si solventi pentru îmbinare prin lipire.
I.2.2. Caracterisiticile fizice, mecanice si dimensionale ale tevilor si fitingurile din PVC neplastificată sunt date în „Ghidul privind proiectarea, executia si
exploatarea sistemelor de alimentare cu apă si canalizare utilizând conducte din PVC, PE si PP, GP-043/99”.
I3. PRESCRIPTII DE PROIECTARE
Alegerea sortimentului de tevi si fitinguri
I.3.1. Pentru instalatiile de alimentare cu apă si canalizare, interioare sau exterioare, din clădirile civile, constructiile agricole si zootehnice si anexele sociale
ale constructiilor industriale se folosesc sortimentele de tevi si fitinguri uzinate, cu agremente tehnice în România.
Alegerea traseelor si conditii pentru amplasarea conductelor
I.3.2. Conductele din PVC se pot monta aparent, mascat (în slituri practicante în elementele de constructii), îngropate în pământ sau în canale vizitabile sau
nevizitabile.
I.3.3. În cazul traseelor aparente, conductele se montează în locuri cât mai ferite de lovituri sau se protejează pe portiunea expusă.
I.3.4. Temperatura mediului ambiant (aer, pământ, pereti) în care se montează conductele din PVC nu trebuie să depăsească +40ºC sau să scadă sub +5ºC.
Se evită încăperile cu surse de căldură, care pot ridica temperatura aerului, în mod constant, la valori de 35ºC-40ºC, ca de exemplu, centralele termice, etc.
Dacă ocolirea acestor încăperi nu este posibilă, se intercalează pe portiunea respectivă material tubular metalic sau se iau măsuri speciale de sustinere a
conductelor di PVC, pentru asigurarea lor contra deformării.
I.3.5. Nu se execută din tevi de PVC racordul la bateria cazanului de baie si nici scurgerea preaplinului de la căzile de bai neîmbrăcate în faiantă, când
acestea sunt plasate alături de cazanul de baie.
I.3.6. Nu se trece cu conducte orizontale aparente deasupra sobelor de gătit, sobelor de baie, etc.
I.3.7. Pe orizontală, conductele din PVC pentru alimentare cu apă rece se amplasează deasupra conductelor din PVC sau metalice pentru alimentare cu apă
caldă.
I.3.8. Conductele verticale aparente se amplasează la o distantă minimă de 50 cm fată de elementele de instalatii cu o temperatură superficială de peste
+60ºC.
I.3.9. Este interzisă trecerea conductelor din PVC prin pereti antifoc, pereti rezistenti la explozie sau prin zidărie cosurilor de fum.
Dimensionarea conductelor
I.3.10. Dimensionarea conductelor de alimentare cu apă se face conform STAS 1478 „Instalatii sanitare. Alimentarea interioară cu apă la constructii civile
industriale. Prescriptii de proiectare” si a „Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I.9.”
I.3.11. Pentru calculul pierderilor de sarcină în conducte drepte pentru alimentarea cu apă se utilizează nomogramele din fig. i.1, i.2, I.3, I.4. si tabelele
I.2....I.4., din ANEXA 2.
Pentru elaborarea nomogramelor si a tabelelor di dimensionare a conductelor din PVC, s-a utilizat relatia Colbrook-White si rugozitatea absolută k = 0,007
mm.
I.3.12. Dimensionarea conductelor interioare de canalizare se face conform STAS 1795 „Instalatii sanitare. Canalizarea interioară la constructii civile si
industriale. Prescriptii de proiectare.” si a Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I.9.”
I.3.13. Pentru calculul pierderilor de sarcină în conducte drepte pentru canalizare îngropată din exteriorul clădirilor se utilizează nomograma din Fig. I.5., din
ANEXA 2.
I.3.14. Pentru calculul pierderilor de sarcină în conducte drepte pentru canalizare îngropată din exteriorul clădirilor se utilizează nomograma din Fig. I.6., din
ANEXA 2.
Preluarea variatiilor de lungime
I.3.15. Temperatura maximă de regim admisă pentru fluidele
transportate prin conducte din PVC neplastificată este indicată în tabelul I.1.
I.3.16. Variatiile de lungime ale retelei, datorită variatiei de temperatură a fluidului transportat sau variatiei de temperatură a mediului ambiant, se preiau prin:
- schimbările de directie ale traseului;
- compensatoarele de dilatatie, ce se indică în proiectare de executie, ca număr pozitie si solutie constructivă.
I.3.17. Calculul variatiilor de lungime se efectuează pe tronsoane, între două puncte fixe, cu relatia:
[mm]
în care:
- variatia de lungime, [mm];
l - lungimea tronsonului considerat, [m];
 - coeficientul de dilatare liniarp a tevilor din PVC;
= 0,08 mm/mºK;
- diferenta de temperatură la care este supusă reteaua respectivă în exploatare, [ºK].
Variatia lungimii conductelor din PVC functie de temperatură este dată în figura I.7.
Retele sub presiune
I.3.18. Pentru retelele de alimentare cu apă, capacitatea de compensare a variatiilor de lungime pri curbe simple si curbe cu etaj este reprezentată în
graficele din figurile I.8. si I.9.
I.3.19. Pentru dimensionarea compensatoarelor de dilatatie prevăzute pentru retelele de alimentare cu apă se utilizează graficul din figura I.10.
I.3.20. În instalatiile interioare de alimentare cu apă, în constructiile de locuinte, grupuri sociale si, în general, în retele de mică desfăsurare, cu multe
ramificatii si spatiu redus, se recomandă evitarea compensatoarelor de dilatatie si folosirea pe cât este posibil a schimbărilor de directie.
I.3.21. La coloane verticale din constructiile de locuinte, social culturale, etc. se prevăd compensatoare sub formă de u sau de liră (fig. I.11. a si b), executate
la cald, în ateliere dotate special cu instalatii de încălzire a tevilor, sabloane pentru conformare, instalatii de răcire. Dimensiunile minime ale acestor compensatoare
sunt indicate în tabelul I.5. Se recomandă montarea acestor compensatoare din 2 în 2 niveluri.
Tabelul I.5.
COMPENSATOARE ÎN FORMĂ DE U (dimensiuni minime)

Diametrul
Dimensiunile minime ale compensatoarelor U,
exterior al tevii,
[mm]
[mm]
R h l
12 50 200 170
16 65 220 200
20 80 260 230
25 100 280 250
32 130 320 300
40 160 400 370
50 200 500 460
63 250 630 580
75 300 750 700
90 360 900 840
110 450 1250 1140
Nu se folosesc coturi uzinate pentru realizarea compensatoarelor.
I.3.22. La distributii orizontale, unde schimbările de directie nu sunt posibile, se folosesc, de asemenea, compensatoare sub formă de U sau sub formă de
liră, (fig. I.11.a.) cu dimensiunile minime indicate în tabelul I.6.
Tabelul I.6.
COMPENSATOARE ÎN FORMĂ DE LIRĂ (dimensiuni minime)

Diametrul
Dimensiunile minime ale compensatoarelor U,
exterior al tevii,
[mm]
[mm]
R a h
12 50 40 200
16 50 40 220
20 60 40 260
25 75 50 280
32 100 64 320
40 120 80 400
50 150 100 500
63 190 130 630
75 225 150 750
90 270 180 900
110 330 320 1140
I.3.23. La executie se indică pozitiile punctelor fizice si ale punctelor de sustinere mai importante pentru libera dilatatie a conductelor.
I.3.24. În figurile I.12. si I.13. sunt reprezentate grafic pozitiile punctelor fixe pe derivatii directe, respectiv derivatii cu coturi, pentru asigurarea mobilitătii
ramificatiilor respective.
I.3.25. În constructiile de locuinte, pentru asigurarea mobilitătii ramificatiilor, la proiectare se prevăd următoarele:
- racordarea la coloana verticală a robinetelor, care sunt puncte fixe obligatorii, nu se face în scurt, ci pe un traseu ocolit (fig. I.14.):
- derivatia pentru rezervorul de spălare a closetului se ia în coloană, de jos în sus sau de sus în jos, în functie de pozitia rezervorului de spălare, dacă acesta
este la înăltime, la semiînăltime sau montat pe vasul de closet. Pozitia derivatiei pentru rezervorul de spălare depinde si de locul în care este amplasat contorul de
apă rece;
- ramificatiile orizontale din coloana verticală nu trebuie să străpungă imediat peretii alăturati coloanelor, ci se montează paralel cu acestia pe o portiune de
200-300 mm si numai după aceea străbat peretele (fig. I.15.);
- racordarea coloanelor la distributia orizontală se execută printr-o dublă curbă de racordare (fig. I.16.).
Retele de canalizare
I.3.26. Pe coloanele de canalizare se prevăd în locuri usor accesibile compensatoare uzinate astfel:
a. la coloanele de canalizare, care colectează apele uzate menajere de la chiuvete, spălătoare, closete sau căzi de baie, câte un compensator la fiecare
nivel, respectiv câte un compensator la fiecare două niveluri, în cazul în care coloană nu se racordează nici-un obiect sanitar.
Între două compensatoare succesive se prevede un punct fix, imediat deasupra ramificatiei spre obiectele sanitare racordate.
b. la coloanele de canlizare, care colectează ape meteorice în clădiri de locuit:
- pentru maximum 5 niveluri, un compensator la mijloc;
- de la 6-7 niveluri, 2 compensatoare, din care primul la nivelul cel mai de jos, iar al doilea la nivelul 5;
- pentru 9 niveluri, 3 compensatoare, la nivelurile 1, 5 si 9.
c. la coloanele de canalizare, care colectează ape meteorice din clădiri de productie, publice, etc. se montează compensatoare astfel încât distanta dintre
cele două compensatoare succesive să nu fie mai mare de 10 m.
Se prevăd puncte fixe la jumătatea distantei între două compensatoare succesive.
I.3.27. Punctele fixe se reprezintă în planurile de executie
Sustinerea conductelor
I.3.28. În proiectele retelelor de alimentare cu apă si de canalizare se precizează distantele între dispozitivele de sustinere ale conductelor.
I.3.29. Distantele între dispozitivele de sustinere ale conductelor din PVC se stabilesc de diametrul si grosimea peretului civil si de temperatura de regim a
apei si a mediului ambiant.
Pentru calcularea distantei pe orizontală între două puncte de sustinere se aplică următoarea relatie de calcul:
în care:
lmax – distanta maximă admisă între reazeme, [cm];
- diferenta între valoarea maximă si minimă a temperaturii apei din conductă, [k];
D – diametrul exterior al conductei, [cm];
d – diametrul interior al conductei, [cm];
- greutatea specifică a conductei; pentru PVC,
= 0,0014 kg/cm3;
- greutatea specifică a fluidului care circulă prin conductă; pentru apă potabilă si apă uzată menajeră, = 0,001 kg/cm3;
a – coeficient functie de rezistenta admisibilă la încovoiere, ;
- rezistenta admisibilă la încovoiere [MPa]; pentru conducte cu temperaturi de până la +20ºC, = 1,5 MPa; a = 0,85; pentru conducte cu temperaturi de la
+20 la +40ºC, = 0,8 MPa; a = 1,05; pentru conducte cu temperaturi de la +40 la 60ºC; = 0,4 MPa; a = 1,35.
I.3.30. Distantele uzuale între dispozitivele de sustinere pe ozizontală pentru conducte din PVC pentru diferite domenii de utilizare sunt date în tabelul I.7.
Tabelul I.7.
DISTANTELE ÎNTRE DISPOZITIVELE DE SUSTINERE PE ORIZONTALĂ LA CONDUCTELE DIN PVC

Diametrul
exterior Distantele între dispozitivele de sustinere în functie de felul
al apelor transportate, temperatura acestora si felul conductelor
conductei din PVC, [cm]
[mm]
Conducte de alimentare cu apă Conducte de canalizare
Ape
Ape meteorice
menajere
ºC 0ºc ºC
ºC
ºC
PVC PVC PVC

PVC 100 PVC 60 PVC 100; PVC
100; 60 100 100; 60
60
60
16 90 80 80 75 - - -
20 100 90 90 80 - - -
25 110 100 100 90 - - -
32 120 110 120 100 80 - -
40 140 120 130 110 85 - -
50 150 130 140 120 90 - -
63 170 140 160 140 - - -
75 180 160 170 150 100 - -
90 220 180 200 160 - - -
110 - 200 - 180 110 200 120
125 - 210 - 190 120 220 140
160 - 220 - 200 130 240 160
200 - 250 - 220 - 260 180
I.3.31. Pentru sustinerile pe verticală, distantele dintre dispozitivele de sustinere majorează cu cca. 20% sau se utilizează valorile din tabelul I.8.
Tabelul I.8.
DISTANTELE ÎNTRE DISPOZITIVELE DE SUSTINERE PE VERTICALĂ LA CONDUCTELE DIN PVC

Diametrul exterior
al conductei Distantele între dispozitivele de sustinere pe verticală,
în functie de diametrul conductelor si de felul acestora,
[cm]
[mm]
PVC 100 PVC 100; PVC 60 PVC 60
16 100 100 -
20 130 120 -
25 140 130 -
32 160 140 100
40 180 150 100
50 190 160 110
63 220 180 110
75 240 200 120
90 260 220 120
110 - 230 130
125 - 240 130
160 - 250 140
200 - 260 150
I.3.32. În proiecte se prevede obligativitatea sustinerea bazei coloanelor de canalizare a apelor uzate menajere.
I.3.33. La baza coloanelor de canalizare a apelor uzate menajere din clădirile de locuit cu 4 sau mai multe niveluri se prevăd coturi din PVC 100 PN 10 bar
sau 16 bar.
Armături de trecere
I.3.34. Pe conductele de alimentare cu apă se prevăd în mod obligatoriu robinete metalice de trecere în următoarele situatii:
a. pe orice conductă din metal de trecerea la teava din material plastic;
b. pe ramificatiile de alimentare cu apă rece sau caldă, la distributia centralizată orizontală pe apartament, în cazul în care nu sunt prevăzute robinete de
trecere pentru fiecare obiect sanitar.
I.3.35. La baza fiecărei coloane de alimentare cu apă rece sau caldă a clădirilor de locuit cu mai multe niveluri se recomandă montarea unui robinet de
trecere.
Izolarea termică si vopsirea conductelor
I.3.36. Izolarea conductelor din PVC se face conform prevederilor Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare, I.9.
I.3.37. În cazul pozării conductelor din PVC în aceleasi canale cu tevi metalice pentru încălzire sau care se transportă alte fluide calde, se prevăd măsuri
speciale de izolare termică a tuturor conductelor.
I.3.38 Vopsirea conductelor din PVC se prevede numai dacă aspectul general al încăperilor o impune sau dacă aceasta este cerută de prevederile
normativelor de protectia muncii sau de instructiunile de functionare si exploatare. (Atentie! Se utilizează numai vopsele care să nu deterioreze teava din PVC.).
I.4. PRESCRIPTII DE MONTAJ
Manipularea, transportul si depozitarea conductelor din PVC
I.4.1. Manipularea si transportul conductelor din PVC se face astfel încât să fie ferite de lovituri sau zgârieturi. La încărcare, descărcare si la diverse
manipulări în depozite sau santiere, conductele din PVC trebuie să fie ferite de socuri, iar deasupra lor nu se depozitează sau aruncă alte materiale.
I.4.2. Tevile din PVC se asează, pentru transport, numai orizontal, pe suprafete drepte, netede, sprijinite continuu pe toată lungimea lor, în stive care să nu
depăsească 0,75 m înăltime.
I.4.3. Tevile din PVC trebuie să fie sprijinite lateral pentru a nu se răsturna unele peste altele în timpul transportului. Nu se efectuează transporturi cu alte
materiale asezate deasupra tevilor din PVC.
I.4.4. Transportul conductelor din PVC, în timpul verii trebuie astfel efectuat încât să se evite actiunea directă a radiatiilor solare asupra tevilor, fitingurilor si
pieselor fasonate.
I.4.5. Conductele din PVC devenind casante la temperaturi scăzute, transportul si manipularea lor pe timp friguros necesită măsuri speciale de asigurare
contra loviturilor si zgârieturilor.
I.4.6. Conductele din PVC se depozitează în magazii închise, bine aerisite sau în locuri acoperite si ferite de soare. Temperatura de depozitare recomandată
este între +5ºC...+40ºC.
I.4.7. Locul de depozitare trebuie să fie curat si uscat, amplasat la cel putin 2 m distantă de orice sursă de căldură.
I.4.8. La depozitare, tevile lise (nemufate) se aranjează în rastele orizontale, pe suprafete drepte si netede, pe sortimente si dimensiuni, stivuindu-se pe
înăltimi de maximum 1,50 m. Ele trebuie să se sprijine pe toată lungimea lor pentru a se evita defectarea capetelor tevilor datorită vibratiilor si loviturilor. Obligatoriu,
capetele tevilor se închid cu capace.
I.4.9. Tevile mufate trebuie stivuite pe juguri de lemn în asa fel încât mufele să nu se deformeze.
I.4.10. Fitingurile se depozitează ambalate, pe sortimente si dimensiuni, în saci pe paleti sau în box-paleti.
I.4.11. Adezivii si solventii se păstrează pe cât posibil în locuri răcoroase, foarte bine ventilate si uscate la temperaturi între 5 si 25ºC, în recipiente etanse,
etichetate si închise cu dopuri care se scot cu usurintă. Dacă temperatura scade sub cea indicată cum este cazul în cursul transportului) adezivul se readuce încet la
temperatura de depozitare. Aceasta este atinsă când solutia curge încet de pe pensula tinută înclinat.
Se folosesc numai recipiente recomandate de producători care trebuie să fie neutre fată de adezivul utilizat.
Pentru a evita evaporarea produsă de deschiderea frecventă a recipientelor, se utilizează bidoane sau recipiente de capacitate redusă în care să păstreze o
cantitate de adeziv sau solvent necesară perioadelor de lucru recomandate.
Temperaturi de prelucrare în atelier si de montare pe santier
I.4.12. Temperatura optimă de prelucrare a tevilor din PVC, atât în atelier cât si la montare pe santier, este de +15ºC...+30ºC.
I.4.13. Nu se prelucrează mecanic tevile din PVC la temperaturi sub +5ºC se tin timp de 24 ore la temperatura atelierului sau a încăperii de lucru, înainte de a
fi supuse prelucrărilor.
I.4.14. În timpul montajului se urmăreste ca tevile din PVC să nu stea timp îndelungat sub actiunea razelor solare.
Verificarea materialelor
I.4.15. Înante de prelucrare, tevile si fitingurile din PVC se verifică vizual si dimensional astfel:
a. La examinarea cu ochiul liber, tevile trebuie să fie drepte, să aibă culoare uniformă si de aceeasi nuantă; suprafata interioară si exterioară să fie netedă,
fără fisuri sau crăpături.
Nu se admit bule de aer, incluziuni si arsuri în sectiunea transversală a tevii.
Nu se admit în interiorul tevii urme liniare continue si pronuntate (usor adâncite).
Suprafeta interioară a mufelor fitingurilor trebuie să fie netedă, fără denivelări, arsuri, zgârieturi, incluziuni, crăpături, etc.
b. La verificarea cu sublerul, abaterile la diametrul exterior si la grosimile peretilor tevilor vor fi numai pozitive si în limita valorilor înscrise în normele
europene.
Abaterile la diametrul interior al mufelor, fitingurilor si pieselor fasonate vor fi numai negative si în limitele înscrise în tabelele standardelor si normelor interne
respective.
Tevile, fitingurile si piesele fasonate găsite necorespuzătoare nu se pun în lucru.
Prelucrarea conductelor din PVC
I.4.16. Prelucrarea si montarea conductelor din PVC în instalatii de alimentare cu apă si canalizare din interiorul clădirilor si din ansambluri de clădiri, se
efectuează numai cu personal tehnic de specialitate, instruit în domeniul prelucrării materialelor plastice si montării elementelor de instalatii din materiale plastice si
verificat ca atare de firma de executie a lucrărilor de instalatii.
Îmbinarea conductelor
A. Îmbinări nedemontabile (fixe)
I.4.17. Îmbinarea tevilor din PVC, pentru care există fitinguri din PVC uzinate se realizează numai prin lipire cu adeziv, în mufe. Pe cât posibil, îmbinările prin
lipire trebuie să fie de tip forte, fără calibrare, lungimea minimă de mufare fiind conform prevederilor date de producători. Piesele îmbinate se mentin presate în pozitia
de lipire minim 30 sec., după care îmbinarea este lăsată nemiscată pentru întărire. Perioada de întărire minimă necesară până ce este posibilă punerea sub presiune
a îmbinării este dependentă de adeziv, tipul tevii si presiunea de operare. Această perioadă este indicată de producătorul adezivului.
I.4.18. Pentru schimbări de directie se folosesc coturile uzinate, iar în lipsa acestora, dacă pozitia permite, se utilizează curbe din teavă de PVC, prin îndoire
la cald, cu raza minimă de curbură R = 4 x de (de – diametrul exterior).
I.4.19. Pentru ramificatii si reductii se folosesc numai teuri si reductii uzinate.
I.4.20. La îmbinările fixe se folosesc mufele duble uzinate. Tevile din PVC se pot îmbina prin formarea la cald a unei mufe la capătul tevii. În acest caz,
mufele se orientează în sens invers cu curgerea apei.
B. Îmbinări demontabile
I.4.21. La îmbinările demontabile se folosesc racordurile olandeze din PVC, cu mufe, cu etansare cu garnitură din cauciuc.
I.4.22. Pentru unele operatii tehnologice de montaj, cum este cazul probelor, se utilizează capacele din PVC.
Îmbinarea conductelor din PVC cu conducte din alte materiale
I.4.23. Îmbinările fixe ale tevilor din PVC cu tevi din otel se execută cu ajutorul fitingurilor mixte din PVC, cu filet uzinat.
I.4.24. Îmbinările demontabile ale tevilor din PVC cu tevi din otel se execută cu ajutorul racordurilor olandeze din PVC cu filet uzinat interior sau exterior.
I.4.25. Îmbinarea tevilor din PVC 60 sau 100 cu tuburi de presiune din fontă se execută cu piese speciale.
În „Ghidul privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apă si canalizare utilizând conducte din PVC, polietilenă si polipropilenă
GP – 043/99” sunt prezentate mai multe tipuri de îmbinare a conductelor din PVC.
Montarea armăturilor metalice
I.4.26. Armăturile metalice cu filet interior sau exterior (robinete de serviciu, simple sau cu racord de dus, robinete pentru pisoare, robinete de colt cu ventil,
robinete de trecere, robinete de descărcare, hidranti de grădină, etc.) se îmbină cu ajutorul fitingurilor din PVC cu filet uzinat.
I.4.27. Armăturile metalice cu piulită olandeză (robinete de lavoar, robinete ventil 3/8” actionate prin plutitor, baterii amestecătoare, etc.) se îmbină cu tevile
PVC prin intermediul unor tuburi flexibile sau elastice, plumb, cupru si alte materiale, care au la ambele capete câte o piulită olandeză si cu fitinguri din PVC cu filet
uzinat.
I.4.28. Armăturile metalice cu mufe (robinete de trecere pentru tevi de otel, robinete oblice cu ventil) se îmbină cu ajutorul unui niplu metalic obisnuit si al unei
mufe duble din PVC cu filet uzinat sau a unui racord olandez din PVC cu filet exterior.
I.4.29. Armăturile montate pe conducte se sustin separat de acestea, pentru a nu se transmite, prin manevrarea lor, eforturi asupra tevii. Sustinerea
armăturilor reprezintă puncte fixe obligatorii pentru conducte.
Montarea armăturilor din PVC
I.4.30. Îmbinarea între tevi si armături din PVC se face în sistem demontabil (cu olandez cu mufe si etansare si garnitură de cauciuc sau prin presare pe
teavă si etansare cu garnitură de cauciuc), asigurându-se posibilitatea înlocuirii armăturilor fără deteriorarea conductei. Nu se fac îmbinări prin sudare sau lipire.
Montarea sifoanelor si ventilelor de scurgere de la obiectele sanitare
I.4.31. Racordarea sifoanelor de lavoar, spălător si pisoar se face cu un racord din teava din PVC cu etansare cu garnitură inelară de cauciuc.
I.4.32. Racordarea ventilelor căzii de baie, al spălătorului de vase si al rezervorului de spălare pentru closet la conductele de canalizare din PVC se face cu
racorduri speciale din materiale plastice.
I.4.33. Sifoanele de pardoseală din PVC simple sau combinate se montează în pardoseală numai după ce acestea se prevăd cu un strat de hidroizolatie de
cca. 4 mm grosime. Produsele de hidroizolare trebuie să aibă agrement tehnic în România sau să aibă certificat de conformitate.
I.4.34. Sifonul de plintă se montează în cadrul prefabricatelor sanitare pentru camera de baie. Între suprafata betonului pe care se sprijină colectorul sifonului
si acesta se prevede un strat de hidroizolatie.
I.4.35. Racordarea sifoanelor de terasă la conducta de scurgere si trecerea coloanelor de ventilatie prin terase se face cu piese speciale din speciale din
PVC.
Montarea conductelor în clădiri
I.4.36. La trecerea conductelor din PVC prin pereti si plansee acestea se protejează cu un tub de diametru mai mare, tot cu PVC sau metalic. Diametrul
interior al tubului de protectie trebuie să fie cu 10...20 mm mai mare decât diametrul exterior al tevii. Spatiul liber între teava din PVC si tubul de protectie se
completează cu spumă poliuretanică, etc.
Tubul de protectie se fixează3 în perete sau planseu cu mortar sau alte materiale. La trecerile prin pereti, tubul de protectie trebuie să aibă o lungime egală
cu grosimea finită a peretilor, iar la trecerile prin plansee tubul de protectie trebuie să depăsească partea superioară finită a planseului cu 20 mm si trebuie să fie la
nivelul părtii finite inferioare a planseului.
I.4.37. Trecerile prin fundatii sau peretii exterioari se realizează cu măsuri speciale de etansare contra infiltratiilor de apă (fig. I.17.):
I.4.38. Nu se admit îmbinări ale conductelor în mansoanele de protectie.
I.4.39. Distanta minimă între marginea tubului de protectie si cea mai apropiată îmbinare sau derivatie este de 5 cm.
I.4.40. Prinderile si sustinerile conductelor orizontale se fac cu:
- console de sustinere fixate în perete.
- coliere de perete, console si coliere ancorate, metalice si cu mansoane de protectie din PE expandată, cauciuc, carton ondulat, etc. Mansoanele trebuie să
aibă o grosime minimă de 5 mm si trebuie să depăsească lătimea brătărilor cu cca. 10 mm.
I.4.41. Distanta minimă între punctele de sustinere si cea mai apropiată îmbinare trebuie să fie de 3 cm.
I.4.42. Prinderea si sustinerea coloanelor verticale de canalizare se face cu ajutorul colierelor si mansoanelor elastice fixate pe perete sau pe cadrul nodurilor
sanitare. Prinderea se face la 3...4 cm de mufa cea mai apropiată de punctul de sustinere.
I.4.43. Punctele fixe se realizează prin lipirea a două inele strânse pe teava din PVC, protejată cu un manson elastic de grosime 2 mm, pe de ambele părti ale
unei brătări încastrate în perete sau fixată pe cadrul nodurilor sanitare.
I.4.44. Montarea conductelor aparent se face numai după ce s-au executat tencuielile.
Distanta liberă de la conducta la perete este egală cu diametrul tevii.
În locurile unde schimbările de directie urmează să preia o anumită variatie de lungime, , distanta dintre teavă si perete este cel putin egală cu variatia de
lungime (fig. I.18.).
I.4.45. Montarea conductelor sub tencuială se execută conform proiectului si anume:
- în nise acoperite cu rabit tencuit;
- în slituri acoperite cu tencuieli.
Sliturile trebuie să aibă dimensiuni suficient de mari pentru a permite dilatarea tevilor. Conductele si fitingurile se învelesc cu carton ondulat sau alt material
elastic si moale, astfel încât să fie garantată libertatea de miscare necesară preluării dilatării longitudinale; la curbe si ramificatii se îngroasă în mod special învelisul
pe o lungime de 10-15 ori diemetrul tevii.
I.4.46. Conductele îngropate în pereti se amplasează în locuri unde în mod normal nu există pericolul străpungerii lor cu cuie, bolturi, dibluri sau alte elemente
de prindere sau sustinere a unor piese de mobilier sau tablouri, etc.
I.4.47. Se iau măsuri speciale ca în perioada probei instalatiilor si a executării lucrărilor de acoperire a niselor si a sliturilor, conductele să nu fie deteriorate
prin lovire.
Probele instalatiilor se fac înainte de închiderea niselor si a sliturilor.
Montarea conductelor în exteriorul constructiilor
I.4.48. La exterior, conductele din PVC se montează conform proiectului, îngropate direct în pământ, fie în canale vizitabile sau nevizitabile, tinându-se seama
că, în toată perioada de montaj si probe, ele trebuie să fie ferite de lovituri. Nu se admite montarea conductelor aparent în aer liber. Se acordă o atentie deosebită
executiei corecte a santului de pozare si eventualei izolatii în cazul conductelor de apă caldă, cu respectarea dilatării termice longitudinale.
I.4.49. Trebuie garantată prin modul de montare al conductelor din PVC în exterior, functionarea fără risc de înghet. În zone cu risc mare de înghet se
prevede posibilitatea de golire sau o sursă de încălzire paralelă.
I.4.50. Lucrările de îmbinare a conductelor care se montează în pământ, se efectuează pe marginea santului.
Îmbinarea conductelor se efectuează în tronsoane de circa 100-150 m.
După trecerea timpului de uscare a lipiturilor, tronsonul se lansează în sant în primele ore ale diminetii si se acoperă imediat cu pământul scos din sant
curătat în prealabil de pietre. Îmbinările rămân descoperite în vederea probelor.
În cazuri justificate se pot realiza tronsoane mai lungi de 150 m.
I.4.51. Vanele de închidere, hidrantii de incendiu, etc. montati pe traseul retelelor exterioare îngropate, executate cu tevi din PVC se ancorează pe
postamente de beton, (fig. I.19.), astfel încât la manipularea rotii de manevră să nu fie solicitată îmbinarea între armături si tevile din PVC.
I.5. REPARAREA CONDUCTELOR DETERIORATE
I.5.1. Este interzisă repararea piesei deteriorate prin lipirea locului defect.
I.5.2. În caz că instalatia poate fi lăsată timp de 24 de ore fără apă, se taie portiunea defectă si se înlocuieste cu o altă bucată de teavă, care se intercalează
prin lipire cu ajutorul unui racord olandez de PVC si al unei mufe.
I.5.3. În caz că instalatia trebuie dată imediat în functiune, se îndepărtează portiunea de teavă defectă prin tăiere cu fierăstrăul si se potriveste o portiune
nouă de teavă. Locurile de îmbinare se tesesc în V, în vederea sudării. Se trage pe cele două capete de conductă două mansoane lărgite la cald, cu diametrul interior
mai mare cu 2...4 mm decât diametrul exterior al conductei. Apoi se montează piesa nouă si se sudează la cele două capete. Cele două suduri se slefuiesc la nivelul
tevii (fig. I.20.).
Se trag cele două mansoane peste suduri, se potrivesc bine la pozitia corectă, după care se încălzesc cu o flacără caldă (aproximativ 35ºC). Prin contractia
produsă, mansoanele asigură aderenta necesară.
I.5.4. Repararea retelelor de alimentare cu apă potabilă executate cu tevi din PVC se efectuează cu tevi si fitinguri spălate în prealabil.
I.5.5. Conductele de canalizare sparte se pot repara prin aplicarea, prin lipire, a unor petice sau mansoane din PVC, tăiate si fasonate la cald la profilul tevii
ce se repară.
I.6. PROBAREA INSTALATIILOR SI DAREA LOR ÎN FUNCTIUNE
I.6.1. Probarea retelelor si instalatiilor de alimentare cu apă, de canalizare se efectuează după întărirea adezivului ultimei lipituri executate, perioada de
întărire a adezivului este dată de producătorul acestuia.
I.6.2. Probarea retelelor si instalatiilor exterioare se efectuează la fiecare tronson pe marginea santului, înainte de lansare sau pe mai multe tronsoane
lansate în sant.
I.6.3. Retelele si instalatiile de alimentare cu apă executate cu tevi si fitinguri din PVC se probează conform prevederilor din „Normativul pentru verificarea
calitătii si receptia lucrărilor de constructii si instalatii aferente” C56 si a celor din „Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare” I.9.
Presiunea de încercare este de 1,5 ori presiunea de regim, însă minimum 6 bar, iar durata de încercare este de 30 minute.
I.6.4. Dacă în urma probelor se constată lipituri cu defectiuni, acestea se îndepărtează prin tăierea portiunii respective si se refac conform prevederilor din
capitolul I.5.
I.6.5. Înainte de darea în functiune a instalatiilor de alimentare cu apă executate cu tevi si fitinguri din PVC, acestea se umplu cu apă si se golesc de apă
după 24 de ore, timp de trei zile consecutiv.
I.7. PREVEDERI REFERITOARE LA EXPLOATARE SI ÎNTRETINERE
I.7.1. Beneficiarii lucrărilor de instalatii de alimentare cu apă si canalizare, executate si fitinguri din PVC neplastificată, au obligatia de a asigura, în timpul
exploatării, personalul instruit necesar pentru întretinerea si reparatia acestor instalatii.
În procesele verbale de receptie preliminară a lucrărilor de constructii – montaj, în cadrul încheierii de lunare în primire ce se semnează de către
antreprenorul general si beneficiarul de investitie, se specifică în mod expres această obligatie. În cazul în care darea în functiune a instalatiilor se face înainte de
receptia preliminară, predarea către beneficiar se face în baza procesului verbal de predare – primire, care cuprinde în mod obligatoriu mentiunea de mai sus.
I.7.2. Tevile din PVC trebuie ferite de lovituri, de radiatii termice si să nu se supună la solicitări mecanice.
I.7.3. Dezghetarea tevilor din PVC se efectuează prin învelirea cu cârpe calde, având temperatura de maximum +60ºC.
I.7.4. Desfundarea tevilor din PVC se execută cu vergea sau sârmă de otel, prevăzute la cap cu o bilă rotundă de otel. Nu se folosesc obiecte metalice
ascutite.
I.7.5. Nu este permisă evacuarea apelor cu temperaturi peste 40ºC în canalizările executate cu tevi din PVC 60.
I.7.6. La întreruperea alimentării cu apă rece a instalatiilor cu tevi din PVC, în vederea efectuării de reparatii se procedează si la întreruperea apei calde si
invers.
I.8. PRESCRIPTII DE TEHNICĂ A SECURITĂTII MUNCII
I.8.1. Prelucrarea materialelor din PVC se execută numai în ateliere bine aerisite, concentratia de dicloretan în aer admisă fiind de max. 50 mg la m3 de aer.
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA SI EXPLOATAREA INSTALATIILOR SANITARE SI A SISTEMELOR... Page 10 of 40
I.8.2. Adezivul si solventul fiind toxici si inflamabili se păstrează în recipiente etichetate, de forme diferite de cele folosite pentru băut, respectându-se
măsurile speciale în vigoare, privind manipularea si păstrarea unor asemenea substante. În timpul lucrului, muncitorii din ateliere sau de pe santiere trebuie să
folosească echipamente de protectie, pentru a evita contactul solventului cu pielea, iar după terminarea operatiilor de lipire cu adeziv, trebuie să se spele bine pe
mâini.
I.8.3. În afară de prevederile de mai sus, se respectă prevederile din „Norme de protectia muncii în constructii – montaj” si din „Nomre republicane de
protectie a muncii”.
I.9. MĂSURI DE PREVENIRE SI DE STINGERE A INCENDIILOR
I.9.1. În toate etapele de proiectare si executie a lucrărilor de instalatii de canalizare cu apă si canalizare din clădiri si din interiorul ansamblurilor de clădiri
executate cu tevi si finguri din PVC trebuie să se respecte prevederile din Normele si dispozitiile generale de prevenire si stingere a incendiilor, precum si a
reglementărilor specifice de sigurantă la foc. Pe timpul executiei lucrărilor se respectă prevederile specifice de sigurantă la foc. Pe timpul executiei lucrărilor se
respectă prevederile Normativului C 300.
I.9.2. În proiecte se include prevederile normelor tehnice care să permită executarea si exploatarea instalatiilor de alimentare cu apă si canalizare din clădiri si
din interiorul ansamblurilor de clădiri în conditii de deplină sigurantă si sănătate, atât pentru personalul de executie cât si pentru personalul de exploatare.
I.9.3. Obligatiile si răspunsurile pentru prevenirea si stingerea incendiilor revin conducătorilor de muncă si personalului de executie.
I.9.4. Personalul de executie are următoarele obligatii:
- să participe la toate instructajele;
- să nu utilizeze scule si echipamente defecte;
- să aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunostintă la instruire, precum si orice alte măsuri necesare pentru evitarea incendiilor.
I.9.5. Depozitele pentru conductele din PVC si atelierele de prelucrare a acestora, se dotează cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor.
Potrivit normelor specifice de dotare.
Mijloacele de stingere a incendiilor se amplasează la loc vizibil si usor accesibil si se verifică la temenele prevăzute în instuctiunile date de furnizor.
I.9.6. Executarea lucrărilor cu foc deschis în locuri cu pericol de incendiu este admisă numai după luarea măsurilor de prevenire si stingere a incendiilor
necesare si după obtinerea permisului de lucru cu foc. Aceste lucrări se execută numai de către echipe instruite în aceste scop si dotate cu echipamente de lucru,
protectie si interventie.
I.9.2. Executarea lucrărilor cu foc deschis în locuri cu pericol de incendiu este admisă după luarea măsurilor de prevenire si stingere a incendiilor necesare si
după obtinerea permisului de lucru cu foc. Aceste lucrări se execută numai de către echipe instruite în acest scop si dotate cu echipamente de lucru, protectie si
interventie.
I.9.7. În vederea interventiei în caz de incendiu se prevăd următoarele:
- organizarea de echipe cu atributiuni concrete;
- măsuri si posibilităti de alertare a unitătilor (servicii civile) de pompieri.
I.9.8. La prevenirea si stingerea incendiilor în depozite si ateliere este necesar să tină seam si de următoarele caracterisitici ale materialelor din PVC, si
anume:
- Combustibilitate – Substantă combustibilă, arde cu flacără intermitentă, gazeificându-se total. Substantă care se aprinde, dar care se autostinge la
îndepărtarea flacării;
- Putere calorifică inferioară (STAS 10903/2)…4870 kcal/kg (15-21,8 Mj/kg)
- Temperatura de ardere ……………………………………..455ºC
- Temperatura de prindere ..................................................390ºC
[top]
II. CONDUCTE DIN POLICLORURĂ DE VINIL-CLORURATĂ (PVC)
II.1. DEMENIU DE UTILIZARE
II.1.1. Prevederile din prezenta parte a normativului se aplică la proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de alimentare cu apă din clădiri si din
ansambluri de clădiri cu conducte din PVC C.
II.1.2. Conctele din PVC se utilizează, în special, acolo unde trebuiesc transportate ape puternic corozive si unde folosirea de tubulatură din mase plastice
comune este contraindicată.
II.1.3. Conductele din PVC se utilizează la:
a. instalatii interioare de alimentare cu apă rece si caldă din constructii de locuinte, social-culturale si anexe sociale ale constructiilor industriale;
c. instalatii interioare de alimentare cu apă rece si caldă pentru constructii industriale, agricole si zootehnice;
d. retele exterioare îngropate de alimentare cu apă caldă pentru constructii de productie, agricole si zootehnice;
II.1.4. Conductele din PVC nu se utilizează la:
a. instalatii interioare de alimentare cu apă caldă cu temperatura peste 90ºC.
b. instalatii interioare de alimentare cu apă în încăperi cu destinatia specială, unde instalatiile sunt acoperite cu finisaje deosebite, ca de exemplu: stucaturi,
placaje de marmură, lambriuri, etc.;
c. instalatii interioare amplasate în locuri unde, în timpul exploatării este posibilă deteriorarea lor prin lovire (depozite, magazii, încăperi cu circulatie intensă
de mărfuri,etc.) si unde nu se poate asigura protectie contra loviturilor;
d. instalatii de alimentare cu apă si canalizare montate în clădiri, în canale nevizitabile sau direct în pământ, sub pardoseala subsolului sau sub pardoseala
parterului, când clădirile nu au subsol;
e. retele exterioare de alimentare cu apă si canalizare, aferente constructiilor agricole si zootehnice, montate direct în pământ, sub străzi sau sub spatii cu
circulatie de autovehicule;
f. instalatii de canalizare unde temperatura apelor reziduale poate depăsi 90ºC;
g. instalatii de canalizare neacordate la colectoare în care pot avea loc degajări de vapori cu temperaturi ridicate;
h. canalizarea apelor meteorice de pe acoperisurile sau terasele constructiilor de productie la care elementele de constructii pe care sunt montate conductele
sunt supuse la vibratii;
i. canalizarea apelor prin încăperi de productie în care deterioararea conductelor poate provoca pagube utilajelor aflate în apropiere;
j. instalatii realizate în aer liber.
II.2 MATERIALE
II.2.1. În instalatiile care fac obiectul părtii a II a a normativului se folosesc următoarele materiale:
- tevi si fitinguri din PVC C, pentru presiuni nominale de 0,6...1,6 MPa, în functie de instalatia de alimentare cu apă la care se utilizează;
- tevi si fitinguri din PVC C, pentru presiuni nominale de 0,25...1,4 MPa, în functie de instalatia de canalizare la care se utilizează;
- adezivi si solventi pentru îmbinare prin lipire.
II.3. PRESCRIPTII DE PROIECTARE
II.3.1. Prevederile privind subcapitolele: alegerea sortimentului de tevi si fitinguri, a traseelor si conditiilor pentru amplasarea conductelor sunt cele prevăzute
în subcapitolele respective din partea I a normativului, conducte din PVC neplastifiată.
II.3.2. Dimensionarea conductelor din alimentare cu apă se face conform STAS 1478 „Instalatii sanitare. Alimentarea interioară cu apă la constructii civile si
industriale. Prescriptii de proiectare” si a „Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I 9”.
II.3.3. Pentru calculul pierderilor de sarcină în conducte drepte pentru alimentarea cu apă se utilizează nomogramele de la Fig.II.1 si II.2. si tabelele II.1.1.,
II.1.2., II.2.1. si II.2.2. din ANEXA 3:
Pentru elaborarea nomogramelor si a tabelelor de dimensionare a conductelor din PVC C, s-a utilizat relatia Colebrook-White si rugozitatea absolută k=0,001
mm.
II.3.4. Dimensionarea conductelor interioare de canalizare se face conform STAS 1795 „Instalatii sanitare. Canalizarea interioară la constructii civile si
industriale. Prescriptii de proiectare” si a „Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitar I 9”.
II.3.5. Temperatura maximă de regim admisă pentru fluidele transportate prin conducte din PVC este de +90ºC.
II.3.6. Calculul variatiilor de lungime se face conform capitolului I.3.
II.3.7. Coeficientul de dilatare liniară a tevilor din PVC este de 0,07 mm/m.K. În figura II.3. este prezentată variatia lungimii condutei din PVC cu temperatura,
dar si cu diametrul acestei conducte.
Retele sub presiune
II.3.8. Pentru retelele de alimentare cu apă, dilatările longitudinale trebuie să fie preluate de compensatoare sub formă de curbe la 90º si curbe duble (curbe
de etaj) amplasate între două sau trei puncte fixe (fig. II.4. si fig. II.5.).
II.3.9. La coloane verticale din constructiile de locuinte, social culturale, etc. se prevăd compensatoare sub formă de u (fig. II.6.), executate la cald, în ateliere
dotate special cu instalatii de încălzire a tevilor, sabloane pentru coformare, instalatii de răcire.
II.3.10. Pentru montarea sistemelor de instalatii executate cu tevi si fitinguri din PVC C se folosesc colierele pentru tevile din mase plastice ce se găsesc în
comertul specializat.
II.3.11. În tabelul II.1. sunt date distantele între dispozitivele de sustinere ale conductelor din PVC-C în functie de diametrul nominal al tevilor si temperatura
de regim:
Tabelul II.1.
DISTANTELE ÎNTRE DISPOZITIVELE DE SUSTINERE A CONDUCTELOR DIN PVC-C
DN d Distanta între dispozitivele de

sustinere în functie de
temperatura apei din conducte
sau de amplasare [cm]
[mm] [mm] 20ºC 60ºC 90ºC
12 16 85 70 50
15 20 100 80 75
20 25 105 90 80
25 32 115 105 90
32 40 135 115 100
40 50 160 125 115
50 63 170 135 130
65 75 185 145 135
80 90 200 160 140
100 110 220 180 150
II.3.12. Pentru sustinerile pe verticală distantele date în tabelul de mai sus se majorează cu 30%.
Izolarea termică si vosirea conductelor
II.3.13. Izolarea conductelor din PVC-C pentru alimentare cu apă rece se face corespunzător situatiei constructive si functie de conductibilitatea termică de
0,04 W/mK. Dimensiunile minime de strat izolator sunt:
a) de 5 mm, pentru:
- montare liberă în încăperi neîncălzite;
- montare în canal, fără tubulatura de încălzire;
- în slituri de perete, fără tubulatura de încălzire;
- pe plansee, fără tubulatura de încălzire.
b) de 9 mm, pentru:
- montare liberă în încăperi neîncălzite;
c) de 13 mm, pentru:
- montare în canal, alături de conducte calde;
- în slituri de perete, alături de conducte calde;
- pe plansee de beton, alături de conducte calde.
II.3.14. Vopsirea tevilor din PVC este posibilă cu vopsele cu dispersie apoasă (pe bază acrilică). Atentie! A nu se folosi vopsele ce contin solventi.
[top]
III. CONDUCTE DIN POLIPROPILENĂ (PP)
III.1. DOMENIU DE UTILIZARE
III.1.1. Prevederile din prezenta parte a normativului se aplică la proiectarea, si exploatarea instalatiilor de alimentare cu apă si de canalizare din clădiri si din
ansambluri de clădiri cu conducte din polipropilenă, PP.
III.1.2. Conductele din PP se utilizează la:
a. instalatii interioare de alimentare cu apă rece si caldă din constructii de locuinte, social-culturale si anexe sociale ale constructiilor industriale;
c. instalatii interioare de alimentare cu apă rece si caldă pentru constructii industriale, agricole si zootehnice;
d. retele exterioare îngropate de alimentare cu apă caldă pentru constructii de productie, agricole si zootehnice;
III.1.3. Alegerea tipului de conducte din PP se face în functie de domeniul de utilizare, durata de functionare a instalatiei, temperatura si presiunea de
utilizare.
Presiunile de utilizare pentru instalatiile de alimentare cu apă rece si caldă si pentru canalizare realizate cu conducte din PP în functie de temperatura de
lucru, durata maximă de utilizare si presiunea nominală a conductelor din PP sunt prezentate în tabelele III.1, III.2 si III.3.
TEVI DIN POLIPROPILENĂ HOMOPOLIMER (TIP 1 – DIN 8077)
Tabelul III.1.
TEVI DIN POLIPROPILENĂ BLOC COPOLIMER (TIP 2 – DIN 8077)
Tabelul III.2.
TEVI DIN POLIPROPILENĂ RANDOM (TIP 3 – DIN 8077)
Tabelul III.3
III.1.4. Nu se utilizează conductele din PP:
a.instalatii interioare de alimentare cu apă caldă cu temperatura peste 90ºC
b. instalatii interioare de alimentare cu apă în încăperi cu destinatie specială, unde instalatiile sunt acoperite cu finisaje deosebite, ca de exemplu: stucaturi,
placaje de marmură, lambriuri, etc.;
c. instalatii interioare amplasate în locuri unde, în timpul exploatării este posibilă deteriorarea lor prin lovire (depozite, magazii, încăperi cu circulatie intensă
de mărfuri, etc.) si unde nu se poate asigura protectie contra loviturilor;
d. instalatii de alimentare cu apă si canalizare montate în clădiri, în canale nevizitabile sau direct în pământ, sub pardoseala subsolului sau sub pardoseala
parterului, când clădirile nu au subsol;
e. retele exterioare de alimentare cu apă si canalizare, aferente constructii de locuinte, social-culturale si anexe sociale ale constructiilor industriale,
constructiilor agricole si zootehnice, montate direct în pământ, sub străzi sau sub spatii cu circulatie de autovehicule.
f. instalatii de canalizare unde temperatura apelor uzate menajere poate depăsi 90ºC.
g. instalatii de canalizare racordate la colectoare în care pot avea loc degajări de vapori cu temperaturi ridicate;
h. canalizarea apelor meteorice de pe acoperisurile sau terasele constructiilor de productie la care elementele pe care sunt montate conductele sunt supuse
la vibratii;
i. canalizarea apelor prin încăperi de productie în care deteriorarea conductelor poate provoca pagube utilajelor aflate în apropiere;
j. instalatii realizate în aer liber.
III.2. MATERIALE
III.2.1. În instalatiile care fac obiectul prezentului normativ se folosesc următoarele materiale din PP:
- tevi si fitinguri din PP pentru presiuni nominale de 0,6...2,5 MPa în functie de instalatia de alimentare cu apă la care se utilizează;
- tevi si fitinguri din PP pentru presiuni de 0,25...0,4 MPa, cu etansare cu O-ring de cauciuc, în functie de tipul instalatiei de canalizare;
- fitinguri si accesorii din PP;
- armături din PP;
- dispozitive pentru preluarea dilatărilor.
Pentru realizarea îmbinărilor între tevi si fitinguri se utilizează dispozitive specifice fiecărui tip de sudură, tip „polifuziune”, sudură „cap la cap” sau
„electrofuziune”.
III.2.2. Date privind dimensiunile tevilor, fitingurilor si pieselor speciale al din PP si caracterisiticile fizico-mecanice sunt date în „Ghidul privind proiectarea,
executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apă si canalizare de alimentare cu apă si canalizare utilizând conducte din PVC, polietilenă si polipropilenă GP-
043/99”.
III.2.3. În Anexa 6 se prezintă modul de prelucrare a materialelor din PP.
III.3. PRESCRIPTII DE PROIECTARE
III.3.1. Pentru instalatiile de alimentare cu apă si canalizare, interioare sau exterioare, din clădirile civile, constructiile agricole si zootehnice si anexele sociale
ale constructiilor industriale se folosesc numai sortimentele de tevi si fitinguri uzinate, cu agremente tehnice în România.
III.3.2. La instalatiile de alimentare cu apă si canalizare, interioare, exterioare, din constructii industriale se pot folosi, cu acordul beneficiarului, si ale
sortimentelor de tevi pentru care fitingurile se realizează din segmente de tevi prin sudură „cap la cap” cu un aparat de sudură special.
III.3.3. Prevederile privind alegerea traseelor si conditiilor pentru amplasarea conductelor din PP sunt aceleasi ca la conductele din PVC neplastifiată.
III.3.4. Pentru calculul pierderilor de sarcină în conducte drepte se utilizează nomogramele de la fig. iii.1, III.2, III.3, III.4. si tabelele III.4....III.8. din Anexa 4.
Pentru elaborarea nomogramelor si a tabelelor de dimensionare a conductelor din PP, s-a utilizat relatia Colebrook-White si rugozitatea absolută k = 0,007
mm.
III.3.5. Calculul variatiilor de lungime se efectuează pe tronsoane, între două puncte fixe, cu relatia din partea I a normativului.
III.3.6. Coeficientul de dilatare termică liniară a tevilor din PP este de 0,16 mm/m.K.
III.3.7. Variatia lungimii tevilor din PP în functie de temperatură este prezentată în figura III.5.
A. La retelele de presiune
III.3.8. Pentru retelele de presiunede lungimi mari, cu compensatoare tip U capacitatea de compensare a variatiilor de lungime prin curbe la 90ºC si curbe
duble este reprezentată în figurile III.6a si III.6b.
III.3.9. Pentru dimensionarea compensatoarelor de dilatare prevăzute pentru retele de presiune se utilizează relatia de mai jos si graficul din figura I.10.
[mm]
unde:
h este lungimea bratului, [mm]
d – diametrul tevii, [mm]
- dilatarea tevii cu lungimea L, [mm]
c – constantă experimentală (c = 30, pentru PP).
B. La retele de canalizare
III.3.10. Pe coloanele de canalizare se prevăd în locuri usor accesibile compensatoare uzinate astfel:
a. la coloanele de canalizare, care colectează apele reziduale de la chiuvete, spălătoare, lavoare, closete sau căzi de baie, câte un compensator la fiecare
nivel, prevăzut cu obiecte sanitare, între două compensatoare succesive se prevede un punct imediat deasupra ramificatiei spre obiectele sanitare;
b. la coloanele de canalizare, care colectează ape meteorice în clădiri de locuit:
- pentru maximum 5 niveluri, 2 compensatoare din care unul la nivelul inferior;
- pentru 6-8 niveluri, 3 compensatoare din care unul la nivelul cel mai de jos, iar celelalte distribuite simetric;
- pentru 9 niveluri si peste 9 niveluri se prevede câte un compensator la fiecare 3 niveluri.
c. la coloanele de canalizare, care colectează ape meteorice în clădiri de productie, publice, etc. se montează compensatoare astfel încât distanta dintre
două compensatoare succesive să nu fie mai mare de 10 m.
III.3.11. Se prevăd puncte fixe la jumătatea distantei între două compensatoare succesive.
III.3.12. Distantele uzuale între dispozitivele de sustinere pe orizontală pentru conducte din PP (pentru Pn = 1,0 MPa) se stabilesc în functie de diametrul si
grosimea peretului tevii si de temperatura de regim si a medicului ambiant si sunt cele indicate în tabelul III.9.
DISTANTELE DE SUSTINERE PE ORIZONTALĂ ÎN FUNCTIE DE TEMPERATURA APEI
Tabelul III.9.
Distanta de sustinere pe orizontală la temperaturea de:
[cm]
Dn
[mm]
20ºC 30ºC 40ºC 50ºC 60ºC 70ºC 80ºC
20 75 70 65 65 60 55 55
25 80 80 80 75 70 70 65
32 90 85 85 80 80 80 75
40 100 100 95 90 85 85 80
50 115 115 110 100 95 90 85
63 130 125 125 115 115 110 105
75 140 140 130 125 125 115 110
90 150 150 140 140 130 125 115
110 170 165 160 150 145 140 130
III.3.13. Pentru sustinerile pe verticală, aceste distante se majorează cu 15-25%.
III.4. PRESCRIPTII DE MONTAJ
Temperaturi de prelucrare în atelier si de montare pe santier
III.4.1. Temperatura optimă de prelucrare a materialelor din PP, atât în atelier, cât si pe santier, este de +5º...+30ºC.
Prelucrarea conductelor din PP
III.4.2. Prelucrarea conductelor din PP se face conform prevederilor cuprinse în ANEXA 6.
III.4.3. Îmbinarea conductelor din PP se realizează prin sudură (fuziune sau cu fitinguri mecanice (etansare prin presare pe peretele tevilor).
III.4.4. Îmbinările prin sudură se execută numai de sudori autorizati pentru acest gen de lucrări.
III.4.5. Îmbinările prin sudură a conductelor si fitingurilor din PP se realizează prin următoarele metode (prezentate în detaliu în ANEXA 6):
- polifuziune (conductă sudată în fitinguri sau racorduri de bransament pe peretele lateral al tevilor cu ajutorul unui element încălzitor), în general pentru
diametre de până la 63 mm;
- sudură cap la cap (conducta sudată cu altă conductă sau cu fitinguri pe sectiunea transversală cu ajutorul unui element încălzitor) pentru conducte si
fitinguri cu diametrul de cel putin 110 mm;
- electrofuziune (conductă sudată în electrofitinguri cu ajutorul unei rezistente electrice înglobate în fiting), pentru diametre peste 32 mm (pentru care există
electrofitinguri).
Îmbinările realizate prin aceste sisteme sunt îmbinări fixe.
III.4.6. Îmbinările prin sudură a conductelor si fitingurilor din PP se realizează cu aparate de sudură care trebuie să aibă agrement tehnic în România dat de
institute autorizate. Aceste aparate trebuie să fie supuse reviziilor tehnice în conformitate cu cărtile tehnice ale fiecărui aparat. Reviziile tehnice se fac de către
unitătile de service ale producătorului de aparat de sudură.
III.4.7. Îmbinările cu fitinguri mecanice se realizează prin strângere si presarea fitingurilor metalice (sau PP) pe peretele tevilor din PP (cu diametrul de până
la 63 mm).
III.4.8. Îmbinările demontabile se realizează cu racorduri olandeze din PP sau din PP/metal cu etansare pe garnitură de cauciuc sau clingherit.
III.4.9. Pentru schimbări de directie se folosesc coturi, iar pentru ramificatii, teuri si reductii uzinate.
III.4.10. Pentru montarea conductelor de canalizare se folosesc piese fasonate la care etansarea este asigurată cu o garnitură inelară de cauciuc.
III.4.1. Detalii privind montarea conductelor de canalizare cu inele din cauciuc sunt prezentate în ANEXA 6.
Îmbinarea conductelor din PP cu alte materiale
III.4.12. Îmbinările fixe ale tevilor din PP cu tevi din otel se execută cu ajutorul fitingurilor din PP cu filet uzinat.
III.4.13. Îmbinările demontabile ale tevilor din PP cu tevi din otel se execută cu ajutorul racordurilor olandeze mixte realizate din PP si metal. La racordarea
dispozitivelor de refulare a substantelor de stingere (hidranti exteriori, tunuri de apă sau spumă, generatoare de spumă, etc.) se utilizează piese de îmbinare mixte
între metal si PP.
III.4.14. Îmbinarea tevilor din PP cu tevi din fontă de presiune se efectuează în două moduri:
- cu flansă liberă metalică strânsă cu suruburi de flansa tubului de fontă;
- cu piesă de etansare si trecere specială (direct pe teava de fontă).
III.4.15. Îmbinarea tevilor din PP pentru canalizare, cu tevi de canalizare din alte materiale (PVC, fontă) se realizează prin intermediul pieselor speciale de
trecere.
Montarea conductelor în exteriorul constructiilor
III.4.16. La punerea în lucru, conductele se curătă la interior si exterior si se protejează în timpul montajului împotriva pătrunderii de corpuri străine. Capetele
tronsoanelor se astupă cu capace.
III.4.17. La montajul îngropat direct în pământ lătimea santului va fi minimă atât cât este necesar pentru executarea lucrărilor de săpătură.
Fundul santului se netezeste si se curătă de pietre. În cazul terenurilor stâncoase fundul santului se acoperă cu un strat de nisip cu o înăltime de 10 cm.
III.4.18. Pentru preluarea dilatărilor conductele se montează serpuit pe orizontală în sant.
III.4.19. Lucrările de îmbinare a tevilor din PP se execută pe marginea santului. După efectuarea îmbinărilor sudate si răcirea naturală a acestora, conductele
se lansează în sant. Lungimea tronsoanelor realizate depinde de mărimea retelei si de dotarea cu dispozitive de coborâre în sant.
Flexibilitatea materialului permite ca oricare din capetele tronsonului realizate să rămână la suprafata solului pentru racordarea la tronsonul următor.
III.4.20. În timpul montării conductelor se iau măsuri pentru evitarea deteriorării instalatiilor constructiilor subterane apartinând altor detinători.
III.4.21. Sudurile la pozitie se execută de preferintă în perioadele răcoroase ale zilei.
III.4.22. După îmbinarea si probarea conductei în sant, aceasta se acoperă cu un strat de nisip. Înăltimea stratului de nisip de deasupra conductei trebuie să
fie de minim 5 cm. În continuare se acoperă cu pământ curătat de pietre, până la 10 cm deasupra stratului de nisip, după care santul se poate umple cu restul de
pământ.
III.4.23. În apropierea punctelor de racordare a bransamentelor se prevăd obligatoriu puncte fixe pe conductele magistrale.
III.5. REPARAREA CONDUCTELOR DETERIORATE
III.5.1. Este interzisă repararea piesei defecte (deteriorate) prin sudarea locului defect cu electrod de adaos.
III.5.2. Repararea portiunii defecte se realizează în următoarele moduri (în functie de posibilitătile de deplasare ale conductelor si fitingurilor utilizate):
A. – în cazul în care conductele au posibilităti de deplasare axială si transversală:
a. reparatie cu fitinguri PP cu îmbinare tip polifuziune sau electrofuziune,
b. îmbinarea prin sudare „cap la cap”;
B. în cazul în care conductele au posibilităti de deplasare transversală:
a. reparatie cu fitinguri PP/metal sau fitinguri PP prevăzute cu filet de îmbinare tip polifuziune si cu racord olandez metalic;
b. reparatie cu fitinguri metalice cu îmbinare prin presare pe teava din PP;
c. reparatie cu fitinguri PP cu îmbinare tip electrofuziune.
III.5.3. Repararea conductelor din PP se face în timp scurt, iar instalatia executată cu conducte din PP va putea fi repusă în functiune de îndată ce
temperatura ultimei îmbinări sudate a scăzut, în mod natural, la cea a mediului ambiant.
III.5.3. Conductele de canalizare defecte (sparte) se repară prin înlocuirea portiunii defecte cu teavă de acelasi diametru si utilizarea unei piese cu mufă
specială (lungă) care permite deplasarea axială a portiunii noi de teavă din PP.
III.6. PROBAREA INSTALATIILOR SI DAREA LOR ÎN FUNCTIUNE
III.6.1. Probarea instalatiilor executate cu conducte din PP sau după caz repunerea în functiune a instalatiilor se efectuează după răcirea liberă a ultimei îmbinări
realizate pri sudură până la temperatura mediului ambiant (între o oră si 2 ore, în functie de diametrul tevii si de presiunea nominală a retelei).
III.7. PREVEDERI PRIVIND EXPLOATAREA SI ÎNTRETINEREA
III.7.1. În instalatiile de alimentare cu apă si în retele tehnologice cu conductele din PP este permisă utilizarea fluidelor cu temperaturi de până 90ºC. În
aceste cazuri durata de utilizare a instalatiei va fi în functie de tipul tevii, temperatura si presiunea de serviciu, conform prevederilor articolului III.1.3. si tabelelor III.1;
III.2 si III.3. (Mentiune! După expirarea duratei instalatia trebuie înlocuită neconditionat.)
III.7.3. În instalatiile de canalizare executate cu conducte din PP este permisă evacuarea apelor reziduale cu temperaturi de până la 80ºC si cu intermitentă,
temperaturi de până la 90ºC.
III.8. PRESCRIPTIILE DE TEHNICA SECURITĂTII MUNCII
III.8.1. Degajările de etilen si de alti compusi chimici care apar la efectuarea îmbinărilor sudate tip polifuziune, electrofuziune sau „cap la cap” trebuie
eliminate printr-un sistem de ventilare locală adecvat.
III.8.2. Trebuie să se respecte prevederile din „Normele de protectie a muncii în constructii – montaj si din „Normele de protectie a muncii.”
III.9. MĂSURILE DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
III.9.1. Măsurile de prevenire si stingere a incendiilor sunt cele din partea I a normativului.
III.9.2. La prevenirea si stingerea incendiilor în depozite si ateliere este necesar să se tină seama si de următoarele caracterisitici ale materialelor din PP, si
anume:
- temperatura de aprindere - 330ºC;
- temperatura de ardere - 412ºC;
- combustibilitatea, care se caracterizează prin înmuierea materialului în contact cu flacăra, aprinderea si arderea cu flacără luminoasă până la epuizare;
- compozitia de ardere: dioxid de carbon si monoxid de carbon, care sunt elemente toxice.
[top]
PARTEA A IV-a: TEVI SI FITINGURI DIN POLIETILENĂ, PE
IV.1. DOMENIU DE UTILIZARE
IV.1.12. Prevederile din prezenta parte a normativului se aplică la proiectarea, executarea si exploatarea retelelor de alimentare cu apă rece si de canalizare
din instalatiile interioare care se realizează cu tevi si fitinguri din polietilenă (PE).
IV.1.2. Tevile si fitingurile din PE, se folosesc la:
a) instalatii interioare de alimentare cu apă rece în constructiile de locuinte, social – culturale si anexele sociale ale constructiilor industriale;
b) bransamente si retele exterioare îngropate de alimentare cu apă si de stins incendii aferente categoriilor de constructii de la litera a);
c) retele interioare de alimentare cu apă rece si la retele exterioare îngropate de alimentare cu apă rece sau de stins incendii, pentru constructii
industriale, agricole si zootehnice;
d) instalatii interioare si exterioare de evacuare a apelor uzate menajere, meteorice si a apelor uzate al căror continut chimic se înscrie în lista de
agenti chimici fată de care PE prezintă stabilitate totală.
Presiunile de utilizare (MPa) pentru tevile si fitingurile din PE în functie de temperatura de lucru, durata maximă de utilizare si presiunea nominală a tevilor
sau fitingurilor din PE sunt conforme cu norma europeană DIN 8074 si prezentate în tabelul IV.1.
Tabelul IV.1.
Durata
Temperatura Pn 0,25 Pn 0,32 Pn 0,4 Pn 0,6 Pn 1,0 Pn 1,6
(ani)
Presiune maximă de încercare (MPa)
1 0,34 0,43 0,54 0,80 1,34 2,14
5 0,32 0,41 0,51 0,77 1,28 2,05
10 10ºC 0,32 0,40 0,50 0,76 1,26 2,02
25 0,31 0,39 0,49 0,73 1,22 1,95
50 0,30 0,38 0,48 0,72 1,20 1,92

1 0,29 0,36 0,46 0,68 1,14 1,82
5 0,27 0,35 0,43 0,65 1,08 1,73
10 20ºC 0,27 0,34 0,42 0,64 1,06 1,70
25 0,26 0,33 0,42 0,62 1,04 1,66
50 0,25 0,32 0,40 0,60 1,00 1,60

1 0,25 0,31 0,39 0,59 0,98 1,57
5 0,24 0,30 0,38 0,56 0,94 1,50
10 30ºC 0,23 0,29 0,37 0,55 0,92 1,47
25 0,20 0,25 0,31 0,47 0,78 1,25
50 0,17 0,22 0,27 0,41 0,68 1,09

1 0,21 0,27 0,34 0,50 0,80 1,34
5 0,18 0,23 0,29 0,43 0,72 1,15
10 40ºC 0,16 0,20 0,25 0,37 0,62 0,99
25 0,13 0,17 0,21 0,31 0,52 0,83
50 0,12 0,15 0,18 0,28 0,46 0,74

1 0,17 0,22 0,27 0,41 0,68 1,09
5 0,12 0,15 0,19 0,29 0,48 0,77

50ºC
10 0,11 0,13 0,17 0,25 0,42 0,67
15 0,10 0,13 0,16 0,24 0,40 0,64

1 0,12 0,15 0,19 0,29 0,48 0,77
60ºC
5 - 0,11 0,14 0,20 0,34 0,54
IV.1.4. Nu se utilizează tevile si fitingurile din PE:
a) în instalatii interioare de alimentare cu apă cu temperaturi de peste 40ºC;
b) în instalatii interioare de apă pentru stins incendiu separate sau comune (hidranti de incendiu, sprinklere si drencere, etc.);
c) la conductele asezate în locuri unde, în timpul exploatării nu poate asigura o protectie eficace contra loviturilor;
d) la instalatii de canalizare unde temperatura apelor uzate poate depăsi 40ºC;
e) la instalatii de canalizare racordate la colectoare în care pot avea degajări de vapori cu temperaturi ridicate (colectoare purje la cazane, conductele
condensat, etc.);
f) la instalatii realizate în aer liber;
g) în clădiri cu risc mare de incendiu.
IV.2. MATERIALE
IV.2.1. În instalatiile care fac obiectul prezentului normativ se folosesc următoarele materiale din PE:
- tevi si fitinguri din PE pentru presiuni nominale de 0,6...2,5 MPa în functie de instalatia de alimentare cu apă la care se utilizează;
- tevi si fitinguri din PE pentru presiuni de 0,25...0,4 MPa, în functie de tipul instalatiei de canalizare;
- fitinguri si accesorii din PE;
- armături din PE;
- dispozitive pentru preluarea dilatărilor.
IV.2.2. Corespunzător unui diametru exterior de teavă se produc diferite grosimi de perete grupate în serii unitare tipo-dimensionale. Elementul dimensional
de referintă în cadrul unei serii unitare este raportul dimensional standard (SDR), exprimat prin relatia:
SDR = Dn/s
în care:
Dn – diametrul nominal al tevii din PE;
s = grosimea peretului.
Acest raport este constant pentru seria unitară corespunzătoare.
Valorile medii uzuale ale acestui raport sunt:
SDR = 6,0; 7,5; 9,0; 11,0; 14,0; 17,0; 21,0; 26,0; 33,0.
IV.2.3. Clasificarea mărcilor uzuale de PE, conform ISO 12162 si SR ISO 4427, utilizate în fabricatie, are la bază rezistenta minimă echivalentă (MRS) si este
prezentată în tabelul IV.2.
Tabelul IV.2.
Clasificarea mărcilor Rezistenta

Rezistenta minimă
hidrostatică de
echivalentă (MRS)
proiectare (HDS)
(PE) (MPa)
(MPa)
PE 100 10,0 8,0
PE 80 8,0 6,3
PE 63 6,3 5
PE40 4,0 3,2
PE32 3,2 2,5
Rezistenta minimă echivalentă (MRS) reprezintă rezistenta echivalentă a tevii din PE, pentru care ruperea se produce după 50 ani sau mai mult.
HDS = MRS/C, în care C este coeficientul de operare.
IV.2.4. Coeficientul de operare ia în considerare conditiile de aplicare, pozare, etc.
Valoarea minimă a coeficientului de operare pentru aplicatii în domeniul alimentării cu apă este C = 1,25.
IV.2.5. Date privind dimensiunile tevilor, fitingurilor si pieselor speciale al din PE si caracteristicile fizico-mecanice sunt date în „Ghidul privind proiectarea,
executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apă si canalizare utilizând conducte din PVC, polietilenă si polipropilenă GP-043/99”.
IV.2.6. Toate materialele, dispozitivele, tehnologiile noi utilizate la realizarea instalatiilor sanitare si a sistemelor de alimentare cu apă si de canalizare, pentru
care nu există reglementări nationale sau care nu se încadrează în cerintele reglementărilor nationale, afectând una din cerintele de calitate trebuie să fie
agrementate tehnice în România.
IV.3. PRESCRIPTII DE PROIECTARE
IV.3.1. Aceleasi prescriptii ca la tevile din PP.
IV.3.4. Pentru calculul pierderilor de sarcină în conducte drepte se utilizează nomogramele din figurile IV.1. si IV.2. si tabelele IV.1.1., IV.1.2. si IV.1.3. din
ANEXA 5.
IV.3.5. Calculul variatiilor de lungime se efectuează pe tronsoane, între două puncte fixe, cu formula de la aliniatul I.3.17.
IV.3.6. Coeficientul de dilatare termică liniară a tevilor din PE este de 0,2 mm/m grd.
IV.3.7. Dilatarea termică a tevilor din PE se poate determina cu ajutorul nomogramei din figura IV.3.
IV.3.8. Distanta între suporti pentru a compensa dilatarea termică este conform figurii IV.4., iar determinarea lungimii A, de pozitionare a unui punct mobil
este prezentată în nomograma din figura IV.5.
IV.4.1. PRESCRIPTII DE MONTAJ
Prelucrarea materialelor din PE
IV.4.1. Îmbinarea materialelor din PE se face conform prevederilor cuprinse în ANEXA 6.
IV.4.2. Îmbinarea conductelor din PE se realizează prin sudură (fuziune) sau cu fitinguri mecanice (etansare prin presare pe peretii tevilor).
IV.4.3. Îmbinările prin sudură se execută numai de sudori autorizati, pe baza prevederilor prevăzute în acest normativ.
IV.4.4. Îmbinarea prin sudură a conductelor si fitingurilor din PE se realizează prin mai multe metode prezentate în partea a III-a a normativului, conducte din
polipropilenă, PP (prezentate în detaliu în Anexa 6).
IV.4.5. Îmbinarea tevilor si fitingurilor din PE se realizează cu aparate de sudură care au fost agrementate în România de către institute autorizate. Aceste
aparate vor fi supuse reviziilor tehnice în conformitate cu cărtile tehnice ale fiecăreia. Reviziile tehnice se vor face de către unitătile de service ale producătorului.
IV.4.6. Îmbinarea prin sudură cap la cap a tevilor din PE 80 cu tevi din PE 100 cu fitinguri din PE 100 este permisă numai în conditiile specifice de sudură
prezentate de producătorul de materie primă si agrementate în România pe baza certificatelor eliberate de institute autorizate.
Îmbinarea conductelor din PE cu alte materiale
IV.4.7. Trecerea de la conducte din PE la conducte din metal se efectuează cu ajutorul fitingurilor uzinate. Se pot utiliza fitinguri din PE cu racord filetat,
fitinguri de tip olandez (2 părti metalice si 1 parte PE).
IV.4.8. Îmbinarile între conductele din PE si conductele din metal se realizează cu fitinguri de tranzitie. Acestea pot fi fixe (sudate atât pe conducta din PE cât
si pe conducta din metal) sau demontabile (cu filete si flanse în cămin de vizitare) pentru diametre mari.
IV.4.9. Trecerea de la PE la metal se face:
- cu fitinguri de tranzitie;
- în portiunea orizontală îngropată;
- în cămin de vizitare.
IV.4.10. Îmbinarea tevilor din PE pentru canalizare, cu tevi de canalizare din materiale (PVC, fontă) se realizează prin intermediul pieselor speciale de
trecere.
Schimbări de directie, ramificatii, reductii
IV.4.11. Pentru realizarea de schimbări de directii, ramificatii reductii se pot utiliza:
- fitinguri uzinate;
- injectate (coturi, curbe, teuri, reductii, etc.);
- din segmente de conductă prin sudură cap la cap (coturi, teuri, cruci);
- curbare la rece a conductelor din PE (după raza de curbură permisă de material în functie de diametrul si grosimea peretului).
[top]
ANEXA 1
PRESCRIPTII TEHNICE PENTRU ELEMENTELE DE INSTALATII UZINATE DIN MATERIALE PLASTICE
SR ISO 4065:95 Tevi din materiale termoplastice Tablou universal al grosimilor de perete.
STAS 6675/1-92 Tevi din policlorură de vinil neplastifiată. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 6675/2-92 Tevi din policlorură de vinil neplastifiată. Dimensiuni.
STAS 6872-81 Fitinguri din policlorură de vinil neplastifiată. Fitinguri pentru îmbinare prin lipire. Pn 100 N/cm2. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 7174-90 Fitinguri din policlorură de vinil neplastifiată. Fitinguri pentru îmbinare prin lipire. Teuri. Pn 10 N/cm2. Dimensiuni.
STAS 7175-90 Fitinguri din policlorură de vinil neplastifiată. Fitinguri pentru îmbinare prin lipire. Coturi. Pn 10 N/cm2. Dimensiuni.
STAS 7176-90 Fitinguri din policlorură de vinil neplastifiată. Fitinguri pentru îmbinare prin lipire. Mufe. Pn 10 N/cm2. Dimensiuni.
STAS 7177-90 Fitinguri din policlorură de vinil neplastifiată. Fitinguri pentru îmbinare prin lipire. Capace. Pn 10 N/cm2. Dimensiuni.
STAS 7178-90 Fitinguri din policlorură de vinil neplastifiată. Fitinguri pentru îmbinare prin lipire. Reductii. Pn 10 N/cm2. Dimensiuni.
STAS 7179-90 Fitinguri din policlorură de vinil neplastifiată. Fitinguri pentru îmbinare prin lipire. Racorduri olandeze. Pn 10 N/cm2. Dimensiuni.
STAS 8874-80 Sifon de plintă din PVC. Dimensiuni.
STAS 11410-80 Piese de legătură din policlorură de vinil neplastifiată pentru canalizare. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 12189/1-84 Fitinguri din policlorură de vinil neplastifiată pentru îmbinare mixtă. Pn 10 N/cm2. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 12189/2-84 Fitinguri din policlorură de vinil neplastifiată pentru îmbinare mixtă. Pn 10 N/cm2. Coturi. Dimensiuni.
STAS 12189/3-84 Fitinguri din policlorură de vinil neplastifiată pentru îmbinare mixtă. Pn 100 N/cm2. Teuri. Dimensiuni.
STAS 12189/4-84 Fitinguri din policlorură de vinil neplastifiată pentru îmbinare mixtă. Pn 100 N/cm2. Reductii. Dimensiuni.
DIN 19534 Tevi si fitinguri din PVC plastifiată. Dimensionări.
DIN 8061/8062 Verificarea calitătii tevilor din PVC 100.
DIN 8077 Tevi din polipropilenă (PP). Dimensiuni.
DIN 8078-84 Tevi din polipropilenă (PP). Conditii generale de calitate.
SR ISO 3609-96 Tevi din polipropilenă (PP). Tolerante la diametrul exterior si la grosimea peretului.
SR EN 1852-1:99 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru drenaj subteran si canalizare fără presiune. Polipropilenă (PP). Partea 1: Specificatie pentru
tevi, fitinguri, si sistem.
ISO 7279-84 Fitinguri din polipropilena (PP) pentru conducte sub presiune. Îmbinare sudată prin fusiune cu ajutorul sculelor încălzite. Serii metrice. Dimensiunile
îmbinărilor.
ISO 8242-89 Robinete din polipropilenă (PP) pentru conducte sub presiune. Dimensiuni de bază. Serii metrice.
ISO 3213-75 Tevi din polipropilenă (PP). Reducerea tensiunii de încărcare functie de timp si de temperatură.
ISO 3477-81 Tevi si fitinguri din polipropilenă (PP). Densitate – Determinări si specificatii.
ISO 3478-75 Tevi din polipropilenă (PP). Determinarea revenirii longitudinale.
ISO 3609-77 Tevi din polipropilenă (PP). Tolerante asupra diametrului exterior si grosimea peretului.
SR ISO 9623-00 Fitinguri de adaptare pentru tevi de polietilenă (PE) si polipropilenă destinate fluidelor sub presiune. Lungimi de proiectare si dimensiuni de filete.
Serie metrică.
SR ISO 9363-2/99 Robinete din materiale termoplastice. Metode de încercare la presiune si conditii tehnice. Partea 2: Conditii de încercare pentru robinete de PP,
PE.
DIN 8074 Tevi din polietilenă (PEHD). Dimensiuni.
DIN 8075 Tevi din polietilenă (PEHD). Conditii generale de calitate.
DIN 8076 Fitinguri din polietilenă (PEHD) pentru conducte sub presiune. Conditii generale de calitate.
ISO 4427 Tevi din polietilenă (PE) pentru apă. Specificatii.
SR ISO 3607:95 Tevi din polietilenă (PE). Tolerante la diametrele exterioare si grosimile de perete.
SR ISO 4059:95 Retele de tevi din polietilenă (PE). Pierderi de presiune la îmbinări mecanice. Metode de încercare si conditii tehnice.
SR ISO 9623-00 Fitinguri de adaptare pentru tevi de polietilenă (PE) si polipropilenă (PP) destinate fluidelor sub presiune. Lungimi de proiectare si dimensiuni de
filete. Serie metrică.
SR ISO 8283-2:96 Tevi si fitinguri din mase plastice. Dimensiunile mufelor si cepurilor pentru sisteme de evacuare din interiorul clădirilor. Partea a 2-a: Polietilenă.
SR ISO 9393-2/99 Robinete din materiale termoplastice. Metode de încercare la presiune si conditii tehnice. Partea 2: Conditii de încercare pentru robinete de PP,
PE.
STAS 10617-2:-84 Tevi din polietilenă de înaltă densitate. Dimensiuni.
STAS 10617-4:76 Tevi din polietilenă de înaltă densitate. Metode de verificare a dimensiunilor.
UNI 7611 Tevi din polietilenă de înaltă densitate (PEHD). Tipuri, dimensiuni si cerinte.
SR EN 1716:98 Sisteme de canalizare din materiale plastice. Racorduri în formă de T din polietilenă (PE). Metodă de încercare pentru rezistenta la soc a unui racord
în formă de T, îmbinat.
SR EN 12106:00 Sisteme de canalizare din materiale plastice. Tevi din polietilenă (PE). Metodă de încercare a rezistentei la presiune interioară după aplicarea
comprimării.
SR ISO 9623-00 Fitinguri de adaptare pentru tevi de Tevi de polietilenă (PE) si polipropilenă destinate fluidelor sub presiune. Lungimi de proiectare si dimensiuni de
filete. Serie metrică.
SR ISO 9393/2:99 Robinete din materiale termoplastice. Metode de încercare la presiune si conditii tehnice. Partea 2: Conditii de încercare si conditii tehnice de bază
pentru robinete de PP, PE, PVC – U si PVDF.
SR ISO 3458:95 Asamblări între fitinguri si tevi din polietilenă (PE) sub presiune. Încercarea de etanseitate la presiune interioară.
SR ISO 3459:95 Tevi din polietilenă (PE) sub presiune. Asambări cu fitinguri mecanice. Încercarea de etanseitate la depresiune interioară si conditii impuse.
SR ISO 3501:95 Asamblări între fitinguri si tevi din polietilenă (PE) sub presiune. Încercarea de rezistentă la smulgere.
SR ISO 3503:95 Asamblări între fitinguri si tevi din polietilenă (PE) sub presiune. Încercarea de etanseitate la depresiune interioară si conditii impuse.
SR ISO 3663:95 Tevi si fitinguri din polietilenă (PE), sub presiune, serie metrică. Dimensiunile flanselor.
SR EN 12119:99 Sisteme de canalizare din materiale plastice. Robinete din polietilenă (PE). Metoda de încercare a rezistentei la cicluri termice.
Norme si reglementări tehnice
Legea nr. 10/95 – Lege privind calitatea în constructii.
C 56/85 – Normativ pentru verificarea calitătii si receptia lucrărilor de constructii si instalatii aferente.
L 9/94 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.
P 7/00 – Normativ privind fundarea constructiilor pe pământuri sensibile la umezire.
P 118/99 – Normativ de sigurantă la foc a constructiilor.
C 300/94 – Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de constructii si instalatii aferente acestora.
O.M.I. nr. 755/98 – Ordin pentru aprobarea normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor.
CR 21/99 – Prescriptii tehnice pentru omologarea procedurilor de sudare a tevilor si fitingurilor din polietilenă si autorizarea sudorilor.
O.G.R. nr. 60/97 – Ordonantă privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată cu Legea nr. 212/1997, cu modificările si completările ulterioare.
[top]
ANEXA 2
NOMOGRAME DE DIMENSIONARE SI TABELE CU PIERDERI DE SARCINĂ LINIARE UNITARE PENTRU CONDUCTE DIN PVC
[top]
ANEXA 3
NOMOGRAMA DE DIMENSIONARE SI TABELE CU PIERDERI DE SARCINĂ LINIARE UNITARE PENTRU CONDUCTE DIN PVC C
[top]
ANEXA 4
NOMOGRAME DE DIMENSIONARE SI TABELE CU PIERDERI DE SARCINĂ LINIARE UNITARE PENTRU CONDUCTE DIN PP
[top]
ANEXA 5
NOMOGRAME DE DIMENSIONARE SI TABELE CU PIERDERI DE SARCINĂ LINIARE UNITARE PENTRU CONDUCTE DIN PE
[top]
ANEXA 6
PRELUCRAREA MATERIALELOR DIN PP
1. Prelucrări mecanice
1.1. La efectuarea operatiilor de prelucrare mecanică a materialelor din PP se tine seamă de plasticitatea materialului la temperaturi relativ scăzute si de coeficientul
redus de transmitere a căldurii, ceea ce poate provoca încălzirea sculelor prelucrătoare si împiedică lucrul prin înmuierea materialului.
1.2. Nu este permisă răcirea sculelor cu apă în timpul prelucrării.
1.3. Suprafata prelucrată nu trebuie să prezinte fisuri care se pot amplifica ulterior până la aparitia de crăpături.
2. Tăierea
2.1. Se folosesc următoarele scule:
- banc de lucru cu menghină de banc;
- fierăstraie manuale pentru metale;
- foarfeci si cutite pentru tăiat, figura 1.;
- dispozitive electrice pentru tăiat.
2.2. Tăierea se efectuează în mod continuu, fără întrerupere si uniform pentru a evita supraîncălzirea locală a materialului si a dispozitivelor de tăiere.
3. Pilirea si polizarea
3.1. Pentru degrosarea, ajustarea si pilirea suprafetelor tăiate se utilizează următoarele scule:
- dispozitive speciale pentru sanfrenarea capetelor tevilor (fig. 2.);
- raspile late si semirotunde pentru lemn;
- pile obisnuite pentru metale;
- polizoare electrice de banc;
- pânză abrazivă pentru slefuire uscată;
- cutite si răzuitoare triunghiulare (sobere).
3.2. Pilirea se face cu trăsături lungi si apăsare nu prea puternică pentru a nu se încălzi materialul si a nu se îmbâcsi piatra.
3.3. La polizare materialul nu se apasă puternic pe piatra de polizor pentru a nu se încălzi peste 80ºC.
3.4. Atât pilirea cât si polizarea se efectuează fără măsuri speciale de răcire.
4. Găurirea
4.1. Pentru găurire se folosesc:
- bormasina electrică;
- bormasina manuală;
- burghie pentru metal.
4.2. La tăierea gărilor cu diametre mari se folosesc burghie cu centrare.
4.3. La materiale cu grosimi mai mari de 10 mm în timpul găuririi se scoate de mai multe ori burghiul din gaură pentru răcirea materialului, sculei aschietoare si
evacuarea spanului.
4.4. Este interzisă efectuarea filetării peretilor tevilor din PP.
5. Prelucrări prin deformare la cald
5.1. La prelucrarea materialelor din PP prin deformare la cald se respectă următoarele reguli:
- temperatura de lucru a materialului trebuie să fie de 155ºC;
- încălzirea se face numai pe portiunea necesară prelucrării;
- încălzirea materialului trebuie să fie uniformă, atât la suprafată cât si în profunzime;
- viteza de lucru la deformare să fie cât mai mare;
- răcirea trebuie să fie rapidă, dacă se poate chiar pe sablonul sau mulajul de formare;
- sablonul sau mulajul de formare se îndepărtează numai când materialul PP a atins temperatura de maximul +40ºC;
- se tine seamă la trasarea materialului tubular că prin încălzirea în vederea prelucrării acesta se scurtează cu 2-5% din lungimea initială.
6. Încălzirea materialului
6.1. Pentru încălzirea materialelor din PP se utilizează:
- aer cald;
- radianti cu raze infrarosii, electrici sau cu gaze;
- în cazuri exceptionale, lămpi cu benzină, becuri cu gaz prevăzute cu tuburi sau cosuri prelungitoare.
6.2. Încălzirea se efectuează numai în curentul de aer cald sau în calea radiatiilor infrarosii, în mod uniform si lent astfel încât să nu producă arderea
materialelor.
6.3. Timpul de expunere a materialului pentru a fi încălzit la temperatura optimă atât la suprafată cât si adâncime, fără arsuri, variază de la caz la caz în
functie de diametru tevii, grosimea materialului, intensitatea sursei, distanta de sursă, etc.
6.4. Materialul nu se încălzeste în nici un caz la temperatura care să depăsească +185ºC deoarece devine prea plastic pentru a putea fi prelucrat în conditii
optime.
Un control practiv al temperaturii potrivite pentru prelucrarea la cald se face prin observarea flexibilitătii tevii care se îndoaie usor sub propria greuatate atunci
când este tinută de la un capăt.
7. Îndoirea tevilor
7.1. Pentru îndoirea tevilor din PP se utilizează umătoarele scule si dispozitive:
- dispozitivele de încălzire de la punctul 6.1.;
- vinclu de lemn;
- sabloane de lemn de diferite forme si raze de curbură.
7.2. Tevile se deformează la cald (de la diametrul de 32 mm tevile se umplu cu nisip uscat).
7.3. Raza de curbură minimă admisibilă este egală cu diametrul exterior al tevii.
8. Sudarea materialelor din PP
8.1. Îmbinarea tevilor si fitingurilor se realizează prin umătoarele procedee:
a) sudarea prin polifuziune;
b) sudura tip „cap la cap”;
c) sudura prin electrofuziune.
Dispozitivele de sudură sunt prezentate în figura 3.
Dispozitivul de sudură pentru polifuziune este prevăzut cu dornuri încălzitoare teflonate pentru tevi si fitinguri cu diametrele de 16-63 mm.
Temperatura optimă pentru realizarea îmbinării este de 285ºC.
Meteodologia de realizare a îmbinării este următoarea:
- se curătă de impurităti suprafetele de contact ale tevii si fitingului (armături);
- se introduc în dornurile de încălzire teflonate;
- se asteaptă până ce suprafetele de contact au ajuns la nivelul de temperatură necesar (timpul de încălzire variază în functie de diametrul si grosimea
peretului tevii);
- se scot teava si fitingul (armătura) de pe dornuri si se introduce teava în mufa fitingului (armăturii) în timp cât mai scurt (maximum 5 secunde);
- se mentine pozitia nemiscată timp de 15-20 secunde;
- se lasă îmbinarea să se răcească liber în atmosferă până la temperatura mediului ambiant;
- după răcire (maximum 1 oră) îmbinarea poate fi utilizată.
Fig. 4.: Prezentarea schematică modului de executie a sudurii prin polifuziune
a) pregătirea suprafetelor de contact
- încălzirea dornurilor;
b) încălzirea tevii si a mufei;
c) îmbinarea tevii cu mufa.
1. mufă; 2. teavă; 3. termoplacă
3.1. element încălzitor pentru mufă
3.2. element încălzitor pentru teavă
b) Sudura tip „cap la cap” se realizează între tevi si fitinguri (armături) din acelasi material, cu aceleasi diametre nominale si aceeasi grosime a peretului.
Îmbinarea prin sudura „cap la cap” se utilizează, în general, pentru grosimi ale peretului tevii mai mari de 7 mm (tevi cu diametrul exterior minim 110 mm).
Dispozitivul prezentat în figura 3.c. este prevăzut cu două suprafete încălzitoare teflonate si cu sistem de fixare si ghidare coaxială a tevilor sau fitingurilor.
Metodologia de realizare a îmbinării este următoarea:
- se fixează tevile si fitingurile (armăturile) în bancurile dispozitivului de sudat; se are în vedere ca fixarea tevilor să se facă în asa fel încât să se asigure
coaxilitatea acestora, abaterea maximă permisă fiind de 10% din grosimea peretelui tevii.
- se frezează capetele tevilor si fitingurilor (armăturilor); după fixarea si pozitionarea corectă a tevii în bancurile masinii cu ajutorul frezei electrice se
prelucrează capetele tevii astfel încât să se asigure plan-paralelismul fetelor ce urmează să se sudeze, abaterea maximă permisă fiind de 0,3 mm pentru diametre
mai mici de 200 mm si de 0,5 mm pentru diametre cuprinse între 200 si 315 mm.
- se repozitionează tevile si fitingurile în bancuri dispozitivului de sudat; în urma frezării pot apărea modificări de coaxilitate; de aceea tevile se aliniază din
nou astfel încât să nu depăsească abaterea maximă admisă.
- curătirea si degresarea tevilor si fitingurilor; pentru ca între fetele ce urmează a fi sudate să nu rămână corpuri străine sau grăsimi ce ar putea influenta
negativ calitatea sudurii, sectiunile transversale se curătă cu o pânză din bumbac, ce nu lasă scame, îmbinbată cu un lichid decapant (clorură de metil, alcool
isopropilic, alcool etilic cu concentratie peste 99%).
- efectuarea sudurii propriu zise; se reglează temperatura la termostatul dispozitivului si se asteaptă atingerea ei; se apropie capetele tevilor si fitingurilor de
suprafetele teflonate încălzite (oglinda) si se presează usor până la aparitia unei îngrosări a capetelor tevilor si fitingurilor; se lasă teava sau fitingul în contact cu
suprafetele încălzitoare încă 10-20 secunde; se depărtează capetele tevilor sau fitingurilor de suprafetele de încălzire si se dă la o parte elementul încălzitor (oglinda);
se presează capetele încălzite ale tevilor sau fitingurilor unul pe altul si se mentin presate timp de 20-30 secunde; se reduce presiunea si se asteaptă răcirea îmbinării
la nivelul de temperatură al mediului înconjurător după care se desfac tevile si fitingurile din dispozitivele de fixare.
Fig. 5. Schema simplificată a sudurii „cap la cap”
Diagramele de executare a sudurii „cap la cap”, pentru tevile din polietilenă PE 80 si PE 100, pentru grosimile de perete al tevilor, e≤25 mm si e>25 mm, cu
valorile parametrilor de sudură sunt prezentate în figurile 6 si 7.
Dispozitivul de sudură „cap la cap” este complet automatizat, prezentând final un PROTOCOL al sudurii cu toate datele legate de sudura respectivă.
c) Sudura tip electrofuziune se realizează la îmbinări teavă – fiting prevăzut cu o rezistentă electrică (electrofiting) cu dispozitivul prezentat în figura 3.d.
Dispozitivul este prevăzut cu sistem automat de reglare a duratei de alimentare cu curent electric.
Se realizează cu ajutorul unor mufe, coturi, teuri sau elemente de bransament prevăzute cu rezistentă electrică înglobată.
Îmbinarea prin electrofuziune se utilizează în mod frecvent până la diametre de 315 mm.
Fig. 8. Etapele de realizare a unei suduri cu electrofitinguri
Metodologia de realizare a îmbinării este următoarea:
- se reglează dispozitivul la valoarea necesară în functie de diametrul tevii;
- se introduc cele două (trei la teuri) capete de teavă în fitingurile respective;
- se cuplează cablurile de alimentare la bornele „electrofitingului”, si se alimentează dispozitivul de sudură;
- se anclansează dispozitivul care îsi face ciclul;
- se decuplează cablurile de racordare ale dispozitivului si se lasă să se răcească liber îmbinarea.
Acest sistem de îmbinare se poate utiliza pentru întreaga gamă de diametre pentru care exista electrofitinguri uzinate.
8.2. Se introduce efectuarea de operatii prin sudură cu aer cald si electrod de adaos sau cu ultrasunete si electrod de adaos la instalatiile de alimentare cu
apă si de canalizare realizate cu tevi si fitinguri din PP.
9. Îmbinarea tevilor din PP cu fitinguri metalice
9.1. Îmbinarea tevilor din PP cu fitinguri metalice se realizează în cazuri speciale:
- lipsa spatiului pentru utilizarea a aparatului de sudură prin polifuziune si electrofitingurilor;
- necesitatea trecerii la metal si lipsa fitingurilor din PP cu filet uzinat.
9.2. Se utilizează fitinguri metalice care realizeaă etansare cu tevile din PP prin: - presare;
- infiletare;
- cu O – ring de cauciuc.
10. Îmbinarea tuburilor din PP pentru canalizare, între ele sau cu piese fasonate cu inele din cauciuc pentru etansare.
10.1. Metodologia de îmbinare este următoarea:
- se taie extremitatea tevii la un unghi de cca 15º cu dispozitivul de sanfrenat (figura 2);
- se curătă mufa în interior si se verifică pozitia garniturii în interiorul mufei;
- pentru a usura introducerea tubului în mufă, se aplică pe extremitatea exterioară a acestuia un lubrifiant (de exemplu săpun lichid), care să nu atace
garnitura de cauciuc (nu se folosesc uleiuri sau grăsimi minerale);
- se introduce tubul până la capătul mufei, exercitând o usoară
presiune;
- apoi se extrage tubul circa 1 cm de la capătul mufei, această operatie este necesară pentru a permite dilatarea tubului în interiorul mufei;
- se evită dezaxările excesive ale tubului care se introduce în mufă; în aceste conditii garnitura nu mai asigură o etansare perfectă;
- în cazul montării tuburilor în pământ sau în zidărie se asigură protectia mufelor cu carton presat, pentru a evita pătrunderea pământului sau morarului în
mufă ceea ce ar putea dăuna calitătii etansării.

Apa Canal Cond Plastic - Normativ NP084-2003

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Apa Canal Cond Plastic - Normativ NP084-2003

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA SI EXPLOATAREA INSTALATIILOR SANITARE SI A SISTEMELOR D...

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA SI EXPLOATAREA INSTALATIILOR SANITARE SI A

APĂ SI CANALIZARE CONDUCTE DIN MATERIALE PLASTICE

- instalatiile de alimentare cu apă si canalizare din interiorul clădirilor;

- igiena, sănătatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;

- izolarea termică, hidrofugă si economia de energie;

- protectia împotriva zgomotului.

1.11. Nu fac obiectul prezentului normativ:

- proiectarea, executarea si exploatarea colectoarelor de canalizare

orăsenesti dintre retelele de canalizare din ansambluri de clădiri si statiile

I. CONDUCTELE DIN POLICLORUR[ DE VENIL NEPLASTIFIATĂ (PVC)

I.1. DOMENIU DE UTILIZARE

* pvc 60 ( MPa, la 20ºC); PVC 100 ( MPa, la 20ºC)

este tensiunea tangentială la peretele tevii în functie de temperatură si durata de viată.

I.1.3. Conductele din PVC neplastificată se utilizează la:

b. bransamente si retele exterioare îngropate de alimentare cu apă rece si caldă;

e. instalatii interioare de canalizare a apelor uzate menajere;

f. instalatii interioare de canalizare a apelor meteorice;

g. retele exterioare de canalizare a apelor uzate menajere, si/sau meteorice.

I.1.4. Conductele din PVC neplastificată nu se utilizează la:

a. instalatii interioare de alimentare cu apă caldă cu temperaturi peste 60ºC;

l. instalatii montate în aer liber.

- adezivi si solventi pentru îmbinare prin lipire.

I3. PRESCRIPTII DE PROIECTARE

Alegerea sortimentului de tevi si fitinguri

Alegerea traseelor si conditii pentru amplasarea conductelor

Preluarea variatiilor de lungime

I.3.15. Temperatura maximă de regim admisă pentru fluidele

- schimbările de directie ale traseului;

- compensatoarele de dilatatie, ce se indică în proiectare de executie, ca număr pozitie si solutie constructivă.

- variatia de lungime, [mm];

l - lungimea tronsonului considerat, [m];

 - coeficientul de dilatare liniarp a tevilor din PVC;

- diferenta de temperatură la care este supusă reteaua respectivă în exploatare, [ºK].

Retele sub presiune

COMPENSATOARE ÎN FORMĂ DE U (dimensiuni minime)

COMPENSATOARE ÎN FORMĂ DE LIRĂ (dimensiuni minime)

b. la coloanele de canlizare, care colectează ape meteorice în clădiri de locuit:

- pentru maximum 5 niveluri, un compensator la mijloc;

- pentru 9 niveluri, 3 compensatoare, la nivelurile 1, 5 si 9.

Se prevăd puncte fixe la jumătatea distantei între două compensatoare succesive.

I.3.27. Punctele fixe se reprezintă în planurile de executie

lmax – distanta maximă admisă între reazeme, [cm];

D – diametrul exterior al conductei, [cm];

d – diametrul interior al conductei, [cm];

- greutatea specifică a conductei; pentru PVC,

a – coeficient functie de rezistenta admisibilă la încovoiere, ;

DISTANTELE ÎNTRE DISPOZITIVELE DE SUSTINERE PE ORIZONTALĂ LA CONDUCTELE DIN PVC

PVC PVC PVC

DISTANTELE ÎNTRE DISPOZITIVELE DE SUSTINERE PE VERTICALĂ LA CONDUCTELE DIN PVC

a. pe orice conductă din metal de trecerea la teava din material plastic;

Izolarea termică si vopsirea conductelor

I.4. PRESCRIPTII DE MONTAJ

Manipularea, transportul si depozitarea conductelor din PVC

Temperaturi de prelucrare în atelier si de montare pe santier

Nu se admit bule de aer, incluziuni si arsuri în sectiunea transversală a tevii.

Nu se admit în interiorul tevii urme liniare continue si pronuntate (usor adâncite).

Tevile, fitingurile si piesele fasonate găsite necorespuzătoare nu se pun în lucru.

Prelucrarea conductelor din PVC

A. Îmbinări nedemontabile (fixe)

I.4.19. Pentru ramificatii si reductii se folosesc numai teuri si reductii uzinate.

Îmbinarea conductelor din PVC cu conducte din alte materiale

Montarea armăturilor metalice