Există viață fără albine ?

Ziuna albinelor 20 mai

Sursă: ÖMKI (Ökológiai Mezőgazdasági Kutatóintézet –

Institutul de Cercetări Agricole Ecologice)

Fără polenizatori, aproximativ jumătate din ingredientele alimentare ar putea dispărea și viața a
milioane de oameni poate fi pusă în pericol. În anul 2017 Adunarea generală a ONU a declarat ca Ziua
Mondială a Albinelor să fie 20 mai.
Această dată nu este o coincidență. Data aleasă pentru marcarea acestei zile reprezintă ziua de naştere a
lui Anton Janša (20 mai 1734 - 13 sept. 1773) considerat un pionier şi un expert important al apiculturii
moderne, o figură proeminentă în apicultura europeană, fostul șef al primei școli austriece de apicultură. Jansa
în secolul al XVIII-lea a fost pionier în tehnicile moderne de apicultură în Slovenia natală. Inițial a vrut să fie
pictor, dar a devenit profesor de apicultură la Universitatea din Viena, universitate aparținând curții regale
habsburgice. Importanța activității sale era recunoscută și apreciată de pe atunci. La intervențiile sale, în anul
1775, Cancelaria Imperiala din Viena a emis o “Patenta” prin care, apicultorilor li se recunoșteau anumite
privilegii (scutiri de dări, acordarea pe termen lung de terenuri pentru stupine, etc).
Albinele – albinele domesticite și albinele sălbatice – sunt cele mai importante organisme
polenizatoare și fără ele, nu numai că nu am putea consuma ceai de miere, dar aproximativ 70 % din plantele
noastre agricole nu ar produce fructe și legume.
Am putea spune că aceasta nu este o
problemă atât de mare, deoarece cerealele,
porumbul și orezul, culturile noastre alimentare cele
mai importante, sunt polenizate de vânt, dar nu
spunem că problema este uriașă - scrie ÖMKI
(Institutul de Cercetări Agricole Ecologice).
Albinele sunt organisme indicatoare,
frecvența lor reflectă starea generală a mediului, iar
dispariția lor face vizibili poluanții invizibili și
efectele negative ale agriculturii industriale.
Ele dau semne de mult. În provincia Sichuan,
China, de exemplu, nu au fost văzute albine în aer
liber de multă vreme, iar pomii fructiferi sunt
polenizate manual, folosind mici perii. Aceasta este
realitatea în aceea zonă de ani buni.
Agricultura intensivă, utilizarea excesivă a pesticidelor, urbanizarea, pierderea habitatelor naturale,
schimbările climatice și diferiți viruși contribuie la scăderea alarmantă a numărului de albine, iar fenomenul
este, din păcate, global.
Este o cauză familiară pe care, începând cu 2020, nu numai albinele, dar și omenirea simte pe propria
piele.
Cea mai cunoscută specie de albine este albina autohtonă (Apis mellifera), dar pe lângă ele, există un
număr de 700 de specii de albine sălbatice în Ungaria și peste 200.000 în lume, care nu sunt sălbatice din cauza
comportamentului lor, doar din cauza stilului lor de viață.
Numeroase studii au fost deja efectuate cu privire la măsura în care diversitatea utilizării terenurilor și
prezența habitatelor naturale cât de strâns sunt legate de supraviețuirea speciilor polenizatoare și, în principal, de
albine.
Un studiu recent realizat în SUA (Ashley și colab., 2020) a comparat de asemenea modul în care bogăția
speciilor și numărul de albine sălbatice din zonele agricole intensive și sănătatea albinelor cât de mult depind de
diversitatea culturilor din fermele agricole.
Este interesant faptul că nu s-au găsit mai multe albine sălbatice în fermele unde, pe lângă producția de
soia, s-au ocupat și de producția intensivă de legume și fructe. Mai mult, în timpul înfloririi de soia, mai multe
albine sălbatice au vizitat ferme monoculturale de soia. Este adevărat, această diferență poate fi atribuită
prezenței a patru specii de albine sălbatice frecvent întâlnite în fermele de soia.
 O analiză a greutății coloniilor de albine domestice și a numărului de lucrători adulți, pe de altă parte, a
arătat că, o fermă cu o varietate de specii de plante oferă condiții ceva mai favorabile pentru ei, decât o plantație
de soia. Cu toate acestea, concluzia generală a studiului care compară cele două forme de agricultură
(monocultură și cea diversificată) este aceea că, zonele unde se practică agricultură intensivă nu oferă o sursă
continuă și suficientă de hrană pentru albine pe tot parcursul anului.
Se știe că în zonele de agricultură ecologică sunt mai mulți polenizatori decât în zonele convenționale
(Hausmann și colab., 2020), dar este nevoie de mult mai mult pentru a opri declinul populațiilor albinelor
sălbatice și a celor domesticite din întreaga lume.
În toate zonele rezervate pentru agricultură, trebuie crescută semnificativ proporția habitatelor aproape
naturale .
Lăsarea / plantarea vegetației inter-rând în plantații, păstrarea fâșiilor cu florilor sălbatice între parcelele
de câmp cultivate și zonele necultivate, cosirea cu prudență și deliberare a pajiștilor și (în țările cu creșterea
intensivă de animale) pășunatul mai extensiv sunt esențiale pentru toate organismele polenizatoare.

Ce putem face pentru a proteja albinele

domestice și cele sălbatice?

• Să plantăm inteligent! Să plantăm mai

multe plante care să nu înflorească în
același timp!
• Să nu folosim erbicide și insecticide
periculoase și deosebit de riscante
pentru albine în grădina noastră.
• În loc de gazon, să însămânțăm iarbă
bogată în specii și/sau flori sălbatice!
• Să respectăm o tehnologie prietenoasă
cu albinele și în grădina noastră:
aplicarea unui pesticid clasificat ca
moderat periculos pentru albine – dacă
este permis de documentul de
autorizare a pesticidelor – se poate începe doar finalizarea zborului activ zilnic al albinelor, cu cel puțin o oră
înainte de apusul astronomic și poate dura până cel târziu la orele 23.
• Să facem hotel de albine sau garaj de viespe!

Ce putem face ca fermieri pentru a proteja albinele?

• Să nu lăsăm în paragină rândurile de distanțare, să plantăm și să cultivăm vegetație de acoperire bogată în
specii
• Să lăsăm vegetația naturală la marginea zonelor cultivate.
• Să includem cât o cultură cu plante melifere pentru rotația culturilor în fiecare an
• Să respectăm reglementările pentru perioada de înflorire: să nu folosim produse fitosanitare periculoase sau
pesticide riscante pentru albine. Interdicția se aplică și în afara perioadei de înflorire, dacă câmpul sau
împrejurimile sale sunt acoperite de plante melifere înfloritoare sau dacă câmpul este vizitată de albine din
alte motive.
• Să respectăm reglementările tehnologiei creșterii albinelor în circumstanțe adecvate. Acest lucru este
deosebit de important în cazul aplicării combinate a produselor fitosanitare, chiar și pentru substanțele active
care nu trebuie etichetate, întrucât își pot consolida efectele reciproce, reprezentând astfel un risc mai crescut
pentru albine.
• Ziua Mondială a Albinelor este un moment minunat pentru schimbări, dar putem să ne așteptăm la rezultate
reale doar dacă o facem în fiecare zi!
 Faptic:
3 din 4 culturi depind de polenizare;
Randamentele celor 87 de culturi de bază, inclusiv mere, căpșuni, ardei, ceapă, grâu, cafea și cacao,
depind de polenizare;
o singură albină domestică vizitează în medie 7.000 de flori pe zi și pentru ca o colonie (sau omul) să
obțină 1 kg de miere hrănitoare, polenul trebuie colectat din 4 milioane de flori;
1,6 milioane de tone de miere sunt produse anual numai de albinele domesticite din occident;
20.000 de specii de albine sălbatice sunt cunoscute în lume