Sunteți pe pagina 1din 36

INSTALATIISOLUTIA

IN INSTALATII

SOLUTIA IN

TUBULATURA TUBULATURA DIN DIN PVC PVC PENTRU CANALIZARE
TUBULATURA TUBULATURA DIN DIN PVC PVC
PENTRU CANALIZARE

carte tehnica

INSTALATII SOLUTIA IN INSTALATII SOLUTIA IN TUBULATURA TUBULATURA DIN DIN PVC PVC PENTRU CANALIZARE carte tehnica
Fondata in 1996, VALROM INDUSTRIE S.R.L. detine pozitia de lider pe piata romaneasca in productia
Fondata in 1996, VALROM INDUSTRIE S.R.L. detine
pozitia de lider pe piata romaneasca in productia de
tubulatura si fitinguri din materiale plastice.
In intreaga lume materialele plastice (polietilena de inalta
densitate HDPE, polipropilena PP, policlorura de vinil PVC,
teflonul PFTE inlocuiesc cu succes materialele “clasice”
(metalul, betonul) intr-o gama larga de aplicatii cum ar fi:
retelele pentru transportul si distributia fluidelor
alimentare si a gazelor combustibile, transportul
substantelor chimice agresive, instalatii pentru apa rece si
calda menajera, instalatii de incalzire, retele de canalizare exterioara si interioara, sisteme de irigatii si
drenaj, rezervoare pentru stocarea diferitelor fluide etc.
VALROM INDUSTRIE produce tubulatura si fitinguri din polietilena de inalta densitate pentru retele
de alimentare cu apa, gaz, canalizare, irigatii, protectie;
tubulatura din polipropilena pentru canalizari interioare;
tubulatura din polipropilena random pentru instalatii de
incalzire, apa calda si apa rece; tubulatura din polietilena
reticulata pentru instalatii de in calzire, incalzire prin pardoseala,
apa calda si apa rece; tubulatura din PVC pentru retele
exterioare de canalizare si drenaj; tubulatura din PVC pentru
foraj puturi; rezervoare din polietilena pentru stocarea de apa si
fluide alimentare; fose septice.
Gama de produse este completata cu centralele termice si
toata gama de tevi (multistrat, cupru, etc), fitinguri si armaturi
folosite la instalatiile interioare / exterioare de distributie fluide
si incalzire.
VALROM INDUSTRIE s-a impus pe piata instalatiilor din Romania datorita calitatii produselor, existentei
unui stoc permanent si nu in ultimul rand datorita conditiilor avantajoase oferite clientilor.
Produsele se adreseaza firmelor de constructii si instalatii, Regiilor Autonome de Apa, Gaz,
Termoficare, Canalizare si persoanelor juridice sau fizice.
Sectorul de piata asigura in acest moment absorbirea
totala a productiei realizate.
Pentru a veni in intampinarea nevoilor clientilor reteaua
de depozite si reprezentante s-a extins permanent
acoperind intreaga tara: depozite in Bucuresti, Iasi, Bacau,
Braila, Constanta, Craiova, Ploiesti, Timisoara si
reprezentante in Constanta, Urziceni, Pitesti, Oltenita.
Un procent semnificativ al productiei realizate este
exportat in ITALIA, REPUBLICA MOLDOVA, BULGARIA,
UCRAINA, pe viitor incercandu-se gasirea de noi piete de
desfacere in EUROPA si ASIA.
VALROM INDUSTRIE are implementat sistemul de asigurare
a calitatii ISO 9002, aceasta reflectandu-se in organizarea
intregii activitati a firmei: productie, aprovizionare, controlul
calitatii, comercializarea produselor si prestarea de servicii.
Selectarea riguroasa a furnizorilor de materie prima si marfa,
folosirea de tehnologii si utilaje de ultima ora, controlul
permanent al calitatii in laboratorul propriu de incercari,
acreditat RENAR, si in institutii specializate a produselor oferite
spre vanzare, toate produsele fiind agrementate si avizate de
institutiile abilitate (MLPTL, ISCIR), pregatirea continua a
personalului si comunicarea permanenta cu clientii reprezinta
prioritatile noastre permanente.
CUPRINS CUPRINS CUPRINS 1. Date tehnice generale. Standarde 3 2. Domenii si conditii de utilizare

CUPRINSCUPRINSCUPRINS

1. Date tehnice generale. Standarde 3

2. Domenii si conditii de utilizare 3

3. Model de calcul hidraulic 4

4. Calculul static 9

5. Transportul si depozitarea tuburilor si fitingurilor 16

6. Punerea in opera 17

7. Tipuri de jonctiuni 20

8. Racorduri si jonctiuni speciale 21

9. Receptia 27 10. Caracteristici. Tabele 28

TUBULATURA SI FITINGURI DIN PVC PENTRU CANALIZARE 1. DATE TEHNICE GENERALE. STANDARDE Caracteristicile generale ale

TUBULATURA SI FITINGURI DIN PVC PENTRU CANALIZARE

1. DATE TEHNICE GENERALE. STANDARDE

Caracteristicile generale ale materialului Caracteristicile cele mai importante ale materiei prime PVC destinata fabricarii tuburilor si fitingurilor:

· densitatea: 1,37 ¸ 1,47 kg/dm ;

· sarcina unitara maxima: ³ 48 Mpa (480 kgf/cm );

· modul de elasticitate: » 3000 Mpa (30000 kgf/cm );

· rezistenta electrica superficiala: ³ 10

· coeficient de dilatare termica liniara : 60 ¸ 80 × 10

· conductivitate termica: » 0,15 W (m×k) [0,13 Kcal / (m × h ×°C)];

· alungirea la rupere: £10 %.

3

2

2

12 W;

-6

K

-1

-1

(°C );

Avantajele folosirii tubulaturii din PVC Tubulatura din PVC are o buna rezistenta mecanica. Manevrare si punere in opera facile datorita greutatii specifice reduse combinata cu o buna rezistenta mecanica, tuburile din PVC sunt usor de manevrat si de montat. Rezistenta la actiunea agentilor chimici tuburile din PVC prezinta o buna rezistenta la actiunea agentilor chimici pre- zenti in apele uzate si in sol: sarurile, acizii, bazele diluate, uleiurile minerale si vegetale, alcoolii si hidrocarburile alifatice. Hidrocarburile aromatice si cele care contin clor ataca PVC-ul. Materialul este ecologic datorita imbinarilor etanse posibilitatea de a exista pierderi este foarte mica si interactiunea negativa cu mediul este limitata. Rezistenta la actiunea microorganismelor si a rozatoarelor din experienta practica s-a demonstrat ca PVC-ul nu este atacat de rozatoare, microorganisme sau bacterii

Standarde de fabricatie Productia de tubulatura si fitinguri din PVC rigid respecta urmatoarele standade:

· SR ENV 1401-2: Metode de evaluare a conformitatii pentru sisteme de canalizare din mase plastice ingropate pentru bransamente si sisteme de evacuare fara presiune (PVC-U);

· UNI 7449: Racorduri si mansoane din PVC rigid (metode de proba)

· UNI ISO/TR 7473:Tuburi si racorduri din PVC rigid Rezistenta chimica. Alte referiri:

· ISO/DTR 7073: Recomandari pentru punerea in opera a conductelor ingropate din PVC (1983);

· ISO/TC138/1062: Tuburi din plastic fara presiune. Metode de calcul pentru tuburi flexibile ingropate.

· UNI EN 1401-1 / 1998: Tuburi din PVC rigid pentru conducte de canazare ape uzate civile si industriale.

2. DOMENII SI CONDITII DE UTILIZARE

Domenii de utilizare Tuburi si fitingurile din PVC rigid pentru transportul de:

1) scurgeri de ape reziduale civile si industriale. 2) scurgeri de ape reziduale industriale, agricole, in general, in limita rezistentei chimice a materialelor (vezi paragraful 10).

Conditii de utilizare Conditiile de utilizare normale pot fi rezumate astfel:

· Tip SN8: Temperatura maxima permanenta de lucru: 40°C. Adancimea maxima de pozare (masurata de la generatoarea superioara a tubului) este de 6 m, minim 1,2 m. Trafic stradal greu, maxim 18 t/axa. Montare in sant larg sau ingust (vezi cap.6), punere in opera corecta (vezi cap.6)

· Tip SN4: Temperatura maxima permanenta de lucru: 40°C. Adancimea maxima de pozare (masurata de la generatoarea superioara a tubului) este de 6 m, minim 1,2 m. Trafic stradal greu, maxim 18 t/axa. Montare in sant larg sau ingust (vezi cap.6), punere in opera corecta (vezi cap.6)

· Tip SN2: Temperatura maxima permanenta de lucru: 40°C. Adancimea maxima de pozare (masurata de la generatoarea superioara a tubului) = 4 m, minim 1,2 m. Trafic stradal mediu sau usor, maxim 12 t/axa. Montare in sant ingust (vezi cap.6) punere in opera corecta (vezi cap.6)

Nota: Pentru tuburile SN8 conditiile de montaj sunt identice cu cele pentru tuburile SN4.

Trebuie precizat ca studiul tuburilor flexibile (din care fac parte si tuburile din PVC) a

Trebuie precizat ca studiul tuburilor flexibile (din care fac parte si tuburile din PVC) a progresat mult in ultimii ani. Acum este foarte clara si experimentata capacitatea tubului flexibil de a transmite incarcatura lateral terenului. Proiectantul, cunoscand bine caracteristicile terenului poate controla conditiile de incarcare si de asezare. E bine sa subliniem ca tuburile din PVC nu necesita sa fie intarite sau acoperite cu beton, acest lucru trebuie facut doar daca se cere in mod particular. Incastrarea in beton dauneaza tubului flexibil deoarece il transforma intr-o bara rigida care se poate rupe ca urmare a miscarilor de teren.

3. MODEL DE CALCUL HIDRAULIC

Scop Calculul hidraulic trebuie sa demonstreze ca tubulatura din PVC este in stare sa suporte debitului de apa prevazut. In continuare va prezentam un model de calcul de dimensionare al unei conducte de canalizare din PVC care are drept scop o informare asupra modalitatilor si parametrilor care intra in calculul de dimensionare, calculul de proiectare riguros fiind recomandabil sa se faca cu respectarea standardelor nationale.

Debit Pentru calculul debitului apelor pluviale exista o vasta literatura de specialitate care studiaza aceasta problema com- plexa. Mai simplu insa este calculul debitului apelor uzate. Parametrii de baza pentru dimensionarea tuburilor din PVC sunt:

· populatia (numar de locuitori)

· cantitatea zilnica de apa pe locuitor Cantitatea zilnica de apa pe locuitor variaza de la oras la oras si este fixata de instituiile abilitate ale statului si standardizate. In mod normal oscileaza intre 250 si 350 litri/locuitor zi. Debitul Q (l/s) a unui colector de ape uzate este dat in formula:

unde:

a

d

P

Q= a×d×P

86400

= coeficient de corectie (~0,80);

= cantitatea de apa pe locuitor (l /locuitor-zi)

= numar de locuitori (previziune demografica). Trebuie totusi tinut cont de suprasarcina din orele de varf. Debitul Q de utilizat in calcul rezulta, deci:

c

Q = K×Q (l/s)

c

unde K variaza intre: 1,3 pentru conducte mari si 2 pentru conducte mici. Poate avea si valori mai mari.

Formula de baza a curgerii Pentru curgerea apei in conductele este utilizata formula Prandtl - Colebrook.

4

V= -2Ö 2 × g × D × J × log

i

(

K

+

2,51× v D Ö2×g×D ×J

1

1

3,71×D

i

unde:

V = viteza medie a curentului (m/s) (raportul intre debit si sectiunea umeda)

= acceleratie gravitationala (9,81 m/s ); D = diametru intern al tubului (m);

g

2

i

)

J

K

v

= inclinarea tubului (valoarea absoluta);

= rugozitate absoluta a tubulaturii (m) - inaltimea medie a asperitatilor peretelui intern);

2

= vascozitatea cinematica (m /s) (raport intre vascozitatea dinamica si densitatea lichidului v=m/r).

Rugozitatea Se da K = K (de exemplu) = 0,25mm (2,25×10 m). Aceasta valoare este mai mare (~35 ori) decat valorea rugozitatii (K= 0,007 mm) a tuburilor din PVC noi. Dat fiind K = K = 0,25mm (valoarea recomandata), se tine cont de:

· micsorarea sectiunii de curgere cu depuneri si incrustatii;

· modificarea rugozitatii peretelui tubului in timp.

· nealinierea;

-4

e

e

de curgere cu depuneri si incrustatii; · modificarea rugozitatii peretelui tubului in timp. · nealinierea; -4
· ovalizarea tubului; · modificari de directie; · prezenta unor conexiuni laterale. Vascozitate cinematica Se

· ovalizarea tubului;

· modificari de directie;

· prezenta unor conexiuni laterale.

Vascozitate cinematica Se da v = 1,31 × 10

-6

trittsgrube Technische Vereinigung)

2

m indiferent de variatiile de temperatura. Aceasta valoare este recomandata de A.T.V. (Ab-

Debite - Inclinari - Diametre Utilizand formula de Prandtl - Colebrook si ipoteza de calcul dupa care mai sus au fost calculate viteza medie a curentului pentru toate diametrele prevazute de norma UNI 7447. Deoarece in orice caz se considera o scurgere cu sectiune plina, este usor de aflat debitul , aplicand formula:

Q =p×

D i

2

4

×V

Valorile pentru comoditatea proiectantului sunt date in forma de tabel ( tab.1 si 2) si in forma de grafic. (fig.1). Valorile date in tabelele 1 si 2 , deriva din calculul formulei Prandtl - Colebrook. In Fig.1, curbele continue indica diametrele, cele intrerupte viteza fluxului. In calcularea diamerului si a inclinarii se recomanda:

· de prevazut inclinarile recomandate. Daca exista dubii recurgeti la supradimensionarea tuburilor in asa fel ca sa beneficiati de inclinari mai mici. Aceasta permite sa asezati tuburile pe teren la adancime mai mica, si prin urmare printr-o instalare mai simpla

· de anticipat o marire a debitului de ape uzate ca urmare a extinderii retelei de canalizare.

Viteza curgerii Calculul susmentionat se refera la curgerea prin sectiune plina, deci la o capacitate maxima de incarcare, lucru care nu se intampla in mod frecvent. In cele mai multe cazuri sectiunea tubului este ocupata partial de lichid si din aceasta cauza viteza medie si debitele variaza odata cu variatia nielului apei in tub conform graficului din Fig.2 si tabelului 3. Trebuie observat ca atunci tubul este pe jumatate plin viteza medie a fluxului corespunde cu viteza dinamica atunci cand tubul este plin. De aceasta caracteristica se va tine cont la autocuratarea tubului, care se face periodic prin scurgerea lichidului la viteza de V=0,6 m/s. Pentru citirea graficului si a tabelei aferente simbolurile folosite sunt urmatoarele:

Q

Q

h

D

V

V = Viteza relativa la umplerea totala (m/s).

p

= debit relativ la umplerea partiala (l/s)

= debit relativ la umplerea totala (l/s)

h

D i

1,0

0,9

0,8

0,7

0,6

0,5

0,4

0,3

0,2

0,1

Q V 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 Q p V p = Q V
Q
V
0,2
0,4
0,6
0,8
1,0
1,2
Q p
V p
=
Q
V

= nivelul umperii (m)

i

p

= diametrul interior al tubului (m) = viteza fluxului relativa la umplerea partiala (m/s)

Figura 2 Diagrama coeficientului de corectie in cazul umplerii partiale

110110 125125 160160 200200 250250 315315 400400 500500 630630 710710 800800 Ø Ø mm mm
110110 125125 160160 200200 250250 315315 400400 500500 630630 710710 800800 Ø Ø mm mm
110110
125125
160160
200200
250250
315315
400400
500500
630630
710710
800800
Ø
Ø
mm
mm
QQ
VV
QQ
VV
QQ
VV
QQ
VV
QQ
VV
QQ
VV
QQ
VV
QQ
VV
QQ
VV
QQ
VV
QQ
VV
J J
00,4,4
195,45195,45
0,540,54
267,77267,77
0,590,59
0,60,6
176,27176,27
0,620,62
241,49241,49
0,670,67
330,68330,68
0,730,73
0,80,8
111,29111,29
0,630,63
204,73204,73
0,730,73
280,39280,39
0,780,78
38383,843,84
0,840,84
11
36,8036,80
0,520,52
69,2869,28
0,610,61
125,00125,00
0,700,70
229,84229,84
0,810,81
314,72314,72
0,880,88
430,74430,74
0,950,95
22
16,0116,01
0,560,56
28,6528,65
0,640,64
52,8452,84
0,750,75
99,3199,31
0,870,87
178,95178,95
1,011,01
328,61328,61
1,171,17
449,67449,67
1,261,26
615,08615,08
1,361,36
33
10,9310,93
0,600,60
19,7919,79
0,690,69
35,3835,38
0,800,80
65,1965,19
0,930,93
122,42122,42
1,081,08
220,44220,44
1,241,24
404,53404,53
1,441,44
553,40553,40
1,551,55
756,74756,74
1,671,67
44
6,526,52
0,590,59
12,7012,70
0,690,69
22,9922,99
0,800,80
41,0641,06
0,930,93
75,6275,62
1,071,07
141,93141,93
1,251,25
255,46255,46
1,441,44
468,59468,59
1,671,67
640,91640,91
1,801,80
876,25876,25
1,931,93
55
5,115,11
0,600,60
7,337,33
0,660,66
14,2714,27
0,780,78
25,8025,80
0,900,90
46,0846,08
1,041,04
84,8284,82
1,211,21
159,13159,13
1,401,40
286,32286,32
1,1,6262
525,06525,06
1,871,87
718,04718,04
2,012,01
981,58981,58
2,172,17
66
5,625,62
0,660,66
8,068,06
0,730,73
15,6815,68
0,860,86
28,3528,35
0,990,99
50,6150,61
1,141,14
93,1393,13
1,321,32
174,68174,68
1,541,54
314,24314,24
1,771,77
576,13576,13
2,052,05
787,80787,80
2,212,21
1076,801076,80
2,382,38
77
6,096,09
0,720,72
8,738,73
0,790,79
16,9916,99
0,930,93
30,7030,70
1,071,07
54,7854,78
1,241,24
100,79100,79
1,431,43
188,99188,99
1,671,67
339,92339,92
1,1,9292
623,10623,10
2,222,22
851,95851,95
2,392,39
88
6,536,53
0,770,77
9,369,36
0,840,84
18,2018,20
1,001,00
32,8832,88
1,151,15
58,6758,67
1,331,33
107,91107,91
1,541,54
202,32202,32
1,791,79
363,82363,82
2,062,06
666,82666,82
2,372,37
911,68911,68
2,562,56
99
6,946,94
0,820,82
9,959,95
0,900,90
19,3419,34
1,061,06
34,9434,94
1,221,22
62,3262,32
1,411,41
114,61114,61
1,631,63
214,83214,83
1,901,90
386,28386,28
2,182,18
707,90707,90
2,522,52
1010
7,337,33
0,870,87
10,5010,50
0,950,95
20,4220,42
1,121,12
36,8836,88
1,291,29
65,7765,77
1,491,49
120,94120,94
1,721,72
226,67226,67
2,002,00
407,52407,52
2,302,30
1111
7,707,70
0,910,91
11,0311,03
1,001,00
21,4521,45
1,171,17
38,7238,72
1,361,36
69,0669,06
1,561,56
126,96126,96
1,811,81
237,94237,94
2,102,10
427,73427,73
2,422,42
1212
8,058,05
0,950,95
11,5411,54
1,041,04
22,4322,43
1,231,23
40,4940,49
1,421,42
72,2072,20
1,631,63
132,72132,72
1,891,89
248,70248,70
2,202,20
447,04447,04
2,532,53
1313
8,398,39
0,990,99
12,0312,03
1,091,09
23,3723,37
1,281,28
42,1842,18
1,481,48
75,2175,21
1,701,70
138,24138,24
1,971,97
259,02259,02
2,292,29
1414
8,728,72
1,031,03
12,5012,50
1,131,13
24,2724,27
1,331,33
43,8143,81
1,531,53
78,1178,11
1,771,77
143,56143,56
2,042,04
268,96268,96
2,382,38
1515
9,049,04
1,071,07
12,9512,95
1,171,17
25,1525,15
1,1,3838
45,3945,39
1,591,59
80,9080,90
1,831,83
148,68148,68
2,122,12
278,54278,54
2,462,46
1616
9,349,34
1,111,11
13,3813,38
1,211,21
25,9925,99
1,421,42
46,9146,91
1,641,64
83,6183,61
1,891,89
153,64153,64
2,192,19
1717
9,649,64
1,141,14
13,8113,81
1,251,25
26,8126,81
1,471,47
48,3848,38
1,701,70
86,2386,23
1,951,95
158,45158,45
2,262,26
1818
9,939,93
1,181,18
14,2214,22
1,281,28
27,6127,61
1,511,51
49,49,8181
1,751,75
88,7888,78
2,012,01
163,12163,12
2,322,32
1919
10,2110,21
1,211,21
14,6214,62
1,321,32
28,3828,38
1,551,55
51,2151,21
1,791,79
91,2591,25
2,062,06
167,66167,66
2,392,39
2020
10,4810,48
1,241,24
15,0115,01
1,361,36
29,1429,14
1,601,60
52,5652,56
1,841,84
93,6793,67
2,122,12
172,08172,08
2,452,45
2121
10,7510,75
1,271,27
15,3915,39
1,391,39
29,8729,87
1,641,64
53,8953,89
1,891,89
96,0296,02
2,172,17
176,40176,40
2,512,51
2222
11,0111,01
1,301,30
15,7615,76
1,421,42
30,5930,59
1,681,68
55,1855,18
1,931,93
98,3298,32
2,222,22
2323
11,2611,26
1,331,33
16,1216,12
1,461,46
31,2931,29
1,711,71
56,4456,44
1,981,98
100,56100,56
2,272,27
2424
11,5111,51
1,361,36
16,4816,48
1,491,49
31,9831,98
1,751,75
57,6857,68
2,022,02
102,76102,76
2,322,32
2525
11,7511,75
1,31,399
16,8316,83
1,521,52
32,6532,65
1,791,79
58,8958,89
2,062,06
104,91104,91
2,372,37
2626
11,9911,99
1,421,42
17,1717,17
1,551,55
33,3133,31
1,831,83
60,0860,08
2,112,11
107,02107,02
2,422,42
2727
12,2312,23
1,451,45
17,5017,50
1,581,58
33,9633,96
1,861,86
61,2461,24
2,152,15
109,09109,09
2,472,47
2828
12,4612,46
1,481,48
17,8317,83
1,611,61
34,5934,59
1,901,90
62,3962,39
2,192,19
111,1111,133
2,512,51
2929
12,6812,68
1,501,50
18,1518,15
1,641,64
35,2235,22
1,931,93
63,5163,51
2,232,23
3030
12,9012,90
1,531,53
18,4718,47
1,671,67
35,8335,83
1,961,96
64,6164,61
2,272,27
3232
13,3413,34
1,581,58
19,0919,09
1,731,73
37,0337,03
2,032,03
66,7766,77
2,342,34
3434
13,7613,76
1,631,63
19,6919,69
1,781,78
38,1938,19
2,092,09
68,8568,85
2,412,41
3636
14,1614,16
1,681,68
20,2720,27
1,831,83
39,3239,32
2,162,16
70,8870,88
2,492,49
3838
14,5614,56
1,731,73
20,8420,84
1,881,88
40,4140,41
2,222,22
4040
14,9514,95
1,771,77
21,3921,39
1,931,93
41,4841,48
2,272,27
4444
15,6915,69
1,861,86
22,4522,45
2,032,03
43,5443,54
2,392,39
4848
16,4016,40
1,951,95
23,4723,47
2,12,122
45,5045,50
2,502,50
5252
17,0917,09
2,032,03
24,4524,45
2,212,21
5656
17,7417,74
2,102,10
25,3825,38
2,302,30
6060
18,3818,38
2,182,18
26,2926,29
2,382,38
7070
19,8719,87
2,362,36
28,4328,43
2,572,57
8080
21,2721,27
2,522,52
Tabelul 1
Viteza
medie din
(V=m/s),
debitul
(Q=l/s)
inclinarea
(J=m/km)
a apei pentru
tuburile
PVC rigid
de tip
SN4 si
(Formula
lui Prandtl-Colebrook)

6

(Q=l/s) inclinarea (J=m/km) a apei pentru tuburile PVC rigid de tip SN4 si (Formula lui Prandtl-Colebrook)
Ø Ø 110110 125125 160160 200200 250250 315315 400400 500500 630630 710710 800800 mm mm
Ø Ø 110110 125125 160160 200200 250250 315315 400400 500500 630630 710710 800800 mm mm
Ø
Ø
110110
125125
160160
200200
250250
315315
400400
500500
630630
710710
800800
mm
mm
QQ
VV
QQ
VV
QQ
VV
QQ
VV
QQ
VV
QQ
VV
QQ
VV
QQ
VV
QQ
VV
QQ
VV
QQ
VV
J J
00,4,4
200,97200,97
0,550,55
265,89265,89
0,570,57
0,60,6
181,38181,38
0,630,63
248,29248,29
0,680,68
327,67327,67
0,700,70
0,80,8
114,44114,44
0,630,63
210,66210,66
0,730,73
288,29288,29
0,790,79
379,82379,82
0,820,82
11
20,4920,49
0,450,45
37,8437,84
0,520,52
71,3271,32
0,610,61
128,54128,54
0,710,71
236,49236,49
0,820,82
323,57323,57
0,880,88
425,80425,80
0,920,92
22
16,3016,30
0,560,56
29,4729,47
0,650,65
54,3354,33
0,750,75
102,24102,24
0,880,88
184,00184,00
1,021,02
338,10338,10
1,181,18
462,30462,30
1,271,27
606,35606,35
1,311,31
33
11,0911,09
0,600,60
20,1420,14
0,690,69
36,3836,38
0,800,80
67,0267,02
0,930,93
126,03126,03
1,091,09
226,66226,66
1,251,25
416,20416,20
1,451,45
568,92568,92
1,561,56
745,00745,00
1,611,61
44
6,526,52
0,590,59
12,8912,89
0,700,70
23,3923,39
0,810,81
42,2342,23
0,930,93
77,7477,74
1,081,08
146,10146,10
1,261,26
262,65262,65
1,451,45
482,10482,10
1,681,68
658,88658,88
1,811,81
861,92861,92
1,861,86
55
5,115,11
0,600,60
7,337,33
0,660,66
14,4814,48
0,780,78
26,2626,26
0,910,91
47,3847,38
1,051,05
87,1987,19
1,211,21
163,81163,81
1,1,4141
294,38294,38
1,631,63
540,19540,19
1,881,88
738,16738,16
2,032,03
964,95964,95
2,082,08
66
5,625,62
0,660,66
8,068,06
0,730,73
15,9115,91
0,860,86
28,8528,85
1,001,00
52,0452,04
1,151,15
95,7495,74
1,331,33
179,82179,82
1,551,55
323,08323,08
1,791,79
592,72592,72
2,062,06
809,86809,86
2,222,22
1058,101058,10
2,282,28
77
6,096,09
0,720,72
8,738,73
0,790,79
17,2417,24
0,930,93
31,2431,24
1,081,08
56,3356,33
1,251,25
103,61103,61
1,441,44
194,55194,55
1,1,6868
349,48349,48
1,931,93
641,04641,04
2,232,23
875,81875,81
2,402,40
1143,701143,70
2,472,47
88
6,536,53
0,770,77
9,369,36
0,840,84
18,4718,47
1,001,00
33,4633,46
1,161,16
60,3360,33
1,331,33
110,94110,94
1,551,55
208,26208,26
1,801,80
374,06374,06
2,072,07
686,02686,02
2,392,39
937,20937,20
2,572,57
99
6,946,94
0,820,82
9,959,95
0,900,90
19,6219,62
1,061,06
65,5565,55
1,231,23
64,0864,08
1,421,42
117,82117,82
1,641,64
221,14221,14
1,911,91
397,14397,14
2,202,20
728,28728,28
2,542,54
1010
7,337,33
0,870,87
10,5010,50
0,950,95
20,7220,72
1,121,12
37,5337,53
1,301,30
67,4367,43
1,501,50
124,33124,33
1,731,73
233,33233,33
2,022,02
418,98418,98
2,322,32
1111
7,707,70
0,910,91
11,0311,03
1,001,00
21,7621,76
1,181,18
39,4139,41
1,361,36
71,0171,01
1,571,57
130,52130,52
1,821,82
244,92244,92
2,122,12
439,75439,75
2,432,43
1212
8,058,05
0,950,95
11,5411,54
1,041,04
22,7622,76
1,21,233
41,2041,20
1,421,42
74,2474,24
1,641,64
136,43136,43
1,901,90
256,00256,00
2,212,21
459,60459,60
2,542,54
1313
8,398,39
0,990,99
12,0312,03
1,091,09
23,7123,71
1,281,28
42,9242,92
1,481,48
77,3377,33
1,711,71
142,11142,11
1,981,98
266,62266,62
2,302,30
1414
8,728,72
1,031,03
12,5012,50
1,131,13
24,6324,63
1,331,33
44,5844,58
1,541,54
80,3180,31
1,781,78
147,52147,52
2,062,06
276,85276,85
2,392,39
1515
9,049,04
11,07,07
12,9512,95
1,171,17
25,5225,52
1,381,38
46,1846,18
1,601,60
83,1983,19
1,841,84
152,84152,84
2,132,13
286,71286,71
2,482,48
1616
9,349,34
1,111,11
13,3813,38
1,211,21
26,3726,37
1,431,43
47,7347,73
1,651,65
85,9785,97
1,901,90
157,94157,94
2,202,20
1717
9,649,64
1,141,14
13,8113,81
1,251,25
27,2127,21
1,471,47
49,2349,23
1,701,70
88,6788,67
1,961,96
162,88162,88
2,272,27
1818
9,939,93
1,181,18
1414,22,22
1,281,28
28,0128,01
1,521,52
50,6950,69
1,751,75
91,2891,28
2,022,02
167,68167,68
2,342,34
1919
10,2110,21
1,211,21
14,6214,62
1,321,32
28,8028,80
1,561,56
52,1152,11
1,801,80
93,8393,83
2,082,08
172,35172,35
2,402,40
2020
10,4810,48
1,241,24
15,0115,01
1,361,36
29,5629,56
1,601,60
53,4953,49
1,851,85
96,3196,31
2,132,13
176,90176,90
2,472,47
2121
10,7510,75
1,271,27
15,3915,39
1,391,39
30,330,311
1,641,64
54,8354,83
1,901,90
98,7398,73
2,192,19
181,33181,33
2,532,53
2222
11,0111,01
1,301,30
15,7615,76
1,421,42
31,0431,04
1,681,68
56,1556,15
1,941,94
101,09101,09
2,242,24
2323
11,2611,26
1,331,33
16,1216,12
1,461,46
31,7531,75
1,721,72
57,4457,44
1,991,99
103,40103,40
2,292,29
2424
11,5111,51
1,361,36
16,4816,48
1,491,49
32,4532,45
1,761,76
58,6958,69
2,032,03
105,66105,66
2,342,34
2525
11,7511,75
1,391,39
16,8316,83
1,521,52
33,1333,13
1,801,80
59,9359,93
2,072,07
107,88107,88
2,392,39
2626
11,9911,99
1,421,42
17,1717,17
1,551,55
33,8033,80
1,831,83
61,1361,13
2,122,12
110,04110,04
2,442,44
2727
12,2312,23
1,451,45
17,5017,50
1,581,58
34,4634,46
1,871,87
62,3262,32
2,162,16
112,17112,17
2,482,48
2828
12,4612,46
1,481,48
17,8317,83
1,611,61
35,35,1010
1,901,90
63,4863,48
2,202,20
114,26114,26
2,532,53
2929
12,6812,68
1,501,50
18,1518,15
1,641,64
35,7335,73
1,941,94
64,6264,62
2,242,24
3030
12,9012,90
1,531,53
18,4718,47
1,671,67
36,3636,36
1,971,97
65,7565,75
2,282,28
3232
13,3413,34
1,581,58
19,0919,09
1,731,73
37,5737,57
2,042,04
67,9467,94
2,352,35
3434
13,7613,76
1,631,63
19,6919,69
1,781,78
338,758,75
2,102,10
70,0670,06
2,422,42
3636
14,1614,16
1,681,68
20,2720,27
1,831,83
39,8939,89
2,162,16
72,1272,12
2,502,50
3838
14,5614,56
1,731,73
20,8120,81
1,881,88
41,0041,00
2,222,22
4040
14,9514,95
1,771,77
21,3921,39
1,931,93
42,0942,09
2,282,28
4444
15,6915,69
1,861,86
22,4522,45
2,032,03
44,1744,17
2,402,40
4848
16,4016,40
1,951,95
23,4723,47
2,122,12
46,1746,17
2,502,50
5252
17,0917,09
2,032,03
24,4524,45
2,212,21
5656
17,7417,74
2,102,10
25,3825,38
2,302,30
6060
18,3818,38
2,182,18
26,2926,29
2,382,38
7070
19,8719,87
2,362,36
28,4328,43
2,572,57
8080
21,2721,27
2,522,52
Tabelul 2
Viteza
medie din
(V=m/s),
debitul
(Q=l/s)
inclinarea
(J=m/km)
a apei pentru
tuburile
PVC rigid
de tip
SN2 si
(Formula
lui Prandtl-Colebrook)

DEBITE-INCLINARI-DIAMETRE-VITEZE (Formula lui Prandtl-Colebrook - SN4 si SN2)

(Formula lui Prandtl-Colebrook - SN4 si SN2) f 800 f 710 f 630 f 500 f
f 800 f 710 f 630 f 500 f 400 400 350 f 315 300
f 800
f 710
f 630
f 500
f 400
400
350
f 315
300
250
f 250
200
s/m5,2
150
f 200
f 160
s/m2
100
f 125
50
f 110
s/m5,1
3750
40
530
20
10
9
8
6
4
2
1 0,9
0,8 0,7 0,6
0,4
0,5
Figura 1
Pierderi (mca/km)
s/m1
8,0 s/m
6 m,0 / s
8 )s/l=Q(lutibeD
8
)s/l=Q(lutibeD
Tabelul 3 Coeficientul de corectie in cazul umplerii partiale Q p /Q h/D 1 V

Tabelul 3 Coeficientul de corectie in cazul umplerii partiale

Q p /Q

h/D 1

V

p /V

Q p /Q

h/D 1

V

p /V

Q p /Q

h/D 1

V

p /V

Q p /Q

h/D 1

V

p /V

0,001

0,23

0,17

0,064

0,168

 

0,58

0,270

0,353

0,86

0,850

0,738

1,07

0,004

0,044

0,26

0,067

0,172

0,58

0,300

0,374

0,88

0,865

0,751

1,07

0,007

0,057

0,30

0,070

0,176

0,59

0,330

0,394

0,90

0,880

0,766

1,07

0,010

0,068

0,34

0,073

0,180

0,60

0,360

0,414

0,92

0,895

0,781

1,07

0,013

0,077

0,37

0,076

0,183

0,60

0,390

0,433

0,94

0,910

0,797

1,07

0,016

0,086

0,39

0,079

0,187

0,61

0,420

0,451

0,96

0,925

0,814

1,06

0,019

0,093

0,41

0,082

0,191

0,62

0,450

0,470

0,97

0,940

0,834

1,05

0,022

0,100

0,42

0,085

0,194

0,62

0,480

0,488

0,99

0,955

0,856

1,05

0,025

0,106

0,44

0,088

0,197

0,63

0,510

0,506

1,00

0,970

0,883

1,04

0,028

0,112

0,45

0,091

0,201

0,64

0,540

0,525

1,02

0,985

0,919

1,02

0,031

0,118

0,47

0,094

0,204

0,64

0,570

0,543

1,03

1,000

1,000

1,00

0,034

0,123

0,48

0,097

0,207

0,65

0,600

0,562

1,04

0,037

0,129

0,49

0,100

0,211

0,65

0,630

0,581

1,05

0,040

0,134

0,50

0,115

0,226

0,68

0,660

0,600

1,05

0,043

0,138

0,51

0,130

0,241

0,70

0,690

0,620

1,06

0,046

0,143

0,52

0,145

0,254

0,72

0,720

0,640

1,07

0,049

0,148

0,53

0,160

0,268

0,74

0,750

0,660

1,07

0,052

0,152

0,54

0,175

0,281

0,76

0,780

0,682

1,07

0,055

0,156

0,55

0,190

0,293

0,78

0,805

0,701

1,08

0,058

0,160

0,56

0,210

0,309

0,80

0,820

0,713

1,08

0,061

0,164

0,57

0,240

0,331

0,83

0,835

0,725

1,08

EXEMPLE DE CALCUL 1) Determinati debitul Q (debitul apelor reziduale, de utilizat in calcule) unei conducte de drenaj / canalizare, avand urma- toarele caracteristici:

· lungimea: L = 2500 m

· diferenta de nivel: H = 25 m

· populatie actuala: P = 8000 locuitori

· populatie estimata in urmatorii 50 ani: P = 14000 locuitori

· debit pe locuitor actual: d = 250 l/locuitor - zi

c

i

· debit pe locuitor estimat in urmatorii 50 ani: d = 300 l/locuitor - zi

i

Debitul: Q =

0,80×300×14000

86400

~ 40 (l/s)

Tinand cont de factorul de simultaneitate K = 2

Q

2) Determinati pe baza datelor exercitiului precedent diametrul conductei.

Urmarind tabelul Prandtl-Colebrook, pe baza inclinarii 25/2500 = 1/100 obtinem:

c

= K × Q = 2 × 40 = 80 (l/s)

Q

= 66 (l/s) cu D= 250 (mm)

Q

= 122 (l/s) cu D= 315 (mm)

Diametrul care se recomanda este D = 315 mm. Cu un debit real de 80 l/s, avem:

Q

Dat fiind V= 1,73 avem: V = 1,73 × 1,05 = 1,82 (m/s) 3) Pentru o conducta cu diametrul D = 315 mm si inclinarea 3 / , determinati debitul in functie de un raport h/D = 0,6.

Din tabelul 1 al lui Prandtl-Colebrook reiese:

Pentru h/D = 0,6 din grafic reiese:

Deci:

Q

Pentru h/D = 0,6 reiese tot din grafic:V /V = 1,05

Si

p

/Q = 80 / 122 = 0,66 care corespunde cu h/D = 0,6 si V /V = 1,05.

p

p

0

00

Q = 65 (l/s) V = 0,93 (m/s)

Qp/Q = 0,66

p = 0,66 × Q = 0,66 × 65 = 43 (l/s)

deci:V = 1,05 × 0,93 = 0,98 (m/s)

p

p

4. CALCULUL STATIC

In acest capitol sunt evidentiate elementele principale aferente calcului static al conductelor ingropate din PVC, in sco- pul de a demonstra ca unicul parametru de care trebuie tinut cont atat in faza de calcul ca si in faza de omologare, este deformarea diametrala a tuburilor din PVC. In acest scop pentru obtinerea unor rezultate mai bune este indispensabil:

· sa utilizam pentru patul de asezare, peretele lateral si stratul de acoperire materiale potrivite (nisip sau prundis);

· efectuati compactarea in modul cel mai eficace;

· aveti grija ca santul sa fie cat mai ingust. Alegerea grosimii peretelui tubului (SN4 sau SN4) depinde in mare masura de cele trei conditii sus-mentionate. Caracteristicile materialelor de acoperire si compactare le gasiti in Cap.6 (Punerea in opera). In acelasi capitol sunt indi- cate si caracteristici optime pentru santuri.

Tuburi rigide si tuburi flexibile Progresele inregistrate in studiul conductelor rigide si asupra conductelor flexibile

Tuburi rigide si tuburi flexibile Progresele inregistrate in studiul conductelor rigide si asupra conductelor flexibile au demonstrat avantajele pe care le ofera flexibilitatea tuburilor ingropate pentru suportarea sarcinilor tinand cont de reactiunile laterale ale terenului. Studiile si probele practice au demonstrat in repetate randuri ca o proiectare adecvata si o executie corecta a umplerii santului imbunatatesc considerabil capacitatea tubului de a suporta sarcinile. Putem sa tragem concluzia ca proiectantul trebuie sa tina cont mai degraba de interactiunea tub-teren decat de un singur element tubul, cu avantaje de ordin economic, care deriva din grosimea mai mica a tubului. Tuburile pot fi clasificate in tuburi rigide si tuburi flexibile Rigide sunt tuburile din ciment, din azbociment, din ciment cu fibre, ceramice. Flexibile sunt tuburile din PVC si din alte materiale plastice (PE, PP, PFTE). Tuburile rigide se deformeaza mai putin decat terenul inconjurator si suporta marea parte a sarcinii aplicate pe verticala tubului. Tuburile flexibile se deformeaza mai mult decat terenul din jur. Singure deci nu ar fi in stare sa reziste la sarcini mari aplicate vertical. Cu o umplere corecta a santului rezistenta tuburilor se mareste semnificativ pe masura ce o mare parte din sarcina exterioara este suportata de teren. Figurile 3 si 4 pun in evidenta deformarile de teren pentru cele doua tipuri de tuburi.

Tubul flexibil, deformandu-se pe plan orizontal, provoaca o reactie laterala a terenului. Avem astfel, o sarcina radiala asupra tubului care duce la o solicitare de compresiune asupra peretilor tubului. Tubul rigid, in functie de sarcina verticala exercitata, este supus unui efort de flexiune a tubului, similar cu cel tipic pentru bara. Se stie ca arcul, in comparatie cu bara prezinta o utilizare net superioara a materialului din care este alcatuit. In cazul nostru actiunea terenului mareste, deci, capacitatea de rezistenta a tubului flexibil.

10

Sarcini asupra tuburilor Rezistenta mecanica a tuburilor destinate drenajului si canalizarii este determinata de sarcinile exterioare (Q) si nu de presiunea hidraulica interioara accidentala. Nu uitati ca ele sunt rar utilizate cu flux plin, si pe langa aceasta grosimea peretilor tuburilor din seria celor usoare este dimensionata ca sa acopere presiune interna de 4 bar. Sarcinile exterioare sus - mentionate deriva din :

· sarcina terenului

· sarcina traficului sau sarcini mobile (q );

· apa din strat (q ).

In acest capitol vom nota prin q (kg/m ), sarcina per unitate de suprafata si prin Q (kg/m) = q × D, sarcina pentru unitatea de lungime.

m

f

2

H D B Figura 3 Tasarea terenului pentru tubul rigid
H
D
B
Figura 3
Tasarea terenului pentru tubul rigid
H D B
H
D
B

Figura 4 Tasarea terenului pentru tubul flexibil

m f 2 H D B Figura 3 Tasarea terenului pentru tubul rigid H D B
Sarcina terenului (q ) Sarcina terenului asupra tubului flexibil se determina diferit in functie de

Sarcina terenului (q )

Sarcina terenului asupra tubului flexibil se determina diferit in functie de cum a fost executata sapatura. Sant ingust: Santul ingust reprezinta conditia cea mai favorabila, deoarece sarcina este suportata partial, prin frecare, de peretii santului. Definitia santului ingust este conditionata de respectarea urmatoarelor limite geometrice (vezi Fig.9)

t

Incarcatura terenului este data de:

B £ 3D;

q

(t)

= C

d1

B £ H/2

× g

× B

unde:

C

1-e

-2 × K tg q × H/B

d1

=

2 × K tgq

= coeficient de incarcare pentru umplerea in sant ingust;

= greutatea specifica a terenului (kg/m );

g

K = tg

2

(

p

4

3

- Æ

2

) = raportul dintre presiunea orizontala si cea verticala in materialul de umplere;

q = unghi de frecare intre materialul de umplere si peretii santului (Tabelul 4); Æ = unghi de frecare interna a materialului de umplere (Tabelul 5);

H = inaltimea de umplere in conformitate cu generatoarea superioara

a tubului (m);

B = latimea santului, masurata la generatoarea superioara a tubului (m).

A) K tg q = 0,192 (minim pentru material granulat)

B) K tg q = 0,165 (maxim pentru nisip si pietris)

C) K tg q = 0,150 (maxim pentru teren umed)

D) K tg q = 0,130 (normal pentru argila umeda)

E) K tg q = 0,110 (maxim pentru argila umeda)

umeda) E) K tg q = 0,110 (maxim pentru argila umeda) C d Figura 5 Coeficientul

C d

Figura 5 Coeficientul de sarcina C d

In Figura 5 este ilustrata evolutia coeficientului de sarcina (Cd ), in functie de variatia raportului H/B si diversitatea materialelor de umplere. Evolutia aceluiasi coeficient poate fi la fel de bine determinata daca stim valorile unghiurilor q si Æ si utilizand Tabelele 6 si 7

1

Tabelul 4 Valorile unghiului q de frecare dintre materialul de umplere si peretii santului

TTiipp tteerreenn

MMaatteerriiaall ddee

UUnngghhii qq

uummpplleerree

((ggrraaddee))

MMaarrnnaa

NNiissiipp

3300

MMaarrnnaa

PPiieettrriiss

3355

MMaarrnnaa

PPrruunnddiiss ggrroossiieerr

4400

RRooccii nneetteeddee

NNiissiipp

2255

RRooccii nneetteeddee

PPiieettrriiss

3300

RRoossii ssiissttooaassee

NNiissiipp

3355

RRooccii ssiissttooaassee

PPiieettrriiss

4400

Tabelul 6 Varierea lui Ktgq (raportul dintre presiunea orizontala si verticala din teren) cu varierea unghiurilor de frecare f si q

Tabelul 5 Valorile unghiului q de frecare al materialului de umplere

MMaatteerriiaall ddee uummpplleerree

UUnngghhii qq ((ggrraaddee))

AArrggiillaa

1111

1122

TTeerreenn bbooggaatt iinn ttuurrbbaa

1122

AArrggiillaa nnoorrmmaallaa

1144

LLooeess ccrreettaacciicc

1188

MMaarrnnaa nniissiippooaassaa

2200

MMaarrnnaa aallbbaa

2222

MMaarrnnaa ffooaarrttee

2244

ccoommppaaccttaa

MMaarrnnaa vveerrddee

2266

NNiissiipp uummeedd

3300

NNiissiipp ffiinn nneeccoommppaaccttaatt

3311

NNiissiipp ssii ppiieettrriiss

3333

PPiieettrriiss ssii pprruunnddiiss

3377

PPrruunnddiiss ggrroossiieerr

4444

qq (grad(grade)e) ff (grad(grade)e)
qq (grad(grade)e)
ff (grad(grade)e)

2525

3030

3535

4040

1212

0,3050,305

0,3780,378

0,4590,459

0,5500,550

1414

0,2840,284

0,3520,352

0,4270,427

0,5120,512

1616

0,2640,264

0,3270,327

0,3970,397

0,4760,476

1818

0,2460,246

0,3040,304

0,3690,369

0,4420,442

2020

0,2280,228

0,2830,283

0,3430,343

0,410,4111

2222

0,2120,212

0,2620,262

0,3180,318

0,3810,381

2424

0,1960,196

0,2430,243

0,2950,295

0,3530,353

2626

0,1820,182

0,2250,225

0,2730,273

0,3270,327

3030

0,1550,155

0,1920,192

0,2330,233

0,20,27799

3535

0,1260,126

0,1560,156

0,1890,189

0,2270,227

4040

0,1010,101

0,1250,125

0,1520,152

0,1820,182

4545

0,0800,080

0,0990,099

0,1200,120

0,1430,143

Valorile din Tabelul 6, au fost deduse in felul urmator (exemplu):

Tinand cont ca :

K

avand: Æ = 24°

si

obtinem:

K

K

= tg

2

(

p

4

= 30°

Æ

2

-

)

q

= tg

tg q = 0,421 × 0,577 = 0,243

2

2

(45° -12°) = tg 33° = 0,42173

Tabelul 7 Variatia C d (a coeficientului de sarcina) odata cu varierea Ktg q a

Tabelul 7 Variatia C d (a coeficientului de sarcina) odata cu varierea Ktgq a raportului H/B

H/BH/B KK tgtg qq
H/BH/B
KK tgtg qq

22

44

66

88

1010

0,10,11010

1,6181,618

2,6602,660

3,3313,331

3,7633,763

4,0414,041

0,1300,130

1,5591,559

2,4862,486

33,037,037

3,3653,365

3,5603,560

0,1500,150

1,5031,503

2,3292,329

2,7822,782

3,0303,030

3,1673,167

0,1700,170

1,4511,451

2,1862,186

2,5582,558

2,7472,747

2,8432,843

0,1900,190

1,4001,400

2,0562,056

2,3622,362

2,5052,505

2,5722,572

0,2200,220

1,3301,330

1,8811,881

2,12,11010

2,2052,205

2,2442,244

0,2500,250

1,2641,264

1,7291,729

1,9001,900

1,9631,963

1,9861,986

0,3000,300

1,1641,164

1,5151,515

1,6211,621

1,6521,652

1,6621,662

0,3500,350

1,0761,076

1,3411,341

1,4071,407

1,4231,423

1,4271,427

0,4000,400

0,9970,997

1,1991,199

1,2391,239

1,2471,247

1,2491,249

0,4500,450

0,9270,927

1,0801,080

1,0601,060

1,11,11010

1,11,11010

0,5000,500

0,8640,864

0,9810,981

0,9970,997

0,9990,999

0,9990,999

Valorile din Tabelul 7, au fost deduse in felul urmator (exemplu):

Tinand cont ca :

C

=

1-e

-2 × K tg q × H/B

d 2 × K tgq

avand H/B = 2/1, si inlocuind K tg q cu valoarea data, obtinem, precum ilustrat in Tabelul 7:

C

d1

=

 

1-e

2 × 0,243 × 2

 

1-e

0,972

C

d

1-

=

1

2 × 0,243

1-

=

0,486

1

e

0,972

 

=

2,643

 
 

0,486

 

0,486

 

=1,279

EXEMPLU DE CALCUL:

Fie dat un tub de PVC din seria SN2, cu diametrul nominal d = 0,4 m, ingropat la adancimea de 4 m, intr-un sant de latimea B = D + 0,5 m. Greutatea specifica a terenului de umplere este g = 2000 kg/m . Valorile pentru q si Æ sunt 25° si respectiv 30°. Se cere sa aflam valoarea lui q (kg/m ). Tubul este asezat intr-un sant ingust, intr-adevar:

B = 0,9 < 3 × 0,4 este B = 0,9 < 4/2. Se aplica deci formula: q = Cd × g × B

e

3

2

1

t

t

Q

Din Tabelele 6 si 7, obtinem pentru q = 25° si Æ = 30° ca K tg q = 0,155, iar pentru H/B = 4,45 pe C Inlocuind valorile obtinem:

= 2,5 × 2000 × 0,9 = 4500 kg/m = 0,45 kg/cm . Putem ajunge la acelasi rezultat si daca apelam la Figura 5. Pentru K tg q = 0,150 curba C la valoarea 4,45 a ordonatei H/B da, pe axa abscisei, valoarea de C

Sant infinit sau fortificatie: definirea santului ingust sau a fortificatiei depinde de respectarea urmatoarelor limite:

d1

= 2,50.

d1

= 2,50.

2

2

t1

B ³ 10 D; B ³ H/2, (vezi Figura 11)

Sarcina terenului este data de:

Q

t2

= C

d2

× g × H = presiunea exercitata asupra tubului, unde:

C d2

= coeficientul sarcinii pentru umplerea santului infinit = 1

g = inaltimea umplerii, masurata de la generatorea superioara a tubului (m).

12

pentru umplerea santului infinit = 1 g = inaltimea umplerii, masurata de la generatorea superioara a
Sarcini mobile (q ) Chiar si in cazurile sarcinilor mobile (trafic stradal sau feroviar), peretii

Sarcini mobile (q ) Chiar si in cazurile sarcinilor mobile (trafic stradal sau feroviar), peretii santului absorb o parte din sarcina. Pentru

a simplifica si pentru securitate maxima, va propunem folosirea unei formule, prevazute pentru cazul mai putin favorabil, adica atunci cand tubul flexibil este asezat intr-o sant infinit sau fortificatie. Sarcina mobila este alcatuita din:

m

unde:

q

m

=

3

2p

×

P

(H + D/2)

2

×

j

P

= sarcina concentrata (kg) reprezentata de o roata sau de o pereche de roti;

P

= 3000 kg: reprezinta situatia prevazuta doar pentru trecerea autovehiculelor usoare de santier;

P

= 6000 kg: reprezinta situatia prevazuta doar pentru trecerea autovehiculelor usoare;

P

= 9000 kg: reprezinta situatia prevazuta pentru trecerea autotrenurilor grele;

D

= diametrul nominal extern al tubului (m);

j = coeficientul colectiv care tine cont de efectul dinamic al sarcinilor indicate cu P. El este considerat egal cu 1+ 0,3/H (doar pentru mijloace stradale) si 1+ 0,6/H (doar pentru mijloace feroviare), daca tubul flexibil nu este introdus, asa cum

se intampla de regula, intr-un tub de otel. H 1 H D
se intampla de regula, intr-un tub de otel.
H 1
H
D

Figura 6 Instalarea in prezenta unui strat imbibat cu apa

Sarcina pentru apa din strat (qr)

Sarcina / unitate de lungime a tubului Dy a Dx/2 Dx/2 b
Sarcina / unitate de lungime a tubului
Dy
a
Dx/2
Dx/2
b

Forta ascensionala Figura 7 Deformarea tubului sub sarcina

In prezenta unui strat de apa, tubul ingropat este supus unei sarcini (qr), pentru care se va tine cont de determinarea sarcinii totale Q, care actioneaza asupra tubului (vezi Fig.6). Aceasta sarcina este data de:

q =g

H

H

D = diametrul nominal extern al tubului (m).

(H - H1+D/2) unde:

r

H2O

= inaltimea umplerii, masurata de la generatoarea superioara a tubului (m).

1

= inaltimea umplerii masurata de la nivelul stratului de apa (m).

g H2O

3

= greutatea specifica a apei din strat (kg/m )

Interactiunea tub-teren

Deformarile la incovoiere:

Dx = N Dx

Q

D

× E × 1

3

8 ×

Dy = N Dy

Q

D

× E × 1

3

8 ×

unde: I = moment de inertie al peretelui tubului = s /12 pentru tuburile netede

unde:

I = moment de inertie al peretelui tubului = s /12 pentru tuburile netede (s = grosimea tubului).

3

E

= modul de elasticitate al materialului din care este fabricat tubul

N

Dx=N Dy = coeficienti variabili in functie de a si b.

a

= unghiul de distribuire al sarcinii.

b

= unghiul de sustinere al patului de asezare.

Valorile N Dx si N Dy, calculate teoretic, sunt reprezentate in Figura 8. Din acest grafic reiese ca traectoria deformarii verticale la incovoiere este destul de asemanatoare cu cea a deformarii orizontale, chiar si in cazuri extreme, adica pentru:

a = 0° = sarcina concentrata in partea superioara a tubului;

b = 180° = sarcina distribuita pe intreaga semisectiune a tubului. Fie a = 180° si deci b = 180°, din Figura 8 reiese:

N Dx = N Dy = 0,083

inlocuind obtinem:

Q

×

D

3

Dy = 0,083

8

Trebuie observat, ca in cazul unui tub flexibil ingropat, deformarea laterala Dx comprima terenul, care la randul sau induce reactia tubului, proportionala cu E (modul de eleasticitate al terenului). Asadar, in functie de felul cum se comporta terenul, reiese ca deformarile tubului Dx si Dy (pentru a = b = 180°) sunt atenuate, aliniindu-se la urmatoarele versiuni ale formulei Spangler:

× E

×

1

1

 

Dx

= Dy =

si

pentru tubul neted:

 

Dx

= Dy =

0,083

×

D

3

8 × E × 1 + 0,061× E × D

1

0,125

×

Q

3

E × (s/D)

3

+ 0,0915× E 1

A) Deformare orizontala sarcina liniara

B) Deformare verticala - sarcina liniara.

C) Sarcina orizontala uniform distribuita

D) Sarcina verticala uniform distribuita

Formula de mai sus este valabila pentru determinarea deformarii initiale pentru t = 0. Pentru a tine cont de modificarile in timp atat a caracteristicilor PVC-ului, cat si a comportamentului terenului, se introduce in formula susmentionata un coeficient T. Deci, obtinem:

Dx = Dy =

0,125

× T × Q

E

T

3

× (s/D) + 0,0915× E 1

0,2 A B C D 0,1 0° 30° 60° 90° 120° 150° 180° coeficientul de
0,2
A
B
C
D
0,1
30°
60°
90°
120°
150°
180°
coeficientul de deformare

unghiul b

unde:

T

= 2 ( valoarea recomandata) Valorile lui E se pot calcula pe baza expresiei:

1

E

=

9 × 10

4

1 a

2

(H + 4) (kg/m )

Figura 8 Coeficienti de deformare a tubului sub sarcina

unde:

H

= inaltimea umplerii incepand cu partea superioara a tubului

a'

= factor dependent de densitatea zidului de sustinere a tubului. Este in legatura cu proba Proctor din Tabelul 8.

14

= factor dependent de densitatea zidului de sustinere a tubului. Este in legatura cu proba Proctor
Tabelul 8 Raportul dintre rezultatul probei Proctor si factorul a ’ de densitate al zidului

Tabelul 8 Raportul dintre rezultatul probei Proctor si factorul a’ de densitate al zidului de sustinere

Proba Proctor

a

95

%

1,0

90

%

1,5

85

%

1,5

2

80

%

1,5

3

75

%

1,5

4

Valorile E variaza vizibil atat in functie de tipul materialului folosit pentru umplere, cat si in functie de gradul de densitate. Tinem cont ca ipoteza unui modul de elasticitate E pentru teren deriva dintr-o simplificare. In realitate, insa, terenul nu este deloc elastic si valoarea E creste odata cu compresiunea. Anticipand ceea ce se va repeta in Paragraful 9, consideram oportun sa subliniem ca cei 40 de ani de observari si masurari pe conducte ingropate din PVC, ne-au permis sa deducem din deformarea diametrala Dx/D unicul parametru valid. Valorile sale limita sunt definite in Tabelul 9.

1

1

1

Valorile sale limita sunt definite in Tabelul 9. 1 1 1 Presiunea de colaps Un tub
Valorile sale limita sunt definite in Tabelul 9. 1 1 1 Presiunea de colaps Un tub

Presiunea de colaps Un tub cu pereti mobili foarte subtiri poate ceda nu numai din cauza suprsarcinii si a deformarii diametrale excesive, dar si din cauza depasirii tensiunii de colaps. Pentru grosimile prevazute pentru tuburile SN4 si SN2 cedarea insa nu este periculoasa. Valoarea 5% impusa deformarii este indicele cel mai limitativ.

EXEMPLU DE CALCUL Se propune un nou exemplu de calcul . Se doreste sa se afle deformarea tubului imediat dupa instalare si in timpul ei, avand ipoteza ca indicele Proctor al terenului este de 90 %. Aplicam formula Spangler:

0,125 × Q

E × (s/D)

3

+ 0,0915 × E 1

=

= 4500 × D = sarcina totala externa pe tub (kg/m);

Dx

unde:

Q

E

s/D = 0,0078/0,4 = 0,0195 = raportul dintre grosimea tubului si diametru;

E 1 =modul elastic al terenului , se obtine aplicand formula:

= 30000 × 10 kg/m = modul elastic al tubului;

4

2

9 × 10

4

(H + 4)

E

1

=

a’ Tinem cont de faptul ca indicele Proctor al terenului de umplere este de 90% si a' = 1,5. Asadar, E = (90000 / 1,5) × 8 = 480000 kg/m . Inlocuind si efectuand calculele indicate: