CURS 2

Breviar de calcul hidraulic al

conductelor

MS14
2021-2022
PIERDERI DE SARCINĂ HIDRAULICĂ ÎN CONDUCTE
SUB PRESIUNE

• Curgerea unui fluid real într-o conductă sub presiune se face dinspre
punctele cu energie hidraulică mare spre punctele cu energie hidraulică mai
mică.
• Legea energiei care stă la baza curgerii prin conducte sub presiune este
numită relația lui Bernoulli.

Pentru conducta din

figura, relația lui Bernoulli
între punctele 1 (din
amonte) și 2 (din aval) se
scrie astfel:
În relația lui Bernoulli se definesc următorii termeni, măsurați în metri:

• termenul este energia cinetică raportată la greutate;

• se numește înălțime piezometrică și se notează !" ;

• suma se numește sarcină hidrodinamică si se noteaza cu H.

 • Pierderea de sarcină hidraulică totală este suma dintre pierderea de sarcină
hidraulică distribuită (liniară) ℎ" și pierderile de sarcină hidraulică locale, ℎ# :

• Pierderea de sarcină hidraulică distribuită este definită prin relația Darcy-

Weisbach:

• Pierderi de sarcină hidraulică locale:

l este coeficientul de pierdere de sarcină hidraulică distribuită, numit și coeficientul

lui Darcy;
v este viteza medie a apei în conductă - definită ca raport între debitul volumic şi aria
secţiunii (secțiune circulară);

L este lungimea conductei;

D este diametrul conductei.
Coeficientul lui Darcy este determinat în funcție de regimul de curgere, definit

prin numărul Reynolds:

-.
• Regimul laminar: !" ≤ $%&&, ( = * +, , ( =
+,

• Regimul tranzitoriu: $%&& < !" < .&&&, 0 = * +,, 1/3

1
• Regimul turbulent !" > %5&&, 0 = *
3

unde:

ν[89 /:] este vâscozitatea cinematică a fluidului;

k este rugozitatea absolută a peretelui conductei;

<
raportul se numește rugozitate relativă.
=
• Pentru regim tubulent, Swamee și Jain au propus în 1976 o formulă explicită de
calcul a lui λ:
 Modulul de rezistenţă hidraulică distribuită

• Dacă în relația se înlocuiește viteza ! în funcție de debitul Q și

"#$
aria conductei circulare %
, se obtine:

($
• unde &' se numeste modulul de rezistență hidraulică distribuită, este egal
)*

cu:
 Modulul de rezistenţă hidraulică locală

• Dacă în relația se înlocuiește viteza ! în funcție de debitul Q și

"#$
aria conductei circulare %
, se obtine:

($
• unde &' se numeste modulul de rezistență hidraulică liniar, este egal cu:
)*
• Utilizând modulele de rezistență hidraulică definite, pierderea de sarcină
hidraulică totală se scrie sub următoarea forma simplificata:

"#
! - modul de rezistență hidraulică al conductei.
$%
 MODELE DE CALCUL ALE
SISTEMELOR HIDRAULICE SUB PRESIUNE

Conductele sub presiune sunt elementele cu cea mai mare

pondere în instalațiile de transport și distribuție a fluidelor către
consumatori.
Conductele pot fi folosite la transportul lichidelor sau gazelor.
În conductele sub presiune, lichidul aflat în mișcare nu prezintă
suprafețe libere.
 Clasificare

a) după configurația geometrică:

• conducte legate în serie;
• conducte legate în paralel;
• conducte care debitează pe parcurs;
• rețele ramificate;
• rețele inelare;
• retele mixte

b) după importanța pierderilor de sarcină hidraulică locale:

• conducte scurte, la care pierderile de sarcină hidraulică locale sunt importante

(de același ordin de mărime cu pierderile de sarcină hidraulică distribuite);

• conducte lungi, la care pierderile de sarcină hidraulică locale pot fi neglijate,

deoarece sunt mult mai mici decât cele distribuite.
Dimensionarea conductelor
(criteriul vitezelor economice)
Prezentare EPANET 2.2
L2- MCCARD
MS14 - 2021
EPANET este unul dintre cele mai utilizate și mai robuste software-uri pentru
calculul rețelelor de conducte sub presiune.

EPANET este dezvoltat de către EPA3 - Agenția de Protecție a Mediului din S.U.A.

Utilizarea EPANET la nivel mondial se datorează în mare măsură avantajelor pe care le

oferă utilizatorilor, față de alte software-uri similare comerciale:

Ø este free software - utilizatorii au libertatea de a-l descărca, copia, utiliza și distribui;
Ø este pus la dispoziția utilizatorilor sub formă compilată;

Ø are o interfață grafică prietenoasa cu utilizatorul (Graphical User Interface) simplu

de folosit;
Ø este open source - poate fi modificat de către utilizatorii experimentați;

Ø necesită resurse hardware modeste- programul executabil de instalare aferent

versiunii EPANET 2.00.12 are un volum foarte mic (1.51 MB), iar după instalare ocupă
un spațiu pe disc de numai 2.15 MB; în timpul rulării, EPANET 2 consumă foarte
puțină memorie RAM;
 Capabilitățile software-ului EPANET

• EPANET modelează distribuția apei în rețele de conducte sub presiune.

• EPANET efectuează atât calculul de verificare hidraulică al acestor rețele de
conducte, cât și calculul evoluției calității apei în rețea (concentrația dezinfectanților
sau poluanților, vârsta apei), pe perioade extinse de timp, conform unor
grafice/tipare de variație în timp a parametrilor, respectiv conform opțiunilor de
analiză și control setate de către utilizator.
• EPANET este setat implicit pentru vehicularea apei reci prin rețea, însă permite
alegerea unui alt lichid (sau a apei calde), prin setarea proprietăților fizice ale lichidului
(densitate și vâscozitate cinematică).
• EPANET permite modelarea oricărui tip de rețea hidraulică sub presiune
(ramificată, inelară, sau mixtă), de orice mărime (de mici dimensiuni sau de talie
urbană).
În EPANET sunt luate în considerare două categorii de componente ale rețelei de
conducte:

1. Componente ”concrete” , care apar explicit pe schema/harta rețelei şi care sunt la

rândul lor, împărțite în două categorii:

- noduri (Nodes) : joncțiuni (Junctions), bazine (Reservois) rezervoare (Tanks)

- legături (Links) conectate între două noduri: conducte (Pipes), pompe (Pumps) - cu
turație constantă sau variabilă, vane (Valves);

2. Componente ”abstracte” , care deși nu apar în mod explicit pe schema rețelei, sunt
legate de funcționarea unora dintre componentele ”concrete” existente în rețea, anume:
- curbe de funcționare (Curves) ale unor componente ale sistemului (rezervoare,
pompe sau vane);

- grafice/tipare de variație în timp (Patterns) aferente diferiților parametri ai rețelei;

- comenzi pentru controlul funcționarii rețelei (Controls) care pot implementa
algoritmul de funcționare al nodurilor și legăturilor prin structuri de control.
Prin interfața grafică cu utilizatorul, EPANET oferă un mediu integrat pentru:

• preprocesare - prin intermediul unui editor al rețelei, care permite desenarea

schemei/hărții rețelei hidraulice, editarea proprietăților componentelor rețelei
(introducerea/modificarea datelor), introducerea diferitelor curbe de funcționare sau
grafice/tipare de variație în timp a parametrilor, precum și setarea opțiunilor de analiză
și control;
• rularea simulărilor - prin activarea butoanelor Run sau Run Analysis;

• postprocesare - vizualizarea rezultatelor și salvarea acestora: hărți ale rețelei, afișarea

valorilor, grafice de variație, tabele .
Setarea unității de măsură în EPANET
Debit (LPS = litru/secundă)
Formula Darcy-Weisbach (D-W)

După efectuarea setărilor de bază în

Hydraulics Options se salvează iar
fișierul. Rezultă:
Se fac următoarele setări legate de vizualizarea rețelei, în View/ Options/ Map Options
(aceste setări sunt opționale, programul poate rula și fără ele).
 Bara de instrumente (Toolbar)

Atenție că în EPANET există 2 feluri de rezervoare:

• unul se numește Reservoir și este o sursă infinită de apă pentru rețea, de exemplu
un bazin (sau lac, sau râu, sau canal);
• altul se numește Tank și este un rezervor cu volum util, de tip rezervor de hidrofor.
În cazul aplicației din acest curs trebuie selectat un bazin (Reservoir).
 Se desenează rețeaua, utilizând simbolurile grafice din Toolbar: întâi se adaugă
pe hartă rezervorul R (Add Reservoir) și cele 7 noduri de consum (Add Jonctions), apoi se
adaugă conductele (Add Pipes), legând conducta prin click între rezervor și un nod
adiacent, respectiv între două noduri consecutive.
După desenarea rețelei, se setează proprietățile componentelor rețelei:
 Pentru cele 10 conducte se setează lungimea (Length) în metri, diametrul (Diameter)
în mm și rugozitatea (Roughness) în mm.

• Rugozitatea având aceeași valoare pentru toate

conductele poate fi setată cu Group Editor, prin Edit/
Select Region, apoi Edit/ Group Edit. Pentru selectarea
regiunii, se înconjoară rețeaua cu un poligon, prin click
al mouse-ului, iar la final se apasă Enter pentru închiderea
poligonului. Rezultă:
Setarea sarcinii piezometrice în nod/joncțiune
(Elevation), în Group Edit:

Atenție la selectarea regiunii,

poligonul trebuie să cuprindă
doar nodurile, nu și rezervorul.
Valorile lungimilor conductelor (în metri):
Valorile rugozității pereților conductelor (în mm):
Valorile sarcinii piezometrice în noduri (în metri):
Similar ca în cazul sarcinii piezometrice se selectează şi valorile debitului consumat
(Base Demend) în noduri, în l/s, valorile acestui parametru fiind prezentate în figura:
 Valorile diametrelor conductelor (în mm)

Pentru determinarea diametrelor conductelor se realizează următorii paşi de

lucru:
1. Se alege o repartiţie a debitului pe conducte respectând ecuaţia continuităţii în noduri
(debitul total la rezervor este dat de suma debitelor de la consumatori Qt=21 l/s).
2. Se aplică criteriul vitezelor economice şi se identifică diametrele pe baza tabelului:
3. Se obţin valorile diametrelor şi se rulează pentru a identifica vitezele pe conducte care
trebuie să se încadreze în intervalul 0.5-1.5 m/s.
4. Daca vitezele nu se încadreaza se modifica valorile diametrelor până la îndeplinirea
condiţiilor de viteză.
 Valoarea sarcinii la rezervor Total Head (în metri)

Se afișează presiunea în noduri, pentru a analiza valorile depresiunilor (valori

negative ale presiunii relative). Identificarea valorii depresiunii maxime (aici: -23.83 m.c.a)
se trece la Total Head de la rezervor
Afișarea sarcinii piezometrice finale (Head) în noduri