Cuprins

1. 1. MEMORIU JUSTIFICATIV.............................................................................................................................3

A. OBIECTUL PROIECTULUI............................................................................................................................3

B. TEMA PROIECTULUI....................................................................................................................................3

C. SOLUŢII ADOPTATE......................................................................................................................................3

D. MĂSURI P.S.I...................................................................................................................................................4

2. NOTE DE CALCUL.............................................................................................................................................5

1. Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei interioare de alimentare cu apă rece pentru consum menajer:...5

1.1 Debitul de calcul pentru dimensionarea Conductelor:.........................................................................................6

1.2 Pierderea de sarcină pe traseul de calcul:.............................................................................................................7

1.3 Stabilirea sarcinii hidrodinamice necesare pentru alimentarea cu apă rece a instalaţiilor din interiorul clădirii.
..................................................................................................................................................................................10

2. Calculul hidraulic al instalaţiei exterioare de alimentare cu apă rece la consum normal:..............................11

3. Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei interioare de alimentare cu apă rece de consum menajer şi de
incendiu pentru cladirea socială...............................................................................................................................12

3.1. Calculul hidraulic al conductelor de alimentare cu apă rece la clădirea socială...............................................12

3.1.1 Debitul de calcul pentru dimensionarea conductelor.....................................................................................13

3.1.2. Pierderea de sarcină pe traseul de calcul........................................................................................................14

4. Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei exterioare de alimentare cu apă rece a cladirii sociale.............15

5. Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei interioare de alimentare cu apă caldă de consum menajer.......16

5.1 Debitul de calcul pentru dimensionarea conductelor.........................................................................................16

5.2. Stabilirea sarcinii hidrodinamice necesare pentru alimentarea cu apă caldă a instalaţiilor din interiorul
clădirii.......................................................................................................................................................................19

6. Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei exterioare de alimentare cu apă caldă de consum menajer......20

7. Calculul hidraulic de dimensionare şi alegere a echipamentului pentru staţia de pompe şi hidrofor.............22

1
7.1. Dimensionarea conductei de branşament..........................................................................................................22

7.2. Stabilirea capacităţii rezervorului tampon.........................................................................................................24

7.3. Calculul capacităţii recipientului de hidrofor....................................................................................................27

7.5. Alegerea pompelor............................................................................................................................................29

7.5.1. Alegerea pompelor pentru incendiu...............................................................................................................29

7.5.2. Alegerea pompelor pentru consum menajer:..................................................................................................30

2
 1. MEMORIU JUSTIFICATIV

A. OBIECTUL PROIECTULUI

 S-au proiectat instalaţiile interioare de alimentare cu apă rece şi apă

caldă pentru consum menajer, reţeaua exterioară de alimentare cu apă caldă şi cea
de alimentare cu apă rece la consum normal şi la incendiu. De asemenea s-a
proiectat şi o staţie de hidrofor.

B. TEMA PROIECTULUI

 Se va proiecta instalaţia sanitară pentru o clădire P+7 amplasată într-

un ansamblu de 9 clădiri, însumând un număr de 216 apartamente.

C. SOLUŢII ADOPTATE

1. Pentru instalaţiile interioare de alimentare cu apă rece şi caldă pentru

consum menajer s-a adoptat sistemul ramificat de distribuţie inferioară din ţeavă
de PVC pentru apă rece şi oțet zincat pentru apă caldă, conductele find montate
aparent în subsol. Conductele sunt prevăzute cu robinete de închidere la baza
coloanei şi robinete de închidere şi reglaj la obiectele sanitare.
2. Reţeaua exterioară de alimentare cu apă rece s-a realizat în sistem
ramificat, din ţeavă de oţel zincat montată în pământ şi izolată.
3. Reţeaua exterioară de alimentare cu apă caldă s-a realizat în sistem
ramificat, cele două conducte (distribuţie-recirculaţie) fiind montate în canal
termic protejat cu vată de sticlă legată cu plasă de sârmă.
4. Instalaţia de ridicare a presiunii apei.
Pentru că Hnec>Hdisp se prevede o instalaţie de ridicare a presiunii apei
cu pompe şi hidrofor echipate cu un rezervor tampon V=4400 [l], trei
hidrofoare cu V=800 [l], funcţionarea pompelor fiind automată în funcţie
de presiunea aerului din hidrofor.
 Am ales pentru consum menajer o pompa de tipul LOTRU 65 Φ 178
mm și pentru incendiu o pompă de tipul CERNA 65 Φ 168 mm.
3
 D. MĂSURI P.S.I.

 În incinta clădirii sociale, conform STAS 1478-90, s-au prevăzut

hidranţi interiori de incendiu cu debitul de 2,5 [l/s] asigurat în fiecare punct de
incendiu al clădirii.
 Hidranţii interiori sunt montaţi în nişe executate în zidărie şi sunt
echipaţi complet cu furtun tip C, cu ţeavă de refulare cu ajutajul F=16 [mm].

NOTE DE CALCUL

1. C ALCULUL HIDRAULIC DE DIMENSIONARE A REŢELEI

INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ RECE PENTRU
CONSUM MENAJER :

Instalaţiile interioare de alimentare cu apă rece pentru consum menajer

cuprind sisteme de conducte sub presiune, pentru care se adoptă sistemul de calcul
al curentului unidimensional de fluid incompresibil.
Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei interioare de alimentare cu apă
rece de consum menajer se realizează conform STAS 1478-90.
Instalaţia se execută din PVC iar pentru preluarea dilatărilor, pe coloane
vor fi dispuse lire de dilatare. Se realizează schema izometrică de calcul pe baza
reprezentărilor din planurile de arhitectură şi a schemelor de montaj.
Conform temei de proiect s-a realizat instalaţia pentru o clădire de locuit cu
P+7 nivele.
În calcul s-a urmărit următoarea succesiune :
 S-a întocmit schema izometrică de calcul a reţelei, pe baza
reprezentării din planul de arhitectură;
 S-a stabilit punctul de consum al apei cel mai dezavantajat hidraulic
din întreaga instalaţie;
 S-au numerotat tronsoanele de conducte ale traseul de alimentare cu
apă a punctului de consum cel mai dezavantajat hidraulic;
 S-au însumat echivalenţii armăturilor alimentate cu apă pentru fiecare
tronson al traseulul de calcul;
 S-a determinat debitul de calcul aplicând relaţia generală;

4
  S-a dimensionat fiecare tronson de conductă cu ajutorul
nomogramelor;
 S-au determinat rezistenţele locale ale fiecărui tronson şi cu ajutorul
nomogramei s-au determinat pierderile de sarcină locale;
 S-au calculat pierderile de sarcină liniare hri=i*l şi totale hr=hri+hrl
pentru fiecare tronson şi prin însumare pe întreg traseul principal;
 S-a calculat sarcina hidrodinamică necesară în punctul de racord al
instalaţiei interioare de alimentare cu apă la reţeaua exterioară;
La dimensionarea reţelei de alimentare cu apă s-a respectat şi condiţia
constructivă (diametrele conductelor succesive să fie mai mari sau cel puţin egale
cu diametrele conductelor precedente, începând de la punctele de consum spre
punctul de alimentare cu apă al reţelei).

1.1 D EBITUL DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA

C ONDUCTELOR :

Debitul de calcul pentru conductele de distribuţie a apei reci pentru clădiri

de locuit, este dat de relaţia generală conform STAS 1478/90:

qc  b  a  c  E  d  E  [l / s ]

b - coeficient adimensional, care ţine seamă de temperatura apei care

circulă prin conducta dimensionată;
b = 1 (apă rece);
a - coeficient care ţine seamă de regimul de furnizare a apei în reţeaua de
distribuţie ; a = 0,15 (regimul de furnizare a apei reci de 24 [h/zi]);
c, d - coeficienţi determinaţi în funcţie de destinaţia clădirii;
c = 1 (clădiri de locuit);
d = 0,004 (clădiri de locuit);
d = 0 pentru celelalte destinaţii;
E - suma echivalenţilor de debit ai punctelor de consum alimentate de
conducta respectivă;
Conform STAS 1478-90, suma echivalenţilor de debit ai punctelor de
consum pentru distribuţia apei reci în cazul în care distribuţia apei calde se face la
60 [°C] , este dată de relaţia :
E = 0,7E1+E2
E1 - suma echivalenţilor de debite ai bateriilor amestecătoare de apă rece
cu apă caldă, dat de relaţia:

5
 e bj - echivalentul de debit al unei baterii de tip "j";
n bj - numărul bateriilor de acelaşi tip "j";
E2 - suma echivalenţilor de debite ai robineţilor de apă rece, dat de relaţia:
n
E 2   erj  nrj
j 1

e rj - echivalentul de debit al unui robinet de tip "j";

n rj - numărul robineţilor de acelaşi tip "j";
În calcul s-au folosit următoarele valori pentru echivalenţii de debit:
eB = 1 (bateria de baie); eL = 0,35 (lavoar);
eSp= 1 (spălător); eR = 0,5 (rezervor de closet);
 In funcţie de debitul de calcul , din nomograma pentru dimensionarea
conductelor din PVC pentru apă rece (Hg > 15 [m]) s-au determinat :
v - viteza economică de circulaţie a apei reci [m/s];
d - diametrul exterior al conductei [ţoli,mm];
i - panta hidraulică [mmH2O/m];
 Aceste valori s-au trecut în tabelul de calcul.
 Pentru ultimul consumator nu s-a ţinut seama de viteza economică,
diametrul conductei de alimentare s-a luat din tabel : ½:'' pentru rezervorul de
closet.
 Lungimile tronsoanelor s-au determinat prin măsurare pe planul
arhitectural.

1.2 P IERDEREA DE SARCINĂ PE TRASEUL DE CALCUL :

Traseul principal de calcul este corespunzător consumatorului cel mai

dezavantajat din punct de vedere hidraulic din clădire (rezervorul de closet de la
ultimul nivel de pe coloana M5).

6
 Pierderea de sarcină pe un tronson "i-j" este dată de relaţia :
hri- j   hrd  hrl  i  j

h rd - pierderea de sarcină liniară;

hrlin  i  l

i - panta hidraulică (determinată grafic conform nomogramei);

l - lungimea tronsonului măsurata pe plan ;
h rl - pierderea de sarcină locală;
v2
hrloc   
2 g

 - coeficient de pierdere locală de sarcină ;

v - viteza de circulaţie a apei în conductă;
g = 9,81 [m/s2]
 - se obţine pe fiecare tronson de calcul prin însumarea coeficienţilor de
pierdere locală de sarcină ale fiecărui element din traseul de circulaţie a apei;

 Coeficienţii se vor lua pentru :

- robinete cu ventil
- coturi
- reducţii
- teuri de trecere
- teuri de derivaţie

 Calculul coeficienţilor de pierdere de sarcină locală pe tronsoanele 1-

22, coloana M1 (apă rece):
Tronsonul 1 1 robinet ventil drept 1/2” ζ=13
3 cot 1/2” ζ =6
1 reducţie ½”->3/4” ζ=0,3
1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=19,8
Tronsonul 2 1 teu de trecere ζ=0.5
7
 1 reducţie 3/4”->1” ζ=0,3
Σζ =0,8
Tronsonul 3 1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0,5
Tronsonul 4 1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0,5
Tronsonul 5 1 teu de trecere ζ=0,5
4 coturi de 1” ζ=6
Σζ=6,5
Tronsonul 6 1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0,5
Tronsonul 7 1 teu de trecere ζ=0,5
1reductie 1” -> 1 ½” ζ=0,3
Σζ=0,8
Tronsonul 8 1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0,5
Tronsonul 9 1 teu de trecere ζ=0,5
4 coturi de 1 ¼’’ ζ=4,8
Σζ=5,3
Tronsonul 10 1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0,5
Tronsonul 11 1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0,5
Tronsonul 12 1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0,5
Tronsonul 13 1 teu de trecere ζ=0,5
4 coturi de 1 1/4” ζ=4,8
Σζ=5,3
Tronsonul 14 1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0,5
Tronsonul 15 1 teu în trecere ζ=0,5
Σζ=0,5
Tronsonul 16 1 teu de trecere ζ=0,5
1 reducție 1 1/4’’-> 1 1/2’’ ζ=0,3
1 robinet ventil drept 1 ½’’ ζ=8

8
 2 coturi de 1 ½” ζ=2,4
Σζ=11,2
Tronsonul 17 1 teu de trecere ζ=0,5
1 reductie 1 ½” -> 2” ζ=0,3
Σζ=0,8
Tronsonul 18 1 teu de derivatie ζ=2
1 reducție 1 ½”-> 2” ζ=0,3
Σζ=2,3
Tronsonul 19 1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0,5
Tronsonul 20 1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0,5
Tronsonul 21 1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0,5
Tronsonul 22 2 coturi de 2” ζ=2
1 robinet cu ventil sferic de 2” ζ=0,7
Σζ=2,7

1.3 S TABILIREA SARCINII HIDRODINAMICE NECESARE

PENTRU ALIMENTAREA CU APĂ RECE A INSTALAŢIILOR
DIN INTERIORUL CLĂDIRII .

 Sarcina hidrodinamică necesară în punctul de racord al instalaţiei

interioare de alimentare cu apă la reţeaua exterioară se obţine cu relaţia :

H nec  max H g  H u  hr  unde:

Hg - înălţimea geodezică a
punctului de consum cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic din
instalaţie [mmH2O], considerată de la nivelul parterului.
Hu - presiunea de utilizare în punctul cel mai dezavantajat din instalaţie
[mmH2O]
hr – pierderea totală de sarcină liniara pe traseul cuprins între punctul de
alimentare cu apă a instalaţiei şi consumatorul cel mai dezavantajat din punct de
vedere hidraulic.

9
  Punctul cel mai dezavantajat hidraulic este rezervorul de closet de pe
coloana M5 pentru care :
Hg = 22000 [mmH2O]
Hu = 2000 [mmH2O]
 Ultima coloană a tabelului reprezintă sarcina totală care este
echivalentă cu necesarul de presiune şi se calculează astfel :

H nec  H g  H u   h r

2. C ALCULUL HIDRAULIC AL INSTALAŢIEI EXTERIOARE

DE ALIMENTARE CU APĂ RECE LA CONSUM NORMAL :

În calcul s-au respectat pasii urmatori :

 S-a întocmit schema planul de situaţie.
 S-au numerotat tronsoanele de pe traseul principal de calcul începând
de la clădirea cea mai dezavantajată. La fiecare tronson al traseului
principal se însumează toţi consumatorii care se alimentează din
tronsonul respectiv. Se ţine cont că la tronsonul 20 s-a introdus şi
debitul de calcul de la clădirea socială.
 S-a întocmit tabelul de calcul similar cu cel de la apă rece ;

Tronsonul 22’ 1 reducție ζ=0,3

1 teu de trecere ζ=0,5
1cot ζ=1
Σζ=1,8
Tronsonul 23 1 teu de trecere ζ=0.5
Σζ=0.5
Tronsonul 24 1 reductie ζ=0.3
1teu de derivatie ζ=2
1cot ζ=1
Σζ=3.3
Tronsonul 25 1 teu de bifurcatie ζ=1.5
1 reducție ζ=0.3
Σζ=1.8
Tronsonul 26 1 teu de trecere ζ=0,5
10
 Σζ=0,5
Tronsonul 27 1 robinet cu sertar ζ=0.3
3 coturi ζ=3
1 ieșire din rezervor ζ=0.5
Σζ=3.8

3. C ALCULUL HIDRAULIC DE DIMENSIONARE A REŢELEI

INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ RECE DE
CONSUM MENAJER ŞI DE INCENDIU PENTRU CLADIREA
SOCIALĂ

3.1. C ALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTELOR DE

ALIMENTARE CU APĂ RECE LA CLĂDIREA SOCIALĂ .

 Conform STAS 1478-84, pentru clădiri sociale instalaţia cu hidranţi

interiori trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :
- lungimea minimă a jetului compact : Lc = 6[m]
(considerăm Lc = 6,5[m])
- debitul specific minim al unui jet : qih = 2,5 [l/s]
- numărul jeturilor în funcţiune simultană : n = 1
- debitul de calcul al instalaţiei : qih = 2,5[l/s]
- diametrul orificiului ajutajului :daj=16[mm]
- presiunea necesară la un hidrant :Hi= 10.275 [mH2O] (considerand si
pierderile pe furtun).
 Amplasarea hidranţilor s-a făcut conform planurilor de arhitectură ale
clădirii, respectându-se cerinţele impuse de norme.
 În clădirea socială există următorii consumatori :
12 - lavoare
18 – rezervoare wc
 În calcul s-a urmărit următoarea succesiune :
* S-a întocmit schema izometrică de calcul.
* S-a stabilit traseul principal de calcul de la intrarea în clădire a conductei
de alimentare până la hidrantul cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic.

11
 * S-au numerotat tronsoanele de pe traseul principal de calcul începând de
la hidrantul cel mai dezavantajat. Primul tronson (1) alimentează doar un singur
hidrant.
*S-a întocmit tabelul de calcul similar cu cel de la apă rece cu diferenţa ca
la clădirea socială vom avea un debit de consum menajer, un debit la consum de
incendiu şi un debit total.
 Instalaţia se realizează obligatoriu din conducte de oţel zincat.

3.1.1 D EBITUL DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA

CONDUCTELOR

 Pentru clădirea socială cu E >1 debitul este :

qc  a  b  c  E [l/s]
unde:
E - suma echivalenţilor de debit ai consumatorilor din clădirea socială
eL = 0,35 – lavoar
e R = 0,5 - rezervor de closet

 Debitul total de calcul este :

qtot = qcm + qci [l/s]

 În calcule se utilizează nomogramele pentru dimensionarea

conductelor din oţel zincat pentru apă rece cu Hg<15 [m] se determină:
v - viteza economică de circulaţie a apei reci [m/s];
de - diametrul exterior al conductei [ţoli];
i - panta hidraulică [mmH2O/m];

3.1.2. P IERDEREA DE SARCINĂ PE TRASEUL DE CALCUL .

Traseul principal de calcul este corespunzător hidrantului cel mai

dezavantajat din punct de vedere hidraulic din clădire.
Pierderea de sarcină pe un tronson "i-j" este dată de relaţia :

12
 hri- j   hrlin  hrloc  i  j [mmH20]
h rd - pierderea de sarcină liniară;
hrlin  i  l [mmH20]
i - panta hidraulică (determinată grafic conform nomogramei);
l - lungimea tronsonului măsurata pe plan;
hrd – pierderea de sarcină locală;
v2
hrloc   
2 g [mmH20]
 - coeficient de pierdere locală de sarcină ;
v - viteza de circulaţie a apei în conductă;
g = 9,81 [m/s2]
 - se obţine pe fiecare tronson de calcul prin însumarea coeficienţilor de
pierdere locală de sarcină ale fiecărui element din traseul de circulaţie a apei;
 Calculul pierderilor de sarcină locale pe tronsoanele H1, H2, H3 și
H4:
Tronsonul H1 2 coturi 2” ζ=2
1 robinet înclinat 2” ζ=2.2
1 teu derivaţie ζ=2
3 teu trecere ζ=3*0,5=1.5
Σζ=7.7
Tronsonul H2 1 teu de trecere ζ=0.5
Σζ=0.5

Tronsonul H3 2 coturi 2” ζ=2=2

1 teu de trecere ζ=0,5
1 Robinet cu sertar ζ=0.3
Σζ=2.8
 Rezultatele sunt trecute in tabelul nr 3.

13
 4. C ALCULUL HIDRAULIC DE DIMENSIONARE A REŢELEI
EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ RECE A
CLADIRII SOCIALE .

 În calcul s-a urmărit următoarea succesiune :

* S-a întocmit planul de situatie.
* S-au numerotat tronsoanele de pe traseul principal de calcul începând de
la clădirea cea mai dezavantajată
* S-a întocmit tabelul de calcul similar cu cel de la apă rece ;

 Pierderile de sarcină pe fiecare tronson :

Tronsonul H3’ 1 teu de derivatie ζ=2

1 reductie 2 ½ ”- 4” ζ=0,1
Σζ=0,6

Tronsonul H4 1 teu derivatie ζ=2

1 robinet cu sertar 4” ζ=0.3
14
 Σζ=2.3

5. C ALCULUL HIDRAULIC DE DIMENSIONARE A REŢELEI

INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ CALDĂ DE
CONSUM MENAJER .

 Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei interioare de alimentare

cu apă caldă de consum menajer este similar cu calculul făcut pentru instalaţia de
apă rece .
 Apă caldă alimentează doar bateriile amestecătoare ale obiectelor
sanitare din clădire.
 Instalaţia se execută din oțel zincat iar la baza fiecărei coloane se
montează robinete de golire.
 Calculul de dimensionare se realizează cu ajutorul nomogramelor
pentru conducte de apă caldă din oțel zincat cu Hg >15 [m].

 În calcul s-a urmărit următoarea succesiune:

* S-a întocmit schema izometrică de calcul.

* S-a stabilit traseul principal de calcul de la intrarea în clădire a conductei
de alimentare până la consumatorul cel mai dezavantajat din punct de vedere
hidraulic.
* S-au numerotat tronsoanele de pe traseul principal de calcul începând de
la consumatorul cel mai dezavantajat. Primul tronson alimentează întotdeauna o
singură armatură.
* S-a întocmit tabelul de calcul similar cu cel de la apă rece cu diferenţa ca
la apă caldă nu vom mai avea E2.

5.1 D EBITUL DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA

CONDUCTELOR .

 Debitul de calcul pentru conductele de distribuţie a apei calde de

consum menajer este dat de relaţia :

15
 
Gc  b  a  c  E  d  E  [l/s]
b - coeficient determinat funcţie de felul apei (rece sau caldă)
b = 0,7 - apă caldă la 60[°C] ;
a - coeficient determinat în funcţie de regimul de furnizare a apei în reţeaua
de distribuţie;
a = 0,15 - regimul de furnizare a apei reci de 24[h/zi] ;
c - coeficient determinat în funcţie de destinaţia clădirii;
c = 1 - clădiri de locuit;
E - suma echivalenţilor de debit ai punctelor de consum alimentate de
conducta respectivă;
d = 0,004 - clădiri de locuit;
 Conform STAS 1478-90 ,suma echivalenţilor de debit ai punctelor de
consum pentru distribuţia apei calde de consum menajer la 60°C , este dată de
relaţia :
E = E1
E1 - suma echivalenţilor de debit ai bateriilor amestecătoare de apă rece cu
apă caldă.
n
E1   ebj  nbj
j 1

e bj- echivalentul de debit al unei baterii de tip "j";

n bj - numărul bateriilor de acelaşi tip "j";

 În calcul s-au folosit următoarele valori pentru echivalenţii de debit :

eB =1 - bateria de baie
eL = 0,35 -lavoar
eSp= 1 - spălător
Funcţie de debitul de calcul , din nomograma pentru dimensionarea
conductelor din PVC pentru apă caldă (Hg <15 [m]) se determină :
v - viteza economică de circulaţie a apei [m/s];
de - diametrul exterior al conductei [ţoli];
i - panta hidraulică [mmH2O/m];

NOTĂ
 Pentru ultimul consumator nu se va ţine seama de viteza economică,
diametrul conductei de alimentare se va lua din tabele.
 Traseul principal de calcul este corespunzător consumatorului cel mai
dezavantajat din clădire (spălătorul de la ultimul nivel de pe coloana M5).
16
  Relaţiile de calcul pentru pierderile de sarcină sunt identice cu cele de
la capitolul anterior.
 Calculul pierderilor de sarcină locale pe tronsoanele 1-15, ale
coloanei M1 (apă caldă):
Tronsonul 1 1 cot de ¾” ζ =1.5
1 teu trecere ζ=0,5
Σζ=2
Tronsonul 2 1 teu de trecere ζ=0.5
1 robinet ζ=10
1 cot ¾” ζ=1.5
1 reductie ¾”-> 1” ζ=0.3
Σζ=12.3
Tronsonul 3 1 teuri de trecere ζ=0.5
4 coturi de 1” ζ=6
Σζ=6.5
Tronsonul 4 1 teu trecere ζ=0.5
Σζ=0.5
Tronsonul 5 1 teu de trecere ζ=0.5
4 coturi de 1” ζ=6
Σζ=6.5
Tronsonul 6 1 teu de trecere ζ=0.5
1 reductie ζ=0.3
Σζ=0.8
Tronsonul 7 1 teu de trecere ζ=0.5
4 coturi de 1 1/4’’ ζ=4.8
Σζ=5,3
Tronsonul 8 1 teu de trecere ζ=0.5
Σζ=0.5
Tronsonul 9 1 teu de bifurcație ζ=2
1 robinet cu ventil drept ζ=9
2 coturi de 1 1/4’’ ζ=2.4
Σζ=13,4
Tronsonul 10 1 teu de derivatie ζ=2
1 reductie ζ=0.3
Σζ=2.8
Tronsonul 11 1 teu de trecere ζ=0,5
1 reducție ζ =0,3
Σζ=0,8
Tronsonul 12 1 teu de trecere ζ =0.5
1 reductie ζ =0.3
Σζ=0,8
17
 Tronsonul 13 1 teu de trecere ζ=0.5
Σζ=0.5
Tronsonul 14 1 teu de trecere ζ=0.5
Σζ=0.5
Tronsonul 15 1 teu de trecere ζ =0.5
1 robinet cu ventil drept ζ=8
2 coturi 2” ζ=2
Σζ=10.5

5.2. S TABILIREA SARCINII HIDRODINAMICE NECESARE

PENTRU ALIMENTAREA CU APĂ CALDĂ A INSTALAŢIILOR DIN
INTERIORUL CLĂDIRII .

 Sarcina hidrodinamică necesară în punctul de racord al instalaţiei

interioare de alimentare cu apă la reţeaua exterioară se obţine cu relaţia :

H nec  max  H g  H u   h r 
[mmH20]
Hg - înălţimea geodezică a punctului de consum cel mai dezavantajat din
punct de vedere hidraulic din instalaţie [mmH 2O], considerată de la nivelul
parterului.
Hu - presiunea de utilizare în punctul cel mai dezavantajat din instalaţie
[mmH2O].
 h - pierderea totală de sarcină pe traseul cuprins între punctul de
r

alimentare cu apă a instalaţiei şi consumatorul cel mai dezavantajat din punct de

vedere hidraulic.
Punctul cel mai dezavantajat hidraulic este dusul flexibil de pe coloana
M8 , pentru care :
Hg = 19000 [mmH2O]
Hu = 3000 [mmH2O]
 Ultima coloană a tabelului reprezintă sarcina totală care este
echivalentă cu necesarul de presiune şi se calculează astfel :
H nec  H g  H u   h r
[mmH20]
18
  Se calculează sarcina hidrodinamica necesară pentru consumatorul cel
mai dezavantajat de pe traseul principal de calcul cu ajutorul tabelului de calcul a
instalaţiei interioare de apă caldă.

6. C ALCULUL HIDRAULIC DE DIMENSIONARE A REŢELEI

EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ CALDĂ DE
CONSUM MENAJER

După întocmirea planului de situaţie s-a stabilit care este clădirea cea mai
dezavantajată din punct de vedere hidraulic. Dimensionarea reţelei exterioare de
distribuţie se face pentru traseul principal de calcul, de la clădirea cea mai
dezavantajată până la staţia de hidrofor. Reţeaua se executa din conducte de oţel
zincat amplasate intr-un canal termic şi este însoţită de o reţea de recirculaţie a
apei calde. Pentru reducerea pierderilor de căldură, conductele sunt izolate cu vata
minerala.
 Pentru clădirile de locuit, debitul de calcul se determina cu aceeaşi
relaţie ca pentru instalaţia interioara de apă caldă.

Gc  b  a  c  E  d  E  [l/s]
unde: a = 0,15 ;
b = 0,7 ;
c=1;
d = 0,004.
 Pentru dimensionarea unui tronson din reţea , intra în calcul toţi
echivalenţii de debit ai bateriilor amestecătoare aflate în clădirile pe care le
alimentează tronsonul respectiv.
 Diametrul conductelor s-a determinat în funcţie de debitul total de
calcul folosind nomogramele pentru conducte din oţel zincat cu Hg <15 [m];
 Sarcina hidrodinamica necesara totala este :
H nec  H g  H u   h r
[mmH2O]
Hu = 3000 [mmH2O]
Hg = 19000 [mmH2O]
19
 Lungimile tronsoanelor de calcul s-au măsurat pe planul de situaţie.

Tronsonul 15’ 1 reductie ζ=0,3

1 teu de trecere ζ=0,5
1 cot 2 ½” ζ=1
Σζ=1,8
Tronsonul 16 1 teu de trecere ζ=0.5
4 coturi ζ=4
Σζ=4,5
Tronsonul 17 1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0,5
Tronsonul 18 1 teu in derivatie ζ=2
2 coturi ζ=2
1 reductie ζ=0,1
Σζ=4,1
Tronsonul 19 1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0,5
Tronsonul 20 1 teu de trecere ζ=0,5
2 coturi ζ=2
Σζ=2,5
Tronsonul 18 1 reducție ζ=0,1
1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0,6
Tronsonul 19 1 teu in derivatie ζ=2
2 coturi ζ=2
Σζ=4
Tronsonul 20 1 reductie ζ=0,1
1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0,6
Tronsonul 21 1 robinet cu sertar ζ=0.3
3 coturi ζ=3
1 ieșire din rezervor ζ=0.5
Σζ=3.8

20
 7. C ALCULUL HIDRAULIC DE DIMENSIONARE ŞI
ALEGERE A ECHIPAMENTULUI PENTRU STAŢIA DE
POMPE ŞI HIDROFOR

7.1. D IMENSIONAREA CONDUCTEI DE BRANŞAMENT

4 5 4 7
+ 2 ,5 0 m
8
4 4 9
4
6 H g
0 .0 0 m
-0 ,3 0 m

-1 ,5 0 m

1 3 2

1. conducta publică 6. conductă de ocolire

2. conducta de branşament 7. distribuitor
3. cămin vată concesie 8. robinet cu plutitor
4. robinet cu sertar 9. rezervor tampon deschis
5. contor

Reţeaua exterioară de distribuţie a apei reci dintr-un ansamblu de clădiri

se poate racorda la conducta de serviciu a sistemului de alimentare cu apă a
localităţii astfel :
* direct - când Hdisp > Hnec ;
* indirect - când Hdisp < Hnec prin intermediul unei staţii de ridicare a
presiunii
Hdisp - sarcina hidrodinamică disponibilă în punctul de racord;
21
 Hnec - sarcina hidrodinamică necesară reţelei.

Conducta de branşament se dimensionează cunoscând debitul de calcul

al reţelei exterioare din ansamblul de clădiri reprezentat în planul de situaţie.
 Pe conducta de branşament se prevăd:
- două racorduri de la aceleaşi conducte de serviciu;
- două racorduri de la două reţele de pe străzi diferite;
- un racord la conducta de serviciu şi unul la o sursă proprie;
- realizarea unei rezerve intangibile .

Un branşament poate alimenta cu apă o singură clădire, sau un grup de

clădiri, dacă se încadrează în aceeaşi categorie. Pe conducta de branşament după
punctul de racord se montează:
- o vană de concesie;
- instalaţia pentru măsurarea şi înregistrarea consumului de apă.

 Alegerea diametrului conductei de branşament se face din

nomogramă ţinând cont că branşamentul se face din oţel zincat şi H g >15 [m] în
funcţie de debitul de calcul.

 Debitul conductei de branşament este :

Gcb= Gcm + Gcs = 5.64+ 0.69 = 6.33 [l/s]

Gcm - debitul de calcul pentru clădiri de locuit pentru consum menajer

(recalculat, ţinând cont de faptul că E = E1 + E2)
Gcs - debitul de calcul pentru clădirea socială

Din nomogramă pentru dimensionarea conductelor din oţel zincat pentru

apă rece cu Hg<15 [m] se citesc următoarele valori:
dcb =4” =100 [mm ];
vcb = 0,8 [m/s];
icb = 6 [mmH2O/m]

22
 7.2. S TABILIREA CAPACITĂŢII REZERVORULUI TAMPON .

Volumul rezervorului tampon deschis se determină cu relatia:

VRT = Vu + Va [m3]
Vu = Vui + Vum [m3]

VRT – volumul rezervorului tampon

Vu – volum util (ţine seama de consumul menajer şi consum de incendiu)
Vui - volum intangibil de incendiu
Vum - volum de consum menajer
Va - volum determinat de condiţii constructive

Vum =150(10+ Gp) [l]

Din condiţia Gp ≥ Gcb, unde Gcb = 6.33 [l/s], aleg Gp = 6.33 [l/s] (debitul
maxim pompat din rezervor pentru consum normal)

Vum = 150*(10+6.33) = 2449.5 l = 2,5 [m3]

 În cazul în care din rezervorul tampon se alimentează şi hidranţii
interiori pentru incendiu, se va calcula volumul de incendiu:

23
 Vui = gi x ti [l]

gi - debit de incendiu interior; gi = 2,5 [l/s]

ti – durata de funcţionare a hidrantului; thid = 10 [min] = 600 [sec]

Vinc = 2,5 x 600 = 1500 [l]

Vu = 2500+1500 = 4000 l = 4 [m3]

 Va – volumul necesar pentru executia racordurilor de vas, se

stabileste constructiv si se poate aprecia 10% din Vu

Va =0,1 ∙ Vu => VRT=1,1∙Vu [l]

 În funcţie de capacitatea nominală se determină dimensiunile bazei
rezervorului conform STAS 8941-70 :

VRT = Vu + Va = 1,1*4000 = 4400 [l]

 Conform STAS 8941-79 , alegem dimensiunile bazei rezervorului

de 5000 l tip B model III cu urmatoarele dimensiuni:
l=2000 mm
b=1250 mm

 Se calculeză înălţimea rezervorului:

 Impunem înălţimea Vum 2,5

H um    1 [m]
rezervorului: l  b 2.5
V 1,5
H ui  ui   0,6 [m]
H = Hum + Hui + 0,2 l  b 2.5 + 0,4 =
1+0.6+0.2+0.4=2.2 [m]
 Rezervorul tampon deschis are următoarele dimensiuni :
b = 1250 mm
l = 2000 mm
H = 2.2 mm

24
 Nivelul maxim al apei în rezervorul tampon faţa de cota 0.00 este :
Nmax = Hum + Hui + 0,2 + 0,4 = 1+0.6+0.2+0.4=2.2 [m]
Nivelul intangibil de incendiu este :
Ninc = Nmax - Hum = 2.2 – 1 = 1.2 [m]

Dimensionarea accesoriilor rezervorului tampon

Numărul şi tipul robinetelor cu plutitor.
Conducta de alimentare cu apă a rezervorului este prevăzută cu un
distribuitor care are minim 3 racorduri pe care sunt montate robinetele cu
plutitor.
Diametrul robinetului cu plutitor este dat de relaţia :

d cb 100
d rp    57.8  60 mm
N 3

dcb - diametrul conductei de branşament ; dcb=4”=100 mm

N - numărul robinetelor cu plutitor (consideram N=3 robinete)
Conform STAS 7623 - 80 se aleg robineţi acţionaţi cu plutitor cu
următoarele caracteristici:

dnrp = 60 mm ; L1 = 155 mm ; S1 = 382 mm ; l1=600 mm ;

7.3. C ALCULUL CAPACITĂŢII RECIPIENTULUI DE HIDROFOR

Dimensionarea recipientului de hidrofor se determină conform STAS

1478 - 90 cu relatia urmatoare:

V  1,1
Gp

H p  10   H 0  10
[m3]
4  n  H i  10   H 0  H p 

- Gp - debitul pompat (debitul la consum normal)

Gp =7 [l/s] = 26 [m3/h]

- n - frecvenţa pornirilor (opririlor) pompei ; n = 12 - 15 [porniri/oră]

n=14 [porniri/oră]

- Hp – presiunea din recipientul de hidrofor în momentul pornirii

pompei:
25
 Hp ≥ Hnec apa rece = 27.77 [mH2O]  Hp=28 [mH2O]

- Hi – presiunea iniţială în hidrofor

Hp - Hi = 1 .. 3 [mH2O]  alegem 2 [mH2O]
Hi = Hp – 2 = 28 – 2 = 26 [mH2O]

- Ho - presiunea din recipientul de hidrofor în momentul opririi

pompei, care se ia cu 10-12 [mH2O] mai mare decât Hp
Ho = Hp + 11 = 28 + 11 = 39 [mH2O]

26 ( 28  10)  (39  10)

V  1,1    2,4m 3  2400l
4  14 (26  10)  (39  28)
Cunoscând volumul necesar al recipientelor de hidrofor se aleg cel
putin doua recipiente de volume egale şi dimensiuni standardizate.
 Aleg trei hidrofoare cu : Vh = 800 l;

 Se recalculează numărul real de porniri pe oră:

1,1  G p  ( H p  10)  ( H 0  10)
n  porniri / ora 
4  V  ( H i  10)  ( H 0  H p )

1,1 26  (28  10)  (39  10)

n  14,00  porniri / ora 
4  2,4  (26  10)  (39  28)

Alegem n=14 porniri pe oră.

 Volumul util al hidroforului este dat de formula:
Vu 
Gp
4n

26
4  14
 
 0,464 m 3

 Avand 2 hidrofoare calculam volumul util al unui singur hidrofor:

Vu1h 
Vu 0,464
2

2
 0,232 m3  

Date tehnice ale recipientului de hidrofor:

capacitate nominala : 800 l
- dimensiuni: Di=800 mm;
H =1935 mm ;
h1=1000 mm;
h2=300 mm;
h3=70 mm;
h4=365 mm;
L1=896 mm;
L2=1014 mm.
26
 7.5. A LEGEREA POMPELOR

Pentru alegerea pompelor trebuie cunoscut debitul de calcul al instalaţiei şi

înălţimile de pompare la momentul pornirii, respectiv opririi pompei.

7.5.1. A LEGEREA POMPELOR PENTRU INCENDIU

Hnec = 34,22 [mH2O]

Qnec = 9.73 [l/s] = 35.028 [m3/h]

Din nomograma pentru alegerea pompelor centrifuge monoetajate tip

LOTRU, CERNA, CRIŞ am ales pompa Cerna 65 Φ 168mm.

Caracteristicile pompei CERNA 65 Φ 168 mm:

- tip motor: N 132 S-2
- turaţie: 3000 rot/min
- puterea: 7,5 KW
- dimensiuni (în mm): a = 760 mm; b = 728 mm;
h = 155 mm; p= 393 mm;
L =920 mm; H=422 mm;
l=250 mm;
Se amplasează :
1 pompă activă pentru incendiu pe un postament
1 pompă de rezervă pe postament separat

7.5.2. A LEGEREA POMPELOR PENTRU CONSUM

MENAJER :

Se determina înălţimile de pompare ale pompei :

- înălţimea de pompare în momentul pornirii pompei :

H pp  H p  H gp  h rp  H a [mH 2 O]

- înălţimea de pompare în momentul opririi pompei :

27
 H po  H o  H go  h ro  H a [mH 2 O ]

Hgp - diferenţa de nivel intre nivelul apei din recipientul de hidrofor şi

nivelul apei din rezervorul tampon în momentul pornirii pompei
Hgo - diferenţa de nivel intre nivelul apei din recipientul de hidrofor şi
nivelul apei din rezervorul tampon în momentul opririi pompei

h rp , h ro - suma pierderilor totale de sarcina pe traseul conductei de pompare

calculate la debitul de pornire respectiv de oprire al pompei.

Ha - presiunea din rezervorul tampon ; Ha = 0

Hp=28 [mH2O]

Ho=39 [mH2O]

Np - nivelul la care porneşte pompa

Np = h3+h4 = 70+365 = 435 mm = 0,44 [m]

No - nivelul la care se opreşte pompa

No = Np+hu
Vu  4 0,464  4
hu    0,923[m]
 d 2
3,14  0.82
No = 0,44 + 0,923 = 1,363 [m]

Hgp = Nmax - Np = 2200-440 = 1760 [mm] (se ia cu „ - ”)

Hgo = Nmax – No = 2200 - 1363 = 837 [mm] (se ia cu „+”)

h rp  2 [mH 2 O]
h ro  1,5 [mH 2 O]
 Se obţin următoarele valori :
Hpp = 28 -1,76 + 2 = 28,24 [m]
Hpo = 39 + 0,83 + 1,5 = 41,83 [m]
Din nomograma pentru alegerea pompelor centrifuge monoetajate se alege o
pompa de tipul LOTRU 65 cu Φ178 mm. Din diagrama pompei rezulta debitele :

Gpp = 15 [m3/h]
Gpo = 37 [m3/h]

28
 G pp  G po 15  37 m3
Gp    26
2 2 h

Caracteristicile pompei LOTRU 65 Φ 178 mm:

- tip motor: N 132 S 2
- turaţie: 3000 rot/min
- puterea: 7,5 KW
- dimensiuni (în mm): a = 760 mm; b = 728 mm;
h = 150 mm; p= 347 mm;
L =902 mm; H=440 mm;
l=290 mm;

Se amplasează :
1 pompă activă la consum normal pe un postament
1 pompă de rezervă pe postament separat

29