2 / 50

I. Denumirea proiectului: Sistem centralizat de canalizare ape uzate menajere, sat

Dobroteti, comuna Dobroteti, judeul Teleorman.

Figura nr. 1 Localizarea amplasamentului proiectului n teritoriu

II. Titularul proiectului: Comuna Dobroteti, judeul Teleorman.

III. Descrierea proiectului:

Scopul i obiectivele proiectului:

Investitia in totalitatea sa urmareste realizarea sistemului centralizat de canalizare astfel

incat acestea sa satisfaca din punct de vedere calitativ si cantitativ cerintele actualilor si
viitorilor consumatori, la nivelul normelor europene actuale. n acest sens, implementarea
proiectului va conduce la mbuntirea nivelului de trai al populatiei din satul dobroteti,
3 / 50
prin crearea unor conditii de confort minim necesare asigurarii unor conditii optime
igienico-sanitare, concomitent cu eliminarea factorilor de poluarea mediului, mai ales in
mediul rural.

Scopul proiectului l constituie:

- asigurarea ca evacuarile de ape uzate epurate in statiile de epurare si managementul

namolului rezultat din statiile de epurare se incadreaza in prevederile reglementarilor
in vigoare;

- protejarea si imbunatirea calitatii mediului inconjurator;

- cresterea numarului de persoane racordate la reteaua de apa.

Obiectivele proiectului sunt urmtoarele:

- reducerea si limitarea impactului negativ asupra mediului, cauzat de evacuarile de

ape uzate menajere provenite din gospodarii si servicii, care rezulta de regula din
metabolismul uman si din activitatile menajere;

- efectuarea investitiilor noi necesare lucrarilor de canalizare si a statiilor de epurare,

achizitionarea utilajelor pentru statiile de epurare, care vor contribui la imbunatatirea
protectiei mediului;

- protejarea populatiei de efectele negative ale apelor uzate asupra sanatatii omului si
mediului prin asigurarea de retele de canalizare si statii de epurare;

- realizarea obligatiilor pe care Romania si le-a asumat privind epurarea apelor uzate
transpuse in legislatia nationala prin Hotararea Guvernului nr. 188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor
uzate, cu modificarile si completarile ulterioare.

Amplasamentul proiectului: intravilanul i extravilanul localitii Dobroteti (figurile nr. 1

i 2).

Toate obiectivele sistemului de canalizare propus, se vor amplasa pe terenuri apartinand

domeniului public astfel:

In intravilan: colectoarele de canalizare si statiile de pompare ape uzate pe trama stradala

a comunei, pe domeniul public.

Strazile pe care sunt amplasate colectoarele de canalizare se gasesc in inventarul bunurilor

care apartin domeniului public al comunei Dobrotesti, conform inventar si plan anexat.

In extravilan: Statia de epurare si canalul de deversare sunt amplasate in tarlaua 51,

parcela 39, teren introdus in domeniul public prin hotararea consiliului local nr. 19 din

4 / 50
04.12.2008,pozitie inventar 206; HG1483/2009. Pentru aceasta suprafata S = 2150 mp, s-a
facut cartea funciara nr. 535/N si numar cadastral 765.

Accesul la statia de epurare se face din drumul existent, drum ce se intersecteaza cu

DN65A si este introdus in domeniul public prin hotararea consiliului local
nr.5.din11.03.2009, pozitie inventar 207; HG1483/2009.

Categoria de folosinta a terenului: staia de epurare pe teren arabil, retea canalizare pe ci

de comunicaie existente.

Figura nr. 2 ncadrarea amplasamentului proiectului n teritoriu

Suprafata teren ocupat permanent: 2.348 mp:

Teren intravilan (185,45 mp)

- Camine retea canalizare: 176 x 1 = 176 mp

- Statii pompare ape uzate: 3 x 3,15 = 9,45 mp

5 / 50
 Teren extravilan (2.162 mp)

- Statia de epurare: 2.150 mp, conform C.F.

- Camine retea canalizare: 12 x 1 = 12 mp

Suprafa ocupat temporar = 26.841 mp.

Suprafeele care se vor ocupa temporar sunt cele pe care se vor desfasura lucrari n
aliniamentul conductelor (terasament, montaj conducte).

Terenul propus pentru realizarea staiei de epurare se afl n proprietatea comunei

Dobrotesti. Pentru statia de epurare procentul de ocupare al terenului este de 50,0%, iar
coeficientul de utilizare al terenului este de 0,5.

Proiectul de canalizare se propune acolo unde este finalizat sistemul de alimentare cu apa,
respectiv satul Dobrotesti. In prezent locuitorii comunei Dobroteti, satele Dobrotesti si
Merisani (4.605 locuitori) nu beneficiaz de un sistem de canalizare centralizat i staie de
epurare. Avnd n vedere c este realizat alimentarea cu ap a satului Dobrotesti (3.325
locuitori), proiectul de canalizare se propune a fi implementat la nivelul acestei localitati.

Investitia respecta solutia tehnica din Master Planul de apa potabila si apa uzata pentru
judetul Teleorman, aprobat prin Hotararea Consiliului Judetean Teleorman.

Proiectul se ncadreaz n Strategia de dezvoltare a serviciilor de ap i canalizare a

judeului Teleorman, stabilit n MASTER PLANUL judeului, care cuprinde urmtoarele
obiective:

- Obiectivul 1 - Implementarea Directivei 91/271/CEE a UE (transpus n legislaia

naional prin HG 188/2002 completat i modificat cu HG 352/2005 - privind
condiiile de descrcare n mediu acvatic a apelor uzate - NTPA 011/2002) privind
colectarea i tratarea apei uzate n judeul Teleorman i pentru evitarea descrcrii
apelor uzate orenesti netratate n cursurile naturale de ap;

- Obiectivul 2 - Conformarea cu Directiva 98/83/EC a UE privind calitatea apei

pentru consum uman, transpus n legislaia naional prin Legea 458/2002
referitoare la calitatea apei potabile, amendat de Legea 311/2004.

De asemenea, investitia este prevazuta in Strategia de dezvoltare durabila a judetului si a

comunei, in Planul Urbanistic General al comunei i n Planul de investitii pe anul 2015.

Strategia local privind accelerarea dezvoltrii serviciilor comunitare de utiliti publice" este
documentul care, coroborat cu Planul Urbanistic General al comunei Dobroteti, st la
baza fundamentrii dezvoltrii infrastructurii privind utilitile publice locale i are ca
6 / 50
obiectiv general crearea cadrului i a instrumentelor necesare gestionrii eficiente a
fondurilor destinate modernizrii i dezvoltrii infrastructurii privind utilitile publice
locale, conform H.G. 246/2006.

Un mare numar de locuitori ai comunei si-au racordat gospodariile la reteaua de apa rece,
introducand instalatii sanitare interioare in locuinte.

In prezent mare parte din gospodarii sunt alimentate cu apa de la sistemul centralizat, iar
evacuarea apelor uzate menajere sunt colectate in sistem local sau evacuate necontrolat la
nivelul solului, intrand in contact cu panza freatica si contribuind la poluarea solului si
apelor subterane, ceea ce contravine legislatiei in vigoare pentru protectia mediului.

Soluia propus privind canalizarea n sistem centralizat, respecta standardele i

normativele actuale, coroborate cu normativul de baz privind proiectarea i executarea
lucrrilor de alimentare cu ap i canalizare a localitilor NP133/2013.

Proiectarea obiectivului de investitii vizeaz dezvoltarea unui sistem centralizat de

canalizare cu realizarea epurarii apelor uzate menajere pana la conditiile de calitate
impuse de normativul NTPA 001 2002 privind descarcarea apelor uzate menajere in
emisar.

Proiectul urmrete realizarea unui sistem centralizat de canalizare in procedeu separativ

(divizor) si a unei statii de epurare cu Q =240mc/zi x 2 module.

Deoarece investitia dispune de un buget limitat, proiectul urmareste executarea unui

sistem centralizat de canalizare menajera cu retele canalizare in lungime de 8.766 m si
statie de epurare Q u zi med = 480 mc/zi. In prima etapa se va monta un modul de 240
mc/zi.

Avantajele sistemului separativ, avand doua retele distincte, este acela ca permite
etapizarea executiei canalelor, construindu-se in primul rand canalul apelor uzate
menajere, care face si obiectul prezentului proiect.

Amplasamentul statiei de epurare (figura nr. 2) a fost ales de ctre proiectant impreuna cu
beneficiarul, in apropierea emisarului (Prul Tecuci) si cu acces din drumul existent.

Aplicarea soluiei de epurare mecano biologice compacte containerizate prezint

urmtoarele avantaje:

- soluia de epurare ap uzat este modular permind o extindere ulterioar a

capacitii de epurare prin simpla adugare de noi module.

- asigur gradul de epurare necesar, fiind respectate pe evacuare condiiile de calitate

impuse de NTPA 001/2002 si CN Apele Romane

7 / 50
 - datorit procesului tehnologic performant nu se evacueaz nmol n exces, ceea ce
conduce la eliminarea costurilor privind tratarea acestuia;

- consum energetic redus, att compresoarele ct i electropompele de proces fiind de

nalt fiabilitate si randament;

- toate echipamentele sunt din oel inox, neexistnd probleme generate de aciunea
apei sau sedimentului asupra componentelor;

- realizarea dezinfeciei cu ultraviolete n instalaia de tip UV prezint avantaj fa de

soluia clorinrii, cea din urm variant conducnd la producerea de compui toxici n
mediul acvatic receptor. Instalaia de dezinfecie asigur o eficien de pn la 99%
privind reducerea coliformilor totali;

- prin forma compact se obine o suprafaa redusa a staiei de epurare, astfel

suprafaa platformei staiei este de S = 770 m2 din care suprafaa ocupata cu obiectele
si reelele tehnologice este de cca. 50 %;

- amorsare rapid a procesului de epurare biologic. Unitatea ajunge n cteva zile la

condiii optime de funcionare, chiar i n cazul unor ntreruperi mai ndelungate n
ceea ce privete alimentarea cu ap uzat;

- automatizarea instalaiei conduce la siguran n exploatare, personal de ntreinere

redus, nefiind obligatorie supravegherea permanent (o inspecie pe zi).

Dimensionarea retelei de canalizare s-a facut in conformitate cu SR 1846 corespunzator

unui debit de 100% din cerinta de apa pentru nevoile igienico-sanitare ale locuitorilor,
unitatilor social culturale si ale productiei ( Quz = 1 x Qapa consum menajer conform
breviar de calcul).

Pentru dimensionarea retelelor de canalizare si a statiei de epurare s-au luat in calcul

urmatorii consumatori:

N = 3.325 locuitori.

Conform breviar de calcul anexat au rezultat urmatoarele debite de apa uzata:

Qu med zi = 398,3 mc/zi;

Qu max zi =517,4 mc/zi;

Qu max orar = 43,8 mc/h.

8 / 50
1. Reeaua de canalizare

Reteaua de canalizare se va realiza din tuburi PVC cu mufa si are o lungime totala de 8.766
m. Aceasta se va compune din:

- colector principal de canalizare din tuburi PVC pentru canalizare, Dn = 315mm , L =

3110 m;

- colectoare secundare din tuburi PVC pentru canalizare Dn = 250mm, L = 5656 m;

- conducta de refulare ape uzate (PEID 90 mm, L = 2141 m);

Reeaua va dispune de doua colectoare principale si colectoare secundare.

Colectoarele principale sunt pozate pe partea dreapt i partea stnga a DN 65A care
strbate localitatea i intr n staia de epurare n zona sud.

Amplasarea canalelor n plan transversal s-a fcut n axul strzii, pe strazile neasfaltate,
paralel cu linia construciilor, iar pe strazile asfaltate reteaua s-a amplasat lateral, pe
trotuar.

Reeaua de canalizare se compune din colectoarele de ape uzate pe care sunt amplasate
cmine de vizitare, cmine de rupere de panta si cmine de splare, dup necesitate.
Cminele s-au amplasat n conformitate cu STAS 3051, n aliniament la 60m distan si n
toate punctele de intersecie, de schimbare de pant i de schimbare de direcie.

Conducta de refulare va fi din PEID si se va monta in aceeasi transee cu conducta de

canalizare, acolo unde au un traseu comun si unde au traseu independent, conductele
fiind de diametru relativ mic se pot monta in spatii limitate iar transeea in care se vor
monta acestea va fi cu pereti - verticali cu o latime minima de L min = 0,70 m. Pozarea
conductelor de refulare se va face sub adancimea minima de inghet (0,90 m deasupra
generatoarei superioare a conductei conf. STAS-6054).

Racordarea consumatorilor la reteaua de canalizare se va face direct in caminele prevazute

pe traseu, fie prin intermediul pieselor de racordare din PVC pe traseul conductelor de
canalizare.

S-au prevazut racorduri de canalizare de la reteaua de canalizare principala pana la limita

de proprietate a consumatorului.

Pentru a evita adancimea mare de montaj a conductelor s-au prevazut 3 statii de pompare,
deoarece configuratia terenului este cu variatii de cote de nivel mari.

Suprafata ocupata definitiv de fiecare statie de pompare este de 3,14 mp si se va

imprejmui cu gard din panouri de plasa de sarma cu stalpi metalici si este considerate
zona de protectie.
9 / 50
Debitele pompate sunt relative mici, statiile de pompare fiind de tipul cu camera
umeda sub forma unei cuve din beton, echipate cu pompe submersibile din inox (una
activa + una de rezerva).

Statia de pompare se va executa din beton armat, va avea forma circulara

s-a prevazut un gol de acces protejat de un capac metalic fixat pe rama metalica. Statia este
prevazuta cu scara de acces metalica. Se va prevede la pereti izolatie cu emulsie de bitum
in doua straturi pe exterior si pe interior la pereti si radier, tencuieli cu mortar de ciment
hidrofug sclivisit. Bazinul va avea si rol de acumulare in caz de avarie. Acesta protejeaza
pompa submersibila, instalatiile electrice si hidraulice.

Constructiile statiilor de pompare Sp1 si Sp2 sunt ingropate si vor fi ridicate cu cca. 50 cm
deasupra cotei de inundabilitate, conform studiu hidrogeologic. Constructia statiei de
pompare Sp3 este ingropata si va fi ridicata cu cca. 20 cm deasupra cotei terenului. In
planseul cuvei se va fixa un cadru din otel pe care se va monta panoul electric de
automatizare si comanda.

2. Statia de epurare

Apele uzate de la cismelele stradale sunt evacuate la rigolele drumurilor. Apele uzate de
la consumatorii cu cismele in curti, instalatii sanitare interioare, agenti economici, unitati
social culturale se vor colecta in sistem centralizat divizor.

Pentru a evita inundarea statiei de epurare se va ridica cota terenului sistematizat cu cca.
50 cm deasupra cotei de inundabilitate, conform studiului hidrogeologic.

Statia de epurare a fost dimensionata sa asigure epurarea debitelor de ape uzate menajere
de la toti locuitorii comunei si de la unitatile social-culturale si de productie.

Capacitate statie de epurare Q= 480 mc/zi. In prima etapa se va monta un singur modul
Qu med zi = 240mc/zi.

Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate in reeaua de canalizare si ale celor de

calitate pentru deversarea in emisar respecta prevederile HG. Nr. 188/2002 si sunt
prezentai in tabelul urmtor:

10 / 50
 Concentraia Eficiena de
Nr. Concentraia n apa
Denumire indicator limit max. epurare nec.
crt. uzat brut, [mg/l]
admis, [mg/l] [%]

Cons.biochimic de
1. 300 25 92,00
oxigen (CBO5)
Materii totale n
2. 350 60 83,00
suspensie (MTS)
3. CCO_Cr 500 125 75,00
4. Azot total 30 15 50,00
5. Fosfor total 5 2 60,00

Valorile rezultate impun o epurare mecano-biologic cu nitrificarea-denitrificarea apelor

uzate.

Schema de epurare aleasa corespunde debitelor caracteristice de ape uzate si

concentratiilor indicatorilor avuti in vedere pentru acestea, si urmrete n mod special
reinerea materiilor n suspensie (SS), a substanelor flotante, eliminarea substanelor
organice biodegradabile (exprimate prin CBO5) i eliminarea compuilor azotului i
fosforului.

Pentru aceasta, schema de epurare cuprinde urmtoarele obiecte tehnologice:

- Retele tehnologice

- Camine de canalizare

- Bazin prepompare

- Bazin de omogenizare, egalizare si pompare ape menajere

- Treapta de epurare mecano - biologica compact

- Unitate de dezinfecie cu ultraviolete

- Unitate de stocare si dozare coagulant

- Bazin colectare si pompare sediment

- Unitate de deshidratare sediment

- By-pass general

- Platforma depozitare containere reziduuri

11 / 50
 - Container de personal

- Instalatii electrice exterioare

- Platforma deservire obiecte tehnologice

Se prevede by-pass general intre primul si ultimul cmin de pe platforma statiei pentru
situatia caderii temporare a alimentarii cu energie electrica simultan cu debite mari de ape
menajera, care nu pot fi inmagazinate in sistem (pana la nivelul preaplinului).

In situatia caderii alimentarii cu energie electrica sau epuizarii volumului tampon din
Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare (pe timpul noptii) Unitatea de epurare
biologica, permite o intrerupere a alimentarii cu apa menajera de pana la 6 ore. Dupa
aceasta perioada de intrerupere unitatea biologica este capabila sa-si continue
functionarea fara nici o problema din punct de vedere a proceselor biologice si chimice.

Obiectele si retelele tehnologice ale Statiei de epurare sunt ingropate la adancimea minima
de inghet (-1,00), cu exceptia unitatilor de dezinfectie apa menajera, stocare-dozare
coagulant si pavilionului tehnologic-administrativ care sunt amplasate suprateran.

3. Canalul de evacuare spre emisar (Prul Tecuci) i gura de descarcare

Pentru evacuarea apelor epurate, s-a propus un canal din tuburi de PVC cu Dn = 315 mm,
in lungime de L = 75 m, prevazut cu camin de vizitare cu stavila.

Descarcarea in paraul Tecuci se face prin intermediul unei guri de descarcare.

Gura de descarcare asigura o evacuare normala a apelor din punct de vedere hidraulic.

Evacuarea apelor in emisar trebuie sa nu produca degradari ale albiei emisarului sau
perturbari in scurgerea acestuia. Asezarea gurii de descarcare se va face sub un unghi de
30 45 0 fata de directia de scurgere a emisarului. Deoarece radierul canalului de evacuare
se gaseste mai sus fata de nivelul emisarului se vor proiecta trepte pentru preluarea acestei
diferente, pentru a nu produce degradari ale albiei. Pentru a nu se produce degradarea
albiei emisarului, se va realiza un pat de anrocamente la capatul gurii de descarcare,
protejat de palplanse metalice. In locul unde se termina canalul se va executa un perete de
b.a. de 30 cm grosime pentru consolidarea malului. Se va realiza o fundatie din beton
simplu B250, turnat uscat la 1,5 m adancime sub patul emisarului. Pe aceasta fundatie se
va realiza gura de descarcare din beton armat de dimensiuni 1,6 m latime, 3,6 m lungime
si cca. 1,7 m inaltime.

12 / 50
Descrierea schemei tehnologice a staiei de epurare

1. Fluxuri tehnologice

Linia apei const din:

- reinerea materiilor grosiere in gratarul mecanic i compactarea acestora

- reinerea nisipului si grasimilor in deznisipator/separator grasimi inclus n modul;

- egalizarea debitelor i omogenizarea compoziiei apelor uzate n bazinul de

egalizare, omogenizare i pompare;

- alimentarea n mod continuu i cu o plaja de debite corespunzatoare a unitilor

compacte de epurare;

- reducerea substanelor organice prin epurare biologic n unitatile compacte,

instalaii ce poate realiza i nitrificarea-denitrificarea apelor uzate prin secvene de
exploatare corespunztoare, dac se constat creteri ale concentraiilor compuilor pe
baz de azot;

- dezinfecia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete, ce se realizeaz ntr-o instalaie

ataat unitii compacte . Aceast metod de dezinfecie este preferat clorinrii, din
cauza formrii n cursul de ap receptor de compui toxici pentru flora i fauna
acvatic;

- controlul calitatii apelor uzate epurate si dezinfectate prin intermediul caminului de

prelevare probe.

Linia nmolului const din:

- evacuarea nmolului din tancul de sedimentare primar aferent unitii compacte

de epurare (modul biologic de epurare) ntr-un Bazin de colectare si pompare. Un
lucru deosebit de important l constituie absena nmolului n exces datorit aplicrii
unei tehnologii performante de epurare biologic

- decantarea sedimentului in bazinul de colectare si pompare sediment si pomparea

acestuia in unitatea de deshidratare cu saci filtru din cadrul camerei tehnice si /sau
inapoi in tancurile de coagulare pentru necesitati de intretinerea procesului biologic
de epurare;

- deshidratarea sedimentului in unitatea de deshidratare cu saci filtru si evacuarea

gravitationala a apei rezultate in bazinul de pompare apa menajera, iar a namolului

13 / 50
 deshidratat in saci cu ajutorul caruciorului pe platforma de depozitare pentru
scurgere.

Linia nisipului si grasimilor const din:

- evacuarea nisipului colectat in Desnisipator/separator grasimi prin pompare in

Bazinul de spalare si scurgere nisip

- spalarea si scurgerea nisipului in Bazinul de spalare si scurgere nisip si evacuarea

gravitationala a apei de spalare in Desnisipator/separator grasimi, iar a nisipului in
saci cu ajutorul caruciorului pe Platforma de depozitare pentru scurgere

- colectarea gravitationala a grasimilor in Bazinul de colectare grasimi

- evacuarea grasimilor colectate prin vidanjare.

2. Descrierea schemei tehnologice

Apa uzata menajera ajunge gravitaional in Cminul de distribuie/preaplin/by-pass de la

intrarea pe platforma Statiei de epurare. Dupa retinerea materiilor grosiere solide in
suspensie in gratarul manual, apa ajunge, prin intermediul caminului de colt, in
Desnisipator/separator, unde se retin nisipul si grasimile.

Mai departe, in functionare normala, apa ajunge in Bazinul de egalizare, omogenizare,

apoi in caminul de pompare ape menajere , iar in situatia caderii alimentarii cu energie
electrica, pana la remedierea defectiunii, in Caminul de evacuare si de aici in paraul
Tecuci. Pentru protectia pompelor, la intrarea in bazin se prevede un Cos gratar, mobil.

In Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare s a prevzut un mixer submersibil cu

difuzor din oel inox i doua electropompe submersibile pentru ape uzate, una in
functiune si una de rezerva.

De aici, apa menajera ajunge prin pompare, la treapta de epurare mecanica.

Inainte de intrarea in treapta de epurare mecanica, pe conducta de refulare, se prevede

cate un debitmetru electromagnetic pentru fiecare linie de pompare.

Treapta de epurare mecanica consta dintr-un Bloc de epurare mecanica .

Dupa retinerea materiilor solide in suspensie in Blocul de epurare mecanica, apa epurata
mecanic ajunge in treapta de epurare biologica , unde se elimina substanele organice
biodegradabile (exprimate prin CBO5) i compuii azotului i fosforului.

Apa filtrata rezulata de la containerele de materii solide ale Blocului de epurare mecanica
ajunge gravitational in Bazinul de colectare si pompare namol, iar containerele cu materii
solide sunt depozitate pe Platforma de containere.

14 / 50
Treapta de epurare biologica consta din doua Blocuri cu tancuri de epurare biologica, in
paralel.

Pentru deservirea Blocurilor cu tancuri de epurare biologica se prevede un Rezervor si

dozator coagulant

Namolul rezultat din Blocurile cu tancuri de epurare biologica ajunge prin pompare in
Bazinul de colectare si pompare namol.

In final apa epurata mecanic si biologic in Blocul de epurare mecanica si Blocurile cu

tancuri de epurare biologica este trecuta prin Unitatile de dezinfectie cu ultraviolete, cate
una pentru fiecare linie de epurare biologica, si evacuata apoi in caminele de prelevare
probe.

Din caminele de prelevare probe, apa epurata si dezinfectata ajunge gravitational, prin
intermediul caminului de colt, in caminul de evacuare apa epurata si dezinfectata de la
limita platformei Statiei de epurare, si de aici in paraul Tecuci.

In Bazinul de colectare si pompare namol se prevede o electropompa submersibile si un

mixer electromecanic mobil.

Dupa umplerea Bazinului de colectare si pompare nmol, nmolul este pompat in

Unitatea de deshidratare cu saci filtru .

Namolul deshidratat in saci in Unitatea de deshidratare este depozitat pe Platforma de

containere .

Apa rezultata din decantarea namolului in Bazinului de colectare si pompare namol , apa
filtrata din saci in Unitatea de deshidratare namol si apa colectata de gratarul Platformei
de containere ajunge gravitational inapoi in chesonul Bazinului de egalizare si
omogenizare.

Grasimile retinute in desnisipator/separator ajung gravitational in bazinul de colectare

grasimi de unde periodic sunt vidanjate.

Nisipul decantat in desnisipator/separator este pompat in bazinul de spalare si scurgere

nisip de unde este incarcat in containere.

Pentru exploatarea Staiei de epurare se prevede un Container pentru personal.

Apa menajera rezultata de la Containerul pentru personal ajunge gravitaional in

Bazinului de egalizare, omogenizare i pompare.

Pentru necesitati de spalare si in caz de incendiu se prevede un hidrant ingropat Hi.

15 / 50
Apa tehnologica pentru Unitatea de deshidratare, Rezervorul si dozatorul de coagulant si
spalari si apa potabila pentru Containerul de personal sunt preluate din reteaua de apa
potabila de la limita platformei Statiei de epurare.

Platforma este prevazuta cu iluminat pe timpul noptii.

Pentru aerisirea Caminelor de canalizare, Bazinului de egalizare, omogenizare i pompare

si Bazinului de colectare si pompare namol se prevede un ventilator portabil cu furtun de
refulare.

Pentru necesitati de mentenanta si exploatare se prevede priza pentru lampa de control la

24 V si priza pentru ventilatorul portabil.

Platforma Statiei de epurare va fi prevazuta cu centura de impamantare de protectie

pentru consumatorii electrici.

Pentru protectia muncii si la incendiu Statia de epurare va fi prevazuta cu dotarile

corespunzatoare (Echipament protectie personal operare si mentenanta, stingatoare, etc.).

Deversarea apelor uzate menajere se va face cu respectarea limitelor admise de NTPA-001.

La deversarea in emisar se va executa o gura de descarcare. Emisarul este paraul Tecuci ce
se incadreaza conform Ordin 1146/2002 in clasa de calitate III.

3. Obiecte tehnologice

Schema de epurare cuprinde urmtoarele obiecte tehnologice:

Retele tehnologice: Conductele gravitationale sunt executate din tuburi si fitinguri

pentru canalizare din PEHD cu Dn 200 si Dn 300. Conductele sub presiune sunt executate
din tuburi si fitinguri din PEHD/Pn 6 cu Dn 25, Dn 50, Dn 65 si Dn 80.

Camine de canalizare: Acestea sunt cmine standard (STAS 2448-82), de canalizare,

carosabile, Dn 1000, cu excepia cminului de comutare Dn 1500, de la intrarea in statie, cu
racorduri la conductele de canalizare si adancime variabila,conform profilelor tehnologice.
Sunt prevazute cu capace carosabile si trepte pentru acces personal de mentenanta si
exploatare.

Treapta de epurare mecanica:

- Grtarul manual pentru un debit de pana la 500 m3/zi si este amplasat intr-un
cmin cu diametrul de 1,5 m. Curirea grtarului se face periodic, la intervale de
timp stabilite urmare experienei de exploatare, manual, cu ajutorul unei greble.

Reinerile sunt splate, tratate cu biopreparate stabilizatoare, ncrcate in

saci/container, evacuate i depozitate pe platforma de depozitare.

16 / 50
 Pentru prevenirea mirosului neplcut i realizarea unei fermentri n profunzime a
materialului grosier reinut, este recomandat s se foloseasc o dat la dou
sptmni biopreparate sub form de pudr.

Din cminul grtarului manual, dup reinerea materiilor grosiere, apa uzat
ajunge n separatorul de grsimi / deznisipator unde are loc separarea particulelor
solide / grsimilor.

- Deznisipatorul / separatorul de grsimi, cu un volum util de 2 mc, de tip vertical,

permite reinerea substanelor plutitoare prin flotaie gravitaional i separarea
nisipului cu dimensiuni mai mari de 0,2 mm.

Evacuarea grsimilor retinute se face gravitaional, pe masura acumularii acestora,

ntr-un Bazin de colectare grasimi cu volumul util de 2mc.

In acest bazin se introduc, pentru descompunerea substanelor organice,

biopreparate. Dupa umplerea bazinului grasimile sunt evacuate prin vidanjare o
data la cca 12 luni sau manual cu galeata de personalul de exploatare. Grasimile
stabilizate cu biopreparate pot fi refolosite ca hrana pentru animale (caini, pisici).

Evacuarea nisipului decantat se va face prin intermediul unei electropompe

portabile de nisip, cu rotor in construcie rezistent la abraziune, intr-un Bazin de
stocare, spalare si scurgere nisip cu volumul util de 3 mc, prevzut cu radier
drenat cu barbacane i strat geotextil ce permite filtrarea i scurgerea apei inapoi in
desnisipator. Nisipul este splat i tratat cu biopreparate, n scopul stabilizrii
acestuia, iar apa rezultata din splare se scurge napoi in desnisipator.

Nisipul splat, tratat, rezultat, se ncrca manual din bazin in saci/containere si se

depoziteaz pe Platforma de depozitare in vederea utilizrii pentru lucrri de
construcie.

Practic, pe durata de exploatare a Staiei de epurare, nu este nevoie sa se schimbe

stratul filtrant de geotextil. Schimbarea acestuia este necesara numai in situaia in
care acesta este deteriorat accidental.

Bazin de omogenizare, egalizare si pompare ape menajere. Volumul util al bazinului

este de 56 m3, asigurnd rezerva de apa in perioadele de debite afluente mici (pe timpul
nopii). De asemenea n bazin se va monta un mixer electromecanic submersibil cu jet
pentru omogenizare ape uzate. Bazinul este prevzut capace de acces pentru pompe i
mixer si capac si trepte pentru acces personal mentenan si exploatare.

Treapta de epurare mecanica finala. Treapta de epurare mecanica finala consta dintr-
un Bloc de epurare mecanic amplasat la partea superioar a unitii de epurare mecano

17 / 50
biologice compacte, containerizate. Este compus dintr-o pres hidraulic i un
desnisipator vertical tangenial..

Treapta de epurare biologica. reapta de epurare biologica si chimica consta din doua
Module de epurare biologica, montate etapizat. Aceast instalaie realizeaz o epurare
mecano-biologic foarte eficient, procesul tehnologic fiind automatizat i controlat
permanent. Blocul de tancuri este alctuit din urmtoarele componente:

- tanc de sedimentare primar;

- camera de coagulare;

- tanc de hidroliz fermentare;

- tanc de nitri-denitrificare heterotrofa cu sistem de aerare cu bule fine i dispozitive de

susinere a masei organice tip biofilm flotante;

- tanc de nitri-denitrificare hetero-autotrofa cu sistem de aerare cu bule fine i

dispozitive de susinere a masei organice tip biofilm fix;

- tanc de nitrificare autotrofa;

Unitate de dezinfecie cu ultraviolete

Aceasta realizeaz dezinfecia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete. Se monteaz

suprateran, imediat dup Blocurile de epurare biologica .

Apa limpezit este dirijat spre unitatea de dezinfecie cu ultraviolete, dup care
efluentul epurat i dezinfectat, ce respect condiiile de calitate impuse, este evacuat n
emisar.

Instalaia de dezinfecie cu ultraviolete, montat imediat dup treapta biologic este

din oel inox i funcioneaz cu lmpi neimersate. Razele ultraviolete cu o lungime de
und = 253,7 nm penetreaz masa de lichid, producnd moartea microorganismelor
patogene. Eficiena dezinfeciei este de 95% - 99%

Bazin colectare si pompare sediment

Bazinul asigur:

-colectarea sedimentului primar provenit de la Unitile de epurare mecano

biologic compact, containerizata;

-decantarea sedimentului primar;

-omogenizarea nmolului in vederea pomprii;

18 / 50
 -pomparea nmolului la Unitatea de deshidratare cu saci filtru, si/sau

- pomparea nmolului napoi in tancurile de coagulare.

Volumul util al bazinului este de 16 m3.

In bazin se monteaz o pompa submersibila de nmol i un mixer submersibil cu

jet.

Sunt prevzute capace de acces pentru pompa submersibila si mixer si capac si trepte
pentru acces personal mentenan si exploatare.

Unitate de deshidratare sediment. Aceasta se monteaz ntr-un container suprateran

in imediata vecintate a unitii de epurare mecano - biologice compacte, containerizate.
Sedimentul primar, decantat, din Bazinul de colectare i pompare ajunge prin pompare in
Unitatea de deshidratare sediment primar. Aici acesta trece printr-un Ejector, unde se
amesteca cu floculant, dup care trece printr-un Mixer static si apoi prin intermediul unui
Distribuitor ajunge in sacii filtrani. Apa se scurge in Colectorul lada de la partea
inferioar, iar sedimentul deshidratat este reinut in sacii cu crucior.

Platforma depozitare containere reziduuri

Aceasta va avea o suprafaa de S = 36 m2 si servete pentru depozitarea temporara a

containerelor cu materii solide provenite de la Grtarul manual, Grtarul mecanic,
Desnisipator si a sacilor cu sediment deshidratat de la Unitatea de deshidratare.

Platforma este prevzuta cu grtar de pardoseala pentru colectarea apei de ploaie de

pe platforma si a apei scurse din containere si saci.

Varianta optima recomandata este aceea cu sistem centralizat de canalizare menajera

in sistem divizor.

Modul de asigurare al utilitilor

Alimentarea cu energie electric:

Se va realiza conform avizului de racordare, ce va fi emis de SC ELECTRICA SA., solutia

definitiva de alimentare cu energie electrica fiind stabilita de firma specializata, autorizata
de ELECTRICA.

Alimentarea cu energie electrica a statiei de epurare se va face din reteaua de medie

tensiune existenta in zona prin conductor montat aerian pe stalpi, la un post de
transformare propus de 100 KVA.

19 / 50
De la postul de transformare se va alimenta in cablu subteran tabloul electric general al
statiei de epurare.

Statiile de pompare amplasate pe reteaua de canalizare vor fi alimentate cu energie

electrica din doua surse diferite de joasa tensiune.

Tablourile electrice TE vor fi capsulate si se vor poza la Hp = 1,00 m fata de CTS, in

imediata apropiere a statiilor de repompare.

In cazul avariei trecerea de pe alimentarea de baza pe alimentarea de rezerva se va face

automat prin intermediul unui AAR.

Comutarea de pe alimentarea de baza pe alimentarea de rezerva trebuie sa se realizeze

automat in momentul nefunctionarii sursei de baza.

Alimentarea de rezerva se va realiza prin intermediul unui grup Diesel (grup electrogen)
care va intra automat in fuctiune la caderea alimentarii de baza.

La trecerea avariei, grupul Diesel se va deconecta automat, statia de epurare intrand pe

circuitul de baza.

Alimentarea cu ap:

Se va realiza printr-un bransament de polietilena din reteaua de apa existenta in localitate.

Acesta se va realiza prin intermediul unui camin de vane de trecere pe conducta

principala si pe conducta de bransament.

Pe acest bransament, in incinta statiei de epurare, la limita acesteia, se prevede apometru

pentru masurarea debitului consumat montat in camin.

Accesul la incinta statiei de epurare:

Se va realiza din drumul stesc existent. Incinta statiei de epurare va fi imprejmuita cu

panouri din plasa de sarma si stalpi metalici.

Graficul de realizare a investitiei este defalcat pe 18 luni, iar durata de executie efectiva a
lucrarilor este de 12 luni.

20 / 50
IV. Surse de poluani i instalaii pentru ntreinerea, evacuarea i dispersia poluanilor
n mediu

Protecia calitii apelor:

Surse de poluani: apa uzat menajer rezultat de la nevoile igienico sanitare ale
populatiei cu evacuare n emisar (Prul Tecuci).

n vederea proteciei calitii apelor, respectiv a receptorului natural reprezentat de Prul

Tecuci afluent de dreapta al Rului Vedea, staia de epurare a fost proiectat astfel nct
s asigure ncadrarea apelor epurate n limitele prevzute de Normativul NTPA001/2002
privind stabilirea limitelor de ncrcare cu poluani a apelor uzate industriale i oreneti
la evacuarea n receptorii naturali. De asemenea indicatorii de calitate ai apelor uzate
epurate i deversate n emisar respect reglementrile HG nr.188/2002 pentru aprobarea
unor norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate, consolidat
prin HG nr. 352/2005 i HG nr. 210/2007.

n vecintatea amplasamentului staiei de epurare se afl Prul Tecuci care pe acest sector
se constituie ca parte a sitului de importan comunitar ROSCI0386 Rul Vedea.
Desemnarea acestui sit Natura 2000 vizeaz, printre altele, i conservarea a petru specii de
peti de interes comunitar, respectiv Gobio kessleri, Sabanejewia aurata, Cobitis taenia i
Rhodeus sericeus amarus. Dintre acestea, ca urmare a studiilor efectuate asupra ihtiofaunei
n cadrul proiectului Conservarea patrimoniului natural al sitului de importan comunitar Rul
Vedea, implementat de Agenia Romn de Consultan, se constat c n zona de implementare a
proiectului sunt prezente n Prul Tecuci urmtoarele specii de peti de interes comunitar:
Cobitis taenia, Rhodeus sericeus amarus (ambele specii listate n Formularul standard Natura
2000 al ROSCI0386 Rul Vedea), precum i Barbus meridionalis (specie nelistat n prezent
n Formularul standard Natura 2000 al ROSCI0386 Rul Vedea).

Avnd n vedere faptul c staia de epurare a fost proiectat astfel nct s asigure
ncadrarea apelor epurate n limitele prevzute de Normativul NTPA001/2002, se poate
afirma c fauna acvatic, inclusiv cea de interes conservativ n perimetrul ROSCI0386 Rul
Vedea, nu va fi afectat semnificativ n sectorul situat aval de gura de descrcare a
canalului de evacuare a apelor epurate.

De asemenea se impune respectarea prevederilor Normativului NTPA002/2002

(consolidat n 2005) privind condiiile de evacuare a apelor uzate n reelele de canalizare
ale localitilor i direct n staiile de epurare.

Avnd n vedere aceste aspecte se poate afirma cu certitudine c implementarea

proiectului nu va conduce la afectarea calitii apei subterane i supraterane sau la
afectarea habitatelor acvatice din perimetrul sitului Natura 2000 ROSCI0386 Rul Vedea.
21 / 50
Protecia aerului:

n perioada de construcie a proiectului calitatea aerului atmosferic poate fi influenat

local din urmatoarele surse:

- mijloace auto i utilitare - gaze de esapament;

- lucrri de construcii - particule n suspensie i sedimentale;

La faza de execuie a lucrrilor de construcie manevrarea solului i manipularea utilajelor

se va face respectnd tehnologia de execuie.

Emisiile poluante ale vehiculelor rutiere se limiteaz cu caracter preventiv prin condiiile
tehnice prevzute la omologarea pentru circulaie, ct i prin condiiile tehnice prevzute
la inspecia tehnic care se efectueaz periodic pe toata perioada utilizrii autovehiculelor
rutiere nmatriculate n Romnia.

Nivelul impactului lucrrilor de execuie este redus i nu poate conduce la riscul de a

afecta calitatea aerului.

Recomandm ca utilajele care vor funciona n perioada de execuie a lucrrilor s respecte

normele de poluare impuse de legislaia n vigoare i s fie n stare bun de funcionare i
ntreinere.

De asemenea, n situaia n care la faza de pozare subteran a canalului colectoar traficul

utilajelor va conduce la dispersarea de pulberi n suspensie, recomandm stropirea cu ap
a cilor de acces.

n timpul funcionrii obiectivului se vor folosi utilaje cu o bun reglare a motoarelor i se

va evita pe ct posibil funcionarea motoarelor n timpul staionarilor.

Protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor:

Surse de zgomot i de vibraii provin din surse mobile (utilaje) pentru efectuarea lucrrilor
de pozare a conductelor.

Lucrrile de execuie se vor realiza pe timp de zi (intre orele 9.00-18.00), iar zgomotul
produs de utilajele in functionare nu vor depi 50 dB.

22 / 50
Protecia mpotriva radiaiilor:

Date fiind caracteristicile proiectului se constat c prin implementarea fazelor de

construcie i de operare aferente nu vor rezulta emisii de radiaii.

Protecia solului i a subsolului:

n perioada de realizare a investiiei sursele poteniale de poluani ai solului pot fi:

- moloz si materiale de costructie. Acestea deeuri inerte, care nu se ncadreaz n

categoria reziduurilor menajere sau asimilabile, vor fi colectate selectiv pe categorii
in containere metalice si vor fi transportate in conditii de siguranta catre agenti
economici specializati in valorificarea;

- deseurile menajere. Acestea vor fi stocate selectiv i temporar n pubele amplasate

pe o platform betonat, urmnd a fi transportate de firme de salubritate la
depozitul de deeuri menajere din zona, n baza unui contract ntre beneficiar i
firme autorizate.

Utilajele folosite pentru efectuarea terasamentelor vor fi corespunzator intretinute pentru

a nu se produce poluari ale solului si a apei cu pierderi de ulei si combustibili.

n timpul funcionrii obiectivului de investiii sursele de poluare vor fi:

1. Deseurile menajere provenite de la personalul ce va deservi staia de epurare - 320 kg

(0,320 t). Acestea vor fi stocate selectiv i temporar n pubele amplasate pe o platform
betonat, urmnd a fi transportate de firme de salubritate la depozitul ecologic de
deeuri menajere din zona, n baza unui contract ntre beneficiar i firme autorizate.

2. Deeuri tehnologice (cantitatile de deseuri sunt calculate pentru un modul biologic cu

capacitatea de 240 mc/zi):

- deseuri rezultate de la gratar manual. Materialul retinut se considera deseu

menajer. Cantitatea de material retinut estimat: 8,9 mc/an (4,45 t/an). Acesta se
incarca zilnic din containarul gratarului manual in containere si se depoziteaza pe
platforma de depozitare. Materialul este depozitat temporar pe platforma betonata
din incinta statiei de epurare si va fi transportat cu firme autorizate de salubritate
o data cu deseul menajer la depozitul ecologic de deseuri. Beneficiarul va incheia
un contract cu depozitul ecologic de deseuri, conform declaratie beneficiar.

- deseuri rezultate de la gratarul mecanic fin aferent modulului biologic.

Materialul sitat fin se considera deseu menajer. Cantitatea de material sitat fin
23 / 50
 estimat: 26,6 mc/an (13,30 t/an). Acesta se incarca zilnic din containarul gratarului
in containere si se depoziteaza pe platforma de depozitare. Materialul este
depozitat temporar pe platforma betonata din incinta statiei de epurare si va fi
transportat cu firme autorizate de salubritate o data cu deseul menajer la depozitul
ecologic de deseuri. Beneficiarul va incheia un contract cu depozitul ecologic de
deseuri, conform declaratie beneficiar.

- deseuri rezultate de la desnisipator. Cantitatea de nisip estimat: 8,9 mc/an (14,30

t/an). Nisipul colectat intr-un bazin de stocare avand volumul util de 2 mc este
spalat si tratat cu biopreparate. De aici se incarca in saci de rafie , se depoziteaza
temporar pe platforma de beton si se poate utiliza in constructii. Beneficiarul va
incheia un contract cu firma de constructii, conform declaratie beneficiar.
Frecventa de indepartare a nisipului este de 6 procesari/an (cca. o data la 2 luni).

- deseuri rezultate de la separatorul de grasimi. Cantitatea de grsimi estimat: 1,5

mc/an (1,35 t/an). Grasimile sunt colectate intr-un bazin de colectare grasimi avand
volumul util de 2 mc. In vederea descompunerii materiei organice acestea sunt
tratate cu biopreparate. Grasimile se evacueaza o data pe an. Acestea se stocheaza
in recipiente din material plastic pe platforma betonata si de aici sunt transportate
la un adapost de animale (caini, pisici) din zona. Beneficiarul va incheia un
contract cu adapostul de animale, conform declaratie beneficiar.

- nmol rezultat de la instalaia de deshidratare nmol. Cantitatea de namol

deshidratat estimat: 70 mc/an (98 t/an).

Utilizarea strict a cilor de acces pentru utilaje, a tehnologiei de execuie i a tehnologiei

de exploatare va asigura ca lucrrile de amenajare a reelei de canalizare menajer i a
staiei de epurare s nu conduc la un impact negativ asupra solului.

Lucrrile de execuie vor avea loc cu respectarea condiiilor de protecie a mediului

nconjurtor. n acest sens, n vederea minimizrii impactului asupra solului recomandm:

- respectarea tehnologiei de execuie;

- respectarea cilor de acces pentru utilaje;

- manipularea volumelor de pmnt excavat doar n spaiul destinat lucrrilor;

- n vederea minimizrii degradrii temporare a terenurilor din zon, organizarea

de antier se va realiza strict n perimetrul de implementare a proiectului;

- se interzice sub orice form depozitarea pe amplasament a oricaror substane care

au potenial de a polua solul sau apa;

24 / 50
 - lucrri de ntreinere i reparaii ale utilajelor cu sau fr montaj, specificate n
obiectivele proiectului, nu vor avea loc pe amplasamentul proiectului. Eventualele
reparaii vor fi efectuate n uniti specializate;

Protecia ecosistemelor terestre i acvatice:

Majoritatea obiectivelor sistemului de canalizare propus se vor amplasa pe terenuri aflate

n intravilanul localitii Dobroteti (colectoarele de canalizare si statiile de pompare ape
uzate pe trama stradala a comunei). Aceste amplasamente nu includ suprafee ocupate de
ecosisteme terestre i/sau acvatice naturale sau seminaturale.

Statia de epurare si canalul de deversare sunt amplasate in extravilanul comunei

Dobroteti (tarlaua 51, parcela 39, teren introdus in domeniul public prin hotararea
consiliului local nr. 19 din 04.12.2008,pozitie inventar 206; HG1483/2009). Acest
amplasament, n suprafa de 2.150 mp, se afl n categoria de teren arabil, fiind lipsit de
suprafee ocupate de ecosisteme terestre i/sau acvatice naturale sau seminaturale.

De asemenea, accesul la statia de epurare se face din drumul existent, drum ce se

intersecteaza cu DN65A si este introdus in domeniul public prin hotararea consiliului local
nr.5.din11.03.2009, pozitie inventar 207; HG1483/2009. Pe acest amplasament nu exist
suprafee ocupate de ecosisteme terestre i/sau acvatice naturale sau seminaturale.

n vederea minimizrii degradrii temporare a terenurilor din zon, organizarea de antier

se va realiza strict n perimetrul de implementare a proiectului

Ca i concluzie general cu privire la ecosistemele terestre se poate afirma c vegetaia

identificat este degradat i fr valoare ecologic ca i asociaie vegetal i ca potenial
habitat pentru vreo specie de interes conservativ sau protectiv.

De asemenea, avnd n vedere ncadrarea apelor epurate n limitele prevzute de

Normativul NTPA001/2002, se poate afirma c fauna acvatic, inclusiv cea de interes
conservativ n perimetrul sitului de importan comunitar Rul Vedea, nu va fi afectat
semnificativ n sectorul situat aval de gura de descrcare a canalului de evacuare a apelor
epurate.

Protecia aezrilor umane i a altor obiective de interes public:

Implementarea proiectului va conduce la un impact social pozitiv, ntruct se va nregistra

o mbuntire a calitii vieii i a strii de sntate a locuitorilor satului Dobroteti. De
asemenea, alte aspecte pozitiv ce pot fi nregistrate ca urmare a implementrii proiectului
vizeaz mbuntirea situaiei sociale i economice a locuitorilor din zon, stabilizarea
25 / 50
social a zonei prin contribuia la rentoarcerea locuitorilor plecai, precum i creterea
gradului de siguran a sntii locuitorilor prin pstrarea calitii actuale a apei din
panza freatic.

Lucrrile de execuie au un caracter temporar i, dat fiind natur acestora, nu pot

conduce la afectarea sntii populaiei comunei Dobroteti.

n scopul protejrii sntii populaiei i a mediului evacuarea/descrcarea n receptorii

naturali a apelor uzate oreneti i industriale cu continut de substante poluante se face
numai n condiiile respectrii prevederilor legislaiei n vigoare i a Normativului
NTPA001/2002 privind stabilirea limitelor de ncrcare cu poluani a apelor uzate
industriale i oreneti la evacuarea n receptorii naturali.

Corelat cu cele menionate anterior, staia de epurare a fost proiectat astfel nct s
asigure ncadrarea apelor epurate n limitele prevzute de Normativul NTPA001/2002.

Gospodrirea deeurilor generate pe amplasament:

Tipuri si cantitati de deseuri in timpul executiei:

moloz (resturi de materiale PVC rezultate din debavurarea tevilor - 1,0 mc, moloz
rezultat din spargerea trotuarelor - 60 mc) si materiale de costructie (fragmente
conducte PVC, garnituri plastic etansare 1,5 mc , bare din otel armatura pt.
camine canalizare- 1mc, fragmente de beton din trotuare- 87,5) - total 151 mc (204
t). Aceste deeuri vor fi colectate selectiv pe categorii in containere metalice si vor fi
transportate in conditii de siguranta catre agenti economici specializati in
valorificarea acestora. Toate acestea cad in sarcina constructorului (executantului
lucrarii), clauza ce va fi mentionata in contractul de lucrari aferent investitiei de
catre beneficiar, conform declaratie beneficiar.

deseurile menajere - 320 kg (0,320 t). Acestea vor fi stocate selectiv i temporar n
pubele amplasate pe o platform betonat, urmnd a fi transportate de firme de
salubritate la depozitul ecologic de deeuri menajere din zona, n baza unui
contract ntre beneficiar i firme autorizate.

Tipuri si cantitati de deseuri in timpul exploatarii:

deseurile menajere provenite de la personalul ce va deservi staia de epurare - 320

kg (0,320 t). Acestea vor fi stocate selectiv i temporar n pubele amplasate pe o
platform betonat, urmnd a fi transportate de firme de salubritate la depozitul
ecologic de deeuri menajere din zona, n baza unui contract ntre beneficiar i
firme autorizate.

26 / 50
 deeuri tehnologice (cantitatile de deseuri sunt calculate pentru un modul biologic
cu capacitatea de 240 mc/zi):

- deseuri rezultate de la gratar manual. Materialul retinut se considera deseu

menajer. Cantitatea de material retinut estimat: 8,9 mc/an (4,45 t/an). Acesta se
incarca zilnic din containarul gratarului manual in containere si se depoziteaza pe
platforma de depozitare. Materialul este depozitat temporar pe platforma betonata
din incinta statiei de epurare si va fi transportat cu firme autorizate de salubritate
o data cu deseul menajer la depozitul ecologic de deseuri. Beneficiarul va incheia
un contract cu depozitul ecologic de deseuri, conform declaratie beneficiar.

- deseuri rezultate de la gratarul mecanic fin aferent modulului biologic.

Materialul sitat fin se considera deseu menajer. Cantitatea de material sitat fin
estimat: 26,6 mc/an (13,30 t/an). Acesta se incarca zilnic din containarul gratarului
in containere si se depoziteaza pe platforma de depozitare. Materialul este
depozitat temporar pe platforma betonata din incinta statiei de epurare si va fi
transportat cu firme autorizate de salubritate o data cu deseul menajer la depozitul
ecologic de deseuri. Beneficiarul va incheia un contract cu depozitul ecologic de
deseuri, conform declaratie beneficiar.

- deseuri rezultate de la desnisipator. Cantitatea de nisip estimat: 8,9 mc/an (14,30

t/an). Nisipul colectat intr-un bazin de stocare avand volumul util de 2 mc este
spalat si tratat cu biopreparate. De aici se incarca in saci de rafie , se depoziteaza
temporar pe platforma de beton si se poate utiliza in constructii. Beneficiarul va
incheia un contract cu firma de constructii, conform declaratie beneficiar.
Frecventa de indepartare a nisipului este de 6 procesari/an (cca. o data la 2 luni).

- deseuri rezultate de la separatorul de grasimi. Cantitatea de grsimi estimat: 1,5

mc/an (1,35 t/an). Grasimile sunt colectate intr-un bazin de colectare grasimi avand
volumul util de 2 mc. In vederea descompunerii materiei organice acestea sunt
tratate cu biopreparate. Grasimile se evacueaza o data pe an. Acestea se stocheaza
in recipiente din material plastic pe platforma betonata si de aici sunt transportate
la un adapost de animale (caini, pisici) din zona. Beneficiarul va incheia un
contract cu adapostul de animale, conform declaratie beneficiar.

- nmol rezultat de la instalaia de deshidratare nmol. Cantitatea de namol

deshidratat estimat: 70 mc/an (98 t/an).

Gospodrirea substanelor i preparatelor chimice periculoase:

Implementarea proiectului nu prevede utilizarea sau producerea de substane sau

preparate chimice periculoase.
27 / 50
V. Prevederi pentru monitorizarea mediului:

n conformitate cu prevederile art. 5 NTPA001/2002 privind stabilirea limitelor de

ncrcare cu poluani a apelor uzate industriale i oreneti la evacuarea n receptorii
naturali, operatorii de servicii publice sau, dup caz, deintorii staiilor de epurare sau ai
sistemelor de evacuare a apelor uzate n receptorii naturali sunt obligai sa asigure
montarea si funcionarea corespunztoare a mijloacelor de msurare a debitelor de ape
uzate evacuate, cu nregistrarea i contorizarea debitelor, s prevad facilitati de prelevare
a probelor de ap pentru analiza n locuri bine stabilite i, pe cat posibil, s instaleze
sisteme automate de determinare a calitaii apelor uzate evacuate, cu msurarea
parametrilor specifici activitii desfurate.

VI. Justificarea ncadrrii proiectului, dup caz, n prevederile altor acte normative
naionale care transpun legislaia comunitar:

In concordanta cu obligatiile Romaniei din tratatul de aderare la uniunea Europeana,

conform Directivelor 98/83/CE ( Directiva apei potabile) si 91/271/CEE ( Directiva apei
uzate urbane) si urmarind imbunatatirea vietii si a infrastructurii rurale, se impune
realizarea sistemului centralizat de canalizare.

La nivelul intregii tari este necesar un efort financiar sustinut pentru ridicarea nivelului de
trai al populatiei, prin crearea unor conditii de confort minim necesare asigurarii unor
conditii optime igienico-sanitare, concomitent cu eliminarea factorilor de poluarea
mediului, mai ales in mediul rural.

De regula, realizarea acestor deziderate depinde de executia unor lucrari de infrastructura

adecvate (canalizare), care sa corespunda normelor si normativelor in vigoare, atat din
punct de vedere cantitativ cat si calitativ pentru canalizarea si respectiv epurarea apelor
uzate menajere.

VII. Lucrri necesare organizrii de antier:

Lucrarile necesare organizarii de santier pe perioada executarii obiectivului sunt:

- amenajare platforma n perimetrul vizat de construirea staiei de epurare;

- amenajare spatii pentru birouri si personal;

- amenajarea zonei pentru depozitarea materialelor de constructii;

28 / 50
 - asigurarea utilitatilor.

Amplasamentul organizarii de santier pe amplasamentul staiei de epurare se afl la circa

82 m distan de situl de importan comunitar ROSCI0386 Rul Vedea.

Alimentarea cu energie electrica se va face conform avizului de racordare, ce va fi emis de

SC ELECTRICA SA., solutia definitiva de alimentare cu energie electrica fiind stabilita de
firma specializata, autorizata de ELECTRICA.

Alimentarea cu energie electrica a statiei de epurare se va face din reteaua de medie

tensiune existenta in zona prin conductor montat aerian pe stalpi, la un post de
transformare propus de 100 KVA.

De la postul de transformare se va alimenta in cablu subteran tabloul electric general al

statiei de epurare.

Statiile de pompare amplasate pe reteaua de canalizare vor fi alimentate cu energie

electrica din doua surse diferite de joasa tensiune.

Tablourile electrice TE vor fi capsulate si se vor poza la Hp = 1,00 m fata de CTS, in

imediata apropiere a statiilor de repompare.

In cazul avariei trecerea de pe alimentarea de baza pe alimentarea de rezerva se va face

automat prin intermediul unui AAR.

Comutarea de pe alimentarea de baza pe alimentarea de rezerva trebuie sa se realizeze

automat in momentul nefunctionarii sursei de baza.

Alimentarea de rezerva se va realiza prin intermediul unui grup Diesel (grup electrogen)
care va intra automat in fuctiune la caderea alimentarii de baza.

La trecerea avariei, grupul Diesel se va deconecta automat, statia de epurare intrand pe

circuitul de baza.

Alimentarea cu apa se va realiza printr-un bransament de polietilena din reteaua de apa

existenta in localitate.

Acesta se va realiza prin intermediul unui camin de vane de trecere pe conducta

principala si pe conducta de bransament.

Pe acest bransament, in incinta statiei de epurare, la limita acesteia, se prevede apometru

pentru masurarea debitului consumat montat in camin.

Accesul la incinta statiei de epurare se va face din drumul satesc.

Incinta statiei de epurare va fi imprejmuita cu panouri din plasa de sarma si stalpi

metalici.
29 / 50
La terminarea lucrarilor, constructorul are obligatia sa lase amplasamentul liber si curat,
sa reface suprafetele la structura initiala.

Dotari n spaiul alocat organizrii de antier:

- toalet ecologic pentru angajati;

- bransament de apa rece;

- bransament electric.

VIII. Lucrri de refacere a amplasamentului la finalizarea investiiei, n caz de

accidente i/sau la ncetarea activitii:

La finalizarea lucrarilor de constructii se va renaturarea suprafeelor afectate. Se vor aplica

inierbari si plantari cu elemente de vegetatie din speciile existente in zona pentru
integrarea cat mai deplina in peisajul natural a zonelor afectate temporar.

IX. Anexe piese desenate: prezentul memoriu include 4 hri cu privire la ncadrarea
amplasamentului proiectului n teritoriu, precum i la relaia acestuia cu reeaua ecologic
Natura 2000.

30 / 50
X. Relaia proiectului cu reeaua ecologic Natura 2000

X. a). Descrierea succint a proiectului i relaia amplasamentului proiectului cu reeaua

ecologic Natura 2000

Descrierea succint a proiectului:

Investitia in totalitatea sa urmareste realizarea sistemului centralizat de canalizare astfel

incat acestea sa satisfaca din punct de vedere calitativ si cantitativ cerintele actualilor si
viitorilor consumatori, la nivelul normelor europene actuale. n acest sens, implementarea
proiectului va conduce la mbuntirea nivelului de trai al populatiei din satul dobroteti,
prin crearea unor conditii de confort minim necesare asigurarii unor conditii optime
igienico-sanitare, concomitent cu eliminarea factorilor de poluarea mediului, mai ales in
mediul rural.

Scopul proiectului l constituie:

- asigurarea ca evacuarile de ape uzate epurate in statiile de epurare si managementul

namolului rezultat din statiile de epurare se incadreaza in prevederile reglementarilor
in vigoare;

- protejarea si imbunatirea calitatii mediului inconjurator;

- cresterea numarului de persoane racordate la reteaua de apa.

Obiectivele proiectului sunt urmtoarele:

- reducerea si limitarea impactului negativ asupra mediului, cauzat de evacuarile de

ape uzate menajere provenite din gospodarii si servicii, care rezulta de regula din
metabolismul uman si din activitatile menajere;

- efectuarea investitiilor noi necesare lucrarilor de canalizare si a statiilor de epurare,

achizitionarea utilajelor pentru statiile de epurare, care vor contribui la imbunatatirea
protectiei mediului;

- protejarea populatiei de efectele negative ale apelor uzate asupra sanatatii omului si
mediului prin asigurarea de retele de canalizare si statii de epurare;

- realizarea obligatiilor pe care Romania si le-a asumat privind epurarea apelor uzate
transpuse in legislatia nationala prin Hotararea Guvernului nr. 188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor
uzate, cu modificarile si completarile ulterioare.

Proiectul de canalizare se propune acolo unde este finalizat sistemul de alimentare cu apa,
respectiv satul Dobrotesti. In prezent locuitorii comunei Dobroteti, satele Dobrotesti si
Merisani (4.605 locuitori) nu beneficiaz de un sistem de canalizare centralizat i staie de
31 / 50
epurare. Avnd n vedere c este realizat alimentarea cu ap a satului Dobrotesti (3.325
locuitori), proiectul de canalizare se propune a fi implementat la nivelul acestei localitati.

Descrierea detaliat a proiectului este furnizat n cadrul seciunii III. - Descrierea

proiectului din prezentul memoriu de prezentare.

Relaia amplasamentului proiectului cu reeaua ecologic Natura 2000

Amplasamentul proiectului se afl situat n vecintatea sitului de importan comunitar

ROSCI0386 Rul Vedea (figura nr. 3 i 4).

Amplasamentul staiei de epurare se afl la circa 82 m distan de situl de importan

comunitar ROSCI0386 Rul Vedea. Distana dintre gura de vrsare a apelor epurate i
dezinfectate n Prul Tecuci i limita sitului de importan comunitar ROSCI0386 Rul
Vedea este de circa 6 m.

Figura nr. 3 Relaia amplasamentului proiectului cu situl de importan

comunitar ROSCI0386 Rul Vedea
32 / 50
 Figura nr. 4 Relaia amplasamentului proiectului cu situl de importan comunitar ROSCI0386 Rul
Vedea

Situl de importan comunitar Rul Vedea (ROSCI0386) are o suprafa de 9.077 ha i se

ntinde pe teritoriul judeelor Teleorman (80 %, UAT-uri: Alexandria, Balaci, Buzescu,
Clineti, Dideti, Dobroteti, Drcenei, Drgneti de Vede, Mavrodin, Mldeni,
Nanov, Nenciuleti, Peretu, Plosca, Roiorii de Vede, Rdoieti, Scrioatea, Sfineti,
Stejaru, Sceni i Vedea) i Olt (20 %, UAT-uri: Corbu, Crmpoia, Ghimpeeni, Icoana,
Movileni, Nicolae Titulescu, Tufeni, Vleni i erbneti).

Acest sit Natura 2000 este localizat n lungul rului Vedea, ntre localitile Ciureti
(judeul Olt) i Alexandria (judeul Teleorman), i cuprinde albia minor a rului i a
principalilor si aflueni de pe tronsonul menionat (praiele Briasa, Doroftei, Tecuci,
Bratcov, Burdea, Tinoasa), pduri i pajiti din albia major a Vedei i a afluenilor si i
pduri situate pe terasele adiacente albiei majore. Orientarea general a sitului este NV-
SE.

33 / 50
Din punct de vedere geomorfologic, situl Rul Vedea este situat n Cmpia Romn,
districtul Cmpia Teleormanului, subdistrictul Gvanu-Burdea. Cmpiile aluviale-
proluviale sunt mrginite de terase. Formele de relief predominante sunt luncile nalte i
cmpia medie, plan. Versani scuri apar la trecerea de la lunca la teras. Sub raport
geologic luncile sunt alctuite din depozite de nisipuri, pietriuri cu grosimi de 2-8 m
acoperite de depuneri cu caracter loessoid (prafuri-argile-nsispuri fine), cu grosime de 1-5
m, de culoare cenuiu-roiatic. Predomina luncile cu aluviuni argiloase, cu procese de
argilizare, bine drenate, cu soluri mai evoluate, de tipul brune luvice. Pe terase sunt
depozite argiloase sau loessoide. Altitudinea variaza intre 40 m la nord de Alexandria, si
cca. 150 m, la contactul cu Piemontul Cotmeana. Raul Vedea constituie coloana vertebrala
a sitului. Debitul sau este permanent, dar fluctuant, unii afluenti ramanand fara apa in
cursul verii. Se pot produce revarsari in perioadele ploioase. Albia majora este rar si scurt
inundabila, mai ales in zona din apropierea albiei minore. Alimentarea raurilor se face
preponderent din ape de suprafata. Apa freatica este la cca. 3-6 m adancime in luncile
raului Vedea si a afluentilor sai si la peste 10 m adancime pe terase. Solurile sunt de tip
Aluvisol in lunca Vedei si argiluvisoluri (brun luvic, brun roscat luvic). Climatul este tip
temperat continental. Conditiile de clima, sol si microrelief au determinat prezenta unei
vegetatii naturale potentiale de tip forestier, caracterizata de speciile de stejar (stejar
pedunculat, cer, garnita), in amestec cu frasin, tei, jugastru, carpen, etc.) - specifice etajului
de campie forestiera in care este situat situl Natura 2000.

Tipurile de pdure cele mai rspndite sunt 6324 Stejret de leau de lunc de
productivitate mijlocie (34%), 6322 - leau normal de lunc din regiunea de cmpie (18%)
i, pe terase, 7322 - Cereto-grniet de cmpie de productivitate mijlocie (28%).

Din punct de vedere al sistemului romnesc de clasificare a habitatelor, pdurile aparin

tipurilor R4147 - Pduri danubiene mixte de stejar pedunculat i tei, frasin cu Scutellaria
altissima (6322, 6324, 6325), R 4153 - Pduri danubian balcanice de cer i grni cu Crocus
flavus (7322), R 4404 - Paduri danubian-panonica de lunca de stejar pedunculat, frasin i
ulmi cu Festuca gigantea, R4406 - Pduri danubianpanonice de plop alb cu Rubus caesius, R
4407 - Pduri danubian-panonice de salcie alba cu Rubus caesius.

Peste 75 % din pduri sunt de tip natural-fundamental. Plantaiile cu specii exotice sunt pe
suprafete reduse n perimetrul sitului (pin silvestru n trupul Branitea Cucuiei, salcm,
nuc negru etc.).

Situl de importan comunitar ROSCI0386 Rul Vedea a fost desemnat pentru

conservarea a 5 tipuri de habitate de interes comunitar (92A0 - Zvoaie cu Salix alba i
Populus alba, 6430 - Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor,
pn la cel montan i alpin, 91F0 - Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,
Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor ruri (Ulmenion minoris),
91M0 - Pduri balcano-panonice de cer i gorun i91Y0 - Pduri dacice de stejar i carpen),
34 / 50
precum i a 9 specii din fauna de interes comunitar, dintre care 2 specii de amfibieni
(Bombina bombina i Triturus cristatus), 4 specii de peti (Gobio kessleri, Sabanejewia aurata,
Cobitis taenia i Rhodeus sericeus amarus) i 3 specii de nevertebrate terestre (Cerambyx cerdo,
Lucanus cervus i Morimus funereus).

Ca urmare a studiilor efectuate asupra ihtiofaunei n cadrul proiectului Conservarea

patrimoniului natural al sitului de importan comunitar Rul Vedea, implementat de Agenia
Romn de Consultan, se constat c n cadrul sitului Natura 2000 lipsete specia Gobio kessleri
(este mai mult ca sigur prezena doar pe Rul Vedea n aval de localitatea Alexandria,
respectiv n afara sitului Natura 2000), iar pe de alt parte au fost identificate alte 2 specii
de peti de interes comunitar, respectiv Barbus meridionalis i Misgurnus fosilis.

n tabelul nr. 1 sunt prezentate tipurile de habitate de interes conservativ pentru care a
fost desemnat situl de importan comunitar ROSCI0386 Rul Vedea, precum i
ponderile estimate la nivelul sitului Natura 2000 i evaluarea criteriilor conform Ordinului
ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea coninutului
Formularului Standard Natura 2000 i a manualului de completare a acestuia.

Tabel nr. 1 - Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost desemnat ROSCI0386 Rul
Vedea i evaluarea criteriilor conform Ordinului ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 207/2006
privind aprobarea coninutului Formularului Standard Natura 2000 i a manualului de completare a
acestuia
Cod
Nr. Supr.
Natura Denumire habitat % Reprez Conserv Global
crt. rel.
2000
1. 92A0 Zvoaie cu Salix alba i Populus alba 0,05 B C B B
Comuniti de lizier cu ierburi
nalte higrofile de la nivelul
2. 6430 0,02 B C B B
cmpiilor, pn la cel montan i
alpin
Pduri ripariene mixte cu Quercus
robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior
3. 91F0 3 A C B B
sau Fraxinus angustifolia, din lungul
marilor ruri (Ulmenion minoris)
Pduri balcano-panonice de cer i
4. 91M0 20 A C B B
gorun
5. 91Y0 Pduri dacice de stejar i carpen 25 A C B B

n urma evalurilor efectuate n teren n vederea elaborrii Planului de management s-au

constatat urmtoarele ponderi ocupate de habitatele de interes comunitar n cadrul ariei
naturale protejate:

35 / 50
 Suprafaa
Cod
Denumire Habitat % din suprafaa
Habitat Hectare
sitului
92A0 Zvoaie cu Salix alba i Populus alba 176,5 1,94
Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus
91F0 laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, 1128,7 12,43
din lungul marilor ruri - Ulmenion minoris
91Y0 Pduri dacice de stejar i carpen 2289,7 25,55
91M0 Pduri balcano-panonice de cer i gorun 1412,3 15,56
Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de
6430 8 0,088
la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i alpin
Total suprafa habitate de interes comunitar 5015,2 55,25
Alte terenuri suprafee neocupate de habitate de interes
4061,8 44,75
comunitar
Total suprafa sit 9077 100

n tabelele nr. 2 i 3 sunt prezentate speciile de interes conservativ pentru care a fost
desemnat situl de importan comunitar ROSCI0386 Rul Vedea, precum i efectivele
populaionale estimate i evaluarea criteriilor conform Ordinului ministrului mediului i
gospodririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea coninutului Formularului Standard
Natura 2000 i a manualului de completare a acestuia.

Tabel nr. 2 - Lista speciilor enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost
desemnat ROSCI0386 Rul Vedea i evaluarea efectivelor populaionale la nivelul sitului Natura 2000
Cod
Nr. Populaie
Natura Denumire specie Reproducere Iernat Pasaj
crt. rezident
2000
Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa a II-a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1. 1188 Bombina bombina P - - -
2. 1166 Triturus cristatus P - - -
Specii de peti enumerate n anexa a II-a Directivei Consiliului 92/43/CEE
3. 2511 Gobio kessleri P - - -
4. 1146 Sabanejewia aurata P - - -
5. 1149 Cobitis taenia P - - -
6. 1134 Rhodeus sericeus amarus P
Specii de nevertebrate enumerate n anexa a II-a Directivei Consiliului 92/43/CEE
7. 1088 Cerambyx cerdo P - - -
8. 1083 Lucanus cervus P - - -
9. 1089 Morimus funereus P - - -

36 / 50
 Tabel nr. 3 - Lista speciilor enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost
desemnat ROSCI0386 Rul Vedea i evaluarea criteriilor conform Ordinului ministrului mediului i
gospodririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea coninutului Formularului Standard Natura 2000 i a
manualului de completare a acestuia
Cod
Nr.
Natura Denumire specie Sit. Pop. Conserv. Izolare Global
crt.
2000
Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa a II-a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1. 1188 Bombina bombina C B C B
2. 1166 Triturus cristatus C B C B
Specii de peti enumerate n anexa a II-a Directivei Consiliului 92/43/CEE
3. 2511 Gobio kessleri C B C B
4. 1146 Sabanejewia aurata C C C C
5. 1149 Cobitis taenia C C C C
6. 1134 Rhodeus sericeus amarus C B C B
Specii de nevertebrate enumerate n anexa a II-a Directivei Consiliului 92/43/CEE
7. 1088 Cerambyx cerdo D B C B
8. 1083 Lucanus cervus C B C B
9. 1089 Morimus funereus C B C B

Dup cum anterior s-a menionat, ca urmare a studiilor efectuate asupra ihtiofaunei n cadrul
proiectului Conservarea patrimoniului natural al sitului de importan comunitar Rul Vedea,
implementat de Agenia Romn de Consultan, se constat c n cadrul sitului Natura 2000 lipsete
specia Gobio kessleri (este mai mult ca sigur prezena doar pe Rul Vedea n aval de
localitatea Alexandria, respectiv n afara sitului Natura 2000), iar pe de alt parte au fost
identificate alte 2 specii de peti de interes comunitar, respectiv Barbus meridionalis i
Misgurnus fosilis.

n tabelul nr. 4 sunt prezentate i descrise sumar tipurile de habitate de interes conservativ
pentru care a fost desemnat situl de importan comunitar ROSCI0386 Rul Vedea. De
asemenea, n cadrul acestui tabel sunt incluse observaii privind poteniala prezen a acestor
tipuri de habitate de interes comunitar n zona de implementare a obiectivului de investiii.
Tabel nr. 4 Prezena/absena habitatelor de interes conservativ la nivelul sitului de importan comunitar
ROSCI0386 Rul Vedea n zona de implementare a obiectivului de investiii
Observaii privind
Cod poteniala prezen a
Nr. Denumire tip habitat
Natura Descrierea tipului de habitat tipului de habitat n
crt. de interes comunitar
2000 zona de implementare
a proiectului
Acest tip de habitat cuprinde pdurile n zona de
Zvoaie cu Salix alba i
1. 92A0 ripariene, zvoaie sub form de galerii implementare a
Populus alba
din bazinul mediteranean dominate de proiectului nu au fost

37 / 50
 Salix alba i S. fragilis sau specii de slcii identificate suprafee de
nrudite cu acestea i pduri teren acoperite cu
mediteranean central-eurasiatice asociaii vegetale cu
nultistratificate cu specii de Populus ssp., coresponden la acest
Ulmus ssp., Salix ssp., Alnus ssp., Acer tip de habitat.
ssp., Tamarix ssp., Juglans regia i liane. n
sudul Romniei, pe Valea Dunrii i Analiznd informaiile
vile afluenilor apar de-a lungul vectoriale furnizate n
rurilor uneori pduri-galerii dominate cadrul proiectului
de plop alb (Populus alba), care se apropie Conservarea
de cele din regiunea mediteranean. patrimoniului natural al
Unele specii tipic mediteraneene lipsesc sitului de importan
din ele, dar comparndu-se componena comunitar Rul Vedea
pdurilor din regiunea Mrii Mediterane cu privire la distribuia
cu cele din sudul Romniei, se constat acestui tip de habitat n
asemnri evidente. Aceste pduri- cadrul sitului Natura
galerii fac tranziia ntre zvoaiele 2000 se constat c pe
regiunii mediteraneene i cele din amplasamentele
Europa central. proiectului i n
Habitatul poate fi identificat pe grinduri vecintatea acestora nu
nisipoase din preajma albiei rurilor, exist suprafee ocupate
grinduri de mal din lunci, suprafee slab de acest tip de habitat.
nclinate din lunci care fac legtura cu
grindurile de mal cu locurile joase de sub
teras, depresiuni nguste, puin adnci.
Specii de plante cheie: Salix alba, Populus
alba, Quercus robur, Q. pedunculiflora,
Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisae,
Rubus caesius, Vitis vinifera ssp. sylvestris,
Galium rubioides, Ulmus laevis, U. minor,
Acer campestre, Brachypodium sylvaticum,
Asparagus verticillatus, A. tenuifolius, A.
officinalis.
Asociaii vegetale specifice: Salici-
Populetum Meijer-Drees 1936, Salicetum
albae-fragilis Issler 1926 em. Soo 1957,
Quercetum robori-pedunculiflorae Simon
1960, Fraxinetum palissae (Simon 1960)
Krausch 1965.
Principalele ameninri la adresa acestui
tip de habitate const n drenarea
suprafeelor de teren ocupate de acest
habitat, precum i de defriarea
necontrolat.
Comuniti de lizier Comuniti de lizier, de pe malul apelor n zona de
cu ierburi nalte se caracterizeaz prin specii de talie implementare a
2. 6430 higrofile de la nivelul nalt fiind foarte diversificate n proiectului nu au fost
cmpiilor, pn la cel componena floristic i structur.Tipul identificate suprafee de
montan i alpin de habitat este reprezentat prin mai teren acoperite cu

38 / 50
multe subtipuri. Subtip 37.7 cuprinde asociaii vegetale cu
comuniti nitrofile de buruieniuri coresponden la acest
nalte de pe marginea apelor i de-a tip de habitat.
lungul lizierei arboretelor. Ele aparin
ordinelor Glecometalia hederaceae i Analiznd informaiile
Convuletalia sepium (Senecion vectoriale furnizate n
fluviatilis, Aegopodion podagrariae, cadrul proiectului
Convolvulion sepium, Filipendulion). Conservarea
Subtip rspndit n toat ara, mai ales n patrimoniului natural al
luncile rurilor, ndeosebi pe cursurile sitului de importan
lor mijlocii i inferioare. Subtip 37.8 comunitar Rul Vedea
cuprinde vegetaia de talie nalt de pe cu privire la distribuia
malul prurilor din vile etajului acestui tip de habitat n
montan i subalpin aparinnd clasei cadrul sitului Natura
Betulo-Adenostyletea. Subtipul se 2000 se constat c pe
ntlnete pe malurile prurilor de amplasamentele
munte din toi Carpaii. proiectului i n
Specii de plante cheie: Glechoma vecintatea acestora nu
hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio exist suprafee ocupate
fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica de acest tip de habitat.
archangelica, Petasites hybridus, Cirsium
oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, n plus, este foarte puin
Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, probabil prezena unor
Geranium robertianum, Silene dioica, asociaii vegetale cu
Lamium album, Crepis paludosa, Lysimachia coresponden la acest
punctata, Aconitum lycoctomum, Aconitum tip de habitat de interes
napellus, Geranium sylvaticum, Trollius comunitar. Afirmaia
europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita este confirmat de
alpina .a. faptul c altitudinea
Asociaii vegetale specifice: Cardo kerneri- maxim a SCI Rul
Festucetum carpaticae (Pucaru et al. 1956) Vedea este de 158
Coldea 1990 syn. Festucetum carpaticae mdMN (conform
Pucaru et al. 1956, Aconitetum taurici formularului standard
Borza 1934 ex Coldea 1990 syn. Natura 2000), iar plaja
Aconitetum taurici retezatense Borza 1934, altitudinal n care
Adenostylo-Doronicetum austriaci Horvat diversele asociaii
1956 syn. Adenostyletum alliariae vegetale incluse n acest
banaticum Borza 1946, Cicerbitetum alpinae tip de habitat au fost
Bolleter 1921 syn. Adenostylo- indentificate conform
Cicerbitetum alpinae Br.-Bl. 1950, Cirsio diverselor lucrri de
waldsteinii-Heracleetum transsilvanici specialitate este de 500
Pawl. et Walas 1949 syn. Cardueto- 2.260 mdMN (a se
Heracleetum palmati Beldie 1967, analiza fact sheet-ul
Heracleetum palmati auct. rom., Senecioni- tipului de habitat
Rumicetum alpini Horv. 1919 em. Coldea elaborat de ctre Prof.
(1986) 1990 syn. Rumicetum alpini auct. Dr. Drgulescu
rom., Urtico dioicae-Rumicetum alpini Constantin).
(erbnescu 1939) corr. Oltean et Dihoru
1986, Chenopodietum subalpini Br.-Bl.

39 / 50
 1944, Rumici obtusifoliae-Urticetum dioicae
Kornas 1968 syn. Rumicetum obtusifolii
auct. rom., as. Urtica dioica-Rumex
obtusifolius Anghel et al. 1965, Petasitetum
kablikiani Szafer, Kulcz. Et Pawl. 1926
syn. Petasitetum glabrati Morariu 1943,
Telekio-Petasitetum hybridi (Morariu 1967)
Resmeri et Raiu 1974 syn. Petasitetum
hybridi auct. rom., Aegopodio-Petasitetum
hybridi auct. rom., Telekio-Petasitetum
albae Beldie 1967, Petasitetum albae
Dihoru 1975, Petasiteo-Telekietum speciosae
Morariu 1967, Telekio-Filipenduletum
Coldea 1996, Telekio speciosae-Aruncetum
dioici Oroian 1998, Angelico-Cirsietum
oleracei R. Tx. 1937, Scirpetum sylvatici
Ralski 1931 emend. Schwich 1944,
Filipendulo-Geranietum palustris W. Koch
1926, Chaerophyllo hirsuti-Filipenduletum
Niemann et al. 1973.
Acest tip de habitat este rspndit n
luncile rurilor mari, n zona pdurilor
de stejar. Sunt supuse inundrii prin n zona de
creterea periodic a nivelului apei i se implementare a
dezvolt pe depozite aluviale recente. proiectului nu au fost
Habitatul poate fi identificat la altitudini identificate suprafee de
cuprinse ntre 15-150 m, pe terase nalte teren acoperite cu
plane, uneori inundabile din luncile asociaii vegetale cu
marilor ruri. coresponden la acest
Specii de plante cheie: Quercus robur, tip de habitat.
Ulmus laevis, Ulmus minor, Ulmus glabra,
Pduri ripariene mixte Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia, Analiznd informaiile
cu Quercus robur, Populus nigra, Populus canescens, Humulus vectoriale furnizate n
Ulmus laevis, Fraxinus lupulus, Vitis vinifera ssp. sylvestris, cadrul proiectului
3. 91F0 excelsior sau Fraxinus Hedera helix, Leucojum aestivum. Conservarea
angustifolia, din lungul Asociaii vegetale specifice: Fraxino patrimoniului natural al
marilor ruri danubialis-Ulmetum Soo 1936 corr. 1963; sitului de importan
(Ulmenion minoris) Quercetum roboris-pedunculiflorae Simon comunitar Rul Vedea
1960 (syn.: Fraxino angustifoliae- cu privire la distribuia
Quercetum pedunculiflorae Chifu et al. acestui tip de habitat n
(1998) 2004); Fraxino pallisae-Quercetum cadrul sitului Natura
pedunculiflorae (Popescu et al. 1979) 2000 se constat c pe
Oprea 1997; Fraxinetum pallisae (Simon amplasamentele
1960) Krausch 1965 (syn. Ulmeto minoris- proiectului i n
Fraxinetum pallisae Borza ex Sanda 1970). vecintatea acestora nu
Acest tip de habitat a devenit foarte rar exist suprafee ocupate
datorit transformrii luncilor n terenuri de acest tip de habitat.
agricole i a nlocuirii pdurilor ripariale
naturale cu monoculturi de plopi hibrizi.

40 / 50
 Pdurile sub-continentale termo-xerofile
de cer (Quercus cerris), gorun (Quercus
petraea) i grni (Quercus frainetto) sunt
rspndite n regiunile colinar-deluroase
panonice i nord-balcanice. De remarcat
este prezena ararului ttresc (Acer
tataricum), specie continental, lipsind
ns specii tipic submediteraneene, cum
sunt crpinia (Carpinus orientalis) i
n zona de
ghimpele (Ruscus aculeatus).
implementare a
Specii de plante cheie: Quercus petraea Q.
proiectului nu au fost
dalechampii, Q. polycarpa, Q. cerris, Q.
identificate suprafee de
frainetto, Acer tataricum, Tilia tomentosa,
teren acoperite cu
Ligustrum vulgare, Euonymus europaeus,
asociaii vegetale cu
Festuca heterophylla, Carex montana, Poa
coresponden la acest
nemoralis, Potentilla alba, Potentilla
tip de habitat.
micrantha, Tanacetum corymbosum,
Campanula persicifolia, Digitalis
Analiznd informaiile
grandiflora, Vicia cassubica, Viscaria
vectoriale furnizate n
vulgaris, Lychnis coronaria, Achillea distans,
Pduri balcano- cadrul proiectului
Silene nutans, Hieracium sabaudum,
4. 91M0 panonice de cer i Conservarea
Galium schultesii, Lathyrus niger,
gorun patrimoniului natural al
Peucedanum oreoselinum, Helleborus
sitului de importan
odorus, Asperula taurina, Luzula forsteri,
comunitar Rul Vedea
Brachypodium sylvaticum, Crocus flavus,
cu privire la distribuia
Carex praecox.
acestui tip de habitat n
Asociaii vegetale specifice: Quercetum
cadrul sitului Natura
petraeae-cerris So (1957) 1969 (including
2000 se constat c pe
the subass. tilietosum tomentosae Pop et
amplasamentele
Cristea 2000); Aremonio-Quercetum
proiectului i n
petraeae Hoborka 1980; Tilio argenteae-
vecintatea acestora nu
Quercetum petraeae-cerris So 1957;
exist suprafee ocupate
Quercetum cerris Georgescu 1941;
de acest tip de habitat.
Quercetum frainetto-cerris (Georgescu
1945) Rudski 1949; Carpino-Quercetum
cerris Klika 1938 (Bocaiu et al. 1969);
Quercetum frainetto Paun 1964; Fraxino
orni-Quercetum dalechampii Doni 1970;
Nectaroscordo-Tilietum tomentosae Donita
1970; Galantho plicatae-Tilietum tomentosae
Donita 1968; Orno-Quercetum
praemoesicum Roman 1974.
Tipul de habitat cuprinde pduri de n zona de
carpen (Carpinus betulus) i diferite specii implementare a
de Quercus de pe dealurile peri- i proiectului nu au fost
Pduri dacice de stejar
5. 91Y0 intracarpatice, n etajul nemoral, identificate suprafee de
i carpen
subetajul pdurilor de gorun i de teren acoperite cu
amestec cu gorun, iar pe dealurile din asociaii vegetale cu
vestul, nordul i centrul Romniei, n coresponden la acest

41 / 50
 zona pdurilor de stejar, subzona tip de habitat.
pdurilor de stejari mezofili.
Specii de plante cheie: Carpinus betulus, Analiznd informaiile
Quercus robur, Quercus petraea, Quercus vectoriale furnizate n
dalechampii, Quercus cerris, Quercus cadrul proiectului
frainetto, Tilia tomentosa, Pyrus pyraster, Conservarea
Fraxinus excelsior, Carex brevicollis, patrimoniului natural al
Dentaria quinquefolia, Carpesium cernuum, sitului de importan
Crataegus pentagyna, Melampyrum comunitar Rul Vedea
bihariense, Ornithogalum flavescens, cu privire la distribuia
Scutellaria altissima. acestui tip de habitat n
Asociaii vegetale specifice: Aro orientalis- cadrul sitului Natura
Carpinetum (Dobrescu et Kovacs 1973) 2000 se constat c pe
Tuber 1992; Dentario bulbiferae- amplasamentele
Quercetum petraeae Resmeri (1974) 1975; proiectului i n
Lathyro hallersteinii-Carpinetum Coldea vecintatea acestora nu
1975; Tilio tomentosae-Carpinetum betuli exist suprafee ocupate
Doni 1968; Melampyro bihariense- de acest tip de habitat.
Carpinetum (Borza 1941) Soo 1964 em.
Coldea 1975; Ornithogalo-Tilio-Quercetum
Dihoru 1976; Tilio tomentosae-Quercetum
dalechampii Srbu 1978.

n tabelul nr. 5 sunt prezentate speciile de interes conservativ pentru care a fost desemnat
situl de importan comunitar ROSCI0386 Rul Vedea, aspecte relevante privind ecologia i,
dup caz, etologia acestora, precum i aspecte privind poteniala prezen a acestora n zona
de implementare a obiectivului de investiii.

Tabel nr. 5 Prezena/absena speciilor de interes conservativ la nivelul sitului de importan comunitar
ROSCI0386 Rul Vedea n zona de implementare a obiectivului de investiii
Observaii privind
Cod Habitate specifice utilizate, poteniala prezen a
Nr.
Natura Denumire specie observaii ecologice i sau etologice speciei n zona zona de
crt.
2000 privind speciile de interes comunitar implementare a
proiectului
Izvoraul cu burt roie nu este un n zona de
batracian pretenios. Triete n orice implementare a
ochi de ap, temporar sau permanent, obiectivului de investiii
la altitudini ntre 0-400 m. Specia este aceast specie nu a fost
prezent n lacurile din lunca i delta identificat.
1. 1188 Bombina bombina Dunrii, pe maluri sau n zonele cu
vegetaie, cel mai adesea fiind gsit n Analiznd informaiile
blile temporare. vectoriale furnizate n
Este o specie cu activitate diurn, cadrul proiectului
predominant acvatic. Intr n ap Conservarea
primvara devreme, n martie i se patrimoniului natural al

42 / 50
 retrage pentru hibernare n octombrie.
Ierneaz pe uscat, n ascunziuri.
n zonele de contact cu specia Bombina
variegata hibrideaz cu aceasta.
Dei prezint un areal vast, specia
este afectat de activitile antropice.
Distrugerea, degradarea i
fragmentarea habitatelor (att a celor
acvatice ct i a celor terestre) sunt
principalele forme de ameninare la
adresa speciei.
Tritonul cu creast este o specie
predominant acvatic, prefernd ape
stagnante mari i adnci, cu vegetaie
palustr. Deseori poate fi ntlnit n
bazine artificiale (locuri de adpat,
iazuri, piscine). n perioada de via
terestr prefer pajitile umede.
Datorit dimensiunilor mari nu se
reproduce n bli temporare mici.
Este frecvent n iazuri i lacuri, mai
ales dac exist vegetaie acvatic n
care s se poat ascunde.
Reproducerea are loc n martie iar
2. 1166 Triturus cristatus adulii pot rmne n ap pn n patrimoniului natural al
mai-iunie.
Este o specie extrem de vorace,
hrnindu-se att cu mormoloci ct i
cu tritoni mai mici sau larve. Pe uscat
poate fi gsit n vecintatea apei. n
pofida dimensiunilor mari se
deplaseaz repede, att n mediul
acvatic ct i n cel terestru.
Degradarea i distrugerea habitatelor
acvatice de reproducere i
fragmentarea habitatelor terestre
adiacente reprezint principalele
forme de ameninare a speciei.
Petrocul, numit i porcuorul de
nisip, este o specie de pete relativ
rspndit n Romnia.
Specia habiteaz n cursul mijlociu al
rurilor mari din partea inferioar a
3. 2511 Gobio kessleri zonei scobarului i pn n zona
crapului, precum i n unele ruri
mici de es, unde poate fi ntlnit n
zona cleanului.
Prezena speciei este legat de o
vitez a apei de 45 - 65, rar pn la 90
sitului de importan
comunitar Rul Vedea
cu privire la distribuia
speciei n cadrul sitului
Natura 2000 se constat
c pe amplasamentele
proiectului i n
vecintatea acestora nu
exist habitate utilizate
de ctre aceast specie.
n zona de
implementare a
obiectivului de investiii
aceast specie nu a fost
identificat.
Analiznd informaiile
vectoriale furnizate n
cadrul proiectului
Conservarea
sitului de importan
comunitar Rul Vedea
cu privire la distribuia
speciei n cadrul sitului
Natura 2000 se constat
c pe amplasamentele
proiectului i n
vecintatea acestora nu
exist habitate utilizate
de ctre aceast specie.
Analiznd informaiile
furnizate n cadrul
Planului de
management al
ROSCI0386 Rul Vedea
(aflat n prezent n
procedur de avizare la
autoritatea competent
pentru protecia
mediului), se constat
faptul c aceast specie
43 / 50
 cm/s. Aceast plaj de vitez a apelor
curgtoare este caracteristic rurilor
de cmpie, i anume poriunilor lor
puin adnci, cu substrat nisipos.
Indivizii speciei sunt numeroi i
triesc n crduri mari de pn la
cteva sute de exemplare. Puietul
formeaz crduri mari, care stau n
apa mai lent curgtoare.
Reproducerea are loc n luna iunie.
Hrana const mai ales din diatomee,
mai apoi din nevertebrate.
Dunria triete n ape dulci
curgtoare din zona montan pn la
es. Prefer substratul de pietri cu
nisip dar se ntlnete i n poriunile
exclusiv nisipoase. Unele subspecii au
preferin i pentru substrat
4. 1146 Sabanejewia aurata bolovnos. Hrana const din
diatomee i nevertebrate.
n rurile nisipoase n cea mai mare
parte a timpului se ngroap n nisip.
Evit rurile/sectoarele cu nmol.
Pe teritoriul naional specia are un
areal ntins.
Zvrluga este o specie de pete cu o
rspndire larg pe teritoriul
Romniei, habitnd n ape lent
curgtoare, cu fund nisipos, argilos,
mlos, mai rar pietros, dar i n ape
stttoare, evitnd ns n general pe
cele cu mult ml. n bli poate fi
ntlnit n acele acvatorii care au
substratul tare, nisipos sau argilos.
5. 1149 Cobitis taenia Adesea indivizii se ngroap complet
n ml sau nisip i caut hrana mai
mult noaptea.
Reproducerea are loc din luna aprilie
pn n luna iunie, att n ap
stttoare, ct i cea curgtoare. Icrele
sunt adezive. Baza trofic a zvrlugii
este alctuit din nevertebrate i alge.
La nivel naional specia nu este
considerat ca fiind vulnerabil.
nu este prezent n
perimetrul sitului
Natura 2000.
Rezultatele studiilor
efectuate n cadrul
proiectului Conservarea
patrimoniului natural al
sitului de importan
comunitar Rul Vedea
relev faptul c specia
apare doar n aval de
localitatea Alexandria,
respectiv n afara sitului
Natura 2000.
Analiznd informaiile
vectoriale furnizate n
cadrul proiectului
Conservarea
patrimoniului natural al
sitului de importan
comunitar Rul Vedea
cu privire la distribuia
acestei specii n cadrul
sitului Natura 2000 se
constat c n albia
minor a Prului
Tecuci aceast specie nu
habiteaz.
Analiznd informaiile
vectoriale furnizate n
cadrul proiectului
Conservarea
patrimoniului natural al
sitului de importan
comunitar Rul Vedea
cu privire la distribuia
acestei specii n cadrul
sitului Natura 2000 se
constat prezena
acestei specii n albia
minor a Prului
Tecuci n sectorul vizat
de descrcarea apelor
epurate i dezinfectate.
Avnd n vedere faptul
c staia de epurare a
fost proiectat astfel
nct s asigure
44 / 50
 ncadrarea apelor
epurate n limitele
prevzute de
Normativul
NTPA001/2002, se poate
afirma c ihtiofauna,
inclusiv cea de interes
conservativ n
perimetrul SCI Rul
Vedea, nu va fi afectat
semnificativ n sectorul
situat aval de gura de
descrcare a canalului
de evacuare a apelor
epurate.
Analiznd informaiile
vectoriale furnizate n
cadrul proiectului
Conservarea
patrimoniului natural al
sitului de importan
comunitar Rul Vedea
cu privire la distribuia
Boara este o specie de pete care
acestei specii n cadrul
triete exclusiv n ape dulci. Prefer
sitului Natura 2000 se
apele stttoare sau ncete, de aceea n
constat prezena
ruri se ntlnete mai ales n braele
acestei specii n albia
laterale, dar este destul de frecvent i
minor a Prului
n plin curent, pn aproape de zona
Tecuci n sectorul vizat
montan a rurilor. Rspndirea
de descrcarea apelor
acestei specii este strns legat de
epurate i dezinfectate.
prezena lamelibranhiatelor Unio sau
6. 1134 Rhodeus sericeus amarus Anodonta. Nu ntreprinde migraii.
Avnd n vedere faptul
Reproducerea are loc de la sfritul
c staia de epurare a
lunii aprilie pn n luna august.
fost proiectat astfel
Reproducerea are loc n porii, fiecare
nct s asigure
femel depunnd icrele de mai multe
ncadrarea apelor
ori n decursul unui sezon. Icrele sunt
epurate n limitele
depuse n cavitatea branhial a
prevzute de
lamelibranhiatelor din genurile Unio
Normativul
i Anodonta.
NTPA001/2002, se poate
Se hrnete cu plancton i vegetale.
afirma c ihtiofauna,
inclusiv cea de interes
conservativ n
perimetrul SCI Rul
Vedea, nu va fi afectat
semnificativ n sectorul
situat aval de gura de
descrcare a canalului

45 / 50
 de evacuare a apelor
epurate.
Croitorul mare al stejarului este o
specie de coleopter cu activitatea
adulilor nocturn i crepuscular.
Habitatele corespunztoare ecologiei
speciei sunt pdurile btrne de stejar
sau gorun. Prefer arborii btrni,
izolai n luminiuri sau la marginea
pdurii, mai ales cei parial atacai de
ali duntori. Larva se dezvolt n
trunchiul stejarilor timp de 2-3 ani (n
Amplasamentul
funcie de condiiile de mediu).
proiectului nu
Specia se dezvolta n lemnul
corespunde cerinelor
stejarului, castanului, fagului,
ecologice de habitat ale
nucului, ulmului, frasinului. Femela
speciei.
depune ouale cate 2-3 n crpturile
7. 1088 Cerambyx cerdo n zona de
sau rnile scoarei. Dup circa 14 zile
implementare a
apare larva, care iniial se hrnete cu
obiectivului de investiii
scoar, iar mai apoi ptrunde n
nu au fost identificate
lemn. Perioada de dezvoltare (de la
suprafee acoperite cu
ou pn la adult) dureaz de regula 3
vegetaie forestier.
ani, ns uneori se poate prelungi
pn la 5 ani. Adulii zboar n
perioada mai-iulie. Ziua, adulii se
ascund n coroanele arborilor, i n
scorburi. Aciunea de conservare a
speciei necesit meninerea n fond
forestier a stejarilor btrni, atacai
sau parial uscai i diminuarea pn
la eliminare a utilizrii insecticidelor
n pduri.
Rdaca este o specie de coleopter
nocturn cu dimorfism sexual
accentuat, rdaca habiteaz n
pdurile btrne de stejar sau gorun. Amplasamentul
Specia poate fi ntlnit i n zonele de proiectului nu
silvostep i step. Ciclul reproductiv corespunde cerinelor
dureaz 5-6 ani, n funcie de factorii ecologice de habitat ale
climatici. Larva se dezvolt n lemnul speciei.
8. 1083 Lucanus cervus putrezit al arborilor cu frunze n zona de
cztoare (stejar, mesteacan, frasin implementare a
etc.), hrnindu-se cu reziduurile obiectivului de investiii
lemnoase putrezite din scorburile. nu au fost identificate
Gndacii tineri apar toamna, ns nu suprafee acoperite cu
prsesc camera larvar pn n vegetaie forestier.
primavara urmatoare. n decursul
zilei adulii pot fi observati pe
trunchiurile stejarilor i altor arbori.
46 / 50
 Adulii zboar n amurg n decursul
perioadei mai-iulie.
Croitorul de piatr este o specie de
Amplasamentul
coleopter nocturn i nezburtoare.
proiectului nu
Specia habiteaz n pduri btrne de
corespunde cerinelor
foioase. Adulii se pot observai pe
ecologice de habitat ale
trunchiurile arborilor uscai pe picior
speciei.
sau czui, parial uscai, sau atacai
9. 1089 Morimus funereus n zona de
de ali duntori, dar i pe sol. Larva
implementare a
se dezvolt n trunchiuri i ramuri
obiectivului de investiii
groase timp de 4-5 ani (n funcie de
nu au fost identificate
condiiile de mediu). Adulii pot fi
suprafee acoperite cu
observai n perioada mai-iulie.
vegetaie forestier.
Specia este polifag.

Dup cum anterior s-a menionat, ca urmare a studiilor efectuate asupra ihtiofaunei n
cadrul proiectului Conservarea patrimoniului natural al sitului de importan comunitar Rul
Vedea, implementat de Agenia Romn de Consultan, se constat c n cadrul sitului
Natura 2000 ROSCI0386 Rul Vedea au fost identificate 2 specii de peti de interes
comunitar nelistate n Formularul standard Natura 2000, respectiv Barbus meridionalis i
Misgurnus fosilis. Dintre acestea, ca urmare a analizei informaiilor vectoriale furnizate n
cadrul proiectului Conservarea patrimoniului natural al sitului de importan comunitar Rul
Vedea se constat prezena speciei Barbus meridionalis n albia minor a Prului Tecuci n
sectorul vizat de descrcarea apelor epurate i dezinfectate.

X. b). Numele i codul ariei naturale protejate de interes comunitar

Amplasamentul analizat se afl localizat parial n perimetrul sitului de importan

comunitar Rul Vedea, cod Natura 2000: ROSCI0386.

X. c). Prezena i efectivele/suprafeele acoperite de specii i habitate de interes comunitar

n zona proiectului

Ca urmare a analizei efectuate asupra amplasamentelor proiectului i n baza informaiilor

furnizate de Planul de management al sitului Natura 2000 realizat n cadrul proiectului
Conservarea patrimoniului natural al sitului de importan comunitar Rul Vedea, implementat
de Agenia Romn de Consultan, se constat urmtoarele aspecte:

- Pe amplasamentele aflate n extravilanul comunei Dobroteti nu au fost

identificate asociaii vegetale cu coresponden n clasificarea habitatelor de interes

47 / 50
 comunitar. Informaiile vectoriale furnizate n cadrul proiectului anterior amintit
relev faptul c n zona de interes a investiiei nu exist suprafee ocupate de
habitate de interes comunitar.

- Pe amplasamentele aflate n extravilanul comunei Dobroteti nu au fost

identificate habitate acvatice care s corespund cerinelor ecologice de habitat ale
speciilor de amfibieni de interes comunitar Bombina bombina i Triturus cristatus.
Informaiile vectoriale furnizate n cadrul proiectului anterior amintit relev faptul
c n zona de interes a investiiei nu exist suprafee ocupate de de ctre aceste
specii de amfibieni.

- Pe amplasamentele aflate n extravilanul comunei Dobroteti nu au fost

identificate suprafee ocupate de habitate forestiere. n acest sens este evident
faptul c n zona de interes a proiectului nu habitaz niciuna dintre speciile xilofile
de coleoptere de interes comunitar, respectiv Cerambyx cerdo, Lucanus cervus i
Morimus funereus. Dispribuia acestor specii evaluat n cadrul proiectului
Conservarea patrimoniului natural al sitului de importan comunitar Rul Vedea
relev acest aspect.

- Din analiza informaiilor vectoriale realizate n cadrul proiectului Conservarea

patrimoniului natural al sitului de importan comunitar Rul Vedea, precum i a
informaiilor furnizate de Planul de management al ROSCI0386 Rul Vedea, se
constat c pe sectorul Prului Tecuci, n zona de descrcare a apelor epurate i
dezinfectate, habiteaz speciile de peti de interes comunitar Cobitis taenia, Rhodeus
sericeus amarus i Barbus meridionalis, ultima fiind o specie nelistat n Formularul
standard Natura 2000 al ROSCI0386 Rul Vedea.

X. d). Proiectul propus nu are legtur direct cu managementul conservrii sitului de

importan comunitar ROSCI0386 Rul Vedea i nici nu este necesar pentru acesta.
Proiectul nu vizeaz n mod direct implementarea de msuri care s conduc la meninerea
i/sau mbunatirea strii de conservare a habitatelor i/sau speciilor de interes conservativ
pentru care a fost declarat situl de importan comunitar ROSCI0386 Rul Vedea, scopul
principal al proiectului fiind cel de mbuntire a calitii vieii locuitorilor din localitatea
Dobroteti.

Cu toate acestea trebuie specificat faptul c, n mod indirect, proiectul va conduce la

mbuntirea calitii mediului, respectiv a factorilor de mediu ap i biodiversitate.

48 / 50
X. e). Estimarea impactului potenial al proiectului asupra speciilor i habitatelor de
interes comunitar din zona sitului de importan comunitar ROSCI0386 Rul Vedea

Majoritatea obiectivelor sistemului de canalizare propus se vor amplasa pe terenuri aflate n

intravilanul localitii Dobroteti (colectoarele de canalizare si statiile de pompare ape uzate
pe trama stradala a comunei). Aceste amplasamente nu includ suprafee ocupate de
ecosisteme terestre i/sau acvatice naturale sau seminaturale.

Statia de epurare si canalul de deversare sunt amplasate in extravilanul comunei Dobroteti

(tarlaua 51, parcela 39, teren introdus in domeniul public prin hotararea consiliului local nr.
19 din 04.12.2008,pozitie inventar 206; HG1483/2009). Acest amplasament, n suprafa de
2.150 mp, se afl n categoria de teren arabil, fiind lipsit de suprafee ocupate de ecosisteme
terestre i/sau acvatice naturale sau seminaturale.

De asemenea, accesul la statia de epurare se face din drumul existent, drum ce se

intersecteaza cu DN65A si este introdus in domeniul public prin hotararea consiliului local
nr.5.din11.03.2009, pozitie inventar 207; HG1483/2009. Pe acest amplasament nu exist
suprafee ocupate de ecosisteme terestre i/sau acvatice naturale sau seminaturale.

Amplasamentul staiei de epurare se afl la circa 82 m distan de situl de importan

comunitar ROSCI0386 Rul Vedea. Distana dintre gura de vrsare a apelor epurate i
dezinfectate n Prul Tecuci i limita sitului de importan comunitar ROSCI0386 Rul
Vedea este de circa 6 m.

Din analiza informaiilor vectoriale realizate n cadrul proiectului Conservarea patrimoniului

natural al sitului de importan comunitar Rul Vedea, precum i a informaiilor furnizate de
Planul de management al ROSCI0386 Rul Vedea, se constat c pe amplasamentele situate
n extravilan, precum i n vecintatea acestora nu exist suprafee ocupate de habitate de
interes comunitar sau de habitate corespunztoare cerinelor ecologice ale speciilor de
coleoptere (Cerambyx cerdo, Lucanus cervus i Morimus funereus) i de amfibieni de interes
comunitar (Bombina bombina i Triturus cristatus).

n baza informaiilor menionate anterior se constat c pe sectorul Prului Tecuci, n zona

de descrcare a apelor epurate i dezinfectate, habiteaz speciile de peti de interes
comunitar Cobitis taenia, Rhodeus sericeus amarus i Barbus meridionalis, ultima fiind o specie
nelistat n Formularul standard Natura 2000 al ROSCI0386 Rul Vedea. Avnd n vedere
faptul c staia de epurare a fost proiectat astfel nct s asigure ncadrarea apelor epurate n
limitele prevzute de Normativul NTPA001/2002, se poate afirma c fauna acvatic, inclusiv
cea de interes conservativ din perimetrul ROSCI0386 Rul Vedea, nu va fi afectat n mod
semnificativ n sectorul situat aval de gura de descrcare a canalului de evacuare a apelor
epurate.

49 / 50
Avnd n vedere cele menionate anterior, considerm c implementarea proiectului nu va
afecta semnificativ niciun habitat i nicio specie de interes conservativ pentru care a fost
desemnat situl de importan comunitar ROSCI0386 Rul Vedea.

De asemenea se poate afirma cu certitudine c implementarea proiectului nu va afecta sub

nicio form integritatea sitului de importan comunitar ROSCI0386 Rul Vedea.

50 / 50