Sunteți pe pagina 1din 3

Calculul hidraulic al canalului rapid

Curentul descărcat trece în general prin mișcare critică în structura de control a curgerii prin
descărcător (deversor frontal de acces, pragul de la capătul aval al canalului colector în sistemul de acces
lateral etc.). La intrarea în canalul rapid, curentul se află în regim rapid și se recomandă să rămână în
acest regim de mișcare pe toată lungimea canalului pentru a evita producerea saltului hidraulic. Curgerea
în canalul rapid poate fi uniformă accelerată sau decelerată, depinzând de pantele și dimensiunile
canalului, precum și de căderea totală de sarcină hidraulică.
1. Determinarea adâncimii normale pe canal corespunzătoare regimului uniform de curgere.
Date de intrare:
b – lățimea canalului; b = 10 m
Q – debitul de apă deversată; debitul cu asigurarea de 1%: Q = Q1% = 87 m3/s
Q = Ω ∙ C ∙ √R ∙ i
Ω – secțiunea udată; Ω = b ∙ h0
Ω
R – raza hidraulică; R = P
P – perimetrul udat; P = b + 2 ∙ h0
Δh – diferența de nivel dintre capătul superior al canalului și capătul inferior al acestuia; Δh = 19 m
L – lungimea canalului; L = 190 m;
Δh
i – panta longitudinală a canalului; i = √ L
1
C – coeficientul lui Chézy; C = n∙R1/6
n – coeficientul de rugozitate ce ține seama de materialele din care este realizat canalul; n = 0,014
b∙h0 ∙1
Q= b∙h0 b∙h0 ∙i
(𝑚3 /𝑠)
n[ ]∙√
b+2∙h0 b+2∙h0

Din relația debitului Q, prin încercări se determină h0.

Se propune h0 = 0,5827 m

Ω = b ∙ h0 = 10 ∙ 0,5827 = 5,827 𝑚2

P = b + 2 ∙ h0 = 10 + 2 ∙ 0,5827 = 11,1654 𝑚
Ω 5,827
R= = 11,1654 = 0,52188 m
P
Δh 19
i = √ L = √190 = 0,316228
1 1
C= = = 79,6 m1/2 /s
n∙R1/6 0,014∙0,521881/6
Q = Ω ∙ C ∙ √R ∙ i = 5,827 ∙ 79,6 ∙ √0,52188 ∙ 0,316228 = 188,37 m3 /s

Se calculează debitul specific al canalului, qcanal:


Q 188,37
q canal = b = → q canal = 18,83 m
canal 10

2. Determinarea pantei critice în canal, i.

α = 1,1 ÷ 1,2
hcr = 2 m

Bcr = bcanal = b = 10 m
Pcr = bcanal + 2 ∙ hcr = 10 + 2 ∙ 2 → Pcr = 14 m
hcr ∙ bcanal hcr ∙ bcanal 2 ∙ 10
R cr = = = → R cr = 1,42857 m
bcanal + 2 ∙ hcr Pcr 14
1 1
Ccr = 1 = 1 → Ccr = 67,3062
n ∙ R cr 6 0,014 ∙ 1,428576
q canal ∙ Pcr 9,1 ∙ 14
i= = → i = 0,1720766 = 17,20766 %
α ∙ Ccr ∙ Bcr 1,1 ∙ 67,3062 ∙ 10
Q2 188,372
icr = Ω2 ∙C2 = 0,58272 ∙67,30622 ∙1,42857 → icr = 0,1624891 = 16,24891 %
cr ∙Rcr

icr < i ↔ 16,24891 % < 17,20766 %

Calculul hidraulic al disipatorului și a rizbermei

hc1 = hc2 – adâncimea apei la intrarea în bazinul disipator;

hcr – adâncimea critică a apei în zona disipatorului;


hcr = hcanal = 2 m;

hc1 = h0 = 0,5827 m

hc2 – adâncimea apei la ieșirea din disipator;


ℎ𝑐1 3
8 ℎ𝑐𝑟 0,5827 8∙23
hc2 = (√1 + 3 − 1) = (√1 + 0,58273 − 1) = 4,95 𝑚
2 ℎ𝑐1 2

d – grosimea radierului;
d = σ ∙ hc2 – haval = 1,1 ∙ 4,95 – 1 = 4,45 m

ls – lungimea saltului hidraulic;


ls = 4,5 (hc2 – hc1) = 4,5 (4,45 – 0,5827) = 17,41 m

lb – lungimea bazinului disipator;


lb = 0,8 ∙ ls = 0,8 ∙ 17,41 = 13,93 m

lr – lungimea rizbermei;
lr ≥ 2,5 ∙ ls = 2,5 ∙ 17,41 = 43,53 m

Bazinul disipator este amplasat la piciorul aval al pragului deversor pe o lungime în care să se
producă disiparea celei mai mari părți a energiei apei prin dezvoltarea saltului hidraulic în apropierea
lucrării (salt înecat). Pentru formarea saltului hidraulic înecat, bazinul disipator poate fi realizat în
funcție de condițiile de racordare cu bieful aval, în următoarele variante:
a) adâncire față de talveg
b) prag disipator în aval deasupra talvegului
c) adâncire parțială de talveg și prag disipator
Bazinele disipatoare, în funcție de materialul folosit, pot fi:
- din saltea de gabioane placate cu beton;
- realizate din prefabricate umplute parțial cu beton;
- realizate din beton monolit.

Rizberma

Se realizează o albie cu o rugozitatea mai mare, care asigură protecția fundului albiei în aval de
pragul disipator prin reducerea macropulsațiilor de presiune și viteză provocate de saltul hidraulic.

Ea are rolul de a împiedica avansarea eroziunilor dinspre aval spre amonte, fiind un element
elastic care se mulează pe profilul crea de eroziune.

Rizberma se poate realiza din:


- prefabricate din beton;
- anrocamente având dimensiunile în funcție de viteza apei în aval de bazinul disipator;
- saci din geotextil umpluți cu material;
- saltea din gabioane.

Lungimea rizbermei va fi așa de mare încât să se realizeze în secțiunea finală o valoare a vitezei apei
egală cu viteza în regim natural la debitul maxim de calcul.

S-ar putea să vă placă și