~ asemenea.

suprafete
mici in
interiorul
sistemelor
de irigape sau in alte
conditii, care reclam! necesitatea unor lucriri de
desecare. .
Factori; care genereaza excesu/ de umiditate in
so/,pe 0 anumiti suplafatA sunt: afluxul de
ape, regimul apelor freatice,relieful p
microrelieful, natura
.r. .
~,~ PITOLUI.III !
CX)IJII4.T.EXCESULUlDE.UMlDlTATE
p.!pge"A#lII$#%&A'%!
(
~ . )
* .
. ,
+.+,
! tJeaBtDte,de~ + .
..~I.~dit',te~~stafed~u,il$iditateasOlu'ui -:ate depI~~e
~:~dCdmP'$itmae saUa./i0ge..apri1ape~ ~tuf.
, ! ~.+ ,~!., 2OIuri!3r, de ,pe-te'itOIiui tArii '4OIstre, "5te ,~
i:*:! ,,, ,~..,..intte,~e,~)6i 789:;0,Umu,~ aI-loIurilor dintre
i!<~!:,~~ de.~1. ~~4=e'>eule umiclifate!?olumUlPoiitor mnllOl este
:,*,*:/..~.,0'.,! tnptOcented",0+@00<o,,ncfetrUne'ttA~~aei din sot.
*/:...:,.:*,i*,:!!.~.~..r~~i,..4iI,.~, .pri',exces deumiditate* t
~rA'7 !.,~+!.~:de~a dului.: cuni sum: reducerea 5aU
~.~!,, , !, ,,~ .,=terii,or 'aerobe-,'p ~careasau ~minanp
*! *!,. '~tI1U~iilor~.Bacteriite ~roBe :eme se. deC;:1ltA in conditD de
aetatie,a sobdui)..Fi~eatesturilor ;egetate .p a altor suBstante
organice,ditt+~ fi ~nnarea lor. depIini Ii destAde+rapidi.,in2UBstante
~,,,, +~Bi,e,~ /,tile~, plantelor.~. anaerQbe." 0Ue iE,l
,ooA-:eIor!!in ~de ,'IIIidi,ate ~a ~nutea,iFeaF' ~fi.mineraIiF*area tOtE1. a!
suBstanldor orga$i~.4t ,dio inare .
,paitedin restutile;egetale :or~ce1se tran5fotmi in~ smue aglomereaCi
indiferitestadii de alterare. Are loe:o acumulate II materiei organitein oriContul !
superioral soGdui.care reduce progresi; atluxur de oxigen c:IBe, interior.
. fa?"1.riCBd proc*e5de Bac:terieneanaeroBe. Ha,cteriile anaeroBe i5i asiguri
oxigenul necesarpltn procese cGimicede~ O! u$oroxiCi existen,i in
compoCipa solului. a?i$d c'mPt ~nsecintI GleiCarea. sotUlui: p imBogltirea
lui in argi'l. Urmarea aceAor trans!ormAriesteregresul
~driLpIanteIor p inlocuirea lor + .pri$tr+un proces natural + "$
plante mai pBtinpretentioase. 0Ue se
, adapteal. noilor c:Onditii.in ,t"e2t fel.solUrilee;olueaCi pc +~ inmUi~~rii.
, SoIurile afectate de, exces de IIRIiditate 'tJjlJftJra iJoQstrI. In tara noastrA.
soIuriIe propriu+Ci2inm,i~na~.0Ue au e;oIlIat pedirectia procesuIui general.
..
FI
:+ - ~
tndnd ~ stadiuI depa.i.teumedl, sunt pupa d~. 2oIutile ~,n,Afti,llte .
di$ #omAaia. sum. In BunI ~,o ooosecintA a ,inor~ l~~ de :
,rcgin,uI, Par de.suprafatI P a celor ~. fonneIe, de re,id6i.~.
inter>m,ia omuIui prin ctiferite luctIri ,.a. ! ,
, ,%xeesulile. umiditate aue~ de regu'I. detenniI.a ,~,nprea + f"0:'mene
de t>J3~.,e. poate fi pa3iaI sadt0tal P periodie sauperm~ + .
%~,deull,idititeeste parpal atu$"i ~ ',U0,iIi ~.partedinprofi,ul dului ~
~.cu api P.totaI, cAnd,i$.treEU'.profil a, 2Olului + ~
%xc:esuI 6i i'nPIicitprocesul detnm,~pinare e5teperlodica'u,,ci ciOd., prolilul
soIuluiestein;a)at de api.+ perpat 2If,,tota, n>naiin anuPlite ~ .
anul>. tn,~ mai ,Bogaie in ~. ,2unt 2ituatii., cind ,aceasd periOdicifate
nualeloeln tieca't a.n. 5i tnfine+excesul ~ deumiditate.
pe~profi,u,so,U,ui..c8e determi'tAfOrmarea, ntl.ni,or prbpriu-zisC., 2e
, ~trei tip'ri pincipale.dem'aftini:tnaIte,."1a2ep~,ttanCi,ie* ,,, , .
~,~'naltesaU~platou.eareseformead pc aUEpe$ede ape Aun
.strat !grOs de, tulBI co ~au ~ ~,. sIrac de substante mi$eIa,e
:8 +59lfi~.,~nefiin)~pnIdi-:Irii agrieult;rii.
. e,~:K*:K:*~tT~~~~~K~
pot ,i utii.,Lteagri"ol. ?egefatia spontaniai" f0nnati -ti', ~ ieIB/Iri. stut:
arm. salcic,~a. , , ! . , ! . . !
M'aftiniIe detla$Ci,iese ferlneaNI. in. pirti,e superioare P clemi.loc ale pantelor.
peterO'tur.:in:den.tefi'OdColice.a?t$d ~ intermfdiare
!I)'lfi0.,e+deplatoufi cele.OlEse.,
............................................................ 2oIuiiIe.)fu tara ~f~suB~~periodic,lipaltialde
Ulltiditate2U$t:I'eo;i6til~ ~.soluri,e .~, ~e:tntle 'Aco;ifteIi
, <:ea:no:dO$Uli.!olurUe + .~, ,de, fIneati,. tnml.~ 2ol0riIeformate sub
# ~ui~deu!U"titatesu#t *~efis:1,>ile tumoase
G,~.! . . , ,
"ele mlirfspindi.esoluri f0tmate ~ efectul excesuIuide ,'miditatetntarE
noastrI sunt :podCOlurile. ~ p,soturilede tnup'tie intre 'tco;i5te 6i
cemoCiomuri. + , .,
Terenurile cu excesdeumiditate Hunt largrispBdite In tara noastnl it(
. ")mpiaHanatului.lunca ':OmAiip Gm.cile. durilor interioare. 2etnti'nesc
+ suprafe,e mal restrfinse cu e"ces de umiditate fi pe forma,iuni,e geomonO'ogice
mai inaIte* cum sunt: "AInpia #omtiA. 'OodifulTransil;aniei p Podifu,,
Mo,do;ei
:fig.7,1. 2uprafata, totaII~ de exces de umiditate in #omAnia estede
8+8.lmil. ,Ba.Pe+ 0 ~ de cca. 8 milBa au fost em:otate sisteme de
desecare. Acestea nu reCol;I insI i$tegIal Ii I8dieal toIde ~e ,ocaIe:p. >ieori
gloBile10Ue se pun inlegiturl "$ exa:suI de umi~tate In ,IOl.,.20',t, ,
ne-:esafe. in uneIe situatii. indesiri sau dnciri de canale. anumite tnOderni,'ri P
. mai ales despotmolirea p ~ de ;egetatie a canalelor existeoie*, Mai sunt.
,F
solului p ~ter;entiile omului. .
A flu x u Ide ape pro;ine din precipitapile caCute pe su>afata
re2pecti;A 6i mai poate cuprinde, in unele caCuri, apeledin precipitapi scurse
de . pe ;ersanpi apropiap, din infiltratii prin 6i pe suB diguri 6i din pierderi de
apA
. din amena.Ari de irigapi piscicole 6.a. 2uB aspectul cantitAtilor anuale de
precipitapi, teritoriul tArii a fost impArtit in trei Cone: umedA,
suBumedA P secetOasA.
Nonele suBumedA p secetoasA .au un Bilant mediu al precipitatillor deficitar.
Pierderile de api, expmnate in e;apotranspirape potentialA. sunt mai marl
decAt
mtrAiiIe dinprecipitatii. .
2tarea de exces de umiditate P procesele de inmlI6tinare a solurilor se.
. manifestA dealtfel P in Cona se-*etoasA. .
#eg i m u I ape lor f r ea tic e are ade2eori implicapi determinante in
ptoducerea excesului de $:miditate in soL Aceste implicatii se pot. datora mt
numai apelor freatice aferente teritoriuluiin.c8uCa, ci ~ regimului fteatic
gloBal din Cou* %lementele determinante ale regimului freatic, cu pri;ire la
excesul de umiditate, sunt: adAncimea, grosimea p granulatia stIatului*
;ariatia ni;elurilor freatice, drenarea natural! gloBalA a. pinCei freatice de
cAtre+ ;Aile sau
depresiunile adinci din ConA p drena.ullocal.
Un strat freatic format din pietri6Uri, cu grosime mare p Bine drenat
natural,
de exemplu, cont,riBuie direct la e;itarea excesului de umiditate de
lung! duratA, ~ ales dacA p solul are opermeaBilitate ,,6Oad sau
medP. Un ~! freatic suBpre, format din nisipuri fine, are 0 capacitate
micA+ de inmagaCinare a apelor din precipitatii ~i este mult mai sensiBil,
manifestind ;ariapi marl de ni;elUrl ale apei, in functie de regimul
precipitatiilor. .
#eI i e fu I 6 i m i c r or e lie fu l. #elieful, cu ;ersanp 6i ponte mai
marl de 7+I9 din apropierea unui teren afectat de exces de umiditate,
poate contriBui
la sporirea afluxului de ape, prin seurgerea apelor din pre"ipitatii, in
anumite . perioade propice.
Microrelieful faciliteaCA sau poate a;ea cGiar un rol GotArltor in
manifestarea
excesului de umiditate, inclusi; in Conele ~ $e exemplu, in
campia
HAriganului de nord, situatA in Cona de secetA a tArii, unde
microrelieful se caracterlzeazA printr+o alternantA de pIatfonne p arii
depresionare, de mArime p adincime ;ariaBilA: aici stIatul freatic de
grosime micA :8+7 m1, format in BunA
!
@
,
0
-

0
.
.
U L QA.
Fig. 7, + #ispindirea terenurilor a' excea de umiditate in
#omania
mAsurA din nisipuri ~i nisipuri fine, are 0 capacitate. micA de
inmagaCinare ~i de "edare a apei din precipitapi, fiind susceptiBil de
;ariapi marl de!ni;eluri ale dpel freatice :,+L,7 m1. $epresiunile sunt
infIuentate ~rect de ;ariapa ni;elurilor freatice ~~ ele in~ sunt colectoare
de ape de suprafatA din BaCinele Gidrografice
. proprii p din pinCa freaticA, prin drena. natural local, datorat
e;apotranspirapei :fig. 7L1.
2ol u , prin compoCipa lui granulometricA poate fi permeaBil sau mai
pupn permeaBil. 2olurile grele+argiloase ~i argilo+lutoase, au 0
permeaBilitate redu2A :cuprinsA intre 0,7 p 7,0 em<orA1, determinGd
stagnlri de ape la suprafatA ~i scurgeri locale, mai ales, in urma ploilor de
intensitat~ mare.
I n t e r ; e n t i i I e 0 m u I u i prin diferite amena.Ari p lucriri, cum
sunt amena.Arilepentru irigatii, care genereaCA pierderi de api, mai marl
sau nun mici, in funcpe de tipurile de amena.are, calitatea lucrArilor
executate 6i modul
, de exploatare. Pot fi menponate ~i elile de comunicape care BareaC.,
prin
7
8
7
9
"EnIcft:riEIici !!!! IEaIIIIui .!
+,
/ soIuIui
..
#lEimddel9 inIre I* 2.. #IEi mare de 29
PI!mare 0, I :1+)1,LRI 0,,7,L7 0,L0++0,80
Pc:uneaBilitate medie 0,,7,L7 0,L0+0,80 O,L7,):1
PenneaBilitate redusi 0,L0++0,80 0,L7,):1 0,87+0,I0:
PenneaBilitate f. redusi 0,L7,)0 0,80,I0 0,70+0,F7
2ol, inSGefal 0,80++0,I0 0,)0+0,F7
nI'!l", !o)*
..!;... #,$%
,I*Hlpluturi, micile ;iioage ~i depresiunile alungite, defa;oriCind scurgerea locala a apelor
excedentare.
&u pri'ire /a sta(i/irea 'olume/or ~i de(ite/or de 'desecare.
$imensio$area .
unei retele de canale de desecare se face prin staBilirea ;olumelor ~i deBitelor de
e;acuare. ?olumul maxim de e;acuare + )..% :in or1, depindede marimea suprafetei
care treBuie desecata 2 :in Ga1. deprecipitatia maxima de calcul * :in
. mm1 ~ de coeficientul de scurgere a. care repreCinta cota parte din precipitatiile
caCute, care se scurg~i se acumuleaCA, generand excesul de umiditate. Aceste
elemente sunt redate prinrelati8: .
)+, l-a..*
. "oeficientii de scurgere depind de panta terenului, permeaBilitatea solului, gradul
de acoperire cu ;egetatie ~.a. ?alorile1or se staBilesc experimental ~i prin calcule,
pentnI 0 gama ;ariata de situatii. In taBelulL, se redau, cu caracter
. orientati;, !alorile medii ale coeficientil~r de scurgere! in fun3ie de pantele .
terenului ~i de ~risticile solului. $in pacate, nu exisd suficiente date
experimentaleef~te in cofiditiiletArii n~..
~
a
.1 ~
B
.,
/
0)
" +I
. ~~:.~ 4!~:..!.!::,:! ::...:: ++/ +.~! *,...~,~*:+*:+:..~+O!
.: .. ef. ,..40 ~.. .!,,,..:..........: ,,!. ~.. +. . ~!!. fI% o. ..~ ~tf!*B.+.!..
.. ..+)i!*!. I/ ++:+,. ~.. +:+:+* . .:. ...*,,<,.. ~! !+*O .0* ,. LP, . ~! ~+~.
~ , , I .~. T!. !.. r ... ,,: ..! . ;.! ,f.... ,. + ~ .~. ~~ ~. + ~!.. +, L ~++,: !.. :!: ),
.*.~*:~ :,..~:. *.*::+::~R..~ ~::, ~~.~+:.: *, :::,~ ~-;:::.r'!'~~i:;:~':~:~.::-;:'.:~'~;;.~.~:'::""J:(:"i;
A H
c
Fig. 7L + 'toIu, miaoreIi"lfBtui in a..+ea exc:aului de umiditate :
0 + dopn!Iiune Edinci *E + p<EIBuIi
,
* & + dopreoiune mai
o
'II,I#
,
,dI$ci
.
* 1 +,pOII din pnc:ipiIHIii *
.
L +IAI'III
,
pe ;eIIIIIIIi *
' +,pOII fiEIic * T +...................,E,ic,idicat * S + nMlIEIic ooIIcIIiI * I' + ++ pIIIIIEIIEII ti BiIIiIe paiodic:i *
. + ConIlitt ++ * . + +,IIIIporIr de umiaiIEIe ,
2a(elu131 treBuie sA aiBii asig/l,Eml de 45 :p ;erificare L91 cu alte cu;inte.un deBit de .
marimearespe"tl;l, treBuie sA se producI odata la ,00 : 4 K L0 ani.
$eBitele de e;acuare dintr+unsistem de desecare se oBPn prin impUtirea
;olumelor de apila timpuI de stagnare adnp.s. at apelor excedentare.
in medie.. pentru conditiile tirii noastr", timpul de e;acuare este de L+8 ,lle
pentru intei;alul aprilie+septemBrie P de 7+F Cile pentru inter;alele
ianuarie+martie ~ octomBrie+deceme. $urata de inundare care
pro;oaca .
. pieirea plantelor prin asfixiere, se difeIentia,A. dopi cum unneaCa:
+ porumB...................................M Cile*
+ griu . .. .. .. . .. .. .. .. ... :............6%S Cile*
+orC...................*...,...................~ Cile*
+ o;aC. .. , .. .. .. * . . .. .. .. .. ... ,0..:.,L Cile*
+ pIantatiide pomi ..,............I+,0 Cile*
+ fAnete......... . . .. ..: . .. .. . ... 80+I0 CiIe.
$eBitele specifice de desecare din tara noast'i au ;alori cuprinse intre
L,L ~i
0,E,<slGa. %le pot fi deplfite in anumite situatii, ca urmare fie a ;ol,l#lului
de api cumulat in anumite condi.ii, fie datorid unor restrictii pri;ind
duratele de sta~ admise.
%leme$teIe U$Ui aiIIeEI de daecare
Refeaua de cono/e. "omBaterea cxcesului de umiditate se rea1.~ prin
lucriri de desecare ~ de ode mai mu,te ori in sisteme de desecare.
?aIorIIe medti.= ~ftden,'lor clescarcere
Pre"ipitatia, maxima de calcul se staBil~ pe BaCa/U,ui studiu statistic, pe luni
~i pe ~ir de ani a precipitatiilor maxime. in L) ore, pentru suprafete suB I 000 Ga*
in FL ore pentril suprafete intre , 000:+7 000 Ga ~i in ,L0 ore respecti; 7 Cile
consecuti;e, pentru suprafete mal mari de 7 000 Ga.
"u ~rul de date extrase din anuarele meteorologice,se efectueaCA apoi calcule
de !asigurare!. .
Qradul de asigurare al unei lucrari, depinde de marimea ~i importanta
oBiecti;ului ~ este reglementat prin standarde~ %I se exprima in pracente sau in . ani.
BnpUtind -*ifra ,00 la procentul deasigurare se oopne numaruI de ani la care exista
proBaBilitatea repetarii fenomenului :;olum, deBit., ni;el de api ~.a.1.
. $e exemplu, o suprafata desecata in nAime de ) 000 Ga, se
incadreaC8 in
categoria . a )+a de importanta. $eBitul specific de dimensionare a IUcrarilor
80
81..............
P
a
n
t
a
$K) an Ir7.S an $+Ian 8FI- an
:U<001
P:m<I1 0:/Is1 ,$!s1 0:/Is1 ,$!s1 0:/Is1 ,$!s1 ,Q9"Is!
Un sistem de desecare esteun ansamBlu de canale ~ de lucrAri auxiliare,
executate peun teren agricol, care are dreptscop inAurarea apelor excedentare de
la suprafata. ~i din profilul solului, astfel incat sa se realiCeCe imBunatatirea
raportului dintre apa ~i aer ~i, implicit productii agricole mai rnari.
#eteauade canale treBuie sa realiCeCe colectarea tuturor categoriilor de ape
excedentare, care determina excesul de umiditate pe 0 anumita suprafatA.
Incarcatura de surse de apa diferade la un perimetru la altul.
2unt mai rare caCurile cand sunt repreCentate toote categorii~e de surse de
apa. #eteaua de canale din care se compune un sistem de desecare se ierarGiC.eaCa
in .general in canale tertiare, secundare, principale ~i de e;acuare. "analele tertiare
sunt cele care realiCeaCA efecti; colectarea apelor in exces ~i prin aceasta
regurariCarea regimului de apa ~i de aer din sol. $in acest moti;, ele se mai
numesc ~i canale de regulariCare. "analele secundare ~iprincipale au rolul de a
colecta retelele de canale ter!iare ~i de a Ie descarca in canalUl de e;acuare, care
este colectorulprinc*:ipal al sistemului. Acestaasigura e;acuarea apelor intr+un
emisar :gra?itational sau prin pompare1, care poate fi un curs de apa, un lac, 0
acumulare etc. in conditiile ta$i noastre, canalele ter!iare sau de regulariCare se
traseaCa la distanta de )00c+I00 m ~ au lungimi de cca 0,E+,,7 lan.
La trasarea ~i proiectarea canalelor de. desecare treBuie sa se interpreteCe cat
mai .udicios conditiile naturate reCultate din studiile de specialitate intocmite
in , acest scop: climatice, topografice. pedologice, liidrogeologice, Gidrologice,
geoteGnice ~i economice.
#eteaua de. canale treBuie sa permita 0 BuM sistematiCare a terenului
amena.at, dar in primul rand sa acordeprioritate mecamsmelor naturale locale.
pri;ind circulatia apei. intre un traseu rectiliniu ~i unul mai sinuos, dar care
urmar~ un fir de ;ale sau cotele cele mai .oase ale unei depresiuni, este de preferat
cea de a doua solutie. Tereiturile plane, cu microrelief uniform, permit retelemai
geometrice de canale. Pe terenurile amena.ate pentru irigatii este necesar ca, ori de
cate ori este posiBil, canalete de desecare sa fie orientate
Perpendicular pe antenele de irigatie, pentru a fa;oriCa mutarea aripilor de udare.
La fel de importante sunt inclinarea taluCurilor, adincimea ~ panta canalelor.
inclinarea taluCurilor este dictata de natura terenurilor in care sesapa canalele.
Adancimea insa nu treBuie sa fie in toote caCurile 0 reCultanta a sectiunii pentru un
anumit deBit. $aca un canal poate intercepta ni;elul freatic, atunci treBuie
7
A
I
I I
I
E .
I
I I
Fig. 78 + 2dIeme de sisteme de desecare : 0 + pe taal>i plane * : + oriPIII pe taal>i 0, mic:rordief fitminlHl * , +
canall-r,iar * L + canal secundar * 8 + canal princ:ipe' * ~ + canal de eVIIAEIe * . + canal de 00I2Ii . I +
canal de c:apIIIe a infiIInI,ii,or * F +,Ia/ie de poI,,pEre * E + dig * @ + emisar
tacut mai actanc,cGiar daca reCulta 0 sectiune mai mare dec8t cea necesara pentnl
deBitul nominal de transport. in ce pri;~e pantele, sunt preferaBile pantele mai
rnari, spre limita ;iteCei de.neeroCiune, a;andu+se in ;edere oBstructiunile care se
manifesta in exploatare, datorita ;egetatiei, colmatarilor local~ 6.a.
in . figura 78 se preCinta doua scGeme tipice de sisteme de desecare: pe
terenuri planecu microrelief ~orm ~i pe terenuri plane cu microrelief
framantat.
&onstrucpiJe 6i instalapiJe. "onstructiile cele mai frec;ente intr+un sistem de desecare
sunt:. podurile, podetele, caderile, suBtra;ersirile de cAi de comunicatie . ~i
consolidarile locale.
in .c8Curi Bine. .ustificate se pot. pre;edea ~i sta;ilare. $in categoria
instaIatiilor se mentioneaCa statiile depom>e, liniile telefonice, dotarile cu
aparamra de radio :emisie ~i recep!ie1, centre dispecer pentru sistemele
mari de desecare ~.a.
%fectele principale ale desttirii. A;andu+se in ;edere ca in general
terenurile pe care se executa lucrAri de desecare au 0 textura grea 6i
pemeaBilitate redus!, este necesar ca aceste lucrAri.sa fie completate
cu.niasuri pri;ind crearea structurii glomerulare ~i intensificarea acti;itatii
Biologice din
82,
83
sol. $e asemenea, sunt necesare de celemai multe ori aplicarea unormAsuri
pedoameliorati;e, pri;ind redresarea aciditApi solului, sporirea permeaBilitapi,
imBogaprea in elemente nutriti;e 6.a. "el mai important efe"t ai desecirii il
constituie. aerarea solului. Aceasta atrage dup) sine, in ansamBlu 6i cu celelalte
mAsuri,~eliorarea regimului termic, 0 mai Bun! descompunere a materiei
organiceprin re;igorarea acti;itApi microorganismelor, 0 mai Bun! apro;iCionate
cu amt 6i eliminarea Bioxidului de cart'on reNultat in unna proceselor Biologice
care se petree in sol.
Treptat solulse transformA, trecand intr+o clasi 2uperioari de fertilitate.
"oBOrirea ni;el,,lui freatie pri$ drena.e
;remize T principii. in condipile terenurilor cu straturi fteatice situate la
mici adancimi :0,7+L m1 6i cuamplitudine mare de ;ariape a ni;elurilor, apa
freatica este principala su.rsi de apt care intrepne permanent, sau aproape
permanent, excesul de umiditate din sol. &i;elul ridicat al apei fteatice, la care se
adaugA ,6i!ascensiunea apei prin capilaritate, pro;oacA umectarea putemici a
solului, ,GleiCarea, irunlA6tinarea + mai ales in Conele cu climat umed,
sau sAraturarea + in Conele cu climat, arid 6i cu 0 concentratie mai pronuntati de
sAruri in apafreatica. Ascensiunea apei prin tuBurile capilare 6i canaliculele
existente intre Particulele !:ie,! sol, depinde de struetura 6i textura sOlului. Pe
.nis.purilegrosiere, apase ridlcape profil p8nA la cca80 em, in solurile mi.locii
:Iutoase* luto+argiloase1, ascensiunea apei prin capilaritate a.unge la
,,L0+,,70 m. iar pesolurile argiloase cu textum finA. capi,aritatea se manifestA
p8nA la inllpmi de ,+,,L0 m.
Amelioarerea solurilOr afectate ,de execs de umiditate, datorat regimului
freatic, se asiguri in primul ,ind prin coBorarea ni;elului freatic, "U a.utorul +
drena.ului.
$rena.ul poate fi realiCat prin canale descGise sau prin tuBuri ingropate. Pe
solurile grele, unde ar reCulta 0 distanti mica intre canalele de drena., sunt de
preferat tuBurile! ingroPite care sunt mai a;anta.oase, prin faptlil ci nu scot din
. circuitul agricol suprafete marl de teren 6i cGeltuielile de intrepnere suntmai
reduse. ProBlemele principale care se pun in teGnicadrena.ului 2Unt. deBitele 6i
. diametrele. drenurilor, norma de drena. realiCatA, ~ea de ingropare a
tuBurilor, distanta dintre drenuri, solutiile constructi;e.,
$eBitele drenurilor depind de ;olumul apei in execs, proJenit din precipitapi ~i
din, aport freatic, de adincimea de poCare a dreIiurilor :care determina sarcina suB
care are loe scurgerea apei1 6i de proprietateasolului de a ceda apa. AceastA
proprietate repreCintA diferenta dintre capacitatea de saturape 6i cea de camp 6i
este :in procente din ;olumul solului1 de ,7+L79 pentru solurile nisipoase,
,0+,79 pentru cele nisipo+argiloase 6i 6%<71 pentru solurile argiloase. Pentru
staBilirea deBitelor ~nurilor existA formule de calcul adec;ate in literatura de
specialitate. $eBitele specifice de drena., sunt cuprinse aproximati; intre
urntAtoarele limite:
+ soluri grete, argiloase . . . . . . . . . . . .. 0,8~,7,,s ~i Ga*
+ soluri medii....................................0,)++0,I7 lis ~i Ga*
+ soluri 11$1'1%
0
,
60-0 @0 I
I .
Ga

+;++ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., , IS 6, , .
niametrele tuBurilor de drena. depind de deBit, pantA 6i ;iteCade curgere a
apei. ~
in taBelul LL se preCintA diametrele tuBurilor de drena.* in functie de deBit 5i
pentru inter;alul de pantA cuprins intre I 5i ,090. .
2ll(elul LL
, 0,0E 0,,0 0,,L 0,)0 0,,) 0,FL 0,,F ,,8I
L 0,,, 0,,) 0,,F 0,I 0,L0 ,,EL 0,L) ,,@L
(. 0,) 0,,F 0,L, 0,I@ 0,L ,,L 0*80 L,87
.) 0,,I 0,L0 0,L) 0,E0 0,L@ ,,)) 0,8 L,F,
0,,E 0,LL 0,(,F 0,E@ 0,8L ,,I, 0,8@ 8,08
I 0,,@ 0,L), 0,L@ 0,@E O,8 ,,FI 0,)L 8,8L
F
+ 0,L,
0,LI 0,8L ,,0I 0,8E ,,@, 0,)I 8,@
E

0,LL 0,LE
0,8) ,,,8 0,), L,0) 0,)@ 8,E8
@ 0,L) 0,80 0,8I ,,L0 0,)8 L,,I ,43 ),LF
,0 0,L 0*8, 0,8E ,,LI 0,)7 L,LE O,7 ),L@
2aIu/ "Impii :m1 Lunc:i
:m1
ArgilOl

,L+,) ,I+L0
Argilo.aiIipos 1S%1= L0+80
&,2ipo+argil0l ,@+L) , 8:(..)0
&isipos L)+8I ):(..0
. ,$IEuaetreIe tallurilor de drma' in ftme,ie de dellite.. panti
..
&or m a :s a u a din c im e a1 de dr e n a. estedistantala"Ere treBuie
coBodt ni;elul freatic de la suprafata terenului, astfel incit ~Iantele
culti;ate sA se deC;olte normal. in general, aceastA adancime este cuprins)
intre 0,I 5i ,,L m. preCentind ;ariapi in functie de culturi, fdllor de
;egetape 5i textura solului.
~ din c i m e ~ dei n g r 0 par ea d r e n u r i lor, aplicatA in
practica acestor lucriri, este cuprinsA intre 0,@ 6i ,,L7 m.
. $ i st an t a, din t red r e n u r i treBuie staBilitA, incat sA se poatA
oBtine, pe ansamBlul terenului amena.at, un plafon coBorit al ni;elului freatic, la
;alori apropiate de adancimea de drena. preconiCatA, '
84.
85
condi:ii de teren ~straturi ac;ifere din pietri5uri P nisipuri grosiere1. Puturile
colectoaIe constau din fora.e :~tuite, prote.ate in Cona stratului ac;ifer1 slpate la
ad)ncimi de L0+,00 m. Apa este e;acuad prin pompare. Puturile aBsoIBante sunt
tuBuri ;erticale, care colecteaCi apa dintr+un strat superficial ~io transfert+in alt strat
ac;ifer mai profund, din pietri~, dacA acesta nu este suB presiune.,
%ste 0 solupe de exceppe care intAlnefte arareori condipi propiee de aplicare.
$ r e n a . u I cAr tit I constA inexecutarea unor galerii suBterane la
. ad)ncimi de 0,~,E m, cu lungimi de 70+,00 m, cu a.utorul unui plug
special :plugul cArtitl1. %ste 0 solupe ieftinI care dI reCultate Bune mai ales
pe terenurile alu;ionare,grele ~i medii. PreCind incon;enientul unei durate
reduse, deteriodndu+se prin surpAri interioare. ..
$r e.n a. ul pun c t i.f 0 rm. %ste 0 metodA nod de drena. care a dat
reCultate Bone in determinlrile de laBorator ~i in testAri,e din teren :Hre;et I2PIW, autor
ing. Har a "1. $IspoCiti;ul de drena. este format dintr+un corp circular+
;ertical, cu inIlpmea de ~0+I0 em ~i diametru, interior de ,) em, 0 cu;l
posterioari p un tuB de sifonare.
"orpul ;ertical este pre;iCut cu macroorificii :mici BarBacane sau fante1
p poate fi executat din lut arssau prefaBricatdin Beton. "u;a colectoare, de
asemenea. TuBul sifon este din P?", cu diametrul de 7+I em. .
Intregul dispoCiti; se incon.oari cu
un strat filtrant, care poate fi continuat
pAnlla suprafata terenului, pentru
colectarea apelor de suprafatI. 2cGema
dispoCiti;ului se preCind in figura 77.
Apa colectad de fiecaredispoCiti;, care
realiCeaCl in .urul lui 0 palnie +
depresionari, este transferad printuBul
de sifonare :care asiguri un grad de
umplere ~i un randament functional mai
Bun 1, in ~teaua de tuBuri neperforate ~i
fIri protectie cu geotextil. Metoda
preCind a;anta.ul c! realiCeaCl economii
de material filtrant, precum ~i faptul c!
poate
fi aplicatA ~i pentru soluponarea ~or
situapi locale, pe terenuri agricole ~i in
localidp.
La staBilirea acestor distante se.tine.cont P de reCultate,e oBtinute in statiuni
experimentale. .
In taBelul L8 se preCind distante,e medii intre pruri,e de drenuriin functie
de natura solului ,i pentru ad)ncimi de poCare cuprinse intre ,,0 ~i ,,L m.
2a(e1u13>
.l1IatEafele '$edlifldre =+d:XKI,n+l,L m1
I
In tara ~ Gi ma.oritatea cAmpurilor., de drena. amena.ate, distanta
adoptatIintre drenuri este de L0m. .
So/utii constructi'e. Tipurile de drena. eele mai des in~ ~t: drena.ul
oriContal, drena.ul ;ertical P drena.ul cArtitl. ~ .
$ re n a . u lor i N 0 n tal. TuBurile folosite in mod frec;ent sunt eele din lut
aisP din P?". 2e pot ind folosi P alte materiale, cumsunt: piatra spartA,
lemnul, fascine, tu,pini uscate de tloarea+soarelui ~.a. + ,
TuBuri,e din lut ars au lungimea de 88 em p diametru, de la 7 la L7 em. In
tara noastri s+au folosit eel mai mult tuBurile cu diametru, de F em. .
2Iparea ~or ~i ~ tuBurilor se. face mecanic, cu mapni speciale pe
fe$ile, care au ca, ecGipamente .principale 0 freCI sau un Iant cu cupe,
transportar cu BandA pentru plmint, P un dispoCiti; special pentru. ~ tuBurilor
pefundu' ~ntului. Asigurarea pantei se face in mod automat sau prin regla.
manual.
MaPnile folosite in tara noastri sunt %T&+IF, ~i %IT L0L, precum 5i
mapnile Xallanddra.n p Xoes, de pro;enientl occidenta,l.
%ste necesar ca tuBurile de drena. din eeramic! sA fie acoperite cu un
strat
drenant din Balast :sortat dacI este posiBil1, Cguri ~.a.
Alte materiale folasite in mod curent sunt tuBunlc dm plastic riflate :cu
ondu'api p orificii1. Orificiile se prote.eaCl impotri;a co,matlrii cu 0 ape de
tesituri din ~ de mase plastiee. 2e practic! P sistemul inf3uririi prealaBi.!e a
tUBurilor. $iametrele eele mai folosite sunt de ) em* I em* E em p ,0 em. In figura
7) se preCintI scGema de fun3iouare a drena.ului din tuBuri ~i scGema de principiu
pri;ind amp'lsarea in tererl a retelei de drena..
$ r e n a . u I ; e r tic a I se reaUCeaFt prin puturi colectoare sau pufuri
aBsoIBante. Metoda se folose~ mai. rar! deoarece se preteaCl numai in anumite
EI
C .
~
r
/~A~
0
~I
H
Fig. 7) + E3lema drena.ului cu tuBU'i : 0 + oectiune .
: + ;ed-oe in plan . ? + odincimea
drenUlior * N ~ #OnnE de drma. * @ + dia,anta dintre
drenuri * I ++ -Pen aBoorBont * :, + -Pen ,E,, cona, co,ecior . '+
cona,de~
87