Proiectant general:IPCT INSTALATII Proiect nr.

28/2010
Beneficiar: Primaria Sector 2.Bucuresti Elaborare documentatii tehnico-economice pentru
extindere retele publice de apa si
canalizare
“Completare strazi ,inclusiv bransamente si
racordurile pana la limita de proprietate “
Cod CPV:713222-3.(SF+PT+DE+CS).Rev.2
Str. Ing. Iorceanu Spiridon.Sector 2
Faza: PT+DE+CS

4.2. BREVIAR DE CALCUL

(ipoteza de calcul)

1.DATE TEHNICE

-Numar persoane pe zi =35 loc

-Norma consum apa (SR 1343-1/2006) =180 l/om,zi
-Suprafata colectare apa pluviala =1500 mp
-Lungime de retea de canalizare propusa a se extinde=cca.89 m

2.CANALIZARE MENAJERA (SR 1846-1/2006)

Debitele caracteristice de ape uzate de apă sunt:

 Debitul zilnic mediu ( Qu zi med );

 Debitul zilnic maxim ( Qu zi max );
 Debitul orar maxim ( Qu orar max );
 Debitul orar minim ( Qu orar min );

Debitele caracteristice de ape uzate: debitul zilnic mediu, debitul zilnic maxim, debitul orar maxim
şi debitul orar minim se calculează cu relaţiile:

Qu  N LE
Qu zi med =
1000
(1)
în care

NLE este numărul de locuitori echivalenţi

1
Qu zi max = k zi Q
u zi med

(2)

k orar Q
Qu orar max =  u zi max

24
(3)

p Q
Qu orar m in =  u zi max
24
(4)

în care:

Qu zi med , Qu zi max , Qu orar max , Qu orar min au semnificaţia de mai sus

Qu este debitul specific al restituţiei de apă (debit care cuprinde ape uzate menajere provenite
din utilizarea apei pentru consum gospodăresc, ape uzate provenite din consumul de apă
public, ape uzate provenite de la agenţii economici, ape uzate provenite de la spălarea
străzilor şi stropitul spaţiilor verzi), calculat conform SR 1343-1 sau adoptat prin studii
efectuate in situ pe bază de măsurători.

k zi este coeficientul de variaţie zilnică, adimensional;

k orar este coeficientul de variaţie orară, adimensional.

Coeficienţii de variaţie zilnică şi variaţie orară se adoptă conform SR 1343-1.

p este un coeficient adimensional, care are următoarele valori orientative:

0,05 pentru localităţi sub 1 000 locuitori ;

Debitele caracteristice de calcul (medii, maxime şi minime) pentru ape uzate provenind de
la diverse categorii de folosinţă, se obţin prin însumarea debitelor caracteristice calculate pentru
fiecare categorie de folosinţă în parte.

2
Calculul debitelor de ape uzate menajere

Debitele de ape uzate menajere caracteristice (debitul zilnic mediu, debitul zilnic maxim şi debitul
orar maxim) care se evacuează în reţeaua de canalizare Q u se calculează cu relaţia (5):

Qu  QS , [m3/zi, m3/h]
(5)

în care:

Q S este debitul de apă de alimentare caracteristic (zilnic mediu, zilnic maxim şi orar maxim) ale
cerinţei de apă, în m3/ zi sau m3/h.

Se admite principiul: cantităţile de apă uzată sunt identice cele preluate din sistemul centralizat de
alimentare cu apă. În cazul în care producătorul de ape uzate dispune şi de surse proprii de apă în
afara cantităţilor de apă preluate din sistemul de alimentare cu apă public, acestea trebuie luate în
consideraţie suplimentar.

În situaţiile în care consumatorii de apă (gospodării cu curte, instituţii publice cu terenuri sau
parcuri etc.) folosesc apa pentru stropitul grădinilor sau terenurilor de sport, aceste cantităţi de apă
trebuie să se contorizeze separat şi trebuie să se scadă din cantităţile de apă preluate de sistemul de
canalizare.

Qs= Qu (m3/zi; m3/h)

Kzi=1,20
Korar=3,00
P = 0,05

Qu zi med = 6,30 m3/zi

Qu zi max. = 7,56 m3/zi
Qu orar max.= 0,95 m3/h
Qu orar min .= 0,016 m3/h

3
3.CANALIZARE PLUVIALA (SR 1846-2/2006;STAS 9470/73)

Q max p%  m  S    i p% (l/s) [6]

în care:
S este suprafaţa bazinului de canalizare de pe care se colectează apa care trece prin secţiunea de
calcul [ha];
ip% este intensitatea medie a ploii exprimată în l/s, ha; valoarea se adoptă din curbele IDF
prezentate in STAS 9470, funcţie de frecvenţa ploii de calcul şi timpul de concentrare;
m este coeficientul de reducere a debitului, datorat efectului de acumulare a apei meteorice în
reţeaua de canalizare între momentul începerii ploii şi momentul în care se realizează debitul
maxim în secţiunea de calcul; debitul ajunge la valoarea maximă după umplerea colectoarelor
şi stabilirea unui regim permanent de curgere până în secţiunea de calcul; pot fi adoptate
valorile urmatoare:
m = 0.8 la timp de ploaie sub 40 min
Φ este coeficientul de scurgere – reprezintă raportul între volumul de apă ajuns în secţiunea de
calcul (evacuată prin canalizare) şi volumul ploii căzute pe acelaşi bazin.
Valorile medii ale coeficientului de scurgere sunt prezentate în tabelul 4.

Tabelul 4 - Valori specifice pentru coeficientul de scurgere utilizate în România

Coeficientul de
Nr.
Natura suprafeţei scurgere
crt.
Φ
4. Pavaje din asfalt şi din beton 0,85 … 0,90

Debit canalizare pluviala

Qmax..p% = m x S x F x ip% (l/sec) {1}
m=0,8;
i - instensitatea ploii de calcul = 185 l/sec.ha pentru f=1/2 ani si t=15 minute
f - coeficient de scurgere = 0,85
S - suprafata canalizata = 0,15ha
zona 8 ;
Qmax.p% = 18,87 l/s

4
Calculul debitelor în secţiunile de canalizare în sistem unitar
În cazul reţelelor de canalizare realizate în sistem unitar, debitul de calcul în secţiune este:
Qtotal  Qu  Q ploaie
Debitul apelor uzate Qu se calculează conform SR 1846 -1/2006;
Debitul produs de apele meteorice se calculeaza conform{1}
Pentru colectorul care funcţioneza în sistem unitar, secţiunea de colector trebuie verificată pe timp
uscat atât la debitul maxim de ape uzate cât şi la debitul minim de ape uzate (conform SR 1846-
1/2006); în ambele cazuri trebuie realizată o valoare minimă a vitezei de (0.6 … 0.7) m/s.

Qtotal =19,13 l/s

Intocmit,
Ing. Teodor Dumitrescu