CAPITOLUL III

CALCULUL PIERDERILOR DE PRESIUNE

PENTRU INSTALAȚIA PREZENTATĂ

3.1.Stabilirea diametrelor de tubulaturi

Tabelul 3.1. Diametre nominale tubulaturi instalație răcire

Nr.crt. Magistrala Diametrul nominal OBS

Magistrala principală de răcire cu apă de

1. 200 mm
temperatură înaltă

125 mm

2. Magistrala de preîncălzire 80 mm

50 mm

3. Magistrala de drenaj 40 mm

4. Magistrala de retur apă răcire 25 mm

3.2. Calculul pierderilor de presiune

Analiza curgerii apei de mare are ca scop, determinarea presiunilor variabile, pentru a
înţelege dimensionarea tubulaturii și alegerea corectă a debitului de apă. Astfel, pierderile de
presiune ce apar pe traseu se calculează ţinând cont de coeficienţii de frecare în conducte λ şi de
coeficienţii pierderilor locale de presiune ζ. Calculul acestor pierderi locale se realizează având
în vedere următorii coeficienţi:
· Pentru filtre cu sită: ζ=1,1;

· Pentru coturi la 90°: ζ=1,3;

· Pentru racorduri în T: ζ=1,2;

· Pentru valvule în poziţia deschis:

- Valcvla fluture: ζ=1,4;

12
 · Pentru clapet unisens în poziţia deschis: ζ=1,8;
· Pentru reducţie: ζ=1,9;
· Coeficient de rugozitate al ţevilor din oţel: k=0,1;
· Coeficient de curgere prin conducte: λ;
· Răcitor cu plăci: ζ=4,4.

Astfel, pierderile de sarcină

– pierdere la curgere prin conducte

– pierdere locală

unde, g se aproximează la valoarea

Viteza de curgere a apei tehnice pe magistrala principală o aflăm din relaţia debitului,
debit cunoscut al pompelor de apă. Astfel:

13
 În funcţie de diametrele conductelor, viteza de circulaţie a apei şi vâscozitatea cinematică
a apei, se determină numărul Reynold, după următoarea formulă de calcul:

unde -viteza, d-diametrul conductei, -vâscozitatea cinematică a apei tehnice

( ).
Astfel:

14
Conform tabelului, se aplică relaţia lui Nikuradze pentru coeficientul λ.

15
 Coeficientul de pierderi liniare se determină în funcţie de numărul Reynolds, folosind una
din relaţiile din tabelul următor:
Tabelul 3.2. Coeficientul de pierderi liniare
Nr Autor Relaţie Regim de Domeniu
curgere

1 Poisseuille Laminar Re<2320

2 Prandti 3000<Re<107

3 Blasius 4000<Re<105
Neted
4 Konakov 3000<Re<107
turbulent

5 Nikuradze 105<Re<2*106

6 Lees 103<Re<3*106

Colebrook-
7 Demi-rugos Universal
White

Prandtl-
8 105<Re<108
Nikurdze Turbulent
rugos
9 Sifrinson Re(Δ/d)>500

16
 Pentru calculul pierderilor de presiune, avem următoarele relaţii:

unde, ρ=1000 [kg/m3] (valoare luată din anexele Delta Load din Cargo Control Room, g=9.81
[m/s2].
Astfel, stabilind componentele instalaţiei şi calculând pierderile de sarcină liniare şi
locale, respectiv pierderile de presiune, putem determina totalul pierderilor, dar şi să efectuăm un
studiu asupra curgerii fluidului prin instalaţia respectivă.

În ceea ce urmează se va studia pierderea de presiune, atât pentru pierderile liniare, cât și
pentru cele locale, urmând modelul de calcul, pentru fiecare.

3.2.1. Calculul pierderilor de sarcină liniare

Pornind de la ecuaţia generală a pierderilor, vom avea:

Date de calcul:
Ø Diametrul conductelor:
1. d1=0,200 m
2. d2=0,125 m
3. d3=0,080 m
4. d4=0,050 m
5. d5=0,040 m
6. d6=0,025 m

Ø Lungimea conductei pentru d1: l1=35 m

Ø Lungimea conductei pentru d2: l2=55 m
17
 Ø Lungimea conductei pentru d3: l3=25 m
Ø Lungimea conductei pentru d4: l4=30 m
Ø Lungimea conductei pentru d4: l5=20 m
Ø Lungimea conductei pentru d4: l6=15 m

Calculul pierderii de sarcină:

18
Pentru calculul pierderii de presiune, utilizăm relaţia:

19
3.2.2. Calculul pierderilor de sarcină locale

Pornind de la ecuaţia generală a pierderilor, vom avea:

Exemplu:

Date de calcul:
- Tipul armăturii: Cot la 90ᴼ

Coeficient de frecare:

- În funcţie de armătură: =1,3

Calculul pierderii de sarcină:

Pentru calculul pierderii de presiune, utilizăm relaţia:

20
 Dezvoltând calculul pentru fiecare sector al instalaţiei de răcire, în funcţie de viteza apei
au rezultat următoarele valori, prezentate tabelar.

Tabelul 3.3. Calcul pierderi locale traseul 1

Viteză Număr Coeficien
Pierderi locale Pierderi locale de
de Armătură de t de
de sarcină presiune
curgere armături frecare
[m/s] [m] 105 [Pa]
2
v
h f loc=ξ
2g
ξ Δ p=h f l , oc∗ρ∗g

Coturi la 90° 2 1.3 0.29 2925

Filtru cu sita 1 1.1 0.12 1237.5
Racorduri in T 2 1.2 0.27 2700
1,5
Valvule 2 1.4 0.32 3150
Clapet unisens 2 1.8 0.41 4050
Reducţie 1 1.9 0.21 2137.5
TOTAL 1.65 16200

Prin însumarea pierderilor locale de presiune cu pierderile liniare, vom obține pierderile
totale de presiune, astfel:
Ptotale1 = 2746.8 + 16200 = 18946.8 Pa

Tabelul 3.4. Calcul pierderi locale traseul 2

Viteză Număr Coeficien
Pierderi locale Pierderi locale de
de Armătură de t de
de sarcină presiune
curgere armături frecare
[m/s] [m] 105 [Pa]
2
v
h f loc=ξ
2g
ξ Δ p=h f l , oc∗ρ∗g

21
 Coturi la 90° 2 1.3 0.04 407.68
Filtru cu sita 1 1.1 0.02 172.48
Racorduri in T 2 1.2 0.04 376.32
0,56
Valvule 2 1.4 0.04 439.04
Clapet unisens 2 1.8 0.06 564.48
Reducţie 1 1.9 0.03 297.92
Coturi la 90° 5 1.3 0.63 6189.30
Filtru cu sita 1 1.1 0.11 1047.42
Racorduri in T 5 1.2 0.58 5713.20
1,38
Valvule 4 1.4 0.54 5332.32
Clapet unisens 3 1.8 0.52 5141.88
Reducţie 3 1.9 0.55 5427.54
Coturi la 90° 1 1.3 0.83 8182.15
Filtru cu sita 2 1.1 1.40 13846.71
Racorduri in T 2 1.2 1.52 15105.51
3,53
Valvule 2 1.4 1.78 17623.09
Clapet unisens 2 1.8 2.29 22658.26
Reducţie 2 1.9 2.41 23917.05
TOTAL 13.40 132442.36

Prin însumarea pierderilor locale de presiune cu pierderile liniare, vom obține pierderile
totale de presiune, astfel:
Ptotale2 = 65825.1 + 132442.36 = 198267.46 Pa

Tabelul 3.5. Calcul pierderi locale traseul 3

Viteză Număr Coeficien
Pierderi locale Pierderi locale de
de Armătură de t de
de sarcină presiune
curgere armături frecare
[m/s] [m] 105 [Pa]
2
v
h f loc=ξ
2g
ξ Δ p=h f l , oc∗ρ∗g

0,66 Coturi la 90° 6 1.3 0.894495 8775

Filtru cu sita 2 1.1 0.252294 2475
Racorduri in T 4 1.2 0.550459 5400

22
 Valvule 6 1.4 0.963303 9450
Clapet unisens 2 1.8 0.412844 4050
Reducţie 4 1.9 0.87156 8550
Răcitor 1 4.4 0.504587 4950
TOTAL 4.44 43650

Prin însumarea pierderilor locale de presiune cu pierderile liniare, vom obține pierderile
totale de presiune, astfel:
Ptotale3 = 2648.7 + 43650 = 46298.6 Pa

Tabelul 3.6. Calcul pierderi locale traseul 4

Viteză Număr Coeficien
Pierderi locale Pierderi locale de
de Armătură de t de
de sarcină presiune
curgere armături frecare
[m/s] [m] 105 [Pa]
2
v
h f loc=ξ
2g
ξ Δ p=h f l , oc∗ρ∗g

Coturi la 90° 4 1.3 0.59633 5850

Filtru cu sita 3 1.1 0.37844 3712.5
Racorduri in T 2 1.2 0.275229 2700
1,69 Valvule 4 1.4 0.642202 6300
Clapet unisens 6 1.8 1.238532 12150
Reducţie 4 1.9 0.87156 8550
Răcitor 1 4.4 0.504587 4950
TOTAL 4.50 44212

Prin însumarea pierderilor locale de presiune cu pierderile liniare, vom obține pierderile
totale de presiune, astfel:

Ptotale4 = 19129.5 + 44212 = 63341.5 Pa

3.3.Simularea instalației în programul Ansys

Programul de simulare Ansys Fluent are următoarele posibilităţi de modelare şi calculare:

23
 - calculul unor curgeri pe suprafeţe 2D plane, simetrice faţă de o axă 2D, simetrice şi
rotaţionale faţă de o axă 2D, şi 3D;
- discretizarea cu celule de discretizare în formă de patrulater, triunghiular, hexagonal,
prismă tetraedrică, piramidă, poliedru, şi celule mixte.;
- curgere echilibrată sau curgeri tranzitorii;
- curgeri ale unor lichide incompresibile sau compresibile, inclusiv toate regimurile de
viteză (subsonic, transonic, supersonic, şi hipersonic);
- curgeri laminare şi turbulente;
- curgeri Newtoniene sau non-Newtoniene;
- gaze reale sau ideale;
- transfer de căldură prin convecţie, conducţie şi radiaţie;
- amestecul diferiţilor compuşi chimici, inclusiv modelarea arderilor omogene şi
eterogene şi depunere de suprafaţă/modele de reacţie;
- multiple cadre de referinţă (MRF) şi opţiuni de glisare a celulelor de discretizare
pentru modelarea mai multor cadre aflate în mişcare;
- bază de date cu proprietăţile diferitelor materiale.
Modulul Ansys Fluent v.14.5, cel pe care s-a lucrat în vederea rezolvării temei propuse este
format din 6 programe individuale care ne ajută la rezolvarea problemei de curgere a aerului.

Cu ajutorul opțiunii Design Modeler oferită de programul Ansys Fluent a fost realizată
construcția geometrică a unui sector din instalația de răcire de înaltă temperatură.

24
Figura 3.1. Realizarea instalației de înaltă temperatură pentru răcire motor principal

Figura 3.2. Intrările și ieșirile în instalație

Figura 3.3. Instalația de răcire motor

25
 Figura 3.4. Cot la 90 grade

Următoarea etapă după construcția geometrică, este discretizarea instalației. Aceast

proces este o analiză structurală a întregului segment de tubulatură, el fiind împărțit pe un anumit
număr de celule, în vederea posibilității dezvoltării ulterioare a calculului pe fiecare celulă,
determinând valori particulare a presiunii si vitezei.

Discretizarea a fost efectuată cu ajutorul interfaței „Mesh” a pogramului Ansys Fluent. În

urma analizei structurale au rezultat 2356617 celule și 547821 noduri.

Figura 3.5. Discretizarea instalației

26
 Figura 3.6. Discretizarea sectorului complet de tubulatură

În prima etapă au fost stabilite punctele de intrare și de ieșire ale fluidului. Astfel am
notat 1 intrare și 1 ieșire.

Figura 3.7. Rularea programului

În urma efectuării calculului cu ajutorul programului numeric Ansys Fluent sunt

prezentate căderile de presiune locală și variații de viteză pe anumite sectoare, cât și pe întreaga
instalație.

27
 Figura 3.8. Presiunea statică

Figura 3.9. Presiunea dinamică

28
Figura 3.10. Presiunea totală

Figura 3.11. Presiunea totală

29
 Figura 3.12. Viteza vehiculată de fluid

Figura 3.13. Viteza vehiculată de fluid

CONCLUZII

Rezultatele principale obținute în urma simulării au fost:

30
- Presiunea statică max 9.03 ∙105 Pa;
- Presiunea dinamică max 3.18 ∙105 Pa;
- Presiunea totală max 1.13 ∙106 Pa.
- Viteză max 2.49 m/s.

31