Amenajări politici urbane-Brașov

Municipiul Brașov se situează în zona central estică a României situat la o altitudine de 625 m
, este așezat în Depresiunea Bârsei , în curbura Carpaților , având în spate masivele Piatra Mare
și Postăvarul străjuit în trei părți de dealurile Tâmpa , Straja și Dealul Cetății.

Potențial economic și socio uman

Municipiul Brașov încă din secolul al XIX-lea are un potențial economic puternic dezvoltat
datorită unei game diversificate de activități în diferite domenii începând de la industrie până
la comerț servicii sau turism .Având multe fabrici și uzine acestea au creat multe locuri de
muncă și forța de muncă era mare companiile având mulți angajați astfel rata șomajului fiind
scăzută .Brașovul este considerat ca fiind unul din orașele României aflate în plin process de
expansiune economică salariile și impozitele mici au atras și firme străine în special cele
germane .În anul 2007 la Brașov existau 11.944 de firme active iar în 2008 au fost 16.572 de
firme iar în 2009 la 14.326 de firme active . Printre cele mai puternice domenii din structura
economică a Braşovului putem enumera comerţul, industria de prelucrare precum şi societăţile
responsabile de alimentarea cu energie electrică, căldură, gaz şi apă caldă.

Dezvoltarea pregnantă a orașului este în strânsă legătură cu industria care încă din anii 50 a
fost un factor economic puternic în Brașov fiind un oraș industrializat care avea fabrici de
tractoare , autocamioane , rulmenți , industrie chimică diversificată , confecții
,încălțăminte.Baza este construită pe trei coloși industriali :Fabrica de Autocamioane Roman
, Uzina de Tractoare și Rulmentul Brașov care au avut peste 8000 de angajați care reușit să
producă 50.000 de tractoare .Steagu Roșu , Tractorul și Rulmentul aveau împreună în anul
1989 peste 57.000 de angajați.Puterea economică industrială a Brașovului se știe de pe la 1970
când erau numeroase firme cu mulți angajați ceea ce arăta cât de dezvoltat este orașul și puterea
pe care el o are pentru România și pentru regiunea centru însă situația s-a schimbat după anul
2007 când marile fabrici și uzine au început să intre în faliment care erau motorul economic al
orașului precum :-Uzina Tractorul peste 23.000 angajați cu o cifră de afaceri de 88,76 milioane
lei însă aceasta a intrat în faliment și mulți oameni au fost dați afară , firmele rulmentul și steagu
roșu care se ocupau cu fabricarea rulmenților și steagu roșu cu construcția de autobuze
,camioane duse chiar și la export cu o cifră de afaceri și număr de angajați mare dar care a intrat
în faliment .O altă firmă tot în domeniul industriei uzina Republica care avea în 1990 peste
10.000 de angajați uzină în care se produceau tone de țeavă însă curând și aceasta a fost vândută
.În industria de medicamente s-a dezvoltat Ropharma Brașov care avea în anul 2010 o cifră de
afaceri de 400 milioane lei .

În anul 2011 industria produce 40% din cifra de afaceri a orașului dar reprezintă 33% din
activitatea economică .După 1990 profilul industrial s-a schimbat s-a dezvoltat industria
alimentară , de prelucrare a lemnului și industria farmaceutică , profilul schimbându-se de la
domeniul industriei metalice ,construcții de mașini în direcția de Automotive și industrie
alimentară.

Agricultura- în Municipiului Braşov este axată în general pe creşterea animalelor şi în special

a păsărilor, domeniu în care s-a înregistrat o pondere de 76,6% din totalul cifrei de afaceri
realizată în agricultură. Restul de 23,41% din cifra de afaceri efectiv realizată în agricultură s-
a înregistrat în domenii precum cultivarea diferitelor culturi vegetale folosite ca nutreţ pentru
creşterea animalelor (ovine, bovine, porcine), cultivarea legumelor, în special a cartofului şi a
sfeclei de zahăr, cultivarea pomilor fructiferi şi a produselor de seră pentru arhitectura
peisagistică.Un rol economic important îl are și turismul orașul fiind destul de atractiv cu
centrul istoric și numeroase monumente existente și peisajul zonei montane din apropiere și
gama variată și complex de tipuri de turism care se pot realiza începând de la turismul urban ,
cultural religios până la turismul montan sau de afaceri.

Forța de muncă în municipiul Brașov în anii 1990 -2007 era foarte mari în fabricile mari lucrând
mii de angajați însă astăzi numărul acestora numai este așa mare mai întâi sporul natural a
scăzut și o scădere a populației tinere care era aptă de muncă ,dorința de a merge în alte țări
unde condițiile sunt mai bune .Chiar dacă mulți tineri au plecat marile firme aduc oameni din
alte țări mai sărace care doresc să lucreze în Brașov.

Potențial Tehnologic

Telecomunicaţiile şi domeniul IT se dezvoltă razant în contextul evoluţiei technologice.

Braşovul este şi astăzi un nod central al legăturilor tradiţionale supraregionale de telefonie între
toate comunele din zona metropolitană şi cu multe dintre comunele din judeţ. Municipiul
Braşov este un nod naţional în reţeaua de magistrale de cabluri din fibră optică. Altfel spus,
reţelele de telecomunicaţii din zona metropolitană, de la nivel de judeţ şi chiar de mai departe
trec prin oraş, respectiv peste acesta. Magistralele de fibră optică care străbat teritoriul
metropolitan sunt:Sibiu-Brașov-Cheia-Ploiești, Brașov -Sf Gheorghe, Brașov -Sinaia-Ploiești.

Rețeaua de transport
Brașovul are o rețea bine reprezentată de drumuri publice și este traversat de principalele șosele
europene și naționale precum :E 60 pe DN1 (București-Brașov), E68 pe DN 1(Brașov-Sibiu)
E 574 pe DN11 (Brașov-Piatra Neamț). Liniile de cale ferată traversează în prezent prin
mijlocul oraşului Braşov. Trecerile anevoioase la nivel cu calea ferată aflate pe străzile mai sus
menţionate precum şi traversarea pe jos de către cetăţeni a şinelor din zonele rezindenţiale către
cimitir (cartierul Astra) sau către zona industrială, transformă acestă infrastructură feroviară
într-un factor de separare a anumitor legături intraurbane.Însă din punct de vedere economic
cale ferată ajută deoarece face legătura cu zona parcurilor industriale .Transportul public în
municipiu se cunoaște de pe la 1830 care se făcea cu ajutorul unei trăsuri cu cai însă după anul
1930 odată cu dezvoltarea orașului și a industriei acesta a devenit o necesitate deoarece mulți
locuitori lucrau în fabrici și aveau nevoie de transport iar în ultimii ani în contextual procesului
de suburbanizare transportul public este din ce în ce mai necesar pentru ce-i care nu au cu ce
se deplasa .

Infrastructura tehnico-edilitară

Energia electrică și termică în oraș se realizează prin serviciul public de alimentare cu energie
termică produsă centralizat în Municipiul Brașov de către SC Centala Electrică de Termoficare
Brașov .Municipiul este străbătut de magistralele de transport LEA 400 kW a energiei electrice
.A inițiat și un program intitulat Programul Energetic la municipiului Brașov 2010 -2012 prin
care s-au stabilit măsuri de eficiență energetică pentru reducerea consumului .

Energie solară

Radiaţia solară ce se înregistrează la nivelul municipiului permite utilizarea potenţialului

energetic solar în condiţii de eficienţă economică, în următoarele aplicaţii: Sisteme solare
termice pentru căldura şi apă caldă de consum din locuinţe individuale sau instalaţii centralizate
de mică anvergură. Pentru a fi utilizate cu eficienţă ridicată, aceste sisteme trebuie să
funcţioneze „în regim hibrid” cu alte sisteme termice convenţionale sau neconvenţionale.
Sisteme de conversie în energie electrică (fotovoltaice), utilizate în principal pentru alimentarea
cu energie electrică a unor consumatori izolaţi cu consumuri mici de energie.

Biomasă- potenţialul disponibil de biomasă din zonă este considerat un potenţial mare, aflat la
o distanţă de exploatare economică, care permite dezvoltarea unei surse de energie cu
funcţionare pe biomasă lemnoasă care, fiind folosită în cadrul unor instalaţii de cogenerare, va
furniza şi energie electrică. În municipiul Braşov, respectiv în zona metropolitană a sa, există
societăţi private de prelucrare a lemnului care împreună cu Primăria Braşov ar putea dezvolta
diverse activităţi de utilizare a biomase

Reţele termice- CET Brasov, ca entitate juridică, a luat fiinţă la 1 ianuarie 1986, având ca
principal profil de activitate producerea combinată de energie electrică şi termică pe bază de
lignit li gaze naturale. Edificarea centralei a fost justificată, în principal, pentru alimentarea cu
caldură a Braşovului, un oraş industrial cu un specific aparte

Astăzi la nivel municipiului Braşov 100% din populaţie are acces la servicii de alimentare cu
apă, mult peste media de acoperiere în Regiune Centru. Compania Apa Braşov funcţionează
ca operator regional, asigurând serviciul de distribuţie a apei potabile şi serviciul de canalizare
în municipiului Braşov. Pentru serviciile de distribuţie şi furnizare a apei potabile şi de
prelucrarea a apei uzate există master-planul elaborat de SEGA, în colaborare cu Agenţia
Judeţeană de Protecţie a Mediului, care a fost aprobat la nivel judeţean. În municipiul Braşov
aproximativ 98% dintre locuiţe sunt racordate la reţeau de canalizare. Reţeaua de canalizare
include şi 8 deversoare, având rolul de a prelua apa pluvială în caz de precipitaţii abundente.

Analiza SWOT

Municipiul Braşov din Regiunea Centru este renumit în afata graniţelor ţării pentru poziţia sa
geografică, unicat în interiorul arcului carpatic, pentru clădirile sale istorice şi culturale si
pentru arhitectonica centrului sau de o deosebită valoare si frumusete. În 1989 Municipiul
Braşov era unul dintre cele mai mari centre industriale din România. De atunci şi până astăzi
la Braşov s-a derulat un proces dinamic de transformare a structurilor economice şi
demografice.

Puncte tari Puncte slabe Oportunități Riscuri

Braşovul este oraşul Prea multă birocraţie Accesarea cu Reducerea
cel mai competitiv pentru demararea prioritate a atractivităţii oraşului
din Regiunea Centru unei afaceri fondurilor europene Braşov ca şi locaţie
(42% din cifra de şi naţionale în cadrul datorită costurilor
afaceri totală a dezvoltării oraşului mai mari pentru
judeţului) şi ca pol de Braşov, desemnat investiţii şi
creştere la nivel drept pol de creştere exploatare
naţional prezintă o
puternică atracţie
pentru investitorii
autohtoni şi străini
Braşovul prezintă o Lipsa de sprijin Extinderea Probleme la
dinamică crescută în pentru IMM-uri infrastructurii de acordarea
dezvoltarea pentru punerea în trafic şi transport din mijloacelor
economică, în aplicare a ideilor România va oferi financiare (UE, nivel
special în sectorul inovatoare Braşovului şanse de local şi naţional)
serviciilor a deveni o potenţială
locaţie pentru
servicii de logistică
Centura oraşului Lipsa aeroportului şi Politică economică Evoluţia
Braşov uşurează a autostrăzilor locală orientată demografică până în
traficul de tranzit strategic şi cu anul 2030 arată o
responsabilităţi scădere rapidă a
repartizate numarului populaţiei
corespunzător şi prin aceasta a
forţei de muncă
Braşovul este un — Şoseaua Valorificarea Viitoarea
punct nodal ocolitoare nu este functiei de punct infrastructură
important de încă finalizată nodal şi a funcţiei de feroviară
transport pe cale complet distribuiţie a oraşului modernizată ca şi
ferată şi şosele – atât — Străzi secundare Braşov în domeniile coridor IV
pentru transportul din Municipiul transport şi Paneuropean va
internaţional cât şi Braşov necesita aprovizionare aduce cu sine o
pentru cel naţional asfaltare creştere a numărului
de garnituri ce vor
tranzita oraşul
— Necesităţile de Administrarea Îmbunătăţirea Criza economică
transport sunt spaţiilor de parcare calităţii transportului
rezolvate în proporţie este limitată, public în comun,
de 100% în spaţiul deoarece din punct transformarea
intravilan al orasului de vedere obiectiv diverselor studii de
Braşov există prea puţine fezabilitate în măsuri
 locuri de parcare concrete (autobuze,
disponibile preţuri, legături de
transpor
Transportul public în Transportul feroviar
comun deserveşte traversează oraşul şi
necesităţile oraşului îl împarte în două
Braşovul în anul 2030. Oralul este modern, uşor accesibil, verde, curat şi inovativ. Turiştii şi
investitorii vin cu plăcere în oraş, locuitorii găsesc că oraşul lor merită să fie iubit şi să fie ales
ca loc de petrecere a vieţii.

Obiective strategice pentru o dezvoltare eficientă și prosperă a municipiului Brașov.

1. Crearea şi consolidarea unei reţele de transport în comun ecologic, atractiv, compatibil cu

oraşul şi eficient

-Un oraș de mărimea Braovului are nevoie, în ciuda tuturor proceselor de diminuare, un
transport în comun performant, pentru a putea face faţă traficului în cretere şi pentru a asigura
în acelai timp oraului statutul de amplasament bun pentru trai şi locuire. După cum stau
mărturie alte orașe europene, tramvaiul este un mijloc de transport în comun eficient şi bine
frecventat, care în Braov poate fi integrat împreuna cu un tren urban pentru a folosi tronsoanele
de cale ferată existente pe teritoriul oraului. Obiectivul pe termen lung este, prin urmare, un
sistem de transport în comun bazat pe sine ferate pentru Brașov.

2.Asigurarea şi creşterea numărului de turişti -în Brașov, turismul este un important centru de
greutate care produce o parte importantă din volumul economic al oraului. Accesibilitatea
orașului în context național şi internaţional va fi stimulată prin construirea aeroportului cât şi
prin cea a autostrăzilor. Obiectivele relevante din perspectiva turistică ale orașului sunt limitate
totuși, pe lângă staiunea pentru sporturi de iarnă Poiana Brașov, la centrul istoric cu Biserica
Neagră. Astfel, orașul Brașov este momentan pentru turiști doar una din multele destinații pe
care ei le aleg de-a lungul unei călătorii. Brașov trebuie dezvoltat plasat în marketing ca marcă
singulară, pentru a asigura şi pe viitor numărul de turiști şi pentru a spori acest număr cu scopul
de a creşte gradul de ocupare al întreprinderilor din domeniul cazărilor.

3. Dezvoltare şi întărirea cartierelor oraşului şi a zonelor centrale existente

Municipiul Braov este așezat în teritoriul dintre munți şi s-a dezvoltat, în conformitate cu
posibilităile sale, înspre nord şi de-a lungul Carpaților înspre sud-est. În total, teritoriul
orășenesc este caracterizat printr-o densitate mare şi printr-o proximitate a zonelor de locuire
şi de muncă. Totuși, doar în puține părți orăşeneşti este dat în fapt un amestec al funcțiilor; în
majoritatea cartierelor zonele locative şi cele de dezvoltare a afacerilor reprezintă zone
delimitate unele de altele din punct de vedere teritorial şi al amenajării generale. Obiectivul
este acela de a califica zonele orăşeneşti existente, care constau în cartiere de locuințe şi zone
de dezvoltare a afacerilor; obiectivul mai constă în a le dinamiza şi de ale interconecta, pentru
a menține şi dezvolta în continuare structurile orăşeneşti funcționale. De acestea ține, printre
altele, şi întărirea structurilor mici ale aprovizionării cu alimente în managine mici sau pe piețe;
sau întărirea amenajărilor educaționale care momentan sunt plasate în apropierea zonelor de
locuințe. Prin ofertele de comerț cu amănuntul pe suprafața mare la marginea orașului sau prin
desființarea școlilor şi a grădinițelor, aceste structuri sunt periclitate pe termen lung.
Concentrarea pe zonele orăşeneşti construite existente reprezintă, pe fundalul diminuării
demografice şi a îmbătrânirii, un pilon esențial pentru o dezvoltare urbanistică durabilă

4.Conservarea şi reabilitarea atentă a construcţilor istorice

Brașovul dispune de un centru orășenesc istoric care contribuie puternic la identitatea

locuitorilor municipiului, şi care reprezintă centrul ideal al oraului. Locuitorii orșaului vin cu
plăcere şi adesea în centrul plin de viaă pentru a se plimba, a-şi întâlnii prietenii, pentru a
mânca, a bea şi pentru a gusta cultura. La aceasta se adăugă şi faptul că orașul vechi este centrul
turistic al oraului. Obiectivul municipiului ar trebui astfel să fie menținerea substanței
constructive istorice şi renovarea ei atentă, precum şi a face posibilă, a simplifica şi a sprijini
o schimbare de generații în clădirile vechi.

5.Capitala Verde a Europei-Pornind de la desemnarea de Capitală Verde a României, orașul dă

piept cu provocarea de a concura pentru titlul de Capitala Verde a Europei. Fundamentul pentru
aceasta este implementarea şi urmărirea unor măsuri care provin din diferite câmpuri de acț-
iune. Obiectivul este acela de a ancora o politică durabilă de mediu şi de protecție a climei la
nivel local, în rândul tuturor actorilor, de la sfera politică până în rândul locuitorilor.

Concluzii

Orașul Brașov este un oraș complex prezentând un potențial mare în multe domenii de
activitate care oferă satisfacție locuitorilor orașului deoarece au locuri de muncă , condițiile
necesare pentru un trai decent (apă, canalizare , căldură) bine dezvoltate , transport public
.Chiar dacă există și unele probleme la nivelul orașului de aceea se stabilesc unele strategii care
prin colaborarea locuitorilor cu autoritățile acestea să fie realizate pentru binele orașului și
locuitorilor acestuia .