Analiza Swot dezvăluie că, la capitolul imagine, Braşovul nu stă foarte bine.
Locuitorii blocurilor
blocurilor de pe arterele principale sunt nemulţumiţi de poluarea fonică
resimţită. În plus,oamenii sunt deranjaţi de faptul că imobilele vechi, din centrul istoric,
nu sunt reabilitate şi de modul cum se face salubrizarea în oraş.
În schimb, Braşovul este avantajat de poziţia geografică,zonele rezidenţiale diverse,
servicii în imediata apropiere a locuinţelor
locuinţelor,, atmosfera vie şi multiculturală şi de clădirile
cu o arhitectură deosebită.
În ceea ce priveşte transport
transportul,
ul, infrastructura tehnică şi mediul, Braşovul are ca
 puncte tari calea ferată şi şoselele
şoselele de importanţă naţi
naţională
onală şi internaţională,
internaţională, centura
ocolitoare, transportul cu autobuzul şi troleibuzul şi o stradă pietonală în centrul oraşului.
Turism prea scump
Punctele slabe sunt poluarea, transport public
public lipsit de confort şi de viteză de
deplasare optimă sau lipsa modernizării sistemului de canalizare.
Analiza arată şi că, deşi oraşul are potenţial turistic, preţurile practicate sunt foarte
mari, iar serviciile insuficiente. Chiar şi aşa, Braşovul este pe locul II în ţară, ca număr de
turişti, după Bucureşti.
Bucureşti. Rezultatele analizei vor fi fo folosite
losite la elaborarea str
strategiei
ategiei de
dezvoltare „Braşov 2030".
Particularităţi. Braşovul a devenit încă din secolul al XVI-lea, principalul centru
economic prin care se realizau intensele legătu
legături
ri dintre Ţara Românească, Moldova
Moldova şi
Transilvania. În ultimele decenii, Braşovul s-a dezvoltat ca unul din principalele centre
industriale ale ţării. În prezent economia judeţu
judeţului
lui Braşov este una foarte diversificată,
diversificată,
cu accente puternice în domeniul industriei, o caracteristică deosebită a economiei locale
fiind dată de prezenţa a aproape tuturor ramurilor industriale. În judeţul Braşov există
mari posibilităţi pentru realizarea de investiţii, cei interesaţi având la dispoziţie o
 puternică şi diversificată
diversificată baza tehnico-mat
tehnico-materială,
erială, forţă de muncă corespun
corespunzator
zator calificată,
 piaţă de desfacere şi o legislaţie
legislaţie adecvată ce garantează drepturile in investitorilor
vestitorilor străini
străini în
România.
Braşovul este judeţul cu cel mai înalt grad de urbanizare la nivelul Regiunii de
Dezvoltare 7 Centru, cu o pondere a populaţiei din total de 75%. La Braşov se
intersectează majoritatea căilor de comunicaţie prin care se realizează legătura între
regiunile din nordul
nordul ţării cu cele din sud şi a celor din vest cu cele din est. Braşovul este
şi un important nod feroviar, judeţul deţinând
deţinând cea mai mare densitate de căi ferate din
Regiunea
Judeţul de Dezvoltare
Braşov 7 Centru
este renumit pentru(62 km/1000turistice
activităţile km² ice
turist faţăşidepotenţialul
43 km/1000 km²
km²).
pe care).acesta îl
deţine în domeniu. La nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru, 43% dintre structurile
turistice ale regiunii sunt concentrate în judeţul Braşov.
• Braşovul are o reţea bine reprezentată de drumuri
 publice, este traversat de principalele
principalele şosele europen
europenee (E81, E68, E60) şi de culoarul IV
European, iar densitatea liniilor
liniilor de cale ferată (67,7km/1000 km2) km2) este peste media
naţională.
Braşovul a fost unul dintre
dintre cele mai dezvoltate centre industriale din România
România şi se
află, din punct de vedere geografic, pe cea mai importantă axă de dezvoltare, axa
Bucureşti – Ploieşti – Iaşi. Această axă Nord-Sud, privită
privită şi din perspectiva Uniunii
Europene şi a unor ţări precum Ucraina (de exemplu,
e xemplu, în ceea ce priveşte alimentarea cu
energie), va creşte în importanţă în următorii ani, atât din punct de vedere economic, cât
şi logistic. Dacă se analizează situaţia existentă în prezent la nivelul întregii ţări, se poate
 

afirma căBraşovul se află în prima linie din punct de vedere al stării sistemului de
transport, poştă şi telecomunicaţii.
În anul 2006, Braşovul se situa la nivel naţional pe locul al treilea la numărul de
societăţi comerciale mari (cu peste 250 de salariaţi). La capitolul producţii industriale,
 judeţul Braşov sese situează pe primele locuri îînn următoarele domen
domenii:ii: var (locul 1), hârtie
hârtie
(locul 2), carne tăiată în abatoare inclusiv organe
organe (locul 6), ciment şi zahăr rafinat (locul
7), încălţăminte şi preparate din carne (locul 8) iar la brânzeturi (locul 9).
Reţeaua urbană în regiune este foarte bine conturată, cu structuri urbane mature şi
 bine dezvoltate. Cele mai mari oraşe,
oraşe, cu peste 100 mii locuitori,
locuitori, sunt vvariat
ariat dezvoltate şi
corespund unor puncte
puncte de interes comercial şi productiv, pe vechi trasee de schimb
economic. Aceasta explică faptul că Braşovul are cel mai mare grad de urbanizare din
regiunea Centru (74,7%). În interiorul regiunii, Municipiul Braşov ocupă primul loc în
termenii PIB/ locuitor şi ai productiv
productivităţii
ităţii muncii.
• Existenţa unei forţe de muncă cu calificare diversă
Din punct de vedere al numărului societăţilor active, situaţia este următoarea:
• 82% din societăţile active din judeţul Braşov îşi desfăşoară activitatea în Polul de
Creştere
• 66% din societăţile active din judeţul Braşov îşi desfăşoară activitatea in Municipiul
Braşov
• În privinţa sectoarelor de activitate în care au fost angajate aceste investiţii
investiţii,, cele
mai multe au fost efectuate în comerţ, de către marile lanţuri de magazine precum
Selgros, Metro sau Carrefour, Kaufland şi Praktiker şi în domeniul serviciilor.
Majoritatea investiţiilor
investiţiilor importante s-au făcut prin achi
achiziţii
ziţii şi nu prin investi
investiţiiţii pe
loc gol. Companiile transnaţionale au preferat această metodă întrucât mediul de afaceri
instabil din România presupunea un risc pe care nu au fost dispuse să îl accepte (de
exemplu: Kraft Foods România). Prin colaborarea cu un partener român au redus acest
risc. Timp de câţiva ani au tatonat mediul de afaceri, după care, în funcţie de rezultatele
obţinute au pătruns pe piaţa braşoveană cu filiale proprii.
Investiţiile
Investiţiile pe loc gol (aşa-numitele “greenfield
“greenfield”)
”) au fost mai frecvente în cazul
investitorilor
investitorilor mici care au putut să se adapteze rapid schimbărilor existente pe piaţă. Abia
după anul 2000, au început să apară investiţii pe loc gol de mare anvergură de genul
Selgros, Carrefour, Kaufland sau Ina Schaeffler.

dispÎn Polul
la dispoziţie
oziţie deternică
o pu Creştere şi
puternică Braşov
di există mari
diversificată
versificată bazaposibilităţi
tehn de a investi,
tehnico-materială,
ico-materială, forţăcei
de interesaţi
muncă având
muncă
corespunzător calificată, piaţă de desfacere şi o legislaţie corespunzătoare ce garantează
drepturile investitorilor
investitorilor străini în România.
  Auchan a cumparat, de la Metro, pentru 1,1 miliarde de dolari, activitatile
operationale si activele imobiliare corespondente ale filialelor Grupului Metro in Polonia,
P olonia,
Romania, Rusia si Ucraina. In consecinta, toate hipermarketurile Real din Europa
Centrala si de Est vor functiona sub marca Auchan, cu exceptia a patru magazine din
Arad, Constanta, Oradea si Suceava, conform reprezentantilor Real.