UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS

FACULTATEA DE TIINE JURIDICE,SOCIALE I POLITICE

ANALIZA ORAULUI BRAOV

COORDONATOR :
Lect.dr. I. Sorcaru

STUDENT :
Simona-Diana Apostu

CAPITOLUL 1-REPERE GEOGRAFICE GENERALE

Incadrare administrativa: Braov, capitala judeului, este situata in partea central-estica a

Romniei, la poalele vrfului Tmpa (967m). Teritoriul administrativ al oraului Braov se
ncadreaz in partea sudica a depresiunii Braovului, la contact cu rama muntoasa, respectiv
cu fluxul intern al Carpailor Orientali.
Nr de locuitori: La recensmntul din anul 2002, la Braov au fost nregistrate 284,596
persoane din care : 136.981 ( 48,13%) persoane de sex masculin i 147.615 (51,87%)
persoane de sex feminin.
Unitate majora de relief: Este variat si se desfasoara pe trei trepte majore: a
muntilor,a depresiunilor Brasovului si culmilor deluroase.
Regiunea de dezvoltare din care face parte: Braovul este cel mai important ora
din regiunea de dezvoltare Centru.

CAPITOLUL 2-SCURT ISTORIC

Format n primele decenii ale secolului al XIII-lea, pe baza evoluiei unor vechi
aezri romneti existente pe teritoriul vetrei urbane actuale, Braovul a devenit ora
naintea marii nvliri ttare din 1241. Braovul devine nc din secolul al XIV-lea cea mai
important aezare din depresiune i una dintre cele mai mari localiti urbane din
Transilvania. Treptat, el se definete ca un puternic centru de concentrare funcional sub
raportul produciei meteugreti, fiind totodat un mare centru comercial cu un larg
hinterland n care erau cuprinse ntinse pri din ara Romneasc i Moldova i cultural.
Prima coala romneasca a funcionat la Braov - ncepnd cu anul 1495 ntr-o
cldire din curtea bisericii Sf. Nicolae si a constituit un adevrat focar de cultura .
n prezent Braovul se numra printre cele mai pitoreti regiuni din Transilvania , care
beneficiaz de un bogat patrimoniu ce consta n monumente istorice si arhitecturale , fiind si
un nsemnat centru cultural al tarii si una dintre cele mai cunoscute zone turistice din tara .

CAPITOLUL 3-INCADRAREA IN TIPOLOGIA URBANA

Marime demografica: De-a lungul timpului, odat cu dezvoltarea economic a
oraului i extinderea acestuia, a crescut i populaia sa. Numai pentru ultimele secole,
se poate aprecia sporul aproape exponenial:

1890: || 30 781 locuitori

1930: ||||| 59 232 locuitori

1941: ||||||| 84 557 locuitori

1948: ||||||| 82 984 locuitori

1972: |||||||||||||||| 192 205 locuitori

1992: |||||||||||||||||||||||||||||| 363 736 locuitori

2000: ||||||||||||||||||||||||||| 330 702 locuitori

2002: |||||||||||||||||||||||| 284 596 locuitori

2011: |||||||||||||||||||||| 253 200 locuitori

Pozitie geografica: Situat in zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al
Oltului, in interiorul arcului carpatic, judeul Braov ocupa din punct de vedere fizicogeografic cea mai mare parte a depresiunilor Braov si Fgra, fiind cuprins ntre
4523'13" - 4612'12" latitudine nordic si 246'11" longitudine estica.
Functie urbana: Din punct de vedere urbanistic,Brasovul se incadreaza in grupa
oraselor de categoria 1.
Criteriul istoric: Datorita numeroaselor monumente istorice si artistice, el este unul
dintre cele mai importante centre turistice ale tarii. Existenta sa a fost atestata
documentar din 1235 pe o veche construcie dacica si a fost menionata n
documentele teutonilor n 1211-1222.
Criteriul administrativ: Important centru industrial, cultural si de afaceri, Braov este
si un centru universitar de tradiie.
Morfostructura/Morfologie urbana: Din punct de vedere morfologic se disting trei
trepte majore de relief:treapta munilor nali, cu nlimi de peste 1700m:munii
Brsei, respectiv masivele Postvarul si Piatra Mare; treapta munilor scunzi cu
nlimi intre 800 si 1700m, in care se ncadreaz munii ntorsura Buzului,
3

Drstelor, Tmpa, Poiana Braovului, Codlei si Persani; treapta depresiunilor, cu

nlimi intre 450 si 700 m altitudine.
Ierarhizarea functionala: Brasovul se incadreaza in localiti urbane de rangul I .

CAPITOLUL 4-ZONAREA FUNCTIONALA

Zona rezidentiala: n ultima vreme (anii 2000, anii 2010) s-a dezvoltat o zon de
afaceri a municipiului, ce cuprinde cldiri inspirate de noua arhitectur a secolului al XXIlea. Majoritatea adpostesc birouri, centre comerciale sau sedii ale unor instituii publice. Cea
5

mai mare parte din aceste cldiri respect stilul cromatic predominant: nuana de gri specific
blocurilor de locuine. Se estimeaz c zona de afaceri va cunoate o mare extindere n
urmtorii ani.
Zona industriala: Datorita conditiilor de relief in care este situat, orasul Brasov are
posibilitati de extindere limitate. Aceasta limitare este determinata, de asemenea si de
prezenta zonelor industriale care sunt dispuse in jurul orasului.
Dezvoltarea industrial a Braovului a nceput n perioada interbelic, atunci cnd aici
a fost nfiinat fabrica de avioane I.A.R.(1925).
O important parte a economiei braovene se bazeaz pe servicii, construcii,
i industria uoar.
Centrul civic/Zona dotarilor social culturale: In municipiul Brasov existau 115
biblioteci in anul 1990 si 101 biblioteci in anul 1996.
In municipiul Brasov existau 164 unitati de invatamant si un numar de 4117 personal
didactic in anul 1990 si 162 unitati de invatamant si un numar de 4990 personal didactic in
anul 1996.
Frumuseea i varietatea cadrului natural, precum i bogia elementelor cu caracter
cultural, confer judeului Braov un potenial turistic mare.
Zona circulatiei si transport: Municipiul Braov are unul dintre cele mai importante
noduri de cale ferat.
Braovul are trei autogri cu microbuze i autobuze care fac legtura cu aproape toat
ara. n imediata vecintate a municipiului Braov nu exist aeroporturi accesibile publicului.
Zona comerciala:
Brasovul dispune de o varietate de centre comerciale si spatii de inchiriat pentru
turisti, fiind un important nucleu de atractie;
De asemenea, reprezinta un principal furnizor de servicii forestiere, datorita
pozitionarii geografice intr-o zona muntoasa.
Brasovul dispune de oportunitati in domeniul dezvoltarii de afaceri, de aducerea de
noi francize, fapt explicat de diversitatea culturala si etnica existenta in aceasta zona.
6

Zona spatiilor verzi: Braov este singurul ora din lumecare include n teritoriul su
administrativ o rezervaie natural, muntele Tmpa, i un vrf muntos, vrful Postvaru.
Se remarc prezena a dou parcuri naionale Bucegi (Abruptul, Bucoiu, Mlieti,
Gaura) i Piatra Craiului i a unui numr important de rezervaii i monumente ale naturii
reprezentate de chei, peteri, vulcani noroioi, locuri fosilifere, pduri de mare valoare
estetic i tiinific etc.

CAPITOLUL 5-ANALIZA SWOT

Puncte tari
prezena unei
reele bine
proporionate de
nvmnt,
sntate i
cultur;
potenial turistic
ridicat al zonelor
montane,
precum i al
aezrilor
urbane i
posibilitile
variate de
valorificare a
acestuia;
n ceea ce
privete
transportul,
infrastructura
tehnic i
mediul,
Braovul are ca
puncte tari calea
ferat i oselele
de importan
naional i
internaional,
centura
ocolitoare,
transportul cu
autobuzul i
troleibuzul i o
strad pietonal
n centrul
oraului.
ponderea
ridicat a unor
produse
industriale n
totalul
produciei
naionale;
semnificaia
istoric a unor
localiti;
potenial uman

Puncte slabe
decalaje n
privina
accesibilitii la
principalele ci de
comunicaie;
repartiia inegal
a centrelor urbane
i influena lor
difereniat asupra
aezrilor rurale;
este evident
concentrarea
oraelor n zona
Depresiunii
Braov i o mai
slab polarizare
urban jumtii
vestice a
judeului;
stricta specializare
industrial a unor
centre, care n
condiiile
restructurrii
economice
genereaz un
ansamblu de
fenomene sociale
(ndeosebi omaj)
cu impact asupra
configuraiei
actuale a
disparitilor
intrajudeene;
absena unor
parcuri
tehnologice;
deficiene n
privina culturii
manageriale;
accesul difereniat
la infrastructura
tehnic i social
a localitilor;
condiiile concrete
de localizare
istoric

Oportunitati
acceptarea politicilor
de dezvoltare
regional de ctre
Guvernul Romniei,
elaborarea
Programului de
dezvoltare regional
i constituirea
cadrului instituional
de implementare a
acestuia;
poziia judeului n
raport cu programele
naionale de
amenajare teritorial
sau cu proiectele
transnaionale, care
vizeaz ndeosebi
infrastructura; este
vorba de proiectele
prevzute n Planul
naional de
amenajare a
teritoriului, seciunea
ci de comunicaii
care se refer la:
reabilitarea cilor
ferate i introducerea
de trenuri rapide,
extinderea reelei
naionale de
autostrzi i de
drumuri express;
pentru Braov i zona
sa de influen exist
un proiect de
construcie a unui
aeroport la Ghimbav
(situat la 10 km de
Braov, n imediata
vecintate a fabricii
de elicoptere S.C.
I.A.R. S.A., cu
perspectiva de a
deservi i judeele
Harghita i Covasna,
distana fa de Sf.

Amenintari
instabilitatea legislat
lipsa experienei n
administrarea i gest
ntreprinderilor de st
decapitalizate;
Scderea numrului
pe seama micrii na
i a celei migratorii;
reduceri de la buget
nvmnt i snta
creterea numrului
probleme medicale c
procesului de mbtr
populaiei; disoluia
de valori;
apariia i manifesta
dezastre naturale: in
catastrofale, uscarea
alunecri de teren et
creterea ponderii po
netiutoare de carte
pe termen lung asup
comunitilor locale.
restructurarea centre
monoindustriale fr
alternativ clar celo
disponibilizai;
- emigrarea forei de
sectorul industrial c
sectoare economice,
reducerii sau ntreru
activiti; - deteriora
continu a infrastruc
lipsa alocrii unor fo
corespunztoare pen
ntreinere i dezvolt
- grad ridicat de vuln
a reliefului, scoatere
circuitul productiv a
suprafee, dificultate
aplicare a unor planu
restaurare ecologic
exploatate, poluarea
pulberi;

ridicat: chiar
dac populaia
judeului a
nregistrat o
scdere fa de
recensmntul
din 1992 (n
anul 2002
populaia
judeului
reprezenta 91,5
% din populaia
nregistrat la
nivelul anului
1992), judeul
Braov ocup
locul 13 n
ierarhia
judeelor n
privina
numrului de
locuitori i locul
7 n ceea ce
privete
densitatea
populaiei
(densitatea
medie a
populaiei
judeului Braov
fiind de 109,7
loc./kmp.);

Gheorghe fiind de 40
km; se E.
POTENIAL
ECONOMIC o
preconizeaz
nfiinarea unei zone
libere situat n
apropierea
aeroportului, de 145
ha);
un alt proiect de
infrastructur este
legat de construirea
oselei de centur a
oraului Braov;
lungimea total a
oselei va fi de 35
km inclusiv
seciunile de
legtur, cu impact
asupra
decongestionrii
circulaiei rutiere n
oraul Braov i
crearea unor
posibiliti de
realizare a unor
investiii n domeniul
comerului i
turismului;

Webografie: http://www.brasovcity.ro
http://site.judbrasov.ro
https://www.scribd.com
https://ro.wikipedia.org

CUPRINS
CAPITOLUL 1-REPERE GEOGRAFICE GENERALE...............................................2
CAPITOLUL 2-SCURT ISTORIC..........................................................................2
CAPITOLUL 3-INCADRAREA IN TIPOLOGIA URBANA...........................................3
CAPITOLUL 4-ZONAREA FUNCTIONALA............................................................4
CAPITOLUL 5-ANALIZA SWOT...........................................................................7

10