SDL 2014-2020 Comuna Risca-Varianta Finala Mai 2015

STRATEGIA DE DEZVOLTARE
DURABILĂ A COMUNEI RÎŞCA

2014-2020
SUCEAVA
-2014-
CUVÂNT ÎNAINTE,
Comuna Rîşca - Strategia de dezvoltare durabilă pentru perioada 2014-2020
adresat de Primarul Comunei Rîșca
Dragi și stimați cetățeni ai comunei Rîșca,
De la inceput am fost conștient că Administrația Locală are obligația să

propună comunității programe pentru reabilitarea zonei. În aceste condiții, de
când mi-ați acordat încrederea dumneavoastră, am facut tot ce mi-a stat în putință
să modernizez această comună și să o aduc la nivelul demn de a se integra în
Uniunea Europeană.
În contextul unei analize ample s-a putut observa că factorul uman a fost
elementul principal care a urmărit identificarea oportunităților și tocmai de aceea,
vreau să vă mulțumesc ca m-ați sprijinit și m-ați ajutat de fiecare dată să găsesc
atât punctele tari sau slabe, cât și amenințările și oportunitățile din comuna pe
care o reprezentăm cu mândrie.
Proiectele pe care le-am realizat până în prezent, cât și cele care sunt
cuprinse în Strategia de Dezvoltare Durabilă, vizează îmbunătățirea calității vieții
și creșterea nivelului de trai al tuturor cetațenilor din comuna Rîșca. Astfel,
împreună ne vom bucura de o infrastructură stradală modernă, de apă și
canalizare, de educarea în bune condiții a copiilor comunei în școli și grădinițe
dotate corespunzător etc.
În calitate de ales și de reprezentant al comunei Rîșca, vă mulțumesc pentru
sprijinul de care m-am bucurat până în prezent si îmi exprim convingerea totală că
și în viitor vom forma o adevarată echipă și împreună vom sărbători finalizarea
tuturor proiectelor pe care ni le-am propus în această Strategie de Dezvoltare
Locală.
Cu respect pentru fiecare dintre dumneavoastră,
Primar Comuna Rîșca,

Dr.Ion BOSÎNCEANU
CUPRINS:
1.INTRODUCERE...............................................................................................................................................6
2
1.1.PRINCIPIILE ȘI OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ....................................................................9

1.2. LEGISLAŢIA EUROPEANĂ.........................................................................................................................11
1.3. COERENŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE.....................................................................................12
1.4. REPERE ÎN REALIZAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI RÎȘCA..............................................16
1.4.1. STRATEGIA EUROPA 2020....................................................................................................................16
1.4.2. STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ A ROMÂNIEI- ORIZONTURI 2020.........................19
1.4.3. PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ NORD-EST 2014-2020...............................................................23
1.4.4. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ A JUDEȚULUI SUCEAVA ÎN PERIOADA 2014-2020..........29
1.4.5. PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2014-2020...............................................................30
2. PREZENTARE GENERALĂ A JUDEŢULUI SUCEAVA................................................................................................33
2.1. ISTORIC..............................................................................................................................................33
2.2. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ.........................................................................................................................34
2.3. SUPRAFAŢA.........................................................................................................................................35
2.4. POPULAŢIA..........................................................................................................................................35
2.4.1. FORȚA DE MUNCĂ.........................................................................................................................36
2.4.2. FONDUL DE LOCUINȚE....................................................................................................................39
2.5. UNITĂŢILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE....................................................................................................40
2.6. REŢEAUA HIDROGRAFICĂ........................................................................................................................40
2.7. CLIMA................................................................................................................................................41
2.8. RELIEFUL............................................................................................................................................42
2.9. FLORA ŞI FAUNA..................................................................................................................................43
2.10. RESURSE NATURALE...........................................................................................................................44
2.11. INFRASTRUCTURA..............................................................................................................................48
2.12. ÎNVĂȚĂMÂNT ȘI CULTURA....................................................................................................................49
2.12.1. ÎNVĂȚĂMÂNT..............................................................................................................................49
2.12.2. CULTURA...................................................................................................................................51
2.13. SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ...........................................................................................................55
2.13.1. SĂNĂTATE..................................................................................................................................55
2.13.2. ASISTENŢA SOCIALĂ.....................................................................................................................59
2.14. ACTIVITĂȚI ECONOMICE.......................................................................................................................60
2.14.1. AGRICULTURA.............................................................................................................................60
2.14.2. INDUSTRIA.................................................................................................................................65
3
2.14.3. COMERȚUL.................................................................................................................................68
2.14.4.TURISMUL...................................................................................................................................69
2.15. TRADIȚII ȘI OBICEIURI..........................................................................................................................74
3. PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNEI RÎŞCA....................................................................................................76
3.1. ISTORIC..............................................................................................................................................76
3.2. LOCALIZARE ȘI STRUCTURA ADMINISTRATIVĂ..............................................................................................78
3.3. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL..........................................................................................................79
3.3.1. RELIEF.........................................................................................................................................79
3.3.2. APE............................................................................................................................................80
3.3.3. CLIMA.........................................................................................................................................80
3.3.4. SOL............................................................................................................................................81
3.3.5 VEGETAȚIE ȘI FAUNĂ.......................................................................................................................82
4. ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE.........................................................................................................................84
4.1. ECONOMIE..........................................................................................................................................84
4.1.1. AGRICULTURA...............................................................................................................................84
4.1.2. MEDIUL DE AFACERI.......................................................................................................................89
4.1.3. TURISMUL....................................................................................................................................92
4.2. INFRASTRUCTURA.................................................................................................................................96
4.2.1. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ ȘI CANALIZARE..................................................................................96
4.2.2. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE....................................................................................................96
4.2.3. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ.................................................................................................96
4.2.4. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ...............................................................................................96
4.2.5. ILUMINATUL PUBLIC.......................................................................................................................96
4.2.6. GESTIONAREA DEȘEURILOR..............................................................................................................96
4.2.7. TRANSPORTUL ÎN COMUN...............................................................................................................96
4.2.8. REȚEAUA DE DRUMURI...................................................................................................................97
4.2.9. POȘTA ȘI TELECOMUNICAȚIILE..........................................................................................................97
4.3. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR........................................................................................................................97
4.4. POPULAȚIA ȘI FONDUL LOCATIV...............................................................................................................98
4.5. EDUCAȚIA ȘI CULTURA.........................................................................................................................102
4.6. SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ...........................................................................................................106
4.7. SIGURANȚA CETĂȚEANULUI...................................................................................................................107
4
4.8. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ......................................................................................................................107

5.ANALIZA SWOT.......................................................................................................................................111
5.1. AGRICULTURA, SILVICULTURA ȘI DEZVOLTAREA RURALĂ..............................................................................113
5.2. INFRASTRUCTURA ȘI MEDIU..................................................................................................................115
5.3. ECONOMIE........................................................................................................................................117
5.4.TURISM.............................................................................................................................................119
5.5.EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ..........................................................................................................................121
5.6.SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ............................................................................................................123
5.7.RESURSE UMANE ȘI ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ............................................................................................124
6.PLANUL DE ACȚIUNI...................................................................................................................................126
7.DIRECŢII DE DEZVOLTARE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE..........................................................................131
8.EVALUAREA ȘI MONITORIZAREA STRATEGIEI....................................................................................................135
COMITETUL LOCAL DE COOPERARE.........................................................................................................142
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................................143
„Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea

nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor
viitoare de a-și satisface propriile nevoi”
(Raportul Brundtland, 1987)
1.INTRODUCERE
Primăria Comunei Rîşca dorește să inițieze elaborarea unui document strategic, cu

valoare de cartă de dezvoltare locală, orientat pe termen mediu și lung, care să pună în valoare
elementele de potențial ale comunei, în vederea explorării direcțiilor de dezvoltare în beneficiul
cetățenilor, a noilor roluri pe care poate și trebuie să și le asume la nivel local, județean,
regional.
5
Comuna Rîşca are nevoie de un plan de dezvoltare care să vizeze toate domeniile și în
care să se regăsească interesele tuturor membrilor comunității, un plan care să canalizeze
resursele către acțiuni integrate ce urmăresc progresul social, protejarea mediului, utilizarea
eficientă a resurselor umane și naturale în vederea atingerii unui nivel ridicat și sigur de creștere
economică și ocupare a forței de muncă.
Comunele sunt diferite, au potenţial şi probleme diferite, au tradiţii diferite şi condiţii de
dezvoltare diferite. Cu toate acestea, în ultimii ani, au început să adopte măsuri coordonate şi să
abordeze acelaşi set de principii – in toate Statele Membre şi regiunile se acordă o atenţie mai
mare comunelor; o mai mare atenţie pentru abordarea de tip „de jos în sus” şi pentru
implicarea comunităţilor în elaborarea strategiilor locale; articularea dimensiunii rurale la
oportunităţile economice; atenţia pentru zonele defavorizate; focalizarea pe teritorii/zone
specifice, etc.
În acest context, se impune elaborarea de noi strategii de dezvoltare rurala integrată,
care să fie coerente cu priorităţile de investiţii de la nivel european, stipulate în Strategia
EUROPA 2020 şi în diferite documente programatice sectoriale, respectiv cele naţionale,
cuprinse în Acordul de Parteneriat.
Dezvoltarea este un proces viu; dinamica proceselor presupune o deschidere constantă
la schimbare, o adaptare continuă la condiții noi și dezvoltarea creativității și deschiderii la
parteneriat în abordarea continuă a schimbării. Strategia va fi un document viu, subiect de
consultare și adaptabil nevoilor comunității, pe care primăria să-l poată gestiona potrivit
acestora.
Obiectivele majore ale acestui demers sunt:
 elaborarea unui document de dezvoltare pe termen mediu și lung, prin participarea
tuturor factorilor locali interesați;
 valorificarea creativă a potențialului comunei Rîşca;
 regenerarea și dezvoltarea rolului teritorial al comunei Rîşca;
 structurarea și consolidarea parteneriatelor public-privat-comunitate în vederea
atingerii obiectivelor de dezvoltare comun agreate;
6
 corelarea documentelor și demersurilor majore privind dezvoltarea într-o abordare

structurată, integrată, sinergică, în beneficiul bunăstării comunei și a cetățenilor săi;
 conștientizarea asupra valorilor și potențialului local și angajarea cetățenilor în
procesele de planificare și implementare a obiectivelor identificate în parteneriat.
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Rîşca este construită pe concluziile analizelor
socio-economice și SWOT, pe avantajele comunei. Strategia, prin structură și conținut,
urmărește dezvoltarea economică și echilibrată, concomitent cu dezvoltarea capacității acesteia
de a se adapta și a putea răspunde schimbărilor economice cheie.
Strategia se adresează unei game largi de probleme economice, sociale și de mediu ale
comunității, care sunt relevante pentru definirea obiectivelor necesare obținerii dezvoltării
durabile și creșterii coeziunii economice și sociale în comuna Rîşca.
Strategia este un cadru de planificare strategic care definește viziunea, căile care conduc
la obținerea ei și pe baza căruia sectorul public și privat pot acționa eficient în ceea ce privește
folosirea resurselor locale și obținerea de beneficii în folosul comunității.
Totodată, aceasta constituie baza dezvoltării planurilor de acțiune pentru administrația
publică locală în vederea prezentării de proiecte în cadrul programelor de finanțare naționale și
europene care sprijină dezvoltarea locală.
Strategia furnizează o abordare echilibrată și integrată privind dezvoltarea comunei Rîşca
cu accent pe:
 generarea creșterii economice și crearea locurilor de muncă;
 îmbunătățirea infrastructurii de bază;
 protejarea și îmbunătățirea condițiilor de mediu;
 îmbunătățirea serviciilor (medicale, sociale, culturale) și accesului la acestea.
Strategia se concentrează pe provocările și oportunitățile de dezvoltare caracteristice și
existente la nivel local, urmărind totodată eliminarea barierelor cu privire la progresul economic
și social.
Strategia comunei Rîşca este un instrument indispensabil de management și programare
a planificării echilibrate și integrate a dezvoltării locale pentru perioada 2014-2020.
7
Autorităţile publice locale din comuna Rîşca sunt interesate cu prioritate de dezvoltarea
locală şi, în acest sens, de o abordare unitară a acestui obiectiv este fundamentală pentru
conturarea perspectivei viitoare, pe termen mediu si lung. În acest context, s-a impus
elaborarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă a Comunei Rîşca pentru perioada 2014-
2020. Aceasta va constitui documentul-cadru, pe termen mediu şi lung, pentru stabilirea
planului de acţiune locală pentru dezvoltarea durabilă, a domeniilor prioritare care au nevoie de
finanţare şi pregătirea portofoliului local de proiecte ce vor avea în vedere direcţiile perioadei
2014 – 2020 de programare financiară a fondurilor Uniunii Europene.
Metodologia realizării Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă a vizat următoarele
elemente cheie:
 obţinerea unui document complex şi modern, realizat cu respectarea criteriilor-cheie
de calitate utilizate în evaluarea documentelor strategice la nivel european:
relevanţă, eficacitate, eficienţă, consecvenţă şi coerenţă, pragmatism,
sustenabilitate şi aranjamente de management şi monitorizare;
 participarea şi implicarea activă a factorilor locali interesaţi şi a comunităţii în
procesul de planificare strategică, pentru a construi susţinerea necesară în vederea
implementării ulterioare şi stimularea construirii de relaţii de parteneriat adresării în
comun a unor probleme de importanţă majoră pentru comunitate;
 raportarea, de o manieră cât mai pragmatică, a strategiei de dezvoltare locală la
priorităţile de investiţii aferente perioadei 2014 – 2020, disponibile prin accesarea de
finanţări nerambursabile şi/sau mobilizarea unor instrumente de creditare şi/sau
investiţii private.
1.1.PRINCIPIILE ȘI OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ

Principii:
1. Durabilitate-condiții mai bune de trai pentru populația săracă, precum și un
minimum de condiții necesare pentru un trai decent și pentru sănătatea și
bunăstarea tuturor;
8
2. Competitivitate-permite dezvoltarea economiei proprii în context regional, național

și chiar internațional, promovarea unui sector privat productiv și competitiv;
3. Sprijin financiar- putere financiară care să faciliteze accesul la o varietate de surse
financiare pentru a satisface nevoile de investiții și dezvoltare;
4. O bună administrare- reacția eficientă și efectivă la probleme comunității prin
responsabilizarea autorităților locale și parteneriatul cu societatea civilă.
Obiective:
1. Să direcționeze comunitatea spre dezvoltare economică cu scopul de a crea mai
multe locuri de muncă;
2. Să dezvolte un proces comun de organizare pentru a stabili prioritățile comunității,
strategia și acțiunile sale;
3. Să sprijine autoritățile publice locale prin prezentarea strategiilor financiare și de
investiții;
4. Să determine eficientizarea managementului.
Strategiile de dezvoltare locală sunt caracterizate de cel puțin șapte trăsături esențiale:
imagine asupra viitorului, creativitate, flexibilitate, activitate, sunt create pentru acțiune,
orientate spre schimbare, orientate spre câștig durabil.
Strategia de dezvoltare locală este un proces de planificare strategică, cât și un produs
care promovează parteneriatul în rândul diferiților actori din planul local:
 Administrația publică locală;
 Comunitatea locală;
 Sectorul privat;
 Reprezentanții societății civile cu scopul de a analiza împreună
problemele legate de dezvoltare, de imaginea creată pentru viitor/
previziuni de viitor, de mobilizarea resurselor, de elaborarea
strategiilor de dezvoltare, a proiectelor, precum și de implementarea,
monitorizarea și evaluarea acestora.
9
Orice strategie de dezvoltare locală are o etapă introductivă care constă în diagnoza și
analiza principalilor indicatori din comunitatea pentru care se realizează strategia de dezvoltare.
Realizarea strategiei de dezvoltare locală are la bază răspunsurile a 4 întrebări fundamentale:
1. Unde ne situăm în acest moment?
2. Unde ne-ar place să ajungem?
3. Ce probleme trebuie să ridicăm și cum să ajungem la acel nivel?
4. Cum trebuie să acționăm pentru a atinge acel nivel?
Depistarea răspunsurilor necesare necesită parcurgerea următoarelor etape:

a. Colectarea și analiza datelor;
b. Stabilirea strategiei de dezvoltare locală;
c. Selectarea proiectelor de dezvoltare locală;
d. Pregătirea planului de dezvoltare și implementarea.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Rîşca răspunde obiectivelor tematice care se

regăsesc în cadrul propunerilor de regulamente pentru perioada 2014 - 2020:
1. întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării;
2. îmbunătăţirea accesului, utilizării şi calităţii tehnologiilor, informaţiilor şi comunicării;
3. creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii;
4. sprijinirea tranziţiei spre o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele;
5. promovarea adaptării la schimbările climatice şi prevenirea riscurilor;
6. protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor;
7. promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor în reţelele cheie;
8. promovare ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă;
9. investiţii în abilităţi, educaţie şi învăţare continua;
10. promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei;
11. îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi eficienţei în administraţia publică.
10
1.2. LEGISLAŢIA EUROPEANĂ

Auditul comunei Rîşca respectă şi se conformează sinergic în desfăşurarea sa cu
documente legislative şi de politică de dezvoltare cu repere atât la nivel european, cât şi
naţional, regional şi local. Dezvoltarea pe termen mediu şi lung a comunei Rîşca trebuie să fie în
contextul strategic, instituţional, administrativ, economic, social şi cultural european, iar
obiectivele şi priorităţile acţionale ale acestuia trebuie construite în conformitate deplină cu
Strategia de la Lisabona (revizuită) a Uniunii Europene sau cu Planul Naţional de Dezvoltare,
pentru perioada 2014 – 2020.
Viziunea de dezvoltare a comunei Rîşca trebuie să înglobeze materializarea în timp a
unor politici benefice comunităţii locale şi cetăţenilor comunei. Comuna Rîşca trebuie să
continue procesul de creştere economică durabilă, să se dezvolte ca şi comună europeană, cu
standarde de calitate aferente fiecărui domeniu cheie – infrastructură, agricultură, servicii
publice şi comerciale, resurse umane, asistenţă socială, educaţie, sănătate, siguranţa
cetăţeanului etc, dar şi să se integreze şi să mobilizeze activ la nivel regional potenţialul existent.
Comuna Rîşca trebuie să se impună ca un actor local, valorificând acest potenţial în paralel cu
iniţierea, susţinerea şi materializarea unor demersuri acţionale şi investiţionale, care să atragă
surse publice şi private în dezvoltarea sa.
1.3. COERENŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE

În elaborarea prezentei lucrării s-a ţinut cont: de corelarea cu strategiile şi planurile
naţionale/regionale, de corespondenţă cu politicile comunitare, de corespondenţa cu politicile
naţionale, de contribuţia la obiectivele orizontale, precum şi de o serie de documente oficiale cu
principalele orientări ale strategiilor naţionale, enumerate în rândurile următoare, astfel:
a.Corelarea cu strategiile şi planurile regionale:
Planul de Dezvoltare Regională 2014 - 2020 a Regiunii Nord-Est
b.Corespondenţa cu politicile comunitare şi domeniile de intervenţie ale Fondurilor Structurale şi
de Coeziune ale Uniunii Europene
c.Contribuţia la obiectivele orizontale:
11
Dezvoltarea durabilă
Oportunităţi egale
Societatea informaţională
d. Corespondenţa cu politicile naţionale:
Planul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014- 2020
Alte reglementări şi documente naţionale şi comunitare relevante

 Strategia de la Lisabona a Comisiei Europene - revizuită Strategia Europa 2020
 Agenda Europa 2020
 Cartea Albă în domeniul Politicii Europene de Transport 2000 - revizuită în 2006
 Politica de coeziune 2014-2020
 ORIZONT 2020 (Programul - Cadru pentru cercetare şi Inovare)
 Strategia Naţională pentru Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare 2014-2020
 Memorandum asupra învăţării permanente 2000
 Strategia integrată de dezvoltare a resurselor umane din perspectiva învăţării pe
parcursul întregii vieţi 2009-2020
 Strategia Europeană privind ocuparea forţei de muncă
 Programul European ERASMUS+
 Program multianual „Sănătate pentru creştere economică" (2014-2020)
 Carta Socială Europeană Revizuită
 Carta Drepturilor Fundamentale în Uniunea Europeană
 Declaraţia Drepturilor Copilului
 Directiva pentru Tratament Egal
 Directiva-cadru privind securitatea şi sănătatea în muncă
 Carta Europeană a autonomiei locale
 Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 de stabilire a prevederilor generale privind Fondul
European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune
 Ghidul Comisiei Europene pentru elaborarea Planurilor şi documentelor de Programare
pentru Fondurile Structurale (Vademecum for Structural Funds of Programming Documents)
12
 Regulamentul Consiliului Comunităţii Europene nr. 1685/2000 privind reguli detaliate

pentru implementarea regulamentului 1260/1990 în ceea ce priveşte eligibilitatea cheltuielilor
aferente operaţiunilor co-finanţate de către Fondurile Structurale
 Regulamentul Consiliului Comunităţii Europene nr. 1783/1999 privind Fondul European
de Dezvoltare Regională
 Regulamentul Consiliului Comunităţii Europene nr. 1784/1999 privind Fondul Social
European
 Regulamentele privind fondurile structurale si de investiţii europene pentru perioada
2014-2020
 Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17
decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare
regională, Fondul social european, Fondul de coeziune.
Legislaţia naţională
 Tratatul de Aderare al României şi Bulgariei la Uniunea Europeană – 2005
 Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013
 Primul Document Consultativ pentru PND 2007-2013
 Al Doilea Document Consultativ pentru PND 2007-2013
 Al Treilea Document Consultativ pentru PND 2007-2013
 Programarea financiară indicativă PND
 Programul de guvernare 2013-2016
 Programele Operaţionale Sectoriale
 Programul Operaţional Regional
 Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020
 Strategia Naţională pentru Competitivitate 2014-2020
 Strategia pentru Consolidarea Administraţiei Publice 2014-2020
Transport
 Master Plan General de Transporturi
13
 Liniile directoare pentru realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de

interes naţional şi european
 Strategia de dezvoltare a sistemului feroviar din România în perioada 2001-2010
 Programul prioritar de construcţie a autostrăzilor şi a drumurilor naţionale cu patru
benzi de circulaţie
 Legea serviciilor publice de transport nr. 92/2007 - modificări şi completări ulterioare
 Strategia Agenda Digitală pentru România Master Planul de Transport
Educaţie
 Strategiei Naţionale pentru Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare 2014-2020
 Planul Naţional 3 (Planul National Cercetare Dezvoltare şi Inovare 2014-2020)
 Strategia descentralizării învăţământului pre-universitar
 Strategia de formare profesională continuă pe termen scurt şi mediu
 Planul Naţional de Acţiune pentru Ocupare
 Strategia Naţională de Ocupare 2014-2020
 Strategia privind infrastructura de educaţie
Sănătate
 Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii cu modificările şi completările
ulterioare şi legislaţia secundară în domeniu - modificări şi completări ulterioare
 Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020
Asistenţă socială
 Planul naţional antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale (PNAinc)
 Strategia naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu
handicap
 Strategia naţională în domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului violenţei în familie
 Planul naţional de acţiune pentru implementarea legislaţiei în domeniul protecţiei
drepturilor copilului
 Planul naţional de acţiune pentru prevenirea şi combaterea traficului de copii
 Strategia naţională de dezvoltare a serviciilor sociale
14
 Strategia naţională de dezvoltare a sistemului de asistenţă socială pentru persoanele

vârstnice
 Planul naţional de acţiune pentru egalitate de şanse între femei şi bărbaţi
 Strategia naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei si bărbaţi pentru
perioada 2014-2017
 Strategia naţională antidrog în perioada 2013-2020
Alte reglementări si norme legislative interne

 Legea 215/2001 privind administraţia publică locală
 HG nr.1115/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea,
implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale (MO nr. 346/20.04.2004)
 Legea nr. 315 privind dezvoltarea regională în România (MO nr. 577/ 29.06.2004)
 Legea serviciilor publice comunitare nr. 51/2006 Legea privind finanţele publice locale
Astfel, elaborarea strategia de dezvoltare permite stabilirea ordinii priorităţilor precum şi

alocarea optimă a surselor financiare, care sunt insuficiente, precum şi materializarea
propunerilor şi demersurilor investiţionale.
Tot în acest context, conform datelor strategiei se fundamentează cererile de finanţare a
proiectelor viitoare, prin atragerea de resurse financiare nerambursabile din fonduri speciale.
Strategia de dezvoltare durabilă 2014-2020 este un instrument prin care se prioritizează pe
domenii şi direcţii de dezvoltare, investiţiile publice.
De asemenea, se urmăreşte o abordare integrată a Fondurilor Europene Structurale şi de
Investiţii 2014-2020, pentru a asigura concentrarea intervenţiilor ca suport pentru o economie
modernă şi competitivă, abordând conform Acordului de Parteneriat, o serie de provocări de
dezvoltare:
• Infrastructura
• Competitivitatea
• Oamenii şi societatea
• Resursele
15
• Administraţia şi guvernarea
1.4. REPERE ÎN REALIZAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI

RÎȘCA
1.4.1. STRATEGIA EUROPA 2020

Strategia Europa 2020 a fost adoptată în cadrul Consiliului European din 17 iunie 2010,
pe fondul unei crize economice profunde şi al intensificării provocărilor pe termen lung, precum
globalizarea, presiunea asupra utilizării resurselor şi îmbătrânirea populaţiei. Strategia Europa
2020 propune o nouă viziune economică, care să ajute UE să iasă din criză şi să edifice o
economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de
muncă, de productivitate şi de coeziune socială.
Strategia se fundamentează pe trei priorităţi tematice, care se întrepătrund şi se
condiţionează reciproc:
 Creştere economică inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi
inovare;
 Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de
vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
 Creştere economică favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată
a ocupării forţei de muncă, în măsură să asigure coeziunea economică, socială şi
teritorială.
Pentru a defini acţiunile necesare aplicării Strategiei Europa 2020, Comisia Europeană a

propus atingerea, până în anul 2020, la nivel european, a următoarelor obiective:
1. rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 ani - minimum 75%;
2. nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare - 3% din PIB-ul UE;
3. atingerea obiectivului „20/20/20" (sau 30/20/20, în cazul respectării anumitor
condiţii) în domeniul schimbărilor climatice şi al energiei;
16
4. rata părăsirii timpurii a şcolarii - 10%, iar ponderea populaţiei cu studii superioare şi

vârsta între 30 şi 34 de ani - cel puţin 40%;
5. reducerea cu 20 de milioane a numărului cetăţenilor europeni ameninţaţi de
sărăcie (ceea ce ar corespunde reducerii cu 25% a numărului de persoane cu risc de
sărăcie).
Documentele strategice care stabilesc cadrul implementării Strategiei Europa 2020,
obiectivele 2020 la nivel european şi care îndrumă acţiunile statelor membre spre atingerea
acestor obiective sunt:
 Comunicarea Comisiei Europene COM (2010) 2020 final EUROPA 2020 - O strategie pentru
creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii;
 Orientările integrate Europa 2020 - Recomandarea Consiliului privind Orientările generale
pentru politicile economice ale statelor membre şi ale Uniunii(2010/410/UE) şi Decizia Consiliului
privind Orientările pentru politicile de ocupare a forţei de muncă ale statelor
membre (2010/707/UE).
Pentru a cataliza progresele în cadrul fiecărei priorităţi tematice, Comisia Europeană a

adoptat şapte iniţiative emblematice (flagship initiatives), care să angajeze atât UE, cât şi
statele membre la acţiuni concrete, menite să impulsioneze creşterea economică şi crearea de
noi locuri de muncă:
1. O agendă digitală pentru Europa: valorificarea potenţialului TIC într-o Europă slăbită
de criza economică: accelerarea dezvoltării serviciilor de internet de mare viteză şi valorificarea
beneficiilor pe care le oferă o piaţă digitală unică gospodăriilor şi întreprinderilor;
2. Tineret în mişcare: consolidarea performanţei sistemelor de educaţie şi facilitarea intrării
tinerilor pe piaţa muncii;
3. Uniune a inovării: îmbunătăţirea condiţiilor-cadru şi accesul la finanţările pentru
cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în
produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă;
17
4. O politică industrială integrată adaptata erei globalizării: îmbunătăţirea mediului de

afaceri, în special pentru IMM-uri, şi sprijinirea dezvoltării unei baze industriale solide şi durabile
în măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial;
5. O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: modernizarea pieţei muncii şi
acordarea autonomiei cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora pe tot parcursul
vieţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa muncii şi a unei mai bune corelări a cererii
şi a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională;
6. Platforma europeană împotriva sărăciei şi excluziunii sociale: un cadru european pentru
coeziune socială şi teritorială: garantarea coeziunii sociale şi teritoriale, astfel încât beneficiile
creşterii economice şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se
confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viaţă demnă
şi de a juca un rol activ în societate.
7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor: decuplarea creşterii
economice de utilizare a resurselor, sprijinirea trecerii la o economie cu emisii scăzute de
carbon, creşterea utilizării surselor regenerabile de energie, modernizarea sectorului
transporturilor şi promovarea eficienţei energetice;
Succesul în atingerea obiectivelor Europa 2020 depinde de implementarea la nivel

naţional a reformelor structurale necesare pentru a accelera creşterea economică inteligentă,
durabilă şi favorabilă incluziunii. Programele Naţionale de Reformă (PNR) reprezintă obligaţia
fiecărui stat membru de a translata la nivel naţional obiectivele Europa 2020.
Pentru a face vizibilă, în România, strategia Europa 2020 şi pentru a asigura transparenţa
implementării acesteia, autorităţile publice responsabile cu aplicarea reformelor structurale
sunt implicate într-un dialog permanent cu toţi factorii interesaţi.
1.4.2. STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ A ROMÂNIEI- ORIZONTURI

2020
În anul 2008 a fost elaborată Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României
Orizonturi 2013-2020-2030, având ca motto ideea ”Menține sănătos ceea ce te menține
18
sănătos”, document aprobat prin H.G. nr. 1460 din 12 noiembrie 2008 și publicat în Monitorul
Oficial nr. 824 din 8 decembrie 2008. Strategia recomandă mecanisme specifice la nivelul
autorităților centrale, locale dar și la nivelul societății civile, sub egida Academiei Române
pentru monitorizarea implementării obiectivelor stabilite.
Elementul definitoriu al acestei Strategii Naționale este racordarea deplină a României la
o nouă filosofie a dezvoltării, proprie Uniunii Europene și larg împărtășită pe plan mondial- cea
a dezvoltării durabile.
Strategia stabilește obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil
și realist, al modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul
pentru cunoaștere și inovare, orientat spre îmbunătățirea continuă a calității vieții oamenilor și
a relațiilor dintre ei în armonie cu mediul natural.
Ca orientare generală, strategia vizează realizarea următoarelor obiective strategice pe
termen scurt, mediu și lung:
Orizont 2013 (în trecut): Încorporarea organizată a principiilor si practicilor dezvoltării
durabile în ansamblul programelor și politicilor publice ale României ca stat membru al UE.
Orizont 2020 (în prezent): Atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la
principalii indicatori ai dezvoltării durabile.
Orizont 2030 (în viitor): Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel
an al țărilor membre ale UE, din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.
Îndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen mediu și lung, o creștere
economică ridicată și, în consecință, o reducere semnificativă a decalajelor economico-sociale
dintre Romania și celelalte state membre ale UE.
Generalităţi
Programul Cadru pentru Cercetare şi Inovare - „Orizont 2020” sprijină punerea în
aplicare a Strategiei Europa 2020 şi a altor politici ale Uniunii şi include, pentru prima dată, şi
Programul cadru pentru competitivitate şi inovare şi Institutul european pentru inovare şi
tehnologie.
Orizont 2020 este un instrument cheie în implementarea Iniţiativei emblematice „O

Uniune a Inovării”, ce îşi propune să contribuie la dezvoltarea unei economii bazate pe
19
cunoaştere şi inovare în cadrul Uniunii Europene, prin mobilizarea unui buget de peste 70 de
miliarde de euro pentru cercetare, dezvoltare şi inovare ( sub rezerva adoptării Cadrului
financiar multianual de către Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene în perioada
imediat următoare).
Sprijinul propus pentru cercetare şi inovare în cadrul Orizont 2020 are ca scop:
1. Consolidarea poziţiei UE în domeniul ştiinţei, cu un buget dedicat propus de 24,341 miliarde

de euro. Acest obiectiv urmăreşte creşterea nivelului de excelenţă a bazei ştiinţifice a Europei şi
asigurarea unui flux constant al cercetării de talie mondială pentru a garanta competitivitatea
pe termen lung a Europei. Se vor sprijini efectuarea de cercetări „de frontieră” şi se va continua
activitatea Consiliului European pentru Cercetare, finanţarea inaugurării de domenii noi şi
promiţătoare de cercetare şi inovare prin sprijinirea tehnologiilor viitoare şi emergente,
asigurarea formării profesionale şi dezvoltării carierelor pentru cercetători prin acţiunile Marie
Sklodowska-Curie şi asigurarea unor infrastructuri de cercetare de talie mondială pentru
Europa.
2. Consolidarea poziţiei de lider industrial în inovare a Uniunii, bugetul propus în acest sens
fiind de 17,015 milliarde euro. Obiectivul va urmări transformarea Europei într-un loc mai
atractiv pentru a investi în activităţile de cercetare şi inovare prin promovarea activităţilor
pentru care întreprinderile sunt cele care stabilesc ordinea de zi.
Acest lucru va avea ca rezultat investiţii majore în principalele tehnologii industriale,
maximizarea potenţialului de creştere al societăţilor europene prin punerea la dispoziţia
acestora a unor niveluri adecvate de finanţare şi ajutarea IMM-urilor inovatoare să se dezvolte
astfel încât să devină societăţi de vârf la nivel mondial.
Aceasta va duce la atingerea unei poziţii de lider în tehnologiile industriale şi generice,
facilitarea accesului la finanţarea de risc, acordarea de sprijin în întreaga Uniune pentru
inovarea în cadrul IMM-urilor.
3. Contribuirea la abordarea provocărilor globale, cu un buget propus de 30,956 miliarde
euro. Acest obiectiv reflectă priorităţile politice ale Strategiei Europa 2020 bazată pe provocări
pentru a căror rezolvare se vor reuni resursele şi cunoştinţele din diferite domenii, tehnologii şi
discipline, inclusiv ştiinţele sociale şi umaniste. Finanţarea se va concentra asupra următoarelor
20
provocări: sănătate, schimbări demografice şi bunăstare; securitatea alimentară, agricultura

durabilă, cercetarea marină şi maritimă şi bio-economia; surse de energie sigure, ecologice şi
eficiente; mijloace de transport inteligente, ecologice şi integrate; acţiunile climatice, utilizarea
eficientă a resurselor şi materiile prime; societăţi favorabile incluziunii, inovatoare şi sigure.
Principalele noutăți ale Orizont 2020

Orizont 2020 prezintă o serie de caracteristici noi care fac ca inițiativa să fie adecvată
pentru promovarea creșterii economice și abordarea provocărilor sociale.Acestea includ:
 O simplificare foarte mare prin intermediul unei structuri mai simple a programului și al
unui set unic de reguli, printr-un grad mai mic de birocratie datorat unui model de
rambursare a costurilor ușor de utilizat, prin intermediul unui program unic de acces
pentru participanți, datorită unor formalități mai puțin numeroase pentru pregătirea
propunerilor, prin reducerea numărului de controale și audituri, cu scopul general de a
reduce cu 100 de zile perioada medie de acordare a finanțării;
 O abordare favorabilă incluziunii, deschisă noilor participanți, asigurându-se posibilitatea
de a participa și participarea efectivă a cercetătorilor și a inovatorilor de vârf din întreaga
Europă și din afara acesteia;
 Integrarea cercetării și a inovării prin asigurarea continuă și coerentă a finanțării de la
idee la piață;
 Mai mult sprijin pentru inovare și activitățile apropiate de piață, ceea ce conduce la un
stimulent economic direct.
O atentie deosebită consolidării participării IMM-urilor
Orizont 2020 sprijină IMM-urile cu potențial de inovare semnificativ și care posedă
capabilități de a introduce pe piață soluții tehnologice revoluționare și soluții inovatoare în
materie de servicii, prin introducerea unui instrument dedicat de finanțare.
„Inovarea în IMM-uri” este o activitate specifică pentru IMM-urile cu preocupare intensă
pentru cercetare. În cadrul acesteia vor fi prevăzute măsuri care să consolideze capacitatea de
inovare a IMM-urilor, cum ar fi crearea de rețele și brokerajul și care să permită IMM-urilor să
beneficieze de tehnologie, intrând în legătura cu cercetători și inovatori din întreaga Europă.
21
„Accesul la finanțarea de risc” va pune un accent puternic pe IMM-uri. Pentru

mecanismul de împrumut, accentul pe IMM-uri va fi intensificat prin recurgerea la intermediari
financiari la nivel național și regional și se va axa pe investiții în faza de început, cu posibilitatea
de a realiza investiții în faza de extindere și de creștere împreuna cu mecanismul de capitaluri
proprii din cadrul programului pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor.
Mecanismul de capitaluri proprii și componența legată de IMM-uri a mecanismului de
împrumut vor fi implementate ca parte a două instrumente financiare ale UE care furnizează
capitaluri proprii și împrumuturi pentru sprijinirea cercetării și a inovării în cadrul IMM-urilor și a
creșterii economice a acestora, împreună cu mecanismele de capitaluri proprii și de împrumut
din cadrul programului pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor.
Extinderea participării
În cadrul Orizont 2020 există o serie de instrumente și măsuri dedicate lărgirii participării
și stimulării excelenței din regiunile cu o praticipare redusă la programul cadru, având scopul de
a maximiza avantajele competitive pe care le prezintă fiecare regiune și de a contribui la
reducerea decalajului existent în Europa la nivelul cercetării și inovării. Având în vedere că prin
extinderea participării s-ar asigura exploatarea eficientă a tuturor resurselor umane și de
infrastructură de care dispune Uniunea Europeană, se va obține astfel creșterea competitivității
europene, obiectiv asumat prin Strategia Europa 2020.
1.4.3. PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ NORD-EST 2014-2020

Pentru perioada de programare 2014-2020 sunt avute în vedere următoarele elemente
de ordin strategic:
Viziunea: ”În anul 2022 Regiunea Nord-Est va fi un loc mai atractiv pentru a investi, a lucra și a
locui!”
Obiectiv general: Derularea în Regiunea Nord-Est a unui proces de creștere economică durabilă,
favorabil creșterii competitivității economice și incluziunii sociale, care să conducă la o
diminuare a decalajelor existente față de celelalte regiuni ale României.
22
Ținta propusă pentru anul 2022: Indicele de disparitate al Produsului Intern Brut pe cap de
locuitor la nivel regional va reprezenta 75% din valoarea indicatorului la nivel național și 37% din
valoarea indicatorului la nivel comunitar.
Cu toate ca Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a României sub
aspectul numărului de locuitori și al suprafeței deținute, ea se situează pe ultimul loc în raport
cu nivelul de dezvoltare.
Principalii factori care determină nivelul scăzut de dezvoltare a Regiunii Nord-Est:
 Alternative economice reduse pentru populația din mediul rural;
 Competitivitate scazută a mediului economic;
 Nivelul scăzut de atractivitate, în special a zonelor rurale și orașelor mici și mijlocii.
Prioritățile tematice ale Strategiei de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020
Corelarea cu obiectivele
Prioritate Obiectiv specific Măsuri tematice ale Strategiei
EUROPA 2020
Acțiuni pentru
sprijinirea integrării
pe piața muncii a Promovarea ocupării
tinerilor care nu sunt forței de muncă și
inclusi într-o formă de sprijinirea mobilității
1.1. Creșterea învățământ, formare forței de muncă
ocupării în rândul profesională sau nu
1. Îmbunătățirea
tinerilor și a au un loc de muncă
capitalului uman
grupurilor
vulnerabile Promovarea incluziunii
Acțiuni preventive și sociale și combaterea
active de integrare pe sărăciei
piața muncii (inclusiv
personalizate) pentru Investițiile în educație,
grupurile vulnerabile competențe și învățare
pe tot parcursul vieții
23
Reducerea ratei de
părăsire timpurie a
școlii, în special
pentru tinerii din
zonele rurale și Investițiile în educație,
comunitățile competențe și învățare
defavorizate pe tot parcursul vieții
1.2.Îmbunătățirea Îmbunătățirea calității
accesului și a prin adaptarea ofertei
participării la educaționale la
educație și instruire cerințele pieței muncii
de calitate Creșterea accesului la
fomare profesională
continuă
Promovarea incluziunii
Crearea, sociale și combaterea
modernizarea și sărăciei
extinderea
infrastructurii de
educație
Extinderea și
diversificarea
1.3. Creșterea
serviciilor de Investițiile în educație,
accesului la servicii
sănătate, inclusiv prin competențe și învățare
de sănătate de
modernizarea pe tot parcursul vieții
calitate
infrastructurii
aferente
Extinderea,
diversificarea și
îmbunătățirea
1.4.Promovarea accesului grupurilor
incluziunii sociale vulnerabile și a
Promovarea incluziunii
prin regenerarea comunităților izotate
sociale și combaterea
zonelor rurale și la servicii de sănătate,
sărăciei
urbane aflate în educație, sociale și
declin locuire, inclusiv prin
modernizarea
infrastructurii
aferente
2.1. Creșterea Modernizarea și Promovarea unor
2. Dezvoltarea accesibilității, dezvoltarea sisteme de transport
unei infrastructuri conectivității și infrastructurilor durabile și eliminarea
moderne mobilității prin aeroportuare blocajelor din cadrul
realizarea de Modernizarea și infrastructurilor rețelelor
24
dezvoltarea
infrastructurii
feroviare
investiții în Modernizareașsi
infrastructura de dezvoltarea majore
transport infrastructurii rutiere
Dezvoltarea de
sisteme de transport
urban durabile
Extinderea
2.2. Stimularea infrastructurii de
atractivității internet, în special în Îmbunătățirea accesului,
economiei locale zonele rurale și a utilizării și a calității
prin creșterea comunitățile izolate tehnologiilor informației
accesului la Dezvoltarea TIC prin și comunicațiilor (e-
infrastructura TIC crearea și dezvoltarea guvernare și e-servicii)
de calitate de produse și servicii
tip "e-servicii"
Dezvoltarea inovării și
transferului
Consolidarea cercetării, a
tehnologic, inclusiv
dezvoltării tehnologice și
prin crearea și
a inovării
dezvoltarea
3.1 Sprijinirea clusterelor
inovării și
competitivității Sprijin pentru Îmbunătățirea
mediului economic, domenii competitive competitivității
promovarea și sisteme productive întreprinderilor mici și
3. Spijinirea unei integrate, inclusiv
rezultatelor mijlocii, a sectorului
economii pentru dezvoltarea de
obținute agricol și a sectorului
competitive și a produse, servicii și pescuitului și acvaculturii
dezvoltării locale procese tehnologice Protecția mediului și
noi, cu valoare promovarea utilizării
adăugată crescută, eficiente a resurselor
"verzi"
3.2. Impulsionarea
Sprijinirea cercetării
sectorului de
publice și private, în Consolidarea cercetării, a
cercetare-
vederea dezvoltării și dezvoltării tehnologice și
dezvoltare, în
fructificării soluțiilor a inovării
special a cercetării
integrate
aplicate
25
Îmbunătățirea
competitivității
3.3. Îmbunătățirea Sprijin pentru întreprinderilor mici și
accesului firmelor la accesarea serviciilor mijlocii, a sectorului
servicii de afaceri dedicate firmelor și agricol și a sectorului
de calitate tinerilor antreprenori pescuitului și acvaculturii
Îmbunătățirea
3.4. Sprijinirea competitivității
exporturilor și Dezvoltarea de rețele întreprinderilor mici și
competitivității și platforme pentru mijlocii, a sectorului
produselor locale la sprijinirea agricol și a sectorului
export exportatorilor locali pescuitului și acvaculturii
Asigurarea condițiilor Îmbunătățirea

de dezvoltare în competitivității
mediul urban, prin întreprinderilor mici si
3.5.Sprijinirea realizarea de investiții mijlocii, a sectorului
dezvoltării zonelor în infrastructura agricol si a sectorului
urbane locală pescuitului și acvaculturii
Asigurarea condițiilor
de dezvoltare în
mediul urban, prin
realizarea de investiții
în infrastructura Îmbunătățirea
locală competitivității
3.6. Sprijinirea
Dezvoltarea de întreprinderilor mici si
dezvoltării zonelor
activități economice mijlocii, a sectorului
rurale
alternative în mediul agricol si a sectorului
rural, inclusiv pescuitului și acvaculturii
dezvoltarea
capacității
antreprenoriale a
tinerilor
Dezvoltarea
3.7.Sprijinirea infrastructurii de
valorificării turism și de agrement
potențialului turistic aferentă, promovarea
existent potențialului turistic
26
Spijinirea tranziției către

o economie cu emisii
Creșterea eficienței
reduse de dioxid de
4.1. Promovarea energetice a
carbon în toate
eficienței instituțiilor publice,
sectoarele Promovarea
energetice gospodăriilor și
adaptării la schimbările
firmelor
climatice, prevenirea și
gestionarea riscurilor
Investiții în crearea,
reabilitarea,
4. Optimizarea modernizarea și
utilizării și extinderea rețelelor
protejarea de apă potabilă și
resurselor naturale Protecția mediului și
canalizare, în
promovarea utilizării
4.2.Protejarea sistemele de
eficiente a resurselor
mediului și management integrat
biodiversității prin a deșeurilor și
realizarea de sistemele de
investiții specifice management a
riscurilor
Reabilitarea solurilor
Promovarea adaptării la
contaminate și/sau
schimbările climatice,
poluate
prevenirea și gestionarea
Prezervarea riscurilor
biodiversității
În realizarea și dezvoltarea Strategiei de Dezvoltare Regională Nord-Est au fost aplicate

principiile (temele) orizontale prevăzute în Regulamentul comun aferent perioadei de
programare 2014-2020:
A.Dezvoltare durabilă:
 Investițiile menționate în cadrul acțiunilor indicator vor viza opțiunile cele mai
economice din punctul de vedere al utilizării resurselor;
 Vor fi evitate pe cât posibil investițiile care ar putea avea un impact negativ semnificativ
asupra mediului sau climatului;
 Vor fi sprijinite investițiile care vizează diminuarea/ combaterea efectelor negative ale
schimbărilor climatice și dezastrelor naturale;
27
 Vor fi încurajate investițiile care acordă atenție utilizării eficiente a resurselor.
B.Promovarea egalității între bărbați și femei și nediscriminarea: măsurile înscrise în cadrul

strategiei vor urmări și asigurarea egalității dintre bărbați și femei, precum și prevenirea
discriminării. De altfel, acest principiu a fost promovat încă din faza de construcție a
documentului de planificare, în componența grupurilor de lucru existând un echilibru numeric
între femei și bărbați. Totodată, în structura parteneriatului sunt prezente organisme
nonguvernamentale care susțin și reprezintă interesele grupurilor/ categoriilor defavorizate.
1.4.4. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ A JUDEȚULUI SUCEAVA ÎN PERIOADA

2014-2020
Obiectivele specifice ale Strategiei de Dezvoltare economică și socială a județului Suceava în
perioada 2014-2020 sunt:
1. Dezvoltarea echilibrată a infrastructurii, coordonată cu implementarea sistemelor
adecvate de management al capitalului natural și de prevenire și gestionare a
riscurilor naturale.
2. Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse și valorificarea maximală a
acestora prin promovarea unor practici de consum și producție care să permită o
creștere economică sustenabilă pe termen lung și crearea de noi locuri de muncă.
3. Dezvoltarea sectorului educațional, promovarea educației formale și a unui stil de
viață sănătos.
4. Crearea condițiilor pentru o piață a muncii flexibilă, în care oferta de muncă este
adaptată permanent cerințelor angajatorilor și promovarea accesului egal la servicii
sociale și de sănătate de calitate.
5. Creșterea contribuției economiei rurale la dezvoltarea județului prin stimularea
spiritului antreprenorial și valorificarea resurselor specifice spațiului rural.
6. Promovarea și valoricarea resurselor turistice ale județului Suceava.
7. Dezvoltarea capacității administrative la nivelul județului Suceava.
28
8. Creșterea gradului de acces și utilizare a tehnologiilor informației și comunicării la

nivelul județului Suceava.
9. Dezvoltarea infrastructurii culturale și valorificarea moștenirii culturale și istorice
existente la nivelul județului Suceava.
10. îmbunătățirea continuă a relațiilor internaționale și dezvoltarea parteneriatelor
intra- și inter-regionale.
1.4.5. PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2014-2020

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 contribuie la consolidarea
dezvoltării pe termen mediu şi lung a sectorului agricol şi a mediului rural, începută odată cu
aderarea României la Uniunea Europeană şi susţinută prin PNDR 2007-2013.
Principalele priorități de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020:
 Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora,
deschiderea către piață și procesarea produselor agricole;
 Încurajarea întineririi generațiilor de agricultori prin spijinirea instalării tinerilor fermieri;
 Dezvolatrea infrastructurii rurale de bază ca precondiție pentru atragerea investițiilor în
zonele rurale și crearea de noi locuri de muncă și implicit la dezvoltarea spațiului rural;
 Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM-
urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural;
 Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunității prin intermediul
abordării LEADER. Competența transversală a LEADER îmbunătățește competitivitatea,
calitatea vieții și diversificarea economiei rurale, precum și combaterea sărăciei și
excluderii sociale;
 Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui
subprogram dedicat.
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 se va concentra pe un număr restrâns
de măsuri care vor aborda nevoile identificate pe baza analizei sectoriale, socio-economice și de
mediu, dar și a analizei SWOT pentru spațiul rural românesc și vor reflecta direcțiile de acțiune
în dezvoltarea agriculturii din România.
29
Obiectivele PNDR 2014-2020 se înscriu în liniile directoare ale Politicii Agricole Comune şi
urmăresc:
1. creşterea competitivităţii agriculturii;
2. gestionarea durabilă a resurselor naturale și schimbările climatice;
3. dezvoltarea rurală echilibrată, reducând decalajele economice şi sociale dintre
diverse zone ale ţării.
Concentrarea intervențiilor va urmări maximizarea impactului și simplificarea procesului de
accesare și adresarea problematicilor structurale ale exploatațiilor agricole.
Făcând referire la importanța deosebită a creșterii competitivităţii sectorului agricol, care
reprezintă unul dintre obiectivele generale ale PNDR 2014-2020, se constată că în sectorul
agricol valoarea medie a productivității muncii în agricultură este de 4.328 Euro/persoană faţă
de media europeană de 14.967 Euro/persoană în anul 2012, în timp ce în sectorul forestier
decalajul faţă de media europeană este mai mic, înregistrând în 2012 următoarele valori: 8.608
Euro/persoană pentru România şi 10.086 Euro/persoană media europeană.
În vederea creșterii competitivității au fost propuse următoarele măsuri:
 Investiții în active fizice – atât investiții noi, cât și modernizări în fermă, precum și
sisteme de irigații secundare la nivel de fermă;
 Infrastructură de adaptare a agriculturii și silviculturii – drumuri de acces la exploatații,
instalații/infrastructuri de obținere a energiei din resurse regenerabile, instalațiile de
colectare, reciclare și tratament al apei.
 Sprijin pentru înființarea exploatațiilor de către tinerii fermieri;
 Încurajarea transferului de cunoștințe şi a inovării în agricultură, silvicultură şi în zonele
rurale prin sprijin pentru acțiuni de instruire și de informare (plecând de la o realitate
curentă care confirmă un procent de 2,5% din populaţia rurală instruită în domeniu
agricol – liceu sau învăţământ superior – faţă de media europeană de 29%);
 Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producție alimentară și silvicultură pe de o
parte și cercetare și inovare pe de altă parte (cooperare și grupuri operaționale PEI);
 Gestionarea riscurilor în agricultură (fondul mutual).
30
 Măsuri de agromediu și climă ce vizează susţinerea practicilor agricole favorabile

conservării mediului;
 Măsura de agricultura ecologică ce are în vedere susţinerea pierderilor de venit datorate
utilizării metodelor şi tehnicilor specifice de cultivare în sistem ecologic;
 Susținerea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri
specifice;
 Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite.
 Servicii de bază și reînnoirea satelor ce vizează construcția și reabilitarea drumurilor
comunale, a rețelei de alimentare cu apă potabilă și a rețelei de canalizare;
 Sprijin pentru înfiinţarea şi dezvoltarea activităţilor nonagricole în spaţiul rural;
 Sprijin pentru investiţii în active fizice privind prelucrarea și comercializarea produselor
agricole;
 Abordarea LEADER (dezvoltarea și consolidarea comunităților locale.
Al doilea obiectiv general privește gestionarea durabilă a resurselor naturale şi combaterea

schimbărilor climatice, în cadrul căruia acțiunile de intervenție vor fi direcționate atât către
refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură, cât și
către promovarea utilizării eficiente a resurselor şi sprijinirea tranziţiei către o economie cu
emisii reduse de carbon.
Având în vedere că România dispune de o mare diversitate biologică (în ţara noastră fiind
prezente cinci regiuni bio-geografice dintr-un total de unsprezece pe întreg teritoriu european),
prin PNDR 2014-2020 se propun atât măsuri privind conservarea biodiversității, cât și măsuri
pentru prevenirea eroziunii solului și a ameliorării gestionării apelor.
Cel de al treilea obiectiv, al dezvoltării teritoriale echilibrate trebuie să combată o realitate

care arată un procent al populaţiei la nivelul pragului de sărăcie de 40%, urmărind ca priorități
dezvoltarea economică în zonele rurale prin reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale.
Programul de Dezvoltare Rurală 2014-2020 pentru România dispune de o alocare financiară
UE din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală de 8,0156 miliarde de euro.
31
2. PREZENTARE GENERALĂ A JUDEŢULUI SUCEAVA
2.1. ISTORIC
Meleagurile sucevene poartă urme ale prezenţei omului din cele mai vechi timpuri, dovadă
fiind descoperirile arheologice din paleolitic, precum şi din epoca neolitică consemnate în multe
localităţi ale judeţului.
Prima atestare documentara scrisa despre Suceava dateaza din 1388.
Odată cu domnia lui Petru Muşat (1375 – 1391) se consolidează statul feudal Moldova;
apar construcţii impunătoare din piatră, dintre care se evidenţiază Cetatea de la Şcheia şi
Cetatea de Scaun a Sucevei.
În această perioadă capitala a fost mutată la Suceava, care a devenit astfel centru politic,
economic şi militar al ţării, iar Cetatea de Scaun, principala fortificaţie a Moldovei.
Domnia lui Alexandru cel
Bun a făcut ca Ţara Moldovei să
cunoască o nouă etapă de
consolidare şi dezvoltare sub
toate aspectele. Sub domnia lui
Ştefan cel Mare (1457 – 1504) au
fost ridicate noi ctitorii, opere de
mare importanţă artistică şi de o
32
remarcabilă originalitate, multe dintre ele, ca Baia, Voroneţ, Putna etc., aflându-se pe teritoriul
actualului judeţ.
În perioadele care au urmat s-a continuat tradiţia marelui voievod, atât în politica
internă, cât şi în cea externă, de apărare a independenţei şi suveranităţii.
În anul 1771, în urma războiului ruso - turc, Imperiul Otoman a fost învins, iar Bucovina a
fost trecută în stăpânirea Imperiului Austriac timp de un secol şi jumătate. În anul 1918
Bucovina şi-a recăpătat independenţa şi s-a realizat reîntregirea României Mari. Prin Pactul
Ribbentrop – Molotov, încheiat în anul 1939, partea de nord a Bucovinei a trecut în componenţa
fostei Uniunii Sovietici, în prezent fiind inclusă în teritoriul Ucrainei.
După cel de-al doilea război mondial, Suceava a fost până în anul 1968 reşedinţa regiunii
cu acelaşi nume, incluzând pe lângă actualul teritoriu şi cel al judeţului Botoşani.
Prin reforma administrativ – teritorială din anul 1968 s-a revenit la tradiţionalele unităţi
administrativ teritoriale, astfel regiunea Suceava a fost împărţită în judeţele Suceava şi Botoşani.
Ţinutul Sucevei înseamnă nu numai istorie eroică, întâlnită aproape la fiecare pas, tradiţii
şi obiceiuri de mare originalitate moştenite de veacuri, monumente şi meşteşuguri populare de
mare ingeniozitate, ctitorii voievodale renascentiste care atestă peste cinci veacuri vocaţia
noastră europeană, dar şi foarte multe bogăţii naturale ce au stimulat potenţialul de creativitate
al populaţiei de pe aceste locuri, frumuseţea plaiurilor şi ospitalitatea gospodarilor, diversitatea
cinegetică adăpostită de patrimoniul forestier ce acoperă trei sferturi din acest minunat colţ de
ţară .
Cu origini străvechi care vin din veacuri, meşteşugurile, arta ţesutului şi cusutului,
nobleţea vestimentaţiei populare, transpunerea sensibilităţii şi a dragostei de frumos în
adevărate capodopere realizate din lemn, metal, os sau piei, în arhitectura caselor şi
agrementarea specifică a interioarelor, sunt preocupări care au dat şi dau o măsura talentului
locuitorilor acestor meleaguri.
Municipiul Suceava, reşedinţa de judeţ, concentrează aproape toate domeniile vieţii
creative şi productive care valorifică bogatele resurse economice ale spaţiului bucovinean: de
prelucrare lemnului, a sticlei, a materiilor prime alimentare, până în domenii de vârf ale
informaticii, creaţiei spirituale, publicisticii şi alte domenii ale culturii. În ultimii ani municipiul
33
Suceava şi celelalte oraşe ale judeţului au cunoscut o amplificare a vieţii economice, comerciale
şi bancare, a iniţiativei particulare în colaborare cu întreprinzători din Europa şi din întreaga
lume.
2.2. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ

Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a României, între Pietrosul Călimanului
(2.022 m altitudine) şi albia Siretului (233 m), într-un cadru natural dominat de elemente
bioclimatice central şi nord-est europene, ce creează o armonie peisagistică inedită, pe
coordonatele geografice 24˚57’-26˚40’ longitudine estică şi 47˚4’55”- 47˚57’31” longitudine
nordică, cu o aşezare în formă de amfiteatru. Judeţul se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu
judeţul Botoşani, la sud – est cu judeţul Iaşi, la sud cu judeţele Neamţ şi Harghita, la sud – vest
cu judeţul Mureş, iar la vest cu judeţele Bistriţa Năsăud şi Maramureş.
2.3. SUPRAFAŢA
Judeţul ocupă o suprafaţă de 8.553,5 km2, reprezentând 3,6% din suprafaţa ţării, fiind al
doilea judeţ ca întindere din ţară, după judeţul Timiş.
2.4. POPULAŢIA
Populaţia judeţului Suceava reprezintă aproximativ 19% din populaţia Regiunii Nord-Est.
La 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a judeţului Suceava era de 634.810 locuitori, cu 53.625
de persoane mai puțin față de recensământul din
2002.
Densitatea populaţiei judeţului era de 82,9
loc/km2.
Din populaţia stabilă a judeţului, 321.890
sunt femei, ceea ce reprezintă 50,7% din total;
302.736 persoane în mediul urban şi 332.074
persoane în cel rural. La capitolul municipii, în
34
Suceava sînt 92.121 de persoane, în Fălticeni 25.723, iar în Rădăuţi 23.822. Comunele cu cea
mai mare populaţie stabilă sînt Şcheia şi Marginea cu 9.577 şi, respectiv, 8.552 de persoane. La
polul opus se află comuna Ciocăneşti, cu 1.384 de persoane şi comuna Coşna, cu 1.453 de
persoane.
Populația stabilă pe sexe și grupe de vârstă- județul Suceava, anul 2011
Grupa de vârstă Ambele sexe Masculin Feminin
Sub 5 ani 37.929 19.663 18.266
5-9 ani 40.651 20.961 19.690
10-14 ani 43.695 22.418 21.277
15-19 ani 43.143 22.321 20.822
20-24 ani 40.752 21.251 19.501
25-29 ani 36.967 18.976 17.991
30-34 ani 43.488 22.224 21.264
35-39 ani 46.034 23.418 22.616
40-44 ani 51.946 26.562 25.384
45-49 ani 33.775 17.294 16.481
50-54 ani 38.862 19.567 19.295
55-59 ani 40.690 19.497 21.193
60-64 ani 35.689 16.459 19.230
65-69 ani 24.158 10.823 13.335
70-74 ani 28.463 12.075 16.388
75-59 ani 24.261 10.061 14.200
80-84 ani 15.544 6.111 9.433
85 ani și peste 8.763 3.239 5.524
TOTAL 634.810 312.920 321.890
Sursa: Direcția Județeană de Statistică- Suceava
2.4.1. FORȚA DE MUNCĂ

Populația civilă ocupată, pe activități ale economiei naționale, în perioada 2009-2012
Județul Suceava 2009 2010 2011 2012
35
Mii pers. Mii pers. Mii pers. Mii pers.

TOTAL, din care: 234,0 238,4 232,7 237,9
Agricultură, silvicultură și pescuit 106,3 113,0 107,2 110,1
Industrie 36,0 35,2 37,0 36,7
Industrie extractivă 1,3 1,4 1,4 1,3
Industrie prelucrătoare 30,5 29,8 31,5 31,4
Producția și furnizarea de energie electrică și
1,6 1,3 1,4 1,4
termică, gaze, apă caldă și aer condiționat
Distribuția apei; salubritate, gestionarea
2,6 2,7 2,7 2,6
deșeurilor, activități de decontaminare
Construcții 9,7 9,5 9,7 9,3
Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea
27,4 27,4 27,8 28,5
autovehiculelor și motocicletelor
Transport și depozitare 9,8 9,8 9,8 10,0
Hoteluri și restaurante 3,6 3,3 3,4 3,8
Informații și comunicatii 0,9 1,4 1,2 2,0
Intermedieri financiare și asigurări 1,5 1,5 1,4 1,5
Tranzacții imobiliare 0,9 0,4 0,5 0,5
Activități profesionale, științifice și tehnice 1,6 1,6 1,6 1,8
Activități de servicii administrative și activități de
2,0 1,6 1,7 2,2
servicii suport
Administrație publică și apărare; asigurări sociale
5,7 5,2 5,0 4,9
din sistemul public
Învățământ 12,5 11,9 12,1 12,1
Sănătate și asistență socială 10,3 10,6 9,1 8,7
Activități de spectacole, culturale și recreative 1,0 1,1 0,9 0,9
Alte activități ale economiei naționale 4,8 4,9 4,3 4,9

36
Numărul șomerilor înregistrați și rata șomajului în perioada 2000-2012
Șomerii înregistrați la
din care, femei
Agențiile pentru ocuparea Rata șomajului- Rata șomajului -
Anul (număr
forței de muncă (număr total (%) femei (%)
persoane)
persoane)
2000 37.851 18.766 12,20 12,40

2001 25.395 12.297 8,60 8,40
2002 29.253 13.473 10,30 9,80
2003 22.061 10.587 8,10 8,00
2004 20.418 8.417 7,80 6,80
2005 15.583 6.533 6,00 5,20
2006 11.816 5.024 4,70 4,20
2007 9.457 4.212 3,70 3,50
2008 10.963 4.787 4,30 4,00
2009 20.101 8.342 7,90 6,90
2010 18.856 7.752 7,30 6,60
2011 11.908 5.442 4,90 4,50
2012 13.881 5.789 5,50 4,70
37
14.00 Numărul șomerilor înregistrați și rata șomajului, în perioada 2000-2012,

județul Suceava
12.00 12.20
12.00
10.30
10.00 9.80
8.60
8.40
8.00 8.10
8.00 7.80 7.90
7.30
6.80 6.90 Rata șomajului, total
6.60 Rata șomajului, femei
6.00 6.00
5.50
5.20
4.70 4.90 4.70
4.30 4.50
4.00 4.20 4.00
3.70
3.50
2.00
0.00
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
2.4.2. FONDUL DE LOCUINȚE

Total
Anul Camere de locuit Suprafața locuibilă (mii

Locuințe (număr)
(număr) m2)
2000 227.971 532.560 7.783

2001 237.706 595.899 9.117
2002 238.991 600.876 9.207
2003 240.243 605.812 9.294
2004 241.905 612.302 9.412
2005 243.566 619.418 9.549
2006 245.366 627.563 9.702
38
2007 247.576 637.720 9.900

2008 251.119 651.927 10.165
2009 254.750 666.368 10.449
2010 258.092 681.090 10.735
2011 260.660 693.120 10.971
2012 262.938 703.693 11.176
Evoluția numărului de locuințe, în perioada 2000-2012

270000 262938
260660
258092
260000 254750
251119
247576
250000 245366
243566
241905
240243
238991
237706
240000
Evoluția numărului de
227971 locuințe, în perioada
230000 2000-2012
220000
210000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
2.5. UNITĂŢILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE

Reşedinţa judeţului este municipiul Suceava.
Organizarea administrativă a teritoriului judeţului Suceava cuprinde :
 5 municipii: Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei ;
 11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin,
Liteni, Milişăuţi, Salcea, Vicovu de Sus
 98 comune;
 379 sate.
Din unitățile teritorial administrative, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei sunt
stațiuni turistice montane din care, ultima este unitate balneoclimaterică, iar orașul Gura
Humorului a fost declarat în anul 2005, prin H.G., stațiune turistică de interes național.
39
Județul Suceava face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est (care include și
județele Botoșani, Neamț, Bacau, Iași și Vaslui).
2.6. REŢEAUA HIDROGRAFICĂ

Reţeaua hidrografică a judeţului însumează 3.092 km. Densitatea reţelei hidrografice
este de 0,361 km râu/km2 teritoriu, valoare superioară celei medii pe ţară. Principalele cursuri
de apă ce străbat judeţul sunt: râul Siret (de la N la S) şi afluenţii săi, râurile Suceava, Şomuzu
Mare, Moldova, Bistriţa (curgând de la NV spre SE). Suprafaţa totală a luciilor de apă din judeţ
este de 5.542,63 ha (reprezentând 0,65% din suprafaţa totală a judeţului), din care 5.056,622 ha
ape curgătoare şi 486.008 ha lacuri.
În totalitate râurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt tributare râului Siret, datorită
configuraţiei generale a reliefului. Cantităţile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile
ale căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană. Cel mai întins bazin hidrografic
este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste 33% din
suprafaţa judeţului Suceava, după care urmează Bistriţa (cca. 30% din suprafaţă) şi râul Suceava.
Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice amenajate în
scopuri complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor,
piscicultură, etc. Cele mai numeroase acumulări antropice sunt cele 6 lacuri din lungul râului
Şomuzu Mare.
Râul Siret are o suprafaţă de bazin de 1.636 km² şi o lungime de 110 km.
Râul Suceava îşi are izvoarele la o altitudine de 1.250 m, în regiunea Obcinelor
Bucovinene, totalizând, la vărsarea în râul Siret, o suprafaţă de bazin de 2.625 km 2 şi o lungime
de 262 km.
Afluenţii săi principali de pe teritoriul județului sunt: Brodina, Putna Pozen, Suceviţa, Solca şi
Soloneţ.
Râul Moldova izvorăşte din Obcina Lucina şi străbate judeţul pe o lungime de 140 km din
totalul de 216 km. La ieşirea din judeţ, râul are o suprafaţă de bazin de 2.575 km2. Afluenţii săi
principali de pe teritoriul judeţului sunt pe dreapta: Putna, Suha, Suha Mare, Suha Mică şi pe
stânga: Moldoviţa, Humor, Şomuz.
40
Râul Bistriţa, afluentul cu debitul cel mai mare al Siretului totalizează, la ieşirea din judeţ,
o lungime de 122 km şi o suprafaţă de bazin de 2.532 km. Afluenţii săi principali sunt pe partea
dreaptă şi anume : Dorna, Neagra Şarului. Pe partea stângă, se găsesc afluenţi mai mici, cei mai
importanţi fiind Țibău şi Cârlibaba.
Şomuzul Mare şi Şomuzul Mic îşi au obârşie în Podişul Sucevei, la sud de oraşul Suceava
şi se varsă în Siret pe teritoriul judeţului Suceava.
2.7. CLIMA
Este temperat continentală. Spaţiul geografic al judeţului Suceava aparţine aproape în
egală măsură sectorului cu climă continentală (partea de est) şi celui cu climă continental
moderată (partea de vest). Venind dinspre vest, masele de aer îşi pierd treptat din umezeală în
timpul traversării Carpaţilor Orientali, astfel încât în partea estică a judeţului ajung mai uscate,
clima suferind un proces de continentalizare. Aerul de origine nordică aduce ninsori iarna şi ploi
reci primăvara şi toamna. Din est, judeţul primeşte influenţe climatice continentale cu secetă
vara, cu cer senin, ger şi viscole iarna.
Temperaturile minime coboară uneori până la -38,5 °C, iar temperatura cea mai ridicată
a fost de 39,8 °C (în iulie 2000). Temperaturile cele mai scăzute din zona montană se
înregistrează nu pe vârfuri, ci în depresiuni şi văi, datorită fenomenului de inversiune climatică.
Temperatura medie multianuală este de 2 °C la munte şi 7,5 °C în zona de podiş.
Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte, decât în regiunea deluroasă. Trecerea
de la iarnă la primăvară se face brusc în partea de est a judeţului, faţă de partea de vest unde,
pe vârfurile înalte şi versanţii umbriţi ai munţilor, zăpada şi îngheţul se întâlnesc până la sfârşitul
lunii mai şi chiar începutul lunii iunie.
Precipitaţiile variază de la an la an şi sunt cuprinse între 800 şi 1200 mm, în funcţie de
zonă.
41
2.8. RELIEFUL
Dimensiunile mari ale judeţului explică varietatea geologică a peisajului, precum şi a
resurselor naturale. Formele de relief ocupă următoarele suprafeţe: zona de munte 5.593 km 2,
iar zona de podiş și dealuri sub-carpatice 2.960 km2.
Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial
Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. De la vest către est, relieful înregistrează o scădere
treptată în altitudine, tipurile de forme orientându-se în fâşii cu direcţie nord-sud şi în general
paralele între ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire în regiunea montană.
În ansamblu, teritoriul judeţului cuprinde două importante unităţi de relief:
a) regiunea montană - 65,4% munţi cu înălțimi între 800 şi 2.100 m
b) regiunea de podiş - 34,6% podiş şi dealuri subcarpatice.
Înălţimile scad treptat de la vest la est, imprimând astfel etajarea şi diversificarea
celorlalte componente ale mediului natural.
Zonele montane, care ocupă 2/3 din teritoriul judeţului, se caracterizează prin întinse
păduri şi pajişti naturale, bogate resurse balneo – turistice. Unitatea montană include Carpaţii
Orientali reprezentaţi prin Munţii Bârgăului, parţial Munţii Călimani, Obcinele Bucovinei (Obcina
Mestecăniş, Obcina Feredău, Obcina Mare), Munţii Bistriţei (Muntele Rarău, Muntele Giumalău,
Muntele Bârnaru, Muntele Budacu) şi Munţii Stânişoarei (doar muntele Sutra).
În cadrul zonei montane s-au dezvoltat o serie de depresiuni dintre care cea mai
importantă este Depresiunea Dornei. Aceasta este de origine tectonică şi de baraj vulcanic, se
desfăşoară la 800 - 900 m şi are două compartimente: Dorna şi Neagra Şarului, în care există
lunci, terase, dealuri piemontane şi turbării.
Zonele de podiş şi dealuri subcarpatice sunt reprezentate prin podişul Sucevei şi
Subcarpaţii Neamţului, cu altitudini cuprinse între 300 - 500 m. Podişul Sucevei se împarte în
Podişul Dragomirnei şi Podişul Fălticeni, ce încadrează între ele Depresiunea Rădăuţi.
Suprafeţele cele mai joase sunt formate din luncile şi terasele joase de-a lungul râurilor,
prezentând ca principal caracteristică faptul că, pe mari întinderi, nivelul apei freatice este
relativ ridicat, dând naştere zonelor cu exces de umiditate.
42
2.9. FLORA ŞI FAUNA

Flora şi fauna conferă judeţului Suceava o inegalabilă frumuseţe şi atractivitate.
Ponderea vegetaţiei o alcătuiesc pădurile, care ocupă peste 52% din suprafaţa judeţului şi peste
7% din întregul potenţial silvic al României. În compoziţia acestora, 79,4% este reprezentat de
răşinoase şi 20,6% de foioase. Pădurile de foioase sunt formate din arbori de fag, stejar, carpen,
frasin, tei, mesteacăn şi o mare diversitate de arborişuri. În amestec se găsesc plopul, paltinul,
sorbul, mălinul, scoruşul şi, mai rar, tisa. Dintre arbuşti amintim zmeurul, afinul, măceşul şi
merişorul. Există şi câţiva arbori ocrotiţi: Stejarul din Cajvana (500 ani), Stejarul din Botoşana
(350 ani), Ulmii din Câmpulung Moldovenesc (500 ani).
Munţii Bucovinei adăpostesc numeroase specii floristice rare: sângele voinicului (Munţii
Călimani), floarea de colţ (Rarău, Călimani), smârdarul sau bujorul de munte (Călimani, Suhard),
papucul doamnei, brusturul negru, arginţica (Rarău-Giumalău) etc.
Pe teritoriul judeţului Suceava există peste 20 de rezervaţii naturale: rezervaţii floristice
(fâneţele seculare de la Frumoasa, Ponoare, Calafindeşti, fâneţele montane de pe plaiul
Todirescu), forestiere (codrul secular de la Slătioara, pădurile seculare de pe Giumalău, făgetul
de la Dragomirna, pădurea de pin ce vegetează pe un depozit de turbă de la Tinovul Mare,
rezervaţia de mesteacăn pitic de la Lucina), geologice (Piatra Ţibăului, Piatra Pinului şi Piatra
Şoimului, Cheia Lucavei, Cheia Moara Dracului) şi mixte (Pietrele Doamnei, Cheile Zugrenilor,
Complexul 12 Apostoli). Fauna, bogată şi preţioasă, include numeroase specii cu valoare
cinergetică ridicată: ursul şi cerbul carpatin, căpriorul, râsul, lupul, vulpea, veveriţa, pisica
sălbatică, jderul, hermina, dihorul, cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn, fazanul, corbul,
diverse specii de acvile, vulturi, bufniţe. Râurile de munte adăpostesc specii rare de peşti:
lostriţa, păstrăvul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul ş.a.
2.10. RESURSE NATURALE

Solurile de pe teritoriul judeţului Suceava cunosc o gamă variată de tipuri, datorită
complexităţii condiţiilor naturale, ca factori pedogenetici.
TOTAL suprafaţă agricolă: 349 554 ha (40,86 % din total suprafaţă), din care:
 arabil 180 551 ha (51,65 % din suprafaţa agricola);
43
 păşuni 90 436 ha (25,87% din suprafaţa agricola);

 fâneţe 75 761 ha (21,68% din suprafaţa agricola);
 livezi 2 806 ha (0,8 % din suprafaţa agricola).
Agricultura se bazează pe metode tradiţionale şi astfel trecerea la agricultura ecologică
este uşoară. Păşunile şi fâneţele naturale oferă condiţii favorabile de creştere a animalelor după
modul de producţie ecologică.
Resursele esenţiale - lemnul, piatra, apa, întinsele suprafeţe de păşune, terenurile
cultivabile, îmbinate cu talentul, priceperea şi perseverenţa locuitorilor, au favorizat, în ciuda
unei zbuciumate istorii, îndeletniciri care au dat un specific aparte spaţiului bucovinean.
Resurse naturale existente în judeţul Suceava se referă la minereuri de fier şi mangan în
zona Vatra Dornei - Iacobeni, Neagra Şarului, Broşteni, Dadu, Ciocăneşti, Orata, Mestecăniş,
Argestru, Şaru Dornei, Dealul Rusului, Coşna; minereuri de sulf în zona Munţilor Călimani, la
Fundu Moldovei şi Leşul Ursului; oxizi de fier, sideroza, blenda, galena argintiferă, calcopirită şi
pirită la Iacobeni, Şaru Dornei, Cârlibaba, în bazinul Ţibăului şi pe cursul superior al Bistriţei; sare
gemă şi săruri delicvescente la Cacica; sulf, silice, opal şi cuarţ la Gura Haiti; pirita şi sulfuri
polimetalice la Fundu Moldovei şi Leşul Ursului; cariere de piatră, calcar şi var la Botuş, Pojorâta,
Câmpulung Moldovenesc, Păltinoasa; turbării oligotrofe la Poiana Stampei; baritină la Ostra;
izvoare minerale carbogazoase cu efecte terapeutice de la Coşna şi Dornişoara până la Şaru
Dornei şi Neagra Şarului, precum şi pe raza localităţii Vatra Dornei.
Fondul forestier ocupă 53% din suprafaţa judeţului, reprezentând 7% din întreg potenţialul silvic
al României, Suceava ocupând din acest punct de vedere locul I pe ţară.
Ponderea vegetaţiei o constituie pădurile, în suprafaţă totală de 411.115 ha, ceea ce
reprezintă aproximativ 48,1 % din suprafaţa totală a judeţului.
Astfel, materialul lemnos se constituie într-o importantă resursă naturală a judeţului.
Este cunoscut faptul că, Bucovina exportă în toată Europa şi nu numai, importante
cantităţi de fructe de pădure, ciuperci şi plante medicinale, virtuţile terapeutice şi curative ale
acestora fiind cunoscute încă din antichitate.
Cele mai căutate produse, care se găsesc din abundenţă în Bucovina, sunt zmeura, afine,
fragi, mure, măceşe, cătină, flori de soc, ciuperci (hribi şi gălbiori) şi altele.
44
Tipurile de ecosisteme din judeţul Suceava sunt condiţionate de formele de relief variate
şi de elementele pedoclimatice, dispunându-se etajat, dinspre zona de podiş spre cea de munte.
♦ Ecosisteme forestiere. Având în vedere preponderenţa reliefului înalt, ponderea maximă a
habitatelor o constituie pădurile, care reprezintă o resursă naturală importantă a judeţului.
♦ Pajiştile alpine se întâlnesc la peste 1.600 m în munţii Călimani, Suhard, Giumalău şi Bârnar. În
Rarău, ele coboară până la 1.500 m. Pajiştile alpine sunt caracteristice în locurile cu iarnă mai
lungă de şase luni şi cu precipitaţii abundente, de peste 1.200 mm. Ele se dezvoltă pe un areal
discontinuu, insular, în două etaje: unul alpin propriu zis şi altul subalpin (Popp N. ş.a, 1973).
♦ Turbării şi mlaştini. În zona coniferelor există și turbăriile cu Sphagnum din bazinul Dornelor
(Poiana Stampei, Coşna) şi de la Şarul Dornei, cunoscute sub numele de tinoave. Sunt turbării
înalte, căci sunt instalate în depresiune la altitudini de 900 - 1000 m.
♦ Ecosisteme de luncă. Intrazonal, în şesurile Siretului, Sucevei şi Moldovei, de la ieşirea din
munte a acestor râuri,
apare o varietate de plante higrofile lemnoase (salcie, plop, arin) sau ierboase (rogoz, pipirig,
izmă, piciorul cocoşului, coada calului). Merită menţionat situl de importanţă comunitară, din
reţeaua ecologică Natura 2000, Lunca Zamoştea.
♦ Ecosisteme acvatice. Acestea pot fi diferenţiate după cinetica apei în două grupe majore:
curgătoare, care reprezintă mediul lotic (pâraie, râuri) şi stagnante (lacuri, bălţi, mlaştini, etc.),
care reprezintă mediul lentic.
Conform datelor furnizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, pe teritoriul

judeţului Suceava se regăsesc următoarele situri de importanţă comunitară, declarate prin
Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13.12.2007, ca parte integrantă
a reţelei ecologice europene NATURA 2000:
Bistriţa Aurie
Situl Natura 2000 “Bistriţa Aurie” cu o suprafaţă de 375 ha este reprezentat de un
habitat caracteristic apelor din zona montană inferioară, respectiv păduri aluviale cu arin.
Călimani – Gurghiu
45
Situl Natura 2000 Călimani - Gurghiu are o suprafaţă de 136.657 ha, din care 10.775,5 ha
se află pe teritoriul judeţului Suceava. În această regiune există una dintre cele mai importante
populaţii şi centre genetice pentru carnivore din Carpaţi – urşi, lup şi râs, respectiv o
concentrare semnificativă a speciilor de floră şi faună ocrotite prin legea naţională şi Directivele
U.E. Procentul habitatelor de interes european depăşeşte 95%. Conform Manualului habitatelor
sunt 13 habitate, din care 4 de importanţă deosebită (Directiva Habitate), 18 specii de păsări, 9
specii de mamifere, 2 de reptile, 5 de peşti (inclusiv Hucho hucho), 6 specii de nevertebrate
(inclusive Rosalia alpina) şi 8 specii de plante sunt de interes comunitar.
Fâneţele seculare Ponoare
Situl Natura 2000 “Fâneţele seculare Ponoare” având o suprafaţă de 35 ha şi Situl Natura
2000 “Fâneţele seculare Frumoasa” cu o suprafaţă de 25 ha, includ o diversitate de specii de
plante provenind din diverse regiuni biogeografice (eurasiatice, europene, continentale,
pontice).
Diversitatea speciilor erbacee, creează o policromie deosebită; unele specii de plante
înfloresc încă de la începutul lunii martie, până la începutul lunii august, după care începe
perioada de diseminare. Aici se regăsesc specii precum: dediţelul (Pulsatilla patens), capul
şarpelui (Echium russicum), frăsinelul (Dictamnus albus), ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis),
bulbucul (Trolius europaeus), etc.
Făgetul Dragomirna
Situl Natura 2000 “Făgetul Dragomirna” are o suprafaţă de 134 ha şi este reprezentat de
un arboret de provenienţă naturală în proporţie de 97%, în care predomină fagul, iar în urma
diverselor intervenţii silvice din trecut s-au mai plantat răşinoase (molid, pin, larice). Fauna este
reprezentată de specii precum: cerb carpatin (Cervus elaphus), pisică sălbatică (Felis silvestris),
porc mistreţ (Sus scrofa) etc.
Pădurea Zamostea-Lunca
Situl Natura 2000 “Pădurea Zamostea-Lunca” are o suprafaţă de 135 ha. Arboretul este
format în principal din stejar bătrân (120 de ani), în asociaţie cu frasin, plop tremurător, paltin,
carpen. Dintre speciile arbustive se remarcă jugastrul, alunul, păducelul, salba pitică. Alte specii
46
importante de floră şi faună sunt: laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris), ghiocelul bogat
(Leucojum vernum), căpriorul (Capreolus capreolus), cerbul carpatin (Cervus elaphus), etc.
Pietrosul Broştenilor-Cheile Zugrenilor
Situl Natura 2000 “Pietrosul Broştenilor-Cheile Zugrenilor” are o suprafaţă de 458 ha.
Vegetaţia forestieră este reprezentată de arborete de molid în care sporadic apare fagul,
paltinul, mesteacănul. Vegetaţia arbustivă este reprezentată de afin şi merişor. Flora este
specific stâncăriilor, aici regăsindu-se floarea de colţ în cea mai joasă staţiune din Moldova.
Rarău-Giumalău
Situl Natura 2000 “Rarău-Giumalău” are o suprafaţă de 2.498 ha. Biotopurile existente,
cu o floră nealterată de factorul antropogen, posedă o microfaună bogată şi variată. Situl se
suprapune peste un număr important de rezervaţii, este foarte puţin locuit, fapt ce a permis
păstrarea biodiversităţii.
Găina-Lucina
Situl Natura 2000 “Găina-Lucina” are o suprafaţă de 836 ha. Situl adăposteşte o
populaţie compactă de Betula nana (specie considerată relict glaciar). Printre speciile de floră şi
faună existente pot fi enumerate: Roua Cerului (Drosera rotundifolia), Curechiul de munte
(Ligularia sibirica), Scara Domnului (Polemonium caeruleum), Merişorul (Vaccinium vitis-idaea),
Corbul (Corvus corax), Mierla gulerată (Turdus torquatus), Auşel sprâncenat (Regulus
ignicapillus) etc.
Tinovul de la Româneşti
Situl Natura 2000 “Tinovul de la Româneşti” are o suprafaţă de 20 ha. Insulele de tinov
cu pin silvestru, sunt înconjurate de păduri acidofile de molid cu muşchi. Prezintă o important
populaţie de Drosera rotundifolia.
Tinovul Mare Poiana Stampei

Situl Natura 2000 “Tinovul Mare Poiana Stampei” are o suprafaţă de 644 ha. Situl este
reprezentativ pentru Bazinul Dornelor şi adăposteşte majoritatea speciilor oligotrofe de tinov,
47
iar în partea nord-estică a tinovului, se află o populaţie compactă de Sphagnum wulfianum,

foarte rară în România.
Tinovul Şaru Dornei
Situl Natura 2000 “Tinovul Şaru Dornei” are o suprafaţă de 38 ha, fondul vegetaţiei fiind
alcătuit din muşchi arctic de tip Sphagnum, peste care în condiţii austere de troficitate s-a
dezvoltat un arboret cu o consistenţă plină de pin silvestru (Pinus silvestris forma turfosa) pe un
strat de turbă. Tot aici pot fi enumerate specii precum: Roua Cerului (Drosera rotundifolia),
Bumbăcăriţa (Eriophorum vaginatum), Răchiţeaua (Vaccinium oxycoccos), Ruginarea
(Andromeda polifolia), Curechiul de munte (Ligularia sibirica), etc.
Pe teritoriul judeţului se regăsesc şi numeroase arii naturale protejate de interes
naţional.
2.11. INFRASTRUCTURA
Drumurile publice asigură legătura între toate localităţile judeţului, precum şi cu
judeţele vecine. Se evidenţiază în mod deosebit drumul european E85 – Bucureşti - Bacău -
Suceava – Cernăuţi (Ucraina), ce traversează judeţul pe direcţia nord-sud.
La sfârşitul anului 2012 judeţul Suceava dispunea de o reţea de cale ferată în exploatare
cu o lungime totală de 526 km, din care 248 km era electrificată. Teritoriul judeţului este
străbătut de magistrala europeană Bucureşti - Bacău - Suceava - Vicşani - Moscova.
Judeţul Suceava dispune, de asemenea, de un aeroport, situat în apropierea municipiului
Suceava, la o distanţă de 12 km, şi cinci heliporturi (Putna, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ,
Floreni), prin care se asigură legătura permanentă cu restul României şi cu alte ţări, precum şi
servicii privind aterizarea altor aeronave din ţară şi străinătate.
Reţeaua drumurilor publice avea, în anul 2012, o lungime de 2.991 km, din care 628 km
drumuri naţionale. Lungimea drumurilor publice modernizate se întinde pe 1.446 km, din care
257 km sunt drumuri europene.
Densitatea reţelei de drumuri publice din judeţul Suceava la sfârşitul anului 2012, de
35,0 km la 100 kmp teritoriu, este apropiată de nivelul densităţii înregistrat la nivel naţional
(35,1 km la 100 kmp).
48
Situația drumurilor publice, la 31 decembrie 2012
Lungimea
Județul Suceava
drumurilor (km)
Total drumuri publice, din

care: 2991
modernizate 1446
cu îmbrăcăminți ușoare
rutiere 184
Drumuri naționale, din care: 628

modernizate 614
rutiere 14
Drumuri județene și
comunale, din care: 2363
modernizate 832
rutiere 170
Densitatea drumurilor
publice pe 100 kmp teritoriu 35
2.12. ÎNVĂȚĂMÂNT ȘI CULTURA

2.12.1. ÎNVĂȚĂMÂNT
Rețeaua şcolară de la nivelul județului a fost deservită în anul şcolar 2012- 2013 de un
număr total de 8.210 cadre didactice, evidentiindu-se prin următorii indicatori:
Raportul dintre numărul de elevi şi numărul cadre didactice:

Nivel de învățământ Număr de elevi Număr de cadre didactice
Preșcolar 20.116 1.034
Primar 35.060 1.831
49
Gimnazial 31.857 2.864
Liceu și învățământ profesional 29.652 2.127
Special 1.836 354
TOTAL 118.521 8.210
În anul 2013, în județul Suceava s-au înființat 2 şcoli particulare postliceale sanitare
(Şcoala Postliceală “Fundația Ecologică GREEN” Suceava şi Şcoala Postliceală Sanitară
“Laureatus” Siret).
Structura rețelei şcolare în anul şcolar 2013-2014, pe tipuri de unități de învățământ,
este prezentată în tabelul de mai jos:
TOTAL, URBAN RURAL
Tip de
din PJ Structuri
unitate TOTAL PJ Structuri TOTAL PJ Structuri
care:
Grădinițe cu
program
normal 392 12 380 63 10 53 329 2 327
Grădinițe cu
program
prelungit 20 10 10 20 10 10 0 0 0
Școli
primare 118 0 118 7 0 7 0 0 111
Școli
gimnaziale 227 143 84 40 38 2 111 105 82
Colegii 20 20 0 20 20 0 187 0 0
Licee
tehnologice 14 14 0 8 8 0 0 6 0
Licee
teoretice 3 3 0 3 3 0 6 0 0
Scoli
speciale 6 6 0 6 6 0 0 0 0
Cluburi
sportive 3 3 0 3 3 0 0 0 0
Cluburi ale
elevilor 7 6 1 7 6 1 0 0 0
Școala
postliceală 1 1 0 1 1 0 0 0 0
C.J.R.A.E. 1 1 0 1 1 0 0 0 0
C.C.D. 1 1 0 1 1 0 0 0 0
50
TOTAL 813 220 593 180 107 73 633 113 520
2.12.2. CULTURA
Teritoriul judeţului Suceava, numit şi ”Ţara de Sus” sau ”Ţara Fagilor”, constituie o zonă
cu puternice rezonanţe istorice, fiind cunoscută din anale, letopiseţe, cronici, în special pentru
perioada de mare înflorire economică, politică şi culturală din vremea lui Ştefan cel Mare.
Aşezat la răspântia unor vechi şi importante drumuri comerciale, pe valea râului
Suceava, de la care şi-a luat şi numele, oraşul Suceava este menţionat pentru prima oară într-un
document din 11 februarie 1388, emis de Petru Muşat, fiind capitală a Moldovei între anii 1388
şi 1565.
În domeniul culturii judeţul Suceava se remarcă prin tradiţii, obiceiuri, monumente de o certă
originalitate bazate şi pe evoluţia cultural-spirituală de o reală autenticitate din zonă.
Mănăstirile: Voroneţ, Putna, Suceviţa, Dragomirna, Humor precum şi Cetatea de Scaun a
Sucevei, Hanul Domnesc impresionează prin elementele de arhitectură sau prin pictura
interioară şi exterioară, prin colorit.
În domeniul conservării şi valorificării cărţii, cele 339 de biblioteci din judeţ dispuneau la
finele anului 2008 de un fond documentar de 5,23 mil. volume.
Un rol important în viaţa culturală îl au şi celelalte instituţii de cultură, pe raza judeţului
existând 29 muzee. De remarcat este Complexul Muzeal Bucovina, Muzeul Satului Bucovinean,
Muzeul de Ştiinţele Naturii din Suceava, Muzeul Etnografic din Vatra Dornei, Muzeul „Arta
Lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic „Tehnici populare bucovinene” din
Rădăuţi, Centrul de ceramică neagră de la Marginea, precum şi muzeele mănăstirilor Putna,
Suceviţa, Moldoviţa, Dragomirna.
Trebuie mentionate mănăstirile ortodoxe pictate care au fost incluse de UNESCO printre
capodoperele de artă ale lumii: Moldoviţa, Suceviţa, Humor, Voroneţ, Arbore, Probota.
Alături de acestea sunt casele memoriale Nicolae Labiş, Ciprian Porumbescu, Ion Irimescu, ce
constituie o bogată zestre literară, etnografică şi muzicală precum şi principalele atracţii turistice
ale judeţului care au fost vizitate în anul 2008 de 499.522 vizitatori.
51
Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava cuprinde 517 obiective de interes istoric
de clasa A (de interes naţional) şi B (de interes local), 182 dintre acestea fiind de importanţă
naţională, acest aspect situând judeţul Suceava pe primul loc în regiune.
Obiectivele culturale din judeţul Suceava aflate pe lista patrimoniului mondial sunt:
Biserica Arbore
Biserica Mănăstirii Humor
Biserica Mănăstirii Moldoviţa
Biserica Pătrăuţi
Biserica Mănăstirii Probota
Biserica Mănăstirii Voroneţ
Biserica "Sf. Gheorghe" a Mănăstirii "Sf. Ioan cel Nou de la Suceava"
Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Natural Suceava, enumeră pe lista
obiectivelor culturale din judeţul Suceava peste 130 de locaţii de interes, dintre care 90 de
biserici şi mănăstiri, 5 case memoriale şi case muzeu, 11 muzee şi peste 25 de situri şi clădiri de
interes arhitectural.
La nivelul judeţului Suceava se organizează numeroase festivaluri, târguri şi hramuri.
Dintre acestea le enumerăm pe cele mai importante:
Festivaluri internaţionale:
-Festivalul internaţional de grafică satirică şi literatură umoristică „Umor la...Gura Humorului”
Gura Humorului;
-Salonul internaţional de umor Suceava;
-Salonul Internaţional de Artă Fotografică „Bucovina Mileniului III” Suceava;
-Tabăra Internaţională de Fotografie Gura Humorului;
-Festivalul Internaţional de Film şi Diaporamă „Toamnă la Voroneţ” Gura Humorului Festivaluri
naţionale;
-Tîrgul naţional al meşterilor olari „Ochiul de Păun” Rădăuţi;
-Festivalul naţional de folclor „Flori pe Dorna” Vatra Dornei;
-Tabăra naţională de fotografie „Bogdana” Suceviţa;
-Festivalul naţional al păstrăvului Ciocăneşti;
52
-Festivalul – concurs de poezie „Nicolae Labiş” Suceava şi Mălini;

-Festivalul naţional al ouălor încondeiate Ciocăneşti;
-Festivalul naţional de muzică corală religioasă „Buna Vestire” Fundu Moldovei;
-Festivalul naţional de poezie şi proză scurtă „Magda Isanos – Eusebiu Camilar” Suceava şi
Udeşti;
-Festivalul – concurs naţional de muzică folk „La Suceava în Cetate” Suceava, Vatra Dornei şi
Siret;
Festivaluri judeţene şi interjudeţene

-Festivalul – concurs judeţean de interpretare a folclorului muzical-coregrafic „Comori de suflet
românesc”;
-Festivalul mărului Fălticeni;
-Festivalul tradiţional „Ograda cu dor” Moara;
-Festivalul interjudeţean de folclor” Flori de mai” Iaslovăţ;
-Festivalul judeţean „La hram de Sf.Maria” Bilca;
-Festivalul folcloric „Dor bucovinean” Botoşana;
-Festivalul folcloric „Floare de salcâm” Arbore;
-Festivalul interjudeţean al instrumentelor populare tradiţionale „Silvestru Lungoci” Horodnic de
Jos;
-Festivalul - concurs de poezie pentru tinerii creatori „Nichita în luna lui martie” Vatra Dornei;
-Salonul judeţean de primăvară – vară al artiştilor plastici amatori Suceava;
-Festivalul – concurs interjudeţean de interpretare a cântecului popular „Maria Surpat – Mina
Pâslaru” Sadova;
-Festivalul de muzică religioasă „Agape” Suceava;
-Festivalul – concurs interjudeţean de interpretare vioară „Alexandru Bidirel” Suceava;
-Festivalul - concurs interjudeţean al fanfarelor ţărăneşti Calafindeşti;
-Salonul – concurs judeţean al artiştilor plastici amatori Suceava;
-Festivalul judeţean al fructelor de pădure Coşna;
-Festivalul păstrăvului Ciocăneşti.
53
Conform datelor furnizate de Centrul Cultural Bucovina Suceava – Centrul pentru

conservarea şi promovarea culturii tradiţionale Suceava, în ianuarie 2011, la nivelul judeţului
existau 188 de aşezăminte culturale, din care:
- în stare foarte bună – 34
- funcţionale (fără apă şi grupuri sanitare în incintă) – 63
- satisfăcătoare – 34
- necesită reparaţii capitale – 38
- cu altă destinaţie – 9
- în construcţie – 10.
Colecţiile Bibliotecii Bucovinei însumează un număr de cca. 360.000 unităţi bibliografice,
din care secţiile de împrumut la domiciliu dispun de un fond de carte de peste 150.000 volume,
cu caracter enciclopedic. Toate aceste secţii, precum şi sălile de lectură pentru cărţi, secţia de
artă, secţia Fond Bucovina au oferit diverse servicii specifice acestui sector de activitate unui
număr de 9.096 de utilizatori. Astfel, în anul 2010 la Biblioteca Bucovina au fost înregistrate
aproximativ 100.500 de vizite în scopul împrumutului/consultării unor documente de bibliotecă
sau al utilizării serviciilor din cadrul sălii de internet, respectiv aproximativ 3.500 de vizite-
participări la diverse manifestări, audiţii muzicale, vizite pentru grupuri de elevi. Toţi aceşti
utilizatori au împrumutat la domiciliu sau au consultat în sălile de lectură aproximativ 145.500
de unităţi bibliografice, respectiv au utilizat sala de internet şi sala de lectură, pe întreg
parcursul anului fiind înregistrate 11.923 de sesiuni de internet.
În prezent, în judeţ există 4 biblioteci municipale şi 11 biblioteci orăşeneşti, acestea
deservind o populaţie de 196.038 de locuitori, deţinând în colecţiile lor 541.915 de cărţi şi
dispunând de 46 de calculatoare, dintre care 42 au fost obţinute ca donaţie prin programul
Biblionet. Aceste instituţii atrag la lectura aproximativ 30.000 de locuitori.
Referitor la cele 97 de biblioteci comunale existente, acestea deservesc o populaţie de
403.990 locuitori, având în colecţiile lor aproape 900.000 de cărţi; acestea atrag la lectură peste
35.000 de utilizatori anual.
54
În ceea ce priveşte informatizarea bibliotecilor publice din judeţ, în anul 2010, au fost
dotate cu calculatoare (cu acces la internet), echipamente şi soft-uri aferente, prin intermediul
programului Biblionet, 22 de biblioteci publice din judeţ respectiv bibliotecile din oraşele
Cajvana, Dolhasca, Liteni, Milişăuţi, Siret şi bibliotecile comunale din Adâncata, Bogdăneşti,
Boroaia, Broşteni, Buneşti, Ciocăneşti, Cornu Luncii, Dolheşti, Dumbrăveni, Frătăuţii Vechi,
Grăniceşti, Iaslovăţ, Izvoarele Sucevei, Rădăşeni, Şerbăuţi, Stulpicani şi Vereşti, precum şi Filiala
Burdujeni a Bibliotecii Bucovinei.
2.13. SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

2.13.1. SĂNĂTATE
Situaţia existentă în domeniul sanitar: în judeţul Suceava există 9 spitale aflate în
administrarea autorităților publice locale şi 1 spital privat, după cum urmează:
- Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava
- Spitalul Municipal "Sf. Doctori Cosma şi Damian" Rădăuţi
- Spitalul Municipal Fălticeni
- Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc
- Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc
- Spitalul Municipal Vatra Dornei
- Spitalul Orăşenesc Gura Humorului
- Spitalul Orăşenesc Siret
- Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret
- Spitalul de Chirurgie „Bethesda“ (spital privat)
Principalele unități sanitare cu proprietate privată din județul Suceava, în perioada 2004-2012
Județul Suceava 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Spitale - 1 1 1 1 1 1 1 1
Policlinici 1 1 - - - - - - -
Cabinete medicale de familie 9 9 9 8 13 31 72 102 109
Cabinete medicale de medicină
19 24 25 28 26 23 17 13 16
generală
55
Cabinete medicale de specialitate 12 117 125 152 173 192 236 286 303
Cabinete stomatologice 134 129 138 158 176 185 216 240 265
Laboratoare medicale 13 16 16 19 19 19 20 20 22
Laboratoare de tehnică dentară 12 13 13 14 17 23 23 47 111
Farmacii 168 175 178 186 181 198 203 212 224
Depozite farmaceutice 6 6 6 9 5 5 4 4 4
Principalele unități sanitare cu proprietate majoritară de stat în perioada 2000-2012

Dispensare medicale Centre de
Anul Spitale Policlinici Creșe Farmacii
Total Teritoriale sănătate
2000 9 2 35 - 4 3 11
2001 9 1 9 - 4 3 10
2002 9 1 7 - 3 3 9
2003 10 1 7 - 3 3 10
2004 10 - 6 - 1 3 10
2005 10 - 7 - 1 3 10
2006 10 - 6 - 1 2 10
2007 10 - 6 - 1 2 10
2008 10 - 6 - 1 2 10
2009 10 - 6 - 1 2 10
2010 10 - 3 - 1 2 10
2011 9 - 4 - 1 2 9
2012 9 - 6 - 1 2 9
56
Structura unităților sanitare în anul 2012, județul Suceava

9 6 14 1 9 1
224
109 16
111
303
22 265
Spitale (stat) Dispensare medicale (stat)

Centre sa sănătate (stat) Creșe (stat)
Farmacii(stat) Spitale (privat)
Cabinete medicale de familie (privat) Cabinete medicale de medicină generală(privat)
Cabinete medicale de specialitate (privat) Cabinete stomatologice (privat)
Laboratoare medicale (privat) Laboratoare de tehnică dentară (privat)
Farmacii (privat) Depozite farmaceutice (privat)
Asistența medicală de urgență din județul Suceava este asigurată prin serviciile de
urgență prespitalicească, respectiv Serviciul de Ambulanță Județean Suceava, SMURD din cadrul
Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bucovina și structurile de urgență spitalicească din
cadul unităților sanitare cu paturi:
- Unitatea de primiri urgențe – SMURD din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă “Sfântul Ioan
cel Nou” Suceava
- Centrul de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Municipal Rădăuți
- Centrul de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Municipal Câmpulung Moldovenesc
- Camere de gardă din spitalele din Fălticeni, Gura Humorului, Siret, Solca.
57
Paturile în spitale și personalul medico-sanitar, la 31 decembrie

Personal sanitar
Paturi în spitale Medici Stomatologi Farmaciști
mediu
Propri Proprie Proprie Proprie Proprie
Anul etate Proprie tate Proprie tate Proprie tate Proprie tate Proprie
majori tate majorit tate majorit tate majorit tate majorit tate
tară privată ară de privată ară de privată ară de privată ară de privată
de stat stat stat stat stat
2000 4.112 - 811 99 142 59 29 101 2.776 154

2001 4.112 - 805 110 147 75 26 116 2.687 168
2002 3.783 - 816 128 142 91 24 159 2.763 168
2003 3.510 - 805 73 145 87 20 194 2.565 169
2004 3.396 - 783 62 149 99 19 242 2.627 174
2005 3.437 48 791 68 152 86 18 250 2.693 460
2006 3.455 48 776 77 149 105 13 260 2.631 476
2007 3.276 48 808 79 145 106 13 282 2.642 518
2008 3.272 48 829 106 144 107 12 257 2.686 542
2009 3.272 48 817 122 158 112 13 265 2.549 549
2010 2.990 48 775 172 107 129 13 270 2.287 663
2011 2.920 48 712 176 109 239 13 268 2.390 928
2012 2.927 48 704 181 105 326 12 302 2.432 1.237
În prezent, parcul auto activ al Serviciului de Ambulanță Județean Suceava are un număr
total de 51 de autosanitare active, din care:
- 2 ambulanțe tip C1 (terapie intensivă);
- 22 ambulanțe tip B (asistență de urgență);
- 8 ambulanțe tip A2 (pentru transportul mai multor pacienți;
- 15 ambulanțe tip A1 (transport pacienți – o persoană);
- 4 ambulanțe tip ACD (consultații la domiciliu).
Sediul central al Serviciului de Ambulanță Județean este localizat în municipiul Suceava,
existând 7 substații în: Rădăuți, Siret, Fălticeni, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc,
Vatra Dornei, Broșteni și un punct de ambulanță în cartierul Burdujeni din municipiul Suceava.
Serviciul SMURD, din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bucovina, are în dotare 3
ambulanțe tip B (asistență de urgență) în 3 centre: Suceava, Vatra Dornei și Siret.
58
2.13.2. ASISTENŢA SOCIALĂ

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava desfăşoară acţiuni
care răspund nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii unor
situaţii de dificultate, vulnerabilitate, prin prevenirea marginalizării şi excluziunii sociale şi în
scopul cresterii calităţii vieţii.
Prin activitatea şi acţiunile sale, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția
Copilului Suceava urmăreşte obiectivele strategiei guvernamentale în domeniu, prin
identificarea şi soluţionarea problemelor sociale ale comunităţii din domeniul protecţiei
copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum
şi a oricăror persoane aflate în nevoie, prin intervenţia specializată şi dezvoltarea serviciilor
adecvate, precum şi prin forme şi mijloace prevăzute de lege, în acest sens.
În structura Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava există
un număr de 47 instituţii de tip rezidenţial în care sunt asistaţi un număr de 615 copii şi tineri (2
centre de plasament clasice, 2 centre modulate, 25 case de tip familial şi 18 apartamente). Pe
raza judeţului Suceava mai funcţionează şi 2 centre de plasament private în care sunt asistaţi 36
copii/tineri (fără dizabilităţi).
Servicii şi structuri pentru prevenirea separării copilului de familie

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava oferă servicii de
prevenire a separării copilului de familia sa prin:
 2 centre maternale;
 2 centre de zi pentru copilul cu dizabilităţi;
 2 centre de recuperare pentru copilul cu dizabilităţi;
 3 echipe mobile care oferă servicii de specialitate copiilor cu dizabilităţi din
comunitate şi familiilor acestora, precum şi copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la
muncă în străinătate;
 Biroul prevenire abandon, violenţă domestică şi relaţii cu alte instituţii;
 Serviciul de evaluare a copilului aflat în situaţie de risc şi intervenţie în regim de
urgenţă.
59
Servicii pentru susţinerea persoanelor, victime ale violenţei în familie

În cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava
funcţionează Biroul prevenire abandon, violenţă domestică şi relaţii cu alte instituţii.
S-a obţinut avizul interministerial prin care s-au aprobat indicatorii tehnico-economici
din cadrul proiectul Centrul multifuncţional destinat victimelor violenţei în familie în localitatea
Gura Humorului.
Servicii pentru reinserţia socială a persoanelor fără adăpost

A fost semnat contractul de finanţare şi s-a lansat procedura de achiziţii pentru lucrări de
reabilitare şi reamenajare din cadrul proiectului privind înfiinţarea Centrului social cu destinaţie
multifuncţională Gura Humorului – programul de incluziune socială, componenta „Tineri aflaţi în
situaţii de risc’’, destinat tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie.
2.14. ACTIVITĂȚI ECONOMICE

Profilul economic al județului Suceava este puternic influențat de diversitatea și bogăția
de resurse ale zonei. Principalele resurse sunt pădurile (care reprezintă peste 52% din suprafața
județului și 7% din suprafața țării); terenuri arabile, majoritatea dintre ele fiind situate deoparte
și de alta a râurilor Siret, Suceava și Moldova; pășuni și fânețe, resurse ale subsolului
reprezentate de importante zăcăminte de fier, mangan, sulf, sare, calcar, și de salba de izvoare
de ape minerale.
Astfel, activitățile principale care s-au dezvoltat sunt legate de resursele enumerate,
respectiv activitățile extractive și de prelucrare a minereurilor, de exploatare și prelucrare a
lemnului, de creștere a animalelor și cultivare a pământului, precum și cele din domeniul
industriei alimentare.
2.14.1. AGRICULTURA
Peste 42% din suprafața județului este reprezentată de terenurile arabile. Acestea sunt
cultivate îndeosebi cu cereale, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, legume și plante
60
furajere.
Condițiile pedo-climatice ale județului au favorizat dezvoltarea pomiculturii. Această
activitate este concentrată, cu deosebire, în bazinul Fălticeni, care deține ponderea ca suprafață
și producție pomicolă.
Satele din zona de munte sunt specializate în creșterea bovinelor pentru lapte și carne,
precum și a ovinelor.
În domeniul producţiei vegetale, structura celor 347.644 ha de teren agricole se
prezintă astfel: 180.240 ha teren arabil, 90.547 ha. păşuni, 73.898 ha fâneţe şi 2.959 ha de livezi
existente la sfârşitul anului 2012, situaţia structurii suprafeţei agricole a judeţului în perioada
2009 – 2013, fiind următoarea:
2009 2010 2011 2012 2013
Nr crt Specificare
-ha- -ha- -ha- -ha- -ha-
1 Suprafața arabilă 181.127 180.972 180.678 180.621 180.240
2 Pașuni 91.167 91.596 90.274 90.273 90.546
3 Fânete 74.394 74.136 73.960 73.960 73.898
4 Livezi 2.801 2.776 3.008 3.008 2.959
Sursa: Direcția pentru Agricultură Suceava
Producția vegetală obţinută la culturile de bază, în perioada 2009 – 2013:

2009 2010 2011 2012 2013
Nr crt Specificare
kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha
1 Grâu, secară, triticale 3.003 2.609 2.610 3.014 2.772
2 Porumb 3.658 3.425 3.870 3.851 3.603
3 Cartof 18.305 11.210 19.430 13.648 14.945
4 Plante furajere 22.433 17.830 20.540 18.407 18.797
5 Legume 16.473 14.265 15.600 13.944 16.140
6 Fructe 14.255 10.348 12.700 10.800 10.610
61
Situaţia la nivelul judeţului Suceava privind dotările cu maşini şi utilaje agricole, la data de
31.12.2013, a fost:
Denumire Buc Denumire Buc
Tractoare 5.183 Mașini combatere 214
Combine paioase 598 Combine pentru furaje 25
Pluguri 3.896 Vindrovere 17
Mașini împrăștiat amendamente 95 Motocositori 1.064
Mașini împrastiat gunoi grajd 144 Greble mecanice 169
Grape cu discuri 2.787 Prese balotat 250
Combinatoare 382 Mașini recoltat cartofi 608
Semănători paioase 578 Remorci cisternă 112
Semănători-prășitoare 454 Remorci transport persoane 12
Mașini plantat cartofi 646 Trailere 62
Cultivatoare 481 Remorci tractor 2.315
Mașini erbicidat 453 Remorci auto 402
Încărcător hidraulic 81 Motocultoare 20
62

Zootehnia este un sector important prin ritmicitatea veniturilor pe care le asigură,
valorificarea resurselor agricole aflate în gospodăriile populaţiei, locuitorii judeţului având o
bogată tradiţie în creşterea animalelor.
O contribuţie importantă la dezvoltarea zootehniei în judeţul Suceava o are suprafaţa
mare de păşune existentă în zona montană, în luncile râurilor, precum şi existenţa terenurilor
mai slab productive, care sunt folosite exclusiv pentru păşunat.
În domeniul zootehniei şi prelucrării produselor acestui sector, situaţia efectivelor de
animale la sfârşitul anului 2013 comparativ cu perioada 2009 – 2012, se prezintă astfel:
Total Total Total Total Total
Nr
Specificare efective efective efective efective efective
crt
2009 2010 2011 2012 2013
1 Bovine-total, capete 175.000 174.160 159.990 171.050 162.835
2 Porcine-total, capete 155.000 78.520 72.005 55.080 54.210
3 Ovine-total, capete 240.000 240.260 229.020 249.810 257.720
4 Caprine-total, capete 10.000 13.300 13.600 15.490 18.125
5 Păsări-total, capete 1.200.000 680.200 653.500 614.500 534.260
6 Cabaline-total, capete 34.500 28.710 27.878 25.834 23.175
7 Iepuri-capete 14.400 12.250 13.100 13.613 23.600
8 Familii de albine 16.000 13.800 15.500 20.500 25.980
9 Animale de blană 800 300 90 80 250
Pomicultura reprezintă o preocupare importantă a agricultorilor din bazinele pomicole
Rădăşeni, Fălticeni, Preuteşti, Vultureşti. Dintre speciile pomicole, ca pondere, mărul ocupă
70% din suprafeţele cultivate, prunul 8%, cireşul şi vişinul 6%, părul 5%, alte specii 11%.
Producția totală de fructe, în județul Suceava, la nivelul anului 2012
Total Din care, sector privat
Județul Suceava
(tone) (tone)
Fructe-total 47.090 45.123
63
Prune 4.663 4.663

Mere 34.517 32.564
Pere 3.357 3.351
Cireșe și vișine 2.708 2.700
Caise și zarzăre 57 57
Nuci 1.268 1.268
Căpșuni 407 407
Alte fructe 113 113
Amenajări piscicole
Conform datelor publicate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, în
registrul unităților din acvacultură pentru județul Suceava suprafața totală administrată este de
874,6 ha.
În ceea ce privește situaţia fermelor cu profil de acvacultură din județul Suceava, în
bazinul hidrografic Siret totalitatea acestora sunt organizate ca S.R.L, nu există ferme de stat,
iar speciile ce fac obiectul activității de acvacultură sunt: crap, caras și răpitori.
În domeniul exploataţiilor agricole, grupurilor de producători şi formelor asociative,
evoluţia este reflectată în graficul de mai jos:
Nr
Specificare 2009 2010 2011 2012 2013
crt
1 Exploatatii agricole-total 469 515 469 468 469
2 Grupuri de producatori-total 9 10 10 11 10
Sursa: Direcţia pentru Agricultura Suceava
Cele 10 grupuri de producători, constituite la nivel judeţean, au ca obiect de activitate:

- comercializare carne porc = 1;
- comercializarea de legume = 1;
- comercializarea de miere de albine = 2;
64
- comercializarea laptelui = 6.
De asemenea, la nivelul judeţului îşi desfăşoară activitatea un număr de 108 forme
asociative a căror situaţie, în funcţie de profilul activităţii, este următoarea:
- asociaţii cu profil zootehnic - 65;
- asociaţii în domeniul producţiei vegetale - 42;
- asociaţii pomicole - 1.
Promovarea conceptului de agricultură ecologică şi de produse tradiţionale:
În Registrul de atestare al produselor tradiţionale s-au înregistrat şi au primit atestat un
număr de 15 procesatori, pentru un număr de 68 produse, după cum urmează:
- 14 pentru produse din lapte;
- 51 pentru produse din carne;
- 3 pentru băuturi (bere).
Pentru sprijinirea şi promovarea agriculturii ecologice au fost certificaţi un număr de

2.257 de operatori pe piaţa produselor ecologice, după cum urmează :
- 3 procesatori de lapte;
- 2 exportatori de produse lactate;
- 2.176 mici producători de lapte;
- 57 ferme ecologice (în principal pentru bovine);
- 19 apicultori.
În ceea ce priveşte recunoaşterea şi protecţia produselor tradiţionale româneşti în

Uniunea Europeană s-a acordat consultanţă unui număr de 39 agenţi economici.
Promovarea şi cunoaşterea activităţii din agricultura judeţului s-a realizat prin
organizarea de expoziţii, târguri şi alte manifestări specifice agriculturii:
 Târgul internaţional de agricultură şi industrie agroalimentară – EXPO Bucovina
desfăşurat în municipiul Suceava;
 Târgul de Toamnă ,,Produs în Bucovina ” desfăşurat în municipiul Suceava;
 Târgul Lăptarilor în municipiul Câmpulung Moldovenesc;
65
 Târgul Mărului în Fălticeni;

 Sărbătoarea Recoltei din municipiul Suceava;
 Expoziţia de produse agroalimentare din cadrul Horei Bucovinei din localitatea
Bucşoaia;
 Festivalul Păstrăvului de la Ciocăneşti;
 Drumul Lemnului – acţiune realizată în Câmpulung Moldovenesc;
 Întâlnirea fermierilor de la Ruginoasa;
 Târgul Fermierilor AGRALIM de la Iaşi.
2.14.2. INDUSTRIA
Condiţiile social - istorice de dezvoltare a ţării şi-au pus amprenta şi asupra industriei
judeţului Suceava, care s-a reorganizat, conform noilor principii ale economiei de piaţă, fiind în
continuă dinamică.
Ramurile industriale reprezentative din judeţ sunt:
 industria lemnului, dezvoltată în corelaţie directă cu suprafaţa fondului forestier;
 industria alimentară, care se dezvoltă în corelaţie directă cu agricultura judeţului,
pentru că se bazează în principal pe prelucrarea produselor animaliere (lapte, carne);
 industrie uşoară, reprezentată prin societăţi de confecţii şi tricotaje, a pielăriei şi
încălţămintei;
 industria construcţiilor de maşini, reprezentată prin societăţile comerciale care
produc scule şi rulmenţi;
 industria minieră, reprezentată prin exploatarea minereurilor neferoase (minereuri
cuprifere, polimetalice, mangan, uranifere), industrie aflată în declin în ultimul
deceniu.
La data de 31.12.2013, numărul total al firmelor existente (neradiate) în județul Suceava
era de 29.092, din care:
- persoane juridice 18.068, din care:
- societăți pe acțiuni 247
- societăți cu răspundere limitată 17.601
66
- societăți în nume colectiv 103

- regii de interes local 5
- cooperative agricole 27
- cooperative meşteşugăreşti 2
- cooperative de consum 6
- organizații cooperatiste de credit 3
- societăți cooperative 74
- persoane fizice 11.024, din care:
- persoane fizice 6.053
- întreprinderi familiale 1.631
- întreprinderi individuale 3.340
Unități locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii, pe activități și clase de
mărimi, în anul 2012:
din care: pe clase de mărimi, după
Activități Total numărul de salariați
0-9 10-49 50-249 250 și peste
Total județ Suceava 10.382 8.918 1.270 177 17
Agricultura, silvicultura și pescuit 496 441 54 - 1
Industrie extractivă 50 32 13 4 1
Industrie prelucratoare 1.364 933 355 67 9
Producția și furnizarea de energie electrică
și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat 17 8 6 1 2
Distribuția apei; salubritate, gestionarea
deșeurilor, activități de decontaminare 49 31 10 7 1
Construcții 973 809 143 20 1
Comerț cu ridicata și cu amănuntul;
repararea autovehiculelor și motocicletelor
și a bunurilor personale și casnice 3.986 3.571 370 44 1
Hoteluri și restaurante 685 592 89 4 -
67
Informații și comunicații 218 190 26 2 -

Intermedieri financiare și asigurări 90 84 6 - -
Transport și depozitare 975 858 107 9 1
Tranzacții imobiliare 139 135 2 2 -
Învățământ 48 44 4 - -
Sănătate și asistență socială 133 120 11 2 -
Alte activități de servicii colective, sociale și
personale 1.159 1.070 74 15 -
Cifra de afaceri a unităților locale active din industrie, comerț, construcții și alte servicii, pe
activități ale economiei naționale, în anul 2012:
Cifra de afaceri,
Activități
milioane lei
Total județ Suceava 22.163
Industrie 6.049
Industrie extractivă 91
Industrie prelucrătoare 5.563
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
și aer condiționat 296
Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de
decontaminare 99
Construcții 1.042
Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și
motocicletelor și a bunurilor personale și casnice 7.073
Transport și depozitare 1.054
Hoteluri și restaurante 205
68
Informații și comunicații 188

Tranzacții imobiliare 354
Învățământ 6
Sănătate și asistență socială 35
Alte activități de servicii colective, sociale și personale 108
2.14.3. COMERȚUL
În ceea ce priveste comerțul, principalele produse livrate la export sunt: produse
alimentare , băuturi, materii textile și articole din aceste materiale, produse din lemn, articole
din piatră, ciment, ceramică, sticlă și alte materiale similare, încălțăminte, materiale plastice,
cauciuc, etc.
Principalele produse importate sunt: animale vii și produse animale, produse ale
industriei chimice și ale industriilor conexe, produse vegetale, produse alimentare, băuturi,
tutun, mașini, aparate și echipamente electrice.
2.14.4.TURISMUL
Frumuseţea peisajului, diversitatea gastronomică, tradiţiile, ospitalitatea proverbială a
locuitorilor, existenţa unui număr mare de atracţii turistice pe un spaţiu restrâns, existenţa
structurilor de cazare turistică moderne explică numărul mare de turişti care vizitează anual
judeţul Suceava.
În anul 2012 existau pe raza judeţului Suceava 296 structuri de cazare turistică cu o
capacitate de cazare de 9.447 locuri. Ponderea cea mai mare a capacităţii de cazare turistică
existentă o deţin pensiunile urbane şi rurale (68,92%).
În anul 2012 judeţului Suceava a fost vizitat de 238.611 turişti cazaţi, dintre aceştia
16,0% fiind turişti străini.
Indicele de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune în anul 2012 a fost de 22,6% pe
total structuri de cazare turistică.
Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, la 31 iulie 2012
69
Județul Suceava Număr unități cazare

Total, din care: 296
Hoteluri și moteluri 42
Hanuri turistice -
Cabane turistice 13
Campinguri și unități tip căsuță 4
Vile turistice 16
Tabere de elevi ți prescolari -
Pensiuni turistice 74
Sate de vacanță 1
Pensiuni agroturistice 130
Hoteluri pentru tineret -
Hosteluri 12
Popasuri turistice 2
Spații de cazare pe nave -
Bungalouri 2
70
Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare

turistică, la 31 iulie 2012
22 42
12 13
Hoteluri și moteluri
Cabane turistice
4 Campinguri și unități tip căsuță
16 Vile turistice
Pensiuni turistice
Sate de vacanță
130 Pensiuni agroturistice
Hosteluri
Popasuri turistice
Bungalouri
74
Capacitatea și activitatea de cazare turistică, în perioada 2000-2012
Capacitate de cazare Indicii de utilizare

Sosiri Înnoptări
Anul Existentă În funcțiune netă a capacității în
(mii) (mii)
(locuri) (mii locuri-zile) funcțiune (%)
2000 5.269 1.335,4 153,5 480,3 36,0

2001 5.034 1.421,1 151,4 461,1 32,4
2002 5.192 1.399,5 162,4 406,7 29,1
2003 5.577 1.640,8 162,5 423,2 25,8
2004 5.755 1.760,8 187,4 432,4 24,6
2005 6.526 1.932,6 192,1 435,2 22,5
2006 7.012 2.056,7 211,0 500,3 24,3
2007 6.831 2.087,4 226,3 535,1 25,6
2008 7.029 2.101,8 229,1 530,1 25,2
71
2009 7.554 2.176,4 209,7 479,4 22,0

2010 8.033 2.263,6 194,4 460,6 20,3
2011 8.835 2.439,6 229,5 556,2 22,8
2012 9.447 2.594,1 238,6 586,2 22,6
Federaţia Indernaţională de Turism a Jurnaliştilor şi Scriitorilor (FIJET) a decernat Premiul

Internaţional POMME D'OR în 1975 acestei zone, cunoscută acum în întreaga lume.
Printre principalele atracţii turistice din judeţul Suceava se află Cetatea de Scaun a
Sucevei, Mănăstirea Zamca, Hanul Domnesc, mănăstirile (Voroneţ, Putna, Suceviţa, Dragomirna,
Humor, Slătioarei), chilia lui Daniil Sihastrul, Depresiunea Dornelor, Pietrele Doamnei şi
rezervaţiile naturale.
Alături de acestea sunt casele memoriale (Nicolae Labiş, Ciprian Porumbescu, Ion
Irimescu), muzeele (Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic
”Tehnici Populare Bucovinene din Rădăuţi”, Muzeul de Artă Populară din Vatra Dornei, Centrul
de ceramică neagră de la Marginea) ce se constituie într-o bogată zestre literară, etnografică şi
muzicală a judeţului.
Turismul este considerat un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a fiecărei
regiuni, investiţiile din acest domeniu constituind o prioritate a comunităţii, fiind prognozată
astfel o creştere a presiunii exercitate de turism pentru următorii ani şi existând o potenţială
reflectare în evoluţia calităţii factorilor de mediu.
Judeţul Suceava se constituie într-o străveche şi densă vatră de civilizaţie şi cultură
românească. Meleagurile sucevene s-au înscris pregnant în istoria românilor prin rolul decisiv pe
care l-au avut înaintaşii de aici la începuturile evului mediu în înfiinţarea şi afirmarea primelor
târguri şi formaţiuni politice prestatale, în organizarea şi finalizarea luptei împotriva stăpânirii
tătarilor şi ungurilor, dar mai ales în închegarea, dezvoltarea şi consolidarea statului feudal
românesc de la răsărit de Carpaţi.
Aici s-au ridicat primele trei capitale ale Moldovei: Baia, Siret şi Suceava, cetăţile Şcheia
şi Cetatea de Scaun a Sucevei, o durabilă şi impresionant de bogată salbă de ctitorii şi necropole
72
voievodale şi boiereşti: Putna, Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Humor, Dragomirna, Arbore,

monumente şi centre de artă şi cultură cu inestimabile valori ale patrimoniului naţional şi
universal, comparabile cu creaţiile renascentiste italiene sau din Europa Occidentală.
Existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriul, clima
favorabilă practicării turismului în tot cursul anului, potenţialul hidrografic, faunistic şi floristic
bogat, patrimoniul cultural-istoric şi arhitectural apreciat pe plan naţional şi internaţional,
precum şi binecunoscuta ospitalitate bucovineană, tradiţiile şi obiceiurile populare, specificul
gastronomiei fac din judeţul Suceava o adevărată destinaţie turistică.
Tipurile de turism care se practică la nivelul judeţului sunt:
 Turismul montan: drumeții, turism ecvestru, escaladă, alpinism, schi, zbor cu
parapanta;
 Turismul balnear;
 Turismul cultural;
 Turismul religios;
 Ecoturismul;
 Turismul rural și Agroturismul;
 Turismul de afaceri.
Manifestări organizate în judeţ:

 Târgul de Sânziene se desfăşoară în municipiul Suceava în perioada 22-24 iunie, în
cadrul manifestărilor prilejuite de Zilele Sucevei;
 Festivalul Naţional al Păstrăvului, organizat la Ciocăneşti;
 Festivalul de Artă Medievală, organizat în luna august la Cetatea de Scaun Suceava;
 Crăciun în Bucovina, organizat anual în luna decembrie în municipiul Suceava;
 Paşte în Bucovina (Târgul Meşterilor Populari, Drumul Ouălor Încondeiate, Festivalul
Naţional al Ouălor Încondeiate, aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim etc);
 Pelerin în Bucovina, organizat anual, la data de 15 august la Cacica și Putna, la care,
pe lângă pelerini catolici din România, sunt prezenţi și pelerini din Polonia,
Germania, Franţa, Ungaria, Austria, Italia;
73
 Serbările Zăpezii, organizate în luna februarie în apropierea Pârtiei Parc din

municipiul Vatra Dornei, atrag anual mii de turişti din ţară şi străinătate etc.
Potenţialul turistic al judeţului Suceava

Judeţul Suceava se recomandă, ca o zonă turistică deosebit de importantă a ţării. Pe
lângă marea atractivitate a peisajului montan, potenţialul turistic al judeţului se caracterizează
prin varietatea, densitatea şi valoarea monumentelor de cult şi arhitectură, cât şi prin rezervaţii
naturale şi zone etnografice, multe dintre ele unicat pe plan mondial.
Potenţialul turistic al judeţului Suceava, alcătuit atât din frumuseţile naturale specifice
acestei zone, cu peisaje pitoreşti, cât şi din salba de mănăstiri din mirifica zonă a Bucovinei,
renumite pe plan internaţional, la care se alătură bogatul patrimoniu de valori culturale (muzee,
case şi fonduri memorial-documentare), reprezintă premisa dezvoltării activităților economice
în sectorul turistic și sectoare conexe acestuia în judeţul Suceava. Mai mult, acest tărâm de
legendă păstrează comorile vestitelor mănăstiri. Frescele de pe pereţii exteriori, păstrând
nealterate minunatele culori, sunt simbolul sufletului românesc.
Obiectivele de interes regional şi naţional

Judeţul are 22 de rezervaţii naturale, cuprinzând şi o parte din Parcul Naţional Călimani,
respectiv din Parcul Rodna, precum şi specii variate de floră, endemice şi rare, ca şi de faună (
Atracţii turistice importante din județul Suceava sunt:

 în municipiul Suceava: Muzeul de Istorie, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Cetatea de
Scaun a Sucevei, Mănăstirea Zamca, Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava,
etc.;
 în oraşul Gura Humorului: Mănăstirea Voroneţ, Mănăstirea Humor;
 în comuna Suceviţa: Mănăstirea Suceviţa;
 în comuna Moldoviţa: Mănăstirea Moldoviţa;
 în comuna Putna: Mănăstirea Putna, Chilia lui Daniil Sihastru;
 în comuna Mitocul Dragomirnei: Mănăstirea Dragomirna;
74
 în comuna Rîşca: Mănăstirea Slătioara;

 în municipiul Câmpulung Moldovenesc – Muzeul Arta Lemnului, Pietrele Doamnei
(Munţii Rarău);
 în municipiul Rădăuţi - Muzeul Etnografic Tehnici Populare Bucovinene;
 în comuna Marginea – Centrul de Ceramică Neagră de la Marginea;
 în comuna Ciprian Porumbescu: Casa Memorială Ciprian Porumbescu;
 în comuna Cacica – Salina Cacica;
 în oraşul Vatra Dornei – Depresiunea Dornelor, s.a.
2.15. TRADIȚII ȘI OBICEIURI
În Bucovina, sărbătorile au fost ținute din cele mai vechi timpuri și au fost păstrate în mare
parte și astăzi. Toate obiceiurile sunt strâns legate de marile sărbători din calendarul creştin,
cum ar fi Crăciunul, Boboteaza,Paştele, Sânzienele sau de momentele esenţiale ale vieţii ca
naşterea, botezul, nunta sau moartea.
Crăciunul este sărbătoarea care se păstrează, poate, mai mult decât în alte părţi, fără
mari abateri de la tradiţie. În preajma Crăciunului, se recuperează sau se restituie lucrurile
împrumutate prin sat, deoarece se consideră că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe
durata sărbătorilor de iarnă.
În ziua de Ajun, femeile obişnuiesc să ascundă fusele de la furca de tors sau să introducă o
piatră în cuptor, crezând că indepartează, în acest fel, şerpii din preajma gospodăriei. În
dimineaţa aceleiaşi zile se obişnuia, până de curând, ca femeia să iasă afară, cu mâinile pline
de aluat, să meargă în livadă şi să atingă fiecare pom zicând: "cum sunt mâinile mele pline cu
aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod la anul".
Datinile de Craciun sunt pregatite cu mult înainte, odată cu Postul Crăciunului (15 noiembrie),
când încep să se constituie cetele de colindători şi se învaţă colindele ce vor fi rostite în
timpul marii sărbători.
Paştele, alături de Crăciun este una dintre cele mai importante sărbători ale
creştinătăţii. Sărbătoarea începe de fapt cu Duminica Floriilor, când se sărbătoreşte intrarea
75
Mântuitorului în Ierusalim şi continuă cu Săptămâna Mare care are menirea împărtăşirii

patimilor lui Hristos şi sfârşitul celor 40 de zile de post.
Bucovina este recunoscută pentru tradiţia păstrată nepătat până în zilele noastre legate de
obiceiurile locului şi de încondeiatul ouălor. În Bucovina, în noaptea de Paşti, există obiceiul
aprinderii „focurilor de veghe”. Pe dealuri şi coline sunt aprinse focuri puternice care ard
toată noaptea. În jurul lor, se adună sătenii care povestesc întâmplări din viaţa lui Iisus, iar
băieţii sar pe deasupra focului, pentru a îndepărta duhurile rele. Tot în Bucovina, se
obişnuieşte ca, în noaptea de Înviere, fetele să meargă în clopotniţa bisericii din sat şi să spele
limba clopotului cu „apă neîncepută”. Apa neîncepută presupune ca persoana care a scos-o
din fântână să nu vorbească până când apa va fi folosită la spălatul clopotului. Apoi, în zorii
zilei de Paşti, fetele se spală cu această apă ca să fie frumoase şi atrăgătoare tot anul.
De o frumuseţe şi bogăţie deosebită sunt şi obiceiurile calendaristice de peste an.
Hramurile sunt şi ele obiceiuri calendarilstice, legate de prăznuirea patronilor bisericilor, prilej
de întâlnire a familiilor cu rudele şi cu membrii ce locuiesc în alte localităţi.
Cele mai renumite hramuri din judeţ sunt cele de la Suceava de Sfântul Ioan sau Sânzâienele
şi cele de la Putna şi Cacica de Adormirea Maicii Domnului pe 15 august. La acestea cel mai
important rol îl au slujbele religioase care adună an de an zeci de mii de credincioşi veniţi din
toate colţurile ţării.
Şi cele mai importante momente ale vieţii omului sunt sărbătorite în mod deosebit în
Bucovina. În special satele din Bucovina păstrează, în mare parte, obiceiurile tradiţionale
legate de celebrarea momentelor esenţiale ale vieţii cum ar fi, nunta, naşterea-botezul şi
înmormântarea.
3. PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNEI RÎŞCA
76
Date de identificare:
Adresa: sat Rîșca, comuna Rîșca, Județul Suceava
Telefon: 0230.570.577; 0230.570.737; 0230.570.572
Fax: 023.570.801
E-mail: primaria_risca@yahoo.com
3.1. ISTORIC
Pentru prima dată, numele localității Rîșca, este menționat în sec. al XIV-lea, pe timpul
domnitorului Bogdan I, care a construit o mănăstire de piatră lângă actuala mănăstire, arsă de
tătari în anul 1510. Bogdănești, acesta este primul nume al mănăstirii, care mai târziu s-a
numit Rîșca - denumirea provine de la moșia Bogdănești a domnitorului Bogdan I, întemeietorul
Moldovei ca stat feudal. Nu se cunoaște dacă acest sfânt lacaș a fost mănăstire sau schit.
Istoria acestei mănăstiri s-ar scrie urmărindu-se începutul istoriei statului feudal
Moldova. Pe la 1343, Voievodul Bogdan I, venind în pribegie din Cuhea Maramureșului, s-a
stabilit, în târgul Baia cumpărând satele și moșiile din această zonă. Perioada lui de domnie între
1343 și 1356, voievodul Moldovei și sotia sa, Doamna Maria, a ctitorit mănăstirea Bogdănești,
probabil în anul 1343, pe malul stâng al râului Rîșca, în apropierea pârâului Bogdănești, pe o
terasă mai înaltă a moșiei cu același nume. Mănăstirea Bogdănești ținea de târgul Baia, unul din
cele mai vechi târguri ale Moldovei, datând din sec. al XII-lea, târg ce se află la răscrucea a trei
drumuri comerciale importante. Așadar, cei mai numeroși închinători erau negustorii care
făceau danii și chiar cereau să fie înmormantați aici. Mănăstirea Bogdănești a avut parte de o
perioadă de înflorire până la jumătatea sec. al XV-lea, când începe o perioadă de declin datorată
tulburărilor, războaielor și jafurilor repetate la care a fost supusă.
Tot în acestă perioadă, moșiile încep să fie înstrăinate, cele mai multe dintre ele fiind
cumpărate de boierul răzeș Petru Oarta. În vara anului 1510, tătarii hanului Beit-Gherel, au
pustiit și ars printre altele și Mănăstirea Bogdănești, multe bunuri ale mănăstirii, fiind furate.
Unii călugări, au fost “spilciuiti” (torturați), iar alții au reușit să fugă în păduri, ascunzându-se în
Râpa Dracului, numită și Doda. Călugării care au scăpat, l-au rugat pe Bogdan III și pe Doamna
Ruxandra, să-i ajute să refacă lăcașul lor obstesc. Voievodul, a acceptat reîntemeierea obștii,
77
condiționând ca monahii să reîntemeieze așezământul monahal mai înspre munți, pe locul

actual al Mănăstirii Rîșca. Se pare că pe locul fostului așezământ, s-a reconstruit un nou schit, ce
a dăinuit cam cincizeci de ani (între 1528-1574), la anul 1620, nemailocuind nici un călugăr, iar
locul fiind complet pustiit.
Astfel, la anul 7020 (1512), s-a început construirea bisericii ”Sf. Ier. Nicolae”, cu porunca
și cheltuiala lui Bogdan Vodă, fiul lui Ștefan cel Mare si Sfant si fratele de pe tată al lui Petru
Rareș, cu blagoslovenia mitropolitului Teoctist al II-lea. Această nouă mănăstire, este cunoscută
tot cu numele de “Bogdănești”. În anul 1528, izvoarele istorice consemnează o invazie a turcilor
în Moldova, sub comanda sultanului Suliman. Domnul Moldovei, Petru Rareș (1527-1538, 1540-
1546), fuge în Ardeal, la Ciceu (cetate moldovenească), împreuna cu familia. După ce vremurile
s-au mai potolit, adică pe la anul 1540, la îndemnul episcopului Macarie al Romanului,
domnitorul Petru Rareș, ca un act de multumire că a scăpat nevătămat din prigoana turcă, a
ridicat o nouă mănăstire pe locul celei zidite de Bogdan al III-lea. Data începerii construcției este
anul 1542 și a fost terminată în anul 1552. De la întemeierea sa de către Bogdan I și până în
prima jumătate a sec.al XVI-lea, mănăstirea în cauză a purtat numele de Bogdănești, de la
ctitorul ei. În intervalul 1542-1560, ea a fost numită când Bogdănești, când Rîșca. Începand însa
cu anul 1560, toate documentele de referință numesc această mănăstire Rîșca, precum arată și
textul pisaniei originale. Se pare că numele de “Rîșca” reprezintă romanizarea slavonescului
(recica), care înseamna “pârâu”, astfel, mănăstirea împrumutând toponimul râului care curge în
apropierea ei și al moșiei pe care este așezată.
Localitatea Rîșca apare odată cu Mănăstirea Rîșca - la început, oamenii ce deserveau
mănăstirea erau călugării, robii mănăstirești și țiganii, care pe măsura înmulțirii lor, a extinderii
domeniului mănăstiresc și a defrișărilor, părăsesc incinta mănăstirii, formând satul Rîșca. Acesta
s-a dezvoltat treptat, iar numărul locuitorilor a crescut și datorită venirii unor transilvăneni (în
anul 1699) și bucovineni (în anul 1774), când provinciile lor de proveniență au fost ocupate de
habsburgi. În anul 1835, în Rîșca existau 100 de curți, iar la cartografia din anul 1893, erau 1165
locuitori și apăreau noi sate; Slătioara cu 498 locuitori și Jahalia cu 191 locuitori. La
recensământul din 1912, satul Rîșca avea 1525 locuitori, Slătioara 360, Jahalia 234 și apare satul
78
Buda cu 381 locuitori. Creșterea numărului de locuitori s-a datorat și dezvoltării exploatării
pădurii și apariției fabricilor de cherestea.
3.2. LOCALIZARE ȘI STRUCTURA ADMINISTRATIVĂ

Comuna Rîșca este așezată în depresiunea cu același nume, pe valea Râului Rîsca, afluent
de gradul I al Râului Moldova în partea de Nord a Subcarpaților Moldovei.
În cadrul județului, comuna Rîșca se află așezată în partea de S-E, la 18 km de orașul
Fălticeni, având legătură cu acesta prin DJ 155 A, și la 48 km de Suceava (legătură prin DE -E 85).
Comuna Rîșca este învecinată la V și N-V de comuna Cornu Luncii, la N de comuna Baia,
la E de comuna Bogdănești, la S-E de comuna Boroaia, toate din județul Suceava, iar în partea de
S cu județul Neamț, la S-V comuna Pipirig, tot din județul Neamț.
În cadrul comunei, satele componente, respectiv, satul Rîșca, centrul de comună și
satele Dumbrăveni, Buda și Slătioara sunt așezate în depresiunea Rîșca, la o altitudine de 385 –
445 m, iar satul Jahalia este așezat pe dealul cu același nume, la o altitudine de 490 m.
Rîșca
Administrativ, satele comunei Rîșca au aparținut comunei Bogdănești, dar din anul 1927,
Rîșca devine comună de sine stătătoare, compusă din cinci sate.
79
Suprafața administrativă a comunei este de cca 20.000 ha, 2.425 ha fiind teren agricol
(1.087 ha - arabil; 861 ha - fânaț; 454 ha – pășune; 23 ha-livezi ), iar restul constituindu-l
pădurea.
3.3. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

3.3.1. RELIEF
Comuna Rîșca este așezată în depresiunea cu același nume, ce face trecerea de la
Carpații Orientali la Subcarpații Moldovei, Podișul Moldovenesc și lunca râului Moldova.
Depresiunea este înconjurată de Dealurile Jahalia și Dealul Înalt, spre V și Dealul Gri și Dealul
Moișenilor, spre S.
Formele de relief întâlnite în comună:
- deal, cu înălțimi de la 150 metri pe albia râului Rîșca, până la 600 metri în N-E, E, S-E și S;
- montană, cu înălțimi de la 600 la 1300 în N-V, V, și S-V, unde suprafața este acoperită în cea
mai mare parte de pădure.
Din punct de vedere genetic, Depresiunea Rîșca a luat naștere prin eroziune selectivă,
fiind o depresiune de contact litologic dezvoltată la linia a două domenii geologice diferite,
respectiv formațiunile cutanate burdigaliene (specifice Subcarpaților) și cele sarmatice
cvasiorizontale (specifice Podișului Moldovenesc). Altfel spus, zona comunei Rîșca a fost un
punct de „Întâlnire” a Mării Sarmatice cu Munții Carpați, dovadă fiind prezența unor diferite
scoici maritime calcinate în Dealul Gri și găsirea unei defense de mamut (azi, expusă la Muzeul
de Istorie Naturală din Iași, colecția Veniamin Costachi).
Depresiunea Rîșca are o suprafață de 28 km ² și o altitudine medie de 400 m, traversată
de râul Rîșca.
Din punct de vedere morfologic, depresiunea este formată din trei terase cu altitudini de
375 m, 385 m și respectiv 445 m.
Conform datelor furnizate de Ocolul Silvic Rîșca, suprafața împădurită a comunei este de
13.637 ha, având în compoziție : molid (21%), brad (28%), fag (41%), diverse specii tari (9%),
diverse specii moi (1%).
80
3.3.2. APE
Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Rîșca face parte din bazinul râului
Moldova.
Râul Rîșca, afluent de dreapta al râului Moldova are un bazin de orientare NV-SV, ce se
desfășoară pe o lungime de 53 km, cu o lățime maximă de 11 km. El se suprapune părții de SV a
județului Suceava, dar se continuă și pe o mică porțiune din nordul județului Neamț.
Suprafața bazinului, de 459 km², reprezintă doar 0,16% din cea a țării și are următoarele
limite: în N-NE - Valea Moldovei îl desparte de Podișul Moldovei, în V - Culmea Stânișoarei, în N -
interfluviul ce reprezintă și cumpăna apelor care separă râurile Bogătași-Suha Mare de Slătioara
și Rîșca Mare, iar la S - înalțimile Culmii Pleșului, care constituie și limita administrativă între
județele Neamț și Suceava.
Râul Rîșca are o pantă medie de 12‰, un debit mediu anual de 1,34 m³/sec si șapte
afluenți constitutivi: Rîșca Mare, Rîșcuța, Moișa, Slatina, Țiganca, Bogdănești și Jărna; punctul de
vărsare al râului: Praxia.
Principalele localități traversate de râul Rîșca: Slătioara, Buda, Rîșca, Jahalia, Bogdănești.
3.3.3. CLIMA
Clima comunei Rîșca este temperat continental – moderată, cu ierni friguroase și
secetoase, cu 2-5°C mai mici decât în depresiunea Moldovei, de multe ori dezghețul întârziind
câte o săptămână în satul Slătioara.
În general, temperaturile se încadreză între 15 și 30°C vara și -5 si 10°C iarna, cu
modificări mai mari sau mai mici, în funcție de stratul de zăpadă.
Temperatura aerului este în medie de 7,8°C/an. Vânturile sunt cele specifice întregului
județ Suceava și se datorează în principal celor doi curenți barici - cel din Atlantic și cel din NE
Europei, dar în depresiunea Râșca vânturile sunt atenuate de înălțimile înconjurătoare.
Precipitațiile medii ale zonei sunt de 741,3 mm³ anual, cu maxima de 880 mm³ în anul
1974 și minima de 469 mm³ în 1973; în general, ele au aspect torențial. Caracterul neregulat și
torențial al ploilor influențează semnificativ debitul râului Rîșca, afluent de gradul I al râului
Moldova.
81
3.3.4. SOL
Solurile predominante sunt cele silvestre care, în condițiile de climă și unde cantitatea
de precipitații este de peste 700 mm³ anual, capătă diferite grade de podzolire.
La acestea se adaugă solurile aluvionare de-a lungul Râului Rîșca. Arealul solurilor
silvestre nu se suprapune astăzi exact peste cel ocupat de păduri, el ocupând practic întregul
bazin al râului Rîșca. Aceasta demonstrează că pădurile, sub influența cărora s-au format și
evoluat aceste soluri, erau mult mai întinse decât cele de astăzi. Pe interfluvii și platouri, solurile
silvestre podzolice ocupă cele mai întinse suprafețe; pe areale mai mici alături de acestea sunt
răspândite și solurile silvestre brune și brune gălbui. Prezența orizonturilor A, B, C, D,
nediferențiate structural, cu tranziții lente între ele, cu argilizare activă, caracterizează aceste
soluri. Orizontul A-humifer este de culoare închisă, iar cel B-argilo-fluvial este puțin permeabil si
îngreunează drenajul intern, astfel că majoritatea solurilor podzolice silvestre de aici prezintă
tendințe de pseudogleizare. Textura și materialul parietal influențează într-o anumită măsură
intensitatea procesului de podzolire.
Structura solurilor în comuna Rîșca: cambisoluri - 82%, argiluvisoluri - 14% si soluri
neevoluate 4%.
În concluzie, în zona bazinului Rîșca predomină solurile slab productive, silvestre,
lutoase, cu diferite grade de podzolire, grele, umede care pentru a da producții bune au nevoie
de mari cantitati de îngrășăminte organice și pe bază de calcar.
Subsolul: structura geologică și vârsta reliefului constituie principalii factori care duc la
prezența resurselor în această zonă. În urma cercetărilor efectuate de I.P.G. Suceava, atât în anii
1900 – 1905, cât și în anii 1980 – 1990, au fost descoperite resurse ale subsolului, respectiv
cărbune (lignit), în strat de 60 – 80 cm grosime, cu o putere calorică cuprinsă între 200 – 4500
kcal. Zăcămintele de cărbuni sunt de calitate inferioară, în cantități mici, nerentabile de a fi
exploatate.
Lucrările de prospecțiuni geologice efectuate în anii 1978 – 1979 pe valea Rîșcutei au dus
la identificarea unor resurse de șisturi bituminoase. Galerii deschise atât pe dreapta, cât și pe
82
stânga râului au arătat că straturile de șisturi sunt relativ subțiri (1,5 – 3 m), cu intercalații de
argilă și nisipuri. Șisturi bituminoase s-au identificat pe valea pârâului Ghizinoaia și pe un mic
afluent pe stânga al Slătioarei – Dumbrăveni. Resursele de sare gemă se găsesc pretutindeni în
acest bazin, iar pe afluenții mici ai pârâului Slătioara este suficient să înlături stratul de sol ca să
dai de sare. Forajele numeroase, de mică adâncime (pâna la 400 m) efectuate de I.P.G. au
semnalat prezența sării chiar de la suprafața, pe grosimi mari, până la adâncimi de 250 – 400 m.
Gresiile, calcarele sarmatice, nisipurile, prundișurile și bolovanișurile din albiile râurilor si
pâraielor, precum și apele subterane de la baza teraselor, de bună calitate, constituie resurse
importante.
Mai sunt și alte resurse ca: argila de calitate bună care este folosită la fabricarea
cărămizilor și a altor produse ceramice (teracote, țigle), izvoarele cu ape sărate și izvoarele cu
ape sulfuroase de la Slătioara. În satul Slătioara, până în anul 1940, au funcționat „Băile
Crăescu”. În tratamentul bolilor reumatismale s-au înregistrat efecte notabile, în unele cazuri,
miraculoase, după o singură perioadă de cură.
3.3.5 VEGETAȚIE ȘI FAUNĂ

Vegetația zonei se încadrează în cea de pădure, dar depresiunea propriu-zisă este
despădurită, în mare parte arabilă și locuită (sau locuibilă). Se disting două tipuri de vegetație:
lemnoasă și erbacee.
Vegetația erbacee este redusă din cauza agriculturii, menținându-se unele specii ca:
păiușul, pirul, firuța, mărgeluța, vioreaua, clopoței, măcriș, zburătoare, pelinița, lucerna, trifoiul
alb, trifoiul roșu, ciulinii, scaieții, neghina, știrul, pălămida, macul, mohorul, trestie, sunătoare,
laptele câinelui, urzica moartă, ciuboțica cucului, iedera, curpen, trifoi sălbatic, piciorul
cocoșului.
Vegetația este foarte sensibilă la diferențele climatice, motiv pentru care pădurile sunt
diferențiate pe etaje, începând cu aninul sau răchita pe văile mlăștinoase, continuând cu fagul,
frasinul, scorusul, paltinul, measteacănul, ulmul, carpenul, stejarul, cireșul sălbatic la etajul
intermediar și terminând cu molidul și zada la etajul superior.
83
Arbuști întâlniți în zona pădurilor: zmeur, mur, socul rosu, afinul, merișorul, feriga,
caprifoi; găsim diferite tipuri de ciuperci (hribul, vinicioara, gălbiorii), diferiți mușchi, licheni și
uneori diverse ierburi mai ales pe poteci: salvie, slăbănog, feriga, măcriș, vulturica, clopoșei,
păiuș, sunătoare, fragi.
Etajul inferior al arbuștilor de deal cuprinde câteva specii ca alunul, carpenul, păducelul,
socul, lemnul câinesc, sângerul, măceșul, trandafirul sălbatic, cireșul, paltinul, plopul, răchita,
cătina cu fructe și cea silvestră, mult mai întinsă ca areal, arțar.
În zonele mlăștinoase, vegetația este compusă din: papură, broscărița, brusturele,
potbal, ceapa ciorii, pipirig, limba broaștei, rogoz sau chiar stuf, ferigi, coada calului.
Din categoria plantelor medicinale și aromatice, pe raza comunei Rîșca găsim: ciuboțica
cucului, tei, sunătoare, cimbrișor, afin, cătina albă, mușețel, armurariu, albăstrele, anghinare,
brusturele, busuioc, cicoare, urzică, rostopască, cireș, nuc, coacăze, coada calului, păpădia, pin,
salcâm, salcia, dud, măceș, mentă, soc, turita.
Fauna este alcătuită din:

 Animale sălbatice: cerbi, urși, râși, jderi, vulpi, căpriori, mistreți;
 Rozătoare mici: iepuri, șoareci, hârciogi, veverițe, arici, bursuci, șobolani;
 Reptile: șopârla de munte, șarpele de casă, șarpele de pădure, vipera;
 Păsări: rața sălbatică, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, pițigoiul, rândunica,
cocostârcul, gâșca sălbatică, buha, forfecuța, alunarul, uliul, șoimul, bufnița, corbul,
mierla, huhurezul, cioara, pitulicea, ciocănitoarea, sturzul, gaița, pupăza, cucul,
privighetoarea, ciocârlia, potârnichea, graurul;
 Specii de pești: păstrăv, boiștean, mreană, zglavoc, grindelul, clean, raci, scobari; în
iazuri: crap, caras, fitofag, somn, păstrăv.
84
4. ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE
4.1. ECONOMIE
Activitățile economice de bază sunt cultivarea plantelor, creșterea animalelor,
exploatarea, prelucrarea și comercializarea lemnului și comerțul produselor alimentare și
nealimentare.
4.1.1. AGRICULTURA
Suprafața agricolă utilizată conține următoarele tipuri de culturi: cartoful este pe primul
loc, alături de porumb, lucernă, trifoi, sfecla furajeră, fasole, grâu, ovăz, orzoaică, floarea
soarelui, plantele de grădină: ceapă, usturoi, mărar, pătrunjel, țelină, roșii, ardei, castraveți,
vinete, busuioc, mentă, etc.
Suprafaţa agricolă utilizată, pe categorii de folosinţă, în anul 2014
Categorie de folosință Suprafață (ha)
Teren arabil 1.087
Fânețe 861
Pășuni 454
Livezi 23
Sursa: Primăria comunei Rîșca
85
Structura suprafeței agricole utilizată, pe categorii de

folosinţă, în anul 2014
23
454
Teren arabil
1087 Fânețe
Pășuni
Livezi
861
Suprafața de teren arabil utilizat (hectare), pe clase de mărime a terenului arabil, în anul 2010
Clase de mărime a terenului arabil (hectare)
TOTAL
Sub 0,1 0,1-0,3 0,3-0,5 0,5-1 1-2 2-5 5-10 10-20 Peste 20
5,60 68,06 81,44 192,16 171,99 89,99 13,49 14,47 - 637,20

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava
Suprafața totală a exploatațiilor (hectare), pe clase de mărime a suprafeței totale, în anul 2010
Clase de mărime a suprafetei totale (hectare)
TOTAL
Sub 0,1 0,1-0,3 0,3-0,5 0,5-1 1-2 2-5 5-10 10-20 Peste 20
2.410,3
1,14 40,02 73,94 250,03 524,96 615,95 96,63 19,61 788,03 1
Exploataţii agricole (număr) care au utilizat maşini şi echipamente agricole, după tipul de maşini
şi echipamente agricole utilizate, în anul 2010
Denumire utilaj Număr

Tractoare 1,081
Motocultoare 262
Pluguri pentru tractoare 591
Cultivatoare mecanice 292
Combinatoare 58
Grape mecanice 365
Semanatori cu tracțiune mecanică 109
86
Mașini pentru împrăștiat îngrășăminte 10

Mașini pentru erbicidat și executat tratamente 9
Combine autopropulsate pentru recoltat cereale, culturi oleaginoase,
20
seminceri
Combine autopropulsate pentru recoltat furaje, sfeclă de zahăr, cartofi 17
Motocositoare 583
Alte mașini și echipamente agricole 41
Persoane (număr total) care au lucrat în agricultură, după statutul juridic al exploataţiilor
agricole, în anul 2010
Exploatații agricole fără personalitate Exploatații agricole cu personalitate

juridică juridică
Persoane
fizice
Exploatații Societăți
autorizate/ Consilii TOTAL
agricole / Alte
întreprinderi TOTAL locale/ TOTAL
individual asociații tipuri
individuale, primării
e agricole
înterprinderi
familiale
3.076 3 3.079 2 1 43 46 3.125

a) Cultivarea plantelor
În anul 2014, au fost cultivate următoarele suprafețe:
Culturi Suprafață (ha)
Porumb 275
Trifoi 200
Lucernă 100
Ovăz 25
Grâu 7
Total 552
87
Structura culturilor în anul 2014

7
100 25
275 Porumb
Trifoi
Lucernă
Ovăz
Grâu
200
b) Creșterea animalelor
Una din ocupatiile de bază ale locuitorilor este creșterea animalelor. Efectivul de animale
înregistrat în comuna Rîșca, în anul 2014 este urmatorul:
Animale Număr capete anul 2014

Bovine 1.386
Ovine 1.945
Caprine 175
Porcine 1.200
Cabaline 350
Păsări 18.000
Familii de albine 250
Iepuri 260
88
Structura efectivelor de animale (capete), în anul 2010

350
1386 250
260 120
0 bovine
1945 cabaline
175 familii de albine
iepuri
porcine
ovine
caprine
pasari
18000
c) Legumicultura
Principalele legume cultivate în anul 2014: cartofi, ceapă, usturoi, roșii, ardei, castraveți.
Alte legume, cultivate pe suprafețe mai mici: vinete, țelină, mărar, pătrunjel, morcov, varză.
Suprafațele cultivate cu legume în anul 2014
Legume Suprafață (ha)
Cartofi 220
Ceapă 3
Usturoi 2
Roșii 1
Ardei 1
Castraveți 2
Alte legume (vinete, țelină, mărar, pătrunjel, morcov, varză) 1
Total 230
89
Structura culturilor cu legume în anul 2014

250 220
200
150
100 Structura culturilor cu legume în

anul 2014
50
0
fi ă
arto ap ro
i
șii i
C Ce tu
Ro de ți
Us Ar ve e
tsr a
gum
Ca le
lte
A
d) Viticultura
În anul 2014, suprafața ocupată cu viță de vie este de 2 ha.
e) Pomicultura
Sectorul pomicol cuprinde 23 ha de livezi, formate din meri, peri, cireși, vișini, pruni,
nuci. În ultima perioada, s-a încercat cultivarea pe suprafețe mici a plantelor de goji, coacăze si
zmeură.
f) Piscicultura
Pe teritoriul comunei Rîșca, bălțile si iazurile ocupă 38 ha din suprafața totală. Dintre
speciile de pești întâlnite in aceste iazuri si bălți enumerăm: păstrăvul, carasul, fitofag, somnul.
Pe raza comunei Rîșca funcționează un centru de pescuit.
g) Silvicultura
Silvicultura reprezintă ramura de bază a economiei comunei Rîșca. Pe teritoriul comunei
există 17.986 ha de pădure, aflată în patrimoniul Ocolului Silvic Rîșca și care are în compoziție:
molid (21%), brad (28%), fag (41%), diverse specii tari (9%), diverse specii moi (1%). Ocolul Silvic
Rîșca are 3 districte silvice și 21 cantoane silvice; suprafața accesibilă a pădurii este de 78 km.
Pe raza comunei Rîșca sunt 2 centre de vânătoare; exploatațiile silvice ocupă 20 ha.
Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră, din care:
 în proprietatea statului= 17.496 ha
 în proprietate privată= 490 ha
4.1.2. MEDIUL DE AFACERI

Structura agenților economici din comuna Rîșca este următoarea:
SRL AF I.I. I.F.
90
18 2 1 2
Structura agenților economici în anul 2013

1
2
2
SRL
AF
II
IF
18
După domeniul de activitate, agenții economici se împart astfel:

Secțiune Domeniu activitate Număr firme
cod CAEN
A Agricultură, silvicultură și pescuit 4
C Industria prelucrătoare 4
F Construcții 1
G Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și 6

motocicletelor
H Transport și depozitare 1
I Hoteluri și restaurante 1
91
J Informații și comunicații 1
La nivelul anului 2013, în comuna Rîșca își desfășurau activitatea următoarele persoane
juridice:
Număr
angajați,
Nr Denumire Forma Cod
Descriere domeniu de activitate la nivelul
crt persoană juridică juridică CAEN
anului
2013
1 GIULIA FOREST SRL 0220 Exploatare forestieră 3
2 PANILEMN DAN SRL 0220 Exploatare forestieră 8
Alte transporturi terestre de
3 DIDAN TRANS SRL 4939 călători 18
Baruri și alte activități de servire a
4 POPAS RISCA SRL 5630 băuturilor 7
Fabricarea altor elemente de
dulgherie și tâmplărie pentru
5 LORENMAR SRL 1623 construcții 20
Activitatea de telecomunicații prin
6 TELEMEDIA SRL 6110 rețele cu cablu 11
OANEA GH.
7 DANIELA A.F. - - 2
8 MIAX SERV SRL 0220 Exploatare forestieră 4
Comerț cu amănuntul al
articolelor de fierărie, al
articolelor din sticlă și a celor
pentru vopsit, în magazine
9 HAIDUCUL COM SRL 4752 specializate 63
Comerț cu amănuntul în magazine
specializate cu vânzare
predominantă de produse
10 LUPU VAD SRL 4711 alimentare, băuturi și tutun 10
carburanților pentru autovehicule
11 LUCTODOR SRL 4730 în magazine specializate 2
12 POPOVICI S. MIHAI I.I. - - 1

CIUGOLEA D.
13 ILEANA I.F. - - 2
92
14 CHIPAROSUL SRL 1610 Tăierea și rindeluirea lemnului 10

MAGAZIN Silvicultura și alte activități
15 UNIVERSAL SRL 0210 forestiere 4
16 FORESTRANS SRL 1610 Tăierea și rindeluirea lemnului 6
produselor farmaceutice în
17 MUSETELUL PLUS SRL 4773 magazine specializate 4
produselor farmaceutice în
18 MONTAN FARM SRL 4773 magazine specializate 3
ACSINTE V.
19 COSTICA I.F. - - 1
20 LATES GHEORGHE A.F. - - 3
21 ROXIAN PROD SRL 1610 Tăierea și rindeluirea lemnului 5
Lucrări de construcții a altor
22 MIDAVANDRI LUX SRL 4299 proiecte inginerești 1
Comerț cu amănuntul în magazine
specializate cu vânzare
predominantă de produse
23 MATEI-TRANS SRL 4711 alimentare, băuturi și tutun 4
Sectorul serviciilor de intermedieri financiare și asigurări este reprezentat de o singură

unitate bancară- CEC BANK, în care își desfășoară activitatea 1 angajat.
4.1.3. TURISMUL
Activitatea turistică este slab dezvoltată, dar de perspectivă agroturistică, având în
vedere cadrul natural, obiectivele cultural - spirituale și izvoarele cu apă sărată și sulfuroasă
(până în anul 1940 existau la Slătioara „Băile Crăescu”).
93
Harta principalelor obiective turistice din comuna Rîșca
Principalele obiective turistice sunt:

- Mănăstirea Rîșca este o mănăstire
ortodoxă de călugări amplasată în satul
Rîșca, la o distanță de circa 15 kilometri de
orașul Fălticeni. Biserica mănăstirii este
una dintre bisericile medievale din nordul
Moldovei pictate în exterior, fiind singura
pictată în stil bizantin.
Aici se ajunge de pe Drumul
Național Roman-Fălticeni, urmând drumul
din partea stângă din dreptul comunei
Vadu Moldovei și trecând apoi prin satele
Bogdănești și Rîșca. Mănăstirea se află la
baza unui deal împădurit de pe pitoreasca
vale a pârăului Râșca, afluent al râului
Moldova.
Mănăstirea Rîșca este rezultatul
mai multor etape succesive de construcții.
Ea își trage originea în Mănăstirea
Bogdănești, care fusese zidită în jurul anului 1363 de către domnitorul Bogdan I al Moldovei
(1359-1365), ca să slujească ca biserică domnească în vecinătatea târgului Baia atunci întemeiat.
Distrusă din temelie și pustiită de către tătari în 1510 și 1512 și apoi în 1538 de către turcii lui
Soliman Magnificul, ea nu a mai putut fi reconstruită.
94
Revenit pe tronul Moldovei în anul 1541, domnitorul Petru Rareș (1527-1538, 1541-
1546) a luat hotărârea, la îndemnul mitropolitului Grigorie Roșca, să construiască în apropiere,
pe un deal aflat dincolo de râul Râșca o altă mănăstire, unde să mute întreaga obște de la
Bogdănești. Domnitorul a dat bani episcopului de Roman, Macarie (cronicarul), după cum reiese
dintr-o traducere târzie a pisaniei, ca să zidească o nouă biserică în stilul obișnuit al epocii. În
construirea bisericii, episcopul Macarie a fost ajutat de logofeții Ioan și Teodor Balș.
Mănăstirea Rîșca a devenit metoc al Mănăstirii Probota. Biserica construită era de
dimensiuni modeste și avea hramul Sf. Ierarh Nicolae. Ea a fost împodobită ca pe una din
ctitoriile lui Petru Rareș, cu picturi în frescă realizate de grecul Stamatello Kontras din Zante. De
asemenea, au fost construite ziduri împrejmuitoare cu creneluri și turn, pentru a sluji la nevoie
ca cetate. Sfințirea mănăstirii a avut loc la 9 mai 1542, fiind aduse atunci moaștele Sfântului
Nicolae.
Inițial o ctitorie domnească de proporții modeste, mănăstirea s-a dezvoltat ulterior,
devenind una dintre cele mai reprezentative așezări monahale din trecutul Moldovei. Biserica a
fost prădată în mai multe
rânduri:
 la 4 mai 1633 niște
tâlhari unguri au prădat
mănăstirile Neamț și
Rîșca;
 în 1671 a fost pustiită și
jefuită de tătari;
 în 1674, tătarii aduși în
Moldova de domnitorul
Dumitrașcu Cantacuzino,
pentru a-i sprijini
domnia, au prădat din
nou mănăstirea;
 1686, 1691, 1697 și 1716
sunt ani în care tătarii au
pustiit iarăși mănăstirea,
jefuind-o de multe
odoare de preț.
La începutul secolului al XVIII-lea, Mănăstirea Rîșca a început să decadă și să devină pustie
atât din cauza prădăciunilor efectuate de tătari, cât și ca urmare a închinării Mănăstirii Probota
în 1677 de către mitropolitul Dosoftei către Ierusalim. Deși era metoc al Probotei, călugării de la
Mănăstirea Rîșca nu au recunoscut această închinare, mănăstirea devenind de sine stătătoare,
supusă doar Mitropoliei Moldovei.
Ansamblul Mănăstirii Rîșca a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava
din anul 2004, având codul de clasificare SV-II-a-A-05630 și fiind alcătuit din următoarele 4
obiective:
 Biserica "Sf. Nicolae" - datând din anul 1542, cu transformări din anii 1611-1617, având
codul SV-II-m-A-05630.01;
 Turnul clopotniță - datând din secolul al XIX-lea, având codul SV-II-m-A-05630.02;
95
 Chiliile - datând din secolul al XIX-lea, având codul SV-II-m-A-05630.03;

 Zidul de incintă - datând din prima jumătate a secolului al XVII-lea, având codul SV-II-m-
A-05630.04;
- Mănăstirea Slătioara este o mănăstire ortodoxă de călugări din România, situată în satul
Slătioara din comuna Rîșca și înființată în anul 1947. Aici se află sediul Bisericii Ortodoxe de Stil
Vechi din România.
Biserica s-a zidit din temelie între anii 1980-1988 prin contribuţia şi jertfa benevolă a
credincioşilor localnici şi din alte zone, precum şi cu ajutoare importante din partea Mitropoliei
Moldovei.
Descriere: Biserica este o
construcţie din zid, mare, tip
catedrală, în formă de cruce, care
îmbină stilul bisericii Trei Ierarhi
din Iaşi cu cel al bisericii
Dragomirna din apropierea
Sucevei. Este compartimentată în
altar, naos, pronaos şi pridvor.
Altarul este spaţios, luminat de o
fereastră mare spre răsărit şi câte
una mai mică în dreapta
vestmântăriei şi alta în stânga, la
proscomidie. Tâmpla din stejar şi
tei, are sculptură foarte frumoasă
executată de cucernicul Părinte Vasile Bostan. Naosul are absidele foarte largi, dar mai
puţin profunde. Este luminat de o fereastră la sud şi alta la nord, iar delimitarea de pronaos
se face prin stâlpi marginali cuprinşi în zid. Pronaosul este spaţios, luminat de câte o
fereastră pe fiecare parte, cu boltă semicirculară. Are şi un balcon pentru cor. Pridvorul
este închis, pictat. Intrarea în pridvor se face prin vest, pe o uşă masivă de stejar, în două
canaturi, cu grilaj metalic în interior. Intrarea din prvidvor în pronaos se face tot printr-o
uşă de lemn, în doua canaturi, cu geamuri în partea superioară. Turla foarte mare,
deschisă, este pe pronaos. Are formă octogonală şi este luminată de opt ferestre mari,
terminate în arc. Deasupra lor sunt trei rânduri de firide ornamentate cu sculptură. Pe
pronaos, în faţă, la marginea pridvorului sunt alte două turle oarbe, aşezate în dreapta şi
stânga, de formă octogonală cu opt ferestre, pe marginea lor coborând în jos colonete
torsionate. Şi aceste turle au firide ornamentate deasupra şi dedesubtul ferestrelor.
Pardoseala bisericii este din mozaic veneţian,iar acoperişul este din tablă zincată.
- Muzeul Ctitoriilor Voievodului Petru Rareș a

fost înființat în 2009 într-o casă din lemn,
construită special cu această destinație. Are o
tindă și două camere laterale care adăpostesc
o expoziție mixtă, istorico-etnografică. O primă
96
sală, cu expoziție foto-documentară este destinată istoriei medievale, cu accent pe ctitoriile

epocii lui Petru Rareș. Tinda este rezervată prelucrării lemnului, de la tăierea arborilor până la
prelucrarea acestuia (diverse fierăstraie, banc de tâmplărie, diverse piese din lemn). În ultima
sală sunt expuse costume populare, ceramică utilitară, un război de țesut, o râșniță din piatră,
precum și o interesantă sobă tradițională.
- Izvorul de sulf Slătioara;

- Izvoarele cu apă sărată de pe Slatina și Crăescu;
- Mănăstirea Măgura (pe stil vechi);
- Mănăstirea Bogdana;
- Mănăstirea Buda;
- Monumentul Eroilor;
- Monumentul Vladimir Constantinescu;
- Poiana Sfântului Ioan de la Rîşca;
- Schitul Sfântului Glicherie Mărturisitorul;
- Foișorul lui Eminescu de la Mănăsirea Rîșca;
- Rezervația stejarilor seculari de la Budacelu, Movila;
- pensiunile și cabanele vânătorești.
Monumentul Eroilor, Rîșca
Unitățile de cazare în comuna Rîșca:

Unitatea de cazare Locuri de cazare (număr)
SC Plus Service SRL Focșani 22
Î.F. Oancea Daniela 14
Mănăstirea Rîșca 35
Mănăstirea Slătioara 40
Mănăstirea Măgura 20
Mănăstirea Buda 15
97
4.2. INFRASTRUCTURA
4.2.1. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ ȘI CANALIZARE
Alimentarea cu apă a comunei se realizează prin puțuri de mică adâncime realizate în
regim privat, satele componente nu beneficiază de rețea de alimentare cu apă potabilă și
canalizare. Locuințele care beneficiază de alimentare cu apă potabilă în regim privat sunt în
număr de 517, reprezentând 30,10% din totalul locuințelor din comuna Rîșca. Numărul
locuințelor care dispun de instalație de canalizare reprezintă 23,8% din totalul locuințelor (408
locuințe).
S-a depus documentația pentru finanțarea investiției pentru alimentare cu apă și
canalizare în satele Rîșca, Buda, Dumbrăveni și Slătioara, pe o lungime de 14,70 km și pentru
satul Jahalia, pe o lungime de 3 km.
4.2.2. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE

Comuna Rîșca nu beneficiază de alimentare cu gaze naturale.
4.2.3. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ

Alimentarea cu caldură a locuințelor și a instituțiilor publice se realizează în mare parte
cu sobe, centrale termice pe combustibil solid, radiatoare electrice. Combustibilul utilizat este
constituit din lemne de foc,cărbuni, curent electric.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la nivelul anului 2011, în
comuna Rîșca doar 103 locuințe dispuneau de încălzire centrală în sistem privat (6,0% din totalul
locuințelor).
4.2.4. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

Rețeaua de electricitate cuprinde 54 km, gospodăriile fiind electrificate în proporție de
95,4% (1.636 locuințe).
4.2.5. ILUMINATUL PUBLIC

Rețeaua de iluminat public cuprinde 54 km, fiind necesară extinderea pentru acoperirea
întregului teritoriu și modernizarea rețelei.
4.2.6. GESTIONAREA DEȘEURILOR

Deșeurile menajere sunt colectate de Serviciul Public de Salubrizare al Comunei Rîșca de
la fiecare gospodărie și instituție publică.
4.2.7. TRANSPORTUL ÎN COMUN

Transportul în comun se realizează cu autobuze și microbuze aparținând unui operator
economic cu licență în domeniul transportului de persoane, pe traseul Slătioara-Rîșca-Fălticeni,
Dumbrăveni-Rîșca-Fălticeni și Jahalia-Fălticeni. Pe traseul acestor mijloace de transport sunt
amenajate stații amenajate.
98
4.2.8. REȚEAUA DE DRUMURI

Comuna Rîșca este situată în SE județului Suceava, la 48 km de orașul Suceava și 18 km
de orașul Fălticeni, legătura făcându-se prin DJ 155A și DE-E85.
Pricipalele orașe și distanța față de acestea:
Rîșca-Suceava: 48 km;
Rîșca -Fălticeni: 18 km;
Rîșca -Gura Humorului: 49 km;
Rîșca -Piatra Neamț: 75 km;
Rîșca -Iași: 123 km;
Rîșca -București: 414 km.
Lungimea drumului public este de 131 km, din care:

- DJ modernizat= 12 km
- DC =119 km, din care: pietruite=98km și de pământ=21 km.
Drumurile comunale au fost modernizate prin programul SAPARD (lungime drum=10 km)
și prin fornduri proprii (lungime drum=31,60km).
Comuna Rîșca este traversată de DJ 155A (lungime 12,70km), modernizat și asfaltat.
Modernizarea drumurilor este o necesitate deoarece permite creșterea standardului de
viață al locuitorilor din comuna Rîșca și deschide perspectiva dezvoltării economice a acesteia.
4.2.9. POȘTA ȘI TELECOMUNICAȚIILE

În comuna Rîșca funcționează un oficiu poștal în care își desfășoară activitatea 5
funcționari, corespondența fiind distribuită zilnic în toate satele comunei.
Locuitorii comunei au acces la rețeaua de telefonie fixă asigurată de Romtelecom, la
rețelele de telefonie mobilă (Cosmote, Orange, Vodafone), cablu TV și servicii de internet.
Accesul la informație este asigurat prin: 1.600 abonamente la servicii de televiziune prin
cablu (servicii asigurate de postul local de televiziune), 260 abonamente la servicii de internet.
4.3. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Calitatea mediului înconjurător devine unul din elementele cheie pentru
redimensionarea factorului de civilizație rurală.
În comuna Rîșca nu există factori industriali care să contribuie la poluarea mediului
înconjurător. Poluarea este cauzată de depozitarea deșeurilor în locuri nepermise, fapt care
duce la deteriorarea terenului în acele zone.
De asemenea, poluarea poate surveni în timpul campaniilor agricole când, din cauza
vântului, ajung cantități mari de praf și pulberi în zonele locuite.
Calitatea apelor poate fi deteriorată prin deversări de reziduuri necontrolate direct în

apele curgătoare de la unități de producție și gospodării individuale. Calitatea apelor subterane
poate fi alterată din pricina lipsei rețelei de canalizare pe întreg teritoriul comunei și folosirii în
gospodării a foselor impropriu realizate.
99
Principalele surse de ape uzate din comună provin din:

 Activități zootehnice: partea lichidă care uneori se stochează separat; de cele mai
multe ori cu aceastea se hidratează platformele de gunoi zootehnic. Din categoria
surselor de poluare agricole la efectul platformelor de gunoi de grajd se adaugă
efectele administrării de îngrășăminte și pesticide, care, prin acțiunea de spălare
manifestată de apa din precipitații, contaminează apele de suprafață și cele
freatice.
 Activități de servicii: spălarea mașinilor în regim necontrolat. Se utilizează
detergenți (biodegradabili); aceste ape nu se colectează, dar contaminează
semnificativ spațiul intravilan;
 Activități menajere și sociale rezultate din activități casnice: aceste ape se
colectează în fose septice de unde se vidanjează periodic. Cele mai multe
gospodării dispun de puțuri absorbante prin care apele menajere sunt preluate
de sol cu un mare risc de contaminare a pânzei freatice.
Calitatea aerului poate fi alterată din cauza traficului rutier prin emisia de noxe și de
praful ridicat de autovehicule pe drumurile asfaltate sau neasfaltate. Încălzirea locuințelor cu
sobe pe lemne, unde de cele mai multe ori, sunt arse si materiale plastice, PET-uri, cauciuc etc și
care, prin ardere, degaja gaze toxice.
Sursele de poluare sunt ocazionale și sunt identificate la cetațenii comunei care dau foc
gunoaielor din curți și grădini, unor materiale post utilizare, ignorand normele și restricțiile
impuse de legislație.
Importante surse de poluare sunt platformele de gunoi de grajd expuse la emiseia
gazelor de fermentare.
Calitatea solului poate fi alterată din cauza depozitării necontrolate a deșeurilor

menajere produse în gospodării și unități de producție sau comerciale (unități care nu au
încheiat contracte de salubritate cu firmele specializate). Poluarea solului poate fi cauzată și de
folosirea irațională a îngrășămintelor chimice pentru culturile de câmp sau culturile legumicole.
Poluarea sonoră: principala sursă de poluare sonora este traficul rutier. Pe teritoriul
comunei aceasta nu este atât de semnificativă încât să afecteze activitatea umană.
Trebuie cunoscut că depășirea limitelor admise prin normele de sănătate publică
cauzează afecțiuni precum: dureri de cap, amețeli, tulburări ale somnului.
4.4. POPULAȚIA ȘI FONDUL LOCATIV

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Rîșca se ridică la 5.052
de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
5.076 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,04%).
Pentru 1,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,02%). Pentru 1,78% din populație, nu
este cunoscută apartenența confesională.
100
Conform datelor furnizate de Prefectura Suceava, în anul 2012, populația activă civilă a
comunei Rîșca era de 3.020 persoane, din care:
 Salariați= 1.000 persoane (sector public-120, sector privat-880);
 Șomeri= 70 persoane (indemnizați- 64, neindemnizați-6).
Populația stabilă pe sexe și grupe de vârstă, anul 2011

Recensământ populație 2011 Ambele sexe Masculin Feminin
Sub 5 ani 296 155 141
5-14 ani 701 373 328
15-24 ani 710 362 348
25-29 ani 295 160 135
30-39 ani 812 449 363
40-49 ani 677 381 296
50-59 ani 475 247 228
60-69 ani 405 180 225
70-79 ani 469 200 269
80-84 ani 124 53 71
85 ani și peste 88 36 52
TOTAL 5052 2596 2456
450 449
Populația comunei Rîșca, pe sexe și grupe de vârstă, anul 2011
400 373
362
348 363 381
350 328
300 296
250 269
247
200 228 225
155
141 160 200 Masculin
150 135 180
Feminin
100
50
71
0 53
3652
Sub 5 5-14
ani 15-24 25-29
ani ani 30-39 40-49
ani ani 50-59 60-69
ani ani 70-79 80-84
ani ani Peste
ani 85 ani
101
Populația stabilă pe sexe și stare civilă, anul 2011

STAREA CIVILĂ LEGALĂ STAREA
CIVILĂ
POPULAȚIA
DE FAPT
STABILĂ
RÎȘCA Informație Persoane
Necăsătorit(ă) Căsătorit(ă) Văduv(ă) Divorțat(ă) care trăiesc
TOTAL nedisponibilă
în uniune
consensuală
Ambele
sexe 5052 2189 2211 473 179 - 150
Masc
ulin 2596 1289 1112 109 86 - 75
Femin
in 2456 900 1099 364 93 - 75
Populația stabilă, după etnie, anul 2011

POPULAȚIA ETN IA
STABILĂ
RÎȘCA Altă
Români Romi Informație nedisponibilă
TOTAL etnie
populatie 5052 4953 7 2 90

0.
Structura populației14
în comuna Rîșca, anul 2011
0.
04
1.
78
Români
Romi
Alta etnie
Informatie nedisponibila
98.04
102
Populația stabilă de 10 ani și peste, pe sexe, după nivelul de educație, anul 2011
NIVELUL INSTITUȚIEI DE ÎNVĂȚĂMÂNT ABSOLVITE
POPULAȚIA Fără școala
Superior Secundar
STABILĂ absolvită
DE 10 ANI Post-
RÎȘCA din care: Superior din care:
ȘI PESTE liceal Inferior
Universitar Primar
și de Profesional Persoane
Total1 Total Total
TOTAL maistri Liceal și de (gimna analfabet
de zial)
ucenici e2
licență
Ambele
sexe 4410 154 141 39 3145 676 685 1784 933 139 79
Masculin 2261 69 64 15 1698 328 448 922 405 74 40
Feminin 2149 85 77 24 1447 348 237 862 528 65 39
1) Inclusiv masterat si doctorat
2) Nu stiu să scrie și să citească; citesc numai
Situația persoanelor plecate în mediul urban și în străinătate, anul 2011
Ambele sexe Masculin Feminin
Numărul persoanelor plecate pentru o perioadă

137 65 72
îndelungată
Numărul persoanelor plecate în țară 33 13 20
Numărul persoanelor plecate în străinătate 104 52 52
Sursa: Institutul Național de Statistică
În anul 2011, numărul gospodăriilor din comuna Rîșca era de 1.715, distribuite astfel:
 Satul Rîșca cu un număr de 865 gospodării;
 Satul Jahalia cu un număr de 133 gospodării;
 Satul Dumbrăveni cu un număr de 150 gospodării;
 Satul Buda cu un număr de 276 gospodării;
 Satul Slătioara cu un număr de 291 gospodării.
103
Structura gospodăriilor în comuna Rîșca, în anul 2011
133
150
865
Jahalia
Dumbrăveni
Buda
Slătioara
Rîșca
276
291
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la recensământul din 2011,

după numărul de persoane pe o gospodărie, dotarea cu instalații și dependențe, structura
locuințelor din comuna Rîșca este următoarea:
 numărul locuințelor convenționale= 1.715;
 numărul mediu de persoane pe o gospodărie= 3,16;
 alimentare cu apă în locuințe= 517 (30,1% din total locuințe);
 instalație de canalizare în locuințe= 408 (23,80 din total locuințe);
 instalație electrică în locuințe= 1.636 (95,4% din total locuințe);
 încălzire centrală în locuințe=103 (6,0% din total locuințe);
 bucătarie în locuințe=1.589 (92,7% din total locuințe);
 baie în locuință=470 (27,4% din total locuințe).
4.5. EDUCAȚIA ȘI CULTURA

La nivelul anului 2014, infrastructura de învățămînt a comunei Rîșca dispune de 43 de
cadre didactice, în unitățile de învățământ fiind înscriși 157 preșcolari și 533 școlari.
104
Structura unităților de învățământ școlar în comuna Rîșca:
Număr școlari/ Număr cadre

Nr crt Unitate de învățământ
preșcolari didactice
1 Școala Generala Nr.1 Rîșca 434 29

2 Școala Nr.2 Râșca (Buda) 36 2
3 Școala Nr.3 Râșca (Satu Nou) 16 1
4 Școala Buda 26 2
5 Școala Slătioara 21 1
Total 533 35
Școala Generală Nr.1, Rîșca
105
Structura unităților de învățământ preșcolar în comuna Rîșca:
Număr școlari/ Număr cadre

Nr crt Unitate de învățământ
preșcolari didactice
1 Grădinița cu program normal Nr 1. Rîșca 96 4

Grădinița cu program normal Nr 2. Rîșca
2 14 1
(Buda)
Grădinița cu program normal Nr 3. Rîșca (Satu
3 16 1
Nou)
4 Grădinița cu program normal Buda 19 1
5 Grădinița cu program normal Slătioara 12 1
Total 157 8
Toate locațiile sunt dotate corespunzător pentru desfășurarea în bune condiții a
procesului de învățământ.
Baza sportivă este reprezentată de Stadionul Comunal și de terenul de sport al Școlii
generale Nr.1 Rîșca (teren de sport renovat în anul 2014). Baza sportivă este închiriată unei
asociații sportive, a cărei echipă de fotbal este ăn Liga a V-a Județeană și care participă în Cupa
României.
În comuna Rîșca își desfășoară activitatea 2 biblioteci: Biblioteca Comunală din Căminul
Cultural Rîșca și Biblioteca Școlară din cadrul Școlii Nr.2 Rîșca.
De asemenea, pe lângă cele două instituții de cultură, la nivelul comunei există și un
centru de informatică dotat cu 4 calculatoare (aceste calculatoare deservesc cu aproximație 50
elevi zilnic).
Structura bibliotecilor din comuna Rîșca:
Volume Volume Volume Volume
Nr Personal
Denumire existent eliberate eliberate eliberate
crt angajat
e 2011 2012 2013
Biblioteca Comunală Rîșca
(cu sediul în Căminul
1 Cultural) 11.038 2.987 3.705 3.694 1
Biblioteca Școlară (cu sediul - - -
2 la Scoala Nr.1 Rîșca) 11.325 1
106
În anul 2006 s-a înființat Muzeul Ctitoriilor Voievodului Petru Rareș, într-o casă din lemn
construită special cu această destinație.
Căminul Cultural Rîșca se află în centrul comunei, având activități diverse, de la Corul
Bărbătesc „Flori de măr” (cu participări și rezultate notabile la diverse concursuri județene,
naționale și internaționale), la spectacolele de sfârsit de an școlar și obiceiurile sărbătorilor de
iarnă, precum și spectacole pentru copii, circ, teatru de păpuși, spectacole de muzică populară
sau ușoară, vizionări de filme etc.
Căminul Cultural Rîșca
Starea avansată de degradare în care se află momentan Căminul Cultural Rîșca impune
începerea lucrărilor de renovare și modernizare, începând cu luna septembrie 2014.
Comuna va beneficia de un Cămin Cultural și în satul Buda (este în faza de construcție).
107
Lăcașuri de cult în comuna Rîșca:

Nr
Denumirea lăcașului de cult Hramul Bisericii
crt
1 Mănăstirea Rîșca Sf.Ierarh Nicolae și Ziua Sfintei Cruci
2 Mănăstirea Bogdana Sf. Ilie
Sf. Arh. Mihail și Gavril și Sfânta
3 Biserica Rîșca
Treime
4 Biserica Jahalia Sf. Arh. Petru și Pavel
5 Biserica Slătioara Sf. Ierarhi Vasile, Grigore și Ioan
Nașterea Sfintei Marii; Sf. Arh. Petru și
6 Biserica Buda
Pavel
7 Mănăstirea Sf. Ghicherie Mărturisitorul Măgura Sf. Trei Ierarhi și Sf. Ghicherie
Schimbarea la Față a Mântuitorului; Sf.

8 Mitropolia Slătioara (de Stil Vechi)
Glicherie Mărturisitorul
Adormirea Maicii Domnului; Duminica

9 Biserica Satul Nou (de Stil Vechi)
Orbului din Naștere
10 Schitul de maici Buda (de Stil Vechi) Duminica Mironosițelor

Evenimente locale:
 Ziua comunei de "Sfânta Treime" la Monumentul Eroilor din Dealul Gri;
 Festivalul naţional concurs "Al Cântecului Patriotic" - închinat Zilei Armatei Române,
octombrie al fiecărui an;
 Târg - obor lunar, în fiecare vineri;
 Expoziţie de pictură religioasă la şcoala Rîşca;
 Datini și obiceiuri în a doua zi de Crăciun și pe 31 decembrie .
4.6. SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Infrastructura de sănătate umană cuprinde 2 cabinete medicale individuale (deservite de
2 medici și 2 asistente medicale), 1 cabinet stomatologic (în care își desfășoară activitatea 1
medic) și 2 farmacii umane (cu personal format 2 farmaciști și 2 asistenți de farmacie).
108
Serviciile de medicină veterinară sunt asigurate în cabinetul veterinar, în care își

desfășoară activitatea 1 medic veterinar și 1 tehnician veterinar.
Serviciul de asistență și protecție socială este compus din 34 asistenți sociali și 7 asistenți
maternali. Activitatea serviciului constă în identificarea și consilierea persoanelor singure și
persoanelor aflate în situații de risc, instrumentarea dosarelor pentru alocații complementare
de stat (de susținere), instrumentarea dosarelor pentru ajutor social conform Legii 416/2001,
instrumentarea dosarelor pentru persoanele cu handicap conform Legii 488/2006,
instrumentarea dosarelor pentru ajutoarele de încălzire a locuinței, instrumentarea dosarelor
pentru protecția și promovarea dreptului copilului conform Legii 272/2004.
În comuna Rîșca primesc ajutor social 227 de persoane, 34 persoane cu handicap și sunt
înregistrați 11 copii în plasament.
4.7. SIGURANȚA CETĂȚEANULUI

În scopul asigurării ordinii și liniștii publice, a prevenirii și combaterii infracțiunilor, a
pazei bunurilor aparținând domeniului public și privat, la nivelul comunei funcționează Poliția
Rurală Rîșca, care are în subordine 3 angajați.
Totodată, în comuna Rîșca își desfășoară activitatea și un centru pentru situații de
urgență.
4.8. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

În comuna Rîșca, administrația publică este organizată și funcționează potrivit
prevederilor Legii administrației publice locale nr.215/2001 și în conformitate cu hotărârile
Consiliului Local. Administrația publică se organizează și funcționează în temeiul principiilor
autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației
publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes
deosebit.
Principalele domenii aflate sub administrarea autorităților publice locale sunt:
 Planificarea urbană și gestionarea spațiilor verzi de interes local;
109
 Colectarea și gestionarea deșeurilor menajere, inclusiv salubrizarea și întreținerea

terenurilor pentru depozitarea acestora;
 Construcția, întreținerea și iluminarea drumurilor publice;
 Transportul public local;
 Administrarea bunurilor din domeniile public și privat locale;
 Construcția, gestionarea, întreținerea și echiparea instituțiilor preșcolare și
extrașcolare;
 Activități culturale, sportive, de recreere și pentru tineret, precum și planificarea,
dezvoltarea și gestionarea infrastructurilor necesare acestor tipuri de activități;
 Amenajarea piețelor agricole, a spațiilor comerciale, realizarea oricăror alte măsuri
necesare pentru dezvoltarea economică a comunei.
Structura funcțiilor din cadrul primăriei Rîșca

Funcția Posturi ocupate Posturi vacante Total posturi
Funcționari publici 7 2 9
Personal contractual 10 - 10
Demnitari 2 - 2
Total posturi 19 2 21
110
ORGANIGRAMA PRIMĂRIEI RÎȘCA
PRIMAR CONSILIUL SECRETAR

LOCAL COMUNĂ
VICEPRIMAR CONSILIER
PERSONAL
Compartiment buget-comtabilitate, Compartiment Bibliotecă Comunală,

impozite și taxe locale, achiziții Cămin Cultural
publice, executări silite și control
financiar
3 Funcții Publice 2 Posturi Contractuale
Compartiment urbanism, amenjare Compartiment resurse umane,

teritoriu, control disciplină în asistență socială, autoritate tutelară,
construcții, gospodărire comunală. stare civilă, relații cu publicul și
salubrizare arhivă
5 Posturi Contractuale 2 Funcții Publice
Compartiment serviciu voluntar Compartiment registru agricol, fond

pentru situații de urgență, pază și funciar și agricultură
ordine publică
1 Funcție Publică
3 Posturi Contractuale 2 Funcții Publice
Consiliul Local Rîșca este alcătuit din 15 consilieri.
111
Structura politică a Consiliului Local Rîșca
20.00% 26.67%
PSD
PRM
Independent
PD-L
PNL
13.33%
33.33%
6.66%
112
5.ANALIZA SWOT
Conceptul analizei strategice SWOT provine dintr-o cercetare efectuată între anii 1960 și
1970, la Stanford Research Institute din SUA.
Acronimul SWOT provine din engleză Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats,
însemnând „Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări”.
Analiza SWOT se realizează, în general, în prima fază a unui proiect, pentru ca elementele de
analiză să poată alcătui baza planului de proiect și să poată fi folosite ulterior în cadrul
proiectului, dacă acesta întâmpină dificultăți în ceea ce privește planificarea, livrabilele sau
bugetul alocat și trebuie readus pe linia de plutire.
În cadrul analizei SWOT se va ține seama de faptul că:
 Punctele tari și punctele slabe sunt concepte „statice”, bazate pe parametrii descriptivi ai
unei zone, într-o perioadă determinată de timp. Ele reprezintă ceea ce există.
 Oportunitățile și amenințările au în vedere viitorul, și se referă la alegerile pe care le au
de făcut persoanele implicate în procesul de planificare. Ele reprezintă ceea ce va fi.
113
Pentru elaborarea strategiei de dezvoltare a comunei Rîșca s-a impus o analiză profundă
a situației existente privind teritoriul, populația, activitățile economice și organizarea socială și
instituționala de la nivelul acesteia.
După elaborarea analizei-diagnostic a teritoriului, pornind de la informațiile obținute, se
vor identifica principalele puncte tari/slabe (interne teritoriului) și oportunitățile/riscurile
(externe teritoriului) pentru fiecare categorie. Astfel, pentru fiecare element analizat din
prezentarea teritoriului: prezentarea geografică și fizică, localizarea teritoriului, populație-
demografie, patrimoniu de mediu, patrimoniu cultural, economia locală, agricultură, industrie-
IMM-microîntreprinderi și sectorul de servicii, servicii pentru populație și infrastructură medico-
sociale, activități sociale și instituții locale, politicile de dezvoltare intreprinse în teritoriu s-a
realizat analiza SWOT.
Scopul final al analizei este formularea obiectivelor strategice ale comunei Rîșca, pe
termen lung, precum și stabilirea direcțiilor generale de acțiune pentru atingerea acestora.
Analiza SWOT este un instrument managerial folosit pentru evaluarea și prezentarea
sintetică a celor mai importante aspecte care vor afecta, într-un fel sau altul, evoluția viitoare a
comunei.
Problemele cheie au fost identificate pe baza concluziilor evaluării premergătoare și
prezentate în cadrul unei matrici, sub forma punctelor slabe, punctelor tari, oportunităților si
amenințărilor.
Punctele tari se referă la mediul intern și reprezintă resursele și capacitățile de care
comunitatea dispune și care sunt superioare celor deținute de alte comunități similare.
Punctele slabe se referă la mediul intern și reprezintă resursele și capacitățile insuficiente sau
de o calitate inferioară celor deținute de alte comunități similare.
Oportunitățile se referă la mediul extern și reprezintă suma evoluțiilor favorabile ale mediului
de ansamblu al țării, care poate îmbraca forme extreme de diferite plecând de la schimbările
legislative, integrarea europeană și posibilitatea oferită comunității de a se dezvolta într-o formă
superioară pe ansamblu sau pe domenii de interes.
Amenințările se referă la mediul extern și reprezintă evoluții defavorabile ale acestuia private în
ansamblu, care pot îmbrăca forme extreme de diferite, plecând de la schimbările de
114
mentalitate, lacunele legislative și evoluții economice negative și instabile care afectează

capacitatea comunității de a atinge obiectivele strategice pe care și le-a propus.
Punctele forte şi cele slabe sunt legate de comună şi de strategiile acesteia, şi de modul
cum se compară cu concurenţa. Oportunităţile şi ameninţările vin dinspre mediul de piaţă şi din
direcţia concurenţei; de regulă sunt factori asupra cărora zona în general nu are niciun control.
Analiza SWOT ia în considerare organizarea aşezării, performanţele acesteia, produsele
cheie şi pieţele strategice. Analiza SWOT permite concentrarea atenţiei asupra zonelor cheie şi
realizarea de prezumţii (presupuneri) în zonele asupra cărora există cunoştinţe mai puţin
detaliate. În urma acestei analize se poate decide dacă zona îşi poate îndeplini planul, şi în ce
condiţii.
Unele "oportunităţi" şi "ameninţări" vor apărea din "punctele tari" şi "punctele slabe" ale
comunei. Ameninţările pot fi concrete sau potenţiale.
5.1. AGRICULTURA, SILVICULTURA ȘI DEZVOLTAREA RURALĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
 Specificul comunei este cel agricol, cu  Dotare tehnică insuficientă sau
condiții climatice favorabile; învechită a sectoarelor din agricultură;
 Existența condițiilor și tradiției pentru  Sistemul de colectare, prelucrare și
dezvoltarea activității zootehnice în comună; valorificare superioară a produselor specifice
 Forța de muncă calificată în agricultură se face în cantități mici;
și creșterea animalelor;  Fonduri financiare insuficiente pentru
 Teren arabil în suprafață totală de modernizarea și popularea infrastructurii
1.087 ha; zootehnice;
 Zonă prielnică pentru cultura  Serviciile de consultanță se confruntă
porumbului; cu un număr scăzut de specialiști;
 Ponderea ridicată a proprietății private  Proprietarii de teren agricol cu parcele
asupra terenului arabil și afectivului de mici, de căteva hectare, sunt în numîr foarte
animale; mare;
 Silvicultura este ramura de bază a  Pensii mici pentru agricultori;
115
economiei comunei;  Lipsa resurselor materiale care să

 Suprafața împădurită a comunei este faciliteze angajarea specialiștilor în
de 17.986 ha; agricultură, în domeniul rural în stadiul
 Fondul forestier în stare bună, actual (slaba eficiență economică a
neafectat de boli, uscare sau poluare; exploatațiilor agricole nu permite angajarea
în totalitate a specialiștilor existenți);
 Desfacerea produselor lactate este
foarte dificilă;
 Lipsa sistemelor de irigații;
 Absența diversificării activităților
economice din zona rurală;
 Insuficienta promovare a zonei rurale și
a produselor specifice;
 Lipsa activităților și serviciilor
generatoare de venituri specifice zonei
rurale;
 Ponderea ridicată a activităților
zootehnice în gospodăriile agricole
individuale comparativ cu exploatările
agricole.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
116
 Obținerea de produse ecologice care  Lipsa inițiativei de asociere și modul

pot fi exportate în condiții avantajoase; greșit în care este percepută asocierea;
 Posibilitatea înființării unor ferme  Absenţa unui cadru legal pentru
zootehnice; protejarea producţiei agricole interne;
 Existența unor organisme de sprijin a  Cadrul legislativ instabil;
producătorilor;  Slaba informare a producătorilor
 Accesarea fondurilor europene pentru agricoli cu privire la normele europene;
finanțarea agriculturii;  Resurse financiare reduse pentru
 Existența cadrului legislativ pentru finanţarea şi co-finanţarea proiectelor prin
întemeierea și dezvoltarea exploatărilor Fonduri Structurale, Fonduri de Coeziune,
agricole; FEADR;
 Crearea unor centre de colectare și  Eroziunea şi degradarea calităţii
procesare a materiilor prime rezultate din solurilor ce pot conduce la scăderea
sectorul agricol; randamentului în agricultură;
 Stimularea investitiilor în agricultură,  Parcul de utilaje agricole mic determină
silvicultură și pescuit; imposibilitatea încadrării în perioadele optime
 Amenajarea unei piețe agroalimentare de executare a lucrărilor;
în centrul comunei;  Capacităţile reduse de prelucrare a
 Amenajarea terenurilor indundabile de producţiei vegetale ce pot determina pierderi
pe lângă râul Rîșca pentru a putea fi utlizate ca în perioadele de vârf de producţie;
pășuni;  Numărul de concurenţi în creştere
 Înființarea unei asociații a crescătorilor pentru produsele agroalimentare de pe piaţa
de animale. Uniunii Europene;
 Nerevenirea populatiei tinere plecate
in mediul urban si in strainatate;
5.2. INFRASTRUCTURA ȘI MEDIU

 Relief variat, peisaje care încântă  Inexistența sistemului centralizat de
117
privirea trecătorului și îndeamnă la popasuri și apă;

drumeții;  Nu există rețea de alimentare cu gaze
 Distanța față de cel mai apropiat oraș naturale;
(Fălticeni) este de 18 km, iar față de  Nu există sistem de canalizare, stație
principalele orașe din zona: Suceava-48 km, de epurare și tratare a apelor uzate;
Piatra Neamț-75 km, Gura Humorului-49km;  Deversările necontrolate și inexistența
 Lungimea drumului public este de 131 sistemului de canalizare conduc la poluarea
km, din care 12 km reprezintă drumuri apelor de suprafață și a celor subterane;
modernizate, 98km sunt drumuri pietruite, iar  Educație ecologică superficială;
21 km sunt drumuri de pământ;  Colectarea neselecționată a deșeurilor,
 Rețeaua de electricitate cuprinde 97% în vederea reciclării, refolosirii, recuperării sau
din gospodăriile comunei; valorificării lor.
 Rețeaua de iluminat public cuprinde 54  Interesul scăzut al agenților economici
km; în protecția mediului înconjurător.
 Existența serviciului propriu de  Poluarea aerului cauzată de drumurile
salubritate; nemodernizate care, în prezent, sunt pietruite
 Transportul în comun este asigurat de și generează praf;
microbusuri care circulă regulat;  Rețeaua de iluminat nu cuprinde toată
 Existența oficiului postal în comună, suprafața comunei;
corespondența livrându-se zilnic în toate  Buget insuficient pentru a susține
satele comunei; infrastructura;
 Existența unui cabinet veterinar, în
care își desfășoară activitatea un medic
veterinar și un tehnician veterinar;
 Serviciul de asistență și protecție
socială este compus din 34 asistenți sociali și 7
asistenți maternali;
 Utilizare redusă a pesticidelor și
îngrășămintelor;
118
 Nu există factori poluatori importanți;
 Modernizarea drumurilor comunale;  Resurse financiare insuficiente pentru
 Modernizarea drumurilor din finanţarea şi co-finanţarea proiectelor
exploatațiile agricole; finanţate prin fonduri europene;
 Realizarea de alei pietonale;  Cunoştinţe sumare legate de
 Reabilitarea podului de traversare în elaborarea şi implementarea proiectelor
satele Dumbrăveni, Satu-Nou și Mănăstirea finanţate din fonduri europene;
Rîșca și cel de la Bațu și regularizarea capetelor  Indiferenţa faţă de protecţia mediului;
de pod;  Cunostințe insuficiente legate de
 Înfiinșarea rețelei de distribuție de gaz elaborarea și administrarea proiectelor
metan în comună; finanțate din Fondurile Structurale, lipsă
 Înființarea rețelei de alimentare cu apă personal.
în sistem centralizat, a rețelei de canalizare și a
stației de epurare a apelor uzate;
 Reactualizare PUG al comunei;
 Realizare poduri și punți pietonale;
 Reabilitarea și dotarea
corespunzătoare a dispensarului uman;
 Mărirea suportului financiar acordat de
Uniunea Europeană prin Fonduri Structurale
pentru finanţarea proiectelor de infrastructură
şi mediu;
 Posibilitatea accesării unor programe
de finanţare comunitare ale Uniunii Europene
pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii în
mediul rural;
 Crearea unui site profesional al
119
comunei.
5.3. ECONOMIE
 Obţinerea produselor ecologice prin  Resurse financiare la nivel local
existenţa potenţialului; insuficiente pentru susţinerea/ promovarea
 Productivitate bună a terenurilor unor investiţii;
agricole;  Folosirea unor tehnologii vechi, cu
 Materii prime existente pentru productivitate şi eficienţă economică scazută;
industria alimentară: porumb, ovăz, grâu;  Infrastructura deficitară de asistenţă
 Traditii locale in cresterea animalelor si pentru afaceri;
cultivarea pamantului;  Absenţa implementării sistemului de
 Cadrul natural permite dezvoltarea calitate în cadrul proceselor de producţie şi a
agroturismului; produselor;
 Existența în comună a unor societăți  Informarea succintă cu privire la
comerciale, întreprinderi familiale sau normele europene;
persoane fizice autorizate;  Lipsa canalelor de colectare a
produselor agricole;
 Lipsa culturii asociative, a înființării de
asociații;
 Sprijinirea agenţilor economici din  Legislaţia în continuă schimbare;
comună în direcţia accesării fondurilor  Oferte de creditare greu accesibile
europene utilizate pentru dezvoltarea (garanţii mari);
capacităţilor de producţie a acestora;  Rata ridicată a dobînzii la credite;
 Sprijinirea producătorilor agricoli din  Creşterea ponderii muncii la negru, cu
localitate pentru accesarea fondurilor efecte negative asupra pieţei muncii,
structurale, precum şi a subvenţiilor ce se economiei locale şi asistenţei sociale în
120
acordă în temeiul actelor normative; perspectivă;

 Sprijinirea crescătorilor de animale,  Receptivitate şi flexibilitate scăzută a
prin asocierea de profil, înfiinţată la nivelul populaţiei locale la cerinţele noi ale pieţei care
comunei, pentru executarea lucrărilor de determină în timp decalaje economice mari;
ameliorare şi îmbunătăţirii păşunii comunale,  Numărul în scădere a populației active;
precum şi pentru accesarea subvenţilor ce se  Din cauza infrastructurii sociale
vor acorda în continuare. neadecvate, raportate la potenţialul comunei
 Dezvoltarea agroturismului; investitorii au un interes scăzut pentru
 Disponibilitatea autorităților locale de începerea afacerilor în comună;
a încheia relații de parteneriat cu investitori
locali sau străini.
5.4.TURISM
Puncte de atracție în comună: Resurse financiare insuficiente pentru
Mănăstirea Rîșca, Mănăstirea Slătioara, investiţiile autohtone;
Muzeul Ctitoriilor Voievodului Petru Rareș, Serviciile din domeniul turistic oferite
izvorul de sulf Slătioara, izvoarele cu apă sunt la o calitate scăzută;
sărată Slatina și Crăescu, Mănăstirea Măgura, Promovarea insuficientă a comunei
Mănăstirea Bogdana, Mănăstirea Buda, pentru creşterea numărului de turişti pe
Monumentul Eroilor, Poiana Sfântului Ioan de teritoriul acesteia;
la Rîșca, schitul Sf. Glicherie Mărturisitorul, Pregatirea profesională de slabă
Foișorul lui Eminescu de la Mănăstirea Rîșca, calitate în domeniul serviciilor turistice;
rezervația stejarilor seculari de la Budacelu Lipsa unui „brand” local;
(Movila); Numărul foarte mic al unităților
Existența spațiilor de cazare la agroturistice autorizate;
mănăstirile din zonă;
121
Așezare geografică propice dezvoltării

turismului rural;
Potențialul peisagistic deosebit;
Diversitatea florei și faunei;
Capacitate de dezvoltare a
agroturismului;
Evenimente locale: Ziua comunei (Sf.
Treime), Festivalul Național concurs ”Al
cantecului patriotic”, datini și obiceiuri.
Dezvoltarea infrastructurii turistice și Reacţia redusă a mediului local la
implicit, a locurilor de muncă în turism; schimbările şi provocările zilelor noastre,
Realizarea unor investiții în agrement conducând la scăderea competitivităţii
(trasee turistice pentru ATV-uri, biciclete, teritoriului comunei, în favoarea altor teritorii,
dezvoltarea turismului ecvestru etc); considerate mai interesante de către turisti şi
Îmbunătățirea condițiilor infrastructurii investitorii în turism;
fizice și de utilități; Promovarea insuficientă a zonei pentru
Încurajarea dezvoltării fermelor și atragerea turiştilor;
gospodăriilor autorizate pentru practicarea Migrarea turistică către alte regiuni;
agroturismului și promovarea produselor Lipsa initiațivelor în domeniul
tradiționale ecologice; agroturistic;
Disponibilitatea unor resurse
suplimentare, posibil a fi accesate prin
utilizarea programelor de finanțare ale Uniunii
Europene;
Construire centru cultural și complex
turistic în comuna Rîșca;
Participarea la târguri de turism și alte
manifestări specifice pentru promovarea
122
zonelor turistice din județul Suceava la nivel

regional și național;
Dezvoltarea unui parteneriat între
administrația locală, biserici, operatorii de
turism și agenții economici din turism pentru
crearea unor pachete turistice atractive;
Realizarea de materiale de promovare:
brosuri, albume, CD-uri, filme de prezentare
etc.
Parteneriat public privat la izvoarele cu
ape sulfuroase si sarate Slatioara si Slatina;
Accesarea programelor de finantare ale
Uniunii Europene;
5.5.EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ
 Existența infrastructurii școlare: 5 școli  Populația școlarizată în învățământul
(35 cadre didactice, 533 școlari) și 5 grădinițe primar și gimnazial este în scădere din cauza
(8 cadre didactice, 157 preșcolari); îmbătrânirii populației și scăderii natalității;
 Existența unei baze sportive (compusă  Inexistența sălilor de lectură;
din stadionul comunal și terenul de sport);  Uzura fizică și morală a materialelor
 Pe teritoriul comunei funcționeaza 2 didactice
biblioteci (în Căminul Cultural și în Școala Nr.2  Lipsa conceptului de voluntariat și,
Rîșca); implicit, a unei educații în acest sens;
 Existența unui centru de informatică,  Desele modificări ale strategiilor
cu acces la internet, dotat cu 4 calculatoare; curriculare privind evoluția învățământului pe
 Unitățile sunt dotate corespunzător termen mediu și lung;
pentru desfășurarea în bune condiții a
123
procesului de învătământ;
 Colaborarea cu celelalte instituții de pe
raza comunei;
 Existența a două cămine culturale;
 Existența muzeului Ctitoriilor
Voievodului Petru Rareș;
 Existența unui cor bărbătesc „Flori de
măr” (cu participări și rezultate remarcabile la
diferite concursuri județene, naționale și
internaționale).
 Reabilitare școală Nr 1 Rîșca;  Tendința de reducere a exigenței în
 Construire sală de sport polivalentă și procesul de evaluare didactică;
clădire administrativă la stadionul din comună;  Buget insuficient alocat învăţământului
 Amenajare cămin cultural sătesc în sat public generând fenomene de dotare
Buda, comuna Rîșca; materială la limita necesarului unităţilor sau
 Atragerea de fonduri pentru proiecte și recurgerea la finanţare paralelă prin aportul
programe concepute de cadrele didactice din familiilor;
școli;  Reducerea populației școlare din cauza
 Atragerea părinților în colaborarea cu declinului natalității;
școala;  Reforma perpetuă în învățământ;
 Existența unor programe comunitare și  Accentuarea efectelor negative în
naționale de asigurare a accesului la educație educația elevilor din cauza unei comunicări tot
pentru populațiile dezavantajate; mai dificile cu familia;
 Posibilitatea selectării unor cadre  Dispariția unor obiceiuri tradiționale în
didactice bine pregătite profesional; contextul globalizării culturale actuale;
 Sprijinirea financiară a școlarilor care  Migrarea tinerilor;
doresc obținerea unei burse de studiu;  Dispariția din viața comunității a
persoanelor care pot transmite tinerilor
124
vechile tradiții, obiceiuri și meșteșuguri.
5.6.SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

 Existența a două cabinete medicale  Lipsa unui centru pentru copiii cu
individuale; dizabilități;
 Existența unui cabinet stomatologic;  Absența personalului calificat
 Existența a două farmacii; (psiholog) pentru consilierea pacienților cu
 Informare operativă cu privire la handicap sau în stadiu terminal și în școli;
formele de ajutor de stat;  Serviciile acordate sunt afectate de
 Existența serviciului de asistență și bugetul insuficient;
protecție socială, compusă din 34 asistenți  Fonduri insuficiente destiante
sociali și 7 asistenți maternali. asistenței medicale;
 Societatea civilă insuficient implicată;
 Informare insuficientă cu privire la alte
fonduri sociale.
 Dotarea cabinetelor medicale cu  Îmbătrânirea populației;
aparatura medicală necesară acordării  Natalitatea foarte scăzută;
primului ajutor în situații de urgență;  Depopularea comunei prin migrație;
 Promovarea principiilor naturiste;  Reacție nefavorabilă la sistemul de
 Programe complexe de urmărire a norme sanitare impuse;
stării de sănătate a populației;  Pragul de rentabilitate depinde de
 Dezvoltarea economică a comunei îi va numărul de persoane active asistate;
permite mărirea fondurilor destinate
asistenței sociale;
 Politica socială sustinuță din partea
Uniunii Europene.
125
5.7.RESURSE UMANE ȘI ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

o Populația comunei în număr de 5.052 o Capacitatea financiară relativ scăzută a
persoane; locuitorilor zonei;
o Populație tânară în număr de 2.259 o Adaptarea mai lentă a populaţiei rurale
persoane (în intervalul de vârstă 25-60 ani); mature şi vârstnice la schimbările şi
o Populația activă civilă: 3.020 persoane; provocările lumii actuale, în general, şi la
o Numărul relativ scăzut al șomerilor fenomenul mobilităţii şi reconversiei
înregistrați (70 persoane); profesionale, în special;
o Rețea de învățământ școlar adaptată o Migrarea persoanelor tinere spre
condițiilor zonei (învățământ primar și mediul urban şi străinătate, mai cu seamă a

gimnazial); celor cu pregătire profesională înaltă;
o Rata infracționalității extrem de o Implicarea insuficientă a societății civile
redusă; și a bisericii în rezolvarea problemelor sociale

o Actualizarea periodică a organigramei comunitare;
primariei; o Investiții scăzute în resursele umane.
o Implicarea efectivă a conducerii la nivel

de vârf în procesul de conștientizare și aplicare
a acțiunilor legate de reforma în administrație;
o Existența procedurilor care
reglementează fluxul de documente în
instituție;
o Transparența în recrutarea și în
promovarea personalului;
o Participarea, în limita fondurilor, a
tuturor categoriilor de personal la activități de
126
formare continuă;
o Exemple de succes ale unor localnici cu o Ieşirea persoanelor calificate din viaţa
iniţiativă; activă, ceea ce duce la micşorarea numărului
o Sprijinirea financiară a şcolarilor care acestora;
doresc obţinerea unei burse de studiu; o Creşterea ponderii muncii la negru, cu
o Grad relativ redus de inadaptare efecte negative asupra pieţei muncii,
socială a locuitorilor comunei; economiei locale şi asistenţei sociale în
o Posibilitatea accesării unor programe perspectivă
de finanţare guvernamentale pentru o Majorarea numărului şomerilor în
reconversie profesională şi crearea de noi rândul tinerilor absolvenţi;
locuri de muncă pentru şomeri; o Estomparea tradițiilor locale, o dată cu
o Grad redus de ocupare profesională, trecerea timpului;
deci potenţial important al forţei de muncă o Creșterea delicvenței;
locale, la salarii competitive la nivel regional o Lipsa de preocupare pentru recalificări;
(faţă de polii de creştere); o Migrația forței de muncă calificată
o Implicarea autorităţilor locale în către mediul urban și străinătate.
problemele comunităţii.
127
6.PLANUL DE ACȚIUNI
Pentru perioada 2014-2020, comuna Rîșca a stabilit următorul sistem de direcții de

dezvoltare și obiective care vor contribui la realizarea obiectivului general al Strategiei de
Dezvoltare Locală. Implementarea acestor proiecte creează premisele pentru dezvoltarea altor
demersuri complementare care vin în sprijinul implementării strategiei.
Sub-direcția de Surse de
Proiect Inițiator/ Parteneri
dezvoltare finanțare
Direcția de dezvoltare 1. Infrastructură, amenajarea teritoriului, protecția mediului și

silvicultura
Amenajare spații verzi și

parcuri în comuna Rîșca
Fonduri
Înființarea/
Guvernamentale-
reabilitarea Amenajarea unor umbrare pe
Administrația
parcurilor existente spațiile libere de pe marginea Consiliul Local
Fondului pentru
și creșterea pășunilor pentru recreere în Rîșca
Mediu, Bugetul
suprafețelor de week'end
lcoal, Fonduri de
spații verzi
Amenajarea unor umbrare și tip FEADR
adăpători pe pășunile
comunale
Modernizare drumuri din Fonduri de tip

exploatațiile agricole, FEADR, Buget
comuna Rîșca local, Fonduri
Reabilitarea și
Modernizarea drumului de guvernamentale-
modernizarea Consiliul Local
legătură cu comunele Baia și Subprogramul
rețelei de transport Rîșca
Mălini Pietruirea,
rutier și aerian
reabilitarea,
Modernizare drumuri modernizarea
comunale în comuna Rîșca și/sau asfaltarea
128
Modernizare DJ 155 A-km 10-

km 18 Rîșca-Slătioara
Poduri și punți pietonale in

comuna Rîșca
Reabilitarea podului de
traversare în satele
Dumbrăveni, Satu-Nou și
Mănăstirea Rîșca și cel de la drumurilor de
Bășu și regularizarea interes local
capetelor de pod clasate conform
HG 577/1997, cu
Construire drum Mănăstirea modificările și
Rîșca-Mănăstirea Neamț și completările
Mănăstirea Măgura Rîșca- ulterioare,
Pipirig Programul de
dezvoltare a
Proiect integrat: canalizare și
Fonduri de tip
alimentare cu apă, stație Consiliul Local
Proiecte integrate FEADR, Buget
epurare, reabilitare cămin Rîșca
local
cultural în comuna Rîșca
Amenajare centre Fonduri de tip

Consiliul Local
civice și spații Centru civil comunal FEADR, Buget
Rîșca
publice local
Modernizarea Continuarea realizării
Consiliul Local
aleilor pietonale și trotuarului in centrul Buget local
Rîșca
trotuarelor comunei
Reconstrucția Amenajarea terenurilor
ecologică a inundabile de pe lângă râul Consiliul Local
Buget local
terenurilor Rîșca pentru a putea fi Rîșca
degradate utilizate ca pășuni
Directia de dezvoltare 2. Mediul de afaceri

Creșterea
competitivității Amenajarea unei piețe
Consiliul Local
economice și agroalimentare în centrul Buget local
Rîșca
stimularea comunei
antreprenoriatului
129
Directia de dezvoltare 3. Educație, tineret și sport

Reabilitarea,
modernizarea,
Fonduri de tip
dezvoltarea și
Reabilitare Școala nr. 1 Rîșca, Consiliul Local FEADR, Buget
echiparea
comuna Rîșca Rîșca local, Fonduri
infrastructurii
guvernamentale
educaționale
preuniversitare
Dezvoltarea Fonduri de tip
infrastructurii Construire sală de sport Consiliul Local FEADR, Buget
pentru activitățile polivalentă în comuna Rîșca Rîșca local, Fonduri
sportive guvernamentale
Directia de dezvoltare 4. Ocuparea, protecția socială și sănătatea

Reabilitarea,
modernizare,
dezvoltarea și Fonduri de tip
Reabilitarea dispensarului Consiliul Local
echiparea FEADR, Buget
uman Rîșca
infrastructurii local
serviciilor de
sănătate
Directia de dezvoltare 5. Dezvoltarea rurală

Fonduri de tip
Stimularea investitiilor în
Consiliul Local FEADR, Buget
agricultură, silvicultură și
Rîșca local, Investiții
pescuit în comuna Rîșca
Stimularea private
investitiilor private Fonduri de tip
Promovarea investițiilor în Consiliul Local FEADR, Buget
turism în comuna Rîșca Rîșca local, Investitii
private
Directia de dezvoltare 6. Turism

Construire centru cultural și Fonduri de tip
Diversificarea Consiliul Local
complex turistic în comuna FEADR, Buget
ofertei turistice Rîșca
Rîșca local
Promovarea
Realizarea de materiale de
internă și
promovare (broșuri, albume, Consiliul Local
internațională a Buget local
cărți poștale, CD-uri, DVD-uri, Rîșca
potențialului
filme, obiceiuri de sărbători)
turistic
130
Directia de dezvoltare 7. Reforma administrației publice

Buget local,
Fonduri
Elaborarea Guvernamentale-
documentelor Programul privind
strategice pentru finanțarea
planificarea elaborării
Reactualizare PUG al Consiliul Local
echilibrată și Planurilor
comunei Rîșca Rîșca
integrată a Urbanistice
dezvoltării Generale și a
economico-sociale Regulamentelor
a județului Locale de
Urbanism
aferente
Directia de dezvoltare 8. Societatea informațională

Societatea Crearea unui site profesional Consiliul Local
Buget local
informațională al comunei Rîșca
Directia de dezvoltare 9. Cultură și culte

Construirea/
reabilitarea/
Fonduri de tip
modernizarea Amenajare cămin cultural
Consiliul Local FEADR, Buget
infrastructurii sătesc în sat Buda, comuna
Rîșca local, Fonduri
culturale și pentru Rîșca
guvernamentale
petrecerea
timpului liber
Participarea la târguri de
Punerea în valoare turism și alte manifestări
a patrimoniului specifice pentru promovarea Consiliul Local
Buget local
cultural, istoric și zonelor turistice din județul Rîșca
natural Suceava la nivel regional,
național și european
Directia de dezvoltare 10. Relații internaționale

Relații Parteneriat public privat la Consiliul Local Fonduri de tip
internaționale și izvoarele cu ape sulfuroase și Rîșca FEADR, Buget
dezvoltarea sărate Slătioara și Slatina local
parteneriatelor
131
Dezvoltarea unui parteneriat

între administrația locală,
biserici, operatorii din turism
și agenții economici din
turism pentru crearea unor
pachete turistice atractive
În scopul atingerii obiectivelor propuse în procesul de planificare la nivelul comunei

Rîșca, acțiunile sunt structurate după cum urmează:
1. Aprobarea Strategiei de Dezvoltare a comunei Rîșca pentru perioada 2014-2020
2. Pregătirea cadrului instituțional și a resurselor pentru implementarea proiectelor
prioritare.
3. Susținerea și implementarea proiectelor aflate în derulare la nivelul comunei.
4. Identificarea oportunităților de parteneriate public-private.
5. Elaborarea documentațiilor tehnice aferente proiectelor prioritare și aprobarea
comunei.
6. Elaborarea proiectelor de buget pe programe și aprobarea bugetelor anuale și
multianuale.
7. Identificarea, atragerea surselor de finanțare din fonduri europene, guvernamentale sau
din alte surse constituite potrivit legii.
8. Implementarea proiectelor selectate-derularea procedurilor de achizișii de bunuri,
servicii, lucrări-execuția lucrărilor.
9. Monitorizarea și promovarea proiectelor pe parcursul implementării.
10. Evaluarea rezultatelor și a indicatorilor realizați.
11. Realizarea acțiunilor de promovare și informare în scopul atragerii investitorilor.
12. Mediatizarea surselor de finanțare în rândul potențialilor beneficiari privați.
132
7.DIRECŢII DE DEZVOLTARE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE
a) Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor nerambursabile la nivelul Consiliului

Local Rîșca
Consiliul Local Rîșca, în calitate de solicitant eligibil al fondurilor externe
nerambursabile destinate dezvoltării economice şi sociale a judeţului, va urmări mai multe
direcţii de acţiune pentru creşterea gradului de absorbţie a acestor fonduri şi pentru a realiza o
pregătire corespunzătoare în vederea accesării Fondurilor Structurale.
În primul rând, Consiliul Local Rîșca va urmări îmbogăţirea permanentă a portofoliului de
proiecte corespunzător priorităţilor de dezvoltare ale comunei, precum şi pregătirea
documentaţiei tehnico-economice absolut necesară eligibilităţii proiectelor de infrastructură
(studii de fezabilitate) în cadrul Fondurilor Structurale.
De asemenea, se vor urmări în permanenţă oportunităţile de finanţare active în cadrul
cărora Consiliul Local Rîșca este aplicant eligibil, pentru optimizarea gradului de atragere a
fondurilor nerambursabile la nivelul comunei.
Consiliul Local va asigura în continuare cofinanţarea atât a proiectelor cu finanţare
nerambursabilă aflate în derulare, cât şi a diverselor programe cu finanţare nerambursabilă
propuse spre finanţare, în care Consiliul Local este aplicant eligibil, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
b) Creşterea capacităţii instituţionale a administraţiei publice în ceea ce priveşte

procedurile europene cu privire la derularea fondurilor de coeziune şi a celor structurale
Obiectivul principal care trebuie atins în acest sens este creşterea capacităţii de
implementare a proiectelor cu finanţare externă, familiarizarea funcţionarilor publici cu
procedurile impuse de finanţatorul extern astfel incat autoritatea publică locală sa fie pregătită
din punct de vedere al capacităţii instituţionale pentru obţinerea acestor fonduri.
În acest sens, Consiliul Local Rîșca va continua implementarea proiectelor aflate în
derulare şi va accesa noi proiecte, astfel încât să se îmbunătăţească experienţa practică a
funcţionarilor publici implicaţi în ceea ce priveşte managementul ciclului de proiect. La astfel de
133
activităţi se vor adăuga cele de pregătire profesională continuă, astfel încât să se formeze un
corp de funcţionari publici, provenind din toate domeniile de activitate (tehnic, economic,
juridic-administrativ) care să deţină abilităţi specifice în acest domeniu.
c) Întărirea colaborării cu societatea civilă în scopul reducerii riscurilor culturale

datorate procesului de europenizare
Rolul societăţii civile este semnificativ în influenţarea deciziilor politice, economice şi de
interes public, societatea civilă întăreşte legitimitatea democraţiei, multiplică mijloacele de
expresie a intereselor, întăreşte conştiinţa şi încrederea cetăţenilor în puterea lor, permite
recrutarea şi formarea de noi lideri.
Strategia Consiliului Local Rîșca în privinţa relaţiei cu societatea civilă se bazează pe ideea
de parteneriat, pe vocaţia de largă deschidere pe care acesta o manifestă necondiţionat faţă de
realizarea problemelor publice identificate de cetăţeanul alegător şi plătitor de taxe şi impozite,
co-participant şi beneficiar direct al actului de administraţie. Specificul parteneriatului ca mod
de acţiune socială şi elementul său definitoriu este lucrul în echipă, iar cei ce acţionează astfel se
pun sub semnul acţiunii colective şi comunicative. De aceea a fost creat cadrul instituţional şi
organizaţional care să contribuie şi să susţină eforturile, energia şi capacităţile partenerilor.
Ca obiective specifice, parteneriatul deja existent, dintre administraţie şi societatea
civilă, va evolua, în perioada următoare pentru:
- creşterea capacităţii părţilor de a influenţa mediul lor de operare;
- transformarea consultării societăţii civile dintr-o obligaţie impusă de lege, într-o resursă
de îmbunătăţire a actului administrativ;
- creşterea capacităţii de învăţare de cooperare şi de capitalizare a experienţei ambelor
părţi;
- creşterea capacităţii de acţiune comună pentru obţinerea încrederii şi recunoaşterii
comunităţii;
- asistenţa fiecărui partener în relaţionarea cu agenţiile şi programele cheie ale
comunităţii;
- găsirea tuturor posibilităţilor legale pentru acordarea de finanţări din bugetul local
134
pentru susţinerea proiectelor ONG-urilor care rezolvă unele probleme cărora administraţia nu
le-a putut face faţă, pe baza unei metodologii clare de acordare a finanţării;
- încheierea unor acorduri scrise între parteneri;
- urmărirea tuturor colaborărilor posibile pentru realizarea proiectelor administraţiei.
În vederea realizării planurilor de acţiune pentru fiecare direcţie de dezvoltare, Consiliul

Local Rîșca îşi propune următoarele categorii potenţiale de surse de finanţare:
 accesarea unor finanţări nerambursabile prin elaborarea documentaţiilor în cadrul
Fondurilor Structurale (prin Programul Operaţional Regional, Programele Operaţionale
Sectoriale etc), cu respectarea cerinţelor de eligibilitate a solicitanţilor şi a activităţilor
specifice fiecărui program de finanţare al Uniunii Europene. În aceste situaţii,
autoritatea publică locală va beneficia de asigurarea unei părţi a investiţiei sub forma
unei finanţări nerambursabile, urmând ca diferenţa de cofinanţare să fie asigurată din
bugetul local potrivit prevederilor legale, pentru susţinerea proiectelor cuprinse în
programele de dezvoltare şi pentru proiecte de infrastructură care necesită cofinanţare
locală;
 încheierea unui parteneriat public-privat. Având în vedere că, potrivit conţinutului cadru
al studiilor de fezabilitate, documentaţiile tehnice elaborate premergător investiţiilor
cuprind indicatorii de rentabilitate ai noii investiţii este posibilă manifestarea interesului
unui operator privat în dezvoltarea şi operarea obiectivelor investiţionale prin realizarea
unui parteneriat public-privat;
 contractarea directă de împrumuturi interne şi externe, pe termen scurt, mediu şi lung;
 finanţare din sectorul privat, prin investiţii directe ale operatorilor privaţi interni şi
internaţionali;
 promovarea şi dezvoltarea de acţiuni bilaterale cu actori din România şi Uniunea
Europeană.
d) Dezvoltarea parteneriatelor
135
În conformitate cu prevederile Legii administraţiei publice locale, Consiliul Local al

comunei Rîșca poate hotărî:
- cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării
sau realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes local;
- înfrăţirea comunei cu unităţi administrativ teritoriale din alte ţări;
- cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ teritoriale din ţară sau din
străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor publice
locale, în vederea promovării unor interese comune.
În acest sens, Consiliul Local Rîșca propune:

- Încurajarea şi promovarea parteneriatelor între instituţiile publice, cele private,
organizaţii non-guvernamentale din diferite domenii de activitate: educaţie, cultură, turism etc.;
- Extinderea parteneriatului social – instituţii, ONG-uri, cetăţeni, la nivel local, judeţean şi
central, în plan intern şi internaţional;
- Încheierea de parteneriate în vederea desfacerii produselor agricole si industriale
specifice comunei Rîșca pe pieţele unor comunităţi locale din judeţ şi din ţară;
- Dezvoltarea parteneriatului între operatorii culturali, mediul de afaceri, mediul
academic şi administraţia publică locală în vederea creării unor politici comunitare în domeniul
cultural pentru a promova tradiţiile şi culturile zonei;
- Dezvoltarea de parteneriate între operatorii culturali şi firme private interesate de
acest domeniu cu scopul promovării unor proiecte culturale şi a diversificării ofertei culturale a
comunei Rîșca;
- Stabilirea parteneriatelor şi a grupurilor de lucru în domeniul protecţiei copilului,
violenţei domestice în vederea reducerii riscului de marginalizare socială prin identificarea,
evaluarea şi acordarea sprijinului necesar celor aflaţi în dificultate
8.EVALUAREA ȘI MONITORIZAREA STRATEGIEI
136
Pentru a urmări gradul de îndeplinire a obiectivelor stabilite în cadrul Strategiei de

Dezvoltare Locală a comunei Rîșca este necesară o monitorizare permanentă și o evaluare a
rezultatelor întreprinse.
Portofoliul de proiecte este stabilit pentru o perioadă medie de timp, ceea ce presupune
ca obiectivele stabilite vor fi atinse treptat, în funcție de priorități, pe baza unui plan de acțiune
anual.
Evaluarea portofoliului de proiecte se va face prin intermediul unor indicatori, iar
monitorizarea prin întocmirea de rapoarte anuale.
Evaluarea implementării strategiei se bazează pe compararea gradului de atingere a
țintelor propuse inițial cu situația dzvoltării comunei la diferite momente. Pentru aceasta
trebuie avută în vedere evoluția indicatorilor de evaluare și a stadiului la care aceștia se află în
funcție de țintele aferente stabilite în cadrul obiectivelor specifice.
Pentru a implemeta strategia, se va constitui un Grup de Lucru al cărui funcții constau în:
 Urmărirea și conducerea procesului de implementare;
 Analizarea și aprobarea planurilor anuale de implementare;
 Propuneri de completare și amendare periodică a strategiei;
 Analizează și aprobă bugetul anual de implementare.
Etapa de implementare, monitorizare și control reprezintă etapa de realizare a
proiectelor, a programelor și politicilor prevazute în strategie, de recoltare și raportare a
informațiilor asupra desfășurării proiectelor și asupra succesului și impactului acestora relativ la
dezvoltarea localității.
Scopul monitorizării și evaluării implementării strategiei este:
 Evaluarea atingerii obiectivelor în timp util și în bugetul local;
 Constatarea dacă proiectele implementate sunt durabile.
Succesul realizării strategiei depinde, în mare măsură, de participarea tuturor locuitorilor
la procesul de implementare și monitorizare a acesteia.
Principalii actori ai implementarii Strategiei de Dezvoltare sunt:
137
 Administrația publică locală a comunei Rîșca;

 Locuitorii comunei Rîșca;
 Agenții economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul comunei;
 Investitorii străini;
 Societatea civilă.
Pentru elaborarea prezentei strategii au fost derulate următoarele tipuri de activități:

 Evaluarea potențialului- economic, de resurse umane etc., de care dispune comuna
Rîșca;
 Inventarul opiniilor unor responsabili din administrația publică locală referitor la
dezvoltarea comunei (probleme, posibile direcții de soluționare).
Rezultatele asteptate pentru fiecare direcție de dezvoltare propusă, precum și indicatorii

de monitorizare se prezintă astfel:
Directia de dezvoltare 1. Infrastructura, amenajarea teritoriului, protectia mediului si silvicultura

Sub-direcția de Indicatori de
Proiect Rezultate așteptate
dezvoltare monitorizare
Amenajare spații verzi și  Creșterea suprafeței  Suprafața de spații
Înființarea/ parcuri în comuna Rîșca de spații verzi; verzi nou înființate;
reabilitarea Amenajarea unor umbrare
parcurilor pe spațiile libere de pe
existente și marginea pășunilor pentru  Creșterea raportului
 Suprafața de spații
creșterea recreere în week end de spațiu verde/cap
verzi reabilitate.
suprafețelor de Amenajarea unor umbrare locuitor.
spații verzi și adăpători pe pășunile
comunale
Modernizare drumuri din
exploatațiile agricole,
Reabilitarea și comuna Rîșca  Număr km de
modernizarea  Reabilitari și
Modernizarea drumului de drumuri agricole
rețelei de modernizări de drumuri
legătură cu comunele Baia reabilitate/
transport rutier și agricole;
și Mălini modernizate.
aerian
Modernizare DJ 155 A km
10-km 18 Rîșca-Slătioara
138
Modernizare drumuri
comunale în comuna Rîșca
Poduri și punți pietonale în
comuna Rîșca
Reabilitarea podului de
traversare în satele
Dumbrăveni, Satu-Nou și
Mănăstirea Rîșca și cel de
la Bățu și regularizarea
capetelor de pod
Construire drum
Mănăstirea Rîșca-
Mănăstirea Neamț,
comuna Rîșca
 Implementarea
acțiunilor integrate de
dezvoltare a
comunității;  Număr proiecte
 Accesul tuturor integrate
locuitorilor la implementate.
alimentarea cu apă și  Lungimea
Proiect integrat: canalizare
canalizare. rețelelor de apă și
și alimentare cu apă, stație
Proiecte integrate  Epurarea canalizare nou
epurare, reabilitare cămin
corespunzătoare a înființate.
cultural în comuna Rîșca
apelor uzate.  Număr stații de
 Ecologizarea epurare nou înființate.
cursurilor de apă.
 Managementul
durabil al surselor de
apă.
 Număr localități
Amenajare centre
 Amenajarea ce au implementat
civice și spații Centru civic comunal
centrului civic. proiecte de amenajare
publice
centru civic.
 Număr km alei
Modernizarea Continuarea realizării  Trotuare,
pietonale înființate.
aleilor pietonale și trotuarului în centrul semnalizări și marcaje
 Număr km
trotuarelor comunei rutiere.
trotuare înființate.
Reconstrucția Amenajarea terenurilor
 Terenuri
ecologică a inundabile de pe lângă râul  Suprafață
amenajate pentru
terenurilor Rîșca pentru a putea fi terenuri ecologizate.
pășunat.
degradate utilizate ca pășuni
139
Direcția de dezvoltare 2. Mediul de afaceri

 Unitățile de
producție și prestări
Creșterea  Creșterea servicii.
competitivității investițiilor atrase.  Numărul de
Amenajarea unei piețe
economice și  Schimburi de asociații profesionale
agroalimentare în centrul
stimularea experiență și contacte înființate.
comunei
antreprenoriatulu economice noi.  Numărul de
i piețe volante și agro-
alimentare înființate în
comună.
Direcția de dezvoltare 3. Educație, tineret și sport

Sub-directia de Indicatori de
Proiect Rezultate asteptate
Reabilitarea,  Reabilitarea,
modernizarea, modernizarea și dotarea
dezvoltarea și instituțiilor de
Reabilitare școala nr. 1  Număr de unități de
echiparea învățământ;
Rîșca, comuna Rîșca învățământ reabilitate/
infrastructurii
 Scăderea cazurilor modernizare/ dotate.
educaționale
de abandon școlar;
preuniversitare
Dezvoltarea
Construire sala de sport  Înființarea  Numărul sălilor/
infrastructurii
polivalenta in comuna sălilor/ terenurilor de terenurilor de sport
pentru activitățile
Risca sport. nou înființate.
sportive
Direcția de dezvoltare 4. Ocuparea, protecția socială și sănătatea

Reabilitarea, Reabilitarea dispensarului  Reabilitarea si  Numărul de
modernizarea, uman modernizarea clădirilor unități medicale
dezvoltarea și unde funcționează reabilitate.
echiparea dispensarul.
infrastructurii  Campanii de
serviciilor de informare și
sănătate conștientizare pe diverse
teme de sănătate.
 Crearea unor
centre care săa asigure
140
continuitatea asistenței
medicale primare în zona
rurală.
Direcția de dezvoltare 5. Dezvoltarea rurală

 Dezvoltarea spiritului
Stimularea investitiilor în
antreprenorial în mediul
Stimularea agricultură, silvicultură și  Numărul
rural;
investitiilor pescuit în comuna Rîșca investitiilor private în
private  Diversificarea mediul rural.
Promovarea investițiilor în
economiei rurale;
turism în comuna Rîșca
Directia de dezvoltare 6. Turism

 Numărul de firme
 Centre de agrement/
de turism sprijinite;
relaxare și festivaluri;
 Numărul de
 Revitalizare zone de
Construire centru cultural obiective turistice nou
Diversificarea interes turistic;
și complex turistic în create/ reabilitate/
ofertei turistice  Reabilitare/
comuna Rîșca modernizate;
modernizare/ amenajare
 Numărul centrelor
obiective de interes
de informare turistica
turistic;
înființate.
Promovarea Realizarea de materiale de
 Evoluția
internă și promovare (broșuri,
 Materiale de numărului de turiști
internațională a albume, cărți poștale, CD-
promovare. care vizitează comuna
potențialului uri, DVD-uri.filme, obiceiuri
anual.
turistic de sărbători)
Direcția de dezvoltare 7. Reforma administrației publice

141
Elaborarea
documentelor
 Numărul
strategice pentru  Politici de dezvoltare,
strategiilor de
planificarea strategii de dezvoltare
Reactualizare PUG al dezvoltare locală
echilibrată și locală, planuri de acțiune;
comunei Rîșca elaborate;
integrată a  Planuri urbanistice
 Numărul PUG
dezvoltării generale actualizate.
elaborate/ actualizate.
economico-
sociale a comunei
Direcția de dezvoltare 8. Societatea informațională

 Numărul de
 Actualizarea vizitatori on-line a site-
Societatea Crearea unui site
permanentă asite-ului de ului.
informațională profesional al comunei
prezentare a comunei  Număr de site-
uri create.
Direcția de dezvoltare 9. Cultură și culte

Construirea/
modernizarea/  Numărul de
reabilitarea Amenajare cămin cultural  Creșterea calității cămine culturale
infrastructurii sătesc în sat Buda, comuna vieții cetățenilor comunei reabilitate/
culturale și pentru Rîșca Rîșca modernizate/
petrecerea construite/ dotate.
timpului liber
Punerea în Participarea la târguri de  Participarea la  Număr
valoare a turism și alte manifestări festivaluri. produse turistice nou
patrimoniului specifice pentru  Târguri și expoziții create.
cultural, istoric și promovarea zonelor tematice, creșterea  Număr
natural turistice din județul circulației turistice. monumente istorice/
Suceava la nivel regional,  Creșterea culturale reabilitate/
național și european numărului de manifestări modernizate.
culturale locale.
Direcția de dezvoltare 10. Relații internaționale

142
Parteneriat public privat la

izvoarele cu ape sulfuroase
și sărate Slătioara și Slatina  Număr
Dezvoltarea unui parteneriate inter și
Relații  Îmbunătățirea și/
parteneriat între intr-regionale.
internaționale și sau revitalizarea
administrația locală,  Număr
dezvoltarea parteneriatelor
biserici, operatorii din parteneriate
parteneriatelor
turism și agenții economici instituționale.
din turism pentru crearea
unor pachete turistice
atractive
COMITETUL LOCAL DE COOPERARE

DR. ION BOSÎNCEANU, PRIMAR AL COMUNEI RÎȘCA
143
ILIODOR CRÎȘMARIU, VICEPRIMAR AL COMUNEI RÎȘCA
ANA-MARIA RUSU, SECRETAR AL COMUNEI RÎȘCA
MEMBRII CONSILIULUI LOCAL

ANDREI ȘTEFAN
GHEORGHE APETRI
VASILE AVĂCĂRIȚEI
NECULAI CIOCAN
ION CÎRJĂ
GHEORGHE FÎNTĂNARIU
GHEORGHE LĂMĂȘANU
MIHAI LĂMĂȘANU
VIOREL HANDRAGEL
PAVEL NASTACĂ
VASILE RUSCANU
NECULAI RUSU
GICU SBIRN
NECULAI SFARTZ
BIBLIOGRAFIE
 Anuarul statistic al României 2011, 2012, INS
 Baza de date TEMPO INS -https://statistici.insse.ro/shop/
 Buletin statistic lunar al județelor –2009-2012, INS
 Recensamântul populației și locuințelor 2011 -www.recensamantromania.ro
144
 Strategia Europa 2020

 Strategia de la Lisabona
 Strategia de Dezvoltare Rurală a României 2014-2020
 Strategia pentru Dezvoltarea Agriculturii pe termen mediu și lung 2020-2030
 Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii
 Strategia pentru Sănătate 2014-2020
 Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020
 Strategia de dezvoltare economică și socială a Județului Suceava, perioada 2011–2020
 Programul Național pentru Agricultură și dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 -2020
–http://www.pndr.ro/
 Programul Național pentru Dezvoltarea Infrastructurii 2011 -2020
 Studiu privind dezvoltarea urbană în Regiunea Nord-Est-2014-2020
 Studiul privind implementarea Programului Operațional Regional la nivelul Regiunii Nord
 Planul de amenajare a teritoriului național
 HG 1016/2011 privind acordarea statutului de stațiune balneară și balneoclimatică pentru
unele localități și areale care dispun de factori naturali de cură, cu modificările și completările
ulterioare
 Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național
 OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,
a florei și faunei sălbatice
 Autoritățile publice locale de la nivelul Județelor, Municipiilor, Orașelor și Comunelor din
Regiunea Nord-Est
 Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale
 ONRC -Oficiul Național al Registrului Comerțului www.onrc.ro/
 UNESCO –Patrimoniul Mondial -http://whc.unesco.org/en/statesparties/ro
 Catalogul complet al firmelor active din Romania -www.listafirme.ro
 www.ghidulprimariilor.ro
 www.comunarisca.ro
 www.comune.ro
145
146

SDL 2014-2020 Comuna Risca-Varianta Finala Mai 2015

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SDL 2014-2020 Comuna Risca-Varianta Finala Mai 2015

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STRATEGIA DE DEZVOLTARE

DURABILĂ A COMUNEI RÎŞCA

adresat de Primarul Comunei Rîșca

Dragi și stimați cetățeni ai comunei Rîșca,

De la inceput am fost conștient că Administrația Locală are obligația să

Cu respect pentru fiecare dintre dumneavoastră,

Primar Comuna Rîșca,

1.1.PRINCIPIILE ȘI OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ....................................................................9

4.8. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ......................................................................................................................107

„Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea

Primăria Comunei Rîşca dorește să inițieze elaborarea unui document strategic, cu

 corelarea documentelor și demersurilor majore privind dezvoltarea într-o abordare

1.1.PRINCIPIILE ȘI OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ

2. Competitivitate-permite dezvoltarea economiei proprii în context regional, național

Depistarea răspunsurilor necesare necesită parcurgerea următoarelor etape:

Strategia de dezvoltare locală a comunei Rîşca răspunde obiectivelor tematice care se

1.2. LEGISLAŢIA EUROPEANĂ

1.3. COERENŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE

Alte reglementări şi documente naţionale şi comunitare relevante

 Regulamentul Consiliului Comunităţii Europene nr. 1685/2000 privind reguli detaliate

 Liniile directoare pentru realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de

 Strategia naţională de dezvoltare a sistemului de asistenţă socială pentru persoanele

Alte reglementări si norme legislative interne

Astfel, elaborarea strategia de dezvoltare permite stabilirea ordinii priorităţilor precum şi

1.4. REPERE ÎN REALIZAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI

1.4.1. STRATEGIA EUROPA 2020

Pentru a defini acţiunile necesare aplicării Strategiei Europa 2020, Comisia Europeană a

4. rata părăsirii timpurii a şcolarii - 10%, iar ponderea populaţiei cu studii superioare şi

Pentru a cataliza progresele în cadrul fiecărei priorităţi tematice, Comisia Europeană a

4. O politică industrială integrată adaptata erei globalizării: îmbunătăţirea mediului de

Succesul în atingerea obiectivelor Europa 2020 depinde de implementarea la nivel

1.4.2. STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ A ROMÂNIEI- ORIZONTURI

Orizont 2020 este un instrument cheie în implementarea Iniţiativei emblematice „O

1. Consolidarea poziţiei UE în domeniul ştiinţei, cu un buget dedicat propus de 24,341 miliarde

provocări: sănătate, schimbări demografice şi bunăstare; securitatea alimentară, agricultura

Principalele noutăți ale Orizont 2020

„Accesul la finanțarea de risc” va pune un accent puternic pe IMM-uri. Pentru

1.4.3. PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ NORD-EST 2014-2020

Prioritățile tematice ale Strategiei de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020

Asigurarea condițiilor Îmbunătățirea

Spijinirea tranziției către

În realizarea și dezvoltarea Strategiei de Dezvoltare Regională Nord-Est au fost aplicate

 Vor fi încurajate investițiile care acordă atenție utilizării eficiente a resurselor.

B.Promovarea egalității între bărbați și femei și nediscriminarea: măsurile înscrise în cadrul

1.4.4. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ A JUDEȚULUI SUCEAVA ÎN PERIOADA

8. Creșterea gradului de acces și utilizare a tehnologiilor informației și comunicării la

1.4.5. PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2014-2020

 Măsuri de agromediu și climă ce vizează susţinerea practicilor agricole favorabile

Al doilea obiectiv general privește gestionarea durabilă a resurselor naturale şi combaterea

Cel de al treilea obiectiv, al dezvoltării teritoriale echilibrate trebuie să combată o realitate

2. PREZENTARE GENERALĂ A JUDEŢULUI SUCEAVA

2.2. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ

2.4.1. FORȚA DE MUNCĂ

Județul Suceava 2009 2010 2011 2012

Mii pers. Mii pers. Mii pers. Mii pers.

Activități de spectacole, culturale și recreative 1,0 1,1 0,9 0,9

Alte activități ale economiei naționale 4,8 4,9 4,3 4,9

Numărul șomerilor înregistrați și rata șomajului în perioada 2000-2012

2000 37.851 18.766 12,20 12,40

14.00 Numărul șomerilor înregistrați și rata șomajului, în perioada 2000-2012,

2.4.2. FONDUL DE LOCUINȚE

Anul Camere de locuit Suprafața locuibilă (mii

2000 227.971 532.560 7.783