Hamang

Conf. univ. dr.
Nasty Marian Vlădoiu
Curs de drept penal

Partea specială
2ot2
Cuv~nt înainte
Prezentul curs respect~ programa universitar~ şi este destinat, cu
prioritate, studenţilor, ca materie pentru examenul de an şi pentru cel de
licenţ~, dar şi pentru examenul de intrare ~n magistratur~ şi avocatur~. El
poate fi util şi practicienilor ~n domeniul dreptului penal, care se vor
confrunta zi de zi cu situaţii delicate ~n perioada tranzitorie, c~nd
~n procese se vor aplica ambele Coduri.
Dorim ca acest curs s~ fie o lucrare de tranziţie de la actualul
Cod c~tre cel nou, care se va aplica, sper~m noi, ~n cur~nd. Era necesar
un Cod penal nou sau nu? Aceasta este o ~ntrebare la care vom ~ncerca
s~ prezent~m un r~spuns succint, dar nu lapidar, ~n r~ndurile ce
urmeaz~. Vom pleca de la adoptarea Constituţiei Rom~niei din 1991, ce a
suportat modific~ri ~n 2003, ca motiv principal pentru adoptarea unui
nou Cod penal. Vom analiza necesitatea adopt~rii şi ~n raport de intrarea
Rom~niei ca membru deplin ~n Uniunea European~ şi vom continua cu
evoluţia so ciet~ţii rom~neşti ~n ultimii dou~zeci de ani, pentru ca, ~n final,
s~ conside r~m armonizarea legislaţiei naţionale cu cea european~, şi ~n
materie pe nal~, o condiţie sine qua non ~n pledoaria pentru adoptarea
unui nou Cod.
Cele de mai sus constituie, ~n viziunea noastr~, pilonii principali
pe care se bazeaz~ r~spunsul c~ un nou Cod devenise o necesitate, şi
nici decum un moft doctrinar.
Cursul urmeaz~, ca mod de prezentare a infracţiunilor, organizarea din
actualul Cod, singurele leg~turi cu noul Cod fiind partea de final a Struc
turii de studiu a infracţiunii – Aspecte tranzitorii şi partea de final a Sinte zei
tr~s~turilor comune, ~n care am punctat aspectele cele mai importante din
cadrul titlului anterior analizat, bine~nţeles şi sub aspectele prezente ~n
noul Cod.
Lucrarea de faţ~ anticipeaz~, cu siguranţ~, un moment, ~n viitorul apro
piat, c~nd vom publica un curs ~n care vom analiza prevederile
noului Cod. P~n~ atunci, manualul de faţ~ asigur~, ~n linii generale, etapa
tranzi torie dintre actualul şi noul Cod penal. Am dorit, astfel, s~ prezent~m
as pecte esenţiale pentru existenţa fiec~rei infracţiuni şi s~ ~ndrum~m pe
cei interesaţi s~ analizeze ~n detaliu şi comparativ doctrina existent~
~n Rom~nia ~n materia Drept penal special.
Prezentarea fiec~rei infracţiuni ~n parte se face ~n cadrul Structurii de
studiu a infracţiunii, aşa cum am dorit s~ o numim şi s~ o personaliz~m,
faţ~ de alţi specialişti, spre a nu se confunda cu structura esenţial~ a in-
fracţiunii, care include doar latura obiectiv~ şi pe cea subiectiv~, l~s~nd ~n
afar~, ca şi condiţii concomitente ori preexistente infracţiunii, obiectul,
subiecţii, locul, timpul şi condiţia premis~. Atragem atenţia asupra faptului
c~, tot ~ntr-o not~ personal~, ~n Structura de studiu a
infracţiunii, prezent~m Condiţia premis~ pentru existenţa unei
infracţiuni, ~n loc de sintagma situaţie premis~, folosit~ ~n alte lucr~ri.
Consider~m mult mai potrivit~ aceast~ denumire, deoarece situaţia,
starea, calitatea pot fi definite ca şi condiţie preexistent~ infracţiunii, ~n
schimb, uzit~nd sintagma situaţie premis~, suntem forţaţi s~ definim
situaţia ca şi situaţie, adic~ un termen prin el ~nsuşi, ceea ce nu ar
corespunde ~ntocmai rigurozit~ţii academice. in aceeaşi not~ personal~,
prezent~m fapta penal~ care face obiectul analizei sub denumirea de
Fapta incriminat~, iar valorile sociale protejate prin norma juridic~ penal~
le-am reunit sub sintagma Obiectul ocrotirii penale.
in partea final~ a Structurii de studiu a infracţiunii, am insistat pe
Explicaţii de interes practic, astfel facilit~ndu-i studentului sau
practicia- nului ~nţelegerea leg~turii, a aparentei leg~turi şi/sau a modului
~n care ~n practic~ se pot face erori de ~ncadrare.
in ~ncheiere, transmitem mesajul de «Bun~ lectur~», ar~t~nd, ~n modul
cel mai practic, c~ sistemul juridic rom~nesc continu~ ~n perfecţionarea şi
~mbun~t~ţirea sa, ca urmare fireasc~ a evoluţiei societ~ţii ~n care tr~im şi
a deschiderii statului de drept spre o democraţie bine ~nţeleas~, precum şi
ca urmare a ~nsuşirii de c~tre acesta a exigenţelor Uniunii Europene.
in speranţa c~ un umil scriitor al dreptului ofer~ o variant~ de curs util~
studenţilor şi practicienilor, concluzionez printr-o paradigm~ necesar~ so-
ciet~ţii rom~neşti:
Democraţia are un mare neajuns, şi anume acela de a amesteca valo
rile cu nonvalorile ~n virtutea respectului drepturilor omului, şi un mare p~
cat, const~nd ~n aceea c~ se exagereaz~ libertatea de exprimare, ~nc~l
c~nduse dreptul generaţiilor viitoare la adev~rata istorie şi reala cultur~.
Autorul
Cuprins
NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1
I. Noţiunea, structura şi caracteristicile
P~rţii speciale a dreptului penal 1
1. Definiţia dreptului penal 1
2. Noţiunea de Parte special~ a Codului penal 2
3. Structura P~rţii Speciale a Codului penal 4
II. Structura de studiu a infracţiunii 5
TITLUL I. INFRACŢIUNI CONTRA SIGURANŢEI STATULUI 9

SUBTITLUL I. STUDIUL INFRACŢIUNII 9
$1. Tr~darea - art. 155 9
$2. Tr~darea prin ajutarea inamicului - art. 156 12
$3. Tr~darea prin transmiterea de secrete - art. 157 16
$4. Acţiunile duşm~noase contra statului - art. 158 21
$5. Spionajul - art. 159 23
$6. Atentatul care pune ~n pericol
siguranţa statului - art. 160 26
$7. Atentatul contra unei colectivit~ţi - art. 161 29
$8. Subminarea puterii de stat - art. 162 33
$9. Actele de diversiune - art. 163 36
$10. Subminarea economiei naţionale - art. 165 40
$11. Propaganda ~n favoarea statului totalitar - art. 166 43
$12. Acţiuni ~mpotriva ordinii constituţionale - art. 166' 45
$13. Complotul - art. 167 48
$14. Compromiterea unor interese de stat - art. 168 52
$15. Comunicarea de informaţii false - art. 168' 55
$16. Divulgarea secretului care pericliteaz~
siguranţa statului - art. 169 57
$17. Nedenunţarea - art. 170 61
$18. Infracţiuni contra reprezentantului
unui stat str~in - art. 171 63
SUBTITLUL II. SINTEZA TRĂSĂTURILOR COMUNE - INFRACŢIUNI CONTRA
SIGURANŢEI STATULUI 67
TITLUL II. INFRACŢIUNI CONTRA PERSOANEI 71
Capitolul I. Infracţiuni contra vieţii, integrit~ţii corporale
şi s~n~t~ţii 71
Secţiunea l. Omuciderea 71
$1. Omorul - art. 174 71
$2. Omorul calificat - art. 175 75
$3. Omorul deosebit de grav - art. 176 82
$4. Pruncuciderea - art. 177 89
$5. Uciderea din culp~ - art. 178 92
$6. Determinarea sau ~nlesnirea sinuciderii - art. 179 97
Secţiunea a ll-a. Lovirea şi v~t~marea
integrit~ţii corporale sau a s~n~t~ţii 100
$1. Lovirea sau alte violenţe - art. 180 100
$2. V~t~marea corporal~ - art. 181 105
$3. V~t~marea corporal~ grav~ - art. 182 109
$4. Lovirile sau v~t~m~rile
cauzatoare de moarte - art. 183 113
$5. V~t~marea corporal~ din culp~ - art. 184 115
Secţiunea a lll-a. Avortul 120
$1. intreruperea cursului sarcinii - art. 185 120
Capitolul II. Infracţiuni contra libert~ţii persoanei 125
$1. Lipsirea de libertate ~n mod ilegal - art. 189 125
$2. Sclavia - art. 190 131
$3. Supunerea la munc~ forţat~
sau obligatorie - art. 191 133
$4. Violarea de domiciliu - art. 192 135
$5. Ameninţarea - art. 193 139
$6. Şantajul - art. 194 142
$7. Violarea secretului corespondenţei - art. 195 145
$8. Divulgarea secretului profesional - art. 196 148
Capitolul III. Infracţiuni privitoare la viaţa sexual~ 151
$1. Violul - art. 197 151
$2. Actul sexual cu un minor - art. 198 157
$3. Seducţia - art. 199 162
$4. Perversiunea sexual~ - art. 201 164
$5. Corupţia sexual~ - art. 202 167
$6. Incestul - art. 203 171
$7. H~rţuirea sexual~ - art. 203' 173
SUBTITLUL II. SINTEZA TRĂSĂTURILOR COMUNE - INFRACŢIUNI
CONTRA PERSOANEI 177
A. lnfracţiuni contra vieţii, integrit~ţii corporale şi s~n~t~ţii
(Capitolul l) 177
Secţiunea l. Omuciderea 177
Secţiunea a ll-a. Lovirea şi v~t~marea integrit~ţii corporale
Sau a S~n~t~ţii 18(
B. lnfracţiuni contra libert~ţii persoanei (Capitolul ll) 183
C. lnfracţiuni privitoare la viaţa sexual~ (Capitolul lll) 186
TITLUL III. INFRACŢIUNI CONTRA PATRIMONIULUI 191

$1. Furtul - art. 208 191
$2. Furtul calificat - art. 209 197
$3. Pedepsirea unor furturi la pl~ngerea
prealabil~ - art. 210 208
$4. T~lh~ria - art. 211 211
$5. Abuzul de ~ncredere - art. 213 217
$6. Gestiunea frauduloas~ - art. 214 221
$7. inşel~ciunea - art. 215 225
$8. Delapidarea - art. 2151 230
$9. insuşirea bunului g~sit - art. 216 234
$10. Distrugerea - art. 217 237
$11. Distrugerea calificat~ - art. 218 242
$12. Distrugerea din culp~ - art. 219 245
$13. Tulburarea de posesie - art. 220 250
$14. T~inuirea - art. 221 254
SUBTITLUL II. SINTEZA TRĂSĂTURILOR COMUNE - INFRACŢIUNI CONTRA
PATRIMONIULUI 258
TITLUL IV. INFRACŢIUNI CONTRA AUTORITĂŢII 263

$1. Ofensa adus~ unor ~nsemne - art. 236 263
$2. Ultrajul - art. 239 265
$3. Uzurparea de calit~ţi oficiale - art. 240 270
$4. Portul nelegal de decoraţii sau
semne distinctive - art. 241 273
$5. Sustragerea sau distrugerea de ~nscrisuri - art. 242 275
$6. Ruperea de sigilii - art. 243 279
$7. Sustragerea de sub sechestru - art. 244 281
SUBTITLUL II. SINTEZA TRĂSĂTURILOR COMUNE - INFRACŢIUNI
CONTRA AUTORITĂŢII
284
TITLUL V. INFRACŢIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR

ACTIVITĂŢI DE INTERES PUBLIC SAU
ALTOR ACTIVITĂŢI REGLEMENTATE DE LEGE S
289
I. STUDIUL INFRACŢIUNII 289
Capitolul I. Infracţiuni de serviciu
sau ~n leg~tur~ cu serviciul 289
$1. Abuzul ~n serviciu contra intereselor
persoanelor - art. 246 289
$2. Abuz ~n serviciu prin ~ngr~direa
unor drepturi - art. 247 293
$3. Abuz ~n serviciu contra
intereselor publice - art. 248 296
$4. Neglijenţa ~n serviciu - art. 249 299
$5. Purtarea abuziv~ - art. 250 302
$6. Neglijenţa ~n p~strarea secretului de stat - art. 252 307
1
$7. Conflictul de interese - art. 253 310
$8. Luarea de mit~ - art. 254 313
$9. Darea de mit~ - art. 255 317
$10. Primirea de foloase necuvenite - art. 256 320
$11. Traficul de influenţ~ - art. 257 322
Capitolul II. Infracţiuni care ~mpiedic~ ~nf~ptuirea justiţiei _ 327
$1. Denunţarea calomnioas~ - art. 259 327
$2. M~rturia mincinoas~ - art. 260 330
$3. incercarea de a determina
m~rturia mincinoas~ - art. 261 334
$4. Nedenunţarea unor infracţiuni - art. 262 338
$5. Omisiunea sesiz~rii organelor judiciare - art. 263 341
$6. Favorizarea infractorului - art. 264 344
$7. Omisiunea de a ~ncunoştinţa
organele judiciare - art. 265 348
$8. Arestarea nelegal~ şi cercetarea abuziv~ - art. 266 350
$9. Supunerea la rele tratamente - art. 267 355
$10. Tortura - art. 2671 359
$11. Represiunea nedreapt~ - art. 268 364
$12. Evadarea - art. 269 367
$13. inlesnirea evad~rii - art. 270 371
§14. Nerespectarea hot~r~rilor judec~toreşti - art. 271 376
§15. Reţinerea sau distrugerea de ~nscrisuri - art. 272 383
SUBTITLUL II. SINTEZA TR~S~TURILOR COMUNE - INFRACŢIUNI
CARE ADUC ATINGERE UNOR ACTIVIT~ŢI DE INTERES PUBLIC
SAU ALTOR ACTIVIT~ŢI REGLEMENTATE DE LEGE 387
A. 1nfracţiuni de serviciu sau ~n leg~tur~ cu serviciul
(Capitolul 1) 387
B. 1nfracţiuni care ~mpiedic~ ~nf~ptuirea justiţiei
(Capitolul 11)
391
TITLUL VI. INFRACŢIUNI DE FALS 395

Capitolul I. Falsificarea de monede, timbre sau de alte valori
395
§1. Falsificarea de monede sau de alte valori - art. 282 395
§2. Falsificarea de timbre, m~rci sau
bilete de transport - art. 283 401
§3. Deţinerea de instrumente ~n vederea
falsific~rii de valori - art. 285 404
Capitolul II. Falsuri in inscrisuri 408
§1. Falsul material ~n ~nscrisuri oficiale - art. 288 408
§2. Falsul intelectual - art. 289 411
§3. Falsul ~n ~nscrisuri sub semn~tur~
privat~ - art. 290 414
§4. Uzul de fals - art. 291 417
§5. Falsul ~n declaraţii - art. 292 420
§6. Falsul privind identitatea - art. 293 423
SUBTITLUL II. SINTEZA TR~S~TURILOR COMUNE - INFRACŢIUNI DE FALS 428
TITLUL VII. INFRACŢIUNI CARE ADUC ATINGERE

UNOR RELAŢII PRIVIND CONVIEŢUIREA SOCIAL~ 431
Capitolul I. Infracţiuni contra familiei 431
§1. Abandonul de familie - art. 305 431
§2. Relele tratamente aplicate minorului - art. 306 436
§3. Nerespectarea m~surilor privind
~ncredinţarea minorului - art. 307 439
Capitolul II. Alte infracţiuni care aduc atingere unor relaţii
privind convieţuirea social~ 442
§1. Profanarea de morminte - art. 319 442
§2. Ultrajul contra bunelor moravuri şi
tulburarea liniştii publice - art. 321 445
§3. Asocierea pentru s~v~rşirea de infracţiuni - art. 323 448
SUBTITLUL II. SINTEZA TR~S~TURILOR COMUNE - INFRACŢIUNI
CARE ADUC ATINGERE UNOR RELAŢII PRIVIND
CONVIEŢUIREA SOCIAL~ 453
A. Infracţiuni contra familiei (Capitolul I) 453
B. Alte infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind
convieţuirea social~ (Capitolul IV) 455
BIBLIOGRAFIE SELECTIV~ 459

No iuni introductive
I. No iunea, structura şi caracteristicile

Păr ii speciale a dreptului penal
1. Defini ia dreptului penal

Dreptul penal este acea ramur~ a dreptului public, ce a primit ~n
literatura juridic~, de-a lungul timpului, multiple definiţii. Unii autori ~l con-
sider~ ca o ~ramur~ a sistemului de drept cu privire la totalitatea normelor
juridice care reglementeaz~ relaţiile de ap~rare social~ prin
interzicerea ca infracţiuni, sub sancţiuni specifice, denumite pedepse, a
acţiunilor sau inacţiunilor periculoase pentru valorile sociale, ~n scopul
ap~r~rii acestor valori, fie prin prevenirea infracţiunilor, fie prin
aplicarea pedepselor
[1] [2]
persoanelor care le s~v~rşesc" . Alţi autori definesc dreptul penal ca o
~ramur~ a sistemului nostru de drept, alc~tuit dintr-o totalitate de
norme juridice legiferate de puterea legislativ~, care stabilesc ce fapte
constituie infracţiuni, condiţiile r~spunderii penale, sancţiunile şi alte
m~suri ce urmeaz~ a fi aplicate sau luate de c~tre instanţele judec~toreşti
persoanelor care au s~v~rşit infracţiuni, ~n scopul ap~r~rii celor mai
importante valori sociale ale statului de drept".
in opinia noastr~, dreptul penal este acea ramur~ a dreptului
public care conţine totalitatea normelor juridice existente la un anumit
moment dat ~ntr-un sistem juridic de referinţ~, norme ce reglementeaz~
raporturile dintre stat ca protector al valorilor sociale ocrotite şi cei ce aduc
atingere acestor valori şi care au scopul prevenirii fenomenului infracţional
sau, ~n ultim~ instanţ~, al combaterii acestuia prin aplicarea forţei de
coerciţie a statului, materializat~ prin pedepse, m~suri educative şi/sau
m~suri de siguranţ~.
Normele dreptului penal sunt structurate ~n cadrul Codului penal
~n dou~ p~rţi - Partea general~ şi Partea special~.
[1]
C. BULAI, Drept penal rom~n, vol. I, Casa de Editur~ şi Pres~
~Şansa", Bucureşti, 1992, p. 7.
[2]
AL. BOROI, Drept penal. Partea general~, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006, p. 1.
Partea general~ conţine reglementarea precis~ şi complet~ a tot ceea
ce este esenţial şi comun categoriilor juridice infracţiune, r~spundere
[1]
penal~ şi sancţiuni de drept penal .
2. No iunea de Parte specială a Codului penal

In opinia noastr~, Partea special~ a Codului penal cuprinde totalitatea
faptelor incriminate ca infracţiune, ansamblul caracteristicilor specifice şi
esenţiale pentru realizarea conţinutului juridic al infracţiunii, sancţiunile de
drept penal aplicabile persoanei care a s~v~rşit fapta, cu vinov~ţie, fapt~ ce
prezint~ pericol social şi care este prev~zut~ de legea penal~ (~n
actualul Cod penal); ~n noul Cod penal diferenţa se face prin aceea
c~ pericolul social este absorbit fn tr ~s~tura esenţial~ a prevederii fn legea
penal~. In plus, se cer cumulativ ~ndeplinite alte dou~ tr~s~turi esenţiale
pentru existenţa infracţiunii, şi anume fapta s~ fie nejustificat~ şi imputa-
bil~ persoanei care a s~v~rşit-o. Deci noţiunea, conform noului Cod penal,
va fi: Partea special~ a Codului penal cuprinde totalitatea faptelor incrimi-
nate ca infracţiune, ansamblul caracteristicilor specifice şi esenţiale pentru
realizarea conţinutului juridic al infracţiunii şi sancţiunile de drept
penal aplicabile persoanei care a s~v~rşit o fapt~ prev~zut~ de legea
penal~, cu vinov~ţie, fapt~ nejustificat~ şi imputabil~ persoanei.
Apreciem c~ ~n noul Cod penal, prin art. 15 alin. (1), legiuitorul a fnl~tu
rat, fn mod corect, «pleonasmul juridicopenal» existent ~n art. 17 alin. (1)
din Codul penal ~n vigoare, ~ntruc~t prin prevederea ~n legea penal~,
fapta fusese deja considerat~ ca av~nd un grad de pericol social
apreciat ca suficient pentru a fi incriminat~. Nu suntem de acord cu
ideea conform c~reia dispare pericolul social ca tr ~s~tur~ esenţial~ a
infracţiunii. De altfel, nici nu ar avea cum o tr~s~tur~ esenţial~, aşa cum era
considerat~ p~n~ la apariţia noului Cod, s~ dispar~ totalmente ~n noua
viziune a legiuitorului. In acest fel s-ar fi negat chiar r~d~cinile existenţiale
ale infracţiunii ca instituţie de drept penal. Consider~m c~ tr~s~tura
prevederii ~n legea penal~ absoarbe tr~s~tura pericolului social, aceasta
reg~sindu-se ~n con- ţinutul celei dint~i. Oricum, se va avea ~n vedere
distincţia dintre pericolul social abstract, ca şi conţinut al tr~s~turii esenţiale
a infracţiunii (prevederea ~n legea penal~), şi pericolul concret pentru
ordinea public~, ca şi con- diţie pentru luarea m~surii arest~rii preventive,
prev~zut~ de art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. ~n vigoare şi de art. 223
alin. (2) noul C. proc. pen.
[1]
V. DONGOROZ, S. KAHANE, I. OANCEA, R. ST~NOIU, I. FODOR, N.
ILIESCU, C. BULAI, V. ROŞCA, Explicaţii teoretice ale Codului penal roman, vol. I, ed.
a 2-a, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003, p. 6.
O alt~ schimbare radical~ de viziune a legiuitorului, creator al
noului Cod penal, pe care o ~mp~rt~şim ~ntru totul, const~ ~n aceea c~
persoana este valoarea social~ fundamental~ ocrotit~, cu aceasta
~ncep~ndu-se prezentarea infracţiunilor din Partea special~ a noului
Cod penal. Codul penal ~n vigoare reglementeaz~ cu prioritate
infracţiunile contra siguranţei statului, ceea ce ne arat~ ~n mod evident c~
legiuitorul comunist considera interesele statului mai presus de persoan~ şi
de interesele acesteia. Este interesant de analizat ~n contextul actual
[1]
ceea ce scria profesorul Vintil~ Dongoroz : ~Ocrotirea are ca obiect, ~n
dreptul socialist, relaţiile sociale [s.n.] a c~ror existenţ~ (adic~ normala
formare, desf~şurare şi dezvoltare) nu este posibil~ şi nu poate fi asigurat~
dec~t prin incriminarea şi sancţio- narea faptei care prezint~ pericol
social. Relaţiile sociale astfel ocrotite formeaz~ obiectul juridic [s.n.] al
infracţiunii.
Ocrotirea relaţiilor sociale care sunt ameninţate sau atinse prin s~v~r-
şirea unei fapte care prezint~ pericol social, ca obiect juridic al infracţiunii,
este o concepţie proprie dreptului socialist; ~n dreptul penal burghez,
obiectul juridic al infracţiunilor ~l formeaz~ drepturile, interesele sau
bunurile care ~n or~nduirea capitalist~ au ca principali şi reali beneficiari
pe membrii clasei dominante.
in locul acestei concepţii individualiste a dreptului penal burghez, drep-
tul penal socialist, şi deci şi Codul penal ~n vigoare din 1969,
consacr~ concepţia socialist~, potrivit c~reia, ocrotirea legii penale priveşte
relaţiile sociale de tip socialist, prin aceast~ ocrotire fiind deopotriv~
ap~raţi toţi membrii societ~ţii şi fiecare membru ~n parte.
Aşadar, ~n sistemul Codului penal ~n vigoare, obiectul juridic al ocrotirii
penale şi, deci, al infracţiunilor ~l formeaz~ relaţiile sociale".
Dac~ aşa st~teau lucrurile sau nu din punctul de vedere al marelui pro-
fesor, dac~ aceasta era convingerea sa ştiinţific~ sau nu este irelevant ~n
acest moment. Cert este c~ la acea dat~ aprecierile ştiinţifice trebuiau s~
ţin~ cont de demagogia şi doctrina politic~, iar profesorul Dongoroz a
f~cut-o aşa cum deja ne-a obişnuit, definind de o manier~
profesional~ deosebit~ lucruri relativ forţate de regim.
Este evident faptul c~ relaţiile sociale sunt create de c~tre persoane ~n
jurul şi ~n leg~tur~ cu acestea, ~n respectul intereselor şi drepturilor per-
soanei, a protecţiei universalit~ţii de bunuri, iar protecţia penal~
a acestora este nu numai necesar~, dar şi suficient~. Este mult mai lesne şi
util s~ protejezi valori sociale concrete, ca obiect juridic, dec~t noţiuni ab-
stracte cum ar fi relaţiile sociale pe care le proteja statul socialist. Legiui-
[1]
V. DONGOROZ, S. KAHANE ş.a., op. cit., vol. lll, p. 3.
torul creator al noului Cod penal revine la o protec ţie printr-un
sistem juridic democratic, ~n care persoana, drepturile şi interesele,
precum şi bunurile acesteia sunt scopul legii penale.
Specific P~rţii speciale a dreptului penal consider~m a fi şi conceptul
de ~ncadrare juridic~, concept a c~rui aplicare practic~, nu de puţine ori, a
dus la erori judiciare grave şi, ~n final, la realizarea defectuoas~ a actului
de justiţie penal~. Realizarea ~ncadr~rii juridice este rezultatul expertizei şi
deprinderii de a aplica legea penal~, de a identifica ~n starea de fapt sta-
bilit~ pe baza probelor administrate ~n cauz~ ~mprejur~rile esenţiale care
corespund tr~s~turilor conţinutului juridic al unei infracţiuni.
in concluzie, ~ncadrarea juridic~ a unei fapte ca infracţiune este un pro-
ces riguros, de aplicare a mai multor operaţiuni specifice, prin care fapta
primeşte tiparul legii penale şi se identific~ perfecta stare de fapt cu tota-
litatea dispoziţiilor penale aplicabile ~n speţ~.
3. Structura Păr ii Speciale a Codului penal

in cadrul P~rţii speciale, infracţiunile sunt structurate, ~n primul
r~nd, dup~ obiectul juridic generic, form~ndu-se titluri, ~n ordinea
importanţei acordate obiectului ocrotirii penale. Spre exemplu,
infracţiuni contra statului, infracţiuni contra persoanei, infracţiuni contra
patrimoniului etc.
O a doua ~mp~rţire se materializeaz~ prin aceea c~ un titlu este struc-
turat ~n dou~ sau mai multe grupe ce au la baz~ tr~s~turi comune, spe-
cifice (de exemplu: infracţiuni de serviciu sau ~n leg~tur~ cu
serviciul, infracţiuni care ~mpiedic~ ~nf~ptuirea justiţiei, infracţiuni contra
siguranţei circulaţiei pe c~ile ferate, infracţiuni privitoare la regimul
stabilit pentru unele activit~ţi reglementate de lege - patru grupe).
in al treilea r~nd, avem ~n vedere divizarea infracţiunilor dintr-o grup~
~n mai multe subgrupe, av~nd ~n vedere tr~s~turile specifice ale acestora
(ex: grupa infracţiunilor contra vieţii, integrit~ţii corporale şi s~n~t~ţii se ~m-
parte ~n trei subgrupe: omuciderea, lovirea şi v~t~marea integrit~ţii corpo-
rale sau a s~n~t~ţii şi avortul).
Elementul de baz~ ~n structura Codului penal, Partea special~,
este,
~ns~, articolul, care fixeaz~ conţinutul juridic al fiec~rei infracţiuni. Facem
precizarea c~ raportul dintre articol şi norma de incriminare este unul de
parte-~ntreg, deoarece articolul poate s~ conţin~, pe l~ng~
incriminarea faptei ca infracţiune, şi alte preciz~ri, cum ar fi cele cu privire
la aspectele procesuale, cauzele de impunitate etc.
Vizavi de cele ar~tate, facem precizarea c~, mai sus, am definit Partea
special~ a Codului penal, şi nu Partea special~ a dreptului penal, pe care
o consider~m o ramur~ a dreptului penal ce se ocup~ cu studiul tuturor
normelor juridice penale existente ~n principal ~n Codul penal, Partea
spe cial~ (art. 155363 C. pen. actual, art. 188445 noul C. pen.), dar şi ~n
le gile speciale nepenale (de exemplu: Legea nr. 39/2003 privind
prevenirea şi combaterea criminalit~ţii organizate, Legea nr. 31/1990
privind socie t~ţile comerciale etc.).
II. Structura de studiu a infrac iunii

Pentru analiza infracţiunilor prev~zute ~n Codul penal actual şi descrise
~n cuprinsul acestui curs, avem ~n vedere urm~toarele elemente compo
nente ale structurii de studiu a infracţiunii, aşa cum o denumim şi perso
naliz~m.
1. Fapta incriminat~ este denumirea pe care o folosim pentru a reda
articolul din Codul penal care incrimineaz~ fapta penal~ analizat~.
Spre deosebire de alţi doctrinari care au ales s~ foloseasc~ noţiuni
de genul
[1] [2] [3]
~Norm~ incriminatoare" , ~Concept şi caracterizare" , ~Noţiune" , noi
am
considerat c~ aceasta este cea mai potrivit~ pentru a prezenta ad litteram
textul de lege.
2. Obiectul protecţiei penale este sintagma folosit~ de noi ~n
locul celei de ~Obiectul ocrotirii penale" sau, mai simplu, ~Obiectul
juridic", denumiri folosite de c~tre alţi doctrinari, pentru a puncta
valorile sociale protejate prin normele penale.
Obiectul juridic generic reprezint~ valorile sociale comune unui grup de
infracţiuni, acesta fiind criteriul ~n funcţie de care infracţiunile din cuprinsul
Codului penal sunt grupate ~n titluri (de exemplu: Titlul I - Infracţiuni contra
statului, Titlul II - Infracţiuni contra persoanei etc.), capitole (Capitolul I - In
fracţiuni contra vieţii, integrit~ţii corporale şi s~n~t~ţii, Capitolul II - Infrac
ţiuni contra libert~ţii persoanei, Capitolul III - Infracţiuni privitoare la viaţa
sexual~), secţiuni (Secţiunea I - Omuciderea, Secţiunea II - Lovirea
şi v~t~marea integrit~ţii corporale sau a s~n~t~ţii).
Obiectul juridic specific (special) este valoarea social~ protejat~ ~n con
cret prin incriminarea unei fapte penale. Spre exemplu, obiectul
juridic specific al infracţiunii de violare a secretului corespondenţei este
libertatea
[1]
V. CIOCLEI, Drept penal. Partea special~. lnfracţiuni contra persoanei,
Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2009.
[2]
V. DONGOROZ, S. KAHANE ş.a., op. cit.
[3]
M. UDROIU, Drept penal. Partea general~. Partea special~, ed. a 2a,
Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2011.
corespondenţei, ~n timp ce obiectul juridic generic este libertatea
per soanei, ~n genere. Exist~ uneori şi un obiect juridic secundar, altfel
spus, o valoare social~ protejat~ indirect, ~n mod adiacent. Spre exemplu,
~n ipo teza infracţiunii prev~zute de art. 195 C. pen., anterior menţionat~,
obiec tul juridic secundar este dat de buna desf~şurare a relaţiilor de
serviciu, atunci c~nd fapta este s~v~rşit~ de un funcţionar care are
obligaţia legal~ de a respecta secretul profesional şi confidenţialitatea
informaţiilor la care are acces.
Obiectul material const~ ~n valoarea social~ materializat~ ~ntrun bun
sau lucru ~mpotriva c~ruia se ~ndreapt~ acţiunea sau inacţiunea care con
stituie elementul material. Nu toate infracţiunile au obiect material, ci, de
regul~, doar infracţiunile de rezultat.
3. Subiecţii. Subiectul activ este persoana fizic~ sau juridic~ ce s~v~r
şeşte infracţiunea şi care urmeaz~ s~ fie tras~ la r~spundere penal~. In
funcţie de prevederile din norma penal~, acesta poate fi necircumstanţiat
sau trebuie s~ aib~ o anumit~ calitate. De asemenea, trebuie precizat
dac~ fapta poate fi s~v~rşit~ doar de c~tre o persoan~ sau dac~ este sus
ceptibil~ de participaţie penal~ (instigare, complicitate, coautorat).
Subiectul pasiv este persoana fizic~ sau juridic~ v~t~mat~ prin s~v~r
şirea infracţiunii, circumstanţiat~ ori necircumstanţiat~.
4. Condiţia premis~ reprezint~ o stare, situaţie sau calitate prealabil~,
necesar~ pentru existenţa infracţiunii, ~ns~ nu se reg~seşte ~n
ipoteza tuturor infracţiunilor.
5. Conţinutul constitutiv
5.1. Latura obiectiv~ const~ ~n activitatea infracţional~ a f~ptuitorului.
Elementul material este o acţiune ori o inacţiune care materializeaz~
actul de conduit~ interzis (verbum regens). Este expres prev~zut ~n norma
de incriminare, put~nduse realiza prin una sau mai multe acţiuni sau
inacţiuni ori acţiuni şi inacţiuni alternative ori cumulative.
Urmarea imediat~ const~ ~n consecinţele asupra realit~ţii pe care
le produce elementul material, respectiv fie o pagub~ material~ (~n
ipoteza infracţiunilor de rezultat), fie o stare de pericol (~n situaţia
infracţiunilor de pericol).
Leg~tura de cauzalitate reprezint~ relaţia cauz~efect care trebuie s~
existe ~ntre elementul material şi urmarea imediat~ pentru realizarea laturii
obiective a infracţiunii. Aceasta trebuie stabilit~, ~n ipoteza infracţiunilor de
rezultat, ~ns~ rezult~ din materialitatea faptei şi, ~n consecinţ~, nu trebuie
demonstrat~, dac~ suntem ~n prezenţa unei infracţiuni de pericol.
5.2. Latura subiectiv~. Vinov~ţia este atitudinea psihic~ a f~ptuitorului
faţ~ de fapta şi urm~rile socialmente periculoase ale acesteia, formele
vinov~ţiei fiind intenţia (direct~ ori indirect~), culpa (simpl~ sau cu
pre vedere) şi praeterintenţia. Vinov~ţia, ca element al laturii subiective,
exist~ doar atunci c~nd acţiunea sau inacţiunea care constituie element
material al laturii obiective este s~v~rşit~ cu forma de vinov~ţie prev~zut~
de lege.
Mobilul constituie un impuls, o pornire interioar~, un factor psihic, ce
determin~ f~ptuitorul s~ adopte rezoluţia infracţional~ şi s~ treac~ la
executarea acesteia.
Scopul este rezultatul prefigurat de f~ptuitor prin s~v~rşirea infracţiunii.
Nu toate infracţiunile implic~ un anumit scop, ~ns~ atunci c~nd fapta este
s~v~rşit~ cu un scop special, acesta, dac~ este prev~zut ~n mod expres,
poate ap~rea fie ca element constitutiv al infracţiunii, fie ca element
circumstanţial agravant.
6. Forme, modalit~ţi, sancţiuni
6.1. Forme. Actele preparatorii reprezint~ o faz~ de desf~şurare a
activit~ţii infracţionale, existent~ doar ~n ipoteza infracţiunilor s~v~rşite cu
intenţie. Acestea constau ~n acte de preg~tire material~ sau moral~
~n vederea s~v~rşirii infracţiunii şi sunt incriminate doar atunci c~nd norma
de incriminare le prevede ~n mod expres, fie ca tentativ~, fie ca infracţiune
de sinest~t~toare.
Tentativa este, de asemenea, posibil~ doar la infracţiunile s~v~rşite cu
intenţie şi presupune fie acte de executare ~ntrerupte, fie duse p~n ~
la cap~t, dar f~r~ ca rezultatul s~ se produc~. Acestea sunt incriminate doar
atunci c~nd legea le prevede ~n mod expres, fie ~n conţinutul textului care
incrimineaz~ infracţiunea a c~rei tentativ~ este sancţionat~, fie la
finele unui capitol.
Infracţiunea se consum~ fie ~n momentul ~n care se realizeaz~
elemen tul material (ipoteza infracţiunilor de pericol), fie odat~ cu
producerea pagubelor (~n situaţia infracţiunilor de rezultat).
6.2. Modalit~ţile reprezint~ formele ~n care o infracţiune poate fi s~v~r
şit~, incriminate diferit ~n funcţie de gradul de pericol social. Orice infrac
ţiune are o variant~ tip, de baz~, exist~nd pentru unele dintre acestea şi
una sau mai multe variante agravate sau atenuate, acolo unde norma de
incriminare prevede ~n mod expres.
6.3. Sancţiunile de drept penal reprezint~ o instituţie de baz~ a
dreptului penal care, al~turi de instituţia infracţiunii şi aceea a r~spunderii
[1]
penale, constituie pilonii oric~rui sistem de drept penal . Pentru
fiecare infracţiune ~n parte este prev~zut~ pedeapsa cu ~nchisoarea, ca
unic~ pe
[1]
G.s. BARBU, A. ŞERBAN, Drept execuţional penal, Ed. All Beck, Bucureşti,
2005, p. 12.
deaps~ sau alternativ cu amend~, urm~nd ca instanţa, ~n funcţie de peri
colul social concret, s~ aplice fie o pedeaps~ privativ~ de libertate, fie una
pecuniar~. Uneori, legea prevede şi pedeapsa complementar~ a
interzi cerii unor drepturi.
7. Explicaţii de interes practic
7.1. Leg~tura cu alte infracţiuni. In cadrul acestei secţiuni se
~n cearc~ l~murirea unor confuzii care ar putea interveni ~n practica
judiciar~, atunci c~nd conţinutul constitutiv al unei infracţiuni ar putea
absorbi o alt~ infracţiune sau, din contr~, sar reţine ~n concurs cu aceasta.
7.2. Aspecte procesuale. De regul~, funcţioneaz~ principiul
oficiali t~ţii, ~ns~ exist~ o serie de infracţiuni pentru care legea a prev~zut
expres c~ acţiunea penal~ se pune ~n mişcare la pl~ngere prealabil~.
Urm~rirea penal~ este efectuat~, de regul~, de c~tre organele de cercetare
penal~, except~nd acele infracţiuni expres enumerate ~n cuprinsul
art. 209
C. proc. pen., c~nd competenţa ~n vederea efectu~rii urm~ririi penale re
vine procurorului, ~n mod obligatoriu. Judecata ~n prim~ instanţ~ revine,
de principiu, judec~toriei, cu excepţia cazurilor expres enumerate ~n art.
27
C. proc. pen., c~nd competenţa aparţine tribunalului. Desigur, exist~
şi alte prevederi legale care ~ndrum~, pentru competenţa ~n prim~
instanţ~, c~tre curtea de apel sau c~tre Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
8. Aspectele tranzitorii puncteaz~ o imagine comparativ~
~ntre infracţiuni, bazat~ pe elementele esenţiale de diferenţiere dintre
acestea, aşa cum sunt ele incriminate ~n actualul Cod penal şi ~n noul
Cod penal - Legea nr. 286/2009.
Titlul I.
Infrac iuni contra siguran ei statului
Subtitlul I. Studiul infrac iunii
$1. Trădarea - art. 155
I. Fapta incriminată
Art. 155 C. pen.: ~Fapta cet~ţeanului rom~n sau a persoanei f~r~ cet~
ţenie, domiciliat~ pe teritoriul statului rom~n, de a intra ~n leg~tur~ cu o pu
tere sau cu o organizaţie str~in~ ori cu agenţi ai acestora, ~n scopul de a
suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau indepen
denţa statului, prin acţiuni de provocare de r~zboi contra ţ~rii sau de ~nles
nire a ocupaţiei militare str~ine, ori de subminare economic~ sau politic~ a
statului, ori de aservire faţ~ de o putere str~in~, sau de ajutare a
unei puteri str~ine pentru desf~şurarea unei activit~ţi duşm~noase
~mpotriva siguranţei statului, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţ~
sau cu ~nchi soare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi".
II. Obiectul protec iei penale

Obiectul juridic generic ~l constituie statul cu atributele sale esenţiale:
unitatea, indivizibilitatea, suveranitatea şi independenţa. Obiectul
juridic specific se confund~ cu cel generic. Infracţiunea de tr~dare nu are
obiect material.
III. Subiec ii
Subiectul activ este circumstanţiat: cet~ţeanul rom~n sau persoana
f~r~ cet~ţenie, domiciliat~ pe teritoriul statului rom~n. Participaţia penal~
este posibil~ sub toate formele.
Subiectul pasiv general este statul.
IV. Condi ia premisă nu exist~.

V. Con inutul constitutiv
Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ prin acţiunea de a
intra ~n leg~tur~ cu o putere sau cu o organizaţie str~in~ ori cu agenţi ai
acestora (fapta comisiv~); intrarea ~n leg~tur~ se poate realiza prin
contact direct ori prin mijloace de comunicare. Cerinţa esenţial~ ataşat~
elementului material, ~n lipsa c~reia nu se realizeaz~ conţinutul constitutiv
al infracţiunii de tr~dare, este aceea c~ f~ptuitorul trebuie s~ intre ~n leg~
tur~ fie cu o putere, fie cu o organizaţie str~in~, fie cu agenţi ai acestora.
Urmarea imediat~ este starea de pericol la adresa valorilor sociale
protejate prin norma de incriminare. Leg~tura de cauzalitate rezult~ ex re.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia. Infracţiunea de tr~dare se s~v~rşeşte
~ntotdeauna cu intenţie direct~ calificat~ prin scopul de a suprima sau
ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului.
Cerinţa esenţial~ ataşat~ laturii subiective const~ ~n aceea c~ scopul
trebuie s~ se realizeze prin una dintre urm~toarele acţiuni, limitativ şi
alternativ prev~zute de lege: provocare de r~zboi contra ţ~rii, ~nlesnire a
ocupaţiei militare str~ine, subminare economic~ sau politic~ a statului,
aservire faţ~ de o putere str~in~, ajutarea unei puteri str~ine pentru desf~
şurarea unei activit~ţi duşm~noase ~mpotriva siguranţei statului.
Aceste acţiuni nu trebuie s~ se realizeze neap~rat, dar trebuie avute ~n
vedere de f~ptuitor.
Mobilul nu este un element constitutiv al infracţiunii şi nu are relevanţ~
din acest punct de vedere, ~ns~ va fi avut ~n vedere la
individualizarea pedepsei.
VI. Forme, modalită i, sanc iuni

Forme. Actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate. Ten-
tativa se pedepseşte, conform art. 173 alin. (1) C. pen. Este posibil~ ten
tativa ~ntrerupt~ (f~ptuitorul este prins ~n momentul ~n care
~ncearc~ s~ intre ~n leg~tur~ cu o putere str~in~) sau terminat~
(f~ptuitorul intr~ ~n le g~tur~ cu o organizaţie str~in~, dar nu se ~nţelege cu
aceasta cu privire la condiţiile s~v~rşirii faptei). Infracţiunea se consum~ ~n
momentul realiz~rii elementului material, fiind o infracţiune instantanee.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntro singur~ variant~ tip.
Sancţiuni. Infracţiunea de tr~dare se pedepseşte cu detenţiunea
pe viaţ~, alternativ cu ~nchisoarea de la 15 la 25 de ani şi pedeapsa
comple mentar~ obligatorie a interzicerii unor drepturi. T~inuirea şi
favorizarea infracţiunii de tr~dare se pedepsesc cu ~nchisoarea de la 3 la
10 ani, pe
deapsa aplicat~ t~inuitorului sau favorizatorului neput~nd fi mai mare
dec~t pedeapsa prev~zut~ de lege pentru autor. T~inuirea şi favorizarea
s~v~rşite de soţ sau de o rud~ apropiat~ se pedepsesc, dar
pedeapsa prev~zut~ de lege pentru aceşti f~ptuitori se reduce la jum~tate.
VII. Cauze de nepedepsire sau de reducere a pedepsei

Conform art. 172 C. pen., nu se pedepseşte participantul (autor, insti-
gator, complice) care denunţ~ s~v~rşirea infracţiunii de tr~dare ~nainte de
consumare sau care ~mpiedic~ el ~nsuşi consumarea acestei infracţiuni şi
apoi o denunţ~, esenţial~ pentru nepedepsire fiind existenţa
denunţului. Limitele pedepsei se reduc la jum~tate pentru participantul
(autor, instigator, complice) care ~nlesneşte arestarea infractorilor, dup~
ce urm~rirea penal~ a ~nceput ori infractorii au fost descoperiţi.
VIII. Explica ii de interes practic

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ subiectul activ este cet~ţeanul
str~in ori apatridul care nu domiciliaz~ pe teritoriul statului rom~n, fapta nu
mai este o infracţiune de tr~dare, ci, dac~ sunt ~ndeplinite şi
celelalte condiţii prev~zute de lege, suntem ~n prezenţa infracţiunii
prev~zute de art. 158 C. pen. - acţ.ln.ue dlşm~noaste contra sttatlul..
Aspecte procesuale. Acţiunea penal~ se pune ~n mişcare din oficiu.
Competenţa de judecat~, ~n prim~ instanţ~, aparţine curţii de apel,
conform art. 28' pct. 1 lit. a) C. proc. pen. Urm~rirea penal~ este
efectuat~, ~n mod obligatoriu, de c~tre procuror, conform art. 209 alin. (3)
C. proc. pen.
IX. Aspecte tranzitorii

Spre deosebire de actualul Cod penal, art. 394 noul C. pen.
incrimineaz~ infracţiunea de tr~dare doar atunci c~nd este s~v~rşit~ de un
cet~- ţean rom~n, pedeapsa fiind de asemenea redus~, prin
reglementarea din noul Cod sancţiunea fiind ~nchisoarea de la 10 la 20 de
ani, iar alternativa detenţiunii pe viaţ~ este eliminat~.
in plus, mai este o diferenţ~ de structur~ şi de ordonare a capitolelor ~n
noul Cod, ~n sensul c~ infracţiunile contra siguranţei statului şi,
implicit, tr~darea nu mai sunt amplasate la ~nceputul legii, ci locul lor a
fost luat de infracţiunile contra vieţii.
Conform noului Cod penal, dac~ fapta are ca subiect activ Preşe-
dintele Rom~niei ori un alt membru al Consiliului Suprem de
Ap~rare a
Ţ~rii, suntem ~n prezenţa unei incrimin~ri distincte, infracţiunea de ~nalt~
tr~dare - art. 398 C. pen.: ~Faptele prev~zute ~n art. 394-397, s~v~rşite de
c~tre Preşedintele Rom~niei sau de c~tre un alt membru al
Consiliului Suprem de Ap~rare a Ţ~rii, constituie infracţiunea de ~nalt~
tr~dare şi se pedepsesc cu detenţiune pe viaţ~ sau cu ~nchisoare de la 15
la 25 de ani şi interzicerea exercit~rii unor drepturi".
C. pen., art. 155: Tr~darea Noul C. pen., art. 394: Tr~darea
Fapta cet~ţeanului rom~n sau Fapta cet~ţeanului rom~n de a intra
a persoanei f~r~ cet~ţenie, domiciliat~ ~n leg~tur~ cu o putere sau cu o organi-
pe teritoriul statului rom~n, de a intra ~n zaţie str~in~ ori cu agenţi ai acestora, ~n
le- g~tur~ cu o putere sau cu o scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi
organizaţie str~in~ ori cu agenţi ai indivizibilitatea, suveranitatea sau in-
acestora, ~n scopul de a suprima sau dependenţa statului, prin:
ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, a) provocare de r~zboi contra ţ~rii
suveranitatea sau in- dependenţa sau de ~nlesnire a ocupaţiei militare
statului, prin acţiuni de provocare de str~ine;
r~zboi contra ţ~rii sau de b) subminare economic~, politic~
~nlesnire a ocupaţiei militare str~ine, ori sau a capacit~ţii de ap~rare a statului;
de subminare economic~ sau politic~ a c) aservire faţ~ de o putere sau or-
statului, ori de aservire faţ~ de o putere ganizaţie str~in~;
str~in~, sau de ajutare a unei puteri d) ajutarea unei puteri sau
str~ine pentru desf~şurarea unei activi- organi- zaţii str~ine pentru
t~ţi duşm~noase ~mpotriva siguranţei desf~şurarea unei activit~ţi ostile
statului, se pedepseşte cu detenţiune ~mpotriva securit~ţii na- ţionale,
pe viaţ~ sau cu ~nchisoare de la 15 la se pedepseşte cu ~nchisoarea de la
25 de ani şi interzicerea unor drepturi. 10 la 20 de ani şi interzicerea exercit~rii
unor drepturi.
$2. Trădarea prin ajutarea inamicului - art. 156
Art. 156 C. pen.: ~(1) Fapta cet~ţeanului rom~n sau a persoanei f~r~
cet~ţenie domiciliat~ pe teritoriul statului rom~n, care,~n timp de r~zboi:
a) pred~ teritorii, oraşe, poziţii de ap~rare, depozite ori instalaţii
ale forţelor armate rom~ne sau care servesc ap~r~rii;
b) pred~ nave, aeronave, maşini, aparate, armament sau orice
alte materiale care pot sluji purt~rii r~zboiului;
c) procur~ duşmanului oameni, valori şi materiale de orice fel;
d) trece de partea inamicului sau efectueaz~ alte acţiuni care sunt de
natur~ s~ favorizeze activitatea duşmanului ori s~ sl~beasc~ puterea de
lupt~ a forţelor armate rom~ne sau a armatelor aliate, se pedepseşte cu
detenţiune pe viaţ~ sau cu ~nchisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea
unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeaps~ se sancţioneaz~ cet~ţeanul rom~n sau
persoana f~r~ cet~ţenie domiciliat~ pe teritoriul statului rom~n, care,
~n timp de r~zboi, lupt~ sau face parte din formaţii de lupt~ ~mpotriva
statului rom~n sau a aliaţilor s~i".

juridic specific principal se confund~ cu cel generic. Exist~ şi un
obiect juridic specific adiacent - capacitatea de ap~rare a ţ~rii. In principiu,
infracţiunea nu are un obiect material, ~ns~ atunci c~nd elementul
material se realizeaz~ ~ntr-una dintre modalit~ţile prev~zute de art. 156
lit. a), b) sau c) - respectiv prin acţiunea de ~a preda" sau ~a procura"
-, exist~ un obiect material adiacent reprezentat de depozite, instalaţii,
nave, aeronave etc.
III. Subiec ii
Subiectul pasiv general este statul, dar poate fi şi un stat aliat, atunci
c~nd elementul material se realizeaz~ ~n modalitatea prev~zut~ ~n art.
156 lit. d), respectiv prin efectuarea de acţiuni care sunt de natur~
s~ sl~- beasc~ puterea de lupt~ a forţelor armate rom~ne sau a armatelor
str~ine.
IV. Condi ia premisă

Aceasta const~ ~n aflarea statului rom~n ~n timp de r~zboi. Noţiunea
~timp de r~zboi" este definit~ ~n art. 153 ca fiind intervalul de timp de la
data declar~rii mobiliz~rii sau de la ~nceperea operaţiilor de r~zboi p~n~ la
data trecerii armatei la starea de pace.

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~n acţiunea de ajutare a
inamicului, ~ntr-una dintre modalit~ţile alternative prev~zute de text: acţiu-
nea de a preda teritorii, nave etc. [alin. (1) lit. a) şi b)], acţiunea de a pro-
cura duşmanului oameni, valori, bunuri [alin. (1) lit. c)], acţiunea de a trece
de partea inamicului [alin. (1) lit. d)] şi acţiunea de a lupta sau de a face
parte din formaţia de lupt~ a inamicului [alin. (2)].
Aceste modalit~ţi sunt prev~zute exemplificativ, ~ntruc~t
enumerarea
din art. 156 C. pen. sf~rşeşte cu menţiunea ~sau efectueaz~ alte acţiuni
care sunt de natur~ s~ favorizeze activitatea duşmanului, ori s~ sl~beasc~
puterea de lupt~ a forţelor armate rom~ne sau a armatelor aliate".
Pentru existenţa infracţiunii, elementul material trebuie s~ se realizeze
~n cel puţin una dintre modalit~ţile anterior prezentate, ~ns~
s~v~rşirea faptei prin dou~ sau mai multe acţiuni de ajutare nu va duce la
un concurs de infracţiuni, ci la o singur~ infracţiune.
Cerinţa esenţial~ presupune ca ajutorul s~ fie dat ~n timp de r~zboi şi
s~ fie ~ndreptat spre inamic. Urmarea imediat~ const~ ~n starea de pericol
la adresa valorilor sociale protejate prin incriminarea faptei. Leg~tura de
cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei (ex re).
Latura subiectiv~. Vinov~ţia ~mbrac~ forma intenţiei ~n
ambele modalit~ţi, direct~ şi indirect~. Mobilul şi scopul nu prezint~
relevanţ~ pentru existenţa laturii subiective.
VI. Forme, modalită i, sane iuni

Forme. Actele preparatorii nu sunt incriminate ca faz~ de desf~şurare a
activit~ţii infracţionale, ~ns~ sunt asimilate tentativei şi sancţionate ca
atare. Astfel, conform art. 173 C. pen., producerea sau procurarea mijloa-
celor ori instrumentelor, precum şi luarea de m~suri ~n vederea comiterii
infracţiunii de tr~dare prin ajutarea inamicului constituie tentativ~.
Tentativa se pedepseşte, conform art. 173 C. pen.
Infracţiunea se consum~ ~n momentul ~n care se realizeaz~ elementul
material ~ntr-una dintre modalit~ţile anterior enumerate, c~nd se creeaz~ şi
starea de pericol.
Infracţiunea de tr~dare prin ajutarea inamicului poate c~p~ta caracter
continuu (c~nd ajutorul const~ ~n ~a face parte din formaţii de lupt~ ~mpo-
triva statului rom~n sau a aliaţilor s~i") sau continuat (c~nd
elementul material const~ ~n acţiuni de ajutor repetate, la diferite intervale
de timp, ~n baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale), caz ~n care infracţiunea
cunoaşte un moment al epuiz~rii, determinat de ultimul act al activit~ţii
infracţionale.
Modalit~ţi. Infracţiunea de tr~dare prin ajutarea inamicului este
incriminat~ ~ntr-o variant~ tip [prev~zut~ ~n alin. (1)] şi o variant~ asimilat~
[prev~zut~ ~n alin. (2)].
Sancţiuni. Infracţiunea de tr~dare prin ajutarea inamicului se pedep
seşte cu detenţiunea pe viaţ~ alternativ cu ~nchisoarea de la 15 la 25 de
ani şi pedeapsa complementar~ obligatorie a interzicerii unor drepturi.
T~inuirea şi favorizarea infracţiunii de tr~dare prin ajutarea inamicului se
pedepsesc cu ~nchisoarea de la 3 la 10 ani, pedeapsa aplicat~
t~inui torului sau favorizatorului neput~nd fi mai mare dec~t pedeapsa
prev~zut~ de lege pentru autor. T~inuirea şi favorizarea s~v~rşite de soţ
sau de o rud~ apropiat~ se pedepsesc, dar pedeapsa prev~zut~ de
lege pentru aceşti f~ptuitori se reduce la jum~tate.

Conform art. 172 C. pen., nu se pedepseşte participantul (autor, insti
gator, complice) care denunţ~ s~v~rşirea infracţiunii de tr~dare prin aju
tarea inamicului ~nainte de consumare sau care ~mpiedic~ el ~nsuşi
consu marea acestei infracţiuni şi apoi o denunţ~, esenţial~ pentru
nepedepsire fiind existenţa denunţului. Limitele pedepsei se reduc la
jum~tate pentru participantul (autor, instigator, complice) care ~nlesneşte
arestarea infracto rilor, dup~ ce urm~rirea penal~ a ~nceput ori infractorii
au fost descoperiţi.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ subiectul activ este cet~ţeanul
str~in ori apatridul care nu domiciliaz~ pe teritoriul statului rom~n, fapta nu
mai este tr~dare, ci, dac~ sunt ~ndeplinite şi celelalte condiţii prev~zute de
lege, suntem ~n prezenţa infracţiunii prev~zute de art. 158 C. pen.
acţiunile duşm~noase contra statului.
con form art. 28' pct. 1 lit. a) C. proc. pen. Urm~rirea penal~ este efectuat~,
~n mod obligatoriu, de c~tre procuror, conform art. 209 alin. (3) C. proc.
pen.

Infracţiunea de tr~dare prin ajutarea inamicului este incriminat~ şi
~n noul Cod penal, cu singura deosebire a subiectului activ, care
poate fi doar cet~ţeanul rom~n.
Conform noului Cod penal, dac~ fapta are ca subiect activ Preşe
dintele Rom~niei ori un alt membru al Consiliului Suprem de Ap~rare
a
Ţ~rii, suntem ~n prezenţa unei incrimin~ri distincte infracţiunea de ~nalt~
tr~dare.
C. pen., art. 156: Tr~darea prin Noul C. pen., art. 396: Tr~darea
ajutarea inamicului prin ajutarea inamicului
(1) Fapta cet~ţeanului rom~n sau a Fapta cet~ţeanului rom~n care, ~n
persoanei f~r~ cet~ţenie domiciliat~ pe timp de r~zboi:
teritoriul statului rom~n, care, ~n timp a) pred~ teritorii, oraşe, poziţii de
de r~zboi: ap~rare, depozite ori instalaţii ale for-
a) pred~ teritorii, oraşe, poziţii de ţelor armate rom~ne sau care
ap~- rare, depozite ori instalaţii ale servesc ap~r~rii;
forţelor armate rom~ne sau care b) pred~ nave, aeronave, maşini,
servesc ap~r~rii; b) pred~ nave, aparate, armament sau orice alte mate-
aeronave, maşini, aparate, armament riale care pot servi purt~rii r~zboiului;
sau orice alte mate- c) procur~ inamicului oameni, valori
riale care pot sluji purt~rii r~zboiului; sau materiale de orice fel;
c) procur~ duşmanului oameni, d) trece de partea inamicului sau e-
valori şi materiale de orice fel; fectueaz~ alte acţiuni care sunt de natu-
d) trece de partea inamicului sau r~ s~ favorizeze activitatea inamicului ori
efectueaz~ alte acţiuni care sunt de na- s~ sl~beasc~ puterea de lupt~ a forţelor
tur~ s~ favorizeze activitatea duşma- armate rom~ne sau a armatelor aliate;
nului ori sa sl~beasc~ puterea de lupt~ e) lupt~ sau face parte din
a forţelor armate rom~ne sau a armate- formaţii de lupt~ ~mpotriva statului
lor aliate, se pedepseşte cu detenţiune rom~n sau a aliaţilor s~i
pe viaţ~ sau cu ~nchisoare de la 15 se pedepseşte cu detenţiune pe via-
la ţ~ sau cu ~nchisoare de la 15 la 25 de
25 de ani şi interzicerea unor drepturi. ani şi interzicerea exercit~rii unor drep-
(2) Cu aceeaşi pedeaps~ se sancţi- turi.
oneaz~ cet~ţeanul rom~n sau persoana
f~r~ cet~ţenie domiciliat~ pe teritoriul
statului rom~n, care, ~n timp de r~zboi,
lupt~ sau face parte din formaţii de lup-
t~ ~mpotriva statului rom~n sau a
alia- ţilor s~i.
$3. Trădarea prin transmiterea de secrete - art. 157
[1]
Art. 157 C. pen.: ~(1) Transmiterea secretelor de stat unei puteri sau
organizaţii str~ine ori agenţilor acestora, precum şi procurarea de docu-
[1]
Potrivit art. 44 alin. (2) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor
clasificate (M. Of. nr. 248 din 12 aprilie 2002), ~expresia «secrete de stat» din
conţinutul actelor normative fn vigoare se va fnlocui cu sintagma «informa ţii
secrete de stat»".
mente sau date ce constituie secrete de stat, ori deţinerea de asemenea
documente de c~tre acei care nu au calitatea de a le cunoaşte, ~n scopul
transmiterii lor unei puteri sau organizaţii str~ine ori agenţilor
acestora, s~v~rşite de un cet~ţean rom~n sau de o persoan~ f~r~
cet~ţenie domiciliat~ pe teritoriul statului rom~n, se pedepseşte cu
unor drepturi.
(2) Aceleaşi fapte, dac~ privesc alte documente sau date care prin
caracterul şi importanţa lor fac ca fapta s~v~rşit~ sa pericliteze securitatea
statului, se pedepsesc cu ~nchisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea
unor drepturi".

juridic specific este reprezentat de relaţiile sociale protejate prin
p~strarea informaţiilor secrete de stat. Obiectul material const~ ~n
documentul ~n care se materializeaz~ informaţiile secrete de stat [~n
varianta tip de la alin. (1)] şi/sau ~n documentul care nu include informaţii
secrete de stat, dar care prin caracterul şi importanţa sa face ca
fapta s~v~rşit~ s~ pericliteze siguranţa statului [~n cazul variantei
atenuate de la alin. (2)]. in m~sura ~n care informaţiile transmise nu
se concretizeaz~ ~ntr-un document, infracţiunea nu are obiect material.
III. Subiec ii
este posibil~ sub toate formele. Instigatorii sau complicii la aceast~ infrac-
ţiune nu trebuie s~ aib~ calitatea cerut~ de lege pentru autor.
Subiectul pasiv principal este statul, iar ca subiecţi pasivi secundari apar
unit~ţile şi instituţiile care au fost v~t~mate prin s~v~rşirea
infracţiunii.

Condiţia premis~, ~n varianta de la alin. (1), const~ ~n existenţa
informaţiilor secrete de stat sau a unui document care constituie informaţii
secrete de stat, iar ~n varianta de la alin. (2) const ~ ~n existenţa
unui document ori a unei date care prin caracterul şi importanţa lor fac ca
fapta
s~v~rşit~ s~ pericliteze securitatea statului. Noţiunea de informaţii secrete
[1]
de stat este definit~ ~n art. 150 C. pen.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ prin una dintre
urm~toarele trei acţiuni, prev~zute limitativ şi alternativ de art. 157 C. pen.:
a) transmiterea informaţiilor secrete de stat, care
presupune comunicarea unor date care nu sunt materializate ~ntr-un
~nscris sau predarea instrumentului ~n care sunt materializate informaţiile
secrete de stat; transmiterea poate fi direct~ ori indirect~ (telefon, fax
ori prin intermediul unei alte persoane);
b) procurarea de documente sau date care constituie informaţii secrete
de stat se poate face prin orice modalit~ţi, de obicei ilicite (sustragere), de
c~tre o persoan~ care nu avea cunoştinţ~ de datele respective;
c) deţinerea unor documente cu caracter de informaţii secrete de stat
de c~tre cei care nu au calitatea de a le deţine presupune posedarea a cel
puţin unui astfel de document, indiferent de modalitatea de intrare
~n st~p~nire a acestuia.
in cazul variantei atenuate, prev~zut~ ~n alin. (2), elementul material se
realizeaz~ prin aceleaşi modalit~ţi.
Cerinţele esenţiale, care ~ntregesc latura obiectiv~, variaz~ ~n
funcţie de acţiunea prin care se realizeaz~ elementul material. Astfel,
transmiterea vizeaz~ informaţiile secrete de stat şi se face c~tre o
putere ori o organizaţie str~in~ ori c~tre agenţii acestora. Procurarea
se refer~ la documente ori date care constituie informaţii secrete de
stat şi a fost s~v~rşit~ ~n scopul transmiterii lor unei puteri ori
organizaţii str~ine ori agenţilor acestora. Acţiunea de deţinere trebuie
s~ vizeze documente care constituie informaţii secrete de stat, s~ se
fac~ ~n acelaşi scop anterior amintit şi, ~n plus, f~ptuitorul trebuie s~
nu aib~ calitatea de a cunoaşte documentele respective.
Urmarea imediat~ const~ ~ntr-o stare de pericol pentru securitatea
statului. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei (ex re).
Latura subiectiv~. Vinov~ţia ~mbrac~ forma intenţiei, ~n ambele sale
modalit~ţi, direct~ şi indirect~. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~
pentru existenţa infracţiunii. Cerinţa ~~n scopul transmiterii"
~ntregeşte
[1]
Art. 150 C. pen.: ~Secretele de stat sunt documentele şi datele care prezint~
~n mod v~dit acest caracter, precum şi cele declarate sau calificate astfel
prin hot~r~re a Guvernului".
latura obiectiv~, nu pe aceea subiectiv~. Nu suntem ~n prezenţa
unei infracţiuni s~v~rşite cu intenţie direct~ calificat~ prin scop.

activit~ţii infracţionale, ~ns~ sunt asimilate tentativei şi sancţionate ca
atare. Astfel, conform art. 173, producerea sau procurarea mijloacelor ori
instrumentelor, precum şi luarea de m~suri ~n vederea comiterii infracţiunii
de tr~dare prin transmitere de secrete constituie tentativ~. Tentativa
se pedepseşte, conform art. 173 C. pen., ~ns~ este posibil~ doar ~n
modalitatea transmiterii şi a procur~rii, nu şi a deţinerii.
Infracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii elementului
material,
respectiv al transmiterii informaţiilor secrete de stat, al procur~rii de docu-
mente ori de date ori al intr~rii ~n posesia documentelor. Infracţiunea are
caracter continuu (~n modalitatea deţinerii) şi poate avea caracter
continuat, ~n modalitatea transmiterii ori a procur~rii, caz ~n care
infracţiunea cunoaşte şi un moment al epuiz~rii, momentul ~ncet~rii
deţinerii, respectiv momentul ~ncet~rii acţiunii ori al descoperirii faptei.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip şi una
atenuat~.
Sancţiuni. Infracţiunea de tr~dare prin transmitere de secrete se
pedepseşte cu detenţiunea pe viaţ~ alternativ cu ~nchisoarea de la 15 la
25 de ani şi pedeapsa complementar~ obligatorie a interzicerii unor
drepturi. T~inuirea şi favorizarea infracţiunii de tr~dare prin transmitere de
secrete se pedepsesc cu ~nchisoarea de la 3 la 10 ani, pedeapsa aplicat~
t~inuitorului sau favorizatorului neput~nd fi mai mare dec~t pedeapsa
sau de o rud~ apropiat~ se pedepsesc, dar pedeapsa prev~zut~ de lege
pentru aceşti f~ptuitori se reduce la jum~tate.
VII. Cauze de nepedepsire sau de redueere a pedepsei

gator, complice) care denunţ~ s~v~rşirea infracţiunii de tr~dare prin trans-
mitere de secrete ~nainte de consumare sau care ~mpiedic~ el ~nsuşi
consumarea acestei infracţiuni şi apoi o denunţ~, esenţial~ pentru
arestarea infractorilor, dup~ ce urm~rirea penal~ a ~nceput ori infractorii
Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ fapta este s~v~rşit~ de un
cet~ţean str~in ori de un apatrid care nu are domiciliul pe teritoriul statului
rom~n, dac~ sunt ~ndeplinite şi celelalte condiţii prev~zute de lege,
se realizeaz~ conţinutul infracţiunii de spionaj - art. 159 C. pen., şi
nu al infracţiunii de tr~dare prin transmitere de secrete.
Competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~ aparţine curţii de apel, conform
art. 28' pct. 1 lit. a) C. proc. pen. Urm~rirea penal~ este efectuat~, ~n mod
obligatoriu, de c~tre procuror, conform art. 209 alin. (3) C. proc. pen.

in noul Cod penal reg~sim aceast~ infracţiune, sub denumirea de
~Tr~dare prin transmitere de informaţii secrete de stat", ~ns~
subiectul activ poate fi doar cet~ţeanul rom~n, iar limitele de
pedeaps~ a fost reduse - ~n noua reglementare, sancţiunea fiind
~nchisoarea de la 10 la
20 de ani şi interzicerea exercit~rii unor drepturi. Obiectul material const~
doar ~n documente sau date care constituie informaţii secrete de stat, nu
şi ~n alte documente sau date care nu constituie informaţii secrete de stat,
dar care prin caracterul şi importanţa lor fac ca fapta s~v~rşit~ s~
pericliteze securitatea statului.
Conform noului Cod penal, dac~ fapta are ca subiect activ Preşe-
dintele Rom~niei ori un alt membru al Consiliului Suprem de
Ap~rare a Ţ~rii, suntem ~n prezenţa unei incrimin~ri distincte, infracţiunea
de ~nalt~ tr~dare - art. 398 C. pen.
C. pen., art. 157: Tr~darea prin pe- depseşte cu detenţiune pe viaţ~
transmiterea de secrete de stat sau cu
(1) Transmiterea secretelor de
stat
unei puteri sau organizaţii str~ine ori
agenţilor acestora, precum şi procura-
rea de documente sau date ce constitu-
ie secrete de stat, ori deţinerea de ase-
menea documente de c~tre acei care
nu au calitatea de a le cunoaşte, ~n
scopul transmiterii lor unei puteri sau
organizaţii str~ine ori agenţilor aces-
tora, s~v~rşite de un cet~ţean rom~n
sau de o persoan~ f~r~ cet~ţenie domici-
liat~ pe teritoriul statului rom~n, se
Noul C. pen., art. 395: Tr~darea
prin transmitere de informaţii secre-
te de stat
Transmiterea de informaţii secrete
de stat unei puteri sau organizaţii str~-
ine ori agenţilor acestora, precum şi
procurarea ori deţinerea de documente
sau date ce constituie informaţii secrete
de stat de c~tre cei care nu au calitatea
de a le cunoaşte, ~n scopul transmiterii
lor unei puteri sau organizaţii str~ine ori
agenţilor acestora, s~v~rşite de un
ce- t~ţean rom~n, se pedepsesc cu
~nchisoarea de la 10 la 20 de ani
şi interzicerea exercit~rii unor drepturi.
~nchisoare de la 15 la 25 de ani şi inter
zicerea unor drepturi.
(2) Aceleaşi fapte, dac~ privesc alte
documente sau date care prin carac
terul şi importanţa lor fac ca fapta
s~ v~rşit~ s~ pericliteze securitatea
statului, se pedepsesc cu ~nchisoare
de la 5 la
20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
§4. Ac iunile duşmănoase contra statului - art. 158
Art. 158 C. pen.: ~Faptele prev~zute ~n art. 155 şi ~n art. 156, s~v~rşite
de un cet~ţean str~in sau de o persoan~ f~r~ cet~ţenie care nu
domi ciliaz~ pe teritoriul statului rom~n, se pedepsesc cu detenţiune
pe viaţ~ sau cu ~nchisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor
drepturi".

Obiectul juridic generic, specific şi cel material sunt identice cu cele de
la infracţiunea de tr~dare - art. 155 C. pen., respectiv tr~dare prin ajuta rea
inamicului - art. 156 C. pen., ~n funcţie de conţinutul concret al faptei
s~v~rşite.
III. Subiec ii
Subiectul activ poate fi doar cet~ţeanul str~in ori o persoan~ f~r~
cet~ţenie care nu domiciliaz~ pe teritoriul statului rom~n, calitate care
trebuie s~ existe ~n momentul s~v~rşirii faptei, şi nu al judec~rii acesteia.
Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele, ~ns~ pentru existenţa
coautoratului fiecare f~ptuitor trebuie s~ aib~ calitatea cerut~ de lege.
Subiectul pasiv este statul rom~n.

Condiţia premis~ se confund~ cu cea existent~ pentru s~v~rşirea
infracţiunii de tr~dare prin ajutarea inamicului, dac~ fapta s~v~rşit~
este corespunz~toare celei din art. 156 C. pen., sau nu exist~, dac~ fapta
se s~v~rşeşte ~n modalitatea care realizeaz~ conţinutul constitutiv al
infrac ţiunii de tr~dare - art. 155 C. pen.
Acesta este identic cu cel al infracţiunilor de tr~dare la care textul de
lege face referire, respectiv tr~dare - art. 155 C. pen. - şi tr~dare
prin ajutarea inamicului - art. 156 C. pen.

in ceea ce priveşte formele şi modalit~ţile, preciz~rile f~cute pentru
infracţiunile prev~zute de art. 155 şi art. 156 sunt valabile.
Sancţiuni. Infracţiunea de acţiuni duşm~noase contra statului se
25 de ani şi pedeapsa complementar~ obligatorie a interzicerii unor drep-
turi. T~inuirea şi favorizarea acestei infracţiuni se pedepsesc cu
~nchisoarea de la 3 la 10 ani, pedeapsa aplicat~ t~inuitorului sau
favorizatorului neput~nd fi mai mare dec~t pedeapsa prev~zut~ de
lege pentru autor. T~inuirea şi favorizarea s~v~rşite de soţ sau de o
rud~ apropiat~ se pedepsesc, dar pedeapsa prev~zut~ de lege pentru
aceşti f~ptuitori se reduce la jum~tate.

gator, complice) care denunţ~ s~v~rşirea infracţiunii de acţiuni duşm~-
noase contra statului ~nainte de consumare sau care ~mpiedic~ el ~nsuşi
consumarea acestei infracţiuni şi apoi o denunţ~, esenţial~ pentru nepe-
depsire fiind existenţa denunţului. Limitele pedepsei se reduc la jum~tate
pentru participantul (autor, instigator, complice) care ~nlesneşte arestarea
infractorilor, dup~ ce urm~rirea penal~ a ~nceput ori infractorii au fost
descoperiţi.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~, av~nd ~n vedere conţinutul legal al
infracţiunilor de tr~dare şi tr~dare prin ajutarea inamicului, subiectul activ
care realizeaz~ elementul material corespunz~tor acestora este
un cet~ţean rom~n ori un apatrid cu domiciliul ~n Rom~nia, fapta
s~v~rşit~ este de tr~dare - art. 155 C. pen., respectiv tr~dare prin ajutarea
inami cului - art. 156 C. pen. in schimb, dac~ subiectul activ care
s~v~rşeşte acţiuni care concretizeaz~ acelaşi element material este un
cet~ţean
str~in ori un apatrid care nu domiciliaz~ pe teritoriul statului rom~n,
suntem ~n prezenţa infracţiunii de acţiuni duşm~noase contra statului.
pen.

Aceast~ incriminare se menţine şi ~n noul Cod penal, ~ns~ sub denu
mirea de ~Acţiuni ostile contra statului". Se p~streaz~ aceeaşi formulare şi
acelaşi conţinut constitutiv, exist~nd doar o diferenţ~ la nivelul
calific~rii subiectului activ: poate s~v~rşi fapta cet~ţeanul str~in ori
apatridul, indi ferent dac~ domiciliaz~ sau nu pe teritoriul statului rom~n.
De asemenea, limitele de pedeaps~ au fost reduse, ~n noua
reglementare sancţiunea fiind ~nchisoarea de la 10 la 20 de ani, f~r~ s~
fie prev~zut~ alternativa detenţiunii pe viaţ~.
C. pen., art. 158: Acţiunile duşm~- Noul C. pen., art. 399: Acţiunile
noase contra statului ostile contra statului
Faptele prev~zute ~n art. 155 şi Faptele prev~zute ~n art. 394
~n şi
art. 156, s~v~rşite de un cet~ţean str~in art. 396, s~v~rşite de un cet~ţean str~in
sau de o persoan~ f~r~ cet~ţenie sau apatrid, se pedepsesc cu ~nchisoa
care nu domiciliaz~ pe teritoriul rea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea
statului ro m~n, se pedepsesc cu exercit~rii unor drepturi.
detenţiune pe viaţ~ sau cu ~nchisoare
de la 15 la 25 de ani şi interzicerea
unor drepturi.
§5. Spionajul - art. 159
Art. 159 C. pen.: ~Faptele prev~zute ~n art. 157, s~v~rşite de un cet~
ţean str~in sau de o persoan~ f~r~ cet~ţenie care nu domiciliaz~ pe teri
toriul statului rom~n, se pedepsesc cu detenţiune pe viaţ~ sau cu ~nchi
soare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi".

Obiectul juridic generic, specific şi material sunt identice cu cele
ale infracţiunii de tr~dare prin transmiterea de secrete - art. 157 C. pen.
III. Subiec ii
Subiectul activ este circumstanţiat - se reţine existenţa
acestei infracţiuni doar atunci c~nd fapta este s~v~rşit~ de c~tre un
cet~ţean str~in ori un apatrid care nu domiciliaz~ pe teritoriul Rom~niei.
Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele: coautorat, instigare,
complicitate.
Subiectul pasiv este statul rom~n.

Condiţia premis~ este aceeaşi cu cea necesar~ pentru existenţa
infracţiunii de tr~dare prin transmitere de secrete, respectiv existenţa
informaţiilor secrete de stat sau a unui document care constituie informaţii
secrete de stat, iar ~n varianta de la alin. (2) - existenţa unui document ori
a unei date care prin caracterul şi importanţa lor fac ca fapta s~v~rşit~ s~
pericliteze securitatea statului.

Conţinutul constitutiv este acelaşi cu cel al infracţiunii de tr~dare prin
transmitere de secrete, at~t sub aspect obiectiv, c~t şi ~n ceea ce priveşte
latura subiectiv~.

activit~ţii infracţionale, ci sunt asimilate tentativei şi sancţionate ca atare.
Astfel, conform art. 173 C. pen., producerea sau procurarea
mijloacelor ori instrumentelor, precum şi luarea de m~suri ~n vederea
comiterii infrac- ţiunii de tr~dare prin transmitere de secrete constituie
tentativ~. Tentativa este posibil~ şi se pedepseşte, conform art. 173
alin. (1) C. pen. Preci- z~rile f~cute pentru infracţiunea de tr~dare prin
transmitere de secrete cu privire la momentul consum~rii şi al epuiz~rii
r~m~n valabile şi ~n cazul infracţiunii de spionaj.
Modalit~ţi. Fapta este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip şi una asimilat~,
aceleaşi cu cele prev~zute ~n art. 157 C. pen.
Sancţiuni. Infracţiunea de spionaj se pedepseşte cu detenţiunea
pe viaţ~ alternativ cu ~nchisoarea de la 15 la 25 de ani şi pedeapsa
complementar~ obligatorie a interzicerii unor drepturi. T~inuirea şi
favorizarea infracţiunii de spionaj se pedepsesc cu ~nchisoarea de la
3 la 10 ani,
pedeapsa aplicat~ t~inuitorului sau favorizatorului neput~nd fi mai
mare dec~t pedeapsa prev~zut~ de lege pentru autor. T~inuirea şi
favorizarea s~v~rşite de soţ sau de o rud~ apropiat~ se pedepsesc,
dar pedeapsa prev~zut~ de lege pentru aceşti f~ptuitori se reduce la
jum~tate.

Conform art. 172 C. pen., nu se pedepseşte participantul (autor,
instigator, complice) care denunţ~ s~v~rşirea infracţiunii de spionaj ~nainte
de consumare sau care ~mpiedic~ el ~nsuşi consumarea acestei
infracţiuni şi apoi o denunţ~, esenţial~ pentru nepedepsire fiind existenţa
denunţului. Limitele pedepsei se reduc la jum~tate pentru
participantul (autor, instigator, complice) care ~nlesneşte arestarea
infractorilor, dup~ ce urm~ rirea penal~ a ~nceput ori infractorii au fost
descoperiţi.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ acţiunea prev~zut~ ~n art. 157
C. pen. este s~v~rşit~ de un cet~ţean str~in ori de un apatrid care nu are
domiciliul pe teritoriul statului rom~n, dac~ sunt ~ndeplinite şi
celelalte condiţii prev~zute de lege, se realizeaz~ conţinutul infracţiunii de
spionaj. in schimb, dac~ subiectul activ este un cet~ţean rom~n sau
un apatrid domiciliat pe teritoriul statului rom~n, care transmite,
procur~ ori deţine documente reprezent~nd informaţii secrete de
stat, fapta reprezint~ infracţiunea de tr~dare prin transmitere de secrete -
art. 157 C. pen.
pen.

Fapta este incriminat~, ~n aceeaşi formulare şi cu acelaşi conţinut
constitutiv, şi ~n noul Cod penal, cu deosebirea c~ subiectul activ este un
cet~ţean str~in ori un apatrid, indiferent unde domiciliaz~ acesta. in plus,
pedeapsa a fost redus~, ~n noul Cod infracţiunea fiind sancţionat~
cu pedeapsa ~nchisorii de la 10 la 20 de ani, f~r~ s~ fie prev~zut~
alternativa detenţiunii pe viaţ~.
C. pen., art. 159: Spionajul Noul C. pen., art. 400:
Faptele prev~zute ~n art. 157, s~v~r- Spionajul
şite de un cet~ţean str~in sau de o per- Faptele prev~zute ~n art. 395,
soan~ f~r~ cet~ţenie care nu domici- s~- v~rşite de un cet~ţean str~in sau
liaz~ pe teritoriul statului rom~n, se pe- apa- trid, se pedepsesc cu ~nchisoarea
depsesc cu detenţiune pe viaţ~ sau cu de la
~nchisoare de la 15 la 25 de ani şi inter- 10 la 20 de ani şi interzicerea exercit~rii
zicerea unor drepturi. unor drepturi.
$6. Atentatul care pune în pericol siguran a statului - art. 160
Art. 160 C. pen.: ~Atentatul s~v~rşit contra vieţii, integrit~ţii
corporale ori s~n~t~ţii unei persoane care ~ndeplineşte o activitate
important~ de stat sau alt~ activitate public~ important~, ~n ~mprejur~ri
care fac ca fapta s~ pun~ ~n pericol siguranţa statului, se pedepseşte cu
unor drepturi".

juridic specific principal se confund~ cu obiectul juridic generic, iar obiectul
specific secundar este reprezentat de relaţiile sociale privind viaţa,
integritatea corporal~ şi s~n~tatea. Obiectul material secundar este
corpul persoanei asupra c~reia se exercit~ acţiunea prin care se
realizeaz~ elementul material.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat, put~nd s~v~rşi infracţiunea orice
persoan~, indiferent de cet~ţenie ori domiciliu. Participaţia penal~ este
posibil~ sub toate formele.
Subiectul pasiv principal este statul, iar cel secundar este
persoana
~mpotriva c~reia este ~ndreptat atentatul, persoana care ~ndeplineşte
o activitate important~ de stat sau alt~ activitate public~ important~.
Condiţia premis~ const~ ~n preexistenţa unei persoane care
~nde plineşte o activitate important~ de stat sau o alt~ activitate public~
impor tant~. Legea nu arat~ ce se ~nţelege prin activitate important~
şi, prin urmare, ~nţelesul noţiunii trebuie stabilit de la caz la caz.

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~n atentatul ~ndreptat
~m potriva vieţii, integrit~ţii corporale ori s~n~t~ţii unui subiect pasiv
calificat. Atentatul presupune un atac material şi violent, o acţiune
sau inacţiune (spre exemplu, autoturismul nu este alimentat cu
combustibil) care include at~t fapta consumat~, c~t şi tentativa.
Atentatul duce la uciderea per soanei ori la v~t~marea integrit~ţii
corporale. Din analiza textului incrimi nator rezult~ c~ noţiunea de ~atentat"
cuprinde at~t acţiunea dus~ p~n~ la cap~t, p~n~ la final, prin urmare
acţiunea care a produs efectiv moartea sau v~t~marea integrit~ţii corporale
ori a s~n~t~ţii persoanei, c~t şi ~nce
[1]
perea execut~rii acţiunii de ucidere ori de v~t~mare corporal~ .
Cerinţa esenţial~ pentru existenţa infracţiunii este ca elementul mate
rial s~ se fi s~v~rşit ~n ~mprejur~ri care fac ca fapta s~ pun~ ~n
pericol siguranţa statului.
Urmarea imediat~ principal~ const~ ~n starea de pericol pentru securi
tatea statului, iar urmarea imediat~ secundar~ const~ ~n starea de pericol
creat~ pentru viaţa, integritatea corporal~ ori s~n~tatea persoanei ~mpo
triva c~reia sa ~ndreptat atentatul, fie ~n decesul acesteia ori v~t~marea
integrit~ţii corporale ori a s~n~t~ţii.
Leg~tura de cauzalitate principal~ (~ntre elementul material şi urmarea
imediat~ principal~) rezult~ din materialitatea faptei, iar cea secundar~
(~ntre elementul material şi urmarea imediat~ secundar~) trebuie dovedit~.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia ~mbrac~ forma intenţiei directe ori
indi recte. Pentru existenţa infracţiunii, f~ptuitorul trebuie s~ aib~
reprezenta rea calit~ţii victimei, a ~mprejur~rilor s~v~rşirii faptei, dar şi a
urm~rilor aces teia. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa
infracţiunii.

[1]
V. DOBRINOIU, Drept penal. Partea special~, vol. I, Ed. Lumina Lex, Bucureşti,
2000, p. 37.
comiterii infrac- ţiunii constituie tentativ~. Cu alte cuvinte, cel care
preg~teşte s~v~rşirea infracţiunii de atentat care pune ~n pericol
siguranţa statului va fi sanc- ţionat pentru tentativ~.
Tentativa propriu-zis~ nu este posibil~, ~ntruc~t, odat~ ce ~ncepe
acţiunea de v~t~mare a integrit~ţii corporale, fapta se şi consum~. Noţiu-
nea de atentat ~nglobeaz~ at~t tentativa, c~t şi fapta consumat~.
material, respectiv al s~v~rşirii unei acţiuni/inacţiuni ~ndreptate ~mpotriva
vieţii, integrit~ţii corporale ori s~n~t~ţii persoanei care ~ndeplineşte o
activitate important~ de stat ori alt~ activitate public~, cu condiţia ca datorit~
~mprejur~rilor ~n care se comite fapta s~ fie pus~ ~n pericol securitatea
statului.
Modalit~ţi. Fapta este incriminat~ ~ntr-o singur~ variant~ tip.
Sancţiuni. Infracţiunea de atentat care pune ~n pericol siguranţa
statului se pedepseşte cu detenţiunea pe viaţ~ alternativ cu ~nchisoarea
de la 15 la 25 de ani şi pedeapsa complementar~ obligatorie a interzicerii
unor drepturi. T~inuirea şi favorizarea acestei infracţiuni se pedepsesc cu
~nchisoarea de la 3 la 10 ani, pedeapsa aplicat~ t~inuitorului sau favoriza-
torului neput~nd fi mai mare dec~t pedeapsa prev~zut~ de lege
pentru autor. T~inuirea şi favorizarea s~v~rşite de soţ sau de o rud~
apropiat~ se pedepsesc, dar pedeapsa prev~zut~ de lege pentru aceşti
f~ptuitori se reduce la jum~tate.

gator, complice) care denunţ~ s~v~rşirea infracţiunii de atentat care pune
~n pericol siguranţa statului ~nainte de consumare sau care ~mpiedic~ el
~nsuşi consumarea acestei infracţiuni şi apoi o denunţ~, esenţial~ pentru
nepedepsire fiind existenţa denunţului. Limitele pedepsei se reduc la ju-
m~tate pentru participantul (autor, instigator, complice) care
~nlesneşte arestarea infractorilor, dup~ ce urm~rirea penal~ a ~nceput
ori infractorii au fost descoperiţi.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Atentatul este o infracţiune
complex~, care absoarbe ~n conţinutul s~u infracţiunea de omor - art. 174
C. pen., infracţiunea de v~t~mare corporal~ - art. 181 C. pen., cea de
v~t~mare
corporal~ grav~ - art. 182 C. pen. şi alte infracţiuni ~ndreptate ~mpotriva
vieţii, integrit~ţii corporale şi s~n~t~ţii, precum şi infracţiunea de ultraj,
s~v~rşit~ prin violenţ~ - art. 239 alin. (2)-(4) C. pen. Dac~ lipseşte vreunul
dintre elementele constitutive necesare pentru existenţa infracţiunii de
atentat, atunci fapta va putea fi sancţionat~ ca una dintre infracţiunile pe
care le-ar fi absorbit, dac~ s-ar fi realizat conţinutul s~u juridic. Spre
exemplu, dac~ prin fapta s~v~rşit~ nu se pune ~n pericol siguranţa
statului, se va reţine doar infracţiunea de omor sau cea de
v~t~mare corporal~, consumat~ ori ~n faz~ de tentativ~.
C. proc. pen.

Şi ~n noul Cod penal reg~sim aceast~ infracţiune, care a p~strat, ~n an-
samblu, aceeaşi formulare, subiectul activ fiind ~ns~ particularizat ca per-
soana care deţine o funcţie de demnitate public~. Limitele de pedeaps~ au
r~mas aceleaşi.
C. pen., art. 160: Atentatul care Noul C. pen., art. 401: Atentatul
pune in pericol siguranţa statului care pune in pericol securitatea
Atentatul s~v~rşit contra vieţii, naţional~
inte- Atentatul contra vieţii s~v~rşit ~mpo-
grit~ţii corporale ori s~n~t~ţii unei per- triva unei persoane care deţine o func-
soane care ~ndeplineşte o activitate im- ţie de demnitate public~, dac~ fapta pu-
portant~ de stat sau alt~ activitate publi- ne ~n pericol securitatea naţional~,
c~ important~, ~n ~mprejur~ri care fac se pedepseşte cu detenţiune pe viaţ~
ca fapta s~ pun~ ~n pericol sau
siguranţa statului, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 15 la 25 de ani şi inter-
detenţiune pe viaţ~ sau cu ~nchisoare zicerea exercit~rii unor drepturi.
de la 15 la
§7. Atentatul contra unei colectivită i - art. 161
Art. 161 C. pen.: ~Atentatul s~v~rşit contra unei colectivit~ţi prin otr~viri
~n mas~, provocare de epidemii sau prin orice alt mijloc, de natur~
s~
sl~beasc~ puterea de stat, se pedepseşte cu detenţiunea pe viaţ~ sau cu
~nchisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi".
unitatea, indivizibilitatea, suveranitatea şi independenţa.
Obiectul juridic specific principal este reprezentat de relaţiile
sociale privind puterea de stat, iar cel secundar const~ ~n protejarea vieţii,
integrit~ţii corporale şi a s~n~t~ţii membrilor colectivit~ţii ~mpotriva c~reia
este
~ndreptat atentatul.
Obiectul material secundar al infracţiunii este corpul persoanelor care
alc~tuiesc colectivitatea ~mpotriva c~reia este ~ndreptat~ infracţiunea.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat - poate s~v~rşi infracţiunea orice
persoan~, indiferent de calitate, cet~ţenie ori domiciliu. Participaţia penal~
Subiectul pasiv principal este statul, iar cel secundar colectivitatea, o
grupare de persoane, mai mic~ sau mai mare, indiferent de natura
relaţiilor dintre ele, organizat~ dup~ anumite criterii.

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~n atentatul ~ndreptat
~m- potriva unei colectivit~ţi, o acţiune sau inacţiune care provoac~
uciderea ori v~t~marea integrit~ţii corporale ori s~n~t~ţii membrilor unui
grup, ~n ansamblul s~u. Elementul material se poate realiza prin
mai multe modalit~ţi, unele dintre ele fiind enumerate exemplificativ
şi nelimitativ ~n art. 161 C. pen.: otr~viri ~n mas~, provocare de epidemii
sau prin oricare alt mijloc.
Cerinţa esenţial~ pentru existenţa acestei infracţiuni este ca atentatul
s~ fie de natur~ s~ sl~beasc~ puterea de stat. Aceast~ noţiune presupune
incapacitatea organelor statului de a menţine ordinea şi de a face
faţ~ nevoilor colectivit~ţii. Ins~, nu trebuie s~ existe, ~n concret, o
sl~bire a puterii de stat, ci fapta trebuie s~ fie doar de natur~ s~
produc~ aceste consecinţe.
Urmarea imediat~ principal~ este starea de pericol care se
creeaz~ pentru securitatea statului, iar cea secundar~ este
pericolul pentru uciderea/v~t~marea corporal~ a unui num~r
nedeterminat de membri ai
colectivit~ţii ori chiar uciderea ori v~t~marea integrit~ţii corporale ori a
s~n~t~ţii acestora. Leg~tura de cauzalitate principal~ rezult~ ex re, iar cea
secundar~ trebuie dovedit~.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia se prezint~ sub forma intenţiei directe ori
indirecte. Pentru existenţa infracţiunii, trebuie ca f~ptuitorul s~ urm~reasc~
sau cel puţin s~ accepte c~ s~v~rşeşte un atentat ~mpotriva colectivit~ţii,
de natur~ s~ sl~beasc~ puterea de stat. Mobilul şi scopul nu prezint~
importanţ~ pentru existenţa infracţiunii, dar pot fi avute ~n vedere la

Astfel, conform art. 173, producerea sau procurarea mijloacelor ori instru-
mentelor, precum şi luarea de m~suri ~n vederea comiterii infracţiunii con-
stituie tentativ~. Cu alte cuvinte, cel care preg~teşte s~v~rşirea infracţiunii
de atentat contra unei colectivit~ţi va fi sancţionat pentru tentativ~.
Tentativa propriu-zis~ nu este posibil~, ~ntruc~t prin punerea ~n execu-
tare a hot~r~rii infracţionale, ~nc~ de la primul act de executare,
infrac- ţiunea se consum~. Prin urmare, din momentul ~n care a ~nceput
activitatea infracţional~ şi s-a creat starea de pericol, infracţiunea s-a
consumat.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntr-o singur~ variant~ tip.
Sancţiuni. Infracţiunea de atentat contra unei colectivit~ţi se
25 de ani şi pedeapsa complementar~ obligatorie a interzicerii unor
drepturi. T~inuirea şi favorizarea acestei infracţiuni se pedepsesc cu
~nchisoarea de la 3 la 10 ani, pedeapsa aplicat~ t~inuitorului sau
favorizatorului neput~nd fi mai mare dec~t pedeapsa prev~zut~ de lege
pentru autor. T~inuirea şi favorizarea s~v~rşite de soţ sau de o rud~
apropiat~ se pedepsesc, dar pedeapsa prev~zut~ de lege pentru aceşti
f~ptuitori se reduce la jum~tate.

gator, complice) care denunţ~ s~v~rşirea infracţiunii de atentat contra unei
colectivit~ţi ~nainte de consumare sau care ~mpiedic~ el ~nsuşi
consumarea acestei infracţiuni şi apoi o denunţ~, esenţial~ pentru
jum~tate pentru participantul (autor, instigator, complice) care
~nlesneşte arestarea infractorilor, dup~ ce urm~rirea penal~ a ~nceput ori
infractorii au fost descoperiţi.
Leg~tura cu alte infracţiuni. Infracţiunea de atentat contra unei colec
tivit~ţi este o infracţiune complex~, care absoarbe ~n conţinutul s~u infrac
ţiunea de omor - art. 174 C. pen., infracţiunea de v~t~mare corporal~ - art.
181 C. pen., cea de v~t~mare corporal~ grav~ - art. 182 C. pen. şi alte
infracţiuni ~ndreptate ~mpotriva vieţii, integrit~ţii corporale şi s~n~t~ţii,
precum şi infracţiunea de ultraj, s~v~rşit~ prin violenţ~ - art. 239 C. pen.
Dac~ lipseşte vreun element constitutiv necesar pentru existenţa
infrac ţiunii de atentat, atunci fapta va putea fi sancţionat~ ca una dintre
infrac ţiunile pe care lear fi absorbit, dac~ sar fi realizat conţinutul s~u
juridic.
Infracţiunea se aseam~n~ cu aceea de genocid - art. 357 C. pen., a
v~nd ~n vedere faptul c~ ambele sunt ~ndreptate ~mpotriva unei
colectivit~ţi,
~ns~ aceste dou~ infracţiuni se deosebesc esenţial prin obiectul
juridic, prima fiind ~ndreptat~ ~mpotriva statului, iar cealalt~ ~mpotriva
omenirii.
pen.

Infracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, sub aceeaşi denu
mire - ~Atentatul contra unei colectivit~ţi", ~ns~ este sancţionat~ doar
atunci c~nd este s~v~rşit~ cu intenţie direct~, calificat~ prin scop. Atenta tul
este ~ndreptat ~n contra colectivit~ţii ~n scopul ~ngreun~rii sau ~mpiedi
c~rii exercit~rii puterii de stat. Limitele de pedeaps~ au r~mas aceleaşi şi
~n noul Cod.
C. pen., art. 161: Atentatul contra Noul C. pen., art. 402: Atentatul
unei colectivit~ţi contra unei colectivit~ţi
Atentatul s~v~rşit contra unei colec Atentatul s~v~rşit contra unei colec
tivit~ţi prin otr~viri ~n mas~, tivit~ţi prin otr~viri ~n mas~,
provocare de epidemii sau prin orice alt provocare de epidemii sau prin orice alt
mijloc, de natur~ s~ sl~beasc~ puterea mijloc, ~n scopul ~ngreun~rii sau
de stat, se pedepseşte cu ~mpiedic~rii exercit~rii puterii de stat, se
detenţiunea pe viaţ~ sau cu pedepseşte cu detenţiune pe viaţ~
~nchisoare de la 15 la 25 de ani şi sau cu ~nchi soare de la 15 la 25
interzicerea unor drepturi. de ani şi interzi cerea exercit~rii unor
drepturi.
§8. Subminarea puterii de stat - art. 162
Art. 162 C. pen.: ~(1) Acţiunea armat~ de natur~ s~ sl~beasc~ puterea
de stat se pedepseşte cu detenţiune pe viaţ~ sau cu ~nchisoare de la 15 la
(2) Orice alte acţiuni violente s~v~rşite de mai multe persoane
~m- preun~, de natur~ s~ atrag~ aceleaşi urm~ri, se pedepsesc cu
~nchisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi".

Obiectul juridic specific principal const~ ~n relaţiile sociale cu privire la
puterea de stat. Uneori, infracţiunea poate avea şi un obiect juridic
se cundar - viaţa, integritatea corporal~, s~n~tatea persoanei ori
patrimoniul, atunci c~nd elementul material al infracţiunii se
~ndreapt~ ~n mod nemijlocit ~mpotriva unor persoane sau bunuri.
Obiectul material, de regul~, lipseşte, ~ns~, atunci c~nd exist~
obiect juridic secundar, exist~ şi obiect material - corpul persoanei ori
bunurile.
III. Subiec ii
Subiectul activ este colectiv. S~v~rşirea infracţiunii implic~ participarea
unui num~r nedeterminat de persoane, minim doi coautori, ~n varianta din
alin. (1) al art. 162 C. pen., unde se vorbeşte despre ~acţiune armat~", şi
minim trei, ~n varianta din alin. (2), unde se precizeaz~ c~ sunt necesare
~mai multe persoane". in doctrin~ s-a ajuns la concluzia c~, av~nd
~n vedere faptul c~ atunci c~nd legiuitorul a dorit ca fapta s~ fie s~v~rşit~
de dou~ sau mai multe persoane s-a exprimat ~n acest sens ~n mod
explicit,
~n ipoteza expresiei ~mai multe persoane" se presupune necesitatea
existenţei a trei sau mai multor persoane. Participaţia penal~ este posibil~
sub toate formele.
Subiectul pasiv principal este statul, dar poate exista şi subiect pasiv
secundar - persoana fizic~ v~t~mat~ ori persoana juridic~ p~gubit~,
~mpotriva c~rora a fost ~ndreptat~
acţiunea.
Aceasta nu este necesar~ pentru existenţa infracţiunii.

Latura obiectiv~. Elementul material, ~n varianta tip, const~ ~ntro
acţiune armat~, concretizat~ prin orice fel de acte, indiferent de natur~ şi
modalitatea de realizare a acestora, esenţial fiind ca subiecţii activi
s~
[1]
aib~ asupra lor arme, ~n sensul art. 151 C. pen. Armele nu
trebuie
neap~rat folosite. In varianta atenuat~, elementul material const~ ~n orice
alte acţiuni violente, prin urmare ~n orice fel de acte care implic~ violenţa,
mai puţin pe acelea care presupun folosirea armelor.
Cerinţa esenţial~ pentru ~ntregirea laturii obiective este ca, ~n ambele
variante, at~t acţiunea armat~, c~t şi acţiunile violente s~ fie de natur~ s~
sl~beasc~ puterea de stat. Urmarea imediat~ const~ ~n starea de pericol
care se creeaz~ pentru securitatea statului. Leg~tura de cauzalitate
rezult~ din materialitatea faptei, netrebuind s~ fie dovedit~ (ex re).
indi recte. F~ptuitorii, ~ntre care trebuie s~ existe o ~nţelegere prealabil~,
tre buie s~ ştie c~ s~v~rşesc o acţiune armat~ ori violent~ şi c~ aceasta este
de natur~ s~ sl~beasc~ puterea de stat. Mobilul şi scopul nu intereseaz~
pentru existenţa infracţiunii, ci doar pentru individualizarea pedepsei.

comiterii infracţiunii constituie tentativ~.
Tentativa propriuzis~ nu este posibil~, ~ntruc~t infracţiunea de
sub minare a puterii de stat este o infracţiune de consumare imediat~ şi
odat~ ce ~ncepe acţiunea armat~ ori violent~ infracţiunea se consum~.
Prin ur mare, ~n momentul ~nceperii acţiunii care realizeaz~ elementul
material infracţiunea se consum~, f~r~ s~ fie necesar s~ se produc~ vreo
daun~ material~.
[1]
Art. 151 C. pen.: ~(1) «Arme» sunt instrumentele, piesele sau dispozitivele
astfel declarate prin dispoziţii legale. (2) Sunt asimilate armelor orice alte obiecte
de natur~ a putea fi folosite ca arme şi care au fost ~ntrebuinţate pentru atac".
Modalit~ţi. Infracţiunea de subminare a puterii de stat este incriminat~
~ntro variant~ tip, prev~zut~ ~n alin. (1), şi o variant~ atenuat~, cea
din alin. (2), singurele deosebiri dintre acestea fiind modul de realizare a
ele mentului material, ~n varianta tip - ,acţiune armat~" şi ~n cea de
atenuat~ -
,acţiuni violente" şi, drept urmare, şi sancţiunea prev~zute de legiuitor este
mai uşoar~ ~ntro situaţie dec~t ~n
cealalt~.
Sancţiuni. Infracţiunea se pedepseşte, ~n varianta tip, cu ~nchisoarea
de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi, iar ~n varianta din alin.
(2) cu
~nchisoarea de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. T~inuirea şi
favorizarea acestei infracţiuni se pedepsesc cu ~nchisoarea de la 3 la 10
ani, pedeapsa aplicat~ t~inuitorului sau favorizatorului neput~nd fi mai
mare dec~t pedeapsa prev~zut~ de lege pentru autor. T~inuirea şi favori
zarea s~v~rşite de soţ sau de o rud~ apropiat~ se pedepsesc, dar
pe deapsa prev~zut~ de lege pentru aceşti f~ptuitori se reduce la jum~tate.

gator, complice) care denunţ~ s~v~rşirea infracţiunii de subminare a pu
terii de stat ~nainte de consumare sau care ~mpiedic~ el ~nsuşi consuma
rea acestei infracţiuni şi apoi o denunţ~, esenţial~ pentru nepedepsire fiind
existenţa denunţului. Limitele pedepsei se reduc la jum~tate pentru parti
cipantul (autor, instigator, complice) care ~nlesneşte arestarea infractorilor,
dup~ ce urm~rirea penal~ a ~nceput ori infractorii au fost descoperiţi.

Leg~tura cu alte infracţiuni. In ipoteza ~n care, deşi suntem ~n pre
zenţa unei acţiuni armate ori a unei alte acţiuni violente, nu sunt ~ntrunite
celelalte condiţii pentru existenţa infracţiunii de subminare a puterii
de stat, cum ar fi cerinţa esenţial~ a posibilit~ţii sl~birii puterii de
stat, urmarea imediat~ - stare de pericol pentru securitatea statului
etc. -, atunci se va reţine o alt~ infracţiune, ~ndreptat~ ~mpotriva
altor valori sociale - loviri sau alte violenţe, t~lh~rie etc.
pen.
in noul Cod penal, aceast~ infracţiune nu mai este incriminat~, ci a fost
contopit~ ~n conţinutul art. 397: Acţiuni ~mpotriva ordinii constituţionale.
C. pen., art. 162: Subminarea pu- Noul C. pen., art. 397: Acţiuni ~m-
terii de stat potriva ordinii constituţionale
(1) Acţiunea armat~ de natur~ s~ (1) Acţiunea armat~ ~ntreprins~ ~n
sl~beasc~ puterea de stat se pedep scopul schimb~rii ordinii constituţionale
seşte cu detenţiune pe viaţ~ sau cu ~n ori al ~ngreun~rii sau ~mpiedic~rii
chisoare de la 15 la 25 de ani şi inter exerci t~rii puterii de stat se pedepseşte
zicerea unor drepturi. cu ~n chisoarea de la 15 la 25 de ani şi
(2) Orice alte acţiuni violente s~v~r inter zicerea exercit~rii unor drepturi.
şite de mai multe persoane ~mpreun~, (2) intreprinderea de acţiuni violente
de natur~ s~ atrag~ aceleaşi urm~ri, se ~mpotriva persoanelor sau bunurilor s~
pedepsesc cu ~nchisoare de la 5 la 20 v~rşite de mai multe persoane
de ani şi interzicerea unor drepturi. ~mpreu n~, ~n scopul schimb~rii ordinii
constitu ţionale ori al ~ngreun~rii sau
~mpiedic~rii exercit~rii puterii de stat,
dac~ se pune ~n pericol securitatea
naţional~, se pedep seşte cu
~nchisoarea de la 10 la 20 de ani şi
interzicerea exercit~rii unor drepturi.
§9. Actele de diversiune - art. 163
Art. 163 C. pen.: ,,istrugerea, degradarea sau aducerea ~n stare de
ne~n trebuinţare, ~n ~ntregime sau ~n parte, prin explozii, incendii sau ~n
orice alt mod, a uzinelor, instalaţiilor industriale, maşinilor, c~ilor de
comunicaţie, mijloacelor de transport, mijloacelor de
telecomunicaţie, construcţiilor, produselor industriale sau agricole ori a
altor bunuri, dac~ fapta este de natur~ s~ aduc~ ~n orice mod atingere
siguranţei statului, se pedepseşte cu
~nchisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercit~rii unor drepturi".

Obiectul juridic specific principal se confund~ cu obiectul
juridic generic, iar obiectul juridic special este reprezentat de totalitatea
relaţiilor sociale cu privire la patrimoniu.
Obiectul material este bunul asupra c~ruia s-au s~v~rşit actele de
diversiune. Art. 163 enumer~, exemplificativ, bunurile care pot constitui o
materializare a obiectului juridic protejat prin incriminarea acestei
fapte: uzine, instalaţii industriale, maşini, c~i de comunicaţie, mijloace de
transport, mijloace de telecomunicaţie, construcţii, produse industriale
sau agricole. Noţiunea ~alte bunuri" l~rgeşte categoria bunurilor care pot
constitui obiect material al acestei infracţiuni la orice alte categorii de
bunuri importante care prin distrugere, degradare ori aducere ~n
stare de ne~ntrebu- inţare pot aduce atingere siguranţei statului.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat, fapta fiind considerat~ infracţiune
indiferent de calitatea, cet~ţenia, domiciliul ori alte caracteristici ale f~ptui-
torului. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele.
Subiectul pasiv principal este statul, iar secundar - unit~ţile, instituţiile
ori alte categorii de persoane fizice ori juridice care au ~n administrare bu-
nurile distruse prin s~v~rşirea acţiunii care constituie elementul material.

Aceasta const~ ~n preexistenţa unor bunuri, de o anumit~ importanţ~
ori valoare, care, odat~ distruse ori aduse ~n stare de ne~ntrebuinţare, s~
vat~me siguranţa statului.

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~n una dintre urm~toarele
acţiuni, prev~zute limitativ şi alternativ ~n art. 163 C. pen.: distrugere, de-
gradare, aducere ~n stare de ne~ntrebuinţare. ~Distrugerea" unui bun pre-
supune ca acel bun s~ nu mai existe, s~ fie nimicit, ~n tot ori ~n parte.
~De- gradarea" ~nseamn~ o alterare a bunului, o stricare, o pierdere a
calit~ţilor sale esenţiale. ~Aducerea ~n stare de ne~ntrebuinţare"
presupune c~ un bun, deşi nu a fost distrus ori degradat, şi-a pierdut
potenţialul de utilizare. Aceste acţiuni pot fi realizate prin modalit~ţi
variate, unele prev~zute exemplificativ ~n textul de lege (incendii,
explozii).
Cerinţa esenţial~ este ca aceast~ acţiune care constituie elementul
material s~ fie de natur~ s~ aduc~ atingere ~n orice mod siguranţei
statului. Prin urmare, fapta trebuie doar s~ creeze posibilitatea
atingerii acestei valori.
Urmarea imediat~ principal~ este starea de pericol care se
creeaz~ pentru securitatea statului, iar cea secundar~ const~ ~n paguba
material~ care se creeaz~ prin distrugerea, degradarea ori aducerea
~n stare de ne~ntrebuinţare a bunurilor. Astfel, efectele, urm~rite sau
acceptate, se r~sfr~ng, mai ~nt~i, la nivelul economicului, mai apoi la
nivelul superior al intereselor de stat şi, nicidecum neglijabil, la nivelul
conştiinţei colective, al
[1]
opiniei publice .
Leg~tura de cauzalitate principal~ rezult~ din materialitatea faptei, iar
leg~tura de cauzalitate secundar~, dintre acţiunea care constituie elemen-
tul material şi paguba material~, trebuie dovedit~.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia. Fapta este incriminat~ doar atunci c~nd
este s~v~rşit~ cu intenţie direct~ ori indirect~. F~ptuitorul trebuie s~ ştie c~
s~v~rşeşte o acţiune de distrugere, care este de natur~ s~ pun~ ~n pericol
securitatea statului. Mobilul şi scopul nu intereseaz~ pentru existenţa
infracţiunii, ci doar pentru individualizarea pedepsei.

Astfel, conform art. 173, producerea sau procurarea mijloacelor ori instru-
mentelor, precum şi luarea de m~suri ~n vederea comiterii infracţiunii con-
stituie tentativ~. Tentativa este posibil~, at~t cea perfect~, c~t şi cea im-
perfect~, şi se pedepseşte, conform art. 173 C. pen. Infracţiunea se con-
sum~ ~n momentul ~n care se realizeaz~ elementul material şi se produce
urmarea imediat~, altfel spus, ~n momentul ~n care se produce o pagub~
de natur~ s~ pun~ ~n pericol securitatea statului.
Modalit~ţi. Fapta este incriminat~ ~ntr-o singur~ variant~ tip.
Sancţiuni. Infracţiunea se pedepseşte cu detenţiunea pe viaţ~
alternativ cu ~nchisoarea de la 15 la 25 de ani şi pedeapsa
complementar~ obligatorie a interzicerii unor drepturi. T~inuirea şi
favorizarea acestei infracţiuni se pedepsesc cu ~nchisoarea de la 3 la 10
ani, pedeapsa aplicat~ t~inuitorului sau favorizatorului neput~nd fi mai
mare dec~t pedeapsa prev~zut~ de lege pentru autor. T~inuirea şi
favorizarea s~v~rşite de soţ sau de o rud~ apropiat~ se pedepsesc, dar
pedeapsa prev~zut~ de lege pentru aceşti f~ptuitori se reduce la jum~tate.
[1]
GH. DIACONESCU, C. DUVAC, Tratat de drept penal. Partea special~, Ed. C.H.
Beck, Bucureşti, 2009, p. 34.
gator, complice) care denunţ~ s~v~rşirea infracţiunii de acte de diversiune
~nainte de consumare sau care ~mpiedic~ el ~nsuşi consumarea
acestei infracţiuni şi apoi o denunţ~, esenţial~ pentru nepedepsire fiind
existenţa denunţului. Limitele pedepsei se reduc la jum~tate pentru
participantul (autor, instigator, complice) care ~nlesneşte arestarea
descoperiţi.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Atunci c~nd nu sunt ~ntrunite
condiţiile prev~zute de lege pentru existenţa infracţiunii prev~zute de
art. 163
C. pen., ~n sensul protecţiei unei alte valori sociale ori al existenţei unei
alte urm~ri imediate, se poate reţine, sub rezerva ~ndeplinirii conţinutului
constitutiv prev~zut de lege, existenţa infracţiunii de distrugere, prev~zut~,
dup~ caz, ~n art. 217-219 C. pen.
C. proc. pen.

Noul Cod penal p~streaz~ aceast~ incriminare, cu singura deosebire a
reducerii pedepsei şi, bine~nţeles, ca şi ~n cazul celorlalte infracţiuni
contra siguranţei statului, a plas~rii incrimin~rii ~ntr-un capitol final -
Titlul X: Infracţiuni contra securit~ţii naţionale, şi nu ~n cel iniţial, cum este
situaţia Codului penal ~n vigoare.
C. pen., art. 163: Actele de telecomunicaţie, construc- ţiilor,
diversiune produselor industriale sau agricole
Distrugerea, degradarea sau aduce-
rea ~n stare de ne~ntrebuinţare, ~n
~ntregime sau ~n parte, prin explozii,
incendii sau ~n orice alt mod, a uzinelor,
instala- ţiilor industriale, maşinilor,
c~ilor de co- municaţie, mijloacelor de
transport, mijloacelor de
Noul C. pen., art. 403: Actele de instala- ţiilor industriale, a c~ilor de
diversiune comuni- caţie, a mijloacelor de
Distrugerea, degradarea sau adu- transport, a mijloacelor de
cerea ~n stare de ne~ntrebuinţare, telecomunicaţie, a con- strucţiilor, a
~n produselor industriale sau
~ntregime sau ~n parte, prin explozii, in-
cendii sau ~n orice alt mod, a
ori a altor bunuri, dac~ fapta este de na- agricole ori a altor bunuri, dac~
tur~ s~ aduc~ ~n orice mod atingere fapta pune ~n pericol securitatea
siguranţei statului, se pedepseşte cu ~n- naţional~, se pedepseşte cu
chisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzi- ~nchisoarea de la 10 la 20 de ani şi
cerea exercit~rii unor drepturi. interzicerea exercit~rii unor drepturi.
§10. Subminarea economiei na ionale - art. 165
Art. 165 C. pen.: ~(1) Fapta de a folosi o unitate din cele la
care se refer~ art. 145, ori de a ~mpiedica activitatea normal~ a
acesteia, dac~ fapta este de natur~ s~ submineze economia naţional~, se
pedepseşte cu
~nchisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor
drepturi.
(2) Dac~ fapta prev~zut~ ~n alineatul precedent a produs pagube
importante economiei naţionale, pedeapsa este detenţiunea pe viaţ~ sau
~nchisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor
drepturi".

juridic specific const~ ~n relaţiile sociale referitoare la economia naţional~.
Obiectul material, de regul~, lipseşte, ~ns~, ~n cazul variantei agravate
din alin. (2), atunci c~nd se produc pagube importante, infracţiunea poate
avea un obiect material, concretizat ~n bunuri sau ~n alte valori materiale
care au fost prejudiciate.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat - orice persoan~ poate
s~v~rşi fapta, indiferent de calitate, cet~ţenie, domiciliu. Participaţia
penal~ este posibil~ sub toate formele.
Subiectul pasiv principal este statul şi cel secundar este unitatea care
a fost folosit~ ori a c~rei activitate a fost ~mpiedicat~, aşa cum este defi-
nit~ ~n art. 145 C. pen.: autorit~ţile publice, instituţiile publice,
instituţiile sau alte persoane juridice de interes public.
Condiţia premis~ const~ ~n existenţa unor unit~ţi ori instituţii dintre cele
enumerate ~n art. 145 C. pen., care desf~şoar~ o activitate normal~.

Latura obiectiv~. Elementul material const~, alternativ, fie ~ntr-o acţiu-
ne de folosire a uneia dintre unit~ţile sau instituţiile publice, fie ~ntr-o acţiu-
ne/inacţiune de ~mpiedicare a desf~şur~rii normale a activit~ţii acestora.
Cerinţa esenţial~ este ca fapta s~ fie de natur~ s~ submineze econo-
mia naţional~, adic~ s~ fi fost s~v~rşit~ ~n aşa fel ~nc~t s~ poat~ ameninţa
bunul mers al economiei naţionale ~n ansamblu sau doar parţial.
Urmarea imediat~ principal~ const~ ~ntr-o stare de pericol pentru eco-
nomia naţional~, iar cea secundar~ ~n pagubele care se creeaz~ pentru
autorit~ţile ori instituţiile publice, ~n funcţie de importanţa acestei pagube
put~nd ~ncadra fapta ~n varianta tip ori ~n cea agravat~.
Leg~tura de cauzalitate principal~ rezult~ din materialitatea faptei (ex
re), iar cea secundar~ trebuie dovedit~.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia ~mbrac~ forma intenţiei directe
ori indirecte. Mobilul şi scopul nu intereseaz~ pentru existenţa infracţiunii,
ci doar pentru individualizarea pedepsei.

comiterii infrac- ţiunii constituie tentativ~.
Tentativa este posibil~, at~t cea perfect~, c~t şi cea imperfect~, şi se
pedepseşte, conform art. 173 C. pen. Infracţiunea se consum~ ~n
momentul ~n care se realizeaz~ elementul material şi se creeaz~ starea
de pericol pentru economia naţional~, iar ~n ipoteza variantei
agravate, pentru existenţa acesteia trebuie s~ se produc~ şi o pagub~
important~ economiei naţionale.
Modalit~ţi. Fapta este incriminat~ ~ntr-o varianta tip şi una agravat~,
ambele variante presupun~nd aceleaşi modalit~ţi de realizare a elemen-
tului material, ~ns~ varianta din alin. (2) se caracterizeaz~ printr-o urmare
imediat~ mai grav~ - fapta a produs pagube importante economiei naţio-
nale. Aceast~ sintagm~ nu este definit~ ~n Codul penal, ~ns~, ~n practica
[1]
judiciar~ a instanţei supreme , expresia ~pagub~ important~ produs~
economiei naţionale" a fost asimilat~ aceleia de ~consecinţe deosebit de
grave", ~n sensul art. 146 C. pen.
Sancţiuni. Fapta se pedepseşte, ~n varianta tip, cu ~nchisoarea de la
5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, iar ~n varianta agravat~
cu detenţiunea pe viaţ~ ori, alternativ, cu ~nchisoarea de la 15 la 25 de ani
şi interzicerea unor drepturi. T~inuirea şi favorizarea acestei infracţiuni
se pedepsesc cu ~nchisoarea de la 3 la 10 ani, pedeapsa aplicat ~
t~inui torului sau favorizatorului neput~nd fi mai mare dec~t pedeapsa
sau de o rud~ apropiat~ se pedepsesc, dar pedeapsa prev~zut~ de
lege pentru aceşti f~ptuitori se reduce la jum~tate.

gator, complice) care denunţ~ s~v~rşirea infracţiunii de subminare a econo
miei naţionale ~nainte de consumare sau care ~mpiedic~ el ~nsuşi
consu marea acestei infracţiuni şi apoi o denunţ~, esenţial~ pentru
arestarea infracto rilor, dup~ ce urm~rirea penal~ a ~nceput ori infractorii

pen.

in noul Cod penal aceast~ fapt~ nu mai este incriminat~.
[1]
Decizia de ~ndrumare nr. 1/1988 a Plenului Tribunalului Suprem, ~n R.R.D.
nr. 5/1988, p. 47.
$11. Propaganda în favoarea statului totalitar - art. 166
Art. 166 C. pen.: ~(1) Propaganda ~n vederea instaur~rii unui stat tota
litar, s~v~rşit~ prin orice mijloace, ~n public, se pedepseşte cu ~nchisoare
de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Propaganda const~ ~n r~sp~ndirea, ~n mod sistematic, sau ~n
apologia unor idei, concepţii sau doctrine cu intenţia de a convinge şi de a
atrage noi adepţi".

juridic specific coincide cu cel generic. Obiectul material lipseşte.
III. Subiec ii
persoan~. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele.
Subiectul pasiv este statul.

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~n acţiunea de propagan
d~ (infracţiune comisiv~) ~n favoarea statului totalitar. Propaganda
este acţiunea de r~sp~ndire a unor idei care prezint~ şi susţin o teorie, o
con cepţie, un partid politic etc., cu scopul de a convinge şi de a c~ştiga a
[1]
depţi . Noţiunea de propagand~ este expres determinat~ şi ~n art. 166,
~n
sens penal presupun~nd r~sp~ndirea, ~n mod sistematic, sau apologia
unei idei, concepţii sau doctrine cu intenţia de a convinge şi de a
atrage noi adepţi. Propaganda poate fi realizat~ prin orice mijloace, verbal
sau scris.
[1]
Dicţionarul explicativ al limbii rom~ne, ed. a 3a, Editura Univers
Enciclo
pedic, Bucureşti, 2009.
Cerinţa esenţial~ este ca fapta s~ fie s~v~rşit~ ~n public, aşa cum
[1]
aceast~ noţiune este definit~ ~n art. 152 C. pen. Urmarea imediat~ con-
st~ ~n crearea unei st~ri de pericol pentru siguranţa statului. Leg~tura de
cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei (ex re).
ori indirecte. Mobilul şi scopul nu intereseaz~ pentru existenţa infracţiunii,
ci doar pentru individualizarea pedepsei.

comiterii infrac- ţiunii constituie tentativ~.
Tentativa este posibil~, at~t cea perfect~, c~t şi cea imperfect~, şi se
pedepseşte, conform art. 173 alin. (1) C. pen. ins~, ~n ipoteza ~n
care acţiunea de propagand~ se s~v~rşeşte verbal, tentativa nu mai este
posibil~. Infracţiunea se consum~ odat~ cu primul act de propagand~,
atunci c~nd se creeaz~ şi starea de pericol.
Sancţiunea const~ ~n ~nchisoarea de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea
unor drepturi. T~inuirea şi favorizarea acestei infracţiuni, cu excepţia celor
s~v~rşite de soţ ori de o rud~ apropiat~, se pedepsesc cu ~nchisoarea de
la 3 la 10 ani, pedeapsa aplicat~ t~inuitorului sau favorizatorului neput~nd
fi mai mare dec~t pedeapsa prev~zut~ de lege pentru autor.
[1]
Art. 152 C. pen. - Fapt~ s~v~rşit~ ~n public: ~Fapta se consider~ s~v~rşit~
«~n public» atunci c~nd a fost comis~:
a) ~ntr-un loc care prin natura sau destinaţia lui este totdeauna accesibil
publicului, chiar dac~ nu este prezent~ nici o persoan~;
b) ~n orice alt loc accesibil publicului, dac~ sunt de faţ~ dou~ sau mai multe
persoane;
c) ~n loc neaccesibil publicului, cu intenţia ~ns~ ca fapta s~ fie auzit~ sau
v~zut~ şi dac~ acest rezultat s-a produs faţ~ de dou~ sau mai multe persoane;
d) ~ntr-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu excepţia reuniunilor
care pot fi considerate c~ au caracter de familie, datorit~ naturii relaţiilor
dintre persoanele participante;
e) prin orice mijloace cu privire la care f~ptuitorul şi-a dat seama c~ fapta ar
putea ajunge la cunoştinţa publicului".
gator, complice) care denunţ~ s~varşirea infracţiunii de propagand~ ~n fa
voarea statului totalitar ~nainte de consumare sau care ~mpiedic~ el
nepe depsire fiind existenţa denunţului. Limitele pedepsei se reduc la
arestarea infractorilor, dup~ ce urm~rirea penal~ a ~nceput ori infractorii au
fost des coperiţi. In plus, dup~ cum am precizat anterior, nu se
pedepseşte t~i nuirea ori favorizarea s~varşit~ de soţ sau o rud~ apropiat~.

pen.

In noul Cod penal fapta nu mai este incriminat~.
§12. Ac iuni împotriva ordinii constitu ionale - art. 166'
Art. 166' C. pen.: ~Intreprinderea oric~rei acţiuni pentru
schimbarea prin acţiuni ilegale şi prin violenţ~ a ordinii constituţionale sau a
caracteru lui naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil al statului
roman se pedepseşte cu ~nchisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor
drepturi".

juridic specific const~ ~n relaţiile sociale privind ordinea constituţional~
şi atri butele fundamentale ale statului. Obiectul material lipseşte.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat - poate fi orice persoan~, indife
rent de cet~ţenie ori domiciliu. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate
formele.

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~n orice fel de
acţiune, violent~ ori ilegal~, care are drept scop schimbarea ordinii
constituţionale ori a caracterului naţional, suveran, independent, unitar şi
indivizibil al sta tului, indiferent dac~ acest scop se ~ndeplineşte ori nu.
Ordinea constitu ţional~ ~mpotriva c~reia se ~ndreapt~ elementul material
se prezint~ ca o materializare a regulilor juridice ~nvestite cu forţ~
suprem~, reguli care sta bilesc autorit~ţile esenţiale ale statului şi
funcţionarea lor, precum şi drep
[1]
turile, libert~ţile şi ~ndatoririle fundamentale ale cet~ţenilor , pe care Con
stituţia le include.
Urmarea imediat~ presupune crearea unei st~ri de pericol pentru
ordinea constituţional~ şi pentru atributele esenţiale ale statului. Leg~tura
de cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei (ex re).
Latura subiectiv~. Vinov~ţia. Fapta este incriminat~ atunci c~nd este
s~v~rşit~ cu intenţie direct~ ori indirect~. Mobilul şi scopul nu intereseaz~

Forme. Actele preparatorii sunt asimilate tentativei şi sancţionate
ca atare. Conform art. 173 C. pen., producerea ori procurarea de mijloace
ori instrumente, precum şi luarea de m~suri ~n vederea comiterii
infracţiunii incriminate ~n art. 166' C. pen. se consider~ tentativ~. Tentativa
este posi bil~ şi se pedepseşte. Infracţiunea se consum~ ~n momentul
realiz~rii elementului material - orice acţiune violent~ ori ilicit~ care are
drept scop s~ pericliteze ordinea constituţional~ ori atributele statului.
[1]
ŞT. DEACONU, Drept constituţional, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2011, p. 39.
Sancţiunea const~ ~n ~nchisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor
drepturi. T~inuirea şi favorizarea acestei infracţiuni se pedepsesc cu ~nchi
soarea de la 3 la 10 ani, pedeapsa aplicat~ t~inuitorului sau favorizatorului
neput~nd fi mai mare dec~t pedeapsa prev~zut~ de lege pentru
autor. T~inuirea şi favorizarea s~v~rşite de soţ sau de o rud~ apropiat~ se
pe depsesc, dar pedeapsa prev~zut~ de lege pentru aceşti f~ptuitori se
redu ce la jum~tate.

instigator, complice) care denunţ~ s~v~rşirea infracţiunii de acţiuni
~mpotriva ordinii constituţionale ~nainte de consumare sau care
~mpiedic~ el ~nsuşi con sumarea acestei infracţiuni şi apoi o denunţ~,
esenţial~ pentru nepedepsire fiind existenţa denunţului. Limitele pedepsei
se reduc la jum~tate pentru par ticipantul (autor, instigator, complice) care
infractorii au fost descoperiţi.

pen.

in noul Cod penal, este incriminat~ aceast~ fapt~, ~ns~ observ~m exis
tenţa unor alte elemente constitutive, ~n cuprinsul art. 397 fiind contopite
dou~ infracţiuni din actualul Cod penal: subminarea puterii de stat şi
acţiuni ~mpotriva ordinii constituţionale.
C. pen., art. 1661: Acţiuni ro m~n se pedepseşte cu ~nchisoare de
~mpo la
triva ordinii constituţionale 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
intreprinderea oric~rei acţiuni pentru
schimbarea prin acţiuni ilegale şi prin
violenţ~ a ordinii constituţionale sau a
caracterului naţional, suveran, indepen
dent, unitar şi indivizibil al statului
Noul C. pen., art. 397: Acţiuni ~m
potriva ordinii constituţionale
(1) Acţiunea armat~ ~ntreprins~
~n scopul schimb~rii ordinii
constituţionale ori al ~ngreun~rii sau
~mpiedic~rii exer cit~rii puterii de stat
se pedepseşte cu
~nchisoarea de la 15 la 25 de ani
şi interzicerea exercit~rii unor drepturi.
(2) intreprinderea de acţiuni violente
~mpotriva persoanelor sau bunurilor s~
v~rşite de mai multe persoane
~m preun~, ~n scopul schimb~rii ordinii
con stituţionale ori al ~ngreun~rii sau
~mpie dic~rii exercit~rii puterii de stat,
dac~ se pune ~n pericol securitatea
naţional~, se pedepseşte cu
~nchisoarea de la 10 la 20 de ani şi
$13. Complotul - art. 167
Art. 167 C. pen.: ~(1) Iniţierea sau constituirea unei asociaţii sau gru
p~ri ~n scopul s~v~rşirii vreuneia dintre infracţiunile prev~zute ~n art. 155
1
163, 165 şi 166 , ori aderarea sau sprijinirea sub orice form~ a unei astfel
de asociaţii sau grup~ri se pedepseşte cu detenţiune pe viaţ~ sau cu
~nchisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Pedeapsa pentru complot nu poate fi mai mare dec~t sancţiunea
prev~zut~ de lege pentru cea mai grav~ dintre infracţiunile care intr~
~n scopul asociaţiei sau grup~rii.
(3) Dac~ faptele prev~zute ~n alin. (1) au fost urmate de
s~v~rşirea unei infracţiuni, se aplic~ regulile de la concursul de infracţiuni.
(4) Nu se pedepseşte persoana care, s~v~rşind fapta prev~zut~
~n alin. (1) sau (3), o denunţ~ mai ~nainte de a fi fost descoperit~".

Obiectul juridic generic este statul cu atributele sale esenţiale: unitatea,
indivizibilitatea, suveranitatea şi independenţa. Obiectul juridic specific se
confund~ cu obiectul juridic special al infracţiunilor care constituie scopul
s~v~rşirii complotului. Aceast~ infracţiune nu are obiect material.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat. Poate s~v~rşi infracţiunea de
complot orice persoan~, indiferent de calitatea acesteia. Participaţia
pe nal~ este posibil~ sub forma coautoratului şi a instig~rii, nu şi a compli
cit~ţii, ~ntruc~t sprijinirea sub orice form~ a asocierii constituie act de exe
cutare nemijlocit~ a infracţiunii de complot.
Subiectul pasiv este statul, lezat ~n atributele sale fundamentale.

Aceasta este necesar~ ~n ipoteza realiz~rii elementului material
prin aderarea sau sprijinirea unei asociaţii sau grup~ri şi const~ ~n
preexistenţa acestor asociaţii sau grup~ri constituite ~n scopul
s~v~rşirii infracţiunilor enumerate ~n art. 167 C. pen.

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~ntro acţiune, care se
realizeaz~ ~n patru modalit~ţi alternativ şi limitativ prev~zute: iniţierea,
constituirea, aderarea ori sprijinirea sub orice form~ a unei asociaţii
ori grup~ri. Iniţierea presupune efectuarea demersurilor necesare ~n
vederea cre~rii unei asociaţii ori grup~ri. Constituirea implic~ organizarea,
efectiv~, de creare a acestora. Aderarea const~ ~n al~turarea la
aceste asocieri, expres~ ori tacit~, iar sprijinirea sub orice form~
presupune orice moda litate de ajutor, orice acte de complicitate s~v~rşite
~n vederea asocierii ori grup~rii. Scopul acestei asocieri rezid~ ~n
s~v~rşirea uneia dintre infrac ţiunile expres prev~zute ~n art. 167 C. pen.
Urmarea imediat~ const~ ~ntro stare de pericol pentru securitatea
statului. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei şi nu
trebuie dovedit~.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia. Infracţiunea este s~v~rşit~ cu intenţie
direct~, calificat~ prin scopul s~v~rşirii anumitor infracţiuni, limitativ
enu merate ~n textul de lege. Aceste infracţiuni nu trebuie ~n mod necesar
s~ fie s~v~rşite, ci doar s~ reprezinte scopul asocierii ori grup~rii, ~ns~
dac~ elementul material al infracţiunii de complot a fost urmat de
s~v~rşirea acestor infracţiuni, se aplic~ regulile de la concursul de
infracţiuni, ~ntre complot şi infracţiunea s~v~rşit~. Mobilul nu prezint~
importanţ~ pentru existenţa infracţiunii, ci, eventual, pentru individualizarea
pedepsei.

Forme. Actele preparatorii nu sunt incriminate şi, spre deosebire
de celelalte infracţiuni contra siguranţei statului, ele nu sunt nici asimilate
ten
tativei. Tentativa este posibil~ şi se pedepseşte, conform art. 173 alin. (1)
C. pen.
Infracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii elementului material ~n
oricare dintre modalit~ţile alternative: o acţiune de iniţiere, constituire, un
act de aderare ori un sprijin acordat asocierii ori grup~rii, activit~ţi ce
genereaz~ starea de pericol pentru securitatea statului.
Modalit~ţi. Infracţiunea de complot este incriminat~ ~ntr-o singur~
variant~ tip.
Sancţiunea const~ ~n detenţiunea pe viaţ~, alternativ cu
~nchisoarea de la 15 la 25 de ani şi pedeapsa complementar~ a interzicerii
unor drepturi, ~ns~ pedeapsa aplicat~ subiectului activ nu poate fi mai
mare dec~t sancţiunea prev~zut~ de lege pentru cea mai grav~ dintre
infracţiunile care intr~ ~n scopul asociaţiei ori grup~rii.
T~inuirea şi favorizarea acestei infracţiuni se pedepsesc cu ~nchi-
soarea de la 3 la 10 ani, pedeapsa aplicat~ t~inuitorului sau favorizatorului
neput~nd fi mai mare dec~t pedeapsa prev~zut~ de lege pentru
autor. T~inuirea şi favorizarea s~v~rşite de soţ sau de o rud~ apropiat~ se
pedepsesc, dar pedeapsa prev~zut~ de lege pentru aceşti f~ptuitori
se reduce la jum~tate.

gator, complice) care denunţ~ s~v~rşirea infracţiunii de complot ~nainte de
consumare sau care ~mpiedic~ el ~nsuşi consumarea acestei infracţiuni şi
apoi o denunţ~, esenţial~ pentru nepedepsire fiind existenţa
denunţului. Limitele pedepsei se reduc la jum~tate pentru participantul
(autor, instigator, complice) care ~nlesneşte arestarea infractorilor, dup~
ce urm~rirea penal~ a ~nceput ori infractorii au fost descoperiţi.
Pe l~ng~ aceste cauze de nepedepsire aplicabile tuturor infracţiunilor
contra siguranţei statului, exist~ o cauz~ special~ de nepedepsire,
aplicabil~ doar
~n ipoteza complotului. Astfel, conform art. 167 alin. (4), nu se pedepseşte
persoana care, s~v~rşind fapta, o denunţ~ ~nainte de a fi descoperit~.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Iniţierea, constituirea, aderarea ori spriji-
nirea unei asociaţii ori grup~ri cu scopul s~v~rşirii altor infracţiuni
dec~t acelea avute ~n vedere ~n ipoteza infracţiunii de complot
constituie
[1]
infracţiunea de asociere pentru s~varşirea de infracţiuni , prev~zut~
de art. 323 C. pen.
pen.

in noul Cod penal, fapta nu mai este incriminat~ ca atare, ci reg~sim
conţinutul constitutiv al acesteia absorbit ~n infracţiunea prev~zut~ de
art. 367 noul C pen., care incrimineaz~ iniţierea, constituirea, aderarea ori
sprijinirea unui grup infracţional organizat, indiferent de infracţiunile care
constituie scopul acestui grup organizat.
C. pen., art. 167: Complotul Noul C. pen., art. 367:
(1) Iniţierea sau constituirea unei Constitui- rea unui grup infracţional
asociaţii sau grup~ri ~n scopul s~v~rşirii organizat
vreuneia dintre infracţiunile prev~zute (1) Iniţierea sau constituirea unui
1
~n art. 155163, 165 şi 166 , ori adera grup infracţional organizat, aderarea
rea sau sprijinirea sub orice form~ a sau sprijinirea, sub orice form~, a unui
unei astfel de asociaţii sau grup~ri astfel de grup se pedepseşte cu ~nchi
se pedepseşte cu detenţiune pe viaţ~ soarea de la unu la 5 ani şi interzicerea
sau cu ~nchisoare de la 15 la 25 de exercit~rii unor drepturi.
ani şi interzicerea unor drepturi. (2) C~nd infracţiunea care intr~ ~n
(2) Pedeapsa pentru complot scopul grupului infracţional
nu poate fi mai mare dec~t sancţiunea organizat este sancţionat~ de lege cu
pre v~zut~ de lege pentru cea mai pedeapsa detenţiunii pe viaţ~ sau cu
grav~ dintre infracţiunile care intr~ ~n ~nchisoarea mai mare de 10 ani,
scopul asociaţiei sau grup~rii. pedeapsa este
~nchisoarea de la 3 la 10 ani şi interzi
cerea exercit~rii unor drepturi.
[1]
Art. 323 C. pen.: ~(1) Fapta de a se asocia sau de a iniţia constituirea unei
asocieri ~n scopul s~v~rşirii uneia sau mai multor infracţiuni, altele dec~t
cele ar~tate ~n art. 167, ori aderarea sau sprijinirea sub orice form~ a unei
astfel de asocieri, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 la 15 ani, f~r~ a se putea
dep~şi pedeapsa prev~zut~ de lege pentru infracţiunea ce intr~ ~n scopul asocierii.
(2) Dac~ fapta de asociere a fost urmat~ de s~v~rşirea unei infracţiuni,
se aplic~ celor care au s~v~rşit infracţiunea respectiv~ pedeapsa pentru acea
infrac ţiune, ~n concurs cu pedeapsa prev~zut~ ~n alin. (1).
(3) Nu se pedepsesc persoanele prev~zute ~n alin. (1), care denunţ~ autorit~
ţilor asocierea mai ~nainte de a fi fost descoperit~ şi de a se fi ~nceput s~v~rşirea
infracţiunii care intr~ ~n scopul asocierii".
(3) Dac~ faptele prev~zute ~n alin. (3) Dac~ faptele prev~zute ~n alin.
(1) au fost urmate de s~varşirea unei (1) şi alin. (2) au fost urmate de
in- fracţiuni, se aplic~ regulile de la s~varşirea unei infracţiuni, se aplic~
concursul de infracţiuni. regulile privind concursul de
(4) Nu se pedepseşte persoana infracţiuni.
care, s~varşind fapta prev~zut~ ~n alin. (4) Nu se pedepsesc persoanele
(1) sau (3), o denunţ~ mai ~nainte de care au comis faptele prev~zute ~n alin.
a fi fost descoperit~. (1) şi alin. (2), dac~ denunţ~ autorit~ţilor
grupul infracţional organizat,
~nainte ca acesta s~ fi fost
descoperit şi s~ se fi
~nceput s~varşirea vreuneia dintre in-
fracţiunile care intr~ ~n scopul grupului.
(5) Dac~ persoana care a
s~varşit
una dintre faptele prev~zute ~n alin. (1)
- (3) ~nlesneşte, ~n cursul urm~ririi
penale, aflarea adev~rului şi
tragerea la r~spundere penal~ a
unuia sau mai multor membri ai unui
grup infracţional organizat, limitele
speciale ale pedepsei se reduc la
jum~tate.
(6) Prin grup infracţional organizat se
~nţelege grupul structurat, format din
trei sau mai multe persoane, constituit
pentru o anumit~ perioad~ de timp şi
pentru a acţiona ~n mod coordonat ~n
scopul comiterii uneia sau mai multor
infracţiuni.
§14. Compromiterea unor interese de stat - art. 168
Art. 168 C. pen.: ,Distrugerea, alterarea ori ascunderea unui document
sau ~nscris ~n care sunt stabilite drepturi ale statului roman ~n raport cu o
putere str~in~, dac~ fapta este de natur~ a compromite interesele de stat,
se pedepsesc cu ~nchisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi".

indivizibilitatea, suveranitatea şi independenţa.
Obiectul juridic specific ~l constituie relaţiile sociale referitoare la secu-
ritatea statului şi raporturile sale cu o putere str~in~, a c~ror normal~ des-
f~şurare implic~ respectarea drepturilor statului roman cuprinse ~n docu-
mente sau ~nscrisuri.
Obiectul material const~ ~n documentele ori ~nscrisurile (convenţii,
tratate)
~n care sunt stabilite drepturile statului rom~n ~n raport cu o putere str~in~
şi
~mpotriva c~rora se ~ndreapt~ acţiunea care constituie elementul material.
III. Subiec ii
Subiectul activ poate fi orice persoan~ (subiect activ necircumstanţiat).
Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele.
Subiectul pasiv principal este statul. Poate exista şi un subiect pasiv se
cundar - instituţia care deţine ori p~streaz~ documentele ori ~nscrisurile.

Condiţia premis~ const~ ~n existenţa unor documente ori
~nscrisuri care s~ constate drepturi ale statului rom~n ~n raport cu o
putere str~in~.

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~n una dintre urm~toarele
acţiuni, prev~zute alternativ: distrugere, alterare, ascundere. Distrugerea
presupune nimicirea, desfiinţarea documentului, alterarea -
modificarea conţinutului acestuia, iar ascunderea presupune
amplasarea documentului ~ntr-un alt loc dec~t cel ştiut, astfel ~nc~t s~
nu mai poat~ fi utilizat.
Cerinţele esenţiale care completeaz~ elementul material sunt: pe de o
parte, documentele distruse, alterate ori ascunse trebuie s ~ fie dintre
acelea care stabilesc drepturi ale statului rom~n ~n raport cu o
putere str~in~, iar, pe de alt~ parte, acţiunea care constituie elementul
material trebuie s~ fie de natur~ a compromite interesele de stat.
Urmarea ime diat~ presupune crearea unei st~ri de pericol pentru
siguranţa statului. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei
(ex re).
indirecte. F~ptuitorul trebuie s~ cunoasc~ natura documentului asupra
c~ruia se ~ndreapt~ acţiunea şi c~ fapta este de natur~ s~
compromit~ interesele statului. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~
pentru existenţa infracţiunii, dar pot fi avute ~n vedere la individualizarea
pedepsei.
ten-
tativei. Tentativa este posibil~ şi se pedepseşte, conform art. 173 alin. (1)
C. pen. Infracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii elementului mate
rial ~n oricare dintre modalit~ţile alternative - distrugere, alterare, ascun
dere -, moment ~n care se creeaz~ şi starea de pericol. Descoperirea sau
refacerea ulterioar~ a ~nscrisurilor nu afecteaz~ existenţa infracţiunii.
Sancţiunea const~ ~n pedeapsa cu ~nchisoarea de la 5 la 15 ani şi
interzi cerea unor drepturi. T~inuirea şi favorizarea acestei infracţiuni, cu
excepţia celor s~v~rşite de soţ ori de o rud~ apropiat~, se pedepsesc cu
~nchisoarea de la 3 la 10 ani, pedeapsa aplicat~ t~inuitorului sau
favorizatorului neput~nd fi mai mare dec~t pedeapsa prev~zut~ de lege
pentru autor.

instigator, complice) care denunţ~ s~v~rşirea infracţiunii de compromitere a
unor interese de stat ~nainte de consumare sau care ~mpiedic~ el ~nsuşi
consumarea acestei infracţiuni şi apoi o denunţ~, esenţial~ pentru nepe
depsire fiind existenţa denunţului. Limitele pedepsei se reduc la jum~tate
pentru participantul (autor, instigator, complice) care ~nlesneşte arestarea
descoperiţi. in plus, dup~ cum am precizat anterior, nu se
pedepseşte t~inuirea ori favorizarea s~v~rşit~ de soţ sau o rud~ apropiat~.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Infracţiunea de distrugere, prev~zut~ ~n
art. 217 C. pen., este absorbit~ ~n conţinutul infracţiunii de compromitere a
unor interese de stat. Dac~ fapta a fost s~v~rşit~ din culp~ şi sunt ~nde
plinite şi celelalte condiţii prev~zute de art. 252 C. pen., se poate reţine
infracţiunea de neglijenţ~ ~n p~strarea secretului de stat.
pen.

in noul Cod penal se p~streaz~ aceast~ incriminare, ~n aceeaşi
for
mulare, cu deosebiri ~n ceea ce priveşte urmarea imediat~, ~n sensul c~,
dac~ actualul Cod penal precizeaz~ necesitatea ca fapta s~ fie doar de
natur~ a compromite interesele de stat, ~n noua reglementare trebuie ca
fapta s~v~rşit~ s~ pun~ ~n pericol sau s~ vat~me interesele de stat.
C. pen., art. 168: Compromiterea Noul C. pen., art. 406:
unor interese de stat Compro- miterea unor interese de
Distrugerea, alterarea ori ascunde- stat
rea unui document sau ~nscris ~n Distrugerea, alterarea ori ascunde-
care sunt stabilite drepturi ale statului rea unui document sau ~nscris ~n care
rom~n sunt stabilite drepturi ale statului ro-
~n raport cu o putere str~in~, dac~ fapta m~n ~n raport cu o putere str~in~, dac~
este de natur~ a compromite prin aceasta sunt puse ~n pericol
interesele de stat, se pedepsesc cu sau v~t~mate interesele de stat, se
~nchisoare de la 5 la 15 ani şi pedep- seşte cu ~nchisoarea de la 7 la
interzicerea unor drepturi. 15 ani şi interzicerea exercit~rii unor
drepturi.
§15. Comunicarea de informa ii false - art. 168'
Art. 1681 C. pen.: ~Comunicarea sau r~sp~ndirea, prin orice mijloace,
de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate, dac~
prin aceasta se pune ~n pericol siguranţa statului, se pedepseşte cu
~nchisoare de la unu la 5 ani".

indivizibilitatea, suveranitatea şi independenţa. Obiectul juridic specific
const~ ~n relaţiile sociale referitoare la protecţia statului. Obiectul material
lipseşte.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat. Poate s~v~rşi fapta orice
persoan~, indiferent de calitate. Participaţia penal~ este posibil~ sub
forma instig~rii, a complicit~ţii şi a coautoratului, aceast~ ultim~ form~
nefiind posibil~ dac~ acţiunea se realizeaz~ oral.
IV. Condi ia premisă nu este necesar~.

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~ntr-o acţiune de comuni-
care sau r~sp~ndire care are ca obiect ştiri, date, informaţii ori documente
falsificate. Acţiunea se poate realiza prin orice mijloace, iar ca o cerinţ~
esenţial~ apare faptul ca, prin intermediul acestei acţiuni, s~ fie pus~ ~n
pericol siguranţa statului. Urmarea imediat~ const~ ~n starea de
pericol care se creeaz~ pentru securitatea statului. Leg~tura de
cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia. Fapta trebuie s~ fie s~v~rşit~ cu intenţie
direct~ ori indirect~, iar f~ptuitorul trebuie s~ ştie c~ obiectul comunic~rii
sale const~ ~n informaţii ori ~nscrisuri false şi c~ aceast~ comunicare
constituie un pericol pentru siguranţa statului. Mobilul şi scopul
nu prezint~ importanţ~ pentru existenţa infracţiunii, dar pot fi avute ~n
vedere la individualizarea pedepsei.

tentativei. Tentativa este posibil~ şi se pedepseşte, conform art. 173 alin.
(1) C. pen. Infracţiunea se consum~ ~n momentul ~n care se realizeaz~
elementul material, atunci c~nd se produce comunicarea ori r~sp~ndirea
şi, implicit, se creeaz~ şi starea de pericol social.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip.
Sancţiunea const~ ~n ~nchisoarea de la 1 la 5 ani. T~inuirea şi
favorizarea acestei infracţiuni, cu excepţia celor s~v~rşite de soţ ori de o
rud~ apropiat~, se pedepsesc cu ~nchisoarea de la 3 la 10 ani, pedeapsa
aplicat~ t~inuitorului sau favorizatorului neput~nd fi mai mare dec~t
pedeapsa prev~zut~ de lege pentru autor.

gator, complice) care denunţ~ s~v~rşirea infracţiunii de comunicare de
informaţii false ~nainte de consumare sau care ~mpiedic~ el ~nsuşi
consumarea acestei infracţiuni şi apoi o denunţ~, esenţial~ pentru
arestarea infractorilor, dup~ ce urm~rirea penal~ a ~nceput ori
infractorii au fost desco-
periţi. In plus, dup~ cum am precizat anterior, nu se pedepseşte t~inuirea
ori favorizarea s~v~rşit~ de soţ sau o rud~ apropiat~.

C. proc. pen.

Infracţiunea de comunicare de informaţii false este incriminat~ şi
~n noul Cod penal, ~n aceeaşi form~ şi sancţionat~ cu aceeaşi
pedeaps~. Noţiunea de ~siguranţ~ a statului" este ~nlocuit~ cu ~securitate
naţional~" şi, ~n plus, se face precizarea c~ f~ptuitorul trebuie s~
cunoasc~ natura fals~ a informaţiilor.
C. pen., art. 168': Comunicarea Noul C. pen., art. 404: Comuni-
de informaţii false carea de informaţii false
Comunicarea sau r~sp~ndirea, Comunicarea sau r~sp~ndirea, prin
prin orice mijloace, de ştiri, date sau
orice mijloace, de ştiri, date sau infor- maţii false ori de documente
infor- maţii false ori de documente falsificate, cunosc~nd caracterul fals
falsificate, dac~ prin aceasta se pune al acestora, dac~ prin aceasta se
~n pericol siguranţa statului, se pune ~n pericol securitatea naţional~,
pedepseşte cu se pedepseşte cu
~nchisoare de la unu la 5 ~nchisoarea de la unu la 5
ani. ani.
§16. Divulgarea secretului care periclitează

siguran a statului - art. 169
Art. 169 C. pen.: ~(1) Divulgarea unor documente sau a unor date care
constituie secrete de stat ori a altor documente sau date, de c~tre cel care
le cunoaşte datorit~ atribuţiilor de serviciu, dac~ fapta este de natur~ s~
pun~ ~n pericol siguranţa statului, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 7 la
15 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Deţinerea ~n afara ~ndatoririlor de serviciu a unui document
ce constituie secret de stat, dac~ fapta este de natur~ s~ pun~ ~n
pericol siguranţa statului, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 5 la 10 ani.
(3) Cu pedeapsa prev~zut~ ~n alin. (2) se sancţioneaz~ deţinerea
~n afara ~ndatoririlor de serviciu a altor documente ~n vederea divulg~rii,
dac~ fapta este de natur~ s~ pun~ ~n pericol siguranţa statului.
(4) Dac~ faptele prev~zute ~n alineatele precedente sunt s~v~rşite de
orice alt~ persoan~, pedeapsa este ~nchisoarea de la unu la 7 ani".

Obiectul juridic specific const~ ~n relaţiile sociale cu privire
la securitatea statului, care implic~ ap~rarea documentelor informaţii
secrete de stat şi a altor documente de o importanţ~ asem~n~toare.
Obiectul material este reprezentat de documentele informaţii secret de
stat ori alte documente cu privire la care se desf~şoar~ acţiunea
care constituie elementul material.
III. Subiec ii
Subiectul activ, ~n varianta tip din alin. (4), este necircumstanţiat - fap-
ta poate fi s~v~rşit~, ~n principiu, de orice persoan~. In variantele agravate
din alin. (1)-(3), poate fi subiect activ doar un funcţionar care a luat
cu- noştinţ~ de documentele sau datele divulgate ori deţinute ~n
exercitarea atribuţiilor de serviciu. Participaţia penal~ este posibil~ sub
toate formele.

Condiţia premis~ presupune existenţa unor documente ori date secrete
care, odat~ divulgate, afecteaz~ siguranţa statului.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ printr-o acţiune de
divulgare (dare ~n vileag, transmitere) ori de deţinere (cu orice titlu) a unor
date ori documente secrete. Cerinţa esenţial~ ataşat~ elementului ma-
terial este ca fapta s~ fie de natur~ s~ pun~ ~n pericol siguranţa statului.
Urmarea imediat~ const~ ~ntr-o stare de pericol pentru siguranţa statului.
Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei (ex re).
indi recte. Pentru realizarea conţinutului constitutiv al infracţiunii,
trebuie ca f~ptuitorul s~ cunoasc~ faptul c~ documentele ori datele au
un caracter secret şi c~ divulgarea ori deţinerea lor este de natur~ s~
pun~ ~n pericol siguranţa statului. Mobilul şi scopul nu prezint~
importanţ~ pentru exis tenţa infracţiunii, dar pot fi avute ~n vedere la

Forme. Actele preparatorii nu sunt incriminate. Tentativa este posibil~
doar ~n modalitatea divulg~rii, nu şi a deţinerii, şi se pedepseşte. Infrac
ţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii elementului material, respectiv
al divulg~rii ori al intr~rii ~n posesia documentelor. In modalitatea deţinerii,
infracţiunea cunoaşte şi un moment al epuiz~rii - ~ncetarea deţinerii
~n scrisurilor secrete.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~n trei variante agravate şi o
variant~ tip. Variantele agravate sunt cele din alin. (1)(3) şi se
diferen ţiaz~ prin elementul material - divulgare ori deţinere - şi prin
sancţiune.
Sancţiuni. Pentru varianta agravat~ prev~zut~ la alin. (1),
pedeapsa prev~zut~ de lege este ~nchisoarea de la 7 la 15 ani şi
interzicerea unor drepturi, pentru variantele agravate de la alin. (2) şi (3)
este ~nchisoarea de la 5 la 10 ani, iar pentru varianta atenuat~ de la alin.
(4), ~nchisoarea de la 1 la 7 ani.
T~inuirea şi favorizarea acestei infracţiuni, cu excepţia celor s~v~rşite
de soţ ori de o rud~ apropiat~, se pedepsesc cu ~nchisoarea de la 3 la 10
ani, pedeapsa aplicat~ t~inuitorului sau favorizatorului neput~nd fi mai
mare dec~t pedeapsa prev~zut~ de lege pentru autor.

gator, complice) care denunţ~ s~v~rşirea infracţiunii de divulgare a secre
tului care pericliteaz~ siguranţa statului ~nainte de consumare sau
care
~mpiedic~ el ~nsuşi consumarea acestei infracţiuni şi apoi o denunţ~,
esenţial~ pentru nepedepsire fiind existenţa denunţului. Limitele pedepsei
se reduc la jum~tate pentru participantul (autor, instigator, complice) care
infractorii au fost descoperiţi. In plus, dup~ cum am precizat anterior, nu se
pedepseşte t~inuirea ori favorizarea s~v~rşit~ de soţ sau o rud~
apropiat~.
Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ fapta a fost s~v~rşit~ din culp~ şi
sunt ~ndeplinite şi celelalte condiţii prev~zute de art. 252 C. pen., se poate
reţine infracţiunea de neglijenţ~ ~n p~strarea secretului de stat.
pen.

in noul Cod penal se p~streaz~ aceast~ incriminare, cu c~teva
deo sebiri ~n ceea ce priveşte subiectul activ, care este unul calificat (cel
care le cunoaşte datorit~ atribuţiilor de serviciu), şi obiectul material
~mpotriva c~ruia se ~ndreapt~ elementul material - doar documente
ori date care constituie informaţii secrete de stat.
C. pen., art. 169: Divulgarea neatele precedente sunt s~v~rşite de
secretului care pericliteaz~ orice alt~ persoan~, pedeapsa este ~n
siguranţa statului chisoarea de la unu la 7 ani.
(1) Divulgarea unor documente sau
a unor date care constituie secrete
de stat ori a altor documente sau date,
de c~tre cel care le cunoaşte datorit~
atri buţiilor de serviciu, dac~ fapta
este de natur~ s~ pun~ ~n pericol
siguranţa sta tului, se pedepseşte cu
~nchisoare de la
7 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Deţinerea ~n afara
~ndatoririlor
de serviciu a unui document ce con
stituie secret de stat, dac~ fapta este de
natur~ s~ pun~ ~n pericol siguranţa sta
tului, se pedepseşte cu ~nchisoare de la
5 la 10 ani.
(3) Cu pedeapsa prev~zut~ ~n alin.
(2) se sancţioneaz~ deţinerea ~n afara
~nda toririlor de serviciu a altor
documente ~n vederea divulg~rii, dac~
fapta este de na tur~ s~ pun~ ~n pericol
siguranţa statului.
(4) Dac~ faptele prev~zute ~n ali
Noul C. pen., art. 407: Divulgarea
secretului care pericliteaz~ securita-
tea naţional~
(1) Divulgarea unor documente sau
a unor date care constituie informaţii
secrete de stat, de c~tre cel care le cu
noaşte datorit~ atribuţiilor de serviciu,
dac~ fapta pune ~n pericol
securitatea naţional~, se pedepseşte
cu ~nchi soarea de la 7 la 15 ani şi
(2) Deţinerea ~n afara
~ndatoririlor de serviciu a unui
document ce conţine informaţii secrete
de stat, dac~ fapta pune ~n pericol
securitatea naţional~, se pedepseşte cu
~nchisoarea de la 5 la
10 ani.
617. Nedenun area - art. 170
Art. 170 C. pen.: ~(1) Omisiunea de a denunţa de ~ndat~
s~v~rşirea vreuneia dintre infracţiunile prev~zute ~n art. 155-163, 165,
1
166 şi 167 se pedepseşte cu ~nchisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Omisiunea de a denunţa, s~v~rşit~ de soţ sau de o rud~ apropiat~,
nu se pedepseşte.
(3) Nu se pedepseşte persoana care mai ~nainte de a se fi
~nceput
urm~rirea penal~ pentru infracţiunea nedenunţat~, ~ncunoştinţeaz~ auto-
rit~ţile competente despre acea infracţiune sau care, chiar dup~ ce s-
a
~nceput urm~rirea penal~ ori dup~ ce vinovaţii au fost descoperiţi, a
~nlesnit arestarea acestora".

indivizibilitatea, suveranitatea şi independenţa. Obiectul juridic specific
principal ~l constituie siguranţa statului, iar cel secundar - relaţiile sociale
privind ~nf~ptuirea justiţiei. Obiectul material lipseşte.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat. Poate s~v~rşi infracţiunea orice
persoan~, mai puţin subiectul activ al infracţiunilor nedenunţate.
Partici- paţia penal~ nu este posibil~ sub forma coautoratului şi a
complicit~ţii, ci doar a instig~rii, caz ~n care acela care determin~ pe altul
s~ nu denunţe s~v~rşirea uneia dintre infracţiunile prev~zute ~n art. 170 C.
pen. este at~t instigator la infracţiunea de nedenunţare s~v~rşit~ de altul,
c~t şi autor al infracţiunii de nedenunţare, av~nd ~n vedere c~ el
~nsuşi se abţine,
~nc~lc~nd obligaţia legal~ de nedenunţare.

Aceasta const~ ~n s~v~rşirea uneia dintre infracţiunile prev~zute
de art. 155-163, art. 165, art. 166' şi art. 167. Prin urmare, ~n lipsa acestor
infracţiuni pentru care exist~ obligaţia de denunţare, nu se poate realiza
conţinutul constitutiv al infracţiunii de nedenunţare.
Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~ntro inacţiune,
omisiu nea denunţ~rii unor infracţiuni enumerate limitativ de art. 170
C. pen., imediat dup~ s~v~rşirea acestora, indiferent dac~ f~ptuitorul
este cu noscut sau nu. Urmarea imediat~ const~ ~n starea de pericol care
se cre eaz~ pentru siguranţa statului. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din
mate rialitatea faptei (ex re).
Latura subiectiv~. Vinov~ţia. Fapta este incriminat~ at~t atunci c~nd
este s~v~rşit~ cu intenţie, c~t şi din culp~. F~ptuitorul trebuie s~ ~şi dea
seama c~ sa s~v~rşit una dintre infracţiunile contra statului pentru care
exist~ obligaţia de denunţare şi nu trebuie s~ aib~ toate datele despre s~
v~rşirea acesteia. Mobilul şi scopul nu prezint~ importanţ~ pentru existen ţa
infracţiunii, dar pot fi avute ~n vedere pentru individualizarea pedepsei.

Forme. Actele preparatorii nu sunt incriminate şi nici nu sunt asimilate
tentativei. Tentativa nu este posibil~, c~ci suntem ~n prezenţa unei infrac
ţiuni de inacţiune (omisiv~). Infracţiunea se consum~ ~n momentul ~n care
persoana a luat cunoştinţ~ despre s~v~rşirea unei infracţiuni contra sta
tului pentru care exist~ obligaţia de denunţare şi nu procedeaz~ la denun
ţarea acesteia ~de ~ndat~", ~n raport cu ~mprejur~rile concrete ale
situaţiei.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ doar ~n varianta tip.
Sancţiunea const~ ~n ~nchisoarea de la 2 la 7 ani.
VII. Cauze speciale de nepedepsire sau de reducere a pedepsei

Nu se pedepseşte omisiunea de a denunţa o infracţiune contra sigu
ranţei statului atunci c~nd omisiunea aparţine soţului sau unei rude apro
piate, ~n sensul art. 149 C. pen. De asemenea, nu se pedepse şte
per soana care, ~nainte de ~nceperea urm~ririi penale pentru infracţiunea
ne denunţat~, o aduce la cunoştinţ~ autorit~ţilor competente sau care
~nles neşte arestarea vinovaţilor, chiar dup~ ce sa ~nceput urm~rirea
penal~ ori dup~ ce aceştia au fost descoperiţi.

pen.
Infracţiunea de nedenunţare este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, ~n
art. 410 - ~Nedenunţarea unor infracţiuni contra securit~ţii statului". Exist~
c~teva diferenţe ~n raport cu reglementarea actual~, ~n special cu privire
la cauzele de nepedepsire, dup~ cum rezult~ din art. 410 - spre exemplu,
nu se pedepseşte nedenunţarea s~v~rşit~ de un membru de familie.
C. pen., art. 170: Nedenunţarea Noul C. pen., art. 410:
(1) Omisiunea de a denunţa de Nedenun- ţarea unor infracţiuni
~n- dat~ s~v~rşirea vreuneia dintre contra securi- t~ţii naţionale
infrac- ţiunile prev~zute ~n art. 155- (1) Fapta persoanei care, lu~nd cu-
163, 165, noştinţ~ despre preg~tirea sau comite-
1
166 şi 167 se pedepseşte cu ~nchi- rea vreuneia dintre infracţiunile
soare de la 2 la 7 ani. prev~- zute ~n art. 394-397, art. 399-
(2) Omisiunea de a denunţa, s~v~r- 403 şi art. 406-409, nu ~nştiinţeaz~
şit~ de soţ sau de o rud~ apropiat~, nu de ~ndat~ autorit~ţile se pedepseşte cu
se pedepseşte. ~nchisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Nu se pedepseşte persoana care (2) Nedenunţarea s~v~rşit~ de un
mai ~nainte de a se fi ~nceput urm~rirea membru de familie nu se pedepseşte.
penal~ pentru infracţiunea (3) Nu se pedepseşte persoana
nedenunţat~, care, ~nainte de punerea ~n mişcare
~ncunoştinţeaz~ autorit~ţile a acţiunii penale ~mpotriva unei
competente persoane pentru s~v~rşirea faptei
despre acea infracţiune sau care, nedenunţate,
chiar dup~ ce s-a ~nceput urm~rirea ~ncunoştinţeaz~ autorit~ţile competente
penal~ ori dup~ ce vinov~ţii au fost despre aceasta sau care, chiar dup~
descoperiţi, a punerea ~n mişcare a acţiunii penale, a
~nlesnit arestarea ~nlesnit tragerea la r~spundere
acestora. penal~
a autorului şi a participanţilor.
§18. Infrac iuni contra

reprezentantului unui stat străin
- art. 171
Art. 171 C. pen.: ~(1) Infracţiunile contra vieţii, integrit~ţii corporale, s~-
n~t~ţii, libert~ţii sau demnit~ţii, s~v~rşite ~mpotriva reprezentantului
unui stat str~in, se sancţioneaz~ cu pedeapsa prev~zut~ de lege pentru
fapta s~v~rşit~, al c~rei maxim se sporeşte cu 2 ani.
(2) Acţiunea penal~ se pune ~n mişcare la dorinţa exprimat~ de
guvernul str~in".
Obiectul juridic specific principal const~ ~n relaţiile sociale privind secu-
ritatea statului, iar cel secundar se refer~ la viaţa, integritatea corporal~,
s~n~tatea, libertatea ori demnitatea persoanei.
Obiectul material este corpul persoanei, atunci c~nd acţiunea care
constituie elementul material se ~ndreapt~ asupra acestuia. in
celelalte situaţii, nu exist~ obiect material.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat - orice persoan~, indiferent
de calitate. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele.
Subiectul pasiv principal este statul, iar cel secundar este circumstan-
ţiat - reprezentantul unui stat str~in (şefi de state, de guverne etc.). Re-
prezentantul unui stat str~in este persoana care reprezint~ statul acreditat
~n statul acreditar. Funcţiile din cadrul misiunii diplomatice, cu caracter de
re- prezentare, sunt: şefii misiunilor (ambasadorii, nunţii sau alţii cu grad
echivalent, acreditaţi pe l~ng~ seful statului), trimişii, miniştrii sau
internunţii,
~ns~rcinaţii cu afaceri, acreditaţi pe l~ng~ Ministerul Afacerilor Externe, şi
alt personal diplomatic stabilit pe baza consimţ~m~ntului mutual al
[1]
statelor .

Aceasta const~ ~n existenţa unei persoane care, ~n relaţiile cu
statul rom~n, are calitatea de reprezentant al unui stat str~in.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ prin aceleaşi
acţiuni prin care sunt s~v~rşite şi infracţiunile contra vieţii, integrit~ţii cor-
porale, s~n~t~ţii ori libert~ţii. Urmarea imediat~ principal~ const~ ~n starea
de pericol pentru securitatea statului, iar cea secundar~ ~n
v~t~marea adus~ valorilor fundamentale ale omului. Leg~tura de
cauzalitate prin cipal~ rezult~ ex re, iar cea secundar~ trebuie dovedit~.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia ~mbrac~ aceeaşi form~ cu cea cu
care trebuie s~ fie s~v~rşite şi infracţiunile ~ndreptate ~mpotriva
reprezen-
[1]
Dicţionar diplomatic, Ed. Politic~, Bucureşti, 1979, p. 567-568.
tantului statului. Este esenţial ca f~ptuitorul s~ cunoasc~ aceast~ calitate
a subiectului pasiv, altfel se va reţine doar o infracţiune contra vieţii, inte
grit~ţii corporale şi s~n~t~ţii, şi nu o infracţiune contra statului. Mobilul şi
scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, dar pot fi avute
~n vedere la individualizarea
pedepsei.

Forme. Actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate.
Tentativa este posibil~ şi se sancţioneaz~ ~n aceleaşi cazuri ~n care acest
lucru este prev~zut şi pentru infracţiunile ~ndreptate ~mpotriva
reprezen tantului statului str~in. Infracţiunea se consum~ atunci c~nd se
realizeaz~ elementul material care intr~ ~n conţinutul constitutiv al
infracţiunilor s~v~rşite contra subiectului pasiv calificat anterior menţionat.
Modalit~ţi. Infracţiunea are, ~n forma prev~zut~ ~n art. 171, o singur~
variant~ tip, ~ns~ ea poate fi s~v~rşit~ ~n oricare dintre variantele agravate
ori atenuate prev~zute de lege pentru infracţiunile contra vieţii, integrit~ţii
corporale, s~n~t~ţii, libert~ţii sau demnit~ţii, ~ndreptate ~mpotriva
repre zentantului statului str~in.
Sancţiunea const~ ~n pedeapsa prev~zut~ de lege pentru fapta s~v~r
şit~, la care se adaug~ un spor de maxim 2 ani.

gator, complice) care denunţ~ s~v~rşirea infracţiunii contra reprezentan
tului unui stat str~in ~nainte de consumare sau care ~mpiedic~ el
nepe depsire fiind existenţa denunţului. Limitele pedepsei se reduc la
arestarea infractorilor, dup~ ce urm~rirea penal~ a ~nceput ori
infractorii au fost descoperiţi. In plus, nu se pedepseşte t~inuirea ori
favorizarea s~v~rşit~ de soţ sau o rud~ apropiat~.

Leg~tura cu alte infracţiuni. In condiţiile ~n care fapta este ~ndreptat~
~mpotriva reprezentantului unui stat str~in şi se creeaz~ o stare de pericol
pentru securitatea naţional~, se va reţine infracţiunea prev~zut~
~n art. 171 C. pen. Dac~ pericolul pentru siguranţa naţional~ nu a
survenit,
suntem ~n prezenţa uneia dintre infracţiunile contra vieţii ori libert~ţii per
soanei, ~n funcţie de conţinutul concret al
faptei.
Aspecte procesuale. Acţiunea penal~ se pune ~n mişcare la dorinţa
exprimat~ de guvernul str~in, conform alin. (2) al art. 171. Competenţa de
judecat~, ~n prim~ instanţ~, aparţine curţii de apel, conform art. 28' pct. 1
lit. a) C. proc. pen. Urm~rirea penal~ este efectuat~, ~n mod obligatoriu,
de c~tre procuror, conform art. 209 alin. (3) C. proc. pen.

Aceast~ infracţiune este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, sub o
alt~ denumire: ,,nfracţiuni contra persoanelor care se bucur~ de
protecţie internaţional~" şi prezint~ c~teva diferenţe ~n ceea ce priveşte
conţinutul constitutiv. Astfel, subiectul pasiv este at~t reprezentantul unui
stat str~in, c~t şi o alt~ persoan~ care se bucur~ de protecţie ~n
conformitate cu con venţiile internaţionale, aflat~ ~n misiune oficial~
~n Rom~nia. De asemenea, au fost modificate dispoziţiile privind
sancţiunea, f~c~nduse diferenţ~ ~ntre atentatul contra vieţii, pedepsit cu
detenţiune pe viaţ~ sau
~nchisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea obligatorie a
exercit~rii unor drepturi, respectiv infracţiunile intenţionate contra
integrit~ţii corporale, s~n~t~ţii sau libert~ţii, care se sancţioneaz~ cu
pedeapsa prev~zut~ de lege pentru fapta s~v~rşit~, ale c~rei limite
speciale se majoreaz~ cu jum~tate.
C. pen., art. 171: Infracţiuni contra Noul C. pen., art. 408: Infracţiuni
reprezentantului unui stat str~in contra persoanelor care se bucur~
(1) ,nfracţiunile contra vieţii, de protecţie internaţional~
integri (1) Atentatul contra vieţii s~v~rşit
t~ţii corporale, s~n~t~ţii, libert~ţii sau ~mpotriva reprezentantului unui stat
demnit~ţii, s~v~rşite ~mpotriva reprezen str~in sau altei persoane care se
tantului unui stat str~in, se sancţioneaz~ bu cur~ de protecţie ~n conformitate
cu pedeapsa prev~zut~ de lege cu convenţiile internaţionale, aflat~ ~n
pentru fapta s~v~rşit~, al c~rei maxim se mi siune oficial~ ~n Rom~nia, se
spo reşte cu 2 ani. pedep seşte cu detenţiune pe viaţ~ sau
(2) Acţiunea penal~ se pune ~n miş ~nchi soare de la 15 la 25 de ani şi
care la dorinţa exprimat~ de guvernul inter zicerea exercit~rii unor drepturi.
str~in. (2) ,nfracţiunile intenţionate contra
integrit~ţii corporale, s~n~t~ţii sau liber
t~ţii, s~v~rşite ~mpotriva unei persoane
dintre cele menţionate ~n alin. (1),
se sancţioneaz~ cu pedeapsa prev~zut~
de lege pentru fapta s~v~rşit~, ale
c~rei li mite speciale se majoreaz~ cu
jum~tate.
Subtitlul II. Sinteza trăsăturilor comune -
Infrac iuni contra siguran ei statului
Titlul I cuprinde 18 infracţiuni contra siguranţei statului, prin care
se pune ~n pericol sau se aduce atingere siguranţei statului şi
valorilor fundamentale ale acestuia. Caracterul deosebit de grav al
acestora este subliniat şi prin poziţia pe care o au ~n cadrul P~rţii
speciale a Codului penal, poziţie care, cu ocazia elabor~rii noului
Cod penal, a fost reconsiderat~ şi cedat~ infracţiunilor contra
persoanei, infracţiunile contra securit~ţii naţionale fiind incriminate ~n Titlul
X.
I. Obiectul protec iei penale

Obiectul juridic generic, comun tuturor infracţiunilor incriminate ~n
acest titlu, ~l constituie statul cu atributele sale esenţiale: unitatea,
indivizibilitatea, suveranitatea şi independenţa.
Obiectul juridic specific, la unele dintre infracţiuni, se confund~ cu cel
generic (spre exemplu, infracţiunile prev~zute ~n art. 155, art.
156
C. pen.), iar pentru alte infracţiuni, priveşte exclusiv o valoare
social~, legat~ de existenţa statului - relaţiile sociale privind viaţa,
integritatea corporal~ şi s~n~tatea (art. 160 C. pen.), patrimoniul (art.
163 C. pen.), economia naţional~ (art. 165 C. pen.) etc.
Obiectul material, de regul~, lipseşte la infracţiunile contra
siguranţei
statului. Ins~, ~n situaţia unora dintre infracţiuni, valoarea social~
apare materializat~ - spre exemplu, ~n ipoteza infracţiunii prev~zute de
art. 156
C. pen., exist~ un obiect material adiacent, reprezentat de depozite,
in-
stalaţii, nave, aeronave; ~n cazul infracţiunii de atentat care pune ~n
pericol siguranţa statului (art. 160 C. pen.), obiectul material secundar este
corpul persoanei; la infracţiunea prev~zut~ de art. 163 C. pen., actele de
diversiune, obiectul material este reprezentat de unul sau mai multe
dintre bunurile enumerate nelimitativ ~n cuprinsul articolului: uzine,
instalaţii industriale, maşini, c~i de comunicaţie, mijloace de transport,
mijloace de telecomunicaţie, construcţii, produse industriale sau
agricole ori alte bunuri.
II. Subiec ii
Subiectul activ, de regul~, este necircumstanţiat, put~nd s~v~rşi fapta
orice persoan~ (spre exemplu, ~n cazul atentatului care pune ~n
pericol siguranţa statului sau al atentatului contra unei colectivit~ţi). Exist~
unele dintre infracţiuni pentru care este necesar~ o calificare special~ a
f~ptui torului. Astfel, doar cet~ţeanul rom~n sau persoan~ f~r~
cet~ţenie do miciliat~ pe teritoriul statului rom~n poate s~v~rşi infracţiunea
de tr~dare (art. 155 C. pen.), tr~dare prin ajutarea inamicului (art. 156 C.
pen.), tr~ dare prin transmiterea de secrete (art. 157 C. pen.). in situaţia
infracţiuni lor incriminate ~n art. 158 şi art. 159 C. pen., subiect activ poate
fi doar cet~ţeanul str~in ori apatridul care nu domiciliaz~ pe teritoriul
statului rom~n.
Participaţia penal~ este posibil~, de regul~, sub toate formele: coauto
rat, instigare, complicitate. Sunt ~ns~ situaţii ~n care infracţiunea nu poate
fi s~v~rşit~ ~n oricare dintre aceste forme. Spre exemplu, ~n ipoteza
infracţiunii de complot, sunt posibile doar coautoratul şi instigarea, ~ntruc~t
complicitatea este absorbit~ ~n conţinutul infracţiunii consumate. Nu este
1
posibil coautoratul la infracţiunea prev~zut~ de art. 168 C. pen., dac~
fapta este s~v~rşit~ oral, şi nici la infracţiunea de nedenunţare, c~ci obli
gaţia are caracter personal.
Subiectul pasiv principal, ~n situaţia tuturor infracţiunilor, este statul ro
m~n. Exist~ situaţii c~nd pot fi v~t~maţi şi subiecţii pasivi secundari: uni
t~ţile şi instituţiile (art. 157 C. pen.), persoana care ~ndeplineşte o activi
tate important~ de stat sau alt~ activitate public~ important~ (art. 160
C. pen.), colectivitatea (art. 161 C. pen.) etc.
III. Condi ia premisă

Condiţia premis~ variaz~ de la o infracţiune la alta, ~n funcţie de
conţinutul constitutiv al acestora: aflarea statului rom~n ~n stare de r~zboi
(art. 156 C. pen.), existenţa informaţiilor secret de stat sau a unui
document care constituie informaţii secret de stat (art. 157 C. pen.),
preexistenţa unei persoane care ~ndeplineşte o activitate important~
de stat sau o alt~ activitate public~ important~ (art. 160 C. pen.) etc.
Sunt situaţii ~n care nu este necesar~ ~ndeplinirea unei condiţii premis~
pentru existenţa infracţiunii (spre exemplu, art. 155 C. pen. - tr~darea).
IV. Con inutul constitutiv
Latura obiectiv~. Elementul material se poate realiza prin una
sau mai multe acţiuni sau inacţiuni, variind ~n funcţie de conţinutul fiec~rei
in- fracţiuni. Unele dintre infracţiuni pot fi s~v~rşite printr-o singur~ acţiune -
intrarea ~n leg~tur~ (art. 155 C. pen.), altele prin una sau mai multe
acţiuni, prev~zute alternativ de textul articolului - predarea de teritorii,
procurarea de oameni, valori (art. 156 C. pen.), unele infracţiuni se
realizeaz~ fie printr-una sau mai multe acţiuni sau inacţiuni - atentatul (art.
160, art. 161 C. pen.), fie printr-o inacţiune - omisiunea de a denunţa (art.
170 C. pen.).
Urmarea imediat~ principal~, ~n ipoteza tuturor infracţiunilor, este o
stare de pericol pentru securitatea statului şi pentru atributele fundamen-
tale ale statului. Exist~ infracţiuni la care putem distinge şi o urmare ime-
diat~ secundar~ - o stare de pericol pentru viaţa, integritatea corporal~ ori
s~n~tatea persoanei, decesul acesteia (art. 160 C. pen.), o pagub~ ma-
terial~ (art. 163 C. pen.) etc.
Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei, ~n ipoteza tu-
turor infracţiunilor. In situaţia ~n care exist~ o urmare imediat~ secundar~,
leg~tura de cauzalitate trebuie dovedit~ (spre exemplu, art. 163 C. pen.).
Latura subiectiv~. Vinov~ţia se prezint~, de regul~, sub forma inten-
ţiei directe ori indirecte. Uneori, intenţia direct~ este calificat~ prin scop,
spre exemplu, ~n situaţia infracţiunii de tr~dare (art. 155 C. pen.) sau de
complot (art. 167 C. pen.). Exist~ şi infracţiuni care pot fi s~v~rşite at~t cu
intenţie, c~t şi din culp~ (art. 170 C. pen.).
Mobilul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa niciuneia dintre
infracţiunile contra siguranţei statului.
Scopul, cu excepţia infracţiunilor de tr~dare (art. 155 C. pen.) şi
de complot (art. 167 C. pen.), nu prezint~ importanţ~ pentru realizarea
laturii subiective a infracţiunilor incriminate ~n Titlul I.
V. Forme, modalită i, sanc iuni

Forme. Actele preparatorii, conform art. 173 alin. (2) C. pen., sunt
asimilate tentativei şi incriminate ca atare ~n situaţia infracţiunilor
1
prev~zute ~n art. 156, art. 157, art. 159-163, art. 165, art. 166, art. 166 şi
art. 158 C. pen. raportat la infracţiunea de tr~dare prin ajutarea inamicului.
Pentru celelalte
infracţiuni, actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate.
Tentativa infracţiunilor contra siguranţei statului se pedepseşte,
conform art. 173 alin. (1) C. pen., cu excepţia art. 170 C. pen., c~ci
elementul material implic~ o inacţiune şi tentativa nu este posibil~.
Infracţiunea se consum~, de regul~, ~n momentul realiz~rii
elementului material ~n modalitatea prev~zut~ de lege, dat~ la care,
implicit, se produce şi urmarea imediat~, respectiv starea de pericol pentru
securitatea statului.
Modalit~ţi. Din ansamblul incrimin~rilor prev~zute ~n Titlul I, se poate
observa c~ majoritatea infracţiunilor au doar o variant~ agravat~. Sunt
~ns~ şi infracţiuni care, pe l~ng~ forma de baz~, prezint~ şi forme
asi milate (art. 156 C. pen.), atenuate (art. 157, art. 162 C. pen.) sau una
sau mai multe forme agravate (art. 165 C. pen.).
Sancţiunea, la majoritatea infracţiunilor, este detenţiunea pe viaţ~,
alternativ cu ~nchisoarea de la 15 la 25 de ani, la care se adaug ~
pe deapsa complementar~ a interzicerii unor drepturi. Sunt şi infracţiuni
unde limitele de pedeaps~ sunt mai reduse, cum ar fi infracţiunea de
subminare a economiei naţionale (art. 165 C. pen.).
VI. Explica ii de interes practic

Leg~tura cu alte infracţiuni. Av~nd ~n vedere conţinutul constitutiv al
fiec~rei infracţiuni, sunt situaţii frecvente, uneori mai dificil de sesizat, ~n
care aceasta poate intra ~n concurs cu o alta sau poate fi
absorbit~ ~n conţinutul acesteia, delimit~ri pe care leam f~cut cu
ocazia analizei schemei generale a fiec~rei infracţiuni.
1
con form art. 28 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. Urm~rirea penal~ este efectuat~
de c~tre procuror, conform art. 209 alin. (3) C. proc. pen.
VII. Aspecte tranzitorii

Reg~sim acest titlu şi ~n noul Cod penal, ~ns~ sub denumirea ~Infrac
ţiuni contra securit~ţii naţionale", dar plasat la finele P~rţii speciale a
Codului penal - Titlul X. Se p~streaz~ ~n linii mari aceleaşi infracţiuni, ~ns~
cu c~teva modific~ri de natur~ terminologic~ şi sub aspectul conţinutului
constitutiv, pe care leam punctat cu ocazia analizei fiec~rei
infracţiuni. Spre exemplu, noţiunea de ~siguranţa statului" a fost ~nlocuit~
cu sintagma
~securitate naţional~".
Ca elemente de noutate, reg~sim infracţiunea de ~~nalt~ tr~dare", s~
v~rşit~ de c~tre Preşedintele Rom~niei sau de c~tre un alt membru
al Consiliului Superior de Ap~rare a Ţ~rii. A fost introdus~ ~n Codul
penal infracţiunea de constituire de structuri informative ilegale (art.
409 noul C. pen.). In plus, infracţiunea de propagand~ de r~zboi a fost
inclus~ ~n cadrul infracţiunilor contra securit~ţii naţionale (art. 405 noul C.
pen.).
TITLUL II.
INFRAC IUNI CONTRA PERSOANEI
Capitolul I. Infrac iuni contra vie ii, integrită

ii corporale şi sănătă ii
Sec iunea I. Omuciderea
§1. Omorul - art. 174
Art. 174 C. pen.: ~(1) Uciderea unei persoane se pedepseşte cu
~nchisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor
drepturi. (2) Tentativa se pedepseşte".

Obiectul juridic generic este dreptul la viaţ~, drept protejat la nivel
[1]
constituţional , dar şi prin Convenţia pentru ap~rarea drepturilor omului şi
[2]
a libert~ţilor fundamentale . Momentul apariţiei vieţii, de la care
~ncepe
[1]
Art. 22 din Constituţia Rom~niei - Dreptul la viaţ~ şi la integritate fizic~ şi
psihic~: ~(1) Dreptul la viaţ~, precum şi dreptul la integritate fizic~ şi psihic~
ale persoanei sunt garantate".
[2]
Art. 2 - Dreptul la viaţ~: ~(1) Dreptul la viaţ~ al oric~rei persoane este prote
jat prin lege. Moartea nu poate fi cauzat~ cuiva ~n mod intenţionat, dec~t ~n
execu tarea unei sentinţe capitale pronunţate de un tribunal ~n cazul ~n care
infracţiunea este sancţionat~ cu aceast~ pedeaps~ prin lege.
(2) Moartea nu este considerat~ ca fiind cauzat~ prin ~nc~lcarea acestui articol
~n cazurile ~n care aceasta ar rezulta dintro recurgere absolut necesar~ la forţ~:
a) pentru a asigura ap~rarea oric~rei persoane ~mpotriva violenţei ilegale;
b) pentru a efectua o arestare legal~ sau pentru a ~mpiedica evadarea
unei persoane legal deţinute;
c) pentru a reprima, conform legii, tulbur~ri violente sau o insurecţie".
protecţia printr-o norm~ penal~, trebuie stabilit, ~n situaţii atipice, pe baza
unei expertize legale, de la caz la caz. Dreptul la viaţ~ reprezint~ un drept
definitoriu al fiinţei umane, ~ns~şi condiţia exercit~rii tuturor celorlalte
drepturi garantate, un drept individual, ce constituie nucleul dur al tuturor
[1]
celorlalte drepturi .
Obiectul juridic specific se confund~ cu obiectul juridic generic.
Obiectul material const~ ~n corpul persoanei aflate ~n viaţ~ la
momentul s~v~rşirii faptei.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat. Participaţia penal~ este posibil~
sub toate formele: instigare, coautorat, complicitate. lnstigarea presupune
activitatea de determinare a unei persoane ~n vederea s~v~rşirii omorului,
determinare realizat~ prin mijloace variate - de la rug~minţi şi ~ndemnuri,
p~n~ la violenţe şi stimuli financiari. Complicitatea rezid~ ~n ajutorul
material (procurarea armei necesare) sau moral (~ncurajarea acordat~ ~n
momentul s~v~rşirii omorului sau simpla ~nsoţire la locul faptei, ~narmat
cu un pistol, prin care se ~nt~reşte convingerea autorului şi ~ncrederea ~n
pro- priile forţe) oferit ~n vederea s~v~rşirii infracţiunii. Ins~, simpla
prezenţ~ la locul faptei, f~r~ ~nţelegere prealabil~ şi f~r~ ca persoana s~
cunoasc~ ori s~ prevad~ c~ autorul va s~v~rşi un omor, nu constituie
complicitate. Co- autoratul presupune o activitate indivizibil~,
concomitent~, cu intenţia comun~ de a ucide, chiar dac~ doar loviturile
unuia dintre autori sunt letale.
Subiectul pasiv nu este circumstanţiat, put~nd fi orice persoan~ ~n
viaţ~, indiferent de v~rst~, boal~ sau dac~ este viabil~ ori nu. Nu pot
fi subiect pasiv al infracţiunii de omor produsul de concepţie şi nici cadavrul
[~n aceast~ ipotez~ se poate realiza conţinutul constitutiv al infracţiunii de
profanare de morminte (art. 319 C. pen.)].

Latura obiectiv~. Elementul material este reprezentat de uciderea
unei persoane şi const~ ~ntr-o acţiune violent~ ori neviolent~, direct~
(~mpuşcarea) ori indirect~ (punerea de otrav~ ~n b~utura victimei)
sau
~ntr-o inacţiune (atunci c~nd exist~ o obligaţie convenţional~ ori legal~ de
[1]
N.M. VL~DOlU, Protecţia constituţional~ a vieţii, integrit~ţii fizice şi a integri
t~ţii psihice, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2006, p. 43-44.
a acţiona, ~nc~lcat~ - de exemplu: asistenta nu administreaz~
medicamente pacientului, conform dispoziţiilor date de medic).
Urmarea imediat~ const~ ~n decesul victimei. Leg~tura de cauzalitate
~ntre acţiunea ori inacţiunea care constituie elementul material şi urmarea
imediat~ trebuie dovedit~. Nu este obligatoriu s~ existe o cauz~ unic~
pentru a se reţine infracţiunea, ci se pot suprapune şi alte cauze
anterioare (boala victimei), concomitente (dup~ prima lovire, ea este
supus~ altor agresiuni, din partea unor alte persoane, concomitent şi
f~r~ ~nţe- legere prealabil~) ori ulterioare, c~nd peste leziunile produse de
f~ptuitor se suprapun şi alte cauze (tratament medical aplicat cu
~nt~rziere). Se p~streaz~ leg~tura de cauzalitate şi dac~ trece un interval
mai mare de timp ~ntre acţiune/inacţiune şi decesul victimei.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia. lnfracţiunea de omor poate fi
s~v~rşit~ doar cu intenţie direct~ ori indirect~. De regul~, pentru a putea
identifica forma de vinov~ţie, trebuie s~ avem ~n vedere urm~toarele
elemente, privite ~n ansamblu: obiectul folosit pentru a s~v~rşi uciderea
(arm~ de foc, c~r~mid~, scaun), zona vizat~ (trebuie observat dac~ este ori
nu o zon~ vital~ - cutie cranian~, toracic~, abdomen), num~rul şi
intensitatea loviturilor. Fapta este s~v~rşit~ cu intenţie şi ~n cazul ~n care
exist~ o eroare asupra persoanei (error in personam) sau o deviere a
loviturii (aberratio ictus).
Mobilul şi scopul nu prezint~ interes pentru existenţa infracţiunii de
omor ~n varianta simpl~, din art. 174, ci vor fi avute ~n vedere, eventual, la
individualizarea pedepsei. lndiferent de motivul uciderii, ur~, gelozie, inte-
res ori chiar mil~ sau alte sentimente nobile, se va reţine existenţa infrac-
ţiunii de omor.

Forme. Actele preparatorii sunt posibile, ~ns~ nu sunt incriminate (pro-
curarea de instrumente ~n vederea s~v~rşirii faptei). Tentativa este incri-
minat~. Este posibil~ tentativa imperfect~ (~n momentul ~n care f~ptuitorul
doreşte s~ arunce toporul spre victim~, este imobilizat), dar şi cea
perfect~, relativ improprie (mijloacele sunt insuficiente ori
defectuoase). ln- fracţiunea se consum~ ~n momentul producerii urm~rii
imediate, adic~ ~n momentul morţii victimei. lnfracţiunea de omor nu
poate fi s~v~rşit~ ~n form~ continuat~.
Modalit~ţi. lnfracţiunea, aşa cum este ea incriminat~ ~n art. 174
C. pen., reprezint~ forma tipic~ de omor.
Sancţiunea const~ ~n ~nchisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea
unor drepturi.
VII. Explica ii de interes practic
Leg~tura cu alte infracţiuni. Exist~ deseori dificult~ţi ~n a distinge
~ntre infracţiunea de omor şi infracţiunea de loviri sau v~t~m~ri cauzatoare
de moarte (art. 183 C. pen.). Principala deosebire ~ntre cele dou~ infrac-
ţiuni rezid~ ~n forma de vinov~ţie - intenţia ~n ipoteza celei dint~i şi
praeterintenţia, ~n cazul celei de-a doua. Elementele obiective pe
baza c~rora putem face o distincţie ~ntre cele dou~ fapte incriminate sunt
cele anterior enumerate: zona vizat~, obiectul folosit, num~rul şi
intensitatea loviturilor. Aceste elemente sunt esenţiale şi pentru a
distinge ~ntre tentativ~ la infracţiunea omor şi alte infracţiuni contra
integrit~ţii corporale (art. 180-182 C. pen.) atunci c~nd nu se produce
decesul victimei. Pe baza lor se poate clarifica dac~ a existat intenţia de a
ucide sau doar de a s~v~rşi acţiuni violente.
Competenţa de judecat~ aparţine tribunalului, conform art. 27 pct. 1 lit. a)
C. proc. pen. Urm~rirea penal~ este efectuat~, ~n mod obligatoriu,
de c~tre procuror, conform art. 209 alin. (3) C. proc. pen. Pentru
stabilirea cauzelor morţii e nevoie de o expertiz~ medico-legal~.
Potrivit art. 121 alin. (2) şi (3), respectiv art. 125 alin. (2) şi (3) C. pen.,
astfel cum au fost
[1]
modificate şi completate prin Legea nr. 27/2012 , prescripţia nu ~nl~tur~
r~spunderea penal~, respectiv executarea pedepselor principale ~n cazul
infracţiunilor prev~zute la art. 174-176 şi al infracţiunilor intenţionate
urmate de moartea victimei.
VIII. Aspecte tranzitorii

lnfracţiunea de omor este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, ~n art. 188,
~n aceeaşi formulare şi acelaşi conţinut constitutiv.
in plus, spre deosebire de actualul Cod penal care sancţioneaz~ omo-
rul cu aceeaşi pedeaps~ indiferent de motiv, noul Cod penal incrimineaz~
uciderea la cererea victimei, ca variant~ atenuat~ de omor,
re~nscriind astfel reglementarea nu doar pe linia tradiţiei existente ~n
dreptul nostru (art. 468 C. pen. din 1936), ci şi ~n tradiţia majorit~ţii
codurilor europene. Reintroducerea acestui text se impunea ~ns~, ~nainte
de toate, ca urmare a noului regim al circumstanţelor atenuante consacrat
de partea general~. intr-adev~r, dac~ ~n reglementarea actual~,
~mprejurarea avut~ ~n vedere
~n art. 190 noul C. pen. poate fi valorificat~ ca o circumstanţ~ atenuant~
judiciar~, duc~nd astfel la aplicarea unei pedepse sub minimul special, ~n
[1]
M. Of. nr. 180 din 20 martie 2012.
noua reglementare, chiar reţin~nd o atenuant~ judiciar~, pedeapsa
aplicat~ nu se va mai situa obligatoriu sub acest minim. De aceea,
pentru a permite aplicarea unei pedepse care s~ corespund~ gradului
de pericol
[1]
social al acestei fapte, era necesar~ o reglementare legal~ distinct~ .
Prin acest articol, legiuitorul penal rom~n ~şi exprim~ ~n mod
expres atitudinea cu privire la incriminarea eutanasiei, ca form~ atenuat~ a
omorului. Au existat multiple discuţii cu privire la compatibilitatea
eutanasiei cu dreptul la viaţ~, cu demnitatea uman~ şi cu dreptul acesteia
de a dispune de ea ~ns~şi, av~nd ~n vedere c~ eutanasia nu a fost inclus~
printre ex- cepţiile dreptului la viaţ~ şi c~ atitudinea statelor este ~mp~rţit~
~ntre incriminarea şi dezincriminarea eutanasiei, pentru ca, ~n final, s~
se ajung~ la concluzia c~ opţiunea ~ntr-un sens sau altul aparţine
legiuitorului naţional. Din toate datele ce reies din textele
internaţionale ~n materia drepturilor omului, precum şi din practica
instanţelor internaţionale, nimic nu suge-
[2]
reaz~ existenţa unei opinii clar conturate ~ntr-un sens sau altul .
C. pen., art. 174: Omorul Noul C. pen., art. 188: Omorul
(1) Uciderea unei persoane se (1) Uciderea unei persoane se
pe- depseşte cu ~nchisoare de la 10 pe- depseşte cu ~nchisoarea de la 10 la
la 20 de ani şi interzicerea unor 20 de ani şi interzicerea exercit~rii
drepturi. unor drepturi.
(2) Tentativa se pedepseşte. (2) Tentativa se pedepseşte.
Noul C. pen., art. 190: Uciderea la

cererea victimei
Uciderea s~v~rşit~ la cererea ex-
plicit~, serioas~, conştient~ şi repetat~ a
victimei care suferea de o boal~ incura-
bil~ sau de o infirmitate grav~
atestat~ medical, cauzatoare de
suferinţe per- manente şi greu de
suportat, se pedep- seşte cu
~nchisoarea de la unu la 5 ani.
§2. Omorul calificat - art. 175
Art. 175 C. pen.: ~(1) Omorul s~v~rşit ~n vreuna din urm~toarele
~mprejur~ri:
[1]
Expunere de motive la Proiectul noului Cod penal, p. 35.
[2]
N.M. VL~DOIU, op. cit., p. 20-21.
a) cu premeditare;
b) din interes material;
c) asupra soţului sau unei rude apropiate;
d) profit~nd de starea de neputinţ~ a victimei de a se ap~ra;
e) prin mijloace ce pun ~n pericol viaţa mai multor persoane;
f) ~n leg~tur~ cu ~ndeplinirea ~ndatoririlor de serviciu sau publice
ale victimei;
g) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urm~rire sau
arestare, ori de la executarea unei pedepse;
h) pentru a ~nlesni sau a ascunde s~v~rşirea altei infracţiuni;
i) ~n public,
se pedepseşte cu ~nchisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor
drepturi.
(2) Tentativa se pedepseşte".

Obiectul juridic generic este dreptul la viaţ~. Obiectul juridic specific se
confund~ cu obiectul juridic generic. Obiectul material const~ ~n
corpul persoanei ~n viaţ~, la momentul s~v~rşirii faptei.
III. Elemente circumstan iale

Infracţiunea de omor calificat este construit~ pe conţinutul juridic al in-
fracţiunii de omor, singura deosebire dintre cele dou~ fiind elementele cir-
cumstanţiale din cuprinsul art. 175 C. pen., astfel c~ ni se pare inutil s~ re-
lu~m explicaţiile oferite anterior asupra conţinutului constitutiv al omorului,
ci ne vom opri cu c~teva explicaţii asupra elementelor circumstanţiale.
Este important de precizat c~ pluralitatea de elemente circumstanţiale
nu constituie un concurs de infracţiuni, ci o infracţiune unic~, ~ns~ ele vor fi
avute ~n vedere la individualizarea pedepsei.
a) Omorul comis cu premeditare
Nu exist~ o definiţie legal~ a premedit~rii. Stricto sensu, ea presupune o
simpl~ chibzuire asupra faptei. Doctrina a identificat trei condiţii necesare
pentru existenţa premedit~rii:
- adoptarea hot~r~rii infracţionale şi chibzuirea asupra acesteia
(acte de preg~tire moral~),
- exteriorizarea rezoluţiei infracţionale prin acte de preg~tire
material~,
- o anumit~ perioad~ de timp ~ntre adoptarea rezoluţiei infracţionale
şi punerea ei ~n executare, suficient~ ~nc~t aceasta s~ permit~ at~t chib-
zuirea, c~t şi realizarea unor acte preg~titoare.
Premeditarea este o circumstanţ~ personal~, care nu se r~sfr~nge, de
regul~, asupra participanţilor. ins~, atunci c~nd aceştia ajut~ la preg~tirea
faptei, chibzuiesc al~turi de autor, se va reţine circumstanţa, devenit~
real~, şi pentru ei.
Se reţine starea de premeditare şi ~n caz de error in personam şi
aberratio ictus.
Este posibil~ coexistenţa omorului cu premeditare cu reţinerea st~rii de
provocare.
Noul Cod penal p~streaz~ acest element circumstanţial.
b) Omorul comis din interes material
Se reţine atunci c~nd f~ptuitorul urm~reşte s~ obţin~ direct şi pe cale
aparent legal~ un avantaj patrimonial: neplata unei creanţe,
dob~ndirea unei moşteniri etc. Este irelevant pentru existenţa infracţiunii
dac~ avan- tajul a fost obţinut, important este s~ se stabileasc~ dac~ a fost
urm~rit ori nu de c~tre f~ptuitor.
Interesul material constituie scopul avut ~n vedere ~n momentul s~v~r-
şirii faptei, iar nu mobilul, ~ntruc~t, chiar dac~ ucide din l~comie ori din al-
truism, important este ceea ce s-a urm~rit prin aceast~ fapt~,
rezultatul prefigurat de autor. Nu se reţine acest element circumstanţial
dac~ la baza omorului au stat alte interese şi doar accidental s-a obţinut
un avantaj patrimonial.
Este necesar s~ se fac~ o distincţie ~ntre omor calificat din
interes material şi omor deosebit de grav comis ~n scopul s~v~rşirii ori
ascunderii unei t~lh~rii sau piraterii. in ipoteza omorului calificat, f~ptuitorul
intr~ ulterior, dup~ o perioad~, pe cale aparent legal~, ~n posesia
bunului/folosului, iar ~n situaţia omorului deosebit de grav, folosul se
obţine concomitent cu uciderea persoanei ori imediat dup~.
Suntem ~n ipoteza unei circumstanţe personale, care nu se r~sfr~nge
asupra participanţilor, cu excepţia situaţiei ~n care aceştia au acţionat ~n
vederea aceluiaşi avantaj material.
Se reţine aceste element circumstanţial şi ~n caz de error in personam
ori aberratio ictus.
c) Omorul comis asupra soţului sau unei rude apropiate
Acest element circumstanţial se particularizeaz~ printr-o calitate spe-
cial~ a subiecţilor, at~t activ, c~t şi pasiv, ~n momentul s~v~rşirii infracţiunii
de omor - calitatea de soţ, respectiv de rud~ apropiat~. Calitatea de soţ
trebuie s~ rezulte din ~ncheierea valabil~ a unei c~s~torii şi subzist~ chiar şi
atunci c~nd soţii sunt desp~rţiţi ~n fapt, p~n~ ~n momentul
pronunţ~rii unei hot~r~ri definitive de desfacere a c~s~toriei. Calitatea de
rud~ apro piat~ rezult~ din art. 149 C. pen.: ascendenţi, descendenţi, fraţii
şi surorile, copiii acestora şi persoanele devenite rude prin adopţie.
Atunci c~nd se reţine art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen. nu se mai reţine
[1]
circumstanţa agravant~ de la art. 75 alin. (1) lit. b) C. pen.
Calitatea de soţ sau rud~ apropiat~ este o circumstanţ~ personal~,
care nu se r~sfr~nge aspra participanţilor şi care trebuie s~ fie cunoscut~
de c~tre f~ptuitor ~n momentul s~v~rşirii faptei.
in caz de error in personam şi aberratio ictus se va reţine infracţiunea
de omor simplu.
Noul Cod penal nu mai p~streaz~ acest element circumstanţial la in
fracţiunea de omor calificat, ci a fost introdus un nou text - art. 199: ~Vio
lenţa ~n familie" - care incrimineaz~ violenţele asupra membrilor familiei,
printre care şi omorul calificat.
d) Omorul comis profit~nd de starea de neputinţ~ a victimei de a
se ap~ra
F~ptuitorul s~v~rşeşte omorul profit~nd de vulnerabilitatea victimei, de
imposibilitatea ei de a reacţiona. Victima se afl~ ~n incapacitatea fizic~ ori
psihic~ de a se ap~ra. Suntem ~n prezenţa acestui element circumstanţial
agravant atunci c~nd subiectul pasiv este un noun~scut sau, din contr~, o
persoan~ ~naintat~ ~n v~rst~; atunci c~nd victima se afl~ ~ntro stare
de intoxicare cu alcool sau ~n stare de somn ori hipnoz~.
Este important de reţinut c~ nu f~ptuitorul aduce victima ~n stare
de
neputinţ~, ci aceast~ imposibilitate de ap~rare preexist~ şi el doar profit~
de ea pentru aşi facilita executarea hot~r~rii infracţionale. in plus, f~ptui
torul trebuie s~ cunoasc~ starea ~n care se afl~ victima.
Starea de neputinţ~ a victimei de a se ap~ra este o circumstanţ~ real~,
care se r~sfr~nge asupra participanţilor, ~n m~sura ~n care au cunoscuto.
Noul Cod penal nu mai reţine acest element circumstanţial ~n
conţi nutul infracţiunii de omor calificat, ci acesta a fost prev~zut ca o
circum stanţ~ agravant~ general~.
e) Omorul comis prin mijloace care pun in pericol via ţa mai
multor persoane
[1]
I.C.C.J., Secţiile Unite, Decizia nr. IV/2005: ~in cazul infracţiunii de
omor calificat prev~zute de art. 174 alin. (1), raportat la art. 175 alin. (1) lit. c) din
Codul penal, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 75 alin. (1) lit. b) din acelaşi cod
privind circumstanţa agravant~ ce se refer~ la s~v~rşirea infracţiunii «prin violenţe
asupra membrilor familiei»" (M. Of. nr. 15 din 9 ianuarie 2006).
Uciderea se realizeaz~ prin mijloace care sunt apte s~ pun~ ~n pericol
viaţa mai multor persoane, f~r~ ca prin folosirea acestora s~ se şi produc~
decesul mai multor victime. Se reţine acest element circumstanţial atunci
c~nd pentru ~ndeplinirea hot~r~rii infracţionale autorul foloseşte rafale de
arm~ automat~, pune otrav~ ~ntr-o f~nt~n~, d~ foc la o cas~ cu mai multe
apartamente etc.
Pentru a fi ~n prezenţa omorului calificat ~n aceast~ variant~, trebuie ca
prin utilizarea mijloacelor amintite s~ se produc~ decesul unei singure
persoane. Dac~ sunt ucise mai multe victime, atunci se va reţine omorul
deosebit de grav [art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen.] asupra a dou~ sau mai
multor persoane. Dac~, ~n schimb, nici persoana vizat~ nu decedeaz~, se
va reţine tentativa la omor calificat [art. 175 alin. (1) lit. e) C. pen.].
Aceast~ ~mprejurare agravant~ constituie o circumstanţ~ real~, care se
r~sfr~nge asupra participanţilor care au cunoscut-o.
Noul Cod penal nu mai reţine acest element circumstanţial ~n
conţi- nutul infracţiunii de omor calificat, ci acesta a fost prev~zut ca o
circum- stanţ~ agravant~ general~.
f) Omorul comis ~n leg~tur~ cu ~ndeplinirea ~ndatoririlor de
serviciu sau publice ale victimei
Autorul s~v~rşeşte infracţiunea de omor asupra victimei din motive
care se afl~ ~n str~ns~ leg~tur~ cu ~ndatoririle de serviciu ori publice ale
acesteia: nemulţumire, r~zbunare.
Omorul poate fi s~v~rşit at~t ~n timpul serviciului, c~t şi ~n
timpul liber, esenţial fiind doar ca fapta s~ aib~ leg~tur~ cu atribuţiile de
serviciu. Altfel spus, dac~ fapta de omor se consum~ ~n timpul serviciului,
dar este realizat~ din alte motive - interes material, gelozie, ur~ -, nu se va
reţine omor calificat
~n aceast~ variant~ agravat~. In plus, pentru reţinerea acestui
element circumstanţial trebuie ca victima s~ nu dep~şeasc~ limitele
atribuţiilor sale. Altfel, se va reţine infracţiunea de omor simplu - art. 174
alin. (1) C. pen.
Subiectul pasiv este, de regul~, un funcţionar, situaţie ~n care infrac-
ţiunea de ultraj este absorbit~ ~n infracţiunea de omor calificat prev~zut~
de lit. f). Dac~ victima este magistrat, poliţist, jandarm, militar, se va reţine
infracţiunea de omor deosebit de grav, prev~zut~ de art. 176 alin. (1) lit. f)
C. pen.
Dac~ se reţine acest element circumstanţial şi fapta ar fi s~v~rşit~
dintr-un motiv josnic, spre exemplu din r~zbunare, nu se va mai reţine şi
circumstanţa agravant~ general~ legal~, prev~zut~ de art. 75 alin. (1)
[1]
lit. d) C. pen.
[1]
Art. 75 lit. d) C. pen.: ~s~v~rşirea infracţiunii din motive josnice".
Noul Cod penal nu mai reţine acest element circumstanţial, ci a
fost inclus, ca variant~ agravat~, ~n conţinutul infracţiunii de ultraj.
g) Omorul comis pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe
altul de la urm~rire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse
Omorul calificat ~n aceast~ variant~ are, pe l~ng~ obiectul juridic
special principal - dreptul la viaţ~ -, şi un obiect juridic special adiacent -
relaţiile sociale legate de ~nf~ptuirea justiţiei.
Fapta trebuie s~ fie s~v~rşit~ cu intenţie direct~ calificat~ prin scopul
de a se sustrage sau de a sustrage pe altul de la urm~rire, arestare sau de
la executarea unei pedepse. Scopul trebuie doar s~ fie urm~rit de c~tre
autor, nu neap~rat atins.
Dac~ subiectul pasiv al omorului este un magistrat, poliţist,
jandarm, militar, ~ncadrarea juridic~ va fi aceea de omor calificat şi omor
deosebit de grav [art. 174 alin. (1), raportat la art. 175 alin. (1) lit.
g), raportat la art. 176 alin. (1) lit. f) C. pen.].
Noul Cod penal p~streaz~ acest element circumstanţial, ~ntr-o for-
mulare uşor modificat~.
h) Omorul comis pentru a ~nlesni sau ascunde s ~v~rşirea
altei infracţiuni
Aceast~ variant~ a omorului se poate s~v~rşi ~n dou~ ipoteze.
Prima ipotez~ presupune c~ omorul este comis pentru a ~nlesni s~v~r-
şirea unei alte infracţiuni. Omorul apare ca infracţiune-mijloc. in aceast~
situaţie, infracţiunea are şi un obiect juridic adiacent, identic cu
obiectul juridic al infracţiunii-scop.
A doua ipotez~ presupune ca omorul s~ fie s~v~rşit pentru a ascunde
s~v~rşirea unei alte infracţiuni. Obiectul juridic adiacent ~l reprezint~
relaţiile sociale privind ~nf~ptuirea justiţiei.
in ambele ipoteze, poate fi vorba de orice infracţiune pe care omorul o
as-
cunde sau o ~nlesneşte, mai puţin infracţiunea de t~lh~rie/piraterie, situaţie
~n care s-ar reţine omorul deosebit de grav [art. 176 alin. (1) lit. d) C.
pen.].
Pentru a se reţine acest element circumstanţial, nu trebuie
ca
infracţiunea-scop s~ se fi s~v~rşit, ci doar ca autorul omorului s~ fi avut ~n
vedere acest scop.
Acest element agravant este o circumstanţ~ personal~, care nu se
r~sfr~nge asupra celorlalţi participanţi dec~t ~n ipoteza ~n care toţi
au acţionat ~n considerarea aceluiaşi scop.
i) Omorul comis ~n public
Omorul s~v~rşit ~n public, aşa cum rezult~ din art. 152 lit. a)-d) C. pen.,
este omorul s~v~rşit ~n una dintre urm~toarele ipoteze:
a) omorul comis ~~ntr-un loc care prin natura sau destinaţia lui este tot-
deauna accesibil publicului, chiar dac~ nu este prezent~ nicio persoan~"
(spre exemplu, ~n parc, ~n gar~, piaţ~ etc.);
b) omorul comis ~~n orice alt loc accesibil publicului, dac~ sunt de faţ~
dou~ sau mai multe persoane" (magazin, şcoal~, teatru);
c) omorul comis ~ntr-un ~loc neaccesibil publicului, cu intenţia ~ns~ ca
fapta s~ fie auzit~ sau v~zut~ şi dac~ acest rezultat s-a produs faţ~
de dou~ sau mai multe persoane", alte persoane dec~t victimele
infracţiunii (birou, locuinţ~ privat~);
d) omorul comis ~~ntr-o adunare sau reuniune de mai multe persoane,
cu excepţia reuniunilor care pot fi considerate c~ au caracter de familie,
datorit~ naturii relaţiilor dintre persoanele participante".
Noul Cod penal nu mai reţine acest element circumstanţial.
IV. Forme, modalită i, sanc iuni

Forme. Actele preparatorii sunt posibile, ~ns~ nu sunt incriminate. Ten-
tativa este incriminat~. Sunt posibile tentativa ~ntrerupt~ şi cea
perfect~ relativ improprie. Infracţiunea se consum~ ~n momentul morţii
victimei.
Modalit~ţi. Infracţiunea de omor calificat reprezint~ o variant~ agra-
vat~ a omorului, a c~rei periculozitate creşte datorit~ elementelor circum-
stanţiale pe care se grefeaz~.
Sancţiunea const~ ~n ~nchisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea
unor drepturi.
V. Explica ii de interes practic

Leg~tura cu alte infracţiuni. Exist~, deseori, dificult~ţi ~n a
distinge
~ntre infracţiunea de omor calificat şi infracţiunea de omor deosebit
de grav, ~ns~ aceste situaţii se clarific~ dup~ distincţiile anterior f~cute.
C. proc. pen. Urm~rirea penal~ este efectuat~, ~n mod obligatoriu, de c~-
tre procuror, conform art. 209 alin. (3) C. proc. pen. Pentru stabilirea cau-
zelor morţii este nevoie de o expertiz~ medico-legal~. Potrivit art.
121 alin. (2) şi (3), respectiv art. 125 alin. (2) şi (3) C. pen., astfel cum au
fost modificate şi completate prin Legea nr. 27/2012 (M. Of. nr. 180
din 20 martie 2012), prescripţia nu ~nl~tur~ r~spunderea penal~, respectiv
executarea pedepselor principale ~n cazul infracţiunilor prev~zute la art.
174-176 şi al infracţiunilor intenţionate urmate de moartea victimei.
VI. Aspecte tranzitorii
Noul Cod penal incrimineaz~ doar omorul calificat, ~n conţinutul c~ruia
au fost grupate elementele circumstanţiale ale omorului calificat şi
ale omorului deosebit de grav, except~nd pe acelea care au fost
~nl~turate ori incriminate ~n conţinutul altui text de lege.
C. pen., art. 175: Omorul calificat Noul C. pen., art. 189: Omorul
(1) Omorul s~v~rşit ~n vreuna din calificat
urm~toarele ~mprejur~ri: (1) Omorul s~v~rşit ~n vreuna dintre
a) cu premeditare; urm~toarele ~mprejur~ri:
b) din interes material; a) cu premeditare;
c) asupra soţului sau unei rude apro- b) din interes material;
piate; c) pentru a se sustrage ori pentru a
d) profit~nd de starea de sustrage pe altul de la tragerea la r~s-
neputinţ~ pundere penal~ sau de la executarea
a victimei de a se ap~ra; unei pedepse;
e) prin mijloace ce pun ~n d) pentru a ~nlesni sau a
pericol viaţa mai multor persoane; ascunde s~v~rşirea altei infracţiuni;
f) ~n leg~tur~ cu ~ndeplinirea e) de c~tre o persoan~ care a
~ndatoririlor de serviciu sau publice mai comis anterior o infracţiune de
ale victimei; omor sau o tentativ~ la infracţiunea de
g) pentru a se sustrage ori pentru a omor;
sustrage pe altul de la urm~rire sau f) asupra a dou~ sau mai multor
arestare, ori de la executarea unei pe- persoane;
depse; g) asupra unei femei gravide;
h) pentru a ~nlesni sau a h) prin cruzimi,
ascunde s~v~rşirea altei infracţiuni; se pedepseşte cu detenţiune pe via-
i) ~n public, ţ~ sau ~nchisoare de la 15 la 25 de ani
se pedepseşte cu ~nchisoare de la şi interzicerea exercit~rii unor drepturi.
15 la 25 de ani şi interzicerea unor (2) Tentativa se pedepseşte.
drepturi.
(2) Tentativa se pedepseşte.
§3. Omorul deosebit de grav - art. 176
Art. 176 C. pen.: ~(1) Omorul s~v~rşit ~n vreuna din urm~toarele
~mprejur~ri:
a) prin cruzimi;
b) asupra a dou~ sau mai multor persoane;
c) de c~tre o persoan~ care a mai s~v~rşit un omor;
d) pentru a s~v~rşi sau a ascunde s~v~rşirea unei t~lh~rii sau piraterii;
e) asupra unei femei gravide;
f) asupra unui magistrat, poliţist, jandarm ori asupra unui militar,
~n timpul sau ~n leg~tur~ cu ~ndeplinirea ~ndatoririlor de serviciu sau
publice ale acestora,
g) de c~tre un judec~tor sau procuror, poliţist, jandarm sau militar, ~n
timpul sau ~n leg~tur~ cu ~ndeplinirea ~ndatoririlor de serviciu sau publice
ale acestora,
se pedepseşte cu detenţiune pe viaţ~ sau cu ~nchisoare de la 15 la 25
de ani şi interzicerea unor drepturi.

Obiectul juridic generic este dreptul la viaţ~. Obiectul juridic specific se
confund~ cu obiectul juridic generic. Obiectul material const~ ~n
corpul persoanei ~n viaţ~ la momentul s~v~rşirii faptei.
III. Elemente circumstan iale

Infracţiunea de omor deosebit de grav, la fel ca şi omorul calificat, este
construit~ pe conţinutul juridic al infracţiunii de omor, singura
deosebire dintre cele dou~ fiind elementele circumstanţiale din
cuprinsul art. 176
C. pen., astfel c~ ni se pare inutil s~ relu~m explicaţiile oferite
anterior
asupra conţinutului constitutiv al omorului, ci ne vom opri cu c~teva
explicaţii asupra elementelor circumstanţiale.
Este important de precizat c~ pluralitatea de elemente circumstanţiale
nu constituie un concurs de infracţiuni, ci o infracţiune unic~, ~ns~ ele vor fi
in plus, ~n caz de pluralitate de elemente circumstanţiale specifice at~t
omorului calificat, c~t şi celui deosebit de grav, va fi vorba de un
omor calificat şi deosebit de grav.
a) Omorul comis prin cruzimi
Noţiunea de cruzimi nu este explicat~ ~n lege. Doctrina subliniaz~, ~n
schimb, c~ ~n ipoteza cruzimilor este vorba de utilizarea unor metode şi
procedee feroce, de o intensitate ridicat~, care s~ conduc~ la o chinuire
suplimentar~ a victimei, fizic~ sau psihic~ (30 de lovituri de cuţit, uciderea
copilului ~n faţa familiei etc.). Actele de cruzime pot fi de natur~ a provoca
victimei suferinţe fizice - prelungite ~n timp, prin flagelare, arsuri sau
combustion~ri totale, smulgerea p~rului sau a unghiilor, zdrobirea globilor
oculari, secţionarea parţial~ sau total~ a unor p~rţi ori zone nevitale ale
corpului ş.a. - sau suferinţe psihice - prin obligarea victimei, de pild~, de a
asista la maltratarea ori violarea unei persoane faţ~ de care aceasta
nutreşte sentimente de afecţiune -, dar, cel mai adesea, suferinţele sunt de
[1]
ambele tipuri .
Actele de cruzime trebuie s~ existe ~nainte de producerea
decesului sau ~nainte ca f~ptuitorul s~ cunoasc~ decesul victimei.
in practica fostului Tribunal Suprem g~sim frecvent definit~
noţiunea de cruzimi prin elemente precum suferinţele fizice provocate
victimei (altele dec~t acelea inerente oric~rei acţiuni de ucidere), impactul
pe care modul de comitere a faptei ~l are asupra victimei, ferocitatea
autorului, sentimentul de oroare produs ~n r~ndul opiniei publice.
Dac~ fapta se ~ncadreaz~ ~n art. 176 alin. (1) lit. a), nu se mai poate
reţine circumstanţa agravant~ general~ prev~zut~ de art. 75 alin. (1) lit. b)
[2]
C. pen.
Aceasta este o circumstanţ~ real~, care se r~sfr~nge asupra
tuturor participanţilor care au cunoscuto ori au prev~zuto.
Noul Cod penal p~streaz~ aceast~ circumstanţ~, ~ns~ ~n conţinutul
omorului calificat [art. 189 alin. (1) lit. h)].
b) Omorul comis asupra a dou~ sau mai multor persoane
Acest element circumstanţial presupune un subiect pasiv const~nd
~ntro pluralitate de victime. in ceea ce priveşte elementul material, acesta
se realizeaz~ prin una sau mai multe acţiuni, s~v~rşite ~n aceeaşi
~mprejurare sau cu aceeaşi ocazie.
Sub aspect subiectiv, vinov~ţia ~mbrac~ forma intenţiei directe ori
indirecte ~ndreptate asupra a dou~ sau mai multor persoane şi, pentru a
se reţine infracţiunea consumat~ de omor ~n aceast~ variant~, rezultatul
trebuie s~ constea ~n decesul a cel puţin dou~ victime. Dac~ niciuna dintre
persoanele vizate nu decedeaz~, atunci se reţine tentativa la infracţiunea
de omor deosebit de grav [art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen.]. Dac ~
dece deaz~ doar una dintre persoanele vizate, atunci se va reţine o
singur~ infracţiune consumat~ de omor - simplu, calificat, deosebit de grav
- ~n concurs cu o tentativ~ la omor - simplu, calificat, deosebit de grav -,
f~r~ ca agravanta prev~zut~ de art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. s~ se
mai
[3]
reţin~ . Dac~ intenţia de a ucide este ~ndreptat~ ~mpotriva a trei sau mai
multor persoane şi decedeaz~ doar dou~, se va reţine o singur~
[1]
GH. DIACONESCU, C. DUVAC, op. cit., p. 95.
[2]
Art. 75 lit. b) C. pen.: ~s~v~rşirea faptei prin acte de cruzime".
[3]
I.C.C.J., Secţiile Unite, Decizia nr. V/2006: ~Actele de violenţ~ cu intenţia de
a ucide, s~v~rşite ~n aceeaşi ~mprejurare asupra a dou~ persoane, dintre care una
a decedat, constituie at~t infracţiunea de omor - simplu, calificat sau deosebit de
grav - comis~ asupra unei singure persoane, c~t şi tentativa de omor, dup~ caz,
simplu, calificat sau deosebit de grav, aflate ~n concurs. Agravanta prev~zut~ ~n
art. 176 alin. (1) lit. b) din Codul penal nu este aplicabil~ ~n cazul faptelor men
ţionate" (M. Of. nr. 492 din 7 iunie 2006).
infracţiune de omor deosebit de grav, prev~zut~ de art. 176 alin. (1) lit. b)
C. pen.
Aceasta este o circumstanţ~ personal~, care se r~sfr~nge asupra
participanţilor doar ~n m~sura ~n care aceştia au acţionat cu acelaşi scop.
Noul Cod penal p~streaz~ aceast~ circumstanţ~, ~ns~ ~n conţinutul
omorului calificat [art. 189 alin. (1) lit. f)].
c) Omorul comis de c~tre o persoan~ care a mai s~v~rşit un omor
F~ptuitorul s~v~rşeşte, ca autor, instigator, complice, dou~ infracţiuni
de omor, ~n forma consumat~ ori tentat~, ~n ~mprejur~ri diferite şi
la un interval mai mare de timp ~ntre cele dou~ infracţiuni, spre
deosebire de ipoteza prev~zut~ anterior la lit. b). Acest element
circumstanţial are ~n vedere doar infracţiuni de omor simplu, calificat ori
deosebit de grav, nu infracţiuni de pruncucidere, t~lh~rie ori viol urmate de
moartea victimei şi altele de acest gen.
Este important ca pentru prima infracţiune s~ nu fi intervenit o cauz~
care ~nl~tur~ caracterul penal. In schimb, nu are nicio relevanţ~ dac~ pen-
tru prima fapt~ a intervenit o cauz~ care ~nl~tur~ r~spunderea penal~
(prescripţia, amnistia), s-a ~mplinit termenul de reabilitare, a fost condam-
nat ori nu. In cazul s~v~rşirii omorului ~n aceast~ ipotez~, se va
reţine existenţa concursului de infracţiuni sau a recidivei.
Aceasta este o circumstanţ~ personal~, care nu se r~sfr~nge asupra
participanţilor.
Noul Cod penal p~streaz~ acest element circumstanţial [art. 189 alin.
(1) lit. e)], dar, pentru a pune cap~t divergenţelor din doctrin~, se
precizeaz~ expres c~ primul termen al recidivei trebuie s~ fie un omor sau
o tentativ~ la omor.
d) Omorul comis pentru a s~v~rşi sau a ascunde s~v~rşirea
unei t~lh~rii sau piraterii
Acest element circumstanţial apare ca un corespondent al art. 175
alin. (1) lit. h), particularizat pentru infracţiunile de t~lh~rie ori
piraterie, av~nd ~n vedere gradul ridicat de periculozitate al acestora.
Aceast~ variant~ a omorului se poate s~v~rşi ~n dou~ ipoteze.
Prima ipotez~ presupune c~ omorul este comis pentru a s~varşi o
infracţiune de t~lh~rie ori piraterie. Omorul este infracţiunea-mijloc şi
t~lh~ria sau pirateria este infracţiunea-scop. In aceast~ situaţie, ~n afar~
de obiectul juridic principal - dreptul la viaţ~ -, exist~ şi un obiect juridic
secundar - relaţiile patrimoniale. Infracţiunea-scop nu trebuie s~ fie s~v~r-
şit~, ci doar trebuie s~ reprezinte scopul comiterii omorului, ~n momentul
consum~rii acestuia.
A doua ipotez~ presupune c~ omorul este comis pentru a ascunde s~-
v~rşirea unei t~lh~rii sau piraterii. Nu are relevanţ~ dac~ s-a atins scopul
sau nu şi nici dac~ autorul omorului este acelaşi cu autorul t~lh~riei
ori pirateriei. Şi ~n aceast~ situaţie exist~ un obiect juridic adiacent -
relaţiile privind ~nf~ptuirea justiţiei.
Dac~ scopul ~n vederea c~ruia a fost comis omorul a fost atins, atunci
se va reţine concurs ~ntre infracţiunea de omor [art. 176. alin. (1)
lit. d) C. pen.] şi t~lh~rie ori piraterie [art. 211, respectiv art. 212 C. pen.].
Aşa cum am precizat anterior, trebuie s~ se fac~ o distincţie ~ntre omor
calificat din interes material şi omor deosebit de grav comis ~n
scopul s~v~rşirii ori ascunderii unei t~lh~rii sau piraterii. In ipoteza
omorului calificat, f~ptuitorul intr~ ulterior, dup~ o perioad~, pe cale aparent
legal~,
~n posesia bunului/folosului, iar ~n situaţia omorului deosebit de
grav,
folosul se obţine ~n aceleaşi ~mprejur~ri cu uciderea persoanei. Dac~ se
reţine existenţa uneia dintre infracţiuni, nu se mai reţine cealalt~.
De asemenea, exist~ dificult~ţi de ~ncadrare atunci c~nd trebuie s~ se
disting~ ~ntre omor deosebit de grav [art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen.] şi t~l-
h~rie urmat~ de moartea victimei [art. 211 alin. (3) C. pen.], dificult~ţi care
pot fi ~nl~turate pe baza unor elemente subiective - intenţia de a ucide,
respectiv de a fura -, dar şi obiective - zona vizat~, obiectul folosit, nu-
m~rul şi intensitatea loviturilor. Spre exemplu, lovirea unei persoane cu un
cuţit ~n abdomen, urmat~ de deposedarea ei de banii din sacou ~ntruneşte
conţinutul constitutiv al infracţiunii de omor deosebit de grav - art.
176 alin. (1) lit. d) C. pen.
Aceasta este o circumstanţ~ personal~, care nu se r~sfr~nge asupra
celorlalţi participanţi, cu excepţia situaţiei ~n care toţi participanţii au avut
~n vedere acelaşi
scop.
Noul Cod penal nu mai prevede acest element circumstanţial, av~nd ~n
vedere c~ dispare practic omorul deosebit de grav, iar la omorul calificat se
menţine acel element circumstanţial de la actualul art. 175 alin. (1) lit. h),
distincţia fiind inutil~.
e) Omorul comis asupra unei femei gravide
Acest element circumstanţial se particularizeaz~ printr-un subiect pasiv
calificat - femeia gravid~. Starea de graviditate (real~), indiferent de evo-
luţia ei, dac~ e tipic~ sau nu ori dac~ produsul de concepţie va fi sau nu
viabil, trebuie s~ existe ~n momentul s~v~rşirii omorului şi autorul trebuie
s~ o cunoasc~, prin orice mijloace, obiective (aparenţa fizic~ o indic~) sau
subiective (i s-a spus acest lucru). Altfel, se va reţine omor simplu
(art. 174 C. pen.).
Trebuie f~cut~ distincţia ~ntre omorul deosebit de grav [art. 176 alin. (1)
lit. e)] şi avortul urmat de moartea victimei [art. 185 alin. (3) C. pen.]. Din
punct de vedere subiectiv, omorul ~n aceast~ variant~ se comite cu
intenţie, iar avortul urmat de moartea victimei cu praeterintenţie. in ceea ce
priveşte elementul material ~n ipoteza omorului, acesta se realizeaz~
printr-o acţiune de ucidere ~ndreptat~ ~mpotriva femeii gravide, iar produ-
sul de concepţie este afectat doar indirect, ~n schimb, ~n situaţia avortului
~n varianta agravat~, elementul material se realizeaz~ printr-o acţiune de
~ntrerupere a cursului sarcinii ~ndreptat~ direct asupra produsului de
concepţie şi doar indirect, din culp~, intervine moartea femeii ~ns~rcinate.
Aceasta este o circumstanţ~ real~ şi nu se reţine ~n caz de error
in personam sau aberratio ictus.
Noul Cod penal reţine acest element circumstanţial ~n ipoteza omorului
calificat [art. 189 alin. (1) lit. g)].
f) Omorul comis asupra unui magistrat, poliţist, jandarm ori
asupra unui militar, ~n timpul sau ~n leg~tur~ cu ~ndeplinirea
~ndatori rilor de serviciu sau publice ale acestora
Şi acest element circumstanţial se particularizeaz~ tot prin calificarea su-
biectului pasiv - magistrat, poliţist, jandarm, militar -, calificare care se rea-
lizeaz~ conform legilor de organizare a profesiei. in plus, mai trebuie
~n- deplinite dou~ condiţii alternative: omorul trebuie s~ fie s~v~rşit ~n
timpul ~n- deplinirii ~ndatoririlor de serviciu (indiferent de motiv) sau ~n
leg~tur~ cu ~n- deplinirea acestora (~n timpul serviciului sau ~n afara
acestuia, dar dintr-un motiv care are leg~tur~ cu ~ndatoririle de serviciu -
r~zbunare, nemulţumire).
Infracţiunea de ultraj este absorbit~ ~n conţinutul omorului, astfel c~ nu
se poate reţine concursul ~ntre aceste dou~ infracţiuni.
Este o circumstanţ~ real~, care se r~sfr~nge asupra participanţilor care
au s~v~rşit fapta ~n aceleaşi condiţii.
Noul Cod penal nu mai reţine acest element circumstanţial ~n cadrul in-
fracţiunii de omor, ci ca o variant~ agravat~ a infracţiunii de ultraj (art. 275)
[1]
.
g) Omorul comis de c~tre un judec~tor sau procuror,
poliţist, jandarm sau militar, ~n timpul sau ~n leg~tur~ cu
~ndeplinirea ~ndato ririlor de serviciu sau publice ale acestora
[1]
Noul Cod penal, art. 257 - Ultrajul: ~(1) Ameninţarea s~v~rşit~ nemijlocit sau
prin mijloace de comunicare direct~, lovirea sau alte violenţe, v~t~marea
corporal~, lovirile sau v~t~m~rile cauzatoare de moarte ori omorul s~v~rşite
~mpotriva unui funcţionar public care ~ndeplineşte o funcţie ce implic~ exerciţiul
autorit~ţii de stat, aflat ~n exercitarea atribuţiilor de serviciu sau ~n leg~tur~
cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţioneaz~ cu pedeapsa prev~zut~ de
lege pentru acea infracţiune, ale c~rei limite speciale se majoreaz~ cu o treime".
Acest element circumstanţial apare ca o replic~ la cel prev~zut la lit. f),
fiind particularizat prin aceeaşi calificare a unuia dintre subiecţii infracţiunii,
dar, ~n aceast~ situaţie, victima de la lit. f) devine f~ptuitorul de la lit. g).
Prin urmare, pentru a se reţine acest element circumstanţial, trebuie ca ju
dec~torul, procurorul, poliţistul, jandarmul sau militarul s~ comit~
infrac ţiunea de omor ~n dou~ modalit~ţi alternative: fie ~n timpul
~ndeplinirii ~nda toririlor de serviciu, fie ~n leg~tur~ cu acestea.
Este o circumstanţ~ personal~, care nu se r~sfr~nge asupra partici
panţilor. Se va reţine coautoratul la aceast~ variant~ a omorului doar
atunci c~nd toţi subiecţii activi ~ndeplinesc calificarea prev~zut~ la lit. g).
Noul Cod penal nu mai reţine acest element circumstanţial.
IV. Forme, modalită i, sanc iuni

Forme. Actele preparatorii nu sunt incriminate, deşi sunt posibile. Ten-
tativa este posibil~ şi se pedepseşte. Infracţiunea se consum~ ~n momen
tul ~n care se produce decesul victimei.
Modalit~ţi. Infracţiunea de omor este incriminat~ ~ntro singur~ vari
ant~, care prezint~ ~ns~ 7 elemente circumstanţiale.
Sancţiunea const~ ~n detenţiunea pe viaţ~, alternativ cu
~nchisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
V. Explica ii de interes practic

Leg~tura cu alte infracţiuni. Infracţiunea de omor deosebit de grav
absoarbe infracţiunile de lovire şi v~t~mare a integrit~ţii corporale ~ndrep
tate ~mpotriva persoanei decedate, ~nainte de producerea decesului.
in plus, exist~ o serie de dificult~ţi ~n a distinge ~ntre infracţiunea de
omor calificat şi cea de omor deosebit de grav ori omor deosebit de grav şi
alte infracţiuni, dificult~ţi pe care leam l~murit ~n paragrafele anterioare.
C. proc. pen. Urm~rirea penal~ este efectuat~, ~n mod obligatoriu, de c~tre
procuror, conform art. 209 alin. (3) C. proc. pen. Pentru stabilirea cauzelor
morţii este nevoie de o expertiz~ medicolegal~. Potrivit art. 121 alin. (2) şi
(3), respectiv art. 125 alin. (2) şi (3) C. pen., astfel cum au fost modificate
şi completate prin Legea nr. 27/2012 (M. Of. nr. 180 din 20 martie 2012),
prescripţia nu ~nl~tur~ r~spunderea penal~, respectiv executarea pedep
selor principale ~n cazul infracţiunilor prev~zute la art. 174176 şi al infrac
ţiunilor intenţionate urmate de moartea victimei.
VI. Aspecte tranzitorii
Dup~ cum am precizat anterior, ~n noul Cod penal nu mai exist~
infracţiu- nea de omor deosebit de grav, ci doar omorul calificat, care a
reunit o parte dintre elementele circumstanţiale ale omorului calificat şi o
parte dintre cele ale omorului deosebit de grav din reglementarea actual~,
dup~ distincţiile pe care le-am f~cut anterior la prezentarea fiec~rui element
circumstanţial.
C. pen., art. 176: Omorul deosebit Noul C. pen., art. 189: Omorul
de grav calificat
(1) Omorul s~v~rşit ~n vreuna din ur- (1) Omorul s~v~rşit ~n vreuna dintre
m~toarele ~mprejur~ri: urm~toarele ~mprejur~ri:
a) prin cruzimi; a) cu premeditare;
b) asupra a dou~ sau mai multor b) din interes material;
persoane; c) pentru a se sustrage ori pentru a
c) de c~tre o persoan~ care a sustrage pe altul de la tragerea la r~s-
mai s~v~rşit un omor; pundere penal~ sau de la executarea
d) pentru a s~v~rşi sau a ascunde unei pedepse;
s~v~rşirea unei t~lh~rii sau piraterii; d) pentru a ~nlesni sau a
e) asupra unei femei gravide; ascunde s~v~rşirea altei infracţiuni;
f) asupra unui magistrat, poliţist, jan- e) de c~tre o persoan~ care a
darm ori asupra unui militar, ~n timpul mai comis anterior o infracţiune de
sau omor sau o tentativ~ la infracţiunea de
~n leg~tur~ cu ~ndeplinirea ~ndatoririlor omor;
de serviciu sau publice ale acestora, f) asupra a dou~ sau mai multor
g) de c~tre un judec~tor sau procu- persoane;
ror, poliţist, jandarm sau militar, ~n tim- g) asupra unei femei gravide;
pul sau ~n leg~tur~ cu ~ndeplinirea h) prin cruzimi,
~ndatoririlor de serviciu sau publice se pedepseşte cu detenţiune pe via-
ale acestora, se pedepseşte cu ţ~ sau ~nchisoare de la 15 la 25 de ani
detenţiune pe viaţ~ sau cu şi interzicerea exercit~rii unor drepturi.
~nchisoare de la 15 la 25 (2) Tentativa se pedepseşte.
§4. Pruncuciderea - art. 177
Art. 177 C. pen.: ~Uciderea copilului nou-n~scut, s~v~rşit~ imediat
dup~ naştere de c~tre mama aflat~ ~ntr-o stare de tulburare pricinuit~ de
naştere, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 2 la 7 ani".
Obiectul juridic generic este reprezentat de dreptul la viaţ~.
Obiectul juridic specific este dreptul la viaţ~ al copilului nou-n~scut.
Obiectul material const~ ~n corpul copilului nou-n~scut, ~n viaţ~ la data
s~v~rşirii faptei, indiferent dac~ era viabil sau nu, bolnav ori perfect
s~n~tos, a respirat o singur~ dat~ sau mai mult timp.
III. Subiec ii
Subiectul activ este dublu circumstanţiat: mama copilului nou-n~scut,
care, ~n plus, trebuie s~ se afle ~ntr-o stare de tulburare pricinuit~ de naş-
tere. Dac~ nu este ~ndeplinit~ oricare dintre aceste condiţii, respectiv cel
care ucide copilul nou-n~scut nu este mama acestuia sau este mama, ~n-
s~ aceasta se afl~ ~ntr-o stare de tulburare care nu are leg~tur~ cu naşte-
rea, se va reţine omor calificat [art. 175 alin. (1) lit. d) sau/şi lit. c) C. pen.].
in plus, nu are relevanţ~ dac~ mama este c~s~torit~ ori nu, şi-a dorit ori nu
copilul.
Participaţia penal~ propriu-zis~ nu poate exista la infracţiunea de
pruncucidere. Cei care instig~ sau ajut~ ~n orice mod la s~v~rşirea acestei
infracţiuni vor fi pedepsiţi ca instigatori sau complici la infracţiunea
de omor calificat [art. 175 alin. (1) lit. d) C. pen.].
Subiectul pasiv este şi el circumstanţiat - copilul nou-n~scut, calitate
care se stabileşte printr-o expertiz~ medico-legal~ şi care dureaz~ foarte
puţin dup~ naştere. Spre exemplu, copilul ucis la o lun~ dup~ naştere nu
poate fi subiect pasiv al infracţiunii de pruncucidere, ci al infracţiunii
de omor calificat [art. 175 alin. (1) lit. d) C. pen.]. Nu are relevan ţ~
dac~ acesta este s~n~tos ori nu, prezint~ malformaţii ori nu, at~ta timp c~t
~n momentul comiterii omorului era viu.
IV. Condi ia premisă const~ ~n naşterea recent~.

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~n uciderea copilului nou-
n~scut, at~t prin acţiune (strangulare, sufocare), c~t şi prin inacţiune (l~-
sare f~r~ hran~). Cerinţa esenţial~ este ca uciderea s~ aib~ loc imediat
dup~ naştere, adic~ ~ntr-un interval limitat de timp de la momentul naşterii
copilului.
Urmarea imediat~ const~ ~n decesul nou-n~scutului. Acesta se poate
produce imediat ori mai t~rziu, deoarece legea nu cere ca moartea s~ se
produc~ imediat dup~ naştere. Leg~tura de cauzalitate trebuie s~ fie
stabilit~. De regul~, aceasta rezult~ din materialitatea faptelor şi trebuie s~
existe nu numai ~ntre activitatea mamei şi moartea victimei, dar şi
~ntre
[1]
naşterea victimei şi starea de tulburare a mamei .
Latura subiectiv~. Vinov~ţia ~mbrac~ forma intenţiei directe ori in-
directe. Cerinţa esenţial~ ataşat~ laturii subiective este ca intenţia uciderii
s~ se bazeze pe o stare de tulburare pricinuit~ de naştere, alta dec~t cea
pricinuit~ de orice naştere, adic~ un dezechilibru emoţional care
~i diminueaz~ discern~m~ntul mamei şi face posibil~ comiterea faptei
- o tulburare schizofrenic~, psihoz~ maniaco-depresiv~ etc. Mobilul şi
scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, dar pot fi

Forme. Actele preparatorii sunt posibile, ~ns~ nu sunt incriminate.
Tentativa, deşi posibil~, nu se pedepseşte. Infracţiunea se consum~
~n momentul decesului nou-n~scutului, indiferent de momentul de
debut al activit~ţii faptei ~ntreprinse ~n acest scop.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntr-o singur~ variant~ tip,
care apare ca o variant~ atenuat~ a omorului.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Aşa cum am precizat anterior, exist~ o
str~ns~ leg~tur~ ~ntre infracţiunea de omor calificat şi cea de prunc-
ucidere, graniţa ~ntre cele dou~ const~nd ~n existenţa ori inexistenţa celor
dou~ condiţii: s~v~rşirea faptei imediat dup~ naştere şi cerinţa ca mama s~
se afle ~ntr-o stare pricinuit~ de naştere.
C. proc. pen. Urm~rirea penal~ este efectuat~, ~n mod obligatoriu, de c~-
tre procuror, conform art. 209 alin. (3) C. proc. pen. Cauzele morţii se sta-
bilesc printr-o expertiz~ medico-legal~, iar pentru stabilirea st~rii de
tulburare a mamei este nevoie de o expertiz~ psihiatric~ sau de alte
mijloace de prob~ (martori).
[1]
V. DOBRINOIU, op. cit., p. 105.
Infracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, ~ntr-un alt capitol -
~Infracţiuni s~v~rşite asupra unui membru de familie", cu diferenţa c~ ~n
noua reglementare este ~nl~turat~ condiţia provoc~rii st~rii de tulburare de
c~tre situaţia naşterii şi, ~n plus, este limitat~ noţiunea de nou-n~scut
la maxim 24 de ore de la naştere. Spre deosebire de fapta prev~zut~ ~n
actualul Cod penal, art. 200 noul C. pen. are o variant~ tip şi una
atenuat~, aceasta din urm~ referindu-se la infracţiunile de lovire sau alte
violenţe, v~t~mare corporal~ şi loviri sau v~t~m~ri cauzatoare de moarte,
s~v~rşite asupra nou-n~scutului imediat dup~ naştere, de c~tre mama
aflat~ ~n stare de tulburare psihic~.
C. pen., art. 177: Pruncucidere Noul C. pen., art. 200:
Uciderea copilului nou-n~scut, Uciderea ori v~t~marea nou-
s~- v~rşit~ imediat dup~ naştere de n~scutului s~v~r şit~ de c~tre mam~
c~tre mama aflat~ ~ntr-o stare de (1) Uciderea copilului nou-n~scut
tulburare pricinuit~ de naştere, se imediat dup~ naştere, dar nu mai t~rziu
pedepseşte cu de 24 de ore, s~v~rşit~ de c~tre mama
~nchisoare de la 2 la 7 ani. aflat~ ~n stare de tulburare psihic~
se pedepseşte cu ~nchisoarea de la
unu la
5 ani.
(2) Dac~ faptele prev~zute
~n art. 193-195 sunt s~v~rşite asupra
copilului nou-n~scut imediat dup~
naş- tere, dar nu mai t~rziu de 24 de
ore, de c~tre mama aflat~ ~n stare de
tulburare psihic~, limitele speciale ale
pedepsei sunt de o lun~ şi, respectiv, 3
ani.
§5. Uciderea din culpă - art. 178
Art. 178 C. pen.: ~(1) Uciderea din culp~ a unei persoane se pedep-
seşte cu ~nchisoare de la unu la 5 ani.
(2) Uciderea din culp~ ca urmare a nerespect~rii dispoziţiilor legale ori a
m~surilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii, ori
pentru efectuarea unei anume activit~ţi, se pedepseşte cu ~nchisoare de la
2 la 7 ani.
(3) C~nd uciderea din culp~ a unei persoane este s~v~rşit~ de un
conduc~tor de vehicul cu tracţiune mecanic~, av~nd ~n s~nge o ~mbibaţie
alcoolic~ ce dep~şeşte limita legal~ sau care se afl~ ~n stare de ebrietate,
pedeapsa este ~nchisoarea de la 5 la 15 ani.
(4) Cu aceeaşi pedeaps~ se sancţioneaz~ fapta s~v~rşit~ din culp~, de
orice alt~ persoan~ ~n exerciţiul profesiei sau meseriei şi care se afl~ ~n
stare de ebrietate.
(5) Dac~ prin fapta s~v~rşit~ s-a cauzat moartea a dou~ sau mai
multor persoane, la maximul pedepselor prev~zute ~n alineatele
precedente se poate ad~uga un spor p~n~ la 3 ani".

Obiectul juridic generic este dreptul la viaţ~. Obiectul juridic
specific
este reprezentat de relaţiile sociale care protejeaz~ dreptul la viaţ~ chiar şi
~mpotriva faptelor comise din neglijenţ~. Obiectul material const~ ~n
corpul persoanei ~n viaţ~ la data s~v~rşirii infracţiunii.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat pentru varianta tip, dar
circumstan- ţiat pentru celelalte variante agravate. Participaţia penal~ este
posibil~ sub toate formele, chiar şi ~n forma coautoratului (mai multe
persoane contribuie din culp~ la s~v~rşirea unui accident de circulaţie -
participaţie proprie). in ipoteza unei instig~ri sau a unei complicit~ţi,
suntem ~n ipoteza unei participaţii improprii, instigatorul şi complicele
acţion~nd cu intenţie şi fiind pedepsiţi pentru s~v~rşirea infracţiunii de
omor, iar autorul acţion~nd din culp~ şi fiind sancţionat pentru
infracţiunea de ucidere din culp~.
Subiectul pasiv este necircumstanţiat, cu excepţia ultimei variante
agravate, de la alin. (5), unde subiectul pasiv const~ ~ntr-o pluralitate de
victime.

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~n uciderea unei per-
soane, urmare care se poate obţine printr-o acţiune (spre exemplu: X des-
chide uşa ~n grab~, loveşte pe cel de l~ng~ uş~, care se dezechilibreaz~,
cade, se loveşte cu capul de o piatr~ şi moare) ori printr-o inacţiune (spre
exemplu: mama ~şi las~ nou-n~scutul ~n camer~ cu ferestrele
deschise, iarna, şi acesta decedeaz~ din cauza frigului).
Urmarea imediat~ const~ ~n decesul persoanei. Leg~tura de
cauzali tate trebuie stabilit~ ~n fiecare caz. Pentru reţinerea infracţiunii de
ucidere din culp~, organele judiciare sunt obligate s~ verifice dac~
acţiunea sau inacţiunea f~ptuitorului ~ncalc~ o ~ndatorire legal~ sau
convenţional~ ce revine acestuia, deoarece simpla existenţ~ obiectiv~ a
unei relaţii cauzale
~ntre o activitate şi rezultatul acesteia nu este suficient~ pentru realizarea
[1]
conţinutului infracţiunii de ucidere din culp~ .
Latura subiectiv~. Vinov~ţia ~mbrac~ forma culpei, simpl~ ori cu pre
vedere. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii
de ucidere din culp~.

Forme. Actele preparatorii şi tentativa nu sunt posibile, ~ntruc~t fapta
este s~v~rşit~ din culp~ şi, astfel, nu exist~ rezoluţie infracţional~. Infrac
ţiunea se consum~ ~n momentul ~n care se realizeaz~ urmarea imediat~,
respectiv decesul persoanei.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntro variant~ tip şi patru vari
ante agravate. Cele anterior prezentate cu privire la structura infracţiunii
r~m~n valabile şi pentru variantele agravate, cu excepţia distincţiilor
pe care le vom face ~n continuare.
Prima variant~ agravat~ - alin. (2): ~uciderea din culp~ ca urmare a ne
respect~rii dispoziţiilor legale ori a m~surilor de prevedere pentru exerciţiul
unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anume activit~ţi" - se
reţine dac~ sunt ~ndeplinite trei condiţii, cumulativ: 1. f~ptuitorul trebuie s~
fie un profesionist ori un meseriaş; 2. s~ existe dispoziţii legale ori m~suri
de prevedere pentru exerciţiul unei profesii ori meserii; 3. acestea s~ nu fi
fost respectate. Spre exemplu, conduc~torul auto ~ncalc~ regulile de
circulaţie şi ucide din culp~ un pieton. in plus, trebuie s~ fie dovedit~
leg~tura ~ntre ~nc~lcarea regulilor şi deces.
A doua variant~ agravat~ - alin. (3): ~c~nd uciderea din culp~ a unei
persoane este s~v~rşit~ de un conduc~tor de vehicul cu tracţiune meca
nic~, av~nd ~n s~nge o ~mbibaţie alcoolic~ ce dep~şeşte limita legal~ sau
care se afl~ ~n stare de ebrietate" - se va reţine atunci c~nd sunt ~ntrunite
dou~ condiţii: 1. fapta este s~v~rşit~ de un conduc~tor de vehicul cu trac
ţiune mecanic~ şi 2. conduc~torul auto are ~n s~nge o ~mbibaţie alcoolic~
ce dep~şeşte limita legal~ sau se afl~ ~n stare de ebrietate. in plus,
trebuie dovedit~ leg~tura de cauzalitate ~ntre starea de alcoolemie/de
ebrietate şi rezultatul produs.
[1]
M.A. HOTCA, Codul penal. Comentarii şi explicaţii, Ed. C.H. Beck, Bucureşti,
2007, p. 973.
Noţiunea de ~vehicul cu tracţiune mecanic~" nu este definit~ ~n Codul
rutier, ~ns~ ~nţelegem prin aceasta vehicul, autovehicul, troleibuz, tractor,
motociclet~, nu ~ns~ şi biciclet~. Nu are relevanţ~, pentru a se reţine
art. 178 C. pen., dac~ f~ptuitorul avea permis ori nu.
Limita legal~ pentru ~mbibaţia alcoolic~ este de peste 0,80 g/l
alcool pur ~n s~nge. Starea de ebrietate se dovedeşte cu orice mijloc de
prob~ (procesul-verbal al agentului constatator, martori etc.).
A treia variant~ agravat~ - alin. (4): ~fapta s~v~rşit~ din culp~, de orice
alt~ persoan~ ~n exerciţiul profesiei sau meseriei şi care se afl~ ~n stare de
ebrietate" - se particularizeaz~ prin faptul c~ o alt~ persoan~ dec~t
conduc~torul auto, aflat~ ~n timpul exerciţiului profesiei sau al meseriei, ~n
stare de ebrietate, ucide din culp~ o alt~ persoan~. Este vorba de o culp~
profesional~ şi, din nou, trebuie dovedit~ leg~tura de cauzalitate ~ntre
nerespectarea dispoziţiilor legale şi deces.
A patra variant~ agravat~ se aplic~ ~n raport cu toate celelalte variante
tip şi agravate - alin. (5): ~prin fapta s~v~rşit~ s-a cauzat moartea a dou~
sau mai multor persoane" - şi se particularizeaz~ prin pluralitatea
victimelor. Prin urmare, ~n caz de ucidere din cupl~ a dou~ sau
mai multor persoane, nu se va reţine un concurs de infracţiuni, ci o
singur~ infrac- ţiune complex~ - unitate legal~ de infracţiune.
Sancţiunea const~ ~n pedeapsa cu ~nchisoarea, ~ns~ limitele
acesteia variaz~ de la o variant~ la alta a infracţiunii. In varianta tip,
pedeapsa este
~nchisoarea de la 1 la 5 ani, ~n varianta de la alin. (2), ~nchisoarea de la
2 la 7 ani, ~n variantele de la alin. (3) şi (4), ~nchisoarea de la 5 la 15 ani,
iar
~n cea de la alin. (5), la pedepsele anterioare se poate ad~uga un spor de
p~n~ la 3 ani.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Trebuie s~ distingem ~ntre infracţiunea
de ucidere din culp~ (art. 178 C. pen.), loviri sau v~t~m~ri cauzatoare de
moarte (art. 183 C. pen.) şi infracţiunea de omor (art. 174 C. pen.). Astfel,
dac~ acţiunea de ucidere este s~v~rşit~ din culp~ şi rezultatul survine din
culp~, se reţine art. 178 C. pen. Dac~ f~ptuitorul s~v~rşeşte fapta cu in-
tenţia de a cauza violenţe, şi nu decesul, ~ns~ decesul se produce
din culp~, se reţine art. 183 C. pen. (spre exemplu, f~ptuitorul şi victima se
bat, se ~mping, victima cade şi d~ cu capul de o piatr~). Dac~ se exercit~
violenţe cu intenţia de a ucide şi, implicit, se produce rezultatul cu intenţie,
se reţine art. 174 C. pen.
In doctrin~ şi practic~ s-a pus problema dac~ art. 178 alin. (3) absoar-
be ori nu art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe dru-
[1]
murile publice . in acest sens, inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ~ntr-un
[2]
recurs ~n interesul legii a decis c~: ~1. Faptele de conducere pe
drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de c~tre o persoan~
av~nd
~n s~nge o ~mbibaţie alcoolic~ ce dep~şeşte limita legal~ şi de ucidere din
culp~ cu aceast~ ocazie a unei persoane constituie o singur~ infracţiune,
complex~, de ucidere din culp~, prev~zut~ la art. 178 alin. (3) teza I
C. pen., ~n care este absorbit~ infracţiunea prev~zut~ la art. 87 alin. (1)
din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. 2. Ucide-
rea unei persoane ~n aceleaşi ~mprejur~ri, comis~ de c~tre un conduc~tor
auto av~nd o ~mbibaţie alcoolic~ sub limita legal~, dar care se afl~ ~n
stare de ebrietate constatat~ clinic sau prin orice alt mijloc de prob~,
constituie infracţiunea unic~ de ucidere din culp~, prev~zut~ de art. 178
alin. (3) teza a II-a din Codul penal. 3. Uciderea unei persoane ~n aceleaşi
~mprejur~ri, comis~ de c~tre un conduc~tor auto av~nd o ~mbibaţie
alcoolic~ sub limita legal~, dar c~ruia nu i s-a stabilit prin alt mijloc de
prob~ starea de ebrietate, constituie infracţiunea unic~ de ucidere din
culp~, prev~zut~ de art. 178 alin. (2) C. pen.
Competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~ aparţine judec~toriei, conform
art. 25 C. proc. pen. Urm~rirea penal~ este efectuat~ de c~tre organele de
cercetare penal~ şi nu mai exist~ obligativitatea efectu~rii acesteia de
c~tre procuror.

Noul Cod penal reţine aceast~ incriminare, ~ns~ ~ntr-o variant~
uşor modificat~. Astfel, se p~streaz~ din actualul art. 178 C. pen. varianta
tip şi dou~ variante agravate şi se renunţ~ la altele dou~, respectiv alin. (3)
şi (4) din Codul ~n vigoare. in plus, exist~ modific~ri şi cu privire la
pedepse, atunci c~nd subiectul pasiv const~ ~ntr-o pluralitate de victime:
limitele de pedeaps~ prev~zut~ pentru variantele de la alin. (1) şi (2) se
majoreaz~ cu jum~tate, şi nu cu p~n~ la 3 ani, aşa cum prevede actualul
Cod penal.
C. pen., art. 178: Uciderea din Noul C. pen., art. 192: Uciderea
culp~ din culp~
(1) Uciderea din culp~ a unei per- (1) Uciderea din culp~ a unei per-
soane se pedepseşte cu ~nchisoare de la soane se pedepseşte cu
unu la 5 ani. ~nchisoarea de la unu la 5 ani.
[1]
Republicat~ ~n M. Of. nr. 670 din 3 august 2006.
[2]
I.C.C.J., Secţiile Unite, Decizia nr. I/2007 (M. Of. nr. 81 din 1 februarie 2008).
(2) Uciderea din culp~ ca urmare a (2) Uciderea din culp~ ca
nerespect~rii dispoziţiilor legale ori a m~- urmare a nerespect~rii dispoziţiilor
surilor de prevedere pentru exerciţiul legale ori a m~surilor de prevedere
unei profesii sau meserii, ori pentru efec- pentru exer- ciţiul unei profesii sau
tuarea unei anume activit~ţi, se pe- meserii ori pentru efectuarea unei
depseşte cu ~nchisoare de la 2 la 7 ani. anumite activit~ţi se pedepseşte cu
(3) C~nd uciderea din culp~ a unei ~nchisoarea de la 2 la 7 ani. C~nd
persoane este s~v~rşit~ de un condu- ~nc~lcarea dispoziţiilor legale ori a
c~tor de vehicul cu tracţiune mecanic~, m~surilor de prevedere constituie
av~nd ~n s~nge o ~mbibaţie alcoolic~ prin ea ~ns~şi o infracţiune se aplic~
ce dep~şeşte limita legal~ sau care se regulile privind concursul de
afl~ infracţiuni.
~n stare de ebrietate, pedeapsa (3) Dac~ prin fapta s~v~rşit~ s-a
este cauzat moartea a dou~ sau mai
~nchisoarea de la 5 la 15 ani. multor persoane, limitele speciale ale
(4) Cu aceeaşi pedeaps~ se sancţio- pedepsei prev~zute ~n alin. (1) şi alin.
neaz~ fapta s~v~rşit~ din culp~, de orice (2) se majoreaz~ cu jum~tate.
alt~ persoan~ ~n exerciţiul profesiei
sau meseriei şi care se afl~ ~n
stare de ebrietate.
(5) Dac~ prin fapta s~v~rşit~ s-a cau-
zat moartea a dou~ sau mai multor per-
soane, la maximul pedepselor prev~zute
~n alineatele precedente se poate
ad~uga un spor p~n~ la 3 ani.
$6. Determinarea sau înlesnirea sinuciderii - art. 179
Art. 179 C. pen.: ~(1) Fapta de a determina sau de a ~nlesni
sinuciderea unei persoane, dac~ sinuciderea sau ~ncercarea de
sinucidere a avut loc, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 2 la 7 ani.
(2) C~nd fapta prev~zut~ ~n alineatul precedent s-a s~v~rşit faţ~ de un
minor sau faţ~ de o persoan~ care nu era ~n stare s~-şi dea seama de
fapta sa, ori nu putea fi st~p~n~ pe actele sale, pedeapsa este ~nchisoa-
rea de la 3 la 10 ani".

Obiectul juridic generic este dreptul la viaţ~. Obiectul juridic
specific este reprezentat de dreptul la viaţ~, protejat chiar şi atunci c~nd
indirect se ajunge la v~t~marea acestuia. Obiectul material este corpul
persoanei.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat, put~nd s~v~rşi fapta
orice persoan~. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele -
coautorat, instigare, complicitate.
Subiectul pasiv este necircumstanţiat ~n varianta tip şi circumstanţiat ~n
va
rianta agravat~ - minor sau orice alt~ persoan~ iresponsabil~, care nu
poate s~ ~şi dea seama de faptele sale ori nu poate fi st~p~n~ pe actele
sale.

Latura obiectiv~. Elementul material const~, alternativ, fie ~n acţiunea
de determinare, fie ~n aceea de ~nlesnire a sinuciderii. Determinarea pre
supune convingerea unei persoane prin rug~minţi, ameninţ~ri,
violenţe,
~ndemnuri s~ adopte hot~r~rea de a se sinucide. Ea nu trebuie constr~n
s~, trebuie s~ aib~ libertatea de a decide dac~ se sinucide ori nu, altfel
acela care o constr~nge va fi sancţionat pentru infracţiunea de omor. Spre
exemplu, dac~ f~ptuitorul oblig~ victima s~ bea o substanţ~
otr~vitoare, s~v~rşeşte infracţiunea omor. Dac~, ~n schimb, doar ~i
sugereaz~, o
~ndeamn~ s~ ~nghit~ substanţa, se va reţine art. 179 C. pen.
inlesnirea presupune facilitarea ~n orice mod a sinuciderii (procurarea
unui cuţit, a substanţei otr~vitoare). In schimb, ca şi ~n ipoteza
modalit~ţii alternative de s~v~rşire a infracţiunii, nu trebuie s~ existe o
activitate direct~ din partea f~ptuitorului. Prin urmare, dac~ doar ~i pune la
dispoziţie cuţitul, se reţine art. 179 C. pen., ~n schimb, dac~ ~mpreun~ cu
victima pune m~na pe cuţit şi o ~ndreapt~ spre abdomen, str~pung~ndul,
se va reţine infrac ţiunea de omor.
Urmarea imediat~ este expres prev~zut~ ~n art. 179 C. pen., ~n mod
alternativ: fie sinuciderea, fie ~ncercarea de sinucidere. Leg~tura de cau
zalitate trebuie stabilit~ ~ntre acţiunea de determinare/~nlesnire şi cea de
sinucidere/~ncercare de sinucidere, ~ntruc~t este posibil s~ existe
deter minarea, dar victima s~ adopte hot~r~rea de a se sinucide din alte
motive.
indi recte. Mobilul şi scopul nu au relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii,
dar pot fi avute ~n vedere la individualizarea pedepsei.
Forme. Actele preparatorii şi tentativa sunt posibile, ~ns~ nu sunt incri-
minate. Infracţiunea se consum~ ~n momentul ~n care se produce
urmarea imediat~: fie ~n momentul morţii prin sinucidere, fie ~n momentul
~ncerc~rii de a se sinucide.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip şi o variant~
agravat~, prev~zut~ la alin. (2), care se deosebeşte de cea tip doar prin
calificarea subiectul pasiv: minor (persoana ~n v~rst~ de p~n~ la 18 ani)
[1]
sau iresponsabil (~n sensul din art. 48 C. pen. ).
Sancţiunea const~, pentru varianta tip, ~n ~nchisoarea de la 2 la 7 ani,
iar pentru varianta agravat~, ~n ~nchisoarea de la 3 la 10 ani.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Aşa cum am menţionat anterior, trebuie
s~ facem distincţia ~ntre infracţiunea de omor şi cea de determinare
ori
~nlesnire a sinuciderii, dup~ cum elementul material const~ ~n acţiunea de
determinare ori de ~nlesnire ori dup~ cum exist~ o participare direct~ din
partea f~ptuitorului la apariţia urm~rii imediate, caz ~n care se reţine
art. 174 C. pen.
C. proc. pen. Urm~rirea penal~ este efectuat~ ~n mod obligatoriu de c~tre
procuror, conform art. 209 alin. (3) C. proc. pen.

Noul Cod penal incrimineaz~ aceast~ infracţiune ~n art. 191,
~ns~ exist~ deosebiri faţ~ de reglementarea actual~. In primul r~nd, se
face o diferenţ~ ~ntre urm~rile faptei, respectiv dac~ are loc sinuciderea se
reţine infracţiunea ~n form~ tip şi dac~ are loc doar ~ncercarea de
sinucidere se reţine varianta atenuat~. De asemenea, exist~ o
diferenţiere ~n ceea ce priveşte sfera subiecţilor pasivi, c~ci ~n noua
reglementare se reţine varianta agravat~ din alin. (2) dac~ persoana
v~t~mat~ este un minor cu v~rsta ~ntre 13 şi 18 ani sau o persoan~
cu discern~m~nt diminuat şi varianta agravat~ din alin. (3) dac~ victima
este un minor sub 13 ani sau un iresponsabil, spre deosebire de actualul
Cod penal, unde, pentru a se
[1]
Art. 48 C. pen.: ~(...) fie din cauza alienaţiei mintale, fie din alte cauze, nu
putea s~-şi dea seama de acţiunile sau inacţiunile sale, ori nu putea fi st~p~n pe
ele".
reţine varianta agravat~ din alin. (2), subiectul pasiv trebuie s~ fie un
minor, indiferent de v~rsta acestuia, sau o persoan~ iresponsabil~.
C. pen., art. 179: Noul C. pen., art. 191: Determi-
Determinarea sau ~nlesnirea narea sau ~nlesnirea sinuciderii
sinuciderii (1) Fapta de a determina sau ~n-
(1) Fapta de a determina sau de lesni sinuciderea unei persoane,
a dac~ sinuciderea a avut loc, se
~nlesni sinuciderea unei persoane, dac~ pedepseşte cu ~nchisoarea de la 3 la 7
sinuciderea sau ~ncercarea de ani.
sinucidere a avut loc, se pedepseşte (2) C~nd fapta prev~zut~ ~n alin. (1)
cu ~nchisoare de la 2 la 7 ani. s-a s~v~rşit faţ~ de un minor cu v~rsta
(2) C~nd fapta prev~zut~ ~n cuprins~ ~ntre 13 şi 18 ani sau faţ~ de o
alineatul precedent s-a s~v~rşit faţ~ de persoan~ cu discern~m~nt diminuat,
un minor sau faţ~ de o persoan~ care pedeapsa este ~nchisoarea de la 5
nu era ~n stare s~-şi dea seama de la
fapta sa, ori nu putea fi st~p~n~ pe 10 ani.
actele sale, pedeapsa este ~nchisoarea (3) Determinarea sau ~nlesnirea
de la 3 la 10 ani. sinuciderii, s~v~rşit~ faţ~ de un minor
care nu a ~mplinit v~rsta de 13 ani
sau fa- ţ~ de o persoan~ care nu a
putut s~-şi dea seama de consecinţele
acţiunilor sau inacţiunilor sale ori nu
putea s~ le controleze, dac~
sinuciderea a avut loc, se pedepseşte
cu ~nchisoarea de la 10 la 20 de ani
şi interzicerea exercit~rii unor drepturi.
(4) Dac~ actele de determinare sau
~nlesnire prev~zute ~n alin. (1)-(3)
au fost urmate de o ~ncercare de
sinucidere, limitele speciale ale
pedepsei se reduc la jum~tate.
Sec iunea a II a. Lovirea şi vătămarea

integrită ii corporate sau a sănătă ii
§1. Lovirea sau alte violen e - art. 180
Art. 180: ~(1) Lovirea sau orice acte de violenţ~ cauzatoare de suferin-
ţe fizice se pedepsesc cu ~nchisoare de la o lun~ la 3 luni sau cu amend~.
1
(1 ) Faptele prev~zute la alin. (1) s~v~rşite asupra membrilor familiei
se pedepsesc cu ~nchisoare de la 6 luni la un an sau cu amend~.
(2) Lovirea sau actele de violenţ~ care au pricinuit o v~t~mare ce
necesit~ pentru vindecare ~ngrijiri medicale de cel mult 20 de zile
se pedepsesc cu ~nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend~.
1
(2 ) Faptele prev~zute la alin. (2) s~v~rşite asupra membrilor familiei
se pedepsesc cu ~nchisoare de la unu la 2 ani sau cu
amend~.
(3) Acţiunea penal~ se pune ~n mişcare la pl~ngerea prealabil~ a
1 1
persoanei v~t~mate. In cazul faptelor prev~zute la alin. (1 ) şi (2 ) acţiunea
penal~ se pune ~n mişcare şi din oficiu.
(4) Imp~carea p~rţilor ~nl~tur~ r~spunderea penal~,
produc~nduşi efectele şi ~n cazul ~n care acţiunea penal~ a fost pus~ ~n
mişcare din oficiu".

Obiectul juridic generic este reprezentat de integritatea corporal~ şi s~
n~tatea persoanei. Obiectul juridic specific const~ ~n relaţiile sociale
pri vind protecţia persoanei ~mpotriva suferinţelor fizice şi v~t~m~rilor
corpo rale. Obiectul material este reprezentat de corpul persoanei asupra
c~reia se exercit~ violenţe.
III. Subiec ii
Subiectul activ este, ~n principiu, necircumstanţiat, ~ns~ ~n
variantele agravate de la alin. (11) şi (21) acesta are calitatea de membru
de familie, noţiune explicat~ ~n art. 1491 C. pen.: ~prin membru de familie
se ~nţelege soţul sau ruda apropiat~, dac~ acesta din urm~ locuieşte şi
gospod~reşte
~mpreun~ cu f~ptuitorul", care trebuie coroborat cu art. 149 C. pen., care
[1]
defineşte noţiunea de rud~ apropiat~ . Pot fi subiecţi activi şi p~rinţii care
[2]
exercit~ violenţe asupra copiilor lor . Participaţia penal~ este posibil~ sub
toate formele: coautorat, instigare, complicitate.
[1]
Art. 149 C. pen.: ~(1) «Rude apropiate» sunt ascendenţii şi
descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin
~nfiere, potrivit legii, astfel de rude.
(2) Dispoziţiile din legea penal~ privitoare la rude apropiate, ~n limitele prev~
zute de alineatul precedent, se aplic~ ~n caz de ~nfiere cu efecte depline,
per soanei ~nfiate c~t şi descendenţilor acesteia şi ~n raport cu rudele fireşti, iar ~n
caz de ~nfiere cu efecte restr~nse, ~nfiatului c~t şi descendenţilor acestuia şi ~n
raport cu rudele ~nfietorului".
[2]
Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei ~n familie
(M. Of. nr. 367 din 29 mai 2003), astfel cum a fost modificat ~ prin Legea
nr. 25/2012 (publicat~ ~n M. Of. nr. 165 din 13 martie 2012, ~n vigoare la 60 de
zile de la publicarea ~n Monitorul Oficial), art. 1 alin. (2): ~Statul rom~n, prin
autorit~ţile
Subiectul pasiv este, ~n principiu, necircumstanţiat. ins~, ~n cazul
variantelor agravate din alin. (1') şi (2'), acesta este un membru de
familie, altfel spus, este soţ sau rud~ apropiat~ cu autorul infracţiunii şi,
~n plus, locuieşte şi gospod~reşte cu acesta. Spre deosebire de
ipoteza omorului, unde pluralitatea de victime constituie, potrivit
voinţei legiuitorului, o singur~ infracţiune [art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen.],
~n ipoteza unor acte de violenţ~ ~ndreptate ~mpotriva mai multor
persoane, pluralitatea de subiecţi pasivi atrage pluralitatea de infracţiuni ~n
concurs.
IV. Condi ia premisă const~ ~n existenţa unei persoane ~n viaţ~.

Latura obiectiv~. Elementul material este punctat ~n art. 180 C. pen.
prin expresia ~lovirea sau orice acte de violenţ~", acesta put~ndu-se
realiza at~t prin acţiune (direct - ~mbr~nceşte victima - ori indirect -
~i trage scaunul, cade şi se loveşte), c~t şi prin inacţiune (nu este
~ndeplinit~ obligaţia de acoperire a unei guri de canal şi victima cade ~n
ea). Violenţa poate fi fizic~ sau moral~. Sunt incriminate violenţele
provenite de la alte persoane dec~t f~ptuitorul, şi nu autoagresiunile.
Urmarea imediat~ const~ ~n suferinţe fizice, ~n cazul variantei de
la
alin. (1), şi ~n v~t~m~ri ce necesit~ pentru vindecare ~ngrijiri medicale de
p~n~ la 20 de zile inclusiv, ~n cazul alin. (2). Noţiunea de ~~ngrijiri
medicale" se refer~ la tratamentul prescris de medic, iar nu la
perioada concediului medical sau la perioada de spitalizare. Prin urmare,
diferenţa
~ntre cele dou~ alineate const~ ~n existenţa ori inexistenţa
~ngrijirilor
medicale. Se va reţine alin. (1) dac~ violenţele au avut ca urmare
doar suferinţe fizice şi se va reţine alin. (2) dac~ victima a primit de la
minim o zi de ~ngrijiri medicale p~n~ la 20 de zile inclusiv.
Leg~tura de cauzalitate se prezum~ dac~ acţiunea const~ ~n lovire ce
are ca urmare suferinţe fizice. in schimb, dac~ elementul material se
realizeaz~ prin orice alte acte de violenţ~ cauzatoare de suferinţe
fizice
competente, elaboreaz~ şi implementeaz~ politici şi programe destinate prevenirii şi

combaterii violenţei ~n familie, precum şi protecţiei victimelor violenţei ~n familie";
art. 2 alin. (1): ~in sensul prezentei legi, violenţa ~n familie reprezint~ orice acţiune
sau inacţiune intenţionat~, cu excepţia acţiunilor de autoap~rare ori de
ap~rare, manifestat~ fizic sau verbal, s~v~rşit~ de c~tre un membru de familie
~mpotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoac~ ori poate cauza un
prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv
ameninţarea cu asemenea acte, constr~ngerea sau privarea arbitrar~ de libertate".
sau dac~ se produc v~t~m~ri care necesit~ ~ngrijiri medicale, leg~tura de
cauzalitate trebuie dovedit~.
ori indirecte. Dac~ fapta este s~v~rşit~ din culp~, se va reţine infracţiunea
de v~t~mare corporal~ din culp~ (art. 184 C. pen.).
Indiferent de mobilul ori scopul avut ~n vedere de f~ptuitor, se va reţine
infracţiunea de loviri sau alte violenţe, ~ns~ aceste elemente pot fi avute
~n vedere la individualizarea pedepsei.

tativa, deşi posibil~, nu se pedepseşte. Infracţiunea se consum~ ~n mo-
mentul ~n care se realizeaz~ violenţele asupra corpului şi se produc sufe-
rinţe fizice ori ~n momentul v~t~m~rilor care necesit~ pentru vindecare un
num~r de zile de ~ngrijiri medicale, de p~n~ la 20 inclusiv.
Infracţiunea poate fi s~v~rşit~ ~n forma continuat~, astfel c~ exist~ şi
un moment al epuiz~rii - acela al aplic~rii ultimei lovituri sau al exercit~rii
ultimului act de violenţ~.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip şi trei vari-
ante agravate: cea din alin. (11) se refer~ la varianta tip, cu singura deose-
bire a calific~rii subiecţilor infracţiunii - membri de familie; cea din alin. (2)
se raporteaz~ la varianta tip şi se diferenţiaz~ de aceasta prin rezultatul
mai grav; cea din alin. (21) se raporteaz~ la varianta agravat~ din alin. (2)
şi se particularizeaz~ doar prin calificarea subiecţilor - membri de familie.
in ipoteza variantelor agravate prev~zute la alin. (11) şi (21) nu se va
mai reţine şi circumstanţa agravant~ legal~ general~ prev~zut~ ~n art. 75
alin. (1) lit. b).
Sancţiunea const~ ~n pedeapsa ~nchisorii alternativ cu amend~, ~ns~
limitele acestora variaz~ ~n funcţie de gravitatea rezultatului. Astfel,
~n ipoteza variantei tip, sancţiunea este ~nchisoarea de la o lun~ la 3 luni
sau amend~, ~n cazul variantei agravate de la alin. (11),
aceasta este
~nchisoarea de la 6 luni la 1 an sau amend~, ~n varianta de la alin. (2),
~nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amend~, iar ~n cazul variantei de la
alin. (21), ~nchisoare de la 1 la 2 ani sau amend~.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Au existat dificult~ţi, uneori, ~n a distinge
~ntre infracţiunea de lovire sau alte violenţe (art. 180 C. pen.) şi cea de
rele tratamente aplicate minorului (art. 306 C. pen.), ~n cazul ~n care su-
biectul pasiv este minorul şi subiectul activ unul dintre p~rinţi. inalta Curte
de Casaţie şi Justiţie a soluţionat aceast~ problem~ printr-un recurs
~n
[1]
interesul legii şi a stabilit c~ se vor reţine ~n concurs ideal infracţiunea de
loviri sau alte violenţe şi aceea prev~zut~ ~n art. 306 C. pen.
,nfracţiunea de lovire sau alte violenţe este absorbit~ ~n conţinutul
infracţiunilor de v~t~mare corporal~ (art. 181), v~t~mare corporal~ grav~
(art. 182), şantaj (art. 194), ultraj (art. 239 C. pen.) etc.
in funcţie de num~rul de ~ngrijiri medicale necesare pentru vindecare,
distingem ~ntre infracţiunea de lovire sau alte violenţe - c~nd acesta
variaz~ ~ntre o zi şi 20 de zile inclusiv -, infracţiunea de v~t~mare
corporal~ - de la 21 de zile p~n~ la 60 de zile inclusiv - şi
v~t~mare corporal~ grav~ - c~nd num~rul de zile este de minim 61.
Aspecte procesuale. Acţiunea penal~ se pune ~n mişcare la
pl~n- gerea prealabil~ a persoanei v~t~mate, cu excepţia variantelor
agravate cu subiecţi pasivi membri de familie, unde acţiunea penal~
se pune ~n mişcare şi din oficiu. imp~carea p~rţilor ~nl~tur~
r~spunderea penal~ ~n ambele ipoteze. Competenţa de judecat~ ~n
prim~ instanţ~ aparţine jude- c~toriei. Urm~rirea penal~ se efectueaz~ de
c~tre organele de cercetare penal~.

,nfracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal sub aceeaşi denumi-
re, ~ns~ cu deosebiri importante sub aspectul urm~rilor. Astfel, ~n viitoarea
reglementare nu mai exist~ cele trei infracţiuni prev~zute ~n art. 180,
art. 181 şi art. 182 din actualul Cod penal, ci doar dou~ infracţiuni contra
integrit~ţii corporale, unul dintre criteriile de distincţie ~ntre ele fiind
nu- m~rul de ~ngrijiri medicale, ~ns~ diferenţierea se face dup~ cum
acesta atinge p~n~ la 90 de zile inclusiv - lovire sau alte violenţe - ori
dep~şeşte
90 de zile - v~t~mare corporal~.
[1]
,.C.C.J., Secţiile Unite, Decizia nr. 37/2008: ,,nfracţiunile de lovire sau alte
violenţe prev~zute de art. 180 din Codul penal, v~t~mare corporal~ prev~zut~ de
art. 181 din Codul penal şi lipsire de libertate ~n mod ilegal prev~zut~ de art. 189
din Codul penal, dup~ caz, se vor reţine ~n concurs ideal cu infracţiunea de rele
tratamente aplicate minorului, ~n cazul faptei p~rintelui sau persoanei c~reia
minorul i-a fost ~ncredinţat spre creştere şi educare, care abuzeaz~ de autoritatea
sa şi, contrar intereselor minorului, exercit~ acte de violenţ~ sau lipsire de libertate
~mpotriva acestuia, cu intenţia de a-i produce suferinţe, v~t~m~ri fizice sau morale,
şi care au pus ~n primejdie grav~ dezvoltarea fizic~, intelectual~ sau moral~
a minorului" (M. Of. nr. 177 din 23 martie 2009).
C. pen., art. 180: Lovirea sau alte Noul C. pen., art. 193: Lovirea
violenţe sau alte violenţe
(1) Lovirea sau orice acte (1) Lovirea sau orice acte de vio
de
lenţ~ cauzatoare de suferinţe fizice
violenţ~ cauzatoare de suferinţe fizice
se pedepsesc cu ~nchisoare de la 3
se pedepsesc cu ~nchisoare de la o
luni la
lun~ la 3 luni sau cu amend~.
1 2 ani sau cu amend~.
(1 ) Faptele prev~zute la alin. (1)
(2) Fapta prin care se produc leziuni
s~v~rşite asupra membrilor familiei se
traumatice sau este afectat~ s~n~tatea
pedepsesc cu ~nchisoare de la 6 luni la
unei persoane, a c~rei gravitate este
un an sau cu amend~.
evaluat~ prin zile de ~ngrijiri
(2) Lovirea sau actele de violenţ~
medicale de cel mult 90 de zile, se
care au pricinuit o v~t~mare ce necesit~
pedepseşte cu ~nchisoare de la 6 luni
pentru vindecare ~ngrijiri medicale de
la 5 ani sau cu amend~.
cel mult 20 de zile se pedepsesc cu ~n
(3) Acţiunea penal~ se pune ~n miş
chisoare de la 3 luni la 2 ani sau
care la pl~ngerea prealabil~ a
cu amend~.
1 persoa nei v~t~mate.
(2 ) Faptele prev~zute la alin. (2)
s~v~rşite asupra membrilor familiei se
pedepsesc cu ~nchisoare de la unu la 2
ani sau cu amend~.
persoa nei v~t~mate. In cazul faptelor
1 1
prev~ zute la alin. (1 ) şi (2 ) acţiunea
penal~ se pune ~n mişcare şi din oficiu.
(4) Imp~carea p~rţilor ~nl~tur~ r~s
punderea penal~, produc~nduşi efec
tele şi ~n cazul ~n care acţiunea penal~
a fost pus~ ~n mişcare din oficiu.
§2. Vătămarea corporală - art. 181
Art. 181 C. pen.: ~(1) Fapta prin care sa pricinuit integrit~ţii corporale
sau s~n~t~ţii o v~t~mare care necesit~ pentru vindecare ~ngrijiri medicale
de cel mult 60 de zile se pedepseşte cu ~nchisoare de la 6 luni la 5 ani.
1
(1 ) Fapta prev~zut~ la alin. (1) s~v~rşit~ asupra membrilor familiei se
pedepseşte cu ~nchisoare de la unu la 5 ani.
(2) Acţiunea penal~ se pune ~n mişcare la pl~ngerea prealabil~ a per
1
soanei v~t~mate. In cazul faptelor prev~zute la alin. (1 ) acţiunea penal~ se
pune ~n mişcare şi din oficiu.
(3) Imp~carea p~rţilor ~nl~tur~ r~spunderea penal~, produc~nduşi
efectele şi ~n cazul ~n care acţiunea penal~ a fost pus~ ~n mişcare
din oficiu".

pri vind protecţia persoanei ~mpotriva v~t~m~rilor corporale. Obiectul
material este reprezentat de corpul persoanei asupra c~reia se exercit~
violenţe.
III. Subiec ii
Subiectul activ este, ~n principiu, necircumstanţiat, ~ns~ ~n
varianta agravat~ de la alin. (11) acesta are calitatea de membru de
familie, noţiune explicat~ ~n art. 1491 C. pen.: ~prin membru de familie se
~nţelege soţul sau ruda apropiat~, dac~ acesta din urm~ locuieşte şi
gospod~reşte
[1]
~mpreun~ cu f~ptuitorul", care trebuie coroborat cu art. 149 C. pen. , care
defineşte noţiunea de rud~ apropiat~. Participaţia penal~ este posibil~ sub
toate formele.
Subiectul pasiv este, ~n principiu, necircumstanţiat, Ins~, ~n cazul va
riantei agravate, acesta este un membru de familie. In ipoteza unor acte
de violenţ~ ~ndreptate ~mpotriva mai multor persoane, pluralitatea
de subiecţi pasivi atrage pluralitatea de infracţiuni ~n concurs.
V. Con inutul constitutiv se grefeaz~ pe conţinutul constitutiv al

infracţiunii de lovire sau alte violenţe, v~t~marea corporal~ ap~r~nd ca o
variant~ calificat~ a acesteia.
[1]
Art. 149 C. pen.: ~(1) «Rude apropiate» sunt ascendenţii şi descendenţii, fra
ţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin ~nfiere,
potrivit legii, astfel de rude.
(2) Dispoziţiile din legea penal~ privitoare la rude apropiate, ~n limitele prev~
zute de alineatul precedent, se aplic~ ~n caz de ~nfiere cu efecte depline,
per soanei ~nfiate c~t şi descendenţilor acesteia şi ~n raport cu rudele fireşti, iar ~n
caz de ~nfiere cu efecte restr~nse, ~nfiatului c~t şi descendenţilor acestuia şi ~n
raport cu rudele ~nfietorului".
Latura obiectiv~. Elementul material coincide cu cel de la infracţiunea
de lovire sau alte violenţe - acţiuni/inacţiuni violente directe/indirecte,
violenţe morale ori fizice, nu ~ns~ autoagresiuni. Spre exemplu, f~ptuitorul
~mbr~nceşte victima, aceasta cade, ~şi rupe braţul şi are nevoie de ~ngrijiri
medicale de 59 de zile.
Urmarea imediat~ este principala diferenţ~ ~n raport cu art. 180:
v~t~mare corporal~ ce necesit~ pentru vindecare ~ngrijiri medicale de la
21 p~n~ la 60 de zile inclusiv. in ipoteza unui num~r de ~ngrijiri medicale
~ntre 19 şi 21 de zile, se va reţine existenţa infracţiunii de lovire sau alte
violenţe - art. 180 C. pen. Leg~tura de cauzalitate trebuie dovedit~.
indi recte. Fapta comis~ din culp~ constituie şi ea infracţiune, ~ns~
infracţiunea prev~zut~ la art. 184 - v~t~mare corporal~ din culp~. Mobilul şi
scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, ci doar pentru
individuali zarea pedepsei.

tativa este posibil~, dar nu se pedepseşte. ,nfracţiunea se consum~
~n momentul producerii urm~rii imediate - c~nd num~rul de ~ngrijiri
medicale ajunge la 21 de zile şi nu dep~şeşte 60. Momentul consum~rii nu
se con fund~ cu momentul comiterii faptei (al exercit~rii violenţelor).
,nfracţiunea se poate realiza şi ~n forma continuat~, momentul epuiz~rii
infracţiunii fiind acela al ~ncet~rii exercit~rii violenţelor.
Modalit~ţi. ,nfracţiunea este incriminat~ ~ntro variant~ tip şi una agra
vat~, prev~zut~ ~n alin. (1'), singura deosebire ~ntre ele fiind
calificarea subiecţilor infracţiuni, f~ptuitorul şi victima fiind soţi sau
rude apropiate, care gospod~resc şi locuiesc ~mpreun~.
Sancţiunea const~ ~n ~nchisoarea de la 6 luni la 5 ani (varianta tip) ori
~nchisoarea de la 1 la 5 ani (varianta agravat~).

Leg~tura cu alte infracţiuni. Aşa cum am menţionat şi ~n
ipoteza infracţiunii de lovire sau alte violenţe, au existat dificult~ţi, uneori,
~n a dis tinge şi ~ntre infracţiunea de v~t~mare corporal~ (art. 180 C. pen.)
şi cea de rele tratamente aplicate minorului (art. 306 C. pen.), ~n cazul ~n
care subiectul pasiv este minorul şi subiectul activ unul dintre p~rinţi.
inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, soluţion~nd aceast~ problem~ prin
recursul ~n
[1]
interesul legii anterior amintit , a stabilit c~ se vor reţine art. 181 şi
art. 306 ~n concurs ideal.
,nfracţiunea de v~t~mare corporal~ este absorbit~ de infracţiunea
de loviri sau v~t~m~ri cauzatoare de moarte (art. 183), viol (art. 197),
t~lh~rie (art. 211).
Trebuie, de asemenea, f~cut~ distincţia ~ntre v~t~mare corporal~ şi
tentativ~ la omor, ~n situaţia ~n care, spre exemplu, f~ptuitorul arunc~ un
cuţit ~n direcţia capului victimei, ~ns~ aceasta se fereşte şi este lovit~ ~n
picior, necesit~nd ~ngrijiri medicale de 49 de zile. in aceast~ ipotez~, se va
reţine tentativa la omor (art. 20 raportat la art. 174 C. pen.), iar distincţia se
face, pe de o parte, sub aspect subiectiv - intenţia de a ucide, res-
pectiv intenţia de a exercita violenţe -, dar şi prin intermediul unor
elemente obiective: zona vizat~, obiectul folosit, num~rul şi
intensitatea loviturilor.
Aspecte procesuale. Acţiunea penal~ se pune ~n mişcare la pl~ngere
prealabil~, cu excepţia variantei agravate, unde acţiunea penal~ se pune
~n mişcare şi din oficiu. imp~carea p~rţilor ~nl~tur~ r~spunderea penal~ ~n
ambele ipoteze. Competenţa de judecat~ aparţine ~n prim~ instanţ~ jude-
c~toriei. Urm~rirea penal~ se efectueaz~ de c~tre organele de cercetare
penal~.

,nfracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal sub aceeaşi denu-
mire, ~ns~ conţinutul constitutiv este modificat. V~t~marea corporal~
~n viitoarea reglementare preia o parte dintre urm~rile prev~zute ~n
actualul Cod la infracţiunea de v~t~mare corporal~ grav~.
C. pen., art. 181: V~t~marea Noul C. pen., art. 193: Lovirea
cor sau alte violenţe
poral~ (1) Lovirea sau orice acte de
(1) Fapta prin care s-a pricinuit inte- violenţ~ cauzatoare de suferinţe fizice
grit~ţii corporale sau s~n~t~ţii o v~t~- se pedepsesc cu ~nchisoare de la 3
mare care necesit~ pentru vindecare luni la 2 ani sau cu amend~.
~ngrijiri medicale de cel mult 60 de zile (2) Fapta prin care se produc leziuni
se pedepseşte cu ~nchisoare de la 6 traumatice sau este afectat~ s~n~tatea
luni la 5 ani. unei persoane, a c~rei gravitate este
1
(1 ) Fapta prev~zut~ la alin. (1) evaluat~ prin zile de ~ngrijiri
s~v~r- medicale de cel mult 90 de zile, se
şit~ asupra membrilor familiei se pedep- pedepseşte
seşte cu ~nchisoare de la unu la 5 ani.
[1]
,.C.C.J., Secţiile unite, Decizia nr. 37/2008, precit.
(2) Acţiunea penal~ se pune ~n miş cu ~nchisoare de la 6 luni la 5 ani sau
cu amend~.
persoa nei v~t~mate. In cazul faptelor
1
prev~ zute la alin. (1 ) acţiunea (3) Acţiunea penal~ se pune ~n miş
penal~ se pune ~n mişcare şi din oficiu. care la pl~ngerea prealabil~ a
(3) Imp~carea p~rţilor ~nl~tur~ r~s persoa nei v~t~mate.
punderea penal~, produc~nduşi efec
tele şi ~n cazul ~n care acţiunea penal~
a fost pus~ ~n mişcare din oficiu.
$3. Vătămarea corporală gravă - art. 182
Art. 182 C. pen.: ~(1) Fapta prin care sa pricinuit integrit~ţii corporale
sau s~n~t~ţii o v~t~mare care necesit~ pentru vindecare ~ngrijiri medicale
mai mult de 60 de zile, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Dac~ fapta a produs vreuna din urm~toarele consecinţe: pierderea
unui simţ sau organ, ~ncetarea funcţion~rii acestora, o infirmitate
permanent~ fizic~ ori psihic~, sluţirea, avortul, ori punerea ~n primejdie a
vieţii persoanei, pedeapsa este ~nchisoarea de la 2 la 10 ani.
(3) C~nd fapta a fost s~v~rşit~ ~n scopul producerii consecinţelor
prev~zute la alin. (1) şi (2), pedeapsa este ~nchisoarea de la 3 la 12 ani.
(4) Tentativa faptei prev~zute ~n alin. (3) se pedepseşte".

violenţe.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat. Fapta este incriminat~ indiferent
de calitatea f~ptuitorului. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate
formele.
Subiectul pasiv este necircumstanţiat. Indiferent de calitatea victimei,
f~p
tuitorul va fi pedepsit, dac~ sunt ~ntrunite condiţiile v~t~m~rii corporale
grave.
V. Con inutul constitutiv se grefeaz~ pe conţinutul infracţiunii de v~
t~mare corporal~, v~t~marea corporal~ grav~ fiind o agravant~ a acesteia.
Latura obiectiv~. Elementul material coincide cu al celorlalte
dou~ infracţiuni contra integrit~ţii corporale anterior prezentate -
acţiuni/inac ţiuni violente, directe ori indirecte, violenţe morale ori fizice, nu
~ns~ autoa gresiuni.
Urmarea imediat~ const~, ~n varianta tip, ~n producerea unei v~t~m~ri
care necesit~ pentru vindecare ~ngrijiri medicale de peste 60 de zile.
in cazul variantei agravate de la alin. (2), urmarea imediat~ este mai
grav~, const~nd, alternativ, ~n urm~toarele consecinţe, indiferent de
num~rul de
~ngrijiri medicale:
a) pierderea sau ~ncetarea funcţion~rii unui simţ sau organ - pierderea
presupune detaşarea de corp a unui organ (t~ierea urechii);
~ncetarea funcţion~rii presupune o abolire a unei funcţii organice (se
pierde doar auzul, nu şi urechile);
b) infirmitate permanent~ fizic~ ori psihic~ - ~n mod ireversibil se ajun
ge la nişte modific~ri pe plan fizic ori psihic (pierderea corzilor vocale);
c) sluţirea - presupune alterarea ~nf~ţiş~rii fizice a victimei, ~n special a
feţei (desfigurare). Este o deformare estetic~, permanent~, care stric~ ar
monia corpului şi creeaz~ un prejudiciu estetic. Spre exemplu, lovirea cu
cuţitul pe faţ~, cu urmarea unei cicatrici, sau pierderea chiar şi a unui sin
gur dinte ~n urma unor violenţe, ~n condiţiile ~n care acesta nu era şi sin
gurul. Nu reprezint~ sluţire t~ierea p~rului victimei, raderea spr~ncenelor
acesteia, deteriorarea lucr~rilor dentare;
d) avortul - presupune ~ntreruperea cursului sarcinii, atunci c~nd f~p
tuitorul a cunoscut sau a prev~zut starea de graviditate a victimei;
e) punerea ~n primejdie a vieţii persoanei - prin violenţele
exercitate f~ptuitorul creeaz~ un pericol pentru viaţa victimei, aceast~
consecinţ~ produc~nduse ca urmare a acţion~rii f~ptuitorului cu
praeterintenţie.
Leg~tura de cauzalitate trebuie s~ fie dovedit~.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia ~mbrac~ forma intenţiei indirecte ori
a praeterintenţiei, ~n cazul variantei tip şi al primei variante agravate de la
alin. (2), cu excepţia consecinţei punerii ~n primejdie a vieţii victimei, care
se reţine ca fiind o v~t~mare corporal~ grav~ doar dac~ fapta a fost s~
v~rşit~ cu praeterintenţie. in ipoteza variantei agravate de la alin. (3), vino
v~ţia ~mbrac~ forma intenţiei directe calificate prin scopul producerii con
secinţelor enumerate la alineatele anterioare. Mobilul şi scopul nu prezint~
relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, cu excepţia variantei agravate de la
alin. (3).
Forme. Actele preparatorii nu sunt incriminate. Tentativa este posibil~,
dar nu se pedepseşte dec~t atunci c~nd urm~rile specifice v~t~m~rii cor-
porale grave şi prev~zute de alin. (1) şi (2) se produc cu intenţie,
altfel spus, doar ~n cazul variantei agravate de la alin. (3).
Infracţiunea se consum~ ~n momentul ~n care se produce urmarea
imediat~.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip [alin. (1)] şi
dou~ variante agravate: cea de la alin. (2), care presupune
producerea unor consecinţe mai grave dec~t cele de la alin. (1), şi cea de
la alin. (3), care se raporteaz~ la variantele anterioare şi se diferenţiaz~ de
ele doar sub aspect subiectiv - se reţine atunci c~nd v~t~marea corporal~
grav~ se s~v~rşeşte cu intenţie.
Sancţiunea const~ ~n pedeapsa cu ~nchisoarea, limitele fiind mai
ridicate odat~ cu agravarea consecinţelor faptei ori a formei de vinov~ţie
cu care este s~v~rşit~ infracţiunea: alin. (1) - de la 2 la 7 ani; alin. (2) - de
la 2 la 10 ani; alin. (3) - de la 3 la 12 ani.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Trebuie evitat~ confuzia ~ntre v~t~marea
corporal~ grav~ prev~zut~ la alin. (2) teza final~ - punerea ~n primejdie a
vieţii persoanei - şi tentativa la omor. Diferenţierea pleac~ de la forma de
vinov~ţie cu care sunt s~v~rşite cele dou~ infracţiuni - intenţie direct~ ori
indirect~ la tentativ~ la omor şi praeterintenţia la v~t~marea corporal~
grav~ -, diferenţiere care se poate realiza mai simplu pe baza aceloraşi
elemente obiective pe care le-am mai amintit: zona vizat~, obiectul folosit,
num~rul şi intensitatea loviturilor. Spre exemplu, se va reţine infracţiunea
de v~t~mare corporal~ ~n varianta agravat~ a punerii ~n primejdie a vieţii
persoanei dac~ f~ptuitorul arunc~ toporul c~tre victim~ de la o distanţ~ de
15 metri, ~ntre aceştia exist~nd un gard de s~rm~, toporul loveşte victima
peste m~n~ şi i-o secţioneaz~.
Se aseam~n~ infracţiunea de v~t~mare corporal~ grav~ ~n varianta
agravat~ a punerii ~n primejdie a vieţii persoanei cu infracţiunea de loviri
sau v~t~m~ri cauzatoare de moarte (art. 183 C. pen.), sub aspectul inten-
ţiei cu care sunt exercitate violenţele şi al rezultatului mai grav dec~t acela
care a fost urm~rit, singura deosebire fiind c~ ~n cazul v~t~m~rii corporale
se reuşeşte salvarea victimei.
Trebuie, de asemenea, f~cut~ distincţia ~ntre art. 182 C. pen., atunci
c~nd urmarea imediat~ este avortul, şi art. 185 C. pen. - provocarea ile
gal~ a avortului. In ambele situaţii se ajunge la ~ntreruperea cursului
sarcinii, ~ns~ dac~ violenţele sunt ~ndreptate ~mpotriva femeii
~ns~rcinate şi, ~n mod adiacent, indirect, se ajunge la pierderea sarcinii,
se va reţine art. 182 C. pen. In schimb, dac~ violenţele au ca scop
provocarea avor tului, şi nu v~t~marea femeii, se va reţine art. 185 C. pen.
Aşa cum am menţionat şi ~n ipoteza infracţiunilor prev~zute de art. 180
şi art. 181 C. pen., au existat dificult~ţi, uneori, ~n a distinge şi ~ntre infrac
ţiunea de v~t~mare corporal~ grav~ (art. 182 C. pen.) şi cea de rele
tratamente aplicate minorului (art. 306 C. pen.), ~n cazul ~n care subiectul
pasiv este minorul şi subiectul activ unul dintre p~rinţi. Inalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, soluţion~nd aceast~ problem~ prin recursul ~n
interesul
[1]
legii anterior amintit , a stabilit c~ se vor reţine art. 182 şi art. 306
~n
concurs ideal.
Aspecte procesuale. Acţiunea penal~ se pune ~n mişcare din oficiu şi,
spre deosebire de infracţiunile anterioare, ~mp~carea p~rţilor nu
~nl~tur~ r~spunderea penal~. Competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~
aparţine judec~toriei. Urm~rirea penal~ se efectueaz~ de c~tre
organele de cer cetare penal~.

Nu mai exist~ ~n noul Cod penal vreo infracţiune care s~ fie incriminat~
sub aceast~ denumire. In schimb, art. 194 noul C. pen. incrimineaz~ sub
denumirea de ~V~t~mare corporal~" o parte dintre urm~rile care, ~n
ac tuala reglementare, reprezint~ variante agravate ale v~t~m~rii
corporale grave. O parte dintre urm~ri au fost ~nl~turate (pierderea
unui simţ sau organ), altele au c~p~tat alt~ denumire (~n loc de sluţire
se foloseşte ~n noul Cod noţiunea de prejudiciu estetic grav şi
permanent), iar altele au fost menţinute (avortul, punerea ~n primejdie a
vieţii persoanei).
C. pen., art. 182: V~t~marea urm~toarele consecinţe: pierderea
cor unui simţ sau organ, ~ncetarea
poral~ grav~ funcţion~rii
(1) Fapta prin care sa pricinuit inte
grit~ţii corporale sau s~n~t~ţii o v~t~mare
care necesit~ pentru vindecare
~ngrijiri medicale mai mult de 60 de zile,
se pe depseşte cu ~nchisoare de la 2 la
7 ani.
(2) Dac~ fapta a produs vreuna
din
Noul C. pen., art. 194: V~t~marea a) o infirmitate;
corporal~ b) leziuni traumatice sau
(1) Fapta prev~zut~ ~n art. 193, care afectarea s~n~t~ţii unei persoane, care
a cauzat vreuna dintre urm~toarele au nece sitat, pentru vindecare, mai
consecinţe: mult de 90 de zile de ~ngrijiri medicale;
[1]
I.C.C.J., Secţiile Unite, Decizia nr. 37/2008, precit.
acestora, o infirmitate permanent~ c) un prejudiciu estetic grav şi per-
fizic~ ori psihic~, sluţirea, avortul, ori manent;
punerea ~n primejdie a vieţii d) avortul;
persoanei, pedeapsa este ~nchisoarea e) punerea ~n primejdie a vieţii per-
de la 2 la 10 ani. soanei,
(3) C~nd fapta a fost s~v~rşit~ ~n se pedepseşte cu ~nchisoarea de la
scopul producerii consecinţelor prev~- 2 la 7 ani.
zute la alin. (1) şi (2), pedeapsa este ~n- (2) C~nd fapta a fost s~v~rşit~ ~n
chisoarea de la 3 la 12 ani. scopul producerii uneia dintre conse-
(4) Tentativa faptei prev~zute cinţele prev~zute ~n alin. (1) lit. a), lit. b)
~n alin. (3) se pedepseşte. şi lit. c), pedeapsa este ~nchisoarea de
la 3 la 10 ani.
(3) Tentativa la infracţiunea
prev~- zut~ ~n alin. (2) se pedepseşte.
§4. Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte - art. 183
Art. 183 C. pen.: ~Dac~ vreuna dintre faptele prev~zute ~n art. 180-182
a a- vut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este ~nchisoarea de la 5 la
15 ani".

Obiectul juridic generic este reprezentat de integritatea corporal~ şi
s~n~tatea persoanei. Obiectul juridic specific const~ ~n dreptul la viaţ~ al
persoanei. Obiectul material este corpul persoanei ~n viaţ~, nu
cadavrul sau produsul de concepţie.
III. Subiec ii
Subiectul activ şi cel pasiv nu sunt circumstanţiaţi. Participaţia penal~
IV. Condi ia premisă const~ ~n corpul persoanei ~n viaţ~.
V. Con inutul constitutiv se bazeaz~ pe aceleaşi elemente explicate

anterior ~n ipoteza celorlalte infracţiuni contra integrit~ţii corporale.
Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ prin aceleaşi
acţiuni/inacţiuni prin care se realizeaz~ şi elementul material al infracţiu-
nilor prev~zute ~n art. 180-182 C. pen., singura deosebire fiind ~ns~ faptul
c~ rezultatul const~ ~n moartea subiectului pasiv, care se produce
din culp~.
Urmarea imediat~ este moartea persoanei. Leg~tura de cauzalitate tre-
buie dovedit~ şi se menţine chiar dac~ decesul nu este rezultatul doar al
violenţelor, chiar dac~ violenţele au fost de mic~ intensitate şi la moartea
persoanei au contribuit şi alte cauze, ~ntruc~t moartea nu a intervenit na-
tural, ci a fost provocat~/declanşat~ de violenţele exercitate de f~ptuitor.
Leg~tura de cauzalitate prezint~ o anumit~ particularitate, şi anume: ~ntr-
un prim timp se stabileşte s~v~rşirea uneia dintre faptele prev~zute
~n art. 180-182 C. pen., iar ~ntr-un al doilea timp se stabileşte
conexiunea dintre acea fapt~ şi decesul victimei. Altfel spus, este necesar
a se demon-
stra c~ subiectul pasiv nu ar fi ~ncetat din viaţ~ ~n absenţa faptei
[1]
autorului .
Latura subiectiv~. Vinov~ţia ~mbrac~ forma praeterintenţiei. F~ptui-
torul a exercitat cu intenţie acţiunea de lovire sau alte violenţe,
~ns~, acţion~nd violent, el nu a urm~rit şi nici nu a acceptat decesul, ci
acesta este un rezultat mult mai grav dec~t cel vizat. Mobilul şi scopul nu
prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii.

Forme. Actele preparatorii nu sunt incriminate. Tentativa nu este posi-
bil~, av~nd ~n vedere forma de vinov~ţie cu care aceast~ infracţiune
se s~v~rşeşte. Infracţiunea se consum~ ~n momentul ~n care se
produce urmarea imediat~ - decesul victimei, indiferent dac~ acesta
survine mai devreme ori mai t~rziu ~n raport cu momentul exercit~rii
violenţelor.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Aşa cum am precizat c~nd am analizat
infracţiunea de omor, datorit~ producerii aceleiaşi urm~ri - decesul
victimei -, exist~ deseori dificult~ţi ~n a distinge ~ntre infracţiunea de loviri
sau v~t~m~ri cauzatoare de moarte (art. 183 C. pen.) şi infracţiunea de
omor (art. 174 C. pen.). Principala deosebire ~ntre cele dou~ infracţiuni re-
zid~ ~n forma de vinov~ţie - praeterintenţia ~n ipoteza celei dint~i (art. 183
C. pen.) şi intenţia, ~n cazul celei de-a doua (art. 174 C. pen.). Elementele
[1]
GH. DIACONESCU, C. DUVAC, op. cit., p. 136.
obiective pe baza c~rora putem face o distincţie ~ntre cele dou~
fapte incriminate sunt cele anterior enumerate: zona vizat~, obiectul
folosit, num~rul şi intensitatea loviturilor. Astfel, constituie infracţiunea
de loviri sau v~t~m~ri cauzatoare de moarte fapta de a lovi victima cu
piciorul ~n piept, aceasta dezechilibr~ndu-se şi d~nd cu capul de o piatr~.
Trebuie f~cut~ o distincţie şi ~ntre infracţiunea de ucidere din culp~
(art. 178 C. pen.) şi cea prev~zut~ la art. 183 C. pen. Deşi decesul survine
~n ambele situaţii din culp~, ~n ipoteza s~v~rşirii infracţiunii de ucidere din
culp~ chiar şi violenţele sunt exercitate din culp~.
Lovirile sau v~t~m~rile cauzatoare de moarte absorb celelalte infrac
ţiuni contra integrit~ţii corporale sau s~n~t~ţii, prev~zute de art. 180-182
C. pen.
Competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~ aparţine tribunalului,
conform art. 27 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Urm~rirea penal~ se efectueaz~
~n mod obligatoriu de c~tre procuror, conform art. 209 alin. (3) C. proc.
pen.

Noul Cod penal incrimineaz~ fapta ~n aceeaşi formulare, cu
singura deosebire a modific~rii pedepsei - de la 6 la 12 ani.
C. pen., art. 183: Lovirile sau v~ Noul C. pen., art. 195: Lovirile sau
t~m~rile cauzatoare de moarte v~t~m~rile cauzatoare de moarte
Dac~ vreuna dintre faptele prev~- Dac~ vreuna dintre faptele prev~-
zute ~n art. 180-182 a avut ca zute ~n art. 193 şi art. 194 a avut ca ur-
urmare moartea victimei, pedeapsa mare moartea victimei, pedeapsa
este ~nchisoarea de la 5 la 15 ani. este
~nchisoarea de la 6 la 12 ani.
§5. Vătămarea corporală din culpă - art. 184
1
Art. 184 C. pen.: ~(1) Fapta prev~zut~ la art. 180 alin. (2) şi (2 ), care a
pricinuit o v~t~mare ce necesit~ pentru vindecare ~ngrijiri medicale
mai mari de 10 zile, precum şi cea prev~zut~ la art. 181, s~v~rşite din
culp~, se pedepsesc cu ~nchisoare de la o lun~ la 3 luni sau cu amend~.
(2) Dac~ fapta a avut vreuna din urm~rile prev~zute la art. 182 alin. (1)
sau (2), pedeapsa este ~nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amend~.
(3) C~nd s~v~rşirea faptei prev~zute ~n alin. (1) este
urmarea nerespect~rii dispoziţiilor legale sau a m~surilor de prevedere
pentru
exerciţiul unei profesii sau meserii, ori pentru ~ndeplinirea unei
anume activit~ţi, pedeapsa este ~nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau
amend~.
(4) Fapta prev~zut~ ~n alin. (2) dac~ este urmarea nerespect~rii dispo
ziţiilor legale sau a m~surilor de prevedere ar~tate ~n alineatul precedent
se pedepseşte cu ~nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
1
(4 ) Dac~ faptele prev~zute la alin. (3) şi (4) sunt s~v~rşite de c~tre o
persoan~ care se afl~ ~n stare de ebrietate, pedeapsa este ~nchisoarea
de la unu la 3 ani, ~n cazul alin. (3), şi ~nchisoarea de la unu la 5 ani, ~n
cazul alin. (4).
(5) Pentru faptele prev~zute ~n alin. (1) şi (3), acţiunea penal~ se pune
~n mişcare la pl~ngerea prealabil~ a persoanei v~t~mate. Imp~carea
p~rţilor ~nl~tur~ r~spunderea penal~.
(6) Pentru faptele prev~zute la alin. (2) şi (4), ~mp~carea p~rţilor
~nl~tur~ r~spunderea penal~".

violenţele.
III. Subiec ii
Subiectul activ este, ~n principiu, necircumstanţiat, la fel şi cel pasiv.
Par ticipaţia penal~ este posibil~ sub forma participaţiei improprii - cei care
in stig~ ori ~nlesnesc s~v~rşirea faptei vor fi sancţionaţi pentru infracţiunile
pre v~zute de art. 180 alin. (2) ori (21) C. pen., art. 181 C. pen. ori art. 182
alin. (1) sau (2) C. pen., iar autorul pentru v~t~mare corporal~ din culp~.
Este posibil coautoratul, c~nd ambii autori s~v~rşesc fapta din culp~ -
neglijenţa a doi medici care duce la moartea unui pacient.
V. Con inutul constitutiv reia, ~n mare, conţinutul constitutiv

al celorlalte infracţiuni prev~zute ~n art. 180182 C. pen.
Latura obiectiv~, ~n varianta tip, o reia pe aceea a infracţiunii de v~t~
mare corporal~ (art. 181 C. pen.) şi, parţial, pe cea a infracţiunii de loviri
sau alte violenţe (art. 180 C. pen.). Cu alte cuvinte, constituie v~t~mare
corporal~ din culp~ ~n varianta tip fapta care are drept urmare v~t~marea
corporal~ pentru vindecarea c~reia este nevoie de ~ngrijiri medicale de la
11 la 60 de zile inclusiv. In consecinţ~, dac~ violenţele exercitate din culp~
cauzeaz~ doar suferinţe fizice ori necesit~ pentru vindecare ~ngrijiri
medicale de p~n~ la 10 zile, fapta nu constituie infracţiune.
In varianta agravat~ din alin. (2), latura obiectiv~ are aceleaşi elemente
constitutive cu cele ale infracţiunii de v~t~mare corporal~ grav~
[art. 182 alin. (1) şi (2) C. pen.]. Astfel, constituie v~t~mare corporal~ din
culp~ ~n varianta agravat~ fapta care produce v~t~m~ri ce necesit~ pentru
vindecare ~ngrijiri medicale de peste 60 de zile ori vreuna dintre
conse- cinţele menţionate ~n art. 182 alin. (2): pierderea unui simţ
sau organ,
~ncetarea funcţion~rii acestora, o infirmitate permanent~ fizic~ ori psihic~,
sluţirea, avortul ori punerea ~n primejdie a vieţii persoanei.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia ~mbrac~ forma culpei simple ori cu pre-
vedere. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infrac-
ţiunii, ci, eventual, pentru individualizarea pedepsei.

Forme. Actele preparatorii şi tentativa nu sunt posibile. Infracţiunea se
consum~ ~n momentul ~n care se realizeaz~ urmarea imediat~.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip [alin. (1)]
corespunz~toare v~t~m~rii corporale, o variant~ tip corespondent~ a v~t~-
m~rii corporale grave [alin. (2)], al c~ror conţinut constitutiv l-am
expus mai sus, şi trei variante agravate. Variantele agravate de la alin. (3)
şi (4) se raporteaz~, ~n aceast~ ordine, la variantele tip din alin. (1) şi (2),
av~nd
~n vedere acelaşi element circumstanţial agravant: fapta este
urmarea
nerespect~rii dispoziţiilor legale sau a m~surilor de prevedere [spre exem-
plu, conduc~torul auto accidenteaz~ un pieton, din culp~, şi ~i cauzeaz~
v~t~m~ri ce necesit~ pentru vindecare ~ngrijiri medicale de 35 de zile - se
va reţine art. 184 alin. (3) C. pen.].
Ultima variant~ agravat~ [alin. (4')] se refer~ la variantele agravate
anterior menţionate şi se particularizeaz~ prin calificarea subiectului pasiv.
Prin urmare, pentru a se reţine aceast~ agravant~, trebuie ca v~t~marea
corporal~ din culp~ s~ fie s~v~rşit~ ca urmare a nerespect~rii dispoziţiilor
legale sau a m~surilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii ori
meserii sau pentru ~ndeplinirea unei anumite activit~ţi, de c~tre o
persoan~ care se afl~ ~n stare de ebrietate.
Sancţiunea este diferit~, ~n funcţie de gravitatea rezultatului ori de cir-
cumstanţele s~v~rşirii faptei. Pentru varianta tip din alin. (1), sancţiunea
este pedeapsa cu ~nchisoarea de la 1 la 3 luni sau amend~. Pentru va
rianta tip din alin. (2), sancţiunea este ~nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau
amend~. In ipoteza primei variante agravate de la alin. (3),
sancţiunea este ~nchisoarea tot de la 3 luni la 2 ani alternativ cu amend~,
iar ~n ipote za celei dea doua variante agravate din alin. (4), ~nchisoarea
de la 6 luni la 3 ani. Ultima variant~ agravat~, dac~ se raporteaz~ la
varianta din alin. (3), este sancţionat~ cu ~nchisoarea de la 1 la 3 ani şi
dac~ se rapor teaz~ la varianta agravat~ din alin. (4), este ~nchisoarea de
la 1 la 5 ani.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Sa pus problema existenţei ori
inexistenţei concursului de infracţiuni ~ntre fapta de v~t~mare
corporal~ din culp~ şi fapta de a conduce un autovehicul pe drumurile
publice fn stare de ebrietate sau av~nd fmbiba ţie alcoolic~ ce dep~şeşte
limita legal~, comis~ de un conduc~tor auto - prev~zut~ de art. 87 alin. (1)
din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.
Instanţa suprem~ a
[1]
soluţionat aceast~ problem~ printrun recurs ~n interesul legii . Astfel, ~n
cazul ~n care conduc~torul de autovehicul sau tramvai este, concomitent,
at~t ~n stare de ebrietate, c~t şi cu o ~mbibaţie alcoolic~ peste limita le
gal~, se va reţine concurs real ~ntre infracţiunea prev~zut~ de art.
184
1
alin. (4 ) C. pen. şi cea prev~zut~ de art. 87 alin. (1) din O.U.G.
nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicat~. In cazul
~n care conduc~torul de autovehicul sau tramvai se afl~ ~n stare de ebrie
tate, f~r~ ~ns~ a avea o ~mbibaţie alcoolic~ peste limita legal~, fapta
1
sa constituie infracţiunea unic~ prev~zut~ de art. 184 alin. (4 ) C. pen. In
ca zul ~n care conduc~torul de autovehicul sau tramvai nu se afl~ ~n stare
de
ebrietate, dar are o ~mbibaţie alcoolic~ peste limita legal~, exist~ o plura
litate de infracţiuni sub forma concursului real ~ntre infracţiunea prev~zut~
de art. 184 alin. (3) C. pen. şi art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 sau
~ntre art. 184 alin. (4) C. pen. şi art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr.
195/2002.
Aspecte procesuale. Acţiunea penal~, ~n situaţiile prev~zute
~n alin. (1) şi (3), se pune ~n mişcare la pl~ngerea prealabil~ a
persoanei v~t~mate, iar ~n celelalte variante din oficiu. Imp~carea
p~rţilor ~nl~tur~ r~spunderea penal~, pentru faptele prev~zute le alin.
(2) şi (4). Com petenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~ aparţine
judec~toriei. Urm~rirea penal~ se efectueaz~ de c~tre organele de
cercetare penal~.
[1]
I.C.C.J., Secţiile Unite, Decizia nr. 26/2009 (M. Of. nr. 284 din 30
aprilie
2010).
Infracţiunea de v~t~mare corporal~ din culp~ este incriminat~ şi ~n noul
Cod penal, ~n art. 196, sub acelaşi titlu marginal, ~ns~ cu
modific~rile necesare, av~nd ~n vedere noul conţinut constitutiv al
infracţiunilor contra integrit~ţii corporale.
C. pen., art. 184: V~t~marea ~n mişcare la pl~ngerea prealabil~ a per-
cor soanei v~t~mate. Imp~carea p~rţilor ~n-
poral~ din culp~ l~tura r~spunderea penal~.
(1) Fapta prev~zut~ la art.
1
180 alin. (2) şi (2 ), care a pricinuit o
v~t~mare ce necesit~ pentru
vindecare ~ngrijiri medicale mai mari de
10 zile, precum şi cea prev~zut~ la art.
181, s~v~rşite din culp~, se pedepsesc
cu ~nchisoare de la o lun~ la 3 luni sau
cu amend~.
(2) Dac~ fapta a avut vreuna din
urm~rile prev~zute la art. 182 alin.
(1) sau (2), pedeapsa este ~nchisoarea
de la 3 luni la 2 ani sau amend~.
(3) C~nd s~v~rşirea faptei prev~-
zute ~n alin. (1) este urmarea
nerespec- t~rii dispoziţiilor legale sau a
m~surilor de prevedere pentru exerciţiul
unei profesii sau meserii, ori pentru
~ndeplinirea unei anume activit~ţi,
pedeapsa este
~nchisoarea de la 3 luni la 2 ani
sau amend~.
(4) Fapta prev~zut~ ~n alin. (2) dac~
este urmarea nerespect~rii
dispoziţiilor legale sau a m~surilor de
prevedere ar~- tate ~n alineatul
precedent se pedepseşte cu ~nchisoare
de la 6 luni la 3 ani.
1
(4 ) Dac~ faptele prev~zute la
alin. (3) şi (4) sunt s~v~rşite de c~tre o
persoan~ care se afl~ ~n stare de ebrie-
tate, pedeapsa este ~nchisoarea de
la unu la 3 ani, ~n cazul alin. (3), şi
~nchisoarea de la unu la 5 ani, ~n
cazul alin. (4).
(5) Pentru faptele prev~zute ~n
alin. (1) şi (3), acţiunea penal~ se pune
Noul C. pen., art. 196: V~t~marea
corporal~ din culp~
(1) Fapta prev~zut~ ~n art. 193 alin.
(2)
s~v~rşit~ din culp~ de c~tre o persoan~
aflat~ sub influenţa b~uturilor
alcoolice ori a unei substanţe
psihoactive sau ~n desf~şurarea unei
activit~ţi ce constituie prin ea ~ns~şi
infracţiune se pedepseşte cu
~nchisoare de la 3 luni la un an sau cu
amend~.
(2) Fapta prev~zut~ ~n art. 194 alin.
(1)
s~v~rşit~ din culp~ se pedepseşte cu
~nchisoare de la 6 luni la 2 ani
sau cu amend~.
(3) C~nd fapta prev~zut~ ~n alin.
(2) a fost s~v~rşit~ ca urmare a
nerespect~rii dispoziţiilor legale sau a
m~surilor de prevedere pentru
exerciţiul unei profesii sau meserii
ori pentru efectuarea unei anumite
activit~ţi, pedeapsa este ~nchisoarea
de la 6 luni la 3 ani sau amend~.
(4) Dac~ urm~rile prev~zute ~n
alin. (1)-(3) s-au produs faţ~ de dou~
sau mai multe persoane, limitele
speciale ale pedepsei se majoreaz~ cu
o treime.
(5) Dac~ nerespectarea
dispoziţiilor legale ori a m~surilor de
prevedere sau desf~şurarea activit~ţii
care a condus la comiterea faptelor
prev~zute ~n alin. (1) şi alin. (3)
constituie prin ea ~ns~şi o infracţiune
se aplic~ regulile privind concursul de
infracţiuni.
(6) Acţiunea penal~ se pune ~n
miş- care la pl~ngerea prealabil~ a
persoanei v~t~mate.
(6) Pentru faptele prev~zute la
alin. (2) şi (4), ~mp~carea parţilor
~nl~- tur~ r~spunderea penal~.
Sec iunea a lll a. Avortul
§1. Întreruperea cursului sarcinii - art. 185
Art. 185 C. pen.: ~(1) intreruperea cursului sarcinii, prin orice mijloace,
s~v~rşit~ ~n vreuna dintre urm~toarele ~mprejur~ri:
a) ~n afara instituţiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate ~n
acest scop;
b) de c~tre o persoan~ care nu are calitatea de medic de specialitate;
c) dac~ v~rsta sarcinii a dep~şit patrusprezece s~pt~m~ni,
(2) intreruperea cursului sarcinii, s~v~rşit~ ~n orice condiţii, f~r~
consimţ~m~ntul femeii ~ns~rcinate, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 2
la
(3) Dac~ prin faptele prev~zute ~n alin. (1) şi 2 s-a cauzat femeii
~ns~rcinate vreo v~t~mare corporal~ grav~, pedeapsa este ~nchisoarea de
la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, iar dac~ fapta a avut ca urmare
moartea femeii ~ns~rcinate, pedeapsa este ~nchisoarea de la 5 la 15 ani
şi interzicerea unor drepturi.
(4) in cazul c~nd fapta prev~zut~ ~n alin. (2) şi 3 a fost s~v~rşit~ de
medic, pe l~ng~ pedeapsa ~nchisorii, se va aplica şi interdicţia exercit~rii
profesiei de medic, potrivit art. 64 lit. c).
(6) Nu se pedepseşte ~ntreruperea cursului sarcinii efectuat~ de medic:
a) dac~ ~ntreruperea cursului sarcinii era necesar~ pentru a salva
viaţa, s~n~tatea sau integritatea corporal~ a femeii ~ns~rcinate de la
un
pericol grav şi iminent şi care nu putea fi ~nl~turat altfel;
b) ~n cazul prev~zut ~n alin. (1) lit. c), c~nd ~ntreruperea cursului
sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit dispoziţiilor legale;
c) ~n cazul prev~zut ~n alin. (2), c~nd femeia ~ns~rcinat~ s-a
aflat ~n imposibilitate de a-şi exprima voinţa, iar ~ntreruperea cursului
sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit dispoziţiilor legale".
Obiectul juridic generic este reprezentat de dreptul la viaţ~, integritate
corporal~ şi s~n~tate. Obiectul juridic specific este complex: sunt protejate
viaţa, integritatea corporal~ şi s~n~tatea femeii ~ns~rcinate, dar şi
integritatea fizic~ şi s~n~tatea copilului noun~scut, libertatea de a duce la
bun sf~rşit o sarcin~ şi produsul de concepţie. Obiectul material este şi el
complex: corpul femeii ~ns~rcinate şi produsul de concepţie.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat. Poate fi orice persoan~, cu
excepţia femeii ~ns~rcinate. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate
formele.
Subiectul pasiv este femeia ~ns~rcinat~, atunci c~nd a fost
~ntrerupt cursul sarcinii f~r~ consimţ~m~ntul s~u ori atunci c~nd aceast~
acţiune a avut ca urmare v~t~marea corporal~ ori moartea acesteia.
IV. Condi ia premisă const~ ~n preexistenţa sarcinii.

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~ntro acţiune de
~ntre rupere a cursului sarcinii, s~v~rşit~ prin orice mijloace care ar putea
duce la aceste consecinţe. Pentru a se reţine aceast~ infracţiune ~n
varianta tip, prev~zut~ ~n alin. (1), trebuie ca ~ntreruperea s~ se fac~
cu consimţ~ m~ntul femeii ~ns~rcinate, ~ns~ ~n una dintre
urm~toarele ~mprejur~ri: ~n afara instituţiilor sau cabinetelor medicale
autorizate ~n acest scop, de c~tre o persoan~ care nu are calitatea de
medic de specialitate sau atunci c~nd v~rsta sarcinii a dep~şit
patrusprezece s~pt~m~ni. Pentru realizarea elementului material ~n
varianta tip din alin. (2), trebuie ca ~ntreruperea cursului sarcinii s~ se
fac~ f~r~ consimţ~m~ntul femeii ~ns~rcinate.
Urmarea imediat~ const~ ~n ~ntreruperea cursului sarcinii. Dac~ acţiu
nea de ~ntrerupere are drept consecinţ~ v~t~marea corporal~ grav~ sau
decesul femeii ~ns~rcinate, aceast~ urmare imediat~ secundar~ conduce
la reţinerea variantelor agravate prev~zute ~n alin. (3). Leg~tura de cau
zalitate trebuie dovedit~.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia ~mbrac~ forma intenţiei directe, ~n
va rianta tip, şi a preterintenţiei, ~n varianta agravat~ de la alin. (3). Mobilul
şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii.
Forme. Actele preparatorii, deşi sunt posibile, nu sunt incriminate.
Tentativa se pedepseşte, cu excepţia realiz~rii infracţiunii ~n varianta
agravat~ de la alin. (3), unde tentativa nu este posibil~, av~nd ~n vedere
forma de vinov~ţie cu care fapta este s~v~rşit~. Infracţiunea se consum~
~n momentul ~n care se produce urmarea imediat~ prev~zut~ de
lege.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~n dou~ variante tip, prev~zute
la alin. (1) şi (2), diferenţiate prin faptul c~ prima se reţine atunci
c~nd fapta este s~v~rşit~ ~n anumite ~mprejur~ri prev~zute de lege, iar a
doua atunci c~nd nu exist~ consimţ~m~ntul femeii, indiferent de
circumstanţele
~n care fapta este s~v~rşit~. Infracţiunea se reţine ~n varianta agravat~ de
la alin. (3) atunci c~nd acţiunea de ~ntrerupere a cursului sarcinii
are consecinţe secundare neurm~rite ori neprev~zute, respectiv
v~t~marea corporal~ grav~ a femeii ~ns~rcinate ori decesul acesteia.
Sancţiunea. Pedeapsa pentru varianta tip din alin. (1) este ~nchisoa-
rea de la 6 luni la 3 ani, iar pentru varianta tip din alin. (2) de la 2 la 7 ani şi
interzicerea unor drepturi. In varianta agravat~ prev~zut~ ~n alin. (3)
teza I, sancţiunea este ~nchisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor
drepturi, iar pentru teza a II-a pedeapsa este ~nchisoarea de la 5 la 15 ani
şi interzicerea unor drepturi. Dac~ subiectul activ este un medic, se va a-
plica şi pedeapsa interdicţiei exercit~rii profesiei de medic [art. 64 alin. (1)
lit. c) C. pen.].
VII. Cauze de nepedepsire

Alin. (6) al art. 185 C. pen. prevede expres trei cauze de nepedepsire:
- ~ntreruperea cursului sarcinii este necesar~ pentru a salva viaţa,
s~n~tatea sau integritatea corporal~ a femeii ~ns~rcinate de la un pericol
grav şi iminent şi care nu putea fi ~nl~turat altfel;
- dac~ v~rsta sarcinii a dep~şit 14 s~pt~m~ni şi ~ntreruperea cursului
sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit dispoziţiilor legale;
- dac~ ~ntreruperea, care se impunea din motive terapeutice, s-a f~cut
f~r~ consimţ~m~ntul femeii ~ns~rcinate şi aceasta s-a aflat ~n imposi-
bilitate de a-şi exprima voinţa.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Trebuie f~cut~ distincţia ~ntre art.
185 alin. (2) C. pen. - provocarea ilegal~ a avortului f~r~
consimţ~m~ntul
femeii ~ns~rcinate - şi v~t~marea corporal~ grav~ prev~zut~ de art. 182
alin. (2) C. pen., atunci c~nd urmarea imediat~ este avortul. in ambele si
tuaţii se ajunge la ~ntreruperea cursului sarcinii f~r~ acordul femeii ~ns~rci
nate, ~ns~ dac~ violenţele sunt ~ndreptate ~mpotriva femeii ~ns~rcinate
şi,
~n mod indirect, se ajunge la pierderea sarcinii, se va reţine art.
182
alin. (2) C. pen. in schimb, dac~ violenţele au ca scop provocarea avor
tului, şi nu v~t~marea femeii, se va reţine art. 185 C. pen.
Competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~ aparţine judec~toriei, cu
ex cepţia situaţiei ~n care urmarea imediat~ a faptei este decesul
femeii
~ns~rcinate, situaţie ~n care competenţa de judecat~ revine
tribunalului
[art. 27 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.]. Urm~rirea penal~ este de competenţa
organelor de cercetare penal~, except~nd ipoteza ~n care se
produce decesul femeii ~ns~rcinate, c~nd urm~rirea penal~ este de
competenţa procurorului [art. 209 alin. (3) C. proc. pen.].

Noul Cod penal reţine aceast~ infracţiune sub o alt~ denumire -
~intreruperea cursului sarcinii" -, cu c~teva deosebiri faţ~ de incriminarea
actual~. Pedepsele au fost reduse, a fost inclus~ expres drept cauz~ de
nepedepsire ~ntreruperea cursului sarcinii de c~tre femeia ~ns~rcinat~, au
mai intervenit c~teva modific~ri cu privire la ipoteza ~ntreruperii
cursului sarcinii f~r~ consimţ~m~ntul femeii ~ns~rcinate, de c~tre medicul
care nu deţine specialitatea necesar~ ~n acest sens, dar şi diferenţe
referitoare la cauzele de nepedepsire.
C. pen., art. 185: Provocarea se pedepseşte cu ~nchisoare de la 6
ilegal~ a avortului luni la 3 ani.
(1) intreruperea cursului sarcinii,
prin orice mijloace, s~v~rşit~ ~n vreuna
dintre urm~toarele ~mprejur~ri:
a) ~n afara instituţiilor medicale sau
cabinetelor medicale autorizate ~n
acest scop;
b) de c~tre o persoan~ care nu are
calitatea de medic de specialitate;
c) dac~ v~rsta sarcinii a dep~şit pa
trusprezece s~pt~m~ni,
Noul C. pen., art. 201: b) de c~tre o persoan~ care nu
intreruperea cursului sarcinii are calitatea de medic de
(1) intreruperea cursului sarcinii s~ specialitate obstetric~ginecologie şi
v~rşit~ ~n vreuna dintre urm~toarele ~m drept de liber~ practic~ medical~ ~n
prejur~ri: aceast~ specialitate;
a) ~n afara instituţiilor medicale sau c) dac~ v~rsta sarcinii a dep~şit pai
a cabinetelor medicale autorizate sprezece s~pt~m~ni,
~n acest scop;
(2) intreruperea cursului sarcinii, s~- ~ntreruperea cursului sarcinii se
v~rşit~ ~n orice condiţii, f~r~ consimţ~- im-
m~ntul femeii ~ns~rcinate, se pedep- punea din motive terapeutice, potrivit
seşte cu ~nchisoare de la 2 la 7 ani dispoziţiilor legale.
(3) Dac~ prin faptele prev~zute
~n alin. (1) şi (2) s-a cauzat femeii
~ns~rcinate vreo v~t~mare corporal~
grav~, pedeapsa este ~nchisoarea de
la 3 la
10 ani şi interzicerea unor drepturi,
iar dac~ fapta a avut ca urmare
moartea femeii ~ns~rcinate, pedeapsa
este ~n- chisoarea de la 5 la 15 ani
şi interzicerea unor drepturi.
(4) in cazul c~nd fapta prev~zut~ ~n
alin. (2) şi (3) a fost s~v~rşit~ de medic,
pe l~ng~ pedeapsa ~nchisorii, se va
aplica şi interdicţia exercit~rii profesiei
de medic, potrivit art. 64 lit. c).
(6) Nu se pedepseşte
~ntreruperea cursului sarcinii efectuata
de medic:
a) dac~ ~ntreruperea cursului sar-
cinii era necesar~ pentru a salva viaţa,
s~n~tatea sau integritatea corporal~ a
femeii ~ns~rcinate de la un pericol grav
şi iminent şi care nu putea fi
~nl~turat altfel;
b) ~n cazul prev~zut ~n alin. (1) lit.
c), c~nd ~ntreruperea cursului sarcinii
se impunea din motive terapeutice,
potrivit dispoziţiilor legale;
c) ~n cazul prev~zut ~n alin. (2),
c~nd femeia ~ns~rcinat~ s-a aflat ~n
imposibilitate de a-şi exprima voinţa,
iar
se pedepseşte cu ~nchisoare de la 6
luni la 3 ani sau cu amend~ şi inter-
zicerea exercit~rii unor drepturi.
(2) intreruperea cursului sarcinii, s~-
v~rşit~ ~n orice condiţii, f~r~ consimţ~-
m~ntul femeii ~ns~rcinate, se pedep-
seşte cu ~nchisoarea de la 2 la 7 ani şi
(3) Dac~ prin faptele prev~zute ~n
alin. (1) şi alin. (2) s-a cauzat femeii
~ns~rcinate o v~t~mare corporal~, pe-
deapsa este ~nchisoarea de la 3 la
10 ani şi interzicerea exercit~rii unor
drepturi, iar dac~ fapta a avut ca
urmare moartea femeii ~ns~rcinate,
pedeapsa este ~nchisoarea de la 6
la 12 ani şi interzicerea exercit~rii unor
drepturi.
(4) C~nd faptele au fost s~v~rşite
de un medic, pe l~ng~ pedeapsa ~nchi-
sorii, se va aplica şi interzicerea
exercit~rii profesiei de medic.
(5) Tentativa la infracţiunile prev~-
zute ~n alin. (1) şi alin. (2) se
pedep- seşte.
(6) Nu constituie infracţiune ~ntreru-
perea cursului sarcinii ~n scop
terapeutic efectuat~ de un medic de
specialitate obstetric~-ginecologie,
p~n~ la v~rsta sarcinii de dou~zeci şi
patru de s~pt~m~ni, sau ~ntreruperea
ulterioar~ a cursului sarcinii, ~n scop
terapeutic, ~n interesul mamei sau al
f~tului.
(7) Nu se pedepseşte femeia ~ns~r-
cinat~ care ~şi ~ntrerupe cursul sarcinii.
Capitolul II. Infrac iuni contra libertă ii
persoanei
§1. Lipsirea de libertate în mod ilegal - art. 189
Art. 189 C. pen.: ~(1) Lipsirea de libertate a unei persoane ~n
mod ilegal se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 la 10 ani.
(2) in cazul ~n care fapta este s~v~rşit~ prin simularea de calit~ţi
oficiale, prin r~pire, de o persoan~ ~narmat~, de dou~ sau mai multe
persoane ~mpreun~ sau dac~ ~n schimbul eliber~rii se cere un
folos material sau orice alt avantaj, precum şi ~n cazul ~n care
victima este minor~ sau este supus~ unor suferinţe ori s~n~tatea sau viaţa
~i este pus~
~n pericol, pedeapsa este ~nchisoarea de la 7 la 15
ani.
(3) Cu pedeapsa ~nchisorii de la 7 la 15 ani se sancţioneaz~ şi lipsirea
de libertate a unei persoane s~v~rşit~ ~n scopul de a o obliga la
practicarea prostituţiei.
(4) Dac~ pentru eliberarea persoanei se cere, ~n orice mod, ca statul, o
persoana juridic~, o organizaţie internaţional~ interguvernamental~ sau un
grup de persoane s~ ~ndeplineasc~ sau s~ nu ~ndeplineasc~ un
anumit act, pedeapsa este ~nchisoarea de la 7 la 18 ani.
(5) Dac~ faptele prev~zute la alin. (1)-(4) se s~v~rşesc de c~tre o per-
soan~ care face parte dintr-un grup organizat, pedeapsa este ~nchisoarea
de la 5 la 15 ani, ~n cazul alin. (1), ~nchisoarea de la 7 la 18 ani, ~n cazul
alin. (2) şi (3), ~nchisoarea de la 10 la 20 de ani, ~n cazul alin. (4).
(6) Dac~ fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea
victimei, pedeapsa este ~nchisoarea de la 15 la 25 de ani.
(7) Tentativa faptelor prev~zute la alin. (1)-(4) se pedepseşte.
(8) Constituie tentativa şi producerea sau procurarea mijloacelor, a
instrumentelor sau luarea de m~suri ~n vederea comiterii faptei prev~zute
la alin. (4)".

Obiectul juridic generic este reprezentat de libertatea
persoanei.
Obiectul juridic specific principal const~ ~n libertatea fizic~ a
persoanei.
Exist~ şi un obiect juridic secundar, reprezentat de relaţiile patrimoniale,
viaţa şi integritatea corporal~ a persoanei ori libertatea sexual~. Obiectul
material, de regul~, lipseşte. In ipoteza unora dintre variantele agravate,
c~nd se exercit~ violenţe asupra corpului victimei, devine obiect material
corpul persoanei.
III. Subiec ii
Subiectul activ este, de regul~, necircumstanţiat - poate s~v~rşi fapta
orice persoan~ fizic~ ori juridic~. Dac~ subiectul activ face parte dintrun
grup organizat, se reţine varianta agravat~ prev~zut~ ~n art. 189 alin. (5)
C. pen. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele, ~ns~
coau toratul şi complicitatea concomitent~ duc la reţinerea infracţiunii de
lipsire de libertate ~n varianta agravat~.
Subiectul pasiv este, de regul~, necircumstanţiat - orice persoan~ ~n
viaţ~. Dac~ subiectul pasiv este un minor, se reţine infracţiunea ~n
variant~ agravat~. In varianta din alin. (4) exist~ şi un subiect pasiv
se cundar - statul, o persoan~ juridic~, o organizaţie internaţional~ intergu
vernamental~ sau un grup de persoane.

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~ntro acţiune ori
o inacţiune de lipsire de libertate, prin diverse mijloace. Persoana v~t~mat~
este deplasat~ ~mpotriva voinţei sale, este reţinut~ şi ~mpiedicat~ s~
se deplaseze sau pur şi simplu nu sunt luate m~surile necesare pentru a fi
eliberat~. Cerinţa esenţial~, ataşat~ elementului material, este ca lipsirea
de libertate s~ fie ilegal~.
Urmarea imediat~ const~ ~n restr~ngerea libert~ţii de mişcare, chiar
pentru un interval scurt de timp, esenţial~ fiind ~ngr~direa efectiv~ a per
soanei. Exist~, ~n ipoteza variantelor agravate, şi urm~ri imediate se
cundare - cauzarea de suferinţe, punerea ~n primejdie a s~n~t~ţii ori vieţii
[alin. (2)] sau decesul persoanei [alin. (6)]. Leg~tura de cauzalitate,
de regul~, rezult~ din materialitatea faptei (ex re).
Latura subiectiv~. Vinov~ţia. Fapta constituie infracţiune atunci c~nd
se comite cu intenţie direct~ ori indirect~. In cazul variantelor agravate de
la alin. (2) teza final~ - punerea ~n primejdie a s~n~t~ţii şi vieţii victimei - şi
alin. (6) - decesul victimei -, forma de vinov~ţie trebuie s~ fie praeter
intenţia. Mobilul şi scopul nu sunt relevante ~n aprecierea faptei ca
infracţiune, ~ns~ pot fi avute ~n vedere la individualizarea pedepsei.

Forme. Actele preparatorii sunt posibile, ~ns~ nu sunt incriminate, cu
excepţia actelor preparatorii efectuate ~n vederea s~v~rşirea infracţiunii de
lipsire de libertate ~n varianta agravat~ de la alin. (4), c~nd ele sunt
asimilate tentativei şi pedepsite ca atare [alin. (8)]. Tentativa este posibil~,
cu excepţia situaţiei ~n care fapta se s~v~rşeşte cu praeterintenţie, şi se
pedepseşte ~n ipoteza lipsirii de libertate ~n variantele prev ~zute ~n
alin. (1)-(4). Infracţiunea se consum~ ~n momentul restr~ngerii
libert~ţii persoanei şi se epuizeaz~ odat~ cu ~ncetarea priv~rii de libertate,
lipsirea de libertate ~n mod ilegal fiind o infracţiune continu~.
Modalit~ţi. Infracţiunea de lipsire de libertate ~n mod ilegal este
incriminat~ ~ntr-o varianta tip şi cinci variante agravate.
Prima varianta agravat~ se refer~ la s~v~rşirea faptei ~n anumite
~mprejur~ri agravante:
- prin simularea de calit~ţi oficiale: f~ptuitorul simuleaz~ existenţa unor
calit~ţi care i-ar putea permite s~ restr~ng~ libertatea persoanei (spre
exemplu, calitatea de poliţist);
- prin r~pire: victima este transportat~ ~ntr-un anumit loc,
~mpotriva
voinţei sale, prin mijloace violente ori nu;
- de c~tre o persoan~ ~narmat~: f~ptuitorul are asupra sa, ~n momentul
[1]
s~v~rşirii faptei, o arm~, ~n ~nţelesul art. 151 C. pen. , care trebuie doar
purtat~ la vedere [dac~ aceasta are ~nţelesul din art. 151 alin. (1)]
ori efectiv folosit~ [art. 151 alin. (2)];
- de c~tre dou~ sau mai multe persoane, care au calitatea de coautori
ori complici concomitenţi; nu se poate reţine şi circumstanţa
[2]
agravant~ general~ legal~ prev~zut~ de art. 75 alin. (1) lit. a) ;
- ~n schimbul eliber~rii se cere un folos material sau orice alt avantaj:
aceast~ form~ agravat~ absoarbe infracţiunea de şantaj, prev~zut~ ~n
art. 194 C. pen.;
- victima este minor~: ~n momentul ~nceperii activit~ţii infracţionale,
victima are sub 18 ani şi f~ptuitorul cunoaşte acest aspect;
[1]
de natur~ a putea fi folosite ca arme şi care au fost ~ntrebuinţate pentru atac."
[2]
Art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen.: ~s~v~rşirea faptei de trei sau de mai multe per-
soane ~mpreun~".
- victima este supus~ unor suferinţe: ca urmare a lipsirii de libertate,
persoana v~t~mat~ este supus~ unor suferinţe fizice ori psihice, ~n
~nţelesul art. 180 alin. (1) C. pen., infracţiune care astfel este absorbit~ ~n
varianta agravat~ a lipsirii de libertate prev~zut~ la alin. (2). In
schimb, dac~ ~n urma restr~ngerii de libertate victima este supus~
unor violenţe care produc consecinţe mai grave asupra integrit~ţii
corporale, se va reţine concurs de infracţiuni ~ntre art. 189 şi art. 180 alin.
(2), art. 181 ori art. 182 C. pen., dup~ caz;
- s~n~tatea sau viaţa victimei este pus~ ~n pericol: ca urmare a res-
tr~ngerii libert~ţii fizice, se creeaz~ o stare de pericol pentru s~n~tatea ori
viaţa persoanei v~t~mate, f~ptuitorul acţion~nd cu praeterintenţie. Dac~ ar
acţiona cu intenţie, am fi ~n prezenţa unei tentative la omor - art.
20 raportat la art. 174 C. pen.
A doua variant~ agravat~, prev~zut~ ~n alin. (3), presupune o lipsire de
libertate cu scopul de a obliga victima la practicarea prostituţiei. Aceast~
variant~ calificat~ este absorbit~ ~n conţinutul infracţiunii de trafic de per-
soane ori trafic de minori, reglementat~ de Legea nr. 678/2001
privind
[1]
prevenirea şi combaterea traficului de persoane - aceasta este soluţia la
care instanţa suprem~ a ajuns ~ntr-un recurs ~n interesul
[2]
legii .
A treia variant~ agravat~, prev~zut~ ~n alin. (4), const~ ~ntr-o restr~n-
gere a libert~ţii persoanei, urmat~ de o eliberare a persoanei condiţionat~
de o anumit~ conduit~ din partea unor entit~ţi expres enumerate ~n text.
A patra variant~ agravat~ - alin. (5) - se raporteaz~ la variantele ante-
rioare şi se particularizeaz~ printr-un subiect activ calificat - o persoan~
care face parte dintr-un grup organizat.
A cincea variant~ agravat~ - alin. (6) - se diferenţiaz~ prin
urmarea imediat~, mai grav~ dec~t aceea prev~zut~ ori acceptat~,
respectiv moartea sau sinuciderea victimei. Dac~ aceste consecinţe
se produc ca urmare a intenţiei f~ptuitorului, lipsirea de libertate ~n
mod ilegal, dar ~ntr-o
[1]
M. Of. nr. 783 din 11 decembrie 2001.
[2]
I.C.C.J., Decizia nr. I/2008: ~1. Fapta persoanei care recruteaz~, transport~,
transfer~, cazeaz~ sau primeşte o alt~ persoan~ pe care a lipsit-o de libertate, prin
r~pire, ~n scopul exploat~rii, constituie infracţiunea complex~ de trafic de persoane
prev~zut~ la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, nefiind incidente şi dispoziţiile
art. 189 alin. (1)-(3) din Codul penal. 2. Aceeaşi fapt~ de recrutare,
transferare, transportare, g~zduire sau primire a unui minor lipsit de libertate,
prin r~pire, ~n scopul exploat~rii acestuia, constituie infracţiunea de trafic de
minori prev~zut~ la
art. 13 alin. (2) din Legea nr. 678/2001, nefiind incidente dispoziţiile de
drept comun ale art. 189 alin. (3) din Codul penal" (M. Of. nr. 817 din 5
decembrie
2008).
alt~ variant~ dec~t aceea prev~zut~ la alin. (6), poate fi reţinut~ ~n concurs
cu infracţiunea de omor.
Sancţiuni. in cazul variantei tip, pedeapsa este ~nchisoarea de la 3 la
10 ani, pentru s~v~rşirea faptei ~n variantele agravate de la alin. (2) sau
(3), sancţiunea este ~nchisoarea de la 7 la 15 ani, ~n ipoteza alin.
(4),
~nchisoarea de la 7 la 18 ani, ~n varianta din alin. (5) se prev~d
limite diferite de pedeaps~, ~n funcţie de variantele anterioare la care fapta
se raporteaz~, iar pentru varianta final~ - alin. (6) - pedeapsa
este
~nchisoarea de la 15 la 25 de
ani.

Leg~tura cu alte infracţiuni. in ipoteza s~v~rşirii infracţiunii de
viol (art. 197 C. pen.), constr~ngerea care realizeaz~ elementul
material al acesteia implic~, ~n mod natural, o privare de libertate a
victimei. Dac~ aceast~ privare de libertate se menţine doar pe
perioada necesar~ realiz~rii actului sexual, atunci se va reţine doar
infracţiunea de viol, lipsirea de libertate fiind absorbit~. Dac~, ~n schimb,
privarea de libertate continu~ şi dup~ consumarea infracţiunii de viol, se
va reţine concurs de infracţiuni ~ntre viol şi lipsire de libertate.
De regul~, infracţiunea de t~lh~rie (art. 211 C. pen.) absoarbe lipsirea
de libertate, chiar şi ~n ipoteza ~n care aceasta din urm~ se
realizeaz~ dup~ consumarea infracţiunii de t~lh~rie, pentru p~strarea
bunului, pentru asigurarea sc~p~rii ori pentru ~nl~turarea urmelor
infracţiunii. Dac~, ~n schimb, restr~ngerea libert~ţii nu are leg~tur~ cu
infracţiunea de t~lh~rie, se va reţine concurs ~ntre infracţiunea de lipsire
de libertate şi infracţiunea de t~lh~rie.
in ceea ce priveşte leg~tura cu infracţiunea de omor (art. 174 C. pen.),
dac~ persoana v~t~mat~ a fost lipsit~ de libertate ~n scopul exercit~rii
loviturilor mortale, se va reţine doar infracţiunea de omor, care o absoarbe
pe cea prev~zut~ ~n art. 189 C. pen. in schimb, dac~ elementele materiale
ale celor dou~ infracţiuni nu sunt interdependente, se va reţine
concurs
~ntre art. 174 şi art. 189 C.
pen.
Dup~ cum am amintit anterior, instanţa suprem~ a statuat c~, ~n
ipoteza priv~rii de libertate exercitate asupra minorului de c~tre p~rinţi ori
de c~tre cei ~n ~ncredinţarea c~rora a fost dat minorul, se va reţine
concurs de infracţiuni ~ntre lipsire de libertate şi rele tratamente aplicate
[1]
minorului (art. 309 C. pen.) .
[1]
Competenţa de judecat~ aparţine tribunalului, dac~ fapta se ~ncadreaz~ ~n
variantele din alin. (3)-(5) - conform art. 27 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. -, iar
~n celelalte situaţii competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~ aparţine ju-
dec~toriei. Urm~rirea penal~ este efectuat~, ~n cazul variantelor agravate
din alin. (3)-(6), de c~tre procuror ~n mod obligatoriu - conform
prevederilor art. 209 alin. (3) C. proc. pen. -, iar pentru celelalte
ipoteze, de c~tre organele de cercetare penal~.

Noul Cod penal incrimineaz~ aceast~ fapt~ sub aceeaşi denumire,
~ns~ au fost eliminate unele dintre circumstanţele agravante - spre
exemplu, s~v~rşirea faptei prin simularea de calit~ţi oficiale, prin r~pire, de
c~tre dou~ sau mai multe persoane -, dar şi variantele
agravate prev~zute la alin. (3)-(5) ale art. 189 din actualul Cod penal.
C. pen., art. 189: Lipsirea de grup de persoane sa ~ndeplineasc~
libertate in mod ilegal sau s~ nu ~ndeplineasc~ un anumit
(1) Lipsirea de libertate a unei per- act, pedeapsa este
soane ~n mod ilegal se pedepseşte ~nchisoarea de la 7 la 18
cu ani.
~nchisoare de la 3 la 10
ani.
(2) In cazul ~n care fapta este s~v~r-
şit~ prin simularea de calit~ţi oficiale, prin
r~pire, de o persoan~ ~narmat~, de dou~
sau mai multe persoane ~mpreun~ sau
dac~ ~n schimbul eliber~rii se cere un fo-
los material sau orice alt avantaj, precum
şi
~n cazul ~n care victima este minor~
sau este supus~ unor suferinţe ori
s~n~tatea sau viaţa ~i este pus~ ~n
pericol, pedeapsa este ~nchisoarea de la
7 la 15 ani.
(3) Cu pedeapsa ~nchisorii de la 7
la
15 ani se sancţioneaz~ şi lipsirea de liber-
tate a unei persoane s~v~rşit~ ~n
scopul de a o obliga la practicarea
prostituţiei.
(4) Dac~ pentru eliberarea persoanei
se cere, ~n orice mod, ca statul, o
persoa- n~ juridic~, o organizaţie
internaţional~ interguvernamental~ sau un
Noul C. pen., art. 205: Lipsirea
de libertate in mod ilegal
(1) Lipsirea de libertate a unei per-
soane ~n mod ilegal se pedepseşte cu
(2) Se consider~ lipsire de liber-
tate şi r~pirea unei persoane aflate ~n
imposibilitatea de a-şi exprima voinţa ori
de a se ap~ra.
(3) Dac~ fapta este s~v~rşit~:
a) de c~tre o persoan~ ~narmat~;
b) asupra unui minor;
c) pun~nd ~n pericol s~n~tatea
sau viaţa victimei,
pedeapsa este ~nchisoarea cu-
prins~ ~ntre 3 şi 10 ani.
(4) Dac~ fapta a avut ca urmare
moartea victimei, pedeapsa este
~nchisoarea de la 7 la 15 ani şi interzi-
cerea exercit~rii unor drepturi.
(5) Tentativa la infracţiunile prev~-
zute ~n alin. (1)-(3) se pedepseşte
(5) Dac~ faptele prev~zute la alin. (1)
(4) se s~v~rşesc de c~tre o persoan~
care face parte dintrun grup organizat,
pedeapsa este ~nchisoarea de la 5 la 15
ani, ~n cazul alin. (1), ~nchisoarea de la 7
la 18 ani, ~n cazul alin. (2) şi (3),
~n chisoarea de la 10 la 20 de ani, ~n
cazul alin. (4).
(6) Dac~ fapta a avut ca
urmare moartea sau sinuciderea
victimei, pe deapsa este ~nchisoarea
de la 15 la 25 de ani.
(7) Tentativa faptelor prev~zute
la alin. (1)(4) se pedepseşte.
(8) Constituie tentativ~ şi producerea
sau procurarea mijloacelor, a
instrumen telor sau luarea de m~suri ~n
vederea co miterii faptei prev~zute la alin.
(4).
§2. Sclavia - art. 190
Art. 190 C. pen.: ~(1) Punerea sau ţinerea unei persoane ~n stare de
sclavie, precum şi traficul de sclavi, se pedepsesc cu ~nchisoare de la 3 la

persoanei. Obiectul juridic specific este libertatea individual~, ca stare
normal~ a per soanei ~n societate. Dac~ la infracţiunea de lipsire de
libertate ~n mod ilegal este ocrotit~ libertatea persoanei sub aspectul
posibilit~ţilor de miş care şi acţiune, c~t şi relaţiile sociale a c~ror existenţ~
este ap~rat~ prin ocrotirea acestei valori, la infracţiunea de sclavie
este ocrotit~ ~ns~şi starea de libertate a persoanei, considerat~ ~n
complexul aspectelor
[1]
sale . Obiectul material este corpul persoanei transformate ~n sclav.
[1]
V. DONGOROZ, S. KAHANE ş.a., op. cit., vol. lll, p. 282.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat, put~nd s~v~rşi infracţiunea orice
persoan~ fizic~ sau juridic~. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate
formele.
Subiectul pasiv este persoana pus~ sau ţinut~ ~n stare de sclavie ori
aceea care face obiectul traficului de sclavi.

Latura obiectiv~. Elementul material se poate realiza prin una dintre
urm~toarele acţiuni, prev~zute alternativ şi limitativ de art. 190 C.
pen.: punerea unei persoane ~n stare de sclavie, ţinerea acesteia ~n
stare de sclavie sau traficul de sclavi. Punerea ~n stare de sclavie
presupune crearea unei st~ri de dependenţ~ a unei persoane faţ~ de alta,
devenit~ astfel proprietar de sclavi, indiferent de mijlocul folosit.
Ţinerea unei persoane ~n stare de sclavie implic~ menţinerea unei
st~ri de sclavie preexistente. Traficul de sclavi presupune un comer ţ
cu sclavi, acte de v~nzare-cump~rare (cel puţin unul) care au ca obiect
sclavi.
Urmarea imediat~ const~ ~n ~nc~lcarea st~rii de libertate a persoanei,
dac~ elementul material se realizeaz~ prin punerea unei persoane ~n
stare de sclavie, iar dac~ acesta implic~ ţinerea unei persoane ~n stare de
sclavie, urmarea imediat~ const~ ~n menţinerea condiţiei de sclav. in
ipoteza traficului de sclavi, trecerea unui sclav de la un exploatator la altul
reprezint~ urmarea imediat~ a acestei infracţiuni. Leg~tura de cauzalitate
rezult~ din materialitatea faptei.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia ~mbrac~ forma intenţiei directe sau indi-
recte. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii.

tativa este posibil~ şi se pedepseşte. lnfracţiunea se consum~ ~n mo-
mentul realiz~rii elementului material, ~n una dintre modalit~ţile alternative
prev~zute de lege: la data punerii unei persoane ~n stare de sclavie, odat~
cu ţinerea acesteia ~n sclavie sau din momentul efectu~rii a cel puţin unui
act de comerţ cu sclavi.
Modalit~ţi. lnfracţiunea este incriminat~ ~ntr-o singur~ variant~ tip.
Sancţiunea const~ ~n pedeapsa cu ~nchisoarea de la 3 la 10 ani, la
care se adaug~ pedeapsa interzicerii unor drepturi.

Aspecte procesuale. Acţiunea penal~ se pune ~n mişcare din
oficiu. Competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~ aparţine judec~toriei.
Urm~rirea penal~ este efectuat~ ~n mod obligatoriu de c~tre procuror,
conform art. 209 alin. (3) C. proc. pen.

lnfracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, sub aceeaşi formu-
lare cu cea din actualul Cod penal, cu singura deosebire c~ s-a renunţat la
incriminarea tentativei.
C. pen., art. 190: Sclavia Noul C. pen., art. 209: Sclavia
(1) Punerea sau ţinerea unei per- Punerea sau ţinerea unei persoane
soane ~n stare de sclavie, precum şi ~n stare de sclavie, precum şi traficul de
traficul de sclavi, se pedepsesc cu sclavi se pedepsesc cu ~nchisoarea de
~n- chisoare de la 3 la 10 ani şi la 3 la 10 ani şi interzicerea exercit~rii
interzicerea unor drepturi. unor drepturi.
§3. Supunerea la muncă for ată sau obligatorie - art. 191
Art. 191 C. pen.: ~Fapta de a supune o persoan~, ~n alte cazuri dec~t
cele prev~zute de dispoziţiile legale, la prestarea unei munci contra
voinţei sale sau la o munc~ obligatorie, se pedepseşte cu ~nchisoare de la
6 luni la 3 ani".

persoanei. Obiectul juridic specific se refer~ la libertatea persoanei de
a ~şi alege munca pe care doreşte s~ o presteze. Obiectul material
lipseşte.
III. Subiec ii
orice persoan~ fizic~ sau juridic~. Participaţia penal~ este posibil~ sub
toate formele.
Subiectul pasiv este necalificat, put~nd fi orice persoan~ supus~ la
prestarea unei munci ~n contra voinţei sale sau la prestarea unei munci
obligatorii.
IV. Condi ia premisă nu este necesar~ pentru existenţa acestei

infracţiuni.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ fie prin supunerea
unei persoane la prestarea unei munci ~n contra voin ţei sale, fie
prin supunerea acesteia la o munc~ obligatorie. Prima ipotez~ se
refer~ la constr~ngerea unei persoane s~ desf~şoare munca forţat~,
indiferent de mijloacele folosite, iar cea de-a doua implic~ desf~şurarea
unei munci de c~tre o persoan~ ca şi cum aceasta ar avea caracter
obligatoriu, ~n urma constr~ngerilor provenite de la o alt~ persoan~. Nu au
relevanţ~ dac~ ~n urma muncii persoana v~t~mat~ este remunerat~
sau nu şi nici felul muncii desf~şurate. Cerinţa esenţial~ este ca munca
s~ fie prestat~ ~n alte cazuri dec~t cele prev~zute de dispoziţiile legale.
Spre exemplu, reprezint~ un caz de munc~ legal impus~,
nerealiz~ndu-se astfel conţinutul infracţiunii, aceea prestat~ ~n timpul
execut~rii pedepsei de cei condam- naţi la executarea pedepsei.
Urmarea imediat~ presupune ~nc~lcarea libert~ţii persoanei. Leg~tura
de cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei.
indirecte. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infrac-
ţiunii, dar pot fi avute ~n vedere la individualizarea pedepsei.

minate. lnfracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii elementului
material şi, implicit, al ~nc~lc~rii libert~ţii persoanei. Poate avea form~
continu~, momentul epuiz~rii fiind acela al ~ncet~rii activit~ţii infracţionale.
Sancţiunea este pedeapsa cu ~nchisoarea de la 6 luni la 3 ani.

lnfracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, ~ntr-o
formulare identic~, singura deosebire fiind la nivel sancţionatoriu, c~ci
minimul special al pedepsei a fost ridicat de la 6 luni la 1 an.
C. pen., art. 191: Supunerea la Noul C. pen., art. 212: Supunerea
munc~ forţat~ sau obligatorie la munc~ forţat~ sau obligatorie
Fapta de a supune o persoan~, Fapta de a supune o persoan~,
~n ~n
alte cazuri dec~t cele prev~zute alte cazuri dec~t cele prev~zute de dis-
de dispoziţiile legale, la prestarea poziţiile legale, la prestarea unei munci
unei munci contra voinţei sale sau ~mpotriva voinţei sale sau la o
la o munc~ obligatorie, se munc~ obligatorie se pedepseşte cu
pedepseşte cu ~nchisoarea de la unu la 3 ani.
~nchisoare de la 6 luni la 3
ani.
§4. Via/area de damici/iu - art. 192
Art. 192 C. pen.: ~(1) P~trunderea f~r~ drept, ~n orice mod, ~ntr-
o locuinţ~, ~nc~pere, dependinţ~ sau loc ~mprejmuit ţin~nd de acestea,
f~r~ consimţ~m~ntul persoanei care le foloseşte, sau refuzul de a le p~r~si
la cererea acesteia, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 6 luni la 4 ani.
(2) in cazul ~n care fapta se s~v~rşeşte de o persoan~ ~narmat~, de
dou~ sau mai multe persoane ~mpreun~, ~n timpul nopţii sau prin folosire
de calit~ţi mincinoase, pedeapsa este ~nchisoarea de la 3 la 10 ani.
(3) Pentru fapta prev~zut~ ~n alin. (1), acţiunea penal~ se pune
~n mişcare la pl~ngerea prealabil~ a persoanei v~t~mate. imp~carea
p~rţilor
~nl~tur~ r~spunderea penal~".

Obiectul juridic generic const~ ~n libertatea persoanei. Obiectul juridic
specific este reprezentat de relaţiile sociale privind inviolabilitatea domici-
liului. Obiectul material nu exist~.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat, poate fi orice persoan~,
chiar proprietarul care p~trunde ~n locuinţa sa, ~nchiriat~, f~r~
consimţ~m~ntul chiriaşului. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate
formele, ~ns~ com plicitatea concomitent~ şi coautoratul constituie o
variant~ agravat~ a infracţiunii.
Subiectul pasiv este necircumstanţiat, put~nd fi orice persoan~ care
are ~n folosinţ~ o locuinţ~.

Aceasta const~ ~n preexistenţa domiciliului. Noţiunea de domiciliu nu
este aceea din vorbirea curent~: loc ~n care locuieşte cineva ~n
[1]
perma nenţ~ şi ~n mod legal, locuinţa , şi nici aceea civil~, prev~zut~
[2]
de noul Cod civil , ci avem ~n vedere noţiunea ~n sens larg, ~n sens
penal, aşa cum este ea definit~ prin enumerare ~n art. 192 C. pen.:
locuinţ~, ~nc~ pere, dependinţ~ sau alt loc ~mprejmuit ţin~nd de
acestea. Nu are rele vanţ~, din punct de vedere legal, dac~ domiciliul
este deţinut ~n baza unui
titlu legal sau nu ori dac~ este ocupat efectiv ori nu.
Locuinţa este spaţiul ~ntrebuinţat de una sau mai multe persoane pen
tru traiul domestic (un imobil sau chiar rulote, ambarcaţiuni acvatice, con
strucţii provizorii ridicate pe c~mp). Inc~perea este o subdiviziune a locu
inţei, const~nd dintro camer~ sau alt~ cavitate. Dependinţa este un acce
soriu al unei locuinţe, care are destinaţia s~ optimizeze viaţa casnic~ (c~
mara, baia, pivniţa). Locul ~mprejmuit ţin~nd de o locuinţ~ sau dependinţe
[3]
este un spaţiu ~ngr~dit aferent locuinţei, ~nc~perilor sau dependinţelor .

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ fie printro acţiune
(p~trunderea ~n domiciliu), fie printro inacţiune (refuzul de a p~r~si
locuinţa). Cerinţa esenţial~ ataşat~ elementului material ~n modalitatea
p~trunderii ~n domiciliu este ca aceasta s~ se fac~ f~r~ drept şi f~r~
consimţ~m~ntul persoanei care o foloseşte. Refuzul de a p~r~si locuinţa
[1]
Dicţionarul explicativ al limbii rom~ne.
[2]
Noul Cod civil, art. 87 - Domiciliul: ~Domiciliul persoanei fizice, ~n vederea
exercit~rii drepturilor şi libert~ţilor sale civile, este acolo unde aceasta declar~ c~
~şi are locuinţa principal~".
[3]
M.A. HOTCA, op. cit., p. 1043.
trebuie s~ fie tot f~r~ drept şi, ~n plus, s~ fie precedat de o cerere expres~
de p~r~sire a locuinţei din partea celui care o foloseşte ori a altor
persoane, ~n numele acestuia. Dac~ se realizeaz~ elementul
material ~n ambele modalit~ţi, se reţine o singur~ infracţiune de violare de
domiciliu.
Urmarea imediat~ const~ ~n ~nc~lcarea dreptului la inviolabilitatea
domiciliului, drept fundamental, ridicat la rang constituţional, prev~zut
[1]
~n art. 27 din Constituţie . Leg~tura de cauzalitate rezult~ din
materialitatea faptei (ex re).
ori indirecte. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru
existenţa infracţiunii, dar pot fi avute ~n vedere la individualizarea
pedepsei.

tativa este posibil~ ~n modalitatea acţiunii de p~trundere ~n domiciliu, ~ns~
nu este pedepsit~. Infracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii infrac-
ţiunii ~n oricare dintre modalit~ţile alternative - ~n momentul
p~trunderii f~r~ drept şi f~r~ consimţ~m~nt ~n domiciliu ori ~n momentul
refuzului de a-l p~r~si. Infracţiunea de violare de domiciliu este o
infracţiune continu~ atunci c~nd prezenţa f~r~ drept ~n domiciliu se
prelungeşte, epuiz~ndu-se
~n momentul p~r~sirii domiciliului. Poate fi s~v~rşit~ şi ~n form~ continuat~.
agravat~. Varianta agravat~, prev~zut~ ~n alin. (2), are patru elemente cir-
cumstanţiale:
[1]
Constituţia Rom~niei, art. 27 - Inviolabilitatea domiciliului: ~(1) Domiciliul şi
reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate p~trunde sau r~m~ne ~n domiciliul ori
~n reşedinţa unei persoane f~r~ ~nvoirea acesteia.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege
pentru urm~toarele situaţii:
a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hot~r~ri judec~toreşti;
b) ~nl~turarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizic~ sau bunurile unei
persoane;
c) ap~rarea securit~ţii naţionale sau a ordinii publice;
d) prevenirea r~sp~ndirii unei epidemii.
(3) Percheziţia se dispune de judec~tor şi se efectueaz~ ~n condiţiile şi
~n formele prev~zute de lege.
(4) Percheziţiile ~n timpul nopţii sunt interzise, ~n afar~ de cazul
infracţiunilor flagrante".
- s~v~rşirea faptei de c~tre o persoan~ ~narmat~: ~nţelesul noţiunii de
[1]
arm~ este cel din art. 151 C. pen. ; aceasta trebuie doar purtat~ la ve-
dere, dac~ se ~ncadreaz~ ~n sensul din alin. (1), sau trebuie folosit~
efectiv, dac~ sensul este cel din alin. (2);
- fapta este s~v~rşit~ de dou~ sau mai multe persoane ~mpreun~:
participanţii trebuie s~ aib~ calitatea de coautori sau de complici con-
comitenţi. Dac~ se reţine aceast~ agravat~, nu se mai poate reţine şi
circumstanţa agravant~ legal~ general~ prev~zut~ ~n art. 75 alin. (1) lit. a);
- fapta este s~v~rşit~ ~n timpul nopţii: noţiunea se apreciaz~ de la caz la
caz, noaptea instal~ndu-se dup~ ce ~ntunericul a luat locul luminii;
- prin folosire de calit~ţi mincinoase.
Sancţiunea const~ ~n pedeapsa ~nchisorii de la 6 luni la 4 ani,
~n varianta tip, şi de la 3 la 10 ani, ~n varianta agravat~.

Leg~tura cu alte infracţiuni. In ipoteza s~v~rşirii infracţiunii de
furt calificat prin efracţie, escaladare sau prin folosirea f~r~ drept a unei
chei adev~rate sau mincinoase [art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen.], infracţiunea
de violare de domiciliu nu va fi absorbit~, ci va fi reţinut~ ca
infracţiune distinct~, autonom~, ~n concurs cu furtul calificat.
In ceea ce priveşte leg~tura dintre infracţiunea de violare de domiciliu şi
cea de t~lh~rie fn varianta agravat~ - comis~ ~ntr-o locuinţ~ sau ~n de-
pendinţe ale acesteia [art. 211 alin. (2') lit. c) C. pen.] -, instanţa suprem~,
[2]
printr-un recurs ~n interesul legii , a decis c~ p~trunderea ~n orice mod,
~ntr-o locuinţ~ sau dependinţe ale acesteia, urmat~ de s~v~rşirea
unei t~lh~rii, constituie un concurs real de infracţiuni ~ntre art. 192 şi art.
211 alin. (2') lit. c) C. pen. Dac~, ~ns~, p~trunderea nu are loc ~ntr-o
locuinţ~ sau dependinţe ale acesteia, ci ~ntr-o curte sau alt loc ~mprejmuit
ce ţine de domiciliul persoanei, p~trundere urmat~ de s~v~rşirea unei
t~lh~rii, se va reţine tot un concurs real de infracţiuni, ~ns~ ~ntre art. 192 şi
art. 211 ~n orice alt~ variant~, cu excepţia celei prev~zute la alin. (2') lit. c).
Aspecte procesuale. Pentru infracţiunea de violare de domiciliu
~n varianta tip, acţiunea penal~ se pune ~n mişcare la pl~ngerea prealabil~
a persoanei v~t~mate, iar pentru varianta agravat~, din oficiu. In
ipoteza variantei tip, ~mp~carea parţilor ~nl~tur~ r~spunderea penal~.
Competenţa
[1]
de natur~ a putea fi folosite ca arme şi care au fost ~ntrebuinţate pentru atac."
[2]
I.C.C.J., Decizia nr. XXXI/2007 (M. Of. nr. 772 din 14 noiembrie 2007).
de judecat~ ~n prim~ instanţ~ aparţine judec~toriei. Urm~rirea penal~ este
efectuat~ de c~tre organele de cercetare penal~.

Infracţiunea de violare de domiciliu este incriminat~ şi ~n noul Cod pe-
nal, ~ns~ ~ntr-un alt capitol - ~Infracţiuni ce aduc atingere
domiciliului şi vieţii private". Viitoarea reglementare p~streaz~, ~n general,
acelaşi con- ţinut legal, cu singura deosebire a elimin~rii variantei agravate
care const~
~n pluralitatea de infractori şi cu reducerea pedepsei.
C. pen., art. 192: Violarea de do- Noul C. pen., art. 224: Violarea de
miciliu domiciliu
(1) P~trunderea f~r~ drept, ~n orice (1) P~trunderea f~r~ drept, ~n
mod, ~ntr-o locuinţ~, ~nc~pere, orice
depen- dinţ~ sau loc ~mprejmuit mod, ~ntr-o locuinţ~, ~nc~pere,
ţin~nd de acestea, f~r~ depen- dinţ~ sau loc ~mprejmuit ţin~nd
consimţ~m~ntul persoanei care le de acestea, f~r~ consimţ~m~ntul
foloseşte, sau refuzul de a le p~r~si la persoanei care le foloseşte, ori refuzul
cererea acesteia, se pedep- seşte cu de a le p~- r~si la cererea acesteia se
~nchisoare de la 6 luni la 4 ani. (2) In pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 luni
cazul ~n care fapta se s~v~r- şeşte de o la 2 ani sau cu amend~.
persoan~ ~narmat~, de dou~ sau mai (2) In cazul ~n care fapta este
multe persoane ~mpreun~, ~n timpul s~- v~rşit~ de o persoan~ ~narmat~,
nopţii sau prin folosire de calit~ţi ~n timpul nopţii ori prin folosire de
mincinoase, pedeapsa este calit~ţi mincinoase, pedeapsa este
~nchisoarea ~nchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau
de la 3 la 10 ani. amenda.
(3) Pentru fapta prev~zut~ ~n alin. (3) Acţiunea penal~ se pune ~n miş-
(1), acţiunea penal~ se pune ~n care la pl~ngerea prealabil~ a per-
mişcare la pl~ngerea prealabil~ a soanei v~t~mate.
persoanei v~t~- mate. Imp~carea
p~rţilor ~nl~tur~ r~s- punderea penal~.
§5. Amenin area - art. 193
Art. 193 C. pen.: ~(1) Fapta de a ameninţa o persoan~ cu s~v~rşirea
unei infracţiuni sau a unei fapte p~gubitoare ~ndreptate ~mpotriva ei,
a soţului ori a unei rude apropiate, dac~ este de natur~ s~ o alarmeze, se
pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend~, f~r~ ca
pedeapsa aplicat~ s~ poat~ dep~şi sancţiunea prev~zut~ de lege pentru
infracţiunea care a format obiectul ameninţ~rii.
persoanei v~t~mate.
(3) imp~carea p~rţilor ~nl~tur~ r~spunderea penal~".

Obiectul juridic generic const~ ~n libertatea persoanei. Obiectul juridic
specific este reprezentat de libertatea psihic~ a persoanei. Obiectul ma-
terial lipseşte.
III. Subiec ii
Subiectul activ şi cel pasiv nu sunt circumstanţiaţi. Participaţia penal~
este posibil~ sub toate formele, cu excepţia situaţiei ~n care ameninţarea
se s~v~rşeşte prin viu grai, c~nd coautoratul nu este posibil.

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~n acţiunea de
amenin ţare, s~v~rşit~ oral sau scris. Cerinţele esenţiale ataşate
elementului material sunt: ameninţarea se refer~ la s~v~rşirea unei
infracţiuni ori a unei fapte p~gubitoare, aceste fapte s~ fie ~ndreptate
~mpotriva persoanei ameninţate, a soţului ori a unei rude apropiate şi, ~n
plus, ameninţarea s~ fie de natur~ s~ o alarmeze. Urmarea imediat~
const~ ~ntro stare de pericol pentru libertatea psihic~ a persoanei.
Leg~tura de cauzalitate re zult~ din materialitatea faptei.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia este prezent~ sub forma intenţiei, direct~
ori indirect~. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa
infracţiunii, dar pot fi avute ~n vedere la individualizarea pedepsei.

Forme. Actele preparatorii şi tentativa nu sunt incriminate. Infracţiunea
se consum~ ~n momentul ~n care se realizeaz~ elementul material -
ameninţarea - şi persoana v~t~mat~ a luat cunoştinţ~ de ea. Infracţiunea
poate fi s~v~rşit~ ~n forma continuat~, momentul epuiz~rii fiind acela
al
~ncet~rii acţiunii de ameninţare.
Sancţiunea const~ ~n pedeapsa cu ~nchisoarea de la 3 luni la 1 an,
alternativ cu amend~, sub condiţia ca pedeapsa aplicat~ s~ nu poat~
dep~şi sancţiunea prev~zut~ de lege pentru infracţiunea care a format
obiectul ameninţ~rii.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Se va reţine concurs de infracţiuni ~ntre
infracţiunea de ameninţare şi aceea care constituie obiectul ameninţ~rii,
dac~ f~ptuitorul va trece la punerea ~n executare a acesteia, ~ns~ dup~ o
perioad~ mai ~ndelungat~ de timp. Dac~, ~n schimb, imediat dup~ amenin
ţare, f~ptuitorul şi s~v~rşeşte r~ul pe care la anticipat, ameninţarea va fi
absorbit~ ~n conţinutul noii infracţiuni (spre exemplu, ~l ameninţ~ ca
~l loveşte şi ~l şi loveşte).
Infracţiunea de ameninţare va fi absorbit~, ca element constitutiv,
~n conţinutul infracţiunii de şantaj (art. 194 C. pen.), de t~lh~rie (art.
211
C. pen.), de ultraj (art. 239 C. pen.) sau ca element circumstanţial agra
vant ~n conţinutul infracţiunii de purtare abuziv~ (art. 250 C. pen.).
Aspecte procesuale. Acţiunea penal~ se pune ~n mişcare la pl~nge
rea prealabil~ a persoanei v~t~mate şi ~mp~carea p~rţilor ~nl~tur~ r~spun
derea penal~. Competenţa de judecat~ aparţine judec~toriei. Urm~rirea
penal~ este de competenţa organelor de cercetare penal~.

Infracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, cu un conţinut
asem~n~tor, principalele deosebiri fiind cu privire la condiţiile ataşate
elementului material - ameninţarea poate fi ~ndreptat~ ~mpotriva oric~rei
persoane şi fapta trebuie s~ fie de natur~ s~ ~i provoace o stare de
temere.
C. pen., art. 193: Ameninţarea Noul C. pen., art. 206: Ameninţarea
(1) Fapta de a ameninţa o persoan~ (1) Fapta de a ameninţa o persoan~
cu s~v~rşirea unei infracţiuni sau a unei cu s~v~rşirea unei infracţiuni sau a unei
fapte p~gubitoare ~ndreptate fapte p~gubitoare ~ndreptate
~mpotriva ei, a soţului ori a unei ~mpotriva sa ori a altei persoane,
rude apropiate, dac~ este de natur~ s~ dac~ este de natur~ s~ ~i produc~ o
o alarmeze, se pedepseşte cu stare de temere, se pedepseşte cu
~nchisoare de la 3 luni la un an sau cu ~nchisoare de la 3 luni la un an sau
amend~, f~r~ ca pedeap sa aplicat~ s~ cu amend~, f~r~ ca pedeapsa
poat~ dep~şi sancţiunea aplicat~ s~ poat~ dep~şi
prev~zut~ de lege pentru infracţiunea sancţiunea prev~zut~ de lege pentru
care a format obiectul ameninţ~rii. infracţiunea care a format obiectul
(2) Acţiunea penal~ se pune ~n miş ameninţ~rii.
care la pl~ngerea prealabil~ a (2) Acţiunea penal~ se pune ~n miş
persoa care la pl~ngerea prealabil~ a
nei v~t~mate. persoa nei v~t~mate.
(3) Imp~carea p~rţilor ~nl~tur~ r~s
punderea penal~.
$6. Santajul - art. 194
Art. 194 C. pen.: ~(1) Constr~ngerea unei persoane, prin violenţ~ sau
ameninţare, s~ dea, s~ fac~, s~ nu fac~ sau s~ sufere ceva, dac~ fapta
este comis~ spre a dob~ndi ~n mod injust un folos, pentru sine sau pentru
altul, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) C~nd constr~ngerea const~ ~n ameninţarea cu darea ~n vileag
a
unei fapte reale sau imaginare, compromiţ~toare pentru persoana
ame
ninţat~, pentru soţul acesteia sau pentru o rud~ apropiat~, pedeapsa este
~nchisoarea de la 2 la 7 ani".

Obiectul juridic generic este libertatea persoanei. Obiectul juridic spe
cific principal este reprezentat de libertatea psihic~ a persoanei.
Exist~, uneori, şi un obiect juridic adiacent - integritatea fizic~ a persoanei
(c~nd elementul material se realizeaz~ prin violenţe) sau relaţiile
patrimoniale (c~nd persoana v~t~mat~ este constr~ns~ s~ dea sau s~
fac~ ceva de natur~ patrimonial~). Obiectul material, de regul~, nu exist~.
Atunci c~nd exist~ obiect juridic secundar, exist~ şi obiect material - corpul
persoanei sau un bun.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat - fapta poate fi s~v~rşit~ de orice
persoan~. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele.
Subiectul pasiv este necircumstanţiat. Pluralitatea de victime ~mpotriva
c~rora se ~ndreapt~ constr~ngerea determin~ o pluralitate de infracţiuni de
şantaj. Nu poate fi subiect pasiv o persoan~ juridic~.

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~n acţiunea de constr~n
gere, realizat~ prin ameninţare (~n ~nţelesul art. 193 C. pen.) ori violenţ~
(conform art. 180 C. pen.). Constr~ngerea poate fi de natur~ fizic~ ori psi
hic~ şi urm~reşte s~ determine victima s~ dea, s~ fac~, s~ nu fac~ ori s~
sufere ceva. Acesta este obiectivul acţiunii de constr~ngere, ~ns~ victima
nu trebuie s~ se şi conformeze pentru a se reţine infracţiunea de şantaj.
in varianta agravat~, elementul material const~ doar ~ntro acţiune de
ameninţare, ~ns~ noţiunea de ameninţare are un alt sens dec~t cel
din varianta tip, un sens expres delimitat de alin. (2) al art. 194:
ameninţarea cu darea ~n vileag a unei fapte reale ori imaginare,
compromiţ~toare pen tru persoana ameninţat~, soţul acesteia sau o rud~
apropiat~.
Urmarea imediat~ const~ ~ntro stare de pericol pentru libertatea psi
hic~ a victimei. Leg~tura de cauzalitate rezult~ ex re.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia se prezint~ sub forma intenţiei directe
calificate prin scopul de a dob~ndi ~n mod injust un folos, pentru sine ori
pentru altul. Scopul trebuie urm~rit, nu şi realizat. Mobilul nu prezint~ rele
vanţ~ pentru existenţa faptei, ~ns~ poate fi avut ~n vedere la
individua lizarea pedepsei.

Forme. Actele preparatorii şi tentativa, deşi posibile, nu sunt
incrimi nate. Infracţiunea se consum~ ~n momentul ~n care se realizeaz~
elemen tul material şi se produce urmarea imediat~, respectiv ~n
momentul ~nc~l c~rii libert~ţii psihice.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntro variant~ tip [alin. (1)] şi
una agravat~ [alin. (2)], care se diferenţiaz~ prin elementul material
şi, implicit, prin sancţiune.
Sancţiuni. Pentru varianta tip, limitele de pedeaps~ cu
~nchisoarea sunt de la 6 luni la 5 ani, iar pentru varianta agravat~, de la 2
la 7 ani.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Şantajul absoarbe infracţiunea de ame
ninţare (art. 193 C. pen.) şi infracţiunea de loviri sau alte violenţe (art. 180
C. pen.), nu ~ns~ şi pe aceea de v~t~mare corporal~ (art. 181 C. pen.) ori
v~t~mare corporal~ grav~ (art. 182 C. pen.), cu care intr~ ~n concurs.
Şantajul se diferenţiaz~ de infracţiunea de t~lh~rie (art. 211) prin mo-
mentul deposed~rii victimei. Astfel, ~n ipoteza şantajului, f~ptuitorul obţine
folosul material dup~ un anumit interval de timp de la s~v~rşirea acţiunii de
constr~ngere. In schimb, ~n cazul t~lh~riei, odat~ cu exercitarea
violenţelor şi ameninţ~rii se realizeaz~ deposedarea persoanei v~t~mate.
Infracţiunea de şantaj este absorbit~ ~n conţinutul infracţiunii de lipsire
de libertate ~n varianta agravat~ ~n care se cere un folos material
sau orice alt avantaj pentru eliberarea victimei [art. 189 alin. (2) C. pen.].
Dac~ ~n vederea ~ntreţinerii unui act sexual cu o persoan~
aceasta este constr~ns~, prin violenţe sau ameninţ~ri, dac~ victima
cedeaz~ odat~ cu exercitarea presiunii, se va reţine doar infracţiunea de
viol. Dac~ cedeaz~ la un interval de timp mai ~ndep~rtat, se va reţine
doar infracţiunea de şantaj.
Competenţa de judecat~ aparţine judec~toriei. Urm~rirea penal~ este
efectuat~ de organele de cercetare penal~.

Infracţiunea de şantaj este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, cu deosebiri
~n ceea ce priveşte elementul material (acţiunea de constr~ngere, f~r~ s~
fie restr~ns~ la noţiunea la violenţe ori ameninţare) şi variantele ~n
care fapta este incriminat~ (exist~ dou~ variante agravate, una p~str~ndu-
se din actualul Cod penal şi cealalt~ se reţine atunci c~nd scopul avut ~n
vedere de c~tre f~ptuitor este de a obţine un folos material, varianta tip
exist~nd atunci c~nd se urm~reşte un folos nepatrimonial).
C. pen., art. 194: Şantajul Noul C. pen., art. 207: Şantajul
(1) Constr~ngerea unei persoane, (1) Constr~ngerea unei persoane s~
prin violenţ~ sau ameninţare, s~ dea, dea, s~ fac~, s~ nu fac~ sau s~ sufere
s~ fac~, s~ nu fac~ sau s~ sufere ceva, ceva, ~n scopul de a dob~ndi ~n mod
dac~ fapta este comis~ spre a dob~ndi injust un folos nepatrimonial, pentru
~n mod injust un folos, pentru sine sau sine ori pentru altul, se pedepseşte cu
pentru altul, se pedepseşte cu ~nchi- ~nchisoarea de la unu la 5 ani.
soare de la 6 luni la 5 ani. (2) Cu aceeaşi pedeaps~ se
(2) C~nd constr~ngerea const~ sanc- ţioneaz~ ameninţarea cu darea ~n
~n ameninţarea cu darea ~n vileag a vileag a unei fapte reale sau
unei fapte reale sau imaginare, imaginare, com- promiţ~toare pentru
compromiţ~- toare pentru persoana persoana ameninţat~ ori pentru un
ameninţat~, pentru soţul acesteia membru de familie al acesteia, ~n
sau pentru o rud~ apropiat~, scopul prev~zut ~n alin. (1).
pedeapsa este ~nchisoarea de la 2 la (3) Dac~ faptele prev~zute ~n alin. (1)
7 ani. şi alin. (2) au fost comise ~n scopul de a
dob~ndi ~n mod injust un folos
patrimonial, pentru sine sau pentru
altul, pedeapsa este ~nchisoarea de la
2 la 7 ani.
§7. Vio/area secretu/ui coresponden ei - art.

195
Art. 195 C. pen.: ~(1) Deschiderea unei corespondenţe adresate altuia
ori interceptarea unei convorbiri sau comunic~ri efectuate prin telefon,
telegraf sau prin alte mijloace de transmitere la distanţ~, f~r~ drept,
(2) Cu aceeaşi pedeaps~ se sancţioneaz~ sustragerea, distrugerea
sau reţinerea unei corespondenţe, precum şi divulgarea conţinutului unei
corespondenţe, chiar atunci c~nd a fost trimis~ deschis~ sau a fost
deschis~ din greşeal~, ori divulgarea conţinutului unei convorbiri sau
comunic~ri interceptate, chiar ~n cazul ~n care f~ptuitorul a luat cunoştinţ~
de acesta din greşeal~ sau din ~nt~mplare.
(2') Dac~ faptele prev~zute la alin. (1) şi (2) au fost s~v~rşite de un
funcţionar care are obligaţia legal~ de a respecta secretul profesional şi
confidenţialitatea informaţiilor la care are acces, pedeapsa
este
~nchisoarea de la 2 la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
persoanei v~t~mate.

Obiectul juridic generic este libertatea persoanei. Obiectul juridic
specific principal este reprezentat de relaţiile sociale privind
inviolabilitatea cores- pondenţei. Exist~ şi un obiect juridic adiacent, ~n
ipoteza s~v~rşirii faptei ~n forma agravat~ de la alin. (2') - buna
desf~şurare a relaţiilor de serviciu. Obiectul material, de regul~, lipseşte.
ins~, atunci c~nd corespondenţa are un suport material, acesta constituie
obiect material al infracţiunii.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat, cu excepţia variantei
agravate din alin. (2'), unde subiectul activ este calificat - funcţionarul care
are obli- gaţia legal~ de a respecta secretul profesional şi confidenţialitatea
infor-
maţiilor la care are acces. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate for-
mele: instigare, complicitate, coautorat (cu excepţia realiz~rii elementului
material ~n modalitatea divulg~rii conţinutului prin viu grai).
Subiectul pasiv este necircumstanţiat.

Condiţia premis~ const~ ~n preexistenţa unei corespondenţe ori a unei
convorbiri sau comunic~ri efectuate prin mijloace de transmitere
la distanţ~: telefon, telegraf etc.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ printr-o acţiune de
deschidere [~n varianta tip din alin. (1)], sustragere, distrugere, reţinere a
corespondenţei ori de divulgare a conţinutului corespondenţei, chiar şi
atunci c~nd aceasta a fost trimis~ deschis~ [~n varianta asimilat~ din
alin. (2)], sau printr-o acţiune de interceptare a unei convorbiri/comunic~ri
(~n varianta tip) ori de divulgare a conţinutului acestora, chiar şi
atunci c~nd f~ptuitorul a luat cunoştinţ~ de ele din greşeal~ sau din
~nt~mplare (~n varianta asimilat~). Cerinţa esenţial~ este ca oricare dintre
aceste ac- ţiuni s~ se fac~ f~r~ drept. Urmarea imediat~ const~ ~n
~nc~lcarea secretului corespondenţei, valoare fundamental~ protejat~ pe
plan constituţio-
[1]
nal . Leg~tura de cauzalitate rezult~ ex re.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia este necesar~ sub forma intenţiei directe
ori indirecte. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa

Forme. Actele preparatorii şi tentativa sunt posibile, dar nu sunt incri-
minate. Infracţiunea se consum~ ~n momentul ~n care se realizeaz~
urmarea imediat~. Infracţiunea cunoaşte şi un moment al epuiz~rii,
dac~ elementul material se realizeaz~ ~n modalitatea reţinerii - momentul
~nce- t~rii reţinerii.
[1]
Constituţia Rom~niei, art. 28 - Secretul corespondenţei: ~Secretul scrisorilor,
al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte
mijloace legale de comunicare este inviolabil".
Modalit~ţi. ,nfracţiunea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip [alin. (1)] şi
una asimilat~ [alin. (2)], diferenţiate prin elementul material şi sancţionate
cu aceeaşi pedeaps~, la acestea ad~ug~ndu-se şi o variant~ agravat~
[alin. (21)], care se raporteaz~ la cele anterioare şi care se
particularizeaz~ prin calificarea subiectului activ.
Sancţiuni. Pedeapsa pentru varianta tip şi cea asimilat~ este
~nchisoarea de la 6 luni la 3 ani, iar pentru varianta agravat~, de la 2 la 5
ani şi interzicerea unor drepturi.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ infracţiunea se realizeaz~ ~n mo-
dalitatea sustragerii corespondenţei, se va reţine doar infracţiunea de vio-
lare a secretului corespondenţei [art. 195 alin. (2) C. pen.], nu şi infrac-
ţiunea de furt [art. 208 C. pen.].
Dac~ distrugerea are ca obiect corespondenţa, se va reţine doar
infracţiunea de violare a secretului corespondenţei (art. 195 C. pen.), şi nu
cea de distrugere (art. 217 C. pen.).
pl~n- gerea prealabil~ a persoanei v~t~mate. Imp~carea parţilor
~nl~tur~ r~s- punderea penal~. Competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~
aparţine judec~toriei. Urm~rirea penal~ se efectueaz~ de c~tre
organele de cercetare penal~.

,nfracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, ~ntr-un alt capitol -
,,nfracţiuni de serviciu", cu modific~ri faţ~ de actuala reglementare, care
constau ~n introducerea unor cauze care ~nl~tur~ caracterul penal al
faptei sau ~n schimb~ri de ordin lexical (,comunicarea prin orice mijloc
electronic de comunicaţii" ~n loc de mijloace la distanţ~ sau telegraf).
C. pen., art. 195: Violarea Noul C. pen., art. 302: Violarea
secretului corespondenţei secretului corespondenţei
(1) Deschiderea unei (1) Deschiderea, sustragerea, dis-
corespon- trugerea sau reţinerea, f~r~ drept, a
denţe adresate altuia ori unei corespondenţe adresate altuia,
interceptarea unei convorbiri sau precum şi divulgarea f~r~ drept a conţi-
comunic~ri efectuate prin telefon, nutului unei asemenea
telegraf sau prin alte mijloace de corespondenţe, chiar atunci c~nd
transmitere la distanţ~, f~r~ drept, se aceasta a fost trimis~ deschis~ ori a
pedepseşte cu ~nchisoare de la 6 luni fost deschis~ din gre-
la 3 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeaps~ se şeal~, se pedepsesc cu ~nchisoare
sanc- ţioneaz~ sustragerea, de la 3 luni la un an sau cu amend~.
distrugerea sau reţinerea unei (2) Interceptarea, f~r~ drept, a unei
corespondenţe, precum şi divulgarea convorbiri sau a unei comunic~ri
conţinutului unei cores- pondenţe, efectuate prin telefon sau prin orice
chiar atunci c~nd a fost trimis~ mijloc electronic de comunicaţii se
deschis~ sau a fost deschis~ din pedep- seşte cu ~nchisoare de la 6 luni
greşeal~, ori divulgarea conţinutului la 3 ani sau cu amend~.
unei convorbiri sau comunic~ri intercep- (3) Dac~ faptele prev~zute ~n alin.
tate, chiar ~n cazul ~n care f~ptuitorul a (1) şi alin. (2) au fost s~v~rşite de un
luat cunoştinţ~ de acesta din greşeal~ funcţio- nar public care are obligaţia
sau din ~nt~mplare. legal~ de a respecta secretul
(2') Dac~ faptele prev~zute la alin. profesional şi confiden- ţialitatea
(1) şi (2) au fost s~v~rşite de un informaţiilor la care are acces,
funcţionar care are obligaţia legal~ de a pedeapsa este ~nchisoarea de la unu la
respecta secretul profesional şi 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
confidenţialitatea informaţiilor la care are (4) Divulgarea, difuzarea, prezen-
acces, pedeapsa este ~nchisoarea de tarea sau transmiterea, c~tre o alt~ per-
la 2 la 5 ani şi interzicerea unor soan~ sau c~tre public, f~r~ drept, a
drepturi. conţinutului unei convorbiri sau
(3) Acţiunea penal~ se pune ~n miş- comunic~ri interceptate, chiar ~n
care la pl~ngerea prealabil~ a cazul ~n care f~ptuitorul a luat
persoanei v~t~mate. cunoştinţ~ de aceasta din greşeal~
(4) imp~carea p~rţilor ~nl~tur~ r~s- sau din ~nt~m- plare, se pedepseşte
punderea penal~. cu ~nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau
cu amend~.
(5) Nu constituie infracţiune fapta
s~v~rşit~:
a) dac~ f~ptuitorul surprinde
s~v~r- şirea unei infracţiuni sau
contribuie la dovedirea s~v~rşirii unei
infracţiuni;
b) dac~ surprinde fapte de interes
public, care au semnificaţie pentru viaţa
comunit~ţii şi a c~ror divulgare prezint~
avantaje publice mai mari dec~t
preju- diciul produs persoanei v~t~mate.
(6) Acţiunea penal~ se pune ~n miş-
§8. Divulgarea secretului profesional - art. 196
Art. 196 C. pen.: ~(1) Divulgarea, f~r~ drept, a unor date, de c~tre acela
c~ruia i-au fost ~ncredinţate, sau de care a luat cunoştinţ~ ~n
virtutea
profesiei ori funcţiei, dac~ fapta este de natur~ a aduce prejudicii
unei persoane, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 luni la 2 ani
sau cu amend~.
persoanei v~t~mate.

Obiectul juridic generic ~l reprezint~ libertatea persoanei. Obiectul juri
dic specific const~ ~n relaţiile sociale referitoare la libertatea persoanei de
a comunica informaţii confidenţiale unor profesionişti şi de a i se menţine
confidenţialitatea acestor informaţii. Obiectul material lipseşte.
III. Subiec ii
Subiectul activ este circumstanţiat: orice persoan~ c~reia, ~n
virtutea funcţiei ori a profesiei, ~i sunt ~ncredinţate ori intr~ ~n contact cu
anumite date confidenţiale. Participaţia penal~ este posibil~ sub forma
instig~rii ori a complicit~ţii, nu şi a coautoratului, datorit~ calific~rii
subiectului activ.
Subiectul pasiv este necircumstanţiat.

Aceasta const~ ~n preexistenţa unor date confidenţiale, care au fost ~n
credinţate sau de care sa luat cunoştinţ~ ~n virtutea profesiei ori funcţiei.

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~n acţiunea sau
inacţiunea de divulgare a unor date confidenţiale. Cerinţele esenţiale
ataşate elementului material sunt: divulgarea s~ se fac~ f~r~ drept şi fapta
s~ fie de natur~ a aduce prejudicii unei persoane (prejudiciile s~ fie previ
zibile, nu trebuie s~ se şi produc~). Urmarea imediat~ const~ ~n
~nc~l carea libert~ţii persoanei. Leg~tura de cauzalitate rezult~ ex re.
indi recte. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa
incriminate. Infracţiunea se consum~ ~n momentul ~n care se realizeaz~
elementul material. Poate fi s~v~rşit~ ~n forma continuat~, momentul
epuiz~rii fiind acela ~n care ~nceteaz~ activitatea infracţional~.
Sancţiunea const~ ~n ~nchisoarea de la 3 luni la 2 ani,
alternativ cu amend~.

pl~n- gerea prealabil~ a persoanei v~t~mate. Imp~carea p~rţilor
~nl~tur~ r~s- punderea penal~. Competenţa de judecat~ aparţine ~n
prim~ instanţ~ judec~toriei. Urm~rirea penal~ este efectuat~ de c~tre
organele de cercetare penal~.

Noul Cod penal incrimineaz~ aceast~ infracţiune sub acelaşi titlu, cu
deosebirea c~ acţiunea de divulgare trebuie s~ vizeze nu orice informaţii, ci
doar informaţiile cu privire la viaţa privat~ a unei persoane.
C. pen., art. 196: Divulgarea Noul C. pen., art. 227:
secretului profesional Divulgarea secretului profesional
(1) Divulgarea, f~r~ drept, a unor (1) Divulgarea, f~r~ drept, a unor
date, de c~tre acela c~ruia i-au fost date sau informaţii privind viaţa privat~ a
~ncredinţate, sau de care a luat cu- unei persoane, de natur~ s~ aduc~ un
noştinţ~ ~n virtutea profesiei ori funcţiei, prejudiciu unei persoane, de c~tre acela
dac~ fapta este de natur~ a aduce pre- care a luat cunoştinţ~ despre acestea ~n
judicii unei persoane, se pedepseşte virtutea profesiei ori funcţiei şi care are
cu ~nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau obligaţia p~str~rii confidenţialit~ţii cu
cu amend~. privire la aceste date, se pedepseşte cu
(2) Acţiunea penal~ se pune ~n miş- ~nchisoare de la 3 luni la 3 ani sau
care la pl~ngerea prealabil~ a persoa- cu amend~.
nei v~t~mate. (2) Acţiunea penal~ se pune ~n miş-
(3) Imp~carea p~rţilor ~nl~tur~ care la pl~ngerea prealabil~ a persoanei
r~s- punderea penal~. v~t~mate.
Capitolul III. Infrac iuni privitoare la via a sexuală
§1. Violul - art. 197
Art. 197 C. pen.: ~(1) Actul sexual, de orice natur~, cu o persoan~ de
sex diferit sau de acelaşi sex, prin constr~ngerea acesteia sau profit~nd
de imposibilitatea ei de a se ap~ra ori de a-şi exprima voinţa, se pedep-
seşte cu ~nchisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Pedeapsa este ~nchisoarea de la 5 la 18 ani şi interzicerea
unor drepturi, dac~:
a) fapta a fost s~v~rşit~ de dou~ sau mai multe persoane ~mpreun~;
b) victima se afl~ ~n ~ngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau ~n
tratamentul f~ptuitorului;
1
b ) victima este membru al familiei;
c) s-a cauzat victimei o v~t~mare grav~ a integrit~ţii corporale sau a
s~n~t~ţii.
(3) Pedeapsa este ~nchisoarea de la 10 la 25 de ani şi
interzicerea unor drepturi, dac~ victima nu a ~mplinit v~rsta de 15 ani, iar
dac~ fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei,
pedeapsa este ~nchisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor
drepturi.
(4) Acţiunea penal~ pentru fapta prev~zut~ ~n alin. (1) se pune
~n mişcare la pl~ngerea prealabil~ a persoanei v~t~mate".

Obiectul juridic generic const~ ~n libertatea şi inviolabilitatea vieţii
sexuale. Obiectul juridic specific principal coincide cu obiectul juridic ge-
neric. Exist~ şi un obiect juridic secundar - viaţa, integritatea corporal~ ori
s~n~tatea victimei, precum şi libertatea psihic~. Obiectul material este
corpul persoanei ~n viaţ~.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat: poate s~v~rşi fapta
incriminat~ orice persoan~, b~rbat sau femeie, indiferent de v~rst~, chiar
minorul care r~spunde penal. in cazul unora dintre variantele agravate,
subiectul activ este circumstanţiat: ~n ipoteza alin. (2), subiectul activ
const~ ~ntr-o pluralitate de autori [lit. a)], este persoana ~n ~ngrijirea,
ocrotirea, educarea, paza sau ~n tratamentul c~reia se afl~ victima [lit. b)]
ori este membru de familie cu victima [lit. b1)].
Participaţia penal~ este posibil~ doar sub forma instig~rii ori a
complicit~ţii, nu şi a coautoratului. in ipoteza s~v~rşirii infracţiunii de
viol de c~tre mai multe persoane care execut~ nemijlocit acte specifice
elementului material al acesteia, fiecare va r~spunde pentru s~v~rşirea
infracţiunii de viol ~n varianta agravat~ de la alin. (2) lit. a).
Subiectul pasiv este necircumstanţiat - orice persoan~ fizic~ ~n viaţ~.
in cazul unora dintre variantele agravate, acesta este calificat: ~n
cazul alin. (2) lit. b) victima se afl~ ~n ~ngrijirea, ocrotirea, educarea, paza
sau ~n tratamentul f~ptuitorului, ~n cazul lit. b1) victima este membru de
familie cu f~ptuitorul; ~n varianta de la alin. (3) victima este un minor
care nu a
~mplinit v~rsta de 15
ani.

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~ntr-un act sexual, de
orice natur~, cu o persoan~ de sex diferit sau de acelaşi sex. Noţiunea de
~act sexual, de orice natur~" a fost explicat~ de instanţa suprem~ printr-un
recurs ~n interesul legii: ~orice modalitate de obţinere a unei
satisfacţii sexuale prin folosirea sexului sau acţion~nd asupra sexului,
~ntre persoane de sex diferit sau de acelaşi sex, prin constr~ngere sau
profit~nd
[1]
de imposibilitatea persoanei de a se ap~ra ori de a-şi exprima voinţa" .
[1]
1.C.C.J., Secţiile unite, Decizia nr. 111/2005: ~1. Prin act sexual de
orice natur~, susceptibil a fi ~ncadrat ~n infracţiunea de viol prev~zut~ de
art. 197 din Codul penal, se ~nţelege orice modalitate de obţinere a unei
satisfacţii sexuale prin folosirea sexului sau acţion~nd asupra sexului, ~ntre
persoane de sex diferit sau de acelaşi sex, prin constr~ngere sau profit~nd de
imposibilitatea persoanei de a se ap~ra ori de a-şi exprima voinţa. 2. Prin
acte de perversiune sexual~, ~n accepţiunea prevederilor art. 201 din Codul
penal, se ~nţelege orice alte modalit~ţi de obţinere a unei satisfacţii sexuale dec~t
cele ar~tate la pct. 1" (M. Of. nr. 867 din 27 septembrie 2005).
Cerinţa esenţial~ ataşat~ elementului material este ca actul sexual s~
se realizeze prin constr~ngere (fizic~ ori psihic~) ori profit~nd de imposi
bilitatea victimei de a se ap~ra ori de aşi exprima voinţa (aceasta poate
avea cauze variate: stare de oboseal~, infirmitate fizic~ etc.).
Urmarea imediat~ principal~ const~ ~n ~nc~lcarea libert~ţii sexuale.
Exist~ şi o ur mare imediat~ adiacent~ - v~t~marea corporal~ grav~ sau
chiar decesul victimei. Leg~tura de cauzalitate principal~ rezult~ ex re,
iar cea secun dar~ trebuie dovedit~.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia, ca regul~, este prezent~ sub forma
intenţiei directe, ~ns~, ~n ipoteza variantelor agravate de la alin. (2) lit. c)
ori de la alin. (3), forma de vinov~ţie este praeterintenţia. Mobilul şi scopul
nu prezint~ importanţ~ ~n ceea ce priveşte existenţa faptei, ci doar pentru

Forme. Actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate. Ten
tativa este incriminat~, ~ns~ este posibil~ doar tentativa ~ntrerupt~. Infrac
ţiunea se consum~ ~n momentul ~n care se realizeaz~ elementul material.
Poate cunoaşte şi un moment al epuiz~rii, ~n ipoteza unor acte sexuale
repetate - momentul ~ncet~rii s~v~rşirii actului sexual.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntro variant~ tip şi dou~
variante agravate.
Prima variant~ agravat~, prev~zut~ ~n alin. (2), este construit~ pe baza
a patru situaţii distincte:
a) fapta a fost s~v~rşit~ de dou~ sau mai multe persoane ~mpreun~:
violul este s~v~rşit ~n contextul unei pluralit~ţi de subiecţi activi, care reali
zeaz~ activitatea infracţional~ prin mai multe acte de executare, diferite, ~n
aceeaşi ~mprejurare, simultan ori succesiv. Fiecare dintre aceştia va
r~spunde ca autor al violului ~n varianta agravat~. Este ~ns~ posibil s~ se
realizeze un singur act sexual, caz ~n care se reţine autorat şi complicitate
la viol ~n aceeaşi variant~ agravat~. Este o circumstanţ~ real~, care
se r~sfr~nge asupra instigatorilor şi complicilor anteriori, dac~ au cunoscut-
o; b) victima se afl~ ~n ~ngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau ~n trata
mentul f~ptuitorului (autor, instigator, complice): este o relaţie de
subor donare, supunere, de care profit~ subiectul activ. Este o
circumstanţ~
personal~, care nu se r~sfr~nge asupra celorlalţi participanţi;
b') violul este comis asupra unui membru de familie: noţiunea
este explicat~ ~n art. 149' C. pen. - ~prin membru de familie se ~nţelege
soţul sau ruda apropiat~, dac~ acesta din urm~ locuieşte şi gospod~reşte
~m
preun~ cu f~ptuitorul" -, definiţie care trebuie coroborat~ cu art. 149
C. pen., care defineşte noţiunea de rud~ apropiat~. Subiectul activ şi cel
pasiv sunt calificaţi;
c) s-a cauzat victimei o v~t~mare grav~ a integrit~ţii corporale sau a
s~n~t~ţii: este o urmare imediat~ secundar~, mai grav~ dec~t
cea urm~rit~ ori acceptat~.
A doua variant~ agravat~, prev~zut~ ~n alin. (3), are ~n vedere
dou~
ipoteze:
- victima este minor, care nu avea ~mplinit~ v~rsta de 15 ani la data
s~v~rşirii violului: subiectul pasiv este circumstanţiat şi f~ptuitorul trebuie s~
cunoasc~ acest lucru sau s~ poat~ s~ ~l prevad~. Eroarea asupra
v~rstei ~nl~tur~ reţinerea agravantei. Dac~ actul sexual nu se exercit~ prin
constr~ngere, se va reţine infracţiunea de act sexual cu un minor (art. 198
C. pen.). Indiferent de existenţa constr~ngerilor, dac~ v~rsta minorului
este mult prea mic~, se va reţine infracţiunea de viol, ~ntruc~t victima se
afl~ ~n imposibilitatea de a-şi exprima voinţa. Este o circumstanţ~ real~,
care se r~sfr~nge asupra participanţilor;
- violul a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei:
aceast~ urmare adiacent~ este mai grav~ dec~t cea urm~rit~ ori
acceptat~. Violenţele au fost exercitate ~n vederea s~v~rşirii violului, nu a
uciderii victimei (praeterintenţie). Sinuciderea intervine din cauza violului
fie ~nainte, pentru a ~l evita, fie dup~ consumarea acestuia. Dac~ a existat
intenţia de a ucide victima violului, se reţine concurs ~ntre infracţiunea de
viol şi cea de omor calificat [art. 175 alin. (1) lit. h) C. pen.].
Sancţiuni. Pentru varianta tip, art. 197 prevede pedeapsa cu
~nchisoarea ~ntre 3 şi 10 ani. Pentru varianta agravat~ de la alin. (2),
limitele pedepsei sunt ~ntre 5 şi 18 ani, iar pentru varianta agravat~ de la
alin. (3),
~ntre 10 şi 25 de ani, dac~ subiectul pasiv este minor sub 15 ani, şi ~ntre
15 şi 25 de ani, dac~ a intervenit moartea sau sinuciderea victimei. Pentru
toate variantele se aplic~ şi pedeapsa interzicerii unor drepturi.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Aşa cum am precizat şi atunci c~nd am
analizat infracţiunea de lipsire de libertate, trebuie stabilit~ conexiunea
~ntre aceasta şi infracţiunea de viol. Dac~ privarea de libertate se menţine
doar pe perioada necesar~ realiz~rii actului sexual, atunci se va
reţine doar infracţiunea de viol, lipsirea de libertate fiind absorbit~.
Dac~, ~n schimb, privarea de libertate continu~ şi dup~ consumarea
infracţiunii de viol, se va reţine concurs de infracţiuni ~ntre viol şi lipsire de
libertate.
Infracţiunea de viol ~n varianta tip [alin. (1)] absoarbe infracţiunea de
ameninţare (art. 193 C. pen.) şi pe cele de loviri şi alte violenţe şi v~t~ma re
corporal~ (art. 180 C. pen., respectiv art. 181 C. pen.). Violul ~n varianta
agravat~ [alin. (2) lit. c)] absoarbe infracţiunea de v~t~mare corporal~ gra
v~ (art. 182 C. pen.), dac~ aceasta din urm~ a fost s~v~rşit~ cu praeterin
tenţie. Dac~ forma de vinov~ţie a fost intenţia, direct~ ori indirect~, atunci se
va reţine existenţa unui concurs de infracţiuni ~ntre art. 197 C. pen. ~n
varianta tip şi art. 182 C. pen.
in ceea ce priveşte raportul sexual ~ntre rude ~n linie direct~, c~nd vic
tima este şi membru de familie, raport obţinut prin constr~ngere sau profi
t~nd de imposibilitatea victimei de a se ap~ra sau de aşi exprima voinţa,
instanţa suprem~ a decis c~ se va reţine ~n concurs ideal infracţiunea de
viol [art. 197 alin. (1) raportat la (2) lit. b1) C. pen.] şi infracţiunea de incest
(art. 203 C. pen.). Dac~ se reţine aceeaşi ipotez~, dar, ~n plus, victima,
membru de familie, a fost subiect pasiv al infracţiunii de viol at~t ~nainte
de ~mplinirea v~rstei de 15 ani, c~t şi dup~ acest moment, instanţa
su prem~ a decis c~ se va reţine concurs ~ntre infracţiunea de viol [art.
197 alin. (1) raportat la alin. (2) lit. b1) şi alin. (3) teza I] şi infracţiunea de
incest
[1]
(art. 203), ambele ~n form~ continuat~ [art. 41 alin. (2) C. pen.] .
Aspecte procesuale. Acţiunea penal~ se pune ~n mişcare la pl~nge
rea prealabil~ a persoanei v~t~mate, ~n ipoteza s~v~rşirii violului ~n
va rianta tip, iar ~n celelalte ipoteze funcţioneaz~ principiul oficialit~ţii
r~spun derii penale. Competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~ aparţine
judec~to riei, cu excepţia variantei agravate de la alin. (3), care este de
competenţa tribunalului. Urm~rirea penal~ este efectuat~ de organele
de cercetare penal~.

Infracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, care, spre deosebire
de actuala reglementare, explic~ sensul noţiunii de act sexual, introduce
[1]
I.C.C.J., Secţiile Unite, Decizia nr. 17/2008: ~1. Raportul sexual s~v~rşit ~n
realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, atunci c~nd victima este membru al
familiei, prin constr~ngerea acesteia sau profit~nd de imposibilitatea ei de a
se ap~ra ori de aşi exprima voinţa, at~t ~nainte, c~t şi dup~ ce aceasta a ~mplinit
15 ani, ~ntruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de viol prev~zute de art.
197
1
alin. (1) raportat la alin. 2 lit. b ) şi alin. (3) teza I, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din
Codul penal. 2. Infracţiunea de viol, ~n modalitatea raportului sexual, prev~zut~ de
1
art. 197 alin. (1) din Codul penal raportat la alin. 2 lit. b ) şi alin. (3) teza
I din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din Codul penal, se va reţine ~n
concurs cu infracţiunea de incest prev~zut~ de art. 203 din Codul penal, cu
aplicarea
art. 41 alin. (2) din Codul penal" (M. Of. nr. 866 din 22 decembrie 2008).
noi agravate, ridic~ v~rsta minim~ de protecţie a minorului de la 15 la 16
ani şi reduce limitele pedepselor.
C. pen., art. 197: Violul Noul C. pen., art. 218: Violul
(1) Actul sexual, de orice natur~, cu (1) Raportul sexual, actul
o persoan~ de sex diferit sau de acelaşi sexual oral sau anal cu o persoan~,
sex, prin constr~ngerea acesteia sau s~v~rşit prin constr~ngere, punere ~n
profit~nd de imposibilitatea ei de a imposibili tate de a se ap~ra ori de aşi
se ap~ra ori de aşi exprima voinţa, exprima voinţa sau profit~nd de
se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 la aceast~ stare, se pedepseşte cu
10 ani şi interzicerea unor drepturi. ~nchisoarea de la 3 la 10 ani şi
(2) Pedeapsa este ~nchisoarea de la interzicerea exercit~rii unor drepturi.
5 la 18 ani şi interzicerea unor drepturi, (2) Cu aceeaşi pedeaps~ se
dac~: sanc ţioneaz~ orice alte acte de
a) fapta a fost s~v~rşit~ de dou~ penetrare vaginal~ sau anal~ comise
sau mai multe persoane ~n condiţiile alin. (1).
~mpreun~; (3) Pedeapsa este ~nchisoarea
b) victima se afl~ ~n ~ngrijirea, ocro de la 5 la 12 ani şi interzicerea
tirea, educarea, paza sau ~n exercit~rii unor drepturi atunci c~nd:
tratamentul f~ptuitorului; a) victima se afl~ ~n ~ngrijirea,
1
b ) victima este membru al familiei; ocro tirea, educarea, paza sau
c) sa cauzat victimei o v~t~mare tratamentul f~ptuitorului;
grav~ a integrit~ţii corporale sau a b) victima este rud~ ~n linie direct~,
s~ n~t~ţii. frate sau sor~;
(3) Pedeapsa este ~nchisoarea de la c) victima nu a ~mplinit v~rsta de 16
10 la 25 de ani şi interzicerea unor ani;
drepturi, dac~ victima nu a d) fapta a fost comis~ ~n scopul pro
~mplinit v~rsta de 15 ani, iar dac~ fapta ducerii de materiale pornografice;
a avut ca urmare moartea sau e) fapta a avut ca urmare v~t~ma
sinuciderea vic timei, pedeapsa este rea corporal~;
~nchisoarea de la f) fapta a fost s~v~rşit~ de dou~ sau
15 la 25 de ani şi interzicerea unor mai multe persoane ~mpreun~.
drepturi. (4) Dac~ fapta a avut ca urmare
(4) Acţiunea penal~ pentru fapta moartea victimei, pedeapsa este ~nchi
prev~zut~ ~n alin. (1) se pune ~n soarea de la 7 la 18 ani şi interzicerea
miş care la pl~ngerea prealabil~ a exercit~rii unor drepturi.
per soanei v~t~mate. (5) Acţiunea penal~ pentru fapta
prev~zut~ ~n alin. (1) şi alin. (2) se pune
~n mişcare la pl~ngerea prealabil~ a
persoanei v~t~mate.
(6) Tentativa la infracţiunile prev~
zute ~n alin. (1)(3) se pedepseşte.
52. Actul sexual cu un minor - art. 198
Art. 198 C. pen.: ~(1) Actul sexual, de orice natur~, cu o persoan~ de
sex diferit sau de acelaşi sex, care nu a ~mplinit v~rsta de 15 ani,
se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeaps~ se sancţioneaz~ actul sexual, de orice
natur~, cu o persoana de sex diferit sau de acelaşi sex ~ntre 15-18 ani,
dac~ fapta este s~v~rşit~ de tutore sau curator ori de c~tre supraveghetor,
~ngrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de
calitatea sa, ori dac~ f~ptuitorul a abuzat de ~ncrederea victimei sau de
autoritatea ori influenţa sa asupra acesteia.
(3) Dac~ actul sexual, de orice natur~, cu o persoan~ de sex diferit sau
de acelaşi sex, care nu a ~mplinit v~rsta de 18 ani, a fost determinat de
oferirea sau darea de bani ori alte foloase de c~tre f~ptuitor, direct
sau indirect, victimei, pedeapsa este ~nchisoarea de la 3 la 12 ani
şi interzicerea unor drepturi.
(4) Dac~ faptele prev~zute ~n alin. (1)-(3) au fost s~v~rşite ~n
scopul producerii de materiale pornografice, pedeapsa este ~nchisoarea
de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, iar dac~ pentru realizarea
acestui scop s-a folosit constr~ngerea, pedeapsa este ~nchisoarea de la 5
la 18 ani şi interzicerea unor drepturi.
(5) C~nd fapta prev~zut~ ~n alin. (1) a fost s~v~rşit~ ~n
~mprejur~rile
prev~zute ~n art. 197 alin. (2) lit. b) ori dac~ faptele prev~zute ~n alin. (1)-
(4) au avut urm~rile prev~zute ~n art. 197 alin. (2) lit. c), pedeapsa este
~nchisoarea de la 5 la 18 ani şi interzicerea unor
drepturi.
(6) Dac~ fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea
victimei, pedeapsa este ~nchisoarea de la 15 la 25 de ani şi
interzicerea unor drepturi".

sexuale. Obiectul juridic specific principal este reprezentat de libertatea şi
inviolabilitatea vieţii sexuale a minorului care nu a ~mplinit v~rsta de
15 ani. Exist~ şi un obiect juridic secundar, ~n ipoteza variantelor agravate
- viaţa, integritatea corporal~ ori s~n~tatea victimei. Obiectul material este
corpul minorului sub 15 ani, ~n viaţ~, cu care are loc actul sexual.
III. Subiec ii
Subiectul activ este, de regul~, necircumstanţiat, put~nd s~v~rşi fapta
orice persoan~, indiferent de sex ori de v~rst~. Dac~ şi subiectul activ are o
v~rst~ sub cea de 15 ani, atunci ambii sunt subiecţi activi ai infracţiunii
prev~zute ~n art. 198 C. pen. Suntem, totuşi, ~n prezenţa unui subiect
activ calificat ~n ipoteza variantei agravate de la alin. (2) - tutorele,
curatorul, supraveghetorul, ~ngrijitorul, medicul curant, profesorul sau
educatorul minorului - şi ~n cazul variantei agravate de la alin. (5) teza 1 -
persoana
~n ~ngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau ~n tratamentul c~reia se
afl~
victima minor. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele.
Subiectul pasiv este calificat - minorul care nu a ~mplinit v~rsta de 15
ani (~n varianta tip) ori minorul cu v~rsta ~ntre 15 şi 18 ani [~n varianta
asi milat~ din alin. (2)] sau minorul care nu a ~mplinit v~rsta de 18 ani [~n
vari anta agravat~ din alin. (3)]. Dac~ minorul are o v~rst~ mult prea
mic~ (spre exemplu, 5 ani), se poate presupune lipsa
consimţ~m~ntului şi atunci se realizeaz~ conţinutul constitutiv al infracţiunii
de viol.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ printrun act sexual
de orice natur~, noţiunea fiind explicat~ foarte vag de instanţa suprem~,
dup~ cum am amintit anterior ~n ipoteza violului, prin Decizia nr.
111/2005: orice modalitate de obţinere a unei satisfacţii sexuale prin
folosirea sexului sau acţion~nd asupra sexului, ~ntre persoane de sex
diferit sau de acelaşi sex.
Spre deosebire de infracţiunea de viol, lipseşte cerinţa esenţial~ a obţi
nerii acestui act sexual prin constr~ngere ori profit~nd de imposibilitatea
victimei de a se ap~ra sau de aşi exprima voinţa. Prin urmare, elementul
material const~ ~ntrun act sexual de orice natur~, liber consimţit.
Exist~ o cerinţ~ esenţial~ ataşat~ elementului material ~n ipoteza vari
antei asimilate - actul sexual trebuie s~ fie obţinut de c~tre subiectul activ
calificat ~n considerarea calit~ţii sale, profit~nd de aceasta ori abuz~nd de
~ncrederea victimei. De asemenea, este ataşat~ o condiţie esenţial~ ele
mentului material şi ~n ipoteza variantei agravate de la alin. (3), respectiv
actul sexual de orice natur~ s~ fie determinat de oferirea sau darea
de bani ori alte foloase de c~tre f~ptuitor, direct ori indirect, victimei.
Urmarea imediat~ principal~ const~ ~n ~nc~lcarea libert~ţii sexuale
a minorului. Exist~, ~n situaţia unora dintre variantele agravate, şi o urmare
imediat~ adiacent~: v~t~marea corporal~ grav~, ~n ~nţelesul noţiunii
din art. 182 C. pen. [~n varianta agravat~ din alin. (5)], ori decesul sau
sinuci derea victimei [~n varianta din alin. (6)]. Leg~tura de cauzalitate
principal~ rezult~ din materialitatea faptei, iar cea secundar~ trebuie
dovedit~.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia se prezint~, de regul~, sub forma intenţi ei
directe, cu excepţia urm~rilor imediate din alin. (5) teza a IIa şi alin. (6)
care, pentru a conduce la reţinerea infracţiunii de act sexual cu un minor,
trebuie s~ fie s~v~rşite cu praeterintenţie. Pentru reţinerea faptei ~n ipo
teza din alin. (4), forma de vinov~ţie trebuie s~ fie intenţia direct~ calificat~
prin scopul obţinerii de materiale pornografice. F~ptuitorul trebuie s~ cu
noasc~ v~rsta minorului, prin ~mprejur~ri obiective (aspectul fizic al aces
tuia) ori subiective (ia fost adus~ la cunoştinţ~). Eroarea asupra v~rstei
minorului ~nl~tur~ caracterul penal al faptei, ~n baza art. 51 C. pen.
[1]
Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, cu

excepţia situaţiei mai sus precizate. Acestea pot fi ~ns~ avute ~n vedere la

Forme. Actele preparatorii, deşi posibile, nu sunt incriminate. Doat
tentativa imperfect~ este posibil~ şi se pedepseşte. Infracţiunea se consu
m~ ~n momentul realiz~rii elementului material. Poate fi s~v~rşit~ şi
~n form~ continuat~, momentul epuiz~rii fiind acela al ~ncet~rii
activit~ţii infracţionale.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntro variant~ tip, una asi
milat~ şi patru variante agravate. Varianta tip [alin. (1)] se deosebeşte de
cea asimilat~ [alin. (2)] prin v~rsta subiectului pasiv calificat (~n v~rst~ de
p~n~ la 15 ani, ~n prima variant~, şi cu v~rsta cuprins~ ~ntre 15 şi 18 ani,
[1]
C. pen., art. 51 - Eroarea de fapt: ~(1) Nu constituie infracţiune fapta prev~
zut~ de legea penal~, c~nd f~ptuitorul, ~n momentul s~v~rşirii acesteia, nu cunoş
tea existenţa unei st~ri, situaţii sau ~mprejur~ri de care depinde caracterul penal al
faptei.
(2) Nu constituie o circumstanţ~ agravant~ ~mprejurarea pe care infractorul nu
a cunoscuto ~n momentul s~v~rşirii infracţiunii.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplic~ şi faptelor s~v~rşite din culp~ pe care le
gea penal~ le pedepseşte, numai dac~ necunoaşterea st~rii, situaţiei sau ~mpre
jur~rii respective nu este ea ~ns~şi rezultatul culpei.
(4) Necunoaşterea sau cunoaşterea greşit~ a legii penale nu ~nl~tur~
carac
terul penal al faptei."
~n a doua variant~) şi relaţia de subordonare dintre subiectul activ şi cel
pasiv (f~ptuitorul este tutore, curator, supraveghetor, ~ngrijitor, medic cu
rant, profesor sau educator, a abuzat de ~ncrederea victimei ori de
autoritatea/influenţa asupra acesteia).
Prima variant~ agravat~, din alin. (3), se raporteaz~ la ambele variante
anterioare şi se reţine atunci c~nd minorul a fost determinat s~
s~v~r şeasc~ un act sexual de orice natur~ prin oferirea sau darea de bani
ori alte foloase, varianta reţin~nduse inclusiv ~n ipoteza ~n care
subiectul pasiv practic~ prostituţia.
A doua variant~ agravat~, din alin. (4), se raporteaz~ la toate
variantele anterioare şi se particularizeaz~ prin realizarea elementului
material al infracţiunii cu intenţia direct~ calificat~ prin scopul producerii de
materiale pornografice, indiferent dac~ acest lucru a fost obţinut de bun~
voie sau prin constr~ngere.
A treia variant~ agravat~, din alin. (5), se bazeaz~ pe dou~ ipoteze, pe
care le reg~sim şi ~n conţinutul agravant al infracţiunii de viol. Prima ipo
tez~ se raporteaz~ doar la prima variant~, prev~zut~ ~n alin. (1), şi presu
pune s~v~rşirea actului sexual de orice natur~ cu un minor sub 15
ani, care se afl~ ~n ~ngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau ~n
tratamentul f~ptuitorului. A doua ipotez~ se raporteaz~ la alin. (1)(4) şi
const~ ~n s~v~rşirea unui act sexual de orice natur~ cu un minor sub 15
ani, care are ca urmare v~t~marea corporal~ grav~ a minorului.
A patra variant~ agravat~, prev~zut~ ~n alineatul final, se raporteaz~ la
toate variantele anterioare şi se refer~ la situaţia ~n care, ~n urma s~v~rşirii
actului sexual de orice natur~, intervine decesul sau sinuciderea victimei,
forma de vinov~ţie fiind praeterintenţia.
Sancţiuni. Pentru varianta tip şi cea asimilat~ pedeapsa este
~nchi
soarea de la 3 la 10 ani. Pentru prima variant~ agravat~ sancţiunea este
~nchisoarea de la 3 la 12 ani, pentru varianta din alin. (4) pedeapsa este
diferenţiat~ dup~ cum materialele pornografice se obţin f~r~ constr~ngere
(~nchisoarea de la 5 la 15 ani) ori folosind constr~ngerea (~nchisoarea de
la 5 la 18 ani). in ipoteza variantei agravate din alin. (5), limitele de pe
deaps~ variaz~ ~ntre 5 şi 18 ani, iar pentru varianta final~ sancţiunea este
~nchisoarea de la 15 la 25 de ani. in orice variant~ ar fi s~v~rşit~ infrac
ţiunea, pe l~ng~ pedeapsa cu ~nchisoarea legea prevede şi
pedeapsa interzicerii unor drepturi.
ex cepţia ipotezei din alin. (6), care, conform art. 27 pct. 1 lit. b) C. proc.
pen., este de competenţa tribunalului. Urm~rirea penal~ este efectuat~ de
c~tre organele de cercetare penal~, except~nd ipoteza din alin. (6), c~nd,
con form dispoziţiilor art. 209 alin. (3) C. proc. pen., urm~rirea
penal~ este efectuat~ ~n mod obligatoriu de c~tre procuror.

Noul Cod penal reţine aceast~ infracţiune, delimiteaz~ expres sensul
noţiunii de act sexual de orice natur~, stabileşte limite concrete de v~rst~
p~n~ la care şi ~ntre care se ofer~ protecţie penal~ minorului şi, de
asemenea, ~nl~tur~ unele dintre variantele din actualul Cod penal, dar şi
introduce alte variante agravate.
C. pen., art. 198: Actul sexual Noul C. pen., art. 220: Actul sexu-
cu un minor al cu un minor
(1) Actul sexual, de orice natur~, cu (1) Raportul sexual, actul sexual
o persoan~ de sex diferit sau de acelaşi oral sau anal, precum şi orice alte acte
sex, care nu a ~mplinit v~rsta de 15 ani, de penetrare vaginal~ sau anal~ co
se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 la mise cu un minor cu v~rsta ~ntre 13 şi
10 ani şi interzicerea unor drepturi. 15 ani se pedepsesc cu ~nchisoarea de
(2) Cu aceeaşi pedeaps~ se sancţio la unu la 5 ani.
neaz~ actul sexual, de orice natur~, cu o (2) Fapta prev~zut~ ~n alin. (1), s~
persoan~ de sex diferit sau de acelaşi v~rşit~ asupra unui minor care nu a ~m
sex plinit v~rsta de 13 ani, se
~ntre 1518 ani, dac~ fapta este s~v~rşit~ pedepseşte cu ~nchisoarea de la 2 la 7
de tutore sau curator ori de c ~tre ani şi interzi cerea exercit~rii unor
supraveghetor, ~ngrijitor, medic drepturi.
curant, profesor sau educator, (3) Fapta prev~zut~ ~n alin. (1), co
folosinduse de calitatea sa, ori dac~ mis~ de un major cu un minor cu v~rsta
f~ptuitorul a abuzat de ~ncrederea ~ntre 13 şi 18 ani, c~nd majorul a abu
victimei sau de autoritatea ori influenţa zat de autoritatea ori influenţa sa
sa asupra acesteia. asu pra victimei, se pedepseşte cu
(3) Dac~ actul sexual, de orice ~nchi soarea de la 2 la 7 ani şi
natur~, cu o persoan~ de sex diferit sau interzicerea exercit~rii unor drepturi.
de acelaşi sex, care nu a ~mplinit v~rsta (4) Fapta prev~zut~ ~n alin. (1)(3)
de 18 ani, a fost determinat de oferirea se sancţioneaz~ cu ~nchisoarea de la 3
sau darea de bani ori alte foloase la 10 ani şi interzicerea exercit~rii unor
de c~tre f~ptuitor, direct sau indirect, drepturi, atunci c~nd:
victi mei, pedeapsa este ~nchisoarea de
la 3 la 12 ani şi interzicerea unor
drepturi.
(4) Dac~ faptele prev~zute ~n alin. a) minorul este rud~ ~n linie direct~,
(1)- (3) au fost s~v~rşite ~n scopul frate sau sor~;
producerii de materiale pornografice, b) minorul se afl~ ~n ~ngrijirea,
pedeapsa este ~nchisoarea de la 5 la ocrotirea, educarea, paza sau
15 ani şi interzicerea unor drepturi, iar tratamentul f~ptuitorului;
dac~ pentru realizarea acestui scop s- c) a fost comis~ ~n scopul producerii
a folosit constr~ngerea, pedeapsa de materiale pornografice.
este ~nchisoarea de la 5 la 18 ani şi (5) Faptele prev~zute ~n alin. (1) şi
interzicerea unor drepturi. alin. (2) nu se sancţioneaz~ dac~ dife-
(5) C~nd fapta prev~zut~ ~n alin. (1) renţa de v~rst~ nu dep~şeşte 3 ani.
a fost s~v~rşit~ ~n ~mprejur~rile
prev~- zute ~n art. 197 alin. (2) lit. b) ori
dac~ faptele prev~zute ~n alin. (1)-(4) au
avut urm~rile prev~zute ~n art. 197
alin. (2) lit. c), pedeapsa este
~nchisoarea de la
5 la 18 ani şi interzicerea unor drepturi.
(6) Dac~ fapta a avut ca urmare
moartea sau sinuciderea victimei, pe-
deapsa este ~nchisoarea de la 15 la 25
§3. Seduc ia - art. 199
Art. 199 C. pen.: ~(1) Fapta aceluia care, prin promisiuni de c~s~torie,
determin~ o persoan~ de sex feminin mai mic~ de 18 ani, de a avea cu el
raport sexual, se pedepseşte cu ~nchisoare de la unu la 5 ani.

sexuale.
Obiectul juridic specific este reprezentat de libertatea vieţii sexuale a
minorei
~n v~rst~ de p~n~ la 18 ani. Obiectul material lipseşte.
III. Subiec ii
Subiectul activ este o persoan~ de sex b~rb~tesc, apt~, din punct de
vedere fiziologic, s~ ~ntreţin~ un raport sexual. Textul de lege nu specific~
o v~rst~ limit~ a subiectului activ, ~ns~ se poate presupune c~ ar trebui s~
aib~ peste 16 ani, c~ci aceasta este limita de la care se poate c~s~tori.
Participaţia penal~ este posibil~ sub forma complicit~ţii ori a instig~rii, nu
şi a coautoratului.
Subiectul pasiv este o minor~ cu v~rsta cuprins~ ~ntre 15 şi 18
ani. Dac~ minora are sub 15 ani, se va reţine doar infracţiunea de act
sexual cu un minor, indiferent dac~ a fost obţinut prin promisiuni de
c~s~torie ori nu. F~ptuitorul trebuie s~ cunoasc~ v~rsta victimei,
eroarea asupra acesteia ~nl~tur~nd caracterul penal al faptei.

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~ntr-un raport sexual
(şi nu act sexual de orice natur~) ~ntreţinut cu o minor~ ~ntre 15 şi
18 ani, obţinut prin promisiuni mincinoase de c~s~torie. Urmarea imediat~
este o stare de pericol pentru libertatea sexual~ a minorei. Leg~tura de
cauza litate rezult~ din materialitatea faptei (ex re).
Latura subiectiv~. Vinov~ţia se prezint~ sub forma intenţiei
directe. Cerinţa esenţial~ ataşat~ laturii subiective este ca promisiunea de
c~s~- torie s~ aib~ ca scop obţinerea unui raport sexual cu minora. Mobilul
nu are relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, dar poate fi avut ~n
vedere la individualizarea pedepsei.

minate. Infracţiunea se consum~ ~n momentul ~n care are loc
raportul sexual prin promisiuni mincinoase de c~s~torie, adic~ ~n
momentul reali- z~rii elementului material.
Sancţiunea const~ ~n pedeapsa cu ~nchisoarea de la 1 la 5 ani.

Aspecte procesuale. Acţiunea penal~ se pune ~n mişcare din oficiu,
dar ~mp~carea p~rţilor ~nl~tur~ r~spunderea penal~. Imp~carea nu presu-
pune neap~rat c~s~torie. Competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~
aparţine judec~toriei. Urm~rirea penal~ se efectueaz~ de c~tre organele
in noul Cod penal aceast~ infracţiune nu mai este incriminat~.
§4. Perversiunea sexuală - art. 201
Art. 201 C. pen.: ~(1) Actele de perversiune sexual~ s~v~rşite ~n public
sau dac~ au produs scandal public se pedepsesc cu ~nchisoare de la unu
la 5 ani.
(2) Actele de perversiune sexual~ cu o persoan~ care nu a
~mplinit v~rsta de 15 ani se pedepsesc cu ~nchisoare de la 3 la 10 ani şi
interzicerea unor drepturi.
(3) Cu aceeaşi pedeaps~ se sancţioneaz~ şi actele de perversiune
sexual~ cu o persoan~ ~ntre 15-18 ani, dac~ fapta este s~v~rşit~ de tutore
sau curator ori de c~tre supraveghetor, ~ngrijitor, medic curant,
profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, ori dac~ f~ptuitorul a
abuzat de
~ncrederea victimei sau de autoritatea ori influenţa sa asupra
acesteia.
1
(3 ) Dac~ actele de perversiune sexual~ cu o persoan~ care nu a
~mplinit v~rsta de 18 ani au fost determinate de oferirea sau darea de bani
ori alte foloase de c~tre f~ptuitor, direct sau indirect, victimei, pedeapsa
este ~nchisoarea de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.
2 1
(3 ) Dac~ faptele prev~zute ~n alin. (2), (3) şi (3 ) au fost s~v~rşite ~n
scopul producerii de materiale pornografice, pedeapsa este
~nchisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, iar dac~ pentru
realizarea acestui scop s-a folosit constr~ngerea, pedeapsa este
~nchisoarea de la 5 la 18 ani şi interzicerea unor drepturi.
(4) Actele de perversiune sexual~ cu o persoan~ ~n imposibilitate de a
se ap~ra ori de a-şi exprima voinţa sau prin constr~ngere se pedepsesc cu
~nchisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.
(5) Dac~ fapta prev~zut~ ~n alin. (1)-(4) are ca urmare v~t~marea
grav~ a integrit~ţii corporale sau a s~n~t~ţii, pedeapsa este ~nchisoarea
de la 5 la 18 ani şi interzicerea unor drepturi, iar dac~ are ca
urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este ~nchisoarea de
la 15 la
25 ani şi interzicerea unor drepturi".
Obiectul juridic generic const~ ~n libertatea şi inviolabilitatea vieţii sexu-
ale. Obiectul juridic specific se refer~ la normala desf~şurare a vieţii sexu-
ale, dar şi la libertatea vieţii sexuale şi la viaţa, integritatea corporal~ şi s~-
n~tatea victimei, dac~ avem ~n vedere obiectul juridic secundar. Obiectul
material const~ ~n corpul persoanei.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat - poate fi orice persoan~,
indiferent de sex sau de aptitudinea fiziologic~. in varianta tip, ambii
partici- panţi la s~v~rşirea actelor sexuale sunt autori ai infracţiunii de
perversiune sexual~. Participaţia penal~, ~n varianta tip, este posibil~ sub
forma insti- g~rii şi a complicit~ţii, iar ~n variantele agravate, sub
Subiectul pasiv ~n varianta tip nu exist~, iar ~n celelalte forme este un
minor ~n v~rst~ de p~n~ la 15 ani [alin. (2)], un minor cu v~rsta ~ntre 15 şi
18 ani care se afl~ ~n ~ngrijirea, ocrotirea, educarea f~ptuitorului [alin. (3)],
orice persoan~ care nu a ~mplinit v~rsta de 18 ani [alin. (3')], o persoan~
care se afl~ ~n imposibilitatea de a se ap~ra ori de a-şi exprima
voinţa [alin. (4)].

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~n acte de
perversiune sexual~, noţiune explicat~ de inalta Curte de Casaţie şi Justiţie
[1]
~ntr-un recurs ~n interesul legii : ~orice alte modalit~ţi de obţinere a unei
satisfacţii sexuale dec~t acte sexual de orice natur~". Astfel, constituie
acte de per-
versiune sexual~ orice acte/practici sexuale, altele dec~t actele
sexuale de orice natur~, ~nefireşti, care exprim~ o manifestare anormal~:
[2]
sadism, masochism, exhibiţionism, fetişism etc." Pentru existenţa
infracţiunii, trebuie ca actele de perversiune sexual~ s~ fie s~v~rşite
~n public sau s~
produc~ scandal public.
[1]
1.C.C.J., Secţiile Unite, Decizia nr. 111/2005, precit.
[2]
Exemple enumerate ~n motivarea Deciziei nr. 111/2005, precit.
Urmarea imediat~ const~ ~ntr-o stare de pericol pentru normala desf~-
şurare a vieţii sexuale. Urmarea imediat~ secundar~ exist~ ~n ipoteza
variantei din alin. (5), care se raporteaz~ la toate variantele anterioare şi
const~ ~ntr-o v~t~mare corporal~ grav~, ~n sensul art. 182 C. pen., sau ~n
moartea sau sinuciderea victimei. Leg~tura de cauzalitate rezult~ ex
re, de regul~, dar trebuie dovedit~ ~n ipoteza existenţei urm~rii adiacente.
indirecte. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa
infracţiunii, cu excepţia variantei agravate din alin. (32), unde actele de
perversiune sexual~ au fost s~v~rşite cu scopul producerii de materiale
pornografice.

Tentativa este incriminat~, dar este posibil~ numai tentativa
imperfect~, care se reţine atunci c~nd actele de perversiune sexual~, care
au fost s~- v~rşite ~n public sau au produs scandal public, au fost
~ntrerupte. Infrac- ţiunea se consum~ ~n momentul ~n care se realizeaz~
elementul material, atunci c~nd au loc actele de perversiune sexual~
~n public sau atunci c~nd se s~v~rşesc şi produc scandal public.
Infracţiunea poate dob~ndi forma continuat~, caz ~n care momentul
epuiz~rii este acela al ~ncet~rii actelor de perversiune sexual~, al
ultimului act de acest fel.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip şi şase
variante agravate. Primele patru variante agravate [din alin. (2), (3), (31),
(32)] sunt aceleaşi cu primele patru variante ale infracţiunii de act sexual
cu un minor, cu singura deosebire c~ fapta trebuie comis~ ~n public ori s~
produc~ scandal public, astfel c~ sunt valabile explicaţiile oferite la
prezentarea acelei infracţiuni. Varianta agravat~ din alin. (4) este aceeaşi
cu varianta tip a infracţiunii de viol - acte de perversiune sexual~ cu o per-
soan~ aflat~ ~n imposibilitatea de a se ap~ra sau de a-şi exprima voinţa
ori prin constr~ngere, dar trebuie s~ fie s~v~rşite ~n public sau s~ produc~
scandal public. Varianta agravat~ din alineatul final este corespunz~toare
şi identic~ acelora din alin. (5) teza a II-a şi alin. (6) ale art. 198 C. pen.
(actul sexual cu un minor): fapta care are ca urmare v~t~marea corporal~
grav~ sau moartea ori sinuciderea victimei.
Sancţiuni. Infracţiunea este sancţionat~, ~n varianta tip, cu
~nchisoarea de la 1 la 5 ani. in variantele agravate de la alin. (2) şi (3),
limitele de pedeaps~ sunt ~ntre 3 şi 10 ani, ~n varianta din alin.
(31) ~nchisoarea este prev~zut~ ~ntre 3 şi 12 ani, ~n alin. (32) de la 5 la
15 ani ori de la 5 la 18 ani, ~n funcţie de cum s-a ~ncercat s~ se obţin~
scopul, prin constr~ngere
ori f~r~ folosirea acesteia. In ipoteza variantei din alin. (4) pedeapsa este
~nchisoarea de la 3 la 10 ani, ~n alin. (5) teza I de la 5 la 18 ani, iar pentru
teza a II-a sancţiunea variaz~ ~ntre 15 şi 25 de ani. Pedepsele sunt
aceleaşi şi ~n variantele infracţiunilor de viol şi de act sexual cu un minor,
care au fost preluate de art. 201 C. pen. In situaţia tuturor acestor variante
agravate ale infracţiunii de perversiune sexual~, pe l~ng~ pedeapsa
cu
~nchisoarea, se aplic~ şi pedeapsa interzicerii unor drepturi.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Nu se va reţine concurs de
infracţiuni
~ntre perversiune sexual~ şi infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri
şi tulburarea liniştii publice (art. 321 C. pen.), ci doar perversiunea sexual~
(art. 201 C. pen.).
Competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~ aparţine judec~toriei. Urm~rirea
penal~ se efectueaz~ de c~tre organele de cercetare penal~. De la
aceast~ regul~ exista o singur~ excepţie, alin. (5) teza a II-a, c~nd com-
petenţa aparţine tribunalului [art. 27 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.], iar urm~ri-
rea penal~ este de competenţa obligatorie a procurorului [art. 209 alin. (3)
C. proc. pen.].

Noul Cod penal nu mai incrimineaz~ aceast~ fapt~.
§5. Corup ia sexuală - art. 202
Art. 202 C. pen.: ~(1) Actele cu caracter obscen s~v~rşite asupra unui
minor sau ~n prezenţa unui minor se pedepsesc cu ~nchisoare de la 6 luni
la 5 ani.
(2) C~nd actele prev~zute la alin. (1) se s~v~rşesc ~n cadrul familiei,
pedeapsa este ~nchisoarea de la unu la 7
ani.
1
(2 ) Dac~ faptele prev~zute ~n alin. (1) şi (2) au fost s~v~rşite ~n scopul
producerii de materiale pornografice, maximul special al pedepsei se
majoreaz~ cu 2 ani.
(3) Ademenirea unei persoane ~n vederea s~v~rşirii de acte sexuale cu
un minor de sex diferit sau de acelaşi sex se pedepseşte cu ~nchisoare de
la unu la 5 ani".

Obiectul juridic generic const~ ~n libertatea vieţii sexuale. Obiectul juri
dic specific este reprezentat de libertatea vieţii sexuale a minorului. Obiec
tul material nu exist~.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat - poate fi orice persoan~, indife
rent de sex sau de v~rst~, inclusiv un minor. Participaţia penal~ este po
sibil~ sub toate formele.
Subiectul pasiv este minorul, indiferent de v~rsta acestuia.

Latura obiectiv~. Elementul material, ~n varianta tip, se realizeaz~ prin
actele cu caracter obscen (infracţiune comisiv~). Cerinţa esenţial~ ataşat~
elementului material este ca actele s~ fie s~v~rşite asupra minorului sau
~n prezenţa acestuia. Codul penal nu defineşte noţiunea de acte cu
caracter obscen şi nici instanţa suprem~, aşa cum se ~nt~mpl~ ~n situaţia
actelor sexuale de orice natur~, ~ns~ Legea nr. 196/2003 privind preveni
[1]
rea şi combaterea pornografiei prevede ~n art. 2 alin. (2): ~prin acte cu
caracter obscen ~nţelege gesturi sau comportamente sexuale
explicite,
s~v~rşite individual sau ~n grup, imagini, sunete ori cuvinte care prin sem
nificaţia lor aduc ofens~ la pudoare, precum şi orice alte forme de mani
festare indecent~ privind viaţa sexual~, dac~ se s~v~rşesc ~n public". Nu
suntem ~n prezenţa aceleiaşi noţiuni folosite de art. 202 C. pen., av~nd ~n
vedere ad~ugarea din finalul articolului - ~dac~ se s~v~rşesc ~n public" -,
~ns~ noţiunea lato sensu este aceeaşi. Prin urmare, ~nţelegem prin aceas
t~ noţiune o serie de gesturi, atitudini, reacţii şi alte forme de manifestare
privind viaţa sexual~, prin care se ~ncalc~ pudoarea şi moralitatea
vieţii
[1]
Republicat~ ~n M. Of. nr. 87 din 4 februarie 2008.
sexuale (nuditatea parţial~ sau total~, alte manifest~ri care sugereaz~
actul sexual).
in situaţia variantei asimilate, elementul material se realizeaz~ prin ac-
ţiunea de ademenire a unei persoane ~n vederea s~v~rşirii de acte
sexuale cu un minor de acelaşi sex sau de sex diferit.
Urmarea imediat~ const~ ~n starea de pericol pentru libertatea sexual~
a minorului. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei.
indirecte. F~ptuitorul trebuie s~ cunoasc~ starea de minoritate a
victimei, eroarea supra v~rstei ~nl~tur~nd caracterul penal al faptei.
in ipoteza variantei asimilate şi a variantei agravate din alin. (2'), forma de
vinov~ţie este intenţia direct~.
Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, ci
doar pentru individualizarea pedepsei, cu excepţia variantei agravate din
alin. (2'), unde actele cu caracter obscen au fost s~v~rşite ~n scopul
producerii de materiale pornografice.

Forme. Actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate. Este
posibil~ doar tentativa imperfect~, care se şi pedepseşte. Infracţiunea se
consum~ ~n momentul ~n care se realizeaz~ elementul material. Poate fi
s~v~rşit~ şi ~n form~ continu~, caz ~n care se epuizeaz~ ~n
momentul s~v~rşirii ultimului act cu caracter obscen.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip, una asimi-
lat~ [alin. (3)] şi dou~ variante agravate [alin. (2) şi (2')]. Prima variant~
agravat~ se particularizeaz~ printr-o cerinţ~ esenţial~ ataşat~ elementului
material - actele cu caracter obscen trebuie s~ fie s~v~rşite ~n
cadrul familiei, nu neap~rat ~n prezenţa membrilor familiei, ~n sensul
art. 149' C. pen. A doua variant~ agravat~ se raporteaz~ la variantele
anterioare şi presupune s~v~rşirea actelor cu caracter obscen cu scopul
producerii de materiale pornografice.
Sancţiunea, ~n cazul variantei tip, const~ ~n ~nchisoarea de la 6 luni la
5 ani, ~n ipoteza variantei agravate din alin. (2) de la 1 la 7 ani, ~n situa ţia
variantei agravate din alin. (2') maximul pedepselor prev~zute pentru
variantele anterioare se majoreaz~ cu 2 ani, iar ~n cazul variantei asimilate
pedeapsa este ~nchisoarea de la 1 la 5 ani.
Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ actele cu caracter obscen au fost
s~v~rşite ~n public, se va reţine concurs de infracţiuni ~ntre infracţiunea de
corupţie sexual~ şi infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi
tulburarea liniştii publice (art. 321 C. pen.).
penal~ se efectueaz~ de c~tre organele de cercetare penal~.

Infracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, sub denumirea de
~Coruperea sexual~ a minorilor", p~str~nduse aceeaşi distincţie ~ntre
elementul material al infracţiunii de viol şi acela al coruperii de minori. in
noua incriminare reg~sim o alt~ abordare a conţinutului legal al
infrac ţiunii, noi variante agravate, iar v~rsta de la care se ofer~ protecţie
penal~ pentru aceast~ infracţiune este de 13 ani.
C. pen., art. 202: Corupţia sexual~ Noul C. pen., art. 221: Coruperea
(1) Actele cu caracter obscen s~ sexual~ a minorilor
v~rşite asupra unui minor sau ~n (1) Comiterea unui act de natur~
pre zenţa unui minor se pedepsesc sexual~, altul dec~t cel prev~zut
cu ~n chisoare de la 6 luni la 5 ani. ~n art. 220, ~mpotriva unui minor care
(2) C~nd actele prev~zute la alin. (1) nu a
se s~v~rşesc ~n cadrul familiei, pedeap ~mplinit v~rsta de 13 ani, precum şi de
sa este ~nchisoarea de la unu la 7 ani. terminarea minorului s~ suporte ori
1
(2 ) Dac~ faptele prev~zute ~n alin. s~ efectueze un astfel de act se
(1) pedep sesc cu ~nchisoarea de la unu la
şi (2) au fost s~v~rşite ~n scopul produ 5 ani.
cerii de materiale pornografice, maxi (2) Pedeapsa este ~nchisoarea de la
mul special al pedepsei se 2 la 7 ani şi interzicerea exercit~rii unor
majoreaz~ cu 2 ani. drepturi, atunci c~nd:
(3) Ademenirea unei persoane ~n a) minorul este rud~ ~n linie direct~,
vederea s~v~rşirii de acte sexuale cu frate sau sor~;
un minor de sex diferit sau de b) minorul se afl~ ~n ~ngrijirea,
acelaşi sex se pedepseşte cu ocro tirea, educarea, paza sau
~nchisoare de la unu la 5 ani. tratamentul f~ptuitorului;
c) fapta a fost comis~ ~n scopul pro
ducerii de materiale pornografice.
(3) Actul sexual de orice natur~ s~
v~rşit de un major ~n prezenţa unui
minor care nu a ~mplinit v~rsta de
13 ani se pedepseşte cu ~nchisoare de
la 6 luni la 2 ani sau cu amend~.
(4) Determinarea de c~tre un major
a unui minor care nu a ~mplinit
v~rsta de 13 ani s~ asiste la
comiterea unor acte cu caracter
exhibiţionist ori la spectacole sau
reprezentaţii ~n cadrul c~rora se
comit acte sexuale de orice natur~,
precum şi punerea la dispoziţia acestuia
de materiale cu caracter por- nografic
se pedepsesc cu ~nchisoare de la 3 luni
la un an sau cu amend~.
(5) Faptele prev~zute ~n alin. (1) nu
se sancţioneaz~ dac~ diferenţa de
v~rst~ nu dep~şeşte 3 ani.
$6. Incestul - art. 203
Art. 203 C. pen.: ~Raportul sexual ~ntre rude ~n linie direct~ sau ~ntre
fraţi şi surori se pedepseşte cu ~nchisoare de la 2 la 7 ani".

Obiectul juridic generic const~ ~n normalitatea şi moralitatea vieţii
sexuale. Obiectul juridic specific, ~n ciuda plas~rii acestei infracţiuni ~n
capitolul referitor la viaţa sexual~, se refer~ la relaţiile de familie. In noul
Cod penal, opereaz~ o reconsiderare a obiectului juridic al acestei
infracţiuni, fiind plasat~ ~n capitolul ~,nfracţiuni contra familiei". Obiectul
material lipseşte.
III. Subiec ii
Subiectul activ. Ambii parteneri ai infracţiunii au calitatea de
subiecţi activi circumstanţiaţi - sunt rude ~n linie direct~ (ascendenţi
ori descen- denţi) sau fraţi/surori. Aceştia trebuie s~ cunoasc~ relaţia de
rudenie care exist~ ~ntre ei, eroarea ~nl~tur~nd caracterul penal al faptei,
~n baza art. 51
C. pen. Subiecţii activi trebuie s~ fie persoane de sex opus, av~nd ~n ve-
dere c~ elementul material al infracţiunii const~ ~ntr-un raport sexual. Nu
are relevanţ~ v~rsta autorilor faptei incriminate. Participaţia penal~
este posibil~ sub forma instig~rii şi a complicit~ţii, nu şi a
coautoratului - fiecare este autor al infracţiunii de incest.
Subiectul pasiv nu exist~.
Aceasta const~ ~n preexistenta relaţie de rudenie ~n linie direct~ sau
de frate şi sor~ dintre subiecţii activi.

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~ntr-un raport sexual
normal ~ntre dou~ persoane care se afl~ ~ntr-o relaţie de rudenie special~.
Noţiunea de raport sexual nu include actele sexuale anale, orale, actele de
perversiune sexual~ şi pe cele homosexuale, prin urmare, dac~
elementul material const~ ~n vreuna dintre aceste acţiuni, chiar dac~ ele
au loc ~ntre rude ~n linie direct~, frate şi sor~, nu se va reţine infracţiunea
de incest. Urmarea imediat~ const~ ~n lezarea normalit~ţii vieţii sexuale.
Leg~tura de cauzalitate rezult~ ex re.
indirecte. Mobilul şi scopul nu prezint~ importanţ~ pentru existenţa infrac-
ţiunii, ci pot fi avute ~n vedere la individualizarea pedepsei.

tativa este incriminat~, ~ns~ este posibil~ doar tentativa imperfect~. 1nfrac-
ţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii elementului material - al ~ntre-
ţinerii raportului sexual ~ntre dou~ persoane ~ntre care exist~ relaţia de ru-
denie special~ prev~zut~ ~n art. 203 C. pen. 1nfracţiunea poate fi s~v~rşit~
şi ~n forma continuat~, momentul epuiz~rii fiind acela al ~ncet~rii ultimului
raport sexual ~ntre subiecţii activi calificaţi.
Modalit~ţi. 1nfracţiunea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip.

Leg~tura cu alte infracţiuni. In ceea ce priveşte raportul sexual ~ntre
rude ~n linie direct~, c~nd victima este şi membru de familie, raport obţinut
prin constr~ngere sau profit~nd de imposibilitatea victimei de a se ap~ra
[1]
sau de a-şi exprima voinţa, instanţa suprem~ a decis c~ se vor reţine ~n
[1]
1.C.C.J., Secţiile Unite, Decizia nr. 11/2005: ~Raportul sexual cu o persoan~
de sex diferit, care este rud~ ~n linie direct~ sau frate ori sor~, prin constr~ngerea
acesteia sau profit~nd de imposibilitatea ei de a se ap~ra ori de a-şi
exprima
concurs ideal infracţiunea de viol [art. 197 alin. (1) raportat la alin.
(2) lit. b' C. pen.] şi infracţiunea de incest (art. 203 C. pen.). Dac~ se reţine
aceeaşi ipotez~, dar, ~n plus, victima, membru de familie, a fost
subiect pasiv al infracţiunii de viol at~t ~nainte de ~mplinirea v~rstei de 15
ani, c~t şi dup~ acest moment, instanţa suprem~ a decis c~ se va reţine
concurs
~ntre infracţiunea de viol [art. 197 alin. (1) raportat la alin. (2) lit. b')
şi alin. (3) teza I] şi infracţiunea de incest (art. 203), ambele ~n form~ conti
[1]
nuat~ [art. 41 alin. (2) C. pen.] .
Dac~ vreunul dintre partenerii actului sexual nu a ~mplinit v~rsta de 15
ani, se va reţine concurs de infracţiuni ~ntre incest şi infracţiunea de act
sexual cu un minor.

Infracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, cu acelaşi conţinut
legal, cu singurele deosebiri c~ limitele pedepsei au fost reduse - ~nchi
soarea de la 1 la 5 ani - şi c~ articolul a fost plasat ~n capitolul II - ~Infrac
ţiuni contra familiei".
C. pen., art. 203: lncestul Noul C. pen., art. 377: lncestul
Raportul sexual ~ntre rude ~n Raportul sexual consimţit, s~v~rşit
linie direct~ sau ~ntre fraţi şi surori ~ntre rude ~n linie direct~ sau ~ntre fraţi
se pe depseşte cu ~nchisoare de la 2 şi surori, se pedepseşte cu ~nchisoarea
la 7 ani. de la un an la 5 ani.
57. Hăr uirea sexuală - art. 203'
Art. 203' C. pen.: ~H~rţuirea unei persoane prin ameninţare sau con
str~ngere, ~n scopul de a obţine satisfacţii de natur~ sexual~, de c~tre o
persoan~ care abuzeaz~ de autoritatea sau influenţa pe care io confer~
voinţa, constituie at~t infracţiunea de viol prev~zut~ de art. 197 alin. (1) din Codul
1
penal şi alin. (2) lit. b ) din acelaşi articol (dac~ victima locuieşte şi gospod~reşte
~mpreun~ cu f~ptuitorul), c~t şi infracţiunea de incest prev~zut~ de art. 203
din
Codul penal, ~n concurs ideal" (M. Of. nr. 867 din 27 septembrie 2005).
[1]
funcţia ~ndeplinit~ la locul de munc~ se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3
luni la 2 ani sau cu amend~".

Obiectul juridic generic este reprezentat de libertatea vieţii
sexuale. Obiectul juridic specific const~ ~n libertatea vieţii sexuale a unei
persoane aflate ~ntr-o relaţie de autoritate ori influenţ~ cu o alt~ persoan~,
~n cadrul relaţiilor de serviciu. Obiectul juridic secundar se refer~ la
libertatea psihic~ a persoanei şi la buna desf~şurare a relaţiilor de serviciu.
Obiectul material lipseşte.
III. Subiec ii
Subiectul activ este circumstanţiat - o persoan~ care ~ndeplineşte
o funcţie ce ~i confer~ autoritate ori influenţ~ ~n cadrul relaţiilor de
serviciu. Nu are relevanţ~ v~rsta acesteia sau sexul. Poate fi subiect activ
un şef, patron, medic, profesor. Participaţia penal~ este posibil~ doar sub
forma instig~rii ori a complicit~ţii.
Subiectul pasiv poate fi orice persoan~, indiferent de v~rst~, sex, care
se afl~ ~ntr-o relaţie de influenţ~ ori autoritate cu autorul h~rţuirii.

Aceasta const~ ~n relaţia de influenţ~ ori autoritate existent~ ~ntre su-
biecţii infracţiunii. Nu trebuie neap~rat s~ existe o relaţie de subordonare
~ntre aceştia, ei se pot afla pe aceeaşi poziţie ~n relaţiile de serviciu, dar,
din alte motive (v~rsta, spre exemplu), una dintre ele s~ poat~
exercita influenţ~ asupra celeilalte.

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~ntr-o acţiune de h~rţuire,
care trebuie s~ se realizeze fie prin ameninţare (~n sensul din art.
193
C. pen.), fie prin constr~ngere moral~, ~ntruc~t constr~ngerea fizic~
ar realiza conţinutul infracţiunii de viol. Cerinţa esenţial~, ataşat~
elementului material, este ca acţiunea s~ aib~ ca scop obţinerea de
satisfacţii sexuale, indiferent dac~ este vorba de acte sexuale de orice
natur~ sau acte de perversiune sexual~. Satisfacţiile trebuie s~ fie
urm~rite, nu neap~rat obţinute. Dac~ totuşi victima ~ntreţine relaţii
sexuale cu autorul infracţiunii
de h~rţuire sexual~, se va reţine infracţiunea de h~rţuire sexual~ doar
dac~ ~n momentul s~v~rşirii acestora consimţ~m~ntul ei este liber. Dac~,
~n schimb, ~n urma actelor de h~rţuire sexual~, victima ~ntreţine
relaţii sexuale ~n contra voinţei sale, se reţine concurs ~ntre infracţiunea
de viol (art. 197 C. pen.) şi cea de h~rţuire sexual~.
Urmarea imediat~ const~ ~n lezarea libert~ţii sexuale a
victimei.
Leg~tura de cauzalitate rezult~ ex re.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia ~mbrac~ forma intenţiei directe calificate
prin scopul obţinerii de satisfacţii de natur~ sexual~. Mobilul nu prezint~
relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, dar poate fi avut ~n vedere la indivi-
dualizarea pedepsei.

Tentativa nu este posibil~, ~ntruc~t infracţiunea de h~rţuire sexual~ este o
infracţiune de obicei. Infracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii
elementului material - acte de h~rţuire, prin ameninţare sau constr~ngere,
~n num~r suficient ~nc~t s~ se realizeze periculozitatea social~
a
infracţiunii de h~rţuire sexual~.
Sancţiunea const~ ~n ~nchisoarea de la 3 luni la 2 ani,

Leg~tura cu alte infracţiuni. Infracţiunea de h~rţuire sexual~
poate intra ~n concurs cu infracţiunea de viol (art. 197 C. pen.), dac~
~n urma actelor de h~rţuire sexual~, prin constr~ngere, a avut loc un act
sexual de orice natur~ cu victima. De asemenea, infracţiunea poate intra
~n concurs cu aceea de perversiune sexual~ (art. 201 C. pen.) ori
corupţie sexual~ (art. 202 C. pen.), ~n funcţie de felul ~n care, dup~
realizarea actelor de h~rţuire sexual~, victima a fost supus~ unor modalit~ţi
de obţinere a unor satisfacţii sexuale care se ~ncadreaz~ ~n elementul
material al acestor infracţiuni.
Noul Cod penal incrimineaz~ aceast~ infracţiune ~n art. 223. in noua
reglementare, elementul material se realizeaz~ prin solicitarea repetat~ de
favoruri de natur~ sexual~, este definit~ relaţia dintre autori ca fiind o
relaţie de munc~ sau de o natur~ similar~, nemaifiind necesar s~ existe o
relaţie de autoritate ori de influenţ~, şi, ~n plus, infracţiunea devine una de
rezultat - pentru a se reţine, este necesar ca victima s~ fie intimidat~ sau
pus~ ~ntr-o situaţie umilitoare.
1
C. pen., art. 203 : H~rţuirea Noul C. pen., art. 223:
sexual~ H~rţuirea sexual~
H~rţuirea unei persoane prin ame- (1) Pretinderea ~n mod repetat de
ninţare sau constr~ngere, ~n scopul favoruri de natur~ sexual~ ~n cadrul
de a obţine satisfacţii de natur~ unei relaţii de munc~ sau al unei relaţii
sexual~, de c~tre o persoan~ care similare, dac~ prin aceasta victima a
abuzeaz~ de autoritatea sau influenţa fost intimidat~ sau pus~ ~ntr-o
pe care i-o confer~ funcţia situaţie umilitoare, se pedepseşte cu
~ndeplinit~ la locul de munc~ se ~nchisoare de la 3 luni la un an sau
pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 luni la cu amend~. (2) Acţiunea penal~ se
2 ani sau cu amend~. pune ~n miş- care la pl~ngerea
prealabil~ a persoa-
nei v~t~mate.
Infrac iuni contra persoanei
A. Infrac iuni contra vie ii, integrită ii

corporale
şi sănătă ii (Capitolul I)
Codul penal actual plaseaz~ infracţiunile contra persoanei ~n Titlul II,
imediat dup~ infracţiunile contra siguranţei statului, ca dovad~ a importan
ţei acordate persoanei ~n concepţia statului socialist. Noul Cod penal are o
alt~ abordare şi ofer~ un loc primordial infracţiunilor contra persoanei,
plas~ndule ~n Titlul I, av~nd ~n vedere importanţa acordat~ omului
şi atributelor sale esenţiale ~n democraţia contemporan~.
Titlul I este structurat ~n trei capitole, cu obiect juridic generic
diferit, respectiv multiple valori fundamentale umane: Capitolul I. Infracţiuni
con tra vieţii, integrit~ţii corporale şi s~n~t~ţii, Capitolul II. Infracţiuni
contra libert~ţii persoanei, Capitolul III. Infracţiuni privitoare la viaţ~
sexual~, Ca pitolul IV. Infracţiuni contra demnit~ţii, incrimin~rile din acest
capitol fiind
~ns~ abrogate.
Capitolul I este structurat, la r~ndul lui, ~n trei sec ţiuni: Secţiunea
I. Omuciderea, Secţiunea II. Lovirea şi v~t~marea integrit~ţii corporale sau
a s~n~t~ţii şi Secţiunea III. Avortul.
Secţiunea Omucideri include şase infracţiuni, care protejeaz~
dreptul la viaţ~ ca valoare fundamental~, drept ridicat la rang
constituţional - art. 22 din Constituţia Rom~niei -, dar reg~sit şi ~n
incrimin~rile internaţio nale - de exemplu, art. 2 din Convenţia pentru
ap~rarea drepturilor omului şi a libert~ţilor fundamentale.
Sec iunea I. Omuciderea

Obiectul juridic generic al tuturor infracţiunilor din aceast~ secţiune
este dreptul la viaţ~, drept recunoscut oric~rei persoane, indiferent de
v~rst~, stare de s~n~tate etc. şi protejat ~mpotriva oric~rui f~ptuitor, chiar
şi ~mpotriva voinţei victimei şi indiferent de motivul s~v~rşirii faptei,
c~ci legea penal~ rom~n~ nu permite eutanasia.
Obiectul juridic specific se confund~, de regul~, cu cel generic, cu
c~teva excepţii - spre exemplu, infracţiunea de pruncucidere are ca
obiect juridic special dreptul la viaţ~ al copilului nou-n~scut.
Obiectul material este, ~n toate cazurile, corpul persoanei ~n
viaţ~ la data s~v~rşirii faptei.
II. Subiec ii
Subiectul activ este, ~n general, orice persoan~, dar sunt situaţii ~n
care subiectul trebuie s~ aib~ o anumit~ calitate pentru a se reţine ~n
sarcina sa s~v~rşirea infracţiunii de omor. Astfel, infracţiunea de
pruncucidere poate avea ca subiect activ doar pe mama nou-
n~scutului, aflat~ ~ntr-o stare de tulburare pricinuit~ de naştere. Pentru a
se reţine elementul cir- cumstanţial al omorului calificat de la art. 175 alin.
(1) lit. c) C. pen., ~ntre f~ptuitor şi victim~ trebuie s~ existe o relaţie de
rudenie apropiat~ sau de soţ-soţie etc.
Participaţia penal~ este posibil~, ~n principiu, sub toate formele. Totuşi,
infracţiunea de pruncucidere nu poate fi s~v~rşit~ ~n coautorat, c~ci este o
infracţiune cu subiect unic, iar ~n situaţia uciderii din culp~, av~nd
~n vedere forma de vinov~ţie cu care fapta este s~v~rşit~, este posibil~
doar participaţia improprie.
Subiectul pasiv este, ~n general, necircumstanţiat, put~nd fi orice per-
soan~, c~ci viaţa este protejat~ indiferent de titular. Sunt totuşi situaţii ~n
care se cere ca victima s~ aib~ o anumit~ calitate, fie pentru reţinerea in-
fracţiunii (nou-n~scut - art. 177 C. pen.), fie pentru reţinerea variantei
agravate [minor - art. 179 alin. (2) C. pen.], fie pentru reţinerea unui ele-
ment circumstanţial agravant [femeie gravid~ - art. 176 alin. (1) lit. e)
C. pen.]. Pluralitatea de victime duce la reţinerea unei singure infracţiuni,
indiferent dac~ fapta este s~v~rşit~ cu intenţie sau din culp~ [art. 176
alin. (1) lit. b), art. 178 alin. (5) C. pen.].

Condiţia premis~ lipseşte, cu excepţia infracţiunii de pruncucidere,
unde const~ ~ntr-o naştere recent~ - art. 177 C. pen.
Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~n uciderea
persoanei, care se poate realiza prin una sau mai multe acţiuni sau
inacţiuni, cu o singur~ excepţie - art. 179 C. pen., c~nd elementul material
se realizeaz~ prin acţiunea de determinare sau ~nlesnire a sinuciderii unei
persoane.
Urmarea imediat~ pentru toate infracţiunile din aceast~ secţiune
const~ ~n decesul persoanei, cu excepţia aceleiaşi infracţiuni din art. 179
C. pen., c~nd urmarea imediat~ este decesul persoanei sau ~ncercarea de
sinucidere a victimei. Leg~tura de cauzalitate ~ntre acţiunea de ucidere şi
rezultatul acesteia trebuie dovedit~, ~n ipoteza tuturor infracţiunilor.
sau indirecte la toate infracţiunile, cu excepţia uciderii din culp~,
c~nd fapta este s~v~rşit~ din culp~, simpl~ sau cu prevedere. Mobilul şi
scopul, de regul~, nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, cu
c~teva excepţii, c~nd acestea duc la reţinerea unui element
circumstanţial agravant - spre exemplu, omorul pentru a se sustrage ori
pentru a sustrage pe altul de la urm~rire sau arestare ori de la
executarea unei pedepse [art. 175 alin. (1) lit. g) C. pen.].

Forme. Actele preparatorii sunt posibile la toate infracţiunile,
cu excepţia celei prev~zute ~n art. 178 C. pen. Tentativa este posibil~ şi
se pedepseşte la infracţiunile de omor, este posibil~, dar nu se
pedepseşte, la infracţiunile de pruncucidere şi determinarea sau ~nlesnirea
sinuciderii,
~ns~ nu este posibil~ la uciderea din culp~. Infracţiunea se consum~
~n toate situaţiile, cu excepţia infracţiunii prev~zute ~n art. 179 C.
pen., la data decesului victimei. In ipoteza determin~rii sau ~nlesnirii
sinuciderii, infracţiunea se consum~ la data sinuciderii sau ~ncerc~rii de
sinucidere.
Modalit~ţi. Infracţiunea de omor este incriminata ~ntr-o variant~ tip şi
dou~ variante agravate (art. 175 şi art. 176 C. pen.), fiecare dintre aceste
dou~ variante incluz~nd 9, respectiv 7 elemente circumstanţiale agra-
vante. Pruncuciderea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip, uciderea din cul-
p~ are patru variante agravate, iar determinarea sau ~nlesnirea sinuciderii
o variant~ tip şi una calificat~.
Sancţiunile cele mai mari sunt prev~zute pentru infracţiunile de omor,
pentru omorul deosebit de grav detenţiunea pe viaţ~ fiind prev~zut~ alter-
nativ la ~nchisoarea ~ntre 15 şi 25 de ani. In plus, pentru acestea se aplic~
şi pedeapsa complementar~ obligatorie a interzicerii unor drepturi. Pentru
celelalte infracţiuni contra vieţii, limitele de pedeaps~ sunt mai reduse:
~ntre 1 şi 5 ani pentru uciderea din culp~ ~n variant~ tip, ~ntre 2 şi 7 ani
pentru pruncucidere etc.

oficiu pentru toate infracţiunile. Competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~
apar ţine tribunalului pentru toate infracţiunile, cu excepţia celei de ucidere
din culp~, pentru care este competent~ judec~toria, conform
prevederilor art. 27 C. proc. pen. Urm~rirea penal~ este efectuat~ ~n mod
obligatoriu de c~tre procuror, conform art. 209 alin. (3) C. proc. pen., cu
excepţia in fracţiunii prev~zute de art. 178 C. pen., pentru care urm~rirea
penal~ este efectuat~ de c~tre organele de cercetare penal~.

Reg~sim, ~n principiu, aceleaşi infracţiuni şi ~n noul Cod penal,
cu modific~ri la nivelul conţinutului constitutiv şi al variantelor
agravate. Astfel, se menţine doar infracţiunea de omor calificat, care
reuneşte at~t elementele circumstanţiale agravate ale omorului calificat,
c~t şi pe cele ale omorului deosebit de grav din actuala reglementare,
~ns~ ~n parte, c~ci la unele dintre ele sa renunţat. in plus, a fost introdus~
infracţiunea de ucidere la cererea victimei, ca o form~ atenuat~ de omor.
Sec iunea a II a. Lovirea şi vătămarea integrită ii corporate

sau a sănătă ii

Obiectul juridic generic este dreptul persoanei la integritate corporal~ şi
s~n~tate. Fapta de autov~t~mare nu constituie infracţiune.
Obiectul juridic specific este identic cu cel generic, ~ns~, ~n ipoteza in
fracţiunii de loviri sau v~t~m~ri cauzatoare de moarte, ceea ce se
pro tejeaz~ ~n mod special este dreptul persoanei la viaţ~.
Obiectul material const~, ~n ipoteza tuturor infracţiunilor, ~n corpul per
soanei ~n viaţ~ asupra c~reia se exercit~ violenţele.
II. Subiec ii
Subiectul activ este, ~n ipoteza tuturor infracţiunilor,
necircumstanţiat. lndiferent de cine exercit~ violenţele asupra corpului unei
alte persoane, acesta va fi tras la r~spundere penal~. Participaţia
penal~, ~n ipoteza tuturor infracţiunilor, este posibil~ sub toate
formele, iar ~n situaţia v~t~ m~rii corporale din culp~, se poate vorbi şi
de participaţie improprie.
Subiectul pasiv este, ca regul~, necircumstanţiat. Excepţional, pentru a
se reţine variantele agravate ale infracţiunilor prev~zute ~n art. 180
şi art. 181 C. pen., persoana v~t~mat~ trebuie s~ fie membru de familie cu
f~ptuitorul, iar pentru realizarea uneia dintre ipotezele prev~zute ~n
va rianta agravat~ a art. 182 C. pen., subiectul pasiv nu poate fi dec~t
femeia gravid~.

Condiţia premis~ este preexistenţa unei persoane ~n viaţ~,
indiferent de v~rst~, stare de s~n~tate sau integritate corporal~.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~, de regul~, printro
acţiune, dar poate fi vorba şi de o inacţiune, ca materializare a lovirilor şi
violenţelor exercitate asupra persoanei.
Urmarea imediat~ difer~ de la o infracţiune la alta, fiind din ce ~n ce
mai grav~. Suntem ~n prezenţa unor infracţiuni progresive, iar ~ncadrarea
juridic~ se face ~n funcţie de momentul epuiz~rii. Urm~rile
implic~ suferinţe fizice, v~t~m~ri corporale de p~n~ la 20 de zile, ~ntre 21 şi
60 de zile, de peste 60 de zile şi alte consecinţe mai grave, care constituie
in fracţiunea de v~t~mare corporal~ grav~, sau chiar decesul
persoanei v~t~mate (art. 183 C. pen.). Leg~tura de cauzalitate, ~n
situaţia tuturor infracţiunilor din aceast~ secţiune, trebuie dovedit~.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia se prezint~ sub toate formele,
intenţie, culp~, ~n ambele lor modalit~ţi, şi chiar praeterintenţie, dup~
cum ur meaz~: pentru infracţiunile din art. 180 şi art. 181 C. pen., fapta
este s~ v~rşit~ cu intenţie direct~ ori indirect~, v~t~marea corporal~ grav~
implic~ intenţie ori praeterintenţie, dup~ distincţiile f~cute cu ocazia
analizei schemei esenţiale a infracţiunii, iar pentru infracţiunea de v~t~mare
cor poral~ din culp~, vinov~ţia ~mbrac~ forma culpei.
Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, ci,
eventual, pentru individualizarea pedepsei, cu excepţia art. 182 alin.
(3) C. pen., unde violenţele sunt exercitate cu scopul obţinerii rezultatelor
din alineatele anterioare.

Forme. Actele preparatorii sunt posibile, cu excepţia infracţiunii de
v~t~mare corporal~ din culp~, ~ns~ nu sunt incriminate. Tentativa este
posibil~, cu excepţia infracţiunilor s~v~rşite din culp~ (art. 184 C. pen.) ori
cu praeterintenţie (art. 183 C. pen.), ~ns~ nu se pedepseşte dec~t ~n va
rianta din alin. (3) a infracţiunii de v~t~mare corporal~ grav~. lnfracţiunea
se consum~ ~n momentul producerii consecinţelor prev~zute de articolele
care le incrimineaz~ (infracţiuni de rezultat), ~ns~ rezultatul se poate
prelungi şi dup~ momentul consumativ.
Modalit~ţi. lnfracţiunile din aceast~ secţiune sunt incriminate ~ntro
variant~ tip şi una sau mai multe variante agravate, cu excepţia infracţiunii
de loviri sau v~t~m~ri cauzatoare de moarte.
Sancţiunile variaz~ ~n funcţie de gravitatea rezultatului şi de forma de
vi
nov~ţie, de la amend~ alternativ cu ~nchisoarea ~ntre o lun~ şi 3 luni (art.
180
C. pen.), p~n~ la ~nchisoarea cu limitele ~ntre 5 şi 15 ani (art. 183 C.
pen.).

Leg~tura cu alte infracţiuni. In primul r~nd, trebuie f~cut~ distincţia
~ntre aceste infracţiuni contra integrit~ţii corporale şi s~n~t~ţii ~n funcţie de
rezultatul produs asupra corpului victimei, dup~ cum aceasta necesit~ sau
nu un num~r de ~ngrijiri medicale pentru recuperare, şi apoi ~n funcţie de
num~rul de ~ngrijiri medicale. In plus, ~n funcţie de forma de
vinov~ţie, trebuie f~cut~ deosebire ~ntre omor şi loviri sau v~t~m~ri
cauzatoare de moarte sau ~ntre tentativ~ la omor şi v~t~mare corporal~.
cu excepţia infracţiunilor prev~zute de art. 180, art. 181 şi art. 184 alin. (1)
şi (3) C. pen. In aceste situaţii, precum şi pentru alin. (2) şi (4) ale art. 184
C. pen., ~mp~carea p~rţilor ~nl~tur~ r~spunderea penal~. Competenţa de
ju decat~ ~n prim~ instanţ~ aparţine judec~toriei, cu excepţia infracţiunii
pre v~zute ~n art. 183 C. pen., care, conform art. 27 pct. 1 lit. b) C. proc.
pen., este de competenţa tribunalului. Urm~rirea penal~ este efectuat~ de
c~tre organele de cercetare penal~, cu excepţia infracţiunii de loviri sau
v~t~m~ri cauzatoare de moarte, unde competent este procurorul.
Noul Cod penal incrimineaz~ infracţiunile de violenţ~ ~n conţinutul
a dou~ articole, ~n funcţie de natura urm~rilor produse: doar suferinţe
fizice sau v~t~m~ri corporale ce necesit~ ~ngrijiri de p~n~ la 90 de zile (art.
193 noul C. pen.), respectiv ~ngrijiri medicale de peste 90 zile şi alte
conse- cinţe mai grave (art. 194 noul C. pen.). Se menţin infracţiunile de
loviri sau v~t~m~ri cauzatoare de moarte şi aceea de v~t~mare corporal~
din culp~,
~ns~ aceasta din urm~ cu un conţinut simplificat. Au fost introduse
~n
cuprinsul acestui capitol, ca infracţiuni contra integrit~ţii corporale, şi
~nc~ierarea şi relele tratamente aplicate minorului, ţin~nd cont de faptul c~
ele afecteaz~ ~n primul r~nd integritatea fizic~ a persoanei şi doar
~n subsidiar relaţiile de familie şi cele de convieţuire social~.
B. Infrac iuni contra libertă ii persoanei (Capitolul II)

Obiectul juridic generic este reprezentat de libertatea persoanei, drept
fundamental ridicat la rang constituţional.
Obiectul juridic specific se refer~ la diferite aspecte ale libert~ţii
persoanei - libertatea fizic~ (art. 189 C. pen.), inviolabilitatea
domiciliului (art. 192 C. pen.), libertatea psihic~ (art. 193 C. pen.),
inviolabilitatea co- respondenţei (art. 195 C. pen.). in subsidiar se
protejeaz~ viaţa persoanei a c~rei libertate a fost ~nc~lcat~ [art. 189
alin. (6) C. pen.], integritatea fizic~ (art. 194 C. pen.) sau relaţiile
patrimoniale (art. 194 C. pen.)
Obiectul material, de regul~, lipeşte, ~ns~ sunt situaţii ~n care
dreptul subiectiv protejat are o materializare: corpul persoanei (art. 189,
art. 194
C. pen.), un bun (art. 194 C. pen.), un ~nscris (art. 195 C.
pen.).
II. Subiec ii
Subiectul activ, de regul~, este necircumstanţiat. Cu toate
acestea, pentru realizarea conţinutului constitutiv al infracţiunii de
divulgare a secretului profesional, trebuie s~ s~v~rşeasc~ fapta o
persoan~ c~reia, ~n virtutea funcţiei sau a profesiei, ~i sunt ~ncredinţate
ori intr~ ~n contact cu anumite date confidenţiale. De asemenea, o
anumit~ calitate a f~ptuitorului duce la reţinerea infracţiunilor din
acest capitol ~n varianta agravat~: pluralitatea de f~ptuitori [art. 189
alin. (2) C. pen.], o persoan~ care face parte dintr-un grup organizat [art.
189 alin. (5) C. pen.], o persoan~
~narmat~ [art. 192 alin. (2) C. pen.], un funcţionar care are obligaţia legal~
de a respecta secretul profesional şi confidenţialitatea informaţiilor
(art. 195 C. pen.).
Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele, la toate infrac-
ţiunile, cu excepţia coautoratului la infracţiunea de divulgare a secretului
profesional şi la infracţiunea de ameninţare, dac~ elementul material
se realizeaz~ prin viu grai.
Subiectul pasiv poate fi, ~n principiu, orice persoan~, cu
c~teva
excepţii, cum ar fi minorul [art. 189 alin. (2) C. pen.]. in situaţia infracţiunii
de lipsire de libertate ~n varianta agravat~ din alin. (4), exist~ şi un subiect
pasiv secundar - statul, o persoan~ juridic~, o organizaţie internaţional~
interguvernamentala sau un grup de persoane.

Aceasta este necesar~ pentru existenţa infracţiunilor de violare de
domiciliu (preexistenţa domiciliului), violarea secretului corespondenţei
(preexistenţa unei corespondenţe ori a unei convorbiri sau comunic~ri
efectuate prin mijloace de transmitere la distanţ~), divulgarea
secretului profesional (date confidenţiale care au fost ~ncredinţate sau de
care s-a luat cunoştinţ~ ~n virtutea profesiei sau funcţiei).

Latura obiectiv~. Elementul material, ~n ipoteza infracţiunilor din acest
titlu, se realizeaz~, de regul~, printr-o acţiune (lipsirea de libertate - art. 189
C. pen.) sau mai multe, prev~zute alternativ (art. 195 C. pen.), şi doar ex-
cepţional, spre exemplu, ~n cazul infracţiunii de violare de domiciliu, printr-
o inacţiune (art. 192 C. pen.).
Urmarea imediat~ const~ ~n ~nc~lcarea libert~ţii, ~ntr-unul
dintre
aspectele sale. Se poate observa c~, pentru anumite infracţiuni, exist~ şi o
urmare imediat~ secundar~: decesul victimei [art. 189 alin. (6) C. pen.],
v~t~marea integrit~ţii fizice (art. 194 C. pen., c~nd elementul material
implic~ violenţe).
Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei, cu excepţia
infracţiunii de lipsire de libertate ~n mod ilegal, urmat~ de moartea victimei,
c~nd trebuie stabilit~ o leg~tur~ ~ntre acţiunea sau inacţiunea de lipsire de
libertate şi decesul victimei.
indirecte, cu excepţia infracţiunii de lipsire de libertate care pune ~n pericol
s~n~tatea sau viaţa victimei [art. 189 alin. (2) C. pen.] ori care are drept
urmare decesul victimei [art. 189 alin. (6) C. pen.], unde f~ptuitorul acţio-
neaz~ cu praeterintenţie.
Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunilor
din acest capitol. Exist~ o singur~ excepţie (art. 194 C. pen.), unde
f~ptuitorul s~v~rşeşte fapta de şantaj cu intenţie direct~, calificat~ prin
scopul obţinerii unui folos ~n mod injust, pentru sine ori pentru altul.

excepţia infracţiunii de lipsire de libertate, unde actele preparatorii
sunt asimilate tentativei şi incriminate ca atare [art. 189 alin. (8) C. pen.].
Tentativa este, de regul~, posibil~, ~ns~ este incriminat~ doar ~n cazul
infracţiunilor prev~zute de art. 189 şi art. 190 C. pen. Nu pot fi s~v~rşite ~n
tentativ~ infracţiunile al c~ror f~ptuitor acţioneaz~ cu praeterintenţie
[art. 189 alin. (2) tez~ final~ şi alin. (6) C. pen.] ori acelea al c~ror element
material implic~ o inacţiune (art. 192 C. pen.).
lnfracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii elementului material şi,
implicit, al restr~ngerii libert~ţii persoanei.
Modalit~ţi. lnfracţiunile sunt incriminate ~ntr-o singur~ variant~ tip
(art. 190, art. 191, art. 193, art. 196 C. pen.), ~ntr-o variant~ tip şi una sau
mai multe variante agravate (art. 192, art. 194 C. pen.) sau o variant~ tip şi
una asimilat~ (art. 195 C. pen.).
Sancţiunile variaz~, de la amend~ alternativ cu ~nchisoarea ~ntre
3 luni şi 1 an (art. 193 C. pen.), la ~nchisoarea ~ntre 2 şi 7 ani
(art. 194
C. pen.) şi p~n~ la ~nchisoarea ~ntre 15 şi 25 de ani (art. 189 C.
pen.).

cu excepţia infracţiunilor de violare de domiciliu ~n varianta tip,
amenin- ţare, violarea secretului corespondenţei şi divulgarea secretului
profesional. In toate aceste ultime situaţii, ~mp~carea p~rţilor ~nl~tur~
r~spunderea penal~. Competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~
aparţine judec~toriei pentru toate infracţiunile, cu excepţia variantelor
agravate prev~zute ~n alin. (3)-(5) ale art. 189 C. pen., unde
competent este tribunalul. Urm~- rirea penal~ este efectuat~ de c~tre
organele de cercetare penal~, excep- t~nd alin. (3)-(6) ale art. 189 C. pen.,
c~nd competent este procurorul.
in noul Cod penal, capitolul ~Infracţiuni contra libert~ţii persoanei"
reţine, din actuala reglementare, doar infracţiunea de lipsire de libertate,
ameninţarea şi şantajul şi, ca o noutate, este inclus~ aici h~rţuirea. Arti
colele p~strate din actuala reglementare au fost restructurate, dup ~
distincţiile pe care leam f~cut cu ocazia analizei fiec~rei infracţiuni.
C. Infrac iuni privitoare la via a sexuală (Capitolul III)

Obiectul juridic generic al tuturor infracţiunilor din acest capitol const~
~n relaţiile sociale referitoare la libertatea şi inviolabilitatea vieţii sexuale,
indiferent de titular. Unele dintre incrimin~ri protejeaz~, ~n special, liberta
tea sexual~ a minorului (art. 198 C. pen.) sau doar a minorei (art.
199
C. pen.), relaţiile de familie (art. 203 C. pen.) ori normalitatea şi moralita
tea vieţii sexuale (art. 201 C. pen.). in ipoteza unora dintre
infracţiuni exist~ şi un obiect juridic secundar: viaţa persoanei [violul urmat
de moar tea victimei - art. 197 alin. (3) C. pen.], integritatea
corporal~ ori s~n~ tatea [art. 197 alin. (2) lit. c), art. 198 alin. (5) C. pen.].
in ceea ce priveşte obiectul material, ~n doctrin~ opiniile au fost
[1]
~m p~rţite. Pe de o parte, sunt autori care consider~ c~ dimensiunea
psihic~ a libert~ţii vieţii sexuale este at~t de evident~, ~nc~t pare cu totul
artificial s~ consider~m c~ aceast~ libertate se poate obiectiva prin corpul
persoa
nei. in realitate, doar atunci c~nd faptele sunt comise prin violen ţ~
se poate vorbi de un obiect material secundar, respectiv corpul
persoanei. Pe de alt~ parte, majoritatea autorilor din literatura de
specialitate consi der~ drept obiect material al infracţiunilor contra vieţii
sexuale (acolo unde este cazul) corpul persoanei cu care are loc actul
sexual. Valorile etico sociale c~rora li se aduce v~t~mare prin s~v~rşirea
infracţiunii de viol fiind inseparabile de ~nsuşi corpul persoanei, acesta se
va g~si ~n mod inevi tabil atins prin manifestarea fizic~ ce constituie latura
obiectiv~, material~
[2]
a infracţiunii de viol .
imp~rt~şim aceast~ din urm~ p~rere şi apreciem c~, ~n ipoteza infrac
ţiunilor care au obiect material (violul, actul sexual cu un minor,
perver siunea sexual~), acesta const~ ~n corpul persoanei asupra c~reia
se exer
[1]
V. CIOCLEI, op. cit., p. 228.
[2]
V. DONGOROZ, S. KAHANE ş.a., op. cit., vol. III, p. 330.
cit~ elementul material al infracţiunii. in situaţia celorlalte infracţiuni
1
din acest capitol (art. 199, art. 202, art. 203, art. 203 C. pen.), obiectul
material lipseşte.
II. Subiec ii
Subiectul activ, la majoritatea infracţiunilor, este necircumstanţiat
~n varianta tip, cu excepţia c~torva infracţiuni: seducţia - unde
f~ptuitorul trebuie s~ fie de o persoan~ de sex b~rb~tesc; incestul - subiecţii
trebuie s~ fie rude ~n linie direct~ sau s~ existe ~ntre ei o relaţie de frate-
sor~; h~r- ţuirea sexual~ - o persoan~ ce ~ndeplineşte o funcţie ce ~i
confer~ autoritate ori influenţ~ ~n cadrul relaţiilor de serviciu. in
variantele agravate, exist~ circumstanţieri ale subiectului activ:
pluralitate de f~ptuitori sau membru de familie [art. 197 alin. (2) C. pen.],
tutore, curator, supraveghetor, ~ngrijitor, medic curant [art. 198 alin. (2)
C. pen.] etc. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele, cu
excepţia infracţiunilor din art. 197,
1
art. 199, art. 203 şi art. 203 C. pen., care nu pot fi s~v~rşite ~n coautorat.
Subiectul pasiv, ~n ipoteza multora dintre infracţiunile din acest capitol,
este circumstanţiat: minorul sub 15 ani (art. 198 C. pen.), o persoan~ de
sex feminin sub 18 ani (art. 199 C. pen.) etc.

Infracţiunile din acest capitol nu necesit~ ~ndeplinirea vreunei condiţii
premis~ pentru realizarea conţinutului constitutiv, cu excepţia celor incri-
minate ~n art. 203 C. pen. - preexistenţa relaţiei de rudenie ~n linie direct~
1
sau de frate şi sor~ dintre subiecţii activi - şi art. 203 C. pen. - relaţia de
influenţ~ ori de autoritate existent~ ~ntre subiecţii infracţiunii.

Latura obiectiv~. Elementul material, ~n situaţia tuturor
infracţiunilor din acest capitol, se realizeaz~ prin acţiune, care const~
fie ~ntr-un act sexual de orice natur~ (art. 197 şi art. 198 C. pen.),
fie ~ntr-un raport sexual (art. 199 şi art. 203 C. pen.), fie ~n acte
de perversiune sexual~ (art. 201 C. pen.) ori ~n acte cu caracter obscen
(art. 202 C. pen.). Singura infracţiune al c~rei element material se
realizeaz~ printr-o acţiune care nu
1
are conotaţii sexuale este cea incriminat~ ~n art. 203 C. pen.
-
infracţiunea de h~rţuire sexual~.
Urmarea imediat~, de regul~, const~ ~n ~nc~lcarea libert~ţii vieţii
sexuale sau a normalit~ţii acesteia (art. 201, art. 203 C. pen.). Sunt
situaţii ~n
care elementul material al infracţiunilor din acest capitol determin~ apariţia
unor urm~ri imediate secundare - v~t~mare corporal~ grav~ sau decesul
victimei (art. 197 sau art. 198 C. pen.).
Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei, cu excepţia
situaţiilor c~nd exist~ o urmare imediat~ secundar~, caz ~n care aceasta
trebuie dovedit~.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia se prezint~, de regul~, sub forma inten
ţiei, ~n ambele sale modalit~ţi. In ipoteza infracţiunii de seducţie,
f~ptui torul acţioneaz~ cu intenţie direct~, iar ~n situaţia unora dintre
variantele agravate ale acestor incrimin~ri, forma de vinov~ţie este
praeterintenţia [art. 197 alin. (3) C. pen.].
Mobilul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunilor contra
libert~ţii sexuale.
In ipoteza unora dintre infracţiuni, este necesar~ ~ndeplinirea unui
anumit scop: obţinerea unui raport sexual cu o minor~ (art. 199 C. pen.),
2
obţinerea unor materiale pornografice [art. 201 alin. (3 ), art. 202 alin.
1 1
(2 ) C. pen.], obţinerea unor satisfacţii de natur~ sexual~ (art. 203 C.
pen.).
V. Forme, modalită i, sane iuni

Forme. Actele preparatorii sunt posibile pentru oricare dintre
aceste infracţiuni, ~ns~ nu sunt incriminate. Tentativa, conform art. 204 C.
pen., este posibil~ şi se pedepseşte la infracţiunile prev~zute de art.
197, art. 198 şi art. 201203 C. pen. Pentru infracţiunile de seducţie şi
h~rţuire sexual~ tentativa nu se pedepseşte, dar ~n situaţia acestei
din urm~ in fracţiuni nici nu este posibil~, c~ci suntem ~n prezenţa unei
infracţiuni de obicei. Infracţiunea se consum~, de regul~, ~n momentul
realiz~rii elemen tului material.
Modalit~ţi. Infracţiunile contra libert~ţii sexuale sunt incriminate ~ntro
variant~ tip şi una sau mai multe variante agravate, cu excepţia seducţiei,
incestului şi a h~rţuirii sexuale, incriminate ~ntro variant~ tip.
Sancţiunile variaz~ ~n funcţie de gradul de pericol social al infracţiunii,
const~nd ~n pedeapsa cu ~nchisoarea de la 3 luni (pedeapsa
1
minim~ prev~zut~ - art. 203 C. pen.) la 25 de ani (pedeapsa maxim~
prev~zut~ - art. 197, art. 198, art. 201 C. pen.). Exist~ o singur~
infracţiune pentru
care pedeapsa ~nchisorii a fost prev~zut~ alternativ cu amenda - h~rţuirea
sexual~.
cu excepţia violului ~n varianta tip, unde e necesar~ pl~ngerea prealabil~ a
persoanei v~t~mate. In plus, pentru seducţie, textul prevede c~, deşi
acţiunea penal~ se pune ~n mişcare din oficiu, ~mp~carea p~rţilor ~nl~tur~
r~spunderea penal~.
Competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~ aparţine judec~toriei, excep
t~nd infracţiunile care au ca urmare imediat~ secundar~ decesul persoa
nei v~t~mate, caz ~n care competenţa de judecat~ aparţine tribunalului
art. 27 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Urm~rirea penal~ este efectuat~ de c~tre organele de cercetare pe
nal~, cu excepţia aceloraşi situaţii mai sus menţionate, c~nd urm~rirea pe
nal~ este efectuat~ ~n mod obligatoriu de c~tre procuror art. 209 alin. (3)
C. proc. pen.

In noul Cod penal, capitolul ~Infracţiuni contra libert~ţii şi
integrit~ţii sexuale" apare restructurat, incluz~nd, din actuala
reglementare, doar violul, actul sexual cu un minor, coruperea sexual~ a
minorilor şi h~rţuirea sexual~, ~ns~ cu un conţinut constitutiv diferit.
A fost incriminat~ agresiunea sexual~, care se diferenţiaz~ de viol
doar prin elementul material: violul se realizeaz~ prin raport sexual, act
sexual anal sau oral, prin constr~ngere, punerea victimei ~n
imposibilitatea de a se ap~ra sau de aşi exprim~ voinţa ori profit~nd de
aceast~ stare, iar agresiunea sexual~ se realizeaz~ prin orice alte
acte de natur~ sexual~, folosind aceleaşi mijloace de constr~ngere.
Acelaşi criteriu de distincţie intervine şi
~ntre actul sexual cu un minor şi coruperea sexual~ a minorilor. O
alt~
incriminare pe care nu o reg~sim ~n actualul Cod penal este
racolarea minorilor ~n scopuri sexuale. In plus, perversiunea sexual~ şi
seducţia nu mai sunt incriminate ~n noul Cod.
TITLUL III.
INFRAC IUNI CONTRA PATRIMONIULUI
§1. Furtul - art. 208
Art. 208 C. pen.: ~(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia
altuia, f~r~ consimţ~m~ntul acestuia, ~n scopul de a şi-l ~nsuşi pe nedrept,
se pedepseşte cu ~nchisoare de la unu la 12 ani.
(2) Se consider~ bunuri mobile şi orice energie care are o valoare
economic~, precum şi ~nscrisurile.
(3) Fapta constituie furt chiar dac~ bunul aparţine ~n ~ntregime sau ~n
parte f~ptuitorului, dar ~n momentul s~v~rşirii acel bun se g~sea ~n
posesia sau deţinerea legitim~ a altei persoane.
(4) De asemenea, constituie furt luarea ~n condiţiile alin. (1) a
unui vehicul, cu scopul de a-l folosi pe nedrept".

Obiectul juridic generic const~ ~n relaţiile sociale privind patrimoniul ~n
sens civil. Obiectul juridic specific ~l reprezint~ relaţiile sociale privind
posesia sau detenţia unui bun. Posesia de rea-credinţ~ nu este protejat~
~n raport cu proprietarul sau depozitarul bunului, ~n schimb, posesia
de bun~-credinţ~ este protejat~ chiar ~mpotriva proprietarului. Cu alte
cuvinte, dac~ proprietarul sustrage bunul s~u de la o alt~ persoan~, care i-l
furase anterior (posesor de rea-credinţ~), nu comite infracţiunea de
furt. in schimb, dac~ proprietarul sustrage bunul de la o alt~ persoan~,
care ~l de- ţine ~n baza unui temei legal/contractual (posesor de bun~-
credinţ~), cum ar fi depozitarul, atunci el comite infracţiunea de furt.
Except~nd situaţia proprietarului, ~n toate celelalte situaţii, posesia de rea-
credinţ~ este protejat~. Astfel, dac~ o persoan~, alta dec~t proprietarul
bunului, sustrage bunul de la o alta, care anterior ~l furase, comite
infracţiunea de furt.
Obiectul material este, de regul~, un bun mobil corporal, animat (ani-
mal domestic) sau neanimat, consumptibil sau neconsumptibil, ~ncorporat
sau nu ~ntr-un bun imobil, divizibil sau nedivizibil, fungibil sau nu, cu ex-
cepţia bunurilor pierdute (res derelictae) sau a acelora care nu aparţin ni-
m~nui (res nullius), ~ntruc~t poate constitui obiect al furtului numai un bun
care se afl~ ~n posesia sau detenţia unei persoane. Poate constitui,
uneori, obiect al furtului şi un bun incorporal - titlurile la purt~tor.
Sunt asimilate bunurilor mobile, conform art. 208 alin. (2), orice energie
cu valoare economic~ (electric~, termic~, impulsurile telefonice) şi ~nscri-
surile care fac parte dintr-un patrimoniu şi prezint~ utilitate pentru titularul
lor, indiferent dac~ acestea au valoare economic~ sau nu. Cu toate aces-
tea, ar putea fi obiect material al furtului şi un bun imobil prin natura lui, dar
care este scos din aceast~ stare (o cas~ dezmembrat~), un imobil prin
destinaţie (oglind~, ferestre), p~rţi ale corpului uman, dac~ sunt desprinse,
sau p~rţi artificiale ale corpului uman (o protez~), indiferent dac~ sunt
desprinse sau nu.
in ipoteza variantei din alin. (4), constituie obiect material tot un
bun mobil, ~ns~ particularizat - un vehicul, atunci c~nd este sustras spre a
fi utilizat, indiferent dac~ ulterior este ~napoiat sau abandonat.
Vehiculul constituie obiect material al furtului şi ~n varianta tip, ~ns~ doar
atunci c~nd este sustras spre a fi ~nsuşit pe nedrept.
lll. Subiec ii
Subiectul activ este, de regul~, necircumstanţiat - poate s~v~rşi fapta
incriminat~ orice persoan~ fizic~ sau juridic~. in varianta din alin. (3),
subiectul activ este calificat - proprietarul (coproprietarul, nudul proprietar)
bunului, care ~l sustrage din posesia sau detenţia legitim~ a altuia. Dac~
subiectul activ are o anumit~ calitate ~n raport cu cel pasiv - soţ,
rud~ apropiat~ etc. -, ar putea deveni aplicabile dispoziţiile art. 210 C. pen.
Participaţia penal~ este posibil~ doar sub forma instig~rii şi a com-
plicit~ţii anterioare, c~ci coautoratul şi complicitatea anterioar~ constituie
furt calificat [art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen.].
Subiectul pasiv este necircumstanţiat - orice persoan~ fizic~ sau juri-
dic~ ~n proprietatea, posesia sau detenţia (legitim~ sau nelegitim~) c~reia
se afl~ un bun. Poate fi subiect pasiv şi hoţul, cu excepţia situaţiei ~n care
subiect activ este chiar proprietarul sau deţin~torul legal al bunului. Plu-
ralitatea de subiecţi pasivi determin~ pluralitate de infracţiuni de furt,
cu excepţia cazului ~n care actele de deposedare se realizeaz ~ ~n
aceeaşi
~mprejurare şi ~n baza aceleiaşi rezoluţii
infracţionale.
Condiţia premis~ presupune ~ntrunirea a dou~ condiţii: existenţa unui
bun care s~ fac~ parte dintr-un patrimoniu şi acest bun s~ se afle ~n po-
sesia sau detenţia unei persoane, alta dec~t cea care comite fapta. Av~nd
~n vedere aceste condiţii, nu reprezint~ infracţiunea de furt
sustragerea
unor bunuri abandonate sau care nu aparţin nim~nui ori sustragerea unor
bunuri neştiind c~, de fapt, ele aparţin celui care a s~v~rşit aceast~ fapt~
putativ~.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ printr-o fapt~
de luare, care presupune deposedarea posesorului ori deţin~torului
(chiar dac~ acesta nu ştia c~ bunul se afl~ ~n posesia lui), respectiv
~mposedarea f~ptuitorului, altfel spus, scoaterea unui bun de sub
st~p~nirea unei persoane şi trecerea lui sub st~p~nirea unei alte
persoane, cu intenţia ca aceasta s~ se comporte ca proprietar al bunului.
Fapta se poate realiza prin acţiune, dar şi prin inacţiune (omisiunea
restituirii unor lucruri sau reţinerea unui lucru cu scopul de a determina o
persoan~ s~ ~ndeplineas- c~ obligaţiile sale deriv~nd dintr-un litigiu
patrimonial). Luarea se poate realiza ~n orice modalitate şi prin orice
tehnici sau mijloace, mai puţin prin violenţe, ameninţ~ri sau constr~ngeri,
c~ci atunci s-ar realiza conţinutul constitutiv al infracţiunii de t~lh~rie, sau
prin efracţie, escaladare ori prin folosirea unei chei adev~rate ori a unei
chei mincinoase, c~ci atunci am fi
~n prezenţa unei infracţiuni de furt calificat. Nu are relevanţ~ dac~ bunul
este abandonat ulterior deposed~rii sau dac~ hoţul este, la r~ndul
lui, deposedat de un altul.
Cerinţa esenţial~ ataşat~ elementului material este ca fapta de luare
s~ se realizeze f~r~ consimţ~m~ntul persoanei v~t~mate, exprimat sau
prezumat (luarea se face profit~nd de neatenţia persoanei). Lipsa consim-
ţ~m~ntului se prezum~, f~ptuitorul trebuind s~ dovedeasc~ existenţa con-
comitent~ sau anterioar~ a consimţ~m~ntului persoanei v~t~mate.
Dac~ f~ptuitorul ~şi d~ consimţ~m~ntul, ~ns~ condiţionat, trebuie
respectat~ aceast~ condiţie pentru a nu se considera c~ lipseşte
consimţ~m~ntul. Nu are relevanţ~ c~, ~n sens civil, consimţ~m~ntul
lipseşte sau este viciat, at~ta timp c~t cel care l-a dat a fost con ştient de
acest lucru.
Urmarea imediat~ const~ ~n schimbarea st~rii lucrului, producerea
prejudiciului nefiind esenţial~. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materia-
litatea faptei.
calificate prin scopul ~nsuşirii pe nedrept. Av~nd ~n vedere aceast~
particularitate a laturii subiective, s-a considerat c~ exist~ scopul ~nsuşirii
pe nedrept şi deci infracţiunea de furt atunci c~nd f~ptuitorul ia un bun din
posesia unei persoane f~r~ consimţ~m~ntul acesteia, pentru a o obliga s~
aib~ o anumit~ conduit~ (spre exemplu, spre a o determina s~ ~şi achite o
obligaţie) sau sub pretextul unei datorii, real~ sau imaginar~.
in varianta din alin. final, vinov~ţia ~mbrac~ tot forma intenţiei directe
calificate prin scop, dar ~n acest caz scopul este folosirea pe
nedrept a vehiculului care formeaz~ obiectul material al furtului de
folosinţ~. F~ptuitorul sustrage vehiculul doar cu scopul de a ~l folosi,
ulterior, de regul~, restituindu-l. Dac~ dou~ persoane s~v~rşesc aceast~
fapt~, nu se va reţine autorat, ci acela care a condus maşina va r~spunde
ca autor, iar celalalt ~n calitate de complice material sau moral.
Mobilul nu are relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, dar poate fi avut
pedepsei.

Tentativa se pedepseşte şi este posibil~ doar cea imperfect~ - acţiunea de
deposedare ~ntrerupt~ ~nainte ca bunul s~ treac~ ~n sfera de st~p~nire a
f~ptuitorului. Spre exemplu, s-a reţinut ~n practic~ drept tentativ~ la furt
situaţia ~n care inculpatul a deschis geanta victimei, a b~gat m~na ~n ea,
~ns~, ~nainte de ~mposedare, victima s-a sesizat sau ipoteza ~n care
dou~
persoane au fost surprinse ~n curtea unui magazin cu saci asupra
lor.
Infracţiunea se consum~ ~n momentul ~mposed~rii f~ptuitorului sau al
folosirii vehiculului. Pentru consumarea infracţiunii, trebuie ca
f~ptuitorul s~ intre efectiv ~n st~p~nirea bunului, indiferent de durata
acestei st~p~niri sau de faptul c~ f~ptuitorul a f~cut sau nu acte de
dispoziţie asupra bunului.
Furtul poate s~ ~mbrace forma continu~ (furtul care are ca obiect im-
pulsuri telefonice), caz ~n care se epuizeaz~ la data ~ncet~rii sustragerii,
dar şi forma continuat~, momentul epuiz~rii fiind acela al ultimului act de
executare.
o alt~ modalitate a variantei tip ~n alin. (4), particularizat~ prin
obiectul material - vehicul - şi prin scopul deposed~rii-~mposed~rii,
respectiv folosirea pe nedrept.
Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ o persoan~ sustrage un vehicul cu
scopul de al folosi şi odat~ cu aceast~ fapt~ sustrage şi alte lucruri care
erau ~n vehicul, se va reţine concurs real ~ntre infracţiunea de furt
~n varianta tip [alin. (1)] şi furtul de folosinţ~ [alin. (4)].
in ipoteza ~n care o persoan~ o determin~ pe alta s~ sustrag~
nişte bunuri, dup~ care, conform ~nţelegerii, le cump~r~ de la aceasta,
suntem
~n prezenţa unei instig~ri la furt - art. 25 raportat la art. 208 C. pen. -, şi nu
a unei t~inuiri, ~ntruc~t t~inuirea nu presupune o ~nţelegere prealabil~ şi
nici o participare la s~v~rşirea infracţiunii.
in situaţia ~n care o persoan~ o transport~ pe alta la locul
s~v~rşirii
furtului, asigur~ transportarea bunurilor şi, drept recompens~, primeşte o
parte din aceste bunuri, sa reţinut complicitate la furt (art. 26 raportat la
art. 208 C. pen.), şi nu t~inuire, ~ntruc~t ~nţelegerea dintre cei doi a fost
anterioar~ s~v~rşirii faptei.
in ipoteza unor acte de t~inuire succesive, dac~ dup~ primul act t~i
nuitorul a l~sat s~ se ~nţeleag~ c~ va asigura mai departe valorificarea bu
[1]
nurilor sustrase, instanţa suprem~ a decis c~: ~in situaţia existenţei unui
prim act de t~inuire, urmat de o alt~ acţiune a aceluiaşi t~inuitor
care promite c~ va asigura valorificarea ~n continuare şi a altor bunuri
sustrase,
sunt ~ntrunite elementele consecutive ale complicit~ţii la infracţiunea
de furt, ~n forma simpl~ sau continuat~, dup~ caz, ~n concurs real cu
infracţiu nea de t~inuire, chiar dac~ promisiunea anticipat~ de t~inuire a
bunurilor nu a fost ~ndeplinit~".
Dac~ pentru s~v~rşirea infracţiunii de furt f~ptuitorul a p~truns ~n domi
ciliul persoanei v~t~mate, se va reţine concurs ~ntre infracţiunea de furt şi
cea de violare de domiciliu.
Dac~ obiectul sustragerii ~l constituie corespondenţa, se va reţine
infracţiunea de violare a secretului coresponden ţei [art. 195 alin. (2)], şi nu
aceea de furt.
Smulgerea c~ciulii de pe capul victimei, f~r~ agresiuni, constituie
in
fracţiunea de furt, şi nu aceea de t~lh~rie, c~ci deposedarea~mposedarea
nu a presupus niciun fel de violenţ~.
Fapta de a cere un telefon cuiva pentru a da un telefon şi de a fugi cu
acesta constituie infracţiunea de furt, şi nu aceea de abuz de ~ncredere,
~ntruc~t f~ptuitorului nu ~i fusese transmis~ detenţia bunului, ci avea
un
simplu contact material cu bunul. De asemenea, ~nstr~inarea instrumen
[1]
I.C.C.J., Secţiile Unite, Decizia nr. 2/2008 (M. Of. nr. 864 din 22 decembrie
2008).
telor de lucru de c~tre muncitori constituie infracţiunea de furt, şi nu
de abuz de ~ncredere, cu aceeaşi motivare.
penal~ se efectueaz~ de c~tre organele de cercetare penal~, neexist~nd o
obligaţie a procurorului ~n acest sens.

Noul Cod penal p~streaz~ aceast~ incriminare, art. 228 av~nd un
conţinut asem~n~tor art. 208 din actualul Cod penal, principala deosebire
const~nd ~n micşorarea considerabil~ a limitelor de pedeaps~
cu
~nchisoarea, ~n noua reglementare acestea variind ~ntre 6 luni şi 3
ani,
~nchisoarea fiind prev~zut~ alternativ cu amenda. Furtul de folosinţ~ a fost
incriminat separat, ~n art. 230, av~nd ca obiect material, pe l~ng~ vehicul,
şi un terminal de comunicaţii.
C. pen., art. 208: Furtul Noul C. pen., art. 228: Furtul
(1) Luarea unui bun mobil din pose- (1) Luarea unui bun mobil din pose-
sia sau detenţia altuia, f~r~ consimţ~- sia sau detenţia altuia, f~r~ consimţ~-
m~ntul acestuia, ~n scopul de a şi-l ~n- m~ntul acestuia, ~n scopul de a şi-l ~n-
suşi pe nedrept, se pedepseşte cu suşi pe nedrept, se pedepseşte cu
~n- chisoare de la unu la 12 ani. ~n- chisoare de la 6 luni la 3 ani
(2) Se consider~ bunuri mobile şi sau cu amend~.
orice energie care are o valoare econo- (2) Fapta constituie furt şi dac~ bu-
mic~, precum şi ~nscrisurile. nul aparţine ~n ~ntregime sau ~n
(3) Fapta constituie furt chiar parte f~ptuitorului, dar ~n momentul
dac~ bunul aparţine ~n ~ntregime sau s~v~rşirii acel bun se g~sea ~n
~n parte f~ptuitorului, dar ~n momentul posesia sau de- tenţia legitim~ a altei
s~v~rşirii acel bun se g~sea ~n persoane.
posesia sau deţinerea legitim~ a altei (3) Se consider~ bunuri mobile şi ~n-
persoane. scrisurile, energia electric~, precum şi
(4) De asemenea, constituie orice alt fel de energie care are valoare
furt economic~.
luarea ~n condiţiile alin. (1) a unui vehi-
cul, cu scopul de a-l folosi pe nedrept. Noul C. pen., art. 230: Furtul in
scop de folosinţ~
(1) Furtul care are ca obiect un ve-
hicul, s~v~rşit ~n scopul de a-l folosi pe
nedrept, se sancţioneaz~ cu
pedeapsa prev~zut~ ~n art. 228 sau art.
229, dup~ caz, ale c~rei limite
speciale se reduc cu o treime.
(2) Cu pedeapsa prev~zut~ ~n alin.
(1) se sancţioneaz~ folosirea f~r~
drept a unui terminal de comunicaţii
al altuia sau folosirea unui terminal
de comu- nicaţii racordat f~r~ drept la
o reţea, dac~ s-a produs o pagub~.
52. Furtul calificat - art. 209
Art. 209 C. pen.: ~(1) Furtul s~v~rşit ~n urm~toarele ~mprejur~ri:
a) de dou~ sau mai multe persoane ~mpreun~;
b) de o persoan~ av~nd asupra sa o arm~ sau o substanţ~ narcotic~;
c) de c~tre o persoan~ mascat~, deghizat~ sau travestit~;
d) asupra unei persoane aflate ~n imposibilitate de a-şi exprima voinţa
sau de a se ap~ra;
e) ~ntr-un loc public;
f) ~ntr-un mijloc de transport ~n comun;
g) ~n timpul nopţii;
h) ~n timpul unei calamit~ţi;
i) prin efracţie, escaladare sau prin folosirea f~r~ drept a unei
chei adev~rate ori a unei chei mincinoase,
se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 la 15 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeaps~ se sancţioneaz~ şi furtul privind:
a) un bun care face parte din patrimoniul cultural;
b) un act care serveşte pentru dovedirea st~rii civile, pentru legitimare
sau identificare.
(3) Furtul privind urm~toarele categorii de bunuri:
a) ţiţei, gazolin~, condensat, etan lichid, benzin~, motorin~,
alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne
ori vagoane-cistern~;
b) componente ale sistemelor de irigaţii;
c) componente ale reţelelor electrice;
d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare ~n
caz de incendiu sau alte situaţii de urgenţ~ public~;
e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenţie la incendiu,
la accidente de cale ferat~, rutiere, navale sau aeriene, ori ~n caz
de dezastru;
f) instalaţii de siguranţ~ şi dirijare a traficului feroviar, rutier, naval,
aerian şi componente ale acestora, precum şi componente ale mijloacelor
de transport aferente;
g) bunuri prin ~nsuşirea c~rora se pune ~n pericol siguranţa traficului şi
a persoanelor pe drumurile publice;
h) cabluri, linii, echipamente şi instalaţii de telecomunicaţii,
radioco- municaţii, precum şi componente de comunicaţii,
se pedepseşte cu ~nchisoare de la 4 la 18 ani.
(4) Furtul care a produs consecinţe deosebit de grave se pedepseşte
cu ~nchisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
(5) In cazul prev~zut la alin. (3) lit. a), sunt considerate tentativ~ şi efec-
tuarea de s~p~turi pe terenul aflat ~n zona de protecţie a conductei de
transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului, etanului lichid, benzinei,
motorinei, altor produse petroliere sau gazelor naturale, precum şi
deţinerea, ~n acele locuri sau ~n apropierea depozitelor, cisternelor
sau vagoanelor-cistern~, a ştuţurilor, instalaţiilor sau oric~ror altor
dispozitive de prindere ori perforare".

Obiectul juridic generic const~ ~n relaţiile sociale privind patrimoniul ~n
sens civil. Obiectul juridic specific ~l reprezint~ relaţiile sociale privind
posesia sau detenţia unui bun. Obiectul material const~ ~ntr-un bun mobil.
III. Subiec ii
Subiectul activ este, de regul~, necircumstanţiat, cu excepţia elemen-
telor circumstanţiale prev~zute la lit. a) - unde exist~ o pluralitate de su-
biecte -, la lit. b) - subiectul activ este o persoan~ av~nd asupra sa
o arm~ sau o substanţ~ narcotic~ - şi la lit. c) - f~ptuitorul este o persoan~
mascat~, deghizat~, travestit~. Participaţia penal~ este posibil~ doar sub
forma instig~rii şi a complicit~ţii anterioare.
Subiectul pasiv este necircumstanţiat, ca regul~, cu excepţia elemen-
tului circumstanţial prev~zut la lit. d) - o persoan~ aflat~ ~n imposibilitatea
de a-şi exprima voinţa sau de a se ap~ra.

Conţinutul constitutiv este acelaşi cu cel al infracţiunii de furt simplu, cu
excepţia particularit~ţilor prev~zute ~n cele 20 de elemente circumstanţiale
- nou~ ~n alin. (1), dou~ ~n alin. (2), opt ~n alin. (3) şi una ~n alin. (4).
A) Art. 209 a/in. (1) C. pen. reuneşte 9 elemente circumstanţiale: a)
Furtul comis de dou~ sau mai multe persoane ~mpreun~ Elementul
circumstanţial se particularizeaz~ printrun subiect activ
calificat, o pluralitate de subiecte care comite fapta, sub forma coautora
tului ori a complicit~ţii concomitente. Elementul se reg~seşte şi ~n conţinu
tul calificat al infracţiunilor de lipsire de libertate [art. 189 alin. (2)], violare
de domiciliu [art. 192 alin. (2)], viol [art. 197 alin. (2)], t~lh ~rie [art.
211 alin. (21) lit. a)], tulburare de posesie [art. 220 alin. (3)] etc.
Trebuie ca minim unul dintre participanţi s~ r~spund~ penal, pentru a se
reţine acest element circumstanţial. Dac~ se reţine acest element, nu se
mai reţine cir cumstanţa agravant~ legal~ general~ prev~zut~ ~n art. 75
alin. (1) lit. a). In schimb, se va reţine art. 75 alin. (1) lit. c) dac~
pluralitatea de subiecţi presupune o cooperare ~ntre un minor şi un
major.
Este o circumstanţ~ real~, care se r~sfr~nge asupra tuturor participan
ţilor care au cunoscuto. Simpla prezenţ~ la locul s~v~rşirii faptei, f~r~ o
participare nemijlocit~ la activitatea de deposedare~mposedare, nu duce
la reţinerea acestui element circumstanţial.
Acest element circumstanţial nu este reţinut ~n noul Cod penal.
b) Furtul comis de o persoan~ av~nd asupra sa o arm~ sau o sub
stanţ~ narcotic~
In momentul s~v~rşirii furtului, f~ptuitorul trebuie s~ aib~ asupra sa o
arm~ ~n sensul art. 151 alin. (1) (instrumente, piese sau dispozitive astfel
declarate prin dispoziţii legale), nu şi ~n accepţiunea din alin. (2) - arm~
asimilat~ -, ~ntruc~t arma nu trebuie s~ fie folosit~ ~n realizarea infracţiunii
de furt şi nici nu trebuie s~ fie la vedere, dac~ furtul este comis ~n pre
zenţa unei persoane, c~ci atunci sar reţine infracţiunea de t~lh~rie. Arma
trebuie doar s~ existe asupra f~ptuitorului, c~ci astfel creşte gradul
de
~ncredere ~n propria persoan~ şi, implicit, gradul de periculozitate a
faptei.
Substanţa narcotic~ este o substanţ~ chimic~, ce poate produce o
diminuare a capacit~ţii persoanei de reacţie sau poate duce chiar la pier
derea cunoştinţei. Şi ~n aceast~ situaţie, substanţa trebuie doar s~ existe
asupra f~ptuitorului, şi nu trebuie s~ fie folosit~, altfel se va reţine infrac
ţiunea de t~lh~rie.
Nu are relevanţ~ dac~ f~ptuitorul deţinea armele sau substanţele asu
pra lui special pentru s~v~rşirea infracţiunii de furt sau se ~narmase iniţial
spre un alt scop.
Dac~ se deţine o arm~ cu ~nc~lcarea dispoziţiilor legale, se va
reţine
concurs real de infracţiuni ~ntre furt ~n aceast~ variant~ şi infracţiunea de
ne
respectare a regimului armelor şi muniţiilor, prev~zut~ ~n art. 279 C.
pen.
Este o circumstanţ~ real~, care se r~sfr~nge asupra participanţilor ~n
m~sura ~n care aceştia au cunoscut-o şi care se reţine parţial şi ~n noul
Cod penal (doar ~mprejurarea ~n care persoana are asupra sa o arm~, nu
şi o substanţ~ narcotic~).
c) Furtul este comis de c~tre o persoan~ mascat~, deghizat~ sau
travestit~
in aceast~ situaţie, furtul este s~v~rşit de c~tre o persoan~ care,
~n
momentul s~v~rşirii faptei, poart~ ceva care ~i permite ascunderea
feţei (persoana mascat~) sau recurge la anumite mijloace care ~i permit s~
~şi ascund~ ~ntreaga identitate (persoana deghizat~ - accesorii,
~mbr~c~minte) ori se prezint~ sub o identitate sexual~ diferit~ (persoan~
travestit~).
Este o circumstanţ~ real~, care se r~sfr~nge asupra participanţilor ~n
m~sura ~n care au cunoscut-o şi care se reţine şi ~n noul Cod penal.
d) Furtul comis asupra unei persoane aflate in imposibilitatea de
a-şi exprima voinţa sau de a se ap~ra
Acest element se particularizeaz~ printr-un subiect activ calificat: o
persoan~ care se afl~ ~n imposibilitatea de a-şi exprima voinţa sau este
incapabil~ s~ se apere. Este o stare de vulnerabilitate, de neputinţ~ fizic~
ori psihic~ (somnolenţ~, hipnoz~, oboseal~ cronic~), o iresponsabilitate
preexistent~ comiterii infracţiunii de furt, de care autorul furtului
profit~. Dac~ victima ar fi pus~ ~n aceast~ situaţie spre a s~v~rşi
acţiunea de deposedare-~mposedare, atunci s-ar reţine infracţiunea de
t~lh~rie.
Este un element circumstanţial pe care ~l reg~sim şi ~n conţinutul agra-
vant al infracţiunii de omor [art. 175 alin. (1) lit. d) C. pen.] şi ~n conţinutul
constitutiv al infracţiunii de viol [art. 197 C. pen.].
au cunoscut-o şi pe care nu o reg~sim ~n noul Cod penal.
e) Furtul comis intr-un loc public
[1]
Noţiunea de ~loc public" este aceea din art. 152 C. pen. , dar
~n aceast~ situaţie are o aplicabilitate parţial~, restr~ns~ la explicaţiile
oferite
[1]
a) ~ntr-un loc care prin natura sau destinaţia lui este totdeauna accesibil publi-
cului, chiar dac~ nu este prezent~ nici o persoan~;
persoane;
c) ~n loc neaccesibil publicului, cu intenţia ~ns~ ca fapta s~ fie auzit~ sau v~-
zut~ şi dac~ acest rezultat s-a produs faţ~ de dou~ sau mai multe persoane;
care pot fi considerate c~ au caracter de familie, datorit~ naturii relaţiilor dintre per-
soanele participante;
la lit. a) şi b). Reg~sim acest element circumstanţial şi la infracţiunea de
omor calificat [art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.], ca element constitutiv
al infracţiunii de perversiune sexual~ (art. 201 C. pen.) etc.
Astfel, se va reţine furtul comis ~n aceast~ agravant~ dac~ acţiunea de
deposedare-~mposedare f~r~ consimţ~m~ntul deţin~torului legitim se
realizeaz~ ~~ntr-un loc care prin natura sau destinaţia lui este ~ntotdeauna
accesibil publicului, chiar dac~ nu este prezent~ nicio persoan~" [art. 152
lit. a)] sau dac~ furtul se comite ~n orice alt loc accesibil publicului,
indiferent dac~ de faţ~ sunt sau nu alte persoane - ~ntr-un supermarket,
~n timpul programului de funcţionare, indiferent dac~ sunt de faţ~ sau nu
alte persoane [art. 152 lit. b) are aplicabilitate parţial~].
Conform practicii judiciare, reprezint~ furt calificat prev~zut de art. 209
lit. e) fapta comis~ ~n strad~, piaţ~, gar~, autogar~, holul hotelului,
furtul vitelor de pe izlazul comunal, nu şi de pe c~mp. Nu se va reţine furtul
~n aceast~ variant~ atunci c~nd fapta este comis~ ~ntr-un magazin,
teatru, şcoal~, oficiu poştal, ~ntr-un moment ~n care accesul publicului era
interzis.
au cunoscut-o şi pe care noul Cod penal nu o mai reţine.
f) Furtul comis intr-un mijloc de transport in comun
Furtul trebuie s~ fie comis ~ntr-un vehicul care are ca scop
transportarea mai multor persoane, pe o cale de comunicaţie terestr~,
aerian~, acvatic~ (autobuz, tramvai, avion, nu ~ns~ taxi), şi care, ~n
momentul s~- v~rşirii faptei, se afl~ ~n timpul programului de funcţionare,
este ~n serviciu. Dac~ se afl~ ~n garaj sau atelier, nu se va reţine acest
element circum- stanţial. In schimb, dac~ mijlocul de transport se afl~ la
cap~t de linie sau
~n momentul s~v~rşirii faptei nu mai erau şi alţi c~l~tori ~n afar~ de f~p-
tuitor şi victim~, se va reţine s~v~rşirea furtului ~n aceast~ variant~ agra-
vat~. Dac~ se reţine acest element circumstanţial, nu se va reţine şi cel
prev~zut la lit. e) - ~n public.
au cunoscut-o şi pe care o reg~sim şi ~n noul Cod penal.
g) Furtul comis in timpul nopţii
In aceast~ ipotez~, fapta sau o parte din ea trebuie s~ fie comis~ ~n
intervalul cuprins ~ntre apusul şi r~s~ritul soarelui, atunci c~nd ~ntunericul
a luat ~n mod concret locul luminii, chiar dac~ locul efectiv al desf~şur~rii
activit~ţii infracţionale era iluminat artificial. Determinarea acestei
situaţii de fapt se face de c~tre instanţ~, de regul~ dup~ criteriul
astronomic. Nu are relevanţ~ dac~ f~ptuitorul a profitat sau nu de
~ntuneric.
Practica a stabilit c~ se consider~ furt prev~zut de art. 209 lit. g) fapta
s~v~rşit~ ~n timpul nopţii, pe strad~, ~ntrun loc iluminat artificial sau fapta
s~v~rşit~ ~ntrun spaţiu public sau privat, ~nchis, unde se reduce ori
~nceteaz~ activitatea odat~ cu instalarea nopţii (parc, locuinţ~, nu şi centre
comerciale ori s~li de spectacole). Se va reţine infracţiunea de furt
~n timpul nopţii dac~ fapta este s~v~rşit~ ~n zori, nu şi ~n amurg.
au cunoscuto şi pe care o reg~sim şi ~n noul Cod penal.
h) Furtul comis ~n timpul unei calamit~ţi
Furtul este comis ~n timpul unei situaţii dezastruoase, care afecteaz~ o
colectivitate ~ntreag~: inundaţii, cutremure, alunec~ri de teren etc.,
indi ferent dac~, oficial, ea a fost declarat~ astfel ori nu. F~ptuitorul profit~
de aceast~ stare de dezordine, ~n care atenţia este focalizat~ pe
~nl~turarea consecinţelor calamit~ţii, şi ~şi pune ~n aplicare rezoluţia
infracţional~.
au cunoscuto şi care nu mai este reţinut~ ~n noul Cod penal.
i) Furtul comis prin efracţie, escaladare sau prin folosirea f~r~
drept a unei chei adev~rate ori a unei chei mincinoase
Efracţia presupune ~nl~turarea violent~ a obstacolelor (cu rol de
pro tecţie a bunului) care exist~ ~ntre f~ptuitor şi obiectul material al
furtului, acţiune care se poate realiza prin diverse mijloace: rupere,
distrugerea geamului maşinii sau al locuinţei, d~r~marea gardului, nu
şi smulgerea casetofonului dintro maşin~, ~ntruc~t acesta nu avea rol
de protecţie a maşinii. Furtul ~n aceast~ variant~ absoarbe infracţiunea de
distrugere.
Escaladarea presupune dep~şirea obstacolelor care exist~ ~ntre
f~ptuitor şi bun - se sare sau se trece pe sub gard, zid etc. -, ~nainte de
s~v~rşirea faptei şi ~n scopul acesteia, nu pentru aşi asigura sc~parea.
Folosirea f~r~ drept a unei chei adev~rate presupune s~v~rşirea acti
vit~ţii infracţionale utiliz~nd o cheie care ~n mod obişnuit este folosit~ pen
tru a descuia ~ncuietoarea vizat~ de f~ptuitor. Cerinţa esenţial~ este
ca aceasta s~ fie folosit~ f~r~ drept, ~n sensul c~ fie este deţinut~ pe
nedrept (este furat~, g~sit~), fie este deţinut~ pe drept, dar este folosit~ ~n
alt scop dec~t acela ~n vederea c~ruia era deţinut~.
Cheia mincinoas~ este orice dispozitiv, chiar foarte rudimentar (o s~r
m~), folosit pentru a descuia o ~nchiz~toare f~r~ a o distruge, o
cheie fals~, contraf~cut~, multiplicat~ f~r~ drept. Aceasta cheie
mincinoas~ trebuie folosit~ efectiv.
in ipoteza s~v~rşirii faptei ~n aceast~ situaţie agravant~, se va reţine
concurs de infracţiuni ~ntre violarea de domiciliu (art. 192 C. pen.) şi furt
[art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen.].
Este o circumstanţ~ real~, care se r~sfr~nge asupra participanţilor
şi pe care noul Cod penal o p~streaz~ ~n conţinutul furtului calificat.
BJ Art. 209 a/in. (2J C. pen. reuneşte 2 elemente circumstanţiale:

a) Furtul unui bun care face parte din patrimoniul cultural
Acest element circumstanţial se particularizeaz~ prin obiectul material:
orice bun care face parte din patrimoniul cultural mobil, dintre acelea pre
v~zute expres ~n Legea nr. 182/2000 privind bunurile care alc~tuiesc patri
[1]
moniul cultural naţional mobil : bunuri arheologice şi istorico-
documen
tare, bunuri cu semnificaţie artistic~, bunuri cu semnificaţie
etnografic~, bunuri de importanţ~ ştiinţific~ ori bunuri de importanţ~ tehnic~.
Acest element circumstanţial ~l reg~sim şi ~n noul Cod penal.
b) Furtul care are ca obiect un act care serveşte pentru dovedirea
st~rii civile, pentru legitimare sau identificare
Furtul are ca obiect material un ~nscris care are ca rol dovada st~rii ci
vile (certificat de naştere, de c~s~torie etc.), legitimarea persoanei (legiti
maţie de student) ori identificarea acesteia (carte de identitate,
permis etc.). F~ptuitorul trebuie s~ cunoasc~ sau s~ prevad~ c~ obiectul
furtului intr~ ~n categoria celor mai sus amintite, altfel nu se va
reţine furtul ~n aceast~ variant~. Spre exemplu, dac~ se fur~ o geant~ sau
un portofel, se poate presupune c~ ar conţine acte de acest fel, ~ns~ dac~
obiectul mate rial este un geamantan, nu se va reţine furtul prev~zut la
aceast~ liter~.
Aceast~ situaţie nu mai este reţinut~ ~n noul Cod penal ca
element
circumstanţial al furtului calificat.
CJ Art. 208 a/in. (3J C. pen. reuneşte 8 elemente circumstanţiale, care

se refer~ la anumite categorii de bunuri cu o importanţ~ deosebit~ pentru
~ntreaga societate şi care se reg~sesc integral şi ~n noul Cod
penal:
a) Furtul de ţiţei, gazolin~, condensat, etan lichid, benzin~, moto-
rin~, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depo-
zite, cisterne ori vagoane-cistern~
Obiectul material se refer~ la aceste categorii de bunuri imediat dup~
obţinere sau ~n curs de transport, aflate ~n spaţii de depozitare, ~n stare
brut~, ~nainte de a intra ~n circuitul comercial. Constituie obiect material al
furtului ~n aceast~ variant~ combustibilul unei societ~ţi comerciale cu
obiect de activitate produse petroliere, dar ~n niciun caz rezervele proprii
de combustibil ale unei societ~ţi f~r~ obiect de activitate specific. Nu
[1]
Republicat~ ~n M. Of. nr. 828 din 9 decembrie 2008.
constituie obiect material al furtului prev~zut de alin. (3) lit. a) benzina din
rezervoarele pompelor unei staţii.
b) Furtul care are ca obiect componente ale sistemelor de irigaţii
Nu are relevanţ~ dac~ aceste sisteme mai funcţionau sau nu,
erau degradate ori nu sau dac~ f~cuser~ obiectul unor alte sustrageri.
Este esenţial ca f~ptuitorul s~ aib~ reprezentarea faptului c~ obiectul
material al furtului este un bun care face parte din aceast~ categorie de
bunuri.
c) Furtul de componente ale reţelelor electrice
Constituie obiect al furtului orice dispozitiv sau pies~ care
compune reţeaua electric~ (de transport sau de distribuţie): linii, st~lpii de
susţinere, staţii electrice şi alte elemente de acest gen care
contribuie la transmiterea energiei electrice.
d) Furtul are ca obiect un dispozitiv ori un sistem de semnalizare,
alarmare ori alertare in caz de incendiu sau alte situaţii de urgenţ~
public~
Obiectul material al furtului, ~n aceast~ situaţie, const~ ~n senzori
de
fum, senzori termici, sisteme optice de supraveghere şi alte
dispozitive care, ~n general, sunt necesare ~n acele spaţii unde au
loc manifest~ri publice sau ~n cl~dirile cu mai multe etaje.
e) Furtul care are ca obiect un mijloc de transport sau orice
alt mijloc de intervenţie la incendiu, la accidente de cale ferat~,
rutiere, navale sau aeriene ori in caz de dezastru
Enumerarea se refer~ la mijloace precum autospeciale,
autovehicule
destinate acord~rii primului ajutor, nave de salvare etc.
f) Furtul av~nd ca obiect instalaţii de siguranţ~ şi dirijare a traficu
lui feroviar, rutier, naval, aerian şi componente ale acestora, precum
şi componente ale mijloacelor de transport aferente
Dac~ obiectul furtului rezid~ ~n simple componente ale c~ii ferate, şi nu
dintre acelea cu rol de dirijare şi siguranţ~ a traficului, atunci devin aplica-
[1]
bile dispoziţiile Legii nr. 289/2005 privitoare la sustragerea de
componente ale c~ii ferate.
F~ptuitorul trebuie s~ aib~ reprezentarea faptului c~ obiectul material
al furtului const~ ~n bunuri ce fac parte din aceast~ categorie. Uneori, e
posibil ca fapta s~ intre ~n concurs cu o infracţiune contra siguranţei
circulaţiei pe c~ile ferate.
[1]
Legea nr. 289/2005 privind unele m~suri pentru prevenirea şi combaterea
fenomenului infracţional ~n domeniul transportului pe calea ferat~ (M. Of. nr. 922
din 17 octombrie 2005).
g) Furtul unor bunuri prin ~nsuşirea c~rora se pune ~n
pericol siguranţa traficului şi a persoanelor pe drumurile publice
Intr~ ~n aceast~ categorie bunuri de genul mijloacelor de semnalizare
rutier~ (indicatoare, marcaje, semafoare) sau alte bunuri care ar pune ~n
pericol siguranţa traficului (capacele care acoper~ gurile de canal).
h) Furtul care are ca obiect cabluri, linii, echipamente şi instalaţii
de telecomunicaţii, radiocomunicaţii, precum şi componente de
comunicaţii Nu are relevanţ~ dac~ aceste sisteme funcţioneaz~ ori nu sau
dac~ au f~cut obiectul unor sustrageri anterioare. F~ptuitorul trebuie s~
aib~ reprezentarea naturii bunurilor. in plus, conform unei decizii a
instanţei su-
[1]
preme , fapta de ~nsuşire pe nedrept de cabluri, linii, echipamente
şi
instalaţii de telecomunicaţii, radiocomunicaţii, precum şi componente
de comunicaţie constituie furt calificat numai dac~ ~n momentul
sustragerii bunurile respective erau efectiv integrate ~ntr-o reţea sau
sistem de comu- nicaţii aflat sau nu ~n funcţiune.
D) Art. 209 alin. (4) C. pen. reuneşte o singur~ ~mprejurare agravant~:

furtul care a produs consecinţe deosebit de grave.
Aceast~ variant~ agravat~, care se aplic~ ~n raport cu furtul simplu, dar
şi cu toate celelalte forme agravate ale furtului, se reţine atunci c~nd ~n
urma acţiunii de deposedare-~mposedare, f~r~ consimţ~m~ntul
victimei, se produc urm~ri adiacente - consecinţe deosebit de grave,
~n sensul art. 146 C. pen.: se produce o pagub~ material~ mai mare de
200.000 lei sau o perturbare deosebit de grav~ a activit~ţii, cauzat~ unei
autorit~ţi publice sau oric~reia dintre unit~ţile la care se refer~ art. 145 C.
pen. ori altei persoane juridice sau fizice.
in situaţia unei infracţiuni continuate de furt, caracterul de consecinţe
deosebit de grave se determin~ prin totalizarea pagubelor materiale cau-
zate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate acţiunile sau inacţiu-
nile prin care se realizeaz~ elementul material al laturii obiective a
[2]
infracţiunii .
Aceast~ variant~ agravat~ nu mai este reţinut~ ~n noul Cod penal.

Forme. Actele preparatorii sunt posibile, ~ns~ nu sunt incriminate
ca faz~ de desf~şurare a activit~ţii infracţionale, cu excepţia actelor
prepara-
[1]
I.C.C.J., Secţiile Unite, Decizia nr. II/2006 (M. Of. nr. 291 din 31 martie 2006).
[2]
I.C.C.J., Secţiile Unite, Decizia nr. XIV/2006 (M. Of. nr. 6 din 4 ianuarie 2007).
torii desf~şurate pentru realizarea furtului ~n varianta agravat~ din alin. (3)
lit. a), ~ns~ ~n aceast~ situaţie actele preparatorii sunt asimilate tentativei
şi sancţionate ca atare. Astfel, efectuarea de s~p~turi pe terenul aflat ~n
zona de protecţie a conductei de transport al ţiţeiului, motorinei, benzinei
etc., precum şi deţinerea de instalaţii ori alte dispozitive de prindere
ori perforare ~n acele zone constituie tentativ~. Tentativa este posibil~ şi
se pedepseşte, conform art. 222 C. pen. Infracţiunea se consum~ ~n
momentul ~n care se produce urmarea imediat~. Infracţiunea poate fi
s~v~rşit~ ~n form~ continu~ (furtul de motorin~ din cisterne, depozite) sau
continuat~.
Modalit~ţi. Infracţiunea cuprinde 4 variante agravate, care, dup~ cum
am menţionat şi am analizat anterior, se realizeaz~ prin referire la cele 20
de elemente circumstanţiale.
Sancţiuni. in ipoteza furtului calificat prev~zut ~n alin. (1) şi (2),
pedeapsa este ~nchisoarea de la 3 la 15 ani, ~n varianta din alin. (3)
~nchisoarea de la 4 la 18 ani, iar ~n varianta din alin. final, limitele de
pedeaps~ variaz~ ~ntre 10 şi 20 de ani, la aceasta ad~ug~ndu-se şi
pedeapsa interzicerii unor drepturi.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Au fost deseori discuţii cu privire la
raportul dintre furtul calificat şi violarea de domiciliu ori la raportul cu alte
infracţiuni, probleme pe care le-am abordat odat~ cu analizarea separat~ a
fiec~rui element circumstanţial.
penal~ se efectueaz~ de c~tre organele de cercetare penal~, neexist~nd o
obligaţie a procurorului ~n acest sens.

Infracţiunea de furt calificat este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, cu
unele deosebiri pe care le-am precizat ~n raport cu fiecare element
cir- cumstanţial şi, bine~nţeles, cu o reducere substanţial~ a
limitelor pedepsei.
C. pen., art. 209: Furtul calificat Noul C. pen., art. 229: Furtul
(1) Furtul s~v~rşit ~n urm~toarele calificat
~mprejur~ri: (1) Furtul s~v~rşit ~n urm~toarele
a) de dou~ sau mai multe persoane ~mprejur~ri:
~mpreun~; a) ~ntr-un mijloc de transport
~n comun;
b) de o persoan~ av~nd asupra sa o b) ~n timpul nopţii;
arm~ sau o substanţ~ narcotic~; c) de o persoan~ mascat~, deghi-
c) de c~tre o persoan~ mascat~, zat~ sau travestit~;
deghizat~ sau travestit~; d) prin efracţie, escaladare sau prin
d) asupra unei persoane aflate folosirea f~r~ drept a unei chei ade-
~n imposibilitate de a-şi exprima v~rate ori a unei chei mincinoase;
voinţa sau de a se ap~ra; e) prin scoaterea din funcţiune a
e) ~ntr-un loc public; sistemului de alarm~ ori de suprave-
f) ~ntr-un mijloc de transport ghere,
~n comun; se pedepseşte cu ~nchisoarea de la
g) ~n timpul nopţii; unu la 5 ani.
h) ~n timpul unei calamit~ţi; (2) Dac~ furtul a fost s~v~rşit ~n
i) prin efracţie, escaladare sau urm~toarele ~mprejur~ri:
prin folosirea f~r~ drept a unei chei a) asupra unui bun care face parte
adev~- rate ori a unei chei mincinoase, din patrimoniul cultural;
se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 b) prin violare de domiciliu sau
la 15 ani. se-
(2) Cu aceeaşi pedeaps~ se sanc- diu profesional;
ţioneaz~ şi furtul privind: c) de o persoan~ av~nd asupra sa o
a) un bun care face parte din patri- arm~,
moniul cultural; pedeapsa este ~nchisoarea de la
b) un act care serveşte pentru dove- 2 la 7 ani.
direa st~rii civile, pentru legitimare sau (3) Furtul privind urm~toarele
identificare. categorii de bunuri:
(3) Furtul privind urm~toarele a) ţiţei, gazolin~, condensat, etan li-
categorii de bunuri: chid, benzin~, motorin~, alte produse
a) ţiţei, gazolin~, condensat, etan li- petroliere sau gaze naturale din con-
chid, benzin~, motorin~, alte produse ducte, depozite, cisterne ori vagoane-
petroliere sau gaze naturale din con- cistern~;
ducte, depozite, cisterne ori vagoane- b) componente ale sistemelor de
cistern~; irigaţii;
b) componente ale sistemelor c) componente ale reţelelor electrice;
de irigaţii; d) un dispozitiv ori un sistem de
c) componente ale reţelelor semnalizare, alarmare ori alertare ~n
electrice; caz de incendiu sau alte situaţii de ur-
d) un dispozitiv ori un sistem de genţ~ public~;
semnalizare, alarmare ori alertare ~n e) un mijloc de transport sau orice
caz de incendiu sau alte situaţii de ur- alt mijloc de intervenţie la incendiu,
genţ~ public~; la accidente de cale ferat~, rutiere,
e) un mijloc de transport sau navale sau aeriene ori ~n caz de
orice alt mijloc de intervenţie la dezastru;
incendiu, la accidente de cale ferat~, f) instalaţii de siguranţ~ şi dirijare a
rutiere, navale sau aeriene, ori ~n caz traficului feroviar, rutier, naval, aerian şi
de dezastru; componente ale acestora, precum şi
f) instalaţii de siguranţ~ şi dirijare a componente ale mijloacelor de trans-
traficului feroviar, rutier, naval, aerian şi port aferente;
componente ale acestora, precum şi
componente ale mijloacelor de trans- g) bunuri prin ~nsuşirea c~rora se
port aferente; pune ~n pericol siguranţa traficului şi
g) bunuri prin ~nsuşirea c~rora se a persoanelor pe drumurile publice;
pune ~n pericol siguranţa traficului şi h) cabluri, linii, echipamente şi
a persoanelor pe drumurile publice; instalaţii de telecomunicaţii, radiocomu-
h) cabluri, linii, echipamente şi nicaţii, precum şi componente de co-
instalaţii de telecomunicaţii, radiocomu- municaţii,
nicaţii, precum şi componente de co- se pedepseşte cu ~nchisoarea de la
municaţii 3 la 10 ani.
se pedepseşte cu ~nchisoare de la 4
la 18 ani.
(4) Furtul care a produs consecinţe
deosebit de grave se pedepseşte cu ~n-
chisoare de la 10 la 20 de ani şi inter-
(5) in cazul prev~zut la alin. (3) lit.
a), sunt considerate tentativ~ şi
efectuarea de s~p~turi pe terenul aflat
~n zona de protecţie a conductei de
transport al ţi- ţeiului, gazolinei,
condensatului, etanului lichid,
benzinei, motorinei, altor produse
petroliere sau gazelor naturale,
precum şi deţinerea, ~n acele locuri sau
~n apropierea depozitelor,
cisternelor sau vagoanelor-cistern~, a
ştuţurilor, instalaţiilor sau oric~ror altor
dispozitive de prindere ori perforare.
$3. Pedepsirea unor furturi la pl~ngerea prealabilă - art. 210
Art. 210 C. pen.: ~(1) Furtul s~v~rşit ~ntre soţi ori ~ntre rude apropiate,
sau de c~tre un minor ~n paguba tutorelui s~u, ori de c~tre cel
care locuieşte ~mpreun~ cu persoana v~t~mat~ sau este g~zduit de
aceasta, se urm~reşte numai la pl~ngerea prealabil~ a persoanei v~t~mate.
(2) imp~carea parţilor ~nl~tur~ r~spunderea penal~".
II. Circumstan e personale

Aceasta este o variant~ atenuat~ a infracţiunii de furt, av~nd ~n vedere
posibilitatea pedepsirii doar la pl~ngere prealabil~, care se raporteaz~ at~t
la furtul simplu, c~t şi la cel calificat şi care devine aplicabil~ atunci c~nd
~ntre subiecţi exist~ o relaţie special~. Astfel, toate preciz~rile f~cute
anterior cu privire la obiectul protecţiei penale, conţinutul constitutiv
al infracţiunii, forme, sancţiuni r~m~n valabile, urm~nd s~ analiz~m
doar relaţia special~ dintre f~ptuitor şi partea v~t~mat~.
Exist~ cinci ipoteze diferite, care se prezint~ sub forma unor cir-
cumstanţe personale ce se r~sfr~ng doar asupra participanţilor care
se afl~ ~ntr-o anumit~ relaţie cu victima.
a) Prima ipotez~ se refer~ la s~v~rşirea furtului ~ntre soţi. In momentul
s~v~rşirii furtului, trebuie s~ existe o c~s~torie valabil~, indiferent dac~
aceştia sunt desp~rţiţi ~n fapt sau nu, şi se va reţine aceast~ agravant~
p~n~ ~n momentul r~m~nerii definitive a unei hot~r~ri judec~toreşti
de divorţ. Obiectul material const~ ~n bunuri proprii ale celuilalt soţ -
persoana v~t~mat~ - sau ~n bunuri comune care se afl~ ~n
posesia sau detenţia legitim~ a acestuia.
b) A doua ipotez~ se refer~ la s~v~rşirea furtului ~ntre rude apropiate.
Noţiunea este explicat~ ~n art. 149 C. pen.: ascendenţi, descendenţi, fraţii
şi surorile, copiii acestora şi persoanele devenite rude prin adopţie, iar ~n
caz de adopţie intr~ ~n aceast~ categorie şi persoanele adoptate şi
descendenţii acestora, at~t ~n raport cu rudele fireşti, c~t şi ~n raport cu
rudele adoptatorului. Nu se reţine art. 210 C. pen. atunci c~nd fapta a fost
s~v~rşit~ ~ntre afini sau ~ntre cumnaţi.
c) A treia ipotez~ se refer~ la comiterea furtului de c~tre minor ~n pa
guba tutorelui. Se reţine art. 210 C. pen. atunci c~nd persoana ~n v~rst~
de p~n~ la 18 ani, av~nd capacitate penal~, s~v~rşeşte infracţiunea
de furt asupra unui bun care face parte din patrimoniul tutorelui. Nu se
reţine
~ns~ dac~ tutorele fur~ din patrimoniul minorului. Nu este necesar ca
minorul şi tutorele s~ locuiasc~ ~mpreun~.
d) A patra ipotez~ presupune comiterea furtului de c~tre cel care
locuieşte ~mpreun~ cu persoana v~t~mat~. Pentru a se reţine aceast~
variant~ a furtului, trebuie ca unul dintre colocatari s~ s~v~rşeasc~ infrac-
ţiunea de furt asupra unor bunuri care fac parte din patrimoniul unui
alt colocatar. Noţiunea de locuire şi, implicit, reţinerea art. 210 C.
pen. implic~ ~ndeplinirea a dou~ condiţii: accesul efectiv la spaţiul din
care s-a realizat sustragerea şi ~ncrederea reciproc~, aceasta
baz~ndu-se pe o locuire ~mpreun~ a subiecţilor infracţiunii, de o
anumit~ durat~ şi cu caracter de stabilitate. Se reţine art. 210 C. pen.
atunci c~nd infracţiunea de furt s-a s~v~rşit ~ntre muncitorii sau studenţii
care locuiesc ~n aceeaşi camer~ sau ~ntre concubini şi nu se va reţine
dac~ f~ptuitorul şi victima locuiesc ~n camere diferite, unul dintre ei pl~tind
chirie celuilalt.
e) A cincea ipotez~ se refer~ la s~v~rşirea furtului de c~tre cel g~z
duit ~n paguba celui care ~l g~zduieşte. G~zduirea, spre deosebire de
locuire, presupune un ad~post temporar, cu caracter provizoriu, iar ~ntre
gazd~ şi cel g~zduit nu exist~ o relaţie de ~ncredere şi nici nu se afl~ ~n
raporturi de egalitate de drepturi şi obligaţii. Se va reţine art. 210 C. pen. şi
deci acţiunea penal~ se pune ~n mişcare la pl~ngere prealabil~ doar
atunci c~nd cel care s~v~rşeşte furtul este cel g~zduit, nu şi atunci c~nd
g~zduitorul este f~ptuitorul. El nu beneficiaz~ de dispoziţiile art. 210
C. pen. şi, astfel, acţiunea penal~ se pune ~n mişcare din oficiu.
III. Explica ii de interes practic

pl~n gerea prealabil~ a persoanei v~t~mate. Competenţa de judecat~ ~n
prim~ instanţ~ aparţine judec~toriei. Urm~rirea penal~ se efectueaz~ de
c~tre organele de cercetare penal~, neexist~nd o obligaţie a
procurorului ~n acest sens.
IV. Aspecte tranzitorii

Noul Cod penal p~streaz~ aceast~ variant~ a furtului ~n aceeaşi
formulare, cu excepţia faptului c~ ~n locul relaţiei de rude apropiate şi de
soţi este folosit~ noţiunea de ~membri de familie".
C. pen., art. 210: Pedepsirea unor Noul C. pen., art. 231:
furturi la pl~ngerea prealabil~ Pedepsirea unor furturi la pl~ngerea
(1) Furtul s~v~rşit ~ntre soţi ori ~ntre prealabil~
rude apropiate, sau de c~tre un Faptele prev~zute ~n prezentul capi
minor tol, s~v~rşite ~ntre membrii de
~n paguba tutorelui sau, ori de c~tre cel familie, de c~tre un minor ~n paguba
care locuieşte ~mpreun~ cu persoana tutorelui ori de c~tre cel care locuieşte
v~t~mat~ sau este g~zduit de aceasta, ~mpreun~ cu persoana v~t~mat~ sau
se urm~reşte numai la pl~ngerea prea este g~zduit de aceasta, se
labil~ a persoanei v~t~mate. pedepsesc numai la pl~ngerea
(2) Imp~carea p~rţilor ~nl~tur~ r~s prealabil~ a persoanei v~t~ mate.
punderea penal~.
54. T~lhăria - art. 211
Art. 211 C. pen.: ~(1) Furtul s~v~rşit prin ~ntrebuinţare de violenţe sau
ameninţ~ri ori prin punerea victimei ~n stare de inconştienţ~ sau neputinţ~
de a se ap~ra, precum şi furtul urmat de ~ntrebuinţarea unor astfel
de mijloace pentru p~strarea bunului furat sau pentru ~nl~turarea
urmelor infracţiunii ori pentru ca f~ptuitorul s~-şi asigure sc~parea, se
pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 la 18 ani.
(2) T~lh~ria s~v~rşit~ ~n urm~toarele ~mprejur~ri:
a) de o persoan~ mascat~, deghizat~ sau travestit~;
b) ~n timpul nopţii;
c) ~ntr-un loc public sau ~ntr-un mijloc de
transport, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 5 la
20 de ani.
1
(2 ) Pedeapsa este ~nchisoarea de la 7 la 20 de ani, dac~ t~lh~ria a
fost s~v~rşit~:
a) de dou~ sau mai multe persoane ~mpreun~;
b) de o persoan~ av~nd asupra sa o arm~, o substanţ~ narcotic~ ori
paralizant~;
c) ~ntr-o locuinţ~ sau ~n dependinţe ale acesteia;
d) ~n timpul unei calamit~ţi;
e) a avut vreuna din urm~rile ar~tate ~n art. 182.
(3) T~lh~ria care a produs consecinţe deosebit de grave sau a avut ca
urmare moartea victimei se pedepseşte cu ~nchisoare de la 15 la 25 de
ani şi interzicerea unor drepturi".

Obiectul juridic generic const~ ~n relaţiile patrimoniale. Obiectul juridic
specific principal coincide cu acela al infracţiunii de furt - relaţiile sociale
privind posesia sau detenţia unui bun -, iar obiectul juridic secundar con-
st~ ~n relaţiile sociale privind viaţa, integritatea corporal~ ori
s~n~tatea persoanei, libertatea psihic~ a acesteia. Obiectul material
principal este un bun mobil, preciz~rile f~cute cu ocazia analizei
obiectului material al furtului fiind valabile şi aici. Obiectul material
secundar const~ ~n corpul persoanei.
III. Subiec ii
Subiectul activ este, de regul~, necircumstanţiat. In cazul
variantelor agravate, subiectul activ apare uneori calificat: o persoan~
mascat~, de ghizat~, travestit~, o persoan~ purt~nd asupra ei o arm~ sau o
substanţ~ narcotic~ sau o pluralitate de subiecte. Participaţia penal~
este posibil~ doar sub forma instig~rii sau a complicit~ţii
concomitente, c~ci fapta comis~ de dou~ sau mai multe persoane
~mpreun~ (autori sau complici concomitenţi) constituie o form~
agravat~ a t~lh~riei. Ca s~ fim ~n pre zenţa unor acte de coautorat,
trebuie ca autorii s~ contribuie fie la realizarea furtului, fie la ameninţ~ri
sau violenţe, fie la ambele modalit~ţi de realizare a elementului material.
Subiectul pasiv este necircumstanţiat - orice persoan~ ~n viaţ~.

Latura obiectiv~. Elementul material este alc~tuit din dou~ elemente
aflate ~ntro str~ns~ leg~tur~. Elementul material principal este acelaşi cu
cel al infracţiunii de furt - luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia
unei persoane, f~r~ consimţ~m~ntul acesteia. Luarea presupune fie o
remitere voluntar~, ca urmare a exercit~rii violenţelor, fie o abandonare a
bunului, fie pierderea contactului cu bunul, ~n urma violenţelor ori amenin
ţ~rilor exercitate de f~ptuitor. Elementul material secundar se realizeaz~
prin patru modalit~ţi alternative: ~ntrebuinţarea de violenţe, ~ntrebuinţarea
de ameninţ~ri, punerea victimei ~n stare de inconştienţ~ sau punerea
victimei ~n neputinţa de a se ap~ra. Se poate observa c~ elementul ma
terial secundar presupune violenţe fizice ori psihice. In ceea ce priveşte
violenţa, aceasta se raporteaz~ la art. 180 şi art. 181 C. pen., iar amenin
ţarea la art. 193 C. pen.
Intre elementul material principal şi cel secundar trebuie s~ existe
o relaţie mijlocscop. Violenţele trebuie exercitate anterior sau concomitent
furtului, ~n vederea s~v~rşirii acestuia, sau ulterior furtului, pentru p~stra
rea bunului, pentru ~nl~turarea urmelor infracţiunii sau pentru ca f~ptuitorul
s~ ~şi asigure sc~parea.
Violenţele trebuie s~ fie exercitate direct asupra victimei ori
indirect, asupra unor lucruri. In aceast~ ipotez~, distrugerea unor lucruri, ca
form~ de manifestare a violenţei, este absorbit~ ~n conţinutul infracţiunii de
t~l h~rie. Violenţa trebuie s~ fie perceput~ de victim~. Dac~ bunul a
fost smuls prin surprindere, brusc, f~r~ ca victima s~ fi putut opune
rezistenţ~
şi s~ fi simţit agresiunea, nu se poate reţine art. 211 C. pen., ci art. 208
C. pen. privind furtul.
in ipoteza unei pluralit~ţi de acte materiale specifice furtului, exercitate
asupra unui patrimoniu sau asupra unor patrimonii diferite, dar care
constituie o singur~ infracţiune de furt, violenţele fiind exercitate
asupra unei singure persoane, se va reţine o singur~ infracţiune de
t~lh~rie. Dac~ exist~ una sau mai multe acte materiale specifice furtului,
care constituie o singur~ infracţiune de furt, dar exist~ mai multe victime ale
violenţei, se va reţine tot o singur~ infracţiune de t~lh~rie. Pluralitatea de
victime ale violenţei nu determin~ o pluralitate de infracţiuni de
t~lh~rie, ci num~rul acestora se determin~ ~n funcţie de elementul
material principal. Astfel, dac~ exist~ o pluralitate de acte de deposedare
care realizeaz~ conţinutul constitutiv al mai multor infracţiuni de furt şi
mai multe victime asupra c~rora se exercit~ violenţele, se va reţine
existenţa mai multor infracţiuni de t~lh~rie ~n concurs (art. 211 C. pen.).
Urmarea imediat~ principal~ coincide cu aceea de la furt - schimbarea
st~rii lucrului -, iar urmarea imediat~ secundar~ este ~nc~lcarea libert~ţii
psihice, a integrit~ţii fizice, a s~n~t~ţii sau a dreptului la viaţ~. Leg~tura de
cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei, ~ns~ ~n ipoteza variantei agra-
vate din alin. (3) teza a II-a trebuie dovedit~.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia ~mbrac~ forma intenţiei directe,
calificat~
prin dublu scop: un scop specific infracţiunii de furt - luarea bunului cu
scopul
~nsuşirii pe nedrept - şi un scop specific acţiunii secundare -
~ntrebuinţarea violenţelor ~n scopul s~v~rşirii faptei, asigur~rii p~str~rii
bunului, ~nl~tur~rii urmelor infracţiunii sau pentru ca f~ptuitorul s~ ~şi
asigure sc~parea.
in ipoteza t~lh~riei ~n varianta agravat~, care a produs vreuna
dintre
consecinţele din art. 182 C. pen. sau decesul victimei, forma de vinov~ţie
este praeterintenţia sau intenţia indirect~. Dac~ aceste urm~ri au survenit
ca urmare a intenţiei f~ptuitorului, se va reţine concurs ~ntre infracţiunea
de t~lh~rie ~n forma tip şi infracţiunea de v~t~mare corporal~ grav~
[art. 182 alin. (3) C. pen.] sau ~ntre t~lh~rie ~n forma tip şi infracţiunea de
omor deosebit de grav [art. 176 lit. d) C. pen.].
Mobilul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, ci, eventual,
pentru individualizarea sancţiunii.

tativa se pedepseşte, conform art. 222 C. pen., şi se realizeaz~ prin con-
sumarea violenţelor şi r~m~nerea acţiunii de deposedare-~mposedare
~n tentativ~. Av~nd ~n vedere faptul c~ acţiunea principal~ poate avea
ten-
tativ~, este posibil~ tentativa şi ~n cazul t~lh~riei ~n variantele
praeterin- tenţionate. lnfracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii
elementului material, principal şi secundar, astfel spus, s~ fie consumat~
infracţiunea de furt şi violenţele s~ fie exercitate.
Modalit~ţi. lnfracţiunea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip şi trei
variante agravate.
Prima variant~ agravat~ [alin. (2)] se realizeaz~ prin s~v~rşirea t~l-
h~riei de c~tre o persoan~ mascat~, deghizat~, travestit~ [lit. a)], ~n timpul
nopţii [lit. b)] sau ~ntr-un loc public ori mijloc de transport (nu neap~rat ~n
comun) [lit. c)]. Aceste elemente agravante se reg~sesc şi ~n
conţinutul infracţiunii de furt calificat, explicaţiile oferite acolo fiind
valabile şi ~n aceast~ ipotez~.
A doua variant~ agravat~ [alin. (2')] include urm~toarele
~mprejur~ri agravante, pe care le reg~sim şi ~n conţinutul infracţiunii de
furt calificat, preciz~rile f~cute atunci aplic~ndu-se şi ~n aceast~
situaţie: lit. a) - s~- v~rşirea infracţiunii de c~tre dou~ sau mai multe
persoane; lit. b) - t~lh~ria s~v~rşit~ de c~tre o persoan~ av~nd asupra
sa o arm~, o substanţ~ narcotic~ sau paralizant~ (spre deosebire de
ipoteza infracţiunii de furt, pentru a se reţine t~lh~rie trebuie s~ fie
folosite sau cel puţin s~ fie la vedere); lit. d) - ~n timpul unei calamit~ţi.
Pe l~ng~ aceste ~mprejur~ri agravante, varianta din alin. (2') mai inclu-
de altele dou~, pe care nu le reg~sim ~n conţinutul furtului calificat. Astfel,
lit. c) se refer~ la t~lh~ria s~v~rşit~ ~ntr-o locuinţ~ sau ~n dependinţe ale
acesteia, alta dec~t aceea a f~ptuitorului, ~n care se afl~ şi victima.
Cu privire la s~v~rşirea t~lh~riei ~n aceast~ modalitate, s-a pus problema
unui concurs cu infracţiunea de violare de domiciliu. lnstanţa suprem~ a
intervenit printr-un recurs ~n interesul legii şi a decis c~ p~trunderea ~n
orice mod, ~ntr-o locuinţ~ sau dependinţe ale acesteia, urmat~ de
s~v~rşirea unei t~lh~rii, constituie un concurs real de infracţiuni ~ntre
art. 192 şi art. 211 alin. (2') lit. c). Dac~ ~ns~ p~trunderea nu are loc ~ntr-
o locuinţ~ sau dependinţe ale acesteia, ci ~ntr-o curte sau alt loc
~mprejmuit ce ţine de domiciliul persoanei, p~trundere urmat~ de
s~v~rşirea unei t~lh~rii, se va reţine tot un concurs real de infracţiuni, ~ns~
~ntre art. 192 şi art. 211 ~n
[1]
orice alt~ variant~, cu excepţia celei prev~zute la alin. (2') lit. c) .
A doua ~mprejurare agravant~, pe care o reg~sim ~n conţinutul alin.
(2') lit. e), f~r~ s~ existe şi ~n conţinutul infracţiunii de furt calificat, se
reţine atunci c~nd t~lh~ria a avut vreuna dintre urm~rile ar~tate ~n
art. 182
C. pen. - v~t~marea corporal~ grav~: prin exercitarea violenţelor conco-
[1]
l.C.C.J., Secţiile Unite, Decizia nr. XXXl/2007 (M. Of. nr. 772 din 14
noiembrie 2007).
mitent cu acţiunea de deposedare~mposedare, sa pricinuit integrit~ţii
corporale sau s~n~t~ţii o v~t~mare care necesit~ pentru vindecare ~ngrijiri
medicale mai mult de 60 de zile sau fapta a produs vreuna dintre urm~
toarele consecinţe: pierderea unui simţ sau organ, ~ncetarea
funcţion~rii acestora, o infirmitate permanent~ fizic~ ori psihic~, sluţirea,
avortul ori viaţa victimei a fost pus~ ~n primejdie.
A treia variant~ agravat~, prev~zut~ la alin. (3), cuprinde dou~ ipoteze:
t~lh~ria a produs consecinţe deosebit de grave, ~n sensul art. 146
[1]
C. pen. , ipotez~ pe care o g~sim şi ~n conţinutul constitutiv al infracţiunii
de furt calificat, şi situaţia ~n care t~lh~ria produce urm~ri mai grave dec~t
cele urm~rite sau acceptate - decesul victimei.
Sancţiunea const~, ~n varianta tip din alin. (1), ~n ~nchisoarea de la 3
la 18 ani, ~n varianta agravat~ din alin. (2) ~n ~nchisoarea de la 5 la 20 de
ani, pentru varianta din alin. (21) se prevede ~nchisoarea de la 7 la 20 de
ani, iar pentru varianta din alin. final al art. 211 C. pen. se prevede o pe
deaps~ cu ~nchisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Leg~tura cu alte infracţiuni. In ipoteza ~n care victima pred~ ea ~n
s~şi bunul ca urmare a violenţelor sau ameninţ~rilor, trebuie s~ distingem
~ntre şantaj şi t~lh~rie. In principiu, şantajul (art. 194 C. pen.) se diferen
ţiaz~ de infracţiunea de t~lh~rie (art. 211 C. pen.) prin momentul depose
d~rii victimei. Astfel, ~n ipoteza şantajului, f~ptuitorul obţine folosul mate
rial dup~ un anumit interval de timp de la s~v~rşirea acţiunii de constr~n
gere. In schimb, ~n cazul t~lh~riei, odat~ cu exercitarea violenţelor şi ame
ninţ~rii, se realizeaz~ deposedarea persoanei v~t~mate.
De regul~, infracţiunea de t~lh~rie absoarbe infracţiunea de lipsire de
libertate fn mod ilegal (art. 189 C. pen.), chiar şi ~n ipoteza ~n care
aceasta se realizeaz~ dup~ consumarea infracţiunii de t~lh~rie, pentru
p~strarea bunului ori pentru asigurarea sc~p~rii. Dac~, ~n schimb,
restr~ngerea libert~ţii nu are leg~tur~ cu infracţiunea de t~lh~rie, se va
reţine concurs
~ntre infracţiunea de lipsire de libertate şi infracţiunea de t~lh~rie.
Diferenţa ~ntre furt şi t~lh~rie const~ ~n violenţele fizice sau psihice de
care se foloseşte f~ptuitorul pentru deposedarea victimei. Trebuie apreciat
de la caz la caz dac~ victima a simţit agresiunea sau nu, dac~ ~ntradev~r
[1]
Art. 146 C. pen.: ~Prin consecinţe deosebit de grave se ~nţelege o pagub~
material~ mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grav~ a activit~ţii,
cauzat~ unei autorit~ţi publice sau oric~reia dintre unit~ţile la care se refer~
art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice".
s-au exercitat violenţe sau nu, pentru a putea distinge corect ~ntre
cele dou~. Deposedarea unei persoane f~r~ ca aceasta s~ poat~ percepe
vreo agresiune duce la inexistenţa infracţiunii de t~lh~rie şi la reţinerea
celei de furt. Smulgerea l~nţişorului de la g~tul victimei presupune violenţe
şi deci suntem ~n prezenţa infracţiunii de t~lh~rie, spre deosebire de
smulgerea c~ciulii de pe capul victimei, care nu implic~ vreo
agresiune şi duce la reţinerea infracţiunii de furt.
Dac~ actele de violenţ~ sunt exercitate ~mpotriva unui funcţionar care
exercit~ o funcţie ce implic~ exerciţiul autorit~ţii de stat, va exista concurs
~ntre t~lh~rie şi ultraj (art. 239 C.
pen.).
Competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~ aparţine judec~toriei,
cu excepţia art. 211 alin. (3), pentru care competent este tribunalul.
Urm~rirea penal~ se efectueaz~ de c~tre organele de cercetare ale poliţiei
judiciare, cu excepţia art. 211 alin. (3), pentru care urm~rirea penal~ se
efectueaz~ ~n mod obligatoriu de c~tre procuror.

in noul Cod penal, dup~ modelul furtului, au fost incriminate
separat t~lh~ria - art. 233 - şi t~lh~ria calificat~ - art. 234. T~lh~ria
p~streaz~ acelaşi conţinut constitutiv, cu singura deosebire a reducerii
pedepselor. T~lh~ria calificat~ p~streaz~ unele dintre elementele
circumstanţiale actuale, dar include şi alte ~mprejur~ri agravante.
C. pen., art. 211: T~lh~ria Noul C. pen., art. 233: T~lh~ria
(1) Furtul s~v~rşit prin ~ntrebuinţare Furtul s~v~rşit prin ~ntrebuinţarea de
de violenţe sau ameninţ~ri ori prin violenţe sau ameninţ~ri ori prin punerea
punerea victimei ~n stare de victimei ~n stare de inconştienţ~ sau ne-
incon- ştienţ~ sau neputinţ~ de a se putinţ~ de a se ap~ra, precum şi furtul
ap~ra, precum şi furtul urmat de urmat de ~ntrebuinţarea unor astfel
~ntrebuinţarea unor astfel de mijloace de mijloace pentru p~strarea bunului
pentru p~strarea bunului furat sau furat sau pentru ~nl~turarea urmelor
pentru ~nl~turarea urmelor infracţiunii infracţiu- nii ori pentru ca f~ptuitorul s~-şi
ori pentru ca f~ptuitorul s~-şi asigure asigure sc~parea se pedepsesc cu
sc~parea, se pedep- seşte cu ~nchisoarea de la 2 la 7 ani şi
~nchisoare de la 3 la 18 ani. interzicerea exercit~rii unor drepturi.
(2) T~lh~ria s~v~rşit~ ~n urm~toa-
rele ~mprejur~ri: Noul C. pen., art. 234: T~lh~ria
a) de o persoan~ mascat~, deghi- calificat~
zat~ sau travestit~; (1) T~lh~ria s~v~rşit~ ~n urm~toa-
b) ~n timpul nopţii; rele ~mprejur~ri:
c) ~ntr-un loc public sau ~ntr-un mij- a) prin folosirea unei arme ori
loc de transport, sub- stanţe explozive, narcotice sau
se pedepseşte cu ~nchisoare de la 5 paralizante;
la 20 de ani. b) prin simularea de calit~ţi oficiale;
1
(2 ) Pedeapsa este ~nchisoarea c) de o persoan~ mascat~, deghi-
de
zat~ sau travestit~;
la 7 la 20 de ani, dac~ t~lh~ria a d) ~n timpul nopţii;
fost s~v~rşit~: e) ~ntr-un mijloc de transport sau
a) de dou~ sau mai multe persoane asupra unui mijloc de transport;
~mpreun~; f) prin violare de domiciliu sau sediu
b) de o persoan~ av~nd asupra sa o profesional,
arm~, o substanţ~ narcotic~ ori parali- se pedepseşte cu ~nchisoarea de la
zant~; 3 la 10 ani şi interzicerea exercit~rii
c) ~ntr-o locuinţ~ sau ~n unor drepturi.
dependinţe ale acesteia; (2) T~lh~ria s~v~rşit~ ~n condiţiile
d) ~n timpul unei calamit~ţi; art. 229 alin. (3) se pedepseşte cu
e) a avut vreuna din urm~rile ~n- chisoarea de la 5 la 12 ani.
ar~- tate ~n art. 182. (3) Cu aceeaşi pedeaps~ se
(3) T~lh~ria care a produs conse- sanc- ţioneaz~ t~lh~ria care a avut ca
cinţe deosebit de grave sau a avut urmare v~t~marea corporal~.
ca urmare moartea victimei se
pedepseşte cu ~nchisoare de la 15
la 25 de ani şi interzicerea unor
drepturi.
§5. Abuzul de încredere - art. 213
Art. 213 C. pen.: ~(1) Insuşirea unui bun mobil al altuia, deţinut cu orice
titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul de a-l restitui, se
pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 luni la 4 ani sau cu amend~.
(2) Dac~ bunul este proprietate privat~, cu excepţia cazului c~nd
[1]
acesta este ~n ~ntregime sau ~n parte al statului , acţiunea penal~
se pune ~n mişcare la pl~ngerea prealabil~ a persoanei v~t~mate.
Imp~carea p~rţilor ~nl~tur~ r~spunderea penal~".
[1]
Pin Decizia nr. 177/1998, Curtea Constituţional~ a decis c~ dispoziţia
~cu excepţia cazului c~nd acesta este ~n ~ntregime sau ~n parte proprietatea
statului" este neconstituţional~ (M. Of. nr. 77 din 24 februarie 1999).
Obiectul juridic generic este reprezentat de relaţiile
patrimoniale.
Obiectul juridic specific const~ ~n relaţiile patrimoniale care presupun
~ncredere ~n relaţiile dintre subiecţii raporturilor
juridice.
Obiectul material este un bun mobil deţinut cu orice titlu de c~tre f~p-
tuitor. Toate preciz~rile f~cute cu privire la obiectul material al furtului sunt
valabile şi ~n aceast~ situaţie. Poate constitui obiect material al abuzului
de ~ncredere şi o sum~ de bani, cu excepţia situaţiei ~n care este oferit~
cu titlu de ~mprumut, ~n care caz va fi antrenat~ doar r~spunderea civil~.
III. Subiec ii
Subiectul activ este circumstanţiat: persoana (fizic~ sau juridic~) c~reia i
s-a ~ncredinţat cu orice titlu un bun mobil al alteia - detentor precar. Nu
poate fi subiect activ proprietarul bunului (cu excepţia situaţiei ~n
care legea consider~ c~ el deţine un bun pentru altul - gajul f~r~
deposedare), nici ~mprumutatul, ~n ipoteza unui ~mprumut de
consumaţie; ~n schimb, poate fi subiect activ comodatarul. Participaţia
Subiectul pasiv este proprietarul sau persoana (fizic~ sau juridic~) care
a avut st~p~nirea de fapt a bunului p~n~ ~n momentul ~ncredinţ~rii bunului
f~ptuitorului. Exist~ un subiect pasiv direct, cel care transmite bunul, şi un
subiect pasiv indirect, proprietarul bunului, atunci c~nd remiterea bunului a
fost f~cut~ de altcineva.

Aceasta const~ ~n existenţa unui raport juridic ~ntre f~ptuitor şi
trans- miţ~torul bunului, netranslativ de proprietate, ci doar de detenţie
precar~, ~n baza c~ruia se naşte obligaţia f~ptuitorului de a-l restitui -
contract de depozit, mandat, locaţiune etc. Situaţia premis~ poate consta şi
~ntr-un act al autorit~ţii sau un act translativ de proprietate, dar care a fost
anulat ori reziliat. in baza acestui raport juridic, remiterea bunului trebuie
s~ fi fost efectiv~ şi bunul s~ se afle ~n posesia f~ptuitorului ~n momentul
comiterii infracţiunii.
Condiţia premis~ se bazeaz~ pe deţinerea bunului ~n baza unui raport
juridic, simpla deţinere fizic~ sau contactul material nefiind suficiente
pentru a se realiza conţinutul infracţiunii de abuz de ~ncredere, ci se va
reţine infracţiunea de furt (exemplul cu ~nsuşirea materialelor de lucru ale
muncitorilor sau cu telefonul solicitat pentru a da un ~beep", pe care le-am
oferit c~nd am f~cut distincţia ~ntre furt şi abuz de ~ncredere).
Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ printr-o acţiune
sau printr-o inacţiune, ~n una dintre cele trei modalit~ţi prev~zute alternativ
şi limitativ de art. 213 C. pen.: ~nsuşirea unui bun, dispunerea pe nedrept
de acest bun sau refuzul de a-l restitui.
insuşirea presupune st~p~nirea bunului şi adoptarea unei atitudini spe-
cifice proprietarului bunului. Dispunerea pe nedrept const~ ~n
realizarea unor acte de dispoziţie juridic~ ori material~ asupra bunului
(v~nzare, do- naţie, distrugere), la care nu era ~ndrept~ţit, conform
convenţiei dintre f~p- tuitor şi victim~. Refuzul restituirii bunului presupune
o ~mpotrivire ferm~ la cererea expres~ de ~napoiere a bunului, şi nu o
simpl~ nerestituire la termen, dar el trebuie s~ se adreseze aceluia care i-
a ~ncredinţat bunul.
Urmarea imediat~ este aceeaşi cu cea de la furt: schimbarea st~rii
bunului şi, implicit, crearea unui prejudiciu. Leg~tura de cauzalitate rezult~
din materialitatea faptei.
indirecte. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţi-
unii, ci doar pentru individualizarea pedepsei.

Tenta tiva este posibil~, cu excepţia s~v~rşirii faptei printr-o inacţiune, dar
nu se pedepseşte. lnfracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii
elementului material ~n una dintre modalit~ţile alternative prev~zute de art.
213 C. pen. Dac~ elementul material se realizeaz~ prin mai multe
modalit~ţi, infracţiu- nea se consum~ ~n momentul s~v~rşirii primei
acţiuni sau ~n momentul primului refuz de restituire.
Sancţiunea const~ ~n pedeapsa cu ~nchisoarea de la 3 luni la 4 ani,

Leg~tura cu alte infracţiuni. Exist~ deseori probleme ~n a
distinge
~ntre infracţiunea de furt (art. 208 C. pen.) şi cea de abuz de ~ncredere.
Principala diferenţ~ rezid~ ~n existenţa sau inexistenţa unui raport juridic
~ntre subiecţii infracţiunii, precum şi ~n existenţa/inexistenţa consimţ~m~n-
tului victimei la predarea bunului. Astfel, furtul se reţine atunci c~nd vic-
tima a fost deposedat~ f~r~ consimţ~m~ntul ei, ~ntre subiecţi
nepreexis t~nd un raport juridic. In schimb, abuzul de ~ncredere
presupune deţinerea bunului de c~tre f~ptuitor ~n baza unui raport juridic,
de regul~, netrans lativ, pe care ~l are cu victima, care astfel şia exprimat
consimţ~m~ntul ~n sensul remiterii bunului.
Exist~ t~lh~rie, şi nu abuz de ~ncredere, ~n situaţia ~n care partea v~t~
mat~ d~ autorului sub ameninţare un telefon mobil pentru ca acesta
s~ efectueze nişte convorbiri telefonice. Refuzul ulterior de a restitui
telefonul nu mai are nicio relevanţ~ şi nu poate fi vorba despre art. 213 C.
pen., fapta de t~lh~rie consum~nduse ~n momentul remiterii bunului
sub ameninţare.
Aspecte procesuale. Dac~ obiectul material al infracţiunii este un bun
proprietate privat~, acţiunea penal~ se pune ~n mişcare la pl~ngerea prea
labil~ a persoanei v~t~mate, indiferent de titularul dreptului de proprietate,
iar ~mp~carea p~rţilor ~nl~tur~ r~spunderea penal~. Dac~ bunul se afl~ ~n
proprietate public~, acţiunea penal~ se pune ~n mişcare din oficiu. Aceas
ta este soluţia la care sa ajuns ~n urma Deciziei Curţii
Constituţionale nr. 177/1998, prin care a fost admis~ excepţia de
neconstituţionalitate şi a fost declarat~ ca neconstituţional~ precizarea
~cu excepţia cazului c~nd acesta este ~n ~ntregime sau ~n parte al
statului". Deşi suntem ~n prezenţa unei decizii definitive şi av~nd efecte
obligatorii, nimic nu ~mpiedic~ legiui torul s~ readopte aceeaşi atitudine ~n
ceea ce priveşte distincţia ~ntre stat şi particulari ca titulari ai dreptului de
proprietate privat~, c~ci Parlamentul
[1]
este unicul legiuitor pozitiv .
Competenţa de judecat~ aparţine judec~toriei, iar urm~rirea penal~ o
efectueaz~ organele de cercetare penal~.

Noul Cod penal reţine infracţiunea de abuz de ~ncredere ~n art. 238,
cu sigurele deosebiri referitoare la situaţia premis~, exprimat~ mult mai clar
-
~ia fost ~ncredinţat ~n baza unui titlu şi cu un anumit scop" - şi la
ele mentul material, care, pe l~ng~ modalit~ţile de realizare din actuala
regle mentare, se mai poate s~v~rşi şi prin ~folosire pe nedrept". Noul Cod
pe nal incrimineaz~ o nou~ fapt~ de abuz de ~ncredere: ~Abuzul de
~ncredere prin fraudarea creditorilor".
[1]
I. MURARU, N.M. VL~DOIU, A. MURARU, G.S. BARBU, Contencios constituţional,
Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2009, p. 258.
C. pen., art. 213: Abuzul de ~ncre Noul C. pen., art. 238: Abuzul
dere de
(1) Insuşirea unui bun mobil al ~ncredere
altuia, deţinut cu orice titlu, sau (1) Insuşirea, dispunerea sau folosi-
dispunerea de acest bun pe nedrept ori rea, pe nedrept, a unui bun mobil al al-
refuzul de a-l restitui, se pedepseşte cu tuia, de c~tre cel c~ruia i-a fost ~ncredin-
~nchisoare de la 3 luni la 4 ani sau cu ţat ~n baza unui titlu şi cu un
amend~. anumit scop, ori refuzul de a-l restitui se
(2) Dac~ bunul este proprietate pri- pedep- seşte cu ~nchisoare de la 3 luni
vat~, cu excepţia cazului c~nd la 2 ani sau cu amend~.
acesta este ~n ~ntregime sau ~n (2) Acţiunea penal~ se pune ~n miş-
parte al sta tului, acţiunea penal~ se care la pl~ngerea prealabil~ a
pune ~n miş- care la pl~ngerea persoanei v~t~mate.
prealabil~ a persoanei v~t~mate. Noul C. pen., art. 239: Abuzul
Imp~carea parţilor ~nl~tu- r~ de
r~spunderea penal~. ~ncredere prin fraudarea creditorilor
(1) Fapta debitorului de a ~nstr~ina,
ascunde, deteriora sau distruge, ~n
tot sau ~n parte, valori ori bunuri din
patrimoniul s~u ori de a invoca acte
sau datorii fictive ~n scopul fraud~rii
creditorilor se pedepseşte cu
~nchisoare de la
6 luni la 3 ani sau cu amend~.
(2) Cu aceeaşi pedeaps~ se sanc-
ţioneaz~ fapta persoanei care, ştiind c~
nu va putea pl~ti, achiziţioneaz~ bunuri
ori servicii produc~nd o pagub~ credito-
rului.
(3) Acţiunea penal~ se pune ~n miş-
§6. Gestiunea frauduloasă - art. 214
Art. 214 C. pen.: (1) ~Pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-cre-
dinţ~, cu ocazia administr~rii sau conserv~rii bunurilor acesteia, de c~tre
cel care are ori trebuie s~ aib~ grija administr~rii sau conserv~rii
acelor bunuri, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Gestiunea frauduloas~ s~v~rşit~ ~n scopul de a dob~ndi un
folos
material se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 la 10 ani, dac~ fapta
nu constituie o infracţiune mai grav~.
[1]
acesta este ~n ~ntregime sau ~n parte proprietatea statului ,
acţiunea penal~ pentru fapta prev~zut~ ~n alin. (1) se pune ~n mişcare la
pl~ngerea prealabil~ a persoanei v~t~mate".

patrimoniale. Obiectul juridic specific se refer~ la relaţiile patrimoniale care
presupun ~n crederea ~ntre subiecţii raporturilor juridice civile. Obiectul
material const~
~n totalitatea bunurilor persoanei al c~rei patrimoniu este conservat ori ad
ministrat de c~tre f~ptuitor, indiferent dac~ sunt bunuri mobile ori imobile.
III. Subiec ii
Subiectul activ este circumstanţiat - persoana fizic~ sau juridic~ ce are
ori trebuie s~ aib~ grija administr~rii sau conserv~rii lucrurilor altuia. Parti
cipaţia penal~ este posibil~ sub toate formele. Coautoratul se reţine doar
dac~ toţi f~ptuitorii au spre administrare sau conservare patrimoniul, pen
tru ceilalţi participanţi nefiind necesar~ aceast~ calitate.
Subiectul pasiv este persoana fizic~ sau juridic~, titular~ a patrimo
niului, care şia dat patrimoniul sau parte din el spre administrare
sau conservare.

Aceasta presupune preexistenţa unui raport de conservare sau de ad
ministrare ~ntre f~ptuitor şi victim~, care, de regul~, ~mbrac~ forma
unui contract de mandat, f~r~ s~ aib~ relevanţ~ dac~ acest contract este
gra tuit sau oneros, dac~ este scris ori tacit. Conservarea presupune
activit~ţi de menţinere a calit~ţii şi cantit~ţii bunurilor care formeaz~ obiectul
aces teia, iar administrarea include, pe l~ng~ conservare, şi gospod~rire.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ printro acţiune
sau inacţiune de pricinuire de pagube, care dob~ndeşte modalit~ţi prac tice
variate. Cerinţa esenţial~ este ca aceste activit~ţi produc~toare de
[1]
Pin Decizia nr. 5/1999, Curtea Constituţional~ a statuat c~ dispoziţia
~cu excepţia cazului c~nd acesta este ~n ~ntregime sau ~n parte proprietatea
statului" este neconstituţional~ (M. Of. nr. 95 din 5 martie 1999).
prejudicii s~ se efectueze cu ocazia administr~rii ori conserv~rii bunurilor
de c~tre cel care are ori trebuie s~ aib~ grija administr~rii ori conserv~rii.
Urmarea imediat~ presupune producerea unor pagube. Leg~tura de cau
zalitate trebuie dovedit~.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia, ~n ipoteza variantei tip, ~mbrac~
forma intenţiei directe ori indirecte, folosirea expresiei ~cu reacredinţ~"
nefiind de natur~ a reduce vinov~ţia la intenţia direct~, ci doar de a exclude
[1]
cul pa, av~nd ~n vedere dispoziţiile art. 19 alin. (3) C. pen. in cazul
variantei
agravate, fapta trebuie s~ fie s~v~rşit~ cu intenţie direct~ calificat~
prin scopul dob~ndirii unui folos material. Mobilul şi scopul, cu
excepţia s~ v~rşirii faptei ~n varianta agravat~, nu prezint~ relevanţ~

tativa este posibil~, dar, conform art. 222 C. pen., nu se
pedepseşte. Infracţiunea se consum~ ~n momentul ~n care survine
urmarea imediat~ - paguba. Dac~ exist~ mai multe acţiuni sau inacţiuni
produc~toare de pre judicii, infracţiunea se consum~ de la exercitarea
celei dint~i dintre ele, celelalte alc~tuind conţinutul constitutiv al
aceleiaşi infracţiuni continuate de gestiune frauduloas~. Momentul epuiz~rii
~n aceast~ situaţie este acela al ultimei acţiuni p~gubitoare.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntro variant~ tip şi una agra
vat~, diferenţa dintre ele fiind scopul cu care se realizeaz~ acţiunea p~gu
bitoare. Varianta agravat~ se reţine atunci c~nd gestiunea frauduloas~ a
fost realizat~ cu scopul de a obţine un folos material pentru sine,
chiar dac~ acest scop nu a fost atins. Se va reţine ~ns~ gestiunea
frauduloas~
~n varianta agravat~ numai dac~ fapta nu constituie o alt~ infracţiune.
Sancţiunea const~, ~n varianta tip din alin. (1), ~n ~nchisoarea de la 6
luni la 5 ani, iar ~n varianta agravat~ din alin. (2), ~n ~nchisoarea de la 3 la
10 ani.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Constituie infracţiunea de gestiune frau
duloas~, şi nu aceea de furt (art. 208 C. pen.), fapta tutorelui care a sus
[1]
Art. 19 alin. (3) C. pen: ~Fapta const~nd ~ntro inacţiune constituie infracţiune
fie c~ este s~v~rşit~ cu intenţie, fie din culp~, afar~ de cazul c~nd legea sancţio
neaz~ numai s~v~rşirea ei cu intenţie".
tras o parte din pensia de urmaş şi din alocaţia de stat cuvenit~ minorului
aflat sub tutela sa.
Nu reprezint~ infracţiunea de gestiune frauduloas~, ci doar un litigiu de
natur~ civil~, ipoteza ~n care se constituie un depozit oneros cu obligaţia
de conservare a bunurilor, se refuz~ restituirea unei p~rţi din bunuri şi se
~nsuşesc drept echivalent al remuneraţiei neachitate.
Aspecte procesuale. in varianta tip, dac~ obiectul material al infrac-
ţiunii este un bun proprietate privat~, acţiunea penal~ se pune ~n mişcare
la pl~ngere prealabil~ a persoanei v~t~mate şi ~mp~carea p~rţilor ~nl~tur~
r~spunderea penal~. Dac~ bunul se afl~ ~n proprietate public~ sau se
reţine s~v~rşirea faptei ~n varianta agravat~, acţiunea penal~ se pune ~n
mişcare din oficiu. Competenţa de judecat~ aparţine judec~toriei, iar
urm~rirea penal~ o efectueaz~ organele de cercetare penal~.

Noul Cod penal reţine aceast~ infracţiune, p~str~nd acelaşi
conţinut constitutiv, cu diferenţa c~ a fost introdus~ o nou~ variant~
agravat~, ~n care fapta este s~v~rşit~ de un subiect activ calificat:
administratorul judiciar, lichidatorul averii debitorului sau un reprezentant
ori un prepus al acestora. in plus, pedepsele au fost reduse şi acţiunea
penal~ se pune ~n mişcare la pl~ngerea prealabil~ a persoanei v~t~mate
~n toate variantele.
C. pen., art. 214: Gestiunea frau- Noul C. pen., art. 242:
duloas~ Gestiunea frauduloas~
(1) Pricinuirea de pagube unei per- (1) Pricinuirea de pagube unei per-
soane, cu rea-credinţ~, cu ocazia soane, cu ocazia administr~rii sau con-
administr~rii sau conserv~rii bunurilor serv~rii bunurilor acesteia, de c~tre
acesteia, de c~tre cel care are ori tre- cel care are ori trebuie s~ aib~ grija
buie s~ aib~ grija administr~rii sau con- admi- nistr~rii sau conserv~rii acelor
serv~rii acelor bunuri, se pedepseşte bunuri se pedepseşte cu ~nchisoare de
cu ~nchisoare de la 6 luni la 5 ani. la 6 luni la
(2) Gestiunea frauduloas~ s~v~rşit~ 3 ani sau cu amend~.
~n scopul de a dob~ndi un folos mate- (2) C~nd fapta prev~zut~ ~n alin. (1)
rial se pedepseşte cu ~nchisoare de la a fost s~v~rşit~ de administratorul
3 la 10 ani, dac~ fapta nu constituie o judiciar, de lichidatorul averii
infracţiune mai grav~. debitorului sau de un reprezentant sau
(3) Dac~ bunul este proprietate pri- prepus al acestora, pedeapsa este
vat~, cu excepţia cazului c~nd ~nchisoarea de la unu la 5 ani.
acesta este fn fntregime sau fn parte (3) Faptele prev~zute ~n alin. (1)
proprietatea statului, acţiunea şi alin. (2) s~v~rşite ~n scopul de a
penal~ pentru fapta prev~zuta ~n alin. do- b~ndi un folos patrimonial se
(1) se pune ~n pedepsesc cu ~nchisoarea de la 2 la 7
ani.
mişcare la pl~ngerea prealabil~ a per (4) Acţiunea penal~ se pune ~n miş
soanei v~t~mate. care la pl~ngerea prealabil~ a persoanei
v~t~mate.
§7. Înşelăciunea - art. 215
Art. 215 C. pen.: ~(1) Inducerea ~n eroare a unei persoane, prin
prezen tarea ca adev~rat~ a unei fapte mincinoase sau ca
mincinoas~ a unei fapte adev~rate, ~n scopul de a obţine pentru sine sau
pentru altul un folos material injust şi dac~ sa pricinuit o pagub~, se
pedepseşte cu ~nchisoare de la 6 luni la 12 ani.
(2) inşel~ciunea s~v~rşit~ prin folosire de nume sau calit~ţi mincinoase
ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 la 15
ani. Dac~ mijlocul fraudulos constituie prin el ~nsuşi o infracţiune, se aplic~
regulile privind concursul de infracţiuni.
(3) Inducerea sau menţinerea ~n eroare a unei persoane cu prilejul ~n
cheierii sau execut~rii unui contract, s~v~rşit~ ~n aşa fel ~nc~t, f~r~
aceast~ eroare, cel ~nşelat nu ar fi ~ncheiat sau executat contractul ~n
con diţiile stipulate, se sancţioneaz~ cu pedeapsa prev~zut~ ~n
alineatele precedente, dup~ distincţiile acolo ar~tate.
(4) Emiterea unui cec asupra unei instituţii de credit sau unei
per soane, ştiind c~ pentru valorificarea lui nu exist~ provizia sau
acoperirea necesar~, precum şi fapta de a retrage, dup~ emitere,
provizia, ~n totul sau ~n parte, ori de a interzice trasului de a pl~ti ~nainte
de expirarea ter menului de prezentare, ~n scopul ar~tat ~n alin. (1),
dac~ sa pricinuit o pagub~ posesorului cecului, se sancţioneaz~ cu
pedeapsa prev~zut~ ~n alin. (2).
(5) inşel~ciunea care a avut consecinţe deosebit de grave se pedep
seşte cu ~nchisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi".

patrimoniale. Obiectul juridic specific se refer~ la ~ncrederea şi buna-
credinţ~, indispen sabile ~n relaţiile de natur~ patrimonial~. Obiectul
material exist~ dac~ activitatea de inducere ~n eroare se raporteaz~
la un bun, caz ~n care obiectul material este acest bun mobil sau
imobil. in caz contrar, obiectul material lipseşte.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat - orice persoan~ fizic~ sau
juridic~ ce desf~şoar~ activitatea de inducere ~n eroare. Cu toate acestea,
~n varianta agravat~ din alin. (4), subiectul activ este calificat -
titularul contului. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele.
dic~ ce a fost indus~ ~n eroare şi astfel p~gubit~. Poate exista un subiect
pasiv principal - acela ~mpotriva c~ruia s-a exercitat activitatea infracţio-
nal~ - şi unul secundar - cel care a suportat paguba.

Condiţia premis~ lipseşte ~n cazul variantei tip. in ipoteza variantei de
specie din alin. (3) teza a II-a, atunci c~nd elementul material se
realizeaz~ prin menţinerea ~n eroare cu ocazia execut~rii contractului,
situaţia premis~ const~ ~n preexistenţa contractului.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~, ~n varianta
tip, printr-o acţiune sau inacţiune de inducere ~n eroare, o am~gire din
partea f~ptuitorului, care trebuie s~ se realizeze prin una dintre
urm~toarele modalit~ţi: fie prin prezentarea ca adev~rat~ a unei fapte
mincinoase, fie prin prezentarea ca mincinoas~ a unei fapte adev~rate.
Cerinţa esenţial~ ataşat~ elementului material, pentru a se reţine varianta
agravat~ din alin. (2), este ca acţiunea de inducere ~n eroare s~ fie
s~v~rşit~ prin folosirea de nume sau calit~ţi mincinoase (nume sau anumite
atribute apte s~ provoace o inducere ~n eroare) ori de alte mijloace
frauduloase.
in ipoteza variantei de specie din alin. (3), elementul material const~
~ntr-o acţiune sau inacţiune de inducere sau menţinere ~n eroare,
realizat~ cu ocazia ~ncheierii sau execut~rii unui contract. Cerinţa
esenţial~ ataşat~ elementului material ~n aceast~ ipotez~ este ca
~nşel~ciunea s~ fie de o asemenea natur~, ~nc~t f~r~ ea cel ~nşelat nu ar
fi ~ncheiat sau executat contractul ~n condiţiile date.
in varianta agravat~ din alin. (4), elementul material se realizeaz~ prin
una dintre urm~toarele modalit~ţi alternative: fie emiterea unui cec ştiind c~
pentru valorificarea lui nu exist~ acoperirea necesar~, fie retragerea
parţial~ sau integral~ a proviziei dup~ emiterea cecului, fie acţiunea de a
interzice trasului s~ pl~teasc~ ~nainte de expirarea termenului de
prezentare.
Urmarea imediat~ const~ ~n producerea pagubei. Leg~tura de cauza
litate trebuie dovedit~.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia este necesar~ sub forma intenţiei directe,
calificat~ prin scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul a unui folos mate-
rial injust. Mobilul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii,
dar poate fi reţinut pentru individualizarea pedepsei.

tativa se pedepseşte. Infracţiunea se consum~ ~n momentul ~n care
se produce paguba. Poate fi s~v~rşit~ ~n form~ continuat~, epuiz~ndu-se
~n momentul ultimei acţiuni de inducere ~n eroare.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip [alin.
(1)], una asimilat~ [alin. (2)] şi trei variante agravate [alin. (2), (4) şi (5)].
Varianta agravat~ din alin. (2) se raporteaz~ at~t la varianta tip, c~t şi
la cea asimilat~ şi presupune, dup~ cum am precizat, s~v~rşirea
faptei prin intermediul unor mijloace frauduloase enumerate
exemplificativ ~n art. 215 alin. (2): nume, calit~ţi mincinoase.
Varianta asimilat~ din alin. (3) - ~nşel~ciunea ~n convenţii - se
reţine atunci c~nd inducerea ~n eroare, prin aceleaşi mijloace
prev~zute ~n alin. (1), se realizeaz~ cu ocazia
~ncheierii/execut~rii/~ncet~rii unui contract prin acordul p~rţilor şi este
decisiv~ ~n acest sens. Cu alte cuvinte, nu s-ar fi ajuns la
~ncheierea/executarea/~ncetarea contractului ~n lipsa ~nşel~ciunii.
Varianta agravat~ din alin. (4) - ~nşel~ciunea prin cecuri - se realizea-
z~ prin cele trei mijloace anterior enumerate, cu acelaşi scop al obţinerii
pentru sine ori pentru altul a unei pagube materiale. Se va reţine varianta
aceasta doar dac~ fapta vizeaz~ un cec, şi nu un bilet la ordin, cec ~n alb
sau un ordin de plat~, ~n aceast~ situaţie put~ndu-se reţine, eventual, ~n-
şel~ciunea ~n varianta din alin. (3). In plus, cecul trebuie s~ ~ndeplineasc~
toate condiţiile de validitate necesare, altfel, din nou, am putea fi ~n pre-
zenţa unei ~nşel~ciuni ~n convenţii. In leg~tur~ cu s~v~rşirea ~nşel~ciunii
prin cecuri, ~n situaţia ~n care beneficiarul cecului are cunoştinţ~, ~n mo-
mentul emiterii acestuia, c~ nu exist~ disponibilul necesar acoperirii aces-
tuia, instanţa suprem~ a decis, printr-un recurs ~n interesul legii, c~ fapta
constituie infracţiunea prev~zut~ de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea
nr. 59/1934 asupra cecului. Dac~ beneficiarul nu cunoaşte aceast~ situaţie
de
[1]
fapt, se va reţine infracţiunea prev~zut~ ~n art. 215 alin. (4) C. pen.
[1]
I.C.C.J., Secţiile Unite, Decizia nr. IX/2005: ~1. Fapta de emitere a unui cec
asupra unei instituţii de credit sau asupra unei persoane, ştiind c~ pentru valorifi-
A treia variant~ agravat~, prev~zut~ ~n alin. (5), se raporteaz~ la toate
celelalte variante din conţinutul art. 215 C. pen. şi se refer~ la ~nşel~ciunea
care a produs consecinţe deosebit de grave, ~n sensul art. 146 C. pen.: o
pagub~ material~ mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de
grav~ a activit~ţii, cauzat~ unei autorit~ţi publice sau oric~reia dintre uni
t~ţile la care se refer~ art. 145 C. pen. ori altei persoane juridice
sau fizice. In situaţia unei infracţiuni continuate de ~nşel~ciune, caracterul
de consecinţe deosebit de grave se determin~ prin totalizarea
pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin
toate acţiu nile sau inacţiunile prin care se realizeaz~ elementul
material al laturii
[1]
obiective a infracţiuni .
Sancţiuni. Inşel~ciunea ~n varianta tip şi cea special~ sunt sancţionate
cu ~nchisoarea de la 6 luni la 12 ani, ~n variantele agravate din alin. (2) şi
(4) cu ~nchisoarea de la 3 la 15 ani, iar ~n varianta din alin. (5)
cu
~nchisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ fapta se realizeaz~ ~n varianta
agravat~ prev~zut~ ~n alin. (2) şi dac~ mijloacele frauduloase folosite con
stituie prin ele ~nsele o infracţiune, se va reţine un concurs de infracţiuni
~ntre aceast~ infracţiune şi ~nşel~ciune. Spre exemplu, dac~ pentru indu
cere ~n eroare se falsific~ un ~nscris, se va reţine concurs de
infracţiuni
~ntre fals material ~n ~nscrisuri oficiale/fals intelectual/fals ~n ~nscrisuri
sub semn~tur~ privat~ şi ~nşel~ciune.
Trebuie s~ deosebim ~ntre ~nşel~ciune şi furt, esenţial~ pentru ~nşel~
ciune fiind inducerea ~n eroare. Spre exemplu, ~n ipoteza sustragerii unor
produse dintrun magazin, nu exist~ inducere ~n eroare, ci fapta va fi
~ncadrat~ ca furt (art. 208 C. pen.).
ex
carea lui nu exist~ provizia sau acoperirea necesar~, precum şi fapta de a retrage,
dup~ emitere, provizia, ~n totul sau ~n parte, ori de a interzice trasului de a pl~ti
~nainte de expirarea termenului de prezentare, ~n scopul de a obţine pentru sine
sau pentru altul un folos material injust, dac~ sa produs o pagub~ posesorului ce
cului, constituie infracţiunea de ~nşel~ciune prev~zut~ ~n art. 215 alin. (4) din Co
dul penal. 2. Dac~ beneficiarul cecului are cunoştinţ~, ~n momentul emiterii, c~ nu
exist~ disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, fapta constituie infracţiunea
prev~zut~ de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934° (M. Of. nr. 123 din 9 fe
bruarie 2006).
[1]
I.C.C.J., Secţiile Unite, Decizia nr. XIV/2006, precit.
cepţia variantei agravate din alin. (5), pentru care competenţa aparţine tri-
bunalului, conform art. 27 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. Urm~rirea penal~ este

lnfracţiunea de ~nşel~ciune este incriminat~ şi ~n noul Cod penal (art.
244),
~ns~ doar ~n dou~ variante: una tip şi una agravat~,
corespunz~toare alin. (1) şi (2) din actualul art. 215. S-a renunţat la
reţinerea separat~ a
~nşel~ciunii ~n convenţii şi ~n cecuri, ceea ce nu presupune o
dezincri- minare, ci doar o simplificare a textului, c~ci aceste situaţii sunt
acoperite de variantele care au fost menţinute. Au fost, de asemenea,
reduse sem- nificativ pedepsele.
in plus, noul Cod penal mai reţine o incriminare special~ a ~nşel~ciunii -
~inşel~ciunea privind asigur~rile° (art. 245).
C. pen., art. 215: inşel~ciunea (4) Emiterea unui cec asupra unei
(1) lnducerea ~n eroare a unei per-
soane, prin prezentarea ca adev~rat~ a
unei fapte mincinoase sau ca
mincinoas~ a unei fapte adev~rate, ~n
scopul de a obţine pentru sine sau
pentru altul un folos material injust şi
dac~ s-a pricinuit o pagub~, se
pedepseşte cu
~nchisoare de la 6 luni la 12 ani.
(2) inşel~ciunea s~v~rşit~ prin folo-
sire de nume sau calit~ţi mincinoase
ori de alte mijloace frauduloase se pe-
depseşte cu ~nchisoare de la 3 la
15 ani. Dac~ mijlocul fraudulos
constituie prin el ~nsuşi o infracţiune,
se aplic~ regulile privind concursul de
infracţiuni. (3) lnducerea sau
menţinerea ~n eroare a unei
persoane cu prilejul ~n- cheierii sau
execut~rii unui contract, s~v~rşit~ ~n
aşa fel ~nc~t, f~r~ aceast~ eroare, cel
~nşelat nu ar fi ~ncheiat sau executat
contractul ~n condiţiile stipulate, se
sancţioneaz~ cu pedeapsa pre- v~zut~
~n alineatele precedente, dup~
distincţiile acolo ar~tate.
Noul C. pen., art. 244: ~nchisoarea de la unu la 5 ani. Dac~
inşel~ciunea (1) lnducerea ~n eroare mijlocul fraudulos constituie prin el
a unei persoane prin prezentarea ca ~nsuşi o infracţiune, se aplic~ regulile
adev~rat~ a unei fapte mincinoase privind concursul de infracţiuni.
sau ca mincinoas~ a unei fapte (3) imp~carea ~nl~tur~ r~spunderea
adev~rate, ~n scopul de a obţine pentru penal~.
sine sau pentru altul un folos
patrimonial injust şi dac~ s-a pricinuit Noul C. pen., art. 245: inşel~ciu-
o pagub~, se pedepseşte cu ~n- nea privind asigur~rile
chisoarea de la 6 luni la 3 (1) Distrugerea, degradarea, aduce-
ani. rea ~n stare de ne~ntrebuinţare,
(2) inşel~ciunea s~v~rşit~ prin ascunderea sau ~nstr~inarea unui
folosirea de nume sau calit~ţi bun asigurat ~mpotriva distrugerii,
mincinoase ori de alte mijloace degrad~rii, uzu- rii, pierderii sau
frauduloase se pe- depseşte cu furtului, ~n scopul de a
instituţii de credit sau unei persoane, obţine, pentru sine sau pentru
ştiind c~ pentru valorificarea lui nu altul, suma asigurat~, se pedepseşte
exist~ provizia sau acoperirea necesa- cu ~n- chisoarea de la unu la 5 ani.
r~, precum şi fapta de a retrage, dup~ (2) Fapta persoanei care, ~n
emitere, provizia, ~n totul sau ~n parte, scopul
ori de a interzice trasului de a pl~ti ~na- prev~zut ~n alin. (1), simuleaz~, ~şi cau-
inte de expirarea termenului de prezen- zeaz~ sau agraveaz~ leziuni sau v~t~-
tare, ~n scopul ar~tat ~n alin. (1), dac~ m~ri corporale produse de un risc
s-a pricinuit o pagub~ posesorului asigurat se pedepseşte cu ~nchisoare
cecului, se sancţioneaz~ cu de la 6 luni la 3 ani sau cu amend~.
pedeapsa prev~zut~ ~n alin. (2). (3) imp~carea ~nl~tur~ r~spunderea
(5) inşel~ciunea care a avut conse- penal~.
cinţe deosebit de grave se pedepseşte
cu ~nchisoare de la 10 la 20 de ani
$8. Delapidarea - art. 215'
Art. 215' C. pen.: ~(1) insuşirea, folosirea sau traficarea, de c~tre un
funcţionar, ~n interesul s~u ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri
pe care le gestioneaz~ sau le administreaz~, se pedepsesc cu ~nchisoare
de la unu la 15 ani.
(2) in cazul ~n care delapidarea a avut consecinţe deosebit de
grave, pedeapsa este ~nchisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea
unor drepturi".

Obiectul juridic generic se refer~ la relaţiile patrimoniale. Obiectul juri
dic specific principal este reprezentat de relaţiile sociale privind
corectitudinea ~n administrarea şi gestionarea bunurilor unei persoane
juridice, iar cel secundar se refer~ la buna desf~şurare a relaţiilor de
serviciu.
Obiectul material este determinat de legiuitor prin expresia ~bani, valori
sau alte bunuri". Prin urmare, constituie obiect material orice bun cu va-
loare economic~, ce se afl~ ~n gestiunea ori administrarea persoanei juri-
dice, indiferent dac~ se afl~ ~n patrimoniul ei ori nu. Pot fi obiect al dela-
pid~rii chiar şi bunurile ajunse din eroare ~n gestiune, care constituie plu-
suri ~n gestiune (legale sau frauduloase), care sunt datorate unui terţ, dar
sunt delapidate ~nainte de fi predate acestuia, care se afl~ ~n fapt
~n gestiune, nu şi ~n evidenţ~.
lll. Subiec ii
Subiectul activ este circumstanţiat - o persoan~ fizic~ ce
~ntruneşte concomitent o dubl~ calificare: funcţionar, pe de o parte, şi
gestionar sau administrator al bunurilor unei persoane juridice, pe de alt~
parte. F~ptui
[1]
torul trebuie s~ fie funcţionar ~n sensul art. 147 C. pen. Prin
urmare,
poate fi subiect activ al delapid~rii orice salariat al unei persoane juridice,
~ns~ cu condiţia s~ fie şi administrator sau gestionar.
Calitatea de gestionar este explicat~ ~n Legea nr. 22/1969: ~angajat al
unei organizaţii socialiste care are ca atribuţii principale de serviciu primi
rea, p~strarea şi eliberarea de bunuri aflate ~n administrarea, folosinţa sau
deţinerea, chiar temporar~, a unei organizaţii socialiste, indiferent de mo
[2]
dul de dob~ndire şi de locul unde se afl~ bunurile" . Legea defineşte şi
noţiunea de gestionar de fapt, ca fiind angajatul care, deşi nu este ges
[3]
tionar, practic exercit~ cele trei atribuţii specifice acestuia . Prin urmare,
sa admis c~ este subiect activ al delapid~rii at~t gestionarul de drept, c~t şi
cel de fapt, important fiind s~ ~ndeplineasc~ cele trei atribuţii: primire,
p~strare şi eliberare de bunuri (au aceast~ calitate factorul poştal, inspec
torul de impozite şi taxe, taxatorii).
Calitatea de administrator implic~ efectuarea unor acte de
dispoziţie asupra bunurilor, chiar dac~ nu exist~ un contact nemijlocit
cu acestea. Au, de regul~, aceast~ calitate un manager sau un contabil-
şef, adminis tratorul asociaţiei de proprietari sau de locatari.
Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele, ~ns~
coautoratul necesit~ dubla circumstanţiere a subiectului activ.
Subiectul pasiv este persoana juridic~, public~ sau privat~, ale
c~rei bunuri sunt administrate ori gestionate de c~tre funcţionar.
[1]
Art. 147 C. pen.: ~(1) Prin «funcţionar public» se ~nţelege orice
persoan~ care exercit~ permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a
fost ~nves tit~, o ~ns~rcinare de orice natur~, retribuit~ sau nu, ~n serviciul unei
unit~ţi dintre cele la care se refer~ art. 145. (2) Prin «funcţionar» se ~nţelege
persoana menţio nat~ ~n alin. (1), precum şi orice salariat care exercit~ o
~ns~rcinare ~n serviciul unei alte persoane juridice dec~t cele prev~zute ~n acel
alineat".
[2]
Art. 1 din Legea nr. 22/2969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de
garanţii şi r~spunderea ~n leg~tur~ cu gestionarea bunurilor agenţilor economici,
au
torit~ţilor sau instituţiilor publice, modificat~ prin Legea nr. 54/1994 (M. Of. nr. 181
din 15 iulie 1994).
[3]
Art. 31 din Legea nr. 22/1969: ~Angajatul care primeşte, p~streaz~ şi elibe
reaz~ bunuri f~r~ a avea calitatea de gestionar ~n ~nţelesul art. 1 r~spunde inte
gral, aplic~nduise ~n mod corespunz~tor prevederile prezentului capitol".
Condiţia premis~ presupune preexistenţa unor raporturi de administra-
re sau gestionare ~ntre funcţionar şi persoana juridic~.

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~ntr-o acţiune, care
se realizeaz~ prin trei modalit~ţi alternative şi limitativ prev~zute de art.
2151
C. pen.: ~nsuşire, folosire sau traficare. insuşirea presupune aproprierea
unui bun aflat ~n gestiune, trecerea definitiv~ a acestuia din
patrimoniul persoanei juridice ~ntr-un alt patrimoniu, pentru folosire ~n
interes personal sau pentru vindere. Folosirea presupune doar o scoatere
temporar~ a bunului din patrimoniul persoanei juridice ~n scopul
utiliz~rii pentru propriul interes sau pentru altul, dar cu titlu gratuit.
Traficarea reprezint~ tot o scoatere temporar~ din patrimoniul persoanei
juridice, ~ns~ cu scopul de a obţine un avantaj material ~n schimbul
acesteia.
Urmarea imediat~ const~ ~n diminuarea patrimoniului persoanei
juridice şi, implicit, producerea unui prejudiciu. Leg~tura de cauzalitate
rezul- t~ din materialitatea faptei.
indirecte. Mobilul şi scopul nu au relevanţ~ pentru existenţa
infracţiunii, dar pot fi avute ~n vedere pentru individualizarea pedepsei.

tativa este posibil~ şi se pedepseşte. lnfracţiunea se consum~ ~n momen-
tul ~n care se realizeaz~ elementul material ~n una dintre cele trei modali-
t~ţi şi intervine urmarea imediat~ - deposedarea persoanei juridice. Poate fi
s~v~rşit~ ~n form~ continu~ (elementul material se realizeaz~ prin folo-
sire, traficare) sau continuat~ (delapid~ri repetate), momentul epuiz~rii
fiind acela al ~ncet~rii activit~ţii infracţionale.
Modalit~ţi. lnfracţiunea este incriminat~ ~ntr-o form~ tip şi una
agravat~. Varianta agravat~ din alin. (2) se particularizeaz~ printr-o
urmare imediat~ mai grav~: delapidarea a produs consecinţe deosebit de
grave, noţiunea fiind explicat~ ~n art. 146 C. pen.: ca urmare a delapid~rii,
se produce o pagub~ material~ mai mare de 200.000 lei sau o
perturbare deosebit de grav~ a activit~ţii, cauzat~ unei autorit~ţi publice sau
oric~reia dintre unit~ţile la care se refer~ art. 145 C. pen. ori altei persoane
juridice
sau fizice. in situaţia unei infracţiuni continuate de delapidare, caracterul
de consecinţe deosebit de grave se determin~ prin totalizarea pagubelor
materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin
toate acţiunile sau inacţiunile prin care se realizeaz~ elementul material al
laturii
[1]
Sancţiunea const~ ~n ~nchisoarea de la 1 la 15 ani, ~n varianta tip, şi
~nchisoarea de la 10 la 20 de ani şi pedeapsa interzicerii unor drepturi, ~n
varianta agravat~.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ funcţionarul, care are şi calitatea de
administrator sau gestionar, sustrage bunuri care nu fac parte dintre
acelea care se afl~ ~n gestiunea sa, nu se va reţine infracţiunea de
delapidare, ci aceea de furt (art. 208 C. pen.).
Trebuie f~cut~ distincţie ~ntre gestiune frauduloas~ (art. 214 C. pen.) şi
delapidare. Gestiunea frauduloas~ are ca subiect activ o persoan~ fizic~
sau juridic~, c~reia i-a fost dat ~n administrare sau conservare un
patrimoniu, ~n dauna c~ruia, printr-o gestiune frauduloas~
intenţionat~, produce prejudicii, indiferent de acţiunile concrete. in
schimb, delapidarea are ca subiect activ un funcţionar, care are calitatea
de administrator sau gestionar al unei persoane juridice şi care sustrage
bunuri din raza sa de administrare, prin anumite modalit~ţi expres
prev~zute de legiuitor. Astfel, s~v~rşeşte infracţiunea de delapidare, şi nu
gestiune frauduloas~, factorul poştal care sustrage din bugetul asigur~rilor
sociale o sum~ de bani care constituia o pensie.
Competenţa de judecat~ aparţine ~n prim~ instanţ~ judec~toriei. Urm~rirea

Infracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, deosebirile faţ~ de
actuala reglementare const~nd ~n: modificarea calit~ţii subiectului activ -
funcţionar public -, se renunţ~ la varianta agravat~, care este incriminat~
separat, infracţiunea este plasat~ ~ntr-un alt capitol - ~Infracţiuni de
serviciu" şi, ~n plus, pedepsele au fost reduse.
[1]
1
C. pen., art. 215 : Delapidarea Noul C. pen., art. 295:
(1) insuşirea, folosirea sau trafica- Delapi- darea
rea, de c~tre un funcţionar, ~n interesul (1) insuşirea, folosirea sau trafica-
s~u ori pentru altul, de bani, valori sau rea de c~tre un funcţionar public, ~n in-
alte bunuri pe care le gestioneaz~ sau teresul s~u ori pentru altul, de bani,
le administreaz~, se pedepsesc cu valori sau alte bunuri pe care le gestio-
~n- chisoare de la unu la 15 ani. neaz~ sau le administreaz~ se
(2) in cazul ~n care delapidarea pedep- seşte cu ~nchisoarea de la 2 la
a avut consecinţe deosebit de grave, 7 ani şi interzicerea exercit~rii dreptului
pedeapsa este ~nchisoarea de la 10 la de a ocupa o funcţie public~.
20 de ani şi interzicerea unor drepturi. (2) Tentativa se pedepseşte.
Noul C. pen., art. 309: Faptele

care au produs consecinţe
deosebit de grave
Dac~ faptele prev~zute ~n art.
295,
art. 297, art. 298, art. 300, art. 303,
art. 304, art. 306 sau art. 307 au
produs consecinţe deosebit de grave,
limitele speciale ale pedepsei
prev~zute de lege se majoreaz~ cu
jum~tate.
§9. Însuşirea bunului găsit - art. 216
Art. 216 C. pen.: ~(1) Fapta de a nu preda ~n termen de 10 zile un bun
g~sit autorit~ţilor sau celui care l-a pierdut, sau de a dispune de acel bun
ca de al s~u, se pedepseşte cu ~nchisoare de la o lun~ la 3 luni sau cu
amend~.
(2) Cu aceeaşi pedeaps~ se sancţioneaz~ şi ~nsuşirea pe nedrept a unui
bun mobil ce aparţine altuia, ajuns din eroare ~n posesia f~ptuitorului".

patrimoniale. Obiectul juridic specific se refer~ la corectitudinea ~n relaţiile
patrimoniale, care presupune ~napoierea bunurilor g~site sau ~n a
c~ror posesie se ajunge din eroare. Obiectul material const~ ~ntr-un
bun mobil g~sit sau ajuns din eroare ~n posesia f~ptuitorului.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat - orice persoan~ fizic~ ce g~-
seşte sau intr~ ~n posesia unui bun din eroare. Participaţia penal~
dic~ al c~rei bun a fost pierdut sau a ajuns din eroare ~n posesia alteia.

Aceasta const~, pentru varianta din alin. (1), ~ntr-un bun g~sit - un bun
pe care deţin~torul lui l-a pierdut, s-a desesizat de el f~r~ voia sa f~r~ s~
observe sau a observat acest lucru, dar nu ~l poate ~mpiedica sau
nu poate trece la recuperarea lui. Ca s~ fie bun g~sit, el trebuie s~ intre ~n
posesia unei alte persoane, care nu a fost de faţ~ c~nd s-a pierdut con-
tactul cu acest bun şi nu ştie al cui este. Nu sunt considerate g~site şi nu
se reţine art. 216 C. pen. ~n ipoteza bunurilor abandonate.
Pentru varianta din alin. (2), condiţia premis~ const~ ~n
preexistenţa
unui bun ajuns din eroare ~n posesia f~ptuitorului, ~n sensul c~ altcineva i
l-a dat din eroare şi f~ptuitorul de asemenea era ~n eroare c~nd l-a primit
sau el ~nsuşi ~l ia, din eroare - spre exemplu, c~nd lucrurile se aseam~n~
foarte mult prin caracteristicile exterioare.

Latura obiectiv~. Elementul material, ~n ipoteza variantei tip, se poate
realiza fie printr-o inacţiune (a nu preda bunul ~n 10 zile autorit~ţilor sau
celui care l-a pierdut), fie printr-o acţiune (a dispune de bun ca de al s~u).
Se realizeaz~ elementul material ~n momentul ~n care se ~mplineşte ter-
[1]
menul de 10 zile (termen care se calculeaz~ conform art. 154 C. pen. ),
f~r~ ca f~ptuitorul s~ predea bunul sau acesta s~v~rşeşte orice act de dis-
poziţie asupra bunului, indiferent de timpul care a trecut de la momentul
g~sirii bunului (nu se aplic~ termenul de 10 zile).
in situaţia variantei asimilate din alin. (2), elementul material se reali-
zeaz~ printr-o acţiune - ~nsuşirea unui bun ajuns din eroare ~n
posesia f~ptuitorului -, cerinţa esenţial~ fiind ca aceast~ ~nsuşire s~ se
fac~ pe nedrept şi, ~n plus, ~nainte de ~nsuşirea bunului, f~ptuitorul s~ fi
ieşit din eroare, s~ ~şi fi dat seama c~ bunul nu ~i aparţine. Dac~,
~n schimb, el
[1]
Art. 154 C. pen.: ~La calcularea timpului ziua se socoteşte de 24 de ore şi
s~pt~m~na de 7 zile. Luna şi anul se socotesc ~mplinite cu o zi ~nainte de
ziua corespunz~toare datei de la care au ~nceput s~ curg~".
r~m~ne ~n eroare cu privire la situaţia bunului, se aplic~ dispoziţiile art. 51
C. pen. şi caracterul penal al faptei este ~nl~turat.
Urmarea imediat~ const~ ~n scoaterea bunului din dispoziţia p~rţii
v~t~mate şi, implicit, producerea unei pagube. Leg~tura de
Latura subiectiv~. Vinov~ţia se prezint~ sub forma intenţiei - aceasta
presupune ca f~ptuitorul s~ ştie c~ bunul este pierdut, nu abandonat
[pentru varianta din alin. (1)], sau c~ a ajuns din eroare ~n posesia
sa [alin. (2)]. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa
infrac- ţiunii, ci poate doar pentru individualizarea pedepsei.

Tentativa este posibil~, cu excepţia situaţiei ~n care elementul material se
realizeaz~ prin inacţiune, ~ns~ nu este incriminat~. Infracţiunea se
con sum~ diferit, ~n funcţie de modul de realizare a elementului
material: la data expir~rii termenului de 10 zile, f~r~ ca bunul s~ fie
~napoiat, la data efectu~rii primului act de dispoziţie asupra bunului g~sit
ori la data ~nsuşirii bunului ajuns din eroare ~n posesia f~ptuitorului.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip şi una asi-
milat~, care se diferenţiaz~ prin situaţia premis~ - bun g~sit, respectiv bun
ajuns din eroare ~n posesia f~ptuitorului - şi prin elementul material, dup~
cum am precizat anterior.
Sancţiunea este aceeaşi at~t pentru varianta tip, c~t şi pentru
cea asimilat~ - ~nchisoare de la o lun~ la 3 luni, alternativ cu amend~.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Este de multe ori greu de f~cut distincţia
~ntre furt (art. 208 C. pen.) şi ~nsuşirea bunului g~sit, o corect~ ~ncadrare
juridic~ pornind de la l~murirea ~nţelesului noţiunilor de bun g~sit
sau ajuns din eroare ~n posesia f~ptuitorului. Nu reprezint~ bun pierdut şi
deci nu se reţine art. 216, ci infracţiunea de furt, ~n ipoteza uit~rii unor
bunuri ~n taxi, a unei serviete ~ntr-un magazin ~n prezenţa v~nz~torului şi
~nsuşirea acestor lucruri de c~tre persoanele prezente etc.
Pentru a se reţine infracţiunea de ~nsuşire a bunului g~sit ~n varianta
asimilat~, trebuie ca bunul s~ ajung~ din eroare ~n posesia f~ptuitorului.
Dac~ cel care a provocat eroarea a fost ~nsuşi f~ptuitorul, atunci ~n sar-
cina lui nu se va reţine infracţiunea prev~zut~ de art. 216 C. pen.,
ci infracţiunea de fnşel~ciune (art. 215 C. pen.).

Infracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, exist~nd
c~teva deosebiri ~n raport cu actuala reglementare: dac~ varianta tip
r~m~ne ~n aceeaşi formulare, ~n situaţia variantei asimilate legiuitorul a
mai ad~ugat o situaţie premis~ - bunul ajuns ~n posesia f~ptuitorului ~n
mod fortuit - şi
~nc~ o modalitate de realizare a elementului material - nepredarea
bu-
nului ~n termen de 10 zile de la data c~nd a cunoscut c~ bunul nu ~i apar-
ţine. In plus, ~n viitoarea reglementare, ~mp~carea p~rţilor ~nl~tur~ r~spun-
derea penal~.
C. pen., art. 216: insuşirea bunu- Noul C. pen., art. 243: insuşirea
lui g~sit bunului g~sit sau ajuns din eroare la
(1) Fapta de a nu preda ~n f~ptuitor
termen (1) Fapta de a nu preda ~n
de 10 zile un bun g~sit autorit~ţilor sau termen
celui care l-a pierdut, sau de a dispune de 10 zile un bun g~sit autorit~ţilor sau
de acel bun ca de al s~u, se celui care l-a pierdut sau de a dispune
pedep- seşte cu ~nchisoare de la o de acel bun ca de al s~u se pedepseşte
lun~ la 3 luni sau cu amend~. cu ~nchisoare de la o lun~ la 3 luni sau
(2) Cu aceeaşi pedeaps~ se cu amend~.
sanc- (2) Cu aceeaşi pedeaps~ se
ţioneaz~ şi ~nsuşirea pe nedrept a unui sanc- ţioneaz~ şi ~nsuşirea pe nedrept a
bun mobil ce aparţine altuia, ajuns din unui bun mobil ce aparţine altuia,
eroare ~n posesia f~ptuitorului ajuns din eroare sau ~n mod fortuit ~n
posesia f~p- tuitorului, sau nepredarea
acestuia ~n termen de 10 zile din
momentul ~n care a cunoscut c~ bunul
nu ~i aparţine.
(3) Imp~carea ~nl~tur~
r~spunderea penal~.
§10. Distrugerea - art. 217
Art. 217 C. pen.: ~(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea ~n stare de
ne~ntrebuinţare a unui bun aparţin~nd altuia sau ~mpiedicarea lu~rii
m~- surilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum şi
~nl~-
turarea m~surilor luate, se pedepsesc cu ~nchisoare de la o lun~ la 3 ani
sau cu amend~.
(2) in cazul ~n care bunul are deosebit~ valoare artistic~, ştiinţific~, isto
ric~, arhivistic~ sau o alt~ asemenea valoare, pedeapsa este ~nchisoarea
(3) Distrugerea, degradarea sau aducerea ~n stare de ne~ntrebuinţare
a unei conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de ~nalt~ tensiune, a
echipamentelor şi instalaţiilor de telecomunicaţii sau pentru difuzarea pro
gramelor de radio şi televiziune ori a sistemelor de alimentare cu ap~ şi a
conductelor magistrale de alimentare cu ap~, se pedepsesc cu ~nchisoare
(4) Dac~ distrugerea, degradarea sau aducerea ~n stare de
ne~ntre buinţare se s~v~rşeşte prin incendiere, explozie ori prin orice
alt ase menea mijloc şi dac~ rezult~ pericol public, pedeapsa este
(5) Dispoziţiile prev~zute ~n alin. (2), (3) şi (4) se aplic~ chiar
dac~
bunul aparţine f~ptuitorului.
[1]
acesta este ~n ~ntregime sau ~n parte al statului , acţiunea penal~ pentru
fapta prev~zut~ ~n alin. (1) se pune ~n mişcare la pl~ngerea prealabil~ a
persoanei v~t~mate. imp~carea p~rţilor ~nl~tur~ r~spunderea penal~".

Obiectul juridic generic se refer~ la relaţiile patrimoniale. Obiectul
juridic specific este reprezentat de relaţiile sociale patrimoniale referitoare
la integritatea bunurilor.
Obiectul material const~ ~ntrun bun mobil sau imobil. De regul~,
acesta aparţine altor persoane, ~n ipoteza variantei tip, iar ~n
ipoteza variantelor agravate, c~nd bunul are o anumit~ valoare sau fapta
prezint~ un grad de pericol social ridicat, acesta poate aparţine chiar
f~ptuitorului.
Dac~ bunul are o deosebit~ valoare artistic~, ştiinţific~, istoric~, arhivis
tic~ sau o alt~ asemenea valoare, se va reţine infracţiunea de distrugere
~n varianta agravat~ din alin. (2). Dac~ acţiunea de distrugere se
reali
zeaz~ asupra unei conducte petroliere sau de gaze, asupra unui cablu de
~nalt~ tensiune, a echipamentelor şi instalaţiilor de telecomunicaţii
sau pentru difuzarea programelor de radio şi televiziune ori a
sistemelor de
[1]
Prin Decizia nr. 150/1999, Curtea Constituţional~ a decis c~ dispoziţia ~cu
excepţia cazului c~nd acesta este ~n ~ntregime sau ~n parte al statului" este
necon stituţional~ (M. Of. nr. 605 din 10 decembrie 1999).
alimentare cu ap~ şi a conductelor magistrale de alimentare cu ap~, se va
reţine existenţa infracţiunii ~n varianta agravat~ din alin. (3). Dac~ distru-
gerea are ca obiect corespondenţa, se va reţine doar infracţiunea de
violare a secretului corespondenţei (art. 195 C. pen.).
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat - orice persoan~ fizic~ sau juri-
dic~. Poate fi subiect activ şi proprietarul bunului, ~ns~ numai ~n ipoteza
variantelor agravate din alin. (2)-(4). Participaţia penal~ este posibil~ sub
toate formele.
dic~ al c~rei bun a fost supus acţiunii de distrugere. Poate exista un
subiect principal - proprietarul bunului - şi unul adiacent - titularii de
drepturi asupra bunului (spre exemplu, chiriaşul).

Aceasta const~ ~n preexistenţa utilit~ţii şi valorii bunului - obiect
material al infracţiunii de distrugere.

Latura obiectiv~. Elementul material se poate realiza prin acţiune sau
inacţiune, ~n una dintre cele cinci modalit~ţi alternativ şi limitativ prev~zute
de textul de lege: distrugerea, degradarea, aducerea ~n stare de ne~ntre-
buinţare, ~mpiedicarea lu~rii m~surilor de conservare ori de salvare a unui
astfel de bun, ~nl~turarea m~surilor luate.
in ipoteza variantelor din alin. (3) şi (4), elementul material se
poate realiza doar prin distrugere, degradare sau aducere ~n stare de
ne~ntre- buinţare. Pentru a se reţine varianta agravat~ din alin. (4), este
necesar s~ se ~ndeplineasc~ dou~ cerinţe esenţiale: acţiunea de
distrugere s~ se realizeze prin incendiere, explozie ori prin alt mijloc
de acest gen şi, ~n plus, prin s~v~rşirea faptei ~n acest mod trebuie s~
rezulte pericol public. Dac~ nu rezult~ pericol public, deşi s-au folosit
mijloacele enumerate, se va reţine art. 217 alin. (1).
Urmarea imediat~ const~ ~n distrugerea, degradarea ori aducerea
~n
stare de ne~ntrebuinţare a lucrului. Leg~tura de cauzalitate rezult~
indirecte. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infrac

tativa este posibil~ şi se pedepseşte. Infracţiunea se consum~ ~n mo
mentul ~n care se realizeaz~ urmarea imediat~.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntro variant~ tip [cea din
alin. (1)] şi trei variante agravate [cele din alin. (2), (3) şi (4)]. Dup~ cum
deja am anticipat, formele calificate din alin. (2) şi (3) se particularizeaz~
prin anumite tr~s~turi ale bunurilor care formeaz~ obiectul material,
iar cea din alin. (4) prin circumstanţele agravante ~n care fapta este
s~v~rşit~.
Sancţiunea. In cazul realiz~rii infracţiunii de distrugere ~n varianta tip,
sancţiunea este ~nchisoarea de la o lun~ la 3 ani, alternativ cu amenda, ~n
situaţia variantelor agravate din alin. (2) şi (3) se prevede pedeapsa cu ~n
chisoarea ~ntre 1 şi 10 ani, iar pentru varianta din alin. (4) limitele variaz~
~ntre 3 şi 15
ani.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Se va reţine infracţiunea de distrugere
prev~zut~ ~n art. 217 C. pen. atunci c~nd bunul supus acţiunii de distru
gere nu prezint~ anumite particularit~ţi care ar putea determina reţinerea
unei alte infracţiuni. Am putea spune c~ are un caracter subsidiar. Astfel,
dac~ obiectul material al infracţiunii este dosar, registru, document
sau orice alt ~nscris care se afl~ ~n p~strarea ori ~n deţinerea unui organ
sau unei instituţii de stat ori a unei alte unit~ţi dintre cele la care se
refer~ art. 145 C. pen., se realizeaz~ conţinutul constitutiv al infracţiunii
prev~ zute ~n art. 242 C. pen. - sustragerea sau distrugerea de nnscrisuri.
De asemenea, dac~ acţiunea de distrugere vizeaz~ un ~nscris emis
de un organ de urm~rire penal~, de o instanţ~ de judecat~ sau de un alt
organ de jurisdicţie, se va reţine infracţiunea prev~zut~ de art. 272 -
reţinerea sau distrugerea de nnscrisuri, şi nu cea de distrugere.
Infracţiunea de distrugere este absorbit~ ~n conţinutul infracţiunii de
t~lh~rie (art. 211 C. pen.) atunci c~nd violenţele specifice t~lh~riei se
exercit~ asupra unor lucruri. Spre exemplu, c~nd victimei ameninţ~rii
~i sunt sf~şiate hainele, ca form~ de manifestare a violenţei, şi apoi
este deposedat~. Se va reţine ~n aceast~ ipotez~ doar infracţiunea de
t~lh~rie.
De asemenea, infracţiunea de distrugere este absorbit~ ~n
conţinutul infracţiunii de furt calificat prin efracţie [art. 209 alin. (1) lit. i) C.
pen.].
Aspecte procesuale. in ipoteza din alin. (1), c~nd bunul care
constituie obiect material al distrugerii este bun proprietate privat~,
indiferent de titular, acţiunea penal~ se pune ~n mişcare la pl~ngerea
prealabil~ a persoanei v~t~mate. in celelalte situaţii şi variante din art.
217 C. pen., acţiunea penal~ se pune ~n mişcare din oficiu. Competenţa
de judecat~ ~n prim~ instanţ~ aparţine judec~toriei. Urm~rirea penal~ este

Noul Cod penal prevede aceast~ infracţiune, cu c~teva deosebiri
~n raport cu incriminarea actual~. A fost introdus~ o nou~ variant~
agravat~, care se reţine atunci c~nd obiectul material const~ ~ntr-un
~nscris sub semn~tur~ privat~, noţiunea de bunuri de o anumit~
importanţ~ a fost ~n- locuit~ cu aceea de ~bunuri care fac parte din
patrimoniul cultural". in plus, a fost eliminat~ varianta prev~zut~ ~n
actualul alin. (3) şi au fost reduse pedepsele.
C. pen., art. 217: Distrugerea Noul C. pen., art. 253: Distrugerea
(1) Distrugerea, degradarea ori adu- (1) Distrugerea, degradarea sau
cerea ~n stare de ne~ntrebuinţare a aducerea ~n stare de ne~ntrebuinţare a
unui bun aparţin~nd altuia sau unui bun aparţin~nd altuia ori
~mpiedicarea lu~rii m~surilor de ~mpiedicarea lu~rii m~surilor de
conservare ori de salvare a unui astfel conservare sau de salvare a unui
de bun, precum şi astfel de bun, precum şi ~nl~turarea
~nl~turarea m~surilor luate, se pedep- m~surilor luate se pedepsesc cu
sesc cu ~nchisoare de la o lun~ la 3 ani ~nchisoare de la 3 luni la
sau cu amend~. 2 ani sau cu amend~.
(2) in cazul ~n care bunul are (2) Distrugerea unui ~nscris
deosebit~ valoare artistic~, ştiinţific~, sub semn~tur~ privat~, care aparţine
istoric~, arhivistic~ sau o alt~ ~n tot sau ~n parte altei persoane şi
asemenea valoare, pedeapsa este serveşte la dovedirea unui drept de
~nchisoarea de la unu la 10 ani. natur~ patrimonial~, dac~ prin
(3) Distrugerea, degradarea sau aceasta s-a produs o pagub~, se
aducerea ~n stare de ne~ntrebuinţare a pedepseşte cu ~nchisoare de la 6 luni la
unei conducte petroliere sau de gaze, a 3 ani sau cu amend~.
unui cablu de ~nalt~ tensiune, a echipa- (3) Dac~ fapta prev~zut~ ~n alin. (1)
mentelor şi instalaţiilor de telecomunica- priveşte bunuri care fac parte din patri-
ţii sau pentru difuzarea programelor moniul cultural, pedeapsa este ~nchi-
de radio şi televiziune ori a soarea de la unu la 5 ani.
sistemelor de alimentare cu ap~ şi a
conductelor ma-
(4) Distrugerea, degradarea sau
aducerea ~n stare de ne~ntrebuinţare a
gistrale de alimentare cu ap~, se pedep- unui bun, s~v~rşit~ prin incendiere, ex-
sesc cu ~nchisoare de la unu la 10 ani. plozie ori prin orice alt asemenea mijloc
(4) Dac~ distrugerea, degradarea şi dac~ este de natur~ s~ pun~ ~n peri-
sau aducerea ~n stare de col alte persoane sau bunuri, se pedep-
ne~ntrebuin- ţare se s~v~rşeşte prin seşte cu ~nchisoarea de la 2 la 7 ani.
incendiere, explozie ori prin orice alt (5) Dispoziţiile prev~zute ~n alin. (3)
asemenea mijloc şi dac~ rezult~ pericol şi alin. (4) se aplic~ chiar dac~ bunul
public, pedeapsa este ~nchisoarea de aparţine f~ptuitorului.
la 3 la 15 ani. (6) Pentru faptele prev~zute ~n
(5) Dispoziţiile prev~zute ~n alin. (2), alin. (1) şi alin. (2) acţiunea penal~
(3) şi (4) se aplic~ chiar dac~ bunul se pune ~n mişcare la pl~ngerea
aparţine f~ptuitorului. prealabil~ a persoanei v~t~mate.
(6) Dac~ bunul este proprietate pri- (7) Tentativa faptelor prev~zute
vat~, cu excepţia cazului c~nd ~n alin. (3) şi alin. (4) se pedepseşte.
acesta este fn fntregime sau fn parte
al statului, acţiunea penal~ pentru
fapta pre- v~zut~ ~n alin. (1) se pune ~n
mişcare la pl~ngerea prealabil~ a
persoanei v~t~- mate. Imp~carea
p~rţilor ~nl~tur~ r~s- punderea penal~.
§11. Distrugerea ca/ificată - art. 218
Art. 218 C. pen.: ~(1) Dac~ faptele prev~zute ~n art. 217 au avut con-
secinţe deosebit de grave, pedeapsa este ~nchisoarea de la 10 la 20 de
ani şi interzicerea unor drepturi, iar dac~ au avut ca urmare un dezastru,
pedeapsa este detenţiunea pe viaţ~ sau ~nchisoarea de la 15 la 25 de ani
(2) Dezastrul const~ ~n distrugerea sau degradarea unor mijloace de
transport ~n comun, de m~rfuri sau persoane, ori a unor instalaţii
sau lucr~ri şi care a avut ca urmare moartea sau v~t~marea grav~ a
integrit~ţii corporale ori s~n~t~ţii mai multor persoane".

juridic specific este reprezentat de relaţiile patrimoniale privind
integritatea bunurilor. Exist~ şi un obiect juridic secundar - viaţa,
integritatea corporal~, s~n~tatea persoanelor -, dac~ acţiunea de
distrugere a avut ca urmare un dezastru.
Obiectul material este acelaşi cu cel al infracţiunii de distrugere ~n for-
ma simpl~ (art. 217 C. pen.), ~ns~, ~n ipoteza producerii unui
dezastru (art. 218 C. pen. teza a II-a), obiectul material const~ ~n bunuri
ca mijloce de transport ~n comun, instalaţii, precum şi ~n corpurile
persoanelor ucise
~n urma realiz~rii acţiunii de
distrugere.
III. Subiec ii
dic~, p~n~ şi proprietarul bunului, ~ns~ doar dac~ fapta se ~ncadreaz~ ~n
situaţiile prev~zute de art. 217 alin. (2)-(4). Participaţia penal~ este posi-
bil~ sub toate formele.
Subiectul pasiv este necircumstanţiat - orice persoan~ fizic~ sau juridic~
al c~rei bun este degradat, distrus ori adus ~n stare de
ne~ntrebuinţare.

Aceasta const~ ~n preexistenţa utilit~ţii şi valorii bunurilor supuse
acţiunii de distrugere.

Latura obiectiv~. Elementul material este acelaşi cu cel prev~zut
~n art. 217 C. pen.: distrugerea, degradarea, aducerea ~n stare de
ne~ntre- buinţare, ~mpiedicarea lu~rii m~surilor de conservare ori de
salvare a unui astfel de bun ori ~nl~turarea m~surilor luate. Toate
preciz~rile f~cute ~n momentul analiz~rii elementului material al
infracţiunii de distrugere se aplic~ şi ~n aceast~ ipotez~.
Urmarea imediat~ este ceea ce diferenţiaz~ art. 217 de art. 218
C. pen., ~n sensul c~ distrugerea calificat~ presupune producerea
unor urm~ri mai grave: consecinţe deosebit de grave (~n teza I) şi
dezastrul (~n teza a II-a). Noţiunea de ,consecinţe deosebit de grave" este
explicat~ ~n art. 146 C. pen. Prin urmare, distrugerea calificat~ se reţine
atunci c~nd acţiunea de distrugere a avut ca urmare o pagub~ material~
mai mare de
200.000 lei sau o perturbare deosebit de grav~ a activit~ţii, cauzat~ unei
autorit~ţi publice sau oric~reia dintre unit~ţile la care se refer~ art.
145
C. pen. ori altei persoane juridice sau fizice. in situaţia unei infracţiuni con-
tinuate de distrugere, caracterul de consecinţe deosebit de grave se de-
termin~ prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor
persoanelor
fizice sau juridice, prin toate acţiunile sau inacţiunile prin care
[1]
se realizeaz~ elementul material al laturii obiective a infracţiunii .
Noţiunea de ,dezastru" este explicat~ ~n alin. (2) al art. 218 C.
pen. Conform acesteia, se reţine existenţa distrugerii calificate atunci
c~nd acţiunea de distrugere are ca urmare degradarea unor mijloace de
transport ~n comun, de m~rfuri sau persoane, a unor instalaţii sau
lucr~ri şi care a avut ca urmare moartea sau v~t~marea grav~ a integrit~ţii
corporale ori a s~n~t~ţii mai multor persoane.
Leg~tura de cauzalitate trebuie dovedit~.
indirecte, ~n ipoteza prev~zut~ ~n teza I - producerea de consecinţe
deosebit de grave -, şi a praeterintenţiei, ~n ipoteza prev~zut~ ~n teza a II-
a - producerea dezastrului. Mobilul şi scopul nu prezint~
relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, dar pot fi avute ~n vedere
la individualizarea pedepsei.

tativa este posibil~ şi se pedepseşte, cu excepţia ipotezei ~n care
fapta este s~v~rşit~ cu praeterintenţie. Infracţiunea se consum~ ~n
momentul producerii urm~rii imediate mai grave.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntr-o singur~ variant~, dar
care include dou~ ipoteze agravante, anterior analizate.
Sancţiunea, ~n ipoteza producerii consecinţelor deosebit de
grave, este ~nchisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi,
iar ~n situaţia producerii dezastrului, detenţiunea pe viaţ~ alternativ cu
~nchisoarea de la 15 la 25 de ani şi pedeapsa interzicerii unor drepturi.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ decesul sau v~t~marea integrit~ţii
corporale, ~n ipoteza producerii dezastrului, ar interveni datorit~
intenţiei f~ptuitorului, atunci s-ar reţine concurs de infracţiuni ~ntre
distrugere ~n varianta simpl~ (art. 217 C. pen.) şi omorul deosebit
de grav [art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen.] sau ~ntre art. 217 C. pen. şi o
v~t~marea corporal~ grav~ [art. 182 alin. (3) C. pen.].
[1]
oficiu. Competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~ aparţine judec~toriei,
except~nd situaţia c~nd s-a produs un dezastru soldat cu moartea unor
persoane, c~nd competent este tribunalul, conform art. 27 pct. 1 lit. b) C.
proc. pen., iar urm~- rirea penal~ trebuie obligatoriu efectuat~ de c~tre
procuror. Urm~rirea penal~ este efectuat~ de c~tre organele de cercetare
penal~.

Infracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, ~ns~ se renunţ~ la
ipoteza I - a reţinerii infracţiunii ~n caz de producere a unor
consecinţe deosebit de grave - şi se p~streaz~ ca unic~ situaţie
producerea dezastrului, noţiune definit~ tot ~n conţinutul articolului, ~ntr-un
mod similar celui din reglementarea actual~.
C. pen., art. 218: Distrugerea cali Noul C. pen., art. 254: Distrugerea
ficat~ calificat~
(1) Dac~ faptele prev~zute (1) Dac~ faptele prev~zute ~n
~n art. 217 au avut consecinţe deosebit art. 253 au avut ca urmare un dezastru,
de grave, pedeapsa este ~nchisoarea pedeapsa este ~nchisoarea de la 7 la
de la 15 ani şi interzicerea exercit~rii unor
10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. (2) Dezastrul const~ ~n
drepturi, iar dac~ au avut ca urmare un distrugerea
dezastru, pedeapsa este detenţiunea sau degradarea unor bunuri imobile ori
pe viaţ~ sau ~nchisoarea de la 15 la 25 a unor lucr~ri, echipamente, instalaţii
de ani şi interzicerea unor drepturi. sau componente ale acestora şi care a
(2) Dezastrul const~ ~n avut ca urmare moartea sau v~t~marea
distrugerea sau degradarea unor corporal~ a dou~ sau mai multor per-
mijloace de transport ~n comun, de soane.
m~rfuri sau persoane, ori a unor
instalaţii sau lucr~ri şi care a avut ca
urmare moartea sau v~t~marea grav~
a integrit~ţii corporale ori s~n~t~ţii mai
multor persoane.
§12. Distrugerea din culpă - art. 219
Art. 219 C. pen.: ~(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea ~n stare de
ne~ntrebuinţare, din culp~, a unui bun, chiar dac~ acesta aparţine f~ptui-
torului, ~n cazul ~n care fapta este s~v~rşit~ prin incendiere, explozie sau
prin orice alt asemenea mijloc şi dac~ rezult~ pericol public, se pedepsesc
cu ~nchisoare de la o lun~ la 2 ani sau cu amend~.
(2) Cu aceeaşi pedeapsa se sancţioneaz~ distrugerea ori degradarea
din culp~ a unei conducte petroliere sau de gaze, a unei reţele electrice, a
echipamentelor şi instalaţiilor de telecomunicaţii sau pentru difuzarea
programelor de radio şi televiziune ori a sistemelor de alimentare cu ap~ şi
a conductelor magistrale de alimentare cu ap~, dac~ a avut ca urmare
aducerea ~n stare de ne~ntrebuinţare a acestora.
(3) Distrugerea, degradarea sau aducerea ~n stare de ne~ntrebuinţare,
din culp~, a unui bun, chiar dac~ acesta aparţine f~ptuitorului, ~n cazul ~n
care a avut consecinţe deosebit de grave, se pedepsesc cu ~nchisoare de
la unu la 6 ani, iar dac~ a avut ca urmare un dezastru, pedeapsa
este
~nchisoarea de la 3 la 12
ani.
(4) C~nd dezastrul ori consecinţele deosebit de grave s-au produs ca
urmare a p~r~sirii postului sau a s~v~rşirii oric~rei alte fapte de c~tre
personalul de conducere al unui mijloc de transport ~n comun ori de c~tre
personalul care asigur~ direct securitatea unor asemenea transporturi,
pedeapsa este ~nchisoarea de la 5 la 15 ani".

juridic specific este reprezentat de relaţiile patrimoniale privind integritatea
bunurilor.
Obiectul material const~ ~ntr-un bun mobil sau imobil. Toate preciz~rile
f~cute cu ocazia analizei obiectului material al infracţiunii de
distrugere prev~zute ~n art. 217 C. pen. sunt valabile. in plus, ~n alin. (2),
acţiunea de distrugere trebuie s~ fie ~ndreptat~ ~mpotriva unei
categorii specifice de bunuri, pe care o reg~sim şi ~n varianta agravat~
din alin. (3) al art. 217
C. pen.: conducte petroliere sau de gaze, reţele electrice, echipamente şi
instalaţii de telecomunicaţii sau pentru difuzarea programelor de radio şi
televiziune, sisteme de alimentare cu ap~ şi conducte magistrale de ali-
mentare cu ap~.
III. Subiec ii
dic~, p~n~ şi proprietarul bunului, ~ns~ doar dac~ fapta se ~ncadreaz~ ~n
situaţiile prev~zute de art. 219 alin. (1) şi (3). Fapta trebuie s~ fie s~v~r-
şit~, totuşi, de un subiect activ calificat ~n ipoteza agravat~ din alin. (4):
personalul de conducere al unui mijloc de transport ~n comun ori perso-
nalul care asigur~ direct securitatea unor asemenea transporturi. Partici-
paţia penal~ este posibil~ sub toate formele.
dic~ al c~rei bun este degradat, distrus ori adus ~n stare de
ne~ntre- buinţare.

Condiţia premis~ const~ ~n preexistenţa caracterului util şi a valorii
economice a bunului supus acţiunii de distrugere.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ prin acţiune
sau inacţiune, ~n una dintre cele trei variante alternative: distrugere,
degradare, aducere ~n stare de ne~ntrebuinţare, celelalte dou~
modalit~ţi pe care le reg~sim ~n situaţia distrugerii (~mpiedicarea lu~rii
m~surilor de conservare ori de salvare ori ~nl~turarea m~surilor luate)
neput~ndu-se realiza din culp~. In varianta din alin. (1), pentru ~ntregirea
laturii obiective, este necesar~ ~ndeplinirea a dou~ cerinţe esenţiale: fapta
s~ fie s~v~rşit~ prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea
mijloc şi, ~n plus, fapta trebuie s~ prezinte pericol public. Condiţia
esenţial~ pentru reţinerea in- fracţiunii de distrugere din culp~ ~n varianta
agravat~ din alin. final este ca dezastrul sau consecinţele deosebit de
grave s~ intervin~ ca urmare a p~r~sirii postului sau a s~v~rşirii oric~rei
alte fapte de c~tre personalul de conducere al unui mijloc de transport
~n comun ori de c~tre personalul care asigur~ direct securitatea
acestora.
Urmarea imediata coincide cu elementul material: distrugerea, degra-
darea, aducerea ~n stare de ne~ntrebuinţare a bunului, la fel ca ~n
ipoteza infracţiunii de distrugere prev~zute ~n art. 217 C. pen. Pentru a
reţine varianta agravat~ din alin. (3), trebuie ca acţiunea de distrugere s~
duc~ la producerea unor consecinţe deosebit de grave, ~n sensul art. 146
C. pen., sau a unui dezastru. Legatura de cauzalitate rezult~ din
materialitatea faptei şi, ~n ipoteza producerii unor consecinţe mai grave,
aceasta trebuie dovedit~.
Latura subiectiv~. Vinovaţia se prezint~ sub forma cuplei, simpl~ sau
cu prevedere. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa
Forme. Actele preparatorii şi tentativa nu sunt posibile, av~nd ~n
ve dere forma de vinov~ţie cu care fapta este s~v~rşit~. Infracţiunea se
con sum~ ~n momentul producerii urm~rii imediate.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~n dou~ variante tip [alin. (1) şi
(2)], şi dou~ variante agravate [alin. (3) şi (4)].
Prima variant~ tip [alin. (1)] coincide cu aceea prev~zut~ ~n art.
217 alin. (4), iar cea dea doua variant~ tip [alin. (2)] coincide cu art.
217 alin. (3), cu deosebirea realiz~rii elementului material doar prin
dou~ dintre cele trei modalit~ţi: distrugere şi degradare.
Prima variant~ agravat~ [alin. (3)] coincide cu art. 218 alin. (1).
Cea
dea doua variant~ agravat~ [alin. (4)], pe care nu o reg~sim ~n conţinutul
celorlalte infracţiuni de distrugere, se raporteaz~ la consecinţele specifice
variantei agravate anterioare, acestea trebuind s~ survin~ ca urmare
a p~r~sirii postului de c~tre personalul de conducere sau de c~tre cei care
asigur~ securitatea ~n ipoteza mijloacelor de transport.
Sancţiunea este aceeaşi ~n ipoteza variantelor tip - ~nchisoarea de la
o lun~ la 2 ani, alternativ cu amend~ -, iar pentru variantele
agravate aceasta difer~ - ~nchisoarea de la 3 la 12 ani ~n cazul alin. (3)
şi ~nchi soarea de la 5 la 15 ani ~n cazul alin. (4).

Leg~tura cu alte infracţiuni. in ipoteza s~v~rşirii acţiunii de distrugere
conform prevederilor art. 219 alin. (1) sau (2), dac~ forma de
vinov~ţie este intenţia, se va reţine infracţiunea de distrugere [art. 217 alin.
(3) sau (4) C. pen.] şi, doar dac~ forma de vinov~ţie este culpa, suntem ~n
pre zenţa infracţiunii de distrugere din culp~ [art. 219 alin. (1) sau (2) C.
pen.].
Dac~ acţiunea de distrugere este s~v~rşit~ din culp~ şi se produc con
secinţele prev~zute ~n art. 219 alin. (3), se reţine existenţa infracţiunii de
distrugere din culp~, ~ns~ dac~ acţiunea de distrugere este s~v~rşit~ cu
intenţie şi acest rezultat se produce din culp~, suntem ~n prezenţa infrac
ţiunii de distrugere calificat~.
Competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~ aparţine judec~toriei,
excep t~nd situaţia c~nd sa produs un dezastru soldat cu moartea
unor persoane, c~nd competent este tribunalul, conform art. 27 pct.
1 lit. b) C. proc. pen., iar urm~rirea penal~ trebuie obligatoriu efectuat~
de c~tre
procuror. Urm~rirea penal~ este efectuat~ de c~tre organele de cercetare
penal~.

Infracţiunea de distrugere din culp~ este incriminat~ şi ~n noul
Cod penal, ~ns~ sunt p~strate doar dou~ variante dintre cele patru
existente ~n prezent - varianta din alin. (1) referitoare la s~v~rşirea faptei
pin anumite mijloace care prezint~ pericol public şi, parţial, ceva din
actualul alin. (3),
~n sensul c~ este necesar s~ se produc~ doar dezastrul pentru existenţa
ei, f~r~ alternativa consecinţelor deosebit de grave. In plus,
pedepsele sunt reduse.
Art. 219: Distrugerea din culp~ Art. 255: Distrugerea din culp~
(1) Distrugerea, degradarea ori adu- (1) Distrugerea, degradarea ori adu-
cerea ~n stare de ne~ntrebuinţare, cerea ~n stare de ne~ntrebuinţare,
din culp~, a unui bun, chiar dac~ din culp~, a unui bun, chiar dac~
acesta aparţine f~ptuitorului, ~n cazul acesta aparţine f~ptuitorului, ~n cazul
~n care fapta este s~v~rşit~ prin ~n care fapta este s~v~rşit~ prin
incendiere, explozie sau prin orice alt incendiere, explozie sau prin orice alt
asemenea mijloc şi dac~ rezult~ pericol asemenea mijloc şi dac~ este de
public, se pedepsesc cu ~nchisoare natur~ s~ pun~ ~n pericol alte
de la o lun~ la 2 ani sau cu amend~. persoane sau bunuri, se pe- depseşte
(2) Cu aceeaşi pedeaps~ se cu ~nchisoare de la 3 luni la un an
sanc- ţioneaz~ distrugerea ori sau cu amend~.
degradarea din culp~ a unei conducte (2) Dac~ faptele au avut ca urmare
petroliere sau de gaze, a unei reţele un dezastru, pedeapsa este
electrice, a echipamentelor şi ~nchisoarea de la 5 la 12 ani.
instalaţiilor de telecomuni- caţii sau
pentru difuzarea programelor de radio
şi televiziune ori a sistemelor de
alimentare cu ap~ şi a conductelor
magistrale de alimentare cu ap~,
dac~ a avut ca urmare aducerea ~n
stare de ne~ntrebuinţare a acestora.
(3) Distrugerea, degradarea sau
aducerea ~n stare de
ne~ntrebuinţare, din culp~, a unui bun,
chiar dac~ acesta aparţine f~ptuitorului,
~n cazul ~n care a avut consecinţe
deosebit de grave, se pedepsesc cu
~nchisoare de la unu la 6 ani, iar dac~
a avut ca urmare un dezastru,
pedeapsa este ~nchisoarea de la 3 la
12 ani.
(4) C~nd dezastrul ori
consecinţele deosebit de grave s-au
produs ca urmare a p~r~sirii postului
sau a s~v~rşirii oric~rei alte fapte de
c~tre personalul de conducere al unui
mijloc de transport ~n comun ori
de c~tre personalul care asigur~
direct securitatea unor asemenea
transporturi, pedeapsa este
ani.
$13. Tulburarea de posesie - art. 220
Art. 220 C. pen.: ~(1) Ocuparea, ~n ~ntregime sau ~n parte, f~r~ drept,
a unui imobil aflat ~n posesia altuia, f~r~ consimţ~m~ntul acestuia sau f~r~
aprobare prealabil~ primit~ ~n condiţiile legii, ori refuzul de a elibera
imobilul astfel ocupat se pedepseşte cu ~nchisoare de la 1 la 5 ani.
(2) Dac~ fapta prev~zut~ ~n alin. (1) se s~v~rşeşte prin violenţ~
sau
ameninţare ori prin desfiinţarea semnelor de hotar, a reperelor de
marcare, pedeapsa este ~nchisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Dac~ fapta prev~zut~ ~n alin. (2) se s~v~rşeşte de dou~ sau mai
multe persoane ~mpreun~, pedeapsa este ~nchisoarea de la 3 la 15 ani.

Obiectul juridic generic este reprezentat de relaţiile patrimoniale.
Obiectul juridic specific se refer~ la relaţiile sociale privind folosinţa
paşnic~ a imobilelor. in cazul variantelor agravate, exist~ şi un obiect
juridic secundar - libertatea psihic~, integritatea corporal~ ori s~n~tatea
persoanei.
Obiectul material const~ ~ntr-un bun imobil, ~n tot sau parţial, din me-
diul rural sau urban, aflat ~n posesia proprietarului sau a altui titular
de drepturi asupra bunului (locatar). Exist~ şi un obiect material
secundar, atunci c~nd infracţiunea este realizat~ ~n varianta agravat~ din
alin. (2) - corpul persoanei sau semnele de hotar ori reperele de marcare,
~n m~- sura ~n care sunt distruse.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat - orice persoan~ fizic~ sau juridic~,
indiferent dac~ are o calitate sau nu asupra bunului. Poate fi subiect activ
p~n~ şi proprietarul lucrului, dac~ bunul ~mpotriva c~ruia este
~ndreptat elementul material al infracţiunii de tulburare de posesie se afl~
~n posesia legitim~ a altuia (locatar, uzufructuar etc.). Participaţia penal~
este posibil~ sub toate formele, cu excepţia situaţiei prev~zute ~n varianta
agravat~ din alin. (3) - s~v~rşirea faptei de c~tre dou~ sau mai multe
persoane -, c~nd participaţia penal~ este posibil~ doar sub forma instig~rii
şi a complicit~ţii anterioare, ~ntruc~t subiectul activ rezid~ ~ntr-o pluralitate
de f~ptuitori.
Subiectul pasiv este orice persoan~ fizic~ sau juridic~ ce are ~n pose-
sie un bun imobil. Putem vorbi, uneori, de subiect pasiv principal - pose-
sorul bunului - şi subiect pasiv indirect - proprietarul bunului, dac~
~n momentul comiterii faptei imobilul se afl~ ~n posesia unei alte
persoane.

Condiţia premis~ rezid~ ~n preexistenţa posesiei ori a detenţiei asupra
bunului imobil ~n momentul s~v~rşirii faptei, indiferent dac~ aceasta este
exercitat~ ~n fapt sau nu.

Latura obiectiv~. Elementul material poate s~ constea fie ~ntr-o
acţiune, fie ~ntr-o inacţiune. Acţiunea se realizeaz~ prin ocuparea imobi-
lului, total~ sau parţial~, la aceast~ form~ de manifestare a
elementului material fiind necesar~ şi ~ndeplinirea unor cerinţe esenţiale:
ocuparea s~ se fac~ f~r~ drept, f~r~ consimţ~m~ntul posesorului imobilului
din acel moment sau f~r~ a avea vreo aprobare prealabil~ primit~ ~n
condiţiile legii. Nu are relevanţ~ dac~ ocuparea a fost de lung~ sau de
scurt~ durat~, ~ns~ nu trebuie s~ fie vorba de o simpl~ p~trundere ~n
imobil. Elementul material se poate realiza şi printr-o inacţiune - refuzul de
a elibera imobilul ocupat ~n prealabil ~n condiţiile menţionate anterior. Se
poate constata c~, ~n realitate, infracţiunea se consum~ din momentul
ocup~rii imobilului f~r~ drept şi devine continu~ prin r~m~nerea ~n imobil
şi prin refuzul de a-l elibera. In ipoteza variantei agravate din alin. (2),
cerinţa esenţial~ ataşat~ elementului material se refer~ la ocuparea
imobilului prin violenţ~, ameninţare sau prin desfiinţarea semnelor de hotar
sau a reperelor de marcare.
Urmarea imediat~ const~ ~n trecerea ilicit~ a unui imobil din
posesia legitim~ a unei persoane ~n posesia nelegitim~ a alteia. Leg~tura
de cau zalitate rezult~ din materialitatea faptei.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia ~mbrac~ forma intenţiei directe. F~ptuito-
rul trebuie s~ aib~ reprezentarea faptului c~ ocuparea se face f~r~ drept,
existenţa vreunui dubiu ~n acest sens ~nl~tur~nd caracterul infracţional al
faptei. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, ci
doar pentru individualizarea pedepsei.

minate. Infracţiunea se consum~ ~n momentul ~n care are loc
ocuparea imobilului, o ocupare efectiv~, şi nu o simpl~ p~trundere ~n
imobil, c~ci in- fracţiunea nu se consum~ instantaneu. Infracţiunea poate fi
s~v~rşit~ şi ~n forma continu~, momentul epuiz~rii fiind acela al
~ncet~rii ocup~rii imobilului ~n mod abuziv ori atunci c~nd f~ptuitorul
este condamnat definitiv pentru infracţiunea de tulburare de posesie.
dou~ variante agravate [alin. (2) şi (3)].
Prima variant~ agravat~ [alin. (2)] se refer~ la fapta s~v~rşit~ ~n forma
tip, cu deosebirea c~, ~n aceast~ situaţie, ea trebuie s~ se realizeze vio-
lent - prin ameninţare (~n sensul din art. 193 C. pen.), prin violenţe (con-
form ~nţelesului din art. 180 C. pen.) sau prin desfiinţarea semnelor
de hotar ori a reperelor de marcare.
A doua variant~ agravat~ [alin. (3)] se raporteaz~ la varianta agravat~
din alin. (2) şi are ~n vedere ipoteza ~n care ocuparea sau refuzul de a eli-
bera imobilul a fost f~cut prin violenţ~, ameninţare sau prin
distrugerea hotarelor şi, ~n plus, fapta a fost s~v~rşit~ de c~tre dou~ sau
mai multe persoane.
Sancţiuni. Pentru varianta tip, limitele de pedeaps~ variaz~ ~ntre 1 şi 5
ani, pentru varianta agravat~ din alin. (2) ~ntre 2 şi 7 ani, iar pentru cea din
alin. (3) ~ntre 3 şi 15 ani.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ fapta este s~v~rşit~ ~n
varianta agravat~ din alin. (2) sau (3), infracţiunea de tulburare de posesie
absoarbe infracţiunea de loviri sau alte violenţe (art. 180 C. pen.), pe cea
de a meninţare (art. 193 C. pen.) şi infracţiunea de distrugere [art. 217 alin.
(1)
C. pen.]. in schimb, infracţiunea de tulburare de posesie [art. 220 alin. (3)
C. pen.] intr~ ~n concurs cu infracţiunea de v~t~mare corporal~ (art. 181
C. pen.) sau v~t~mare corporal~ grav~ (art. 182 C. pen.).
~ns~ ~mp~carea p~rţilor ~nl~tur~ r~spunderea penal~. Competenţa de
judecat~ ~n prim~ instanţ~ aparţine judec~toriei. Urm~rirea penal~ o efec-
tueaz~ organele de cercetare penal~.

G~sim incriminat~ aceast~ fapt~ şi ~n noul Cod penal, ~ns~ se menţine
doar varianta agravat~ din actualul alin. (2), devenit~ varianta tip, celelalte
variante fiind ~nl~turate. in plus, elementul material se realizeaz~ doar prin
acţiune - ocuparea f~r~ drept. in viitoarea reglementare, tulburarea de po-
sesie devine una dintre acele acţiuni pentru care acţiunea penal~ se pune
~n mişcare la pl~ngerea prealabil~ a persoanei.
C. pen., art. 220: Tulburarea de Noul C. pen., art. 256: Tulburarea
posesie de posesie
(1) Ocuparea, ~n ~ntregime sau (1) Ocuparea, ~n ~ntregime sau
~n ~n
parte, f~r~ drept, a unui imobil aflat parte, f~r~ drept, prin violenţ~ sau
~n posesia altuia, f~r~ ameninţare ori prin desfiinţarea sau
consimţ~m~ntul acestuia sau f~r~ str~mutarea semnelor de hotar, a unui
aprobare prealabil~ primit~ ~n condiţiile imobil aflat ~n posesia altuia se pedep-
legii, ori refuzul de a elibera imobilul seşte cu ~nchisoare de la unu la 5 ani
astfel ocupat se pedep- seşte cu sau cu amend~.
~nchisoare de la 1 la 5 ani. (2) Acţiunea penal~ se pune
(2) Dac~ fapta prev~zut~ ~n alin. (1) ~n mişcare la pl~ngerea prealabil~ a
se s~v~rşeşte prin violenţ~ sau amenin- per- soanei v~t~mate.
ţare ori prin desfiinţarea semnelor de
hotar, a reperelor de marcare, pedeapsa
este ~nchisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Dac~ fapta prev~zut~ ~n alin. (2)
se s~v~rşeşte de dou~ sau mai multe
persoane ~mpreun~, pedeapsa este
~n- chisoarea de la 3 la 15 ani.
(4) imp~carea p~rţilor ~nl~tur~ r~s-
punderea penal~.
$14. Tăinuirea - art. 221
Art. 221 C. pen.: ~(1) Primirea, dob~ndirea sau transformarea unui bun
ori ~nlesnirea valorific~rii acestuia, cunosc~nd c~ bunul provine
din s~v~rşirea unei fapte prev~zute de legea penal~, dac~ prin aceasta
s-a urm~rit obţinerea, pentru sine ori pentru altul, a unui folos
material, se pedepsesc cu ~nchisoare de la 3 luni la 7 ani, f~r~ ca
sancţiunea aplicat~ s~ poat~ dep~şi pedeapsa prev~zut~ de lege pentru
infracţiunea din care provine bunul t~inuit.
(2) T~inuirea s~v~rşit~ de soţ sau de o rud~ apropiat~ nu se pedep-
seşte".

patrimoniale. Obiectul juridic special se refer~ la relaţiile sociale care
implic~ protecţia patrimoniului. Exist~ şi un obiect juridic secundar -
buna desf~şurare a relaţiilor de serviciu. Obiectul material const~ ~ntr-
un bun mobil provenit dintr-o fapt~ prev~zut~ de legea penal~, care nu
trebuie s~ fie ~n acelaşi timp şi infracţiune.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat, poate s~v~rşi fapta orice
persoan~ fizic~ sau juridic~, inclusiv proprietarul, dac~ bunul provine
dintr-o infracţiune s~v~rşit~ ~mpotriva deţin~torului legitim al bunului (spre
exemplu, proprietarul s~v~rşeşte infracţiunea de t~inuire ~n leg~tur~
cu bunul s~u, sustras de la uzufructuar.). Nu pot fi subiecţi activi ai
infracţiunii de t~inuire soţul sau rudele apropiate ale participanţilor la
s~v~rşirea unei infracţiuni (calitatea trebuie apreciat~ ~n raport cu autorul,
instigatorul sau complicele). In leg~tur~ cu aceştia exist~ o cauz~ de
nepedepsire expres prev~zut~ de lege. Participaţia penal~ este posibil~ sub
toate formele.
Subiectul pasiv este necircumstanţiat şi coincide cu subiectul pasiv al
infracţiunii din care provine bunul.
Condiţia premis~ const~ ~n existenţa unui bun provenit dintr-o fapt~ pe-
nal~. Prin urmare, infracţiunea de t~inuire este dependent~ de o fapt~ pe-
nal~ s~v~rşit~ ~n prealabil, care nu trebuie s~ fie ~n mod obligatoriu
~ndreptat~ ~mpotriva patrimoniului, fiind f~r~ relevanţ~ dac~ ~n leg~tura
cu aceasta este incident~ sau nu vreo cauz~ care ~nl~tur~ caracterul penal
al faptei.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ prin una dintre ur-
m~toarele acţiuni, prev~zute alternativ şi limitativ: primirea,
dob~ndirea, transformarea sau ~nlesnirea valorific~rii unui bun
provenit dintr-o fapt~ prev~zut~ de legea penal~. Primirea presupune
o detenţie precar~ a bunului, ~n calitate de depozitar, comodatar etc.
Dob~ndirea presupune o deţinere ~n calitate de proprietar al bunului,
indiferent de modalitatea obţi- nerii acestei calit~ţi (donatar, cump~r~tor
etc.). Transformarea se refer~ la modificarea bunului, iar ~nlesnirea
valorific~rii bunului const~ ~ntr-un ajutor dat ~n vederea obţinerii unui folos
~n schimbul acestui bun. Dac~ elementul material se realizeaz~ de c~tre
acelaşi subiect activ prin mai multe modalit~ţi, se va reţine o singur~
infracţiune de t~inuire.
Urmarea imediat~ const~ ~n schimbarea st~rii de fapt a bunului,
~n
sens juridic, dar şi fizic (modificarea bunului). Leg~tura de cauzalitate
Latura subiectiv~. Vinov~ţia ~mbrac~ forma intenţiei directe, iar pentru
~ntregirea laturii subiective sunt necesare dou~ cerinţe esenţiale:
f~ptuitorul trebuie s~ cunoasc~ faptul c~ bunul provine dintr-o fapt~
prev~zut~ de legea penal~ şi s~ urm~reasc~ obţinerea pentru sine ori
pentru altul a unui folos material (intenţie direct~ calificat~ prin scop).
Mobilul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, ci doar pentru

minate. Infracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii elementului mate-
rial, ~n oricare dintre cele patru modalit~ţi. Fapta poate dob~ndi
forma continuat~ (transformarea care presupune diverse operaţiuni),
momentul epuiz~rii fiind acela al efectu~rii ultimului act de t~inuire.
Sancţiunea const~ ~n ~nchisoarea de la 3 luni la 7 ani, cu condiţia ca
sancţiunea aplicat~ s~ nu poat~ dep~şi pedeapsa prev~zut~ de lege pen tru
infracţiunea din care provine bunul t~inuit.

Art. 221 C. pen. prevede ~n alin. (2) c~, ~n ipoteza ~n care t~inuirea
este s~v~rşit~ de c~tre soţul sau ruda apropiat~ a vreunuia dintre
participanţii la s~v~rşirea faptei din care provine bunul, aceştia nu se
pedepsesc.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Trebuie s~ distingem ~ntre infracţiunea
de t~inuire şi complicitate, ca form~ de participare la s~v~rşirea unei
infracţiuni. Diferenţa esenţial~ ~ntre cele dou~ rezid~ ~n existenţa sau ine
xistenţa vreunei ~nţelegeri prealabile cu autorul infracţiunii. Astfel,
primi rea, dob~ndirea, transformarea unui bun ori ~nlesnirea
valorific~rii aces tuia f~r~ o ~nţelegere prealabil~ constituie infracţiunea
de t~inuire. Dac~ exist~ o ~nţelegere prealabil~ ori concomitent~ cu
s~v~rşirea infracţiunii din care provine bunul, atunci suntem ~n prezenţa
complicit~ţii.
T~inuirea se aseam~n~ cu infracţiunea de favorizare a infractorului
(art. 264 C. pen.) prin lipsa unei ~nţelegeri anterioare s~v~rşirii infracţiunii,
~ns~ se deosebesc, ~n principal, prin interesul sau dezinteresul cu
care acţioneaz~ f~ptuitorii. Dac~ t~inuitorul s~v~rşeşte fapta cu scopul
de a obţine pentru sine ori pentru altul un folos material,
favorizatorul acţio neaz~ dezinteresat. in plus, se deosebesc prin obiectul
juridic - relaţiile patrimoniale (la infracţiunea de t~inuire) şi relaţiile
privind ~nf~ptuirea justiţiei (la favorizarea infractorului) - şi prin
elementul material - una dintre cele patru modalit~ţi prev~zute limitativ
~n art. 221 C. pen. (la t~inuire), respectiv ajutorul dat unui infractor,
indiferent de modalitatea ~n care se manifest~ acesta (la favorizarea
infractorului).
in ipoteza unor acte de t~inuire succesive, dac~ dup~ primul act t~i
nuitorul a l~sat s~ se ~nţeleag~ c~ va asigura mai departe valorificarea bu
[1]
nurilor sustrase, instanţa suprem~ a decis c~: ~in situaţia existenţei unui
prim act de t~inuire, urmat de o alt~ acţiune a aceluiaşi t~inuitor care pro
mite c~ va asigura valorificarea ~n continuare şi a altor bunuri
sustrase,
sunt ~ntrunite elementele constitutive ale complicit~ţii la infracţiunea
de
[1]
I.C.C.J., Secţiile Unite, Decizia nr. 2/2008 (M. Of. nr. 859 din 19 decembrie
2008).
furt, ~n forma simpl~ sau continuat~, dup~ caz, ~n concurs real [s.n.]
cu infracţiunea de t~inuire, chiar dac~ promisiunea anticipat~ de
t~inuire a bunurilor nu a fost ~ndeplinit~".
penal~ o efectueaz~ organele de cercetare penal~. De obicei, urm~rirea
penal~ şi judecata se desf~şoar~ ~mpreun~ at~t pentru infracţiunea de
t~inuire, c~t şi pentru aceea din care provine bunul.

Infracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, conţinutul acesteia
fiind similar celui din reglementarea actual~, cu deosebiri ~n ceea ce
priveşte latura subiectiv~ - f~ptuitorul trebuie fie s~ cunoasc~, fie s~ pre
vad~ c~ bunul provine dintro fapt~ penal~ - şi, ~n plus, a fost eliminat~
condiţia scopului. Sancţiunea apare mai puţin sever~, ~nchisoarea
fiind prev~zut~ alternativ cu amenda. Exist~ şi ~n noul Cod prev~zut~ o
cauz~ special~ de nepedepsire, ~ns~ ea se refer~ la t~inuirea
s~v~rşit~ de membrii de familie.
C. pen., art. 221: T~inuirea Noul C. pen., art. 270: T~inuirea
(1) Primirea, dob~ndirea sau (1) Primirea, dob~ndirea, transfor
trans formarea unui bun ori ~nlesnirea marea ori ~nlesnirea valorific~rii
valori fic~rii acestuia, cunosc~nd c~ unui bun, de c~tre o persoan~ care fie a
bunul provine din s~v~rşirea unei fapte cu noscut, fie a prev~zut din
prev~ zute de legea penal~, dac~ prin ~mprejur~rile concrete c~ acesta
aceas ta sa urm~rit obţinerea, pentru provine din s~v~r şirea unei fapte
sine ori pentru altul, a unui folos prev~zute de legea pe nal~, chiar f~r~ a
material, se pedepsesc cu ~nchisoare cunoaşte natura aces teia, se
de la 3 luni la pedepseşte cu ~nchisoare de la unu la
7 ani, f~r~ ca sancţiunea aplicat~ s~ 5 ani sau cu amend~.
poat~ dep~şi pedeapsa prev~zut~ de (2) Pedeapsa aplicat~ t~inuitorului
lege pentru infracţiunea din care pro nu poate fi mai mare dec~t
vine bunul t~inuit. pedeapsa prev~zut~ de lege pentru
(2) T~inuirea s~v~rşit~ de soţ sau fapta s~v~r şit~ de autor.
de o rud~ apropiat~ nu se pedepseşte. (3) T~inuirea s~v~rşit~ de un mem
bru de familie nu se pedepseşte.
Infrac iuni contra patrimoniului
Titlul III are o structur~ simpl~, f~r~ capitole sau secţiuni, incluz~nd 15
infracţiuni care, sub formul~ri distincte, protejeaz~ patrimoniul, ca an
samblu de drepturi şi obligaţii cu valoare economic~, indiferent de titularul
acestuia. Sunt incriminate diferite modalit~ţi prin care se aduce atingere
integrit~ţii patrimoniului, de la furt, la furt prin violenţe sau ameninţ~ri, la
inducerea ~n eroare, distrugerea sau t~inuirea unui bun provenit
dintro fapt~ prev~zut~ de legea penal~.
Deşi cadrul acestor infracţiuni pare omogen, aceast~ omogenitate con
st~ doar ~n unitatea obiectului juridic al ocrotirii penale, c~ci, ~n realitate,
faptele incriminate sunt eterogene şi o clasificare a lor este teoretic
[1]
şi posibil~ şi necesar~, dup~ cum urmeaz~ :
- categoria faptelor de sustragere: furt, t~lh~rie, piraterie şi t~inuire;
- categoria faptelor de fraud~: abuz de ~ncredere, gestiune fraudu
loas~, ~nşel~ciune şi ~nsuşirea bunului g~sit;
- categoria faptelor de samavolnicie: distrugerea şi tulburarea de
posesie. Reg~sim o structur~ asem~n~toare celei oferite de Dongoroz şi ~n
noul Cod penal: Capitolul I: Furtul, Capitolul II: T~lh~ria şi pirateria,
Capitolul III: Infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea ~ncrederii,
Capitolul IV: Fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de
plat~ electronice,
Capitolul V: Distrugerea şi tulburarea de posesie.

Obiectul juridic generic, comun tuturor infracţiunilor, const~, dup~ cum
am anticipat, ~n relaţiile sociale privind patrimoniul, indiferent de
titular. Sunt ocrotite at~t proprietatea, c~t şi posesia şi detenţia precar~.
Obiectul juridic specific coincide, de regul~, cu cel generic, ~ns~, ~n
ipo teza unora dintre infracţiuni, este protejat un anumit aspect al relaţiilor
pa trimoniale: posesia sau detenţia bunului mobil (la infracţiunea de furt),
~n crederea ~n relaţiile patrimoniale (la infracţiunile de abuz de
~ncredere, gestiune frauduloas~, ~nşel~ciune), corectitudinea ~n
administrarea şi ges
[1]
V. DONGOROZ, S. KAHANE ş.a., op. cit., vol. III, p. 425.
tionarea bunurilor unei persoane juridice (la delapidare) etc. Exist~,
uneori, şi un obiect juridic secundar: integritatea corporal~, s~n~tatea
şi viaţa unei persoane (spre exemplu, la t~lh~rie).
Obiectul material principal este bunul asupra c~ruia se exercit~ acţiu
nea sau inacţiunea care constituie elementul material. Pentru unele infrac
ţiuni, poate fi doar un bun mobil (furtul, t~lh ~ria, abuzul de
~ncredere), pentru altele doar un bun imobil (tulburarea de posesie), iar
pentru altele at~t un bun mobil, c~t şi unul imobil (gestiunea frauduloas~,
~nşel~ciunea). Poate exista şi un obiect material secundar: corpul
persoanei (la t~lh~rie).
II. Subiec ii
Subiectul activ, de regul~, este necircumstanţiat, neav~nd
relevanţ~ v~rsta, calitatea f~ptuitorului sau alte caracteristici personale.
Totuşi, sunt c~teva infracţiuni contra patrimoniului pentru care subiectul
activ trebuie s~ aib~ o anumit~ calitate: art. 210 - furtul la pl~ngere
prealabil~, pentru care f~ptuitorul trebuie s~ fie soţ sau rud~ apropiat~
cu persoan~ v~t~ mat~, minor aflat sub tutel~, colocatar sau g~zduit, ~n
raport cu subiectul pasiv; art. 214 - gestiunea frauduloas~, care se
reţine atunci c~nd f~p tuitorul este o persoan~ care are ~n administrare
sau conservare averea
1
(total/parţial) unei persoane; art. 215 - delapidarea, pentru existenţa
c~reia subiectul activ trebuie s~ fie concomitent funcţionar şi
gestionar/
administrator al unor bunuri.
Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele, ~ns~ ~n situaţia in
fracţiunilor pentru care subiectul activ trebuie s~ fie calificat, coautoratul
este posibil doar dac~ toţi f~ptuitorii ~ndeplinesc caracteristicile prev~zute
de textul de lege.
Subiectul pasiv este, de regul~, necircumstanţiat. Totuşi, ~n situaţia fur
tului la pl~ngere prealabil~, persoana v~t~mat~ trebuie s~ aib~ o anumit~
calitate ~n raport cu f~ptuitorul, dup~ cum am precizat anterior.

Condiţia premis~ este diferit~ de la o infracţiune la alta: existenţa po
sesiei sau a detenţiei de c~tre persoana v~t~mat~ (art. 209 C. pen.), exis
tenţa unui raport juridic netranslativ de proprietate, ci doar de
detenţie precar~, ~ntre f~ptuitor şi victim~ (art. 213 C. pen.), existenţa unui
raport de conservare sau de administrare ~ntre f~ptuitor şi persoana
v~t~mat~ (art. 214 C. pen.) etc.
Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~, de regul~, printr-o
acţiune (luarea - art. 211 C. pen., ~nsuşirea - art. 213 C. pen., inducerea
~n eroare - art. 215 C. pen.), ~ns~, uneori, se poate concretiza şi printr-o
inacţiune: refuzul de a-l restitui (art. 213 C. pen., fapta de a nu preda - art.
216 C. pen.).
Urmarea imediat~ const~ ~n producerea unei pagube. Poate exista şi o
urmare imediat~ secundar~, ~n ipoteza infracţiunilor complexe, cum ar fi
aceea de t~lh~rie (art. 211 C. pen.), ~nc~lcarea libert~ţii psihice, a
integrit~ţii corporale, a s~n~t~ţii şi a dreptului la viaţ~. Leg~tura de
cauzalitate, de regul~, trebuie dovedit~.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia ~mbrac~ forma intenţiei, direct~ sau indi-
rect~, cu o excepţie - distrugerea din culp~ -, c~nd fapta se reţine dac~
autorul acţioneaz~ din culp~, simpl~ sau cu prevedere. Infracţiunile de
t~lh~rie, ~nşel~ciune, tulburare de posesie şi t~inuire pot fi s~v~rşite doar
cu intenţie direct~. Mobilul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa vreuneia
dintre infracţiunile contra patrimoniului. Scopul nu este necesar, de regul~,
pentru existenţa infracţiunilor din acest capitol, cu excepţia art. 208,
art. 211 şi art. 212 C. pen., ~n ipoteza c~rora f~ptuitorul trebuie s~ s~v~r-
şeasc~ fapta cu scopul ~nsuşirii pe nedrept a bunului.

excepţia celor s~v~rşite ~n vederea comiterii furtului [art. 209 alin.
(5) C. pen.].
Tentativa este posibil~ şi se pedepseşte, conform art. 222 C.
1
pen., pentru infracţiunile incriminate ~n art. 208-212, art. 215, art. 215 , art.
217 şi art. 218 C. pen. Nu este posibil~ tentativa pentru infracţiunea de
abuz de ~ncredere ~n modalitatea refuzului de a restitui bunul, pentru
~nsuşirea
bunului g~sit ~n modalitatea nepred~rii bunului şi nici la distrugerea
din culp~, av~nd ~n vedere forma de vinov~ţie cu care este s~v~rşit~. Este
posibil~ tentativa, dar nu se pedepseşte, pentru celelalte infracţiuni
excluse din enumerarea din art. 222 C. pen.: gestiunea frauduloas~,
tulburarea de posesie, t~inuirea, dar şi abuzul de ~ncredere şi ~nsuşirea
pe nedrept, ~n modalitatea acţiunii.
Infracţiunea se consum~, de regul~, ~n momentul producerii pagubei.
Modalit~ţi. Infracţiunile contra patrimoniului sunt incriminate, de
regul~, ~ntr-o variant~ tip şi una sau mai multe variante agravate, cu ex-
cepţia furtului, abuzului de ~ncredere şi a t~inuirii, care au fost incriminate
~ntro singur~ variant~ tip.
Sancţiunea prev~zut~, ca regul~, pentru infracţiunile contra patri
moniului este ~nchisoarea, ale c~rei limite variaz~ ~n funcţie de gradul de
pericol social al faptei, de la minimul de o lun~ (~nsuşirea bunului g~sit)
p~n~ la maximul de 25 de ani [t~lh~ria ~n varianta agravat~ din alin. (3)].
Este prev~zut~, excepţional, pedeapsa ~nchisorii alternativ cu amenda
pentru infracţiunile de abuz de ~ncredere, ~nsuşirea bunului g~sit, distru
gerea ~n varianta tip şi distrugerea din culp~ ~n variant~ tip.

cu excepţia furtului prev~zut ~n art. 210 C. pen., a abuzului de ~ncredere,
a gestiunii frauduloase ~n variant~ tip şi a distrugerii ~n variant~ tip, infrac
ţiuni pentru care acţiunea penal~ se pune ~n mişcare la pl~ngerea preala
bil~ a persoanei v~t~mate. In toate aceste situaţii, precum şi la
infrac ţiunea de tulburare de posesie, ~mp~carea p~rţilor ~nl~tur~
r~spunderea penal~.
excepţia t~lh~riei ~n varianta agravat~ din alin. (3) şi a ~nşel~ciunii
~n varianta agravat~ din alin. (5), c~nd tribunalului ~i revine
competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~, conform art. 27 pct. 1 lit. a) C.
proc. pen, dar şi a situaţiilor de producere a unui dezastru soldat
cu moartea unor persoane, conform art. 27 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Urm~rirea penal~ este efectuat~ de c~tre organele de cercetare
pe nal~, except~nd infracţiunea de t~lh~rie ~n varianta agravat~ din alin.
(3) şi a situaţiilor de producere a unui dezastru soldat cu
moartea unor persoane, c~nd urm~rirea penal~ se efectueaz~ ~n
mod obligatoriu de c~tre procuror, conform art. 209 alin. (3) C. proc. pen.

In noul Cod penal, infracţiunile contra patrimoniului sunt incriminate ~n
Titlul II, ~n 5 capitole, dup~ cum leam enumerat anterior. Sau p~strat ma
joritatea infracţiunilor din actualul Cod penal, suferind ~ns~ modific~ri
~n conţinutul constitutiv. Astfel, furtul de folosinţ~ are o incriminare
separat~, iar pentru furtul calificat legiuitorul a introdus noi elemente
circumstanţiale, dar a şi renunţat la unele existente ~n actualul Cod penal.
Au fost incrimi nate ~n mod distinct t~lh~ria, t~lh~ria calificat~ şi t~lh~ria
sau pirateria ur
mat~ de moartea victimei. Pentru abuzul de ~ncredere a fost consacrat~ o
nou~ modalitate şi, ~n plus, a fost introdus~ o nou~ infracţiune - abuzul de
~ncredere prin fraudarea creditorilor. Reg~sim şi alte incrimin~ri noi: ban
cruta simpl~, bancruta frauduloas~, ~nşel~ciunea privind asigur~rile, detur
narea licitaţiilor publice etc., iar ~n Capitolul IV au fost introduse fraudele
patrimoniale s~v~rşite prin sisteme informatice şi mijloace de
plat~ electronice.
TITLUL IV.
INFRAC IUNI CONTRA AUTORIT~ II
§1. Ofensa adusă unor însemne - art. 236
Art. 236 C. pen.: ~(1) Orice manifestare prin care se exprim~ dispreţ
pentru ~nsemnele Rom~niei se pedepseşte cu ~nchisoare de la 6 luni la
3 ani.
(2) Manifestarea prin care se exprim~ dispreţ pentru emblemele
sau semnele de care se folosesc autorit~ţile se pedepseşte cu ~nchisoare
de la 3 luni la 1 an sau cu amend~".

Obiectul juridic generic se refer~ la relaţiile sociale ale c~ror existenţ~ şi
dezvoltare impun ap~rarea autorit~ţii instituţiilor publice. Obiectul juridic
specific este reprezentat de relaţiile sociale referitoare la respectul faţ~ de
stat şi, implicit, respectul faţ~ de emblemele şi semnele de care se folo-
sesc autorit~ţile. Obiectul material const~ ~n ~nsemnul, emblema ori sem-
nele faţ~ de care se exprim~ dispreţ.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat, put~nd s~v~rşi fapta orice
persoan~. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele.
Subiectul pasiv principal este statul, iar cel secundar poate fi
autori-
tatea ale c~rei embleme ori semne au fost dispreţuite.

Condiţia premis~ const~ ~n preexistenţa unor ~nsemne, embleme
ori semne ca simbol al autorit~ţii de stat. Din categoria ~nsemnelor
naţionale
[1]
fac parte, conform Constituţiei Rom~niei , drapelul, ziua naţional~, imnul
naţional, stema ţ~rii şi sigiliul statului. Din categoria emblemelor şi sem
nelor de care se folosesc autorit~ţile fac parte stemele judeţelor şi muni
cipiilor, precum şi orice alte embleme sau semne de care se
folosesc autorit~ţile. Nu intr~ ~n sfera art. 236 semnele organizaţiilor
obşteşti sau
[2]
de mas~ (asociaţii sportive, artistice etc.) .

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ prin orice fel
de acţiune sau inacţiune, exteriorizat~ ~n orice mod şi prin orice mijloace,
prin care se manifest~ dispreţ faţ~ de ~nsemnele Rom~niei [~n
ipoteza din alin. (1)] ori faţ~ de emblemele ori semnele de care se folosesc
autorit~ţile [~n situaţia din alin. (2)]. Se poate manifesta dispreţul prin
gesturi, atitudi ne, fapte, verbal etc. Urmarea imediat~ const~ ~ntro stare
de pericol pen tru autoritatea statului şi ~n ~nc~lcarea respectului
datorat ~nsemnelor naţionale. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din
materialitatea faptei.

Tentativa este posibil~ atunci c~nd fapta se s~v~rşeşte prin acţiune, nu şi
prin inac ţiune, ~ns~ nu se pedepseşte. Infracţiunea se consum~ ~n
momentul ~n care se realizeaz~ urmarea imediat~ şi, implicit, se creeaz~ şi
starea de pericol.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~n dou~ variante, care se dife
renţiaz~ doar prin obiectul material. In prima variant~, dispreţul trebuie s~
se manifeste asupra ~nsemnelor Rom~niei, iar ~n varianta atenuat~,
dispreţul trebuie s~ vizeze emblemele sau semnele de care se folosesc
autorit~ţile.
Sancţiunea pentru varianta tip este ~nchisoarea de la 6 luni la 3 ani,
iar pentru varianta atenuat~ ~nchisoarea de la 3 luni la 1 an, alternativ cu
amend~.
[1]
Art. 12 din Constituţie - Simboluri naţionale: ~(1) Drapelul Rom~niei este tri
color; culorile sunt aşezate vertical, ~n ordinea urm~toare ~ncep~nd de la lance:
al bastru, galben, roşu. (2) Ziua naţional~ a Rom~niei este 1 Decembrie; (3) Imnul
naţional al Rom~niei este «Deşteapt~te rom~ne». (4) Stema ţ~rii şi sigiliul statului
sunt stabilite prin legi organice".
[2]
V. DONGOROZ, S. KAHANE ş.a., op. cit., vol. IV, p. 11.

Infracţiunea nu mai este prev~zut~ ~n noul Cod penal.
§2. Ultrajul - art. 239
Art. 239 C. pen.: ~(1) Ameninţarea s~v~rşit~ nemijlocit sau prin mijloa
ce de comunicare direct~ contra unui funcţionar public care ~ndeplineşte o
funcţie ce implic~ exerciţiul autorit~ţii de stat, aflat ~n exerciţiul funcţiunii ori
pentru fapte ~ndeplinite ~n exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu ~nchi
soare de la 6 luni la 2 ani sau cu amend~.
(2) Lovirea sau orice acte de violenţ~, s~v~rşite ~mpotriva unui
func
ţionar public care ~ndeplineşte o funcţie ce implic~ exerciţiul autorit~ţii de
stat, aflat ~n exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte ~ndeplinite ~n
exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
(3) V~t~marea corporal~, s~v~rşit~ ~mpotriva unui funcţionar public
care ~ndeplineşte o funcţie ce implic~ exerciţiul autorit~ţii de stat, aflat ~n
exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte ~ndeplinite ~n exerciţiul funcţiunii,
(4) V~t~marea corporal~ grav~, s~v~rşit~ ~mpotriva unui funcţionar
public care ~ndeplineşte o funcţie ce implic~ exerciţiul autorit~ţii de
stat, aflat ~n exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte ~ndeplinite ~n
exerciţiul func ţiunii, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 la 12 ani.
(5) Dac~ faptele prev~zute ~n alin. (1)(4) sunt s~v~rşite ~mpotriva unui
ju
dec~tor sau procuror, organ de cercetare penal~, expert, executor
judec~to
resc, poliţist, jandarm ori militar, limitele pedepsei se majoreaz~ cu
jum~tate".

dezvoltare impun ap~rarea autorit~ţii instituţiilor publice. Obiectul
juridic
specific este reprezentat de relaţiile sociale privind autoritatea
statului. Obiectul material lipseşte atunci c~nd infracţiunea este s~v~rşit~
~n varianta tip ~n modalitatea ameninţ~rii. In ipoteza variantelor
agravate, obiectul material const~ ~n corpul persoanei asupra c~reia se
exercit~ violenţele.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat. Participaţia penal~ este posibil~
sub toate formele, cu excepţia coautoratului, ~n ipoteza ~n care
amenin- ţarea este s~v~rşit~ prin viu grai.
Subiectul pasiv principal este unitatea ori instituţia public~ din care face
parte funcţionarul, iar subiectul pasiv secundar nu poate fi dec~t
funcţionarul public care ~ndeplineşte o funcţie ce implic~ exerciţiul
autorit~ţii de stat. Noţiunea de funcţionar public este definit~ ~n art. 147
[1]
alin. (1) . O funcţie ce
implic~ exerciţiul autorit~ţii de stat este o funcţie ~n cadrul unei autorit~ţi
publice care implic~ atribuţii ~n baza c~rora sunt luate decizii obligatorii şi
se impune respectarea lor ori alte atribuţii de executare, nu ~ns~ cu ca-
racter tehnico-administrativ.
Dac~ elementul material al infracţiunii este ~ndreptat ~mpotriva unui ju-
dec~tor sau procuror, organ de cercetare penal~, expert, executor judec~-
toresc, poliţist, jandarm ori militar, se va reţine infracţiunea de ultraj
~n varianta agravat~ din alin. (5). Dac~ elementul material specific
infracţiunii de ultraj este ~ndreptat ~mpotriva soţului sau rudelor
apropiate acestor subiecţi pasivi calificaţi, atunci suntem ~n prezenţa unor
cazuri speciale de pedepsire, prev~zute ~n art. 239' C. pen.
Pluralitatea de subiecţi pasivi secundari determin~ o pluralitate de
infracţiuni de ultraj ~n
concurs.

Condiţia premis~ priveşte existenţa unor anumite funcţii ce implic~
exerciţiul autorit~ţii de stat, prin aceasta ~nţeleg~ndu-se o funcţie
care confer~ funcţionarului unele atribuţii care nu ar putea fi
~ndeplinite f~r~ exercitarea autorit~ţii de stat, adic~ f~r~ competenţa de a
da dispoziţie şi
[2]
de a lua m~surile necesare pentru respectarea lor .
[1]
Art. 147 alin. (1) C. pen.: ~Prin «funcţionar public» se ~nţelege orice
persoan~ care exercit~ permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a
fost
~nvestit~, o ~ns~rcinare de orice natur~, retribuit~ sau nu, ~n serviciul unei unit~ţi
dintre cele la care se refer~ art. 145".
[2]
Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ prin ameninţare
(~n varianta tip), prin acţiunea de lovire sau orice acte de violenţ~ [~n
varianta a- gravat~ din alin. (2)], prin acţiunile de v~t~mare corporal~ [~n
alin. (3)] ori prin acţiunile de v~t~mare corporal~ grav~ [~n varianta
agravat~ din alin. (4)]. Noţiunea de ameninţare are ~nţelesul prev~zut ~n
art. 193 C. pen., cea de lovire sau alte violenţe ~nţelesul din art. 180
C. pen., cea de v~t~mare corporal~ sensul din art. 181 C. pen., iar cea
de v~t~mare corporal~ grav~ sensul din art. 182 C. pen. Ameninţarea
trebuie s~ se realizeze nemijlocit, adic~ ~n prezenţa funcţionarului, ori prin
mijloace de comunicare direct~.
Pentru ~ntregirea laturii obiective sunt necesare dou~ condiţii: ~n primul
r~nd, funcţionarul public trebuie s~ se afle ~n exerciţiul funcţiunii ~n
momentul s~v~rşirii faptei, indiferent dac~ aceasta are leg~tur~ cu fapta
sau nu, ori infracţiunea s~ aib~ ca justificare fapte ~ndeplinite de
funcţionarul public ~n exerciţiul funcţiunii, indiferent dac~ acesta se
afl~ sau nu ~n timpul exercit~rii atribuţiilor de serviciu. In al doilea
r~nd, funcţionarul public trebuie s~ nu exercite abuziv funcţia şi s~ nu
~ncalce cadrul legal al atribuţiilor de serviciu.
Urmarea imediat~ principal~ const~ ~n starea de pericol pentru autorita-
tea statului. In ipoteza variantelor agravate exist~ şi o urmare imediat~ se
cundar~ - lovirea sau alte violenţe [alin. (2)], v~t~marea corporal~ [alin. (3)],
v~t~marea corporal~ grav~ [alin. (4)]. Leg~tura de cauzalitate
principal~ rezult~ din materialitatea faptei, iar cea secundar~ trebuie
dovedit~.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia ~mbrac~ forma intenţiei ~n ambele sale
modalit~ţi, dac~ elementul material se realizeaz~ prin ameninţare, şi
forma intenţiei directe, indirecte şi a praeterintenţiei, dac~ infracţiunea de
ultraj se realizeaz~ ~n celelalte forme agravate. F~ptuitorul trebuie s~
ştie calitatea special~ a subiectului pasiv. Mobilul şi scopul nu prezint~
relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, ci doar pentru individualizarea
pedepsei.

Forme. Actele preparatorii şi tentativa sunt posibile, dar nu sunt incrimi-
nate. Infracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii elementului material
~n vreuna dintre modalit~ţile din art. 239 C. pen. Poate fi s~v~rşit~ ~n
forma continuat~, momentul epuiz~rii fiind acela al ultimului act de
executare.
patru variante agravate [cele din alin. (2), (3), (4) şi (5)], care se deose-
besc prin modalitatea de realizare a elementului material şi, implicit, prin
consecinţele mai grave pe care le produc.
Prima variant~ agravat~ [alin. (2)] se refer~ la s~v~rşirea infracţiunii de
ultraj prin acţiunea de lovire sau alte violenţe ~ndreptat~ ~mpotriva funcţio
narului public ce exercit~ o funcţie ce implic~ exerciţiul autorit~ţii de stat,
aflat ~n exerciţiul funcţiunii sau pentru fapte ~ndeplinite ~n exerciţiul
funcţiu nii. Aceasta este cauzatoare de suferinţe fizice sau de v~t~m~ri ce
nece sit~ pentru vindecare ~ngrijiri medicale de p~n~ la 20 de zile inclusiv.
A doua variant~ agravat~ [alin. (3)] se realizeaz~ prin acţiunile de v~t~
mare corporal~, care necesit~ pentru vindecare un num~r de ~ngrijiri medi
cale cuprins ~ntre 21 şi 60 de zile inclusiv.
A treia variant~ agravat~ [alin. (4)] se reţine atunci c~nd funcţionarului
public ~i sunt cauzate v~t~m~ri ce necesit~ pentru vindecare peste 60 de
zile de ~ngrijiri medicale sau una dintre urm~toarele consecinţe: pierderea
unui simţ sau organ, ~ncetarea funcţionarii acestora, o infirmitate perma
nent~ fizic~ ori psihic~, sluţirea, avortul ori punerea ~n primejdie a
vieţii funcţionarului public.
A patra variant~ agravat~ [alin. (5)] se particularizeaz~ prin
calitatea special~ a subiectului pasiv: judec~tor, procuror, organ de
cercetare pe nal~, expert, executor judec~toresc, poliţist, jandarm ori
militar.
Sancţiuni. Pedeapsa prev~zut~ pentru varianta tip este
~nchisoarea de la 6 luni la 2 ani alternativ cu amend ~, pentru
varianta agravat~ din alin. (2) este doar ~nchisoarea, de la 6 luni la
3 ani, iar pentru varianta agravat~ din alin. (3) ~nchisoarea de la 6 luni
la 6 ani. In ipoteza realiz~rii infracţiunii ~n varianta agravat~ din alin.
(4), limitele pedepsei sunt mai ridicate, ~nchisoarea de la 3 la 12 ani, iar
dac~ subiectul pasiv secundar are calitatea special~ prev~zut~ ~n alin.
(5), limitele de pedeapsa anterior prezentate se majoreaz~ cu jum~tate.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Infracţiunea de ultraj, ~n funcţie de mo
dalitatea ~n care se realizeaz~, absoarbe infracţiunea de loviri sau
alte violenţe (art. 180 C. pen.), v~t~marea corporal~ (art. 181 C. pen.) şi in
fracţiunea de v~t~mare corporal~ grav~ (art. 182 C. pen.).
Dac~ ~n urma exercit~rii violenţelor asupra funcţionarului public aflat ~n
ipotezele precizate ~n conţinutul art. 239 C. pen. acesta decedeaz~, se va
reţine concurs de infracţiuni ~ntre ultraj şi infracţiunea de loviri sau v~t~
m~ri cauzatoare de moarte (art. 183 C. pen.), dac~ decesul nu a fost ur
m~rit ori acceptat, sau doar infracţiunea de omor calificat [art. 175 alin. (1)
lit. f) C. pen.], dac~ f~ptuitorul a intenţionat s~ provoace decesul funcţio-
narului public.
Dac~ infracţiunea de ultraj este s~v~rşit~ de c~tre un funcţionar public
aflat ~n exerciţiul atribuţiilor de serviciu, se va reţine concurs ~ntre ultraj şi
infracţiunea de purtare abuziv~ (art. 250 C. pen.).
Dac~ ultrajul este comis asupra unui organ de executare, se va reţine
doar infracţiunea de nerespectare a hot~r~rilor judec~toreşti (art. 271
C. pen.), care va absorbi infracţiunea de ultraj prev~zut~ ~n art. 239 C.
pen. in situaţia s~v~rşirii infracţiunii de t~lh~rie, dac~ violenţele ori
amenin-
ţ~rile necesare ~n vederea consum~rii acesteia sunt ~ndreptate ~mpotriva
unui funcţionar public ce ~ndeplineşte o funcţie ce implic~ exerciţiul autori-
t~ţii de stat, aflat ~n exerciţiul funcţiunii ori ~n leg~tur~ cu ~ndeplinirea atri-
buţiilor de serviciu, se va reţine concurs ~ntre infracţiunea de
t~lh~rie (art. 211 C. pen.) şi cea de ultraj.

Noul Cod penal p~streaz~ aceast~ incriminare, ~ns~ conţinutul
difer~ de cel din Codul penal actual. S-a renunţat la variantele
agravate ale ultrajului, care presupuneau modalit~ţi diferite de realizare a
elementului material, ~n noul Cod penal fiind toate grupate şi constituind
infracţiunea de ultraj ~n varianta tip. Au fost introduse noi variante
agravate, care se refer~ la scopul cu care infracţiunea este s~v~rşit~ sau
la un alt subiect pasiv calificat - membri de familie. Diferen ţele faţ~
de actuala reglementare pot fi observate şi analiz~nd sistemul
sancţionatoriu.
C. pen., art. 239: Ultrajul Noul C. pen., art. 257: Ultrajul
(1) Ameninţarea s~v~rşit~ nemijlocit (1) Ameninţarea s~v~rşit~ nemijlocit
sau prin mijloace de comunicare direct~ sau prin mijloace de comunicare direc-
contra unui funcţionar public care ~nde- t~, lovirea sau alte violenţe, v~t~marea
plineşte o funcţie ce implic~ exerciţiul corporal~, lovirile sau v~t~m~rile cauza-
autorit~ţii de stat, aflat ~n exerciţiul func- toare de moarte ori omorul s~v~rşite
ţiunii ori pentru fapte ~ndeplinite ~n ~mpotriva unui funcţionar public care
exer- ciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu ~ndeplineşte o funcţie ce implic~
~nchisoare de la 6 luni la 2 ani exer- ciţiul autorit~ţii de stat, aflat ~n
sau cu amend~. exercitarea atribuţiilor de serviciu
sau ~n leg~tur~ cu exercitarea acestor
atribuţii,
(2) Lovirea sau orice acte de se sancţioneaz~ cu pedeapsa prev~-
violenţ~, s~v~rşite ~mpotriva unui zut~ de lege pentru acea infracţiune,
funcţionar public care ~ndeplineşte o ale c~rei limite speciale se
funcţie ce implic~ exerciţiul autorit~ţii majoreaz~ cu o treime.
de stat, aflat ~n exerciţiul funcţiunii (2) S~v~rşirea unei infracţiuni ~mpo-
ori pentru fapte ~n- deplinite ~n triva unui funcţionar public care
exerciţiul funcţiunii, se pedep- seşte cu ~nde- plineşte o funcţie ce implic~
~nchisoare de la 6 luni la 3 ani. exerciţiul autorit~ţii de stat ori asupra
(3) V~t~marea corporal~, s~v~rşit~ bunurilor acestuia, ~n scop de
~mpotriva unui funcţionar public care intimidare sau de r~zbunare, ~n
~n- deplineşte o funcţie ce implic~ leg~tur~ cu exercitarea atribuţiilor de
exerciţiul autorit~ţii de stat, aflat ~n serviciu, se sancţioneaz~ cu pedeapsa
exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte prev~zut~ de lege pentru acea
~ndeplinite ~n exerciţiul funcţiunii, se infracţiune, ale c~rei limite speciale
pedepseşte cu se majoreaz~ cu o treime.
~nchisoare de la 6 luni la 6 (3) Cu aceeaşi pedeaps~ se
ani. sanc- ţioneaz~ faptele comise ~n
(4) V~t~marea corporal~ grav~, s~- condiţiile alin. (2), dac~ privesc un
v~rşit~ ~mpotriva unui funcţionar membru de familie al funcţionarului
public care ~ndeplineşte o funcţie ce public.
implic~ exerciţiul autorit~ţii de stat, aflat (4) Faptele prev~zute ~n alin. (1)-
~n exer- ciţiul funcţiunii ori pentru fapte (3), comise asupra unui poliţist sau
~ndeplinite jandarm, aflat ~n exercitarea
~n exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu atribuţiilor de serviciu sau ~n leg~tur~
~nchisoare de la 3 la 12 cu exercitarea acestor atribuţii, se
ani.
sancţioneaz~ cu pedeapsa prev~zut~
(5) Dac~ faptele prev~zute ~n alin.
de lege pentru acea infracţiune, ale
(1)- (4) sunt s~v~rşite ~mpotriva unui
c~rei limite se majoreaz~ cu
jude- c~tor sau procuror, organ de
jum~tate.
cercetare penal~, expert, executor
judec~toresc, poliţist, jandarm ori
militar, limitele pedepsei se
majoreaz~ cu jum~tate.
§3. Uzurparea de calită i oficiale - art. 240
Art. 240 C. pen.: ~Folosirea f~r~ drept a unei calit~ţi oficiale,
~nsoţit~ sau urmat~ de ~ndeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se
pedep- seşte cu ~nchisoare de la 6 luni la 3 ani".

specific este reprezentat de relaţiile sociale privind autoritatea de
stat, care implic~ folosirea calit~ţilor oficiale doar de c~tre cei care au
acest drept. Obiectul material lipseşte.
III. Subiec ii
per soan~, indiferent de cet~ţenie, domiciliu sau alte calit~ţi. Participaţia pe
nal~ este posibil~ sub toate formele.
Subiectul pasiv principal este statul, iar cel secundar poate fi persoana
fizic~ sau juridic~ prejudiciat~ prin actele celui ce foloseşte f~r~ drept
o calitate oficial~.

Condiţia premis~ presupune preexistenţa unei calit~ţi oficiale, care im
plic~ exercitarea unor atribuţii ca manifestare a autorit~ţii statului (pro
curor, ofiţerul st~rii civile etc.).

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ prin dou~
acţiuni cumulative: folosirea f~r~ drept a unei calit~ţi oficiale şi, ~n
plus, con comitent ori ulterior acestei acţiuni, este necesar~ ~ndeplinirea
vreunui act legat de aceast~ calitate. A folosi o calitate oficial~ implic~
pentru f~ptuitor atribuirea unei calit~ţi pe care nu o are, profit~nd astfel de
ea f~r~ drept, pe o perioad~ de timp mai mic~ ori mai mare, ~ns~ suficient~
pentru ~nde plinirea unui act legat de calitatea uzurpat~, care ţine de
competenţa acestuia. Pentru existenţa infracţiunii este indispensabil~
~ndeplinirea ambelor acţiuni. Cerinţa esenţial~ este ca aceast~ folosire a
unei calit~ţi oficiale s~ se fac~ f~r~ drept, f~r~ un titlu legitim. Urmarea
imediat~ const~ ~n crearea unei st~ri de pericol pentru autoritatea statului.
Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei.

Forme. Actele preparatorii şi tentativa sunt posibile, dar nu sunt incri
minate. Infracţiunea se consum~ ~n momentul ~n care se ~ndeplinesc
am bele acţiuni care realizeaz~ elementul material, implicit
produc~nduse astfel şi urmarea imediat~. Prin urmare, nu e suficient
pentru consumarea infracţiunii ca f~ptuitorul s~ uzurpe o calitate
oficial~, ci el trebuie s~ şi s~v~rşeasc~ anumite acte ~n leg~tur~ cu
aceast~ calitate.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntr-o singur~ modalitate.
Sancţiunea este ~nchisoarea de la 6 luni la 3 ani.


Noul Cod penal incrimineaz~ aceast~ infracţiune ~ntr-o structur~ dife-
rit~ de cea actual~, ~ntr-o variant~ tip, una asimilat~ şi alt~ agravat~.
in ipoteza variantei tip, trebuie s~ fie vorba de o calitate oficial~ care
implic~ exerciţiul autorit~ţii de stat, elementul material realiz~ndu-se prin
aceleaşi dou~ modalit~ţi prev~zute de actual art. 240 C. pen. in plus faţ~ de
legea penal~ aplicabil~ ~n prezent, este incriminat~, ca variant~ distinct~,
fapta s~v~rşit~ de c~tre funcţionarul public care a avut o calitate oficial~,
dar a pierdut-o şi continu~ s~ o exercite f~r~ drept. Varianta agravat~ se
reţine atunci c~nd fapta de uzurpare de calit~ţi oficiale este s~v~rşit~
de o persoan~ care poart~, f~r~ drept, uniforme sau semne distinctive ale
unei autorit~ţi publice, absorbind astfel varianta tip a infracţiunii de port
nelegal de decoraţii sau semne distinctive, art. 241 din actualul Cod penal.
C. pen., art. 240: Uzurparea de Noul C. pen., art. 258:
calit~ţi oficiale Uzurparea de calit~ţi oficiale
Folosirea f~r~ drept a unei calit~ţi (1) Folosirea f~r~ drept a unei cali-
oficiale, ~nsoţit~ sau urmat~ de t~ţi oficiale care implic~ exerciţiul autori-
~ndeplinirea vreunui act legat de acea t~ţii de stat, ~nsoţit~ sau urmat~ de
calitate, se pedepseşte cu ~nchisoare ~n- deplinirea vreunui act legat de acea
de la calitate, se pedepseşte cu
6 luni la 3 ani. ~nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amend~.
ţioneaz~ fapta funcţionarului public care
continu~ s~ exercite o funcţie ce implic~
exerciţiul autorit~ţii de stat, dup~ ce a
pierdut acest drept conform legii.
(3) Dac~ faptele prev~zute ~n
alin. (1) sau alin. (2) au fost s~v~rşite de
o persoan~ care poart~, f~r~ drept, uni-
forme sau semne distinctive ale unei
autorit~ţi publice, pedeapsa este
~nchisoarea de la unu la 5 ani.
$4. Portul nelegal de decora ii
sau semne distinctive - art.
241
Art. 241 C. pen.: ~(1) Purtarea, f~r~ drept, de decoraţii, de
uniforme sau de semne distinctive ale unui organ de stat, se pedepseşte
cu ~nchi soare de la o lun~ la 3 luni sau cu amend~.
(2) Purtarea, f~r~ drept, de uniforme, grade sau insigne militare,
se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend~.
(3) Dac~ fapta prev~zut~ ~n alineatul precedent se s~v~rşeşte ~n timp
de r~zboi, pedeapsa este ~nchisoarea de la unu la 5 ani".

specific este reprezentat de respectul faţ~ de autoritatea statului, care im
plic~ folosirea de uniforme sau semne distinctive doar de c~tre cei care au
acest drept. Obiectul material const~, ~n varianta tip, ~n decoraţii,
uniforme sau semne distinctive, iar ~n varianta agravat~, ~n uniforme,
grade sau in signe militare.
III. Subiec ii
persoan~. Participaţia penal~ se poate realiza doar sub forma instig~rii ori
a complicit~ţii, nu şi a coautoratului, c~ci fapta se comite ~n propria
persoan~.
Subiectul pasiv principal este statul, iar cel secundar poate fi organul
de stat ale c~rui semne au fost uzurpate.

Condiţia premis~, ~n varianta tip, const~ ~n preexistenţa unor decoraţii,
uniforme sau semne distinctive, acestea din urm~ fiind ~nsemne ce
su gereaz~ apartenenţa la un anumit organ de stat. In varianta
agravat~, condiţia premis~ presupune existenţa ~n prealabil a unor
uniforme, grade sau insigne militare. In varianta din alin. (3), starea de
r~zboi preexistent~ este condiţia premis~ pentru existenţa infracţiunii.
Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ prin purtarea, f~r~
drept, a unor elemente aparţin~nd de autoritatea statului, enumerate limi-
tativ ~n textul de lege, at~t ~n varianta tip, c~t şi ~n cea agravat~. Purtarea
acestora trebuie s~ fie efectiv~, s~ implice o desf~şurare ~n timp. Pentru
existenţa infracţiunii, trebuie ca aceast~ acţiune de purtare s~ se refere la
decoraţii, uniforme, semne distinctive, grade sau insigne militare şi,
~n plus, s~ se fac~ f~r~ drept. Urmarea imediat~ const~ ~ntr-o stare de
pericol pentru autoritatea statului. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din
materialitatea faptei (ex re).
indirecte. Mobilul şi scopul nu prezint~ importanţ~ pentru existenţa infrac-
ţiunii, ci doar pentru individualizarea pedepsei.

rial, respectiv al purt~rii f~r~ drept a elementelor enumerate expres
~n art. 241 C. pen. Poate fi s~v~rşit~ ~n form~ continu~, momentul
epuiz~rii fiind acela al ~ncet~rii acţiunii de purtare, dar şi ~n form~
continuat~, c~nd acţiunea de purtare se repet~ ~n baza aceleiaşi rezoluţii
infracţionale.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip şi dou~
variante agravate - alin. (2) şi (3). Varianta din alin. (2) se deosebeşte de
cea tip doar prin obiectul material, iar cea din alin. (3), care se raporteaz~
la celelalte dou~, presupune s~v~rşirea infracţiunii de port nelegal de
decoraţii sau semne distinctive ~n timp de r~zboi.
Sancţiunea pentru varianta tip este ~nchisoarea de la o lun~ la 3 luni,
alternativ cu amend~, pentru varianta din alin. (2) este ~nchisoarea de la 3
luni la 2 ani sau amend~, iar pentru varianta din alin. final ~nchisoarea cu
limitele ~ntre 1 şi 5 ani.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ fapta de purtare a decoraţiei, uni-
formei sau semnului distinctiv aparţin~nd unui organ de stat este
con- ceput~ şi realizat~ pentru s~v~rşirea unei alte infracţiuni, se vor reţine
~n concurs infracţiunea prev~zut~ ~n art. 241 C. pen. şi infracţiunea-scop,
~n vederea c~reia a fost s~v~rşit~.

Infracţiunea nu mai este incriminat~ ~n noul Cod penal, ci doar varianta
tip a acesteia o reg~sim ca variant~ agravat~ ~n cuprinsul infracţiunii de
uzurpare de calit~ţi oficiale - art. 258 noul C. pen.
C. pen., art. 241: Portul nelegal Noul C. pen., art. 258:
de decoraţii sau semne distinctive Uzurparea de calit~ţi oficiale
(1) Purtarea, f~r~ drept, de deco- (1) Folosirea f~r~ drept a unei cali-
raţii, de uniforme sau de semne distinc- t~ţi oficiale care implic~ exerciţiul autori-
tive ale unui organ de stat, se t~ţii de stat, ~nsoţit~ sau urmat~ de ~nde-
pedep- seşte cu ~nchisoare de la o plinirea vreunui act legat de acea
lun~ la 3 luni sau cu amend~. calitate, se pedepseşte cu ~nchisoare
(2) Purtarea, f~r~ drept, de de la
uniforme, grade sau insigne militare, 6 luni la 3 ani sau cu amend~.
se pe- depseşte cu ~nchisoare de la 3 (2) Cu aceeaşi pedeaps~ se sanc-
luni la 2 ani sau cu amend~. ţioneaz~ fapta funcţionarului public care
(3) Dac~ fapta prev~zut~ ~n
continu~ s~ exercite o funcţie ce implic~
alineatul precedent se s~v~rşeşte ~n
exerciţiul autorit~ţii de stat, dup~ ce a
timp de r~zboi, pedeapsa este
pierdut acest drept conform legii.
(3) Dac~ faptele prev~zute ~n
alin. (1) sau alin. (2) au fost s~v~rşite de
o persoan~ care poart~, f~r~ drept, uni-
forme sau semne distinctive ale unei
autorit~ţi publice, pedeapsa este
~nchisoarea de la unu la 5 ani.
§5. Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri - art. 242
Art. 242 C. pen.: ~(1) Sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru,
document sau orice alt ~nscris care se afl~ ~n p~strarea ori ~n deţinerea
unui organ sau unei instituţii de stat ori a unei alte unit~ţi din cele la care se
refer~ art. 145 se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 luni la 5 ani.
(2) Distrugerea din culp~ a vreunuia dintre ~nscrisurile prev~zute
~n alineatul precedent, care prezint~ o valoare artistic~, ştiinţific~,
istoric~, arhivistic~ sau o alt~ asemenea valoare, se pedepseşte cu
~nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend~.
(3) Dac~ faptele prev~zute ~n alin. (1) şi (2) sunt s~v~rşite de un func-
ţionar public ~n exerciţiul atribuţiilor de serviciu, maximul pedepselor pre-
v~zute ~n aceste alineate se majoreaz~ cu un an.
(4) Tentativa infracţiunii prev~zute ~n alin. (1) se pedepseşte".

specific este reprezentat de relaţiile sociale privind integritatea şi conser-
varea ~n condiţii de siguranţ~ a ~nscrisurilor aflate ~n p~strarea ori deţine-
rea instituţiilor publice.
Obiectul material const~ ~n orice dosar, registru, document sau alt
~nscris care se afl~ ~n p~strarea sau deţinerea unei autorit~ţi sau unit~ţi
publice, cu excepţia ~nscrisurilor care eman~ de la un organ de urm~rire
penal~, de la instanţa de judecat~ sau de alt un organ de jurisdicţie şi care
sunt necesare ~n vederea soluţion~rii cauzei, ~ntruc~t, ~n aceast~ situaţie,
se va reţine infracţiunea prev~zut~ de art. 272 C. pen. - reţinerea
sau distrugerea de ~nscrisuri. in varianta din alin. (2), constituie obiect
material al infracţiunii un dosar, registru, document sau un alt ~nscris doar
atunci c~nd el are o valoare artistic~, ştiinţific~, istoric~, arhivistic~ sau
o alt~ valoare de aceeaşi natur~.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat, ~ns~, dac~ f~ptuitorul
are calitatea de funcţionar public aflat ~n exerciţiul atribuţiilor de serviciu,
se va reţine existenţa infracţiunii ~n varianta agravat~ din alin. (3).
Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele, iar atunci c~nd
infracţiunea este s~v~rşit~ din culp~, este posibil~ şi participaţia improprie.
Subiectul pasiv este una dintre unit~ţile enumerate ~n art. 145 C. pen.:
autorit~ţile publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice
de interes public.

Aceasta const~ ~n preexistenţa unui ~nscris, document, registru care
se afl~ ~n p~strarea sau deţinerea uneia dintre unit~ţile publice enumerate
~n art. 145 C. pen.
Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ prin sustragerea
sau distrugerea ~nscrisurilor care constituie obiect material al
infracţiunii. Sus- tragerea se realizeaz~ prin acţiune şi presupune o
activitate de deposedare a instituţiilor publice, f~r~ consimţ~m~ntul
acestora, şi de ~mposedare a f~ptuitorului. Distrugerea se poate
realiza fie prin acţiune, fie prin inacţiune şi presupune o activitate sau
inactivitate care are ca urmare nimicirea
~nscrisurilor sau registrelor care constituie obiect material al
infracţiunii.
Cerinţa esenţial~ pentru ~ntregirea laturii obiective este ca sustragerea
sau distrugerea s~ vizeze ~nscrisuri care se afl~ ~n p~strarea ori deţinerea
unor instituţii sau unit~ţi publice dintre cele enumerate ~n cuprinsul
art. 145 C. pen. Nu este necesar ca acest ~nscris s~ aparţin~ organizaţiei
la care se afl~, ci poate fi ~ncredinţat cu titlu temporar acesteia. Nu
im- port~ dac~ ~n momentul sustragerii sau distrugerii ~nscrisul se afl~ la
sediul organizaţiei, ~n afara sediului, ~ntr-un loc destinat arhivei sau ~n
mapa
unui funcţionar al acestei organizaţii, ~n valiza curierului diplomatic etc.
[1]
Urmarea imediat~ const~ ~ntr-o stare de pericol pentru autoritatea insti-

tuţiilor publice. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei.
indirecte. Fapta va fi considerat~ infracţiune şi atunci c~nd este
s~v~rşit~ din culp~,
~ns~ numai dac~ obiectul material ~mpotriva c~ruia s-a ~ndreptat acţiunea
de
distrugere este un ~nscris cu o anumit~ valoare artistic~, ştiinţific~, istoric~
etc. [varianta atenuat~ din alin. (2)]. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~

Forme. Actele preparatorii sunt posibile doar atunci c~nd fapta
este s~v~rşit~ cu intenţie, ~ns~ nu sunt incriminate. Tentativa este
posibil~,
~ns~ doar cea imperfect~ şi doar la faptele intenţionate, şi se pedepseşte.
Infracţiunea se consum~ ~n momentul ~n care se realizeaz~
elementul material, respectiv acţiunea de sustragere sau distrugere.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip [alin.
(1)], una atenuat~ [alin. (2)] şi o variant~ agravat~ [alin. (3)].
Varianta atenuat~ se reţine atunci c~nd fapta este s~v~rşit~ din culp~ şi
este ~ndreptat~ ~mpotriva unui dosar, registru, document ori alt ~nscris
deţinut sau p~strat de o instituţie public~, ~nscris care prezint~ o deosebit~
valoare artistic~, ştiinţific~, arhivistic~.
[1]
Varianta agravat~ se refer~ la ambele variante anterioare şi se particu
larizeaz~ prin calificarea subiectului activ - un funcţionar public aflat
~n exerciţiul atribuţiilor de serviciu.
Sancţiunea prev~zut~ pentru varianta tip este ~nchisoarea de la 3 luni
la 5 ani, pentru varianta atenuat~ este ~nchisoarea de la 3 luni la 2
ani alternativ cu amend~, iar ~n ipoteza ~n care fapta ~ntruneşte
condiţiile reţinerii ~n varianta agravat~, limitele de pedeaps~ anterioare
se majo reaz~ cu un an.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Noţiunile de sustragere sau distrugere
prin care elementul material se poate realiza sunt echivalente noţiunilor de
luare sau de distrugere prin care se realizeaz~ infracţiunile de furt
(art. 208
C. pen.), respectiv de distrugere (art. 217 C. pen.). Prin urmare, se va
reţine
~n aceast~ situaţie doar infracţiunea de sustragere sau distrugere de
~nscrisuri (art. 242 C. pen.), f~r~ s~ se poat~ vorbi de o absorbire ~n
conţinutul acesteia a celor dou~ infracţiuni amintite anterior - furt sau
distrugere.
Se va reţine infracţiunea de sustragere sau distrugere de
~nscrisuri
doar dac~ obiectul material const~ ~n ~nscrisuri f~r~ valoare
economic~. Dac~, ~n schimb, elementul material este ~ndreptat ~mpotriva
unui titlu de valoare sau a unor monede de h~rtie ori alte ~nscrisuri
cu valoare eco nomic~, suntem ~n prezenţa infracţiunii de furt (art. 208 C.
pen.).

Noul Cod penal p~streaz~ aceast~ incriminare, cu un conţinut similar,
~ns~ se renunţ~ la varianta atenuat~, c~nd fapta era s~v~rşit~ din culp~. in
noua reglementare exist~ doar varianta tip şi cea agravat~, formulate ~n
termeni similari celor din actuala reglementare, diferenţe exist~nd ~ns~ la
nivel sancţionatoriu.
C. pen., art. 242: Sustragerea sau dosar, registru, document sau orice
distrugerea de ~nscrisuri alt
(1) Sustragerea ori distrugerea unui
~nscris care se afl~ ~n p~strarea ori Noul C. pen., art. 259:
~n deţinerea unui organ sau unei Sustragerea sau distrugerea de
instituţii ~nscrisuri
(1) Sustragerea ori distrugerea unui
~nscris care se afl~ ~n p~strarea ori
~n deţinerea unei persoane dintre
cele prev~zute ~n art. 176 sau
art. 175
de stat ori a unei alte unit~ţi din cele la alin. (2) se pedepseşte cu
care se refer~ art. 145 se ~nchisoarea de la unu la 5 ani.
pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 luni la (2) Dac~ fapta este s~v~rşit~ de un
5 ani. funcţionar public ~n exercitarea
(2) Distrugerea din culp~ a vreunuia atribu- ţiilor de serviciu, limitele
dintre ~nscrisurile prev~zute ~n speciale ale pedepsei se majoreaz~ cu
alineatul precedent, care prezint~ o o treime.
valoare artistic~, ştiinţific~, istoric~, (3) Tentativa se pedepseşte.
arhivistic~ sau o alt~ asemenea
valoare, se pe- depseşte cu
~nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amend~.
(3) Dac~ faptele prev~zute ~n alin.
(1) şi (2) sunt s~v~rşite de un
funcţionar public ~n exerciţiul
atribuţiilor de serviciu, maximul
pedepselor prev~zute ~n aceste
alineate se majoreaz~ cu un an.
(4) Tentativa infracţiunii prev~zute
~n alin. (1) se
pedepseşte.
§6. Ruperea de sigilii - art. 243
Art. 243 C. pen.: ~(1) inl~turarea ori distrugerea unui sigiliu legal aplicat
se pedepseşte cu ~nchisoare de la o lun~ la 1 an sau cu amend~.
(2) Dac~ fapta a fost s~v~rşit~ de custode, pedeapsa este ~nchisoarea
de la 3 luni la 2 ani sau amend~".

specific este reprezentat de relaţiile sociale care implic~ respect faţ~ de
autoritate şi care, implicit, sunt incompatibile cu ~nl~turarea pe nedrept a
sigiliului legal aplicat. Obiectul material este sigiliul legal aplicat, respectiv
materialul asupra c~ruia se g~seşte amprenta sigiliului legal aplicat.
III. Subiec ii
persoan~. Dac~ f~ptuitorul are calitatea de custode, atunci se va
reţine infracţiunea ~n varianta agravat~ din alin. (2). Participaţia
Subiectul pasiv este statul, ~ns~ poate exista şi un subiect pasiv
se
cundar, respectiv instituţia sau organul care a dispus aplicarea sigiliului.

Condiţia premis~ const~ ~n preexistenţa unui sigiliu legal aplicat. Dac~
exist~ sigiliul, dar nu este aplicat, sau este aplicat, ~ns~ nu ~n conformitate
cu dispoziţiile legale, atunci fapta nu este infracţiune. Din categoria instru-
mentelor oficiale denumite sigilii nu fac parte alte instrumente oficiale (ca:
ştampila, instrumentele de marcat, timbrele seci), a c~ror existenţ~ nu
[1]
realizeaz~ situaţia premis~ .

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~, alternativ, fie prin
~nl~turarea, fie prin distrugerea unui sigiliu. Inl~turarea presupune
ridi- carea acestuia din locul ~n care este plasat, prin orice mijloace sau
procedee, iar distrugerea presupune desfiinţarea acestuia. Acţiunile
trebuie s~ fie efective şi s~ vizeze un sigiliu legal aplicat (cerinţa esenţial~).
Ur marea imediat~ const~ ~ntr-o stare de pericol pentru autoritatea
statului. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei.
indirecte. F~ptuitorul trebuie s~ cunoasc~ faptul c~ acţiunea lui de
~nl~- turare sau distrugere are ca obiect un sigiliu legal aplicat. Mobilul şi
scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, ci doar pentru
individualizarea pedepsei.

incriminate. Infracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii elementului
material, respectiv la data ~nl~tur~rii sau distrugerii sigiliului legal
aplicat. Poate fi s~v~rşit~ ~n forma continuat~, momentul epuiz~rii fiind
acela al ultimei acţiuni de ~nl~turare sau distrugere.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip şi una agra-
vat~ [alin. (2)], care se deosebesc doar prin circumstanţierea
persoanei care s~v~rşeşte fapta - subiectul activ este necircumstanţiat
~n varianta tip şi are calitatea de custode ~n varianta agravat~.
[1]
Sancţiunea este ~nchisoarea de la o lun~ la 1 an sau amend~, pentru
varianta tip, şi ~nchisoarea de la 3 luni la 2 ani alternativ cu amend~, pen
tru varianta agravat~.

Leg~tura cu alte infracţiuni. In ipoteza realiz~rii elementului material
prin acţiunea de distrugere, infracţiunea de rupere de sigilii intr~ ~n con
curs cu infracţiunea de distrugere (art. 217 C. pen.).

Infracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal ~n acelaşi conţinut,
singura deosebire fiind la nivel sancţionatoriu, c~ci minimul special al
pedepsei, at~t ~n varianta tip, c~t şi ~n cea agravat~, a fost ridicat de la o
lun~ la 3 luni, ~n alin. (1), şi de la 3 luni la 6 luni, ~n alin. (2).
C. pen., art. 243: Ruperea de Noul C. pen., art. 260: Ruperea de
sigilii sigilii
(1) Inl~turarea ori distrugerea unui (1) Inl~turarea ori distrugerea unui
sigiliu legal aplicat se pedepseşte cu sigiliu legal aplicat se pedepseşte cu
~nchisoare de la o lun~ la 1 an sau cu ~n chisoare de la 3 luni la un an
amend~. sau cu amend~.
(2) Dac~ fapta a fost s~v~rşit~ de (2) Dac~ fapta a fost s~v~rşit~ de
custode, pedeapsa este ~nchisoarea de custode, pedeapsa este ~nchisoarea de
la 3 luni la 2 ani sau amend~. la 6 luni la 2 ani sau amenda.
§7. Sustragerea de sub sechestru - art. 244
Art. 244 C. pen.: ~(1) Sustragerea unui bun care este legal sechestrat
se pedepseşte cu ~nchisoare de la o lun~ la 1 an sau cu amend~.
(2) Dac~ fapta a fost s~v~rşit~ de custode, pedeapsa este ~nchisoarea
de la 3 luni la 2 ani sau amend~".
Obiectul juridic generic se refer~ la relaţiile sociale a c~ror existenţ~ şi
dezvoltare impun ap~rarea autorit~ţii instituţiilor publice. Obiectul
juridic specific se refer~ la autoritatea instituţiei care a aplicat sechestrul.
Obiec tul material const~ ~n bunul mobil legal sechestrat.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat, cu excepţia s~v~rşirii faptei
~n varianta agravat~ din alin. (2), unde f~ptuitorul trebuie s~ aib~ calitatea
de custode al bunului sechestrat. Participaţia penal~ este posibil~ sub
Subiectul pasiv este autoritatea care a aplicat sechestrul.

Aceasta const~ ~n preexistenţa unui sechestru legal aplicat.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ prin acţiunea
de sustragere, care semnific~ activitatea de deposedare, de scoatere de
sub sechestru şi de ~mposedare a f~ptuitorului cu acest bun legal
sechestrat. Urmarea imediat~ const~ ~n starea de pericol creat~
pentru autoritatea organului care a aplicat sechestrul. Leg~tura de
indirecte. F~ptuitorul trebuie s~ aib~ reprezentarea faptului c~ obiectul
material al infracţiunii este un bun legal sechestrat. Mobilul şi scopul nu
prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, dar pot fi avute ~n vedere la

Forme. Actele preparatorii şi tentativa sunt posibile, dar nu sunt incrimi-
nate. Infracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii elementului material.
agravat~. Varianta agravat~, prev~zut~ ~n alin. (2), se particularizeaz~ prin
s~v~rşirea infracţiunii de c~tre custodele bunului legal sechestrat.
Sancţiunea const~ ~n pedeapsa cu ~nchisoarea de la o lun~ la 1 an
alternativ cu amend~, pentru varianta tip, şi ~ntre 3 luni şi 2 ani alternativ
cu amend~, pentru varianta agravat~.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ sustragerea bunului legat se
chestrat sa f~cut cu scopul ~nsuşirii pe nedrept, se va reţine concurs ideal
de infracţiuni ~ntre furt (art. 208 C. pen.) şi sustragerea de sub sechestru.
Dac~ fapta a fost s~v~rşit~ de c~tre custodele bunului sechestrat şi
acesta nu cumuleaz~ şi calitatea de proprietar al acestui bun, atunci
infracţiunea de sustragere de sub sechestru va fi reţinut~ ~n concurs cu
cea de abuz de fncredere (art. 213 C. pen.).

Infracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal ~n aceeaşi formulare,
cu singura deosebire ~n ceea ce priveşte limitele de pedeaps~.
C. pen., art. 244: Sustragerea Noul C. pen., art. 261: Sustra-
de sub sechestru gerea de sub sechestru
(1) Sustragerea unui bun care (1) Sustragerea unui bun care este
este legal sechestrat se pedepseşte cu
legal sechestrat se pedepseşte cu ~n chisoare de la 3 luni la un an
~n chisoare de la o lun~ la 1 an sau sau cu amend~.
cu amend~. (2) Dac~ fapta a fost s~v~rşit~ de
(2) Dac~ fapta a fost s~v~rşit~ de custode, pedeapsa este ~nchisoarea de
custode, pedeapsa este ~nchisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amenda.
la 3 luni la 2 ani sau amend~.
Infrac iuni contra autorită ii
Titlul V are o structur~ simpl~, f~r~ capitole şi secţiuni, incluz~nd
8 infracţiuni, prin care se protejeaz~ autoritatea, ca atribut al
puterii poporului, ca esenţial~ valoare social~, a c~rei permanenţ~ şi
riguroas~ respectare asigur~ ~nf~ptuirea puterii suverane a poporului şi
realizeaz~
[1]
sarcinile democraţiei .

Obiectul juridic generic, comun tuturor infracţiunilor din acest
capitol, se refer~ la relaţiile sociale ale c~ror existenţ~ şi dezvoltare
impun ap~rarea autorit~ţii instituţiilor publice.
Obiectul juridic specific const~ ~n relaţiile sociale referitoare la respec-
tul faţ~ de emblemele şi semnele de care se folosesc autorit~ţile (art. 236
C. pen.), faţ~ de folosirea calit~ţilor oficiale doar de c~tre cei ~ndrept~ţiţi
(art. 240 C. pen.), faţ~ de sigilul legal aplicat (art. 243 C. pen.), precum şi
faţ~ de ~nscrisurile aflate ~n p~strarea sau deţinerea instituţiilor
publice (art. 242 C. pen.). Poate exista şi un obiect juridic specific
secundar, cum ar fi libertatea psihic~ sau integritatea corporal~ (art. 239 C.
pen.).
Obiectul material, de regul~, const~ ~n bunul asupra c~ruia se exercit~
acţiunea sau inacţiunea care constituie elementul material: ~nsemnul, em-
blema (art. 236 C. pen.), decoraţii, uniforme, semne distinctive, grade sau
insigne militare (art. 241 C. pen.), sigiliul legal aplicat (art. 243 C. pen.),
dosar, registru, document sau orice al ~nscris (art. 242 C. pen.).
Excepţional, obiect material al acestor infracţiuni poate fi şi corpul
persoanei v~t~mate (art. 239 C. pen.). Unele infracţiuni nu au obiect
material (art. 240 C. pen.).
II. Subiec ii
Subiectul activ, de regul~, este necircumstanţiat, fiind astfel f~r~ rele-
vanţ~ calitatea f~ptuitorului pentru reţinerea faptei. Totuşi, pentru reţinerea
variantelor agravate ale unora dintre infracţiuni, autorul trebuie s~ aib~ o
[1]
anumit~ calitate special~: funcţionar public aflat ~n exerciţiul atribuţiilor de
serviciu [art. 242 alin. (3) C. pen.], calitatea de custode [art. 243 alin. (2) şi
art. 244 alin. (2) C. pen.].
Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele, cu excepţia
infracţiunii de port nelegal de decoraţii sau semne distinctive, care
nu poate fi s~v~rşit~ ~n coautorat. De asemenea, pentru reţinerea
variantelor agravate care se bazeaz~ pe o anumit~ calitate a f~ptuitorului,
pentru a se reţine coautoratul, trebuie c~ toţi f~ptuitorii s~ aib~
calitatea special~ prev~zut~ de lege.
Subiectul pasiv principal, la mare parte dintre infracţiuni, este statul. Cu
toate acestea, la infracţiunea de ultraj, subiectul pasiv principal este
institu- ţia sau unitatea c~reia ~i aparţine funcţionarul - subiect pasiv
secundar -, la infracţiunea de sustragere sau distrugere de ~nscrisuri
subiectul pasiv principal este una dintre unit~ţile sau instituţiile
enumerate ~n art. 145
C. pen., iar la sustragerea de sub sechestru autoritatea care a aplicat se-
chestrul. Dup~ cum am precizat, poate exista, la unele dintre infracţiuni, şi
un subiect pasiv secundar: funcţionarul la ultraj sau instituţia ori organul
care a dispus aplicarea sigiliului la infracţiunea de rupere de sigilii.

Condiţia premis~ este necesar~ pentru existenţa oric~reia dintre infrac-
ţiunile contra autorit~ţii, ~ns~ este diferit~ pentru fiecare dintre
acestea. Astfel, pentru existenţa infracţiunii din art. 236 C. pen. este
necesar~ pre- existenţa unor ~nsemne, embleme ori semne, pentru
reţinerea infracţiunii de ultraj trebuie s~ existe o funcţie ce implic~
exerciţiul autorit~ţii de stat, pentru existenţa infracţiunii din art. 240 C. pen.
este necesar~ o calitate oficial~ etc.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~, de regul~, printr-o
acţiune: folosirea unei calit~ţi oficiale (art. 240 C. pen.), portul nelegal de
decoraţii (art. 241 C. pen.) sau prin una ori mai multe acţiuni prev~zute
alternativ: sustragerea sau distrugerea (art. 242 C. pen.), ~nl~turarea ori
distrugerea (art. 243 C. pen.). Sunt situaţii ~n care elementul material
se poate realiza fie printr-o acţiune, fie printr-o inacţiune (orice manifestare
- art. 236 C. pen.), lovirea sau orice acte de violenţ~ (art. 239 C. pen.).
Urmarea imediat~ const~, la majoritatea infracţiunilor din acest titlu,
~ntr-o stare de pericol pentru autoritatea statului sau, excepţional, a
institu-
ţiilor publice (art. 242, art. 244 C. pen.). Poate exista, uneori, şi o urmare
imediat~ secundar~ - ipoteza ultrajului unde, ~n plan secundar, se
pro duce o v~t~mare a integrit~ţii psihice sau a integrit~ţii corporale a
per soanei v~t~mate.
Leg~tura de cauzalitate, de regul~, rezult~ din materialitatea faptei,
~ns~, ~n ipoteza existenţei unei urm~ri imediate secundare, leg~tura
de cauzalitatea dintre aceasta şi elementul material trebuie dovedit~.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia se prezint~ sub form~ intenţiei directe
sau indirecte, cu o singur~ excepţie - varianta atenuat~ a infracţiunii de
sustragere sau distrugere de ~nscrisuri [art. 242 alin. (2) C. pen.],
unde f~ptuitorul acţioneaz~ din culp~. Mobilul şi scopul nu prezint~
relevanţ~ pentru existenţa vreuneia dintre infracţiunile contra autorit~ţii,
dar pot fi avute ~n vedere la individualizarea pedepsei.

Forme. Actele preparatorii şi tentativa sunt posibile (except~nd infrac
ţiunea de sustragere sau distrugere de ~nscrisuri s~v~rşit~ din culp~), dar
nu sunt incriminate la niciuna dintre infracţiunile din acest titlu.
lnfrac ţiunea se consum~, de regul~, ~n momentul realiz~rii elementului
material şi, implicit, al cre~rii st~rii de pericol pentru autoritatea statului.
Modalit~ţi. lnfracţiunile din acest titlu, cu excepţia celei prev~zute
~n art. 240 C. pen., prezint~, pe l~ng~ varianta tip, una sau mai
multe variante agravate (art. 239, art. 241, art. 242244 C. pen.) sau
atenuate (art. 236, art. 242 C. pen.).
Sancţiunea prev~zut~, ca regul~, pentru aceste infracţiuni este
~nchisoa rea, cu limite diferite, ce variaz~ de la un minim de o lun~ (art.
241 C. pen.) la un maxim de 18 ani [art. 239 alin. (5) C. pen.]. Sunt
c~teva infracţiuni unde pedeapsa ~nchisorii este prev~zut~ alternativ
cu amenda [art. 236 alin. (2), art. 239 alin. (1), art. 241 alin. (1), art. 242
alin. (2), art. 243 şi art. 244 C. pen.].

Aspecte procesuale. Pentru toate infracţiunile contra autorit~ţii acţiu
nea penal~ se pune ~n mişcare din oficiu şi competenţa de judecat~
~n prim~ instanţ~ aparţine judec~toriei. Urm~rirea penal~ este efectuat~
de c~tre organele de cercetare penal~, cu excepţia infracţiunilor din art.
239
1
şi art. 239 C. pen., unde competent este procurorul, conform art.
209
alin. (3) C. proc. pen.
Reg~sim majoritatea acestor infracţiuni şi ~n noul Cod penal,
~ns~ reunite sub Titlul III - ,Infracţiuni privind autoritatea şi frontiera de
stat", titlu structurat ~n dou~ capitole: ,Infracţiuni contra autorit~ţii" şi
,Infracţiuni privind frontiera de stat". Primul capitol include infracţiunile
din actualul Cod penal, cu excepţia ofensei aduse unor ~nsemne şi
a cazurilor speciale de pedepsire, incrimin~rile menţinute p~str~nd, ~n
linii mari, formularea şi conţinutul infracţiunilor din Codul penal aplicabil ~n
prezent. Capitolul II aduce o noutate ~n cadrul acestui titlu, incluz~nd
infracţiuni care aduc atingere frontierei de stat, dou~ dintre acestea
(trecerea frauduloas~ a frontierei şi sustragerea de la m~surile de
~ndep~rtare de pe teritoriul Rom~niei) fiind deja prev~zute din 2002 ~n
0.U.G. nr. 194/2002
[1]
privind regimul str~inilor ~n Rom~nia .
[1]
Republicat~ ~n M. 0f. nr. 421 din 5 iunie 2008.
TITLUL V.
INFRAC IUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR ACTIVITA I
DE INTERES PUBLIC SAU ALTOR ACTIVITA I
REGLEMENTATE DE LEGE
Capitolul I. Infrac iuni de serviciu sau în legătură

cu serviciul
§1. Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor - art. 246
Art. 246 C. pen.: ,Fapta funcţionarului public, care, ~n exerciţiul
atri- buţiilor sale de serviciu, cu ştiinţ~, nu ~ndeplineşte un act ori ~l
~ndeplineşte
~n mod defectuos şi prin aceasta cauzeaz~ o v~t~mare intereselor legale
ale unei persoane se pedepseşte cu ~nchisoare de la 6 luni la 3 ani".

Obiectul juridic generic este reprezentat de relaţiile de
serviciu. Obiectul juridic specific principal coincide cu cel generic, iar
obiectul juridic secundar se refer~ la relaţiile sociale care
reglementeaz~ interesele legale ale persoanei. Obiectul material nu
exist~, ~n principiu, dar dac~ elementul material s-ar exercita asupra
unui bun (redactarea greşit~ a unui ~nscris), atunci obiectul material
const~ ~n acest bun.
III. Subiec ii
Subiectul activ este circumstanţiat - funcţionarul, nu doar funcţionarul
public (av~nd ~n vedere dispoziţiile art. 258 C. pen.), ~n sensul art.
147
[1]
C. pen. Prin urmare, poate fi subiect activ orice persoan~ fizic~, salariat
al unei persoane juridice. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate for
mele, ~ns~ pentru existenţa coautoratului trebuie ca toţi f~ptuitorii s~ aib~
calitatea special~ prev~zut~ de lege.
Subiectul pasiv general este statul, iar cel secundar este
persoana fizic~ sau juridic~ lezat~ ~n interesele sale legale.

Aceasta const~ ~n calitatea f~ptuitorului şi atribuţiile acestuia, care im
plic~ ~ndeplinirea acelor acte de serviciu ~n leg~tura cu care se s~v~rşeşte
fapta.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ alternativ, fie
printro inacţiune (nu ~ndeplineşte un act), fie printro acţiune (~ndeplineşte
un act ~n mod defectuos). Actul ~n leg~tur~ cu care se realizeaz~
ele mentul material trebuie s~ fac~ parte dintre acelea care intr~ ~n sfera
atri buţiilor de serviciu ale funcţionarului. Noţiunea de act se refer~ la
operaţia care trebuie efectuat~ de c~tre un funcţionar, potrivit solicit~rilor
f~cute de c~tre o persoan~. Urmarea imediat~ - pentru a se reţine existenţa
acestei infracţiuni, trebuie ca omisiunea sau comisiunea s~ duc~ la
v~t~marea intereselor legale ale persoanei. Leg~tura de cauzalitate rezult~
din mate rialitatea faptei.
indi recte. Mobilul şi scopul nu prezint~ importanţ~ pentru existenţa
infracţiunii, ci, eventual, pentru individualizarea pedepsei.

tativa este posibil~ ~n modalitatea realiz~rii elementului material prin ac
ţiune, ~ns~ nu se pedepseşte. Infracţiunea se consum~ ~n momentul reali
[1]
fost ~nves tit~, o ~ns~rcinare de orice natur~, retribuit~ sau nu, ~n serviciul unei
persoan~ menţio nat~ ~n alin. (1), precum şi orice salariat care exercit~ o
alineat".
z~rii elementului material - al ~ndeplinirii defectuoase ori al expir~rii terme
nului ~n care putea s~ fie ~ndeplinit actul. Poate fi s~v~rşit~ ~n forma con
tinuat~, momentul epuiz~rii fiind acela al ~ncet~rii acţiunii defectuoase.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntro singur~ variant~ tip. Se
1
parat, ~n art. 248 C. pen., este incriminat~ forma agravat~ a acestei in
fracţiuni: fapta de abuz ~n serviciu contra intereselor persoanelor care a
produs consecinţe deosebit de grave, ~n sensul art. 146 C. pen. - o pa
gub~ material~ mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit
de grav~ a activit~ţii, cauzat~ unei autorit~ţi publice sau oric~reia
dintre unit~ţile la care se refer~ art. 145 C. pen. ori altei persoane juridice
sau fizice. in situaţia unei infracţiuni continuate de abuz ~n serviciu,
caracterul de consecinţe deosebit de grave se determin~ prin totalizarea
pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice,
prin toate acţiunile sau inacţiunile prin care se realizeaz~ elementul
material al laturii
[1]
Sancţiunea const~ ~n pedeapsa cu ~nchisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Dac~ fapta este s~v~rşit~ de c~tre alţi funcţionari dec~t cei publici, maxi
mul pedepsei se reduce cu o treime. Dac~ fapta este reţinut~ ~n
forma
1
agravat~, prev~zut~ de dispoziţiile art. 248 C. pen., atunci sancţiunea
este pedeapsa cu ~nchisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor
drepturi.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Infracţiunea are caracter subsidiar,
~n sensul c~ abuzul s~v~rşit de c~tre un funcţionar se ~ncadreaz~ ~n
dispo ziţiile art. 246 C. pen. doar atunci c~nd nu este incriminat printro alt~
dis poziţie. Spre exemplu, dac~ sunt ~ntrunite elementele constitutive
prev~ zute de lege, se va reţine cu prioritate infracţiunea de arestare
nelegal~ şi cercetare abuziv~ (art. 266 C. pen.) sau aceea de represiune
nedreapt~ (art. 268 C. pen.).
Infracţiunea de abuz ~n serviciu contra intereselor persoanelor se deo
sebeşte de aceea de abuz ~n serviciu contra intereselor publice (art. 248
C. pen.) doar prin urmarea imediat~: v~t~marea intereselor persoanelor,
~n prima situaţie, şi o tulburare a bunului mers al unui organ sau instituţii
dintre cele enumerate ~n art. 145 C. pen. ori o pagub~ patrimonial~ pro
vocat~ acesteia, ~n ipoteza art. 248 C. pen.
[1]
De asemenea, dac~ forma de vinov~ţie cu care se realizeaz~ ele-
mentul material din art. 246 C. pen. este culpa, se va reţine infracţiunea de
neglijenţ~ ~n serviciu - art. 249 C. pen.
Aspecte procesuale. Acţiunea penal~ se pune ~n mişcare, de regul~,
din oficiu, ~ns~ ~n ipoteza ~n care subiectul activ este un funcţionar, altul
dec~t cel public, acţiunea penal~ se pune ~n mişcare la pl~ngerea prea-
labil~ a persoanei v~t~mate. Competenţa de judecat~ ~n prim~
instanţ~ aparţine judec~toriei. Urm~rirea penal~ este efectuat~ de c~tre
organele de cercetare penal~.

~Abuz ~n serviciu", articol care grupeaz~ at~t infracţiunea de abuz ~n
serviciu contra intereselor persoanelor, din actualul art. 246 C. pen., c~t şi
infracţiunea de abuz ~n serviciu prin ~ngr~direa unor drepturi
(art. 247 C. pen.), renunţ~ndu-se astfel la ideea incrimin~rii
separate, dar p~str~ndu-se acelaşi conţinut constitutiv. Limitele de
pedeaps~ au fost ridicate, spre deosebire de situaţia altor infracţiuni.
C. pen., art. 246: Abuzul in Noul C. pen., art. 297: Abuzul
serviciu contra intereselor in serviciu
persoanelor (1) Fapta funcţionarului public care,
Fapta funcţionarului public, care, ~n ~n exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu
exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ~ndeplineşte un act sau ~l
ştiinţ~, nu ~ndeplineşte un act ori ~l ~ndeplineşte
~n- deplineşte ~n mod defectuos şi ~n mod defectuos şi prin aceasta
prin aceasta cauzeaz~ o v~t~mare cauzeaz~ o pagub~ ori o v~t~mare a
intereselor legale ale unei persoane se drepturilor sau intereselor legitime
pedep- seşte cu ~nchisoare de la 6 luni ale unei persoane fizice sau ale unei
la 3 ani. persoane juridice se pedepseşte cu
~nchisoarea de la 2 la 7 ani şi
interzicerea exercit~rii dreptului de a
ocupa o funcţie public~.
(2) Cu aceeaşi pedeaps~ se
sanc- ţioneaz~ şi fapta funcţionarului
public care, ~n exercitarea atribuţiilor
de serviciu, ~ngr~deşte exercitarea
unui drept al unei persoane ori
creeaz~ pentru aceasta o situaţie de
inferioritate pe temei de ras~,
naţionalitate, origine etni- c~, limb~,
religie, sex, orientare sexual~,
apartenenţ~ politic~, avere, v~rst~,
dizabilitate, boal~ cronic~ necontagi-
oas~ sau infecţie HIV/SIDA.
52. Abuz în serviciu prin îngrădirea
unor drepturi - art. 247
Art. 247 C. pen.: ~Ingr~direa, de c~tre un funcţionar public, a folosinţei
sau a exerciţiului drepturilor unei persoane ori crearea pentru aceasta a
unei situaţii de inferioritate pe temei de ras~, naţionalitate, etnie, limb~, re
ligie, gen, orientare sexual~, opinie, apartenenţ~ politic~, convingeri, ave
re, origine social~, v~rst~, dizabilitate, boal~ cronic~ necontagioas~
sau infecţie HIV/SIDA, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 6 luni la 5 ani".

Obiectul juridic generic este reprezentat de relaţiile de
serviciu. Obiectul juridic specific principal coincide cu cel generic, iar
obiectul juridic secundar se refer~ la relaţiile sociale care
reglementeaz~ capacitatea juridic~ a persoanei şi egalitatea ~n drepturi.
Obiectul material nu exist~, ~n principiu, dar dac~ ~ngr~direa capacit~ţii
persoanei şi ~nc~lcarea egalit~ţii se refer~ la un bun, atunci obiectul
material const~ ~n acest bun.
III. Subiec ii
Subiectul activ este circumstanţiat - poate s~v~rşi infracţiunea
func ţionarul, şi nu doar funcţionarul public (sfera subiecţilor pasivi este
l~rgit~ de prevederile art. 258 C. pen.). Noţiunea de funcţionar este
definit~ ~n art. 147 C. pen. Prin urmare, poate fi subiect activ orice
persoan~ fizic~, salariat al unei persoane juridice. Participaţia penal~
este posibil~ sub toate formele, ~ns~ s~v~rşirea faptei ~n coautorat
implic~ existenţa calit~ţii de funcţionar public sau funcţionar pentru fiecare
dintre coautori. Nu este necesar~ aceast~ calificare pentru instigatori sau
complici.
Subiectul pasiv general este statul, iar cel principal este cet~ţeanul ro
m~n, str~in sau apatridul c~ruia ia fost ~ngr~dit~ capacitatea de folosinţ~
ori exerciţiu sau c~ruia ia fost creat~ o situaţie de inferioritate pe temei de
ras~, etnie, naţionalitate, limb~, religie şi alte criterii discriminatorii enume
rate ~n art. 247 C. pen.
Aceasta const~ ~n calitatea f~ptuitorului şi atribuţiile acestuia, care
implic~
~ndeplinirea acelor acte de serviciu ~n leg~tur~ cu care se s~v~rşeşte fapta.

sau inacţiune, ~n dou~ modalit~ţi alternative: fie prin ~ngr~direa folosinţei
ori exerciţiului unor drepturi, fie prin crearea pentru cet~ţean a unei situaţii
de inferioritate. Ambele modalit~ţi de realizare a elementului material tre
buie s~ fie ~ndeplinite pe temei de ras~, naţionalitate, etnie, limb~, religie,
gen, orientare sexual~, opinie, apartenenţ~ politic~, convingeri, avere, ori
gine social~, v~rst~, dizabilitate, boal~ cronic~ necontagioas~ sau infecţie
HIV/SIDA.
Urmarea imediat~ const~ ~n ~nc~lcarea drepturilor cet~ţenilor, prin res
tr~ngerea folosinţei sau exerciţiului acestora ori prin crearea unei situaţii de
inferioritate, care nesocoteşte dreptul cet~ţeanului. Lezarea poate fi
moral~ sau material~. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din
directe. Mobilul necesar pentru existenţa infracţiunii este ca fapta s~ fie
s~v~rşit~ pe temei de ras~, naţionalitate, etnie, limb~, religie, gen, orientare
sexu al~, opinie, apartenenţ~ politic~, convingeri, avere, origine social~,
v~rst~, dizabilitate, boal~ cronic~ necontagioas~ sau infecţie HIV/SIDA.
Dac~ lip seşte acest mobil, fapta poate fi ~ncadrat~ ~n dispoziţiile art. 246
C. pen. - abuz ~n serviciu contra intereselor persoanelor. Scopul nu are
relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii.

tativa este posibil~ atunci c~nd fapta este s~v~rşit~ printro acţiune, ~ns~
nu este incriminat~. Infracţiunea se consum~ ~n momentul ~n care se
reali zeaz~ elementul material. Fapta poate c~p~ta caracter continuat,
mo mentul epuiz~rii fiind acela al ~ncet~rii activit~ţii infracţionale.
1
parat, ~n art. 248 C. pen., este incriminat~ forma agravat~ a acestei in
fracţiuni: fapta de abuz ~n serviciu prin ~ngr~direa unor drepturi care a
pro dus consecinţe deosebit de grave, ~n sensul art. 146 C. pen. - sa
produs
o pagub~ material~ mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de
grav~ a activit~ţii, cauzat~ unei autorit~ţi publice sau oric~reia dintre
unit~ţile la care se refer~ art. 145 C. pen. ori altei persoane juridice sau
fizice. in situaţia unei infracţiuni continuate de abuz ~n serviciu, caracterul
de consecinţe deosebit de grave se determin~ prin totalizarea pagubelor
materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate acţiu
nile sau inacţiunile prin care se realizeaz~ elementul material al
laturii
[1]
Sancţiunea const~ ~n pedeapsa cu ~nchisoarea de la 6 luni la 5
ani (dac~ subiectul activ este funcţionarul public), iar dac~ subiectul activ
este funcţionarul, şi nu funcţionarul public, maximul pedepsei se reduce cu
o treime (~nchisoarea de la 6 luni la 3 ani şi 4 luni). Dac~ fapta este
reţinut~
1
~n forma agravat~ prev~zut~ de dispoziţiile art. 248 C. pen., sancţiunea
este pedeapsa cu ~nchisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor
drepturi.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ activitatea infracţional~ a fost s~
v~rşit~ ~n lipsa mobilului prev~zut de dispoziţiile art. 247, atunci
fapta poate fi ~ncadrat~ ~n dispoziţiile art. 246 C. pen. - abuz ~n serviciu
contra intereselor persoanelor.
din oficiu, ~ns~, ~n ipoteza ~n care subiectul activ este un funcţionar, altul
dec~t cel public, acţiunea penal~ se pune ~n mişcare la pl~ngerea preala
bil~ a persoanei v~t~mate. Competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~
aparţine judec~toriei. Urm~rirea penal~ este efectuat~ de c~tre organele

Aşa cum am precizat c~nd am analizat infracţiunea de abuz ~n serviciu
contra intereselor persoanelor, noul Cod penal reţine aceast~ incriminare,
~ns~ nu separat, ~n conţinutul unui articol distinct, ci ca variant~ asimilat~ a
infracţiunii de abuz ~n serviciu (art. 297 noul C. pen.), al~turi de actualul
conţinut al infracţiunii prev~zute de art. 246 C. pen. Subiect activ poate fi
doar funcţionarul public, conţinutul constitutiv al infracţiunii r~m~n~nd
acelaşi.
[1]
I.C.C.J., Secţiile unite, Decizia nr. XIV/2006, precit.
C. pen., art. 247: Abuz in serviciu Noul C. pen., art. 297: Abuzul
prin ingr~direa unor drepturi in serviciu
ingr~direa, de c~tre un funcţionar (1) Fapta funcţionarului public care,
public, a folosinţei sau a exerciţiului ~n exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu
drepturilor unei persoane ori crearea ~ndeplineşte un act sau ~l
pentru aceasta a unei situaţii de inferio- ~ndeplineşte
ritate pe temei de ras~, naţionalitate, ~n mod defectuos şi prin aceasta
etnie, limb~, religie, gen, orientare cauzeaz~ o pagub~ ori o v~t~mare a
sexual~, opinie, apartenenţ~ politic~, drepturilor sau intereselor legitime
convingeri, avere, origine social~, ale unei persoane fizice sau ale unei
v~rst~, dizabilitate, boal~ cronic~ persoane juridice se pedepseşte cu
necontagioas~ sau infecţie HIV/SIDA, ~nchisoarea de la 2 la 7 ani şi
se pedep- seşte cu ~nchisoare de la 6 interzicerea exercit~rii dreptului de a
luni la 5 ani. ocupa o funcţie public~.
ţioneaz~ şi fapta funcţionarului public
care, ~n exercitarea atribuţiilor de
serviciu, ~ngr~deşte exercitarea unui
drept al unei persoane ori creeaz~
pentru a- ceasta o situaţie de
inferioritate pe temei de ras~,
naţionalitate, origine etnic~, lim- b~,
religie, sex, orientare sexual~, apar-
tenenţ~ politic~, avere, v~rst~, dizabili-
tate, boal~ cronic~ necontagioas~
sau infecţie HIV/SIDA.
§3. Abuz în serviciu contra intereselor publice - art. 248
Art. 248 C. pen.: ~Fapta funcţionarului public, care, ~n exerciţiul
atri- buţiilor sale de serviciu, cu ştiinţ~, nu ~ndeplineşte un act ori ~l
~ndeplineşte
~n mod defectuos şi prin aceasta cauzeaz~ o tulburare ~nsemnat~ bunului
mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unit~ţi din
cele la care se refer~ art. 145 sau o pagub~ patrimoniului acesteia
se pedepseşte cu ~nchisoare de la 6 luni la 5 ani".

Obiectul juridic generic este reprezentat de relaţiile de serviciu. Obiec
tul juridic specific principal se refer~ la normala desf~şurare a relaţiilor de
serviciu ~n cadrul instituţiilor publice enumerate ~n art. 145 C. pen.,
iar obiectul juridic secundar este reprezentat de relaţiile patrimoniale.
Obiec tul material nu exist~, ~n principiu. Dac~ elementul material s-a
exercitat asupra unui bun, acest bun constituie obiect material (materii
prime).
III. Subiec ii
Subiectul activ este circumstanţiat - poate s~v~rşi infracţiunea funcţio-
narul, şi nu doar funcţionarul public (sfera subiecţilor pasivi este
l~rgit~ conform prevederilor art. 258 C. pen.). Noţiunea de funcţionar este
definit~ ~n art. 147 C. pen. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate
formele,
~ns~ s~v~rşirea faptei ~n coautorat implic~ existenţa calit~ţii de funcţionar
pentru fiecare dintre coautori. Nu este necesar~ aceast~ calificare pentru
instigatori sau complici.
Subiectul pasiv general este statul, iar cel secundar este o unitate ori
in- stituţie public~ dintre cele menţionate ~n art. 145 C. pen.: autorit~ţile
publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice de
interes public c~rora le este tulburat bunul mers al activit~ţii sau care au
suferit o pagub~ patrimonial~ prin acţiunea ori inacţiunea defectuoas~ a
funcţionarului.

Condiţia premis~ const~ ~n preexistenţa atribuţiilor funcţionarului, prin
~nc~lcarea c~rora provoc~ o tulburare ~nsemnat~ a activit~ţii unei instituţii
publice sau o pagub~ patrimonial~.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ fie printr-o inacţiune
(nu ~ndeplineşte un act), fie printr-o acţiune (~ndeplineşte un act un
mod defectuos). Aceste acte trebuie s~ fac~ parte din atribuţiile de
serviciu ale funcţionarului public sau ale funcţionarului, atribuţii care ~n
acest mod sunt
~nc~lcate. Noţiunea de act se refer~ la operaţia care trebuie efectuat~ de
c~tre un funcţionar, potrivit solicit~rilor f~cute de c~tre o
persoan~.
Urmarea imediat~ const~ fie ~ntr-o tulburare ~nsemnat~ a bunului mers
al unui organ ori instituţii de stat, dintre cele enumerate ~n art. 145 C.
pen., fie ~ntr-o pagub~ patrimonial~. Noţiunea de tulburare ~nsemnat~ nu
este definit~ de legiuitor, ea trebuie apreciat~ de c~tre instanţa de judecat~
şi,
~n plus, trebuie s~ fie efectiv~. Leg~tura de cauzalitate ~ntre
ne~ndeplinirea
corespunz~toare a atribuţiilor de serviciu de c~tre funcţionar sau funcţio-
narul public şi consecinţele anterior enumerate trebuie dovedit~.
indirecte. Mobilul şi scopul nu prezint~ importanţ~ pentru existenţa
Tentativa este posibil~ ~n modalitatea comisiv~, ~ns~ nu se
pedepseşte. Infracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii elementului
material - al
~ndeplinirii atribuţiilor se serviciu ~n mod defectuos ori al expir~rii
terme
nului ~n care putea s~ fie ~ndeplinit actul inclus ~n atribuţiile de
serviciu. Fapta poate fi s~v~rşit~ ~n form~ continuat~, momentul
epuiz~rii fiind acela al ultimei acţiuni ori inacţiuni defectuoase.
1
parat, ~n art. 248 C. pen., este incriminat~ forma agravat~ a acestei
infracţiuni: fapta de abuz ~n serviciu contra intereselor publice care a pro
dus consecinţe deosebit de grave, ~n sensul art. 146 C. pen. - o pagub~
material~ mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grav~ a
activit~ţii, cauzat~ unei autorit~ţi publice sau oric~reia dintre unit~ţile la
care se refer~ art. 145 C. pen. ori altei persoane juridice sau fizice.
Prin urmare, dac~ se produce o tulburare ~nsemnat~ a bunului mers al
unei instituţii publice sau o pagub~ patrimonial~ de p~n~ la 200.000
in clusiv, se va reţine infracţiunea ~n forma tip, iar dac~ se produce o
pagub~ mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grav~,
se reţine infracţiunea ~n forma agravat~.
in situaţia unei infracţiuni continuate de abuz ~n serviciu contra intere
selor publice, caracterul de consecinţe deosebit de grave se
determin~ prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor
fizice sau juridice, prin toate acţiunile sau inacţiunile prin care se
realizeaz~ ele
[1]
mentul material al laturii obiective a infracţiuni .
Sancţiunea, dac~ fapta are ca subiect activ un funcţionar public, con
st~ ~n pedeapsa cu ~nchisoarea de la 6 luni la 5 ani. Dac~ fapta este s~
v~rşit~ de c~tre alţi funcţionari dec~t cei publici, maximul pedepsei se re
duce cu o treime (~nchisoarea de la 6 luni la 3 ani şi 4 luni). Dac~ fapta
este reţinut~ ~n forma agravat~, prev~zut~ de dispoziţiile art. 248 C. pen.,
atunci sancţiunea este pedeapsa cu ~nchisoarea de la 5 la 15 ani şi inter

Leg~tura cu alte infracţiuni. Infracţiunea de abuz ~n serviciu contra
intereselor publice se deosebeşte de aceea de abuz ~n serviciu contra in-
[1]
tereselor persoanelor (art. 246 C. pen.) doar prin urmarea imediat~: o tul
burare a bunului mers al unui organ sau instituţii dintre cele enumerate ~n
art. 145 C. pen. ori o pagub~ patrimonial~ provocat~ acesteia, ~n prima si
tuaţie, şi v~t~marea intereselor persoanelor, ~n ipoteza art. 246 C. pen.
De asemenea, dac~ forma de vinov~ţie cu care se realizeaz~ elemen
tul material din art. 248 C. pen. este culpa, se va reţine infracţiunea de
neglijenţ~ ~n serviciu (art. 249 C. pen.).

Noul Cod penal nu mai reţine aceast~ infracţiune.
$4. Neglijen a în serviciu - art. 249
Art. 249 C. pen.: ~(1) inc~lcarea din culp~, de c~tre un funcţionar
public, a unei ~ndatoriri de serviciu, prin ne~ndeplinirea acesteia sau prin
~ndeplinirea ei defectuoas~, dac~ sa cauzat o tulburare ~nsemnat~
bu nului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte
unit~ţi din cele la care se refer~ art. 145 sau o pagub~ patrimoniului
acesteia ori o v~t~mare important~ intereselor legale ale unei
persoane, se pedep seşte cu ~nchisoare de la o lun~ la 2 ani sau cu
amend~.
(2) Fapta prev~zut~ ~n alin. (1), dac~ a avut consecinţe deosebit
de grave, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 2 la 10 ani".

tul juridic specific se refer~ la normala desf~şurare a relaţiilor de serviciu
~n cadrul instituţiilor publice enumerate ~n art. 145 C. pen. şi la relaţiile pa
trimoniale din cadrul acestora şi, ~n plus, sunt protejate şi relaţiile sociale
care reglementeaz~ interesele legale ale persoanei. Obiectul material nu
exist~, ~n principiu. Dac~ omisiunea sau comisiunea se refer~ la un
anumit bun, atunci acest bun constituie obiect material al infracţiunii.
III. Subiec ii
funcţionarul, şi nu doar funcţionarul public (sfera subiecţilor pasivi
este l~rgit~ conform prevederile art. 258 C. pen.). Noţiunea de funcţionar
este definit~ ~n art. 147 C. pen. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate
formele. in caz de participaţie improprie, autorul va r~spunde pentru
infrac- ţiunea de neglijenţ~ ~n serviciu, iar instigatorul şi complicele pentru
participarea cu intenţie la s~v~rşirea infracţiunii de abuz ~n serviciu,
prev~zut~ ~n art. 246 sau art. 247 C. pen.
Subiectul pasiv general este statul, iar cel special este, pe de o parte, o
unitate ori o instituţie public~ dintre cele menţionate ~n art. 145 C. pen.:
autorit~ţile publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice
de interes public c~rora le este tulburat bunul mers al activit~ţii sau care au
suferit o pagub~ patrimonial~ prin acţiunea ori inacţiunea defectuoas~ a
funcţionarului. Pe de alt~ parte, constituie subiect pasiv special per-
soana c~reia i-au fost v~t~mate interesele legale prin ~ndeplinirea defec-
tuoas~ a atribuţiilor de serviciu de c~tre funcţionar ori funcţionarul public.

Aceasta const~ ~n preexistenţa atribuţiilor funcţionarului sau funcţiona-
rului public, care implic~ şi s~v~rşirea actelor de serviciu ~n leg~tur~
cu care este s~v~rşit~ infracţiunea.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ fie printr-o
inac- ţiune (ne~ndeplinirea unei ~ndatoriri de serviciu), fie printr-o
acţiune (~n- deplinirea ~ndatoririlor de serviciu ~n mod defectuos). Aceste
acte se refer~ la anumite operaţii care trebuie s~ intre ~n sfera atribuţiilor
de serviciu ale funcţionarului.
Urmarea imediat~ const~ fie ~ntr-o tulburare ~nsemnat~ a bunului mers
al unui organ ori al unei instituţii publice dintre cele enumerate ~n art. 145
C. pen. (autorit~ţile publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte per-
soane juridice de interes public), fie o pagub~ ~n patrimoniul acesteia, fie o
v~t~mare important~ a intereselor legale ale unei persoane. in
varianta agravat~ din alin. (2) exist~ o urmare secundar~ mai grav~:
consecinţe deosebit de grave. Leg~tura de cauzalitate trebuie dovedit~.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia se prezint~ sub forma culpei, ~n ambele
ei modalit~ţi - simpl~ sau cu prevedere. Mobilul şi scopul nu prezint~
relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii.

ve dere forma de vinov~ţia cu care fapta este s~v~rşit~. Infracţiunea se
con sum~ ~n momentul realiz~rii elementului material - ~ndeplinirea
defectu oas~ a ~ndatoririlor de serviciu sau ne~ndeplinirea ~n termen a
~ndatoririlor de serviciu.
vat~ [alin. (2)]. Varianta agravat~ se reţine atunci c~nd, ~n urma
~ndeplinirii defectuoase din culp~ a ~ndatoririlor de serviciu, se
produc consecinţe deosebit de grave, ~n sensul art. 146 C. pen. - o
pagub~ material~ mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de
grav~ a activit~ţii, cau zat~ unei autorit~ţi publice sau oric~reia dintre
unit~ţile la care se refer~ art. 145 C. pen. ori altei persoane juridice sau
fizice.
Sancţiunea prev~zut~ de art. 249 C. pen. pentru varianta tip este pe
deapsa cu ~nchisoarea de la o lun~ la 2 ani alternativ cu amenda,
iar pentru varianta agravat~ este pedeapsa cu ~nchisoarea de la 2 la 10
ani. Dac~ subiectul activ este orice funcţionar, mai puţin cel public,
atunci maximul pedepsei se reduce cu o treime.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Conform analizei anterior efectuate, se
poate constata c~ infracţiunea de neglijenţ~ ~n serviciu are acelaşi
con ţinut constitutiv cu infracţiunea de abuz ~n serviciu contra intereselor
per soanelor (art. 246 C. pen.) şi cu infracţiunea de abuz ~n
serviciu contra intereselor publice (art. 248 C. pen.), singura deosebire
fiind sub aspect subiectiv - dac~ fapta este s~v~rşit~ din culp~, se va reţine
infracţiunea de neglijenţ~ ~n serviciu, iar dac~ activitatea infracţional~
este s~v~rşit~ cu in tenţie, se va reţine infracţiunea prev~zut~ de art. 246
sau art. 248 C. pen.
Infracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, cu deosebirea
c~ subiectul activ este doar funcţionarul public şi urmarea imediat~
poate consta ~n cauzarea unei pagube ori a unei v~t~m~ri a
drepturilor ori a intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice,
f~r~ s~ fie f~cute distincţiile din actualul Cod penal. in plus, exist~
deosebiri din punct de vedere sancţionatoriu. Se menţine varianta
agravat~, ~ns~ este incriminat~ separat, ~n art. 309 C. pen.
C. pen., art. 249: Neglijenţa in ser- Noul C. pen., art. 298:
viciu Neglijenţa in serviciu
(1) inc~lcarea din culp~, de c~tre un inc~lcarea din culp~ de c~tre un
funcţionar public, a unei ~ndatoriri de funcţionar public a unei ~ndatoriri de
serviciu, prin ne~ndeplinirea serviciu, prin ne~ndeplinirea
acesteia sau prin ~ndeplinirea ei acesteia sau prin ~ndeplinirea ei
defectuoas~, dac~ s-a cauzat o defectuoas~, dac~ prin aceasta se
tulburare ~nsemnat~ bunului mers al cauzeaz~ o pagub~ ori o v~t~mare
unui organ sau al unei insti- tuţii de stat a drepturilor sau intereselor legitime
ori al unei alte unit~ţi din cele la care se ale unei persoane fizice sau ale unei
refer~ art. 145 sau o pagub~ persoane juridice, se pedepseşte cu
patrimoniului acesteia ori o v~t~mare ~nchisoare de la 3 luni la
important~ intereselor legale ale unei 3 ani sau cu amend~.
persoane, se pedepseşte cu
~nchisoare de la o lun~ la 2 ani sau cu
amend~.
(2) Fapta prev~zut~ ~n alin.
(1), dac~ a avut consecinţe deosebit
de grave, se pedepseşte cu ~nchisoare
de la 2 la 10 ani.
§5. Purtarea abuzivă - art. 250
Art. 250 C. pen.: ~(1) intrebuinţarea de expresii jignitoare faţ~ de
o persoan~, de c~tre un funcţionar public ~n exerciţiul atribuţiilor de
serviciu, se pedepseşte cu ~nchisoare de la o lun~ la un an sau cu
amend~.
(2) Ameninţarea s~v~rşit~ de c~tre un funcţionar public, ~n
condiţiile alin. (1), se pedepseşte cu ~nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu
amend~. (3) Lovirea sau alte acte de violenţ~ s~v~rşite de c~tre un
funcţionar public, ~n condiţiile alin. (1), se pedepseşte cu ~nchisoare de la
6 luni la 3
ani sau cu amend~.
(4) V~t~marea corporal~ s~v~rşit~ de c~tre un funcţionar public, ~n
condiţiile alin. (1), se pedepseşte cu ~nchisoare de la 6 luni la 6 ani.
(5) V~t~marea corporal~ grav~ s~v~rşit~ de c~tre un funcţionar public,
~n condiţiile alin. (1), se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 la 12
ani..

Obiectul juridic generic se refer~ la relaţiile de serviciu. Obiectul juridic
specific principal este reprezentat de relaţiile de serviciu care implic~
o atitudine corect~ din partea funcţionarilor şi respect faţ~ de cet~ţenii
cu care intr~ ~n contact. Obiectul juridic secundar se refer~ la s~n~tatea,
inte gritatea psihic~ şi fizic~ a persoanelor. Obiectul material lipseşte
~n ipo teza variantelor din alin. (1) şi (2) şi este reprezentat de corpul
persoanei,
~n cazul variantelor agravate din alin. (3)(5).
III. Subiec ii
func ţionarul, şi nu doar funcţionarul public (sfera subiecţilor pasivi este
l~rgit~ conform prevederile art. 258 C. pen.). Noţiunea de funcţionar este
definit~
~n art. 147 C. pen. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele, ~ns~
s~v~rşirea faptei ~n coautorat implic~ existenţa calit~ţii de funcţionar public
sau de funcţionar pentru fiecare dintre coautori. Nu este necesar~ aceast~
calificare pentru instigatori sau complici.
Subiectul pasiv general este statul, iar cel special este persoana care a
fost victima ameninţ~rii şi a actelor de violenţ~ exercitate de c~tre
funcţionar.

Condiţia premis~ const~ ~n prealabila existenţ~ a unui serviciu funcţio
n~nd la o organizaţie de stat sau obşteasc~; ~n cadrul acestui
serviciu, care constituie situaţia premis~, ~şi exercit~ atribuţiile funcţionarul
[1]
care co mite purtarea abuziv~ . Prin dispoziţiile art. 258 C. pen., condiţia
premis~
a fost extins~ la existenţa oric~rui serviciu ~n interiorul unei persoane juri
dice, de stat sau privat~.
[1]
Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~, ~n varianta
tip, printr-o acţiune - ~ntrebuinţarea de expresii jignitoare, ~n varianta
agravat~ din alin. (2) prin ameninţare, iar ~n celelalte variante agravate pin
acţiuni de loviri sau alte violenţe, cauzatoare de urm~ri mai grave
asupra integrit~ţii corporale a victimei.
Urmarea imediat~ const~, ~n varianta tip, ~ntr-o stare de pericol pentru
demnitatea şi onoarea persoanei. in varianta agravat~ din alin. (2), urma-
rea imediat~ const~ ~ntr-o ~nc~lcare a libert~ţii psihice a persoanei, ~n va-
rianta din alin. (3) fapta funcţionarului cauzeaz~ suferinţe fizice sau o
v~t~mare corporal~ ~n sensul art. 180 C. pen., iar ~n variantele din alin. (4)
şi (5) violenţele cauzeaz~ o v~t~mare corporal~, respectiv o v~t~mare
corporal~ grav~ persoanei v~t~mate. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din
materialitatea faptei, ~n ipoteza variantei tip şi a primei variante agravate,
şi trebuie dovedit~ ~n celelalte situaţii.
indirecte şi, ~n anumite situaţii, fapta trebuie s~v~rşit~ cu
praeterintenţie [~n ipoteza producerii consecinţelor specifice v~t~m~rii
corporale grave, ~n varianta din alin. (1) şi (2) al art. 182 C. pen.]. Mobilul
şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, dar pot fi

minate. Infracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii elementului
material ~n una dintre modalit~ţile prev~zute de art. 250 C. pen.
Infracţiunea poate fi s~v~rşit~ şi ~n forma continuat~, momentul epuiz~rii
fiind acela al
~ncet~rii activit~ţii infracţionale.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip şi patru vari-
ante agravate [alin. (2)-(5)], care se diferenţiaz~ doar prin elementul mate-
rial şi, implicit, urmarea imediat~ şi sancţiunea corespunz~toare acesteia.
Prima variant~ agravat~ [alin. (2)] presupune s~v~rşirea faptei printr-o
ameninţare adresat~ de c~tre funcţionarul (sau funcţionarul public) aflat ~n
exerciţiul atribuţiilor de serviciu unei persoane. in aceast~ situaţie, infracţiu-
nea de purtare abuziv~ o absoarbe pe cea de ameninţare (art. 193 C.
pen.).
A doua variant~ agravat~ [alin. (3)] se realizeaz~ printr-o acţiune de lo-
vire sau alte violenţe, care provoac~ persoanei ~mpotriva c~reia este ~n-
dreptat~ suferinţe fizice ori v~t~m~ri corporale ce necesit~ pentru vinde-
care ~ngrijiri medicale de p~n~ la 20 de zile inclusiv. Purtarea abuziv~ ~n
aceast~ variant~ absoarbe infracţiunea de loviri sau alte violenţe (art. 180
C. pen.).
A treia variant~ agravat~ [alin. (4)] se reţine atunci c~nd violenţele
funcţionarului/funcţionarului public cauzeaz~ persoanei vizate o v~t~mare
ce necesit~ pentru vindecare ~ngrijiri medicale de la 21 p~n~ la 60 de zile
inclusiv. In aceast~ variant~, infracţiunea de purtare abuziv~ o absoarbe
pe aceea de v~t~mare corporal~ (art. 181 C. pen.).
A patra variant~ agravat~ [alin. (5)] se reţine ~n momentul ~n care acţiu-
nile violente ale funcţionarului (funcţionarului public) cauzeaz~ victimei o
v~t~mare corporal~ ce necesit~ pentru vindecare ~ngrijiri medicale
sau alte consecinţe mai grave: sluţire, avort, infirmitate fizic~ ori psihic~,
punerea ~n primejdie a vieţii victimei, pierderea unui simţ sau organ.
Purtarea abuziv~ ~n aceast~ variant~ absoarbe infracţiunea de v~t~mare
corporal~ grav~ (art. 182 C. pen.).
Sancţiuni. In situaţia ~n care infracţiunea de purtare abuziv~ este s~-
v~rşit~ de c~tre funcţionarul public, pedeapsa prev~zut~ pentru varianta
tip este ~nchisoarea ~ntre o lun~ şi 1 an alternativ cu amend~, pentru va-
rianta agravat~ din alin. (2) ~nchisoarea de la 6 luni la 2 ani alternativ cu
amend~, iar pentru varianta din alin. (3) ~nchisoarea de la 6 luni la 3 ani
sau amend~. Pentru varianta agravat~ din alin. (4) limitele de pedeaps~ cu
~nchisoarea sunt de la 6 luni la 6 ani, iar pentru varianta agravat~ din alin.
(5), de la 3 la 12 ani. Dac~ subiectul activ al infracţiunii este orice alt
funcţionar, mai puţin cel public, maximul pedepsei se reduce cu o treime.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ un funcţionar public aflat ~n
exerciţiul atribuţiilor de serviciu ~ndreapt~ acţiunile care realizeaz~
elementul material al infracţiunii ~mpotriva unui funcţionar public care
~ndeplineşte o funcţie ce implic~ exerciţiul autorit~ţii de stat, aflat ~n
exerciţiul funcţiunii sau pentru fapte
~ndeplinite ~n exerciţiul funcţiunii, se va reţine concurs ~ntre infracţiunea de
ultraj (art. 239 C. pen.) şi infracţiunea de purtare abuziv~.
Infracţiunea de purtare abuziv~ absoarbe infracţiunea de
ameninţare (art. 193 C. pen.), de lovire sau alte violenţe (art. 180 C. pen.),
de v~t~ma re corporal~ (art. 181 C. pen.) şi infracţiunea de v~t~mare
corporal~ grav~ (art. 182 C. pen.). In schimb, dac~ ~n urma violenţelor
exercitate se produce ~n mod intenţionat decesul victimei, atunci se va
reţine doar infracţiu- nea de omor deosebit de grav [art. 174 raportat la art.
176 alin. (1) lit. g) C. pen.], care absoarbe infracţiunea de purtare abuziv~.
In schimb, dac~
violenţele sunt exercitate cu intenţie, dar omorul se produce din
culp~, suntem ~n prezenţa unui concurs de infracţiuni ~ntre purtare
abuziv~ şi loviri sau v~t~m~ri cauzatoare de moarte (art. 183 C. pen.).
Dac~ ameninţ~rile şi violenţele sunt exercitate ~mpotriva unei persoane
aflate ~n curs de cercetare, anchet~ penal~ ori de judecat~, pentru
obţinerea de declaraţii, se va reţine doar infracţiunea de arestare nelegal~
şi cercetare abuziv~ [art. 266 alin. (2) C. pen.], c~ci aceasta
absoarbe infracţiunea de purtare abuziv~.
Aspecte procesuale. Dac~ subiectul activ al infracţiunii este un
funcţionar public, acţiunea penal~ se pune ~n mişcare din oficiu.
Dac~ subiectul activ este orice alt funcţionar, cu excepţia celui public,
atunci acţiunea penal~ se pune ~n mişcare la pl~ngerea prealabil~ a
persoanei v~t~mate, dac~ fapta a fost s~v~rşit~ ~n variantele din alin. (1)-
(4), şi din oficiu, dac~ fapta a fost s~v~rşit~ ~n varianta din alin. (5).
Competenţa de judecat~ aparţine ~n prim~ instanţ~ judec~toriei.
Urm~rirea penal~ este efectuat~ ~n mod obligatoriu de c~tre procuror.

Noul Cod penal reţine aceast~ infracţiune ~n art. 296, ~ns~ p~streaz~
din actuala reglementare doar dou~ variante, acelea ~n care
elementul material se realizeaz~ prin ~ntrebuinţarea de expresii
jignitoare sau prin ameninţare. Restul variantelor agravate au fost
~nl~turate. In plus, limitele pedepselor au fost modificate.
C. pen., art. 250: Purtarea abuziv~ Noul C. pen., art. 296: Purtarea
(1) Intrebuinţarea de expresii jigni- abuziv~
toare faţ~ de o persoan~, de c~tre (1) Intrebuinţarea de expresii jigni-
un funcţionar public ~n exerciţiul toare faţ~ de o persoan~ de c~tre cel
atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu aflat ~n exercitarea atribuţiilor de
~nchisoare de la o lun~ la un an sau serviciu se pedepseşte cu ~nchisoare
cu amend~. (2) Ameninţarea s~v~rşit~ de la o lun~ la 6 luni sau cu amend~.
de c~tre (2) Ameninţarea ori lovirea sau alte
un funcţionar public, ~n condiţiile alin. violenţe s~v~rşite ~n condiţiile alin.
(1), se pedepseşte cu ~nchisoare de (1) se sancţioneaz~ cu pedeapsa
la 6 luni la 2 ani sau cu amend~. prev~- zut~ de lege pentru acea
(3) Lovirea sau alte acte de violenţ~
infracţiune, ale c~rei limite speciale se
s~v~rşite de c~tre un funcţionar public,
majoreaz~ cu o treime.
~n condiţiile alin. (1), se pedepseşte cu
~nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amend~. (4) V~t~marea corporal~
s~v~rşit~
de c~tre un funcţionar public, ~n
con- diţiile alin. (1), se pedepseşte cu
~nchisoare de la 6 luni la 6 ani.
(5) V~t~marea corporal~ grav~ s~
v~rşit~ de c~tre un funcţionar public, ~n
condiţiile alin. (1), se pedepseşte cu ~n
chisoare de la 3 la 12 ani.
§6. Neglijen a în păstrarea secretului de stat - art. 252
Art. 252 C. pen.: ,Neglijenţa care are drept urmare distrugerea, alte
rarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de
[1]
stat , precum şi neglijenţa care a dat prilej altei persoane s~ afle un
asemenea secret, dac~ fapta este de natur~ s~ aduc~ atingere intereselor
statului, se pedepsesc cu ~nchisoare de la 3 luni la 3 ani".

specific este reprezentat de relaţiile de serviciu care implic~ stricta p~s
trare a documentelor care constituie informaţii secrete de stat.
Obiectul material difer~, ~n funcţie de urm~rile neglijenţei. C~nd acestea
constau ~n distrugerea, alterarea, sustragerea sau pierderea
unui document conţin~nd informaţii secrete de stat, obiectul material
~l formeaz~ acest document. C~nd neglijenţa a avut ca urmare
prilejul dat unei terţe
[2]
persoane de a afla informaţii secrete de stat, obiectul material lipseşte .
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat, ~ns~, av~nd ~n vedere elementul
material al acestei infracţiuni, se poate constata c~ numai un funcţionar
sau un funcţionar public putea s~v~rşi fapta, ~ntruc~t doar acesta are con
tact cu documente ce constituie secrete de stat. Participaţia penal~ este
posibil~ ~n forma celei improprii, av~nd ~n vedere forma de
vinov~ţie cu care f~ptuitorul s~v~rşeşte fapta.
[1]
Potrivit art. 44 alin. (2) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor
clasificate (M. Of. nr. 248 din 12 aprilie 2002), ,expresia «secrete de stat» din con-
ţinutul actelor normative fn vigoare se va fnlocui cu sintagma «informaţii secrete de
stat»".
[2]
Subiectul pasiv general este statul, iar secundar poate fi organul preju-
diciat ~n urma alter~rii, pierderii sau distrugerii documentelor de stat.

Aceasta const~ ~n preexistenţa unor documente care constituie
informaţii secrete de stat. Aceast~ noţiunea o g~sim explicat~ ~n Codul
[1]
penal, partea general~ .

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~ntr-o atitudine neglijent~
din partea f~ptuitorului ~n raport cu documente care constituie
informaţii secrete de stat. Prin acest termen se ~nţelege nu doar lipsa de
grij~ (un funcţionar, f~r~ a avea grija de a ~ndep~rta din birou persoanele
str~ine, comunic~ cu glas tare informaţii secrete de stat colegului
s~u), ci şi nesocotinţ~ (un funcţionar p~streaz~ documente informaţii
secrete de stat
~ntr-un dulap cu ~ncuietoarea defect~), dar şi nep~sarea sau
nedib~cia. Elementul material se poate realiza fie prin acţiune, fie prin
inacţiune. Ne- glijenţa trebuie s~ duc~ la una dintre urm~toarele
consecinţe alternative: distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea
unor documente infor- maţii secrete de stat ori neglijenţa sa
constituie un prilej pentru o persoan~ s~ afle informaţii secrete de stat.
Urmarea imediat~ const~ ~ntr-o stare de pericol pentru interesele sta-
tului, c~ci fapta trebuie s~ fie doar de natur~ s~ aduc~ atingere intereselor
statului. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia se prezint~ sub forma culpei, ~n ambele
ei modalit~ţi, simpl~ sau cu prevedere. Mobilul şi scopul nu prezint~
pedepsei.

vedere forma de vinov~ţie cu care este s~v~rşit~ infracţiunea.
Infracţiunea se consum~ ~n momentul ~n care documentul care
constituie informaţii secrete de stat este distrus, alterat, pierdut sau
sustras ori ~n momentul ~n care neglijenţa a dat prilej unei persoane s~
afle informaţii secrete de stat.
[1]
Art. 150 C. pen.: ~(1) «Secrete de stat» sunt documentele şi datele care pre-
zint~ ~n mod v~dit acest caracter, precum şi cele declarate sau calificate astfel prin
hot~r~re a Guvernului".

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ elementul material se
realizeaz~ prin distrugerea sau alterarea unui document ~n care sunt
stabilite drepturi ale statului rom~n ~n raport cu o putere str~in~ şi fapta
este s~v~rşit~ cu intenţie, se poate reţine infracţiunea de compromitere a
unor interese de stat (art. 168 C. pen.).
Dac~ elementul material presupune o neglijenţ~ care a dat prilej unei
alte persoane s~ afle informaţii secrete de stat şi fapta este s~v~rşit~ cu
intenţie, dac~ sunt ~ntrunite şi celelalte condiţii prev~zute de lege, se
poate reţine infracţiunea de divulgare a secretului care pericliteaz~ sigu
ranţa statului (art. 169 C. pen.).

Infracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, av~nd o alt~
denumire marginal~ - ~Neglijenţa ~n p~strarea informaţiilor". Se p~streaz~
conţinutul infracţiunii ~ntr-o form~ similar~ cu cea din actualul Cod penal
şi, ~n plus, mai este incriminat~ o variant~ asimilat~, care absoarbe infrac-
ţiunea de divulgare a informaţiilor secrete de stat, ~n varianta tip, şi aceea
de divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, ~n forma din
noul Cod, şi dac~ sunt s~v~rşite din culp~.
C. pen., art. 252: Neglijenţa in Noul C. pen., art. 305:
p~strarea secretului de stat Neglijenţa in p~strarea informaţiilor
Neglijenţa care are drept urmare (1) Neglijenţa care are drept urmare
distrugerea, alterarea, pierderea distrugerea, alterarea, pierderea sau
sau sustragerea unui document ce sustragerea unui document ce
constituie secret de stat, precum şi conţine informaţii secrete de stat,
negli- jenţa care a dat prilej altei precum şi ne- glijenţa care a prilejuit
persoane s~ afle un asemenea altei persoane aflarea unei asemenea
secret, dac~ fapta este de natur~ s~ informaţii se pedepsesc cu ~nchisoare
aduc~ atingere intereselor statului, de la 3 luni la un an sau cu amend~.
se pedepsesc cu
~nchisoare de la 3 luni la 3
ani.
ţioneaz~ faptele prev~zute ~n art. 303
alin. (1) şi art. 304, dac~ au fost s~v~r-
şite din culp~.
1
57. Conflictul de interese - art. 253
1
Art. 253 C. pen.: ~(1) Fapta funcţionarului public care, ~n exerciţiul atri-
buţiilor de serviciu, ~ndeplineşte un act ori particip~ la luarea unei decizii
prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru
sine, soţul s~u, o rud~ ori un afin p~n~ la gradul II inclusiv, sau pentru o
alt~ persoan~ cu care s-a aflat ~n raporturi comerciale ori de munc~ ~n
ultimii 5 ani sau din partea c~reia a beneficiat ori beneficiaz~ de
servicii sau foloase de orice natur~, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 6
luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie public~ pe durat~
maxim~.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplic~ ~n cazul emiterii, aprob~rii
sau adopt~rii actelor normative".

specific este reprezentat de relaţiile de serviciu a c~ror normal~
desf~- şurare implic~ o atitudine corect~ din partea funcţionarilor publici.
Obiectul material lipseşte, folosul material obţinut constituind produs al
infracţiunii, iar nu obiect.
III. Subiec ii
Subiectul activ este circumstanţiat - funcţionarul public, ~n ~nţelesul din
art. 147 C. pen. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele, ~ns~
pentru existenţa coautoratului trebuie ca subiecţii activi s~ aib~ calitatea
de funcţionari publici şi s~ fie ~n exerciţiul atribuţiilor de serviciu.
Subiectul pasiv este autoritatea, organul sau instituţia public~ din care
face parte funcţionarul public.
Aceasta const~ ~n preexistenţa atribuţiilor funcţionarului public, ~n
cadrul c~rora sunt incluse actul şi adoptarea deciziei ~n leg~tur~ cu care
s~v~rşeşte fapta şi realizeaz~ foloase.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~, alternativ, fie prin
~ndeplinirea unui act, fie prin luarea unei decizii. Noţiunea de act se refer~
la operaţiunile care intr~ ~n atribuţiile funcţionarului public. Participarea la
luarea unei decizii presupune o contribuţie ~n orice mod a subiectului activ
la adoptarea unei hot~r~ri prin care se realizeaz~ un folos material pentru
sine ori pentru cel puţin una dintre persoanele menţionate ~n textul
de lege. Pentru existenţa infracţiunii trebuie s~ fie realizat~ cel puţin
una dintre acţiunile alternative şi, ~n plus, acestea nu trebuie s~ fie
~n mod necesar defectuoase, ci pot fi exercitate ~n limitele atribuţiilor de
serviciu.
Cerinţele esenţiale care ~ntregesc latura obiectiv~ sunt ca fapta s~ fie
~ndeplinit~ de c~tre funcţionar ~n exerciţiul atribuţiilor de serviciu şi
prin intermediul ei s~ se realizeze, direct ori indirect, un folos material
pentru una dintre persoanele expres menţionate ~n textul articolului.
Urmarea imediat~ const~ ~ntr-o stare de pericol pentru activitatea
instituţiilor sau organelor ~n cadrul c~rora ~şi ~ndeplineşte activitatea
funcţionarul public. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei.
indirecte. Pentru existenţa infracţiunii trebuie ca f~ptuitorul s~
aib~ reprezentarea faptului c~ prin ~ndeplinirea unui act sau prin
adoptarea unei decizii se obţine un folos material pentru sine, pentru
soţul s~u, o rud~ ori un afin p~n~ la gradul II inclusiv sau pentru o alt~
persoan~ cu care s-a aflat ~n raporturi comerciale ori de munc~ ~n ultimii
5 ani sau din partea c~reia a beneficiat ori beneficiaz~ de servicii sau
foloase de orice natur~. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru
existenţa infracţiunii, ci doar pentru individualizarea pedepsei.

Forme. Actele preparatorii şi tentativa, deşi sunt posibile, nu sunt incri-
rial şi, implicit, al producerii urm~rii imediate.
Modalit~ţi. Infracţiunea are o singur~ variant~ tip.
Sancţiunea const~ ~n pedeapsa cu ~nchisoarea de la 6 luni la 5 ani, la
care se adaug~ pedeapsa complementar~ obligatorie a interzicerii drep-
tului de a ocupa o funcţie public~ pe durat~ maxim~.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ actul ~ndeplinit de c~tre func-
ţionarul public ~n exerciţiul atribuţiilor de serviciu este realizat cu
~nc~l- carea dispoziţiilor legale, pe l~ng~ infracţiunea de conflict de
interese se va reţine şi acea fapt~ abuziv~ (abuz ~n serviciu - art. 246-248
C. pen., fals intelectual - art. 289 C. pen. etc.), dac~ sunt ~ndeplinite şi
celelalte condiţii prev~zute pentru infracţiunea concurent~.
oficiu. Competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~ aparţine curţii de apel,
1 1
conform art. 28 pct. 1 lit. a ) C. proc. pen. Urm~rirea penal~ este efectuat~
pen.

Infracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, sub
aceeaşi denumire şi av~nd acelaşi conţinut constitutiv, cu mici deosebiri
la nivel lexical şi din punct de vedere sancţionatoriu, c~ci minimul
special al pedepsei cu ~nchisoarea este ridicat de la 6 luni la 1 an şi nu a
mai fost prev~zut~ ~n mod obligatoriu aplicarea pe durata maxim~ a
pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a ocupa o funcţie
public~.
1 pedepseşte cu ~nchisoare de la 6
C. pen., art. 253 : Conflictul de in-
terese luni la 5 ani şi interzicerea
(1) Fapta funcţionarului public care,
~n exerciţiul atribuţiilor de serviciu,
~nde- plineşte un act ori particip~ la
luarea unei decizii prin care s-a realizat,
direct sau indirect, un folos material
pentru sine, soţul s~u, o rud~ ori un afin
p~n~ la gradul II inclusiv, sau pentru
o alt~ persoan~ cu care s-a aflat ~n
raporturi comerciale ori de munc~ ~n
ultimii 5 ani sau din partea c~reia a
beneficiat ori beneficiaz~ de servicii
sau foloase de orice natur~, se
Noul C. pen., art. 301: s~u, pentru o rud~ ori pentru un afin
Conflictul de interese p~n~ la gradul II inclusiv sau pentru o
(1) Fapta funcţionarului public care, alt~ persoan~ cu care s-a aflat ~n
~n exercitarea atribuţiilor de serviciu, raporturi comerciale ori de munc~ ~n
a ultimii 5 ani sau din partea c~reia a
~ndeplinit un act ori a participat beneficiat ori beneficiaz~ de foloase
la luarea unei decizii prin care s-a de orice natur~, se pedepseşte cu
obţinut, direct sau indirect, un folos ~nchisoarea de la unu la 5 ani şi
patrimonial, pentru sine, pentru soţul
dreptului de a ocupa o funcţie interzicerea exercit~rii dreptului de a
public~ ocupa o funcţie public~.
pe durat~ maxim~. (2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplic~
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplic~ ~n cazul emiterii, aprob~rii sau adopt~rii
~n cazul emiterii, aprob~rii sau adopt~rii actelor normative.
actelor normative.
§8. Luarea de mită - art. 254
Art. 254 C. pen.: ~(1) Fapta funcţionarului care, direct sau
indirect, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori
accept~ promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, ~n scopul
de a ~nde plini, a nu ~ndeplini ori a ~nt~rzia ~ndeplinirea unui act privitor
la ~ndatoririle sale de serviciu sau ~n scopul de a face un act contrar
acestor ~ndatoriri, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 la 12 ani şi
interzicerea unor drepturi. (2) Fapta prev~zut~ ~n alin. (1), dac~ a fost
s~v~rşit~ de un funcţionar
cu atribuţii de control, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 la 15
ani şi
interzicerea unor drepturi.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri care au f~cut obiectul lu~rii de
mit~ se confisc~, iar dac~ acestea nu se g~sesc, condamnatul este obli
gat la plata echivalentului lor ~n bani".

specific este reprezentat de buna desf~şurare a relaţiilor de serviciu, care
implic~ o atitudine corect~ a funcţionarilor ~n raport cu persoanele cu care
intr~ ~n contact şi faţ~ de care trebuie s~ ~şi ~ndeplineasc~ atribuţiile
de serviciu necondiţionat.
Obiectul material lipseşte, de regul~. Nu constituie obiect material banii
sau alte bunuri pe care funcţionarul le primeşte. Totuşi, atunci c~nd
funcţionarul a efectuat actul pentru a c~rui ~ndeplinire a primit mit~, dac~
acest act priveşte un obiect material, el va fi ~n acelaşi timp şi
obiect material al infracţiunii (de exemplu, un funcţionar poştal care
acord~
[1]
prioritate ~n remiterea coletelor celor care ~i ofer~ mit~) .
[1]
III. Subiec ii
Subiectul activ este circumstanţiat - funcţionarul, noţiune care include
[1]
şi categoria funcţionarilor publici. Art. 147 defineşte aceste noţiuni . Intr~
~n aceast~ categorie primarul, medicul şi orice alt salariat ~ntr-o societate
cu capital privat. Trebuie s~ existe aceast~ calitate la data s~v~rşirii faptei
şi, ~n plus, actul pentru a c~rui ~ndeplinire ori ne~ndeplinire este
mituit trebuie s~ fac~ parte din atribuţiile sale de serviciu, trebuie s~
fie de competenţa sa. in varianta agravat~ din alin. (2), subiect activ
poate fi doar funcţionarul cu atribuţii de control. Participaţia penal~
este posibil~ sub toate formele, ~ns~ coautoratul nu poate exista
dec~t dac~ toţi f~ptuitorii au calitatea de funcţionari. Nu este
necesar~ aceast~ calitate pentru instigatori sau complici.
Subiectul pasiv este instituţia, autoritatea ori o alt~ persoan~
juridic~
public~ ori privat~ ~n cadrul c~reia ~şi exercit~ atribuţiile f~ptuitorul.
Nu constituie subiect pasiv mituitorul.

Aceasta const~ ~n preexistenţa atribuţiilor funcţionarului, care implic~ şi
~ndeplinirea actelor ~n leg~tur~ cu care se s~v~rşeşte infracţiunea.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ fie printr-o acţiune,
care se poate manifesta ~n trei modalit~ţi alternative (primire, pretindere,
acceptare de bani/alte foloase/promisiunea unor astfel de foloase), fie
printr-o inacţiune (nerespingerea unor promisiuni care au ca
obiect foloase). Pentru ~ntregirea laturii obiective trebuie ~ndeplinite
anumite cerinţe esenţiale: aceste modalit~ţi de realizare a elementului
material trebuie s~ se refere la bani ori alte foloase; actul ~n vederea
c~ruia au fost pretinse/primite/acceptate promisiunile ori bunurile face
parte din atribu- ţiile de serviciu ale funcţionarului; ~n plus, acţiunile ori
inacţiunile prin care se realizeaz~ elementul material trebuie s~ aib~ loc
~nainte sau conco-
[1]
Art. 147 C. pen.: ~Prin «funcţionar public» se ~nţelege orice persoan~ care
exercit~ permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost ~nvestit~, o
~ns~rcinare de orice natur~, retribuit~ sau nu, ~n serviciul unei unit~ţi dintre cele la
care se refer~ art. 145. (2) Prin «funcţionar» se ~nţelege persoan~ menţionat~ ~n
alin. (1), precum şi orice salariat care exercit~ o ~ns~rcinare ~n serviciul unei alte
persoane juridice dec~t cele prev~zute ~n acel alineat".
mitent cu ~ndeplinirea/~ndeplinirea defectuoas~ ori ne~ndeplinirea
actului de serviciu. Aceste acţiuni ori inacţiuni se pot realiza direct
ori indirect, prin intermediul unei alte persoane, devenit~ astfel
complice la infrac ţiunea de luare de mit~. Dac~ aceast~ persoan~
determin~ autorul s~ comit~ infracţiunea de luare de mit~, atunci ea
devine instigator ~n raport cu aceast~ infracţiune.
Urmarea imediat~ const~ ~n starea de pericol pentru buna desf~şurare a
relaţiilor de serviciu. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea
faptei.
printrun scop: ~ndeplinirea, ne~ndeplinirea, ~ndeplinirea cu ~nt~rziere
a unui act referitor la ~ndatoririle de serviciu sau ~ndeplinirea unui act
contrar atribuţiilor de serviciu. Acest scop trebuie urm~rit, nu ~n mod
necesar atins. Mobilul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii,
ci, even tual, pentru individualizarea pedepsei.

tativa este posibil~ doar la modalitatea comisiv~, ~ns~ nu este incriminat~.
Tentativa apare ca asimilat~ faptei consumate, ~n cazul accept~rii propu
nerii sau ~n cazul nerespingerii acesteia. Infracţiunea se consum~ ~n mo
mentul realiz~rii oric~reia dintre activit~ţile prev~zute de art. 254 - primire,
pretindere, acceptarea promisiunii ori nerespingerea ei. Dac~ fapta se
realizeaz~ prin mai multe activit~ţi, suntem ~n prezenţa unei singure
infracţiuni, şi nu a unui concurs de infracţiuni, care se consum~ cu prima
activitate realizat~. Poate fi s~v~rşit~ ~n forma continuat~, momentul epui
z~rii fiind acela al ultimei activit~ţi realizate.
vat~ [alin. (2)]. Varianta agravat~ se reţine atunci c~nd activitatea
incri minat~ este s~v~rşit~ de c~tre un funcţionar cu atribuţii de control
(spre exemplu, un director de banc~ sau un inspector care, ~n momentul
~nde plinirii atribuţiilor de control, s~v~rşeşte infracţiunea de luare de mit~).
in ceea ce priveşte alin. (3), acesta nu incrimineaz~ o alt~ variant~
agravat~, ci se refer~ la banii, valorile şi orice alte bunuri care au f~cut
obiectul lu~rii de mit~, care, conform dispoziţiilor art. 254 C. pen.,
sunt confiscate şi, ~n lips~, condamnatul este obligat la plata echivalentului
lor
~n
bani.
Sancţiunea const~, ~n varianta tip, ~n pedeapsa cu ~nchisoarea de la
3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, iar ~n varianta agravat~ ~n
pedeapsa cu ~nchisoarea de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
Leg~tura cu alte infracţiuni. Pentru existenţa infracţiunii de luare de
mit~ trebuie ca fapta funcţionarului de primire a unor bunuri sau alte fo-
loase s~ aib~ loc anterior ori concomitent ~nc~lc~rii atribuţiilor sale de
serviciu. Dac~ acestea sunt primite ~n urma ~ndeplinirii unui act inclus ~n
sfera atribuţiilor de serviciu, se poate reţine infracţiunea de primire
de foloase necuvenite (art. 256 C. pen.).
oficiu. Competenţa de judecat~ aparţine ~n prim~ instanţ~ tribunalului.

Noul Cod penal p~streaz~ aceast~ incriminare, ~ns~ subiect activ
poate fi doar funcţionarul public. Elementul material se realizeaz~
prin aceleaşi modalit~ţi, ~ns~ foloasele materiale le pretinde pentru
sine ori pentru altul. Din punct de vedere sancţionatoriu, limitele de
pedeaps~ au fost reduse şi, ~n plus, a fost prev~zut~ pedeapsa
interzicerii exercit~rii dreptului de a ocupa o funcţie public~ sau de a
exercita profesia sau activitatea ~n executarea c~reia a fost s~v~rşit~
fapta. Varianta agravat~ a fost reconsiderat~ şi ~nlocuit~ cu o alta, cu un alt
conţinut constitutiv.
C. pen., art. 254: Luarea de mit~ (3) Banii, valorile sau orice
(1) Fapta funcţionarului care, direct alte bunuri care au f~cut obiectul
sau indirect, pretinde ori primeşte bani lu~rii de
sau alte foloase care nu i se cuvin
ori accept~ promisiunea unor astfel de
foloase sau nu o respinge, ~n scopul
de a
~ndeplini, a nu ~ndeplini ori a ~nt~rzia
~n- deplinirea unui act privitor la
~ndatoririle sale de serviciu sau ~n
scopul de a face un act contrar acestor
~ndatoriri, se pe- depseşte cu
~nchisoare de la 3 la 12 ani şi
(2) Fapta prev~zut~ ~n alin.
(1), dac~ a fost s~v~rşit~ de un
funcţionar cu atribuţii de control, se
pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 la 15
ani şi interzicerea unor drepturi.
Noul C. pen., art. 289: Luarea de contrar acestor ~ndatoriri, se pedep-
mit~ (1) Fapta funcţionarului public seşte cu ~nchisoarea de la 2 la 7 ani şi
care, direct sau indirect, pentru interzicerea exercit~rii dreptului de
sine sau pentru altul, pretinde ori a ocupa o funcţie public~ sau de a exer-
primeşte bani sau alte foloase care cita profesia sau activitatea ~n
nu i se cuvin ori accept~ promisiunea exe-
unor astfel de foloase, ~n leg~tur~ cutarea c~reia a s~v~rşit fapta.
cu ~ndeplinirea, ne~n- deplinirea ori (2) Fapta prev~zut~ ~n alin. (1), s~-
~nt~rzierea ~ndeplinirii unui act ce intr~ v~rşit~ de una dintre persoanele prev~-
~n ~ndatoririle sale de serviciu sau ~n zute ~n art. 175 alin. (2), constituie
leg~tur~ cu ~ndeplinirea unui act in-
mit~ se confisc~, iar dac~ acestea nu fracţiune numai c~nd este comis~ ~n le
se g~sesc, condamnatul este obligat la g~tur~ cu ne~ndeplinirea, ~nt~rzierea
plata echivalentului lor ~n bani. ~n deplinirii unui act privitor la
~ndatoririle sale legale sau ~n
leg~tur~ cu efectua rea unui act contrar
acestor ~ndatoriri.
(3) Banii, valorile sau orice alte bu
nuri primite sunt supuse confisc~rii,
iar c~nd acestea nu se mai g~sesc,
se dispune confiscarea prin echivalent.
§9. Darea de mită - art. 255
Art. 255 C. pen.: ~(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte
foloase, ~n modurile şi scopurile ar~tate ~n art. 254, se pedepsesc
cu
(2) Fapta prev~zut~ ~n alineatul precedent nu constituie infracţiune
atunci c~nd mituitorul a fost constr~ns prin orice mijloace de c~tre cel care
a luat mita.
(3) Mituitorul nu se pedepseşte dac~ denunţ~ autorit~ţii fapta mai
~nainte ca organul de urm~rire s~ fi fost sesizat pentru acea infracţiune.
(4) Dispoziţiile art. 254 alin. (3) se aplic~ ~n mod corespunz~tor, chiar
dac~ oferta nu a fost urmat~ de acceptare.
(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care lea
dat ~n cazurile ar~tate ~n alin. (2) şi (3)".

Obiectul juridic generic este reprezentat de relaţiile sociale care
se desf~şoar~ ~n leg~tur~ cu serviciul. Obiectul juridic specific se
refer~ la activitatea de serviciu, incompatibil~ cu faptele de corupere a
funcţiona rilor. Obiectul material lipseşte, ~ns~, dac~ activitatea
infracţional~ se des f~şoar~ ~n leg~tur~ cu un bun, atunci acesta poate
constitui obiect ma terial al d~rii de mit~.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat - poate s~v~rşi fapta incriminat~
toate formele.
Subiectul pasiv este instituţia sau unitatea public~ sau privat~ ~n cadrul
c~reia ~şi exercit~ atribuţiile funcţionarul, ~n leg~tur~ cu care se
desf~- şoar~ activitatea de dare de mit~.

Latura obiectiv~. Elementul material se poate realiza prin una dintre
urm~toarele acţiuni prev~zute alternativ şi limitativ de art. 255 C.
pen.: promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase ~n
scopul de a
~ndeplini, a nu ~ndeplini, a ~ndeplini cu ~nt~rziere sau a ~ndeplini
un act
contrar atribuţiilor de serviciu. Cerinţele esenţiale ataşate elementului
material sunt: aceste acţiuni prev~zute alternativ trebuie s~ se refere
la bani ori alte foloase, s~ se desf~şoare ~n leg~tura cu un act care intr~
~n atribuţiile de serviciu ale funcţionarului ~n raport cu care se
s~v~rşeşte infracţiunea de dare de mit~ şi, ~n plus, activitatea infracţional~
trebuie s~ aib~ loc anterior ori concomitent ~ndeplinirii atribuţiilor
defectuoase de c~tre funcţionar. Promisiunea sau oferirea nu trebuie s~
fie neap~rat urmate de executare. Activitatea de promitere, oferire,
dare se realizeaz~ direct ori indirect, persoana interpus~ av~nd calitatea
de complice sau instigator (dac~ determin~ autorul infracţiunii de dare
de mit~ s~ o s~v~r- şeasc~). Urmarea imediat~ const~ ~ntr-o stare de
pericol pentru activitatea de serviciu. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din
materialitate faptei.
prin scop: ~ndeplinirea, ne~ndeplinirea, ~ndeplinirea cu ~nt~rziere a unui
act referitor la ~ndatoririle de serviciu sau ~ndeplinirea unui act
contrar atri- buţiilor de serviciu. Acest scop trebuie urm~rit, nu ~n mod
necesar atins. Mobilul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii,
ci, eventual, pentru individualizarea pedepsei.

tativa nu este posibil~, ~ntruc~t este asimilat~ faptei consumate.
Infracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii elementului material.
Poate fi s~v~rşit~ ~n form~ continuat~, momentul epuiz~rii fiind acela al
ultimei acţiuni.
VII. Cauze de nepedepsire şi de înlăturare a caracterului penal al
faptei
Dac~ autorul infracţiunii de dare de mit~ a fost constr~ns prin
orice mijloace s~ s~v~rşeasc~ fapta, iar autorul acestei constr~ngeri,
care nu trebuie s~ fie neap~rat irezistibil~, este chiar cel care a luat mit~,
atunci fapta mituitorului nu prezint~ caracter penal. Dac~ mituitorul denunţ~
autorit~ţii s~v~rşirea faptei de dare de mit~ mai ~nainte ca organul de
urm~rire penal~ s~ fi fost sesizat cu acea infracţiune, el nu se
pedepseşte. in aceste situaţii, banii, valorile sau orice alte bunuri care au
f~cut obiectul d~rii de mit~ se restituie persoanei care a s~v~rşit fapta.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Infracţiunea de dare de mit~
(corupţia activ~) se afl~ ~ntr-o str~ns~ leg~tur~ cu aceea de luare de mit~
(corupţie pasiv~), ~ns~ suntem ~n prezenţa a dou~ infracţiuni distincte,
autonome, mituitorul nefiind participant la infracţiunea de luare de mit~.
Competenţa de judecat~ aparţine ~n prim~ instanţ~ tribunalului,
conform art. 27 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Urm~rirea penal~ este efectuat~
~n mod obligatoriu de c~tre procuror, ~n baza art. 209 alin. (3) C. proc.
pen.

Noul Cod penal incrimineaz~ aceast~ fapt~ ~ntr-un conţinut similar cu
cel din reglementarea actual~, singurele deosebiri fiind o precizare ~n ra-
port cu restituirea banilor şi a altor foloase, ~n ipoteza cauzelor de nepe-
depsire şi de ~nl~turare a caracterului penal al faptei, dar şi sub
aspect sancţionatoriu, ~n acest caz ~ns~ limitele de pedeaps~ fiind mai
ridicate.
C. pen., art. 255: Darea de mit~ (3) Mituitorul nu se pedepseşte dac~
(1) Promisiunea, oferirea sau darea
de bani ori alte foloase, ~n modurile
şi scopurile ar~tate ~n art. 254, se
pedepsesc cu ~nchisoare de la 6 luni
la 5 ani.
(2) Fapta prev~zut~ ~n alineatul pre-
cedent nu constituie infracţiune atunci
c~nd mituitorul a fost constr~ns prin
orice mijloace de c~tre cel care a luat
mita.
Noul C. pen., art. 290: Darea ~nchisoarea de la 2 la 7 ani.
de mit~ (2) Fapta prev~zut~ ~n alin. (1)
(1) Promisiunea, oferirea sau darea nu constituie infracţiune atunci
de bani ori alte foloase, ~n condiţiile c~nd mituitorul a fost constr~ns prin
ar~tate ~n art. 289, se pedepseşte orice mijloace de c~tre cel care a luat
cu mita.
denunţ~ autorit~ţii fapta mai ~nainte (3) Mituitorul nu se pedepseşte
ca organul de urm~rire s~ fi fost dac~ denunţ~ fapta mai ~nainte ca
sesizat pentru acea infracţiune. or ganul de urm~rire penal~ s~ fi fost
(4) Dispoziţiile art. 254 alin. (3) se sizat cu privire la aceasta.
se aplic~ ~n mod corespunz~tor, chiar (4) Banii, valorile sau orice
dac~ oferta nu a fost urmat~ de alte bunuri date se restituie persoanei
acceptare. care lea dat, dac~ acestea au fost
(5) Banii, valorile sau orice alte date ~n cazul prev~zut ~n alin. (2)
bunuri se restituie persoanei care lea sau date dup~ denunţul prev~zut ~n
dat ~n cazurile ar~tate ~n alin. (2) şi (3). alin. (3).
(5) Banii, valorile sau orice alte
bunuri oferite sau date sunt supuse
confisc~rii, iar c~nd acestea nu se mai
g~sesc, se dispune confiscarea prin
echivalent.
$10. Primirea de foloase necuvenite - art. 256
Art. 256 C. pen.: ~(1) Primirea de c~tre un funcţionar, direct sau
indirect, de bani ori de alte foloase, dup~ ce a ~ndeplinit un act ~n virtutea
funcţiei sale şi la care era obligat ~n temeiul acesteia, se pedepseşte cu
(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confisc~, iar
dac~
acestea nu se g~sesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor
~n bani".

tul juridic specific este reprezentat de buna desf~şurare a relaţiilor
de serviciu, care implic~ o atitudine corect~ din partea funcţionarilor.
Obiectul material lipseşte. Nu constituie obiect material al infracţiunii banii
sau alte foloase primite de c~tre funcţionar.
III. Subiec ii
Subiectul activ este circumstanţiat - funcţionarul, noţiune care include şi
categoria funcţionarilor publici. Art. 147 defineşte aceste noţiuni. Prin
urmare, poate s~v~rşi fapta de primire de foloase necuvenite orice salariat
al unei persoane juridice. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate for
mele, ~ns~ coautoratul se poate reţine doar dac~ toţi f~ptuitorii au calitatea
de funcţionar.
Subiectul pasiv este instituţia sau unitatea public~ sau privat~ ~n cadrul
c~reia ~şi exercit~ atribuţiile funcţionarul.

Aceasta const~ ~n preexistenţa atribuţiilor funcţionarului, care implic~ şi
~ndeplinirea actelor ~n leg~tur~ cu care se s~v~rşeşte infracţiunea.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ printr-o singur~ ac-
ţiune: primirea de bani ori alte foloase, care se poate realiza direct ori in-
direct, prin persoane interpuse. Cerinţa esenţial~ este ca primirea foloa-
selor materiale s~ aib~ loc dup~ ~ndeplinirea actelor de serviciu, f~r~ o ~n-
ţelegere prealabil~. In plus, aceste foloase trebuie s~ fie necuvenite,
~n sensul c~ funcţionarul sau funcţionarul public ~ndeplineşte un act licit,
la care era obligat ~n virtutea funcţiei, pentru care primeşte foloase.
Urmarea imediat~ const~ ~ntr-o stare de pericol pentru relaţiile de serviciu.
Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitate faptei.

Forme. Actele preparatorii şi tentativa nu sunt posibile, ~ntruc~t infrac-
ţiunea este de executare prompt~. Infracţiunea se consum~ ~n momentul
realiz~rii elementului material, respectiv la data primirii banilor ori a foloa-
selor necuvenite.
Sancţiunea const~ ~n pedeapsa cu ~nchisoarea de la 6 luni la 5 ani. In
plus, se aplic~ m~sura de siguranţ~ a confisc~rii - se confisc~ banii,
valorile sau alte bunuri primite ori, dac~ nu se g~sesc, condamnatul este
obligat la plata echivalentului lor ~n bani.
Leg~tura cu alte infracţiuni. Pentru a se realiza conţinutul constitutiv
al infracţiunii de primire de foloase necuvenite, trebuie ca funcţionarul s~
~ndeplineasc~ un act licit, la care era obligat ~n virtutea funcţiei şi, ~n
urma
~ndeplinirii acestuia, f~r~ o ~nţelegere prealabil~, el primeşte bani ori alte
foloase. Dac~, ~n schimb, el ~ndeplineşte un act ilicit şi ulterior
primeşte anumite foloase, f~r~ o ~nţelegere prealabil~, atunci se poate
reţine infrac- ţiunea de abuz ~n serviciu contra intereselor persoanelor sau
contra inte reselor publice (art. 246 ori art. 248 C. pen.).
Trebuie f~cut~, de asemenea, distincţia ~ntre infracţiunea de luare de
mit~ (art. 254 C. pen.) şi cea de primire de foloase necuvenite. Pentru a se
realiza conţinutul constitutiv al infracţiunii de luare de mit~, trebuie ca actul
~ndeplinit de c~tre funcţionar s~ fie licit sau ilicit şi ca primirea foloa- selor
s~ fie anterioar~ sau concomitent~ ~ndeplinirii atribuţiilor defectuoase sau
chiar ulterioar~, ~ns~ cu o ~nţelegere prealabil~. In plus, elementul ma-
terial al infracţiunii de luare de mit~ se poate realiza nu numai prin acţiu-
nea de primire, ci şi prin aceea de pretindere ori acceptare a unei promi-
siuni, dar şi printr-o inacţiune - nerespingerea promisiunii.
Dac~ ~ns~ funcţionarul pretinde ori primeşte foloase materiale anterior
~ndeplinirii actului de serviciu şi ulterior, ~n urma ~ndeplinirii acestuia con-
form dispoziţiilor legale, primeşte şi alte foloase materiale, neoferite şi ne-
pretinse ~n prealabil, se va reţine concurs ~ntre infracţiunea de
luare de mit~ şi primirea de foloase necuvenite.

Infracţiunea nu mai este incriminat~ ~n noul Cod penal.
§11. Traficul de influen ă - art. 257
Art. 257 C. pen.: ~(1) Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase
ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori
pentru altul, s~v~rşit~ de c~tre o persoan~ care are influenţ~ sau las~ s~
se cread~ c~ are influenţ~ asupra unui funcţionar pentru a-l determina s~
fac~ ori s~ nu fac~ un act ce intr~ ~n atribuţiile sale de serviciu, se pedep
seşte cu ~nchisoare de la 2 la 10
ani.
(2) Dispoziţiile art. 256 alin. (2) se aplic~ ~n mod corespunz~tor".

Obiectul juridic generic se refer~ la relaţiile ~n leg~tur~ cu
serviciul. Obiectul juridic specific este reprezentat de relaţiile ~n
leg~tur~ cu ser viciul, a c~ror normal~ desf~şurare implic~ integritatea
funcţionarilor şi
~nl~turarea oric~rei suspiciuni cu privire la posibilitatea de manipulare
a acestora. Obiectul material lipseşte. Totuşi, atunci c~nd folosul primit de
c~tre f~ptuitor const~ ~n prestarea unei munci de c~tre cump~r~torul
de folosinţ~ (de exemplu: repararea unui automobil, efectuarea unei
instalaţii, legarea unei colecţii de c~rţi), obiectul muncii prestate
[1]
devine şi obiect material al infracţiunii .
III. Subiec ii
persoan~ fizic~ ce are ori las~ s~ se cread~ c~ are influenţa asupra unui
funcţionar. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele, ~ns~ pentru
reţinerea coautoratului trebuie ca toţi f~ptuitorii s~ aib~ ori s~ lase s~ se
cread~ c~ au influenţ~ supra unui funcţionar.
Subiectul pasiv principal este unitatea ori instituţia public~ ori privat~
din care face parte funcţionarul, iar cel secundar este funcţionarul cu
privire la care se pretinde existenţa influenţei.
Conform dispoziţiilor Codului penal, nu se pedepseşte persoana care
cump~r~ influenţa. Ins~, potrivit Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, des
coperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, şi acesta va r~spunde pe nal
[2]
pentru fapta sa .

Aceasta const~ ~n raporturile de influenţ~ care exist~ sau se pretind a
exista ~ntre traficantul de influenţ~ şi funcţionar.
[1]
V. DONGOROZ, S. KAHANE1ş.a., op. cit., vol. IV, p. 134.
[2]
Legea nr. 78/2000, art. 6 alin. (1): ~Promisiunea, oferirea sau darea de
bani, de daruri ori de alte foloase, direct ori indirect, unei persoane care are
influenţ~ ori
las~ s~ se cread~ c~ are influenţ~ asupra unui funcţionar, pentru al determina s~
fac~ ori s~ nu fac~ un act ce intr~ ~n atribuţiile sale de serviciu, se pedepseşte cu
~nchisoare de la 2 la 10 ani" (M. Of. nr. 219 din 18 mai 2000).
Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ prin acţiune, ~n una
dintre urm~toarele trei modalit~ţi alternative: primirea, pretinderea, accep
tarea, modalit~ţi care trebuie s~ vizeze promisiuni ori daruri şi care trebuie
s~ fie s~v~rşite direct ori indirect, prin persoane interpuse. Actul
pentru care se face trafic de influenţ~ poate fi licit ori ilicit. F~ptuitorul
trebuie s~ realizeze elementul material pentru a determina funcţionarul
s~ ~ndepli neasc~ ori s~ nu ~ndeplineasc~ un act (licit ori ilicit) care intr~
~n atribuţiile de serviciu ale funcţionarului asupra c~ruia are ori pretinde c~
are o influ enţ~. Fapta trebuie s~ fie ~ndeplinit~ anterior ori concomitent
~ndeplinirii ori ne~ndeplinirii atribuţiilor de c~tre funcţionar, c~ci, dac~ va fi
realizat~ ulte rior, se poate reţine infracţiunea de ~nşel~ciune (art.
215 C. pen.). Ur marea imediat~ const~ ~ntro stare de pericol pentru
relaţiile desf~şurate
~n leg~tur~ cu serviciul. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea
faptei.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia ~mbrac~ forma intenţiei directe, calificat~
prin scopul de a determina funcţionarul s~ fac~ ori s~ nu fac~ un act care
intr~ ~n atribuţiile sale de serviciu. Mobilul nu prezint~ relevanţ~

Forme. Actele preparatorii sunt posibile, ~ns~ nu sunt incriminate. Ten
tativa este asimilat~ faptei consumate şi nu se pedepseşte separat. lnfrac
ţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii elementului material, ~n oricare
dintre modalit~ţile alternative. Poate fi s~v~rşit~ ~n form~ continuat~, mo
mentul epuiz~rii fiind acela al ~ncet~rii activit~ţii infracţionale.
Modalit~ţi. lnfracţiunea este incriminat~ ~ntro singur~ variant~ tip.
Sancţiunea const~ ~n pedeapsa cu ~nchisoarea de la 2 la 10 ani. In
plus, se aplic~ m~sura de siguranţ~ a confisc~rii speciale (art. 118 C.
pen.), bunurile primite (nu şi cele pretinse sau cu privire la care a fost
acceptat~ promisiunea c~ vor fi date) fiind confiscate şi, ~n cazul ~n care
nu mai sunt g~site, condamnatul este obligat la plata echivalentului.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ cel care s~v~rşeşte infracţiunea de
trafic de influenţ~ este un funcţionar care are competenţa pentru ~ndeplini
rea actului ~n leg~tur~ cu care s~v~rşeşte fapta, atunci se va reţine concurs
~ntre infracţiunea de luare de mit~ (art. 254 C. pen.) şi trafic de influenţ~.
Competenţa de judecat~ aparţine ~n prim~ instanţ~ tribunalului. Urm~rirea

lnfracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, av~nd un conţinut si
milar celui din reglementarea actual~, micile deosebiri referinduse la
faptul c~ influenţa real~ ori pretins~ trebuie s~ existe cu privire la un func
ţionar public, şi nu funcţionar, şi elementul material trebuie s~ aib~ ca
scop determinarea acestui funcţionar s~ ~ndeplineasc~, s~ nu
~ndepli neasc~, s~ urgenteze ori s~ ~nt~rzie ~ndeplinirea unui act ce intr~
~n ~nda toririle sale de serviciu sau s~ ~ndeplineasc~ un act contrar
acestor ~nda toriri. Limita maxim~ a pedepsei a fost redus~.
C. pen., art. 257: Traficul de influ- Noul C. pen., art. 291: Traficul de
enţ~ influenţ~
(1) Primirea ori pretinderea de bani (1) Pretinderea, primirea ori accep
sau alte foloase ori acceptarea de pro tarea promisiunii de bani sau alte fo
misiuni, de daruri, direct sau indirect, loase, direct sau indirect, pentru sine
pentru sine ori pentru altul, s~v~rşit~ de sau pentru altul, s~v~rşit~ de c~tre o
c~tre o persoan~ care are influenţ~ sau persoan~ care are influenţ~ sau las~ s~
las~ s~ se cread~ c~ are influenţ~ asu se cread~ c~ are influenţ~ asupra unui
pra unui funcţionar pentru al determina funcţionar public şi care promite c~ ~l va
s~ fac~ ori s~ nu fac~ un act ce intr~ ~n determina pe acesta s~ ~ndeplineasc~,
atribuţiile sale de serviciu, se pedep s~ nu ~ndeplineasc~, s~ urgenteze
seşte cu ~nchisoare de la 2 la 10 ani. ori s~ ~nt~rzie ~ndeplinirea unui act ce
(2) Dispoziţiile art. 256 alin. (2) intr~
se aplic~ ~n mod corespunz~tor. ~n ~ndatoririle sale de serviciu sau s~
~n deplineasc~ un act contrar acestor
~n datoriri, se pedepseşte cu
(2) Banii, valorile sau orice
alte bunuri primite sunt supuse
confisc~rii, iar c~nd acestea nu se mai
g~sesc, se dispune confiscarea prin
echivalent.
in plus, reg~sim ~n noul Cod penal infracţiunea de cump~rare de
influenţ~, fapt~ care este deja sancţionat~ prin Legea nr. 78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie:
Noul C. pen., art. 292: Cump~rarea de influenţ~
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase, direct sau
indirect, unei persoane care are influenţ~ sau las~ s~ se cread~ c~ are in
fluenţ~ asupra unui funcţionar public, pentru al determina pe acesta s~
~ndeplineasc~, s~ nu ~ndeplineasc~, s~ urgenteze ori s~ ~nt~rzie
~ndepli
nirea unui act ce intr~ ~n ~ndatoririle sale de serviciu sau s~ ~ndeplineasc~
un act contrar acestor ~ndatoriri, se pedepseşte cu ~nchisoarea de la 2 la
7 ani şi interzicerea exercit~rii unor drepturi.
(2) F~ptuitorul nu se pedepseşte dac~ denunţ~ fapta mai ~nainte
ca organul de urm~rire penal~ s~ fi fost sesizat cu privire la aceasta.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care lea
dat, dac~ au fost date dup~ denunţul prev~zut ~n alin. (2).
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt
supuse
confisc~rii, iar dac~ acestea nu se mai g~sesc, se dispune
confiscarea prin echivalent.
Capitolul II. Infrac iuni care împiedică
înfăptuirea justi iei
§1. Denun area calomnioasă - art. 259
Art. 259 C. pen.: ~(1) invinuirea mincinoas~ f~cut~ prin denunţ sau
pl~ngere, cu privire la s~v~rşirea unei infracţiuni de c~tre o anume
persoan~, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Producerea ori ticluirea de probe mincinoase, ~n sprijinul unei
~nvinuiri nedrepte, se pedepseşte cu ~nchisoare de la unu la 5 ani.
(3) Dac~ cel care a s~v~rşit fapta declar~ mai ~nainte de punerea ~n
mişcare a acţiunii penale faţ~ de persoana ~n contra c~reia sa f~cut
denunţul sau pl~ngerea, ori ~mpotriva c~reia sau produs probele, c~
denunţul, pl~ngerea sau probele sunt mincinoase, pedeapsa se
reduce potrivit art. 76".

Obiectul juridic generic se refer~ la relaţiile privind ~nf~ptuirea justiţiei.
Obiectul juridic specific principal coincide cu cel generic, iar cel secundar
se refer~ la demnitatea persoanei ~nvinuite pe nedrept. Obiectul material
lipseşte, c~ci elementul material nu se ~ndreapt~ direct asupra unui lucru,
bun sau persoan~. Nu constituie obiect material probele produse sau
ticluite de c~tre f~ptuitor.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat - poate s~v~rşi fapta orice per
soan~. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele. Coautoratul se
reţine atunci c~nd dou~ sau mai multe persoane s~v~rşesc ~n mod
ne mijlocit acte care intr~ ~n conţinutul constitutiv al infracţiunii ~n varianta
tip ori ~n cea asimilat~, dar şi atunci c~nd unul dintre autori realizeaz~ ele
mentul material corespunz~tor unei variante, iar cel~lalt corespunz~tor
celeilalte variante. Cu alte cuvinte, dac~ o persoan~ ~nvinuieşte mincinos,
iar o alta produce probe ~n vederea susţinerii acestei ~nvinuiri, atunci ele
sunt coautori la s~v~rşirea infracţiunii de denunţarea calomnioas~.
persoana
fizic~ sau juridic~ ~nvinuit~ pe nedrept de s~v~rşirea unei infracţiuni.
in cazul ~n care, prin acelaşi denunţ, mai multe persoane sunt
~nvinuite ~n mod mincinos de s~v~rşirea unei infracţiuni, suntem ~n
prezenţa unui concurs de infracţiuni.

Aceasta exist~ ~n ipoteza s~v~rşirii infracţiunii ~n varianta asimilat~ din
alin. (2) - preexistenţa unei ~nvinuiri mincinoase.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~, ~n varianta tip, prin
acţiunea de ~nvinuire mincinoas~. invinuirea trebuie s~ se refere la o
persoan~ determinat~ (denunţ in personam), actul de sesizare trebuind s~
includ~ elemente suficiente care s~ permit~ identificarea acesteia. in
vinuirea trebuie s~ fie mincinoas~, f~ptuitorul trebuind s~ fie de reacre
dinţ~ şi s~ acuze pe nedrept o persoan~ de s~v~rşirea unei infracţiuni.
Cerinţele esenţiale care ~ntregesc latura obiectiv~ sunt ca ~nvinuirea s~
se fac~ prin denunţ sau pl~ngere (pl~ngere prealabil~), care s~ respecte
condiţiile de validitate prev~zute de lege, chiar dac~ sunt depuse la
or gane necompetente, şi, ~n plus, trebuie ca ~nvinuirea s~ se refere la
s~v~r
[1]
şirea unei infracţiuni, conform ~nţelesului din art. 144 C. pen. : s~v~rşirea
oric~reia dintre faptele pe care legea le pedepseşte ca infracţiune
con sumat~ sau ca tentativ~, precum şi participarea la comiterea acestora
ca autor, instigator, complice.
in varianta din alin. (2), elementul material se realizeaz~ prin acţiunea
de producere sau ticluire de probe mincinoase ~n sprijinul unei
~nvinuiri nedrepte. Producerea presupune prezentarea probelor ~n
faţa organelor judiciare, iar ticluirea const~ ~n crearea unor probe
mincinoase.
Urmarea imediat~ const~ ~n starea de pericol pentru relaţiile
privind
~nf~ptuirea justiţiei. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitate faptei.
[1]
Art. 144 C. pen.: ~Prin «s~v~rşirea unei infracţiuni» sau «comiterea unei in
fracţiuni» se ~nţelege s~v~rşirea oric~reia dintre faptele pe care legea le pedep
seşte ca infracţiune consumat~ sau ca tentativ~, precum şi participarea la comi
terea acestora ca autor, instigator sau complice".
ori indirecte. Este esenţial ca f~ptuitorul s~ cunoasc~ faptul c~ acela pe
care
~l ~nvinuieşte nu este autorul infracţiunii de care el ~l acuz~.
Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, ci,
eventual, pentru individualizarea pedepsei.

minate. lnfracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii elementului
material, respectiv la data depunerii pl~ngerii ori denunţului ori la data
folosirii probelor ticluite ori produse. lnfracţiunea poate fi s~v~rşit~ şi ~n
form~ continuat~, momentul epuiz~rii fiind acela al ~ncet~rii activit~ţii
infracţionale.
Modalit~ţi. lnfracţiunea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip şi una asi-
milat~, diferenţa dintre ele fiind doar modalitatea de realizare a elemen-
tului material, scopul fiind acelaşi: acuzarea pe nedrept a unei persoane
de s~v~rşirea unei infracţiuni.
~n varianta tip, iar ~n varianta asimilat~ din alin. (2) ~nchisoarea de la 1
la 5 ani.
VII. Cauze de redueere a pedepsei

Dac~ f~ptuitorul declar~ c~ denunţul, pl~ngerea sau probele sunt min-
cinoase, ~nainte de punerea ~n mişcare a acţiunii penale faţ~ de persoana
~n contra c~reia s-a f~cut denunţul sau pl~ngerea ori ~n contra c~reia s-au
produs probele, legea prevede ~n alin. (3) al art. 259 o cauz~ de atenuare
a pedepsei, conform c~reia, ~n situaţia anterior prezentat~, pedeapsa se
[1]
reduce potrivit reglement~rilor din art. 76 C. pen. care privesc cir-
cumstanţele atenuante.
[1]
Art. 76 C. pen. - Efectele circumstanţelor atenuante: ~(1) in cazul ~n
care exist~ circumstanţe atenuante, pedeapsa principal~ pentru persoana fizic~
se reduce sau se schimb~, dup~ cum urmeaz~:
a) c~nd minimul special al pedepsei ~nchisorii este de 10 ani sau mai mare,
pedeapsa se coboar~ sub minimul special, dar nu mai jos de 3 ani;
b) c~nd minimul special al pedepsei ~nchisorii este de 5 ani sau mai
mare, pedeapsa se coboar~ sub minimul special, dar nu mai jos de un an;
c) c~nd minimul special al pedepsei ~nchisorii este de 3 ani sau mai
mare, pedeapsa se coboar~ sub minimul special, dar nu mai jos de 3 luni;
d) c~nd minimul special al pedepsei ~nchisorii este de un an sau mai
mare, pedeapsa se coboar~ sub acest minim, p~n~ la minimul general;
Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ elementul material al infracţiunii ~n
varianta asimilat~ din alin. (2) - producerea sau ticluirea de probe - im
plic~ s~v~rşirea unei alte infracţiuni, atunci se va reţine concurs de infrac
ţiuni ~ntre denunţare calomnioas~ ~n varianta din alin. (2) şi
respectiva infracţiune.

Noul Cod penal nu mai incrimineaz~ aceast~ infracţiune.
$2. Mărturia mincinoasă - art. 260
Art. 260 C. pen.: ~(1) Fapta martorului care ~ntro cauz~ penal~, civil~,
dis ciplinar~ sau ~n orice alt~ cauz~ ~n care se ascult~ martori, face
afirmaţii mincinoase, ori nu spune tot ce ştie privitor la ~mprejur~rile
esenţiale asupra c~rora a fost ~ntrebat, se pedepseşte cu ~nchisoare de la
unu la 5 ani.
(2) Fapta prev~zut~ ~n alineatul precedent nu se pedepseşte dac~, ~n
cauzele penale mai ~nainte de a se produce arestarea inculpatului, ori ~n
toate cauzele mai ~nainte de a se fi pronunţat o hot~r~re sau de a se fi dat
o alt~ soluţie ca urmare a m~rturiei mincinoase, martorul ~şi retrage
m~rturia.
e) c~nd minimul special al pedepsei ~nchisorii este de 3 luni sau mai

mare, pedeapsa se coboar~ sub acest minim, p~n~ la minimul general, sau se
aplic~ o amend~ care nu poate fi mai mic~ de 250 lei, iar c~nd minimul special este
sub 3 luni, se aplic~ o amend~ care nu poate fi mai mic~ de 200 lei;
f) c~nd pedeapsa prev~zut~ de lege este amenda, aceasta se coboar~ sub mi
nimul ei special, put~nd fi redus~ p~n~ la 150 lei ~n cazul c~nd minimul special
este de 500 lei sau mai mare, ori p~n~ la minimul general, c~nd minimul special
este sub 500 lei.
(2) in cazul infracţiunilor contra siguranţei statului, al infracţiunilor contra p~cii
şi omenirii, al infracţiunii de omor, al infracţiunilor s~v~rşite cu intenţie care au avut
ca urmare moartea unei persoane, sau al infracţiunilor prin care sau produs con
secinţe deosebit de grave, dac~ se constat~ c~ exist~ circumstanţe atenuante,
pedeapsa ~nchisorii poate fi redus~ cel mult p~n~ la o treime din minimul special".
(3) Dac~ retragerea m~rturiei a intervenit ~n cauzele penale dup~
ce s-a produs arestarea inculpatului sau ~n toate cauzele dup~ ce s-
a pro- nunţat o hot~r~re sau dup~ ce s-a dat o alt~ soluţie ca urmare a
m~rturiei mincinoase, instanţa va reduce pedeapsa potrivit art. 76.
(4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplic~ ~n mod corespunz~tor şi expertului
sau interpretului".

Obiectul juridic generic este reprezentat de relaţiile privind ~nf~ptuirea
justiţiei. Obiectul juridic specific se refer~ la activitatea de ~nf~ptuire
a justiţiei, care presupune o atitudine corect~ din partea persoanelor
chemate ~n instanţ~ pentru a contribui la aflarea adev~rului. In plus, ~n
subsidiar se protejeaz~ demnitatea persoanei. Obiectul material lipseşte.
III. Subiec ii
Subiectul activ este circumstanţiat: martorul, expertul, interpretul, che-
maţi ~ntr-o cauz~ penal~, civil~, disciplinar~ ori de alt~ natur~.
Martorul este persoana care are cunoştinţ~ despre vreo fapt~ sau despre
vreo ~m-
[1]
prejurare de natur~ s~ serveasc~ la aflarea adev~rului . Expertul este
persoana care are cunoştinţe de specialitate, necesare ~n
[2]
vederea soluţion~rii cauzei . lnterpretul este cel care contribuie la
transmiterea informaţiilor de c~tre aceia care nu ~nţeleg ori nu vorbesc
[3]
limba rom~n~ . Participaţia penal~ este posibil~ sub forma instig~rii şi a
complicit~ţii, nu şi a coautoratului, cu excepţia situaţiei ~n care experţii
~ntocmesc ~mpreun~ un raport.
persoana condamnat~ ori privat~ de libertate ~n urma m~rturiei
mincinoase.
[1]
Art. 78 C. proc. pen. - Martorul: ~Persoana care are cunoştinţ~ despre vreo
fapt~ sau despre vreo ~mprejurare de natur~ s~ serveasc~ la aflarea adev~rului ~n
procesul penal poate fi ascultat~ ~n calitate de martor".
[2]
Art. 116 C. proc. pen. - Ordonarea efectu~rii expertizei: ~C~nd pentru l~mu-
rirea unor fapte sau ~mprejur~ri ale cauzei, ~n vederea afl~rii adev~rului, sunt ne-
cesare cunoştinţele unui expert, organul de urm~rire penal~ ori instanţa de jude-
cat~ dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize".
[3]
Art. 128 C. proc. pen. - Cazurile şi procedura de folosire a
interpreţilor:
~C~nd una dintre p~rţi sau o alt~ persoan~ care urmeaz~ s~ fie ascultat~ nu cu-
noaşte limba rom~n~ ori nu se poate exprima, organul de urm~rire penal~ sau in-
stanţa de judecat~ ~i asigur~ ~n mod gratuit folosirea unui interpret (… )".
Condiţia premis~ const~ ~n existenţa unei cauze penale, civile, discipli-
nare ori a unei cauze de alt~ natur~ ~n care este necesar~ intervenţia unui
martor, expert sau interpret.

Latura obiectiv~. Elementul material se poate realiza fie printr-o
acţiune - a face afirmaţii mincinoase -, fie printr-o inacţiune - a nu spune tot
ceea ce ştie. Cerinţa esenţial~ este ca acestea s~ se refere la ~m-
prejur~rile esenţiale ale cauzei şi s~ fie ~n leg~tur~ cu anumite aspecte cu
privire la care subiectul activ fusese ~ntrebat. Urmarea imediat~ const~ ~n
starea de pericol pentru relaţiile privind ~nf~ptuirea justiţiei. Leg~tura

Forme. Actele preparatorii şi tentativa ~n cazul realiz~rii
elementului material ~n modalitatea comisiv~ sunt posibile, ~ns~ nu
sunt incriminate. lnfracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii
elementului material, al afirmaţiilor mincinoase ori al omisiunii de a spune
tot ceea ce ştie cu privire la ~mprejur~rile esenţiale ale cauzei despre
care exist~ ~ntreb~ri. Dac~ subiectul activ al infracţiunii este un expert ori
un interpret, infracţiunea se poate consuma şi la momentul depunerii
raportului de expertiz~ ori al traducerii la organul ~n faţa c~ruia au fost
cerute.
Modalit~ţi. lnfracţiunea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip [alin. (1)] şi
una asimilat~ [alin. (4)] - atunci c~nd subiectul activ are calitatea de
expert sau interpret.

Nu se pedepseşte martorul, expertul ori interpretul dac~, ~n
cauzele penale, ~şi retrage m~rturia mincinoas~ ~nainte de arestarea
inculpatului sau, ~n celelalte cauze, ~nainte de a se fi pronunţat o hot~r~re
sau de a se fi dat o alt~ soluţie ca urmare a m~rturiei mincinoase.
Dac~ retragerea m~rturiei are loc dup~ aceste momente, cauza de
nepedepsire nu poate
s~ ~şi mai produc~ efectele, ~n schimb, opereaz~ o cauz~ de atenuare a
pedepsei, conform reglement~rilor referitoare la circumstanţele atenuante
(art. 76 C. pen.).

Leg~tura cu alte infracţiuni. Instigarea la m~rturie mincinoas~
(art. 25 raportat la art. 260 C. pen.) nu trebuie s~ fie confundat~ cu
~ncercarea de a determina m~rturia mincinoas~ (art. 261 C. pen.). Instiga
rea este o form~ de participare la s~v~rşirea infracţiunii de m~rturie min
cinoas~, care const~ ~n activitatea de determinare a autorului ~n vederea
adopt~rii rezoluţiei infracţionale pentru s~v~rşirea infracţiunii prev~zute de
art. 260 C. pen. Instigarea se poate realiza prin orice mijloace. Spre
deosebire de aceasta, ~ncercarea de a determina m~rturia
mincinoas~ este o infracţiune de sine st~t~toare, care apare ca o tentativ~
de instigare
[1]
la m~rturia mincinoas~ (instigare cu efect negativ) . Se reţine doar atunci
c~nd activitatea de determinare presupune constr~ngere sau
corupere. Dac~ ~ncercarea de a determina m~rturia mincinoas~ a izbutit,
atunci se va reţine instigare la infracţiunea de m~rturie mincinoas~.
Dac~ ~n mo mentul ~n care are loc ~ncercarea de a determina
m~rturia mincinoas~ persoana instigat~ adoptase deja hot~r~rea
infracţional~, atunci se va reţi ne complicitate la infracţiunea de m~rturie
mincinoas~ (art. 26 raportat la art. 260 C. pen.).

Noul Cod penal incrimineaz~ aceast~ infracţiune, ~ns~ ~ntro alt~
aborda re. Astfel, exist~ o variant~ tip şi una agravat~, bazat~ ~n special
pe califi carea subiectului activ - martor cu identitate protejat~, investigator
sub aco perire, chiar şi expert ori interpret, aceste dou~ calific~ri
constituind ~n regle mentarea actual~ doar o variant~ asimilat~, care nu
agraveaz~ pedeapsa. in plus, este prev~zut~ doar o cauz~ de
nepedepsire, nu şi de reducere a pedepsei, formulat~ ~n aceiaşi termeni,
cu deosebirea c~ momentul p~n~ la care m~rturia trebuie retras~ pentru a
declanşa efectele acestei cauze este reţinerea, arestarea sau punerea ~n
mişcare a acţiunii penale.
[1]
M. UDROIU, op. cit., p. 428.
C. pen., art. 260: M~rturia minci Noul C. pen., art. 273: M~rturia
noas~ mincinoas~
(1) Fapta martorului care ~ntr-o (1) Fapta martorului care, ~ntr-o cau-
cau- z~ penal~, civil~, disciplinar~ sau z~ penal~, civil~ sau ~n orice alt~
~n orice alt~ cauz~ ~n care se ascult~ procedur~ ~n care se ascult~
martori, face afirmaţii mincinoase, ori martori, face afirmaţii mincinoase ori nu
nu spune tot ce ştie privitor la spune tot ce ştie ~n leg~tur~ cu
~mprejur~rile esenţi- ale asupra c~rora a faptele sau ~mprejur~rile esenţiale
fost ~ntrebat, se pe- depseşte cu cu privire la care este
~nchisoare de la unu la 5 ani. (2) Fapta ~ntrebat se pedepseşte cu ~nchisoare
prev~zut~ ~n alineatul precedent nu se de la 6 luni la 3 ani sau cu amend~.
pedepseşte dac~, ~n cauzele penale (2) M~rturia mincinoas~ s~v~rşit~:
mai ~nainte de a se produce arestarea a) de un martor cu identitate prote-
inculpatului, ori ~n toate cauzele jat~ ori aflat ~n Programul de protecţie a
mai ~nainte de a se fi pronunţat o martorilor;
hot~r~re sau de a se fi dat o alt~ soluţie b) de un investigator sub acoperire;
ca urmare a m~rturiei mincinoase, mar- c) de o persoan~ care ~ntocmeşte
torul ~şi retrage m~rturia. un raport de expertiz~ ori de un
(3) Dac~ retragerea m~rturiei a in- interpret;
tervenit ~n cauzele penale dup~ ce d) ~n leg~tur~ cu o fapt~ pentru care
s-a produs arestarea inculpatului legea prevede pedeapsa detenţiunii pe
sau ~n toate cauzele dup~ ce s-a viaţ~ ori ~nchisoarea de 10 ani sau mai
pronunţat o ho- t~r~re sau dup~ ce s-a mare
dat o alt~ soluţie ca urmare a m~rturiei se pedepseşte cu ~nchisoarea de la
mincinoase, in- stanţa va reduce unu la 5 ani.
pedeapsa potrivit art. 76. (4) Dispoziţiile (3) Autorul nu se pedepseşte dac~
alin. (1)-(3) se aplic~ ~şi retrage m~rturia, ~n cauzele
~n mod corespunz~tor şi expertului sau penale
interpretului. ~nainte de reţinere, arestare sau de pu-
nerea ~n mişcare a acţiunii penale ori
~n alte cauze ~nainte de a se fi
pronunţat o hot~r~re sau de a se fi
dat o alt~ so- luţie, ca urmare a
m~rturiei mincinoase.
§3. Încercarea de a determina

mărturia mincinoasă - art. 261
Art. 261 C. pen.: ~(1) incercarea de a determina o persoan~ prin con-
str~ngere ori corupere s~ dea declaraţii mincinoase ~ntr-o cauz~ penal~,
civil~, disciplinar~ sau ~n orice alt~ cauz~ ~n care se ascult~ martori,
se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend~.
(2) Dispoziţiile din alineatul precedent se aplic~ şi ~n cazul ~n care fapta
este s~v~rşit~ faţ~ de un expert sau de un interpret".
Obiectul juridic specific se refer~ la activitatea de ~nf~ptuire a justiţiei, care
presupune inexistenţa mijloacelor care ar putea ~mpiedica aflarea
ade v~rului. Obiectul material, de regul~, lipseşte, cu excepţia situaţiei ~n
care elementul material se realizeaz~ prin constr~ngerea subiectului pasiv,
caz
~n care obiect material al infracţiunii este corpul
persoanei.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat - poate s~v~rşi fapta orice persoa
n~ fizic~ sau juridic~. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele.
persoana constr~ns~ (martor, expert, interpret) s~ dea declaraţii
mincinoase. Dac~
~ncercarea de a determina m~rturia mincinoas~ este direcţionat~
c~tre
dou~ sau mai multe persoane, se vor reţine at~tea infracţiuni c~ţi subiecţi
pasivi secundari exist~.

Condiţia premis~ const~ ~n existenţa unei cauze penale, civile, discipli
nare ori a unei cauze de alt~ natur~ ~n care se ascult~ martori ori
este necesar~ intervenţia unui expert sau interpret.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ prin ~ncercarea de
a determina m~rturia mincinoas~, cerinţa esenţial~ fiind ca aceast~
~ncercare s~ se realizeze prin constr~ngere sau corupere. Constr~ngerea
poate fi fizic~ sau psihic~, iar coruperea presupune oferirea unor avantaje
materiale ~n schimbul unor declaraţii mincinoase. In acest fel, consider~m
c~ infracţiunea prev~zut~ de art. 261 C. pen. absoarbe infracţiunea
de lovire sau alte violenţe (art. 180 C. pen.). Urmarea imediat~ presupune
o stare de pericol pentru activitatea de ~nf~ptuire a justiţiei. Leg~tura de
cau zalitate rezult~ din materialitatea faptei.
directe. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa
infracţiunii, ci, eventual, pot influenţa individualizarea sancţiunii.
tativa nu este posibil~, ~ncercarea de a determina m~rturia
mincinoas~ fiind o infracţiune instantanee. Infracţiunea se consum~ ~n
momentul reali z~rii elementului material. Poate fi s~v~rşit~ ~n form~
continuat~, momen tul epuiz~rii fiind acela al ~ncet~rii oric~rei ~ncerc~ri de
determinare ~n ve derea unor declaraţii mincinoase.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntro variant~ tip [alin. (1)] şi
una asimilat~ [alin. (2)], care se deosebesc doar prin calitatea subiectului
pasiv: persoana ~n leg~tura cu care exist~ posibilitatea de a fi martor ~ntr-
un proces civil, penal ori de alt~ natur~, respectiv persoana care ar
putea participa ~n calitate de expert ori interpret. Nu trebuie s~ fi fost deja
~ncu viinţat~ proba cu martori sau ca expertul ori interpretul s~ fi fost deja
numit
~n
[1]
cauz~ .
Sancţiunea const~ ~n pedeapsa cu ~nchisoarea de la 3 luni la 2
ani sau amend~.

Leg~tura cu alte infracţiuni. In funcţie de modalitatea concret~
de realizare a constr~ngerii sau a coruperii şi de urm~rile produse,
infrac ţiunea prev~zut~ de art. 261 C. pen. poate intra ~n concurs cu
infracţiunea de v~t~mare corporal~ (art. 181 C. pen.), v~t~mare
corporal~ grav~ (art. 182 C. pen.) ori şantaj (art. 194 C. pen.).
Aşa cum am precizat şi atunci c~nd am analizat infracţiunea de m~r
turie mincinoas~, nu trebuie f~cut~ confuzie ~ntre instigare la infracţiunea
de m~rturie mincinoas~ (art. 25 raportat la art. 260 C. pen.) şi infracţiunea
de ~ncercare de a determina m~rturia mincinoas~. Pe l~ng~ modalitatea
concret~ de realizare a elementului material, principala deosebire rezid~
~n faptul c~ ~ncercarea de determinare a declaraţiilor mincinoase,
ca form~ de participare la s~v~rşirea infracţiunii, produce efecte, fiind
urmat~ de declaraţii mincinoase, dar r~m~ne ~n stadiul de tentativ~,
~n ipoteza infracţiunii prev~zute de art. 261 C. pen.
[1]
Idem, p. 429.
Infracţiunea de ~ncercare de a determina m~rturia mincinoas~ nu mai
este incriminat~ ~n noul Cod penal ca infracţiune de sine st~t~toare, ci a
fost absorbit~ ~n conţinutul unei noi incrimin~ri - art. 272: ~Influenţarea de-
claraţiilor'. Elementul material al acestei infracţiuni corespunde ~n
parte celui prev~zut ~n art. 261 din actualul Cod penal, ~n sensul c~, pe
l~ng~
~ncercarea de determinare, acesta se realizeaz~ şi prin acţiunea de
determinare, cerinţele esenţiale fiind ca elementul material s~ se realizeze
prin constr~ngere, corupere, dar şi prin alt~ fapt~ cu efect v~dit intimidant,
~ndreptate ~mpotriva subiectului pasiv sau asupra unui membru de familie
al acestuia. in plus, ~ncercarea de a determina sau determinarea nu
se refer~ doar la a da declaraţii mincinoase, ci şi la a nu sesiza organele
de urm~rire penal~, a nu da declaraţii sau a-şi retrage declaraţiile.
Limitele pedepsei pentru aceast~ infracţiune sunt mai ridicate ~n noul Cod
penal şi, de asemenea, a fost expres reglementat~ o situaţie care nu
constituie infracţiune.
C. pen., art. 261: incercarea de a Noul C. pen., art. 272: lnfluenţa
determina m~rturia mincinoas~ rea declaraţiilor
(1) incercarea de a determina o per- (1) incercarea de a determina
soan~ prin constr~ngere ori corupere sau determinarea unei persoane,
s~ dea declaraţii mincinoase ~ntr-o cau- indiferent de calitatea acesteia, prin
z~ penal~, civil~, disciplinar~ sau ~n ori- corupere, prin constr~ngere ori prin
ce alt~ cauz~ ~n care se ascult~ alt~ fapt~ cu efect v~dit intimidant,
martori, se pedepseşte cu ~nchisoare s~v~rşit~ asupra sa ori asupra unui
de la membru de familie al acesteia, s~ nu
3 luni la 2 ani sau cu amend~. sesizeze organele de urm~rire penal~,
(2) Dispoziţiile din alineatul prece- s~ nu dea declaraţii, s~ ~şi retrag~
dent se aplic~ şi ~n cazul ~n care fapta declaraţiile, s~ dea decla- raţii
este s~v~rşit~ faţ~ de un expert sau de mincinoase ori s~ nu prezinte probe,
un interpret.' ~ntr-o cauz~ penal~, civil~ sau ~n
orice alt~ procedur~ judiciar~, se pe-
depseşte cu ~nchisoarea de la unu la 5
ani. Dac~ actul de intimidare sau coru-
pere constituie prin el ~nsuşi o
infracţi- une, se aplic~ regulile privind
concursul de infracţiuni.
(2) Nu constituie infracţiune
~nţelege- rea patrimonial~ dintre
infractor şi persoana v~t~mat~,
intervenit~ ~n cazul in- fracţiunilor
pentru care acţiunea penal~ se pune ~n
mişcare la pl~ngere prealabil~ sau
pentru care intervine ~mp~carea.
§4. Nedenun area unor infrac iuni - art. 262
Art. 262 C. pen.: ~(1) Omisiunea de a denunţa de ~ndat~
s~v~rşirea vreuneia dintre infracţiunile prev~zute ~n art. 174, 175,
176, 211, 212,
1
215 , 217 alin. (2)-(4), art. 218 alin. (1) şi art. 276 alin. (3) se pedepseşte
cu ~nchisoare de la 3 luni la 3
ani.
(2) Fapta prev~zut~ ~n alin. (1), s~v~rşit~ de soţ sau de o rud~
apropiat~, nu se pedepseşte.
(3) Nu se pedepseşte persoana care, mai ~nainte de a se fi
~nceput urm~rirea penal~ pentru infracţiunea nedenunţat~,
~ncunoştinţeaz~ autorit~ţile competente despre acea infracţiune sau
care, chiar dup~ ce s-a ~n- ceput urm~rirea penal~ ori dup~ ce vinovaţii au
fost descoperiţi, a ~nlesnit arestarea acestora".

justiţiei. Obiectul juridic specific se refer~ la activitatea de ~nf~ptuire a jus-
tiţiei, care presupune obligaţia celor care au cunoştinţ~ despre s~v~rşirea
unei infracţiuni de a o denunţa autorit~ţilor. Obiectul material lipseşte.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat, s~v~rşeşte infracţiunea orice
persoan~ care are cunoştinţ~ despre s~v~rşirea infracţiunilor enumerate
~n art. 262 C. pen. şi care omite s~ o denunţe. Excepţional, nu poate con-
stitui subiect activ al infracţiunii soţul sau ruda apropiat~ unui participant la
s~v~rşirea infracţiunilor cu privire la care exist~ obligaţia de denunţare. De
asemenea, nu constituie subiecţi activi participanţii la respectivele infrac-
ţiuni, precum şi t~inuitorii ori favorizatorii, ~ntruc~t nu exist~ obligaţia
de
[1]
autodenunţare .
Participaţia penal~ este posibil~ sub forma instig~rii şi a
complicit~ţii morale, nu şi a complicit~ţii materiale (ar fi greu de imaginat o
ipotez~ ~n care o persoan~ ar procura mijloacele materiale ~n vederea
nerespect~rii obligaţiei de denunţare de c~tre o alt~ persoan~) şi nici a
coautoratului, c~ci obligaţia de denunţare este personal~. Instigatorul şi
complicele vor
[1]
Idem, p. 430.
r~spunde at~t pentru participare la infracţiunea de nedenunţare s~v~rşit~
de altul, c~t şi ca autori ai infracţiunii de nedenunţare, ~ntruc~t, odat~ ce
influenţeaz~ ori contribuie la s~v~rşirea faptei de c~tre o persoan~, ei au
cunoştinţ~ despre s~v~rşirea infracţiunilor şi ~ncalc~ propria obligaţie
de nedenunţare.

Condiţia premis~ const~ ~n s~v~rşirea a cel puţin uneia dintre
infracţiunile expres şi limitativ enumerate ~n art. 261 C. pen. (forma
consumat~ sau tentativa), cu privire la care exist~ obligaţia legal~ de
denunţare: art. 174 - omor, art. 175 - omor calificat, art. 176 - omor
deosebit de grav, art. 211 - t~lh~ria,
1
art. 212 - pirateria, art. 215 - delapidarea, art. 217 alin. (2)-(4) -
distrugerea
~n variant~ agravat~, art. 218 alin. (1) - distrugerea calificat~ şi art.
276 alin. (3) - distrugerea şi semnalizarea fals~. S~v~rşirea oric~rei
alte in- fracţiuni urmat~ de nedenunţare nu realizeaz~ conţinutul
constitutiv al in- fracţiunii de nedenunţare a unor infracţiuni.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ printr-o inacţiune:
omisiunea de a denunţa de ~ndat~ s~v~rşirea unei infracţiuni dintre cele
enumerate limitativ ~n art. 263 C. pen. Dac ~ nedenunţarea priveşte
mai multe infracţiuni s~v~rşite ~n aceeaşi ~mprejurare, se va reţine o
singur~ infracţiune de nedenunţare, dar dac~ infracţiunile au fost s~v~rşite
~n ~m- prejur~ri distincte, succesiv, se vor reţine at~tea infracţiuni ~n
concurs de c~te ori obligaţia de denunţare a fost ~nc~lcat~. Denunţarea
poate fi in rem sau in personam, important~ fiind cunoaşterea faptei, şi nu
a f~ptuitorului. Urmarea imediat~ const~ ~ntr-o stare de pericol pentru
~nf~ptuirea justiţiei. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea
faptei.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia cu care fapta a fost s~v~rşit~ poate ~m-
br~ca forma intenţiei ori culpei, ~n ambele lor modalit~ţi. Mobilul şi scopul
nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, dar pot fi avute ~n ve-
dere pentru individualizarea pedepsei.

consum~ ~n momentul ~n care persoana, av~nd cunoştinţ~ despre s~v~r-
şirea infracţiunilor mai sus enumerate, nu ~şi ~ndeplineşte obligaţia de a le
denunţa organelor competente sau necompetente, de ~ndat~.

Art. 262 C. pen. prevede ~n alin. (2) şi (3) dou~ cauze de nepedepsire.
Prima se refer~ la ipoteza ~n care obligaţia de denunţare este ~nc~lcat~ de
so ţul sau o rud~ apropiat~ (conform ~nţelesului din art. 149 C. pen.) a
unuia dintre participanţii la s~v~rşirea infracţiunilor enumerate ~n art. 262
C. pen. A doua cauz~ de nepedepsire ~şi produce efectele atunci
c~nd persoana care are cunoştinţ~ despre s~v~rşirea unei infracţiuni
~ncunoştinţeaz~ autorit~ţile competente ~nainte de a se ~ncepe
urm~rirea penal~ pentru respectiva infracţiune sau chiar şi dup~
~nceperea urm~ririi penale şi dup~ ce vinovaţii au fost descoperiţi, dac~
aceasta a ~nlesnit arestarea lor.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ vreuna dintre infracţiunile enume
rate ~n art. 262 C. pen. este comis~ ~n leg~tur~ cu serviciul şi funcţionarul
public omite s~ aduc~ la cunoştinţa organelor de urm~rire penal~ s~
v~rşirea acestora, el nu este subiect activ al infracţiunii de nedenunţare, ci
al infracţiunii de omisiune a sesiz~rii organelor judiciare (art. 263 C. pen.).
Dac~, pe l~ng~ omisiunea nedenunţ~rii, f~ptuitorul realizeaz~ fapte de
favorizare ori de t~inuire, se va reţine doar infracţiunea de favorizare
a infractorului (art. 264 C. pen.) ori de t~inuire (art. 221 C. pen.).

~Nedenunţarea", şi prezint~ c~teva deosebiri faţ~ de reglementarea
ac tual~. Astfel, infracţiunile cu privire la care exist~ obligaţia de denunţare
sunt acelea contra vieţii sau care au avut ca urmare moartea unei
per soane, una dintre cauzele de nepedepsire are ca subiect activ un
membru de familie, şi nu soţul sau o rud~ apropiat~, iar cealalt~ se
declanşeaz~ ~n leg~tur~ cu un alt moment procesual, respectiv atunci
c~nd denunţarea
survine ~nainte de punerea ~n mişcare a acţiunii penale ori chiar dup~ pu-
nerea ~n mişcare a acţiunii penale, dac~ f~ptuitorul a ~nlesnit tragerea la
r~spunderea penal~ a autorului ori a participanţilor la infracţiunea nede-
nunţat~ iniţial.
C. pen., art. 262: Nedenunţarea Noul C. pen., art. 266:
unor infracţiuni Nedenunţarea (1) Fapta persoanei
(1) Omisiunea de a denunţa de ~n- care, lu~nd cu- noştinţ~ de comiterea
dat~ s~v~rşirea vreuneia dintre infracţi- unei fapte pre- v~zute de legea penal~
unile prev~zute ~n art. 174, 175, 176, contra vieţii sau care a avut ca
211, urmare moartea unei persoane, nu
1
212, 215 , 217 alin. (2)-(4), art. ~nştiinţeaz~ de ~ndat~ autorit~ţile se
218 pedepseşte cu ~nchisoare
alin. (1) şi art. 276 alin. (3) se de la 6 luni la 2 ani sau cu amend~.
pedep- seşte cu ~nchisoare de la 3 luni (2) Nedenunţarea s~v~rşit~ de un
la 3 ani. (2) Fapta prev~zut~ ~n alin. membru de familie nu se pedepseşte.
(1), s~- v~rşit~ de soţ sau de o rud~ (3) Nu se pedepseşte persoana
apropiat~, care, ~nainte de punerea ~n mişcare
nu se pedepseşte. a acţiunii penale ~mpotriva unei
(3) Nu se pedepseşte persoana persoane pentru s~v~rşirea faptei
care, mai ~nainte de a se fi ~nceput nedenunţate,
urm~- rirea penal~ pentru infracţiunea ~ncunoştinţeaz~ autorit~ţile competente
nedenun- ţat~, ~ncunoştinţeaz~ despre aceasta sau care, chiar dup~
autorit~ţile competente despre acea punerea ~n mişcare a acţiunii penale, a
infracţiune sau care, chiar dup~ ce s- ~nlesnit tragerea la r~spundere penal~ a
a ~nceput urm~rirea penal~ ori dup~ autorului sau a participanţilor.
ce vinovaţii au fost des- coperiţi, a
~nlesnit arestarea acestora.
§5. Omisiunea sesizării organelor judiciare - art. 263
Art. 263 C. pen.: ~(1) Fapta funcţionarului public care, lu~nd cunoştinţ~
de s~v~rşirea unei infracţiuni ~n leg~tur~ cu serviciul ~n cadrul c~ruia
~şi
~ndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de ~ndat~ a procurorului sau a or-
ganului de urm~rire penal~, potrivit legii de procedur~ penal~, se pe-
depseşte cu ~nchisoare de la 3 luni la 5 ani.
(2) Dac~ fapta este s~v~rşit~ de c~tre un funcţionar public cu atribuţii de
conducere sau de control, pedeapsa este ~nchisoarea de la 6 luni la 7
ani".

justiţiei. Obiectul juridic specific se refer~ la activitatea privind ~nf~ptuirea
justiţiei, care presupune o obligaţie de denunţare şi ~n sarcina funcţiona-
rilor publici. Obiectul material lipseşte.
III. Subiec ii
Subiectul activ este circumstanţiat - funcţionarul public, conform ~nţele-
sului dat de art. 147 alin. (1) C. pen. in varianta agravat~ din alin. (2), su-
biectul activ este funcţionarul public cu atribuţii de conducere sau de con-
trol. Nu poate fi subiect activ autorul, participantul, favorizatorul sau
t~i- nuitorul la s~v~rşirea infracţiunii, c~ci nu exist~ obligaţia de
autodenunţ. Participaţia penal~ este posibil~ sub forma instig~rii şi a
complicit~ţii morale, nu şi a coautoratului, obligaţia de denunţare fiind
personal~.

Condiţia premis~ const~ ~n s~v~rşirea unei infracţiuni (forma
consumat~ sau tentativa) ~n leg~tur~ cu serviciul ~n cadrul c~ruia ~şi
~ndeplineşte sarcinile. Este vorba despre orice fel de infracţiune, nu
neap~rat acelea care se ~ncadreaz~ ~n noţiunea de infracţiuni de serviciu
sau ~n leg~tur~ cu serviciul.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ printr-o inacţiune:
omisiunea sesiz~rii de ~ndat~ a procurorului sau a organului de urm~rire
penal~. Dac~ omisiunea sesiz~rii priveşte mai multe infracţiuni s~v~rşite
~n aceeaşi ~mprejurare, se va reţine o singur~ infracţiune de omisiune a
sesiz~rii organelor judiciare, dar dac~ infracţiunile au fost s~v~rşite ~n ~m-
prejur~ri distincte, succesiv, se vor reţine at~tea infracţiuni ~n concurs de
c~te ori funcţionarul public a omis s~ sesizeze organele de urm~rire pe-
nal~. Denunţarea poate fi in rem sau in personam, importante fiind
cu- noaşterea şi aducerea la cunoştinţ~ a faptei, şi nu a f~ptuitorului.
Urmarea imediat~ este starea de pericol pentru ~nf~ptuirea justiţiei.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia se prezint~ sub forma intenţiei ori a
culpei, ~n ambele lor modalit~ţi. Mobilul şi scopul nu prezint~
pedepsei.
consum~ ~n momentul realiz~rii elementului material, respectiv ~n
momen tul ~n care funcţionarul public, av~nd cunoştinţ~ despre
s~v~rşirea unei infracţiuni ~n leg~tur~ cu serviciul, nu sesizeaz~ de
~ndat~ procurorul sau organul de urm~rire penal~.
vat~. Varianta agravat~ este incriminat~ ~n alin. (2) şi se refer~ la situaţia
~n care omisiunea sesiz~rii organelor de urm~rire penal~ este s~v~rşit~ de
un funcţionar public cu atribuţii de control.
pentru varianta tip, şi de la 6 luni la 7 ani, pentru varianta agravat~.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ funcţionarul public ia cunoştinţ~
despre s~v~rşirea unei infracţiuni care nu este ~n leg~tur~ cu serviciul ~n
cadrul c~ruia ~şi ~ndeplineşte sarcinile, dar care este inclus~ ~n
enume rarea din art. 262 C. pen. ca fiind o infracţiune pentru care exist~
obligaţia de denunţare, atunci ~n sarcina funcţionarului public se va
reţine infrac ţiunea de nedenunţare a unor infracţiuni (art. 262 C. pen.).
Dac~, pe l~ng~ omisiunea sesiz~rii organelor de urm~rire penal~, func
ţionarul public s~v~rşeşte fapte de favorizare ori de t~inuire, se va reţine
doar infracţiunea de favorizare a infractorului (art. 264 C. pen.) ori
de t~inuire (art. 221 C. pen.).

~Omisiunea denunţ~rii", av~nd un conţinut similar ~n ceea ce
priveşte varianta tip, ~ns~ varianta agravat~ nu mai exist~ şi a fost ~nlocuit~
cu una atenuat~. In noua reglementare se face distincţie dup~ cum
nesesizarea organelor de urm~rire penal~ a fost cu intenţie - varianta
tip - ori din culp~ - varianta atenuat~. Limitele pedepsei au fost reduse,
~nchisoarea fiind prev~zut~ alternativ cu amenda.
C. pen., art. 263: Omisiunea sesi- lu~nd cunoştinţ~ de s~v~rşirea unei in
z~rii organelor judiciare fracţiuni ~n leg~tur~ cu serviciul ~n
(1) Fapta funcţionarului public care, ca drul c~ruia ~şi ~ndeplineşte
sarcinile, omite sesizarea de ~ndat~ a Noul C. pen., art. 267: Omisiunea
procuroru lui sau a organului de sesiz~rii
urm~rire penal~, potrivit legii de (1) Funcţionarul public care, lu~nd
procedur~ penal~, se pedepseşte cu cunoştinţ~ de s~v~rşirea unei fapte pre
~nchisoare de la 3 luni la v~zute de legea penal~ ~n leg~tur~
5 ani. cu serviciul ~n cadrul c~ruia ~şi
(2) Dac~ fapta este s~v~rşit~ de ~ndepli neşte sarcinile, omite
c~tre un funcţionar public cu atribuţii de sesizarea de ~n dat~ a organelor de
conducere sau de control, pedeapsa urm~rire penal~ se pedepseşte cu
este ~nchisoarea de la 6 luni la 7 ani. ~nchisoare de la 3 luni la
3 ani sau cu amend~.
(2) C~nd fapta este s~v~rşit~ din
culp~, pedeapsa este ~nchisoarea de la
3 luni la un an sau amenda.
§6. Favorizarea infractorului - art. 264
Art. 264 C. pen.: ~(1) Ajutorul dat unui infractor f~r~ o ~nţelegere
stabilit~ ~nainte sau ~n timpul s~v~rşirii infracţiunii, pentru a ~ngreuna sau
z~d~rnici urm~rirea penal~, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a
asigura infractorului folosul sau produsul infracţiunii, se pedepseşte cu
(2) Pedeapsa aplicat~ favorizatorului nu poate fi mai mare dec~t
pedeapsa prev~zut~ de lege pentru autor.
(3) Favorizarea s~v~rşit~ de soţ sau de o rud~ apropiat~ nu se
pedepseşte".

justiţiei. Obiectul juridic specific se refer~ la activitatea privind ~nf~ptuirea
justiţiei, care presupune absenţa oric~rui ajutor dat infractorului, care
ar putea periclita urm~rirea penal~, executarea pedepsei şi ~ntreg procesul
de tragere la r~spundere a acestuia. Obiectul material exist~ doar ~n ipo
teza ~n care elementul material se realizeaz~ prin asigurarea folosului sau
produsului infracţiunii, şi anume bunurile obţinute ori produse
prin infracţiune.
lll. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat: poate s~v~rşi fapta orice
per soan~ fizic~ sau juridic~. Nu pot fi subiecţi activi participanţii la
s~v~rşirea infracţiunii favorizate, ~n schimb, poate s~v~rşi aceast~
infracţiune chiar
[1]
persoana v~t~mat~ sau avocatul ~nvinuitului ori inculpatului . De aseme
nea, nu pot avea aceast~ calitate soţul sau rudele apropiate ale infracto
rului. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele.
Subiectul pasiv principal este statul, iar ~n ipoteza favoriz~rii prin asigu
rarea folosului sau produsului infracţiunii, persoana v~t~mat~ este
subiectul pasiv secundar.
IV. Condiţia premis~ const~ ~n s~v~rşirea unei infracţiuni de c~tre o

alt~ persoan~ dec~t favorizatorul, ~n leg~tur~ cu care se desf~şoar~ activi
tatea de favorizare. Cel ajutat trebuie s~ fie un infractor, adic~ s~ s~v~r
şeasc~ o fapt~ care ~ntruneşte toate condiţiile prev~zute ~n art. 17 C. pen.,
indiferent dac~ are calitatea de autor, instigator, complice ~n raport cu fap
ta s~v~rşit~, şi, ~n plus, s~ nu existe niciun fel de ~nţelegere prealabil~ ori
concomitent~ s~v~rşirii faptei ~ntre favorizator şi infractor; ~n caz contrar,
se va reţine complicitate (art. 26 C. pen.) la fapta s~v~rşit~ de cel ajutat.

Latura obiectiv~. Elementul material se poate realiza printro acţiune
ori inacţiune şi const~ ~n ajutorul direct ori indirect oferit unui infractor pen
tru a ~ngreuna sau z~d~rnici urm~rirea penal~, judecata ori
executarea pedepsei (favorizarea personal~) sau const~ ~n ajutorul oferit
pentru a asi gura infractorului produsul sau folosul infracţiunii (favorizarea
real~). Este esenţial ca ajutorul s~ fie dat f~r~ s~ existe o ~nţelegere
prealabil~ ori con comitent~ s~v~rşirii faptei ~ntre favorizator şi infractorul
favorizat şi ca fa vorizatorul s~ nu urm~reasc~ obţinerea unui folos material.
Spre exemplu, favorizatorul ţine ascuns ~ntro cas~ dea sa o persoan~
condamnat~, dar care se sustrage de la executare. Urmarea imediat~
const~ ~n starea de pericol pentru relaţiile privind ~nf~ptuirea justiţiei.
indi recte. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenta
[1]
minate. Infracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii elementului
ma terial, respectiv al ajutorului dat infractorului, indiferent dac~ scopul ~n
ve derea c~ruia a fost dat a fost atins sau nu - urm~rirea penal~, judecata
ori executarea pedepsei a fost sau nu ~ngreunat~ ori z~d~rnicit~,
respectiv folosul sau produsul infracţiunii a fost ori nu asigurat.
~ns~ art. 264 C. pen. prevede expres c~ pedeapsa aplicat~ favorizatorului
nu poate fi mai mare dec~t pedeapsa prev~zut~ de lege pentru autor.

Art. 264 C. pen. prevede expres ~n alin. (3) o cauz~ de nepedepsire,
respectiv nu se pedepseşte favorizarea s~v~rşit~ de soţ sau de o
rud~ apropiat~ infractorului (indiferent dac~ acesta a participat ca
autor, in stigator, complice la s~v~rşirea unei infracţiuni ~n forma
consumat~ ori tentat~).

Leg~tura cu alte infracţiuni. Infracţiunea de favorizare a infractorului
se aseam~n~ cu cea de t~inuire (art. 221 C. pen.) prin lipsa unei ~nţelegeri
anterioare s~v~rşirii infracţiunii, ~ns~ se deosebesc, ~n principal, prin inte
resul sau dezinteresul cu care acţioneaz~ f~ptuitorii. Dac~ t~inuitorul
s~v~rşeşte fapta cu scopul de a obţine pentru sine ori pentru altul un folos
material, favorizatorul acţioneaz~ dezinteresat. in plus, se deosebesc prin
obiectul juridic - relaţiile patrimoniale (la infracţiunea de t~inuire) şi rela ţiile
privind ~nf~ptuirea justiţiei (la favorizarea infractorului) - şi prin ele
mentul material - una dintre cele patru modalit~ţi prev~zute limitativ
~n art. 221 C. pen. (la t~inuire), respectiv ajutorul dat unui infractor,
indiferent de modalitatea ~n care se manifest~ acesta (la favorizarea
infractorului).
Dac~ ajutorul dat unui infractor ~ntruneşte conţinutul constitutiv al unei
infracţiuni (spre exemplu, se falsific~ o carte de munc~ a unui angajat sau
se ucide o persoan~ pentru a sigura sc~parea condamnatului sustras de
la executare), atunci se va reţine concurs ~ntre infracţiunea de favorizare a
infractorului şi cea s~v~rşit~ ~n vederea favoriz~rii (~n exemplele
ante
rioare, ~n concurs cu infracţiunea de fals intelectual - art. 289 C. pen., res
pectiv cu infracţiunea de omor - art. 174 C. pen.).
Dac~ ~n momentul primirii bunului provenit din s~v~rşirea unei infrac
ţiuni acesta este distrus de ~ndat~ de c~tre f~ptuitor, se va reţine s~v~r
şirea infracţiunii de favorizare a infractorului, iar nu cea de t~inuire, ~ntru
[1]
c~t primirea nu a fost realizat~ ~n scopul dob~ndirii unui folos material .

Infracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, sub o denumire dis
tinct~ - ~Favorizarea f~ptuitorului", cu rezonanţ~ ~n planul deosebirilor
existente ~ntre actuala şi noua reglementare - ~n prezent, este incriminat
ajutorul dat unui infractor, ~n noul Cod cel favorizat trebuie doar s~ fie un
f~ptuitor. In plus, se va reţine aceast~ infracţiune dac~ ajutorul vizeaz~ ~n
greunarea sau ~mpiedicarea cercet~rilor penale, tragerea la r~spunderea
penal~, executarea pedepsei ori o m~sur~ privativ~ de libertate. Limitele
de pedeaps~ au fost modificate, dar a fost p~strat~ limita de pedeaps~ ce
poate fi aplicat~ favorizatorului. A fost menţinut~ cauza de nepedepsire,
dar ea se refer~ la membrii de familie.
C. pen., art. 264: Favorizarea Noul C. pen., art. 269:
infractorului Favori- zarea f~ptuitorului
(1) Ajutorul dat unui infractor f~r~ o (1) Ajutorul dat f~ptuitorului ~n sco
~nţelegere stabilit~ ~nainte sau ~n pul ~mpiedic~rii sau ~ngreun~rii
timpul s~v~rşirii infracţiunii, pentru a cerce t~rilor ~ntro cauz~ penal~,
~ngreuna sau z~d~rnici urm~rirea tragerii la r~spundere penal~, execut~rii
penal~, jude cata sau executarea unei pe depse sau m~suri privative de
pedepsei ori pen tru a asigura libertate se pedepseşte cu ~nchisoare
infractorului folosul sau produsul de la unu la 5 ani sau cu amend~.
infracţiunii, se pedepseşte cu (2) Pedeapsa aplicat~ favorizato
~nchisoare de la 3 luni la 7 rului nu poate fi mai mare dec~t
ani. pe deapsa prev~zut~ de lege pentru
(2) Pedeapsa aplicat~ favorizatorului fapta s~v~rşit~ de autor.
nu poate fi mai mare dec~t (3) Favorizarea s~v~rşit~ de un
pedeapsa prev~zut~ de lege pentru membru de familie nu se pedepseşte.
autor.
(3) Favorizarea s~v~rşit~ de soţ sau
de o rud~ apropiat~ nu se pedepseşte.
[1]
Idem, p. 436.
§7. Omisiunea de a încunoştin a organele judiciare - art. 265
Art. 265 C. pen.: ~(1) Fapta de a nu aduce la cunoştinţ~ organelor judi-
ciare a unor ~mprejur~ri care, dac~ ar fi cunoscute, ar duce la stabilirea
nevinov~ţiei unei persoane trimise ~n judecat~ sau condamnate pe
nedrept ori la eliberarea unei persoane ţinute ~n arest preventiv pe
nedrept, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amend~.
(2) Fapta prev~zut~ ~n alineatul precedent nu se pedepseşte dac~ prin
aducerea la cunoştinţ~, persoana care are aceast~ obligaţie ar
produce un prejudiciu pentru ea, pentru soţul s~u sau pentru o rud~
apropiat~".

justiţiei. Obiectul juridic specific se refer~ la relaţiile privind ~nf~ptuirea jus-
tiţiei, care implic~ neascunderea probelor care ar putea dovedi
nevino- v~ţia unei persoane arestate preventiv, trimise ~n judecat~ sau
condamnate pe nedrept. in subsidiar, se protejeaz~ libertatea şi
demnitatea persoanei. Obiectul material lipseşte.
III. Subiec ii
persoan~, c~ci obligaţia de aducere la cunoştinţ~ a probelor de
nevinov~ţie are caracter general. Participaţia penal~ este posibil~ sub
forma instig~rii sau a complicit~ţii, nu şi a coautoratului, c~ci obligaţia
mai sus amintit~ are caracter personal.
Subiectul pasiv principal este statul, iar cel secundar persoana ares-
tat~ preventiv, trimis~ ~n judecat~ sau condamnat~ pe nedrept.

Aceasta const~ ~n preexistenţa unui act de trimitere ~n judecat~, a unei
hot~r~ri de condamnare (definitiv~ ori nu) sau a unui act prin care o per-
soan~ este arestat~ pe nedrept.
Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ printr-o omisiune,
respectiv omisiunea f~ptuitorului de a nu aduce la cunoştinţ~
organelor judiciare ~mprejur~ri care, dac~ ar fi cunoscute, ar duce la
stabilirea nevinov~ţiei unei persoane trimise ~n judecat~ sau
condamnate ori la eliberarea unei persoane ţinute ~n arest preventiv.
Prin urmarea, ~nc~lcarea obli- gaţiei de aducere la cunoştinţ~ a probelor
de vinov~ţie trebuie s~ se fac~ faţ~ de organele judiciare şi s~ se refere la
~mprejur~ri necunoscute acestora, dar care ar fi de natur~ s~ duc~ la
stabilirea nevinov~ţiei unei persoane sau la eliberarea acesteia. Urmarea
imediat~ const~ ~ntr-o stare de pericol pentru activitatea privind
~nf~ptuirea justiţiei. In subsidiar, se ~n- calc~ libertatea şi demnitatea
persoanei nevinovate sau arestate preventiv f~r~ temei. Leg~tura de
Latura subiectiv~. Vinov~ţia poate ~mbr~ca forma at~t a intenţiei
directe sau indirecte, c~t şi a culpei, ~n oricare dintre modalit~ţile sale -
simpl~ sau cu prevedere -, c~ci elementul material se realizeaz~ printr-o
omisiune şi nu a fost exclus~ ~n niciun fel s~v~rşirea faptei şi din culp~,
aşa cum disting prevederile art. 19 C. pen. Mobilul şi scopul nu prezint~
relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, dar pot fi avute ~n vedere la indivi-
dualizarea pedepsei.

Forme. Actele preparatorii nu sunt incriminate. Tentativa nu este po-
sibil~, av~nd ~n vedere faptul c~ elementul material se realizeaz~ printr-o
omisiune. Infracţiunea se consum~ ~n momentul neaducerii la cunoştinţ~
organelor judiciare a probelor de nevinov~ţie sau a ~mprejur~rilor care ar
duce la eliberarea unei persoane.
Sancţiunea const~ ~n pedeapsa cu ~nchisoarea de la 3 luni la 1 an,
prev~zut~ alternativ cu amend~.
VII. Cauza specială de nepedepsire

Nu se pedepseşte persoana care ~ncalc~ obligaţia de aducere la cu-
noştinţ~ a probelor de nevinov~ţie sau a temeiurilor necesare ~n vederea
eliber~rii din arest preventiv, dac~ se constat~ c~ prin ~ndeplinirea acestei
obligaţii s-ar produce prejudicii pentru ea, soţul s~u ori pentru o rud~
apropiat~.
Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ ascunderea probelor de
nevino v~ţie este s~v~rşit~ de c~tre un martor, un expert sau un interpret şi
se refer~ la ~mprejur~ri asupra c~rora aceştia au fost ~ntrebaţi, se
poate reţine infracţiunea de m~rturie mincinoas~ (art. 260 C. pen.).
Dac~, ~n schimb, omisiunea acestora se refer~ la ~mprejur~ri asupra
c~rora nu au fost ~ntrebaţi, se realizeaz~ conţinutul infracţiunii de omisiune
de a ~ncu
[1]
noştinţa organele judiciare .
Urm~rirea penal~ este efectuat~ de c~tre procuror, potrivit art. 209 alin. (3)
C. proc. pen.

Infracţiunea nu mai este incriminat~ ~n noul Cod penal.
$8. Arestarea nelegală şi cercetarea abuzivă - art. 266
Art. 266 C. pen.: ~(1) Reţinerea sau arestarea nelegal~, ori supunerea
unei persoane la executarea unei pedepse, m~suri de siguranţ~ sau edu
cative, ~n alt mod dec~t cel prev~zut prin dispoziţiile legale, se pedepseşte
cu ~nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Intrebuinţarea de promisiuni, ameninţ~ri sau violenţe ~mpotriva unei
persoane aflate ~n curs de cercetare, anchet~ penal~ ori de judecat~, pen
tru obţinerea de declaraţii, se pedepseşte cu ~nchisoare de la unu la 5 ani.
(3) Cu aceeaşi pedeaps~ se sancţioneaz~ şi ~ntrebuinţarea de promi
siuni, ameninţ~ri sau violenţe faţ~ de un martor, expert sau interpret".

justiţiei. Obiectul juridic specific se refer~ la activitatea de ~nf~ptuire a jus
tiţiei, care implic~ respectarea dispoziţiilor legale privind arestarea, reţine
rea, executarea pedepselor şi a m~surilor de siguranţ~ ori educative, res
pectarea normelor referitoare la urm~rirea penal~ şi judecat~. In subsidiar,
[1]
se protejeaz~ libertatea persoanei, integritatea corporal~ ori s~n~tatea
acesteia, demnitatea.
Obiectul material exist~ atunci c~nd se exercit~ violenţe asupra
persoanei, ~n vederea adopt~rii m~surilor nelegale prev~zute de art.
266
C. pen., respectiv corpul persoanei arestate sau reţinute nelegal, supuse
la executarea unei pedepse ori a unor m~suri de siguranţ~ ori educative
cu nerespectarea dispoziţiilor legale, sau corpul persoanei asupra c~reia
se exercit~ violenţe pentru a obţine declaraţii ori corpul martorului, exper-
tului sau interpretului asupra c~ruia se exercit~ violenţe.
III. Subiec ii
in varianta din alin. (1), subiectul activ este circumstanţiat, put~nd s~-
v~rşi fapta doar persoana care are atribuţii ~n leg~tur~ cu arestarea, reţi-
nerea ori executarea altor m~suri privative ori restrictive de libertate, cum
ar fi: organul de cercetare penal~, procurorul, judec~torul, organele care
~şi desf~şoar~ activitatea la locul execut~rii pedepsei, a m~surilor educati-
ve ori de siguranţ~. in varianta din alin. (2), subiectul activ este de aseme-
nea circumstanţiat, respectiv judec~torul, procurorul ori organul de cerce-
tare penal~, pentru c~ doar aceştia sunt abilitaţi s~ obţin~ declaraţii
~n cursul procesului penal. Participaţia penal~ este posibil~ sub forma
insti- g~rii şi a complicit~ţii, iar sub forma coautoratului este posibil~ doar
dac~ subiectul activ are calificarea cerut~ de legea pentru a s~v~rşi
infrac- ţiunea.
Subiectul pasiv principal este statul, iar cel secundar, ~n varianta
din
alin. (1), este persoana privat~ de libertate pe nedrept ori c~reia i-a fost
aplicat~ o m~sur~ de siguranţ~ sau educativ~ ~n mod nelegal. in varianta
din alin. (2), subiectul pasiv secundar este o persoan~ ~n curs de
cercetare, anchet~ penal~ ori judecat~, iar ~n varianta din alin. (3) doar
martorul, expertul ori interpretul.

Condiţia premis~ const~, ~n varianta din alin. (1), ~n s~v~rşirea
unei fapte prev~zute de legea penal~ (real~ sau nu), care s~ poat~
justifica arestarea ori reţinerea, ori inexistenţa unei hot~r~ri prin care s-a
aplicat o pedeaps~ privativ~ de libertate, o m~sur~ de siguranţ~ ori
educativ~. in varianta din alin. (2), condiţia premis~ const~ ~n
existenţa unui proces penal ~n faza de urm~rire penal~ ori judecat~, iar
~n varianta din alin. (3) preexistenţa calit~ţii de martor, expert sau interpret
~ntr-o cauz~ penal~.
Latura obiectiv~. Elementul material, ~n varianta din alin. (1) teza I, se
realizeaz~ prin reţinerea sau arestarea nelegal~ a unei persoane, ceea ce
presupune o acţiune ori o omisiune (persoana reţinut~ nu a fost eliberat~
la data expir~rii mandatului de reţinere). in teza a II-a, elementul material
se realizeaz~ prin acţiunea sau inacţiunea de supunere a unei persoane la
executarea unei pedepse, m~suri de siguranţ~ ori educative cu
~nc~lcarea dispoziţiilor
legale.
in varianta din alin. (2) şi (3), elementul material presupune folosirea de
promisiuni, ameninţ~ri ori violenţe ~ndreptate ~mpotriva unei persoane
aflate ~n curs de cercetare penal~, anchet~ ori judecat~ (indiferent dac~
este ~n stare de libertate ori nu) sau ~mpotriva martorului,
expertului ori interpretului, cu cerinţa esenţial~ ca scopul acestora s~ fie
obţinerea unor declaraţii. Noţiunea de ameninţare trebuie ~nţeleas~ ~n
sensul din art. 193
C. pen., iar cea de violenţ~ ~n sensul art. 180 C. pen. Urmarea imediat~
este starea de pericol pentru activitatea de ~nf~ptuire a justiţiei. Leg~tura
indirecte, ~n varianta din alin. (1), iar ~n cazul variantelor din alin. (2) şi
(3), forma de vinov~ţie este intenţia direct~ calificat~ prin scopul obţinerii
de declaraţii mincinoase. Mobilul nu prezint~ relevanţ~ pentru
existenţa infracţiunii, ci doar pentru individualizarea pedepsei.

rial ~n una dintre modalit~ţile prev~zute de art. 266 C. pen. Astfel, ~n ipo-
teza arest~rii nelegale [alin. (1)], infracţiunea se consum~ ~n momentul ~n
care are loc reţinerea sau arestarea nelegal~ ori ~n momentul supunerii la
m~suri de executare cu nerespectarea dispoziţiilor legale. in ipoteza cer-
cet~rii abuzive [alin. (2)], infracţiunea se consum~ atunci c~nd sunt ~ntre-
buinţate efectiv promisiuni, ameninţ~ri ori violenţe.
Infracţiunea poate avea caracter continuu, ~n cazul unei reţineri
sau
arest~ri nelegale, momentul epuiz~rii fiind acela al ~ncet~rii priv~rii ilegale
de libertate. De asemenea, infracţiunea poate avea caracter continuat (~n
situaţia utiliz~rii unor violenţe repetate ~n baza aceleiaşi rezoluţii
infrac- ţionale), momentul epuiz~rii fiind acela al ~ncet~rii oric~rei activit~ţi
infrac- ţionale.
Modalit~ţi. In cuprinsul art. 266 C. pen. sunt incriminate dou~ infracţiuni
distincte - arestarea nelegal~ [alin. (1)] şi cercetarea abuziv~ [alin. (2)] -,
dup~ cum şi denumirea marginal~ a articolului o indic~. Infracţiunea
de arestare nelegal~ cuprinde dou~ variante: reţinerea ori arestarea
nelegal~ (teza I) şi supunerea unei persoane la executarea unei pedepse,
m~suri educative ori de siguranţ~ ~n alt mod dec~t cel prev~zut prin
dispoziţiile legale (teza a II-a).
Cercetarea abuziv~ cuprinde tot dou~ variante: cea din alin. (2) - ~ntre-
buinţarea de promisiuni, ameninţ~ri sau violenţe ~mpotriva unei persoane
aflate ~n curs de cercetare, anchet~ penal~ ori de judecat~, pentru obţi-
nerea de declaraţii - şi cea din alin. (3) - ~ntrebuinţarea de
promisiuni, ameninţ~ri sau violenţe faţ~ de un martor, expert sau interpret.
Sancţiunea pentru infracţiunea de arestare nelegal~ este pedeapsa cu
~nchisoarea de la 6 luni la 3 ani, iar pentru infracţiunea de cercetare abu-
ziv~ este ~nchisoarea de la 1 la 5 ani.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ se exercit~ ameninţ~ri sau violenţe
de c~tre un funcţionar public aflat ~n exerciţiul atribuţiilor de serviciu ~mpo-
triva unei persoane ~n curs de cercetare, anchet~ penal~ ori de judecat~,
pentru obţinerea de declaraţii, se va reţine infracţiunea de arestare nele
gal~ şi cercetare abuziv~ [art. 266 alin. (2) C. pen.], aceasta absorbind ~n
conţinutul s~u infracţiunea de purtare abuziv~.
Dac~ infracţiunea se realizeaz~ ~n varianta din alin. (1) şi subiectul
activ nu are calificarea necesar~ pentru a se realiza conţinutul infracţiunii
de arestare nelegal~ şi cercetare abuziv~, atunci se poate reţine infracţiu-
nea de lipsire de libertate fn mod ilegal (art. 189 C. pen.).
Infracţiunea de arestare nelegal~ şi cercetare abuziv~ ~n varianta din
alin. (2) sau (3) absoarbe infracţiunea de loviri sau alte violenţe (art. 180
C. pen.) şi pe cea de ameninţare (art. 193 C. pen.), ~ns~ intr~ ~n concurs
cu infracţiunea de v~t~mare corporal~ (art. 181 C. pen.), v~t~mare corpo
ral~ grav~ (art. 182 C. pen.) sau supunerea la rele tratamente (art. 267
C. pen.).
Dac~ ~n urma exercit~rii violenţelor, a supunerii la executarea
unor pedepse restrictive ori privative de libertate cu ~nc~lcarea
dispoziţiilor legale, faptele acestea put~nd fi imputate unui judec~tor,
procuror, poliţist sau jandarm, survine decesul persoanei şi dac~ fapta a
fost s~v~rşit~ cu intenţie, se va reţine doar infracţiunea de omor deosebit
de grav [art. 176 alin. (1) lit. g) C. pen.]. Ins~, dac~ decesul intervine din
culp~, se vor reţine
~n concurs infracţiunea de arestare nelegal~ şi cercetare abuziv~ cu
in
fracţiunea de loviri sau v~t~m~ri cauzatoare de moarte (art. 183 C. pen.).
Dac~ judec~torul dispune arestarea preventiv~ a unei persoane, ştiind
c~ este nevinovat~, deşi suntem ~n prezenţa unei arest~ri nelegale, se va
reţine infracţiunea de represiune nedreapt~ (art. 268 C. pen.).
conform art. 27 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. Urm~rirea penal~ este efectuat~
~n mod obligatoriu de c~tre procuror, conform dispoziţiilor art. 209

Noul Cod penal nu mai incrimineaz~ infracţiunea de arestare nelegal~
ca infracţiune distinct~, ~n cadrul aceluiaşi articol cu infracţiunea de
cercetare abuziv~, ci este absorbit~, ca variant~ tip, ~n cadrul infracţiunii
de supunere la rele tratamente [art. 281 alin. (1) noul C. pen.]. Se p~s
treaz~ din actuala reglementare doar teza a IIa a art. 266 C. pen. - supu
nerea unei persoane la executarea unei pedepse, m~suri de siguranţ~ ori
educative ~n alt mod dec~t cel prev~zut de dispoziţiile legale. Limitele de
pedeaps~ se p~streaz~, ~ns~ se adaug~ obligativitatea aplic~rii pedepsei
complementare a interzicerii dreptului de a ocupa o funcţie public~.
Noul Cod penal incrimineaz~ infracţiunea de cercetare abuziv~ distinct,
~n cadrul art. 280, ~n dou~ variante asimilate, doar una dintre acestea
p~s tr~nd ~n ansamblu conţinutul constitutiv al infracţiunii din
reglementarea actual~, ~ns~ sub o alt~ formulare, mai detaliat~. Astfel,
elementul material se p~streaz~, ~ns~ subiectul activ este precizat
expres şi limitativ: pro curor, judec~tor, organ de cercetare penal~. De
asemenea, scopul apare formulat ~n mod distinct: pentru a determina s~
dea ori s~ nu dea decla raţii, s~ dea declaraţii, ~ns~ mincinoase, ori s~ ~şi
retrag~ declaraţiile.
Varianta asimilat~ din alin. (2) nu corespunde celei din actualul art. 266
alin. (3) C. pen. - este sancţionat~ producerea, ticluirea ori falsificarea de
probe, c~nd subiectul activ este un organ de cercetare penal~, un procu
ror sau un judec~tor.
C. pen., art. 266: Arestarea mod dec~t cel prev~zut prin
nelegal~ şi cercetarea abuziv~ dispoziţiile le
(1) Reţinerea sau arestarea nele
gal~, ori supunerea unei persoane la
executarea unei pedepse, m~suri de
siguranţ~ sau educative, ~n alt
Noul C. pen., art. 280: Cercetarea ameninţ~ri sau violenţe ~mpotriva
abuziv~ unei persoane urm~rite sau judecate
(1) Intrebuinţarea de promisiuni, ~ntro cauz~ penal~, de c~tre un
organ de cercetare penal~, un
procuror sau un
gale, se pedepseşte cu ~nchisoare de la judec~tor, pentru a o determina s~ dea
6 luni la 3 ani. ori s~ nu dea declaraţii, s~ dea
(2) Intrebuinţarea de promisiuni, decla raţii mincinoase ori s~ ~şi retrag~
ameninţ~ri sau violenţe ~mpotriva decla raţiile, se pedepseşte cu
unei persoane aflate ~n curs de ~nchisoarea de la 2 la 7 ani şi
cercetare, anchet~ penal~ ori de interzicerea exercit~rii dreptului de a
judecat~, pentru obţinerea de ocupa o funcţie public~.
declaraţii, se pedepseşte cu (2) Cu aceeaşi pedeaps~ se
~nchisoare de la unu la 5 ani. sanc ţioneaz~ producerea,
(3) Cu aceeaşi pedeaps~ se falsificarea ori ticluirea de probe
sanc ţioneaz~ şi ~ntrebuinţarea de nereale de c~tre un organ de
promi siuni, ameninţ~ri sau violenţe faţ~ cercetare penal~, un procuror sau un
de un martor, expert sau interpret. judec~tor.
Noul C. pen., art. 281: Supunerea

la rele tratamente
(1) Supunerea unei persoane la
executarea unei pedepse, m~suri de
siguranţ~ sau educative ~n alt
mod dec~t cel prev~zut de dispoziţiile
legale se pedepseşte cu ~nchisoarea
de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea
exercit~rii dreptului de a ocupa o funcţie
public~.
(2) Supunerea la tratamente degra
dante ori inumane a unei
persoane aflate ~n stare de reţinere,
deţinere ori
~n executarea unei m~suri de siguranţ~
sau educative, privative de libertate, se
pedepseşte cu ~nchisoarea de la unu la
5 ani şi interzicerea exercit~rii dreptului
de a ocupa o funcţie public~.
§9. Supunerea la rele tratamente - art. 267
Art. 267: ~Supunerea la rele tratamente a unei persoane aflate ~n
stare de reţinere, deţinere ori ~n executarea unei m~suri de siguranţ~ sau
edu cative, se pedepseşte cu ~nchisoare de la unu la 5 ani".
Obiectul juridic specific este reprezentat de activitatea de ~nf~ptuire a jus
tiţiei ~n faza execut~rii unor m~suri privative de libertate, m~suri care tre
buie s~ exclud~ orice tratament inuman ori degradant aplicat celui privat
de libertate. In subsidiar, sunt protejate s~n~tatea, integritatea corporal~ şi
demnitatea persoanei. Obiectul material este corpul persoanei supuse la
rele tratamente.
III. Subiec ii
Subiectul activ este circumstanţiat: funcţionarul care are atribuţii
de supraveghere, paz~ ori tratament al persoanei aflate ~n stare de
reţinere, deţinere ori ~n executarea altor sancţiuni de drept penal.
Participaţia penal~ este posibil~ sub forma instig~rii şi a complicit~ţii,
coautoratul exis- t~nd doar ~n ipoteza ~n care fiecare dintre f~ptuitori are
calitatea cerut~ de lege pentru s~v~rşirea infracţiunii ~n calitate de autor.
persoana aflat~ ~n stare de reţinere, deţinere ori ~n executarea unor
m~suri de siguranţ~ ori educative.

Condiţia premis~ const~ ~n preexistenţa unei hot~r~ri, ordonanţe
ori rezoluţii legale şi temeinice ori, din contr~, chiar nelegal~ şi
netemeinic~,
~n baza c~reia persoana se afl~ ~n stare de reţinere, deţinere sau de exe-
cutare a unor m~suri de siguranţ~ (internarea medical~) ori educative (in-
ternarea ~ntr-un institut medical-educativ ori ~ntr-un centru de reeducare).

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ printr-o acţiune ori
inacţiune, ce const~ ~n supunerea la rele tratamente. Noţiunea de rele tra-
tamente nu se confund~ cu tortura, ~n sensul art. 2671 C. pen., caz ~n
care se va reţine aceast~ infracţiune, ci presupune acte repetate de
violenţ~ fizic~ ori psihic~, altele dec~t cele inerente unor m~suri privative de
libertate, la care este supus subiectul pasiv. Prin ~supunerea la
rele tratamente" se ~nţelege obligarea victimei la o executare a
reţinerii, deţinerii sau a m~surilor de siguranţ~ sau educative ~ntr-un
mod nelegal, care ~i pericliteaz~ s~n~tatea, integritatea corporal~ ori
aduc atingere demnit~ţii
[1]
acesteia .
[1]
C. BULAI, A. FILIPAŞ, C-TIN MITRACHE, B.G. BULAI, C. MITRACHE, Instituţii
de drept penal, Ed. Trei, Bucureşti, 2008, p. 541.
Cerinţa esenţial~ este ca relele tratamente s~ priveasc~ o
persoan~ aflat~ ~n stare de reţinere, deţinere ori ~n executarea unei
m~suri de siguranţ~ ori educative. Persoana reţinut~ este aceea faţ~ de
care a fost luat~ m~sura preventiv~ a reţinerii, iar persoana deţinut~ este
aceea faţ~ de care a fost luat~ m~sura arest~rii preventive ori care se afl~
~n executarea unei pedepse cu ~nchisoarea. Persoana aflat ~ ~n
executarea unor m~suri de siguranţ~ este persoana internat~ medical (art.
114 C. pen.), iar persoana aflat~ ~n executarea unor m~suri educative este
minorul internat
~ntr-un centru de reeducare (art. 104) ori ~ntr-un institut medical-educativ
(art. 105 C. pen.). Dac~ persoana nu se afl~ ~n stare de reţinere ori deţi-
nere, ci relele tratamente se exercit~ cu ocazia punerii ~n executare a m~-
surii reţinerii ori a arest~rii, nu suntem ~n prezenţa infracţiunii de supunere
la rele tratamente. Spre exemplu, dac~ funcţionarul ~ns~rcinat cu executa-
rea mandatului de arestare exercit~ violenţe asupra persoanei cu privire la
care fusese emis mandatul, se poate reţine infracţiunea de purtare abu-
ziv~ (art. 250 C. pen.).
Urmarea imediat~ const~ ~ntr-o stare de pericol pentru
~nf~ptuirea justiţiei. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea
faptei.
infracţiunii.

minate. Infracţiunea se consum~ ~n momentul ~n care persoana reţinut~,
deţinut~ ori aflat~ ~n executarea unor m~suri de siguranţ~ ori
educative este supus~ unor rele tratamente repetate. Infracţiunea poate fi
s~v~rşit~
~n form~ continuat~, caz ~n care momentul epuiz~rii este acela al ~ncet~rii
aplic~rii oric~rui tratament inuman.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Pentru reţinerea infracţiunii, trebuie
ca persoana s~ fie supus~ unor acte repetate de violenţ~ fizic~ şi/sau
psihic~, ce i-ar putea leza integritatea fizic~, psihic~ ori demnitatea.
Dac~ suntem ~n prezenţa unui singur act de aceast~ natur~, nu se
va reţine infracţiunea de supunere la rele tratamente, ci, eventual,
infracţiunea de purtare abuziv~ (art. 250 C. pen.) ori abuz ~n serviciu
contra intereselor
persoanelor (art. 246 C. pen.). Dac~ supunerea la rele tratamente nu
a fost s~v~rşit~ cu intenţie, ci din culp~, se poate reţine infracţiunea
de neglijenţ~ ~n serviciu (art. 249 C. pen.).
Infracţiunea de supunere la rele tratamente absoarbe infracţiunea de
loviri sau alte violenţe (art. 180 C. pen.), dar intr~ ~n concurs cu aceea de
v~t~mare corporal~ (art. 181 C. pen.), v~t~mare corporal~ grav~ (art. 182
C. pen.), loviri sau v~t~m~ri cauzatoare de moarte (art. 183 C. pen.).

Infracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, p~str~nd
aceeaşi denumire marginal~, dar absorbind ~n conţinutul sau, ~n alin.
(1), infrac ţiunea de arestare nelegal~ prev~zut~ ~n art. 266 alin. (1) din
actualul Cod penal. In varianta din alin. (2) se p~streaz~ ~n linii mari
formularea din actualul art. 267 C. pen., cu deosebirea c~ noţiunea de
~rele tratamente" a fost ~nlocuit~ cu aceea de ~tratamente degradante ori
inumane". Limitele de pedeaps~ au r~mas aceleaşi, ~ns~ a fost prev~zut~
pedeapsa comple mentar~ obligatorie a interzicerii dreptului de a ocupa o
funcţie public~.
C. pen., art. 267: Supunerea la Noul C. pen., art. 281: Supunerea
rele tratamente la rele tratamente
Supunerea la rele tratamente a unei (1) Supunerea unei persoane la
persoane aflate ~n stare de reţinere, executarea unei pedepse, m~suri de
deţinere ori ~n executarea unei siguranţ~ sau educative ~n alt
m~suri de siguranţ~ sau educative, se mod dec~t cel prev~zut de dispoziţiile
pedep seşte cu ~nchisoare de la unu la legale se pedepseşte cu ~nchisoarea
5 ani. de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea
exercit~rii dreptului de a ocupa o funcţie
public~.
(2) Supunerea la tratamente degra
dante ori inumane a unei
persoane aflate ~n stare de reţinere,
deţinere ori
~n executarea unei m~suri de siguranţ~
sau educative, privative de libertate, se
pedepseşte cu ~nchisoarea de la unu la
5 ani şi interzicerea exercit~rii dreptului
de a ocupa o funcţie public~.
$10. Tortura - art. 267'
1
Art. 267 C. pen.: ~(1) Fapta prin care se provoac~ unei persoane, cu
intenţie, o durere sau suferinţe puternice, fizice ori psihice, ~ndeosebi cu
scopul de a obţine de la aceast~ persoan~ sau de la o persoan~
terţ~ informaţii sau m~rturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care
aceasta sau o terţ~ persoan~ la comis ori este b~nuit~ c~ la comis, de a o
intimi da sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau a face
presiuni asupra unei terţe persoane, sau pentru oricare alt motiv bazat pe
o form~ de discriminare oricare ar fi ea, atunci c~nd o asemenea durere
sau astfel de suferinţe sunt aplicate de c~tre un agent al autorit~ţii publice
sau de orice alt~ persoan~ care acţioneaz~ cu titlu oficial sau la instigarea
ori cu consimţ~m~ntul expres sau tacit al unor asemenea persoane, se
pedep seşte cu ~nchisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Dac~ fapta prev~zut~ la alin. (1) a avut vreuna din urm~rile ar~tate
~n art. 181 sau 182, pedeapsa este ~nchisoarea de la 3 la 10 ani.
(3) Tortura care a avut ca urmare moartea victimei se pedepseşte cu
detenţiune pe viaţ~ sau cu ~nchisoare de la 15 la 25 ani.
(5) Nici o ~mprejurare excepţional~, oricare ar fi ea, fie c~ este vorba
de stare de r~zboi sau de ameninţ~ri cu r~zboiul, de instabilitate politic~
intern~ sau de orice alt~ stare de excepţie, nu poate fi invocat~ pentru a
justifica tortura; de asemenea, nu poate fi invocat nici ordinul superiorului
sau al unei autorit~ţi publice.
(6) Faptele prev~zute ~n alin. (1) nu constituie infracţiunea de tortur~
dac~ durerea sau suferinţele rezult~ exclusiv din sancţiuni legale şi sunt
inerente acestor sancţiuni sau ocazionate de ele".

Obiectul juridic specific este reprezentat de actul de ~nf~ptuire a justiţiei,
care presupune o atitudine corect~ şi conform~ cu dispoziţiile legii din par
tea agenţilor autorit~ţii publice. In subsidiar, se protejeaz~ drepturile omu
lui - dreptul la viaţ~, integritate corporal~ şi s~n~tate, libertatea şi dem
nitatea persoanei. Obiectul material este corpul persoanei, atunci
c~nd elementul material se realizeaz~ prin violenţe ~ndreptate asupra
acestuia.
III. Subiec ii
Subiectul activ este circumstanţiat - un agent al autorit~ţii publice sau
orice alt~ persoan~ care acţioneaz~ cu titlu oficial sau la instigarea
ori consimţ~m~ntul expres ori tacit al acesteia. Participaţia penal~ este
posibil~ sub toate formele, ~ns~ coautoratul presupune ca fiecare dintre
autori s~ aib~ calitatea cerut~ de lege.
necircum-
stanţiat - orice persoan~ supus~ unor suferinţe puternice, ~n scopul pre-
v~zut de textul de lege, indiferent dac~ ea este supus~ sau nu unor proce-
duri oficiale. De asemenea, poate fi subiect pasiv şi o terţ~
persoan~, asupra c~reia nu se exercit~ ~n mod direct violenţe, dar care,
indirect, este obligat~, spre exemplu, s~ dea declaraţii.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ prin acţiuni ori
inacţiuni care cauzeaz~ persoanei o durere sau suferinţe puternice, fizice
ori psihice. Aceste suferinţe pot fi provocate prin mijloace şi tehnici
variate, esenţial fiind ca ele s~ fie cauzate de c~tre o persoan~
aflat~ ~n exerciţiul autorit~ţii publice ori cu acordul acesteia. Noţiunea
de ~fapt~", utilizat~ pentru a concretiza elementul material, denot~
faptul c~ vor fi sancţionate toate formele ~n care se poate realiza tortura.
Este de esenţa existenţei acestei infracţiuni natura puternic~ a suferinţelor.
Altfel, putem fi, eventual, ~n prezenţa unei infracţiuni de purtare
abuziv~ (art. 250
C. pen.), supunere la rele tratamente (art. 267 C. pen.) ori a unei infrac-
ţiuni de loviri sau alte violenţe (art. 180 C. pen.). Urmarea imediat~ princi
pal~ const~ ~n starea de pericol pentru ~nf~ptuirea actului de justiţie,
iar cea secundar~ este reprezentat~ de v~t~marea integrit~ţii fizice
sau/şi psihice a celui supus la suferinţe puternice. Leg~tura de
Latura subiectiv~. Vinov~ţia, ~n varianta tip, ~mbrac~ forma
intenţiei directe calificate prin scop - autorul provoac~ o durere sau
suferinţe puternice cu scopul fie de a obţine de la aceast~ persoan~ sau
de la o terţ~ persoan~ informaţii sau m~rturisiri, fie de a o pedepsi pentru
un act pe care aceasta sau o terţ~ persoan~ l-a comis ori este b~nuit~ c~ l-a
comis, fie de a o intimida sau a face presiuni asupra ei sau de a intimida
sau a face presiuni asupra unei terţe persoane, fie pentru orice alt motiv
bazat
pe o form~ de discriminare. F~ptuitorul trebuie s~ aib~ reprezentarea fap
tului c~ mijloacele folosite sunt cauzatoare de suferinţe puternice.
in varianta din alin. (2) şi (3), forma de vinov~ţie este praeterintenţia.
F~ptuitorul acţioneaz~ cu intenţie ~n vederea provoc~rii de suferinţe puter
nice, ~ns~ v~t~marea corporal~, v~t~marea corporal~ grav~ sau decesul
victimei survin din culp~.
Nu reprezint~ cauze care ~nl~tur~ vinov~ţia starea de r~zboi sau
de
ameninţare cu r~zboiul, instabilitatea politic~ intern~ sau orice alt~ stare
de excepţie şi nici ordinul superiorului sau al unei autorit ~ţi publice.
in schimb, este ~nl~turat~ vinov~ţia şi nu constituie infracţiunea de
tortur~ situaţia ~n care aceste suferinţe rezult~ exclusiv din sancţiuni
legale şi sunt inerente acestora sau ocazionate de ele.
Mobilul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, dar poate fi
avut ~n vedere la individualizarea
pedepsei.

tativa se pedepseşte, ~ns~ este posibil~ doar ~n cazul s~v~rşirii infracţiunii
~n varianta tip din alin. (1), av~nd ~n vedere forma de vinov~ţie cu
care celelalte variante agravate se s~v~rşesc - praeterintenţia. Infracţiunea
se consum~ ~n momentul realiz~rii elementului material, moment ~n care
se produce şi starea de pericol.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntro variant~ tip şi dou~ va
riante agravate, periculozitatea crescut~ rezult~nd nu din modalitatea de
realizare a elementului material, ci din urm~rile mai grave. Astfel, ~n va
rianta tip se cauzeaz~ persoanei o durere sau suferinţe puternice. in va
rianta agravat~ din alin. (2), urmarea imediat~ const~ ~ntro v~t~mare cor
poral~, ~n sensul art. 181 C. pen., v~t~mare ce necesit~ pentru vindecare
~ngrijiri medicale de la 21 p~n~ la 60 de zile inclusiv, sau o v~t~mare cor
poral~ grav~, ~n sensul art. 182 C. pen., o v~t~mare ce necesit~ pentru
vindecare ~ngrijiri medicale de peste 60 de zile sau una dintre urm~toarele
consecinţe: pierderea unui simţ sau organ, ~ncetarea funcţion~rii acestora,
o infirmitate permanent~ fizic~ ori psihic~, sluţirea, avortul ori punerea ~n
primejdie a vieţii persoanei. in varianta agravat~ din alin. (3),
urmarea imediat~ const~ ~n decesul persoanei v~t~mate, cauzat din culp~.
Sancţiuni. Pentru varianta tip pedeapsa este ~nchisoarea de la 2 la 7
ani, pentru varianta agravat~ din alin. (2) este ~nchisoarea de la 3 la 10
ani, iar pentru varianta din alin. (3) pedeapsa este detenţiunea pe
viaţ~ alternativ cu ~nchisoarea de la 15 la 25 de ani.
Leg~tura cu alte infracţiuni. Infracţiunea de tortur~ o absoarbe
pe aceea de lovire sau alte violenţe (art. 180 C. pen.).
Dac~ urm~rile prev~zute ~n varianta din alin. (2) se produc cu intenţie,
atunci se reţine concurs de infracţiuni ~ntre tortur~ ~n varianta tip şi infrac-
ţiunea de v~t~mare corporal~ (art. 181 C. pen.), ~ns~ dac~ urm~rile
se produc din culp~, atunci infracţiunea de tortur~ ~n varianta
agravat~ din alin. (2) o absoarbe pe aceea prev~zut~ ~n art. 181 C. pen.
in acelaşi mod, dac~ decesul victimei se produce cu intenţie, se
va reţine concurs de infracţiuni ~ntre art. 2671 C. pen., ~n varianta tip, şi
omor (art. 174 C. pen.) ori omor deosebit de grav [art. 176 alin. (1) lit. g) C.
pen.], ~n funcţie de circumstanţe. ins~, dac~ decesul survine din culp~, se
va reţine infracţiunea de tortur~ ~n varianta agravat~ din alin. (3), care
absoarbe infracţiunea de omor.

Noul Cod penal incrimineaz~ infracţiunea de tortur~, av~nd un conţinut
şi o structur~ similare celor din actualul Cod penal - exist~ acelaşi
element material, forma de vinov~ţie este tot intenţia calificat~ prin
aceleaşi patru scopuri alternative, se menţine ideea c~ starea de
necesitate şi ordinul superiorului nu sunt cauze care ~nl~tur~ vinov~ţia,
iar limitele de pedeaps~, ~n general, sunt aceleaşi. Infracţiunea este
incriminat~ tot ~ntr-o variant~ tip şi dou~ variante agravate, ~ns~
varianta din alin. (2) nu mai are ca urmare imediat~ dec~t v~t~marea
corporal~. Subiectul activ este funcţionarul public care ~ndeplineşte o
funcţie ce implic~ exerciţiul autorit~ţii de stat sau o alt~ persoan~ care
acţioneaz~ la instigarea ori cu con- simţ~m~ntul acestuia. Tentativa se
pedepseşte şi ~n noul Cod penal, ~ns~ se precizeaz~ expres c~ doar ~n
varianta din alin. (1).
1
C. pen., art. 267 : Tortura ~ndeosebi cu scopul de a obţine de
(1) Fapta prin care se la
provoac~ unei persoane, cu intenţie, o
durere sau suferinţe puternice, fizice
ori psihice,
Noul C. pen., art. 282: Tortura ~ndeplineşte o funcţie ce implic~
(1) Fapta funcţionarului public care exer- ciţiul autorit~ţii de stat sau a
altei persoane care acţioneaz~ la
instigarea sau
aceast~ persoan~ sau de la o persoan~ inerente acestor sancţiuni sau
terţ~ informaţii sau m~rturisiri, de a o ocazionate de ele.
pedepsi pentru un act pe care aceasta
sau o terţ~ persoan~ l-a comis ori este
b~nuit~ c~ l-a comis, de a o intimida
sau de a face presiuni asupra ei ori de a
intimida sau a face presiuni asupra
unei terţe persoane, sau pentru oricare
alt motiv bazat pe o form~ de discri-
minare oricare ar fi ea, atunci c~nd
o asemenea durere sau astfel de
sufe- rinţe sunt aplicate de c~tre un
agent al autorit~ţii publice sau de
orice alt~ persoan~ care acţioneaz~ cu
titlu oficial sau la instigarea ori cu
consimţ~m~ntul expres sau tacit al
unor asemenea persoane, se
pedepseşte cu ~nchisoare de la 2 la 7
ani.
(2) Dac~ fapta prev~zut~ la alin. (1)
a avut vreuna din urm~rile ar~tate
~n art. 181 sau 182, pedeapsa
este
ani.
(3) Tortura care a avut ca
urmare moartea victimei se
pedepseşte cu detenţiune pe viaţ~
sau cu ~nchisoare de la 15 la 25 ani.
(5) Nici o ~mprejurare excepţional~,
oricare ar fi ea, fie c~ este vorba de
stare de r~zboi sau de ameninţ~ri cu
r~zboiul, de instabilitate politic~ intern~
sau de orice alt~ stare de excepţie, nu
poate fi invocat~ pentru a justifica
tortura; de asemenea, nu poate fi
invocat nici ordinul superiorului sau
al unei autorit~ţi publice.
(6) Faptele prev~zute ~n alin. (1) nu
constituie infracţiunea de tortur~ dac~
durerea sau suferinţele rezult~ exclusiv
din sancţiuni legale şi sunt
cu consimţ~m~ntul expres ori tacit al
acestuia de a provoca unei
persoane puternice suferinţe fizice ori
psihice:
a) ~n scopul obţinerii de la
aceast~ persoan~ sau de la o terţ~
persoan~ informaţii sau declaraţii;
b) ~n scopul pedepsirii ei pentru un
act
pe care aceasta sau o terţ~ persoan~ l-a
comis ori este b~nuit~ c~ l-a comis;
c) ~n scopul de a o intimida sau de
a face presiuni asupra ei ori de a
intimida sau a face presiuni asupra
unei terţe persoane;
d) pe un motiv bazat pe orice form~
de discriminare,
se pedepseşte cu ~nchisoarea de la
2 la 7 ani şi interzicerea exercit~rii unor
drepturi.
(2) Dac~ fapta prev~zut~ ~n alin. (1)
a avut ca urmare o v~t~mare corporal~,
pedeapsa este ~nchisoarea de la 3
la
10 ani şi interzicerea exercit~rii unor
drepturi.
(3) Tortura ce a avut ca urmare
moartea victimei se pedepseşte cu
~n- chisoarea de la 15 la 25 de ani şi
interzicerea exercit~rii unor drepturi.
(4) Tentativa la infracţiunea prev~-
zut~ ~n alin. (1) se
pedepseşte.
(5) Nicio ~mprejurare
excepţional~, oricare ar fi ea, fie c~
este vorba de stare de r~zboi sau
de ameninţ~ri cu r~zboiul, de
instabilitate politic~ intern~ sau de orice
alt~ stare de excepţie, nu poate fi
invocat~ pentru a justifica tortura.
De asemenea, nu poate fi invocat
ordinul superiorului ori al unei autorit~ţi
publice.
(6) Nu constituie tortur~ durerea sau
suferinţele ce rezult~ exclusiv din sanc-
ţiuni legale şi care sunt inerente acestor
sancţiuni sau sunt ocazionate de ele.
§11. Represiunea nedreaptă - art. 268
Art. 268 C. pen.: ~Fapta de a pune ~n mişcare acţiunea penal~, de a
dis pune arestarea, de a trimite ~n judecat~ sau de a condamna pe o
persoan~, ştiind c~ este nevinovat~, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 2
la 7 ani".

Obiectul juridic specific este reprezentat de activitatea privind ~nf~ptuirea
justiţiei, care presupune ca actele şi m~surile procesuale luate s~ fie dis
puse av~nd ~n vedere vinov~ţia persoanei. Exist~ şi un obiect juridic se
cundar - demnitatea, libertatea, onoarea persoanei. Obiectul material
exist~ doar atunci c~nd elementul material se exercit~ asupra
corpului persoanei.
III. Subiec ii
Subiectul activ este circumstanţiat - poate s~v~rşi fapta doar un ma
gistrat (judec~tor sau procuror), c~ci doar aceştia sunt competenţi s~
pun~ ~n mişcare acţiunea penal~ (at~t judec~torul, c~t şi procurorul), s~
dispun~ arestarea (doar judec~torul), trimiterea ~n judecat~ (procurorul, de
regul~, dar şi judec~torul) sau condamnarea (doar judec~torul). Parti
cipaţia penal~ este posibil~ sub forma instig~rii, a complicit~ţii, chiar şi a
coautoratului, ~ns~ ~n acest caz doar ~n ipoteza realiz~rii
elementului material prin dispunerea arest~rii ori prin condamnarea
persoanei de c~tre
[1]
un complet de judecat~ .
Subiectul pasiv principal este statul. Exist~ şi un subiect pasiv se
cundar, necircumstanţiat - orice persoan~ fizic~ supus~ pe nedrept m~su
rilor enumerate ~n art. 268 C. pen.
IV. Condi ia premisă lipseşte.

[1]
Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ prin una dintre
urm~toarele modalit~ţi alternativ şi limitativ prev~zute de text: punerea ~n
mişcare a acţiunii penale, luarea/prelungirea/menţinerea m~surii arest~rii
preventive, trimiterea ~n judecat~ sau condamnarea. Punerea ~n mişcare
a acţiunii penale este un act procesual important, care se dispune ~n faza
de urm~rire penal~ de c~tre procuror, de regul~, prin ordonanţ~, sau, u
neori, şi de c~tre instanţa de judecat~, prin ~ncheiere. Arestarea
este o m~sur~ preventiv~, dispus~ doar de c~tre instanţa de judecat~, faţ~
de ~n vinuit ori inculpat, ~n baza art. 146 şi urm. C. proc. pen. Este
suficient~ emiterea mandatului de arestare pentru realizarea
elementului material, nefiind necesar~ arestarea efectiv~ a ~nvinuitului
sau inculpatului. Tri miterea ~n judecat~ este una dintre soluţiile pe care
le poate lua procurorul la finalul fazei de urm~rire penal~ sau chiar şi
instanţa, ~n situaţiile ~n care se autosesizeaz~ (art. 335, art. 336 C.
proc. pen.). Condamnarea este soluţia dispus~ de c~tre instanţa de
judecat~, prin hot~r~re judec~to reasc~ definitiv~ ori nedefinitiv~, la finalul
procesului penal.
Cerinţa esenţial~ care ~ntregeşte latura obiectiv~ este ca aceste m~suri
s~ fie dispuse ştiind c~ subiectul pasiv este nevinovat. Persoana nevino
vat~ este aceea cu privire la care exist~ un caz de ~mpiedicare a punerii
~n mişcare a acţiunii penale prev~zut de art. 10 alin. (1) lit. a)e) C. proc.
pen. Urmarea imediat~ principal~ este starea de pericol pentru ~nf~ptuirea
jus tiţiei, iar cea secundar~ const~ ~n ~nc~lcarea unor valori
fundamentale: li bertatea, demnitatea, onoarea subiectului pasiv. Leg~tura
indirecte. Este esenţial ca f~ptuitorul s~ ştie c~ persoana supus~ repre
siunii este nevinovat~. Dac~ ulterior s~v~rşirii elementului material se
constat~ c~ aceasta era totuşi vinovat~, suntem ~n prezenţa unui fapt pu
tativ, deoarece pericolul pentru activitatea de justiţie nu a existat, ~n fapt,
~n niciun moment. Este necesar ca f~ptuitorul s~ aib~ conturat~
convin
gerea c~ acţioneaz~ ~mpotriva unei persoane nevinovate, nu s~ fie ~n du
[1]
biu cu privire la aceast~ situaţie . Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~
pentru existenţa infracţiunii, ci, eventual, pentru individualizarea pedepsei.
[1]
C. BULAI, A. FILIPAŞ, CTIN MITRACHE, B.G. BULAI, C. MITRACHE, op. cit.,
p. 546.
rial ~n una dintre modalit~ţile alternative prev~zute de art. 268 C. pen., faţ~
de o persoan~ nevinovat~. Infracţiunea poate avea caracter continuat
(spre exemplu, procurorul pune ~n mişcare acţiunea penal~ şi apoi
dispune trimiterea ~n judecat~ cu privire la o persoan~ nevinovat~),
momentul epuiz~rii fiind acela al ultimului act de executare.
Revenirea
[1]
asupra actului comis nu are dec~t caracterul unei circumstanţe atenuate
[2]
[art. 74 alin. (1) lit. b) C. pen. ].

oficiu. Competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~ aparţine tribunalului,
~n mod obligatoriu de c~tre procuror, conform dispoziţiilor art. 209 alin.
(3) C. proc. pen.

Noul Cod penal incrimineaz~ infracţiunea de represiune nedreapt~ ~n
art. 283, ~ns~ ~ntr-o variant~ tip şi una agravat~. Varianta tip
p~streaz~ doar dou~ modalit~ţi de realizare a elementului material -
punerea ~n miş- care a acţiunii penale şi trimiterea ~n judecat~ -, o
alt~ modalitate fiind luarea unei m~suri preventive neprivative de libertate
faţ~ de o persoan~ nevinovat~. Arestarea sau condamnarea unei
persoane este incriminat~ separat, ca variant~ agravat~ a infracţiunii de
represiune nedreapt~, al~- turi de reţinerea unei persoane ştiind c~ este
nevinovat~.
C. pen., art. 268: Represiunea ne- Noul C. pen., art. 283:
dreapt~ Represiu- nea nedreapt~
Fapta de a pune ~n mişcare (1) Fapta de a pune ~n mişcare
acţiu- acţiunea penal~, de a lua o m~sur~
nea penal~, de a dispune arestarea, de
[1]
[2]
Art. 74 alin. (1) lit. b) C. pen. - Imprejur~ri care pot constitui circumstanţe
atenuante: ~st~ruinţa depus~ de infractor pentru a ~nl~tura rezultatul
infracţiunii
sau a repara paguba pricinuit~".
a trimite ~n judecat~ sau de a con- preventiv~ neprivativ~ de libertate ori
damna pe o persoan~, ştiind c~ este de a trimite ~n judecat~ o persoan~,
nevinovat~, se pedepseşte cu ştiind c~ este nevinovat~, se pedep-
~nchisoare de la 2 la 7 ani. seşte cu ~nchisoarea de la 3 luni la
3 ani şi interzicerea exercit~rii
dreptului de a ocupa o funcţie public~.
(2) Reţinerea sau arestarea ori
condamnarea unei persoane, ştiind
c~ este nevinovat~, se pedepseşte
cu
~nchisoarea de la 3 la 10 ani şi
interzicerea exercit~rii dreptului de a
ocupa o funcţie public~.
§12. Evadarea - art. 269
Art. 269 C. pen.: ~(1) Evadarea din starea legal~ de reţinere sau
de deţinere se pedepseşte cu ~nchisoare de la 6 luni la 2 ani.
(2) Dac~ fapta este s~v~rşit~ prin folosire de violenţe, de arme sau de
alte instrumente ori de c~tre dou~ sau mai multe persoane
~mpreun~, pedeapsa este ~nchisoarea de la 2 la 8 ani.
(3) Pedeapsa aplicat~ pentru infracţiunea de evadare se adaug~ la
pedeapsa ce se execut~, f~r~ a se putea dep~şi maximul general al
~nchisorii
.

justiţiei, care presupune respectarea st~rii legale de reţinere sau deţinere.
in subsidiar, se protejeaz~ integritatea corporal~ şi s~n~tatea persoanei,
~n varianta agravat~ din alin. (2). Obiectul material, de regul~,
lipseşte.
Totuşi, ~n ipoteza variantei agravate din alin. (2), dac~ elementul material
se realizeaz~ prin folosirea de violenţe, corpul persoanei asupra c~rora se
exercit~ violenţele constituie obiect material.
III. Subiec ii
Subiectul activ este circumstanţiat - orice persoan~ fizic~ aflat~ ~n
stare legal~ de deţinere ori reţinere: ~nvinuitul ori inculpatul reţinut
ori arestat preventiv sau condamnatul. Nu pot fi subiecţi activi nemijlociţi:
f~p tuitorul privat de libertate ca urmare a prinderii dup ~ s~v~rşirea
unei infracţiuni flagrante; persoana internat~ medical sau adus~ prin
con str~ngere ~n baza unui mandat de aducere, persoana condus ~
admi nistrativ la sediul poliţiei, minorul internat ~ntrun centru de reeducare
sau
~ntrun institut medicaleducativ; persoana privat~ de libertate dup~ ~nce
tarea de drept a m~surii reţinerii sau arest~rii preventive ori dup~
exe cutarea integral~ a pedepsei sau dup~ ce pedeapsa a fost considerat~
[1]
ca executat~ . Participaţia penal~ este posibil~ sub forma instig~rii şi a
com
plicit~ţii morale (dac~ aceasta nu constituie acte de ajutor moral ~n
ve derea s~v~rşirii infracţiunii), complicitatea material~ fiind incriminat~
ca infracţiune autonom~ (art. 270 C. pen. - ~Inlesnirea evad~rii"), iar coau
toratul ca variant~ agravat~ a infracţiunii de evadare.
Subiectul pasiv este statul. Pot exista şi subiecţi pasivi secundari,
~n
ipoteza exercit~rii de violenţe asupra unei persoane ~n scopul evad~rii.

Aceasta const~ ~n preexistenţa unei st~ri de reţinere ori deţinere legal~.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ printro acţiune ce
const~ ~n evadarea din starea legal~ de privare de libertate. In
varianta agravat~ din alin. (2), cerinţa esenţial~ este ca fapta s~ se
realizeze prin folosirea de violenţe, de arme sau de alte instrumente ori de
c~tre dou~ sau mai multe persoane ~mpreun~. Urmarea imediat~ const~
~n starea de pericol pentru ~nf~ptuirea justiţiei. Uneori, se produce şi o
urmare imediat~ secundar~, ce rezid~ ~n v~t~marea integrit~ţii corporale a
unei persoane. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei.
[1]
tativa este posibil~ şi se pedepseşte, conform alin. (4). Infracţiunea
se consum~ ~n momentul realiz~rii elementului material, respectiv ~n
mo mentul ieşirii efective din starea legal~ de reţinere ori deţinere, c~nd
f~p tuitorul se afl~ concret ~n stare de libertate. Fapta nu poate fi s~v~rşit~
~n form~ continu~ sau continuat~.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntro form~ tip şi una
agra vat~. Varianta agravat~ prezint~ un grad de periculozitate mai ridicat
dato rit~ modalit~ţilor efective de realizare a elementului material,
prev~zute alternativ ~n art. 269 alin. (2) C. pen.: fie folosirea de violenţe,
fie folosirea de arme ori alte instrumente, fie s~v~rşirea faptei de c~tre
dou~ sau mai multe persoane ~mpreun~. Ieşirea din starea legal~ de
reţinere ori deţi nere se s~v~rşeşte prin violenţe, ~n sensul art. 180 C.
pen., respectiv eva darea cauzeaz~ subiecţilor pasivi secundari suferinţe
fizice ori v~t~m~ri ce necesit~ pentru vindecare ~ngrijiri medicale de p~n~
la 20 de zile inclusiv. De asemenea, se va reţine evadarea ~n varianta
agravat~ din alin. (2) dac~ fapta este s~v~rşit~ prin folosirea de arme
ori alte instrumente,
[1]
noţiunea de arme av~nd ~nţelesul din art. 151 C. pen. Armele şi orice
alte instrumente trebuie s~ fie efectiv folosite ~n scopul evad~rii.
S~v~r şirea faptei de c~tre dou~ sau mai multe persoane ~mpreun~,
fiecare dintre ele afl~nduse ~n stare legal~ de reţinere sau deţinere,
duce la reţinerea infracţiunii ~n varianta agravat~ din alin. (2).
Sancţiuni. Pedeapsa prev~zut~ pentru infracţiunea de evadare ~n va
rianta tip este ~nchisoarea de la 6 luni la 2 ani, iar pentru varianta
agravat~ este ~nchisoarea ~ntre 2 şi 8 ani.
Alin. (3) prevede expres c~ pedeapsa aplicat~ pentru infracţiunea de
evadare (~n forma consumat~ sau tentativ~) se adaug~ (se
cumuleaz~ aritmetic) la pedeapsa ce se execut~ ~n momentul
evad~rii, f~r~ a se dep~şi maximul general al pedepsei ~nchisorii. In
privinţa infracţiunii de evadare se va reţine starea de recidiv~ mare
postcondamnatorie sau pluralitatea intermediar~.
[1]
Art. 151 C. pen. - Arme: ~(1) «Arme» sunt instrumentele, piesele sau
dispozitivele astfel declarate prin dispoziţii legale. (2) Sunt asimilate armelor orice
alte obiecte de natur~ a putea fi folosite ca arme şi care au fost
~ntrebuinţate pentru atac".
Dac~, ~n stare de evadare fiind, condamnatul s~v~rşeşte o nou~ infrac
[1]
ţiune, se vor aplica regulile de la recidiv~ , astfel ~nc~t pedeapsa stabilit~
pentru infracţiunea s~v~rşit~ ulterior se va contopi, potrivit regulilor de la
concursul de infracţiuni, cu pedeapsa rezultat~ din cumulul aritmetic dintre
pedeapsa aplicat~ pentru infracţiunea de evadare şi restul de pedeaps~
din a c~rei executare a evadat, la pedeapsa rezultant~ put~nduse aplica
un spor de p~n~ la 7 ani.
Dac~ f~ptuitorul evadeaz~ din stare de reţinere sau arest preventiv şi se
ajunge la condamnare, infracţiunea de evadare se reţine ~n concurs
cu infracţiunea pentru care fusese reţinut ori arestat şi se vor aplica regulile
de la concursul de infracţiuni, respectiv contopirea, şi nu cumulul aritmetic.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Infracţiunea de evadare ~n varianta agra
vat~ din alin. (2) absoarbe infracţiunea de loviri sau alte violenţe (art. 180
C. pen.) şi poate fi reţinut~ ~n concurs cu infracţiunea de v~t~mare
corporal~
(art. 181 C. pen.), cea de v~t~mare corporal~ grav~ (art. 182 C. pen.)
sau
de c~tre organele de cercetare penal~.

Infracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, dar, spre deosebire
de actuala reglementare, art. 285 noul C. pen. prevede o variant~ tip, una
agravat~ şi una asimilat~. Varianta tip are aceeaşi formulare cu cea din
reglementarea actual~. In schimb, ~n ipoteza variantei agravate, elementul
material se realizeaz~ doar prin violenţe ori prin folosirea de arme, nu şi
prin utilizarea altor instrumente şi nici prin s~v~rşirea faptei de c~tre mai
multe persoane ~mpreun~.
Faţ~ de actuala reglementare, noul Cod penal a prev~zut ~n art. 285
alin. (3) o variant~ asimilat~ a infracţiunii, const~nd ~n anumite
situaţii care, odat~ materializate, realizeaz~ conţinutul constitutiv al
infracţiunii de evadare: neprezentarea nejustificat~ a persoanei
condamnate la locul de deţinere la expirarea perioadei ~n care sa aflat
legal ~n stare de libertate
[1]
Art. 39 alin. (3) C. pen.: ~In cazul s~v~rşirii unei infracţiuni dup~
evadare, prin pedeapsa anterioar~ se ~nţelege pedeapsa care se execut~,
cumulat~ cu pedeapsa aplicat~ pentru evadare".
ori p~r~sirea, f~r~ autorizare, de c~tre persoana condamnat~, a locului de
munc~, aflat ~n exteriorul locului de deţinere. In plus, limitele de pedeaps~
au fost reduse.
C. pen., art. 269: Evadarea Noul C. pen., art. 285: Evadarea
(1) Evadarea din starea legal~ de (1) Evadarea din starea legal~ de
reţinere sau de deţinere se pedepseşte reţinere sau de deţinere se pedepseşte
cu ~nchisoare de la 6 luni la 2 ani. cu ~nchisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2) Dac~ fapta este s~v~rşit~ prin (2) C~nd evadarea este s~v~rşit~
folosire de violenţe, de arme sau de prin folosire de violenţe sau arme,
alte instrumente ori de c~tre dou~ sau pedeapsa este ~nchisoarea de la
mai multe persoane ~mpreun~, unu la 5 ani şi interzicerea exercit~rii
pedeapsa este ~nchisoarea de la 2 unor drepturi.
la 8 ani. (3) Se consider~ evadare:
(3) Pedeapsa aplicat~ pentru infrac- a) neprezentarea nejustificat~ a per-
ţiunea de evadare se adaug~ la pe- soanei condamnate la locul de deţinere,
deapsa ce se execut~, f~r~ a se putea la expirarea perioadei ~n care s-a
dep~şi maximul general al ~nchisorii. aflat legal ~n stare de libertate;
(4) Tentativa se pedepseşte. b) p~r~sirea, f~r~ autorizare, de
c~tre persoana condamnat~, a locului
de munc~, aflat ~n exteriorul locului
de deţinere.
(4) Pedeapsa aplicat~ pentru infrac-
ţiunea de evadare se adaug~ la
restul r~mas neexecutat din pedeaps~
la data evad~rii.
(5) Tentativa la infracţiunile prev~zu-
te ~n alin. (1) şi alin. (2) se pedepseşte.
§13. Înlesnirea evadării - art. 270
Art. 270 C. pen.: ~(1) Inlesnirea prin orice mijloace a evad~rii se pedep-
seşte cu ~nchisoare de la unu la 5 ani, iar dac~ fapta s-a s~v~rşit de c~tre
o persoan~ care avea ~ndatorirea de a p~zi pe cel care a evadat,
pedeapsa este ~nchisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Inlesnirea evad~rii ~n condiţiile art. 269 alin. (2) se pedepseşte cu
~nchisoare de la 2 la 8 ani, iar dac~ fapta este s~v~rşit~ de o persoan~
care avea ~ndatorirea de a p~zi pe cel care a evadat, pedeapsa
este
(3) Inlesnirea evad~rii unei persoane reţinute, arestate sau
condamnate pentru o infracţiune pentru care legea prevede o pedeaps~
mai mare
de 10 ani, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 la 10 ani, iar dac~ fapta
este s~v~rşit~ de o persoan~ care avea ~ndatorirea de a p~zi pe cel care a
evadat, pedeapsa este ~nchisoarea de la 3 la 12 ani.
(4) inlesnirea evad~rii s~v~rşit~ din culp~, de c~tre o persoan~ care
avea ~ndatorirea de a p~zi pe cel care a evadat, se pedepseşte cu ~nchi
soare de la 3 luni la 2 ani.
(5) Tentativa la faptele prev~zute ~n alin. (1), (2) şi (3) se pedepseşte".

justiţiei, care presupune respectare st~rii legale de reţinere sau deţinere. in
subsidiar se protejeaz~ integritatea corporal~ şi s~n~tatea persoanei, ~n
varianta agravat~ din alin. (2). Obiectul material lipseşte. Dac~ infrac
ţiunea este s~v~rşit~ ~n varianta agravat~ din alin. (2), respectiv se ~nles
neşte o evadare prin exercitarea de violenţe, atunci corpul
persoanelor
~mpotriva c~rora se ~ndreapt~ aceste violenţe reprezint~ obiectul material
al infracţiunii.
III. Subiec ii
Subiectul activ este, de regul~, necircumstanţiat, put~nd fi autor orice
persoan~ care ~nlesneşte evadarea, cu excepţia celui care evadeaz~. in
variantele agravate prev~zute ~n alin. (1) teza a IIa, alin. (2) teza a IIa,
alin. (3) teza a IIa şi ~n varianta atenuat~ din alin. (4), subiectul activ este
calificat: persoana care are ~ndatorirea de a p~zi pe cel care a
evadat. Este vorba de o persoan~ oficial ~ns~rcinat~ cu paza persoanei
reţinute ori deţinute legal, care ~nlesneşte evadarea unei persoane private
de libe rate ~n mod legal, care era sub paza, supravegherea, ~ngrijirea sa,
şi nu
[1]
~nlesnirea evad~rii oric~rui reţinut ori deţinut . Participaţia penal~ este po
sibil~ sub toate formele.
Subiectul pasiv este statul. Exist~ uneori şi un subiect pasiv adiacent -
corpul persoanei -, ~n ipoteza ~nlesnirii evad~rii prin violenţe, arme ori alte
instrumente [alin. (2)].
[1]
Condiţia premis~ const~ ~n preexistenţa unei st~ri legale de reţinere ori
deţinere. in ipotezele care presupun subiect activ calificat, condi ţia
premis~ const~ ~n existenţa unei obligaţii de paz~ a f~ptuitorului, iar
~n varianta din alin. (3), aceasta presupune existenţa unei reţineri,
arest~ri ori condamn~ri pentru o infracţiune pentru care legea prevede o
pedeaps~ cu
~nchisoarea mai mare de 10
ani.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ printr-o acţiune
sau inacţiune, orice ajutor material ori moral care s~ contribuie la
~nlesnirea evad~rii unei persoane din starea legal~ de reţinere ori
deţinere. Actele de ajutor trebuie s~ fie anterioare ori concomitente
evad~rii, c~ci, dac~ au loc ulterior evad~rii, se poate reţine infracţiunea de
favorizare a infractorului. Dac~ ajutorul este acordat at~t anterior sau
concomitent evad~rii, c~t şi ulterior acesteia, se va reţine concurs ~ntre
infracţiunea de
~nlesnirea evad~rii şi aceea de favorizare a infractorului. Actele de ~nles-
nire trebuie s~ fie efective, utile evadatului, ~ns~ nu trebuie neap~rat s~ se
fi atins scopul lor, respectiv evadarea s~ fi izbutit, dup~ cum, dac~ a
izbutit, nu se cere ca evadarea s~ fi fost reuşit~ exclusiv prin ~nlesnirea ce
i s-a acordat. Se va reţine infracţiunea, chiar dac~ evadatul a fost prins
imediat dup~ s~v~rşirea faptei.
in ipoteza celorlalte variante, pentru ~ntregirea laturii obiective, trebuie
~ndeplinite anumite cerinţe esenţiale. Astfel, ~n varianta agravat~ din
alin. (2), fapta trebuie s~ fie s~v~rşit~ ~n aceeaşi manier~ cu cea din alin.
(2) al infracţiunii de evadare, respectiv ~nlesnirea evad~rii trebuie s~ se
realizeze prin violenţe, arme şi orice alte instrumente sau s~ fie s~v~rşit~
de c~tre dou~ sau mai multe persoane. in varianta din alin. (4), dar şi ~n
variantele agravate prev~zute ~n alin. (1) teza a ll-a, alin. (2) teza
a ll-a, alin. (3) teza a ll-a, cerinţa esenţial~ se refer~ la s~v~rşirea faptei de
c~tre o persoan~ care avea obligaţia de a p~zi pe cei care au evadat.
Urmarea imediat~ const~ ~ntr-o stare de pericol pentru relaţiile privind
~nf~ptuirea justiţiei. Exist~ şi o urmare imediat~ secundar~ -
v~t~marea integrit~ţii corporale ori a s~n~t~ţii -, atunci c~nd fapta se
realizeaz~ ~n modalitatea din alin. (2) teza l. Leg~tura de cauzalitate
rezult~ din materialitatea faptei.
indirecte. in varianta atenuat~ din alin. (4), fapta trebuie s~ fie s~v~rşit~
din
culp~. in ipoteza din alin. (2) şi (3), f~ptuitorul trebuie s~ ştie c~ evadarea
are loc ~n condiţiile din art. 269 alin. (2), respectiv c~ ~nlesneşte evadarea
unei persoane reţinute, arestate sau condamnate pentru o infracţiune
pentru care legea prevede o pedeaps~ mai mare de 10 ani. Mobilul
şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, dar pot fi avute
pedepsei.

tativa este posibil~ doar ~n variantele ~n care este şi incriminat~, respectiv
alin. (1)-(3). lnfracţiunea se consum~ ~n momentul ~n care elementul ma-
terial se realizeaz~ şi se produce urmarea imediat~, respectiv la data la
care cel ajutat s~ evadeze a evadat sau a ~ncercat s~ evadeze.
Modalit~ţi. lnfracţiunea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip [alin.
(1)], dou~ variante agravate [alin. (2) şi (3)], o variant~ atenuat~ [alin. (4)],
exis- t~nd şi un element circumstanţial agravant comun tuturor acestor
variante.
Varianta agravat~ din alin. (2) corespunde variantei agravate a infrac-
ţiunii de evadare [art. 269 alin. (2) C. pen.] şi presupune s~v~rşirea faptei
prin folosirea de violenţe, arme ori alte instrumente ori ~nlesnirea evad~rii
s~v~rşit~ de c~tre dou~ sau mai multe persoane ~mpreun~, toate explica-
ţiile f~cute cu ocazia analiz~rii infracţiunii de evadare ~n aceast~ variant~
fiind valabile.
Varianta agravat~ din alin. (3) are ~n vedere ipoteza ~n care ajutorul ~n
vederea evad~rii este acordat unei persoane reţinute, arestate
ori condamnate pentru o infracţiune pentru care legea prevede o pedeaps~
cu ~nchisoarea mai mare de 10 ani.
Varianta atenuat~ se refer~ la ~nlesnirea evad~rii s~v~rşit~ din culp~,
atunci c~nd subiectul activ este o persoan~ care avea ~ndatorirea
de a p~zi pe cel care a evadat.
Elementul circumstanţial comun tuturor acestor variante este s~v~r-
şirea faptei de c~tre o persoan~ care avea ~ndatorirea de a p~zi pe
cel care a evadat.
Sancţiuni. Pedeapsa pentru infracţiunea s~v~rşit~ ~n varianta tip este
~nchisoarea de la 1 la 5 ani, iar pentru ipoteza ~n care fapta, ~n aceast~
variant~, este s~v~rşit~ de c~tre o persoan~ care avea ~ndatorirea de a
p~zi pe cel care a evadat, limitele de pedeaps~ sunt ~ntre 2 şi 7 ani. in
ipoteza variantei agravate din alin. (2), limitele de pedeaps~ variaz~ ~ntre
2 şi 8 ani, iar dac~ fapta este s~v~rşit~ ~n aceast~ variant~, dar subiectul
activ este calificat, limitele variaz~ ~ntre 3 şi 10 ani. in varianta agravat~
din alin. (3) teza l, pedeapsa prev~zut~ este ~nchisoarea de la 3 la 10 ani,
iar pentru teza a ll-a ~nchisoarea de la 3 la 12 ani. Dac~ infracţiunea este
s~v~rşit~ din culp~, limitele de pedeaps~ variaz~ ~ntre 3 luni şi 2 ani.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ o persoan~ ~nlesneşte
evadarea alteia, ulterior evad~nd şi ea, se va reţine ~n sarcina acesteia
infracţiunea de ~nlesnire a evad~rii ~n concurs cu cea de evadare. Dac~ o
persoan~ o determin~ pe o alta, aflat~ ~n stare de privare de libertate
legal~, s~ evadeze şi, ulterior adopt~rii acestei rezoluţii infracţionale,
contribuie la ~nlesnirea evad~rii, se va reţine concurs de infracţiuni ~ntre
instigare la evadare şi ~nlesnirea evad~rii.
de c~tre organele de cercetare penal~.

lnfracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, p~str~nd, ~n
ansamblu, acelaşi conţinut constitutiv şi aceleaşi variante agravate, ~ns~
cu o grupare diferit~ a textului. Astfel, varianta tip are aceeaşi formulare cu
cea din actualul alin. (1) al art. 270 C. pen. Variantele agravate sunt ace-
leaşi şi ~n noul Cod, ~ns~, spre deosebire de actuala reglementare, au fost
grupate ~ntr-un singur alineat - alin. (2). Reprezint~ variant~ agravat~
doar ~nlesnirea evad~rii prin arme şi substanţe narcotice sau paralizante,
nu prin orice alte instrumente (cum este precizat ~n actual Cod
penal), precum şi ~nlesnirea evad~rii unei persoane reţinute, arestate
ori condamnate pentru o infracţiune sancţionat~ de lege cu pedeapsa
detenţiunii pe viaţ~ ori cu pedeapsa ~nchisorii de 10 ani sau mai mare.
Elementul circumstanţial comun tuturor variantelor din actualul art.
270
C. pen. ~l reg~sim şi ~n noul Cod, incriminat ca variant~ agravat~
distinct~. Noul Cod penal incrimineaz~, de asemenea, şi ~nlesnirea
evad~rii din culp~ de c~tre o persoan~ care avea ~ndatorirea de a-l p~zi pe
cel care a evadat.
C. pen., art. 270: inlesnirea evad~rii se pedepseşte cu ~nchisoare
eva- d~rii de la unu la 5 ani, iar dac~ fapta s-
(1) inlesnirea prin orice mijloace a
a
Noul C. pen., art. 286: (1) inlesnirea prin orice mijloace a
inlesnirea evad~rii evad~rii se pedepseşte cu
s~v~rşit de c~tre o persoan~ care avea (2) inlesnirea evad~rii:
~ndatorirea de a p~zi pe cel care a a) s~v~rşit~ prin folosire de violenţe,
evadat, pedeapsa este ~nchisoarea arme, substanţe narcotice sau parali-
de la 2 la 7 ani. zante;
(2) inlesnirea evad~rii ~n condiţiile b) a dou~ sau mai multor persoane
art. 269 alin. (2) se pedepseşte cu ~n aceeaşi
~nchisoare de la 2 la 8 ani, iar ~mprejurare;
dac~ fapta este s~v~rşit~ de o persoan~ c) unei persoane reţinute sau ares-
care avea ~ndatorirea de a p~zi pe cel tate pentru o infracţiune sancţionat~ de
care a evadat, pedeapsa este lege cu pedeapsa detenţiunii pe viaţ~
~nchisoarea de la 3 la 10 ani. ori cu pedeapsa ~nchisorii de 10 ani
(3) inlesnirea evad~rii unei per- sau mai mare ori condamnate la o astfel
soane reţinute, arestate sau condam- de pedeaps~
nate pentru o infracţiune pentru care se sancţioneaz~ cu ~nchisoarea
legea prevede o pedeaps~ mai mare de la 2 la 7 ani şi interzicerea
de 10 ani, se pedepseşte cu ~nchisoare exercit~rii unor drepturi.
de la 3 la 10 ani, iar dac~ fapta (3) Dac~ faptele prev~zute ~n alin. (1)
este s~v~rşit~ de o persoan~ care şi alin. (2) sunt s~v~rşite de o persoan~
avea care avea ~ndatorirea de a-l p~zi pe cel
~ndatorirea de a p~zi pe cel care a reţinut sau deţinut, limitele speciale ale
evadat, pedeapsa este ~nchisoarea pedepsei se majoreaz~ cu o treime.
de la 3 la 12 ani. (4) inlesnirea evad~rii, s~v~rşit~ din
(4) inlesnirea evad~rii s~v~rşit~ din culp~, de c~tre o persoan~ care avea
culp~, de c~tre o persoan~ care ~ndatorirea de a-l p~zi pe cel care a
avea evadat, se pedepseşte cu
~ndatorirea de a p~zi pe cel care a ~nchisoarea de la 3 luni la 2 ani.
evadat, se pedepseşte cu ~nchisoare (5) Tentativa la infracţiunile prev~-
de la 3 luni la 2 ani. zute ~n alin. (1)-(3) se
(5) Tentativa la faptele prev~zute ~n pedepseşte.
alin. (1), (2) şi (3) se pedepseşte.
514. Nerespectarea hotăr~rilor judecătoreşti - art. 271
Art. 271 C. pen.: ~(1) impotrivirea la executarea unei hot~r~ri judec~-
toreşti, prin ameninţare faţ~ de organul de executare, se pedepseşte cu
~nchisoare de la 6 luni la 3 ani, iar dac~ fapta a fost s~v~rşit~ prin acte de
violenţ~, pedeapsa este de la unu la 5 ani.
(2) impiedicarea unei persoane de a folosi o locuinţ~ ori parte dintr-o
locuinţ~ sau imobil, deţinute ~n baza unei hot~r~ri judec~toreşti, se pedep-
seşte cu ~nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend~.
(3) Dac~ fapta prev~zut~ ~n alin. (2) se s~v~rşeşte prin ameninţare, pe-
deapsa este ~nchisoarea de la 6 luni la 3 ani, iar dac~ fapta a fost s~v~r-
şit~ prin acte de violenţ~, pedeapsa este ~nchisoarea de la unu la 5 ani.
(4) Nerespectarea hot~r~rilor judec~toreşti, prin sustragerea de la exe
cutarea m~surilor de siguranţ~ prev~zute ~n art. 112 lit. c), d) şi g), se pe
depseşte cu ~nchisoare de la o lun~ la 3 luni sau cu amend~.
(5) Nerespectarea hot~r~rilor judec~toreşti, prin neexecutarea, cu rea
credinţ~, a pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice, pre
4 5
v~zute ~n art. 71 şi art. 71 alin. (2), se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3
luni la un an sau cu amend~".

justiţiei, care presupune respectarea hot~r~rilor judec~toreşti. In subsidiar
se protejeaz~ drepturile persoanei interesate ~n executarea hot~r~rilor ju
dec~toreşti, dar şi integritatea corporal~, s~n~tatea şi libertatea psihic~ a
persoanei v~t~mate, atunci c~nd nerespectarea hot~r~rilor se realizeaz~
prin ameninţare sau violenţe. Obiectul material, de regul~, lipseşte. Ins~,
atunci c~nd elementul material se realizeaz~ prin exercitarea de violenţe,
se protejeaz~ şi corpul persoanei faţ~ de care se exercit~ aceste violenţe.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat, de regul~. In varianta din alin. (4),
subiectul activ este calificat: persoana fizic~ faţ~ de care sa luat una
[1]
dintre m~surile de siguranţ~ prev~zute ~n art. 112 lit. c), d) şi g) C. pen. Şi
~n varianta din alin. (5) subiectul activ este calificat: persoana fizic~ ce
~şi desf~şoar~ activitatea ~n cadrul persoanei juridice ori ~ns~şi persoana
4 5 [2]
juridic~ prev~zut~ la art. 71 şi art. 71 alin. (2) C. pen. : partid
politic, sindicat, patronat, organizaţie religioas~ ori aparţin~nd
minorit~ţilor sau persoana juridic~ ce ~şi desf~şoar~ activitatea ~n
domeniul presei, toate
[1]
Art. 112 C. pen. - Felurile m~surilor de siguranţ~: ~c) interzicerea de
a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie, o meserie sau o alt~
ocupaţie; d) interzicerea de a se afla ~n anumite localit ~ţi; (..) g) interdicţia
de a reveni ~n locuinţa familiei pe o perioad~ determinat~".
[2] 4 1
Art. 71 C. pen.: ~(1) Pedepsele complementare prev~zute ~n art. 53 alin.
(3)
lit. a) şi b) nu pot fi aplicate partidelor politice, sindicatelor, patronatelor şi organi
zaţiilor religioase ori aparţin~nd minorit~ţilor, constituite potrivit legii. (2) Dispoziţiile
prev~zute ~n alin. (1) se aplic~ şi persoanelor juridice care ~şi desf~şoar~ activi
tatea ~n domeniul presei".
5
Art. 71 alin. (2) C. pen.: ~(2) Dispoziţiile prev~zute ~n alin. (1) nu se aplic~ per
soanelor juridice care ~şi desf~şoar~ activitatea ~n domeniul
presei".
acestea fiind persoane juridice faţ~ de care nu se poate aplica pedeapsa
complementar~ a dizolv~rii sau a suspend~rii activit~ţii şi nici aceea a
~nchiderii unor puncte de lucru, ~n ipoteza persoanei juridice care
~şi desf~şoar~ activitatea ~n domeniul presei.
Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele ~n ipoteza alin. (1)
(3) şi (5), iar ~n cazul variantei din alin. (2) sunt posibile doar instigarea şi
complicitatea, nu şi coautoratul, c~ci obligaţia de executare a m~surilor de
siguranţ~ este personal~.
Subiectul pasiv general este statul, iar cel secundar este fie organul de
executare [~n alin. (1)], fie persoanele care deţin un imobil ~n baza
unei hot~r~ri judec~toreşti şi sunt puse ~n imposibilitatea de a ~l folosi,
total sau parţial [~n cazul alin. (2) şi (3)].

in varianta din alin. (1), aceasta const~ ~n preexistenţa unei hot~r~ri ju
dec~toreşti executorii, pronunţat~ ~ntro cauz~ de orice natur~ (civil~,
penal~, contravenţional~ etc.). in varianta de specie din alin. (2) nu poate fi
vorba dec~t despre o hot~r~re judec~toreasc~ executorie prin care se
dispune cu privire la deţinerea unui bun. in alin. (4) condiţia premis~
const~ ~ntro hot~r~re penal~ prin care sa dispus luarea uneia dintre m~
surile de siguranţ~ prev~zute ~n art. 112 lit. c), d) ori g) C. pen. in situaţia
din alin. (5), este necesar s~ existe o hot~r~re judec~toreasc~ prin care s-
au aplicat una sau mai multe pedepse complementare faţ~ de
4 5
persoanele juridice prev~zute ~n art. 71 şi art. 71 alin. (2) C. pen.
Trebuie, ~n toate situaţiile, s~ existe o hot~r~re judec~toreasc~ execu
torie. Situaţia premis~ nu este ~ndeplinit~ ~n cazul altor acte procedurale
dec~t hot~r~rile judec~toreşti (de exemplu, ordonanţa organului
de urm~rire penal~) sau ~n cazul unor hot~r~ri date de c~tre alte organe
f~r~ activitate jurisdicţional~ dec~t instanţele judec~toreşti (de
exemplu,
[1]
hot~r~rile comisiei disciplinare) .

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ prin ~mpotrivirea la
executarea unei hot~r~ri judec~toreşti, ~mpotrivire care trebuie s~ aib~ loc
anterior ori concomitent execut~rii silite şi s~ presupun~ folosirea de ame
ninţ~ri contra organului de executare (~n teza I) ori exercitarea de violenţe
[1]
(teza a II-a). Ameninţarea are ~nţelesul din art. 193 C. pen., iar violenţele
sunt folosite cu ~nţelesul din art. 180 C. pen.
in varianta din alin. (2), elementul material se realizeaz~ prin acţiunea
ori inacţiunea de ~mpiedicare a unei persoane de a folosi o locuinţ~
ori parte dintr-o locuinţ~, prin orice mijloace, cu excepţia folosirii de
ame- ninţ~ri ori violenţe, c~ci ~n acest caz fapta constituie o form~
agravat~ a variantei de specie din alin. (2), prev~zut~ ~n alin. (3).
in varianta din alin. (4), elementul material se realizeaz~ prin sustrage-
rea de la executarea unor m~suri de siguranţ~, iar ~n ipoteza din alin. (5)
fapta presupune o neexecutare cu rea-credinţ~ a unor pedepse comple-
mentare.
Urmarea imediat~ const~ ~ntr-o stare de pericol pentru ~nf~ptuirea jus-
tiţiei. in ipoteza exercit~rii de violenţe sau a folosirii de ameninţ~ri ~n sco-
pul ~mpotrivirii la executare sau al ~mpiedic~rii unei persoane de a folosi o
locuinţ~, urmarea imediat~ secundar~ const~ ~ntr-o v~t~mare a integrit~ţii
corporale ori a s~n~t~ţii persoanei, precum şi o lezare a libert~ţii psihice.
indirecte. F~ptuitorul trebuie s~ aib~ reprezentarea faptului ca prin
acţiunile ori inacţiunile sale se ~mpotriveşte la executarea unei
hot~r~ri judec~- toreşti, c~ ~mpiedic~ o persoan~ s~ foloseasc~ o locuinţ~
deţinut~ ~n baza unei hot~r~ri judec~toreşti sau c~ se sustrage de la
executarea unei m~- suri de siguranţ~ ori a unei pedepse complementare.
Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, ci
doar pentru individualizarea pedepsei.

minate. Infracţiunea se consum~ ~n momentul ~n care se realizeaz~ ele-
mentul material ~n vreuna dintre modalit~ţile prev~zute de art. 271 C. pen.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip, trei variante
de specie şi o variant~ agravat~.
Prima variant~ de specie [alin. (2)] const~ ~n nerespectarea unei hot~-
r~ri judec~toreşti executorii prin care s-a dispus cu privire la
deţinerea unui imobil de c~tre o persoan~, nerespectare care presupune
~mpiedicarea folosirii acestuia de c~tre persoana ~n favoarea c~reia a
fost pronun- ţat~ hot~r~rea. Dac~ elementul material se realizeaz~ prin
violenţe sau ameninţ~ri, suntem ~n prezenţa unei forme agravate a
acestei variante de specie.
Modalitatea din alin. (4) const~ ~n nerespectarea unei hot~r~ri penale
prin care sa dispus luarea m~surilor de siguranţ~ prev~zute ~n art. 112 lit.
c), d) şi g) C. pen. Dac~ nu se execut~, cu reacredinţ~, de c~tre per
4 5
soanele juridice prev~zute ~n art. 71 şi art. 71 alin. (2) C. pen., o hot~r~re
judec~toreasc~ prin care li sa aplicat o pedeaps~ complementar~, se va re
ţine infracţiunea prev~zut~ ~n art. 271 C. pen., ~n modalitatea din alin.
(5).
Sancţiuni. Pedeapsa prev~zut~ pentru varianta tip este
~nchisoarea de la 6 luni la 3 ani, iar pentru ipoteza ~n care fapta ~n
aceast~ modalitate este s~v~rşit~ prin exercitarea de violenţe, limitele de
pedeaps~ variaz~
~ntre 1 şi 5 ani. Pentru varianta din alin. (2), pedeapsa este ~nchisoarea
~n
tre 3 luni şi 2 ani alternativ cu amend~, iar pentru forma sa agravat~ limi
tele variaz~ ~ntre 6 luni şi 3 ani sau ~ntre 1 şi 5 ani, ~n funcţie de cum ~m
piedicarea folosirii imobilului a presupus ~ntrebuinţarea de ameninţ~ri ori
exercitarea de violenţe. Pentru varianta din alin. (4) pedeapsa prev~zut~
este ~nchisoarea de la o lun~ la 3 luni alternativ cu amend~, iar pentru va
rianta din alin. (5) ~nchisoarea de la 3 luni la 1 an alternativ cu amend~.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ infracţiunea de nerespectare a ho
t~r~rilor judec~toreşti se realizeaz~ prin violenţe sau ameninţ~ri [alin. (1)
sau (3)], atunci aceast~ infracţiune absoarbe infracţiunile de
ameninţare (art. 193 C. pen.), respectiv de lovire sau alte violenţe (art. 180
C. pen.). in schimb, infracţiunea prev~zut~ ~n art. 271 C. pen. intr~ ~n
concurs cu infracţiunea de v~t~mare corporal~ (art. 181 C. pen.), cu cea de
v~t~mare corporal~ grav~ (art. 182 C. pen.) sau cea de loviri sau
v~t~m~ri cau zatoare de moarte (art. 183 C. pen.), ~n funcţie de
consecinţele produse prin exercitarea violenţelor.
Ultrajul comis asupra organului de executare anterior ori concomitent
execut~rii este absorbit ~n infracţiunea de nerespectare a hot~r~rilor jude
c~toreşti [art. 271 alin. (1) C. pen.].
Dac~ ~mpiedicarea folosinţei unui imobil sa s~v~rşit ~n modalit~ţile
care realizeaz~ conţinutul constitutiv al infracţiunii de tulburare de posesie
(art. 220 C. pen.), dac~ imobilul tulburat este deţinut ~n baza unei hot~r~ri
judec~toreşti şi f~ptuitorul a cunoscut acest lucru, fapta constituie infrac
ţiunea de nerespectare a hot~r~rilor judec~toreşti.
Infracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, ~ns~ se p~streaz~
doar dou~ dintre modalit~ţile de realizare a elementului material, şi
anume: ~mpotrivirea la executare, respectiv ~mpiedicarea unei
persoane de a folosi, ~n tot sau ~n parte, un imobil deţinut ~n baza unei
hot~r~ri jude- c~toreşti. Pe l~ng~ aceste dou~ modalit~ţi, infracţiunea se
mai poate realiza şi prin alte cinci forme, pe care nu le reg~sim ~n actuala
reglementare şi care sunt prev~zute la lit. b), c), d), e), f) ale art. 287 noul
C. pen. in plus, s-a prev~zut ~n mod expres c~, dac~ fapta este s~v~rşit~
~n vreuna dintre modalit~ţile din alin. (1) lit. d)-g), acţiunea penal~ se
pune ~n mişcare la pl~ngerea prealabil~ a persoanei v~t~mate.
Celelalte dou~ modalit~ţi de realizare a elementului material nu
mai sunt incriminate ~n noul Cod penal ~n conţinutul infracţiunii de
nerespectare a hot~r~rilor judec~toreşti, ci ~n conţinutul art. 288 -
~Neexecutarea sancţiunilor penale", articol pe care nu ~l reg~sim ~n
actualul Cod penal. Spre deosebire de actuala reglementare, este
sancţionat~ sustragerea de la executare sau neexecutarea conform legii a
oric~rei pedepse complementare (doar de c~tre persoana fizic~) şi, ~n
plus, şi a oric~rei pedepse accesorii.
M~surile de siguranţ~ a c~ror nerespectare este incriminat~ sunt
internarea medical~ şi interzicerea ocup~rii unei funcţii sau profesii
(aceasta fiind incriminat~ şi ~n actualul Cod penal), celelalte dou~ m~suri
de siguranţ~ a c~ror nerespectare este incriminat~ ~n Codul penal
nemaifiind prev~zute nici ca m~suri de siguranţ~ ~n noul Cod. in plus,
intr~ ~n conţinutul acestei infracţiuni şi neexecutarea m~surilor educative
privative de libertate.
C. pen., art. 271: Nerespectarea Noul C. pen., art. 287:
hot~r~rilor judec~toreşti Nerespec- tarea hot~r~rilor
(1) impotrivirea la executarea unei judec~toreşti
hot~r~ri judec~toreşti, prin ameninţare (1) Nerespectarea unei hot~r~ri
faţ~ de organul de executare, se pe- judec~toreşti s~v~rşit~ prin:
depseşte cu ~nchisoare de la 6 luni la 3 a) ~mpotrivirea la executare,
ani, iar dac~ fapta a fost s~v~rşit~ prin prin opunerea de rezistenţ~ faţ~ de
acte de violenţ~, pedeapsa este de organul de executare;
la unu la 5 ani. b) refuzul organului de executare de
(2) impiedicarea unei persoane de a a pune ~n aplicare o hot~r~re judec~to-
folosi o locuinţ~ ori parte dintr-o reasc~, prin care este obligat s~
locuinţ~ sau imobil, deţinute ~n baza ~ndeplineasc~ un anumit act;
unei hot~r~ri judec~toreşti, se pedep- c) refuzul de a sprijini organul de
seşte cu ~nchisoare de la 3 luni la 2 ani executare ~n punerea ~n aplicare
sau cu amend~. a hot~r~rii, de c~tre persoanele care
au aceast~ obligaţie conform legii;
(3) Dac~ fapta prev~zut~ ~n alin. (2) d) neexecutarea hot~r~rii judec~-
se s~v~rşeşte prin ameninţare, pedeap- toreşti prin care s-a dispus reintegrarea
sa este ~nchisoarea de la 6 luni la 3 ~n munc~ a unui
ani, iar dac~ fapta a fost s~v~rşit~ prin salariat;
acte de violenţ~, pedeapsa este e) neexecutarea hot~r~rii judec~-
~nchisoarea de la unu la 5 ani. toreşti privind plata salariilor ~n
(4) Nerespectarea hot~r~rilor jude- termen de 15 zile de la data cererii de
c~toreşti, prin sustragerea de la exe- execu- tare adresate angajatorului
cutarea m~surilor de siguranţ~ prev~- de c~tre partea interesat~;
zute ~n art. 112 lit. c), d) şi g), se f) nerespectarea hot~r~rilor judec~-
pe- depseşte cu ~nchisoare de la o lun~ toreşti privind stabilirea, plata, actuali-
la 3 luni sau cu amend~. zarea şi recalcularea pensiilor;
(5) Nerespectarea hot~r~rilor jude- g) ~mpiedicarea unei persoane de a
c~toreşti, prin neexecutarea, cu rea- folosi, ~n tot sau ~n parte, un imobil de-
credinţ~, a pedepselor complementare ţinut ~n baza unei hot~r~ri judec~toreşti,
aplicate persoanelor juridice, prev~zute de c~tre cel c~ruia ~i este opozabil~
4 5
~n art. 71 şi art. 71 alin. (2), se pedep- hot~r~rea,
seşte cu ~nchisoare de la 3 luni la un an se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3
sau cu amend~. luni la 2 ani sau cu amend~.
(2) In cazul faptelor prev~zute ~n
lit. d)-g), acţiunea penal~ se pune ~n
mişcare la pl~ngerea prealabil~ a
persoanei v~t~mate.
Noul C. pen., art. 288:

Neexecu- tarea sancţiunilor penale
(1) Sustragerea de la executare ori
neexecutarea conform legii a unei
pedepse complementare ori accesorii
sau a m~surii de siguranţ~ prev~zute ~n
art. 108 lit. b) şi lit. c), de c~tre per-
soana fizic~ faţ~ de care s-au dispus
aceste sancţiuni, se pedepseşte cu
~nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amend~, dac~ fapta nu constituie
o infracţiune mai grav~.
(2) Sustragerea de la executarea
unei m~suri educative privative de liber-
tate prin p~r~sirea f~r~ drept a centrului
educativ sau a centrului de detenţie ori
prin neprezentarea dup~ expirarea
perioadei ~n care s-a aflat legal ~n
stare de libertate se pedepseşte cu
~nchisoare de la 3 luni la un an sau cu
amend~.
(3) Neexecutarea, de c~tre man
datar sau administrator, a pedepselor
complementare aplicate unei
persoane juridice dintre cele prev~zute
~n art. 141 se pedepseşte cu amend~.
§15. Re inerea sau distrugerea de înscrisuri - art. 272
Art. 272 C. pen.: ,,eţinerea sau distrugerea unui ~nscris emis de
un organ de urm~rire penal~, de o instanţ~ de judecat~ sau de un alt
organ de jurisdicţie, ori ~mpiedicarea ~n orice mod ca un ~nscris destinat
unuia dintre organele susar~tate s~ ajung~ la acesta, c~nd astfel de
~nscrisuri sunt necesare soluţion~rii unei cauze, se pedepseşte cu
~nchisoare de la
6 luni la 3 ani".

Obiectul juridic specific ~l formeaz~ relaţiile sociale privitoare la ~nf~ptuirea
justiţiei, care implic~ respectarea tuturor m~surilor referitoare la p~strarea,
protejarea şi circulaţia ~nscrisurilor emise de organele judiciare sau de alte
organe de jurisdicţie, precum şi punerea la dispoziţia autorit~ţilor judiciare a
acestor ~nscrisuri, necesare pentru soluţionarea ~n condiţiile legii a unor
[1]
cauze .
Obiectul material este reprezentat de ~nscrisurile (copii sau originale)
emise de un organ de urm~rire penal~, de o instanţ~ de judecat~ sau de
un alt organ de jurisdicţie sau destinate acestor organe, dac~
acestea sunt necesare soluţion~rii cauzei.
III. Subiec ii
per soan~. Dac~ fapta are ca subiect activ un funcţionar public sau un
func ţionar ~n exerciţiul atribuţiilor de serviciu, se va reţine şi
infracţiunea de abuz ~n serviciu, prev~zut~ ~n art. 246 sau art. 248 C.
pen. Participaţia pe nal~ este posibil~ sub toate formele.
[1]
A se vedea V. DOB,INOIU, N. CONEA, Drept penal. Partea special~, vol. II, Ed.
Lumina Lex, Bucureşti, 2000, p. 245.
Subiectul pasiv principal este statul, iar cel secundar poate fi o
persoan~ fizic~ sau juridic~ ale c~rei interese au fost v~t~mate prin
s~v~rşirea infracţiunii.

Aceasta const~ ~n preexistenţa unui ~nscris necesar soluţion~rii
unei cauze, indiferent dac~ aceast~ cauz~ este ~n curs sau nu, ~nscrisul
put~nd fi emis ca act preg~titor ~n vederea declanş~rii unui proces.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~, ~n teza l, printr-o
acţiune sau inacţiune ce const~ ~n reţinerea sau distrugerea unui ~nscris
emis de c~tre un organ de urm~rire penal~, de o instanţ~ de judecat~ sau
de un alt organ de jurisdicţie. Aceste modalit~ţi sunt prev~zute alternativ,
reţinerea presupun~nd oprirea ~nscrisului ~n persoana f~ptuitorului ori
a altei persoane, iar distrugerea const~nd ~n nimicirea ~nscrisului, total~
sau parţial~. In teza a ll-a, elementul material se realizeaz~ printr-o
acţiune sau inacţiune de ~mpiedicare ~n orice mod ca ~nscrisul destinat
organelor anterior menţionate s~ ajung~ la acesta. Urmarea imediat~
const~ ~ntr-o stare de pericol pentru realizarea actului de justiţie, nefiind
necesar pentru reţinerea infracţiunii s~ fie efectiv afectat cursul
procesului. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei.
indirecte. F~ptuitorul trebuie s~ ştie natura ~nscrisului şi c~ acesta este
necesar ~n vederea soluţion~rii cauzei. Mobilul şi scopul nu prezint~
pedepsei.

minate. lnfracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii elementului mate-
rial prin reţinerea, distrugerea ori ~mpiedicarea ~nscrisului s~ ajung~ la or-
ganele destinatare. Fapta poate fi s~v~rşit~ şi ~n form~ continuat~ ori con-
tinu~ (prin reţinerea ~nscrisului sau ~mpiedicarea ajungerii la
destinaţie), momentul epuiz~rii fiind acela al ~ncet~rii activit~ţii
infracţionale.
Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ fapta are ca obiect un ~nscris emis
de un organ de urm~rire penal~, de o instanţ~ de judecat~ sau de un alt
organ de jurisdicţie sau destinate acestor organe, ~ns~ aceste
~nscrisuri nu sunt necesare soluţion~rii cauzei, nu se va reţine infracţiunea
de reţi nere sau distrugere de ~nscrisuri, ci, ~n funcţie de circumstanţele
concrete ale cauzei, suntem ~n prezenţa unei infracţiuni de furt ori
de sustragere sau distrugere de ~nscrisuri (art. 242 C. pen.).
Dac~ sustragerea sau distrugerea vizeaz~ ~nscrisuri ~n care sunt sta
bilite drepturi ale statului rom~n ~n raport cu o putere str~in~, dac~ fapta
este de natur~ s~ compromit~ interesele de stat, se va reţine infracţiunea
de compromitere a unor interese de stat (art. 168 C. pen.).

Noul Cod penal incrimineaz~ reţinerea, distrugerea, respectiv ~mpiedi
carea ajungerii la destinatar a unor ~nscrisuri necesare soluţion~rii
unei cauze, ~ns~ ~n conţinutul unei alte infracţiuni, pe care nu o
reg~sim ca atare ~n actualul Cod penal - art. 275 noul C. pen.:
,,ustragerea sau dis trugerea de probe ori de ~nscrisuri". Astfel, alin. (1)
se raporteaz~ la ~n scrisuri şi mijloace materiale de prob~ necesare
~n vederea afl~rii ade v~rului ~ntro procedur~ judiciar~, elementul
material const~nd, pe l~ng~ distrugerea sau reţinerea unor ~nscrisuri
(modalit~ţi pe care le reg~sim şi
~n art. 272 C. pen.), ~n sustragerea, ascunderea ori alterarea acestora.
in varianta asimilat~ din alin. (2), obiectul material este un ~nscris nece
sar soluţion~rii unei cauze, emis de c~tre un organ judiciar sau
adresat acestuia, elementul material realiz~nduse prin ~mpiedicarea
ajungerii acestuia la destinatar, indiferent dac~ ~nscrisul este destinat unui
organ ju diciar ori unei persoane fizice sau juridice implicate ~n
soluţionarea cauzei.
C. pen., art. 272: Reţinerea sau mod ca un ~nscris destinat unuia
distrugerea de ~nscrisuri dintre organele sus-ar~tate s~ ajung~
,eţinerea sau distrugerea unui la acesta, c~nd astfel de ~n- scrisuri
~nscris emis de un organ de sunt necesare soluţion~rii unei cauze,
urm~rire penal~, de o instanţ~ de se pedepseşte cu ~nchisoare de la 6
judecat~ sau de un alt organ de luni la 3 ani.
jurisdicţie, ori ~mpiedicarea ~n orice
Noul C. pen., art. 275:
Sustrage- rea sau distrugerea de
probe ori de
~nscrisuri
(1) Sustragerea, distrugerea, reţine-
rea, ascunderea ori alterarea de mij-
loace materiale de prob~ sau de
~n- scrisuri, ~n scopul de a
~mpiedica aflarea adev~rului ~ntr-o
procedur~ judiciar~, se pedepseşte cu
~nchisoarea de la 6 luni la 5 ani.
sanc- ţioneaz~ ~mpiedicarea, ~n orice
alt mod, ca un ~nscris necesar
soluţion~rii unei cauze, emis de c~tre
un organ judiciar sau adresat
acestuia, s~ ajung~ la destinatar.
Infrac iuni care aduc atingere unor activită i
de interes public sau altor activită i
reglementate de lege
Titlul VI este structurat ~n patru capitole: ,Infracţiuni de serviciu sau ~n

leg~tur~ cu serviciul", ,Infracţiuni care ~mpiedic~ ~nf~ptuirea justiţiei",
,Infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe c~ile ferate", ,Infracţiuni privi
toare la regimul stabilit pentru unele activit~ţi reglementate de lege".
Fac obiectul prezentei analize primele dou~ capitole, care protejeaz~
buna desf~şurare a relaţiilor de serviciu, respectiv relaţiile privind
~nf~p tuirea justiţiei.
A. Infrac iuni de serviciu

sau în legătură cu serviciul (Capitolul I)

Obiectul juridic generic const~ fie ~n relaţiile sociale de
serviciu (art. 246254, art. 256 C. pen.), fie ~n relaţiile ~n leg~tur~ cu
serviciul (art. 255 şi art. 257 C. pen.). Infracţiunile din prima categorie au
ca scop menţinerea corectitudinii funcţionarilor publici ~n ~ndeplinirea
atribuţiilor de serviciu, iar cele din a doua categorie intenţioneaz~ s~
previn~ intervenţia terţilor ~n normala desf~şurare a relaţiilor de serviciu.
Obiectul juridic specific, de regul~, coincide cu cel generic, exist~nd şi
situaţii ~n care se protejeaz~, ~n subsidiar, şi o alt~ valoare social~: patri
moniul şi relaţiile sociale care se creeaz~ ~n jurul acestuia (art. 248
C. pen.), s~n~tatea, integritatea psihic~ şi fizic~ a persoanelor (art.
250
C. pen.) etc.
Obiectul material lipseşte, de regul~, cu c~teva excepţii: corpul
per soanei v~t~mate [art. 250 alin. (3)(5) C. pen.], un document care
con stituie informaţii secrete de stat (art. 252 C. pen.) etc.
II. Subiec ii
Subiectul activ este, de regul~, calificat - nu doar funcţionarul public, ci
orice funcţionar, ~n sensul prevederilor art. 147 C. pen. (dup~ cum rezult~
din art. 258 C. pen.). Nu este necesar~ o circumstanţiere a f~ptuitorului
1
pentru infracţiunile din art. 252, art. 253 , art. 255 şi art. 257 C. pen.
Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele, ~ns~, ~n
ipoteza infracţiunilor cu subiect activ calificat, pentru existenţa
coautoratului, trebuie ca toţi f~ptuitorii s~ aib~ calitatea cerut~ de lege.
La majoritatea infracţiunilor din acest capitol exist~ un subiect pasiv ge-
neral - statul - şi un subiect pasiv secundar, care difer~ de la o infracţiune
la alta: persoana fizic~ sau juridic~ lezat~ ~n drepturile sale (art.
246
C. pen.), cet~ţeanul rom~n, str~in sau apatridul cu capacitatea
juridic~
~ngr~dit~ (art. 247 C. pen.), o unitate sau instituţie public~ dintre
cele enumerate ~n art. 145 C. pen. (art. 248 şi art. 249 C. pen.) etc.
Sunt şi infracţiuni unde nu avem ca subiect pasiv general statul, ci
organul sau
1
instituţia din care face parte funcţionarul (art. 253 -257 C. pen.).

La majoritatea infracţiunilor, aceasta const~ ~n preexistenţa atribuţiilor
funcţionarului sau ale funcţionarului public. Cu toate acestea, la
infrac- ţiunea de neglijenţ~ ~n p~strarea secretului de stat, condiţia
premis~ const~ ~n existenţa unor documente care constituie informaţii
secrete de stat, iar la infracţiunea de trafic de influenţ~, ~n raporturile
de influenţ~ care exist~ sau se pretind a exista ~ntre traficantul de
influenţ~ şi funcţionar. Exist~ şi o infracţiune care nu are obiect material -
darea de mit~.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~, la majoritatea
in- fracţiunilor, prin una sau mai multe acţiuni prev~zute alternativ de textul
de lege: ~ntrebuinţarea de expresii jignitoare, ameninţarea (art. 250 C.
pen.), pretinde, primeşte ori accept~ (art. 254 C. pen.), promisiunea,
oferirea, darea (art. 255 C. pen.). Elementul material se poate realiza
şi printr-o inacţiune, prev~zut~ ca modalitate alternativ~ de realizare a
faptei penale, al~turi de una sau mai multe acţiuni (ne~ndeplinirea unui act
- art. 246-
248 C. pen.), nerespingerea unei promisiuni (art. 254 C. pen.).
Urmarea imediat~ const~, de regul~, ~ntr-o stare de pericol pentru
buna desf~şurare a relaţiilor de serviciu sau ~n leg~tur~ cu serviciul. Ex-
cepţional, urmarea imediat~ poate consta ~ntr-o tulburare a bunului mers
al unei instituţii publice sau ~ntr-o pagub~ patrimonial~ (art. 248 C. pen.)
sau ~ntr-o ~nc~lcare a libert~ţii psihice, a integrit~ţii corporale sau a
s~n~t~ţii persoanei v~t~mate (art. 250 C. pen.).
Leg~tura de cauzalitate, de regul~, rezult~ din materialitatea faptei.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia se prezint~, de regul~, sub forma inten-
ţiei directe sau indirecte, cu excepţia c~torva infracţiuni, care pot fi
s~- v~rşite doar cu intenţie direct~: luarea de mit~, darea de mit~, traficul de
influenţ~. De asemenea, infracţiunile de neglijenţ~ ~n serviciu şi neglijenţ~
~n p~strarea secretului de stat se reţin atunci c~nd forma de vinov~ţie a
f~ptuitorului este culpa, ~n oricare dintre modalit~ţile sale - simpl~ sau cu
prevedere.
Mobilul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunilor din acest
capitol, cu o singur~ excepţie: abuzul ~n serviciu prin ~ngr~direa unor
drepturi. Este necesar~ existenţa unui scop special doar ~n ipoteza a trei
in- fracţiuni: luare de mit~, dare de mit~ şi trafic de influenţ~. Pentru
celelalte infracţiuni nu este necesar~ ~ndeplinirea unui scop special
~n vederea realiz~rii conţinutului constitutiv al infracţiunii, ci, eventual,
acesta poate fi avut ~n vedere pentru individualizarea pedepsei.

Forme. Actele preparatorii sunt posibile la majoritatea infracţiunilor, cu
excepţia neglijenţei ~n serviciu, a neglijenţei ~n p~strarea secretului de stat
şi a primirii de foloase necuvenite.
Tentativa este posibil~ pentru mare parte dintre infracţiunile de serviciu
sau ~n leg~tur~ cu serviciul, except~nd situaţiile ~n care elementul material
se realizeaz~ prin inacţiune şi fapta este s~v~rşit~ din culp~ - art.
249, art. 252 C. pen. De asemenea, nu este posibil~ tentativa la
infracţiunea de dare de mit~ şi la traficul de influenţ~, c~ci este
asimilat~ formei consumate, şi nici la infracţiunea de primire de
foloase necuvenite, fiind o infracţiune cu executare prompt~.
Infracţiunea se consum~, de regul~, ~n momentul realiz~rii elementului
material, c~nd se produce şi urmarea imediat~.
Modalit~ţi. Infracţiunile din acest capitol sunt incriminate fie doar ~ntr-o
1
variant~ tip (art. 252, art. 253 , art. 256-257 C. pen.), fie ~ntr-o variant~ tip
şi una sau mai multe variante agravate, incriminate ~n cadrul aceluiaşi arti-
col (art. 249, art. 250, art. 254 C. pen.) sau ~ntr-un articol distinct
1
(art. 248 , care reprezint~ variant~ agravat~ pentru infracţiunile anterioare -
art. 246-248 C. pen.).
Sancţiunile variaz~, ~n funcţie de gradul de pericol social al faptei, de
regul~ fiind prev~zut~ pedeapsa ~nchisorii, cu limitele ~ncep~nd de la
o lun~ [art. 250 alin. (1) C. pen.], p~n~ la un maxim de 15 ani (art.
1
248
C. pen.). Pentru infracţiunile din art. 249 alin. (1) şi art. 250 alin. (1)-(3),
pedeapsa ~nchisorii este prev~zut~ alternativ cu amenda. La unele dintre
infracţiuni a fost prev~zut~, pe l~ng~ pedeapsa principal~, şi
pedeapsa
1 1
complementar~ a interzicerii unor drepturi (art. 248 , art. 253 , art.
254
C. pen.). in plus, dac~ infracţiunile cuprinse ~n art. 246-250 C. pen. sunt
s~v~rşite de c~tre funcţionari, maximul pedepsei se reduce cu o treime.

din oficiu. ins~, pentru infracţiunile prev~zute ~n art. 246, art. 247 şi
art. 250 alin. (1)-(4), dac~ au ca subiect activ un funcţionar, şi nu un func-
ţionar public, acţiunea penal~ se pune ~n mişcare la pl~ngerea prealabil~
a persoanei v~t~mate. De regul~, competenţa de judecat~ ~n prim~
in- stanţ~ aparţine judec~toriei. Totuşi, sunt de competenţa tribunalului
luarea de mit~, darea de mit~ şi traficul de influenţ~ şi de competenţa curţii
de apel conflictul de interese. Urm~rirea penal~ este efectuat~, de regul~,
de c~tre organele de cercetare penal~, except~nd infracţiunile din art.
250,
1
art. 252, art. 253 , art. 254, art. 255, art. 257 C. pen.

Noul Cod penal aduce o serie de modific~ri ~n ceea ce priveşte infrac-
ţiunile de serviciu şi ~n leg~tur~ cu serviciul. Astfel, ele sunt incriminate ~n
Titlul V - ,Infracţiuni de corupţie şi de serviciu", structurat ~n dou~ capitole:
Capitolul I: ,Infracţiuni de corupţie" şi Capitolul II: ,Infracţiuni de serviciu".
Capitolul I grupeaz~ infracţiunile de luare, dare de mit~ şi trafic de in-
fluenţ~ din actualul Cod penal, cu un conţinut similar celui din prezent, şi,
~n plus, cuprinde alte trei incrimin~ri: cump~rarea de influenţ~, fapte s~-
v~rşite de c~tre membrii instanţelor de arbitraj sau ~n leg~tur~ cu aceştia şi
fapte s~v~rşite de c~tre funcţionari str~ini sau ~n leg~tur~ cu aceştia.
Capitolul II p~streaz~ toate infracţiunile de serviciu din actualul Cod
penal, ~ns~ cu modific~ri sau complet~ri la nivelul conţinutului constitutiv.
in plus, sunt aduse ~n acest capitol infracţiuni prev~zute ~n alte legi spe-
ciale sau alte secţiuni ale Codului penal (delapidarea, violarea secretului
corespondenţei), dar reg~sim şi incrimin~ri noi: folosirea abuziv~ a funcţiei
~n scop sexual, uzurparea funcţiei, divulgarea informaţiilor secrete de stat
sau nepublice etc.
B. Infrac iuni care împiedică

înfăptuirea justi iei (Capitolul II)

Obiectul juridic generic, comun tuturor infracţiunilor din acest
capitol, se refer~ la relaţiile sociale privind ~nf~ptuirea justiţiei.
Obiectul juridic specific uneori se confund~ cu cel generic (art. 259
C. pen.), iar alteori este distinct, variind de la o infracţiune la alta,
~n funcţie de aspectul particular al ~nf~ptuirii justiţiei pe care ~l are ~n
vedere: atitudinea corect~ a persoanelor chemate ~n instanţ~ pentru a
contribui la aflarea adev~rului (art. 260 C. pen.), obligaţia de a
denunţa s~v~rşirea unei infracţiuni (art. 262 şi art. 263 C. pen.),
neascunderea probelor care ar putea dovedi nevinov~ţia unei persoane
(art. 265 C. pen.), respectarea dispoziţiilor privind arestarea, reţinerea,
executarea pedepselor (art. 266
C. pen.) etc. in cazul unora dintre infracţiuni exist~ şi un obiect juridic se-
cundar: demnitatea persoanei v~t~mate (art. 259, art. 260 C. pen.), viaţa,
1
integritatea corporal~ şi s~n~tatea (art. 267, art. 267 C. pen.).
Obiectul material, de regul~, lipseşte (art. 259-263, art. 265, art. 269,
art. 270 C. pen.). Pentru ipoteza v~t~m~rii unor valori sociale, ~n subsidiar,
exist~ infracţiuni care au obiect material: corpul persoanei v~t~mate
1
(art. 267, art. 267 C. pen.) sau bunurile (art. 264 C. pen., c~nd fapta
const~
~n ajutorul dat unui infractor pentru a p~stra bunul provenit din
infracţiune).
II. Subiec ii
Subiectul activ este, de regul~, necircumstanţiat. Sunt infracţiuni pentru
care subiectul activ trebuie s~ aib~ o anumit~ calificare (art. 260, art. 263,
art. 266 C. pen.). Participaţia penal~ este posibil~, de regul~, sub
toate formele. Excepţional, coautoratul nu este posibil la infracţiunile
cuprinse ~n art. 260, art. 262, art. 263, art. 265 C. pen. Pentru infracţiunile
cu subiect activ calificat, pentru existenţa coautoratului trebuie c~ toţi
f~ptuitorii s~ aib~ calitatea cerut~ de lege.
Subiectul pasiv general, pentru toate infracţiunile, este statul. in subsi-
diar, unele dintre acestea au şi un subiect pasiv secundar: art. 259,
art. 260, art. 261 C. pen. etc.
Condiţia premis~ este necesar~ pentru existenţa majorit~ţii infrac-
ţiunilor din acest capitol şi variaz~ de la o infracţiune la alta: preexistenţa
unei ~nvinuiri mincinoase [art. 259 alin. (2) C. pen.], existenţa unei cauze
penale, civile, disciplinare ori de alt~ natur~ ~n care este necesar~
intervenţia unui martor, expert, interpret (art. 260, art. 261 C. pen.),
s~v~rşirea uneia dintre infracţiunile enumerate (art. 262 C. pen.) etc. Sunt
şi dou~ infracţiuni pentru existenţa c~rora nu este necesar~ nicio condiţie
1
premis~ (art. 267 şi art. 268 C. pen.).

Latura obiectiv~. Elementul material se poate realiza fie prin
acţiune (~nvinuirea mincinoas~ - art. 259 C. pen., ~ncercarea de a
determina m~rturia mincinoas~ - art. 261 C. pen., ajutorul dat
infractorului - art. 264
C. pen.), fie prin inacţiune (omisiunea de a denunţa - art. 262 C. pen., omi-
siunea sesiz~rii organelor judiciare - art. 263 C. pen.), fie prin acţiune sau
inacţiune, prev~zute alternativ ~n conţinutul articolului (art. 260 C. pen.).
Urmarea imediat~, de regul~, const~ ~ntr-o stare de pericol pentru rela-
ţiile sociale privind ~nf~ptuirea justiţiei. Exist~ şi infracţiuni la care intervin
urm~ri imediate secundare: v~t~marea integrit~ţii fizice ori psihice a per-
1
soanei v~t~mate (art. 267 C. pen.), ~nc~lcarea libert~ţii, demnit~ţii
sau
onoarei subiectului pasiv (art. 268 C. pen.). Leg~tura de cauzalitate
rezult~, de regul~, din materialitatea faptei.
indirecte, cu excepţia infracţiunilor prev~zute ~n art. 262, art. 263, art. 265
C. pen., care pot fi s~v~rşite at~t cu intenţie, c~t şi din culp~, şi cu
excepţia variantei atenuate din alin. (4) al art. 270 C. pen., pentru reţine-
rea c~reia f~ptuitorul trebuie s~ acţioneze din culp~. Mobilul şi scopul nu
1
prezint~ relevanţ~, except~nd infracţiunile din art. 266 şi art. 267 C. pen.,
care sunt s~v~rşite cu intenţie direct~ calificat~ prin scop.

Forme. Actele preparatorii sunt posibile la majoritatea infracţiunilor, ex-
cept~nd pe cele prev~zute ~n art. 262, art. 263 şi art. 265 C. pen., ~ns~ nu
se pedepsesc. Tentativa, de regul~, este posibil~, cu excepţiile enumerate
mai sus, ~ns~ nu se pedepseşte dec~t pentru infracţiunile din art.
1
267 ,
art. 269, art. 270 alin. (1)-(3) C. pen. Infracţiunea se consum~, de regul~,
~n momentul realiz~rii elementului material, ceea ce coincide şi cu crearea
unei st~ri de pericol pentru relaţiile privind ~nf~ptuirea justiţiei.
Modalit~ţi. Infracţiunile din acest capitol sunt incriminate fie ~ntr-o sin-
gur~ variant~ tip (art. 262, art. 264, art. 267 C. pen.), fie, al~turat acesteia,
1
~n una sau mai multe variante agravate (art. 263, art. 267 , art.
269
C. pen.), atenuate (art. 270 C. pen.) sau asimilate (art. 260, art. 261 C.
pen.).
Sancţiunile pentru infracţiunile din acest capitol variaz~, ~n funcţie de
gradul de pericol social al faptei. De regul~, pedeapsa prev~zut~
este
~nchisoarea, cu limita minim~ de 3 luni (art. 261-264 C. pen.) şi limita ma-
1
xim~ de 25 de ani [art. 267 alin. (3) C. pen.]. Sunt şi infracţiuni
pentru care pedeapsa cu ~nchisoarea este prev~zut~ alternativ cu
amenda (art. 261, art. 265 C. pen.).
Pentru unele dintre infracţiuni, articolul care incrimineaz~ faptele
include şi cauze speciale de nepedepsire [art. 260 alin. (2), art. 262 alin.
(2), (3), art. 264 alin. (3), art. 265 alin. (2) C. pen.] sau de reducere a
pedepsei [art. 259 alin. (3) şi art. 260 alin. (3) C. pen.].

oficiu pentru toate infracţiunile din acest capitol. De regul~, competenţa de
judecat~ ~n prim~ instanţ~ aparţine judec~toriei, except~nd
1
infracţiunile din art. 266, art. 267, art. 267 , art. 268, art. 269, art. 270 C.
pen., care sunt
de competenţa tribunalului. Urm~rirea penal~ este efectuat~ de c~tre or-
ganele de cercetare penal~, infracţiunile din art. 265-268 C. pen. fiind ~ns~
de competenţa procurorului.

Reg~sim aceast~ categorie de infracţiuni şi ~n noul Cod penal, ~ns~
~n cadrul unui titlu distinct, şi nu ca o subdiviziune a unui alt titlu: Titlul IV -
,Infracţiuni contra ~nf~ptuirii justiţiei" (exist~ astfel şi o modificare de ordin
morfologic, c~ci denumirea actual~ este ,Infracţiuni care ~mpiedic~ ~nf~p-
tuirea justiţiei").
in cadrul acestui titlu din noul Cod au fost p~strate mare parte dintre in-
fracţiunile din actuala reglementare (cu excepţii de genul celor din art. 259
sau art. 265 C. pen.), au fost aduse altele dintr-o alt~ subdiviziune a P~rţii
speciale a Codului penal actual (infracţiunea de t~inuire, ~n prezent
inclus~ ~n categoria infracţiunilor contra patrimoniului) şi, ~n plus, au fost
introduse şi alte incrimin~ri: obstrucţionarea justiţiei, influenţarea
decla- raţiilor, compromiterea intereselor justiţiei etc.
TITLUL VI. INFRAC
IUNI DE FALS
Capitolul I. Falsificarea de monede, timbre sau de

alte valori
§1. Falsificarea de monede sau de alte valori - art. 282
Art. 282 C. pen.: ~(1) Falsificarea de moned~ metalic~, moned~
de h~rtie, titluri de credit public, cecuri, titluri de orice fel pentru
efectuarea pl~ţilor, emise de instituţia bancar~ ori de alte instituţii de credit
compe tente, sau falsificarea oric~ror alte titluri ori valori
asem~n~toare, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 la 12 ani şi
(2) Cu aceeaşi pedeaps~ se sancţioneaz~ punerea ~n circulaţie,
~n orice mod, a valorilor falsificate ar~tate ~n alineatul precedent,
sau deţi nerea lor ~n vederea punerii ~n circulaţie.
(3) Dac~ faptele prev~zute ~n alineatele precedente ar fi putut cauza o
pagub~ important~ sistemului financiar, pedeapsa este ~nchisoarea de la
5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, iar dac~ au cauzat o pagub~ im
portant~ sistemului financiar, pedeapsa este ~nchisoarea de la 10 la 20 de

Obiectul juridic generic se refer~ la relaţiile sociale privind ~ncrederea
public~ ~n autenticitatea monedelor, a titlurilor de credit, a timbrelor, a altor
valori şi instrumente de aceast~ natur~, frecvent utilizate ~n
raporturile juridice. Obiectul juridic specific este reprezentat de ~ncrederea
public~ ~n autenticitatea monedelor sau a altor valori.
Obiectul material, ~n ipoteza s~v~rşirii infracţiunii de fals prin alterare,
const~ ~n moneda sau titlul de valoare alterat, iar ~n ipoteza
s~v~rşirii infracţiunii de fals prin contrafacere, obiectul material poate fi
reprezentat de bunurile folosite pentru contrafacerea monedei sau a titlului
de valoare, c~ci, ~n aceast~ ipotez~, moneda sau titlul contraf~cut
reprezint~ produsul infracţiunii. Obiectul material este concretizat ~n
cuprinsul art. 282 C. pen. prin urm~toarele noţiuni, limitativ enumerate:
moneda metalic~ sau de h~rtie, titluri de credit public, cecuri, titluri de
orice fel pentru efectuarea pl~ţilor, emise de instituţia bancar~ ori de
alte instituţii de credit com petente, orice alte titluri sau valori
asem~n~toare.
III. Subiec ii
per soan~. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele. De regul~,
s~ v~rşirea acestei infracţiuni implic~ participarea mai multor subiecţi activi.
Subiectul pasiv principal este instituţia emitent~ a monedelor sau
a titlurilor de valoare falsificate, iar cel secundar poate fi persoana indus~
~n eroare, care a primit o astfel de valoare.

Aceasta const~ ~n preexistenţa unei monede sau valori adev~rate care
s~ serveasc~ drept model sau obiect ~n vederea falsific~rii. Moneda sau
valoarea trebuie s~ fie dintre acelea limitativ enumerate ~n cuprinsul
alin. (1) şi s~ aib~ putere circulatorie la data s~v~rşirii infracţiunii. in ipo
teza variantelor asimilate din alin. (2), condiţia premis~ const~ ~n preexis
tenţa unei monede sau a unei alte valori falsificate.

de falsificare de monede sau alte valori, prin contrafacere sau alterare.
Con trafacerea presupune crearea unei noi monede sau a altui titlu de
credit prin imitare, ~ns~ ~n aşa fel ~nc~t s~ poat~ fi perceput ca
autentic. Alte rarea nu presupune crearea unei alte monede sau a unui alt
titlu de va loare, ca unitate distinct~, ci const~ ~n modificarea ~n sens
material a uneia sau a unuia existent, prin ad~ugiri, şters~turi etc.
Alterarea sau con trafacerea trebuie s~ se refere la cel puţin o moned~
sau un titlu. in ipo teza s~v~rşirii faptei ~n varianta din alin. (2), elementul
material const~ fie
~n acţiunea de punere ~n circulaţie ~n orice mod (pl~ţi, depuneri
etc.) a valorilor falsificate, fie ~n acţiunea de deţinere a lor ~n vederea
punerii ~n circulaţie, ceea ce presupune primirea şi p~strarea acestor
valori.
Urmarea imediat~ const~ ~ntr-o stare de pericol pentru ~ncrederea pu-
blic~ ~n autenticitatea monedelor sau a altor valori. Dac~ fapta a cauzat
sau ar fi putut cauza o pagub~ important~ sistemului financiar, se va
reţine infracţiunea ~n varianta agravat~ din alin. (3). Leg~tura de
cauza litate rezult~ din materialitatea faptei.

Forme. Actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate
ca faz~ de desf~şurare a infracţiunii. Cu toate acestea, ele sunt incriminate
ca infracţiune distinct~ (art. 285 C. pen. - ~Deţinerea de instrumente ~n ve-
[1]
derea falsific~rii de valori7 ), ~n ipoteza fabric~rii ori deţinerii de
instru-
mente sau materiale cu scopul de a servi la falsificare. Tentativa se pe-
depseşte.
material,
respectiv al falsific~rii monedelor sau titlurilor de valoare, ~n
momentul punerii ~n circulaţie sau deţinerii ~n vederea punerii ~n
circulaţie. in varianta agravat~ din alin. (3), infracţiunea se consum~
atunci c~nd se creeaz~ pericolul cauz~rii unei pagube importante
sistemului financiar ori la data producerii pagubei. Infracţiunea poate fi
s~v~rşit~ ~n form~ continu~, atunci c~nd elementul material se
realizeaz~ ~n modalitatea deţinerii, dar poate fi s~v~rşit~ şi ~n form~
continuat~, momentul epuiz~rii fiind acela al
~ncet~rii deţinerii monedelor sau titlurilor de valoare, respectiv acela
al
~ncet~rii activit~ţii infracţionale.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip, una asi-
milat~ [alin. (2)] şi una agravat~ [alin. (3)]. Varianta tip se realizeaz~ prin
falsificarea monedelor sau a altor titluri de valoare.
Varianta asimilat~ const~ ~n realizarea elementului material ~n
dou~
modalit~ţi normative alternative: fie punerea ~n circulaţie a valorilor falsi-
ficate, fie deţinerea lor ~n vederea falsific~rii. Este suficient ca aceste ac-
ţiuni s~ se realizeze ~n leg~tur~ cu o singur~ moned~ sau un singur titlu
[1]
Art. 285 C. pen.: ~Fabricarea ori deţinerea de instrumente sau materiale cu
scopul de a servi la falsificarea valorilor sau titlurilor enumerate ~n art. 282-284 se
pedepseşte cu ~nchisoare de la 6 luni la 5 ani7.
de valoare falsificat. Fapta se reţine, indiferent de calitatea subiectului ac-
tiv, chiar şi atunci c~nd f~ptuitorul este autorul falsului ~n varianta tip, caz
~n care se va reţine concurs ~ntre infracţiunea de falsificare de
monede sau de alte valori ~n varianta tip şi cea ~n varianta
asimilat~. Dac~ elementul material const~ ~n deţinerea monedelor sau
a titlurilor de valoare falsificate, forma de vinov~ţie cu care se
s~v~rşeşte fapta este inten- ţia direct~, calificat~ prin scopul f~ptuitorului
de a le pune ~n circulaţie. Dac~ cel care deţine aceste valori
falsificate este tocmai cel care le-a falsificat sau a contribuit la
falsificarea lor, atunci deţinerea este ~n mod natural absorbit~ ~n
falsificare şi se va reţine doar infracţiunea ~n varianta tip [alin. (1)].
Varianta agravat~ se raporteaz~ la ambele variante anterioare şi are ~n
vedere un rezultat posibil sau deja produs care priveşte sistemul financiar.
in prima situaţie, prin falsificarea monedelor sau a titlurilor de valoare, prin
punerea lor ~n circulaţie sau prin deţinerea ~n vederea punerii ~n
circulaţie, exist~ posibilitatea cauz~rii unei pagube importante
sistemului financiar, iar ~n cea de-a doua situaţie aceste consecinţe
grave sunt efectiv produse.
Sancţiuni. Pedeapsa prev~zut~ pentru varianta tip şi cea asimilat~
este ~nchisoarea de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi. Pentru va-
rianta agravat~, pedeapsa variaz~ dup~ cum rezultatul este posibil (~nchi-
soarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi) ori este
efectiv produs (~nchisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor
drepturi).

Leg~tura cu alte infracţiuni. Monedele sau titlurile de valoare trebuie
s~ fie emise de statul rom~n. in cazul ~n care fapta priveşte monede ale
altor state, titluri de credit public, cecuri, titluri de orice fel pentru
efectuarea pl~ţilor, alte titluri ori valori asem~n~toare emise ~n alt~ ţar~,
se va reţine infracţiunea de falsificare de valori str~ine (art. 284 C. pen.).
La data s~v~rşirii infracţiunii, monedele sau titlurile de valoare trebuie
s~ aib~ putere circulatorie, ~n caz contrar fapta put~nd constitui
o infracţiune de fals material ~n ~nscrisuri oficiale sau sub semn~tur~
privat~ (art. 288, art. 290 C. pen.).
Dac~ titlul de valoare falsificat este un instrument de plat~ electronic~,
se reţine infracţiunea de falsificare a instrumentelor de plat~ electronic~,
[1]
prev~zut~ ~n art. 24 din Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic .
[1]
Republicat~ ~n M. Of. nr. 959 din 29 noiembrie 2006.

Nu reg~sim ~n noul Cod penal aceast~ infracţiune incriminat~ ca atare,
~ns~ unele dintre variantele sale sunt incriminate ca infracţiuni
distincte,
~ncrederea public~ ~n autenticitatea monedelor şi a titlurilor de
valoare fiind astfel protejat~ şi ~n noua reglementare.
Art. 310 noul C. pen. - ~Falsificarea de monede" - este corespondentul
alin. (1) al art. 282 din actualul Cod penal, ~ns~ obiectul material este re
prezentat doar de monede cu valoare circulatorie, chiar şi ~nainte de pu
nerea oficial~ ~n circulaţie. Titlurile de credit, alte instrumente pentru efec
tuarea pl~ţilor, precum şi orice alte valori asem~n~toare, inclusiv
instru mentele de plata electronic~, fac obiectul material al unei infracţiuni
dis tincte, prev~zut~ ~n art. 311: ~Falsificarea de titluri de credit sau
instru mente de plat~".
Spre deosebire de Codul penal ~n vigoare, noul Cod incrimineaz~ se
parat punerea ~n circulaţie a valorilor falsificate anterior amintite, precum
şi primirea, deţinerea sau transmiterea acestora, ~n vederea punerii lor ~n
circulaţie - ~Punerea ~n circulaţie de valori falsificate" (art. 313) -, pedeap
sa pentru aceast~ fapt~ fiind aceeaşi cu cea prev~zut~ pentru infracţiunea
de falsificare a monedelor şi a celorlalte valori asem~n~toare. In plus, ipo
teza punerii ~n circulaţie a valorilor falsificate, de c~tre vreunul dintre parti
cipanţii la falsificare este incriminat~ ~n mod expres. Elementul material al
infracţiunii prev~zute ~n art. 313 noul C. pen. poate fi şi repunerea
~n circulaţie a uneia dintre valorile falsificate, de c~tre o persoan~
care a constatat, ulterior intr~rii ~n posesia acesteia, c~ este falsificat~.
C. pen., art. 282: Falsificarea Noul C. pen., art. 310: Falsificarea
de monede sau de alte valori de monede
(1) Falsificarea de moned~ meta (1) Falsificarea de moned~ cu va
lic~, moned~ de h~rtie, titluri de loare circulatorie se pedepseşte cu
credit public, cecuri, titluri de orice fel ~n chisoarea de la 3 la 10 ani şi
pentru efectuarea pl~ţilor, emise de inter zicerea exercit~rii unor drepturi.
instituţia bancar~ ori de alte instituţii (2) Cu aceeaşi pedeaps~ se sanc
de credit competente, sau ţioneaz~ falsificarea unei monede, emi
falsificarea oric~ror alte titluri ori se de c~tre autorit~ţile competente, ~na
valori asem~n~toare, se pedepseşte cu inte de punerea oficial~ ~n circulaţie
~nchisoare de la 3 la 12 ani şi a acesteia.
(2) Cu aceeaşi pedeaps~ se (3) Tentativa se pedepseşte.
sanc ţioneaz~ punerea ~n circulaţie,
~n orice mod, a valorilor falsificate Noul C. pen., art. 311: Falsificarea
ar~tate ~n ali neatul precedent, sau de titluri de credit sau instrumente
deţinerea lor ~n vederea punerii ~n de plat~
circulaţie. (1) Falsificarea de titluri de credit,
(3) Dac~ faptele prev~zute ~n ali titluri sau instrumente pentru efectuarea
neatele precedente ar fi putut cauza pl~ţilor sau a oric~ror altor titluri ori
o pagub~ important~ sistemului valori asem~n~toare se pedepseşte cu
financiar, pedeapsa este ~nchisoarea ~nchisoarea de la 2 la 7 ani şi
de la 5 la interzi
15 ani şi interzicerea unor drepturi, cerea exercit~rii unor drepturi.
iar dac~ au cauzat o pagub~ (2) Dac~ fapta prev~zut~ ~n alin. (1)
important~ sistemului financiar, priveşte un instrument de plat~ electro
pedeapsa este ~n chisoarea de la 10 nic~, pedeapsa este ~nchisoarea de
la 20 de ani şi inter zicerea unor la
drepturi. 3 la 10 ani şi interzicerea exercit~rii
(4) Tentativa se pedepseşte. unor drepturi.
Noul C. pen., art. 313: Punerea in

circulaţie de valori falsificate
(1) Punerea ~n circulaţie a
valorilor
falsificate prev~zute ~n art. 310-
312, precum şi primirea, deţinerea
sau transmiterea acestora, ~n
vederea pu nerii lor ~n circulaţie, se
sancţioneaz~ cu pedeapsa prev~zut~
de lege pentru infracţiunea de
falsificare prin care au fost produse.
valorilor falsificate prev~zute ~n art.
310312, s~ v~rşit~ de c~tre autor sau un
participant la infracţiunea de
falsificare, se sanc ţioneaz~ cu
pedeapsa prev~zut~ de lege pentru
infracţiunea de falsificare prin care au
fost produse.
(3) Repunerea ~n circulaţie a
uneia dintre valorile prev~zute ~n art.
310
312, de c~tre o persoan~ care a
con statat, ulterior intr~rii ~n posesia
aces teia, c~ este falsificat~, se
sancţioneaz~ cu pedeapsa prev~zut~
de lege pentru infracţiunea de
falsificare prin care au fost produse,
ale c~rei limite speciale se reduc la
jum~tate.
§2. Falsificarea de timbre, mărci sau
bilete de transport - art. 283
Art. 283 C. pen.: ~(1) Falsificarea de timbre, m~rci poştale, plicuri poş
tale, c~rţi poştale, bilete ori foi de c~l~torie sau transport, cupoane
r~s puns internaţional, ori punerea ~n circulaţie a unor astfel de valori
falsifi cate, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 6 luni la 5 ani.

valori şi instrumente de aceast~ natur~, frecvent utilizate ~n raporturile juri
dice. Obiectul juridic specific este reprezentat de relaţiile sociale
refe ritoare la ~ncrederea public~ ~n timbre, m~rci, bilete de transport.
Obiectul material, ~n ipoteza s~v~rşirii infracţiunii de fals prin alterare,
~l constituie timbrele, m~rcile poştale, plicurile poştale, c~rţile poştale, bile
tele sau foile de c~l~torie ori transport, cupoanele r~spuns internaţional,
iar ~n ipoteza s~v~rşirii falsului prin contrafacere, obiect material al infrac
ţiunii sunt bunurile care contribuie la realizarea falsului.
III. Subiec ii
per soan~ fizic~ sau juridic~. Participaţia penal~ este posibil~ sub
toate formele.
Subiectul pasiv principal este instituţia emitent~ sau care pune ~n circu
laţie valorile enumerate ~n art. 283 C. pen., iar cel secundar poate fi per
soana fizic~ sau juridic~ ce a fost indus~ ~n eroare ~n momentul achiziţio
n~rii acestor valori.

in ipoteza s~v~rşirii faptei prin falsificare, condiţia premis~ const~
~n preexistenţa unor timbre, m~rci, plicuri, c~rţi poştale etc. reale, oficiale,
ce au servit drept model, iar ~n situaţia realiz~rii elementului material
prin
punerea ~n circulaţie a unor astfel de valori, condiţia premis~ const~
~n preexistenţa valorilor enumerate falsificate.

de falsificare, ce se poate s~v~rşi, ~n concret, fie prin alterare, fie prin con-
trafacere. Contrafacerea presupune crearea unor noi timbre, m~rci
poş- tale, plicuri poştale, c~rţi poştale, bilete sau foi de c~l~torie ori
transport, cupoane r~spuns internaţional, prin imitare, ~ns~ ~n aşa fel
~nc~t s~ poat~ fi percepute ca autentice. Alterarea nu presupune crearea
unor alte timbre, m~rci, plicuri poştale etc. ca obiecte distincte, ci const~
~n modificarea
~n sens material a unuia existent, prin ad~ugiri, şters~turi etc.
Alterarea
sau contrafacerea trebuie s~ se refere la cel puţin unul dintre aceste
obiecte. In varianta derivat~, elementul material se realizeaz~ prin
punerea ~n circulaţie a valorilor falsificate mai sus amintite.
Urmarea imediat~ const~ ~ntr-o stare de pericol pentru relaţiile sociale
referitoare la ~ncrederea public~ ~n timbre, m~rci, bilete de
transport. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei.

Forme. Actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate
~n principiu. Ins~ actele de fabricare ori de deţinere de instrumente ori
materiale cu scopul de a servi la falsificarea valorilor enumerate ~n
art. 283
C. pen. sunt incriminate ca infracţiune distinct~ - ~Deţinerea de
instrumente ~n vederea falsific~rii de valori" (art. 285 C. pen.). Tentativa
se pedepseşte. Infracţiunea se consum~ la data falsific~rii timbrului, a
m~rcii poştale, a plicurilor poştale etc. ori la data punerii lor ~n circulaţie.
Poate fi s~v~rşit~ ~n form~ continuat~, momentul epuiz~rii fiind acela
al ~ncet~rii activit~ţii infracţionale.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntr-o variant~ tip şi una de-
rivat~, reunite ~n conţinutul aceluiaşi alineat. Aceste dou~ modalit~ţi se ra-
porteaz~ la dou~ forme diferite de realizare a elementului material,
falsificare ori punere ~n circulaţie a unor m~rci poştale, timbre, c~rţi
ori plicuri poştale etc.
Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ fapta priveşte timbre, m~rci poş
tale, plicuri poştale, c~rţi poştale, bilete sau foi de c~l~torie ori transport,
cupoane r~spuns internaţional emise ~n alt~ ţar~, se va reţine infracţiunea
de falsificare de valori str~ine (art. 284 C. pen.).
La data s~v~rşirii infracţiunii, timbrele, m~rcile poştale, plicurile poştale,
c~rţile poştale, biletele sau foile de c~l~torie ori transport, cupoanele r~s
puns internaţional trebuie s~ aib~ putere circulatorie, ~n caz contrar fapta
put~nd constitui o infracţiune de fals material fn fnscrisuri oficiale sau sub
semn~tur~ privat~ (art. 288, art. 290 C. pen.).
Se va reţine infracţiunea de falsificare de timbre, m~rci sau bilete de
transport dac~ alterarea sau contrafacerea are ca obiect bilete
de c~l~torie şi transport nenominalizate, ~ns~ atunci c~nd aceste
acţiuni se raporteaz~ la bilete de intrare la spectacole ori bilete
de c~l~torie nominale, care au caracter personal, se va reţine
infracţiunea de fals material fn fnscrisuri oficiale (art. 288 C. pen.).

Infracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, ~n aceeaşi
formu lare, enumerarea obiectului material cuprinz~nd aceleaşi valori,
excep t~nd biletele ori foile de c~l~torie ori transport. Varianta derivat~ a
punerii
~n circulaţie a valorilor falsificate este incriminat~ distinct, ca
infracţiune
autonom~ - ~Punerea ~n circulaţie de valori falsificate" (art. 313 noul
C. pen.) -, elementul material realiz~nduse, pe l~ng~ punere ~n circulaţie,
şi prin primirea, deţinerea sau transmiterea acestor valorilor falsificate, ~n
vederea punerii lor ~n circulaţie. Reprezint~ varianta atenuat~ a
acestei infracţiuni repunerea ~n circulaţie a uneia dintre valorile
prev~zute ~n art. 312, de c~tre o persoan~ care a constatat, ulterior
intr~rii ~n posesia acesteia, c~ este falsificat~.
C. pen., art. 283: Falsificarea nerea ~n circulaţie a unor astfel
de timbre, m~rci sau bilete de de
transport
(1) Falsificarea de timbre, m~rci
poştale, plicuri poştale, c~rţi poştale,
bilete ori foi de c~l~torie sau transport,
cupoane r~spuns internaţional, ori pu
Noul C. pen., art. 312: Falsificarea fel, m~rci poştale, plicuri poştale, c~rţi
de timbre sau efecte poştale poştale sau cupoane r~spuns interna
(1) Falsificarea de timbre de orice ţional se pedepseşte cu ~nchisoare
de la 6 luni la 3 ani sau cu amend~.
valori falsificate, se pedepseşte cu (2) Tentativa se pedepseşte.
(2) Tentativa se pedepseşte. Noul C. pen., art. 313: Punerea in
circulaţie de valori falsificate
valorilor
falsificate prev~zute ~n art. 310-
312, precum şi primirea, deţinerea sau
transmiterea acestora, ~n vederea
punerii lor
~n circulaţie, se sancţioneaz~ cu pe-
deapsa prev~zut~ de lege pentru infrac-
ţiunea de falsificare prin care au fost
produse.
valorilor falsificate prev~zute ~n art.
310-312, s~v~rşit~ de c~tre autor sau
un participant la infracţiunea de
falsificare, se sancţioneaz~ cu
pedeapsa prev~zut~ de lege pentru
infracţiunea de falsificare prin care au
fost produse.
(3) Repunerea ~n circulaţie a
uneia
dintre valorile prev~zute ~n art. 310-
312, de c~tre o persoan~ care a
constatat, ulterior intr~rii ~n posesia
acesteia, c~ este falsificat~, se
sancţioneaz~ cu pedeapsa
prev~zut~ de lege pentru
infracţiunea de falsificare prin care
au fost produse, ale c~rei limite
speciale se reduc la jum~tate.
§3. De inerea de instrumente în

vederea falsificării de valori - art.
285
Art. 285 C. pen.: ~Fabricarea ori deţinerea de instrumente sau mate-
riale cu scopul de a servi la falsificarea valorilor sau titlurilor enumerate ~n
art. 282-284 se pedepseşte cu ~nchisoare de la 6 luni la 5 ani".

valori şi instrumente de aceast~ natur~, frecvent utilizate ~n
raporturile juridice. Obiectul juridic specific este similar cu acela al
infracţiunilor pre- v~zute ~n art. 282-284 C. pen., respectiv relaţiile sociale
referitoare la ~n- crederea public~ acordat~ valorilor enumerate ~n art.
282-284 C. pen. Obiectul material este reprezentat de instrumentele ori
materialele fabri- cate ori deţinute ~n vederea falsific~rii de monede, titluri
de credit, m~rci ori plicuri poştale şi alte valori.
III. Subiec ii
persoan~ fizic~ ori juridic~. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate
formele.
Subiectul pasiv principal este instituţia emitent~ ori care pune ~n circu-
laţie astfel de valori, iar subiectul pasiv secundar este persoan~ fizic~ sau
juridic~ indus~ ~n eroare prin achiziţionarea unor astfel de valori.

Aceasta const~ ~n existenţa unui mod de s~v~rşire a infracţiunilor de
falsificare de titluri sau alte valori aflate ~n circulaţie, mod la utilizarea c~-
ruia ar putea fi folosite sau ar mai putea servi instrumentele ori materialele
[1]
deţinute .

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ fie prin acţiunea de
fabricare a unor instrumente ori materiale, fie prin deţinerea acestora ~n
vederea falsific~rii valorilor prev~zute ~n art. 282-284 C. pen. Aceste
instrumente ori materiale trebuie s~ fie apte s~ fie folosite ~n vederea
falsific~rii. Urmarea imediat~ const~ ~ntr-o stare de pericol pentru valorile
protejate de lege prin incrimin~rile din art. 282-284 C. pen. Leg~tura de
cau zalitate rezult~ din materialitatea faptei.
directe, calificat~ prin scopul falsific~rii de monede, titluri de credit şi alte
valori cu putere circulatorie, timbre, m~rci poştale, plicuri poştale şi altele,
aşa cum sunt ele enumerate limitativ ~n cuprinsul articolelor mai sus
menţionate.
[1]
Mobilul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, ci doar pentru

rial, respectiv ~n momentul fabric~rii de instrumente ori mijloace necesare
falsific~rii sau la data intr~rii ~n posesia unor astfel de instrumente
ori materiale.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ f~ptuitorul nu se rezum~ la a fa-
brica sau deţine instrumente sau materiale ~n vederea falsific~rii, ci şi fal-
sific~ monede, titluri de credit, m~rci ori c~rţi poştale, timbre etc., emise ~n
ţar~ sau de un alt stat str~in, se vor reţine ~n concurs infracţiunea de deţi-
nerea de instrumente ~n vederea falsific~rii de valori şi infracţiunile
pre- v~zute ~n art. 282 (falsificarea de monede sau de alte valori), art. 283
(falsificarea de timbre, m~rci sau de bilete de transport) sau art.
284 (falsificarea de valori str~ine), ~n funcţie de obiectul falsific~rii.

Infracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, sub aceeaşi denu-
mire şi aceleaşi modalit~ţi de realizare a elementului material - fabricare,
deţinere, la care se adaug~ şi primirea sau transmiterea de instrumente
sau materiale. Faţ~ de actuala reglementare, infracţiunea este incriminat~
~ntr-o variant~ tip şi una agravat~, care are ca obiect material instru-
mentele de plat~. De asemenea, a fost prev~zut~ şi o cauz~ de
nepedepsire, dac~ persoana pred~ instrumentele sau materialele
deţinute autorit~ţilor judiciare ori ~ncunoştinţeaz~ aceste autorit~ţi despre
existenţa lor, ~ns~ ~nainte de descoperirea faptelor şi ~nainte de a
se fi trecut la s~v~rşirea faptei de falsificare.
C. pen., art. 285: Deţinerea de Noul C. pen., art. 314: Deţinerea
instrumente ~n vederea falsific~rii de de instrumente ~n vederea falsific~rii
valori de valori
Fabricarea ori deţinerea de (1) Fabricarea, primirea, deţinerea
instru-
sau transmiterea de instrumente sau
mente sau materiale cu scopul de a
materiale cu scopul de a servi la
servi la falsificarea valorilor sau titlurilor
falsificarea valorilor sau titlurilor
enumerate fn art. 282-284 se
prev~zute fn art. 310, art. 311 alin. (1) şi
pedep- seşte cu fnchisoare de la 6
art. 312 se pedepseşte cu fnchisoarea
luni la
de la unu la 5 ani.
5 ani.
(2) Fabricarea, primirea, deţinerea
sau transmiterea de echipamente, in-
clusiv hardware sau software, cu scopul
de a servi la falsificarea
instrumentelor de plat~ electronic~, se
pedepseşte cu fnchisoarea de la 2 la 7
ani.
(3) Nu se pedepseşte persoana care,
dup~ comiterea vreuneia dintre
faptele prev~zute fn alin. (1) sau alin.
(2), fnainte de descoperirea acestora şi
fnainte de a se fi trecut la s~v~rşirea
faptei de falsificare, pred~
instrumentele sau materialele
deţinute autorit~ţilor judiciare ori
fncunoştinţeaz~ aceste autorit~ţi despre
existenţa lor.
Capitolul II. Falsuri în înscrisuri
$1. Falsul material în înscrisuri oficiale - art. 288
Art. 288 C. pen.: ~(1) Falsificarea unui ~nscris oficial prin contrafacerea
scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui ~n orice mod, de natur~ s~
pro duc~ consecinţe juridice, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 luni la 3
ani.
(2) Falsul prev~zut ~n alineatul precedent, s~v~rşit de un funcţionar ~n
exerciţiul atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 6 luni
la 5 ani.
(3) Sunt asimilate cu ~nscrisurile oficiale biletele, tichetele sau
orice alte imprimate produc~toare de consecinţe juridice.

Obiectul juridic generic se refer~ la ~ncrederea public~ ~n autenticitatea
~nscrisurilor şi ~n capacitatea acestora de a face dovad~ realit~ţii
celor prezentate. Obiectul juridic specific este reprezentat de relaţiile
sociale privitoare la ~ncrederea public~ ~n autenticitatea ~nscrisurilor
oficiale.
Obiectul material este ~nscrisul oficial asupra c~ruia se
exercit~
alterarea sau materialele ori mijloacele folosite ~n vederea falsific~rii, dac~
elementul material se realizeaz~ prin contrafacere. Inscrisul oficial
este acela care eman~ de la sau aparţine unei unit~ţi dintre cele
enumerate ~n cuprinsul art. 145 C. pen.: autoritate public~, instituţie
public~, instituţie sau alt~ persoan~ juridic~ de interes public. Inscrisul
oficial trebuie s~ fie valabil şi s~ aib~ capacitatea de a da naştere, modifica
ori stinge un raport juridic. Nu are relevanţ~ dac~ ~nscrisul este un
original sau o copie lega lizat~. Sunt asimilate ~nscrisurilor oficiale şi
constituie obiect material al acestei infracţiuni biletele (nominale, f~r~
putere de circulaţie), tichetele sau orice alte imprimate produc~toare de
consecinţe juridice.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat, put~nd s~v~rşi falsul orice per
soan~ fizic~ sau juridic~. Dac~ autorul este un funcţionar aflat ~n exerciţiul
atribuţiilor de serviciu, atunci fapta se va reţine ~n varianta agravat~.
Subiectul pasiv principal este autoritatea ori instituţia public~ de la care
eman~ sau c~reia ~i aparţine ~nscrisul oficial. Poate constitui subiect pasiv
secundar persoana fizic~ ori juridic~ prejudiciat~ prin folosirea ~nscrisului
oficial falsificat.

Aceasta const~ ~n preexistenţa unei st~ri de fapt care face necesar~
~ntocmirea unui ~nscris oficial şi pe care acesta o
constat~.

de falsificare, care presupune dou~ modalit~ţi faptice de materializare:
fie contrafacere, fie alterare. Contrafacerea trebuie s~ se refere la scriere
sau la semn~tur~. Contrafacerea scrierii presupune imitarea conţinutului
unui
~nscris, şi nu a scrisului, pl~smuirea ori confecţionarea unui nou
~nscris av~nd drept model ~nscrisul oficial adev~rat. Contrafacerea
semn~turii nu presupune neap~rat o imitare a semn~turii, ci poate s~
~nsemne şi cre area unei semn~turi care s~ dea impresia apartenenţei
celui care ar fi tre buit s~ semneze. Alterarea const~ ~n modificarea unui
~nscris prin ad~u giri, şters~turi, p~tare ori decolorare, bif~ri şi alte
procedee care duc la denaturarea material~ a conţinutului unui ~nscris.
Pentru existenţa infrac ţiunii este suficient~ falsificarea ~nscrisului, nefiind
necesar ca acesta s~ fie folosit.
Cerinţele esenţiale ataşate elementului material sunt ca ~nscrisul s~ fie
unul oficial şi, ~n plus, dac~ ar fi folosit, s~ fie susceptibil de a
produce consecinţe juridice. Urmarea imediat~ const~ ~ntro stare de
pericol pentru relaţiile sociale privitoare la ~ncrederea public~ ~n
autenticitatea ~nscri surilor oficiale. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din
indirecte. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infrac
tativa este posibil~ şi este incriminat~. Infracţiunea se consum~ ~n
mo mentul care sa realizat elementul material, respectiv la data falsific~rii
~n scrisului oficial, independent de folosirea acestuia.
vat~, care se reţine atunci c~nd subiectul activ este calificat:
funcţionar aflat ~n exerciţiul atribuţiilor de serviciu.
Sancţiunea prev~zut~ pentru varianta tip este pedeapsa cu ~nchisoa
rea de la 3 luni la 3 ani, iar pentru varianta agravat~ de la 6 luni la 5 ani.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ infracţiunea de falsificare are
ca obiect un bilet, dac~ acesta este nominalizat, se va reţine infracţiunea
de fals ~n ~nscrisuri oficiale, ~ns~ dac~ acesta nu este nominalizat, se
reali zeaz~ conţinutul constitutiv al infracţiunii prev~zute de art.
283 - falsificarea de timbre, m~rci sau de bilete de transport.

Infracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, av~nd un conţinut
identic cu cel din Codul penal ~n vigoare, singura diferenţ~ fiind la
nivel sancţionatoriu - ~n ipoteza ambelor variante minimul special al
pedepsei a fost ridicat, de la 3 luni la 6 luni ~n varianta tip şi de la 6 luni la
1 an ~n varianta agravat~.
C. pen., art. 288: Fals material fn Noul C. pen., art. 320: Falsul ma-
fnscrisuri oficiale terial fn fnscrisuri oficiale
(1) Falsificarea unui ~nscris oficial (1) Falsificarea unui ~nscris oficial,
prin contrafacerea scrierii ori a sub prin contrafacerea scrierii ori a sub
scrierii sau prin alterarea lui ~n orice scrierii sau prin alterarea lui ~n orice
mod, de natur~ s~ produc~ consecinţe mod, de natur~ s~ produc~ consecinţe
juridice, se pedepseşte cu ~nchisoare juridice, se pedepseşte cu
de la 3 luni la 3 ani. ~nchisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2) Falsul prev~zut ~n alineatul (2) Falsul prev~zut ~n alin. (1),
precedent, s~v~rşit de un funcţionar ~n s~
v~rşit de un funcţionar public ~n
exer
exerciţiul atribuţiilor de serviciu, se ciţiul atribuţiilor de serviciu, se
pe- depseşte cu ~nchisoare de la 6 luni pedep- seşte cu ~nchisoarea de la unu
la 5 ani. la 5 ani şi interzicerea exercit~rii unor
(3) Sunt asimilate cu drepturi.
~nscrisurile oficiale biletele, tichetele (3) Sunt asimilate
sau orice alte imprimate produc~toare ~nscrisurilor oficiale biletele, tichetele
de consecinţe juridice. sau orice alte imprimate produc~toare
(4) Tentativa se pedepseşte. de consecinţe juridice.
§2. Falsul intelectual - art. 289
Art. 289 C. pen.: ~(1) Falsificarea unui ~nscris oficial cu prilejul
~ntocmirii acestuia, de c~tre un funcţionar aflat ~n exerciţiul atribuţiilor
de serviciu, prin atestarea unor fapte sau ~mprejur~ri
necorespunz~toare adev~rului ori prin omisiunea cu ştiinţ~ de a insera
unele date sau ~mprejur~ri, se pe- depseşte cu ~nchisoare de la 6 luni la 5
ani.

~nscrisurilor şi ~n capacitatea acestora de a face dovada realit ~ţii
sociale privitoare la ~ncrederea public~ ~n autenticitatea ~nscrisurilor
oficiale. Obiectul material este un ~nscris oficial.
III. Subiec ii
Subiectul activ este calificat - funcţionarul, ~n sensul dat de art.
147
[1]
C. pen. , care se afl~ ~n exerciţiul atribuţiilor de serviciu. Participaţia pe-
nal~ este posibil~ sub toate formele, ~ns~ pentru existenţa
coautoratului trebuie ca toţi f~ptuitorii s~ aib~ calitatea cerut~ de lege şi s~
se afle ~n
exerciţiul atribuţiilor de serviciu.
[1]
fost ~nvestit~, o ~ns~rcinare de orice natur~, retribuit~ sau nu, ~n serviciul unei
persoana menţio- nat~ ~n alin. (1), precum şi orice salariat care exercit~ o
alineat".
Subiectul pasiv principal este unitatea, autoritatea ori persoana juridic~
emitent~ a actului. Poate exista şi un subiect pasiv secundar - persoana
fizic~ sau juridic~ prejudiciat~ prin folosirea ~nscrisurilor oficiale falsificate.

Aceasta const~ ~n preexistenţa unei situaţii de fapt, care impune
~ntocmirea unui ~nscris
oficial.

de falsificare, care presupune fie atestarea unor fapte sau ~mprejur~ri
neco respunz~toare adev~rului, fie omisiunea cu ştiinţ~ de a insera unele
date sau ~mprejur~ri. Cerinţa esenţial~ este ca falsificarea s~ aib~ loc cu
prilejul
~ntocmirii ~nscrisului. Spre exemplu, s~v~rşeşte aceast~ infracţiune
me dicul care elibereaz~ o adeverinţ~ prin care atest~ o boal~ a
pacientului, c~nd ~n realitate acesta nici nu a fost examinat. Urmarea
imediat~ const~
~ntro stare de pericol pentru relaţiile sociale privitoare la ~ncrederea pu
blic~ ~n autenticitatea ~nscrisurilor oficiale. Leg~tura de cauzalitate rezult~
indirecte. Dac~ fapta este s~v~rşit~ din culp~, se poate reţine ~n sarcina
autorului infracţiunea de neglijenţ~ ~n serviciu (art. 249 C. pen.). Mobilul şi
scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, ci, eventual,
pentru individualizarea pedepsei.

tativa este posibil~ doar ~n modalitatea comisiv~ şi se pedepseşte. Infrac
ţiunea se consum~ ~n momentul ~n care a fost ~ntocmit ~nscrisul
oficial, independent de folosirea sa.
Sancţiunea este aceeaşi cu cea prev~zut~ pentru varianta agravat~ a
infracţiunii de fals material ~n ~nscrisuri oficiale - pedeapsa cu
~nchisoarea de la 6 luni la 5 ani.
Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ falsul nu este realizat cu
ocazia
~ntocmirii ~nscrisului oficial, ci dup~ acest moment, se va reţine
infrac
ţiunea de fals material fn fnscrisuri oficiale (art. 288 C. pen.).
Dac~ atestarea mincinoas~ sau omisiunea nu este comis~ de c~tre
funcţionarul care ~ntocmeşte ~nscrisul, ci este rezultatul unei
declaraţii false a unei persoane, atunci se va reţine infracţiunea de fals fn
declaraţii (art. 292 C. pen.).
Dac~ funcţionarul aflat ~n exerciţiul atribuţiilor de serviciu atest~ ~mpre
jur~ri necorespunz~toare adev~rului ori omite s~ insereze anumite date ~n
cuprinsul ~nscrisului autentic pe care ~l ~ntocmeşte şi, ulterior, contraface
semn~tura aceluia care avea competenţa de a semna actul, se vor reţine
~n concurs infracţiunea de fals intelectual şi aceea de fals material
fn
fnscrisuri oficiale (art. 288 C. pen.).

Infracţiunea de fals intelectual este incriminat~ şi ~n noul Cod
penal, sub aceeaşi denumire şi av~nd acelaşi conţinut, singura
deosebire fiind calitatea subiectului activ, c~ci ~n noua reglementare
falsul intelectual este s~v~rşit doar de c~tre funcţionarul public. In plus,
minimul special al pedepsei a fost ridicat de la 6 luni la 1 an.
C. pen., art. 289: Falsul intelec- Noul C. pen., art. 321: Falsul inte-
tual lectual
(1) Falsificarea unui ~nscris oficial (1) Falsificarea unui ~nscris oficial
cu prilejul ~ntocmirii acestuia, de cu prilejul ~ntocmirii acestuia, de
c~tre un funcţionar aflat ~n exerciţiul c~tre un funcţionar public aflat ~n
atribu ţiilor de serviciu, prin atestarea exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin
unor fapte sau ~mprejur~ri atestarea unor fapte sau ~mprejur~ri
necorespunz~ toare adev~rului ori prin necorespun z~toare adev~rului ori prin
omisiunea cu ştiinţ~ de a insera unele omisiunea cu ştiinţ~ de a insera unele
date sau ~m prejur~ri, se pedepseşte date sau
cu ~nchisoare de la 6 luni la 5 ani. ~mprejur~ri, se pedepseşte cu
(2) Tentativa se pedepseşte. ~nchi
soarea de la unu la 5 ani.
§3. Falsul în înscrisuri sub semnătură privată - art. 290
Art. 290 C. pen.: ~(1) Falsificarea unui ~nscris sub semn~tur~
privat~ prin vreunul din modurile ar~tate ~n art. 288, dac~ f~ptuitorul
foloseşte ~n scrisul falsificat ori ~l ~ncredinţeaz~ altei persoane spre
folosire, ~n vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu
~nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend~.

~n scrisurilor şi ~n capacitatea acestora de a face dovada realit ~ţii
celor pre zentate. Obiectul juridic specific este reprezentat de relaţiile
sociale privitoare la ~ncrederea public~ ~n veridicitatea ~nscrisurilor sub
semn~tur~ privat~.
Obiectul material este un ~nscris sub semn~tur~ privat~ asupra c~ruia
se exercit~ alterarea sau materialele ori instrumentele folosite ~n vederea
falsific~rii, dac~ aceasta se exercit~ ~n modalitatea contrafacerii. Inscrisul
trebuie s~ fie apt s~ produc~ consecinţe juridice ~ntre particulari, respectiv
s~ fie apt s~ dea naştere, s~ modifice sau s~ sting~ un raport juridic.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat, put~nd s~v~rşi falsul ~n
~nscrisuri sub semn~tur~ privat~ orice persoan~ fizic~ sau juridic~.
Subiectul pasiv este persoana fizic~ ori juridic~ v~t~mat~ ~n drepturile
sale prin folosirea
~nscrisului.

Aceasta const~ ~n preexistenţa unei st~ri de fapt sau de drept cu
privire la care se urm~reşte s~ se altereze adev~rul prin falsificarea unui
~nscris sub semn~tur~ privat~.

de falsificare, care presupune dou~ modalit~ţi alternative de realizare:
fie
contrafacerea scrierii sau a subscrierii, fie alterarea ~n orice mod a ~nscri
sului. Contrafacerea presupune reproducerea prin imitare a ~nscrisului
sub semn~tur~ privat~, fie a conţinutului acestuia, fie a semn~turii.
Falsificarea semn~turii este esenţial~ ~n cazul falsului prev~zut de art.
290 C. pen., presupun~nd fie aplicarea unei semn~turi care creeaz~
impresia apar tenenţei celui care ar fi trebuit s~ semneze actul, fie
aplicarea propriei semn~turi a f~ptuitorului, deşi nu el era cel ~ndrept~ţit s~
semneze actul.
Cerinţa esenţial~ ataşat~ elementului material este ca ~nscrisul sub
semn~tur~ privat~ falsificat ~n oricare dintre aceste modalit~ţi s~ fie folosit
de c~tre autorul falsului ori s~ fie ~ncredinţat unei alte persoane ~n
vederea producerii de consecinţe juridice. Prin urmare, dac~ ~n urma
falsific~rii ~n scrisului autorul ~l şi foloseşte, se va reţine existenţa unei
singure infrac ţiuni de fals ~n ~nscrisuri sub semn~tur~ privat~, nu şi
infracţiunea de uz de fals. Dac~ falsificatorul ~l ~ncredinţeaz~ altuia,
~ns~ nu ~n vederea falsifi c~rii, sau nici m~car nu ~l ~ncredinţeaz~ el, ci
~nscrisul intr~ ~n posesia unei alte persoane ~ntrun alt mod, spre
exemplu, este g~sit sau sustras de c~tre o alt~ persoan~, nu se va
reţine infracţiunea prev~zut~ de art. 290
C. pen. Prin simpla deţinere a unui ~nscris sub semn~tur~ privat~ falsificat
nu suntem ~n prezenţa vreunei infracţiuni. De asemenea, dac~ un ~nscris
sub semn~tur~ privat~ este doar falsificat, nu se realizeaz~ conţinutul
constitutiv al infracţiunii de fals ~n ~nscrisuri sub semn~tur~ privat~.
Urmarea imediat~ const~ ~ntro stare de pericol pentru relaţiile sociale
privitoare la ~ncrederea public~ ~n veridicitatea ~nscrisurilor sub
semn~tur~
privat~. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei.
Latura subiectiv~. Vinov~ţia se prezint~ sub forma intenţiei directe,
care priveşte at~t acţiunea de falsificare, c~t şi acţiunea de folosire a
~nscrisului fals de c~tre f~ptuitor sau de ~ncredinţare spre folosire a
acestuia, ~n vederea producerii de consecinţe juridice. Prin urmare, fapta
se s~v~rşeşte cu intenţie direct~ calificat~ prin scop. Mobilul nu prezint~
pedepsei.

tativa este posibil~ şi este incriminat~. Tentativa presupune s~v~rşirea ac
ţiunii de fals şi ~nceperea activit~ţii de folosire sau de ~ncredinţare ~n
vede rea folosirii, activitate ~ntrerupt~ sau dus~ p~n~ la cap~t, ~ns~ f~r~
ca re zultatul s~ se produc~. Simpla falsificare a ~nscrisului sub semn~tur~
privat~ nu constituie tentativ~ la infracţiunea de fals ~n ~nscrisuri sub
semn~tur~ privat~. Infracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii
elementului material,
respectiv odat~ cu falsificarea şi folosirea ori ~ncredinţarea spre
folosire a
~nscrisului sub semn~tur~ privat~. Poate fi s~v~rşit~ ~n form~
continuat~, momentul epuiz~rii fiind acela al ~ncet~rii activit~ţii
infracţionale.
Sancţiunea este ~nchisoarea de la 3 luni la 2 ani alternativ cu amend~.

Leg~tura cu alte infracţiuni. In ipoteza falsific~rii unui ~nscris oficial,
dac~ autorul falsului ~l şi foloseşte ulterior, se va reţine concurs de
infracţiuni ~ntre fals material ~n ~nscrisuri oficiale (art. 288 C. pen.) şi uz
de fals (art. 291 C. pen.). In schimb, ~n ipoteza falsific ~rii unui
~nscris sub semn~tur~ privat~, dac~ f~ptuitorul ~l şi foloseşte ulterior, ~n
vederea pro ducerii de consecinţe juridice, se realizeaz~ doar conţinutul
constitutiv al infracţiunii de fals ~n ~nscrisuri sub semn~tur~ privat~,
conţinutul uzului de fals fiind inclus ~n conţinutul infracţiunii prev~zute de
art. 290 C. pen., ca cerinţ~ esenţial~ pentru ~ntregirea laturii obiective.

Infracţiunea de fals ~n ~nscrisuri sub semn~tur~ privat~ este incriminat~
sub aceeaşi denumire şi cu acelaşi conţinut constitutiv şi ~n noul
Cod penal, cu singura deosebire c~ ~n noua reglementare elementul
material se realizeaz~ prin modalit~ţile prev~zute ~n art. 320 şi art. 321,
respectiv nu doar ~n modalit~ţile specifice infracţiunii de fals material
~n ~nscrisuri oficiale (cum prevede Codul penal ~n vigoare), ci şi prin
acelea specifice infracţiunii de fals intelectual. Astfel, conform noului Cod,
reprezint~ fals ~n
~nscrisuri sub semn~tur~ privat~ at~t contrafacerea scrierii şi a subscrierii
şi alterarea prin orice mijloace a unui ~nscris, c~t şi atestarea unor fapte
sau ~mprejur~ri necorespunz~toare adev~rului sau omisiunea de a insera
unele date sau ~mprejur~ri, comise cu ocazia ~ntocmirii ~nscrisului
sub semn~tur~ privat~. In oricare dintre modalit~ţile de realizare a
elementului material, trebuie s~ fie ~ndeplinit~ şi cerinţa esenţial~ ca
f~ptuitorul s~ folo seasc~ ~nscrisul falsificat sau s~ ~l ~ncredinţeze unei
alte persoane ~n vederea producerii de consecinţe juridice.
Din punct de vedere sancţionatoriu, limitele pedepsei au fost ridicate,
~n noul Cod infracţiunea fiind pedepsit~ cu ~nchisoarea de la 6 luni la 3
ani sau cu amend~.
C. pen., art. 290: Falsul in inscri Noul C. pen., art. 322: Falsul in in
suri sub semn~tur~ privat~ scrisuri sub semn~tur~ privat~
(1) Falsificarea unui ~nscris (1) Falsificarea unui ~nscris sub
sub semn~tur~ privat~ prin vreunul din sem- n~tur~ privat~ prin vreunul dintre
modurile ar~tate ~n art. 288, dac~ modurile prev~zute ~n art. 320 sau art.
f~ptuitorul foloseşte ~nscrisul falsificat 321, dac~ f~ptuitorul foloseşte
ori ~l ~n- credinţeaz~ altei persoane ~nscrisul falsificat ori ~l ~ncredinţeaz~
spre folosire, ~n vederea producerii altei persoane spre folosire, ~n
unei consecin- ţe juridice, se vederea producerii unei con- secinţe
pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 luni juridice, se pedepseşte cu ~n-
la 2 ani sau cu amend~. chisoare de la 6 luni la 3 ani sau
(2) Tentativa se pedepseşte. cu amend~.
$4. Uzul de fals - art. 291
Art. 291 C. pen.: ~Folosirea unui ~nscris oficial ori sub semn~tur~ pri-
vat~, cunosc~nd c~ este fals, ~n vederea producerii unei consecinţe juri-
dice, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 luni la 3 ani c~nd ~nscrisul este
oficial, şi cu ~nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend~ c~nd ~nscrisul
este sub semn~tur~ privat~".

celor prezentate. Obiectul juridic specific este diferit ~n funcţie de cum uzul
de fals se raporteaz~ la un ~nscris oficial ori un ~nscris sub semn~tur~
privat~, fiind similar obiectului juridic specific al infracţiunilor prev~zute ~n
art. 288-
290 C. pen. Prin urmare, obiectul juridic specific se refer~ la relaţiile so-
ciale privitoare la ~ncrederea public~ ~n autenticitatea ~nscrisurilor
oficiale şi ~n veridicitatea ~nscrisurilor sub semn~tur~ privat~. Obiectul
material este ~nscrisul oficial sau cel sub semn~tur~ privat~ falsificat.
lll. Subiec ii
Subiectul activ, ~n ipoteza folosirii unui ~nscris oficial, este
necircum stanţiat, put~nd s~v~rşi fapta orice persoan~ fizic~ sau juridic~. In
situaţia folosirii unui ~nscris sub semn~tur~ privat~, subiect activ poate fi
orice per soan~, mai puţin autorul falsului, c~ci folosirea ~nscrisului de
c~tre falsifi cator este o cerinţ~ esenţial~ a infracţiunii prev~zute de art.
290 C. pen. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele.
persoana
fizic~ sau juridic~ ce a fost prejudiciat~ ~n drepturile sale prin
folosirea
~nscrisului sub semn~tur~ privat~ sau a ~nscrisului oficial
falsificat.
IV. Condiţia premis~ const~ ~n preexistenţa unui ~nscris oficial ori a

unui ~nscris sub semn~tur~ privat~ falsificat şi apt pentru a produce con
secinţe juridice.

de folosire efectiv~ a unui ~nscris fals, oficial sau sub semn~tur~ privat~,
simpla deţinere a acestuia nefiind suficient~ pentru existenţa infracţiunii.
Folosirea presupune prezentarea acestuia, ~nf~ţişarea unei autorit~ţi,
instituţii, de punerea ori invocarea lui etc. Simpla afirmare f~cut~ de
o persoan~ c~ poate dovedi cu acte, f~r~ a prezenta un ~nscris fals, nu
constituie folosire. De asemenea, nu constituie folosire ar~tarea
~nscrisului fals unei persoane
pentru a ~l examina şi aşi spune p~rerea asupra valorii
[1]
sale .
Pentru ~ntregirea laturii obiective trebuie ~ndeplinite anumite
cerinţele esenţiale: persoana care foloseşte ~nscrisul trebuie s~ cunoasc~
faptul c~
~nscrisul este fals şi, ~n plus, ~nscrisul trebuie s~ fie folosit ~n
vederea
producerii de consecinţe juridice. Urmarea imediat~ const~ ~ntro stare de
pericol pentru relaţiile sociale privitoare la ~ncrederea public~ ~n autentici
tatea ~nscrisurilor oficiale şi ~n veridicitatea ~nscrisurilor sub semn~tur~
pri vat~. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea faptei.
directe. F~ptuitorul trebuie s~ cunoasc~ faptul c~ ~nscrisul este fals şi, ~n
plus, tre buie s~ ~l foloseasc~ ~n vederea producerii de consecinţe juridice.
Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, ci doar
pentru
[1]
[1]
individualizarea pedepsei. Spre exemplu, sa decis ~n practica judiciar~
c~ exist~ uz de fals şi atunci c~nd folosirea actelor falsificate sa
f~cut pentru a produce consecinţe juridice, chiar dac~ aceste consecinţe
con stau ~n acoperirea unei lipse produse din cauze obiective.

minate. Infracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii elementului mate
rial, respectiv al folosirii efective a ~nscrisului fals, prin depunere,
invocare, prezentare etc. Fapta nu poate fi s~v~rşit~ ~n form~ continu~,
fiind o in fracţiune instantanee, ~ns~ poate fi s~v~rşit~ ~n form~
continuat~ - folo sirea repetat~ a aceluiaşi ~nscris falsificat ~n ~mprejur~ri
distincte, ~n baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale -, momentul epuiz~rii fiind
acela al ~ncet~rii activit~ţii infracţionale.
Sancţiunea este diferit~, ~n funcţie de obiectul material al infracţiunii:
~n ipoteza folosirii ~nscrisului oficial, pedeapsa este ~nchisoarea de
la 3 luni la 3 ani, iar dac~ uzul de fals are ~n vedere un ~nscris sub
semn~tur~ privat~, limitele de pedeaps~ variaz~ ~ntre 3 luni şi 2 ani,
pedeapsa ~nchi sorii fiind prev~zut~ alternativ cu amenda.

Leg~tura cu alte infracţiuni. In ipoteza folosirii uni ~nscris oficial ~n
ve derea producerii de consecinţe juridice, de c~tre falsificatorul
acestuia, suntem ~n prezenţa a dou~ infracţiuni ~n concurs real -
infracţiunea de fals material ~n ~nscrisuri oficiale (art. 288 C. pen.) şi
infracţiunea de uz de fals (art. 291 C. pen.).
Dac~ cel care falsific~ un ~nscris sub semn~tur~ privat~ ~l şi foloseşte
ulterior, infracţiunea de uz de fals este absorbit~ ~n conţinutul constitutiv al
infracţiunii de fals ~n ~nscrisuri sub semn~tur~ privat~ şi, prin urmare, se
reţine existenţa unei singure infracţiuni, cea prev~zut~ ~n art. 290 C. pen.
Dac~ o persoan~ s~v~rşeşte infracţiunea de fals ~n declaraţii, declara
ţia necorespunz~toare adev~rului fiind materializat~ ~ntrun ~nscris, şi ulte
rior foloseşte acest ~nscris care include declaraţia fals~, se va reţine doar
[1]
A se vedea V. P APADOPOL, M. POPOVICI, Repertoriu alfabetic de
practic~ judiciar~ ~n materie penal~ pe anii 1969-1975, Ed. Ştiinţific~ şi
Enciclopedic~, Bucureşti, 1977, p. 175.
infracţiunea de fals ~n declaraţii (art. 292 C. pen.), nu şi ceea de uz
de fals, care este absorbit~.

Infracţiunea de uz de fals este incriminat~ cu acelaşi conţinut
constitutiv şi ~n noul Cod penal, exist~nd o singur~ diferenţ~ la nivel
sancţionatoriu, respectiv pentru situaţia ~n care uzul de fals se refer~ la un
~nscris oficial, pedeapsa cu ~nchisoarea (av~nd aceleaşi limite cu cele din
actualul Cod penal) a fost prev~zut~ alternativ cu amenda.
C. pen., art. 291: Uzul de fals Noul C. pen., art. 323: Uzul de fals
Folosirea unui ~nscris oficial ori sub Folosirea unui ~nscris oficial ori sub
semn~tur~ privat~, cunosc~nd c~ este semn~tur~ privat~, cunosc~nd c~ este
fals, ~n vederea producerii unei fals, ~n vederea producerii unei
conse- cinţe juridice, se pedepseşte conse- cinţe juridice, se pedepseşte
cu ~nchisoare de la 3 luni la 3 ani cu ~nchisoare de la 3 luni la 3 ani sau
c~nd ~nscrisul este oficial, şi cu cu amen- d~, c~nd ~nscrisul este
~nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu oficial, şi cu
amend~ c~nd ~nscrisul este sub ~nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
semn~tur~ privat~. amend~, c~nd ~nscrisul este sub
sem- n~tur~ privat~.
§5. Falsul în declara ii - art. 292
Art. 292 C. pen.: ~Declararea necorespunz~toare adev~rului,
f~cut~ unui organ sau instituţii de stat ori unei alte unit~ţi dintre cele la care
se refer~ art. 145, ~n vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru
sine sau pentru altul, atunci c~nd, potrivit legii ori ~mprejur~rilor, declaraţia
f~- cut~ serveşte pentru producerea acelei consecinţe, se pedepseşte
cu
~nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend~".

~nscrisurilor şi ~n capacitatea acestora de a face dovada realit~ţii
sociale
privitoare la ~ncrederea public~ ~n declaraţiile date ~n faţa autorit~ţilor sau
instituţiilor prev~zute de art. 145 C. pen. Obiectul material lipseşte dac~
declaraţia necorespunz~toare adev~rului este f~cut~ oral, ~ns~ dac~ de
claraţia este consemnat~ ~ntrun ~nscris, acest ~nscris poate
constitui obiect material al infracţiunii. Inscrisul care se ~ntocmeşte pe
baza decla raţiei mincinoase nu constituie obiect material, ci produs al
infracţiunii.
III. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat: poate s~v~rşi fapta orice
per soan~ fizic~ sau juridic~ ale c~rei declaraţii pot fi produc~toare de
conse cinţe juridice. Participaţia penal~ este posibil~ sub forma
instig~rii şi a complicit~ţii, nu şi a coautoratului, c~ci fiecare f~ptuitor face
declaraţia ~n nume propriu.
Subiectul pasiv este persoana fizic~ sau juridic~ ce a fost prejudiciat~
prin declaraţia fals~ dat~ ~n faţa organelor sau instituţiilor publice prev~
zute ~n art. 145 C.
pen.

Aceasta const~ ~n preexistenţa unei situaţii ~n care declaraţia dat~ ~n
faţa autorit~ţilor sau instituţiilor publice este produc~toare de
consecinţe juridice.

care const~ ~ntro declarare necorespunz~toare adev~rului, f~cut~ ~n faţa
organelor sau instituţiilor enumerate ~n cuprinsul art. 145 C. pen.: autorit~ţi
publice, instituţii publice, instituţii sau alte persoane juridice de
interes public. Declaraţia poate fi scris~ sau oral~, caz ~n care va fi
consemnat~ de c~tre funcţionar şi poate fi total sau parţial
necorespunz~toare adev~ rului. Cerinţa esenţial~ este ca aceast~
declaraţie s~ fie, potrivit legii ori
~mprejur~rilor, produc~toare de consecinţe juridice pentru f~ptuitor ori
pentru altul. Consecinţele juridice nu trebuie neap~rat s~ se şi produc~.
privitoare la ~ncrederea public~ ~n declaraţiile date ~n faţa autorit~ţilor sau
instituţiilor prev~zute de art. 145 C. pen. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din
Latura subiectiv~. Vinov~ţia se prezint~ sub forma intenţiei directe ca
lificate prin scop - declararea necorespunz~toare trebuie s~ fie f~cut~ cu
scopul de a produce consecinţe juridice pentru sine ori pentru altul. Mobi
lul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, ci, eventual, pentru

minate. Infracţiunea se consum~ ~n momentul ~n care se realizeaz~ ele
mentul material, şi anume la data depunerii declaraţiei necorespunz~toare
ori ~n momentul consemn~rii acesteia de c~tre funcţionar. Nu este
ne cesar s~ se produc~ anumite consecinţe juridice, starea de pericol ce a
fost creat~ prin declararea necorespunz~toare fiind suficient~ pentru con
sumarea infracţiunii.
Sancţiunea este ~nchisoarea de la 3 luni la 2 ani alternativ cu amenda.

Leg~tura cu alte infracţiuni. In ipoteza ~n care funcţionarul ~n
faţa c~ruia se face declaraţia cunoaşte caracterul fals al acesteia, ~n baza
unei
~nţelegeri prealabile ori concomitente cu f~ptuitorul, şi nu se ~mpotriveşte,
se va reţine complicitate la infracţiunea de fals ~n declaraţii. Ins~,
dac~ funcţionarul public cunoaşte caracterul fals ~n alt mod dec~t ~n baza
unei
~nţelegeri cu f~ptuitorul şi nu sesizeaz~ organele judiciare de ~ndat~,
se realizeaz~ conţinutul constitutiv al infracţiunii de omisiune a sesiz~rii
orga nelor judiciare (art. 263 C. pen.). Dac~ funcţionarul nu cunoaşte
caracterul fals al declaraţiei, el nu s~v~rşeşte nicio infracţiune.
In cazul ~n care se s~v~rşeşte infracţiunea de denunţare calomnioas~
(art. 259 C. pen.) ori aceea de m~rturie mincinoas~ (art. 260 C. pen.), nu
se mai reţine şi infracţiunea de fals ~n declaraţii, aceasta fiind absorbit~.
Dac~ o persoan~ s~v~rşeşte infracţiunea de fals ~n declaraţii,
decla
raţia necorespunz~toare adev~rului fiind materializat~ ~ntrun ~nscris,
şi ulterior foloseşte acest ~nscris care include declaraţia fals~, se va reţine
doar infracţiunea de fals ~n declaraţii, nu şi ceea de uz de fals, care este
absorbit~.
In ipoteza declar~rii false a identit~ţii, se va reţine doar infracţiunea de
fals privind identitatea (art. 293 C. pen.), nu şi aceea de fals ~n
declaraţii.

G~sim incriminat~ infracţiunea de fals ~n declaraţii şi ~n noul Cod
penal, av~nd acelaşi conţinut constitutiv şi aceeaşi formulare cu cele din
Codul penal ~n vigoare. Exist~ o singur~ diferenţ~ referitoare la persoana
faţ~ de care declaraţia necorespunz~toare adev~rului trebuie s~ fie f~cut~
pentru a se reţine infracţiunea de fals ~n declaraţii. Astfel, ~n noua
reglementare, declaraţia poate fi f~cut~ fie unui funcţionar public, fie
unit~ţii ~n care acesta ~şi desf~şoar~ activitatea, spre deosebire de art.
292 din actualul Cod penal, unde formularea textului include o referire
la declararea necorespunz~toare f~cut~ doar unei unit~ţi ori instituţii
publice.
C. pen., art. 292: Falsul in Noul C. pen., art. 326: Falsul in
decla- raţii declaraţii
Declararea necorespunz~toare ade Declararea necorespunz~toare a
v~rului, f~cut~ unui organ sau instituţii adev~rului, f~cut~ unei persoane dintre
de stat ori unei alte unit~ţi dintre cele la cele prev~zute ~n art. 175 sau unei
care se refer~ art. 145, ~n unit~ţi ~n care aceasta ~şi desf~şoar~
vederea producerii unei consecinţe activitatea ~n vederea producerii unei
juridice, pentru sine sau pentru consecinţe juridice, pentru sine sau
altul, atunci c~nd, potrivit legii ori pentru altul, atunci c~nd, potrivit legii ori
~mprejur~rilor, de claraţia f~cut~ ~mprejur~rilor, declaraţia f~cut~ ser
serveşte pentru produ cerea acelei veşte la producerea acelei
consecinţe, se pedepseşte cu consecinţe, se pedepseşte cu
~nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu ~nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amend~. amend~.
$6. Falsul privind identitatea - art. 293
Art. 293 C. pen.: ~(1) Prezentarea sub o identitate fals~ ori atribuirea
unei asemenea identit~ţi altei persoane, pentru a induce sau a menţine ~n
eroare un organ sau o instituţie de stat sau o alt~ unitate dintre cele la care
se refer~ art. 145, ~n vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru
sine ori pentru altul, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 luni la 3 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeaps~ se sancţioneaz~ ~ncredinţarea unui
~nscris care serveşte pentru dovedirea st~rii civile ori pentru legitimare sau
identificare, spre a fi folosit f~r~ drept".

sociale referitoare la ~ncrederea public~ ~n mijloacele folosite pentru a se
stabili identitatea persoanelor.
Obiectul material, de regul~, lipseşte. Ins~, ~n ipoteza ~n care
falsul privind identitatea se realizeaz~ prin prezentarea unui ~nscris fals
ori prin
~ncredinţarea unui ~nscris pentru a fi folosit pe nedrept, atunci aceste ~n-
scrisuri folosite pentru dovedirea st~rii civile, pentru legitimare ori
identificare devin obiect material al infracţiunii (carnet de student, permis
etc.).
III. Subiec ii
persoan~ fizic~. Participaţia penal~ este posibil~, de regul~, sub forma
insti- g~rii ori a complicit~ţii şi, ~n mod excepţional, şi ~n forma autoratului -
spre exemplu, ~n ipoteza ~n care o persoan~ atribuie o identitate
fals~ unei alteia şi aceasta este de faţ~ şi ~şi susţine identitatea fals~.
Subiectul pasiv este o unitate sau instituţie public~ dintre cele
pre- v~zute ~n art. 145 C. pen. (autorit~ţi publice, instituţii publice, instituţii
sau alte persoane juridice de interes public) ~n faţa c~reia s-a
s~v~rşit prezentarea sub o alt~ identitate. Poate ap~rea ca subiect pasiv
secundar şi persoana a c~rei identitate a fost uzurpat~.

Aceasta const~ ~n preexistenţa unei st~ri de fapt produc~toare de con-
secinţe juridice ~n vederea c~reia persoanele interesate ~şi dovedesc
o fals~ identitate.

una dintre urm~toarele acţiuni prev~zute alternativ: fie prin
prezentarea sub o identitate fals~ (oral sau prin ~nscris), fie prin atribuirea
unei iden-
tit~ţi false unei alte persoane. Cerinţa esenţial~ este ca aceste acţiuni s~ fie
s~v~rşite ~n faţa unui organ sau a unei instituţii de stat dintre cele pre
v~zute ~n art. 145 C. pen. In varianta asimilat~, elementul material
se realizeaz~ prin acţiunea de ~ncredinţare a unui ~nscris spre a fi folosit
pe nedrept ~n vederea dovedirii st~rii civile, pentru identificare ori
legitimare.
re feritoare la ~ncrederea public~ ~n mijloacele folosite pentru a se stabili
iden titatea persoanelor. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea
faptei.
calificate prin scop: falsul privind identitatea trebuie s~ fie s~v~rşit cu sco
pul de a induce sau a menţine ~n eroare unitatea sau instituţia ~n faţa c~
reia se s~v~rşeşte falsul, cu scopul de a produce consecinţe juridice. Mo
bilul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, ci, eventual, pentru

minate. Infracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii elementului mate
rial ~n vreuna dintre modalit~ţile prev~zute ~n varianta tip sau cea asimi
lat~, indiferent dac~ acele consecinţe juridice urm~rite sau produs
sau nu. Poate fi s~v~rşit~ ~n form~ continuat~, momentul epuiz~rii fiind
acela al ~ncet~rii activit~ţii infracţionale.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~ntro variant~ tip şi una
asimilat~. Cea tip const~ ~n prezentarea sub o identitate fals~ ~n faţa unei
unit~ţi sau instituţii publice ori ~n atribuirea unei astfel de identit~ţi unei alte
persoane, aceste activit~ţi infracţionale av~nd drept scop inducerea sau
menţinerea ~n eroare a instituţiei ~n faţa c~reia sunt s~v~rşite.
Varianta asimil~ const~ ~n ~ncredinţarea unor acte adev~rate, ~ns~ cu
scopul de a fi folosite pe nedrept ~n vederea dovedirii identit~ţii false, inde
pendent de faptul c~ identitatea fals~ se ~ncearc~ a fi dovedit~ ori nu ~n
faţa unei instituţii sau autorit~ţi publice.
Sancţiunea este aceeaşi at~t pentru varianta tip, c~t şi pentru
cea asimilat~ - ~nchisoarea de la 3 luni la 3 ani.

Leg~tura cu alte infracţiuni. In ipoteza declar~rii false a identit~ţii, se
va reţine doar infracţiunea de fals privind identitatea, nu şi aceea de fals fn
declaraţii (art. 292 C. pen.).
in ipoteza ~n care infracţiunea se realizeaz~ ~n forma asimilat~, prin
~n credinţarea unui ~nscris spre a fi folosit pe nedrept ~n vederea
prezent~rii sub o identitate fals~, dac~ acest ~nscris este folosit, atunci cel
care ~l ~n credinţeaz~ r~spunde pentru infracţiunea de fals privind
identitatea ~n va rianta asimilat~, iar cel care ~l foloseşte r~spunde ca
autor pentru aceeaşi infracţiune, ~ns~ ~n varianta tip.
Dac~ cet~ţeanul rom~n aflat ~n str~in~tate se prezint~ sub o identitate
fals~ autorit~ţilor unui stat str~in, aceast~ fapt~ constituie infracţiunea de
[1]
fals privind identitatea, prev~zut~ de art. 293 alin. (1) teza I C. pen.

Infracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, p~str~nduse ~n linii
mari acelaşi conţinut constitutiv. Cu toate acestea, ~n varianta tip au fost
ad~ugate c~teva preciz~ri ~n leg~tura cu modalitatea de realizare a ele
mentului material, respectiv prezentarea sub o identitatea fals~ ori atribui
rea unei identit~ţi false trebuie s~ fie f~cut~ prin folosirea frauduloas~
a unui act care serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea st~rii
civile ori prin folosirea unui astfel de act falsificat. in plus, ~n noua
reglementare infracţiunea include o variant~ tip, una agravat~ [alin. (2)] şi
una atenuat~ [alin. (3)], p~str~nduse cele existente ~n actualul art.
293 C. pen., ~ns~ varianta asimilat~ din Codul penal ~n vigoare devine
varianta atenuat~ ~n noul Cod, la acestea ad~ug~nduse o variant~
agravat~: prezentarea prin
~ntrebuinţarea identit~ţii reale a unei persoane. Exist~ deosebiri şi la nivel
sancţionatoriu, pentru varianta tip limita minim~ special~ fiind ridicat~ de
la 3 luni la 6 luni, iar pentru varianta din alin. (3) a fost prev~zut~ o pe
deaps~ mai redus~, alternativ cu amend~, fiind incriminat~ astfel ca va
riant~ atenuat~.
C. pen., art. 293: Falsul privind Noul C. pen., art. 327: Falsul pri-
identitatea vind identitatea
(1) Prezentarea sub o identitate (1) Prezentarea sub o identitate
fals~ ori atribuirea unei asemenea iden fals~ ori atribuirea unei asemenea iden
tit~ţi altei persoane, pentru a induce tit~ţi altei persoane, f~cut~ unei per
sau a menţine ~n eroare un organ sau o soane dintre cele prev~zute ~n art. 175
instituţie de stat sau o alt~ unitate dintre sau transmis~ unei unit~ţi ~n care
[1]
I.C.C.J., Secţiile Unite, Decizia nr. XIX/2007 (M. Of. nr. 503 din 3 iulie 2008).
cele la care se refer~ art. 145, ~n vede- aceasta ~şi desf~şoar~ activitatea prin
rea producerii unei consecinţe folosirea frauduloas~ a unui act ce ser-
juridice, pentru sine ori pentru altul, veşte la identificare, legitimare ori la do-
se pedep- seşte cu ~nchisoare de la 3 vedirea st~rii civile sau a unui astfel de
luni la 3 ani. (2) Cu aceeaşi pedeaps~ act falsificat, pentru a induce sau a
se sanc- ţioneaz~ ~ncredinţarea unui menţine ~n eroare un funcţionar public,
~nscris care serveşte pentru dovedirea ~n vederea producerii unei
st~rii civile ori pentru legitimare sau consecinţe juridice, pentru sine ori
identificare, pentru altul, se pedepseşte cu
spre a fi folosit f~r~ drept. ~nchisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2) C~nd prezentarea s-a f~cut prin
~ntrebuinţarea identit~ţii reale a
unei persoane, pedeapsa este
(3) incredinţarea unui act ce ser-
veşte la identificare, legitimare ori la do-
vedirea st~rii civile spre a fi folosit f~r~
drept se pedepseşte cu ~nchisoare
Infrac iuni de fals
Titlul VII, intitulat ,Infracţiuni de fals", este structurat ~n trei capitole: Ca-
pitolul I: Falsificarea de monede, timbre sau de alte valori, Capitolul II: Fal-
sificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare şi Capitolul
III: Falsuri ~n ~nscrisuri. Fac obiectul analizei noastre doar primul şi al
treilea capitol.
1
Capitolul I include 5 articole (art. 282-285 C. pen.), care protejeaz~ ~n-
crederea public~ ~n monede, timbre sau alte valori de aceast~ natur~, iar
Capitolul III 7 articole (art. 288-294 C. pen.), care protejeaz~ autenticitatea
şi veridicitatea ~nscrisurilor autentice sau sub semn~tur~ privat~.

Obiectul juridic generic pentru infracţiunile din Capitolul I se refer~ la
relaţiile sociale privind ~ncrederea public~ ~n autenticitatea monedelor,
a titlurilor de credit, a timbrelor, a altor valori şi instrumente de
aceast~ natur~, frecvent utilizate ~n raporturile juridice, iar pentru
incrimin~rile din Capitolul III, ~ncrederea public~ ~n autenticitatea
~nscrisurilor şi ~n capacitatea acestora de a face dovada realit~ţii celor
prezentate.
Obiectul juridic specific variaz~ de la o infracţiune la alta şi se refer~ fie
la relaţiile sociale privitoare la o anumit~ valoare falsificat~: monede
(art. 282 C. pen.), timbre, m~rci, bilete de transport (art. 283 C. pen.), fie la
cele referitoare la o categorie distinct~ de ~nscrisuri: cele oficiale (art. 288,
art. 289 C. pen.), cele sub semn~tur~ privat~ (art. 290 C. pen.), declara-
ţiile date ~n faţa instituţiilor publice (art. 292 C. pen.), ~nscrisurile folosite
pentru dovedirea identit~ţii persoanelor (art. 293 C. pen.).
Obiectul material const~ ~n bunurile protejate de lege ~mpotriva faptelor
de falsificare: monedele sau valorile alterate (art. 282 C. pen.), timbrele,
m~rcile poştale, plicurile, c~rţile poştale (art. 283 C. pen.), ~nscrisul alterat
sau materialele folosite ~n vederea contrafacerii (art. 288-290 C. pen.).
II. Subiec ii
Subiectul activ este, de regul~, necircumstanţiat, put~nd s~v~rşi infrac
ţiunea de fals orice persoan~, cu excepţia infracţiunii de fals intelectual,
unde f~ptuitorul trebuie s~ aib~ calitatea de funcţionar, ~n sensul art. 147
C. pen. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele, except~nd
coautoratul la infracţiunea de fals ~n declaraţii.
Subiectul pasiv principal este, de regul~, autoritatea sau instituţia emi
tent~ a monedelor, timbrelor şi a altor valori de acest gen, precum şi insti
tuţia emitent~ a ~nscrisului autentic, iar cel secundar persoana fizic~ sau
juridic~ prejudiciat~ prin falsificare.

Condiţia premis~ este necesar~ pentru existenţa oric~reia dintre infrac
ţiunile din acest titlu şi const~, de regul~, ~n preexistenţa monedei, a tim
brelor, a m~rcilor sau a ~nscrisurilor care urmeaz~ a fi falsificate ori
~n preexistenţa unei st~ri de fapt ~n vederea c~reia se realizeaz~ falsul.
Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~, de regul~, prin ac

ţiunea de falsificare, total~ ori parţial~, s~v~rşit~ prin orice mijloace. Sunt şi
c~teva excepţii, c~nd elementul material const~ ~n fabricarea ori deţi
nerea de instrumente ~n vederea falsific~rii (art. 285 C. pen.),
folosirea unui ~nscris (art. 291 C. pen.), declararea necorespunz~toare
adev~rului (art. 292 C. pen.), prezentarea sub o identitate fals~ (art. 293 C.
pen.).
Urmarea imediat~ const~ ~ntro stare de pericol pentru valoarea so
cial~ protejat~ prin incriminarea faptei, fie ~ncrederea public~ ~n autentici
tatea monedelor, fie ~n veridicitatea ~nscrisurilor. Leg~tura de cauzalitate,
~n toate situaţiile, rezult~ din materialitatea faptei.
sau indirecte, cu excepţia c~torva infracţiuni, pentru s~v~rşirea c~rora le
giuitorul a prev~zut un scop special, astfel c~ forma de vinov~ţie a f~ptui
torului nu poate fi dec~t intenţia direct~: art. 285, art. 292, art. 293 C. pen.
in celelalte situaţii, scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa
infrac ţiunii, dup~ cum nici mobilul.
Forme. Actele preparatorii sunt posibile la toate infracţiunile, ~ns~ nu
sunt incriminate, cu excepţia infracţiunilor prev~zute ~n art. 282 şi art. 283
C. pen., ale c~ror acte preparatorii sunt incriminate ca infracţiune
dis-
tinct~, ~n art. 285 C. pen. Tentativa este posibil~ pentru toate infracţiunile,
~ns~ se pedepseşte doar pentru c~teva infracţiuni: art. 282, art. 283,
art. 288-290 C. pen. Infracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii
elementului material şi, implicit, al cre~rii st~rii de pericol.
Modalit~ţi. Infracţiunile de fals sunt incriminate, de regul~, ~ntr-o sin-
gur~ variant~ tip, ~ns~ sunt şi c~teva excepţii ~n care variantei tip legiui-
torul i-a ad~ugat şi una agravat~ (infracţiunea din art. 288 C. pen.)
sau una sau mai multe variante asimilate (art. 282, art. 293 C. pen.).
Sancţiunea prev~zut~ pentru aceste infracţiuni este, de regul~, ~nchi-
soarea, ~ns~ g~sim şi infracţiuni pentru care legiuitorul a stabilit pedeapsa
~nchisorii alternativ cu amenda: art. 290, art. 292 C.
pen.

oficiu pentru toate infracţiunile din acest titlu. Competenţa de judecat~ ~n
prim~ instanţ~ aparţine judec~toriei. Urm~rirea penal~ este efectuat~ de
c~tre organele de cercetare penal~.

Noul Cod penal p~streaz~ aceeaşi structurare a titlului ce conţine
infracţiunile de fals, respectiv trei capitole, care au aceeaşi denumire. Se
p~streaz~ infracţiunile privind falsificarea de monede, timbre sau alte
valori, av~nd, ~n linii mari, acelaşi conţinut, ~ns~ sunt introduse
şi incrimin~ri noi - spre exemplu, emiterea frauduloas~ de moned~.
in aceeaşi manier~, capitolul incluz~nd infracţiuni de fals p~streaz~
incrimin~rile din Codul penal ~n vigoare, cu modific~ri şi complet~ri, cele
mai importante survenind ~n leg~tur~ cu infracţiunea de fals intelectual şi
de fals privind identitatea, dar sunt introduse şi infracţiuni noi: falsificarea
unor ~nregistr~ri tehnice.
TITLUL VII.
INFRAC IUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELA II
PRIVIND CONVIE UIREA SOCIAL~
Capitolul I. Infrac iuni contra familiei
§1. Abandonul de familie - art. 305
Art. 305 C. pen.: ~(1) S~v~rşirea de c~tre persoana care are obligaţia
legal~ de ~ntreţinere, faţ~ de cel ~ndrept~ţit la ~ntreţinere, a uneia
dintre urm~toarele fapte:
a) p~r~sirea, alungarea sau l~sarea f~r~ ajutor, expun~ndu-l la
sufe- rinţe fizice sau morale;
b) ne~ndeplinirea cu rea-credinţ~ a obligaţiei de ~ntreţinere
prev~zute de lege;
c) neplata cu rea-credinţ~, timp de dou~ luni, a pensiei de ~ntreţinere
stabilit~ pe cale judec~toreasc~,
se pedepseşte, ~n cazurile prev~zute la lit. a) şi b) cu ~nchisoare de la
3 luni la 2 ani sau cu amend~, iar ~n cazul prev~zut la lit. c), cu ~nchisoare
persoanei v~t~mate.
(3) imp~carea p~rţilor ~nl~tur~ r~spunderea penal~.
(4) Dac~ p~rţile nu s-au ~mp~cat, dar ~n cursul judec~ţii inculpatul ~şi
~ndeplineşte obligaţiile, instanţa, ~n cazul c~nd stabileşte vinov~ţia,
pro- nunţ~ ~mpotriva inculpatului o condamnare cu suspendarea
condiţionat~ a execut~rii pedepsei, chiar dac~ nu sunt ~ndeplinite condiţiile
prev~zute ~n art. 81.
(5) Revocarea suspend~rii condiţionate nu are loc dec~t ~n cazul c~nd,
~n cursul termenului de ~ncercare, condamnatul s~v~rşeşte din nou infrac
ţiunea de abandon de familie".

Obiectul juridic generic se refer~ la relaţiile privind convieţuirea social~.
Obiectul juridic specific este reprezentat de acele relaţii privind
convie ţuirea social~ care se refer~ la familie, ~n ceea ce priveşte
respectarea obligaţiilor morale şi materiale faţ~ de membrii care sunt
~ndrept~ţiţi ~n acest sens. Obiectul material const~ ~n bunurile de care
duce lips~ per soana ~ndrept~ţit~ la ~ntreţinere (locuinţ~, hran~,
~mbr~c~minte etc.).
III. Subiec ii
Subiectul activ este circumstanţiat - poate s~v~rşi fapta doar persoana
care are obligaţia legal~ de ~ntreţinere. Potrivit art. 516 alin. (1) noul
C. civ., obligaţia de ~ntreţinere exist~ ~ntre soţ şi soţie, rudele ~n
linie dreapt~, ~ntre fraţi şi surori, precum şi ~ntre celelalte persoane
anume prev~zute de lege. Prin urmare, doar aceştia pot s~v~rşi
infracţiunea de abandon de familie. Participaţia penal~ este posibil~
sub toate formele,
~ns~ pentru existenţa coautoratului trebuie ca toţi f~ptuitorii s~ aib~
obligaţia legal~ de ~ntreţinere faţ~ de persoana v~t~mat~.
Subiectul pasiv este, de asemenea, circumstanţiat - persoana fizic~ ce
are drept la ~ntreţinere. In general, pentru ca o persoan~ s~ aib~ dreptul la
~ntreţinere şi, eventual, s~ devin~ subiect pasiv al infracţiunii, se cere ca
aceasta s~ se afle ~n nevoie, neav~nd putinţa unui c~ştig din munc~, din
cauza incapacit~ţii de a munci.

Aceasta const~ ~n preexistenţa unui raport juridic impus de lege ori sta
bilit pe cale judec~toreasc~, ~n baza c~ruia exist~ o obligaţie de ~ntreţinere.

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~n una dintre acţiunile sau
inacţiunile prev~zute alternativ de c~tre alin. (1) al art. 305 C. pen.
In modalitatea de la lit. a), elementul material se realizeaz~ prin p~r~si
rea, alungarea sau l~sarea f~r~ ajutor a persoanei ~ndrituite la ~ntreţinere,
cerinţa esenţial~ fiind ca urmarea acestei acţiuni s~ fie expunerea la sufe
rinţe fizice ori psihice. P~r~sirea presupune plecarea din locuinţa ~n care
persoana v~t~mat~ domiciliaz~, fiind f~r~ relevanţ~ dac~ destinaţia este
undeva ~n aceeaşi localitate ori ~n alt~ localitate, scopul fiind acela de a
~nceta s~ mai execute obligaţia de ~ntreţinere. Alungarea este o acţiune
opus~ celei de p~r~sire, ~n sensul c~ cel izgonit este creditorul obligaţiei
de ~ntreţinere, scopul fiind acelaşi, refuzul debitorului de aşi executa obli
gaţia de ~ntreţinere. L~sarea f~r~ ajutor presupune o atitudine pasiv~,
dezinteresat~ din partea persoanei obligate la plata ~ntreţinerii faţ~ de cea
~ndrituit~ la
aceasta.
in modalitatea alternativ~ prev~zut~ la lit. b), elementul material const~
~ntro inacţiune, respectiv ne~ndeplinirea (total~ sau chiar parţial~) a obli
gaţiei de ~ntreţinere prev~zute de lege, cerinţa esenţial~ fiind ca aceast~
inacţiune s~ fie s~v~rşit~ cu reacredinţ~. Ne~ndeplinirea obligaţiei trebuie
s~ aib~ caracter de continuitate.
in ipoteza prev~zut~ la lit. c), elementul material presupune tot o inac
ţiune, respectiv neplata pensiei de ~ntreţinere. Pentru a se reţine
infrac ţiunea de abandon de familie ~n aceast~ modalitate, trebuie ca
ne~ndepli nirea obligaţiei de plat~ s~ se refere la o pensie de ~ntreţinere
stabilit~ pe cale judec~toreasc~ şi s~ nu se fi ~ndeplinit obligaţia de plat~
minim 2 luni, care nu trebuie neap~rat s~ fie consecutive. Se
consider~ neplat~ şi o plat~ parţial~. Data de la care curge termenul
de 2 luni este data de la care hot~r~rea devine executorie sau, ~n caz
de plat~ parţial~, data ultimei pl~ţi efectuate.
Urmarea imediat~ const~ ~ntro stare de pericol pentru relaţiile privind
convieţuirea social~ care se refer~ la familie, concretizat~ ~n lipsirea
de
~ntreţinere a persoanei ca era ~ndrituit~ la aceasta. Leg~tura de
cauza
litate rezult~ din materialitatea faptei.
indirecte. Precizarea f~cut~ ~n ipoteza alin. (2) şi (3), conform c~reia inac
ţiunea trebuie s~ fie s~v~rşit~ cu reacredinţ~, sugereaz~ aceast~ form~ a
vinov~ţiei. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infrac

Forme. Actele preparatorii şi tentativa sunt posibile ~n ipoteza s~v~rşirii
faptei printro acţiune, ~ns~ nu sunt incriminate. Infracţiunea se consum~
diferit, ~n funcţie de modul de realizare a elementului material: fie la mo
mentul p~r~sirii, al alung~rii sau al l~s~rii f~r~ ajutor, fie cu ocazia primei
nepl~ţi a obligaţiei de ~ntreţinere (momentul epuiz~rii fiind acela al ~nde-
plinirii obligaţiei ori data la care r~m~ne definitiv~ hot~r~rea de con-
damnare a infractorului pentru aceast~ infracţiune), fie la data ~ndeplinirii
termenului de 2 luni ~n care creditorul nu şi-a ~ndeplinit obligaţia de
neplat~ (momentul epuiz~rii fiind acela al pl~ţii sau al condamn~rii
definitive a infractorului pentru abandon de familie).
Modalit~ţi. ,nfracţiunea este incriminat~ ~ntr-o singur~ variant~ tip,
care include trei modalit~ţi alternative de realizare a elementului material.
Nu exist~ nicio variant~ agravat~.
Sancţiunea, ~n caz de s~v~rşire a faptei ~n modalit~ţile prev~zute
la lit. a) şi b), este ~nchisoarea de la 6 luni la 2 ani alternativ cu amenda,
iar pentru modalitatea de la lit. c) ~nchisoarea de la 1 la 3 ani alternativ cu
amenda.
in situaţia ~n care p~rţile nu s-au ~mp~cat, ~ns~ ~n cursul judec~ţii
inculpatul ~şi ~ndeplineşte obligaţiile, instanţa, chiar dac~ nu sunt
~ndeplinite condiţiile prev~zute de art. 81 C. pen., trebuie s~ dispun~, dac~
s-a stabilit vinov~ţia inculpatului, o condamnare cu suspendarea
condiţionat~ a execut~rii pedepsei. Aceast~ condamnare cu suspendare
nu poate fi anulat~,
~ns~ poate fi revocat~, dar doar ~ntr-o singur~ situaţie: atunci c~nd
~n
cursul termenului de ~ncercare condamnatul s~v~rşeşte din nou
o infracţiune de abandon de familie.

pl~n- gerea prealabil~ a persoanei v~t~mate, persoana ~ndrept~ţit~ la
obligaţia de ~ntreţinere. imp~carea p~rţilor ~nl~tur~ r~spunderea penal~.
Competen- ţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~ aparţine judec~toriei.
Urm~rirea penal~ este efectuat~ de c~tre organele de cercetare penal~.

Reg~sim ~n noul Cod penal şi infracţiunea de abandon de familie, ~ns~
~n cadrul capitolului ,,nfracţiuni contra familiei", fiind incriminat~, spre deo-
sebire de actualul Cod penal, ~ntr-o variant~ tip şi una asimilat~. Varianta
tip p~streaz~ acelaşi conţinut constitutiv, cu singura deosebire c~, pentru a
se reţine infracţiunea de abandon de familie, trebuie ca neplata pensiei de
~ntreţinere s~ nu se fi f~cut pe o perioad~ de 3 luni, şi nu de 2 luni. Va-
rianta asimilat~ se refer~ la ipoteza ~n care cel condamnat nu ~şi execut~,
cu reacredinţ~, prestaţiile periodice stabilite prin hot~r~re judec~toreasc~,
faţ~ de persoanele ~ndrept~ţite la ~ntreţinere.
in plus, a fost prev~zut~ o cauz~ de nepedepsire pentru inculpatul
care, ~nainte de terminarea urm~ririi penale, ~şi ~ndeplineşte obligaţiile. O
alt~ deosebire faţ~ de incriminarea actual~ se refer~ la posibilit~ţile pe
care le are instanţa ~n cazul ~n care, p~n~ la r~m~nerea definitiv~ a hot~
r~rii de condamnare, inculpatul ~şi ~ndeplineşte obligaţiile: instanţa poate
dispune, dup~ caz, nu doar suspendarea execut~rii pedepsei sub supra
veghere, ci şi am~narea aplic~rii pedepsei.
C. pen., art. 305: Abandonul de nate nu are loc dec~t ~n cazul c~nd, ~n
familie
(1) S~v~rşirea de c~tre persoana
care are obligaţia legal~ de ~ntreţinere,
faţ~ de cel ~ndrept~ţit la ~ntreţinere,
a uneia dintre urm~toarele fapte:
a) p~r~sirea, alungarea sau l~sarea
f~r~ ajutor, expun~ndul la suferinţe
fizice sau morale;
b) ne~ndeplinirea cu reacredinţ~
a obligaţiei de ~ntreţinere prev~zute de
lege; c) neplata cu reacredinţ~, timp
de dou~ luni, a pensiei de ~ntreţinere
sta
bilit~ pe cale judec~toreasc~,
se pedepseşte, ~n cazurile prev~
zute la lit. a) şi b) cu ~nchisoare de la 3
luni la 2 ani sau cu amend~, iar ~n cazul
prev~zut la lit. c), cu ~nchisoare de la 6
luni la 3 ani sau cu amend~.
persoa
nei v~t~mate.
(3) imp~carea p~rţilor ~nl~tur~ r~s
punderea penal~.
(4) Dac~ p~rţile nu sau ~mp~cat,
dar ~n cursul judec~ţii inculpatul ~şi
~n deplineşte obligaţiile, instanţa, ~n
cazul c~nd stabileşte vinov~ţia,
pronunţ~ ~m potriva inculpatului o
condamnare cu suspendarea
condiţionat~ a execut~rii pedepsei,
chiar dac~ nu sunt ~ndeplinite condiţiile
prev~zute ~n art. 81.
(5) Revocarea suspend~rii condiţio
Noul C. pen., art. 378: Abandonul ~ntreţinere din partea vic timei
de familie infracţiunii.
(1) S~v~rşirea de c~tre persoana (3) Acţiunea penal~ se pune ~n miş
care are obligaţia legal~ de ~ntreţinere, care la pl~ngerea prealabil~ a per
faţ~ de cel ~ndrept~ţit la ~ntreţinere, soanei v~t~mate.
a uneia dintre urm~toarele fapte: (4) Fapta nu se pedepseşte dac~,
a) p~r~sirea, alungarea sau l~sarea ~nainte de terminarea urm~ririi
f~r~ ajutor, expun~ndul la suferinţe penale, inculpatul ~şi ~ndeplineşte
fizice sau morale; obligaţiile.
b) ne~ndeplinirea, cu reacredinţ~, a (5) Dac~, p~n~ la r~m~nerea defi
obligaţiei de ~ntreţinere prev~zute de nitiv~ a hot~r~rii de condamnare, incul
lege; patul ~şi ~ndeplineşte obligaţiile,
c) neplata, cu reacredinţ~, timp de instanţa dispune, dup~ caz, am~narea
3 luni, a pensiei de ~ntreţinere aplic~rii
stabilite pe cale judec~toreasc~,
se pedepseşte cu ~nchisoare de la
6 luni la 3 ani sau cu amend~.
sanc ţioneaz~ neexecutarea, cu rea-
credinţ~, de c~tre cel condamnat a
prestaţiilor periodice stabilite prin
hot~r~re judec~ toreasc~, ~n favoarea
persoanelor ~n drept~ţite la
cursul termenului de ~ncercare, pedepsei sau suspendarea execut~rii

condamnatul s~v~rşeşte din nou pedepsei sub supraveghere, chiar dac~
infrac- ţiunea de abandon de familie. nu sunt ~ndeplinite condiţiile
prev~zute de lege pentru aceasta.
§2. Relele tratamente aplicate minorului - art. 306
Art. 306 C. pen.: ~Punerea ~n primejdie grav~, prin m~suri sau
tratamente de orice fel, a dezvolt~rii fizice, intelectuale sau morale a
minorului, de c~tre p~rinţi sau de orice persoan~ c~reia minorul i-a fost
~ncredinţat spre creştere şi educare, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3
la 15 ani şi interzicerea unor drepturi".

Obiectul juridic specific este reprezentat de acele relaţii privind
convie- ţuirea social~, care presupun o comportare bun~ din partea
p~rinţilor şi a persoanelor ~ns~rcinate cu creşterea şi educarea
minorilor, comportare care s~ nu afecteze dezvoltarea fizic~, intelectual~
şi moral~ a minorului. Obiectul material este corpul minorului asupra
c~ruia se exercit~ relele tratamente.
III. Subiec ii
Subiectul activ este calificat: p~rintele sau orice alt~ persoan~ c~reia i-
a fost ~ncredinţat minorul spre creştere şi educare. Dac~ f~ptuitorul
nu are aceast~ calificare, se poate reţine o infracţiune contra vieţii,
integrit~ţii corporale ori s~n~t~ţii persoanei. Participaţia penal~ este
posibil~ sub toate formele, ~ns~ pentru a se reţine coautoratul trebuie ca
toţi f~ptuitorii s~ aib~ calitatea special~ cerut~ de lege.
Subiectul pasiv este minorul (persoana ~n v~rst~ de p~n~ la 18 ani) a
c~rui dezvoltare fizic~, intelectual~ sau moral~ este pus~ ~n primejdie, ~n
timp ce se afl~ ~n cadrul familiei, sub tutel~, internat ~n c~min etc.
Aceasta const~ ~n preexistenţa unui raport juridic ~n baza c~ruia
minorul este ~ncredinţat spre creştere şi educare unei persoane
(p~rintele sau o alt~ persoan~).

Latura obiectiv~. Elementul material const~ ~n aplicarea unor m~suri
sau tratamente de orice natur~ care s~ pun~ ~n primejdie grav~ dez-
voltarea fizic~, intelectual~ sau moral~ a minorului. Aplicarea acestor tra-
tamente se poate face prin acţiune (b~t~i, alungare, p~r~sire, lipsire
de libertate) sau prin inacţiune (l~sare f~r~ hran~, ad~post, ~mbr~c~minte).
Cerinţa esenţial~ este ca aceste m~suri aplicate minorului s~ pun~ ~n
primejdie grav~ dezvoltarea lui. Trebuie s~ fie vorba de tratamente rele,
aplicate cu caracter de continuitate, c~ci, dac~ se s~v~rşeşte o
singur~ acţiune ori inacţiune de aceast~ natur~, se poate reţine doar o
infracţiune contra vieţii, integrit~ţii corporale, s~n~t~ţii ori libert~ţii persoanei.
Urmarea imediat~ const~ ~ntr-o stare de pericol pentru
dezvoltarea fizic~, intelectual~ ori moral~ a minorului. Leg~tura de

minate. ,nfracţiunea se consum~ ~n momentul cre~rii unei st~ri de pericol
pentru dezvoltarea fizic~, intelectual~ sau moral~ a minorului.
Modalit~ţi. ,nfracţiunea este incriminat~ ~ntr-o singur~ variant~ tip.
Sancţiunea este pedeapsa cu ~nchisoarea de la 3 la 15 ani şi interzi-
cerea unor drepturi.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ relele tratamente aplicate minoru-
lui implic~ lipsirea acestuia de libertate sau au drept consecinţ~ v~t~marea
integrit~ţii corporale, infracţiunea de rele tratamente se reţine ~n concurs
cu
aceea de loviri sau alte violenţe (art. 180 C. pen.), v~t~mare
corporal~
[1]
(art. 181 C. pen.) sau lipsire de libertate (art. 189 C. pen.) .

,nfracţiunea de rele tratamente aplicate minorului este incriminat~ şi ~n
noul Cod penal, av~nd un conţinut constitutiv identic cu cel din
Codul penal ~n vigoare, singura deosebire fiind ~n ceea ce priveşte modul
de exprimare a sferei subiecţilor activi, noţiunea de ~orice persoan~
c~reia minorul i-a fost ~ncredinţat spre creştere şi educare" fiind ~nlocuit~
cu aceea de ~orice persoan~ ~n grija c~reia se afl~ minorul". La nivel
sancţionatoriu, limita maxim~ special~ a pedepsei a fost redus~ de la 15 la
7 ani.
C. pen., art. 306: Relele Noul C. pen., art. 197: Relele tra-
tratamente aplicate minorului tamente aplicate minorului
Punerea ~n primejdie grav~, Punerea ~n primejdie grav~, prin
prin m~suri sau tratamente de orice fel, a
m~suri sau tratamente de orice fel, a dezvolt~rii fizice, intelectuale sau mo-
dezvolt~rii fizice, intelectuale sau morale a minorului, de c~tre p~rinţi sau de
rale a minorului, de c~tre p~rinţi sau de orice persoan~ ~n grija c~reia se afl~
orice persoan~ c~reia minorul i-a fost minorul, se pedepseşte cu ~nchisoarea
~ncredinţat spre creştere şi educare, se de la 3 la 7 ani şi interzicerea exercit~rii
pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 la 15 unor drepturi.
[1]
,.C.C.J., Secţiile Unite, Decizia nr. 37/2008: ~,nfracţiunile de lovire sau alte
violenţe prev~zute de art. 180 din Codul penal, v~t~mare corporal~ prev~zut~ de
art. 181 din Codul penal şi lipsire de libertate ~n mod ilegal prev~zut~ de art. 189
din Codul penal, dup~ caz, se vor reţine ~n concurs ideal cu infracţiunea de rele
tratamente aplicate minorului, ~n cazul faptei p~rintelui sau persoanei c~reia
minorul i-a fost ~ncredinţat spre creştere şi educare, care abuzeaz~ de autoritatea
sa şi, contrar intereselor minorului, exercit~ acte de violenţ~ sau lipsire de libertate
~mpotriva acestuia, cu intenţia de a-i produce suferinţe, v~t~m~ri fizice sau morale,
şi care au pus ~n primejdie grav~ dezvoltarea fizic~, intelectual~ sau moral~
a minorului" (M. Of. nr. 177 din 23 martie 2009).
$3. Nerespectarea măsurilor privind
încredin area minorului - art. 307
Art. 307 C. pen.: ~(1) Reţinerea de c~tre un p~rinte a copilului
s~u minor, f~r~ consimţ~m~ntul celuilalt p~rinte sau al persoanei
c~reia i-a fost ~ncredinţat minorul potrivit legii, se pedepseşte cu
~nchisoare de la o lun~ la 3 luni sau cu amend~.
(2) Cu aceeaşi pedeaps~ se sancţioneaz~ fapta persoanei c~reia i s-a
~n-
credinţat minorul prin hot~r~re judec~toreasc~, spre creştere şi educare, de
a
~mpiedica ~n mod repetat pe oricare dintre p~rinţi s~ aib~ leg~turi
personale cu minorul, ~n condiţiile stabilite de p~rţi sau de c~tre organul
competent.
persoanei v~t~mate.

Obiectul juridic specific este reprezentat de acele relaţii sociale referitoare
la creşterea şi educarea copiilor minori, care implic~ existenţa leg~turilor
personale cu p~rinţii, chiar şi atunci c~nd aceştia sunt desp~rţiţi. Obiectul
material este persoana fizic~ a minorului c~ruia i se ~ncalc~ dreptul de a
avea relaţii cu p~rinţii s~i.
III. Subiec ii
Subiectul activ este calificat: p~rintele copilului minor sau
persoana c~reia i s-a ~ncredinţat minorul prin hot~r~re judec~toreasc~.
Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele, ~ns~ pentru a se reţine
coautoratul trebuie ca toţi f~ptuitorii s~ aib~ calitatea cerut~ de lege.
Subiectul pasiv este circumstanţiat: minorul, dar şi p~rintele [~n ipoteza
din alin. (1)] sau p~rinţii (~n varianta asimilat~) c~rora nu le-a fost ~ncredin-
ţat minorul.

Aceasta const~ ~n luarea m~surii de ~ncredinţare a minorului
unuia dintre p~rinţi sau unei alte persoane prin hot~r~re judec~toreasc~.
acţiunea de reţinere a minorului de c~tre p~rintele c~ruia ia fost
~ncre dinţat. Reţinerea presupune ~mpiedicarea minorului de a lua
leg~tura sau de a se ~ntoarce la cel~lalt p~rinte sau la persoana c~reia ia
fost ~ncre dinţat, dup~ expirarea duratei care fusese stabilit~ prin hot~r~re
judec~to reasc~. Nu are relevanţ~ locul unde minorul este reţinut. Cerinţa
esenţial~ este ca reţinerea s~ se fac~ f~r~ consimţ~m~ntul celuilalt p~rinte
sau al persoanei c~reia ~i fusese ~ncredinţat minorul.
in varianta asimilat~, elementul material se realizeaz~ prin ~mpie
dicarea minorului de a avea leg~turi personale cu p~rinţii s~i, s~v~rşit~ de
c~tre persoana c~reia ia fost ~ncredinţat minorul prin hot~r~re judec~to
reasc~. Cerinţa esenţial~ este ca ~mpiedicarea s~ se s~v~rşeasc~ ~~n mod
repetat".
Urmarea imediat~ const~ ~n starea de pericol pentru creşterea şi edu
carea minorului şi pentru leg~turile acestuia cu p~rinţii. Leg~tura de cau
zalitate rezult~ din materialitatea faptei.
indi recte. F~ptuitorul trebuie s~ aib~ reprezentarea faptului c~ ~ncalc~
m~su rile privind ~ncredinţarea minorului. Mobilul şi scopul nu prezint~
pedepsei.

minate. ,nfracţiunea se consum~ ~n momentul ~n care se realizeaz~ ele
mentul material, respectiv reţinerea ori ~mpiedicarea minorului de a avea
leg~turi personale cu p~rintele ori p~rinţii. Pentru consumarea infracţiunii
~n varianta asimilat~, trebuie ca actele de ~mpiedicare s~ aib~
caracter repetat.
Modalit~ţi. ,nfracţiunea este incriminat~ ~ntro variant~ tip şi una asimi
lat~, care se realizeaz~ printrun element material diferit şi presupun o
calificare diferit~ a subiectului activ. in varianta tip, unul dintre p~rinţi
reţine minorul f~r~ consimţ~m~ntul celuilalt p~rinte c~ruia nu ~i fusese
~ncredinţat copilul sau f~r~ consimţ~m~ntul persoanei c~reia ia fost ~ncre
dinţat. Varianta asimilat~ se refer~ la ~mpiedicarea repetat~ a minorului de
a avea leg~turi cu p~rinţii, s~v~rşit~ de c~tre cel c~ruia ia fost ~ncredinţat
prin hot~r~re judec~toreasc~.
Sancţiunea este ~nchisoarea de la o lun~ la 3 luni alternativ cu
amenda.

pl~n- gerea prealabil~ a persoanei, iar ~mp~carea p~rţilor ~nl~tur~
r~spunderea penal~. Competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~
aparţine judec~toriei. Urm~rirea penal~ este efectuat~ de c~tre organele de
cercetare penal~.

,nfracţiunea este incriminat~ şi ~n noul Cod penal, p~str~ndu-se acelaşi
conţinut constitutiv, aceeaşi formulare, aceleaşi dou~ variante şi chiar şi
aceleaşi limite de pedeaps~. Diferenţa dintre cele dou~ incrimin~ri rezid~
~n faptul c~ ~mp~carea, conform noului Cod penal, nu mai ~nl~tur~
r~spunderea penal~, ca de altfel la toate infracţiunile la care ~n prezent se
prevede acest lucru, legiuitorul schimb~ndu-şi optica cu privire la aceast~
instituţie (art. 159 noul C. pen.).
C. pen., art. 307: Nerespectarea Noul C. pen., art. 379: Nerespec-
m~surilor privind incredinţarea mino- tarea m~surilor privind incredinţarea
rului minorului
(1) Reţinerea de c~tre un p~rinte (1) Reţinerea de c~tre un p~rinte a
a copilului s~u minor, f~r~ consimţ~m~n-
copilului s~u minor, f~r~ consimţ~m~n- tul celuilalt p~rinte sau al persoanei c~-
tul celuilalt p~rinte sau al persoanei c~- reia i-a fost ~ncredinţat minorul
reia i-a fost ~ncredinţat minorul potrivit legii, se pedepseşte cu
potrivit legii, se pedepseşte cu ~nchisoare de la o lun~ la 3 luni sau cu
~nchisoare de la o lun~ la 3 luni sau cu amend~.
amend~. (2) Cu aceeaşi pedeaps~ se
(2) Cu aceeaşi pedeaps~ se sanc- sanc- ţioneaz~ fapta persoanei c~reia i
ţioneaz~ fapta persoanei c~reia i s-a ~n- s-a ~n- credinţat minorul prin
credinţat minorul prin hot~r~re judec~- hot~r~re jude- c~toreasc~ spre creştere
toreasc~, spre creştere şi educare, de a şi educare de a ~mpiedica, ~n mod
~mpiedica ~n mod repetat pe oricare repetat, pe oricare dintre p~rinţi s~ aib~
dintre p~rinţi s~ aib~ leg~turi personale leg~turi personale cu minorul, ~n
cu minorul, ~n condiţiile stabilite de p~rţi condiţiile stabilite de p~rţi sau de c~tre
sau de c~tre organul competent. organul competent.
(3) Acţiunea penal~ se pune ~n miş- (3) Acţiunea penal~ se pune ~n miş-
care la pl~ngerea prealabil~ a care la pl~ngerea prealabil~ a
persoanei v~t~mate. persoanei v~t~mate.
(4) Imp~carea p~rţilor ~nl~tur~ r~s-
punderea penal~.
Capitolul II. Alte infrac iuni care aduc atingere
unor rela ii privind convie uirea socială
§1. Profanarea de morminte - art. 319
Art. 319 C. pen.: ~Profanarea prin orice mijloace a unui
morm~nt, a unui monument sau a unei urne funerare ori a unui
cadavru se pedep- seşte cu ~nchisoarea de la 3 luni la 3 ani".

Obiectul juridic specific este reprezentat de relaţiile privind
convieţuirea social~, care implic~ respect faţ~ de persoanele decedate,
dar şi faţ~ de urnele, monumente funerare şi faţ~ de morminte. Obiectul
material const~
~ntr-un morm~nt, un monument, o urn~ funerar~ sau un cadavru,
~n
funcţie de direcţia ~n care se ~ndreapt~ acţiunea de
profanare.
III. Subiec ii
orice persoan~. Participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele.
Subiectul pasiv este statul. Rudele ~n viaţ~ ale defunctului nu pot
fi
subiecţi pasivi ai infracţiunii. Ele ar putea avea ~ns~ calitatea de persoane
prejudiciate c~t priveşte pagubele ce li s-ar pricinui prin infracţiunea
[1]
conex~ (distrugerea mormintelor, monumentelor etc.) .

Aceasta const~ ~n preexistenţa unui morm~nt, a unui monument,
a unei urne funerare ori a unui cadavru asupra c~ruia s~ se exercite
acţiunea de profanare.
[1]
de profanare a unui morm~nt, a unui monument, a unei urne funerare sau
[1]
a unui cadavru. A profana semnific~ a trata f~r~ respectul cuvenit lucruri
considerate sfinte, a p~ng~ri, a batjocori, a necinsti. Prin urmare,
profa-
narea presupune manifestarea unei lipse de respect faţ~ de cadavre, mor-
minte, urne sau monumente funerare, acţiunea de profanare
implic~nd, de regul~, violenţ~ (distrugerea, arderea, dezmembrarea
acestora), dar se poate materializa şi f~r~ acte violente. Spre exemplu,
se reţine aceast~ infracţiune atunci c~nd cadavrul este dezbr~cat,
murd~rit, supus unor acte de perversiune sexual~. Profanarea se poate
realiza prin orice mijloace şi metode, ~ns~ ~n mod necesar trebuie ca
actele desf~şurate s~ fie de natur~ s~ aduc~ atingere sentimentului de
pietate şi de respect faţ~ de morţi şi de amintirea acestora. Urmarea
imediat~ const~ ~ntr-o stare de pericol pentru relaţiile privind
convieţuirea social~. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea
faptei.

rial, respectiv odat~ cu profanarea unui monument, a unui morm~nt,
a unei urne funerare sau a unui cadavru.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Dac~ acţiunea de profanare de mor-
minte se realizeaz~ prin distrugerea sau degradarea unui monument sau
a unui morm~nt ori dac~ prin profanarea de morminte se aduce atingere
bunelor moravuri sau se produce scandal public, infrac ţiunea de
profanare de morminte se reţine ~n concurs cu infracţiunea de
distrugere
[1]
Dicţionarul explicativ al limbii rom~ne, precit.
(art. 217 C. pen.), respectiv cu aceea de ultraj contra bunelor moravuri şi
tulburarea ordinii şi liniştii publice (art. 321 C. pen.).
Dac~ obiectul material al infracţiunii de profanare de morminte este un
cadavru şi dac~ aceast~ infracţiune a fost s~v~rşit~ cu scopul de a
as cunde fapta de omor anterior comis~, se reţin ~n concurs real
infracţiunea de omor (art. 174 C. pen.) şi aceea de profanare de
[1]
morminte .

Acţiunea de profanare este incriminat~ şi ~n noul Cod penal,
~ns~ ~n conţinutul constitutiv a dou~ infracţiuni distincte - ~Profanarea
l~caşurilor sau a obiectelor de cult" (art. 382 C. pen.) şi ~Profanarea de
cadavre sau morminte" (art. 383 C. pen.). Prima are ca obiect material un
l~caş sau un obiect de cult, aparţin~nd unui cult religios care funcţioneaz~
potrivit legii, iar cea dea doua protejeaz~ respectul datorat unui
cadavru, morm~nt, unei urne sau unui monument funerar.
C. pen., art. 319: Profanarea de Noul C. pen., art. 382: Profanarea
morminte l~caşurilor sau a obiectelor de cult
Profanarea prin orice mijloace Profanarea unui l~caş sau a unui
a obiect de cult, aparţin~nd unui cult reli
unui morm~nt, a unui monument sau a gios care este organizat şi funcţioneaz~
unei urne funerare ori a unui potrivit legii, se pedepseşte cu
cadavru se pedepseşte cu ~nchisoa re de la 6 luni la 2 ani sau cu
~nchisoarea de la 3 luni la 3 ani. amend~.
Noul C. pen., art. 383: Profanarea

de cadavre sau morminte
(1) Sustragerea, distrugerea sau
profanarea unui cadavru ori a cenuşii
rezultate din incinerarea acestuia
se pedepseşte cu ~nchisoarea de la 6
luni la 3 ani.
[1]
I.C.C.J., Secţiile Unite, Decizia nr. 35/2008: ~In ipoteza ~n care obiectul ma
terial al infracţiunii de profanare de morminte prev~zute la art. 319 din Codul penal
este un cadavru, iar inculpatul, prin dezmembrarea ori incendierea
cadavrului, urm~reşte ascunderea faptei de omor comise anterior, se vor
reţine ~n concurs real infracţiunea de omor şi infracţiunea de profanare de
morminte" (M. Of. nr. 158 din 13 martie 2009).
(2) Profanarea prin orice mijloace a
unui morm~nt, a unei urne funerare sau
a unui monument funerar se pedep-
seşte cu ~nchisoare de la 3 luni la 2 ani
sau cu amend~
§2. Ultrajul contra bunelor moravuri şi

tulburarea ordinii şi liniştii publice - art. 321
Art. 321 C. pen.: ~(1) Fapta persoanei care, ~n public, s~v~rşeşte acte
sau gesturi, profereaz~ cuvinte ori expresii, sau se ded~ la orice alte
manifest~ri prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce
scandal public ori se tulbur~, ~n alt mod, liniştea şi ordinea public~,
se pedepseşte cu ~nchisoare de la unu la 5 ani.
(2) Dac~ prin fapta prev~zut~ ~n alin. (1) s-a tulburat grav liniştea
şi ordinea public~, pedeapsa este ~nchisoarea de la 2 la 7 ani".

Obiectul juridic specific este reprezentat de relaţiile sociale privind bunele
moravuri şi liniştea public~. Obiectul material lipseşte, de regul~. Dac~
~ns~ elementul material se realizeaz~ prin acte sau manifest~ri fizice,
poate exista un obiect material - corpul persoanei ~mpinse ~n timpul unui
scandal.
III. Subiec ii
Subiectul pasiv este statul. in afar~ de subiectul pasiv principal, poate
exista şi un subiect pasiv secundar sau adiacent, de regul~ plural, repre-
zentat de persoanele ale c~ror sentimente morale au fost ultragiate sau
[1]
c~rora li s-a adus atingere prin scandalul public provocat .
[1]
IV. Condi ia premisă nu este necesar~ pentru existenţa acestei
infracţiuni.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ prin una sau mai
multe acţiuni prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau prin care
se produce scandal public ori se tulbur~, ~n alt mod, liniştea şi ordinea pu-
blic~. Aceste acţiuni se materializeaz~ prin acte sau gesturi, proferare de
cuvinte ori expresii sau prin orice alte manifest~ri generatoare de conse-
cinţe negative asupra bunelor moravuri sau de scandal public. Este vorba
de acte, cuvinte, manifest~ri intolerabile şi incompatibile cu normala con-
vieţuire a indivizilor ~n societate sau de atitudini, reacţii a c~ror intervenţie
genereaz~ manifest~ri violente, fizice sau verbale, indignare sau revolt~
din partea publicului. Prin urmare, nu are relevanţ~ natura manifest~rii ~n
sine, ci important este ca aceasta s~ aduc~ atingere bunelor moravuri sau
s~ produc~ scandal public.
Cerinţa esenţial~ este ca actele, gesturile, cuvintele sau expresiile şi
[1]
orice alte manifest~ri s~ fie s~v~rşite ~n public, ~n sensul art. 152 C. pen.
Urmarea imediat~ const~ ~ntr-o stare de pericol pentru bunele moravuri şi
pentru ordinea şi liniştea public~. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din
materialitatea faptei (ex re).
indirecte. in plus, f~ptuitorul trebuie s~ ştie c~ fapta este s~v~rşit~ ~n
public, ~n sensul art. 152 C. pen. Mobilul şi scopul nu prezint~ relevanţ~
pentru existenţa infracţiunii, ci, eventual, pentru individualizarea pedepsei.
[1]
a) ~ntr-un loc care prin natura sau destinaţia lui este totdeauna accesibil
publicului, chiar dac~ nu este prezent~ nici o persoan~;
persoane;
c) ~n loc neaccesibil publicului, cu intenţia ~ns~ ca fapta s~ fie auzit~ sau
v~zut~ şi dac~ acest rezultat s-a produs faţ~ de dou~ sau mai multe persoane;
care pot fi considerate c~ au caracter de familie, datorit~ naturii relaţiilor
dintre persoanele participante;
minate. Infracţiunea se consum~ ~n momentul realiz~rii elementului şi, ~n
consecinţ~, al producerii st~rii de pericol pentru bunele moravuri şi
ordinea şi liniştea public~.
Modalit~ţi. Infracţiunea este incriminat~ ~n dou~ variante, una tip
şi alta agravat~ [alin. (2)], care se diferenţiaz~ prin urmarea imediat~: ~n
prima variant~, pentru a se realiza conţinutul constitutiv, trebuie s~ se
aduc~ atingere bunelor moravuri sau s~ se produc~ scandal public ori
s~ se tulbure, ~n alt mod, liniştea şi ordinea public~, iar ~n varianta de la
alin. (2) trebuie s~ fie tulburate grav liniştea şi ordinea public~.
Sancţiunea pentru varianta tip este ~nchisoarea de la 3 luni la 2 ani
alternativ cu amenda, iar pentru varianta agravat~ ~nchisoarea de la 6 luni
la 5 ani.

Leg~tura cu alte infracţiuni. De regul~, infracţiunea de ultraj contra
bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice intr~ ~n
concurs ideal cu o alt~ infracţiune contra persoanei sau contra
patrimoniului, c~ci nu este o infracţiune complex~ şi, ~n consecinţ~, nu
absoarbe infracţiunile de lovire sau alte violenţe, v~t~mare corporal~,
distrugere etc.
Competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~ aparţine, de regul~, judec~-
toriei. Urm~rirea penal~ este efectuat~ de c~tre organele de cercetare
penal~.

Infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri a fost, la r~ndul ei, refor-
mulat~, prin separare de infracţiunea de tulburarea a ordinii şi liniştii pu-
blice, inclus~ ~ntr-un text distinct al acestui capitol. Astfel, infracţiunea de
ultraj contra bunelor moravuri urmeaz~ a acoperi situaţiile de expunere ~n
public a unor imagini ce prezint~ o activitate sexual~ explicit~, dar şi cele
de comitere ~n public a unor acte de exhibiţionism sau acte sexuale expli-
cite, indiferent de natura acestora (raporturi sexuale, acte sexuale
orale
[1]
sau anale, acte cu caracter zoofil etc.) . Infracţiunea de tulburare a ordinii
[1]
Expunere de motive la Proiectul noului Cod penal, p. 61-62.
şi liniştii publice se refer~ la violenţele ~ndreptate ~mpotriva persoanelor ori
la ameninţ~rile aduse demnit~ţii persoanei, acţiuni ce tulbur~ ordinea
şi liniştea public~.
C. pen., Art. 321: Ultraj contra bu- Noul C. pen., art. 371: Tulburarea
nelor moravuri şi tulburarea ordinii ordinii şi liniştii publice
şi liniştii publice Fapta persoanei care, ~n public, prin
(1) Fapta persoanei care, ~n public, violenţe comise ~mpotriva
s~v~rşeşte acte sau gesturi, profereaz~ persoanelor sau bunurilor ori prin
cuvinte ori expresii, sau se ded~ la ameninţ~ri sau atingeri grave aduse
orice alte manifest~ri prin care se adu- demnit~ţii persoanelor, tulbur~ ordinea
ce atingere bunelor moravuri sau se şi liniştea public~ se pedepseşte cu
produce scandal public ori se ~nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
tulbur~, amend~.
~n alt mod, liniştea şi ordinea
public~, Noul C. pen., art. 375:
se pedepseşte cu ~nchisoare de la unu Ultrajul contra bunelor moravuri
la 5 ani. Fapta persoanei care, ~n public, ex-
(2) Dac~ prin fapta prev~zut~ ~n pune sau distribuie f~r~ drept imagini ce
alin. (1) s-a tulburat grav liniştea şi ordi- prezint~ explicit o activitate sexual~,
nea public~, pedeapsa este alta dec~t cea la care se refer~ art. 374,
~nchisoarea de la 2 la 7 ani. ori s~v~rşeşte acte de exhibiţionism sau
alte acte sexuale explicite se pedep-
seşte cu ~nchisoare de la 3 luni la 2 ani
sau cu amend~.
$3. Asocierea pentru săv~rşirea de infrac iuni - art. 323
Art. 323 C. pen.: ~(1) Fapta de a se asocia sau de a iniţia constituirea
unei asocieri ~n scopul s~v~rşirii uneia sau mai multor infracţiuni,
altele dec~t cele ar~tate ~n art. 167, ori aderarea sau sprijinirea sub orice
form~ a unei astfel de asocieri, se pedepseşte cu ~nchisoare de la 3 la 15
ani, f~r~ a se putea dep~şi pedeapsa prev~zut~ de lege pentru infracţiunea
ce intr~ ~n scopul asocierii.
(2) Dac~ fapta de asociere a fost urmat~ de s~v~rşirea unei infracţiuni,
se aplic~ celor care au s~v~rşit infracţiunea respectiv~ pedeapsa pentru
acea infracţiune, ~n concurs cu pedeapsa prev~zut~ ~n alin. (1).
(3) Nu se pedepsesc persoanele prev~zute ~n alin. (1), care denunţ~
autorit~ţilor asocierea mai ~nainte de a fi fost descoperit~ şi de a se
fi
~nceput s~v~rşirea infracţiunii care intr~ ~n scopul asocierii".
Obiectul juridic specific ~l constituie acele relaţii sociale ale c~ror normal~
formare, desf~şurare şi dezvoltare sunt condiţionate de ap~rarea
liniştii publice şi a ordinii de drept ~mpotriva pericolului pe care ~l prezint~
pentru aceste valori asocierea mai multor persoane ~n vederea
s~v~rşirii de
[1]
infracţiuni . Obiectul material lipseşte.
III. Subiec ii
per soan~, indiferent de calitatea acesteia, de antecedente etc. Dup~ ce
con stituirea a avut loc, asocierea pentru s~v~rşirea de infracţiuni ~mbrac~
for ma de infracţiune cu pluralitate constituit~ de f~ptuitori. Infracţiunea
r~ m~ne ~ns~ susceptibil~ de pluralitate ocazional~, adic~ de s~v~rşire
~n participaţie, fiindc~ pluralit~ţii constituite, ca şi pluralit~ţii naturale de f~p
[2]
tuitori, i se poate al~tura o pluralitate de f~ptuitori . ins~ este posibil~ par
ticipaţia doar sub forma instig~rii, nu şi a complicit~ţii, c~ci sprijinirea
~n orice fel a asocierii ~n vederea s~v~rşirii de infracţiuni este
asimilat~ infracţiunii consumate.
Subiectul pasiv este statul, infracţiunea nefiind susceptibil~ de subiect
pasiv secundar.

Condiţia premis~ exist~ doar ~n ipoteza realiz~rii elementului material
prin aderarea sau sprijinirea sub orice form~ a asocierii şi const~ ~n pre
existenţa unei asocieri ~n vederea s~v~rşirii de infracţiuni. Pentru celelalte
modalit~ţi de realizare a elementului material nu este necesar~ o condiţie
premis~ pentru existenţa infracţiunii.

Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~, alternativ, prin una
dintre urm~toarele acţiuni: fie prin asocierea ~n vederea s~v~rşirii de
in fracţiuni, fie prin iniţierea unei astfel de asocieri, fie prin aderarea la
acest gen de asociere, fie prin sprijinirea sub orice form~ a unei asocieri
~n ve
[1]
G. DIACONESCU, CTIN DUVAC, op. cit., p. 1030.
[2]
derea s~v~rşirii de infracţiuni. Dac~ acelaşi f~ptuitor realizeaz~ mai multe
acţiuni dintre acestea, de natur~ diferit~ (spre exemplu, se asociaz~ cu alţi
doi f~ptuitori ~n vederea s~v~rşirii unei infracţiuni şi ulterior sprijin~
aceast~ asociere ~n orice mod), se va reţine o singur~ infracţiune prev~-
zut~ de art. 323 C. pen. Asocierea presupune intrarea ~ntr-un grup infrac-
ţional odat~ cu ~nfiinţarea acestuia, iar iniţierea presupune efectuarea de
acte pentru a determina ~nfiinţarea unei astfel de grup~ri. Aderarea sem-
nific~ intrarea ~ntr-o asociere deja constituit~, f~r~ participare la ~nfiinţarea
acesteia, iar sprijinirea implic~ orice act de ~nlesnire sau ajutor dat
asociaţiei infracţionale.
Cerinţa esenţial~ este ca asocierea, iniţierea, aderarea sau sprijinirea
~n orice mod a grupului infracţional s~ fie f~cut~ cu scopul s~v~rşirii uneia
[1]
sau mai multor infracţiuni, altele dec~t cele ar~tate ~n art. 167 C. pen.
Prin urmare, dac~ acţiunile care realizeaz~ elementul material au ~n ve-
dere s~v~rşirea a cel puţin unei infracţiuni, except~nd infracţiunile contra
siguranţei statului enumerate ~n cuprinsul art. 167 C. pen., se reţine infrac-
ţiunea de asociere pentru s~v~rşirea de infracţiuni (art. 323 C. pen.).
Dac~, ~n schimb, asocierea are ~n vedere s~v~rşirea uneia dintre infrac-
ţiunile enumerate ~n cuprinsul art. 167 C. pen., atunci se realizeaz~ conţi-
nutul infracţiunii de complot.
Urmarea imediat~ const~ ~ntr-o stare de pericol pentru relaţiile privind
con-
vieţuirea social~. Leg~tura de cauzalitate rezult~ din materialitatea
faptei.
ori indirecte. F~ptuitorul trebuie s~ aib~ ~n vedere faptul c~ se
asociaz~, iniţiaz~ o asociere, ader~ sau sprijin~ o asociere, cu scopul
s~v~rşirii uneia sau mai multor infracţiuni, except~nd pe cele prev~zute de
art. 167
C. pen. Mobilul nu prezint~ relevanţ~ pentru existenţa infracţiunii, ci doar
pentru individualizarea pedepsei.
[1]
Art. 167 C. pen. - Complotul: ~(1) Iniţierea sau constituirea unei asociaţii sau
grup~ri ~n scopul s~v~rşirii vreuneia dintre infracţiunile prev~zute ~n art. 155-163,
1
165 şi 166 , ori aderarea sau sprijinirea sub orice form~ a unei astfel de asociaţii
sau grup~ri se pedepseşte cu detenţiune pe viaţ~ sau cu ~nchisoare de la 15 la 25
(2) Pedeapsa pentru complot nu poate fi mai mare dec~t sancţiunea prev~zut~
de lege pentru cea mai grav~ dintre infracţiunile care intr~ ~n scopul asociaţiei sau
grup~rii.
(3) Dac~ faptele prev~zute ~n alin. (1) au fost urmate de s~v~rşirea unei
infracţiuni, se aplic~ regulile de la concursul de infracţiuni.
(4) Nu se pedepseşte persoana care, s~v~rşind fapta prev~zut~ ~n alin. (1) sau
(3), o denunţ~ mai ~nainte de a fi fost descoperit~".
rial, ~n vreuna dintre acţiunile alternative prev~zute de art. 323 C.
pen., fiind f~r~ relevanţ~ dac~ scopul avut ~n vedere de c~tre f~ptuitor este
atins sau nu.
Sancţiunea const~ ~n ~nchisoarea de la 3 la 15 ani, ~ns~ f~r~ a
se putea dep~şi pedeapsa prev~zut~ de lege pentru infracţiunea ce intr~
~n scopul asocierii.

Alin. (3) al art. 323 C. pen. prevede o cauz~ de nepedepsire ~n favoa-
rea persoanelor care, ~n urma acţiunii de aderare, iniţiere, asociere
ori sprijinire a unui grup infracţional, denunţ~ autorit~ţilor asocierea
mai
~nainte de a fi fost descoperit~ şi de a se fi ~nceput s~v~rşirea infracţiunii
care intr~ ~n scopul asocierii.

Leg~tura cu alte infracţiuni. Art. 323 alin. (2) prevede ~n mod expres
faptul c~, ~n ipoteza ~n care fapta de asociere este urmat~ de s~v~rşirea
unei infracţiuni, se vor reţine ~n concurs infracţiunea de asociere
pentru s~v~rşirea de infracţiuni (art. 323 C. pen.) şi respectiva infracţiune.

Reg~sim aceast~ infracţiune şi ~n noul Cod penal, ~ns~ sub o alt~ de-
numire marginal~ - ,Constituirea unui grup infracţional organizat" - şi cu o
oarecare reconsiderare a structurii textului. Astfel, infracţiunea este incri-
minat~ ~ntr-o variant~ tip şi una agravat~, ~n funcţie de cum limitele de pe-
deaps~ prev~zute de lege pentru infracţiunea care constituie scopul orga-
niz~rii sunt mai mici ori mai mari de 10 ani. Se menţine cauza de nepe-
depsire pe care o reg~sim ~n cuprinsul art. 323 C. pen. actual, dar, ~n
plus,
reg~sim şi o cauz~ de reducere a pedepsei. Noţiunea de ~grup infracţional
organizat" este explicat~ ~n cuprinsul alin. final al art. 367 noul C. pen.
C. pen., art. 323: Asocierea Noul C. pen., art. 367: Constitu-
pentru s~v~rşirea de infracţiuni irea unui grup infracţional organizat
(1) Fapta de a se asocia sau de (1) Iniţierea sau constituirea unui
a grup infracţional organizat, aderarea
iniţia constituirea unei asocieri ~n sau sprijinirea, sub orice form~, a unui
scopul s~v~rşirii uneia sau mai multor astfel de grup se pedepseşte cu ~nchi
infracţi uni, altele dec~t cele ar~tate ~n soarea de la unu la 5 ani şi interzicerea
art. 167, ori aderarea sau sprijinirea exercit~rii unor drepturi.
sub orice form~ a unei astfel de (2) C~nd infracţiunea care intr~
asocieri, se pe depseşte cu ~nchisoare ~n scopul grupului infracţional
de la 3 la 15 ani, f~r~ a se putea organizat este sancţionat~ de lege cu
dep~şi pedeapsa prev~zut~ de lege pedeapsa detenţiunii pe viaţ~ sau cu
pentru infracţiunea ce intr~ ~n scopul ~nchisoarea mai mare de 10 ani,
asocierii. pedeapsa este
(2) Dac~ fapta de asociere a fost ~nchisoarea de la 3 la 10 ani şi
urmat~ de s~v~rşirea unei infracţiuni, inter
se aplic~ celor care au s~v~rşit zicerea exercit~rii unor drepturi.
infrac ţiunea respectiv~ pedeapsa (3) Dac~ faptele prev~zute ~n alin.
pentru acea infracţiune, ~n concurs cu (1) şi alin. (2) au fost urmate de
pedeap sa prev~zut~ ~n alin. (1). s~v~rşirea unei infracţiuni, se aplic~
(3) Nu se pedepsesc persoanele regulile privind concursul de infracţiuni.
prev~zute ~n alin. (1), care (4) Nu se pedepsesc persoanele
denunţ~ autorit~ţilor asocierea mai care au comis faptele prev~zute
~nainte de a fi fost descoperit~ şi de a ~n alin. (1) şi alin. (2), dac~ denunţ~
se fi ~nceput s~v~rşirea infracţiunii autorit~ ţilor grupul infracţional
care intr~ ~n scopul asocierii. organizat, ~nainte ca acesta s~ fi fost
descoperit şi s~ se fi
~nceput s~v~rşirea vreuneia dintre
in
fracţiunile care intr~ ~n scopul
grupului.
(5) Dac~ persoana care a s~v~rşit
una dintre faptele prev~zute ~n alin. (1)
(3) ~nlesneşte, ~n cursul urm~ririi pe
nale, aflarea adev~rului şi tragerea la
r~spundere penal~ a unuia sau mai
multor membri ai unui grup
infracţional organizat, limitele speciale
ale pedepsei se reduc la jum~tate.
(6) Prin grup infracţional organizat
se ~nţelege grupul structurat, format din
trei sau mai multe persoane,
constituit pentru o anumit~ perioad~
de timp şi pentru a acţiona ~n mod
coordonat ~n scopul comiterii uneia
sau mai multor infracţiuni.
Infrac iuni care aduc atingere unor rela ii
privind convie uirea socială
Titlul IX este ~mp~rţit ~n patru capitole: Capitolul I: Infracţiuni contra fa

miliei, Capitolul II: Infracţiuni contra s~n~t~ţii publice, Capitolul III: Infrac
ţiuni privitoare la asistenţa celor ~n primejdie, Capitolul IV: Alte infracţiuni
care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea social~.
Respect~nd programa universitar~, fac obiectul analizei prezentului curs
numai primul şi ultimul capitol.
A. Infrac iuni contra familiei (Capitolul I)

Obiectul juridic generic, pentru toate infracţiunile, se refer~ la relaţiile
privind convieţuirea ~n cadrul familiei. Obiectul juridic specific variaz~ de la
o infracţiune la alta, const~nd ~n diferite aspecte ale relaţiilor de familie:
rela ţiile sociale privind respectarea obligaţiilor materiale şi morale faţ~ de
acei membri care sunt ~ndrept~ţiţi la aceasta (art. 305 C. pen.), privind
atenţia pentru dezvoltarea fizic~, intelectual~ şi moral~ a minorului
(art. 306
C. pen.), privind menţinerea leg~turilor personale cu p~rinţii (art. 307 C.
pen.). Obiectul material const~ fie ~n bunuri (art. 305 C. pen.), fie ~n
corpul mino rului (art. 306 şi art. 307 C. pen.).
II. Subiec ii
Subiectul activ este, pentru toate infracţiunile, circumstanţiat,
iar participaţia penal~ este posibil~ sub toate formele, inclusiv coautorat,
~ns~
~n aceast~ ipotez~ doar dac~ toţi f~ptuitorii au calitatea cerut~ de lege.
Subiectul pasiv este ~ntotdeauna circumstanţiat: fie persona care are
drept la ~ntreţinere (art. 305 C. pen.), fie minorul (art. 307 şi art. 308 C.
pen.).
lll. Condi ia premisă
Aceasta este necesar~ pentru existenţa oric~reia dintre infracţiuni, ~ns~
este diferit~: preexistenţa unui raport juridic legal ori judec~toresc, ~n baza
c~ruia exist~ o obligaţie de ~ntreţinere (art. 305 C. pen.), preexistenţa unui
raport juridic ~n baza c~ruia minorul este ~ncredinţat spre ~ntreţinere
(art. 306 C. pen.) etc.
Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ fie prin acţiune

(p~r~sire, alungare - art. 305 C. pen.), fie prin inac ţiune (neplata,
ne~n- deplinirea obligaţiei - art. 305 C. pen.), fie printr-o acţiune sau o
inacţiune,
~n funcţie de opţiunea f~ptuitorului (punerea ~n primejdie grav~ - art. 306
C. pen.). Urmarea imediat~ const~ ~ntr-o stare de pericol pentru relaţiile
privind convieţuirea social~ ~n cadrul familiei. Leg~tura de cauzalitate
indirecte. Pentru existenţa niciuneia dintre aceste infracţiuni nu este
necesar vreun scop sau vreun mobil special.

minate pentru niciuna dintre aceste infracţiuni. Pentru toate aceste fapte
penale, momentul consum~rii intervine odat~ cu realizarea elementului
material şi, implicit, cu crearea st~rii de pericol pentru relaţiile privind
convieţuirea social~ din cadrul familiei.
Modalit~ţi. Infracţiunile prev~zute ~n art. 305 şi art. 306 C. pen. sunt
incriminate ~ntr-o singur~ variant~ tip, deşi implic~ mai multe
modalit~ţi faptice de realizare, iar infracţiunea din art. 307 C. pen. ~ntr-o
variant~ tip şi una asimilat~.
Sancţiunea este ~nchisoarea pentru infracţiunea din art. 306 C. pen. şi
~nchisoarea alternativ cu amenda pentru infracţiunile din art. 305 şi
art. 307 C. pen. Pentru infracţiunea din art. 306 C. pen. a fost prev~zut~ şi
pedeapsa complementar~ a interzicerii unor drepturi.
cu excepţia infracţiunii de abandon de familie, unde este necesar~ pl~n
gerea prealabil~ a persoanei v~t~mate, iar ~mp~carea p~rţilor ~nl~tur~ r~s
punderea penal~. Competenţa de judecat~ ~n prim~ instanţ~ aparţine ju
dec~toriei. Urm~rirea penal~ este efectuat~ de c~tre organele de cer
cetare penal~.

Infracţiunile care au ca obiect juridic relaţiile privind convieţuirea
so cial~ sunt incriminate ~n noul Cod penal ~n Titlul VIII: ~Infracţiuni care
aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea social~", titlu cu o
structur~ diferit~ de cel actual, fiind ~mp~rţit ~n trei capitole: Capitolul I:
Infracţiuni contra ordinii şi liniştii publice, Capitolul II: Infracţiuni contra
familiei, Capitolul III: In fracţiuni contra libert~ţii religioase şi respectului
datorat persoanelor dece date.
in Capitolul II reg~sim infracţiunile contra familiei din actuala reglemen
tare, cu c~teva modific~ri şi complet~ri, mai puţin infracţiunea de rele tra
tamente aplicate minorului, care a fost inclus~ ~n categoria
infracţiunilor contra integrit~ţii corporale. in plus, incestul a fost ~ncadrat ~n
categoria in fracţiunilor contra familiei şi a fost incriminat~ o nou~ fapt~:
~mpiedicarea accesului la ~nv~ţ~m~ntul general obligatoriu.
B. Alte infrac iuni care aduc atingere unor rela ii

privind convie uirea socială (Capitolul IV)

Obiectul juridic specific se refer~ la diferite aspecte ale relaţiilor
privind convieţuirea social~: respectul faţ~ de persoanele decedate, faţ~
de mor minte şi monumente funerare (art. 319 C. pen.), bunele
moravuri şi liniştea şi ordinea public~ (art. 321 C. pen.) etc.
Obiectul material poate consta ~ntrun bun (art. 319 C. pen.), ~n corpul
persoanei v~t~mate (art. 321 C. pen.) sau poate lipsi (art. 323 C. pen.).
II. Subiec ii
Subiectul activ este necircumstanţiat, iar participaţia penal~, de regul~,
Subiectul pasiv principal este statul, dar, pe l~ng~ acesta, exist~,
uneori, şi un subiect pasiv secundar (art. 321 C. pen. - persoanele
ale c~ror sentimente morale au fost ultragiate).

Aceasta nu este necesar~ pentru existenţa infracţiunii prev~zute
de art. 321 C. pen., ~ns~ condiţioneaz~ existenţa infracţiunilor din art. 319
şi art. 323 C. pen.
Latura obiectiv~. Elementul material se realizeaz~ prin una sau mai

mute acţiuni prev~zute alternativ de lege: profanare (art. 319 C.
pen.), s~v~rşeşte fapte, profereaz~ cuvinte sau se ded~ la orice alte
manifest~ri (art. 321 C. pen.), asocierea, iniţierea, aderarea sau sprijinirea
(art. 323
C. pen.). Urmarea imediat~ const~ ~ntr-o stare de pericol pentru relaţiile
privind convieţuirea social~, iar leg~tura de cauzalitate rezult~ din materia-
litatea faptei.
ţiunii, cu excepţia infracţiunii din art. 323 C. pen., unde f~ptuitorul s~v~r-
şeşte fapta cu intenţie direct~ calificat~ prin scop.

minate. Infracţiunile se consum~, ca regul~, odat~ cu realizarea elemen-
tului material şi, implicit, cu crearea st~rii de pericol pentru relaţiile privind
convieţuirea social~.
Modalit~ţi. Infracţiunile sunt incriminate ~ntr-o singur~ variant~ tip
(art. 319 şi art. 323 C. pen.) şi ~ntr-o variant~ tip şi una agravat~ (art. 321
C. pen.)
Sancţiunea prev~zut~ este ~nchisoarea.
oficiu pentru toate infracţiunile, iar competenţa de judecat~ ~n prim~
instanţ~ aparţine judec~toriei. Urm~rirea penal~ este efectuat~ de c~tre
organele de cercetare penal~, cu excepţia infracţiunii din art. 323 C. pen.,
care este de competenţa procurorului.

Reg~sim aceste infracţiuni şi noul Cod penal, ~ntr-un conţinut şi cu o
formulare care prezint~ deosebiri faţ~ de Codul penal actual. Astfel,
infracţiunea de profanare de morminte este incriminat~ sub denumirea de
profanare de cadavre sau morminte şi, al~turat acesteia, a fost incriminat~
infracţiunea de profanare a l~caşurilor sau a obiectelor de cult.
De asemenea, infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tul-
burarea ordinii şi liniştii publice din actualul art. 321 C. pen. o reg~sim ~n
conţinutul a dou~ infracţiuni distincte: ultrajul contra bunelor moravuri
(art. 375 noul C. pen.) şi tulburarea ordinii şi liniştii publice (art. 371 noul C.
pen.). in plus, locul infracţiunii de asociere pentru s~v~rşirea de
infracţiuni a fost luat de constituirea unui grup infracţional organizat
(art. 367 C. pen.).
Bibliografie selectivă
I. Tratate, Monografii, Cursuri universitare
1. AL. BOROI, Infracţiuni contra vieţii, Ed. All Beck, Bucureşti, 1999;
2. AL. BOROI, Drept penal. Partea special~, Ed. C.H. Beck,
Bucureşti,
2006;
3. C. BULAI, A. FILIPAŞ, C-TIN. MITRACHE, B.N. BULAI, C. MITRACHE,
Instituţii de drept penal, Ed. Trei, Bucureşti, 2008;
4. C. BULAI, Manual de drept penal, Ed. All, Bucureşti, 1997;
5. C. BULAI, B.N. BULAI, Manual de drept penal. Partea general ~,
Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007;
6. C-TIN. MITRACHE, C. MITRACHE, Drept penal rom~n. Partea general~,
ed. a 6-a, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007;
7. G.S. BARBU, A. ŞERBAN, Drept execuţional penal, Ed. All Beck,
Bucureşti, 2005;
8. GH. DIACONESCU, C. DUVAC, Tratat de drept penal. Partea special~,
Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2009;
9. I. MURARU, N.M. VL~DOIU, A. MURARU, G.S. BARBU, Contencios
constituţional, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2009;
10. M. BASARAB, Drept penal, vol. I şi II, ed. a 2-a, Ed. Fundaţia Che-
marea, Iaşi, 1995;
11. M. CONSTANTINESCU, A. IORGOVAN, I. MURARU, E.S. T~N~SESCU,
Constituţia Rom~niei revizuit~, Ed. All Beck, Bucureşti, 2004;
12. M. UDROIU, Drept penal. Partea general~. Partea special~. Ed.
C.H. Beck, Bucureşti, 2011;
13. M. ZOLYNEAK, Drept penal. Partea general~, vol. I, Ed. Chemarea,
Iaşi, 1992;
14. M. ZOLYNEAK, M.I. MICHINICI, Drept penal. Partea general~,
Ed. Fundaţiei Chemarea, Iaşi, 1999;
15. M.A. HOTCA, Codul penal. Comentarii şi explicaţii. Ed. C.H. Beck,
Bucureşti, 2007;
16. N.M. VL~DOIU, Protecţia constituţional~ a vieţii, integrit~ţii fizice şi a
integrit~ţii psihice, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2006;
17. N. POPA, Teoria general~ a dreptului, Ed. C.H. Beck, Bucureşti,
2008;
18. O. LOGHIN, A. FILIPAŞ, Drept penal rom~n, Ed. Şansa, Bucureşti,
1992;
19. O. LOGHIN, A. FILIPAŞ, Drept penal. Partea special~, Ed. Didactic~
şi Pedagogic~, Bucureşti, 1983;
20. ŞT. DEACONU, Drept constituţional, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2011;
21. T. TOADER, Drept penal. Partea special~, ed. a 5-a, Ed.
Hamangiu, Bucureşti, 2011;
22. V. CIOCLEI, Drept penal. Partea special~. Infracţiuni contra persoa
nei, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2009;
23. V. CIOCLEI, Drept penal. Partea special~. Infracţiuni contra patrimo
niului, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2011;
24. V. DOBRINOIU, Drept penal. Partea special ~, vol. I, Ed. Lumina Lex,
Bucureşti, 2000;
25. V. DOBRINOIU, N. CONEA, Drept penal. Partea special~, vol. II,
Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2000;
26. V. DONGOROZ, S. KAHANE, I. OANCEA, I. FODOR, N. ILIESCU, C. BULAI,
R. ST~NOIU, V. ROŞCA, Explicaţiile teoretice ale Codului penal roman. Par
tea special~, vol. III, ed. a 2-a, Ed. Academiei Rom~ne şi Ed. All
Beck, Bucureşti, 2003;
27. V. DONGOROZ, S. KAHANE, I. OANCEA, I. FODOR, N. ILIESCU, C. BULAI,
R. ST~NOIU, V. ROŞCA, Explicaţiile teoretice ale Codului penal roman. Par
tea special~, vol. IV, ed. a 2-a, Ed. Academiei Rom~ne şi Ed. All Beck,
Bucureşti, 2003;
28. V. PAPADOPOL, M. POPOVICI, Repertoriu alfabetic de practic~ judi
ciar~ ~n materie penal~ pe anii 19691975, Ed. Ştiinţific~ şi Enciclopedic~,
Bucureşti, 1977;
29. V. PAŞCA, Constituţia şi Codul penal, Ed. All Beck, Bucureşti, 2002.
II. Reviste de specialitate
1. Revista de drept penal;

2. Revista Dreptul;
3. Revista rom~n~ de drept.

Hamang

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hamang

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conf. univ. dr.

Nasty Marian Vlădoiu

Curs de drept penal

TITLUL I. INFRACŢIUNI CONTRA SIGURANŢEI STATULUI 9

TITLUL III. INFRACŢIUNI CONTRA PATRIMONIULUI 191

TITLUL IV. INFRACŢIUNI CONTRA AUTORITĂŢII 263

TITLUL V. INFRACŢIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR

TITLUL VI. INFRACŢIUNI DE FALS 395

TITLUL VII. INFRACŢIUNI CARE ADUC ATINGERE

BIBLIOGRAFIE SELECTIV~ 459

I. No iunea, structura şi caracteristicile

1. Defini ia dreptului penal

2. No iunea de Parte specială a Codului penal

3. Structura Păr ii Speciale a Codului penal

II. Structura de studiu a infrac iunii

Subtitlul I. Studiul infrac iunii

$1. Trădarea - art. 155

II. Obiectul protec iei penale

IV. Condi ia premisă nu exist~.

VI. Forme, modalită i, sanc iuni

VII. Cauze de nepedepsire sau de reducere a pedepsei

VIII. Explica ii de interes practic

IX. Aspecte tranzitorii

$2. Trădarea prin ajutarea inamicului - art. 156

II. Obiectul protec iei penale

IV. Condi ia premisă

V. Con inutul constitutiv

VI. Forme, modalită i, sane iuni

VII. Cauze de nepedepsire sau de reducere a pedepsei

VIII. Explica ii de interes practic

IX. Aspecte tranzitorii

$3. Trădarea prin transmiterea de secrete - art. 157

II. Obiectul protec iei penale

IV. Condi ia premisă

V. Con inutul constitutiv

VI. Forme, modalită i, sane iuni

VII. Cauze de nepedepsire sau de redueere a pedepsei

IX. Aspecte tranzitorii

§4. Ac iunile duşmănoase contra statului - art. 158

II. Obiectul protec iei penale

IV. Condi ia premisă

VI. Forme, modalită i, sanc iuni

VII. Cauze de nepedepsire sau de reducere a pedepsei

VIII. Explica ii de interes practic

IX. Aspecte tranzitorii

§5. Spionajul - art. 159

II. Obiectul protec iei penale

IV. Condi ia premisă

V. Con inutul constitutiv

VI. Forme, modalită i, sanc iuni

VII. Cauze de nepedepsire sau de reducere a pedepsei

VIII. Explica ii de interes practic

IX. Aspecte tranzitorii

$6. Atentatul care pune în pericol siguran a statului - art. 160

II. Obiectul protec iei penale

V. Con inutul constitutiv

VI. Forme, modalită i, sanc iuni

VII. Cauze de nepedepsire sau de reducere a pedepsei

VIII. Explica ii de interes practic

IX. Aspecte tranzitorii

§7. Atentatul contra unei colectivită i - art. 161

IV. Condi ia premisă nu exist~.

V. Con inutul constitutiv