MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA”STEFAN CEL MARE”

FACULTATEA “DREPT,ORIDINE PUBLICA SI SECURITATE CIVILA”

Drept penal

Portofoliu
Tema nr.7. Latura obiectiva a infractiunii

A elaborat:
Studenta: Eşanu Daniela
Gr. DFT-203

1.Daţi exemple de câte 5 componenţe de infracţiune care prevăd fapta în forma:

a) acţiunii b) inacţiunii
- Art. 145 alin. (1) Omorul intenţionat
A)acțiunea de omor intenționat a unei persoane - Art. 2012. Exercitarea necorespunzătoare a
obligaţiilor părinteşti
B)inacțiunea de respectare a obligațiilor părintești
- Art. 401 alin. (2) Executarea ordinului sau dispoziţiei superiorului
A)acțiunea: comiterea infracțiunii în vederea executării ordinului ilegal - Art. 1501 Justificarea
publică a sinuciderii
B)inacțiunea: justificarea sinuciderii ca fiind una demnă de urmat
- Art. 278 alin. (1) Actul terorist
A)acțiunea: provocarea incendiilor, expluziilor... - Art. 364 alin. (1) Neexecutarea intenţionată a
ordinului
B)inacțiunea: neexecutarea ordinului șefului în urma căruia s-au cauzat daune
- Art.147. Pruncuciderea
A)acțiunea: omorul copilului - Art. 162 alin. (1) Neacordarea de ajutor unui bolnav
B)inacțiunea: neacordarea ajutorului unui bolnav care în virtutea legii era obligat să o acorde
- Art. 164 alin. (1) Răpirea unei personae
A)acțiunea: răpirea persoanei sau a mai multor persoane - Art. 163 alin. (1) Lăsarea în primejdie
B)inacțiunea de a ajuta o persoană care nu are posibilitatea de a se salva singură dintr-o stare
periculoasă pentru viață
2.Daţi exemple de trei infracţiuni prelungite şi continui, descriind aceste exemple.
a) Infracțiunea continuă art.29
- Art. 257 alin. (2) Executarea necalitativă a construcţiilor - Continuarea de către persoanele
responsabile a lucrărilor executate necorespunzător
- Art. 280 alin. (1) Luarea de ostatici - Luarea sau reţinerea persoanei în calitate de ostatic şi
ameninţarea, ori cu reţinerea în continuare a persoanei în această calitate cu scopul de a sili statul,
organizaţia internaţională, persoana juridică sau fizică ori un grup de persoane să săvîrşească sau să
se abţină de la săvîrşirea vreunei acţiuni în calitate de condiţie pentru eliberarea ostaticului.
- Articolul 2793 alin. (1) Călătoria în străinătate în scop terrorist - Călătoria în străinătate în
scop terorist, adică călătoria către un stat care nu este statul de reşedinţă al persoanei, nici statul a
cărui cetăţenie persoana o deţine, pentru planificarea, pregătirea, săvîrşirea ori participarea la
infracţiuni cu caracter terorist.
b) Infracțiuni prelungite art. 30
- Art. 248 alin. (1) Contrabanda - infracţiunea de contrabandă, caracterizată prin trecerea peste
frontieră vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporţii mari, tăinuindu-le de controlul
vamal prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop și răspândirea marfei
- Art. 179 alin. (2) Violarea de domiciliu - Pătrunderea sau rămînerea ilegală în domiciliul sau
în reşedinţa unei persoane fără consimţămîntul acesteia și aplicarea violenței sau amenințărilor
- Art. 287 Huliganismul alin. (2) litera a) – persoana deja a mai făcut anterior un act de
huliganizm
3.Daţi exemple de câte trei componenţe care conţin în calitate de obligatorii semne facultative:
a) modul :
- Art. 159 alin (1) litera c) Provocarea ilegală a avortului - întreruperea cursului sarcinii, prin orice
mijloace, săvârşită în cazul sarcinii ce depăşeşte 12 săptămâni, în lipsa indicaţiilor medicale,
stabilite de Ministerul Sănătății
- Art. 162 alin. (1) Neacordarea de ajutor unui bolnav - Neacordarea de ajutor, fără motive
întemeiate, unui bolnav de către o persoană care, în virtutea legii sau a regulilor speciale, era
obligată să îl acorde
- Art. 179 alin. (1)Violarea de domiciliu - Pătrunderea sau rămînerea ilegală în domiciliul sau în
reşedinţa unei persoane fără consimţămîntul acesteia ori refuzul de a le părăsi la cererea ei
b) mijloacele (instrumentele)
- Art. 1661 alin. (2) litera d) Tortura, tratamentul inuman sau degradant - săvîrşite torturii prin
folosirea armei, instrumentelor speciale sau a altor obiecte adaptate acestui scop
- Art.164 alin. (2) litera g) Răpirea unei personae – răpirea persoanei cu aplicarea armei sau altor
obiecte folosite în calitate de armă
- Art.166 alin. (2) litera f) Privaţiunea ilegală de libertate - Privaţiunea ilegală de libertate a unei
persoane cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă
c) timpul :
- Art.188 alin. 3 litera a) Tîlhăria - Tîlhăria săvîrşită în timpul unei calamităţi
- Art. 147 Pruncuciderea - Omorul copilului nou-născut, săvîrşit în timpul naşterii sau imediat după
naştere de către mama care se afla într-o stare de tulburare fizică sau psihică, cu diminuarea
discernămîntului, cauzată de naştere
- Art. 372 alin. (2) litera a) Eschivarea de la serviciul militar - Eschivarea militarului sau a
rezervistului de la îndeplinirea obligaţiilor serviciului militar pet imp de război
d) locul :
- Art. 266 Părăsirea locului accidentului rutier - Părăsirea locului accidentului rutier de către
persoana care conducea mijlocul de transport şi care a încălcat regulile de securitate a circulaţiei sau
de exploatare a mijloacelor de transport
- Art. 2459 alin. (1) litera b) Împiedicarea realizării drepturilor asociaţilor (acţionarilor) societăţii
comerciale şi privarea nelegitimă de aceste drepturi - neinformarea în modul stabilit de lege privind
desfăşurarea adunării generale a asociaţilor (acţionarilor) sau şedinţei consiliului sau divulgarea
unor informaţii vădit false cu privire la data, ora şi locul adunării generale sau a şedinţei consiliului
- Art. 233 alin(1) Vînatul ilegal - Vînatul fără autorizaţia corespunzătoare fie în perioada interzisă,
fie în locurile interzise, fie cu unelte şi metode nepermise (braconajul)

Activitate suplimentară (indicând sursa de informare)

1.Care teorii de determinare a legăturii cauzale le cunoaşteţi, în ce constau teza monistă de
determinare a legăturii cauzale, în ce constau teza pluralistă de determinare a legăturii
cauzale?
- Teoria legăturii cauzale adecvate include:
• 1) teoria subiectivă a cauzalităţii adecvate (J.Kries);
• 2) teoria obiectivă a cauzalităţii adecvate (un reprezentant - savantul Riumelin). (pag98)

- Teza monistă susţine că urmarea imediată are o singură cauză, iar în cadrul acestei teze s-au
conturat mai multe teorii, ca de exemplu:
a. Teoria cauzei eficiente, care consideră drept cauză a rezultatului pe aceea care a declanşat
procesul genetic şi a creat pentru celelalte condiţii aptitudinea de a produce urmarea imediată;
b. Teoria cauzei proxime, care consideră drept cauză contribuţia umană ce se situează imediat
anterior rezultatului;
c. Teoria cauzei adecvate sau tipice, care consideră drept cauză a unui rezultat pe aceea care
este aptă, prin natura ei, să producă acel rezultat. Potrivit acestei teorii, se susţine că fiecare rezultat
îşi are o cauză tipică, proprie, firească, adecvată. O acţiune sau o inacţiune are deci caracter cauzal
numai în măsura în care se înscrie într-o astfel de cauzalitate tipică.
Acestei teorii i se reproşează, ca de altfel şi celorlalte teorii moniste, că restrânge antecedenţa
cauzală la o singură contribuţie umană, neoferind soluţii în care rezultatul este produs prin situaţii
atipice (de exemplu, ameninţarea făcută unei persoane bolnave de inimă care îi provoacă acesteia o
criză cardiacă soldată cu moartea victimei). (pag 32)

- Teza pluralistă, care susţine că rezultatul poate fi urmare a mai multor cauze, teză în care la
fel s-au conturat mai multe teorii, dintre care cele mai importante sunt următoarele:
a. Teoria echivalenţei condiţiilor, denumită şi teoria condiţiei sine qua non, potrivit căreia sunt
considerate cauze ale rezultatului produs toate condiţiile care l-au precedat şi fără de care rezultatul
nu s-ar fi produs. Deci, orice condiţie care a precedat şi a avut o legătură cât de mică cu rezultatul
este cauză a acestuia, este echivalentă cu cauza. Acestei teorii i s-a reproşat că lărgeşte nejustificat
antecedenţa cauzală, că pune pe acelaşi plan toate condiţiile fără a evidenţia contribuţia acestora la
producerea rezultatului, nu diferenţiază cauzele de condiţii şi nu deosebeşte diferitele condiţii în ce
priveşte rolul lor în producerea rezultatului;
b. - Teoria condiţiei necesare propune să fie considerată drept cauză a rezultatului orice
condiţie necesară pentru producerea acestuia, ţinându-se seama de contribuţia concretă adusă de
fiecare condiţie, recomandând acelaşi procedeu, ca şi în teoria precedentă, de stabilire a cauzelor
unui anumit rezultat. De altfel, acestei teorii i se reproşează că nu aduce nimic nou în problema
cauzalităţii în dreptul penal. (pag 33)
2.În care cazuri semnele facultative devin obligatorii şi trebuie să fie dovedite în cazul
calificării infracţiunii?
- un semn facultativ devine obligatoriu, datorită voinței legiuitorului, acesta poate contribui la
delimitarea infracțiunilor asemănătoare. De exemplu, tocmai prin intermediul unui astfel de semn,
și anume – metoda – are loc delimitarea furtului de jaf. La fel, în baza scopului urmează a se face
delimitarea răpirii mijlocului de transport de infracțiunea de furt.
- metoda săvârşirii infracţiunii, fiind un semn facultativ în plan teoretic general, devine sem-
nul obligatoriu în cazul infracţiunii de furt (metoda sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane)
Probleme:
1.Cet. Juncă, care avea un fiu de Ion de 12 ani, s-a căsătorit cu cet. Pârău. Ultimului nu i-a plăcut
fiul ei – el se purta urât cu el, îl bătea şi-i cerea soţiei să se izbăvească de el. Sub influenţa soţului
juncă la fele a început să aibă o atitudine urâtă faţă de fiu – ea aproape că nu-l hrănea, al alunga din
casă şi deseori nu-i permitea seara să intre în apartament. Ion era nevoit să locuiască în ogradă unde
şi-a confecţionat o cuşcă. Disperat el a încercat să se sinucidă, însă a fost scos din ştreang şi salvat.
Fiind atrasă la răspundere penală conform art. 150 CP cet. Juncă a recunoscut că se purta urât cu
fiul, dar aceasta, din spusele ei, se datora faptului, că ea singură era disperată de comportamentul
soţului, care nu numai că o ameninţa, că o va părăsi, dar şi o bătea regulat.
Se conţin oare în fapta cet. Juncă toate semnele infracţiunii prevăzute de art. 150 CP? Are oare
importanţă faptul că comportamentul crud cu fiul constituia rezultatul bătăilor din partea soţului?
- În fapta cet. Juncă se constituie toate semnele infracțiunii prevăzute de art. 150 CP deoarece
conform acestui art. Alin. (3) litera a) ,, Acţiunile prevăzute la alin.(1), săvîrşite asupra: unei
persoane minore în vîrstă de pînă la 14 ani;,,. Ea prin comportamentul său agresiv și indiferența de
care dădea dovadă la determinat pe copil să facă acest pas.
- Nu are inportanță deoarece totuși e un copil iar el nu e vinovat că ea era agresată de soțul
său. Iar soțul încălca dispoziția art. 2011.Violenţa în familie, alin. (1) litera a) deci poate să fie
sancționat cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 180 de ore sau cu închisoare
de pînă la 3 ani.

2.În ograda unei case copiii se jucau cu săniile. La un moment dat în ogradă a intrat un autocamion.
Copiii au încetat să se joace , aşteptând plecarea automobilului. Minorul Turmă de 17 ani care se
afla în vârful unei ridicături s-a lunecat şi căzând a împins cu piciorul sania în care se afla un copil
de 7 ani. Sania a lunecat în vale şi s-a lovit de camion. Copilul s-a lovit puternic de bordul
automobilului şi a decedat de la leziunile primite. Putem oare considera că Turmă a comis o acţiune
în sensul juridico-penal?
- Da. Deoarece el poate fi pedepsit în conformitate cu art. 149. Lipsirea de viaţă din
imprudenţă alin. (1) și + că are vârsta pasibilă de răspundere penală.(art 21 alin 2)
3. Şoferul Ţurcanu deplasându-se la volanul propriului automobil „Audi” pe străzile oraşului, a
depăşit cu mult viteza permisă şi în rezultat la o cotitură nu s-a isprăvit cu conducerea, a tamponat
un gard şi intrat pe teritoriul unui parc pentru copii. Copii care se jucau acolo au reuşit în ultimul
moment să se ferească, însă minorul Tătaru care se afla culcat l-a pământ s-a pomenit sub
automobil, însă nu a primit nici un fel de leziuni corporale.
Părinţii lui Tătaru, indignaţi de comportamentul lui Ţurcanu l-au adus la comisariatul de poliţie şi
au cerut atragerea lui la răspundere penală. Există oare în fapta comisă de Ţurcanu semnele laturii
obiective ale vreunei componenţe de infracţiune prevăzute de CP?
- Există semne ale laturii obiective:
a)locul săvîrşirii faptei (infracţiunea este săvîrşită în public).
b)timpul săvîrşirii infracţiunii (comisă în timpul zilei).
c)modul şi mijloacele de săvîrşire a faptei (depășirea vitezei permise)
Deci poate răspunde penal în conformitate cu art. 264 alin (1), art 269

4.Inspectorul poliţiei rutiere Lunca, aflându-se la post, a auzit ţipete şi a observat un autocamion,
care se deplasa cu viteză mare pe trotuar. El a cerut prin gesturi şoferului să oprească automobilul,
însă acesta nu a reacţionat şi a mărit viteza. Lunca a reuşit să sară pe scara cabinei automobilului şi
a cerut ca acesta să fie imediat oprit. Şoferul nu a executat cerinţa. Atunci Lunca a scos pistolul din
teacă pentru a găuri cauciucurile automobilului. Şoferul a apropiat camionul foarte aproape de
pereţii blocurilor pentru al da jos pe poliţist. De la o lovitură de peretele unei case a mânii în care
Lunca ţinea arma pistolul s-a produs o împuşcătură. Ca rezultat, cetăţeana Strugure, care se afla în
cabina automobilului, a primit leziuni corporale grave. Şoferul a oprit automobilul.
Au fost comise oare de şofer şi Luncă acţiunile, care alcătuiesc latura obiectivă a infracţiunilor
prevăzute de art. 151 şi 264 CP?
- În primul rând acțiunile șoferului alcătuiesc latura obiectivă a infracțiunilor, dar și acțiunea
lui Luca alcătuiește latura obiectivă

5.Eliberat din locurile de detenţie cet. Corbu a hotărât să se răzbune pe consăteanul său iepure, care
a depus mărturie împotriva lui în judecată. Ameninţându-l cu omorul pe alt consătean –Plapumă, el
i-a cerut ca acesta să-i dea foc casei vecinului său Iepure. Speriat ultimul a aprins noaptea casa, în
care locuia iepure cu familia sa alcătuită din 5 oameni. Dimineaţa el a fost reţinut de către
colaboratorii poliţiei şi a povestit despre ameninţările lui Corbu. Există oare în fapta comisă de
Plapumă semnele laturii obiective ale vreunei componenţe de infracţiune prevăzute de CP?
- În fapta comisă de Plapumă semne ale laturii obiective deoarece:
a)locul săvîrşirii faptei (casa lui Iepure).
b)timpul săvîrşirii infracţiunii (comisă în timpul nopții).
c)modul şi mijloacele de săvîrşire a faptei (aprinderea casei) ( Art. 27. Tentativa de infracţiune)
6.Cet. Latu a fost învinuit de faptul, că fiind paznic al combinatului de producţie în timpul
serviciului său nu observat furtul din depozitul întreprinderii. Cercetarea a stabilit că activitatea de
bază a lui Latu consta în paza porţilor (punctului de trecere). Depozitul se află aproximativ la 100 m
de poartă şi paznicul nu-l vede în timpul serviciului. Astfel, deşi Latu oficial a primit depozitul sub
pază, fizic el nu putea să execute această activitate.
În ce condiţii survine răspunderea penală pentru inacţiune? Sunt oare el prezente în cazul descris?
- infracţiunile săvârșite prin inacţiune se clasifică în infracţiuni exprimate prin inacţiuni
absolute, când făptuitorul în genere nu-și execută obligaţiile (ex.: art. 203; art. 313 din CP al RM) și
infracţiuni comise prin inacţiuni mixte, atunci când subiectul își execută obligaţiile incomplet,
parţial manifestând o atitudine neconștiincioasă faţă de executarea lor (ex.: art. 329 din CP al RM)
- Art. 329. Neglijenţa în serviciu

7.Un grup de muncitori coborau de pe schelele de construcţie. Dorind să facă o glumă, cet. Sfoară l-
a împins încet pe colegul său Bortă. Ultimul însă şi-a pierdut echilibrul şi, căzând, a împins alţi doi
muncitori, care se aflau în faţa sa. În rezultat doi muncitori au primit leziuni corporale medii, iar
înseşi Bortă doar s-a lovit. Există oare în faptele comise de Sfoară şi Bortă semnele laturii obiective
ale vreunei componenţe de infracţiune prevăzute de CP?
- Da există. Latura obiectivă prin acțiune. - Art. 18. Infracţiunea săvîrşită din imprudenţă

8.Cet. Bursuc, aflându-se în stare puternică de ebrietate, s-a apropiat de casa fraţilor Rău, lovea în
uşă, în ferestre şi cerea ca ultimii să-i deschidă uşa. Fraţii Rău, ieşind din casă au început să-l
urmărească pe Bursuc. Ultimul salvându-se de ei a intrat în râu. Fraţii Rău au rămas la mal
aşteptându-l să iasă. Ameninţări în adresa lui ei nu au expus. Bursuc, însă, probabil s-a speriat şi nu
a cutezat să iasă din apă, forţele l-au părăsit şi el a început să se înece. Văzând aceasta fraţii Rău nu
au întreprins nici un fel de acţiuni, deşi în apropiere se afla o barcă. Este oare comportamentul
fraţilor prejudiciabil? Apreciaţi aspectul obiectiv al acestui comportament.
- Comportamenul fraților este prejudiciabil deoarece aspectul obiectiv este prin inacțiune, iar
inacțiunea se pedepsește penal. Aici survine art. 163. Lăsarea în primejdie.