UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE “STIINTE ECONOMICE SI

ADMNISTRATIE PUBLICA”
SPECIALIZAREA:DREPT AN 3

OMORUL CALIFICAT

COORDONATOR :
PROF. UNIV. STUDENTA :
HUTUTUI ADRIANA-
COSMINA GR 2
 CUPRINS

1. Cadru legislativ …………………………………………………………….......3

2. Obiectul ocrotirii penale ………………………………………………….........4
3. Circumstantele judiciare în prezenta cărora există omor calificat
a) Omorul săvârsit cu premeditare………………………………………. …….4
b) Omorul săvârsit din interes material …………………………………...........6
c) Omorul săvârsit asupra sotului sau a unei rude apropiate................................7
d) Omorul săvârsit profitând de starea de neputintă a victimei de a se apara.......8
e) Omorul săvârsit prin mijloace ce pun în pericol viata mai multor persoane ...9
f) Omorul săvârsit în legătura cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice
ale victimei...............................................................................................................10
g) Omorul săvârsit pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la
urmărire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse..........................................11
h) Omorul săvârsit pentru a înlesni sau a ascunde săvârsirea altei
infractiuni…...............................................................................................................12
i) Omorul săvârsit în public……………………………………………………..13
4. Sanctiunile aplicate pentru această infractiune…………………………………..13
5. Bibliografie ...........................................................................................................14

2
 1. Cadrul legislativ
Legile tuturor timpurilor au ocrotit persoana umană, sanctionând pe cei care
atentau la viata, integritatea corporală, sănătatea, libertatea si demnitatea omului.
Astfel la 10.12.1948, Adunarea Generală a ONU a adoptat si proclamat
,,Declaratia universală a drepturilor omului’’.
În art. 3 al acestei declaratii este stipulat un drept fundamental si anume ,,orice
fiintă umană are dreptul la viată, libertate si la securitatea persoanei sale’’.
După schimbările ce au avut loc în România în 1989, acestea au determinat
alinierea tării noastre la standardele internationale în ceea ce priveste apărarea
drepturilor omului si a persoanei umane.
Astfel Constitutia României, adoptată în decembrie 1991, acordă o mare
însemnătate ocrotii drepturilor si libertătilor fundamentale ale omului, cuprinzând
anumite principii cum sunt ; dreptul la viată si la integritate fizică si psihică
prevăzută în art. 22, libertatea individuală si siguranta persoanei prevăzută în art. 23.
O contributie importantă la asigurarea protectiei drepturilor si libertătilor
omului consacrată de constitutie o aduce si legea penală.
Cadrul juridic al acestor drepturi si libertăti este prevăzută în codul penal în
Titlul II din Partea Specială, care încriminează anumite fapte care aduc atingere
acestor drepturi si libertăti.
Astfel în cadrul art. 175 din C. pen. este încriminată infractiunea de omor
calificat. Omorul calificat reprezintă fapta persoanei care săvârseste un omor în
anumite imprejurări prevăzute de lege 1 .
Omorul calificat reprezintă o modalitate agravantă a infractiunii de omor,
datorită împrejurărilor în care se săvârseste aceasta. Această faptă prezintă un grad
de pericol social mai ridicat fată de infractiunea de omor simplu, ceea ce explică
încriminarea sa prin dispozitii separate si sanctionarea mai severă a făptuitorului 2.

3
1. Vintilă Dongoroz, Siegfried Kahane, I. Oancea, Iosif Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, V. Rosca –
Explicatii teoretice ale Codului penal român, vol. III, Partea Specială, Ed. Academiei, Bucuresti
1971
2. Vasile Dobrinoiu – Drept penal, Partea Specială, vol I, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2004
2. Obiectul ocrotirii penale
În ceea ce priveste obiectul infractiunilor contra persoanelor trebuie să facem
distinctia între obiectul juridic generic al infractiunilor contra persoanei si obiectul
juridic specific fiecărei infractiuni.
Obiectul juridic generic este reprezentat de ansamblul relatiilor sociale care se
constituie si se desfăsoară în legătură cu apărarea persoanei privită sub totalitatea
atributiilor sale.
În ceea ce priveste obiectul juridic special, acesta este constituit din relatiile
sociale privind dreptul fundamental la viată, privit ca drept absolut, opozabil tuturor,
erga omnes 3.
Obiectul material este corpul persoanei aflate în viată asupra căruia se
îndreaptă actiunea ucigătoare. Nu interesează dacă victima este sănătoasă ori se află
într-o stare avansată de boală si nu ar mai fi trăit mult dacă ar fi fost ucisă. Este
necesar ca persoana să fie în viată, iar corpul asupra căruia actionează să fie a
acesteia si nu asupra propriului corp.

3. Circumstantele judiciare în prezenta cărora există omor calificat

a) Omorul săvârsit cu premeditare, prevăzut de art. 175 lit. a
Premeditarea ca element circumstantial al infractiunii de omor calificat,
presupune nu numai trecerea unui interval oarecare de timp de la luarea hotărârii si
până la exteriorizarea ei, dar si o chipzuire anticipată asupra faptei, o deliberare
anteriară, persistarea asupra hotărârii, cât si exteriorizarea ei, concretizarea ei prin
acte de pregătire a săvârsirii faptei, cum ar fi : obtinerea de informatii, procurarea de
mijloace, pândirea victimei, atragerea ei într-o cursă, căutarea de complici 4.
Considerarea premeditării ca o împrejurare care califică omorul se explică
prin aceea că, o faptă săvârsită în mod spontan este socotită mai putin gravă decât o
faptă săvârsită în urma unei reflexii, unei deliberării prin care făptuitorul a elaborat

4
 3. A. Boroi – Pruncuciderea si uciderea de inclupă, Ed. Ministerului de Interne, Bucuresti,
1992
4. G. Antonio, C. Bulai – Practica judiciară penală, vol. III. Partea Specială, Ed. Academiei
Române, Bucuresti 1992
un plan de executare si a organizat aducerea acestuia la îndeplinire 5.
Din cele prevăzute mai devreme putem spune că premeditarea reprezintă o
chibzuintă în comiterea infractiunii, iar aceasta tine de gândul criminal din mintea
făptuitorului. În cazul în care gândul criminalului nu se exteriorizează prin acte de
executare, rămânând în mintea omului, infractiunea nu va exista deoarece nuda
cogitatio, nemo partitur, adică gândul criminal nu se pedepseste.
Pentru a dovedi existenta premeditării, organelor de urmărire penală trebuie
strângă probe suficiente pentru dovedirea acestuia.
Dacă făptuitorul nu a avut posibilitatea să mediteze, să cântărească sansele de
realizare a rezolutiei, fiind într-o activitate continuă, circumstanta agravantă nu
poate fi retinută 6.
Nu va exista această circumstantă în cazul în care făptuitorul ia decizia de a
ucide o persoană si din întâmplare întâlneste o altă persoană si în urma unei altercatii
o omoară, fiindcă hotărârea de a săvârsi acest omor este distinctă si spontană 7.
Premeditarea va exista în cazul în care autorul se află în eroare asupra
identitătii victimei si în cazul actiunii deviate.
În ceea ce priveste subiectul acestei infractiuni, subiectul activ poate fi orice
persoană care răspunde penal, iar în cazul minorilor cu vârsta între 14 si 16 ani,
sanctiunea se va aplica dacă acestia au discernământ, acesta probându-se cu
ajutorul expertizei medico-legale psihiatrice.
Subiectul pasiv este persoana căreia i s-a suprimat viata ca urmare a
premeditării subiectului active.

5. Vintilă Dongoroz, Siegfried Kahane, I. Oancea, Iosif Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, V. Rosca –
Explicatii teoretice ale Codului penal român, vol. III, Partea Specială, Ed. Academiei, Bucuresti
1971
6. Ghe. Nistoreanu, V. Dobrinoiu, A. Boroi, I. Pascu. I. Molnar- Drept Penal. Partea Specială. Ed.
Europa Nova, Bucuresti 1999
5
7. Vintilă Dongoroz, Siegfried Kahane, I. Oancea, Iosif Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, V. Rosca –
Explicatii teoretice ale Codului penal român, vol. III, Partea Specială, Ed. Academiei, Bucuresti
1971
În cazul acestei infractiuni participatia este posibilă sub toate formele ei ;
coautorat, instigare sau complicitate.
Forma de vinovătie în cazul săvârsirii acestei infractiuni este intentia directă,
deoarece infractorul prevede rezultatul actiunii sale, urmărind producerea lui, prin
procuparea de mijloace, obtinerea de informatii în vederea comiterii infractiunii
urmărind producerea lor prin săvârsirea acestei fapte.
Premeditarea infractiuni de omor calificat constituie, în general o circumstantă
personală care nu se resfrânge asupra celorlalti participanti fiind o activitate psihică,
dar când cel care a premeditat săvârsirea faptei efectuează acte de pregătire
împreună cu alte persoane care cunosc scopul pregătirii, circumstanta personală se
răsfrânge si asupra participantilor devenind o circumstantă reală 8.

b) Omorul săvârsit din interes material ( art. 175. lit. b )

Legiuitorul a considerat că este mai periculos omorul săvârsit pentru un folos
avantaj sau beneficiu material. În acest caz circumstanta de agravare priveste
mobilul infractiunii.
În ceea ce priveste interesul material, acesta poate consta în banii, lucrul cu
valoare patrimonială ori în avantaje în serviciu sau în societate, stingerea unor
datorii, obtinerea unui spatiu locativ. Această infractiune va exista si în cazul în care
făptuitorul nu a obtinut folosul urmărit, fiind suficient faptul că a actionat în acest
scop.
În cazul în care autorul comite fapta pentru a săvârsi sau a ascunde o tâlhărie
sau piraterie, vom fi în prezenta infractiunii de omor deosebit de grav, infractiune
prevăzută de art. 176 lit. d C. pen.
Participatia la această infractiune este posibilă sub toate formele sale si
anume : coautorat, instigare sau complicitate.
Forma de vinovătie este intentia directă, deoarece făptuitorul a prevăzut si
urmat rezultatul actiunii sale.

6
8. Vasile Dobrinoiu – Drept penal, Partea Specială, vol I, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2004

c) Omorul săvârsit asupra sotului sau a unei rude apropiate (art. 175 lit c)
Omorul săvârsit asupra sotului denumit si uxoricit, constă în uciderea
persoanei cu care autorul era căsătorit 9.
În cazul acestei circumstantei, subiectul activ si subiectul pasiv sunt calificate.
Subiectul activ nu poate fi decât sotul sau o rudă apropiată a persoanei căreia i s-a
suprimat viata.
În ceea ce priveste subiectul pasiv si acesta nu poate fi decât sotul sau o rudă
apropiată.
Pentru îndeplinirea acestei circumstante agravante, trebuie îndeplinită o
cerintă esentială si anume aceia că între subiectul activ si cel pasiv să există calitatea
de sot în momentul săvârsirii infractiunii. În cazul în care, calitatea de sot a încetat
ca urmare a unei sentinte definitive de desfacere a căsătoriei, fapta va constitui o
infractiune de omor simplu prevăzută de art. 174 C. pen.
Încercarea de a ucide pe sot, după pronuntarea hotărârii de desfacere a
căsătoriei dar înainte de rămânerea definitivă a hotărârii constituie tentativă de omor
calificat, părtile având la data săvârsirii faptei calitatea de soti 10.
A doua modalitate de comitere a acestei circumstantei este, omorul săvârsit
asupra unei rude apropiate autorului. Prin rude apropiate se înteleg, descendentii sau
ascendentii autorului si acestia se mai numeste patricid ori asupra fratilor si poartă
denumirea de fraticid.
Pentru o cât mai clară întelegere a definitiei ,,rude apropiate’’, în art. 149 C.
pen acestea sunt definite ca fiind ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii
acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie astfel de rude. Dispozitiile
privitoare la rude în cazul persoanelor adoptate se vor aplica nu numai persoanei
adoptate cât si descendentilor acesteia si în raport de rudele firesti.

9. Vasile Dobrinoiu – Drept penal, Partea Specială, vol I, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2004
7
10. Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penală, decizia nr. 502/A/2001 în ,,Revista de drept
penal’’, nr. 4/2002

Această circumstantă este întrunită si în cazul în care fapta a fost comisă de un

nepot asupra unchiului, deoarece unchii si mătusile care sunt rude în linie colaterale
de gradul III sunt considerate de lege ,,rude apropiate’’ 11.
În cazul în care făptuitorul nu a cunoscut că între el si victimă există o relatie
de rudenie precum si în caz de error in persona sau de aberratio ictus, această
circumstantă agravantă, nu va opera, fiind aplicate regulile privitoare la eroarea de
fapt prevăzute în art. 33 alin 2 C.pen. De asemenea această agravantă nu va opera
nici în cazul în care inculpatul luase hotărârea să omoare pe sot sau o rudă apropiată,
iar datorită erorii asupra persoanei sau ca urmare a devierii actiunii, a ucis o altă
persoană. În cazul situatiilor prezentate mai devreme se va stabili răspunderea
pentru infractiunea de omor simplu 12.
Participatia la această infractiune este posibilă toate formele ei ; coautorat,
instigare sau complicitate, dar datorită faptului că această circumstantă este
personală, ea nu se va răsfrânge asupra participantilor.

d) Omorul săvârsit profitând de starea de neputintă a victimei de a se apăra

(art. 175 lit. d )
Această formă de omor calificat constă în săvârsirea faptei profitând de starea
de neputintă a victimei de a se apăra, datorită căreia victima nu are posibilitatea de a
se împotrivi actiunii de ucidere care se săvârseste asupra sa ori nu are posibilitatea
de a o evita 13.

11. Tribunalul Suprem, Sesctia penală, decizia nr. 1498/1975 în V. Papadopol, Mihai
Popovici – Repertoriul alfabetic de practică judiciară în materie penală pe anii 1969-1975, Ed.
Stiintifică si Enciclopedică Bucuresti 1977

8
 12. Vintilă Dongoroz, Siegfried Kahane, I. Oancea, Iosif Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, V.
Rosca – Explicatii teoretice ale Codului penal român, vol. III, Partea Specială, Ed. Academiei,
Bucuresti 1971
13. Ovidiu Augustin Stoica – Drept penal , Partea Specială, Ed. Didactică si Pedagogică,
Bucuresti 1979
Această stare de neputintă poate fi fizică si anume victima este în stare somn,
intoxicatie cu alcool ori cu diferite substante stupefiante, este o persoană cu vârsta
fragedă cum ar fi un copil sau o persoană epuizată fizic sau în vârstă înaintată.
Starea de neputintă mai poate fi si psihică atunci când victima este o persoană
care nu este îndeplinătatea facultătilor mintale, este bolnavă psihic si prin această
stare este în incapacitate de a realiza fapta îndreptată împotriva sa si de a lua o
decizie de apărare.
Nu are importantă dacă această stare de incapacitate si-a provocat-o victima
însusi ori a ajuns astfel datorită altor împrejuării.
De asemenea este necesar ca această stare de neputintă de apărare a victimei
să nu se datoreze manoperelor agresorului, deoarece în acest caz nu se va realiza
conditia cerută de lege si anume aceea ca autorul să fi profitat de starea de neputintă
preexistentă a victimei.
Pentru existenta acestei circumstante a infractiunii de omor calificat, se cer
îndeplinite două conditii :
- făptuitorul trebuie să fi cunoscut starea de incapacitate a victimei de a se
apăra datorită stării fizice sau psihice ori a altor cauze, aceasta neputând reactiona
împotriva agresorului. În cazul în care făptuitorul a fost în eroare cu privire la starea
victimei, atunci făptuitorul va răspunde pentru infractiunea de omor.
- făptuitorul să profite de această stare a victimei 14.
Participatia la această circumstantă agravantă este posibilă sub toate formele,
iar aceasta este o circumstantă reală răsfrângându-se asupra tuturor participantilor.

e) Omorul săvârsit prin mijloace ce pun în pericol viata mai multor

persoane (art. 175 lit. e )

9
 Aceasta agravantă se referă la mijloacele de săvârsire a omorului, mijloace
care prin naturalor sau datorită modului cum sunt folosite, fac ca în afara mortii

14. Vintilă Dongoroz, Siegfried Kahane, I. Oancea, Iosif Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, V. Rosca –
Explicatii teoretice ale Codului penal român, vol. III, Partea Specială, Ed. Academiei, Bucuresti
1971

victimei, să se creeze si o stare de pericol pentru viata mai multor persoane. Un

exemplu în acest caz este folosirea de către subiectul activ al infractiunii de
substante explozive, toxice, bombre grenade sau alte arme periculoase.
Pentru realizarea acestei conditii, rezultatul folosirii modalitătilor arătate mai
devreme să fi avut ca urmare moartea unei singure personae si punerea în pericol a
vietii mai multor persoane si nu moartea mai multor persoane, deoarece în acest caz
se va săvârsi o altă infractiune si anume omorul deosebit de grav.
În cazul în care făptuitorul nu a reusit să provoace moartea persoanei vizate,
din motive independente de vointa sa, va răspunde numai pentru tentativa la
infractiunea prevăzută de art. 175 lit e C. pen 15
f) Omorul săvârsit în legătură cu îndeplinirea îndatoriilor de serviciu sau
publice ale victimei ( art. 175 lit. f )
Această modalitate agravantă, are în vedere acele fapte de omor care se comit
din sentimentul răzbunării sau a nemultumirii făptuitorului cu privire la modul în
care victima si-a îndeplinit fată de el îndatoriile publice. Este necesar asadar ca
mobilul agresiunii să fie în legătură cu îndeplinirea îndatoriilor de serviciu de către
victimă, nefiind suficient ca omorul să se fi comis în timpul când victima îsi exercita
atributiile de serviciu, ci a fie în legătură cu modul în care victima îsi exercită
atributiile de serviciu.
Din fraza prezentată anterior, rezultă că pentru a exista această modalitate
agravantă, omorul trebuie să se comită prin două actiuni alternative si anume :
- să se săvârească în timpul când victima îsi exercită atributiile de serviciu
- să fie în legătura cu îndeplinirea atributiilor de serviciu.

10
 Subiectul activ al acestei infractiuni poate fi orice persoană care răspunde
penal. În ceea ce priveste subiectul pasiv acesta este calificat putând fi un magistrat,
politist, functionar public 16.
15. G. Antonio, C. Bulai – Practica judiciară penală, vol. III. Partea Specială, Ed.
Academiei Române, Bucuresti 1992
16. Ghe. Nistoreanu, V. Dobrinoiu, A. Boroi, I. Pascu. I. Molnar- Drept Penal. Partea
Specială. Ed. Europa Nova, Bucuresti 1999
În cazul când victima este un magistrat, politist, functionar public care
exercită o autoritate publică, se pune întrebare dacă subiectul activ va răspunde
pentru infractiunea de ultaj sau pentru cea de omor calificat. Răspunsul este acela că
făptuitorul va răspunde pentru infractiunea de omor calificat, datorită faptului că
infractiunea de ultaj este absorbită de cea de omor calificat.
În cazul în care victima îndeplinea o activitate importantă de stat sau publică
iar omorul a fost comis în împrejurări de natură să pună în pericol siguranta statului,
va exista infractiunea prevăzută de art. 160 si anume ,,atentatul care pune în pericol
siguranta statului’’.
Dacă victima îsi pierde la data faptei calitatea care i-a atras riposta
făptuitorului, va exista agravanta dacă omorul a fost în legătură cu atributiile de
serviciu sau publice ale victimei. Nu va exista această agravantă în cazul în care
victima si-a depăsit cadrul legal al exercitării functiei sau dacă fapta nu avea nicio
legătură cu îndeplinirea atributiilor profesionale ale victimei 17.
Această circumstantă agravantă are caracter personal neresfrângându-se
asupra celorlalti participanti când aceasta există, iar în cazul în care acestia
actionează în comun din acelasi mobil ca si autorul, atunci această circumstantă
devine reală, răsfrângându-se asupra tuturor participantilor.

g) Omorul săvârsit pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la

urmărire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse ( art. 175 lit. g )
Prin această agravantă se întelege ipoteza în care făptuitorul aflând că el sau
altcineva este căutat spre a răspunde penal, comite un omor pentru a se sustrage pe
sine ori pe altă persoană de la tragerea la răspunderea penală.

11
 Pentru a fi în prezenta acestei agravante se cere existenta sau perspectiva unei
urmăriri, arestări preventiv sau executări de pedeapsă reale, si nu închipuite.

17. . Ghe. Nistoreanu, V. Dobrinoiu, A. Boroi, I. Pascu. I. Molnar- Drept Penal. Partea
Specială. Ed. Europa Nova, Bucuresti 1999

O altă cerinţă care trebuie îndeplinită este aceea ca omorul să se omită în

scopul prevăzut de lege. Vom fi în prezenta acestei agravantei si în cazul în care
scopul urmărit nu a fost realizat.
Nu va exista această agravantă în cazul în care făptuitorul a fost citat la
organul de politie pentru a da anumite relatii, fără a fi retinut sau arestat preventiv
după ce a părăsit neautorizat sediul politiei si ucide un politist 18.
Această agravantă se săvârseste cu intentie directă acesta fiind calificată prin
scop.

h) Omorul săvârsit pentru a înlesni sau a ascunde săvârsirea altei

infractiuni (art. 175. lit h )
Această agravantă are în vedere scopul săvârsirii omorului, care constă în
înlesnirea sau ascunderea altei infractiuni. Nu trebuie ca infractiunea ascunsă să
îndeplinească o conditie, să aibe un anumit grad de pericol social, ci pur si simplu
poate fi orice infractiune indiferent de gradul de pericol al acesteia.
Făptuitorul va răspunde pentru această infractiune indiferent dacă a atins sau
nu scopul urmărit, fiind suficient doar existenta acestui scop si că omorul a fost
săvârsit în realizarea lui.
În cadul acestei agravante există si o exceptie si anume, atunci când omorul a
fost săvârsit pentru a ascunde sau săvârsi o tâlhărie sau piraterie, în cazul acesta
fapta încadrându-se în art. 176 lit d si anume omorul deosebit de grav.
Această agravantă nu poate fi retinută în cazul în care faptele întrunesc
elementele subiective si obiective ale infractiunii de omor, alături de acelea ale
infractiunii cvasiconcomitente, urmărind aceiasi finalitate. Ca exemplu poate fi
12
lovirea, vătămarea corporală si apoi aruncarea în râu a unui copil care fac parte din
finalitatea urmărită initial19.

18. . Ghe. Nistoreanu, V. Dobrinoiu, A. Boroi, I. Pascu. I. Molnar- Drept Penal. Partea
Specială. Ed. Europa Nova, Bucuresti 1999
19.Curtea Supremă de Justitie, Sectia penală, decizia nr. 1681/1990, Dreptul nr. 21/1991
Această infractiune poate fi comisă sub toate formele participatiei, iar în ceea
ce priveste forma de vinovătie aceasta este intentia directă.

i)Omorul săvârsit în public ( art. 175 lit. i )

Datorită gradului sporit de periculozitate a infractorului, iar fapta are un ecou
social, determinând o nesigurantă publică privind viata ca valoare socială, această
împrejurare constituie o circumstantă agravantă a infractiunii de omor.
Pentru a ne putea da seama când această faptă constituie o circumstantă
agravantă, va trebui să definim termenul ,,în public’’. Prin termenul ,,în public’’ se
poate întelege o stradă, piată, parc public, gară, port, aeroport sau în orice alt loc
accesibil publicului cum ar fi săli de spectacol, scolii, muzee, institutii, dacă sunt de
fată două sau mai multe personae ori chiar într-un loc neaacesibil publicului, dar cu
intentia ca fapta să fie auzită sau văzută, iar acest rezultat s-a produs fată de două
sau mai multe persoane, sau într-o adunare sau reuniune de mai multe persoane,
exceptând reuniunile de familie, sau în fine, prin orice mijloace despre care
făptuitorul si-a dat seama că folosindu-le, fapta lui va ajunge la cunostinta
publicului.
Si această circumstantă se poate produce sub toate formele participatiei.

4. Sanctiunile aplicate pentru această infractiune

Omorul calificat potrivit art. 175 lit. i se pedepseste cu închisoarea de la 15 la
25 de ani cumulativ cu interzicerea unor drepturi.
Potrivit aceluiasi articol tentativa se pedepseste, iar pedeapsa aplicată pentru
aceasta va fi pedeapsa prevăzută pentru infractiunea consumată sau cu o pedeapsă în

13
cadul limitelor imediat inferioare pesepsei prevăzute de lege pentru infractiunea
consumată si anume închisoarea de la un an la 15.
În ceea ce priveste actiunea penală, aceasta se pune în miscare din oficiu.

BIBLIOGRAFIE

1. Codul Penal
2. Codul de Procedură Penală
3. Constitutia României
4. Vintilă Dongoroz, Siegfried Kahane, I. Oancea, Iosif Fodor, N. Iliescu, C. Bulai,
V. Rosca – Explicatii teoretice ale Codului penal român, vol. III, Partea Specială,
Ed. Academiei, Bucuresti 1971
5. Vasile Dobrinoiu – Drept penal, Partea Specială, vol I, Ed. Lumina Lex,
Bucuresti, 2004
6. A. Boroi – Pruncuciderea si uciderea de inclupă, Ed. Ministerului de Interne,
Bucuresti, 1992
7. G. Antoniu, C Bulai, Practica judiciară penală, vol. III, Partea Specială, Ed.
Academiei Române, Bucuresti 1992
8. Ghe. Nistoreanu, V. Dobrinoiu, A. Boroi, I. Pascu. I. Molnar- Drept Penal. Partea
Specială. Ed. Europa Nova, Bucuresti 1999
9. Ovidiu Augustin Stoica – Drept penal , Partea Specială, Ed. Didactică si
Pedagogică, Bucuresti 1979

14
15