Universitatea ,,Dunărea de Jos”, Galați

Facultatea de Drept și Științe Administrative

DREPT

Disciplina: Drept penal. Partea specială I

An III, grupa 4, ZI

UCIDEREA DIN CULPĂ

1
 Universitatea ,,Dunărea de Jos”, Galați
Facultatea de Drept și Științe Administrative

CUPRINS

1. CONSIDERAȚII GENERALE …………….……….………...… 3

2. CONȚINUTUL CONSTITUTIV AL INFRACȚIUNII …...…….. 3

2.1. OBIECTUL JURIDIC SPECIAL …………………………………… 3

2.2. OBIECTUL MATERIAL …………………………………………… 3
2.3. SUBIECTUL ACTIV …………………………………………….…..3
2.4. SUBIECTUL PASIV ………..………………………………………. 4
2.5. LATURA OBIECTIVĂ …………..…………………………………. 4
2.6. LATURA SUBIECTIVĂ …..…………………………………………5

3. FORME. SANCȚIUNI …………………………………………………. 5

3.1. FORME...............…………………………………………………….. 5
3.2. SANCȚIUNI ..........………………………………………………….. 5

4. SPEȚE ……………………………………………………………………6
4.1. SPEȚA NR. 1 ………………………………………………………... 6
4.2. SPEȚA NR. 2 ………………………………………………………... 6

5. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ .... ……………………………………... 7

Uciderea din culpă.

2
 Universitatea ,,Dunărea de Jos”, Galați
Facultatea de Drept și Științe Administrative

1. CONSIDERAȚII GENERALE

Conform Noului Cod Penal, infracțiunea de ucidere din culpă este

reglementată de Art. 192:

,,(1) Uciderea din culpă a unei persoane se pedepsește cu închisoarea

de la unu la 5 ani.”

Dreptul la viață pe care legea îl asigură fiecărui om impune ocrotirea
penală a vieţii şi împotriva faptelor săvârşite din culpă. Aceste fapte, deşi sunt
mai puţin grave decât cele săvârşite cu intenţie, produc totuşi în esență, același
rezultat şi anume, moartea unei persoane.1

2. CONȚINUTUL CONSTITUTIV AL INFRACȚIUNII

2.1. OBIECTUL JURIDIC SPECIAL

Obiectul juridic special al acestei infracţiuni, îl consideră relaţiile sociale

a căror bună desfăşurare implică ocrotirea vieţii omului şi impune incriminarea
faptelor ce i-ar putea aduce atingere.

2.2. OBIECTUL MATERIAL

Obiectul material este reprezentat de corpul persoanei în viață, la data
săvârșirii infracțiunii.

2.3. SUBIECTUL ACTIV

Orice persoană, atât fizică cât și juridică, poate săvârși infracțiunea de
ucidere din culpă.
Este posibil coautoratul în situația în care este reținută culpa comună în
săvârșirea faptei. În plus, este posibilă și participația penală improprie (cu alte
cuvinte, o persoană poate săvârși infracțiunea ca instigator, adică cu intenție, iar
altă persoană ca autor din culpă, situație ce va atrage aplicarea unor sancțiuni
diferite).
După unii autori, la infracțiunile din culpă ar fi posibil coautoratul ca
formă de participație atunci când rezultatul este produs prin actele culpabile,
săvârșite simultan sau succesiv de mai multe persoane. În acest caz, toate
1
A. Boroi - ,,Infracțiuni contra vieții”, Ed. Național 1996, p. 183.

3
 Universitatea ,,Dunărea de Jos”, Galați
Facultatea de Drept și Științe Administrative

persoanele care au produs rezultatul comun vor fi socotite coautori ai faptei din
culpă.2

2.4. SUBIECTUL PASIV

Orice persoană fizică, în viață, indiferent de vârstă, starea de sănătate
psihică sau fizică.
Subiectul pasiv al infracțiunii este persoana împotriva căreia se îndreaptă
acțiunea de ucidere din culpă. După săvârșirea faptei, subiectul pasiv devine
victima infracțiunii.
Aceeași persoană poate fi uneori în mod concomitent, subiect activ și
subiect pasiv al infracțiunii de ucidere din culpă (de exemplu, în cazul unui
accident de circulație cauzat din vina conducătorului auto, în care și-a găsit și el
moartea).

2.5. LATURA OBIECTIVĂ

Elementul material constă într-o acțiune sau inacțiune susceptibilă să suprime

viața victimei.
Urmarea imediată: Infracțiunea de ucidere din culpă este o infracțiune
condiționată de producerea unui rezultat specific, moartea victimei.
Legătura de cauzalitate reprezintă relația de la cauză la efect care trebuie să
existe între acțiunea sau inacțiunea ce constituie elementul material al
infracțiunii și urmarea imediată solicitată de lege pentru existența acestei
infracțiuni.

2.6. LATURA SUBIECTIVĂ

Infracțiunea este săvârșită din culpă, fiind ori sub forma culpei cu
prevedere (ușurință), ori sub forma culpei simple (neglijența).
Acestea fiind spuse, în cazul uciderii din culpă, făptuitorul nu
intenționează să ucidă victima, dar într-o primă ipoteză, speră în mod ușuratic și
2
V. Dongoroz și colaboratorii - ,,Explicații teoretice...”, Vol. I, op. Cit. p.124.

4
 Universitatea ,,Dunărea de Jos”, Galați
Facultatea de Drept și Științe Administrative

fără temei că rezultatul nu se va produce, iar în a doua ipoteză, nici nu prevede

rezultatul, deși trebuia și avea posibilitatea să îl prevadă.

3. FORME. SANCȚIUNI

3.1. FORME
Uciderea din culpă – infracțiune consumată
Infracțiunea de ucidere din culpă, precum și omorul, reprezintă o faptă
comisivă, care poate lua naștere atât dintr-o activitate pozitivă, cât și din
atitudini negative și o infracțiune materială (de rezultat).
Infracțiunea se consumă în momentul producerii morții persoanei ca
rezultat al activității făptuitorului.

3.2. SANCȚIUNI
Infracțiunea de ucidere din culpă se pedepsește diferențiat, în raport cu
forma simplă și agravantele de aplicare.
Pedeapsa principală
În forma sa simplă, uciderea din culpă se pedepsește cu închisoarea de
la unu la 5 ani. (Art. 192, alin. 1, Cod Penal)
În raport cu agravantele de calificare există următoarele pedepse
principale:
- în dispozițiile Art. 192, alin. 2, pedeapsa reprezintă închisoarea de
la 2 la 7 ani.
- în dispozițiile Art. 192, alin. 3, limitele speciale ale pedepsei
prevăzute de alin. 1 și 2 se majorează cu jumătate.

4. SPEȚE

5
 Universitatea ,,Dunărea de Jos”, Galați
Facultatea de Drept și Științe Administrative

4.1. SPEȚA NR. 1

Un militar în termen aflat în serviciu de pază pe lângă un depozit de
carburanți, lasă arma încărcată și nesupravegheată în apropierea unui grup de
școlari care se aflau în preajmă. Unul dintre copii se joacă cu arma, aceasta se
descarcă, fiind ucis un alt copil.
Întrebare: Cine este vinovat de ucidere din culpă și de ce?
Răspuns: Militarul în termen este vinovat de ucidere din culpă
deoarece, din cauza neglijenței, nu a reușit să prevadă rezultatul, acesta din
urmă fiind probabil și ușor de prevăzut.

4.2. SPEȚA NR. 2

Un muncitor primește sarcina de serviciu de a demola, împreună cu mai
mulți colegi, o clădire cu trei etaje. Aflându-se la ultimul etaj, desprinde o
fereastră, iar fără să se asigure, o aruncă spre sol. În cădere, fereastra lovește un
muncitor, cauzându-i moartea.
Întrebare: Se încadrează această faptă în infracțiunea de ucidere din
culpă?
Răspuns: Da, fapta constituie ucidere din culpă, astfel încât
făptuitorul a considerat, fără temei, că rezultatul nu se va produce.

5. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

6
 Universitatea ,,Dunărea de Jos”, Galați
Facultatea de Drept și Științe Administrative

LEGISLAȚIE

 Noul Cod Penal - Actualizat

BIBLIOGRAFIE

 V. Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, I. Iodor, N. Iliescu, C. Bulai, R.

Stănoiu – Explicații teoretice ale Codului penal român, vol. I-III,
Editura Academiei Române, București, 1972;

 Alexandru Boroi – Infracțiuni contra vieții, Editura Național,

1996;

 I. Dobrinescu – Infracțiuni contra vieții persoanei, Editura

Academiei Române București;

 Gheorghe Ivan, Mari Claudia Ivan – Drept penal. Partea specială

conform Noului Cod Penal, Ediția a IV-a, Editura C.H.Beck, 2019.

PAGINI WEB

 https://lege5.ro/gratuit/gezdmnrzgi/art-192-uciderea-din-culpa-
codul-penal?dp=gqytsojugu4ts

 https://www.scritub.com/stiinta/drept/Uciderea-din-
culpa1455763.php

 https://www.qreferat.com/referate/drept/Uciderea-din-culpa337.php