Sunteți pe pagina 1din 50

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANA
FACULTATEA DE DREPT

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
PROF.UNIV.DR.
DUVAC CONSTANTIN ABSOLVENT:
VUȘDEA E.V. GEORGIA
RAFAELA

0
CUPRINS

Cap I. ASPECTE GENERALE ȘI COMUNE INFRACȚIUNII ACTUL SEXUAL CU UN MINOR ... 4


CAP II. ANALIZA INFRACȚIUNII……………………………………. .................................................. 9
1. Concept și caracterizare.............................................................................................................…..9
2. Elemente preexistente......................................................................................................................9
I. Obiectul juridic special ....................................................................................................................9
II. Obiectul material ..........................................................................................................................10
III.Subiecții infracțiunii .....................................................................................................................10
A. Subiect activ .................................................................................................................................11
B. Subiect pasiv .................................................................................................................................15
3.Structura sau conținutul juridic al infracțiuni .................................................................................17
I. Situația premisă ..............................................................................................................................17
II.Continutul constitutiv al infractiunii ..............................................................................................18
A.Latura obiectivă .............................................................................................................................18
a. Elementul material.........................................................................................................................18
b. Cerințe esențiale ............................................................................................................................24
c. Urmarea imediată ..........................................................................................................................24
d. Legătura de cauzalitate ..................................................................................................................24
B. Latura subiectivă...........................................................................................................................25
a. Elementul subiectiv .......................................................................................................................26
b. Cerințe esențiale ............................................................................................................................27
4. Forme. Modalități. Sancțiuni .........................................................................................................28
I. Formele infracțiunii........................................................................................................................28
A. Actele pregătitoare........................................................................................................................28
B. Tentativa .......................................................................................................................................28
C. Consumarea ..................................................................................................................................29
D. Epuizarea ......................................................................................................................................30
III. Modalitățiile infracțiunii..............................................................................................................30
A. Modalități normative simple.........................................................................................................30
B. Modalități normative agravate ......................................................................................................30
C. Modalități de fapt..........................................................................................................................36
IV. Sancțiuni......................................................................................................................................37
CAP. III. EXPLICAȚII COMPLEMENTARE…………………………………. ....................................... 40
1
1.Legătura cu alte infracțiuni; asemănări și deosebiri ................................................... ……………..40
CAP. IV PRECEDENTE LEGISLATIVE ȘI SITUAȚII TRANZITORII .................................................. 41
CAP. V ELEMENTE DE DREPT COMPARAT..................................... ................................................. 46
CAP. VI CONCLUZII ȘI PROPUNERI DE LEGE FERENDĂ................ ............................................... 48

2
LISTĂ ABREVIERI

3
Cap I. ASPECTE GENERALE ȘI COMUNE INFRACȚIUNII ACTUL
SEXUAL CU UN MINOR
Infracțiunea actului sexual cu un minor se regăsește în partea de drept special,
iar în Codul Penal infracțiunea se găsește în Titlul părții speciale –Infracțiuni contra
persoanei, capitolul VIII - Infracțiuni contra libertății și integrității sexuale, art. 220.
Din titlu putem trage concluzia că această lucrare are ca scop analiza infracțiunii
împotriva persoanei.

Putem spune că o importanță deosebită este reprezentată de ordinea și


succesiunea infracțiuniilor prezentate în capitolul VIII, astfel indiferent de cât de
periculoasă este fapta, aceasta poate fi interzisă și sancționată decât prin impunerea
unor norme juridice, iar conform acestor norme să se stabilească pedeapsa și
dispoziția de incriminare a faptei. De asemenea aceste fapte comise împotriva
persoanei sunt manifestări cu impact puternic asupra persoanei.

Succesiunea și ordinea grupelor de infracțiuni respectă și reflectă importanța


valorilor sociale ocrotite, realizânde-se astfel o ierarhizare a acestora. Indiferent de
cât de periculoasă este fapta săvârșită de o persoana, aceasta nu poate să fie reprimată
sau interzisă decât prin ajutorul unor norme juridice, care să le descrie și să
stabileasca pedeapsa, norma trebuie să conțină o dispoziție de incriminare care
stabilește conținutul fiecărei infracțiuni. Obiectul juridic al infracțiunii actului
sexualcu un minor este persoana omului, drepturile și libertățiile fundamentale ale
acesteia și anume : viața, integritatea corporală, libertatea, sănătatea, aceste valori
fiind susținute și prin Constitutie.

Aceste manifestări contra persoanei au semnificații antisociale și vizeaza


libertatea vietii sexuale, acesta fiind un atribut important și o importantă valoare
socială a personalității umane. Pericolul social pe care îl presupune infracțiunile
contra libertății și integrității sexuale este raul pe care îl face în mod direct victimei,
putând avea și consecințe pe termen lung din punct de vedere social. Atunci când

4
sexul este exercitat împotriva persoanei , fără consimțământul acesteia, devine
periculos.

În conformitate cu Art. 220 din Noul Cod Penal alin. (1) constituie infracțiune
de act sexual cu un minor orice raport sexual, oral sau anal, comise cu o persoană cu
vârsta între 13 și 18 ani. Incriminarea acestei infracțiunii are ca scop protejarea
minorului indiferent de sexul acestuia. De asemenea potrivit alin. (2 ) fapta săvârșită
cu un minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani se pedepsește cu închisoarea și
interzicerea unor drepturi. Alin. (3) ne arată consecințele comiterii infracțiunii dacă
o persoană majoră săvârsește fapta cu o persoană minoră cu vârsta între 13 și 18 ani,
iar persoana majoră a abuzat de calitatealui asupra victimei, se pedepsește cu
închisoarea plus interzicerea executării unor drepturi. Alin. (5) ne arată că fapta
prevazută la alin. (1) și alin. (2) nu poate fi sancționată daca diferența de vârstă nu
depasește 3 ani. Legiutorul a decis să incrimineze fapta ca "act sexual cu un minor"
deoarece victima nu are discernamântul necesar și nu își poate da consimtământul
valabil, dar și pentru că minorul cu vârsta între 13 și 15 ani nu are experiența necesară
ți nici rezistența pentru a se apara de agresor.

Pe de alta parte, începerea de timpuriu a vieții sexuale poate avea consecințe


grave atât pentru dezvoltarea fizică și morală cât și pentru copii care s-ar putea
naște din aceste raporturi.

Conform vechiului cod penal infracțiunea actului sexual cu un minor era


încadrată în art. 198 Cap.III- Infracțiuni privitoare la viața sexuală. Conform alin.
(1) în vechiul Cod ni se prezenta faptul că actul sexual de orice natură indiferent de
sexul persoanei, care nu a împlinit vârsta de 15 ani, pedeapsa aplicată fiind mai mare.
La fel ca în noul Cod persoana care întreține relații sexuale și abuzează de autoritarea
și influența sa se sancționează cu închisoarea și interzicerea unor drepturi, pedeapsa
cu închisoarea fiind mai mare în vechiul Cod penal. Alin. (3) ne arată că și actul
sexual de orice natură, indiferent de sex, care nu a împlinit vârsta de 18 ani, fiind
5
determinat de oferirea sau darea de bani ori alte foloase de către făptuitor, direct sau
indirect victimei se sancționează cu închisoarea. Această fapta nu o gasim in noul
Cod penal la infracțiunea actului sexual cu un minor. Tot în vechiul Cod găsim în
alin. (4) sancționarea producerii de materiale pornografice cu sau fără constrângere,
pedeapsa fiind mai mare în ambele cazuri decat în noul Cod. Ultimul aliniat ne arată
incriminarea faptei atunci cand fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea
victimei.

Violul reprezintă forma tipică de încălcare a libertațiilor sexuale. Conform


noului Cod penal, violul este reglementat în art. 218 și reprezintă ideea de act de
penetrare ( oral sau anal) cu o persoană de același sex sau sex diferit săvârsit prin
constrângere, punerea în imposibilitatea de a se apara sau de a-și manifesta
consimtământul.

Noul Cod penal redefinește actul sexual cu un minor în acord cu noua definiție
a violului, constând în orice act de penetrare vaginală sau anală comise cu un minor
cu vârsta între 13 și 15 ani, spre deosebire de Codul anterior, care incriminează actul
sexual de orice naturăcu o persoană care nu a împlinit vârsta de 15 ani. S-a renunțat
la agravarea infracțiunii atunci când actul sexual a fost determinat de oferirea sau
darea de bani ori de alte foloase de către făptuitor, direct sau indirect victimei,
precum și atunci cand fapta a avut ca urmare moartea victimei.1

Criteriul de definiție între viol și agresiune sexuala sub aspectul elementului


material se regăsește și în cazul infracțiunilor de act sexual cu un minor și respectiv
coruperea sexuală a minorului. Astfel dacă actul presupune penetrarea, vom fi în
prezența actului sexual cu un minor, iar dacă este vorba de alte acte de natura
sexualăfapta se va încadra în art. 221.2

1
Explicațiile Noului Cod Penal Vol III Art. 186-256, Contribuțiile Prof. Dr. George Antoniu, Ed. Universul Juridic,
Bucuresti, 2015
2
C. Duvac Drept Penal Partea Specială Vol. I, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2015

6
În privința vârstei minorului, s-a considerat, la fel ca în alte legislatii europene
că, trebuie diferențiata vârsta subiectului pasiv, dupa cum este vorba de protecția
integrității sexuale a minorului în raporturile cu un major sau cu un alt minor. Astfel
în privința actului sexual comis de un major cu un minor s-a păstrat limita de vârstă
reglementatăanterior (15 ani) fiind diferențiată și sancțiunea în raport cu vârsta
minorului, după cum acesta aîmplinit 13 ani. În privința actelor sexuale între minori,
în cazul în care diferența de vârstă între participant nu depășește 3 ani, aceasta
rămâne în afara domeniului de incidență a legii penale, soluție în accord cu
prevederile Convenției de la Lazorate din 2007.

În varianta tip , prevăzutăîn alin. (1) vârsta minorului trebuie să fie între 13 și
15 ani, la data comiterii faptei. Dacă acesta , în momentul săvârșirii faptei, nu a
împlinit vârsta de 13 ani, fapta va fi sancționată mai aspru (alin.2), respectiv cu
închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, față de
închisoarea de la 1 la 5 ani, cât este prevazut în cazul faptei simplei.

Dacă fapta de bază este comisă de un major cu un minor cu vârsta între 13 și


18 ani, când majorul a abuzat de autoritatea ori de influența sa asupra victimei,
pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Și
această infracțiune se sanctionează mai aspru (închisorea de la 3 la 10 ani și
interzicerea exercitării unor drepturi)atunci când minorul este rudă în linie directă
frate sau soră cu făptuitorul. Aceasta împrejurare constituie un element
circumstanțial de agravare în cadrul variantei prevăzute în alin. (4), alături de
ipotezele în care minorul se află în îngrijirea , ocrotirea, educarea, paza sau
tratamentul faptuitorului sau când fapta a fost comisă în scopul producerii de
materiale pornografice.

Faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) nu se sancționează dacă diferența de


vârstă dintre cei doi subiecți ai infracțiunii nu depășește 3 ani, soluție considerată
discutabilă de către unii autori.
7
Nepreluarea dispoziției din art. 198 alin. (3) al legii penale anterioare, precum
și a ipotezei în care s-a cauzat victimei o vătamare corporala, în textul noii legi
penale este considerata o solutie nejustificata, intrucat reprezinta modalitati
frecvente de comitere a acestei infractiuni, iar vatamarile sunt posibile in cazul faptei
examinate.

Materia infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale a fost complet


revizuită, pe baza unei noi concepţii privind relaţiile dintre infracţiunile înscrise în
această categorie, în acord cu soluţiile din alte sisteme de drept comparat.
Legiuitorul din 2009, la recomandarea doctrinei3, a dezincriminat seducţia (art.
199 din Codul penal de la 1969). Fapta de perversiune sexuală (art. 201 din legea
penală anterioară) a fost abrogată, dar unele modalităţi ale acesteia se regăsesc în art.
219 şi 220, respectiv în art. 375 (ultrajul contra bunelor moravuri). Incestul (art. 203
din Codul penal anterior) a fost menţinut în noul Cod penal, dar a fost sistematizat
printre infracţiunile contra familiei (capitolul II) în cadrul infracţiunilor care aduc
atingere unor relaţii privind convieţuirea socială (titlul VIII).4

3
V. Cioclei, op. cit., 2007, p. 218. În sens contrar: Ghe. Ivan, Drept penal. Partea specială. Cu referiri la noul Cod
penal (Legea nr. 286/2009), cit. supra, p. 207; Ghe. Ivan, M.-C. Ivan, op. cit., p. 100. Autorii consideră că prin
dezincriminarea seducţiei s-au lăsat în afara ocrotirii penale relaţiile sociale referitoare la libertatea sexuală a persoanei
de sex feminin care nu a împlinit vârsta de 18 ani, cu un impact deosebit asupra dezvoltării personalităţii (psihologice şi
morale) a acesteia. După aceşti autori textul ar trebui formulat astfel „Fapta aceluia care, prin promisiuni de căsătorie,
determină o persoană de sex feminin mai mică de 18 ani de a avea cu el raport sexual, act sexual oral sau anal, precum
şi orice act de natură sexuală, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală”.
4
C. Duvac Drept Penal. Partea Specială Vol. I, Ed. Universul Juridic, Bucuresti 2015
8
CAP II. ANALIZA INFRACȚIUNII

1. Concept și caracterizare

Actul sexual cu un minor constă în raportul sexual, actul sexual oral sau anal
precum și orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise cu un minor cu
vârsta între 13 și 15 ani. Putem spune ca infracțiunea îndeplinește condițiile formei
agravante:

 în cazul în care minorul nu are împlinită vârsta de 13 ani;


 în cazul în care fapta este comisă de o persoană majoră cu un minor cu vârsta
între 13 și 18 ani , dacă acesta a abuzat de influența și autoritatea sa asupra
minorului;
 în cazul în care minorul se afla în ruda de linie directă, frate sau sora;
 în cazul în care minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau
tratamentul faptuitorului
 în cazul în care fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale
pornografice.

Ceea ce face ca infracțiunea să aibă un caracter periculos, este faptul că


minorul are o vârstă destul de mică, iar în urma realizării actului acesta poate rămâne
cu anumite traume din punct de vedere psihic și social. Totodată lipsa experienței
minorului îl obligă pe legiutor să îi acorde ocrotire.

2. Elemente preexistente

I. Obiectul juridic special

Obiectul juridic special în cazul infracțiunii actului sexual cu un minor, cu


vârsta între 13 și 18 ani este alcatuit din relațiile sociale privitoare la viața sexuala a
minorului, dar și din exercitarea autorității și influenței asupra victimei, asta în cazul

9
în care majorul a abuzat de influența și autoritatea sa asupra minorului. În cazul celor
doua forme agravate, alin .(4) ,obiectul juridic special este reprezentat de calitatea
specială a făptuitorului în legătura cu minorul (rudă în linie directă, frate, sora,
educator, tutore, supraveghetor, curator, professor, medic curant), iar obligația de
abținire de la act sexual anal sau oral, raport sexual sau orice alt tip de penetrare
anală sau vaginală , are un caracter special, deoarece incumbă numai persoanei care
se află în una dintre situațiile speciale in raport cu minorul . La fel ca în cazul
violului , obiectul juridic poate fi constituit și din alte relații sociale. În alin. (4),
obiectul juridic special face referire la calitatea ,la raportul în care se afla majorul cu
minorul ( rudă în linie directă, frate și sora, tutore, curator, supraveghetor, educator,
profesor, medic).

Obiectul material

Obiectul material al infracțiunii este reprezentat de corpul minorului,


indiferent de sexul acestuia, pentru că asupra lui se săvârșeste acțiunea. Corpul
minorului trebuie să fie în viață, dar efectuarea unui act sexual asupra persoanei
decedate constituie infracțiunea prevazută în art. 283 alin. (2) aceea de profanare de
cadavre.

Subiecții infracțiunii

Constituie subiect al infracțiunii orice persoană, indiferent de sex, persoana


care a săvârșit fapta fiind subiectul activ și persoana care a suferit de pe urma faptei,
fiind subiectul pasiv. Participația penala în cazul infracțiunii descrise este
succeptibilă de a fi săvârșită în participația penala, în oricare din formele sale:
autorat, coautorat, instigare și complicitate. Infracțiunea actul sexual cu un minor
poate fi săvârșită de orice persoana fizică care întrunește condițiile generale pentru
a raspunde penal. De asemenea un alt element important îl constituie faptul că
subiectul activ trebuie să aiba sau nu o anumita calitate, iar în cazul în care acesta
10
are o calitate asupra minorului sancțiunea este mai drastică dat fiind faptul ca
reprezintă o varianta agravată.

A. Subiect activ

În cazul infracțiunilor, subiectul active poate fi orice persoană fizică,


indiferent de sex, iar în cazul infracțiuni de racolare a minorilor în scopuri sexuale,
subiectul acti este doar majorul, de asemenea în cazul hărțuiri sexual legea nu
prevede o calitate a subiectului activ.

Participația penala este posibilă în toate cele 3 forme: autorat, coautorat,


instigare și complicitate.

În cazul infracțiuni de act sexual cu un minor, subiectul active este o persoana


fizica indiferent de sex, care săvârșește un raport sexual, act sexual sau alt act de
penetrare orala sau vaginala cu o persoană cu vârsta sub 18 ani, realizat cu
consimțământul minorului.

Art. 220 determina deosebirile persoanei care pot fi subiecte ale infracțiunii.
Autorul nemijlocit poate fi orice persoană fizică, minoră sau majora, care are
capacitate penala.

Legiutorul nu prevede o limita de vârstă pentru minor sau o vârstă până la


care o persoană sa fie subiect al infracțiuni. In vechiul Cod, bărbatul era considerat
nu doar autor calificat, ci și subiect unic al infracțiuni, deoarece era imposibil
săvârșirea simultană a mai multor autori asupra aceluiași subiect pasiv (minorul).

Subiectul activ este aceea persoană apta să realizeze un raport sexual, un act
sexual oral sau anal sau orice acte de penetrare anală sau vaginală, indiferent de sex.

11
Astfel, in practica juridică s-a arătat că fapta tatalui de a avea raport sexual cu
fiica sa în varsta de 13 ani făra a folosi violența sau amenintarea constituie
infracțiunea de act sexual cu un minor.5

Variante agravante:

 în cazul alin. (3) autorul trebuie să fie major, iar minorul nu trebuie sa fie
responsabil penal
 tot în cadrul alin. (3) subiectul activ trebuie să fi abuzat de funcția, influența
și autoritatea sa aupra subiectului pasiv (minorul).
 în cazul alin. (4) autorul este calificat și este rudă în linie directă, frate sau
sora, tutore, medic curant, curator, supraveghetor, ingrijitor, educator sau
profesor.
 inclusiv voluntarii care au în grijă minori în timpul liber sau tabere
 tutorele sau curatorul pot fi subiecți activi doar daca au fost numiți de lege în
această calitate.

Tutela

Tutela reprezintă instituția juridică care se ocupă cu ocrotirea minorilor și


cuprinde toate reglementarile legale cu privire la protecția acestora de către o
persoană diferită decât parinții. Se caracterizeaza prin :

 este o sarcină gratuită


 are caracter social
 este executată exclusiv în interesul minorului
 se instituie de către autoritatea tutelară și se exercită sub supravegherea,
controlul și indrumarea acesteia.
 poate fi tutore orice persoană majoră exceptie fiind :

5
Trib. Bihor, dec. 184/1981, în Repertoriu de practică judiciară pe anii 1981-1985, pag.240
12
- minorul sau cel pus sub interdictie;
- persoana decazută din drepturile părintești;
- persoana declarată incapabilă de a fi tutore;
- persoana căreia i s-a restrâns exercițiul unor drepturi politice sau civile fie în
temeiul legii, fie prin hotărâre judecătorească .

Persoana numită tutore nu poate refuza aceasta sarcina decât în cazurile


temeinic justificate și anume prevăzute de lege.6

Curatorul Și Curatela

Curatorul este aceea persoană care a fost însarcinată cu îndeplinirea


obligațiilor pe care le implică curatela.

Curatela este aceea instituție de drept civil având drept scop ocrotirea
juridică a persoanelor fizice aflate în anumite situațiispeciale, prevăzute de lege, care
le împiedică să-și exercite drepturile și sa-și apere interesele.

Îngrijitor sau Supraveghetor

Îngrijitorul este persoana din unitățile sociale sau sanitare, dar și persoanele
angajate particular pentru a îngriji batrani, bolnavi.

Supraveghetorul este aceeea persoană care se ocupă de suprevegherea


persoanelor din cadrul unor instituți sau ca angajat într-o familie.

Medic curant

Aceea persoană care trateaza minorul bolnav, acesta neavând profesia de


medic.

6
H. Costin, M.Huresan, V. Ursa “Dicționar explicativ de drept civil” Ed. Stiințifica și Enciclopedia, Bucuresti,
1980, pag 529
13
Învățător, Profesor, Educator

Legea definește orice cadru didactic angajat într-o instituție de învățâmânt,


indiferent de grad sau profil (inclusiv școlile profesionale) sau ca preparator
particular.

Funcția de educator se referă la personalul din școli, instituții de reeducare,


internate.

Rude in linie directa

Prin aceasta sintagmă se înțelege ascendenții sau descendenții, indiferent de


gradul acestora.

Vor intra sub incidența textului raporturile sexuale, prin constrângere, dintre
fiu, nepot, strănepot și mama, bunica, străbunica, respectiv între fiica, nepoata,
strănepoata și tată, bunic, strabunic. Legea nu distinge între rudenia consanguină și
aceea prin adopție, în cel de al II-leacaz operând însă limitele statornice prin art. 177
alin. (2).7

Frate si Sora

Legea penală include în această categorie nu doar frații și surorile cu legaturi


primare cât și cele consanguine și uterine, iar orice raport sexual prin constrângere
atrage aplicabilitatea infracțiunii descrise .

Conceptele frate şi soră nu comportă nicio explicaţie, cu precizarea că legea


penală include în această sferă nu numai fraţii şi surorile între care sunt legături
primare, ci şi legături consanguine sau uterine. Deci, în oricare dintre aceste legături
s-ar afla fratele şi sora, raporturile sexuale dintre ei prin constrângere atrage

7
Constantin Duvac Drept penal partea specială, Vol I., Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2015
14
aplicabilitatea normei de incriminare examinate. Printr-o ficţiune juridică, şi credem
că numai din punct de vedere teoretic, persoana juridică poate fi subiect activ al acestei
infracţiuni, în condiţiile şi cu limitările prevăzute în art. 137. Participaţia penală este
posibilă în toate formele acesteia (coautorat, instigare şi complicitate), cu excepția
modalității relative la raportul sexual la care nu este posibil coautoratul. La
modalităţile normative în care textul pretinde o anumită calitate autorului
(circumstanţă) personală, coautorul sau participanţii trebuie să aibă şi ei calitatea
cerută autorului în momentul comiterii faptei. În caz contrar, activitatea acestora va fi
încadrată în alin. (1) sau (2), după caz, ale art. 218, deoarece aceste circumstanţe
personale nu se răsfrâng asupra lor. De menţionat că săvârşirea faptei de două sau mai
multe persoane împreună (cel puţin doi coautori sau un autor şi un complice
concomitent8), atrage o agravare a răspunderii penale care incumbă acestora, într-o
atare ipoteză urmând a se aplica dispoziţia din art. 218 alin. (3) lit. f). Dacă la
săvârşirea violului participă mai mult de trei persoane tot acest text se va reţine în baza
principiului specialităţii, ca mod principal de soluţionare a concursului de norme
penale, art. 77 lit. a) devenind inaplicabil.

B. Subiect pasiv

Subiectul pasiv al infracțiunii este o persoană de sex feminin sau masculin cu


vârsta între 13 si 15 ani, fără să conteze statutul sau moralitatea.

Nu este necesar ca faptuitorul să cunoasca cu precizie vârsta victimei, eroarea


fiind înlăturată sub incidența legii penale, cu atât mai mult în situația în care minorul
înfățiseaza o persoană mai matură și mai dezvoltată din punct de vedere psihic, și-a
falsificat documentele sau se află într-o locație neadecvată pentru vârsta acestuia,
faptuitorul neputandu-și dea seama de vârsta reala.

8
C. Duvac, op. cit., vol. I, 2010, p. 169.În acelaşi sens: D.I. Lămăşanu, Violul (Infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii
sexuale), în „Explicaţiile noului Cod penal”, vol. III de G. Antoniu (coordonator), C. Duvac, D.I. Lămăşanu, I. Pascu, C.
Sima, T. Toader, I. Vasiu, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013, p. 198.
15
Conform alin. (1), minorul trebuie să aibe între 13 și 15 ani; alin. (2) ne spune
că trebuie să aibă sub 13 ani, iar alin. (3) între 13 și 15 ani. Acestea reprezintă
variante agravate a faptei.

Potrivit Conventiei de la Lanzorot din 2007, aceasta obligă statele semnatare


să incrimineze actele sexuale cu un minor atunci când făptuitorul abuzează de
poziția, autoritatea și influența saasupra victimei.

Minorul care se află în relații cu autorul trebuie protejați, chiar dacă au


împlinit vârsta legală pentru a întreține orice fel de raport sexual.

Subiectul pasiv este și el un subiect calificat și nu este relevant dacă victima


se află sau nu la primul ei act sexual. Ceea ce este discutabil conform literaturii
judiciare, este faptul că femeia casatorita , divorțată, văduvă sau cu experiența
sexuală (cu vârsta între 15 și 18 ani) mai poate fi subiect pasiv al infractiunii.

În practica judiciară s-a reținut infracțiunea de act sexual cu un minor săvârșită


în condițiile art.220 alin. (3) lit. b) Cpen.: fapta medicului curant sau a medicului
stomatolog de a fi avut un raport sexual cu pacienta cu vârsta între 15 și 18 ani 9,
indiferent dacă victima aparține sau nu din punct de vedere teritorial de
circumscripția unde funcționa medicul; fapta cadrului didactic de a fi avut raport
sexual cu o eleva care nu împlinise 18 ani; fapta antrenorului de la școala sportivă
săvârșită asupra elevei pe care o antrena și care , de asemenea, nu împlinise varsta
de 18 ani. Asimilarea medicului stomatolog cu medicul curant este justificată
deoarece influența acestuia asupra minorei poate fi la fel de mare.10

Minorul trebuie să realizeze consecințele faptelor , pentru a putea exprima un


consimțământ, astfel fapta va fi încadrată la infracțiunea de viol, practica judiciară a

9
Trib. Hunedoara, dec. nr 995/1973 în RRD nr 3/1974, pag 150
10
Trib. Suprem, Secția Pen., dec. nr.287/1975 in R2, pag 335.
16
stabilit că vârsta de 10 sau 11 ani exclude ideea unei manifestări libere a voinței
părții vătămate de a avea relații sexuale cu inculpatul.11

3. Structura sau conținutul juridic al infracțiuni

Infracțiunea este reglementată în art. 220 C.pen. și este formata dintr-o


variantă tip și trei variante agravate.

Varianta tip este prevazută în alin. (1) și ne precizează faptul că raportul


sexual, actul sexual oral sau anal, precum și orice altă formă de penetrare anală sau
viginală sunt comise cu un minor cu vârsta între 13 și 15 ani.

Variantele agravate se găsesc în următoarele aliniate și legiutorul precizează


următoarele lucruri:

 prima variantă agravată se regăsește în cadrul alin. (2) și se realizează în cazul


în care fapta de la alin. (1) este săvârșită cu un minor care nu a împlinit vârsta
de 13 ani ;
 a doua variantă agravată se regăsește în alin. (3) și se realizează în cadrul în
care fapta de la alin. (1) este comisă de o persoană majoră cu un minor cu
vârsta între 15-18 ani și are patru modalități alternativede comitere referitoare
la subiectul pasiv,urmarea imediată și scopul urmarit.12

I. Situația premisă

Săvârșirea infracțiunii presupune preexistența unei stări ori situații și a


anumitor stări sau raporturi sociale referitoare la acea stare sau situație, căreia i se
aduce atingerea prin săvârșirea faptei și fără de care infracțiunea nu ar fi posibilă. În

11
IICJ, Secția Pen., dec, nr. 1914/2009, www.iccj.ro, Secția pen., dec. nr. 542/2008, pe www.iccj.ro. În același sens a
se vedea O.Loghin, A.Filipas, op.cit. pag.78.
12
Noul Cod Penal Comentat, partea specială, Ediția a III a, revizuită și adăugită, Ed. Universul Juridic, Bucuresti,
2016, Prin modificarea textului de lege (O.U.G nr. 18/2016) s-a operat o nefericire dublare a variantelor agravante ale
infracțiunii, cu consecința pierderii clarității și coerenței textului de incriminare.
17
cazul săvârșirii infracțiunii actului sexual cu minor cu vârsta sub 13 ani sau între 13
și 15 ani, aceasta este determinată de vârsta mică a minorului și de relațiile sociale
pe care le impune. În cazul în care minorul are vârsta între 13 și 18 ani, iar majorul
a abuzat de autoritatea și influența sa, situația premisă presupune preexistenta unor
raporturi speciale între victimă și faptuitor.

II. Continutul constitutiv al infractiunii

Conținutul constitutiv al infracțiuni actului sexual cu un minor este format


din: latura obiectivă și latura subiectivă

A. Latura obiectivă

Latura obiectivă cuprinde elemental material, cerințele esențiale, urmarea


imediată și legătura de cauzalitate.

a. Elementul material

Sub acest aspect faptele infracțiunilor se realizează prin actiuni cu caracter


divers și constituie o încălcare a vietii sexual sau folosirea în mod abuziv a acestei
libertăți. Ca exemplu avem infracțiuni (viol, act sexual cu un minor) care presupun
un act sexual, raport sexual sau alt act de penetrare anală sau vaginală unde este
folosită constrăngerea sau punerea victimei în imposibilitate de a se apăra sau să iși
exprime voința.

În cazul infracțiuni de agresiune sexuală presupune acte de natură sexuală,


altele decât raport sexual, act sexual oral sau anal sau alte acte de penetrare anală
sau vaginală, fiind săvârșite atât prin constrângere cât și prin imposibilitatea victimei
de a se apara, dar și prin exprimarea voinței.

Tot în cadrul capitolului Infracțiuni contra libertății și integrității sexual,


infractiunile se pot realize si sub aspectul actiuniilor de detrminare a unei persoane
minore să suporte un act de natura sexuala, sa afectueze un astfel de act sau să asiste
18
la orice fel de act sexual, indiferent de natura acestuia, acte cu character exhibitionist
(corupere sexuală a minorului), pretinderea unor favoruri de natură sexuală(hărțuire
sexuală), sau prin propunerea făcută unui minor, cu scopul cometerii unui raport
sexual.

In cazul infracțiuni de viol, constrângerea poate fi realizată explicit sau


implicit. Constrângerea explicită (manifestă) se poate realiza, pe de o parte, prin
exercitarea unor acte violente asupra victimei – lovire, maltratare etc., – ori prin
folosirea de către autor a forţei fizice până la înfrângerea rezistenţei (opunerii)
persoanei agresate. Din acest ultim punct de vedere doctrina medico-legală a apreciat
că o femeie adultă, în deplinătatea facultăţilor fizice, nu poate fi violată de către un
singur bărbat (în modalitatea raportului sexual – adăugirea noastră), fiind capabilă de
a se apăra şi de a opune rezistenţă, putându-se ajuta şi de mişcările bazinului13.
Această teză emisă în raport de vechea reglementare a faptei de viol, credem că în
prezent, în mare măsură, şi-a pierdut valabilitatea, tocmai multitudinii de modalităţi
normative şi faptice sub care se poate înfăţişa acţiunea incriminată. Constrângerea se
poate realiza, pe de altă parte, prin ameninţări, adresate fie victimei, fie unor persoane
faţă de care aceasta nutreşte sentimente puternice de afecţiune ori de recunoştinţă.
Pentru ca infracţiunea de viol să fie realizată, constrângerea explicită (manifestă)
trebuie să preceadă ori să fie concomitentă actului sexual. Exercitarea unor acte de
violenţă, fizică sau psihică, după realizarea actului sexual, este de natură a-l scoate pe
acesta de sub imperiul constrângerii – deci fapta nu va constitui infracţiunea de viol –
în vreme ce actele respective de violenţă urmează a fi tratate prin prisma uneia dintre
prevederile care incriminează astfel de manifestări14. Persoana vătămată nu este
obligată să opună rezistenţă presiunilor fizice ori psihice exercitate de autor, şi nici să
continue rezistenţa – în ipoteza că realizează zădărnicia acesteia – suficient fiind a-şi
exprima, verbal sau prin maniera comportamentală explicită, refuzul de a participa la

13
Vl. Beliş, op. cit., p. 168-169.
14
Ghe. Diaconescu, Tratat, p. 191.
19
actul sexual. Ca atare, nu este necesar să existe întotdeauna dovada unei rezistenţe
fizice a subiectului pasiv împotriva constrângerii exercitate asupra sa. Constrângerea
implicită se realizează de autorul infracţiunii prin profitarea (abuzarea) de situaţia în
care se află victima, împrejurare care o pune în imposibilitatea de a se apăra împotriva
agresiunii sexuale ori de a-şi exprima voinţa în legătură cu actul sexual comis de autor.
Sintagma „profitând de imposibilitatea de a se apăra” se referă la situaţia în care
victima este inaptă de a evita agresiunea sexuală ori de a riposta la aceasta. O
asemenea stare poate fi datorată unei incapacităţi fizice – infirmitate, imobilizare în
aparat gipsat, suferinţă de o maladie epuizantă fizic, stare de somn, stare de intoxicaţie
(provocată de alcool, stupefiante, medicamente), vârstă (fragedă ori înaintată), ori
psihice – stare de hipnoză, bolnav psihic etc.15 Esenţial pentru realizarea infracţiunii
de viol în această modalitate este ca autorul să fi cunoscut, anterior săvârşirii faptei,
starea de incapacitate a victimei de a se opune actului sexual ori de a nu-şi putea
manifesta voinţa. Este irelevant, la infracţiunea de viol, dacă această stare a fost
provocată de autor ori ea preexista acţiunilor de agresiune sexuală, legea cerând doar
ca făptuitorul să profite de starea respectivă. Prin act sexual de orice natură, susceptibil
de a fi încadrat în infracţiunea de viol – a statuat instanţa supremă în secţiile unite –
se înţelege orice modalitate de obţinere a unei satisfacţii sexuale prin folosirea sexului
sau acţionând asupra sexului, între persoane de sex diferit sau de acelaşi sex, prin
constrângere sau profitând de imposibilitatea persoanei de a se apăra ori de a-şi
exprima voinţa16. În noua reglementare, interpretarea dată de instanţa supremă îşi
păstrează valabilitatea numai în măsura în care aceste manifestări se concretizează
într-o acţiune de penetrare a organului vaginal sau anal al subiectului pasiv.Raportul
sexual (raportul heterosexual) este acea conjuncţie a sexelor în care organul sexual
bărbătesc care realizează procreaţia pătrunde în organul sexual al femeii, chiar dacă

15
Ibidem.
16
ÎCCJ, S.U., dec. nr. III din 23.05.2005, în Dreptul nr. 12/2005, p. 245-248. Pentru detalii, privind comentariul
acestei decizii, a se vedea M. Gorunescu, S. Corlăţeanu, Unele infracţiuni privitoare la viaţa sexuală. Probleme de
aplicare a legii, în RDP nr. 3/2006, p. 118-123.
20
actul nu a continuat până la finalizarea condiţiilor care pot realiza procreaţia17. Astfel,
pentru realizarea infracţiunii de viol, în această modalitate faptică, este lipsit de
relevanţă dacă raportul sexual s-a epuizat, suficientă fiind penetrarea sexuală. Relaţii
sexuale între persoane de acelaşi sex (relaţii homosexuale) sunt relaţiile sexuale de
invertire sau pervertire a instinctului sexual purtate între persoane de acelaşi sex,
bărbaţi sau femei. Relaţiile sexuale dintre bărbaţi poartă denumirea de pederastie,
indiferent dacă apetitul sexual este satisfăcut pe cale anală ori orală. Cele dintre femei
sunt denumite safism – amorul lesbian – sau tribadism – imitarea actului sexual
normal. Actul sexual anal sau oral au înţelesul pe care vorbirea obişnuită li-l atribuie.
Prin expresia „orice alte acte de penetrare vaginală sau anală” se înţelege pătrunderea
organului vaginal sau anal al subiectului pasiv prin alte modalităţi decât cele arătate
în alin. (1), respectiv cu ajutorul unor obiecte sau al unor membre umane, altele decât
organul sexual bărbătesc (de pildă, cu ajutorul mâinii sau al degetelor).

Din punct de vedere a criteriului de distincție a elementului material dintre viol,


agresiune sexuală și act sexual cu un minor, în cazul în care actul presupune penetrare
sau act sexual oral, ne aflăm în prezența actului sexual cu un minor, în cazul în care
vorbim de alte forme de natura sexuală, ne aflăm în cazul coruperii minorului.
“Suntem de părere, deși nu se prevede în mod expres în textul de lege [mențiune
expresă numai în art.219 alin.(4) referitor la raportul între infracțiunile de agresiune
sexuală și viol săvârșite în aceeași împrejurare], că dacă actele de corupere sexuală a
minorului au fost precedate sau urmate de întreținerea unui raport sexual, act sexual
oral sau anal, precum orice alte acte de penetrare vaginală sau anala cu un minor, fapta
va constitui doar act sexual cu un minor, iar nu un concurs de infracțiuni. Într-adevar,
nu se poate susține că actele menționate mai sus săvârșite prin constrângere întrunesc
elementele constitutive ale infracțiunii de viol (nereținându-se si agresiunea sexuala),

17
G. Antoniu, op. cit., vol. I, p. 208.
21
iar dacă sunt consimțite, acestea vor realiza conținutul constitutiv al infracțiunilor de
act sexual cu un minor și corupere sexuală cu un minor, în concurs.”

Prin element material se înțelege acțiuni de natura sexuală, perversiune


sexuală, act cu caracter obscene, iar diferența elementului material dintre viol și act
sexual cu un minor fiind consimțirea la actul sexual.

În cadrul infracțiunii actului sexual cu un minor elementul material este


întreținerea unui act sexual oral sau anal, raport sexual sau orice act de penetrare
vaginală sau anală cu un minor cu vârsta între 13 și 15 ani, sub 15 ani sau cu vârsta
între 15 și 18 ani, indiferent de sex. În aceasta cauza actul sexual are loc fără
constrângerea și fără a profita de starea de neputință a victimei., dar cu
consimțământul ei. Ca atare, fapta are loc cu consimțământul subiectului pasiv,
cosimțământ afectat însă de lipsa de maturitate psihică a victimei sau dat sub
imperiul impulsurilor necontrolate, al lipsei de rezistență morală ori sub influența
făptuitorului, deci este vorba de un consimțământ obținut abuziv.18

Actul sexual penetrant are loc de astă dată fără constrângere şi fără să se fi profitat
de starea de neputinţă a victimei. Ca atare, fapta are loc cu consimţământul subiectului
pasiv, consimţământ afectat însă de lipsa de maturitate psihică a victimei sau dat sub
imperiul impulsurilor necontrolate, al lipsei de rezistenţă morală ori sub influenţa
făptuitorului, deci este vorba de un consimţământ obţinut în mod abuziv.

Pentru a atrage incidenţa textului, în varianta tip, este necesar ca actul sexual, de
orice natură, să se fi realizat asupra unui minor cu vârsta între 13 şi 15 ani la data
comiterii faptei, iar făptuitorul să fi cunoscut acest lucru, iar la prima variantă
agravată, să nu fi împlinit vârsta de 13 ani. La varianta din alin. (3) este necesar, pe
lângă condiţia de vârstă, ca majorul să fi abuzat de autoritatea ori influenţa sa asupra
victimei. La unele variante agravate, actul sexual penetrant este dublat de alte acţiuni,

18
C. Duvac Drept penal partea specială Vol I., Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2015
22
care sunt de natură a spori gradul de pericol al faptei cum este, de pildă, ipoteza
incriminată la alin. (4) lit. c), respectiv actul sexual săvârşit în scopul producerii de
materiale pornografice. În cazul în care minorul este rudă în linie directă, frate sau
soră cu făptuitorul, dacă fapta se realizează prin raport sexual infracţiunea de act
sexual cu un minor intră în concurs cu infracţiunea de incest (art. 377)19.

Materialele pornografice redau/reprezintă obscen (lubric, vulgar, trivial) scene de


viaţă sexuală, nuduri în atitudini lascive, organe sexuale, detalii anatomice legate de
instinctul sexual20. Mesajul pornografic poate fi transmis prin filme, publicaţii,
imprimări video, fotografii, desene, sculpturi, în general, prin oricare alt mijloc de
propagare a ideilor şi imaginilor cu caracter obscen.

Raportul sexual este conjuncția sexuală între un barbat și o femeie, realizată


prin introducerea penisului în vagin, aptă să conducă la reproducere.Pentru
realizarea raportului sexual, făptuitorul trebuie să aibă sex diferit de victima și să fie
efectuat cu acordul victimei.21

Actul sexual oral presupune penetrare penisului în cavitatea bucală a unei


persoaneindiferent de sexul acesteia, în scopul obținerii de satisfacții sexuale. Actul
sexual oral poate fii săvârșit și între bărbați, astfel încât minorul, indiferent de sex,
poate să-și exprime consimțământul atăt pentru efectuare unui asemenea act, cât și
pentru suportatea acestuia.22

19
C. Duvac, Infracţiunile contra persoanei din perspectiva noului Cod penal şi a Codului penal în vigoare, în RDP
nr. 4/2012, p. 74. În acelaşi sens: D.I. Lămăşanu, Actul sexual cu un minor (Infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii
sexuale), în „Explicaţiile noului Cod penal”, vol. III de G. Antoniu (coordonator), C. Duvac, D.I. Lămăşanu, I. Pascu, C.
Sima, T. Toader, I. Vasiu, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013, p. 221; D.I. Lămăşanu, Actul sexual cu un minor
(Infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale), în „Explicaţiile noului Cod penal”, vol. III de G. Antoniu
(coordonator), T. Toader (coordonator), V. Brutaru, C. Duvac, I. Ifrim, D.I. Lămăşanu, I. Pascu, M. Safta, C. Sima, I.
Vasiu, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2015, p. 219.
20
C. Bulai, în V. Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, I. Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, R. Stănoiu, V. Roşca, Explicaţii
teoretice ale Codului penal român. Partea specială, vol. IV, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1972, p. 709.
21
Explicațiile noului Cod Penal, Vol III, Ari 188-256 Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2015
22
Ibidem
23
Actul sexual anal constă în penetrarea penisului în cavitatea analăa victimei,
indiferent de sex, în scopul obținerii satisfacțieisexuale. Asemenea acte sexuale pot
fi intâlnite și în cazul persoanelor de același sex.

b. Cerințe esențiale
Cerința esențială constă în raportul sexual, act sexual oral sau anal sau orice
altă formă de penetrare anală sau vaginală realizată cu o persoană minor cu
vârsta cuprinsă între 13 și 15 ani.
c. Urmarea imediată

În cadrul infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale, urmarea


imediată constă în atingerea valorilor sociale apărate prin incriminarea faptelor ce
constituie aceaste infracțiuni. În cadrul infracțiuni de viol și a agresiuni sexuale,
urmarea imediata este reprezentata de integritatea corporală sau a sănătătii victimei
(vatamare corporala sau moartea acesteia).

Urmarea imediată este urmarea nemijlocită a acțiunii sau inacțiunii și constă


într-o stare de pericol sau leziune.

Infracțiunea actul sexual cu un minor are ca urmare imediată faptul că încalcă


libertatea sexuala a minorului, și are un impact major asupra desfășurării și
dezvoltării normale ale relațiilor sociale. Poate exista și o urmare secundară atunci
cand se dovedește vătămarea corporală sau decesul minorului. În această cauză se
va reține infracțiunile art. 184, art. 188(omorul),art. 189(omorul calificat)

d. Legătura de cauzalitate

Între urmarea imediată și acțiunea infractorului este necesat să existe o


legatură de cauzalitate în ceea ce privește atât lezarea libertățiă și a integrității sexual,
cât și în alte urmări ce caracterizează formele agravate: vătămarea corporal,
moartea victimei.

24
Legătura de cauzalitate constă în acțiunea sau inacțiunea ce constituie element
material și urmare imediată. Aceasta rezultă de cele mai multe ori din însăsi
materialitatea activitatii desfășurate de autor.23 În cadrul laturii obiective, legatura
de cauzalitate există doar în cauzalitatea fizică, iar în latura subiectivă legătura de
cauzalitate se referă la cele de ordin psihic.

Putem spune ca există și o legătură de cauzalitate între elementul material și


urmarea imediată este dovedita prin stabilirea faptei.

Această problemă apare și se rezolvă în același mod cu violul și anume rezultă


din materialitatea faptei – in rem - diferența se face cu privire la antecedenta cauzală
a urmării imediate, iar în locul actelor de constrangere apare atutudinea abuzivă a
faptuitorului.

B. Latura subiectivă

Latura subiectivă cuprinde elemental subiectiv și cerințele esențiale.

Infracțiunile contra libertăți și integrității sexuale sunt comise sub aspectul


elementului subiectiv, de cele mai multe ori cu intenție directă. În cadrul formelor
agravate acestea se comit cu praeterintenție în cazul violului care a avut ca urmare
vătămarea corporală sau moartea victimei, agresiunea sexuală care a avut de
asemenea ca urmare moartea victimei sau vătămarea corporală. În cazul
infracțiunilor de viol, agresiune sexuala, corupere sexuala, act sexual cu un minor,
daca acestea au fost comise pentru producerea de material pornografice, sunt
realizate sub aspectul laturii subiective, având intenție directă și sunt calificate prin
scop. Scopul trebuie să existe în momentul săvârșirii acțiunii incriminate și apare
ca element al acestei laturi.

23
Ctin Bulai, G. Antoniu, Ghe. Chivulescu, op. cit., pag. 179

25
În cazul actului sexual cu un minor, fapta este săvârșită cu intentie directa sau
indirecta24, unii autori fiind de parere că doar cu intentie directă. Este necesar ca
făptuitorul să cunoască vărsta victimei sau să anticipeze vârsta acesteia, pentru a
putea exista intenție. Dacă victima nu isi arată vărsta din punct de vedere a înfătisării
(corpul este mai dezvoltat pentru vârsta minorului)și aceasta spune că din punct de
vedere a vârstei este mult mai mare, se are în vedere prevederiile art. 30 alin. (1)
C.pen. Pentru circumstanțele agravate faptuitorul trebuie să urmărească un scop
anume, astfel fapta este sanctionata mai grav în scopul producerii de material
pornografice.

a. Elementul subiectiv

Unii autori25, în mod corect, sunt de părere că infracţiunea examinată se poate


comite cu intenţie, în ambele sale modalităţi, directă şi indirectă, în timp ce alţii26
consideră că actul sexual cu un minor se comite exclusiv cu intenţie directă calificată
prin scopul urmărit de făptuitor şi anume acela de a realiza un act sexual, de orice
natură, cu un minor.27

Pentru satisfacerea acestui element constitutiv al infracţiunii este necesar, aşa


cum am arătat, ca autorul, în varianta tip de la alin. (1) să fi cunoscut că victima are o
vârstă cuprinsă între 13 şi 15 ani, la varianta agravată din alin. (2) o vârstă inferioară

24
Gh. Nistoreanu, V. Dobrinoiu ș.a, op. cit., p.171; O.P.Stoica, op. cit., 128; V.Dongoroz ș.a., op. cit., vol III, p. 370
25
C. Bulai,op. cit.,vol. III, p. 370. În acelaşi sens: O.A. Stoica, Drept penal. Partea specială, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1976, p. 128; D.I. Lămăşanu, Actul sexual cu un minor (Infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii
sexuale), cit. supra, 2013, p. 219; M.A. Hotca, Actul sexual cu un minor (Infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii
sexuale) în „Instituţii de drept penal” de M.A. Hotca (coordonator), P. Buneci, M. Gorunescu, N. Neagu, R. Slăvoiu, R.F.
Geamănu, D.G. Pop, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2014, p. 437; S. Bogdan (coordonator), D.A. Şerban, G. Zlăţi, op.
cit., p. 167; V. Dobrinoiu, N. Neagu, op. cit., 2014, p. 167-168;V. Cioclei, Actul sexual cu un minor (Comentariu), în
„Codul penal. Comentariu pe articole” de G. Bodoroncea, V. Cioclei, I. Kuglay, L.V. Lefterache, T. Manea, I. Nedelcu,
F.-M. Vasile, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 459; D.I. Lămăşanu, Actul sexual cu un minor (Infracţiuni contra
libertăţii şi integrităţii sexuale), cit. supra, 2015, p. 216.
26
G. Antoniu, op. cit., vol. I, p. 219. În acelaşi sens: I. Gheorghiu Brădet, Drept penal. Partea specială, vol. I, Ed.
Europa Nova, Bucureşti, 1993, p. 125; O. Loghin, T. Toader, Drept penal român. Partea specială, Casa de editură şi
presă Şansa SRL, Bucureşti, 1994, p. 177;Ghe. Diaconescu, Tratat, p. 197;O. Predescu, A. Hărăstăşanu,op. cit., p. 118;I.
Pascu, M. Gorunescu, op. cit., p. 198;Ghe. Ivan, op. cit., p. 189; I. Vasiu, op. cit., 2011, p. 163; O. Predescu, A.
Hărăstăşanu, op. cit., 2012, p. 149; M. Udroiu, op. cit., 2014, p. 157.
27
C. Duvac Drept Penal. Partea Speciala Vol I, Ed. Universul Juridic, Bucuresti , 2015
26
aceleia de 13 ani, ori să fi acceptat această eventualitate. Aceeaşi reprezentare trebuie
să o aibă şi autorul faptei din varianta agravată de la alin. (3), dar, suplimentar, majorul
va trebui să abuzeze de autoritatea ori de influenţa sa asupra victimei.

Deci, pentru existenţa laturii subiective şi, pe cale de consecinţă, pentru


existenţa infracţiunii se cere ca făptuitorul să fi ştiut, în momentul săvârşirii faptei,
sau să fi avut toate datele pentru a presupune că persoana cu care săvârşeşte actul
sexual nu a împlinit vârsta de 13 ani, 15 ani, respectiv de 18 ani. Cunoaşterea nesigură
nu conduce la înlăturarea elementului subiectiv şi deci a răspunderii penale pentru
această infracţiune. Nu va constitui însă infracţiune fapta majorului aflat în eroare cu
privire la vârsta reală a persoanei cu care realizează actul sexual – sub 13 ani, între 13
şi 15 ani, respectiv sub 18 ani –, eroare provocată de împrejurări de natură a-i deforma
reprezentarea din acest punct de vedere (ţinuta psiho-fizică a minorului, maturitatea
precoce a acestuia, prezentarea de către acesta a unor documente de identitate
falsificate ori având o vârstă mai mare decât cea reală ş.a.).28

b. Cerințe esențiale

Cerința esențială a laturii subiective constă în faptul că persoana majoră


trebuie să știe vârsta minorului în momentul în care săvârșește infracțiunea și anume
că minorul nu a împlinit vârsta de 15 ani (alin.1) sau 13 ani pentru forma agravată
din alin. (2). În cazul în care acesta nu este sigur, acest fapt nu duce la înlăturarea
elementului subiectiv, pentru că făptuitorul are obligația să se informeze cu privire
la vârsta minorului înainte să comită fapta. De aici putem spune, ca rezultă, faptul
că faptuitorul a acționat cu intenție indirectăsufficient cât să realizeze latura
subiectivă.

În modalitatea normativă prevăzută în art. 220 alin. (4) lit. c), actul sexual cu
un minor trebuie să aibă ca scop producerea de materiale pornografice – intenţie

28
C. Duvac Drept Penal. Partea Specială Vol. I, Ed. Universul Juridic, Bucuresti , 2015
27
directă calificată prin scop. Alte cerinţe esenţiale la scop ori la mobil nu sunt prevăzute
de text, iar cunoaşterea lor va servi la individualizarea judiciară a pedepsei aplicabile
inculpatului.29

Actul sexual cu un minor, prevăzut în art. 220 alin. (4) lit. c) nu se absoarbe în
infracţiunea de pornografie infantilă, prevăzută în art. 374, deoarece infracţiunea
examinată presupune numai existenţa scopului producerii materialelor pornografice,
indiferent dacă acest scop a fost sau nu realizat, iar pe de altă parte, infracţiunea
prevăzută în art. 374 nu presupune, în mod necesar, întreţinerea unui act sexual cu un
minor30.

4. Forme. Modalități. Sancțiuni

I. Formele infracțiunii

A. Actele pregatitoare

În cazul infracțiuni actului sexual cu un minor actele pregatitoare sunt


posibile, dar nu sunt incriminate și nici nu se supun sancțiunii. De asemenea în
momentul săvârșirii lor de catre o altă persoană, acestea vor constitui acte de
complicitate anterioară dacă autorul a trecut la săvârșirea faptei folosindu-se de
acestea.

B.Tentativa

Deși sunt susceptibile, de a avea oricare dintre formele infracțiunii


intenționate, legea sancționează doar în cazul violului și a agresiunii sexuale
tentativa. Daca a avut ca urmare moartea victimei, în cazul violului si a agresiunii

29
C. Duvac Drept Penal. Partea Specială Vol .I, Ed. Universul Juridic, Bucuresti , 2015
30
ÎCCJ, s. pen., dec. nr. 499/2012 cit. de P. Ciobanu, D. Bogdan, op. cit.,p. 266.
28
sexuale, tentativa nu este posibilă pentru că rezultatul mai grav, se produce cu
praterintentie, fiind elementul subiectului care exclude tentativa.

Infracțiunea actului sexual cu un minor este susceptibilă, numai de tentativa


imperfectă, iar limita inferioara fiind constituită de începerea actelor premergătoare
de executare a efectuării infracțiunii,limita superioară fiind marcată de elementul
întreruperii acestei activități, înainte de îndeplinirea actului sexual.

În cazul acestei infracțiuni tentativa este posibilă , dar nu este incriminată, de


unde rezultă că nu poate fi sancționată.

In cazul tentativei idonee perfectă, nu este posibilă, doar desistarea poate fi


pedepsită, iar împiedicarea producerii rezultatului nu este pedepsită.

C. Consumarea

Infracțiuniile din acest capitol al Codului Penal se consumă în momentul


realizării elementului material, excepții fiind infracțiunea de hărțuire sexuală care se
consumă în momentul intimidării sau al umilirii victimei. În cazul formelor agravate,
consumarea intervine în momentul realizării rezultatului mai grav prevazut de lege
și anume moartea sau vătămarea corporală a victimei în cazul violului și a agresiunii
sexuale. În cazul în care elementul mai grav nu se realizează, făptuitorul raspunde
penal pentru forma simplă a infracțiunii. Totodată infracțiuniile pot fi săvârșite în
formă continuată dacă actele materiale se realizează în intervale de timp diferite, dar
cu aceiași rezoluție infracționala și este împotriva aceleiași persoane.

Actul sexual cu un minor este o infractiune comisivă, iar consumarea are loc
în momentul realizării raportului sexual, actului sexual oral sau anal sau orice altă
formă de penetrare anală sau vaginală. Fapta epuizată este comisă în formă
continuată și se epuizează după efectuarea ultimului act de executare.

29
D. Epuizarea

În cazul în care făptuitorul săvârșește cu persoană minoră mai multe acte


sexuale cu aceeași rezoluțiune delictuoasă, infracțiunea va fi în formă continuată și
va avea ca epuizare ultima realizare a actului sexual. Este necesar ca în momentul
comiterii primului act sexual, minorul să nu aibă împliniți 13 ani în cazul art. 220
alin. (2) sau 15 ani în cazul art. 220 alin.(1).

Modalitățiile infracțiunii

A. Modalități normative simple

Infracțiunea act sexual cu un minor are o madalitate simpla, și 3 modalitati


agravate.

B. Modalități normative agravate

O primă modalitate agravata a infracțiunii este prevazută în alin. (2), conform


căreia actul sexual cu un minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani prezinta un pericol
social mare. Ceea ce determină fapta sa aibe un gard mare de pericol este vârsta mult
prea mică a minorului și chiar daca acesta își dă consimțământul pentru efectuarea
unui act sexual anal sau oral, raport sexual sau orice alta forma de penetrare anală
sau vaginală, acesta nu este valabil, deoarece minorul nu conștientizează gravitatea
faptei și a consecințelor.

Mai mult, daca minorul are vârsta fragedă, de exemplu ,9 ani, și își exprima
consimțământul pentru efectuarea unui raport sexual, act sexual sau alt act de
penetrare vaginală sau anală, majorul va săvârși infracțiunea de viol, și nu de act
sexual cu un minor, deoarece se poate aprecia că la această vârstă minorul se află în
imposibilitatea obiectivă de a-și exprima voința in mod valabil. Pentru stabilirea
încadrării juridice, trebuie să se aibă în vedere situația concretă, gradul de dezvoltare
psihofizică a minorului etc.. Vârsta victimei este o circumstanță reală care se
30
răsfrânge asupra tuturor participanților numai în masura în care au cunoscut-o sau
au prevăzut-o31.

A doua a modalitate agravată a infractiunii este prevăzută în alin.(3) :


săvârșirea de către o persoană majoră cu o persoană minoră cu vârsta între 13 și 18
ani a unui raport sexual, act sexual oral sau anal sau a unui alt act de penetrare anală
sau vaginală, care abuzează de autoritatea sau influența sa asupra victimei și trebuie
îndeplinite doua condiții :

 actul sexual sa fie comis intre un major si un minor ;


 la data realizării raportului sexual, actului sexual oral sau anal sau a unui alt
act de penetrare anală sau vaginală, minorul trebuie să aibă vârsta între 13 și
18 ani (trebuie să aibă împliniți 13 ani și mai puțin de 18 ani), iar dacă la data
săvârșirii infracțiunii minorul avea 18 ani, nu se constituie infractiune;

Pentru realizarea infracțiunii făptuitorul trebuie să abuzeze de inflența și


autoritatea sa asupra victimei.

A abuza de autoritatea pe care o are asupra minorului înseamnă folosirea de


către făptuitor, în mod exagerat, a puterii cu care este investit prin funcția sau
profesia pe care o exercită ori a dreptului de a impune ascultare în temeiul unei
calități sau împuterniciri. Vor fi în aceasta situatie: educatori, profesori, medici
curanti, personalul sanitar.

A abuza de influența pe care o are asupra minorului înseamnă folosirea în mod


exagerat de catre făptuitor a influenței sale față de minor în vederea schimbării
conduitei acesteia în sensul realizarii raportului sexual, a actului sexual oral ori anal
ori a actului de penetrare vaginală sau anală. Vor fi în aceasta situație persoanele
care au posibilitatea de a schimba conduita minorilor datorită încrederii pe care o au

31
Explicațiile noului Cod Penal, Vol. III, Art. 188-256 Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2015
31
minorii în aceștia. De exemplu, o ruda mai îndepărtată a minorului pe care acesta o
apreciază și o are drept exemplu comportamental.32

În cazul în care persoana minoră are vârsta între 13 și 18 ani și nu a întreținut


actul sexual cu persoana majoră datorită influenței sau autorității acestuia, fapta
poate să constituie sau nu infracțiune, în funcție de vârsta minorului dacă:

 la data comiterii actului sexual, minorul avea 13 ani împliniti sau mai putin
de 15 ani, făptuitorul va răspunde pentru varianta simpla;
 în cazul în care minorul avea 15 ani împliniti, fapta nu constituie infracțiune;
 în cazul în care victima avea 18 ani împliniți în momentul comiterii actului
sexual, chiar daca majorul a folosit autoritatea și influența asupra acestuia,
fapta nu constituie infracțiune, dar dacă abuzul sau influența a fost sub forma
constrângerii morale, fapta poate fi încadrată la infracțiunea de viol. De
asemenea atât abuzul cât și influența constituie circumstanță personală care
nu se răsfrânge asupra participanțiilor. Această variantă a fost modicată prin
O.U.G nr. 18/2016.

A treia modalitate agravată a infracțiunii este prevăzută în alin. (4) și are


urmatoarele împrejurări:

 atunci cand minorul este în linie directa, frate sau soră cu faptuitorul

Ruda în linie directă sunt ascendenții sau descendenții, indiferent de grad,


ascendentul fiind persoana care are calitatea de autor în raport cu o alta persoană:
părinți, bunici, strabunici, fiind acele persoane care fac parte dintr-o generație
anterioară. Aceștia sunt cei în linie genealogică, urcătoare de la fiu/fiica la părinti,
bunici,străbunici etc. Dacă vorbim de descendenți, ne referim la rudele coborâtoare
în linie directă, urmaț al unei persoane : fiu, nepot, strănepot. Aceștia sunt cei în linie

32
Explicațiile noului Cod Penal, Vol III, Art. 188-256 Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2015

32
genealogică coborâtoare de la părinți la copii, nepoti,strănepoti. Nu conteaza dacă
gradul de rudenie în linie direct, este stabilit în urma unei relații legitime (casatoria,
sau inafara acesteia). Ca formă agravată este și rudenia în linie directă în cazul
adopției, fiind necesar ca făptuitorul să cunoasca calitatea de rudă în linie directă
frate sau soră, iar eroarea cu privire la gradul de rudenie înlătură varianta agravată.
În cazul în care raportul sexual se realizează, infracțiunea act sexual cu un minor
intră în concurs cu infracțiunea de incest, prevazută în art. 377 C.pen. De asemenea
în cazul în care tatăl biologic minorului este făptuitor, chiar dacă nu a recunsocut
paternitatea, dar exista o hotarare judecatorească, reprezintă forma agravată.

 atunci cand minorul se afla in ingrijirea, ocrotirea, paza sau tratamentul


faptuirorului

Decurge din raporturiile speciale și preexistente unei situații speciale dintre


făptuitor și minor. În această situație rolul făptuitorului este de a proteja, ocroti,
educa minorul, și pot decurge fie dintr-un contract de muncă, fie dintr-un contract
de prestări servicii. Săvârșirea infracțiunii actului sexual cu un minor în aceste
condiții dovedeste periculozitatea faptei , dar și a făptuitorului, ca urmare legiutorul
a decis să incrimineze mult mai grav comiterea acestei infracțiunii în condițiile
precizate anterior.33

Forma agravată a infracțiunii actului sexual cu un minor presupune că aceasta


să fie realizată prin abuzul de autoritate care există între cei doi, iar circumstanța este
personală și nu se răsfrânge asupra participanțiilor. Situația vulnerabilă a victimei ca
urmare a unui handicap psihic, fizic, corespunde circumstanței agravate din art. 77
lit.e) C. pen( săvârsirea infractiunii profitand de starea de vadita vulnerabilitate a
persoanei vatamate, fatorita varstei, starii de sanatate, infirmitati sau alte cauze)
poate fi suplinita de aceasta foarte bine. Daca vorbim de restul situatiilor din aceasta

33
Explicațiile noului Cod Penal, Vol. III, Art 188-256 Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2015
33
ipoteza, putem spune ca sunt redundant si pot fi rezumate la ceea ce ne spune vechiul
text din alin (3).

Victima să se afle în îngrijirea făptuitorului

Făptuitorul are obligația, îndatorirea legală, contactuală și morala de a îngriji


victima. Pentru retinerea acestei circumstante agravante nu ne intereseaza izvorul
raportului in temeiul caruia faptuitorul avea fata de victim obligatia de ingrijire si
nici durata acestui raport.34

Victima să se afle sub ocrotirea făptuitorului : această agravată există


atunci cand făptuitorul are calitatea de tutore sau curator al victimei, iar acesta
abuzează de calitatea atribuită. S-a apreciat in doctrina ca agravanta exista si in cazul
in care faptuitorul si-a asumat doar in fapt sarcina de a ocroti si a ingriji victim, fara
afi necesara instituirea in mod legal al tutelei sau curatelei.35

Victima sa se afle sub influenta educatorului: presupune ca făptuitorul să


aibă obligația de educare a victimei, fie în temeiul funcției, fie în baza unei convenții
de a desfășura o muncă educativă cu privire la victima asupra căreia a săvârșit
raportul sexual ori actul sexual sau alt act de penetrare vaginală sau anală, împotriva
voinței acesteia. În această categorie intră personalul didactic și pedagogic din orice
instituție de învățământ de stat sau particulară, din scolile de arte și meserii, precum
și persoanele angajate de particulari pentru educarea și instruirea copiilor, pentru
lecții sau meditații etc.36

Victima să se afle sub paza făptuitorului: se verifică atunci când făptuitorul


face parte din cadrul personalului de pază și de supraveghere a persoanelor deținute
sau arestate preventive, ori internate în instituții de reeducare.37

34
Explicațiile noului Cod Penal, Vol. III, Art. 188-256 Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2015
35
Ibidem
36
Ibidem
37
Explicațiile noului Cod Penal, Vol. III, Art. 188-256 Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2015
34
Victima să se afle în tratamentul făptuitorului: în acest caz există raporturi
și obligații specialeale personalului medical care, în virtutea îndatoririlor de serviciu
ori prin profesia lor (medici, personal sanitar curant), trebuie să le respecte în ceea
ce privește tratamentul medical, fie în cadrul cabinetelor medicale individuale, fie în
instituții medico-sanitare (de stat sau private), fie la domiciliu.38

 în scopul producerii de materiale pornografice:

Prin pornografie se înțelege actele cu caracter obscen, precum și materialele


care reproduc sau difuzează asemenea acte.

Actele cu caracter obscen sunt gesturi sau comportamente săvârșite individual


sau în grup, imagini, sunete ori cuvinte care, prin semnificația lor, sugereaza actul
sexual.

Materialele cu caracter obscene sunt: obiecte, gravure, fotografii, holograme,


desene, scrieri, imprimate, embleme, publicații, filme, înregistrări video audio,
spoturi pubicitare, pragrame și aplicații informatice, piese musicale, precum și orice
altă forma de exprimare care reprezintă explicit ori sugerează o activitate sexuală.39

Această ipoteză a fost dezbătută și în cadrul infracțiunii de viol. În cazul în


care făptuitorul recurge la această formă, putem teoretic să avem în vedere și
dispozițiile art 374 C. pen – pornografie infantilă, la alin. (4) fiind definită notiunea
de material pornografice cu un minor : ,, prin material pornografic cu un minor se
înțelege orice material care prezintă un minor având un comportament sexual
explicit sau care, desi nu prezintă o persoană reală, simuleaza, în mod credibil, un
minor având un astfel de comportament. Spunem că este teoretic, deoarece după cum
se poate vedea mai sus, alin.(4) definește doar noțiunea de pornografie cu minori și
lasa nelamurită noțiunea de material, iar ca urmare trebuie să ne raportăm la

38
Ibidem
39
Ibidem
35
infracțiunea de viol, art. 2 alin (2) din Legea nr 196/2003, care enumeră materialele
cu caracter obscen: obiecte, gravure, fotografii, holograme, desene, scrieri,
imprimate, embleme, publicații, filme, înregistrări video audio, spoturi pubicitare,
pragrame și aplicatii informatice, piese muzicale, precum și orice altă formă de
exprimare care reprezintă explicit ori sugerează o activitate sexuală. La fel ca și în
cazul violului pentru reținerea agravatei este necesar să se demonstreze doar
existența scopului, nu și realizarea, dar pentru dovedirea scopului este necesar ca
actul sexual să fie fixat pe un oarecare suport (înregistrat) sau să fi existat, cel puțin,
condițiile tehnice pentru o astfel de fixare.

În practică, sub incidența vechiului Cod penal s-a stabilit că această variantă
agravată a actului sexual cu un minor nu este absorbită în infractiunea de pornografie
infantilă prin sisteme informatice [ICCJ., Secția penală, decizia nr.499 din 21
februarie 2012(www.scj.ro)]. Deși, în prezent, incriminarea din legea specială se
regășeste în art 374 C.pen (pornografie infantilă).40

Varianta de la alin. (4), așa cum aceasta a fost modificatăprin O.U.G


nr.18/2016 reprezintă o variantă agravată atât în raport cu varianta de tip prevazută
de alin. (1), cât și în raport cu varianta agravată prevazută la alin.(2). Sunt reluate
identic ipotezele de la alin. (3) cu o singură excepție: ipoteza de la lit. b), care este
preluata doar parțial, făra a se mai reține ,,situația deosebit de vulnerabilă” a
minorului, avându-se în vedere, probabil, că vârsta mai mică a acestuia implică în
mod automat o astfel de situație.

C. Modalități de fapt

Infracțiunea act sexual cu un minor este susceptibilî de variate modalități de fapt în


raport cu situația concretă.

Explicațiile noului Cod Penal, Vol. III, Art. 188-256 Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2015
40

36
III. Sancțiuni

Sancționarea infracțiuniilor din Capitolul VIII – Infracțiuni contra libertății și


integrității sexuale se face în funcție de gradul de pericol social, limitele maxime de
pedeapsă fiind în cazul infracțiunii de viol de 18 ani atunci cand a avut ca urmare
moartea victimei. Tot în cazul violului, dar și a agresiunii sexuale este posibilă și
pedeapsa complementară și interzicerea exercitării unor drepturi, iar unele
infracțiuni prevăd acest lucru doar în cazul formelor agravate și anume actul sexual
cu un minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani sau dacă actul a fost comis de către
un major asupra unui minor cu vârsta între 13 și 18 ani, iar majorul a abuzat de
autoritatea sau influența sa. În cazul infracțiunii art. 221 C.pen (coruprea sexuală a
minorului) și art. 223 (harțuirea sexuală), pedeapsa închisorii este prevăzută
alternativ cu pedeapsa amenzii.

În cadrul infracțiunii actului sexual cu un minor sancționarea se face pe o scară


crescătoare, în funcţie de pericolul social abstract pe care îl reprezintă acestea, in felul
urmator:

 în cazul modalității simple, art. 220 alin. (1), raportul sexual, actul sexual oral
sau anal sau orice alt tip de penetrare orală sau vaginală cu un minor care are
vârsta între 13 și 15 ani se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani. Fapta nu se
pedepsește dacă diferenţa de vârstă nu depăşeşte 3 ani;
 alin (2) ne precizează că, dacă minorul nu a împlinit vârsta de 13 ani se
pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi. La fel ca
și în cazul alin. (1) aceasta nu se pedepsește daca diferenţa de vârstă nu
depăşeşte 3 ani;
 alin (3) ne precizează că, actul sexual oral, raportul sexual sau anal sau orice alt
tip de penetrare anală sau vaginală comisă de un major care a abuzat de

37
influența sau autoritatea sa asupra minorului, se pedepsește cu închisoarea de
la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi;
 Alin. (4) ne precizează că, în cazul acestei variante agravate, cand actul a fost
săvârșit în una din circumstanțele enumerate de legiutor, pedeapsa cu
închisoarea este de la 3 la 10ani.

Așa cum am arătat mai sus, cauzele de nepedepsire a infracțiunii se regasesc în


alin. (1) și (2).

Din prevederea expresă a legii rezultă ca această cauza de nepedepsire se aplică


numai in cazul variantei simple si a primei variante agravate, iar nu și în cazul
variantelor agravate prevazute în alin. (3) și (4)41. Întra-adevar, dacă legiutorul ar fi
dorit să aplice cauzele de nepedepsire și la prevederile alin.(4) raportate la alin (1) și
(2) [faptele de la alin. (4) agravează răspunderea penală a tuturor variantelor
anterioare, prevăzute la alin (1) – (3), ar fi menționat acest lucru în titlul de lege. Pe
de altă parte, gravitatea faptelor prevazute în alin. respective justifică sancționarea
acestora. Am dori însă să enunțăm opinea noastra referitoare la aplicarea agravatei
prevazută în alin. (4) [agravata prevazută în alin. (3) nu ridică probleme, subiectul
active nemijlocit fiind un major]. Considerăm că această agravată se aplică dacă
subiectul activ nemijlocit este un minor, indiferent de vârsta care îl separă de subiectul
pasiv, numai dacă nu îndeplinește la randul sau condițiile legale pentru a fi subiect
pasiv ( spre exemplu, în opinea noastră, fratele de 16 ani care întreține un act sexual
oral consimțit cu sora sa de 14 ani va răspunde penal pentru act sexual cu un minor,
deși diferența de vârstă este mai mică de 3 ani; în schimb, sora sa nu va răspunde

41
Actula reglementare a Codului penal este diferită de cea a proiectului trimis în Parlament. Astfel, în proiect, subiectul
activ calificat era întotdeauna majorul, iar faptele minorilor care întrețineau acte sexual consimțite nu erau incriminate.
Motivarea din Expunerea de motive a Proiectului de Cod penal a fost că ,, în privinta actelor sexuale între minori,
acestea rămân în afara domeniului de incidență al legii penale, soluție în accord cu prevederile Convenției de la
Lanzarote din 2007” (Expunere de motivare privind Proiectul legii privind Codul penal, pe www.just.ro , accesat la
data de 2 martie 2009). Deși motivarea s-a păstrat și în expunerea de motive care a însoțit Codul penal în varianta
modificată la vot în Parlament, actuala reglementare exceptează de la sancționare numai minorii între care există o
diferența de vârstă de 3 ani, iar nu orice minor. Potrivit textului de lege actual, actul sexual al unui minor de 17 ani cu
un minor de 13 ani constituie infracțiune.
38
penal, deoarece el are vârsta legală permisă pentru întreținerea de acte sexuale și nu
poate fi considerat subiect pasiv in raport cu aceasta). Dacă ambii subiecți activi
îndeplinesc și condițiile legale pentru a fi subiecți pasivi, ei nu vor răspunde,
beneficiind de cauza de nepedepsire, neputându-se admite că o persoană poate fi în
acelasi timp subiect activ și subiect pasiv al aceluiași tip de infracțiune, săvârșită
printr-o singură acțiune (spre exemplu, un frate și o sora de 14 ani, respective 15 ani
care întrețin raporturi sexuale cu discernământ nu vor fi pedepsiți42). A judeca altfel
inseamnă a admite că prin aceeași acțiune săvârșită de o persoana poate fi subiect activ
al unei infracțiuni de act sexual cu un minor și subiect pasiv al altei infracțiuni de act
sexual cu un minor (având două persoane cu calitate de subiect pasiv, în mod logic
vom avea două infracțiuni diferite îndreptate împotriva fiecăreia dintre cele două
victime).

Prevederiile Convenției de la Lanzarote [art. 18 alin. (3)] abordează o politică


asemănătoare cu cele din expunerea de motive a actualului Cod penal, în sensul că
lasă neincriminate activitățile sexual ale minorilor care își descopereau sexualitatea
și se angajau în experiențe de natură sexuală. În același timp nu se dorea a fi
incriminate activitățile sexual a persoanelor de varstă apropiată, tocmai din acest
motiv în Convenție s-a stabilit că acestea nu se aplică activităților sexuale consimțite
între minori, chiar dacă nu au vârsta legalaă pentru activități sexuale în legea internă.
Chiar dacă prevederile legislative naționale au decis să se îndepărteze într-o oarecare
masură de acest model, ele nu încalcă preverile din Convenție.

42
În cazul nepedepsirii pentru infracțiunea de act sexual cu un minor, în exemplul menționat mai sus, se pune problema
săvârșirii infracțiunii de incest, prevăzută de art. 377 C.pen., care nu prevede vreo cauză de nepedepsire și care este
îndreptată împotriva relațiilor de familie și a supraviețurii specie și care nu presupune ca persoanele care săvârșesc
incestul sa fie subiecti pasivi ai acestei infracțiuni. În acest caz, dacă făptuitorii nu îndeplinesc condițiile legale pentru
a raspunde penal, aceștia vor fi trași la raspundere pentru incest (dar numai în situația unui raport sexual între personae
de sex diferit, iar nu și în situația unui act sexual oral sau anal, care nu intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de
incest).
39
CAP. III. EXPLICAȚII COMPLEMENTARE

1. Legatura cu alte infractiuni; asemanari si deosebiri

Deosebiri:

 din punct de vedere al constrângerii, violul se realizează prin constrângere și


prin imposibilitatea victimei de a se apară sau de a-și exprima consimțământul,
voința, spre deosebire de infractiunea actul sexual cu un minor presupune în
mod necesar consimțământul minorului;
 din punct de vedere al elementului material a infracțiunii de act sexual cu un
minor și coruperea sexuala a minorului, aveam urmatoare deosebire: actul
sexual cu un minor se realizează prin elementul material prin comiterea unui
act secual, raport sexual sau orice altă formă de penetrare anală sau vaginală,
în comparație cu coruperea sexuală a minorului în formele ce se regăsesc în art.
221 alin. (1) și (2), elementul material se realizează prin comiterea unui act
sexual, altul decât în art. 220, împotriva unui minor sau prin determinarea
minorului săsuporte ori să efectueze în astfel de act.

Asemanari:

 în cazul actului sexual cu un minor cât și în cazul infracțiuni de viol, elementul


material este săvârșit prin act sexual, raport sexual sau orice altă formă de
penetrare anală sau vaginală;
 atât în cazul actului sexual cu un minor cât și a coruperii sexuale a minorului
subiectul pasiv este minorul;
 atât în cazul actului sexual cu un minor, cât și în cazul coruperii sexuale a
minorului, persoana minoră trebuie să ăși exprime acordul asupra oricărui act
sexual

40
CAP. IV PRECEDENTE LEGISLATIVE ȘI SITUAȚII TRANZITORII

Infracțiunea act sexual cu un minor, era reglementat în vechiul Cod penal la


art.198. Cea mai importantă modificare și în același timp și principală esteaceea de
element material, care este la fel ca și la viol. La fel ca și în legislația anterioară
vârsta până la care se oferă protecție sexuală este de 15 ani (varianta tip) și 18
ani(variante agravate, alin.(3)). De asemenea, tot în privința vârstei, gasim ca
noutate, forma agravată conform căreia, infracțiunea se săvârșeste cu un minor care
nu a împlinit vârsta de 13 ani, dar și faptul ca diferența între participanți nu trebuie
să depășească vârsta de 3 ani, pentru a putea fi sancționată în cadrul alin. (5).

Ies de sub incidența legii penale, actele sexuale consimțite liber între minori
cu vârstă asemanatoare, punându-se în conformitate cu pretențiile impuse de
Convenția Consilului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale
și a abuzurilor sexuale, semnata și ratificată de legislația internă prin Legea nr.
252/2010 (M. Of. Nr. 885 din 29 decembrie 2010). În comparație cu vechiul Cod,
noua lege a decis să scoată varianta agravaăa care era dată de oferirea de bani sau
alte foloase, dar și constrângerea la varianta producerii de materiale pornografice a
fost eliminată.

Se poate observa că nu mai sunt prezentate în forma agravată faptele comise


cu intenție depăsită, care aveau ca urmare vătămarea corporală, moartea sau
sinuciderea victimei.

Codul Penal din 1985această infracțiune era consemnată în art. 263 sub
denumirea de “ Atentat la pudoare fără violență”, împotriva unui copil indiferent de
sex(masculin sau feminin) mai mic de 14 ani.

Codul penal din 1937, fapta a fost incriminată în art. 421, sub aceeași
denumire în care se regasea infracțiunea în codul penal din 1985. Legiutorul spunea
atunci că infracțiunea reprezintă fapta unui barbat de a avea relații sexuale cu o
41
minoră sub vârsta de 14 ani, iar conform alin. (2) forma agravată reprezenta situația
în care fata a rămas gravidă sau i s-a transmis o boala venerică.

În vechiul cod penal, infracțiunea act sexual cu un minor se regăsește în


cadrul capitolului III, titlul II a părții speciale. Aceasta era incriminată în art. 198
care ne spune că :

 actul sexual, de orice natura, cu o persoană de sex diferit sau de același sex,
care nu a împlinit vârsta de 15 ani se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10
ani;
 cu aceeași pedeapsă se sancționează actul sexual, de orice natură, cu o
persoană de sex diferit sau de același sex între 15-18 ani, dacă fapta este
săvârșită de tutore sau curator ori de către supraveghetor, ingrijitor, medic
curant sau educator, folosindu-se de calitatea sa, ori dacă făptuitorul a abuzat
de încrederea victimei sau de autoritatea ori influența sa asupra acesteia;
 dacă actul sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de același
sex, care nu a împlinit vârsta de 18 ani, a fost determinat de oferirea sau darea
de bani ori alte foloase de către făptuitor, direct sau indirect, victimei,
pedeapsa este închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi;
 dacă faptele prevăzute în alin (1)-(3) au fost săvârșite în scopul producerii de
materiale pornografice, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani și
interzicerea unor drepturi, iar dacă pentru realizarea acestui scop s-a folosit
constrângerea, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 18 ani și interzicerea unor
drepturi;
 când fapta prevăzută în alin (1) a fost săvârșită în imprejurarile prevăzute în
art. 197 alin. (2) lit. b) ori dacă faptele prevăzute în alin.(1) și (4) au avut
urmările prevăzute în art. 197 alin. (2) lit.c), pedeapsa este închisoarea de la
5 la 18 ani și interzicerea unor drepturi;

42
 dacă fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este
închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.

Daca e sa facem o comparație între noul și vechiul Cod penal, o să constatăm


că principala modificare reglementată în noul Cod penal este aceea facută în cadrul
elementului material, deoarece aceasta coincide cu cea de la infracțiunea de viol.
Din punct de vedere a vârstei limitele sunt păstrate la fel ca și în vechiul Cod si
anume:

 pentru varianta tip se păstrează vârsta la 15 ani;


 pentru situașii deosebite avem vârsta de 18 ani;
 ca noutate față de vechiul Cod este faptul că legiutorul a introdus varianta
agravatî, în cazul în care victima nu a implinit vârsta de 13 ani, lucru stipulat
în alin (2);
 o altă noutate este reprezentat de stabilirea diferenței de vârstăîntre făptuitor
și victimă, iar această diferența nu trebuie să depășească de 3 ani, pentru ca
fapta să fie sancționată în baza alin(5).

Ies de sub incidența penală , actele sexuale consimțite liber între minori cu
vârste apropiate. Datorită acestui lucru, legea română începe să răspundă cerințelor
drastice din Convenția Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva
exploatării sexuale și a abuzuriilor sexuale, semnată și ratificată de Romania prin
Legea nr . 252/ 2010 (M.Of. nr 885 din 29 decembrie 2010), care conform art. 18
parag. 3 recomandarea incriminării activitățiilor sexuale cu un copil „ nu se aplică
activitățiilor consimțite între minori.”

Conform moficărilor aduse în noul Cod, putem observa ca varianta agravata


data de oferirea de bani sau alt foloase, au fost eliminate, deoarece legiutorl a ajuns
la concluzia ca este o situatie deficitara.

43
De asemenea a fost eliminată și teza constrângerii în vederea producerii de
materiale pornografice, deoarece ar fi transformat fapta într-un viol.

Se poate observa că nu mai reprezintă formă agravată faptele comise cu


intenție depașită care au ca urmare sinuciderea, moartea sau vătămarea corporală a
victimei, eliminare ce constă în faptul ca lipsa constrângerii facea improbabilă
producerea unor astfel de rezultate. Daca aceste rezultate se produc se va aplica
concursul de infracțiuni (pentru vatamare corporala sau deces), sau se va
individualiza pedeapsa (art. 74 alin.(1) lit. c) C.pen., in cazul sinuciderii).

Pedepsele definitive ce depăsesc limitele maxime pentru diferitele variante ale


actului sexual cu un minor dinnoua reglementare vor fi reduse la aceste limite. O
situație aprte o reprezintă varianta agravată din vechea reglementare care se referea
la oferireasau darea de bani ori alte foloase de către făptuitor victimei. În cazul în
care victima are vârsta sub 15 ani, fapta se va încadra în actuala variantă tip, iar dacă
victima are sub 13 ani, fapta se va încadra în actuala variantă agravată. Dacă victima
are vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani și nu există o relație dintre cele prevazute de
alin (3), fapta nu mai reprezintă infracțiune. Sunt aplicabile în acest caz dispozițiile
art. 4 C. pen. privind aplicarea legii penale de dezincriminare. Face excepție de la
regula indicată ipoteza în care minorul este o persoană care practica prostituția,
situație în care cel ce întreține un act sexual cu un minor este susceptibil de comiterea
infracțiunii prevăzute în art. 216 (folosirea prostitutiei infantile). Textul inițial al
infracțiunii act sexual cu un minor, așa cum a fost concepută aceasta în noul Cod
penal, a fost modificată prin art. I pct. 7 și 8 din O.U.G nr.18/2016. Astfel prin pct.
7 au fost modificate alin. (3) și (4) care, în varianta originară, aveau următoarele
configurații:

 ,,(3) Fapta prevazută în alin. (1), comisă de un major cu un minor cu vârsta


între 13 și 18 ani, cand majorul a abuzat de autoritatea sau influența sa asupra

44
victimei, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea unor
drepturi;
 (4) Fapta prevazută în alin. (1)-(3) se sancționează cu închisoarea de la 3 la
10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, atunci cand:
- minorul este rudă in linie directa , frate sau soră;
- minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul
făptuitorului;
- a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice.”43

Din punct de vedere al sancționării, noile modificari aduse, constituie o lege


mult mai favorabilă, astfel:

 în cazul în care minorul nu a împlinit vârsta de 13 ani, făptuitorul este


condamnat la închisoare de la 2 la ani 7 ani și interzicerea unor drepturi;
 dacă minorul are vârsta între 13 și 15 ani, făptuitorul este condamnat la
închisore de la 1 la 5 ani.

43
Codul penal, comentariu pe articole, art. 1-446, editia 2 –revizuita si adaugita-, editura C.H.Beck, Bucuresti 2016
45
CAP. V ELEMENTE DE DREPT COMPARAT

În Europa vârsta de consimțămint variază, fiind stabilite între 14 și 18 ani.


Majoritatea țărilor au stabilit vârsta cuprinsă între 14 și 16 ani și doar 5 țări nu se
incadrează în acest segment, acestea fiind:

 Irlanda si Cipru – 17 ani;


 Turcia, Cetatea Vaticanului, Malta- 18 ani.

Legislația din Italia

Infracțiunea este reglementată în legislația italiană în Codul penal art. 609


violența sexuală. Conform articolului, oricine care prin forță, amenințare sau abuz
de autoritate, care forțează un minor să întrețină relatii sexuale se pedepsește cu
închisoare de la 5 la 10 ani. Aceeași pedeapsa este aplicată și în cazul în care
infractorul abuzează de inferioritatea fizică sau psihică a victimei sau induce în
eroare victima pentru a înlocui vinovatul cu aceeași persoană, iar în cazul unor
circumstanțe mai putin grave leguitorul italian reduce pedeapsa cu nu mai mult de o
treime. Ca și forme agravante găsim urmatoarele :

 violența sexuală împotriva unei persoane care nu a împlinit vârsta de 14 ani


sau mai mult;
 utilizarea de arme, alcool, substanțe interzise care prejudiciază profund
snătatea persoanei vatamate;
 dacă infractorul este o persoană tranvestită sau o persoana care simulează
calitatea de funcționar public;
 dacă persoana vătămată nu a împlinit vârsta de 16 ani, iar cel care comite
infracțiunea este părinte (chiar și adoptiv), stramos;
 în interiorul sau în unitatea de învâțământ, unde învață victima;
 asupra femeilor însărcinate;

46
 în cazul în care partea vătămată nu a împlinit vârsta de 10 ani, pedeapsa cu
închisoarea este de la 7 la 14 ani.

Legiuitorul italian prevede pedepsirea întreţine relaţii sexuale cu persoana


care, înmo me n t u l f a p t e i n u a î mp l i n i t 1 4 a n i s a u n u a î mp l i n i t 1 6 a n i ,
i a r v i n o v a t u l e s t e ascendentul, părintele fie şi adoptiv sau o altă persoană
căreia, din motive de îngrijire,educaţie, instrucţie, supraveghere sau pază, îi este
încredinţat sau care are cu acesta dinurmă o relaţie de convieţuire. 44

Legislația din Franta

Legiutorul francez pedepsește orice act sexual, de orice natură, săvârșit prin
violență, constrângere, surprindere sau amenințare, circumstanțele agravate fiind:

 s-a soldat cu o mutilare sau o infirmitate permanentă;


 este săvârșită asupra unui minor sub 15 ani;
 când este săvârșit de o persoană care abuzeaza de funcția pe care o are;
 când este săvârșită asupra unei personae vulnerabile;
 când autorul cunoaște sau nu victima;
 când este săvârșit de un strămoș, parinte (chiar și adoptiv) .

Legislația din Irlanda

În Irlanda fapta actul sexual cu un minor este regasită în Cartea Irlandeză (


Irish Statute Book) Partea a 2a, numită“Exploatarea sexuală a copiilor”. În această
secțiune găsim 2 referiri care fac trimitere la această infracțiune și anume:

 actul sexual cu un copil sub 15 ani;


 actul sexual cu un copil sub 17 ani.

44A se vedea art. 609 ter, alin 4 din Codul penal italian
47
În 2017, actul din 2006 se modifică prin înlocuirea secțiuniilor cu
următoarele:

 actul sexual cu un copil sub 15 ani – o persoană care săvârșește fapta sau
încearca, cu un copil care are vârsta sub 15 ani, este vinovată de infracțiune și
este condamnată la închisoare pe viata;
 actul sexual cu un copil cu vârsta sub 17 ani – o persoană care săvârșește
această infracțiune este condamnată :
- fie la închisoare pe maximum 7 ani
- în cazul în care persoana care comite fapta ocupă orice formă de autoritate,
sentința este închisoare pe o durata de cel mult 15 ani.

CAP. VI CONCLUZII ȘI PROPUNERI DE LEGE FERENDĂ

Cele mai importante drepturi ale omului sunt consacrate in Constitutia


Romaniei, acestea fiind și drepturi fundamentale. Prin urmare, minorul are dreptul
să fie protejat contra oricarei tip de agresiune sexuala, violență, rele tratamente, abuz,
acesta avand dreptul sa instiințeze oraganele judiciare. Organele abilitate trebuie sa
ia măsuriile necesare pentru a proteja minorul, atunci cand i se incalca drepturiile.

Viața sexuala are un rol deosebit de important pentru dezvoltarea si formarea


persoanei minore, si poate avea urmări grave asupra acestuia. De aceea legea penala
ofera si incriminează infracțiunea de act sexual cu un minor mult mai drastic decât
în vechea regelementare. Copii abuzați sexual, se confruntă cu traume majore, iar
urmarea imediata este faptul că după savărșirea acestei infracțiuni minorul se
confruntă cu diferite stări: teamă, rușine, furie,, scăderea stimei față de sine, dar pot
exista si urmări pe termen lung: scaderea încrederii in diferite persoane, abandon
școlar, automutilare, suicid.

48
Sesizarea în cadrul aceste infracțiuni poate fi făcută de: persoana vătamată,
rude, cunsotințe. În derularea anchetei, organele judiciare trebuie sa efectueze
expertiza medico-legală pentru a putea confirma actul sexual, trebuie să recolteze
probele biologice, dar și alte aspecte care pot stabili ăncadrarea faptei.

Pentru a combate săvârșirea unor infracțiuni asupra minorului, trebuie


desfășurate activități pentru prevenirea și combaterea acesteia.

49