Facultatea de Drept si Stiinte Administrative

Anul II, IFR BUZAU

Student: Costea Antoaneta Mihaela

DREPT PENAL

UCIDEREA DIN CULPA

1
Infractiunea de ucidere din culpa este prezăzută în art. 192 C. pen. si are
următorul continut legal:

(1) Uciderea din culpă a unei persoane se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5

ani.

(2) Uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale, ori a

măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii ori pentru
efectuarea unei anumite activităţi se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7ani.
Cand încălcarea dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere constituie prin
ea însăsi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

Dacă prin fapta săvarsită s-a cauzat moartea a două sau mai multor
persoane ,limitele speciale ale pedepsei prevăzute în alin. (1) si alin. (2) se
majorează cu jumătate.

Această infractiune este incriminată într-o variantă tip si două variante

agravante.

Conform literaturii de specialitate1, prima variantă agravantă prevăzută în alin. ,

se retine dacă sunt îndeplinite cumulativ trei conditii.

Făptuitorul trebuie să fie un profesionist ori un meserias

Sa existe dispozitii legale ori măsuri de prevedere pentru exercitiul unei profesii
sau meserii. Aceste măsuri să nu fi fost respectate. Cea dea doua variantă
agravantă,prevăzută în alin. se aplică atât în raport cu varianta tip cât si în raport
cu varianta agravantă de la alin.2 si se particularizează prin pluralitatea
victimelor, astfel, în caz de ucidere din culpă a două sau mai multor persoane,
nu se va retine concurs de infractiuni, ci o singură infractiune complexă.

Dreptul la viaţă pe care legea îl asigură fiecărui om impune ocrotirea penală a

vieţii
şi împotriva faptelor săvârşite din culpă. Aceste fapte, deşi sunt mai puţin grave
decât celesăvârşite cu intenţie, produc totuşi în esenţă, acelaşi rezultat şi anume,
moartea unei persoane.2

1
N.M Vladoiu Drept penal roman- Partea speciala Ed. Univ. Juridic 2014 p.2
2
A. Boroi Infractiuni contra vietii Ed. National. 1996 p.3

2
Ca şi omorul art. 188 c. pen, uciderea din culpă, prevăzută în art.192 C. pen., are
ca urmare moartea unei persoane, dar care se deosebeşte de prima prin forma
vinovăţiei , culpă în loc de intenţie. Din această deosebire privind
forma vinovăţiei, decurge şi
o diferenţămarcată între cele două fapte de omucidere, cât priveşte gradul lor de
pericol social, în sensul că ,
uciderea din culpă prezintă un grad de pericol mai redus decât omorul. De aseme
nea,periculozitatea celui care ucide din culpă, este, evident, mai puţin
îngrijorătoare decât aceea a criminalului.

Trebuie sa distingem între infractiunea de ucidere din culpa si infractiunea de

loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută în art195 C. pen.,
astfel ,dacă actiunea de ucidere este săvârsită din culpa si rezultatul survine din
culpa, se retine art192 C. pen., dar în cazul în care făptuitorul săvârseste fapta cu
intentia de a cauza violente, si nu decesul, însă decesul se produce din culpa, se
retine art. 195 C. pen. ,spre exemplu, făptuitorul si victima se bat, se împing,
victima cade si dă cu capul de o piatră.

Legea penală, incriminând uciderea din culpă, a urmărit crearea unei acţiuni
inhibitive pentru conştiinţa oamenilor, de natură să-i oblige
lla cântărire,la chibzuire, departe atunci când efectuează acte ce ar putea provoca
moartea unui om.Această ocrotire capătă în societate amodernă o importanţă din
ce în ce mai mare, activităţile în cadrul cărora se pot săvârşi din culpă fapte
cauzatoare de moarte sporind în acelaşi ritm cu progresul tehnic.

Conținutul constitutiv al infracțiunii:

Obiectul juridic generic:

Obiectul juridic al infracţiunii de ucidere din culpă este identic cu obiectul

juridic al tuturor infracţiunilor contra vieţii, si anume persoana si viata acesteia.

Obiectul juridic specific:

3
Obiectul juridic specific îl reprezintă dreptul la viată al persoanei, drept protejat
chiar si împotriva faptelor comise din vina ,care ar putea aduce atingere acestei
valori sociale fundamentale

Obiectul juridic generic se confundă cu obiectul juridic specific.

Obiectul material:

Obiectul material este reprezentat de corpul persoanei în viată la data savarsirii

infractiunii.

Subiectul activ:

Prin subiectul activ al infracţiunii sau infractor, se înţelege acea persoană care cu
vinovăţie săvârşeşte o infracţiune.Subiectul activ este necircumstantiat, cu
exceptia agravantei de la alin.2, unde subiectul activ este circumstantiat putând
fi orice persoană aflată în exercitiul profesiei sau al meseriei, iar ,ca urmare a
nerespectării dispozitiilor legale, determină uciderea din culpă a unei persoane.
Participatia penală este posibilă sub toate formele , instigare, complicitate, chiar
si sub forma coautoratului ,(mai mult persoane contribuie din culpă la săvârsirea
unui accident de circulatie -participatie proprie)

În momentul în care suntem în ipoteza unei instigări sau a unei complicităti,

vom fi în prezenta unei participatii improprii, instigatorul si complicele
actionând cu intentie si fiind pedepsiti pentru săvârsirea infractiunii de omor, în
schimb, autorul actionând din culpă, va fi sanctionat pentru infractiunea de
ucidere din culpa .

Subiectul pasiv

Subiectul pasiv este, de asemenea, necircumstantiată, cu exceptia ultimei

variante agravante din alin. 3 al art. 192 C. pen., unde subiectul pasiv constă
într-o pluralitate de victime.

Latura obiectivă:

4
Elementul material constă în uciderea unei persoane, astfel, la fel ca si omorul,
uciderea din culpa se realizează printr-o activitate de ucidere, care poate consta
într-o actiune spre exemplu (X deschide usa în grabă, îl loveste pe Y care se află
lângă usă, iar acesta se dezechilibrează, lovindu-se cu capul de o piatră si moare)
sau într- o inactiune ,(spre exemplu ,mama îsi lasă nou-nascutul t cu ferestrele
deschise in camera, iarna, iar acesta decedează din cauza frigului )urmarea
imediată a infractiunii de ucidere din culpă constă în decesul victimei, prin
urmare în cazul în care acest rezultat nu se produce, fapta nu constituie
infractiunea de ucideredin culpă. Această activitate trebuie să aibă drept rezultat,
moartea unei persoane, iar între ele trebuie să existe o legătură de cauzalitate
care trebuie stabilită în fiecare caz.

În literatura de specialitate, se sustine că ,pentru retinerea infractiunii de ucidere

din culpă ,organele judiciare sunt obligate să verifice dacă actiunea sau
inactiunea faptuitorului încalcă o îndatorire legală sau conventională ce revine
acestuia, deoarece simpla existentă obiectivă a unei relatii cauzale între o
activitate s i rezultatul acesteia nu este suficientă pentru realizarea continutului
infractiunii de ucidere din culpă.

Latura subiectivă:

Forma de vinovătie cu care se săvârseste infractiunea de ucidere din culpă este

culpa sub ambele ei forme :simplă sau cu prevedere.

Tentativa:

Tentativa în cazul infractiunii de ucidere din culpă nu este posibilă datorită

formei de vinovătie cu care se comite fapta, neexistând rezolutie infractională,
iar infractiunea se consumă în momentul desesului persoanei.

Sancțiunea:

Sanctiunea pentru infractiunea de ucidere din culpă este pedeapsa cu

închisoarea, însă limitele pedepsei variază de la o variantă la alta a infractiunii,
astfel, în variant tip de la alin. 1 ,pedeapsa este de la 1 la 5 ani, în varianta
agravantă de la alin. 2, inchisoarea de la 2 la 7 ani,iar in cea de-a doua agravantă
de la alin.3, limitele speciale ale pedepselor se majorează cu jumatate.

5
Practica judiciara:

Speta: Accident rutier

Prin sentința penală nr. 1 din 30.05.2022 s-a apreciat că fapta reținută în sarcina
inculpatului A.A .constând în aceea că la data de 08.07.2021, în jurul orei
12:10 ,aflându se la volanul autoturismului proprietate personală, pe care îl
conducea pe raza Mun. BZ., în timp ce rula cu viteza de aproximativ58 km/h în
zona de acțiune a indicatorului rutier de avertizare „Copii”, ca urmare a
nerespectării regimului legal de viteză specific instituit în acest sector de drum,
de cel mult 30 km/h (viteză lacare s-a stabilit că accidentul putea fi evitat),
prevăzut de art. 123 lit. g din Regulamentul deaplicare a O.U.G nr. 195/2002, l-a
accidentat pe minorul C,M,S. în vârstă de 11 ani, care se angajase în traversarea
neregulamentară a carosabilului, în fugă și fără să se asigure.Victima
accidentului decedând în spital, ca urmare a gravelor leziuni traumatice suferite,
întrunește obiectiv și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere
din culpă, prevăzută de art.192 alin.1și 2 din Codul penal, cu aplic. art. 5 alin. 1
din Codul penal, motiv pentru care s-a dispus condamnarea acestuia la o
pedeapsă de 2 ani închisoare.

Sub aspectul laturii subiective, s-a apreciat că inculpatul a acționat din culpă cu
prevedere, întrucâta prevăzut rezultatul, socotind fără temei că nu se va produce.

6
BIBLIOGRAFIE